Realizarea Unui Proiect DE Investitii LA S.c. Alinagra S.r.l

CUPRINS

INTRODUCERE

Uniunea Europeană este un parteneriat economic și politic, dezvoltat în Europa, care reunește 27 de țări europene, printre care și România.

1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, a marcat o epocă nouă în economia agricolă și de dezvoltare rurală a țării noastre. În acest context, România trebuie să își adapteze economia agricolă și strategia de dezvoltare rurală pentru a se putea integra în piața internă a Uniunii Europene și a adopta în totalitate Politica Agricolă Comună (P.A.C.). Aderarea la U.E. este, probabil, cel mai puternic factor de presiune pentru reforma rapidă a agriculturii și economiei rurale românești.

Pentru de a dezvolta anumite domenii și a sprijini țările membre la atingerea anumitor standarde de dezvoltare atât economică cât și socială, Uniunea Europeană a creat instrumentul financiar numit Fonduri Europene. La nivelul României, fondurile europene pentru agricultură pot fi accesate prin Programul Național pentru Dezvoltare Rurală (P.N.D.R.) și reprezintă o oportunitate de finanțare pentru spatiul rural românesc.

În condițiile actuale, în care economia românească, din păcate încă se confruntă cu probleme structurale destul de serioase, coroborate și cu criza economică mondială, este absolut firesc să considerăm ca extrem de important suportul financiar acordat de către Uniunea Europeană, ca fiind o sursă sigură de finanțare și necesară pentru a recupera diferențele semnificative față de alte state europene.

Deși țara noastră ar avea mare nevoie de sprijinul financiar oferit de U.E., aceasta se situează pe ultimul loc la absorbția fondurilor europene. Acest fapt se datorează unor factori precum : existența constrângerilor financiare – cofinanțări greu de obținut în special pentru beneficiarii din sectorul privat, dar și în cazul autorităților publice locale; procedurile anevoioase de achiziții care au dus la nerespectarea graficelor inițiale de desfășurare a activităților, dificultățile în elaborarea proiectelor, etc.

Trebuie tras un semnal de alarmă asupra procesului de planificare și a fazelor de pregătire a proiectelor, iar cuvintele cheie pentru demersurile de acest gen sunt legate de „Managementul de proiect”. Cu ajutorul managementului de proiect se anticipă sau prevede cât mai multe din pericolele și problemele ce pot determina eșecul proiectului, dar se și planifică, organizează și controlează activitățile astfel încât proiectele să fie finalizate cu success, în pofida tuturor riscurilor.

Un proiect se desfășoară într-o anumită perioadă de timp, iar pentru realizarea lui se recurge la instrumente tehnico-economice. În cazul de față, instrumentul tehnico-economic folosit este memoriul justificativ.

În prezenta lucrare voi analiza atât aspecte teoretice, legate de proiecte, managementul acestora și fondurile europene pentru agricultură, dar și aspecte practice, prin elaborarea unui memoriu justificativ.

Studiul de caz se bazează pe un proiect de atragere a fondurilor europene, ce poate fi depus în cadrul Măsurii 121 – Modernizarea exploatațiilor agricole. Solicitantul, S.C. ALINAGRA S.R.L., este o firmă care activează în domeniul agricol și care îsi desfășoară activitatea în comuna Săgeata, județul Buzău. Amplasarea proiectului este tot în județul Buzău, un județ cu mare potențial agricol, dar, încă neexploatat corespunzător. Am ales Măsura 121 pentru elaborarea studiului de caz deoarece în cadrul acestei societăți comerciale înnoirea și completarea parcului de mașini și utilaje agricole sunt imperios necesare pentru desfășurarea activității de producție în bune condiții.

Lucrarea este structurată pe patru capitole, după cum urmează :

În primul capitol, intitulat “Proiectele și managementul acestora” sunt prezentate elemente teoretice, care fac referire la : aspecte generale privind proiectele, ciclul de viață al unui proiect, managementul proiectului și elaborarea memoriului justificativ în cadrul proiectelor.

Capitolul doi, intitulat “Fondurile Europene pentru agricultură” prezintă pe scurt : Politica Agricolă Comună, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, Programul Național de Dezvoltare Rurală și Măsura 121 – Modernizarea exploatațiilor agricole.

În capitolul trei, intitulat “Prezentarea societății S.C. ALINAGRA S.R.L.”, este descrisă exploatația agricolă pentru care se încearcă obținerea de fonduri nerambursabile, prin accesarea fondurilor europene.

Capitolul patru, denumit “Studiu de caz , realizarea unui proiect de investiții la S.C. ALINAGRA S.R.L.”, cuprinde principala parte a Memoriului Justificativ ce trebuie depus odată cu proiectul. În acest capitol se demonstrează oportunitatea investiției, partea economică a proiectului (lista investițională, grafic de eșalonare a investiției, devizele proiectului, etc) și rezultatele economice previzionate.

Finalul lucrării este destinat concluziilor trase în urma analizelor făcute și propunerilor.

CAPITOLUL I

ASPECTE TEORETICE PRIVIND PROIECTELE ȘI

MANAGEMENTUL ACESTORA

DEFINIREA PROIECTELOR

Studiul managementului de proiect începe de la definiția dată de Comisia Europeană termenului de „proiect”.

Proiectul reprezintă o serie de activități ce vizează atingerea unor obiective clar specificate, într-o anumită perioadă de timp și cu un buget stabilit1.

Cu alte cuvinte, un proiect, mare sau mic, va avea întotdeauna următoarele ingrediente2:

Rezultate specifice – produse sau rezultate;

Specificarea datelor de debut și de încheiere: datele când încep și când se termină activitățile proiectului;

Stabilirea bugetelor : necesarul de oameni, fonduri, echipamente, facilități și informații.

Figura 1.1. arată că fiecare dintre aceste trei elemente le influențează pe celelalte două, motiv pentru care, în cadrul proiectelor fiecare persoană trebuie să își îndeplinească sarcinile pentru a ajunge la rezultatele dorite, încadrându-se în timpul și resursele disponibile.

Extinderea rezultatelor dorite poate necesita mai mult timp (o întârziere a datei de finalizare) sau mai multe resurse. Avansarea termenului final poate determina o diminuare a rezultatelor sau o creștere a cheltuielilor (depășirea bugetului prevăzut) prin plata orelor suplimentare pentru personalul proiectului.

Figura 1.1. – Cele trei elemente esențiale ale unui proiect

Sursa : Toma Dinu Adrian, Managementul proiectului

1 European Commission, Project Cycle Management Guidelines, 2004, pag. 8

2 Toma Dinu Adrian, Managementul proiectului, suport de curs, pag. 14

În cadrul managementului de proiect este foarte important să cunoaștem relația dintre proiecte și programe. În timp ce un proiect cuprinde un grup de activități care vizează atingerea unor obiective, un program cuprinde o serie de proiecte ale căror obiective coroborate contribuie la îndeplinirea unui obiectiv general comun. Vorbim despre programe atunci când mai multe proiecte într-un anumit sector, sub-sector ori regiune sunt legate printr-un concept clar definit. Este evident că scopul și impactul unui program sunt mai cuprinzătoare decât în cazul unor proiecte individuale.

Un program asigură baza strategică pentru proiecte, furnizează liniile directoare și principiile, iar în cadrul Fondurilor Structurale conține priorități și măsuri. În acest context, trebuie menționat faptul că proiectele pentru a obține finanțare de la Uniunea Europeană, trebuie să se încadreze într-un anumit program.

Pentru a evita confundarea acestor doi termeni, în Figura 1.2. de mai jos este prezentată schematic relația dintre proiecte și programe.

Figura 1.2. Relația proiect – program

Programele, ca și proiectele, au o conducere clar definită. Există mai întâi un manager de program/proiect, care coordonează o echipă, complexitatea proiectului impunând participarea a mai mult de o singură persoană3.

3 Florescu Margareta, Managementul proiectelor. Dezvoltare durabilă, suport de curs, pag. 21

MANAGEMENTUL PROIECTULUI

Managementul de proiect este un domeniu care a cunoscut o creștere majoră datorită faptului că, la scară europeană și internațională, tot mai multe inițiative și activități se desfășoară în cadrul unor proiecte.

Managementul de proiect înseamnă planificarea, direcționarea și controlul resurselor, astfel încât scopul proiectului să fie atins, în condițiile restrictive impuse de resursele date.

Toate proiectele au o însușire comună, și anume materializarea unor idei. Gradul ridicat de risc și al incertitudinii face ca evenimentele și sarcinile care duc la finalizarea proiectului să nu poată fi niciodată anticipate cu o acuratețe absolută. Există nenumărate exemple de proiecte care au depășit costurile estimate cu sume uriașe, au fost finalizate cu întârziere sau chiar abandonate înainte de a fi încheiate. Astfel de eșecuri se întâlnesc mult prea des în toate tipurile de proiecte.

Obiectivul managementului de proiect este acela de a anticipa sau prevedea cât mai multe din pericolele și problemele implicate și de a planifica, organiza și controla activitățile astfel încât proiectele să fie finalizate cu succes, în pofida tuturor riscrurilor. Acest proces trebuie să înceapă cu mult înainte de investirea oricăror resurse și trebuie să continue până la finalizarea lucrării.

Principalul obiectiv al managerului de proiect este acela ca rezultatul proiectului să fie satisfăcător pentru principalele părți interesate, să se încadreze în intervalul de timp stabilit și să nu utilizeze mai multe resurse decât cele alocate inițial8.

În termeni mai simpli, managementul de proiect înseamnă muncă susținută, ghidată de un plan riguros, cu o durată fixă9.

În contextul provocator al adaptării la schimbările generate de aderarea țării noastre, la 1 ianuarie 2007, la Uniunea Europeană, managementul de proiect constituie o reală preocupare pentru toți cei care doresc să beneficieze de fonduri europene nerambursabile.

Autoritatea de management pentru P.N.D.R. a publicat recent un raport privind stadiul absorbției fondurilor europene din agricultură, în care proiectele selectate pentru finanțare reprezintă doar 48,77 % din totalul proiectelor depuse.

8 Lock Dennis, Managementul proiectului, editura Monitorul Oficial, 2010, pag. 1

9 Bârgăoanu Alina, Managementul proiectelor cu finanțare nerambursabilă, suport de curs, pag. 10

ELABORAREA MEMORIULUI JUSTIFICATIV ÎN CADRUL PROIECTELOR

Un proiect se desfășoară într-o anumită perioadă de timp, realizarea proiectului implicând trecerea acestuia prin etapele ciclului său de viață, recurgând la metode și instrumente tehnico-economice (memoriu justificativ, studiu de fezabilitate, etc)10.

În accesarea fondurilor europene nerambursabile pentru agricultură, în funcție de măsura în care se încadrează proiectul, acesta poate fi reprezentat printr-un memoriu justificativ.

Memoriul justificativ este o formă simplificată a planului de afaceri, iar în cadrul măsurilor din cadrul P.N.D.R., acesta este întocmit pentru investiții care nu necesită lucrări de construcții sau montaj. Memoriul justificativ ajută la concretizarea proiectului, oferind un fundament tehnic și economico-financiar pentru o perspectivă a concluziilor privind rezultatele proiectului care se propune, considerând mai multe variabile. Structura sa trebuie să fie flexibilă și ușor de recunoscut.

Cum, de fapt, reprezintă o evaluare a viabilității proiectului, realizarea acestui memoriu justificativ conduce fie la situația că avem un proiect fezabil, fie faptul că ne aflăm în situația unui proiect nefezabil, caz în care se impune a reanaliza o serie de aspecte.

Conținutul cadru al acestui memoriu justificativ cuprinde următoarele elemente: prezentarea firmei, descrierea proiectului, date privind forța de muncă și managementul proiectului, descrierea achizițiilor realizate prin proiect, durata de realizare și principalele etape ale proiectului, informații privind finanțarea proiectului, principalii indicatori tehnico-economici ai investiției, dar și proiecși proiecții financiare și indicatori financiari.

Criteriile de evaluare ale unui proiect urmărite de Uniunea Europeană sunt următoarele11:

Relevanța – proiectul se ocupă de problemele reale ale beneficiarilor și contribuie . . . . . . . . . . semnificativ la obiectivele de dezvoltare pe termen lung;

Eficiența – rezultatele sunt realizate la un cost rezonabil;

Eficacitatea se identifică prin contribuția rezultatelor la realizarea scopului proiectului;

Impactul face referire la efectul proiectului asupra obiectivelor sale generale;

Durabilitate se referă la posibiliatetea ca beneficiile aduse de proiect să continue după încetarea finanțării.

10 Purcăreanu Victor Lorin, Managementul proiectului de accesare a fondurilor structurale ale Uniunii Europene, editura Universitară „Carol Davila” – București, 2009, pag. 42

11 European Commission, Project cycle management guidelines, 2004, pag. 49

1.4. TIPURI DE FONDURI EUROPENE PENTRU AGRICULTURĂ

Politica Agricola Comună este un set de reguli și mecanisme care reglementează producerea, procesarea și comercializarea produselor agricole în Uniunea Europeană și care acordă o mare atenție dezvoltării rurale1.

Politica Agricolă Comună s-a creat în situația de penurie de alimente, în urma distrugerilor provocate de cel de-al doilea război mondial și a dependenței țărilor vest europene de importul de produse agroalimentare, în special din Statele Unite ale Americii. Agricultura avea un rol strategic esențial, care i-a fost recunoscut în dezvoltarea economică de ansamblu și pentru eradicarea sărăciei rurale și a urmărilor războiului.

Bazele Politicii Agricole Comune au fost puse prin Tratatul de al Roma (1957), care, în articolul 2, a stabilit înființarea unei piețe comune și apropierea progresivă a politicilor economice ale statelor membre. Aplicarea efectivă a Politicii Agricole Comune a început în urma semnării Acordului de la Bruxelles (1962). Acordul a stabilit elementele cadru ale P.A.C. : obiectivele, mecanismele de funcționare, produsele sau grupele de produse supuse intervenției pe piață, reglementările comunitare privind producția, prețurile, importurile și exporturile.

P.A.C. nu este decât una dintre politicile economice dezvoltate în cadrul Pieței Comune, a Comunității Europene și apoi a Uniunii Europene. Această uniune de țări reprezintă o construcție instituțională complexă, unică în istorie, care se bazează la nivel economic pe o piață unică pentru toate bunurile, pe o politică agricolă comună și pe alte numeroase politici economice sectoriale, de asemeni comune2. În cadrul Uniunii Europene, se aplică o singură politică, iar schimburile comerciale de produse agricole și agro-alimentare sunt total libere între țările membre ale uniunii.

Politica Agricolă Comună s-a integrat politicilor economice și sociale ale statelor membre și a fost reformată în pas cu evoluțiile pieței și cu cerințele impuse de dezvoltarea rurală. Efectele benefice ale acestei politici sunt imense și vizibile în modernizarea agriculturii și a economilor rurale ale tuturor statelor membre. În peste 50 de ani de la crearea P.A.C., agricultura și zonele rurale din statele membre s-au modernizat și s-au dezvoltat armonios, într-un lung proces de reforme menite să adapteze economiile europene la cerințele fiecărei noi etape.

Prin Tratatul de la Roma, care a instituit Comunitatea Economică Europeană (1957), au fost definite obiectivele de bază ale politicii agricole comunitare :

1 http://www.apdrp.ro

2 Dona Ion, Politici Agricole Comunitare, suport de curs, pag. 20

creșterea productivității agriculturii prin asigurarea unei dezvoltări raționale a producției agricole pe baza utilizării optime a tuturor factorilor de producție, inclusiv a forței de muncă;

asigurarea unui nivel de viață echitabil populației agricole, în special prin ridicarea venitului individual al celor care lucrează în agricultură;

stabilizarea piețelor;

garantarea securității aprovizionărilor;

asigurarea unor prețuri rezonabile la livrările către consumatori.

Pe lângă definirea acestor obiective, statele fondatoare ale Comunității Economice Europene au enunțat și principiile de aplicare și funcționare ale P.A.C. Acestea au fost adoptate la Conferința de la Stressa (1958) și au rămas valabile și în prezent3, modificându-se doar instrumentele și mecanismele de politică agricolă aplicate în procesul de reformă :

O singură piață în care produsele circulă liber;

“Preferința comunitară” în aprovizionarea statelor membre cu produse agricole. Aceasta se manifestă prin prioritatea acordată mărfurilor agricole ale Comunității pentru membrii acesteia. Importurile se taxează, iar cumpărătorii acestor produse plătesc mai mult decât pentru mărfurile din interiorul Comunității. Modalitățile de aplicare au fost schimbate și adaptate la prevederile acordărilor încheiate de Comunitate cu Organizația Mondială a Comerțului;

Solidaritatea financiară – statele membre participă la constituirea resurselor comune și beneficiază de finanțarea legată de P.A.C. Sursele de finanțare și structura fondurilor au suferit modificări pe parcursul perioadelor de reformă ale P.A.C., dar esența acestui principiu a rămas în vigoare. Amplificarea solidarității comunitare se reliefează și pe seama Fondurilor structurale și a Fondurilor de Coeziune, al căror cuantum este ridicat.

De la crearea sa, Politica Agricolă Comună a parcurs perioade și etape de ajustare a instrumentelor și mecanismelor de aplicare a principiilor, obiectivelor și normelor de realizare a acestora, dar și măsuri de reformă radicală a piețelor și a structurilor agricole și rurale.

P.A.C. a început să fie reformată încă de la crearea sa și acest proces continuă în contextul globalizării, al transformărilor care are loc în cererea de produse agroalimentare, a creșterii exigențelor față de protecția mediului natural și a vieții, precum și a procesului de extindere a Uniunii.

3 Dona Ion, Politici Agricole Comunitare, suport de curs, 2013, pag. 21

Transformările profunde din agricultura europeană s-au produs sub impactul Politicii Agricole Comune, politică care a parcurs mai multe perioade :

Perioada 1960-1970 este perioada de creare și implementare a P.A.C., care este privită ca o politică comună, având ca obiective furnizarea de alimente la prețuri accesibile pentru cetățenii U.E. și asigurarea unui nivel de viață echitabil pentru agricultori. A fost o perioadă de tranziție, de armonizare a intereselor naționale cu cele comunitare;

Perioada 1970-1983 este perioada de consolidare a P.A.C., când au apărut excedentele agricole și a început aplicarea primelor măsuri de reducere a producției. Exploatațiile agricole devin atât de productive încât furnizează mai multă hrană decât este necesar, iar surplusul se stochează și conduce la apariția „munților de alimente”. În această perioadă se introduc măsuri pentru adaptarea nivelurilor producției la nevoile pieței;

Perioada 1983-1992 este caracterizată prin puternice dezechilibre ale piețelor agricole, creșterea cheltuielilor bugetare și întreprinderea unor măsuri mai susținute de reducere și control al ofertei. P.A.C. trece de la sprijinirea pieței la sprijinirea producătorilor, reducându-se subvenționarea prețurilor care a fost înlocuită cu ajutoare directe pentru agricultori, și de asemenea , aceștia au fost încurajați să adopte practici mai ecologice;

Perioada 1992-2000, când a început reforma radicală a P.A.C. Principalele măsuri de reformă promovate au vizat continuarea reformei P.A.C. din 1992 privind îmbunătățirea mecanismelor de susținere a agriculturii și conjugarea lor cu politicile de dezvoltare rurală prin noi reduceri ale prețului de intervenție și îmbunătățirea sistemului de acordare a „ajutoarelor directe” la hectar. O altă acțiune foarte importantă în cadrul Agendei 2000 a contituit-o promovarea agriculturii biologice în cadrul măsurilor favorabile mediului și îmbunătățirii calitative a consumului populației;

Perioada începută cu Agenda 2000 și continuată în 2003-2004 cu accentuarea măsurilor de liberalizare a piețelor și de dezvoltare rurală, cu extinderea Uniunii Europene și trecerea de la 1 ianuarie 2007 la o reformă fundamentală a P.A.C. În această peroadă, agricultorii primesc ajutor pentru venituri cu condiția să exploateze terenul agricol și să îndeplinească standardele de siguranță în materie de mediu, bunăstarea animalelor și siguranță alimentară;

Perioada 2007-2013 este o nouă etapă de reformă a Politicii Agricole Comune. Mecanismele de intervenție se simplifică și mai mult, în sensul înlocuirii subvenționării prin plățile compensatorii și alte măsuri de susținere a pieței interne cu un sistem nou, cel al schemei de plată unică pe exploatație, dublat cu reguli de condiționalitate sau eco-condiționalitate (cross-compliance), modulare financiară, dezvoltare rurală etc.

Politica Agricolă Comună – un parteneriat între Europa și agricultori

Lansată în 1962, Politica Agricolă Comună (P.A.C.) este un parteneriat între agricultură și societate, între Europa și agricultorii săi. Obiectivele sale principale vizează creșterea productivității agricole, pentru asigurarea securității aprovizionării cu hrană la prețuri rezonabile pentru consumatori și asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru agricultorii din U.E.

Politica agricolă comună reprezintă o punte între, pe de o parte, o lume din ce în ce mai urbanizată și, pe de altă parte, o agricultură din ce în ce mai strategică.

Agricultura se află la răscrucea provocărilor cu care se confruntă societatea noastră. Bineînțeles, în primul rând, provocarea privind hrana, dar, de asemenea, provocarea privind resursele naturale, pe care trebuie să le utilizăm cu respect și responsabilitate față de generațiile viitoare, provocarea teritorială și importanța păstrării continuității, pe teritoriile noastre, a unui sector – agricultura – esențial pentru vitalitatea economiilor rurale, a rădăcinilor și a patrimoniului nostru.

Europa are nevoie de agricultorii săi, iar agricultorii au nevoie de sprijinul Europei.

Uniunea Europeană are 500 milioane de consumatori, care au nevoie de o sursă sigură de hrană sănătoasă, nutritivă, la prețuri accesibile. Există numeroase provocări actuale și viitoare, printre care concurența mondială, crizele economice și financiare, schimbările climatice și costurile din ce în ce mai ridicate ale factorilor de producție precum combustibilul și îngrășămintele.

Pentru a face față acestor provocări, U.E. a stabilit și aplicat politica agricolă comună. Scopul acesteia este de a crea condițiile necesare pentru ca agricultorii să-și poată îndeplini multiplele roluri în societate – cel primordial fiind producerea hranei.

Aceștia oferă o varietate impresionantă de produse accesibile, sigure, de bună calitate și în cantități mari. U.E. este cunoscută în întreaga lume pentru alimentele și tradițiile sale culinare. Datorită resurselor sale agricole excepționale, U.E. poate și trebuie să joace un rol cheie în asigurarea securității alimentare la nivel mondial.

În prezent, cu cincizeci de ani mai târziu, U.E. se confruntă cu noi provocări 5:

securitatea alimentară – la nivel mondial, producția de alimente va trebui să se dubleze pentru a hrăni o populație mondială de 9 miliarde de oameni în 2050;

schimbările climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale;

susținerea zonelor rurale din întreaga U.E. și menținerea vitalității economiei rurale.

5 Comisia Europeană, Politica Agricolă Comună, 2012, pag. 14

Agricultura nu implică numai hrana, aceasta se referă și la comunitățile rurale, la oamenii care trăiesc în acestea, la zonele rurale și resursele lor naturale prețioase.

În toate statele membre ale U.E., agricultorii mențin vitalitatea zonelor rurale și păstrează stilul de viață rural. Dacă nu ar exista exploatații agricole și agricultori, cătunele, satele și târgurile noastre ar fi profund afectate.

Agricultura este principala activitate economică în majoritatea zonelor rurale din U.E. Cu toate acestea, mulți agricultori practică activități suplimentare precum prelucrarea produselor agricole și cazare pentru turiști. Diversificarea economiei rurale este o sursă de vitalitate pe care U.E. o sprijină și o încurajează prin programele sale de dezvoltare rurală.

Aproximativ jumătate din populația U.E. locuiește în zone rurale. Fără agricultură, ar exista puține elemente care să păstreze vitalitatea și unitatea multor comunități rurale. Dacă ar dispărea agricultura, în multe zone terenul ar fi abandonat.

De aceea, P.A.C. acordă agriculturilor asistență financiară pentru a se asigura că aceștia continuă să lucreze pământul și să creeze locuri de muncă suplimentare prin reamenajarea satelor, protejarea peisajului sau proiecte privind patrimoniul cultural și multe alte sarcini asociate în mod direct sau indirect cu agricultura și economia rurală. Aceasta contribuie la prevenirea depopulării rurale, cauzată de oportunitățile limitate de ocupare a forței de muncă și de rata crescută a șomajului.

Este necesar să se sporească dinamismul exploatațiilor agricole familiale mici. Mulți agricultori au peste 55 de ani și se vor retrage din practicarea activă a agriculturii la un anumit moment din viitor. La nivelul U.E., structura pe vârste a populației agricultorilor a devenit un motiv de îngrijorare. Sprijinirea tinerilor pentru a se lansa în agricultură este un imperativ strategic, pentru ca zonele rurale europene să facă față cu succes numeroaselor provocări cu care se confruntă.

Figura 2.1. – Structura pe vârste a populației de agricultori la nivelul U.E.

Sursa : EUROSTAT

Multe locuri de muncă din zonele rurale sunt legate de agricultură. Agricultorii au nevoie de mașini, construcții, combustibil, îngrășăminte și îngrijiri medicale pentru animale și astfel, multe persoane lucrează în aceste sectoare „din amonte”. Alte persoane realizează operațiuni „din aval” precum prepararea, prelucrarea și ambalarea alimentelor. Există, de asemenea, și persoane care sunt implicate în stocarea, transportul și vânzarea cu amănuntul a produselor alimentare.

Cu alte cuvinte, agricultura și producerea alimentelor reprezintă elemente esențiale ale economiei și societății noastre. În toate cele 27 de state membre ale U.E. există aproximativ 14 milioane de agricultori și alte 4 milioane de persoane care lucrează în sectorul alimentar. Sectorul agricol și alimentar oferă, împreună, 7 % din totalul locurilor de muncă și generează 6 % din produsul intern brut al U.E.

Aproximativ jumătate din pământul Uniunii Europene este exploatat agricol. Prin urmare, agricultura este, într-adevăr, foarte importantă pentru mediul natural, iar datorită reformelor succesive ale P.A.C., practicile agricole din U.E. devin din ce în ce mai ecologice.

P.A.C. ajută agricultorii să fie mai productivi și să-și îmbunătățească abilitățile tehnice. În primii săi ani de aplicare, P.A.C. încuraja agricultorii să folosească mașini agricole moderne și tehnici noi, inclusiv îngrășăminte chimice și produse de protecție a plantelor. Acestea erau necesare deoarece, la acel moment, prioritatea era producerea unei cantități mai mari de alimente pentru populație.

Politica a fost foarte eficientă, productivitatea a crescut semnificativ, iar randamentul culturilor a sporit spectaculos, însă a rămas stabil începând din anul 2000. În anii următori, cercetarea și inovarea vor fi esențiale pentru a ajuta agricultorii să producă mai mult utilizând mai puține resurse.

Figura 2.2. – Randamentul la grâu în cele șase state membre fondatoare ale U.E.

Sursă : ec.europa.eu

Având în vedere surplusul de alimente rezultat din productivitatea crescută, în prezent accentul P.A.C. s-a deplasat către :

exploatarea terenurilor într-un mod care permite reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;

utilizarea unor tehnici agricole ecologice;

îndeplinirea standardelor în materie de sănătate publică, mediu și bunăstarea animalelor;

producerea și punerea pe piață de specialități alimentare regionale;

sporirea productivității utilizării pădurilor și a zonelor împădurite;

dezvoltarea de noi utilizări ale produselor agricole în sectoare precum cosmetica, medicina și artizanatul.

Fondurile de cercetare ale U.E. au menirea să dezvolte noi sisteme agricole, pentru a permite agricultorilor să facă față numeroaselor provocări cu care se vor confrunta – inclusiv cele privind schimbările climatice și creșterea presiunii asupra resurselor naturale. În viitor, agricultorii vor trebui să producă mai mult cu resurse mai puține. Acest lucru poate fi realizat prin crearea de instrumente, cum ar fi parteneriatele de inovare, menite să promoveze inovarea în agricultură, eliminând distanța care există în prezent între cercetare și practica agricolă și facilitând comunicarea și cooperarea între părțile interesate (agricultori, consilieri, întreprinderi agricole, oameni de știință, administrație etc).

Modernizarea este o altă prioritate a P.A.C. Modernizarea exploatațiilor agricole a fost întotdeauna și continuă să fie un obiectiv important al P.A.C. Mulți agricultori europeni au beneficiat de granturi pentru modernizarea clădirilor și a mașinilor agricole.

Provocarea constă în garantarea faptului că modernizarea îi va ajuta pe agricultori să devină competitivi din punct de vedere economic și să aplice tehnici durabile din punctul de vedere al mediului.

Programul de dezvoltare rurală al P.A.C. rămâne un factor semnificativ de schimbare și progres : acesta va continua să ofere agricultorilor posibilitatea de a-și îmbunătăți exploatațiile agricole și, dintr-o perspectivă mai largă, zona rurală în care locuiesc.

Din punct de vedere al relațiilor comerciale, trebuie amintit faptul că Europa este un exportator important de produse alimentare de calitate. Datorită climei favorabile, solului fertil și abilităților tehnice ale agricultorilor săi, Europa este unul dintre cei mai importanți producători de produse agricole din lume. La nivel mondial, producția de alimente va trebui să se dubleze pentru a putea hrăni 9 miliarde de oameni – populația estimată a lumii în 2050.

Prin intermediul politicii agricole comune, U.E. joacă un rol important în găsirea de soluții pentru această provocare. De aceea, este necesar ca U.E. să continue să investească în sectorul agricol.

Figura 2.3. – Comerțul cu produse agricole în U.E. (milioane de euro)

Sursă : ec.europa.eu

Volumul, diversitatea și calitatea produselor sale fac din U.E. un exportator important. De fapt, U.E. este cel mai mare exportator de produse agricole (în principal produse prelucrate și cu valoare adăugată suplimentară).

Politica agricolă comună aduce alimentele pe mesele noastre, furnizând produse sănătoase, sigure și de înaltă calitate la prețuri accesibile și echitabile. P.A.C. a evoluat de-a lungul anilor pentru a face față schimbărilor situației economice și cerințelor cetățenilor. Marea majoritate a cetățenilor sprijină politica agricolă comună și recunosc beneficiile substanțiale pe care le aduce aceasta.

În prezent, P.A.C. este adaptată pentru a răspunde provocărilor viitoare. În anii următori, aceasta va deveni mai echitabilă, mai ecologică, mai eficientă, dar și mai inovatoare. Precum în ultimii 50 de ani, aceasta va continua să aducă beneficii tuturor cetățenilor U.E. Figura 2.4.

Exporturile U.E. pe principalele sectoare

FONDUL EUROPEAN AGRICOL PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ

La nivelul Uniunii Europene, politicile legate de finanțarea P.A.C., stabilite prin Reglementarea Consiliului Europei nr. 1290/2005 sunt :

F.E.G.A. (Fondul European de Garantare Agricolă) ce privește finanțarea măsurilor de marketing;

F.E.A.D.R. (Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală) pentru finanțarea programelor de dezvoltare rurală.

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (F.E.A.D.R.), este un instrument de finanțare creat de Uniunea Europeană pentru a sprijini țările membre în implementarea P.A.C.

Odată cu integrarea în Uniunea Europeană, România urmează, în ceea ce privește agricultura și dezvoltarea rurală, principiile Politicii Agricole Comune (P.A.C.), care reprezintă un set de reguli și măsuri care vizează în principal creșterea productivității, garantarea unui nivel de viață echitabil populației din agricultură, stabilizarea piețelor, garantarea securității aprovizionărilor, asigurarea consumatorului cu provizii la prețuri raționale6.

Fondurile de 7,5 miliarde de euro acordate prin F.E.A.D.R. reprezintă o adevarată oportunitate pentru finanțarea spațiului rural din România, începâd cu 2007 și până în 2013. Similar cu Programul S.A.P.A.R.D., și F.E.A.D.R. se bazează pe principiul cofinanțării proiectelor de investiții private.

Aceste fonduri europene nerambursabile se vor acorda pentru următoarele tipuri de investiții private7:

Modernizarea exploatațiilor agricole – Axa I;

Creșterea valorii economice a pădurilor – Axa I;

Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și silvice -Axa I;

Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea și adaptarea agriculturii și silviculturii – Axa I;

Diversificarea activităților nonagricole – Axa III;

Sprijin pentru crearea și dezvoltarea microîntreprinderilor cu scopul de a promova spiritul întreprinzător – Axa III;

Încurajarea activităților turistice – Axa III;

Servicii de bază pentru economia și populația rurală – Axa III.

6 http://www.apdrp.ro/ pndr/ dezvoltare rurală – feadr

7 M.A.D.R., Îndrumar investiții private, pag. 4

PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ

Programul Național de Dezvoltare Rurală este documentul pe baza căruia poate fi accesat Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și care respectă liniile directoare strategice de dezvoltare rurală ale Uniunii Europene.

P.N.D.R. este un program de măsuri elaborat de M.A.D.R. – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – împreună cu Comunitatea Europeană, măsuri care să ajute la dezvoltarea agriculturii din România. Prin P.N.D.R. se urmărește atragerea de fonduri europene, fonduri care să ajute la relansarea agriculturii.

Fondurile europene vor putea fi accesate în baza a două documente-cheie: Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 și Planul Național Strategic pentru Dezvoltare Rurală.

Măsurile din cadrul P.N.D.R. sunt împărțite în 4 priorități de finanțare, priorități ce poartă denumirea de AXE, iar acestea sunt 8:

Axa I – Creșterea competitivității sectorului agricol și silvic – urmărește restructurarea și dezvoltarea producției agricole și silvice, dar și a industriilor prelucrătoare aferente, pentru a le face mai competitive și pentru a contribui la creșterea economică și convergența veniturilor din spațiul rural (acolo unde este posibil), în paralel cu asigurarea condițiilor de trai și protecția mediului din aceste zone;

Axa II – Îmbunătățirea mediului și a zonelor rurale – pune accent pe menținerea și îmbunătățirea calității mediului din zonele rurale ale României prin promovarea unui management durabil atât pe suprafețele agricole, cât și pe cele forestiere. Obiectivele privind menținerea biodiversității și conservarea naturii se materializează prin sprijinirea conservării și dezvoltării pădurii, asigurarea unei ocupări echilibrate a teritoriului și dezvoltarea practicilor de management durabil al terenurilor agricole și forestiere. Nu au fost uitate investițiile în dezvoltarea infrastructurii și serviciile rurale;

Axa III – Îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale – vizează gestionarea și facilitarea tranziției forței de muncă din sectorul agricol către alte sectoare care să le asigure un nivel de trai corespunzător din punct de vedere social și economic;

Axa IV – LEADER – are în vedere implementarea unor strategii locale de dezvoltare pentru îmbunătățirea guvernării administrative la nivel rural.

8 http://www.apdrp.ro/ pndr/ dezvoltare rurală – feadr

Principalele instituții implicate în implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 sunt:

M.A.D.R. – Direcția Generală Dezvoltare Rurală care îndeplinește funcția de Autoritate de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 (P.N.D.R.) și asigură gestionarea corespunzătoare a fondurilor comunitare, stabilind prioritățile și măsurile concrete de acțiune;

Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (A.P.D.R.P.), ca organism de plată, pentru toate măsurile din P.N.D.R., cu excepția celor destinate zonelor defavorizate;

Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (A.P.I.A.), de asemenea ca organism de plată, pentru zonele defavorizate.

Pașii ce trebuiesc parcurși pentru a obține finanțare nerambursabilă prin P.N.D.R. sunt 9:

Indentificarea investiției – pentru a obține fonduri nerambursabile trebuie mai întâi să se indentifice domeniul în care se va investi;

Pregătirea proiectului – potențialul beneficiar va demara alcătuirea documentației necesare obținerii finanțării nerambursabile. Cel mai importatnt aspect de care potențialul beneficiar trebuie să țină sema în acest moment este viabilitatea proiecutului;

Depunerea proiectului – odată realizată întocmirea proiectului , acesta se va depune la sediul Oficial Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, unde se află amplasată investiția. Aici va fi verificat în fața solicitantului , dacă este conform din punct de vedere al documentelor. Ultimul pas îl constituie evaluarea vaiabilității economico-financiare a proectului. În urma acestei evaluari beneficiarul va fi informat dacă proiectul este sau nu eligibil;

Verificarea proiectului – experții O.J.D.P.R. vor verifica dacă proiectul este conform din punct de vedere al documentelor. Dacă Cererea de finanțare este conformă (conține toate documentele solicitate), proiectul este trecut la următorul pas, verificarea eligibilității, mai exact se verifica dacă sunt respectate toate condițiile și cerințele specificate;

Aprobarea proiectului – în urma evaluărilor, beneficiarul va fi informat dacă proiectul este sau nu eligibil și data la care trebuie să se prezinte pentru semnarea contratului. După semnarea contractului, se poate începe efectiv derularea investiției;

Implementarea proiectului – achizițiile trebuie să respecte legislația și procedurile, iar cererea de plată trebuie să coincidă cu specificațiile din dosarul de achiziții.

9 M.A.D.R., Programul Național pentru Dezvoltare Rurală, 2007

MĂSURA 121 – MODERNIZAREA EXPLOATAȚIILOR AGRICOLE

Măsura 121 „Modernizarea exploatațiilor agricole” se încadrează în Axa I – „Creșterea

competitivității sectorului agricol și silvic” și are ca obiectiv general creșterea competitivității

sectorului agricol printr‐o utilizare mai bună a resurselor umane, a factorilor de producție și

îndeplinirea standardelor naționale și a standardelor comunitare.

Obiectivele specifice se referă la:

Introducerea și dezvoltarea de tehnologii și procedee noi, diversificarea producției, ajustarea profilului, nivelului și calității producției la cerințele pieței, inclusiv a celei ecologice, precum și producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile;

Adaptarea exploatațiilor la standardele comunitare;

Creșterea veniturilor exploatațiilor agricole sprijinite;

Sprijinirea membrilor grupurilor de producători sau ai altor forme asociative în vederea încurajării fenomenului de asociere.

Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Măsura 121 sunt fermierii definiți conform P.N.D.R. ca fiind persoane fizice sau juridice, care practică în principal activități agricole – activitate principală conform Certificatului de Înregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comerțului – a căror exploatație este situată pe teritoriul țării, are o dimensiune cuprinsa intre 2 și 50 U.D.E., și care este înregistrată în Registrul unic de identificare / Registrul agricol.

Categoriile de beneficiari eligibili care pot primi fonduri europene nerambursabile sunt:

Persoana fizică10;

Persoana fizica autorizată;

Întreprinderi individuale;

Întreprinderi familiale;

Societate în nume colectiv – S.N.C.;

Societate în comandită simplă – S.C.S.;

Societate pe acțiuni – S.A.;

Societate în comandită pe acțiuni – S.C.A.;

Societate cu răspundere limitată – S.R.L.;

Societate comercială cu capital privat;

Societate agricolă;

10 Persoanele fizice vor fi acceptate ca potențiali beneficiari dacă se angajează să se autorizeze ca persoane fizice autorizate/ . . .. întreprindere individuala) în termen de 30 zile lucrătoare de la data primirii notificării privind selectarea Cererii de Finanțare.

Societate cooperativă agricolă;

Grup de producători constituit conform O.G. nr. 37/2005, cu condiția ca investițiile realizate să deservească interesele propriilor membri;

Cooperativă agricol, cu condiția ca investițiile realizate să deservească interesele propriilor membri.

În cadrul Măsurii 121 sunt sprijinite investițiile la nivelul întregului teritoriu al României. Un proiect poate cuprinde atât cheltuieli eligibile cât și cheltuieli neeligibile. Fondurile nerambursabile vor fi acordate doar pentru decontarea cheltuielilor eligibile, cheltuielile neeligibile urmând a fi suportate de beneficiarul proiectului.

Fondurile nerambursabile vor fi acordate beneficiarilor eligibili pentru investiții corporale și/ sau necorporale, conform următoarei liste indicative a cheltuielilor eligibile:

Construirea și/ sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producția agricolă la nivel de fermă, incluzând investițiile pentru respectarea standardelor comunitare și pe cele pentru protecția mediului și depozitarea îngrășămintelor;

Construirea și/ sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol, inclusiv utilități și racorduri identificate ca necesare prin Studiul de Fezabilitate sau Memoriul Justificativ;

Construirea și/ sau modernizarea fermelor de taurine pentru producția de lapte;

Construirea și/ sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice și instalațiilor de irigat, asigurarea utilităților în vederea respectării condițiilor de mediu;

Achiziționarea sau achiziționarea în leasing de tractoare noi, combine de recoltat, mașini, utilaje, instalații, echipamente și accesorii, echipamente și software specializate, identificate ca necesare prin Studiul de Fezabilitate sau Memoriul Justificativ;

Achiziționarea sau achiziționarea în leasing de noi mijloace de transport specializate, necesare activității de producție, identificate ca necesare prin Studiul de Fezabilitate sau Memoriul Justificativ;

Înlocuirea plantațiilor viticole din soiuri nobile ajunse la sfârșitul ciclului biologic de producție (minim 40 ani) și care nu sunt incluse în sistemul de restructurare/ reconversie al plantațiilor de viță‐de‐vie și înființarea plantațiilor pentru struguri de masă;

Înființarea plantațiilor de pomi, arbuști fructiferi și căpșuni;

Înființarea pepinierelor de viță de vie, pomi fructiferi și arbuști, alți arbori;

Investiții pentru producerea și utilizarea durabilă a energiei din surse regenerabile în cadrul fermei ;

Investiții pentru înființarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de producție scurt și regenerare pe cale vegetativă, în scopul producerii de energie regenerabilă;

Investiții în apicultură, cu excepția celor realizate prin Programul Național Apicol;

Investiții pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei, cuprinzând echipamente pentru vânzarea acestora, inclusiv depozitare, răcire etc.;

Costurile generale ale proiectului, conform articolului nr. 55 din Regulamentul (C.E.) nr. 1974/2006, cum ar fi: taxe pentru arhitecți, ingineri și consultanți, studii de fezabilitate, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor necesare implementării proiectelor, așa cum sunt ele menționate în legislația națională, achiziționarea de patente și licențe (maxim 8% din valoarea totală eligibilă a proiectului, dacă proiectul prevede și construcții și maxim 3% în cazul în care proiectul nu prevede realizarea construcțiilor);

15. Investiții necesare adaptării exploatațiilor pentru agricultura ecologică;

16. Investițiile necesare realizării conformității cu standardele comunitare.

Condițiile minime obligatorii pentru acordarea sprijinului sunt următoarele :

Proiectul trebuie să respecte conformitatea cu obiectivul general al Măsurii și cu cel puțin unul dintre obiectivele specifice;

Proiectul să fie în acord cu potențialul agricol al zonei și să demonstreze îmbunătățirea performanței generale a exploatației agricole la data dării în exploatare a investiției;

Beneficiarul sau reprezentantul legal al proiectului trebuie să dovedească o pregătire profesională, în raport cu proiectul;

Beneficiarul trebuie să prezinte Memoriul Justificativ sau Studiul de Fezabilitate;

Beneficiarul trebuie să declare că asigură cofinanțarea investiției;

Beneficiarul trebuie să prezinte dovada că a făcut demersurile pentru a obține toate avizele și acordurile.

Prin Măsura 121 – Modernizarea exploatațiilor agricole se acordă fonduri nerambursabile în proporție de 40% – 70% din valoarea eligibilă a proiectului, fondurile reprezentând cofinanțarea publică, la care trebuie să se adauge contribuția privată.

Plafonul minim acceptat pentru un proiect finanțat prin Măsura 121 este de 5.000 de euro, această sumă reprezentând valoarea totală eligibilă a proiectului.

Intensitatea sprijinului este diferențiată pentru proiectele care nu includ investiții pentru producerea și utilizarea energiei regenerabile și nu sunt forme asociative.

Sprijinul nerambursabil se va putea majora cu 11:

10% ‐ pentru investițiile realizate de tinerii agricultori cu vârsta sub 40 ani, la data depunerii Cererii de Finanțare;

10% ‐ pentru investițiile realizate de agricultorii din zonele montane cu handicap natural;

10% ‐ pentru investițiile având drept scop implementarea noilor provocări prin următoarele tipuri de operațiuni: „îmbunătățirea eficienței utilizării și depozitării îngrășămintelor cu azotat”, „instalații pentru tratamentul apelor reziduale în exploatații agricole și în cadrul proceselor de prelucrare și comercializare”. Această majorare se aplică exclusiv la partea din proiect destinată investițiilor în aceste două tipuri de operațiuni.

În aceste condiții, ponderea sprijinului nerambursabil poate fi de maxim 70%.

11 A.P.D.R.P. – Ghidul solicitantului Măsura 121- Modernizarea exploatațiilor agricole, 2013, pag.26

CAPITOLUL II

PREZENTAREA SOCIETĂȚII S.C. ALINAGRA S.R.L.

Societatea pe care am ales-o pentru a realiza studiul de caz se numește S.C. ALINAGRA S.R.L., societate care se pretează acestei lucrări dat fiind faptul că activează în domeniul agricol.

Această societate este înființată în anul 2001, desfășoară activități de areandarea și exploatarea terenului agricol și după cum se va vedea în această lucrare, își propune să achiziționeze mașini și utilaje agricole pentru ferma proprie, prin accesarea de fonduri europene.

Din păcate, în țara noastră, procesul de atragere a fondurilor europene este încă unul anevoios, dar cu un proiect bine întocmit și cu un punctaj pe măsură, riscurile ca proiectul să nu obțină finanțare sunt destul de mici.

În această lucrare voi elabora un proiect de investiții prin Măsura 121 privind modernizarea exploatațiilor agricole.

DENUMIREA SOLICITANTULUI ȘI DATE DE IDENTIFICARE ALE ACESTUIA

Solicitantul este o societate constituită în forma de societate cu răspundere limitată care își desfășoară activitatea sub denumirea de S.C. ALINAGRA S.R.L.

Sediul social este în sat Săgeata, comuna Săgeata, județul Buzău, societatea fiind înregistrată la Registrul Comerțului sub numărul J10/190/2001 și având Codul de Identificare Fiscal RO13864092, atribuit din data de 04.05.2001.

SCURT ISTORIC AL SOLICITANTULUI

Societatea comercială S.C. ALINAGRA S.R.L. constituită de către asociații Ioniță Vasile și Ioniță Veronica, a fost înființață în anul 2001, având un capital social în sumă de 200 lei, iar domeniul principal de activitate, conform codului CAEN 0161, este activitatea agricolă. Administrarea societății se face de către doamna Ioniță Veronica.

În prezent societatea are în exploatare pe baza contractelor de arendare o suprafață de 560,51 ha teren arabil productiv. Parcelele de teren arabil aflate în exploatare sunt amplasate pe raza comunei Săgeata, județul Buzău și sunt în folosința S.C. ALINAGRA S.R.L. în baza contractelor de arendare întocmite conform prevederilor legale și centralizate prin tabelul emis de Primăria comunei Săgeata, județul Buzău.

Terenurile arendate sunt amplasate într-un areal cu potențial ridicat de producție pentru cultura cerealelor și a plantelor oleaginoase. Din acest motiv, aceste culturi se regăsesc în totalitate în planul de cultură al societății, deoarece permit realizarea unor producții superioare.

Suprafață de teren arabil deținută de societate a fost lucrată până în prezent cu mașini și utilaje agricole proprii, o parte dintre acestea moderne și performante, achiziționate prin Programul SAPARD, iar altele uzate atât fizic cât și moral, cu o frecvență a reparațiilor ridicată, care trebuiesc înlocuite.

În anul 2006 societatea a obținut finanțare pentru un proiect depus prin Programul SAPARD, ocazie cu care și-a putut moderniza o mică parte a parcului de mașini și utilaje agricole.

Prin acest proiect, S.C. ALINAGRA S.R.L. își propune să continue modernizarea parcului propriu, începută în anul 2006.

OBIECTE DE ACTIVITATE ALE SOLICITANTULUI

Domeniul principal de activitate al societății este : Activități auxiliare agriculturii și activități după recoltare, căruia îi corespunde grupa CAEN 016.

Activitatea principală conform codificării CAEN este:

0161 – Activități auxiliare pentru producția vegetală

Activități secundare – conform codificării CAEN, societatea poate desfășura și următoarele activități:

0111 – Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase;

0113 – Cultivarea legumelor și a pepenilor, a rădăcinoaselor și tuberculilor;

0163 – Activități după recoltare;

0164 – Pregătirea semințelor în vederea însămânțării.

Societatea poate desfășura orice altă activitate legată direct sau indirect de obiectul său, își poate lărgi, modifica, adapta obiectul de activitate în condițiile prevăzute de actele constitutive ale societății și cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

PRINCIPALELE MIJLOACE FIXE AFLATE ÎN PATRIMONIUL SOLICIETĂȚII

S.C. ALINAGRA S.R.L. dispune în prezent de următoarele mijloace fixe :

Tabel 3.1. – Mijloace fixe aflate în patrimoniul societății

CAPITOLUL IV

STUDIU DE CAZ , REALIZAREA UNUI PROIECT DE INVESTIȚII LA S.C. ALINAGRA S.R.L.

4.1. DESCRIEREA PROIECTULUI

Investiția propusă vizează modernizarea fermei vegetale S.C. ALINAGRA S.R.L. din comuna Săgeata, județul Buzău, prin achiziționarea următoarelor mașini și utilaje agricole : combină de recoltat, header pentru cereale, header pentru porumb, mașină de fertilizat, cultivator, combinator, încărcător frontal și cupă pentru încărcătorul frontal. Prin realizarea acestui proiect se va mări și moderniza întregul parc de mașini și utilaje agricole al societății.

Ca amplasament, proiectul propus se va realiza în partea de sud-est a României, în Regiunea Sud-Est, județul Buzău, comuna Săgeata, sat Săgeata, unde S.C. ALINAGRA S.R.L. își are sediul. De asemenea, cele 560,51 hectare de teren arabil pe care societatea le are în exploatare sunt amplasate pe teritoriul localității Săgeata, zonă agricolă cu potențial ridicat de producție.

Descrierea obiectivelor propuse, fundamentarea necesității și oportunității investiției

Societatea își propune o continuă dezvoltare ce poate fi realizată prin creșterea productivității și a calității recoltelor obținute, dar și prin mărirea suprafeței de teren aflate în aredă. O dezvoltare importantă va avea societatea în perioada următoare prin realizarea unor investiții ce vizează achiziționarea de mașini și utilaje agricole.

Tema proiectului propus o reprezintă dotarea societății comerciale S.C. ALINAGRA S.R.L. cu mașini și utilaje agricole performante.

Obiectivul principal al proiectului îl reprezintă creșterea competitivității sectorului agricol printr-o utilizare mai bună a factorilor de producție și a resurselor umane.

Obiectivul specific propus prin proiect îl reprezintă creșterea veniturilor exploatației agricole și reducerea costurilor.

Obiectivul operațional al proiectului îl reprezintă promovarea investițiilor în exploatațiile agricole din sectorul vegetal prin achiziționarea de mașini și utilaje noi.

Pentru realizarea obiectivului specific, vor fi create premisele pentru îmbunătățirea performanțelor generale ale exploatației agricole prin îndeplinirea următoarelor obiective :

Tabel 4.1. – Obiectivele proiectului

Fundamentarea necesității investiției

Oportunitatea realizării investiției de către S.C. ALINAGRA S.R.L. are în vedere următoarele argumente :

În cazul scenariului fără P.N.D.R., mașinile agricole se vor caracteriza prin: consum ridicat de combustibil, valori mari ale nivelului de zgomot și particule în suspensie, iar prin nesprijinirea investițiilor în parcul de mașini și utilaje agricole, sectorul agricol va fi privat de tehnologii mai eficiente din punct de vedere energetic și cu impact mai redus asupra solului;

S.C. ALINAGRA S.R.L. are ca obiect principal de activitate : Activități auxiliare pentru producția vegetală – CAEN 0161 și va exploata o suprafață totală de 560,51 hectare teren arabil, pe care se vor cultiva culturi de câmp. Conform grilei de selecție aferentă Măsurii 121 – Modernizarea exploatațiilor agricole, sectorul vegetal este identificat ca fiind unul din sectoarele prioritare. Astfel, din maximul de 100 de puncte, unitățile din sectorul vegetal – culturi de câmp, primesc 30 de puncte;

Unul dintre obiectivele Regiunii Sud – Est, stabilit în strategia de dezvoltare, este modernizarea sectorului agricol, având ca impact valorificarea superioară a potențialului agricol, valorificarea zonelor rurale cu potențial de dezvoltare și creșterea volumului de investiții;

Sectorul producției primare are nevoie de o îmbunătățire a competitivității și de modernizare a exploatațiilor, lucru ce se poate realiza prin investiții suplimentare pentru asigurarea dotării tehnologice a fermelor.

Oportunitatea investiției

Prin realizarea acestui proiect se va asigura creșterea eficienței exploatației agricole ca urmare a achiziționării unor mașini și utilaje moderne, competitive și nepoluante. Se vor îmbunătății și condițiile de muncă datorită creșterii confortului noilor mijloace de mecanizare cumpărate, iar lucrările agricole se vor putea realiza în perioadele agrotehnice optime.

După efectuarea investiției se preconizează o scădere a cheltuielilor de exploatare și o creștere a ritmului executării lucrărilor agricole, a productivității și implicit a producțiilor agricole obținute.

S.C. ALINAGRA S.R.L., în urma aprobării proiectului de investiții propus, va exploata o suprafață de 560,51 hectare teren arabil productiv conform contractelor de arendare încheiate. În planul de cultură al societății se regăsesc atât cereale cât si plante oleaginoase, respectiv floarea soarelui, iar producția obținută va fi valorificată prin vânzare. Pornind de la planul de cultură pe o perioadă de 5 ani și al potențialului comunei Săgeata, județul Buzău, pentru culturile vegetale, producția totală estimată este redată în tabelul de mai jos:

Tabel 4.2. – Producțiile fizice estimate

Date privind forța de muncă

Informațiile referitoare la forța de muncă se referă la :

Total personal existent

În ceea ce privește forța de muncă de care dispune societatea, pot spune că acesta este foarte redusă, cu un total de 5 angajați permanenți, din care doar 3 ocupă posturi de execuție.

Estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției

Realizarea investiției nu va determina o creștere a locurilor de muncă, prin urmare nu vor fi locuri de muncă nou-create.

Piața de aprovizionare și desfacere a firmei

În afară de factorii enumerați până acum, un rol important în activitate agricolă îl are procesul de asigurarea a materiilor prime și materialelor necesare realizării la timp și de bună calitate a tuturor lucrărilor agricole. S.C. ALINAGRA S.R.L. colaborează cu furnizori de pe piața locală, iar în alegerea acestora evaluează calitatea produselor livrate, prețurile practicate dar și termenul de livrare și de plată.

Materiile prime și materialele necesare desfășurării procesului de producție se cumpără de regulă în perioada campaniilor agricole sau în perioada premergătoare acestora pentru a se preveni imobilizarea de resurse financiare.

Tabel 4.3. – Potențialii furnizori ai solicitantului

Producția obținută de S.C. ALINAGRA S.R.L. va fi valorificată prin vânzare către clieți, iar în alegerea acestora, se evaluează termenul de livrare și de plată, precum și prețul pe care îl oferă pe tona de produs agricol.

Tabel 4.4. – Potențialii clienți ai solicitantului

Descrierea îndeplinirii condițiilor minime de eligibilitate

Pentru explicitarea îndeplinirii criteriului de eligibilitate privind îmbunătățirea performanței generale, se vor prezenta sub forma tabelară obiectivele urmărite prin proiect:

Tabel 4.5. – Descrierea îndeplinirii condițiilor minime de eligibilitate

DETALIEREA INVESTIȚIEI

4.2.1. Descrierea achizițiilor care se vor realiza prin proiect

Analizând componența parcului de mașini și utilaje agricole al societății comerciale S.C. ALINAGRA S.R.L., se poate observa că înnoirea și completarea acestuia sunt imperios necesare. Astfel, prin acest proiect se dorește achiziționarea unor mașini și utilaje agricole noi și performante, care să le înlocuiască pe cele existente, uzate atât fizic cât și moral.

În acest sens, cu sprijinul fondurilor europene și prin intermediul acestui proiect, urmează să se achiziționeze :

Tabel 4.6. – Lista investițională a societății S.C. ALINAGRA S.R.L.

În scopul definirii listei investiționale s-au avut în vedere următoarele aspecte:

Nevoile curente și viitoare ale societății comerciale S.C. ALINAGRA S.R.L. în ceea ce privește numărul de mașini și utilaje agricole;

Caracteristicile tehnice ale mașinilor și utilajelor agricole;

Nivelul mediu al cheltuielilor de întreținere pentru mașinile și utilajele agricole propuse prin proiect;

Respectarea normelor de mediu de către mașinile agricole care vor fi achiziționate.

Mașinile și utilajele agricole vor fi achiziționate de la furnizori din România și au următoarele caracteristici tehnice :

Tabel 4.7. – Caracteristicile tehnice ale mașinilor și utilajelor agricole

Durata de realizare și etape principale

Structura devizului general al investiției

În tabelul de mai jos se vor detalia cheltuielile eligibile si neeligibile pe elemente.

Tabel 4.8. – Devizul general al investiției

Finanțarea investiției

Din valoarea totală a investiției de 265.025,20 euro, ajutorul public nerambursabil este în valoare de 85.492 euro. Pentru a se verifica încadrarea cheltuielilor eligibile din buget în limitele prevăzute în fișa tehnică a măsurii se utilizează cursul de schimb Euro/Lei publicat pe pagina web a Băncii Central Europene www.ecb.int/index.html de la data întocmirii memoriului justificativ, 13.05.2013.

Tabel 4.9. – Finanțarea investiției

Procentul de finanțare publică se va stabili în funcție de condițiile impuse de fișa tehnică a măsurii aferente proiectului întocmit de solicitant.

Conform fișei Măsurii 121 – „Modernizarea exploatațiilor agricole”, intensitatea ajutorului public nerambursabil este de 40% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investițiile din sectorul vegetal care nu includ investiții pentru producerea și utilizarea energiei regenerabile și nu fac parte dintr-o formă asociativă. Astfel, proiectul propus S.C. ALINAGRA S.R.L. va beneficia de un procent de finanțare publică de 40%, respectiv de 85.492 euro.

REZULTATE ECONOMICE PROCONIZATE

Proiecțiile financiare din acest subcapitol sunt realizate ținând cont de faptul că tehnologia aplicată de către S.C. ALINAGRA S.R.L. este cea convențională, în sistem neirigat.

Prognoza veniturilor

La formarea veniturilor totale ale societății S.C. ALINAGRA S.R.L. participă veniturile din vânzarea producției proprii și veniturile din subvenția pe suprafață.

Veniturile înregistrate din vânzarea produselor agricole obținute în urma desfășurării procesului de producție sunt influențate de :

Structura planului de cultură

Suprafața totală de 560,51 hectare teren arabil productiv la care se raportează proiectul nu va suferi modificări pe perioada de implementare și monitorizare a proiectului. În fiecare an se vor cultiva 280 ha – grâu consum, 168 ha – porumb boabe și 112,51 ha – floarea soarelui. Am ales această structură respectând proporția : 50% din suprafață să fie cultivată cu păioase, 30% cu porumb boabe și 20% cu floarea soarelui, pentru a evita ca floarea soarelui să revină pe aceeași solă mai devreme de 5 ani.

Tabel 4.10. – Structura planului de cultură la S.C. ALINAGRA S.R.L.

Grafic 4.2. – Structura anuală a planului de cultură

Producția fizică obținută

Producțiile totale estimate a se realiza vor fi corelate cu potențialul agricol al comunei Săgeata, județul Buzău și raportate la structura planului de cultură pentru perioada 2013 – 2018. Producția fizică estimată în urma realizării investiției este redată în tabelul de mai jos :

Tabel 4.11. – Producții fizice estimate

Pentru suprafața de 560,51 hectare de teren arabil pe care exploatația agricolă o are în folosință, au fost încheiate contracte de arendare pentru o perioadă de 10 ani. Redevența pe care proprietarii terenurilor o primesc anual este de 600 kg de grâu / ha, sau contravaloarea acestei cantități. Anual, redevența va fi reprezentată prin cantitatea de 336.306 kg de grâu. Astfel, producția destinată comercializării este prezentată în tabelul următor.

Tabel 4.12. – Producția destinată comercializării

Prețurile de vânzare ale produselor agricole

Tabel 4.13. – Prețurile de vânzare preconizate ale produselor agricole

Ținând cont de aceste trei elemente : structura planului de cultură, producția fizică obținută și prețul de vânzare al produselor agricole, în tabelul următor sunt prezentate veniturile

estimate din vânzarea producției obținute.

Tabel 4.14 – Veniturile obținute din vânzarea producției

Tabel 4.15. – Venituri din subvenții

Veniturile din subvenții, în valoare de 355.363,34 Lei vor avea aceeași valoare pe parcursul celor 5 ani de exploatare.

Tabel 4.16. – Veniturile totale ale exploatației

Grafic 4.3. – Structura veniturilor totale ale exploatației

Prognoza cheltuielilor

În analiza structurii cheltuielilor exploatației S.C. ALINAGRA S.R.L., se vor lua în considerare următoarele categorii de cheltuieli :

Cheltuielile materiale

Tabel 4.17. – Cheltuieli materiale prognozate

Cheltuielile cu materiile prime și materialele consumabile reprezintă cheltuielile cu semințele, îngrășămintele, pesticidele, combustibilii.

Cheltuielile salariale

Tabel 4.18. – Cheltuieli salariale prognozate

Cheltuielile cu amortizările

Valoarea activelor imobilizate reprezintă valoarea contabilă a mijloacelor fixe achiziționate prin proiect.

Valoarea amortizării cumulate de-a lungul celor 5 ani de proiect s-a calculat pornind de la valoarea amortizării noilor active imobilizate din anul I, adăugând în fiecare an la valoarea amortizării cumulate de la începutul anului, pe cea aferentă anului curent. Durata de funcționare a mașinilor agricole achiziționate prin proiect este de 8 ani, iar amortizarea se calculează folosind regimul de amortizare liniară.

Tabel 4.19. – Valoarea amortizării

Tabel 4.20. – Cheltuieli totale ale exploatației

În graficul de mai jos este prezentată structura cheltuielilor totale ale exploatației S.C. ALINAGRA S.R.L. pe o perioadă de 5 ani, din care reiese că ponderea cea mai mare din total cheltuieli este deținută de cheltuielile materiale, respectiv 91,41%, urmate de cheltuielile cu amortizarea cu o pondere de 8,01% și cheltuielile salariale cu o pondere de 0,59%.

Grafic 4.4. – Structura cheltuielilor exploatației S.C. ALINAGRA S.R.L.

2.4. INDICATORII FINANCIARI AI INVESTIȚIEI

Pe baza datelor obținute din prognozele efectuate, se vor calcula indicatorii care vor releva sustenabilitatea și viabilitatea investiției ce urmează a fi promovată.

Indicatorii financiari ai investiției sunt următorii :

Valoarea investiției (VI) = 924.147,15 Lei

Venituri din exploatare (Ve) -Lei-

Cheltuieli de exploatare (Ce) – Lei –

Rata rezultatului din exploatare (rRe)

Rezultatul din activitatea curentă (Re): Re = Ve – Ce – Lei –

Rata rezultatului din exploatare (rRe) se calculează după formula :

Durata de recuperare a investiției (Dr) – trebuie să fie maxim 12 ani ;

Dr = 0,60 ani

Rata rentabilității capitalului investit (rRc) – trebuie să fie minim 5% pentru anii evaluați și se calculează astfel :

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

CONCLUZII

Agricultura este o știință, o artă, practicată din cele mai vechi timpuri, pe cât de grea, pe atât de frumoasă. Într-o lume din ce în ce mai urbanizată, este important să rămânem legați de pământ și să păstrăm legătura specială pe care o avem cu agricultura.

Accesarea fondurilor europene este necesară pentru a putea avea o agricultură performantă. Prin fondurile europene sunt finanțate proiecte care contribuie la dezvoltarea zonelor mai puțin avansate, prin investiții pentru coeziune economică și sociala, în domenii cheie precum dezvoltarea resurselor umane, dezvoltarea infrastructurii locale și regionale, servicii sociale și servicii turistice.

România are nevoie de programele structurale, atât pentru a recupera decalajul existent față de țările membre ale Uniunii Europene, cât și pentru o dezvoltare durabilă.

Măsura 121 – Modernizarea exploatațiilor agricole, cea aleasă de mine pentru realizarea acestei lucrări, este una de o importanță vitală în dezvoltarea agriculturii românești, deoarece se adresează atât marilor, cât și micilor investitori din acest domeniu. România are nevoie de cât mai multe exploatații agricole dezvoltate (atât din punct de vedere al dimensiunii – pentru a reduce farâmițarea exploatațiilor, cât și ca modernizare – o exploatație agricolă modernă este una mai productivă, ridicându-se la nivelul celor din spatiul comunitar).

După cum se vede, a depune un proiect de investiții eligibil pentru obținerea sprijinului nu este ușor, dar cu perseverență și răbdare, oricine deține pământ și este interesat de agricultură o poate face. Memoriul justificativ respectă toate normele Uniunii Europene și ale Programului Național de Dezvoltare Rurală, fiind realizat după modelul cadru existent pe site-ul A.P.D.R.P.

Avantajul acestui proiect este acela că din valoarea totală eligibilă a proiectului, de 924.147,15 lei, firma va plăti doar suma de 554.488,29 lei, restul de 369658,86 lei, fiind acoperită prin fondurile europene. Astfel, prin acest proiect, cu doar 554.488,29 lei investiți, exploatația va fi una modernă, care poate concura cu oricare alta din spațiul comunitar.

Cât despre rezultatele economice preconizate, indicatorii financiari respectă, în fiecare an și cumulat, cerințele legate de viabilitatea economică a proiectului și se încadrează în obiectivele specifice Măsurii 121.

PROPUNERI

Pentru fiecare măsură din cadrul P.N.D.R. să se prezinte modele de proiecte;

Ghidul solicitantului să cuprindă instrucțiuni de completare a instrumentelor tehnico-economice specifice fiecărei măsuri;

Suplimentarea personalului din cadrul Autoritătilor de Management. Acest lucru ar conduce la reducerea timpului de evaluare al proiectelor, în condițiile în care anumite proiecte au așteptat rapoartele de selecție chiar și un an de zile;

Alocarea suplimentară de fonduri pentru Masura 121, una dintre cele mai importante pentru agricultura românească, dintre cele promovată de P.N.D.R. Din rapoartele publicate de A.P.D.R.P., reiese faptul că banii alocați unor măsuri, care nu au prezentat un interes deosebit pentru agricultori, nu au fost absorbiți în totalitate. Cu acești bani se pot finanța mai multe sesiuni pentru depunere a proiectelor, concomintent cu realizarea unei evaluări intermediare a tuturor programelor de finanțare deschise până în prezent, pentru a scoate în evidență interesul beneficiarilor pentru anumite domenii de activitate. Acest lucru ar duce la o realocare a sumelor disponibile pentru fiecare program de finanțare în parte, o suplimentare a programelor unde interesul beneficiarilor este mai mare, concomitent cu o reducere a sumelor pentru acele programe finanțate care au fost mai puțin accesate.

BIBLIOGRAFIE

BÂRGĂOANU Alina, Managementul proiectelor cu finanțare nerambursabilă, suport de curs

DONA Ion, Politici Agricole Comunitare, suport de curs

FLORESCU Margareta, Managementul proiectelor. Dezvoltare durabilă, suport de curs

LOCK Dennis, Managementul proiectului, editura Monitorul Oficial, 2010

MCCOLLUM James K., MANAGEMENT DE PROIECT – O abordare practică, Editura Universitară, 2007

NEAGU Cibela, Managementul proiectelor, editura Tritonic, București, 2007

PURCĂREANU Victor Lorin, Managementul proiectului de accesare a fondurilor structurale ale Uniunii Europene, editura Universitară „Carol Davila” – București, 2009

TOMA Dinu Adrian, Managementul proiectului, suport de curs

A.P.D.R.P, Ghidul solicitantului – Măsura 121, 2013

Comisia Europeană, Politica Agricolă Comună, 2012

European Commission, Project cycle management guidelines, 2004

KPMG, EU Funds in Central and Eastern Europe, Progress Report 2007-2012, 2013

M.A.D.R., Îndrumar investiții private

M.A.D.R., Programul Național pentru Dezvoltare Rurală, 2007

http://www.apdrp.ro/ PNDR/ dezvoltare rurală – FEADR

www.apdrp.ro

www.ec.europa.eu

www.feadr.ro

http://www.maap.ro/ro/agricultura.html

www.madr.ro

BIBLIOGRAFIE

BÂRGĂOANU Alina, Managementul proiectelor cu finanțare nerambursabilă, suport de curs

DONA Ion, Politici Agricole Comunitare, suport de curs

FLORESCU Margareta, Managementul proiectelor. Dezvoltare durabilă, suport de curs

LOCK Dennis, Managementul proiectului, editura Monitorul Oficial, 2010

MCCOLLUM James K., MANAGEMENT DE PROIECT – O abordare practică, Editura Universitară, 2007

NEAGU Cibela, Managementul proiectelor, editura Tritonic, București, 2007

PURCĂREANU Victor Lorin, Managementul proiectului de accesare a fondurilor structurale ale Uniunii Europene, editura Universitară „Carol Davila” – București, 2009

TOMA Dinu Adrian, Managementul proiectului, suport de curs

A.P.D.R.P, Ghidul solicitantului – Măsura 121, 2013

Comisia Europeană, Politica Agricolă Comună, 2012

European Commission, Project cycle management guidelines, 2004

KPMG, EU Funds in Central and Eastern Europe, Progress Report 2007-2012, 2013

M.A.D.R., Îndrumar investiții private

M.A.D.R., Programul Național pentru Dezvoltare Rurală, 2007

http://www.apdrp.ro/ PNDR/ dezvoltare rurală – FEADR

www.apdrp.ro

www.ec.europa.eu

www.feadr.ro

http://www.maap.ro/ro/agricultura.html

www.madr.ro