Realizarea Unui Sistem Informatic cu Baze de Date Pentru Conducerea Activitatii Unei Societati Comerciale

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL.1 PREZENTAREA S.C. AUTO HIT S.R.L. ȘI ANALIZA SISTEMULUI EXISTENT

1.1 Scurt istoric și obiect de activitate

1.2 Structura organizatorică

1.2.1 Organigrama firmei

1.2.2 Studiul sistemului de conducere

1.2.3 Studiul sistemului condus

1.2.4 Analiza principalilor indicatori economico-financiari

1.3 Studiul sistemului informațional

1.3.1 Prezentarea activității economice

1.3.1.1 Principalii furnizori ai societății

1.3.1.2 Principalii clienți ai societății

1.3.2 Fluxul documentelor

1.3.3 Importanța sistemului informatic financiar-contabil

1.3.4 Conținutul și importanța sistemului informatic financiar-contabil

1.3.5 Utilizarea sistemelor informatice în sprijinul contabilității

CAPITOLUL 2- PROIECTAREA DE ANSAMBLU A NOULUI SISTEM INFORMATIC

2.1 Definirea obiectivelor sistemului informatic

2.2 Alegerea sistemului de gestionare a bazei de date

2.3 Prezentarea rapoartelor finale

2.4 Definirea si prezentarea intrarilor

2.5 Estimarea necesarului de resurse

2.6 Planificarea realizării sistemului informatic

CAPITOLUL 3- PROIECTAREA DE DETALIU A NOULUI SISTEM INFORMATIC

3.1 Proiectarea logică și fizică a ieșirilor

3.2 Proiectarea logică și fizică a intrărilor

3.3 Proiectarea bazei de dateb#%l!^+a?b#%l!^+a?

3.4 Proiectarea interfeței aplicației informatice

CAPITOLUL IV – PREZENTAREA, IMPLEMENTAREA ȘI EXPLORAREA APLICAȚIEI

4.1 Condiții prinvind implementarea aplicației

4.2 Exploatarea curentă a aplicației

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

În realizarea lucrării, am îmbinat noțiuni de analiză financiară, cu noțiuni de informatică economică, finalitatea fiind reprezentată de un program de analiză financiară. Am încercat să abordez această temă pornind de la elementele specifice analizei financiare, continuând cu relația dintre sistemele informaționale și analiza financiară, arătând în cea de-a doua parte a lucrării, aspectele legate de sprijinul oferit de tehnologiile informatice în analizarea activităților desfășurate într-o întreprindere.

Sistemul informatic (SI) este o parte automatizatâ a sistemului informațional. Rolul unui sistem informatic este de a ușura lucrul în firma unde este sau va fi implementat. Realizarea unui sistem informatic presupune parcurgerea unor etape care mai sunt numite și ciclu de viață a sistemului informatic: analiza, proiectarea, dezvoltarea și testarea.

Pentru susținerea tezei anuale este nevoie anume de crearea unui sistem informatic cu parcurgerea tuturor etapelor de realizare.

Tema pentru susținerea tezei anuale este „ Realizarea unui Sistem Informatic cu Baze de Date pentru conducerea activității unei sociețăți comerciale”, a fost aleasă din mai multe considerente, cunoașterea programului Visual FoxPro în realizarea sistemului informatic. Scopul programatorului este să realizeze sistemul informatic propus în timpul limită acordat. Obiectivele sistemului informatic sunt să ducă evidența și gestiunea bunurilor materiale , să ajute la contabilitatea firmei și anume salarizarea personalului și facturarea comenzilor.

Realizarea sistemului informatic se va face parcurgând etapele de realizare a unui sistem informatic :

Analiza în cadrul acestei etape se va face o analiză a procesului economic și sistemului informațional existent în instituția tipografică;

Proiectarea se vor realiza diferite scheme (specificația preliminară) a sistemului informatic cu ajutorul cărora se va putea realiza programul funcțional ;

Dezvoltarea având specificația preliminară la această etapă se va realiza specificația funcțională a sistemului informatic;

Testarea presupune detectarea diferitor anomalii, probleme ce pot apărea dar nu au fost depistate de programatori la etapa de dezvoltare.

Odată finisat, va ajuta foarte mult în cadrul firmei la evidența contabilă și gestiunea b#%lbunurilor materiale, iar pentru unii angajați în special contabilii se va ușura enorm lucrul.

Fără îndoială, secolul actual va fi martorul unor progrese spectaculoase în domeniul tehnologiei informaționale și al comunicațiilor, ceea ce va continua să revoluționeze modul cum sunt luate deciziile financiare. Totodată calculatoarele ușurează și vor ușura foarte mult munca oamenilor dar nu trebuie să uităm, așa cum spunea și Ernest Dale acum 30 de ani că "computerul este un dispozitiv minunat care ajută conducerea să devină științifică, dar marea sa utilitate nu trebuie să ne facă să uităm nevoia continuă de rațiune umană"

CAPITOLUL.1 PREZENTAREA S.C. AUTO HIT S.R.L. ȘI ANALIZA SISTEMULUI EXISTENT b#%l!^+a? b#%l!^+a?

1.1 Scurt istoric și obiect de activitate

S.C. AUTO HIT S.R.L. a luat ființă în anul 2001 . Administratorii au convenit ca noua societate să fie organizată sub formă de societate cu răspundere limitată, cu sediul în Piatra Neamț, str. Progresului, nr.15, Sc.B, Ap.21, Jud Neamț.

Societatea se constituie pe o durată de timp nelimitată.

Capitalul de pornire al S.C. AUTO HIT SRL este de 774 000 lei .

Administratorii au convenit ca obiectul principal de activitate al societății să fie Întreținerea și repararea autovehiculelor Cod CAEN 4520.

În anul 2005 societatea a cumpărat spațiul și terenul aferent în care își desfăsoară activitatea, spațiu de 10500 m2, din care 220 m2 special amenajat cu toate dependințele necesare.

Activitate se desfășoară conform organigramei, cu 37 salariați, care sunt angajații societății, angajați care lucrează atât la punctual de lucru unde este amplasat service-ul auto, cât și la Spitalul Județean unde este amenajată Spălătoria și nu în ultimul rând la restaurantul cu specific chinezesc deschis în anul 2012 care aparține aceleiași societăți.

Particularități tehnologice

Punctul de lucru din Dumbrava Roșie unde se găsește service-ul auto format din cinci hale (una în care este magazin de vânzare piese auto import, a doua hală este pentru vopsitorie, a treia hală este pentru mecanică, a patra este pentru tinichigerie iar ultima hală este pentru spălătorie auto). Toate utilaje necesare pentru vopsitorie au fost achiziționate de la Hoffman Autotech . Utilajele necesare pentru mecanică , tinichigerie și spălătorie au fost achiziționate la mâna a doua de la o firma din Germania (D.M.R. -Import Export).

Spălătoria este amplasata în incinta Spitalului Județean de Urgență la subsolului spitalului vechi . Spațiul este reamenajat de către societate înaintea începerii derulării contractului de spălare a lenjeriei moale și este alcătuit din 7 compartimente conform caietului de sarcini.

Restaurantul se află situat pe Bd. Traian, Nr.77, în incinta unui spațiu ce aparține societății. Atât spălătoria, service-ul cât și restaurantul sunt localizate în zonă centrale. b#%l!^+a? b#%l!^+a?

Activitatea derulată de societatea noastră este situată pe un trend ascendent. Ponderea cea mai mare din cifra de afaceri este deținută de activitatea de spălătorie. Restul veniturilor sunt obținute din service și restaurant.

S.C. AUTO HIT S.R.L. oferă o gamă variată de servicii, situându-se astfel printre primele firme din orașul Piatra Neamț.

Restaurantul chinezesc invită la savurarea unor experiențe culinare unice, în mijlocul unor decoruri pline de eleganță și rafinament și într-o ambianța relaxantă , fiind un loc care atrage printr-un stil propriu, caracterizat de eleganță și bun gust.

Administratorul societății este conștient că satisfacerea angajaților reprezintă piatra de susținere a acesteia, înțelegând dorințele angajaților, asigurându-se asfel că lucrurile sunt pe făgașul succesului.

Totul se leagă de propunerea de valori pe care o face orice brand, acele lucruri pe care administratorul unei afaceri, le apreciază:

respectul față de angajați este una dintre valorile fundamentale ale companiei;

calitatea managerului – oamenii în general apreciază foarte mult valoarea managerului/ supervizorului direct. Nu este vorba de managementul resurselor umane ca un aspect critic, ci de faptul că oamenii apreciază foarte mult managerii de success, buni organizatori, orientați spre rezultate, dar care sunt în același timp sensibili la nevoile angajaților;

un simț dezvoltat al oportunităților existente. Acest lucru este foarte important, deoarece dezvăluie întreaga poveste a culturii, care este o poveste despre oportunități. Este foarte important să se creeze aceste oportunități, pentru ca persoanele care se angajează și care lucrează la S.C. AUTO HIT S.R.L se așteaptă să aibă aceste oportunități de promovare și de dezvoltare profesională.

un mediu social de muncă foarte solid.

Cele mai importante trăsături care caracterizează angajatul S.C. AUTO HIT S.R.L sunt: spiritul de echipă, orientarea către client, dorința de muncă și de a învăța mereu ceva nou. Unul dintre cei mai importanți factori este atitudinea. Întotdeauna în recrutare se caută atitudine, mai puțin cunoștințe: obișnuințele se pot crea, obiceiurile rele se pot șterge, cunoștințele se pot transmite, atitudinea este însă cea care dă nota definitorie a performanței. b#%l!^+a? b#%l!^+a?

1.2 Structura organizatorică

1.2.1 Organigrama firmei

Sistemul de conducere

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

Sistemul condus

1.2.2 Studiul sistemului de conducere

Sistemul de conducere al societății comerciale S.C. AUTO HIT S.R.L este pe baze participative, adică există o conducere colectivă cu atribuții și competențe ce decurg din strategia folosită.

Directorul General – Are în subordinea sa Directorii executivi ai departamentelor. El trebuie să ducă la îndeplinire ordinele Consiliului de Administrație.

1.2.3 Studiul sistemului condus

Sistemul condus reprezintă un ansamblu de activități omogene sau complementare, respectiv identice, asemănătoare sau înrudite, care au o logică în manifestarea lor propriu-zisă și contribuie la o mai bună gestionare a resurselor și creșterea eficienței de ansamblu a întreprinderii.

Acesta este format din:

Director executiv – care asigură conducerea operativă a întreprinderii.

Departamentul de Cercetare – Dezvoltare – cuprinde activitățile de studiere, concepere și elaborare a cadrului tehnic și tehnologic. Vizează aspecte cum ar fi proiectarea produselor, b#%l!^+a?b#%l!^+a?asimilarea de produse noi, elaborarea planurilor și previziunea acitvității, etc.

Departamentul Comercial – include totalitatea activităților care vizează relațiile întreprinderii cu exteriorul, respectiv activitățile de aprovizionare și desfacere. Preocupările acestui departament includ încheierea de contracte economice avantajoase, asigurarea aprovizionării ritmice, prezentarea produselor și publicitatea, prospectarea pieței, etc.

Departamentul Financiar – Contabil – înglobează activitățile de obținere și folosire rațională a disponibilităților bănești, controlul operațiilor în care s-au investit fonduri bănești, stabilirea necesarului de mijloace financiare și găsirea de noi surse de finanțare a activității.

Departamentul de Resurse Umane – reprezintă un ansamblu de activități care urmăresc procesele la care se supun resursele umane, adică asigurarea întreprinderii cu forță de muncă calificată, recrutarea personalului, selecționarea, încadrarea, promovarea, retribuirea salariaților, pregătirea și specializarea anagjați_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

Sistemul condus

1.2.2 Studiul sistemului de conducere

Sistemul de conducere al societății comerciale S.C. AUTO HIT S.R.L este pe baze participative, adică există o conducere colectivă cu atribuții și competențe ce decurg din strategia folosită.

Directorul General – Are în subordinea sa Directorii executivi ai departamentelor. El trebuie să ducă la îndeplinire ordinele Consiliului de Administrație.

1.2.3 Studiul sistemului condus

Sistemul condus reprezintă un ansamblu de activități omogene sau complementare, respectiv identice, asemănătoare sau înrudite, care au o logică în manifestarea lor propriu-zisă și contribuie la o mai bună gestionare a resurselor și creșterea eficienței de ansamblu a întreprinderii.

Acesta este format din:

Director executiv – care asigură conducerea operativă a întreprinderii.

Departamentul de Cercetare – Dezvoltare – cuprinde activitățile de studiere, concepere și elaborare a cadrului tehnic și tehnologic. Vizează aspecte cum ar fi proiectarea produselor, b#%l!^+a?b#%l!^+a?asimilarea de produse noi, elaborarea planurilor și previziunea acitvității, etc.

Departamentul Comercial – include totalitatea activităților care vizează relațiile întreprinderii cu exteriorul, respectiv activitățile de aprovizionare și desfacere. Preocupările acestui departament includ încheierea de contracte economice avantajoase, asigurarea aprovizionării ritmice, prezentarea produselor și publicitatea, prospectarea pieței, etc.

Departamentul Financiar – Contabil – înglobează activitățile de obținere și folosire rațională a disponibilităților bănești, controlul operațiilor în care s-au investit fonduri bănești, stabilirea necesarului de mijloace financiare și găsirea de noi surse de finanțare a activității.

Departamentul de Resurse Umane – reprezintă un ansamblu de activități care urmăresc procesele la care se supun resursele umane, adică asigurarea întreprinderii cu forță de muncă calificată, recrutarea personalului, selecționarea, încadrarea, promovarea, retribuirea salariaților, pregătirea și specializarea anagjaților. De asemenea, în cadrul acestui departament sunt analizate problemele sociale, de asistență medicală și raporturile manager-salariați și sunt incluse activități administrative, de secretariat și protocol.

1.2.4 Analiza principalilor indicatori economico-financiari

S.C. AUTO HIT S.R.L. a înregistrat în 2001 o cifră de afaceri de 236.033 lei și un număr de 2 salariați . Cifra de afaceri a S.C. AUTO HIT S.R.L. a stagnat pe primul semestru 2002. Piața auto din Piatra Neamț a cunoscut în 2002 o perioadă de stagnare a veniturilor sau chiar de scădere ușoară. Ritmul de creștere al anului 2002 a fost mai mare pentru că 2001 a fost primul an de funcționare al societășii și, așa cum se întâmplă cu orice afacere în primul an, veniturile au fost atunci mai mici, iar capacitatea de utilizare a fost parțială. Datele furnizate de S.C. AUTO HIT S.R.L. arată că puterea de cumpărare în prima jumătate a anului a fost de 63,9%, aproape neschimbat față de 2002 (64%).

Situațiile financiare în perioada 2011-2014

Figura 1. Principalele posturi bilanțiere în perioada 2011-2014

Sursa: Bilanț S.C. AUTO HIT S.R.L.

Pe piața auto și nu numai S.C. AUTO HIT S.R.L. domină topul celor mai profitabile firme din Județul Neamț. Unitatea a încheiat anul 2013 cu o marjă de profit de 41%, menținându-se pe locul II în topul firmelor din Neamț în ceea ce privește cifra de afaceri a domeniilor cu care concurează.

Principala parte a afacerilor S.C. AUTO HIT S.R.L. este reprezentată de operațiunile ce țin de activitatea de bază a spălătoriei, în proporție de 60%, iar restul de 40% provine din segmentul de auto și restaurant.

Nu există tarife standard la nivel de magazin, ci doar repere pe care clienții societății trebuie să le poată identifica – la calitate similară, prețuri similare. În rest, totul depinde de piață. Practic există trei componente esențiale în stabilirea prețul unui serviciu: piața pe care operează (respectiv climatul economic, locația și functionalitățile societății dar și concurența existentă), sezonul(în ceea ce privește service-ul auto-iarna sunt mai multe comenzi decât vara) și clientul.

Prețul se stabilește în funcție de piață. În primul rând se ia în calcul prețurile societăților direct concurente, cât și prețurile care pot concura pe diverse segmente de piață, dar care nu fac concurență directă. Dincolo de analiza de piață, prețurile mai depind și de sezon.

Recomandarea prețurilor nu vine exclusiv din zona companiilor de consultanță, mai practicându-se și acum prețul după fler, mai ales în cazul societăților ce nu au încheiate contracte de colaborare cu diferiți clienți.

Nivelul prețurilor este stabilit în funcție de piața locală, de raportul cerere – ofertă, de concurența de pe piață.

Cu toate că piața s-a așezat suficient de mult încât să se poată vorbi de analiza b#%l!^+a?b#%l!^+a?sectorială și management profesionist, lipsa concurenței face ca Piatra Neamțul să nu ocupe un loc în topul celor mai scumpe orașe românești din punctul de vedere al prețurilor. Numărul mic de service-uri și spălătorii fac ca prețurile să fie cu o idee mai mici de la o societate la alta pentru a putea atrage câti mai mulți consumatori ai produselor oferite de către societate .

Analiza structurii activelor se analizează prin intermediul următorilor indicatori:

Rata activelor imobilizate (Ri), măsoară gradul de investire a capitalului în cadrul întreprinderii.

Ri = (Active imobilizate /Active totale) x 100

Rata activelor curente (Rc), evidențiază ponderea deținută de activele curente în totalul activelor:

Rc = (Active curente /Active totale) x 100

Rata creanțelor (Rcr), scoate în evidență ponderea deținută de creanțele întreprinderii față de terți în totalul activelor curente:

Rcr = (Creanțe/Active curente) x 100

– Rata investițiilor financiare pe termen scurt și a disponibilităților bănești (Rd), evidențiază ponderea lichidităților în totalul activelor curente:

Rd = (Inv. fin. pe termen scurt + Disponibilități bănești/Active curente) x 100

Pe baza informațiilor furnizate de bilanțul contabil se pot calcula principalele rate de structură ale activelor pe cei patru ani luați în analiză, astfel:

Figura 2. Analiza ratelor de structură ale activelor

În ceea ce privește structura activelor, în perioada analizată se constată o modificare a gradului de imobilizare a activelor în anul 2012. Astfel, ponderea activelor imobilizate în total active a scăzut de la 90,80 % în anul 2011 la 31,09 % în anul 2012, încadrându-se în nivelul maxim acceptat.

Din analiza structurii activelor circulante, se constată o creștere a creanțelor de la 3,08% în anul 2011 la 95,44 % în anul 2012 și o diminuare a ponderii disponibilităților bănești de la 96,92% în anul 2011 la 4,56 % în anul 2012. Această situație are ca și consecințe diminuarea gradului de lichiditate.

1.3 Studiul sistemului informațional

1.3.1 Prezentarea activității economice

1.3.1.1 Principalii furnizori ai societății

Aprovizionarea cu materii prime, precum și aparatură de specialitate pentru răspunderea promptă la comnezile tutoror clienților, se realizează de la furnizori precum:

AD AUTO TOTAL SRL

AUGSBURG INTERNATIONAL SRL

DEDEMAN BACAU

ECOLAB S.R.L.

Aprovizionarea cu materii prime, precum și cu aparatura de specialitate este asigurată de furnizorii de transport, care joc un rol foarte important ỉn activitatea S.C. AUTO HIT S.R.L. Costurile transportului sunt suportate integral sau parțial de S.C. AUTO HIT S.R.L. , în funcție de termenii contractuali. Principalii furnizori de servicii de transport sunt:

DUMAGAS INTERNAȚIONAL

DIRECT AUTO ROM SRL

DUO CRIS S.R.L.

THEO TRANS S.R.L.

Aprovizionarea firmei cu diverse consumabile, ȋntreținerea firmei, precum și administrarea acesteia în bune condiții pentru angajații săi este asigurată prin intermediul furnizorilor diverși, dintre care cei mai importanți:

PERFECT CLEAN S.R.L. b#%l!^+a? b#%l!^+a?

SYSTEM PRO S.R.L.

INFORM LYKOSS

EUROTICKET COMPANY

1.3.1.2 Principalii clienți ai societății

Firma are contracte de reparație a autoturismele cât și contracte de spălătorie de lenjerie cu persoanelor juridice, încheiate în prealabil de managerii si reprezentanții de vânzari ai S.C. AUTO HIT S.R.L.. Cei mai importanți clienți din portofoliul firmei sunt următorii:

PRODPROSPER 2003 SRL

ARABESQUE SRL

PERLA INVEST SRL

SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ NEAMȚ

1.3.2 Fluxul documentelor

Bazele întocmirii situațiilor financiare – Situațiile financiare cuprind bilanțul, contul de profit si pierdere, situația fluxurilor de trezorerie, situația modificărilor capitalului propriu, precum si notele la acestea.

Aceste situatii financiare au fost pregătite în conformitate Legea contabilității nr. 82/1991(republicată, cu completările si modificările ulterioare ) și cu Reglementările contabile prevăzute de Directivele Europene a IV-A si a VII-a aprobate prin Ordinul Ministerului de Finanțe Publice nr 1752/2005.

Înregistrarile contabile pe baza cărora au fost întocmite aceste situații financiare sunt efectuate in lei având la baza principiul costului istoric.

Moneda de prezentare – Sumele din situațiile financiare precum si cele din notele aferente sunt prezentate in lei așa cum este cerut de OMF 1752/2005.

Conversii valutare

Tranzacțiile realizate în valută sunt transformate în lei la o rată de schimb valabilă la data tranzacției. Câștigurile sau pierderile rezultate din aceste conversii valutare sunt incluse în contul de profit și pierdere, ca parte a veniturilor sau cheltuielilor financiare. b#%l!^+a? b#%l!^+a?

Activele și pasivele monetare exprimate în valută la data intocmirii bilanțului sunt transformate în lei utilizand ratele de schimb valabile la sfarșitul perioadei.

Disponibilități bănești

Disponibilitățile bănești sunt formate din numerar în casă și în conturile bancare precum și din avansuri de trezorerie și alte valori (tichete masa), inclusiv creditele bancare pe termen scurt gen overdraft.

Creanțe comerciale

Creanțele comerciale sunt înregistrate la valoarea anticipată de realizare. Pentru creanțele incerte se constituie provizion. Creanțele nerecuperabile sunt trecute pe cheltuieli în perioada în care au fost identificate.

f) Stocuri

Stocurile sunt evaluate la valoarea cea mai mică dintre cost si valoarea realizabilă netă. Costul stocurilor include toate costurile suportate pentru a aduce stocurile in condiția și în locul în care se găsesc în prezent, respectiv:

Materiile prime, consumabilele si mărfurile: costul de achiziție, taxele vamale si alte taxe nerambursabile, cheltuielile de transport și manipulare precum și alte costuri legate de aprovizionare.

Ambalajele se depreciază pe 2 ani calculați de la data achiziție conform estimărilor făcute de societate.

Produsele finite sunt evaluate la costul standard ajustat cu cheltuielile efective de producție aferente fiecărei perioade.

Acolo unde este cazul, se constituie provizion pentru stocuri învechite, cu mișcare lentă sau degradate. Pentru ambalaje, deprecierea se calculează lunar ținându-se cont de vechime medie a stocului de ambalaje din circuit.

Stocurile de marfuri sunt evaluate la ieșire prin utilizarea metodei costului mediu ponderat, iar cele de produse finite prin cost standard asupra caruia se repartizeaza un procent din diferențele de cost la produse.

g) Obligații comerciale

Obligațiile comerciale sunt înregistrate la valoarea de cost, care reprezintă valoarea justă a obligației ce va fi platită în viitor pentru bunurile si serviciile primite, indiferent daca au fost sau nu facturate către Societate. b#%l!^+a? b#%l!^+a?

h) Furnizori și alte datorii

Conturile de furnizori si alte datorii sunt evidențiate la cost.

Diferențele de curs valutar care apar cu ocazia decontării datoriilor în valută la cursuri diferite față de cele la care au fost înregistrate inițial pe parcursul perioadei sau față de cele la care au fost raportate în situațiile financiare anuale anterioare trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli în perioada în care apar.

Atunci când datoria în valută este decontată în decursul aceluiași exercițiu financiar în care a survenit, întreaga diferență de curs valutar este recunoscută în acel exercițiu.

Atunci când datoria în valută este decontată într-un exercițiu financiar ulterior, diferența de curs valutar recunoscută în fiecare exercițiu financiar, care intervine până în exercițiul decontării, se determină ținând seama de modificarea cursurilor de schimb survenită în cursul fiecărui exercițiu financiar.

i) Recunoașterea veniturilor

Veniturile sunt înregistrate de către Societate în momentul livrarii produselor (ce corespunde cu momentul emiterii facturilor), acesta fiind momentul în care riscurile semnificative și avantajele deținerii proprietății asupra bunurilor sunt transferate clientului. Sumele reprezentând veniturile nu includ taxele de vanzare (TVA).

j) TVA

AUTO HIT SRL este înscrisă ca plătitor de TVA și depune decont lunar de TVA. Datoriile către bugetul statului și bugetul asigurărior sociale sunt achitate la termen, rămânând în sold numai datoriile față de buget nescadente.

1.3.3. Importanța sistemului informatic financiar-contabil

Obiectivele întreprinderii pot fi clasificate, în funcție de sfera de cuprindere și importanță, în mai multe categorii:

obiectivele fundamentale, care reflectă principalele scopuri ale societății comerciale;

obiectivele derivate principale, care izvorăsc din cele fundamentale, la îndeplinirea lor participând un număr mare de salariați care realizează procese importante de muncă;

obiective derivate secundare, deduse din obiectivele principale dar definite mai concret și la a căror realizare sunt antrenate procese de muncă restrânse; b#%l!^+a? b#%l!^+a?

obiective specifice, ce exprimă lucrările și acțiunile ce pot fi utilizate pentru realizarea obiectivelor derivate;

obiective individuale, care concretizează obiectivele specifice pe salariați;

Pentru transpunerea în fapt a acestor obiective se impune un ansamblu de procese și acțiuni desfășurate într-o anumită ordine, în care scop are loc organizarea de ansamblu a întreprinderii. În funcție de conținut, organizarea unei societăți comerciale îmbracă două forme principale: organizarea procesuală și organizarea structurală.

Rezultatul organizării procesuale constă în delimitarea funcțiunilor societății comerciale și a componentelor acestora, respectiv activitățile, atribuțiile și sarcinile. Acestea au un caracter dinamic, conținutul lor schimbându-se pe măsura evoluției concepțiilor de management, amplificarea dimensiunilor firmei, evoluția obiectivelor, progresul tehnic, etc. Ceea ce determină nevoia sesizării la timp a utilității încorporării de noi atribuții, sarcini, eliminării altora sau modificării raporturilor dintre ele.

Funcțiunile întreprinderii se regăsesc în toate tipurile de societăți comerciale prevăzute de legea 31/1990, diferența constând doar în proporția diferită, respectiv intensitatea în care se dezvoltă sau acționează.

Se consideră că funcțiunile de bază ale întreprinderii sunt: cercetare – dezvoltare; comercială; producție; financiar- contabilă și de personal.

Funcțiunea financiar-contabilă, reunește acele activități care asigură obținerea și folosirea de resurse financiare în vederea desfășurării activității de ansamblu a întreprinderii, înregistrarea și evidența valorică a mișcării întregului său patrimoniu. Activitățile acestei funcțiuni au un pronunțat caracter de sinteză, control și corecție, reflectând și urmărind din punct de vedere economic, toate celelalte activități ce se desfășoară în unitate.

În cadrul funcțiunii financiar-contabile vom distinge următoarele activități principale:

Activitatea financiară prin care se determină și se obțin resursele financiare necesare pentru a îndeplini obiectivele întreprinderii. Se deosebesc două componente: planificarea financiară și execuția financiară;

Contabilitatea-asigură înregistrarea și evidența valorică a mișcării resurselor materiale b#%l!^+a?b#%l!^+a?și financiare din cadrul întreprinderii;

Analiza economico-financiară care se referă la consumarea resurselor, obținerea și utilizarea rezultatelor;

Controlul financiar-reunește procesele prin care se verifică respectarea normelor legale privind existența, integritatea, utilizarea și păstrarea valorilor materiale și bănești ale firmei.

Din punct de vedere dinamic, activitățile specifice funcțiunii financiar-contabile răspund următoarelor obiective ale întreprinderii:

previzionarea resurselor necesare pentru finanțarea activelor fixe, precum și a rentabilității ce asigură formarea mijloacelor de trezorerie necesare acoperirii angajamentelor întreprinderii și posibilitățile de reînnoire, dezvoltare sau adaptare a potențialului productiv existent;

înregistrarea tuturor operațiunilor economico-financiare, pe baza documentelor justificative primare, după nomenclatura planului de conturi;

urmărirea pe plan intern a operațiunilor realizate, a rezultatelor obținute la diferite niveluri și stabilirea consecințelor, cu termeni de trezorerie efectivă și echilibre financiare fundamentale;

stabilirea periodică a rezultatelor globale obținute, a mijloacelor și resurselor disponibile, precum și a structurii financiare prin intermediul documentelor de sinteză ale contabilității ;

analiza documentelor elaborate, prin stabilirea unui sistem de indicatori care pun în evidență evoluția activității, performanțele realizate, natura și modificările structurii financiare, constatarea gradului de realizarea a previziunilor;

luarea deciziilor pentru corelarea previziunilor și pentru noile dezvoltări pe care întreprinderea trebuie să le angajeze.

1.3.4 Conținutul și importanța sistemului informatic financiar-contabil

Indiferent de cele două concepte de organizare a contabilității, din punct de vedere structural, sistemul informatic financiar-contabil integrat se compune din următoarele subsisteme:

previziunea finanaciară, care are ca scop fundamentarea și elaborarea bugetului de b#%l!^+a?venituri și cheltuieli; b#%l!^+a?

normarea costurilor de producție și antecalculație, care urmărește prefigurarea cu anticipație a nivelului cheltuielilor de producție și a costurilor unitare ocazionate de activitățile economice desfășurate;

contabilitatea financiară (sintetică) și de gestiune internă, care asigură evidențierea proceselor economice interne, care generează mișcarea și transformarea patrimoniului unității în raport de specificul operațiilor economice desfășurate;

analiza economico- financiară, care asigură comparabilitatea rezultatelor obținute între două perioade diferite de gestiune, cu reflectarea factorilor ce au influențat pozitiv sau negativ rezultatele activității și care au produs modificări în nivelul absolut sau relativ al indicatorilor economico-financiari;

Aceste subsisteme sunt interdependente pentru reflectarea conexiunilor de coordonare, control și reglare specifice funcției financiar- contabile a unităților economice.

În cadrul sistemului informatic financiar contabil integrat, contabilitatea financiară și de gestiune reprezintă componenta centrală a sistemului, deoarece asigură conducerea și controlul tuturor proceselor economice, generatoare de informații pentru toate celelalte componente ale sistemului informatic, cât și pentru conducerea unității economice, inclusiv pentru legăturile informaționale cu exteriorul (cum ar fi Ministerul Finanțelor, alte regii sau societăți comerciale).

Complexitatea sistemului informatic financiar-contabil este determinată în principal de particularitățile și conexiunile exhaustive specifice activității de contabilitate , elemente ce impun definirea distinctă a sistemului informatic contabil integrat.

Sistemul informatic contabil integrat ocupă o poziție centrală în cadrul sistemului informatic al unității economice prin faptul că oferă informații tuturor structurilor funcționale și urmărește realizarea programelor de dezvoltare economico-socială a unității economice.

Sistemul informatic financiar-contabil permite administratorilor și utilizatorilor externi de informații contabile să obțină o imagine asupra întregii activități economice, deoarece leagă celelalte subsiteme informaționale specifice funcțiilor de cercetare-dezvoltare, producție, b#%l!^+a?comercial și resurse umane.

Sistemul informatic financiar-contabil poate fi considerat un instrument pentru a?satisfacerea cerințelor utilizatorilor în luarea celor mai bune decizii și care să conducă la cea mai bună soluție în alocarea resurselor.

Sistemul informatic financiar-contabil are ca obiectiv obținerea documentelor de sinteză, care să ofere o imagine fidelă a patrimoniului, situației financiare și a rezultatului, în scopul furnizării de informații utile întregului ansamblu de utilizatori. În Standardele de Contabilitate Internațională (IASC) ,” Obiectivul documentelor contabile de sinteză ale unei întreprinderi este de a furniza informații privind situația financiară, performanțele și evoluția situației financiare, care să fie utilă unei game largi de utilizatori atunci când aceștia iau decizii economice”.

Cadrul conceptual al IASC, privitor la utilizatori, prezintă șapte categorii distincte: investitorii, salariații, creditorii, furnizorii și alți creditori, clienții, organismele guvernamentale și administrațiile, publicul, dintre care clienții și furnizorii sunt interesați de informații mai detaliate legate de continuitatea activității și chiar de informații oferite de contabilitatea de gestiune.

În definirea obiectivului sistemului informatic financiar-contabil se vor determina caracteristicile pe care trebuie să le îndeplinească informațiile contabile, care sunt strâns legate de conceptul de imagine fidelă.

La analiza caracteristicilor informațiilor și implicit a calității lor se are în vedere: dimensiunea temporală, conținutul și forma.

Dimensiunea temporală, presupune ca o informație să fie obținută la momentul potrivit, la anumite intervale stabilite și să reflecte realitatea din momentul utilizării sale. Cu alte cuvinte, o informație trebuie să fie oportună, fecventă și actuală.

Conținutul, considerat cea mai importantă dimensiune a informației, presupune exactitate, să răspundă unei nevoi specifice a utilizatorului și să fie completă. Exhaustivitatea este la fel de importantă ca și conciziunea informației, în sensul furnizării utilizatorului numai a informațiilor de care are nevoie, fără a-l sufoca cu informații suplimentare care-l fac incapabil să deceleze ce îi este necesar.

Forma definește modalitatea de prezentare a informației, care trebuie să fie atrăgătoare, ușor de utilizat și de înțeles. Din acest punct de vedere, informațiile trebuie să fie b#%l!^+a?clare, precise, ordonate, prezentate într-o modalitate adecvată (text, grafice, scheme) și pe un suport accesibil.

Satisfacerea cerințelor pentru diverse categorii de utilizatori, concomitent cu creșterea gradului de cuprindere a caracteristicilor în informația contabilă și diminuarea stărilor conflictuale între acestea, pot fi realizate printr-o bună integrare a sistemului informatic financiar-contabil în sistemul informațional total al întreprinderii.

Sistemul informatic financiar-contabil oferă contabilității posibilitatea de a beneficia de avantajele utilizării tehnologiilor informaționale, în vederea ameliorării caracteristicilor informației contabile sub cele trei aspecte: dimensiunea temporală, conținut și formă. Mai mult se vorbește tot mai des despre integrarea celor două circuite contabile, financiar și de gestiune, prin adoptarea unui sistem contabil care devine posibil în condițiile noilor tehnologii informaționale.

1.3.5 Utilizarea sistemelor informatice în sprijinul contabilității

Analiza financiară este o componentă a mangementului financiar, aceea care confirmă finalitatea acestuia și prin care se apreciază modul de administrare a resurselor și rentabilitatea firmei. Pe concluziile analizei financiare se bazează strategia întreprinderii și se motivează comportamentul agenților externi (furnizori, clienți, investitori, concurenți, etc), analiza financiară trebuie să evidențieze printre altele, rezervele nevalorificate ale profitabilității, lichidității, solvabilității, aprecierea stării de faliment a firmei, obiectivul principal al acesteia fiind acela de a ajuta managerii în aprecierea și controlarea performanțelor, precum și a vulnerabilității afacerii, din perspectiva stării financiare a organizației.

Sistemele informatice vin în ajutorul analiștilor financiari și astfel a managerilor, pentru a le ușura și îmbunătăți modul de desfășurare a activităților specifice. Vom enumera cîteva exemple ale acestui sprijin la nivelul activităților financiare din cadrul funcțiunii financiar- contabile. Suportul informatic pentru luarea deciziilor este diferit în funcție de activitățile concrete implicate de funcția financiară a unei organizații.?

b#%l!^+a?

CAPITOLUL 2- PROIECTAREA DE ANSAMBLU

A NOULUI SISTEM INFORMATIC

2.1 Definirea obiectivelor sistemului informatic

Se dorește realizarea unui program informatic care să permită gestiunea materialelor la firma AUTO HIT SRL. Firma dispune de mai multe depozite și mai multe ateliere situate în localitați diferite. Pentru fiecare depozit de cunosc: NirDepozit, Localitate, Adresa, Telefon.

Pentru fiecare atelier se cunosc: NirMagazin, Localitate, Adresa, Telefon și Obiectivul b#%l!^+a?producției. În firmă exista un nomenclator de materiale ce conține: CodProdus, DenumireMaterial, Unitate de măsură, Clasa de calitate. Materialele sunt aprovizionate de la furnizori, pentru care se cunosc: Cod Fiscal, Denumire, Adresa, Telefon.

În momentul realizării unei aprovizionari la un depozit se întocmește un NIR pe care se consemnează: Număr recepție, data recepției, materialele recepționate cu prețul și cantitatea pentru fiecare. NIR-ul mai conține valoarea totală a recepției și semnatura gestionarului care a receptionat marfa. În momentul în care materialele sunt date spre vânzare de la un depozit la client se întocmesc facturi și avize numerotate pe care figurează materialele vândute și cantitățile vândute din fiec

2.2 Alegerea sistemului de gestionare a bazei de date

Toate limbajele de programare au în general aceeași structură de principiu a instrucțiunilor. Sunt unele limbaje de programare care sunt dedicate unui anumit tip de prelucrări de date, motiv pentru care dispun de biblioteci de subprograme care asigură automatizarea anumitor faze de prelucrarea datelor. De exemplu programele dedicate prelucrării matematice a datelor de tip Matcad sau Matematică. Altele sunt pentru prelucrarea informațiilor care sunt sub formă de baze de date, de tip FoxPro, Dbase, Paradox sau SQL, etc. Alte programe sunt de tip general dispunând de biblioteci de funcții și asigurând o flexibilitate mare de prelucrare a informației atât pe ecran pentru jocuri de exemplu C/C++ sau Cod mașină, precum și altele mai puțin flexibile dar cu biblioteci de programe care automatizează procesul de prelucrarea datelor de tip Pascal, Visual Basic, Basic4GL, etc.

Diferența între programul sursă și cel executabil este că în cazul primului este necesară mai întâi instalarea și pornirea programului în care se scrie codul sursă, în timp ce pentru programul executabil acest lucru nu mai este necesar el rulând direct fără a mai fi necesară lansarea programului sursă. Acest lucru înseamnă că utilizatorul nu trebuie să dețină licență și pentru programul în care a fost realizat programul executabil el trebuind să dețină numai licență pentru programul executabil pe care de fapt l-a achiziționat.

Alegerea între aceste tipuri de programe se face în faza de temă de proiectare sau cel mai târziu la caietul de sarcini deoarece ulterior este foarte greu de a se reveni în alegerea altui limbaj de programare acestea ne fiind compatibile unul cu celălalt.

Datorită faptului că în domeniul economic se lucrează mult cu șiruri de date organizate tabelar numite și baze de date vom analiza numai programele de acest tip și anume FoxPro și Visual Basic. Dacă primul este specific bazelor de date, al doilea este de tip general putând fi folosite și în b#%l!^+a?alte domenii decât prelucrarea bazelor de date.

Baze de date, mod de realizare a unui program tip

Prin Baze de date se înțelege un ansamblu de informații organizate tabelar care are următoarele proprietăți:

este organizat, pe mai multe niveluri ale informației pe suportul de informație extern uzual hard disc;

este coerent, corespunzând unor proprietăți restrictive specifice de integritatea informației;

 este structurat, astfel încât să corespundă unui model de tip bază de date;

 este accesibil, putând fi folosit de mai mulți operatori simultan sau succesiv.

Pentru realizarea unei baze de date în programul Visual FoxPro sau FoxPro sunt folosite ca elemente de bază tabelele, relațiile dintre tabele, formularele, rapoartele și interogările.

Pentru aplicația economică legată de firma S.C. AUTO HIT S.R.L. vom avea în vedere elementele economice folosite în această fază:

primul și cel mai important este factura de vânzare a produselor,

 al doilea avizul de transport al produselor,

 al treilea este avizul a produselor,

 în final pentru stingerea obligației create elementele de plată a produselor comercializate chitanța, fila de CEC sau ordinul de plată.

Circuitul economic este următorul: pe baza avizului de livrare a mărfii produsele sunt eliberate din magazia de produse, după care cel care efectuează factura corespunzătoare. Se semnează exemplarul doi și trei de către client, se ștampilează, se întocmesc formalitățile de plată a mărfii și se eliberează chitanța pentru suma de bani primită sau se primește ordinul de plata sau fila CEC pentru suma de bani corespunzătoare valorii produselor livrate semnată și ștampilată de client pentru a fi încasată suma prin bancă.

Din analiza acestora pe fiecare element în parte distingem tipuri de date șir similare pentru fiecare element în parte. Astfel pe factură avem un șir de date care sunt tipărite inițial pe factură, aviz și chitanță de identificare a furnizorului produselor. Un al doilea șir de date sunt cele de identificare a clientului. Se poate structura informația pentru utilizare într-un tabel din care de fiecare când este necesară aceasta să poată fi apelată( tabelul are structura din figura 2.1)  În tabel pe prima linie cu culoare gri am trecut tipul de celulă corespunzătoare informației și lungimea acestei celule. Este foarte importantă o alegere optimă pentru aceste celule pentru a b#%l!^+a?fi satisfăcute cele două cerințe importante, definirea cât mai clară și exactă a elementului cât și o lungime cât mai mică și egală pentru celule astfel încât să fie utilizată la maxim aceasta iar mărimea bazei de date să fie cât mai mică. O lungime mare mărește dimensiunile bazei de date nejustificat de mult iar o lungime prea mică face ca elementele să nu poată fi diferențiate între ele.

            În partea centrală fiecare factură are un al doilea șir de date care pot fi organizate în tabelul din figura 2.2. Se observă că elementul de legătură între tabelul de clienți și cel de facturi/avize este câmpul nume client. Așa după cum se poate presupune aceste celule trebuie să aibă obligatoriu aceeași lungime și să fie de același tip.

Clienți

Figura 2.1 Structură tabel clienți

Facturi/Avize/Bon expediție

Figura 2.2 Structură tabel facturi/avize/bon consum

Produse

Figura 2.3 Structură tabel produse

Date transport

Figura 2.4 Structură tabel mijloc de transport

Stoc produse

Figura 2.5 Structură fișă magazie

            Elementul central al facturii este cel care cuprinde elementele de identificare fizică și cantitativ valorică a acestora. În figura. 2.3 sunt centralizate aceste elemente pentru fiecare produs în parte. Elementul de legătură este câmpul număr factură.

            În partea inferioară se găsesc elementele de identificare ale persoanei și mijlocului de transport cu care s-a efectuat transportul produselor. Acestea vor fi centralizate în tabelul din figura 2.4  unde se observă că elementul de legătură este tot câmpul număr factură.

            Pe baza bonului de consum se descarcă la magazie fișa de magazie pe produs care se debitează pe baza stocului din luna anterioară sau a bonului de transfer din secția de producție. În figura 2.5  este prezentată structura unei fișe de magazie unde se observă că câmpul de legătură este bonul de expediție.

            Din cele prezentate se observă că tabelul din figura 2.5 trebuie să fie individualizat pe fiecare tip de act în parte. Acesta este și rolul acestei faze care de fapt face parte din schema logică fiind faza de definire a mărimilor care intră în program.

            Un pas important în această fază de realizare a schemei logice o constituie definirea b#%l!^+a?modului de interconectare a tabelelor mai sus definite și succesiunea de etape care asigură funcționarea programului. Pentru aceasta vom reveni la început și vom încerca organizarea fluxului informațiilor astfel încât să se poată lucra cât mai ușor cu acest program.

            O primă decizie care trebuie luată este cea de a crea la fiecare început de lună fișele de magazie sau o dată pe an sau la începutul lucrului cu programul dacă am început activitatea în mijlocul perioadei calendaristice a anului.

            Aceeași decizie trebuie luată și în ce privește evidența livrărilor de produse și a situație livrărilor și încasărilor pe clienți.

            Din ambele puncte de vedere este cel mai bine ca să existe opțiunea de a avea evoluția stocurilor de produse zilnic, lunar sau pe o anumită perioadă de timp, în timp ce pentru situația clienților este necesar ca să se poată obține situația la finele unei perioade calendaristice, iar situația livrărilor de produse pe produs sau pe facturi pe client într-o anumită perioadă de timp. Cel care va lua decizia este beneficiarul de comun acord cu cel care realizează programul. Aceste opțiuni sunt cele de tipărire pe ecran și respectiv la imprimantă a acestor rapoarte. Pe baza acestor observații a fost realizată schema bloc cu legăturile dintre toate tabelele care fac obiectul bazei de date.

            Faza de terminare a programului se încheie cu închiderea tuturor bazelor de date deschise, finalizarea rapoartelor la care se lucrează și închiderea lor și oprirea funcționării programului.

În cazul acestui program utilizatorul poate lucra în două variante distincte:

prima cu ajutorul meniului sistem pe bază de comenzi,

a doua prin comenzi într-o fereastră separată.

            Dacă prima dintre acestea este cea standard pentru sistemul WINDOWS permițând numai modificări ale ecranului de lucru de tip restaurare, mutare, dimensiune, micșorare, mărire și în final închidere fereastră, a doua bară cea de meniu este mai complexă fiind prezentată pe etape funcție de rolul fiecărui element al meniului principal.

Funcțiile meniului principal ale Visual FoxPro:

Prima dintre acestea este cea denumită File, ea se poate lansa cu grupul de taste Alt + F, moment în care se activează bara verticală cu instrumentele specifice grupate pe 5 blocuri prezentate în figura:

primul este cel specific operațiilor de lucru cu fișierele (fișier nou, deschidere fișier existent, închidere fișier deschis), b#%l!^+a?

   al doilea este cel de salvarea fișierelor,

  al treilea de import și export de fișiere,

 al patrulea de tipărire și expediere fișier către alte surse de salvare diferite de cea a hard discului,

al cincilea de ieșire din program și închiderea ecranului de lucru.

Ecranul de lucru care apare la lansarea programului de bază cu cele două ferestre cea de comandă mai mică dispusă în partea dreaptă și cea mare care este prevăzută la rândul ei cu o bară de titlu, o bară de meniu și o bară de unelte.

           Pentru apelarea unei tabele:

mai întâi trebuie să se introducă comanda de creare inițială generală CREATE,

urmează instrucțiunea de folosire USE urmată de calea pe care trebuie să o urmeze programul pentru a găsi fișierul (OBS. Este de dorit ca aceasta să fie scurtă și pentru un program dat unică, deoarece se vor tasta al fiecare apelare multe taste) și instrucțiunea SHARED,

urmează instrucțiunea BROWSE LAST, care are rolul de a arăta ultima structură a tabelei selectate,

  iar în final se activează instrucțiune MODIFY STRUCTURE, care are rolul de a activa comanda de modificare a structurii inițial create.

Funcția meniu Edit se apelează direct cu succesiunea de taste Alt + E  este o funcție care asigură efectuarea a 6 blocuri de instrucțiuni de lucru în general în modul text:

primul bloc cuprinde comenzile de ștergere sau revenire în cazul unor operații nedorite de ștergere,

al doilea bloc se ocupă cu tipurile de instrucțiuni de tăiere, copiere, trecere normală sau specială și ștergere,

 al treilea se ocupă cu selectarea tuturor elementelor,

al patrulea bloc se ocupă cu căutarea în cadrul unui program a unei lini, a căutării unice sau repetitive și a înlocuiri unei comenzi din program,

al cincilea bloc grupează funcțiile de inserare obiect și legături

ultimul este cel de editare a proprietăților.

Funcția meniu Format se apelează direct cu succesiunea de taste Alt + F  este o funcție b#%l!^+a?care asigură efectuarea a 3 blocuri de instrucțiuni de lucru în general în modul text:

primul bloc cuprinde comenzile de alegerea caracterului și a dimensiunilor acestuia

 al doilea se referă la spațiul dintre linii fiind de tip selecție,

 ultimul fiind un set de instrucțiuni speciale.

Funcția meniu Tools se apelează direct cu succesiunea de taste Alt + T  este o funcție care asigură efectuarea a 4 blocuri de instrucțiuni de apelare a interfețelor și instrumentelor specifice:

primul bloc cuprinde comanda de ajutor care este structurată pe tipurile de fișiere prezentate în partea de definire a unui fișier nou subcapitolul 3,

al doilea bloc este cel care se referă la automatizarea procesului de lucru cu programe prin crearea de macrouri, galerii de componente și în final rularea documentului activ,

al treilea bloc care este unic se ocupă de faza de verificare a unui program scris în Visual FoxPro din punct de vedere al programului sursă,

  ultimul bloc care este de asemenea singular este cel care se ocupă de setările implicite ale elementelor care constituie comenzile de lucru și lansare salvare ale interfeței.

Funcția meniu Program se apelează direct cu succesiunea de taste Alt + P  este o funcție care asigură efectuarea a 2 blocuri de instrucțiuni de lansare și oprire:

primul bloc cuprinde funcțiile care permit lansarea în execuție a unui program, părăsirea, suspendarea execuției acestuia sau rezumarea execuției lui,

  al doilea bloc unic este cel care are rolul de a verifica funcționare programului.

Funcția meniu Window se apelează direct cu succesiunea de taste Alt + W  este o funcție care asigură efectuarea a 3 blocuri de instrucțiuni de setare a parametrilor ferestrelor de lucru:

primul bloc cuprinde comanda de unică de aranjare a tuturor ferestrelor într-o anumită ordine verticală, orizontală, etc.

al doilea bloc se ocupă de ascunderea, ștergerea sau succesiunea ferestrelor,

 ultimul se ocupă de comanda ferestrelor și sesiunea de date.

Funcția meniu Help se apelează direct cu succesiunea de taste Alt + H  este o funcție care asigură generarea instrucțiunilor specifice oricărui program WINDOWS.

Modul de lucru prin comenzi în Visual FoxPro este diferit permițând realizarea a metode de abordare a utilizării programului total diferite:

prima este de tip interpretare care asigură posibilitatea de a introduce o comenzi și prin b#%l!^+a?validarea cu tasta Enter se verifică corectitudinea acesteia. Acest mod de lucru permite:

verificarea unor idei de program,

 efectuarea unor operațiuni manuale în baza de date,

folosirea comenzilor SQL,

apelarea unor comenzi necuprinse inițial în program pentru generarea de rapoarte sau formulare

  întreținerea structurii bazei de date,

   relansarea în execuție a unei comenzi anterioare prin selectarea ei și apăsarea tastei Enter.

  a doua este cea de a verifica programele scrise în cod sursă deci un lucru de compilare a unui program, subprogram sau funcție care se va utiliza ulterior într-un program executabil.

Succesiunea etapelor parcurse la realizarea unui program include prima fază care este cea de scriere a programului ( se poate realiza prin scriere în Notpad sau cu editorul de texte încorporat în program care asigură printr-o fereastră specifică scrierea programului, lansarea acestuia se realizează prin tastarea în fereastra de comanda a comenzii MODI COMM ) și salvarea acestuia cu extensia .prg, după care urmează faza de compilare a programului care se lansează din meniul sistem (DO)fiind generat fișierul cu extensia .fxp pentru ca în final se realizează fișierul cu extensia .exe, ( el se obține prin lansarea din fereastra de comandă a instrucțiunii RUN TIME (BULID EXE)) acest stil permite:

dezvoltarea programelor în vederea realizării unor aplicații flexibile,

utilizarea tuturor comenzilor și funcțiilor speciale,

utilizarea comenzilor din nucleul SQL,

apelarea unor subprograme special create de programator și ne introduse în programul inițial.

În mod uzual elementul central al unei baze de date este cel al realizării unui tabel. El poate fi în primă fază creat pentru ca ulterior să poată fi dacă este necesar modificat prin adăugare de câmpuri, modificare de câmpuri existente ca și dimensiune, tip sau respectiv ștergerea de câmpuri. Este foarte important însă ca modificările să fie făcute înainte de a lansa în utilizare baza de date deoarece orice modificare a tabelelor poate produce pierderea de date prin ștergere sau lipsa unor date din tabele prin adăugare de câmpuri ulterioare.

Comanda pentru crearea unei tabele este: b#%l!^+a?

tastând CREATE produs prin care se creează o bază de date cu extensia .dbf intrându-se în faza de editare a tabelei.

Câmpurile din Table Designer au anumite restricții specifice:

cel de tip Name nu poate fi mai lung de 10 caractere începând cu o literă,

pentru cele de tip Type dacă sunt:

Character nu au voie să fie mai luni de 254 caractere,

Numeric nu mai lungi de 20 caractere inclusiv +/-,

Logic maxim un caracter,

 Data maxim 8 caractere cu forma implicita ll/zz/aa, format care se poate schimba prin lansarea comenzii SET DATE TO,

Memo admite implicit 10 caractere dar pot fi introduse oricâte caractere.

pentru cele de tip With se introduce valoarea numerică selectată din schema logică tabelară,

pentru cele tip Decimal se va introduce numărul de cifre după zero dorite,

pentru câmpul Index se poate selecta modalitatea de indexare a tabelei la introducerea datelor în aceasta, lucru care permite din start o ordonare a tabelei fără a fin necesară o sortare ulterioară a acesteia.

Există însă și alte modalități de a crea o tabelă:

crearea unei noi tabele cu structura unei tabele existente în director, bucla de comandă fiind:

USE client

COPY STRUCTURE TO clientn

Varianta completă a instrucțiunii este:

COPY STRUCTURE TO nume-tabel FIELDS listă-câmpuri WITH CDX / WITH PRODUCTION  DATABASES nume-bază de date NAME nume-tabelă

unde:    –     nume-tabel este numele tabelei nou create;

listă-câmpuri este lista câmpurilor din noua tabelă;

nume-bază de date este numele bazei de date;

 nume-tabelă este numele tabelei.

Avantajul copierii structuri unei baze de date tabelară în altă bază de date este dat de faptul că nu se pot face greșeli de dimensiuni de câmpuri sau tip de caracter care la legarea b#%l!^+a?tabelelor poate să producă erori. De aceea una dintre metodele pe care le considerăm a fi bine a se utiliza este de a crea o tabelă inițială unică cu toate câmpurile de legătură dintre tabele numită sursă urmând ca după aceea prin copierea structurii acesteia în celelalte tabele și adăugarea câmpurilor ne comune să se evite eventualele erori mai sus menționate.

 Comanda pentru crearea unei baze de date este:

CREATE DATABASE produs prin care se creează o bază de date cu extensia .dbc

Comanda pentru modificarea unei baze de date este:

MODIFY STRUCTURE prin care se deschide o fereastră de dialog care permite modificarea structurii prin selectarea unei baze de date tip tabelar. Există două modalități:

prima prin folosirea buclei program și alegerea tabelului,

USE

MODIFY STRUCTURE

a doua pe baza buclei când știm tabelul,

USE client1

MODIFY STRUCTURE

Deschiderea și închiderea unei baze de date este necesară pe întreg parcursul lucrului cu bazele de date uzual de tip tabelar. Aceasta face parte din cadrul manevrelor de manipulare a bazelor de date.

Prima dintre acestea este cea de adăugare de noi înregistrări într-o bază de date nou creată sau una în care s-au mai încărcat date, instrucțiunile fiind cele de mai jos:

                        USE client

APPEND

            În acest caz se deschide o nouă fereastră cu activarea primului câmp liber din tabel.

            A doua este cea de modificare a unor înregistrări dintr-o tabelă existentă. Există mai multe instrucțiuni, fiecare dintre acestea având anumite caracteristici:

prima dintre acestea este comanda CHANGE care permite modificarea unei tabele cu ajutorul unei ferestre de editare în interiorul căreia cu ajutorul cursorului luminos și a săgeților sus jos se poate ajunge la înregistrarea care se dorește a se modifica . Se poate modifica însă și o anumită înregistrare caz în care trebuie specificată de exemplu câmpul Nr_f (număr factură) caz în care instrucțiunea este următoarea: b#%l!^+a?

CHANGE FIELDS Nr_f

Această variantă are un dezavantaj că trebuie reținută denumirea   câmpurilor

a doua comandă este cea BROWSE care asigură afișarea și editarea înregistrărilor dintr-o tabelă, în care se observă că informația este organizată pe orizontală pentru fiecare înregistrare și nu pe verticală ca în cazul anterior pentru prima comandă. În capul tabelului se găsesc denumirile câmpurilor și succesiv fiecare înregistrare. Cu ajutorul săgeților se poate realiza deplasarea pe verticală sau orizontală, iar cu pg_up sau pg_dn între pagini. Și pentru această comandă există posibilitatea modificării unui anumit câmp ca și pentru cealaltă comandă.

a treia variantă de înlocuire a datelor este comanda REPLACE care modifică înregistrările tabelei curente prin înlocuire cu datele conținute în câmpul de înlocuire

Liniile de comandă utilizate sunt cele de mai jos:

USE client

REPLACE ALL Nr_f WITH 1

Rezultă că această instrucțiune poate înlocui datele dintr-un tabel   cu valorile dorite noi.

            Din punctul de vedere al comenzilor ca și structură completă acestea au următoarea sintaxă:

CHANGE FIELDS listă-câmpuri scope FOR expL1 WHILE expL2 FONT expC1, expN1 STYLE expC2 FREEZE camp KEY expr1, expr2 LAST LEDIT REDIT LPARTITION NOAPPEND NOCLEAR NODELETE NOEDIT NOMODIFY NOLINK NOMENU NOOPTIMIZE NORMAL NOWAIT PARTITION expN2 PREFERENCE expC3 REAT SAVE TIMEOUT expN3 TITLE expC4 VALID : F expL3 ERROR expC3 WHEN expL4 WIDTH expN4 WINDOW nume-fer1 IN WINDOW nume-fer2 / IN SCREEN COLOR SCHEME expN5 / COLOR lista-culori

unde:   

listă-câmpuri afișează numai câmpurile din listă;

scope este clauza care definește condițiile de selecție;

expL1, expL2 sunt condițiile pentru care expresiile sunt adevărate;

când permite modificarea la un singur câmp și afișarea acestuia;

exp reprezintă expresii sau condiții care trebuie îndeplinite; b#%l!^+a?

nume-fer reprezintă activată în fereastra inițială;

lista-culori stabilește lista de culori.

BROWSE FIELDS listă-câmpuri FONT expC1, expN1 STYLE expC2 FOR expL1 FREEZE camp KEY expr1, expr2 LAST LEDIT REDIT LPARTITION NOAPPEND NOCLEAR NODELETE NOEDIT NOMODIFY NOLINK NOMENU NOOPTIMIZE NORMAL NOWAIT PARTITION expN2 RES PREFERENCE expC3 TITLE  expC4 SAVE VALID expL2 ERROR expC5 WHEN expL3 WIDTH expN5 WINDOW nume-fer1 IN WINDOW nume-fer2 / IN SCREEN COLOR SCHEME expN5 / COLOR lista-culori

unde:    –     listă-câmpuri afișează numai câmpurile din listă;

–         scope este clauza care definește condițiile de selecție;

–         expL1, expL2 sunt condițiile pentru care expresiile sunt adevărate;

–         camp permite modificarea la un singur câmp și afișarea acestuia;

–         exp reprezintă expresii sau condiții care trebuie îndeplinite;

–         nume-fer reprezintă activată în fereastra inițială;

–         lista-culori stabilește lista de culori.

            Comenzile de închidere sunt de mai multe tipuri:

închide toate tipurile de fișiere: CLOSE ALL;

închide fișierele de tipul definit: CLOSE ALTERNATE;

închide toate tabelele: CLOSE DATABASE;

închide toate fișierele tip format: CLOSE FORMAT;

închide toate fișierele index: CLOSE INDEX;

închidere fișiere de proceduri: CLOSE PROCEDURE.

Comenzi de gestionare a fișierelor în VisualFoxpro

Lucrul cu fișiere se bazează pe mai multe tipuri de operații:

copiere: Copy file nume to nume1,

redenumire: Rename nume to nume1,

ștergere: Erase nume, sau Delete file nume,

afișarea conținutului unui fișier: Type nume to printer, Type nume to file nume1,

afișarea conținutului unui director: Dir C:/ to printer.

Un set special de lucru este cel de adăugare de înregistrări în tabele. Sintaxa comenzii este: b#%l!^+a?

APPEND FROM nume-fișier ? FIELDS listă-câmpuri FOR expr-log TYPE DELIMITED  WITH TAB / WITH BLANK / WITH delimitator DIF

unde:

nume-fișier este numele fișierului de unde se importă datele;

 va determina apariția ferestrei de dialog Directory din care se va alege tabela sursă;

listă-câmpuri reprezintă câmpurile ale căror valori vor fi adăugate în tabela nou creată;

expr-log este condiția de realizare a importului;

 TYPE  definește extensia fișierului sursă care poate fi:

DIF extensie folosită de Visicalc;

 XLK extensie folosită de Microsoft Excel ver.2.0;

PDOX extensie folosită de Paradox, etc.

O altă variantă este cea de APPEND GENERAL. Este de următoarea structură:

APPEND GENERAL câmp-general FROM nume-fișier DATA CEXp LINK CLASS clasă_OLE

unde:

câmp-general conține numele câmpului de tip general care va fi memorat;

nume-fișier este fișierul din care se extrage conținutul unui obiect OLE;

clasă_OLE specifică în mod explicit clasa de obiecte OLE.

De exemplu importul unei foi de calcul EXCEL într-un câmp de tip general:

APPEND GENERAL OBIECTOLE FROM “FOAIE1.XLC” CLASS EXCELCHART

            O altă comandă de este cea de adăugare a unei noi înregistrări într-o tabelă care este activă. Dacă lucrează mai mulți utilizatori simultan, în momentul activării introducerii datelor tabela este blocată pentru alți utilizatori, urmând ca aceștia să o poată activa numai după terminarea înregistrării. Sintaxa este:

APPEND FROM ARRAY var-matrice FOR expr-log FIELDS listă-câmpuri / FIELDS LIKE șablon / FIELD EXCEPT șablon

unde:

var-matrice este numele masivului care va alimenta tabela;

expr-log este condiția de realizare a importului;

listă-câmpuri reprezintă câmpurile ale căror valori vor fi adăugate în tabela nou creată;

expr-log este condiția de realizare a importului; b#%l!^+a?

Ștergerea datelor dintr-o bază de date

Este o operație importantă ea putând anula o înregistrare greșit introdusă de exemplu s-a emis un aviz dar pe el s-a greșit o valoare constată la faza de facturare, în acest moment avizul se restituie integral se anulează prin barare înregistrarea făcută se șterge. Nu același lucru se întâmplă dacă o factură a fost înregistrată în contabilitate într-o anumită zi și la o altă dată se constată greșeala. În acest moment se emite o factură în roșu care anulează factura inițială urmând ca apoi să se emită o factură nouă.

Există mai multe variante de ștergere funcție de scopul urmărit:

prima dintre acestea este comanda DELETE. Ea asigură marcarea articolelor în vederea ștergerii. Dacă cumva se dorește recuperarea lor se poate folosi comanda RECALL. Ștergerea fizică se face după comanda DELETE prin folosirea comenzii PACK.

 a doua variantă este cea care este dată de comanda ZAP. Aceasta asigură ștergerea fizică a tuturor articolelor din tabela curentă. Ea este echivalentă cu comanda DELETE ALL urmată de comanda PACK dar ca durată de timp este mai scurtă deoarece nu mai există pasul intermediar de marcare și pasul de verificare înregistrare cu înregistrare dacă este marcată sau nu pentru ștergerea definitivă.

 a treia variantă este cea care asigură ștergerea tuturor tabelelor care se realizează cu comanda DELETE FILE.

Fișierele șterse cu această comandă nu mai sunt recuperabile.

a patra variantă este cea dată de comanda SET DELETED ON/OFF care se folosește pentru a arăta dacă comenzile marcate vor fi șterse sau nu.

Sortarea, ordonarea, indexarea unei baze de date

Una dintre fazele cele mai importante ale lucrului cu o bază de date este cea de sortare și ordonare după un anumit criteriu. Această fază poate ușura foarte mult lucru cu o bază de date în vederea găsirii unei informații sau grup de informații. Lucrul este cu atât mai necesar deoarece încărcarea datelor într-o bază de date se face în mare măsură aleatoriu fără a se face o ordonare a actelor.

Sortarea unei tabele se face cu ajutorul comenzii SORT. Ea se poate realiza la nivelul unui câmp sau la nivel de tabel. Pentru sortarea la nivelul unui câmp instrucțiunile de comandă care sunt necesare sunt:

          USE client b#%l!^+a?

SORT ON Nume_cl /A TO client1

La nivel de câmp se observă că după apelarea tabelei care se dorește a se sorta se trece la introducerea liniei de comandă care are mai multe caracteristici. Prima este că după instrucțiunea tipică SORT ON se va introduce numele câmpului care se va supune procesului de sortare urmat de unul din cele două moduri de sortare a câmpului:

crescător comandă simbolizată cu /A,

descrescător  comandă simbolizată cu /D.

Urmează introducerea numelui nou al tabelei în care se va trece rezultatul tabelei sortate. Rezultă deci că avem un avantaj că prin folosirea acestei comenzi se găsesc în calculator ambele tabele. Ștergerea tabelului rezultat după sortare se poate face cu seria de comenzi:

                        DELETE FILE client1

                        PACK

             Sortarea tabelului după mai multe câmpuri se face prin selectarea succesivă a ordini după care să se realizeze sortarea în modul dorit. Liniile de comandă sunt:

USE client

SORT ON Nume_cl /A, Nr_f /A  TO client1

În această situație tabelul fiind sortat ascendent după numele clientului și pentru același client în ordinea crescătoare după numărul de factură.

            Un alt mod de sortare este cel după o anumită condiție. Liniile de comandă folosite sunt:

USE client

SORT ON Nume_cl /A  TO client1 FOR gigi

O altă modalitate de ordonare a unei tabele se poate realiza cu ajutorul comenzii INDEX care este o comandă de indexare a unui tabel. Pentru un tabel cu dimensiuni mari comanda de sortare durează mult motiv pentru care se recomandă sortarea prin indexare. Un alt dezavantaj al sortării este că după orice introducere de date este necesară o nouă sortare care implică continuu ca spațiul folosit să crească dublu față de dimensiunile inițiale. Comanda de indexare se poate folosi numai pentru un câmp. O modalitate eficientă de lucru este și aceea de a defini la începutul lucrului cu tabele la faza de creare a tabelei o cheie de indexare pe criteriul dorit în acest moment apare un fișier suplimentar cu extensia .cdx și același nume cu cel inițial. Acest lucru face ca baza de date să fie indexată automat la introducerea datelor. Pentru buna funcționare a comenzii INDEX  este necesară setarea comenzii SET TALK la valoarea ON. b#%l!^+a?Linia de comandă este următoarea:

USE client

INDEX ON Nume_cl  TO client1.idx

O altă modalitate este cea de indexare după mai multe câmpuri a cărei linii de comandă sunt prezentate mai jos:

USE client

INDEX ON Nume_cl +Localit TO client1.idx UNIQUE

Indexarea se face după nume client și localitate simultan fără a admite înregistrări duble. Deoarece comanda nu știe să lucreze în paralel cu variabile text și numerice pentru a transforma o variabilă numerică în una text se va folosi instrucțiunea STR(Nr_f, 7).

O altă modalitate este indexarea după un anumit criteriu dat prin intermediul comenzii FOR. De exemplu se va face selectarea după criteriul Localiat Timișoara. Liniile de comandă sunt:

USE client

INDEX ON Nume_cl  FOR Localit=Timisoara TO client1.idx

?? NDX(1)   && Afișează primul fișier indexat

? RECOUNT() && Afișează  numărul de înregistrări indexate

CLOSE ALL

Se observă apariția față de variantele anterioare a trei linii suplimentare. Prima așa după cum se observă și în partea dreaptă din mesajul text de ajutor afișează numele primului fișier indexat, operație necesară pentru a determina apoi numărul de înregistrări indexate în linia a patra din setul de instrucțiuni. În final sunt închise toate tabelele deschise în linia de instrucțiune cinci.

OBS.

Indexarea după câmpuri numerice multiple poate să nu ofere același rezultat dorit,

Probleme pot să apară și dacă se uită să se activeze un anumit tabel index și se folosesc instrucțiuni care lucrează numai cu tabelele index active.

 Instrucțiuni de acces la o bază de date

Un alt set de instrucțiuni importante este cel de acces la date care sunt cuprinse în tabel. Există comenzi care lucrează numai cu tabele indexate și respectiv comenzi care lucrează numai cu tabele indexate.

Prima dintre acestea este comanda GO. Ea poziționează punctul de acces în tabel pe b#%l!^+a?înregistrarea fizică specificată. Liniile de comandă sunt:

 USE client

 GO 3

            În acest caz se poziționează cursorul pe înregistrarea a treia din tabelă.

            Pentru a vedea pe care înregistrare este poziționat cursorul se poate folosi instrucțiunea RECON(). Se poate realiza și poziționarea pe prima înregistrare din tabel cu instrucțiunea GO RECON(0).

            O altă comandă care se poate utiliza este SKIP care permite poziționarea cursorului pe o anumită înregistrare față de cea curentă. Linia de comandă este:

USE client

SKIP-3 IN client

            Cursorul se va poziționa pe înregistrarea situată cu trei linii înaintea celei curente.

            O altă comandă este cea LOCATE. Ea permite căutarea într-o tabelă pentru o anumită condiție fără a fi necesară indexarea tabelului. Sistemul găsește prima înregistrare care satisface condiția impusă și abandonează căutarea celorlalte chiar dacă satisfac condiția. Liniile de comandă sunt:

USE client

LOCATE FOR Nr_f’=1234

            O altă serie de comenzi este cea SEEK și FIND. Aceste comenzi

USE client

INDEX ON Nr_f  TO IDBEN

FIND 1234

DISP

CLOSE ALL

lucrează numai cu fișiere indexate. Liniile de comandă pentru aceste instrucțiuni sunt:

USE client

INDEX ON Nr_f  TO IDBEN

W=1234

SET INDEX TO INDEN

SEEK W sau SEEK 1234

DISP b#%l!^+a?

CLOSE ALL

În afară de crearea, căutarea și prelucrarea datelor dintr-o tabelă mai avem și afișarea înregistrărilor dintr-o tabelă. Există două modalități. Prima este comanda LIST care permite vizualizarea tuturor înregistrărilor și nu face pauză pentru liste mai mari de un ecran și nu sunt afișate înregistrările marcate pentru ștergere dacă comanda SET DELETED este setată pe ON. Comanda specifică este de mai multe tipuri:

– pentru afișarea structurii tabelei:

USE client

LIST STRUCTURE

– pentru

USE client

LIST

Există o serie de comenzi de configurarea mediului Visual FoxPro care se recomandă să fie setate la începerea lucrului cu programul de calcul. Rolul acestora este de a asigura funcționarea corespunzătoare a programului.

Primele sunt cele de starea sistemului (cu litere îngroșate este reprezentată comanda, iar cu On sau Off modul de lucru cuplat sau decuplat):

sunet: Set Bell On/Off,

ceasul: Set Clock On/Off,

bara de stare: Set Status Bar On/Off,

clipirea ecranului: Set Blink On/Off,

afișare rezultat comenzi: Set Talk On/Off,

setare director curent: Set Default to C:/,

setare afișare ceas pe ecran: Set clock to  [x,y],

setare afișare oră pe ecran: Set Hours to [12/24],

Pentru configurarea tipului de date:

număr de zecimale: Set Decimals to [2], stabilește numărul de zecimale la 2,

Pentru controlul ieșirilor de informații:

ieșirea către ecran: Set Console On/Off, b#%l!^+a?

ieșirea către imprimantă: Set Printer On/Off,

ieșirea spre un fișier: Set Printer to [nume fi;ier]

Legăturile servesc la manipularea informațiilor între tabelele unei baze de date. Această manipulare se poate realiza atât la nivelul limbajului de programare, cât și la nivelul instrucțiunilor printr-o comandă specială.

La nivelul programului se face prin scrierea unei proceduri care este specifică limbajului de programare.

Realizarea programelor în Visual FoxPro – limbajul de programare specific conține comenzi la apelarea cărora se efectuează realizarea automată a anumitor faze de prelucrare a tabelelor de date.

Crearea unui program sursă se face prin intermediul instrucțiunii MODIFY COMMAND, care apelează editorul de texte propriu al sistemului.

Tipuri de extensii ale limbajului Visual FoxPro

            Există câteva extensii standard recunoscute de sistem:

.dbf – tabele bază de date;

.dbc – fișier bază de date;

.prg – fișier de comenzi program;

.fpt – fișier care conțin câmpuri memo;

  .idx – fișier care conține indecși;

  .cdx – fișier care conține indecși;

2.3 Prezentarea rapoartelor finale

Prin ieșirile unui subsistem informatic se înțelege totalitatea informațiilor furnizate de acesta beneficiarilor interni și externi, respectiv rapoarte, note de informare, interogări .

Furnizori

Situația de informare-raportare permite evidența clară a furnizorilor , căutarea lor în baza de date după nume.

Materiale b#%l!^+a?

Materialele din depozit se pot căuta după denumire material, cantitate, preț.

Clienți

Se pot scoate rapoarte despre materialele vândute, prețul acestora si cantitate.

Rapoartele executate cu ajutorul aplicației trebuie să fie cât mai clare , să aducă informațiile concrete cu ajutorul cărora să se poată executa mai ușor situațiile de la sfărșit de lună privind cantitatea de materiale din depozite, necesarul de materiale care urmează a fi utilizat în procesul de producție, salariile fiecărui angajat.

Utilizatorul va trebui să-și poată extrage datele cele mai utile într-un timp cât mai scurt , datele dintr-un raport fiind organizate într-un format cât mai prietenos, atrăgător și eficient.

2.4 Definirea si prezentarea intrărilor

Intrările în baza de date vor fi sub formă de formulare, datele de intrare vor fi datele despre furnizori, depozite, gestionari, materiale și clienți. Anume acestea sunt cele mai importante date pe care personalul firmei le va introduce în baza de date.

Videoformat 1- Acces bază de date societate

Videoformat 2- Acces bază de date societate b#%l!^+a?

Videoformat 3.- Formular Furnizori:

S-a realizat un formular de tip columnar pe baza tabelei Furnizori, care va afișa toate informațiile: Cod Fiscal, Nume, Adresa, telefon.

Se va crea un set de butoane pentru deplasare, adăugare(F6), modificare(F7), ștergere(F8), căutare dupa nume(F4), căutare după cod fiscal, vizualizare toate articulele, grupe furnizori, TERMINARE (F9, ESC). b#%l!^+a?

Videoformat 4.- Formular Furnizori:-Adăugare furnizor

Videoformat 5.- Formular Furnizori:-Adăugare furnizor

Videoformat 6.- Formular Clienți

b#%l!^+a? b#%l!^+a?

S-a realizat un formular de tip columnar pe baza tabelei Furnizori, care va afișa toate informațiile: Cod Fiscal, Nume, Adresa, telefon.

Se va crea un set de butoane pentru deplasare, adăugare(F6), modificare(F7), ștergere(F8), căutare dupa nume(F4), căutare după cod fiscal, vizualizare toate articulele, grupe furnizori, blocare-neincasate TERMINARE (F9, ESC).

Videoformat 7- Formular Clienți

Videoformat 8.- Formular Produse

b#%l!^+a?

Videoformat 9- Formular Produse

În videoformatul de mai sus s-a realizat un formular Produse care va afișa toate informațiile despre: Cod produs, denumire , descriere, preț net, discount primit, preț total, preț vanzare, adaos magazin, preț magazin, conturile contabile aferente stocurilor, venituri vanzare, descarcarii de gestiune și pentru darea lor in consum.

2.5. Estimarea necesarului de resurse

Resurse hardware:

3 calculatoare I.B.M. Intel Pentium 4 Celeron 3,4 Ghz Dual Core

placa de bază Asus LGA775

hard 120GB SATA II

512Mb DDRII,

FDD 3.5’’

Video OnBoard

DVD-RW

tastatură

PS2 b#%l!^+a?

mouse.

Resurse software :

Noul sistem va fi integrat pe calculatoare ca software separat.

Se va folosi sistemul de operare Windows XP Professional.

Resurse umane:

Angajați operatori, ingineri și administratori , un angajat al departamentului IT pentru întreținerea programului.

Resurse financiare:

Se estimează suma de 10.000 RON pentru realizarea sistemului.

2.6 Planificarea realizării sistemului informatic

Această etapă a proiectării are la bază principiul proiectării și implementării eșalonate a sistemului:

proiectarea bazei de date – 7 zile;

proiectarea interogărilor – 5 zile;

proiectarea formularelor –10 zile;

proiectarea rapoartelor – 4 zile;

introducerea datelor – 15 zile;

verificarea corectitudinii datelor și eventuale modificări – 20 zile.

Timpul maxim de execuție a sistemului informatic este apreciat la 61 zile lucrătoare.

b#%l!^+a?

CAPITOLUL 3- PROIECTAREA DE DETALIU

A NOULUI SISTEM INFORMATIC

3.1 Proiectarea logică și fizică a ieșirilor

Ieșirile sistemului informatic conțin rezultatul prelucrărilor efectuate asupra datelor de intrare și se pot prezenta sub forma unor rapoarte, a unor situații de raportare afișate pe ecran, scrise pe hârtie sau înregistrate pe un suport extern (disc hard sau flexibil, Cd, casetă magnetică, etc).

Rapoartele pot fi listate la imprimantă, vizualizate pe monitor sau memorate pe un suport magnetic în vederea continuării prelucrărilor în cadrul altor subsisteme informatice.

Adeseori rapoartele de ieșire sunt însoțite de reprezentări grafice, sub forme adecvate, pentru a se putea observa mai ușor evoluția unui proces sau a unui fenomen economic. Acestea se recomandă îndeosebi managerilor de nivel înalt, care au nevoie de informații cu grad mare de sintetizare.

Cuprinde 2 etape:

Proiectarea logică de detaliu a ieșirilor – macheta raportului

Proiectarea fizică de detaliu a ieșirilor se realizează pe baza specificațiilor de ieșire și presupune definitivarea formei și formatului de prezentare a rapoartelor, așezarea în pagină, spațierea rândurilor, stabilirea procedurilor de interpretare a ieșirilor.

Într-o primă interogare „Actualizare clienți” se va afișa lista tuturor furnizorilor societății din „Vizualizare toate articolele( F3)”.

A doua interogare „Documente ieșire” în secțiunea ”Emitere documente” vom selecta gestiunea aferentă fiecărei operațiuni, vom putea introduce toate ieșirile lunare din societate , vom putea facturile de livrare aferente fiecărei ieșiri și vom putea vizualiza fiecare document neîncasat sau încasat cât și toate documentele introduse până în acel moment.

A treia interogare „Rapoarte ieșire” în secțiunea ”Documente neincasate” vom putea vizualiza toate documentele de ieșire neincasate până în acel moment, vom putea vizualiza toate livrările pe fiecare client sau cumulat pe toți clienții și tot de aici vom putea lista jurnalul de vânzări al fiecărei luni notele contabile aferente ieșirilor.

3.2 Proiectarea logică și fizică a intrărilor

Intrările unui sistem informatic reprezintă ansamblul datelor stocate, gestionate și prelucrate în cadrul sistemului, date care provin din dinamica operațiilor și proceselor economice și financiare derulate în cadrul firmei

Cuprinde cele două etape:

proiectarea logică de detaliu

proiectarea fizică de detaliu.

Scopul este elaborarea machetei documentului primar și elaborarea instrucțiunilor de completare și utilizare a acestuia; stabilirea regulilor de validare a datelor.

În etapa de proiectare logică de detaliu se stabilește lista completă a intrărilor, pentru fiecare document de intrare descriindu-se elementele caracteristice cum sunt: conținutul informațional, natura și structura datelor, frecvența de apariție, volumul, criteriile de control și validare a datelor, etc

În proiectarea fizică de detaliu numită și proiectare tehnică de detaliu se realizează toată această activitate de proiectare a documentelor de intrare și a machetelor (ecrane, videoformate sau formulare) pentru datele de intrare, se stabilesc condițiile de validare a datelor și instrucțiuni de corectare a acestora, se alege suportul tehnic pentru memorarea datelor, se definesc procedurile (manuale sau automate) de culegere și transmitere a datelor și b#%l!^+a?se reproiectează, dacă este cazul, chiar documentele primare de înregistrare a datelor – pentru a răspunde cerințelor prelucrării automate.

Intrările în baza de date vor fi sub formă de formulare, datele de intrare vor fi datele despre furnizori, depozite, gestionari, materiale și clienți. Anume acestea sunt cele mai importante date pe care personalul firmei le va introduce în baza de date.

Într-o primă interogare „Actualizare furnizori” se va afișa lista tuturor furnizorilor societății din „Vizualizare toate articolele (F3)”.

A doua interogare „Documente intrare” în secțiunea ”Înregistrare documente” vom selecta gestiunea aferentă fiecărei operațiuni, vom putea introduce toate intrările lunare din societate , vom putea lista notele de recepție aferente fiecărei intrare și vom putea vizualiza fiecare document neachitat sau achitat cât și toate documentele introduse până în acel moment.

A treia interogare „CASA,BANCA,MF, LISTA SALARIAȚI” ne va ajuta să listăm toate operațiunile efectuate prin casă/bancă să aflăm mijloacele fixe ale sociețășii și totodată modificările salariaților pentru luna în curs.

Din meniul ”Casă” se preiau soldurile lunare de la o lună la alta implicit de la o zi la alta, se pot lista atât Registru de casă (separat pe zile sau cumulat pe toată luna) cât și notele contabile aferente lunilor existente.

Din meniul ”Bancă” se preiau soldurile lunare de la o lună la alta implicit de la o zi la alta, se pot lista atât Registru de bancă (separat pe zile sau cumulat pe toată luna) cât și notele contabile aferente lunilor existente pe fiecare bancă în parte sau cumulat.

A patra interogare „Rapoarte intrări” în secțiunea ”Documente neplătite” vom putea vizualiza toate documentele de intrare neachitate până în acel moment, tot din „Rapoarte b#%l!^+a?intrări” vom putea vizualiza toate intrările pe fiecare furnizor sau cumulat pe toți furnizorii și tot de aici vom putea lista jurnalul de cumpărări al fiecărei luni și notele contabile aferente intrărilor.

3.3 Proiectarea bazei de dateb#%l!^+a?b#%l!^+a?

O bază de date proiectată corespunzător furnizează acces la informații precise, actualizate. Deoarece o proiectare corectă este esențială pentru atingerea scopurilor utilizării unei baze de date, investiția în timpul necesar învățării principiilor unei bune proiectări este esențială.

Întotdeauna trebuie avut în vedere scopul bazei de date. Principalul pas în proiectarea bazei de date este găsirea și organizarea informațiilor necesare. Urmează împărțirea elementelor de informații în entități (tabele), alegerea cheilor primare, folosirea regulilor de normalizare.

Bazele de date relaționale sunt un tip de baze de date în care datele, văzute ca și atribute ale entităților reale, sunt stocate în tabele și sunt legate între ele prin relații.

Acest mod de structurare a datelor, bazat pe legături între date, permite eliminarea redundanței, astfel încât stocarea și, mai ales, modificarea unei informații se face într-un singur loc, iar, din punct de vedere funcțional, această structură permite regăsirea, filtrarea, ordonarea și agregarea datelor, în mod natural.

Proiectarea codurilor presupune operația de codificare, adică generarea de grupuri de simboluri și atribuirea lor elementelor unei relații. Rezultatul codificării se concretizează într-un sistem de coduri, care de regulă, sunt utilizate pentru identificarea unică a unei înregistrări. În continuare se vor descrie codurile utilizate pentru crearea tabelelor.

Unul dintre principalele avantaje ale bazelor de date relaționale este faptul că detaliile de implementare fizică sunt separate de definițiile logice ale obiectelor bazei de date, astfel încît majoritatea utilizatorilor bazei de date nu au nevoie să știe unde (și cum) sunt stocate obiectele bazei de date în sistemul de fișiere al calculatorului.

Elementul principal al tuturor sistemelor informaționale este baza de date, care îndeplinește funcția de nucleu a sistemului. Structura bazei de date este determinată de genul de activitate și evidențele activității respective. Reieșind din acest fapt putem spune că baza de date este o totalitate de evidențe, care sunt unite într-un sistem unic integru, după o logică bine determinată, folosită de o multitudine de utilizatori. O bază de date care nu are, însă, asociat un sistem de gestiune al acesteia, nu are sens, ea nu-și atinge obiectivele pentru care a fost creată.

Pentru a putea lucra mai ușor cu tabele bazei de date în FoxPro s-a apelat la crearea unui proiect executabil destinat vizualizării de către utilizatori, stocarea, modificarea, reînoirea și ștergerea informației de către administratorul bazei de date.

Proiectul este un mijloc de creare și gestionare a elementelor aplicațiilor care se pot face cu ajutorul tabelelor din baza de date. Informația despre proiect se scrie într-o tabelă specială cu extensia.pjx.

În cîmpurile de tip memo se conține denumirea și descrierea elementelor proiectului. În proiect toate elementele sunt repartizate în compartimente aparte. Creînd proiectul și elementele lui avem posibilitatea de a crea aplicația cu extensia .EXE (aplicația va lucra în afara VFP).

Proiectul a fost creat prin regimul Project Manager (New/Project/New File) deschidem mapa necesară, culegem denumirea proiectului și click la save – se deschide freastra managerului de proiecte care conține fișele:

Data – afișează baza de date și tabelele;

Documents – conține formularele, rapoartele;

Classes – conține clasele create în această aplicație;

Code – conține programe și biblioteci de programe;

Other – conține meniuri, fișiere de variabile de memorie în proiectul dat.

Structura ierarhică de afișare a obiectelor nivelului superior conține All, Data, Documents, Classes, Code, Other (se folosește pentru lucrul cu fiecare aparte).

Gestionarea proiectului poate fi executată printr-un set de butoane din fereastra lui, prin meniul Project al meniului VFP sau prin meniul contextual click dreapta, destinația opțiunilor meniului Project care sunt:

New – crează un nou fișier;

Add – adaugă;

Modify – modifică;

Browse – afișează tabela;

Run – lansează programul în execuție;

Build – constructoul în aplicație. (figura 3.17 Anexa II)

Proiectul dat conține trei formulare de bază și douăsprezece ajutătoare. Pe prima pagină apare formularul principal care se lansează la executarea proiectului.

Aici utilizatorul va trebui să se autentifice, avînd două posibilități: „Admin” unde este nevoie să cunoască și o parolă care din motive de securitate, caracterele introduse de la tastaura nu vor fi vizibile, înlocuindule cu un singur caracter „*”. Odată autentificat ca administrator este permis accesul la adăugarea, selectarea, ștergerea și modificarea informației din baza de date. În cazul în care se va introduce o parola greșită va apărea un mesaj personalizat de atenționare cu mesajul”Autentificare eșuată” și „Nu ați introdus login sau parola”.

Dacă este selectat al doilea mod de autentificare adică „vizitator” atunci caseta de dialog pentru introducerea parolei va dispărea deoarece introducerea unei parole nu mai este necesară pentru vizitator, el va avea acces doar la vizualizarea datelor, fără posibilitatea modificării, ștergerii sau adăugării informației. După ce s-a efectuat autentificarea se efectuează un click pe butonul „Log” care va închide formularul respectiv și va deschide un alt formular în dependență de Utilizator (Administrator ->User) și (Vizitator-> vizitator). La ieșirea din proiect se efectuează click pe butonul EXIT.

Când deschidem orice formular vom vizualiza informația din tabele, cu ajutorul celor zece butoane pentru gestionarea înregistrărilor:

Top – deplasează pointerul la prima înregistrarea a tabelului;

Preview – deplasează pointerul cu o înregistrare în urmă;

Next – deplasează pointerul cu o inregistrare înainte;

Bottom – deplasează pointerul la ultima înregistrare;

Find – deschide o fereastra de dialog pentru căutarea anumitor înregistrări avînd posibilitatea de a stabili una sau două condiții;

Print – pentru imprimarea datelor; b#%l!^+a?

Add – pentru adăugarea unei noi înregistrări;

Edit – pentru editarea unei înregistrări;

Exit – ieșirea din formular.

La lansarea formularului de către vizitatori va apărea cinci butoane cu informația despre tabelele noastre, și două butoane ca motor de căutare a persoanelor după nume și prenume și două butoane de navigare (Back, Exit).

La deschiderea formularelor cu informație despre tabele, vizitatorul poate să vizualizeze informația dar nu are acces la modificarea, ștergerea și copierea ei avînd ca ajutor doar cinci butoane de navigare:

Top – deplasează pointerul la prima înregistrarea a tabelului;

Preview – deplasează pointerul cu o înregistrare în urmă;

Next – deplasează pointerul cu o înregistrare înainte;

Bottom – deplasează pointerul la ultima înregistrare;

Exit – ieșirea din formular. (figura 3.32 Anexa II)

Codul programului inițial care lansează în execuție formularul principal este:

DO FORM princip.scx

READ events

Setul de comenzi pentru crearea butonului Log sunt:

login=ALLTRIM(thisform.Combo1.Value)

Parola=ALLTRIM(thisform.text1.Value)

DO case

CASE login='Vizitator'

DO FORM Vizitator.scx

thisform.text1.Visible= .F.

READ events

thisform.Release

CASE login ='Administrator' AND parola='user'

DO FORM user.scx

READ events

thisform.Release

OTHERWISE

MESSAGEBOX('Nu ati introdus login sau parola','Autentificare esuata')

ENDCASE

3.4 Proiectarea interfeței aplicației informatice

În cadrul acestei etape se concep și implementează, în mod vizual și interactiv, elementele interfeței dintre aplicație și utilizatorul acesteia. Elementul care stă la baza realizării interfeței îl constituie forma – macheta de lucru sau fereastra aplicației – în cadrul căreia vor fi implementate toate controalele, butoanele de comandă corespunzatoare aplicației proiectate.

La elaborarea interfeței sunt luate în considerare o serie de elemente specifice, iar la testare se urmăresc două aspecte și anume:

măsura în care conținutul specificațiilor de interfață a fost implementat și se regăsește în produsul finit;

reacțiile utilizatorilor la traversarea succesiunii de pași necesari pentru soluționarea problemei.

Interfața proiectată trebuie să fie cât mai accesibilă, intuitivă, prietenoasă pentru utilizator, clară în cerințe, fără mesaje ambigue, extensibiă pentru viitoarele eventuale modificări. Pentru aceasta s-a dezvoltat un form principal numit “Geco” care are un meniu ușor, structurat în mai multe butoane de comanda care deschid alte forme.

Un număr de paisprezece butoane deschid o serie de interogări si rapoarte:

1. Interogări

a. „Nomenclatoare”

b. „Nomenclatoare diverse”

c. „Casa, Banca, MF,Lista salariați”

d. „Documente intrare”

e. „Documente ieșire”

2. Rapoarte

a. „Rapoarte intrare”

b. „Rapoarte ieșire”

c. „Stocuri”

d. „Ambalaje”

e. „Acces rapid”

f. „Utilitare”

Testarea aplicației se face verificând și comparând rezultatele obținute în mod automat cu cele obținute folosind metodele de evidență manuală. Rezultatul testării unei interfețe este raportul de testare, în care este subliniată diferența dintre comportamentul dat în specificații și cel efectiv, pentru seturile de date descrise în specificații. După realizarea aplicației s-a procedat la anularea înregistrărilor și introducerea altora noi, cu date reale pentru testarea finală a produsului.

Responsabilitatea pentru testarea și punerea în funcțiune a sistemului va reveni firmei, proiectantului aplicației și reprezentantului IT al agentului economic.

CAPITOLUL IV – PREZENTAREA, IMPLEMENTAREA ȘI EXPLORAREA APLICAȚIEI

4.1 Condiții prinvind implementarea aplicației

În procesul de dezvoltare al oricărei firme un aspect important îl are informatizarea firmei, implementarea de sisteme informatice care să ducă la acces rapid la informații, creșterea productivității și o mai bună urmărire a tuturor proceselor de către managementul firmei.

Integritatea aplicației este asigurată de caracteristicile tehnologiilor folosite – datele sunt b#%l!^+a?protejate de sistemul de protecție asigurat de mediul Microsoft Access.

Printre caracteristicile de mentenanță se numără faptul că aplicația este dezvoltată într-un limbaj ce implementează tehnicile de dezvoltare orientate pe obiect. Este un SGBD de tip desktop, o aplicație autonomă care stocheaza o bază de date și efectuează ea însăși toate procesările SQL sau se comporta ca și client al unui server SQL.

Aplicațiile desktop au, de obicei, rolul de a optimiza procesele din diverse departamente ale unei firme, astfel am putea exemplifica:

aplicație de gestiune a furnizorilor, clientilor, materialelor și depozitelor prin crearea de interogări și rapoarte;

adăugarea și editarea de noi clienți si furnizori

evidența materialelor din depozite

Aplicația este construită pe o platformă familiară, compusă din elemente vizuale cum ar fi: butoane de comenzi, liste de opțiuni, rapoarte, zone de text, casete și etichete. Este ușor de utilizat și are o mare flexibilitate în dezvoltare.

Aici s-a încercat crearea unui sistem de gestiune a activităților preponderente din firma, dar poate fi îmbunatățit în viitor utilizându-se ca baza de plecare chiar aplicația în sine. Extinderea aplicației poate fi asigurată de tehnicile add-on, fiind complet compatibilă cu acestea, adăugarea de noi clase, module, cu acces direct la resursele globale ale aplicației – variabile, obiecte cu acces global.

Condițiile de implementare sunt asigurate prin difuzarea instrucțiunilor de executare a procedurilor manuale și automatizate, atât pentru beneficiar, cât și pentru unitatea de prelucrare, prin documentație scrisă.

Instruirea personalului utilizator se va face prin cursuri de cinci zile, organizate la sediile firmei din fiecare oraș de catre echipa de proiectare a aplicației.

4.2 Exploatarea curentă a aplicației

În continuare este prezentată procedura de lucru cu aplicația informatică .

Pentru a deschide aplicația se dă click pe Geco, icoană găsită pe Desktop-ul PC-ului unde programul este instalat.

Să presupunem ca gestionarul dorește sa introducă in baza de date un frunizor. Va trebui sa dea click pe butonul de comandă “Nomenclatoare”, apoi ”Furnizori”, după ”Adăugare(F6)”. După deschiderea formei “Adăugare(F6)”.se completează cu datele furnizorului: cod fiscal, nume, adresa si telefon. Dacă furnizorul exista deja în baza de date programul va afișa mesajul ”Furnizor existent la numarul xx “. Aceeași procedură se folosește și în cazul introducerii unui nou client.

După completare se dă click pe butonul “Adăugare F(9)” pentru adăugare în baza de date.

Vizualizarea și printarea interogărilor cât și rapoartelor se face prin accesarea interfeței principale a aplicației informatice din ”Rapoarte intrare” sau din ”Rapoarte ieșire”.

CONCLUZII

O bază de date este o colecție de informații inter-relaționate gestionate ca o singură unitate. Această definiție este intenționat foarte largă, deoarece există mari diferențe între concepțiile diferiților producători care pun la dispoziție sisteme de baze de date. Un obiect al bazei de date este o structură de baze de date denumită stocată în baza de date, cum ar fi un tabel, o vizualizare sau un index.

Unul dintre principalele avantaje ale bazelor de date relaționale este faptul că detaliile de implementare fizică sunt separate de definițiile logice ale obiectelor bazei de date, astfel încît majoritatea utilizatorilor bazei de date nu au nevoie să știe unde (și cum) sunt stocate obiectele bazei de date în sistemul de fișiere al calculatorului.

Un sistem de gestionare a bazei de date (DBMS – database management system) este un produs software furnizat de producătorul bazei de date.

Pentru proiectarea bazei de date este necesară înțelegerea exactă a informațiilor ce se doresc memorate și a modului în care un sistem de gestiune a bazelor de date relațional memorează datele.

Pentru a furniza eficient informații Visual FoxPro necesită organizarea în tabele separate a evenimentelor legate de diferite subiecte.

Organizarea corespunzătoare a datelor permite flexibilitate în baza de date și capacități suplimentare de a combina date despre evenimentele respective în diferite moduri.

Când se proiectează o bază de date se descompune informația care trebuie păstrată în subiecte separate (independente) și se indică legăturile dintre aceste subiecte astfel încât Visual FoxPro să poată recompune informațiile după cum este nevoie.

Menținerea informației în tabele separate ușurează menținerea și întreținerea datelor precum și realizarea de aplicații cu performanțe sporite.

Visual FoxPro utilizează bazele de date pentru a organiza și lega între ele tabele și vederi.

Pe lângă faptul că furnizează o arhitectură pentru memorarea datelor, bazele de date oferă avantaje suplimentare, precum:

posibilitatea creării de extensii la nivel de tabel ca: reguli de validare, valori implicite pentru câmpuri și declanșatoare;

se pot crea proceduri specifice și legături durabile între tabele;

se poate realiza conexiunea la o sursă de date la distanță;

se pot crea vederi folosind atît tabele locale cît și tabele la distanță.

FOXPRO stochează datele în tabele pe care unii utilizatori le pot citi, alți utilizatori (administratori) au însă privilegiul de a actualiza, de a elimina și de a insera noi date în baza de date.

Selectarea datelor din baza de date FoxPro este sinonimă cu adresarea unei întrebări bazei de date, extragerea interogării.

SQL este principalul limbaj folosit pentru comunicarea cu bazele de date relaționale. Ca urmare, este esențial să înțelegeți conceptele fundamentale ale bazelor de date relaționale înainte de a încerca să învățați limbajul SQL.

Microsoft SQL Server este o soluție integrată de management și analiză a datelor, care ajută organizațiile de orice dimensiune să:

Dezvolte, implementeze și administreze aplicații la nivel de întreprindere mai sigure, scalabile și fiabile;

Maximizeze productivitatea IT prin reducerea complexității creării, implementării și administrării aplicațiilor pentru baze de date;

Partajeze date pe mai multe platforme, aplicații și dispozitive pentru a facilita conectarea sistemelor interne și externe;

Controleze costurile fără a sacrifica performanța, disponibilitatea, scalabilitatea sau securitatea.

BIBLIOGRAFIE b#%l!^+a?

Airinei D., Filip M., Grama A., Fotache M., Fînaru L., Dumitriu F., Țugui A., – Medii de programare, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2001

Airinei, Dinu – Depozite de date, Ed. Polirom, Iasi, 2003

Bazian M., et al. – Totul despre Visual FoxPro, Ed: Teora, București, 1999

Botezatu, Cornelia; Ionel, Iacob – Proiectarea sistemelor informatice, Ed. PROuniversitaria, 2007

Crețu L. – Aplicații client–server Visual FoxPro , Ed: Net Report, noiembrie 2001

Fotache M., Strîmbei C. – Aplicații client–server Visual FoxPro – Oracle (I)”, PCReport&Byte, nr. 94, iulie 2000

Fotache M., Strîmbei C. –Aplicații client–server Visual FoxPro – Oracle (II)”, PCReport&Byte, nr. 95, august 2000

Michael, Hernandez – Proiectarea bazelor de date, Ed. Teora, Bucuresti, 2007 Michael.J.

b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?

BIBLIOGRAFIE b#%l!^+a?

Airinei D., Filip M., Grama A., Fotache M., Fînaru L., Dumitriu F., Țugui A., – Medii de programare, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2001

Airinei, Dinu – Depozite de date, Ed. Polirom, Iasi, 2003

Bazian M., et al. – Totul despre Visual FoxPro, Ed: Teora, București, 1999

Botezatu, Cornelia; Ionel, Iacob – Proiectarea sistemelor informatice, Ed. PROuniversitaria, 2007

Crețu L. – Aplicații client–server Visual FoxPro , Ed: Net Report, noiembrie 2001

Fotache M., Strîmbei C. – Aplicații client–server Visual FoxPro – Oracle (I)”, PCReport&Byte, nr. 94, iulie 2000

Fotache M., Strîmbei C. –Aplicații client–server Visual FoxPro – Oracle (II)”, PCReport&Byte, nr. 95, august 2000

Michael, Hernandez – Proiectarea bazelor de date, Ed. Teora, Bucuresti, 2007 Michael.J.