Realizarea unei unit ăți de produc ție, procesare [620290]

UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIȘ” DIN ARAD
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE, INFORMATICĂ ȘI
INGINERIE
PROGRAMUL DE STUDIU: INGINERIE ȘI MANAGEMENT
ÎN ALIMENTAȚIE PUBLICĂ ȘI AGROTURISM
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIF IC:
Conf. univ. dr . RADU POP

ABSOLVENT: [anonimizat]

2019

UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIȘ” DIN ARAD
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE, INFORMATICĂ ȘI
INGINERIE
PROGRAMUL DE STUDIU: INGINERIE ȘI MANAGEMENT
ÎN ALIMENTAȚIE PUBLICĂ ȘI AGROTURISM
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ

Realizarea unei unit ăți de produc ție, procesare
și comercializare legume, în jude țul Maramure ș

COORDONATOR ȘTIINȚI FIC:
Conf. univ. dr . RADU POP

ABSOLVENT: [anonimizat]

2019

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 5

CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 7

SISTEMUL PROIECT ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 7
1.1. Sub -sistemul prop unerii de proiect, contractarea și procesul licitațiilor pentru proiecte .7
1.2. Sistemul proiectul propriu zis ………………………….. ………………………….. ………………….. 7
1.3. Ciclul de viață al proiectului ………………………….. ………………………….. ……………………. 8
1.4. Rezultatul proiectului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …9
1.5. Tipologia proiectelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….9
1.6. Structu ra proiectelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 10
1.7. Criterii esențiale în managementul proiectelor ………………………….. ………………………. 11
1.7.1. Scopul proiectului ………………………….. ………………………….. ………………………….. 11
1.7.2. Obiectivele proiectului ………………………….. ………………………….. ……………………. 11

CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 13
STUDIU DE FEZABILITATE: CONSTRUIREA UNEI UNITĂȚI DE PRODUCȚIE,
PROCESARE ȘI COMERCIALIZARE LEGUME, ÎN JUDEȚUL MARAMUREȘ ….. 13
2.1. Situația existentă și necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiții ………… 13
2.1.1. Calculul dimensiunii economice a fermei ………………………….. ……………………….. 15
2.1.2. Obiectivele tehnice, financiare și de mediu. ………………………….. ……………………. 17
2.1.3. Principalele caracteristici tehnice ale dotărilor propuse pentru achiziție prin
intermediul acestui proiect ………………………….. ………………………….. ……………………….. 23
2.2. Analiza situației existente și identificarea deficiențelor ………………………….. …………… 29
2.2.1. Scurt istoric al solicitantului ………………………….. ………………………….. …………….. 29
2.3. Analiza cererii de bunuri și servicii ………………………….. ………………………….. ………… 30
2.4. Identificarea, propunerea și prezentarea a minimum două scenarii/opțiuni tehnico –
econ omice pentru realizarea obiectivului de investiții ………………………….. …………………… 38
2.4.1. Particularități ale amplasamentului ………………………….. ………………………….. ……. 38

2.4.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcțional -arhitectural și
tehnologic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 38
2.5. Analiza fiecărui scenariu – opțiuni tehnico – economice propuse ………………………….. . 41
2.5.1. Prezentarea cadrului de analiză, specificarea perioadei de referință și prezentarea
scenariului de referință ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 41
2.5.2. Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de
schimbări climatice, ce pot afecta investiția ………………………….. ………………………….. … 41
2.5.3. Situația utilităților și analiza de consum ………………………….. …………………………. 42
2.5.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiții ………………………….. …………… 42
2.5.5. Analiza cererii de bunuri și servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de
investiții ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 43
2.5.6. Analiza financiară ………………………….. ………………………….. ………………………….. 43
2.5.7. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor ………………………… 47
2.6. Scenariul, opțiunea tehnico -economică optimă, recomandată ………………………….. ….. 47
2.7. Nominalizarea surselor de finanțare a investiției publice ………………………….. ………… 49

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ………………………….. ………………………….. ………………. 51

BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 53

5
INTRODUCERE

La 1 ianuarie 2007 România a devenit membră UE, prin obținerea acestui statut, țara
noastră alături de alte state din Uniune beneficiază de o serie de fonduri structurale – europene
cu caracter nerambursabil, acordate pentru diverse proiecte prin intermediul programelor de
dezvoltare care conțin anumite direcții de dezvoltare și măsuri eligibile pentru a primi astfel de
finanțări.
Programul Naț ional de Dezvoltare Rurală face parte din fondurile structurale alături de
cele 3 instrumente financiare cunoscute: Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR),
Fondul Social European (FSE) și Fondul de Coeziune (FC), cele 2 acțiuni complementare:
Fondu l European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și Fondul European pentru
Pescuit (FEP), Cadrul Strategic National de Referință (CSNR) și Programele Operaționale și
Axele Prioritare ale acestora.
Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) este un instrument
de finanțare creat de uniunea Europeană pentru a sprijini țările membre în implementarea
Politicii Agricole Comune.
Politica Agricolă Comună este un set de reguli și mecanisme care reglementează
producerea, procesarea și comercializarea produselor agricole în Uniunea Europeana și care
acordă o mare atenție dezvoltării rurale.
FEADR reprezintă o oportunitate de finanțare pentru spațiul rural românesc, în valoare
de aproximativ 7,5 miliarde de euro, începând cu 2007 și pân ă în 2013.
FEADR se bazează pe principiul cofinanțării proiectelor de investiții private.
Fondurile europene pentru agricultur ă pot fi accesate în baza documentului -cheie
Programul Na țional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR).
Submăsura 4.1a – Investiții în exploatații pomicole, din Programu l Național de
Dezvoltare Rurală, pentru a ceastă linie de finanțare, buget ul prevăzut pe anul 2019 este de 51
de milioane de Euro.
Antreprenorii rurali – persoane fizice autorizate (PFA), firme (SRL, SA), întreprinderi
individuale sau alte forme juridice –putând să depună proiecte într -o sesiune on -line, pe site -ul
AFIR.info.
Lucrarea realizată prezintă pe scurt una dintre oportunitățile care decurg din integrarea
României în Uniunea Europeană, oportunitate ce nu trebui e ratată, ci profitat la maximum de
ea.

6
Proiectul practic: „Construirea unei unități de producție, procesare și comercializare
legume, în județul Maramureș”, prin acest proiect, Cooperativa Agricolă Fermierul Moroșan
propune construirea unei sere pe str uctura metalică acoperită cu plăci din policarbonat,
prevăzută cu sistem de umbrire și protecție termică, sistem de irigare și sistem climatic.
Oportunitatea realizării acestei investiții este dată de Programu l Național de Dezvoltare
Rurală care încurajează și ajută prin cofinanțare investițiile pentru creșterea și valorificarea
produselor agricole. Acest ajutor va fi orientat, în principal, către investiții care au drept scop
respectarea standardelor comunitare, avându -se în vedere că pentr u îndeplinirea standardelor
este necesară o sursă financiară semnificativă.
În cadrul lucrării prezint pas cu pas etapele necesare derulării proiectului.

7
CAPITOLUL I
SISTEMUL PROIECT

1.1. Sub -sistemul propunerii de proiect, contractarea și procesul licitațiilor
pentru proiecte

Fiecare componentă a sistemului proiect se constituie la rândul său într -un subsistem.
Astfel, propunerea de proiect are la bază problema de rezolvat sau necesitatea, una sau mai
multe idei de rezolvare și una sau mai multe so luții propuse. Pentru propunerea de proiect făcută
de autoritatea guvernamentală, administrația publică, investitorii privați etc. vor exista unul sau
mai mulți ofertanți din partea firmelor de consultanță sau antreprenori iar pentru realizarea lui
unul sa u mai mulți executanți.
Pentru procesul de licitare a proiectelor este necesară avizarea publică a acestora. Tot
procesul ofertării are la bază principiul competiției al proiectului sau al calității lucrărilor
proiectului, al disponibilității resurselor fi nanciare, costurilor proiectului, al beneficiilor
economice, ecologice și sociale. ( Bușe Florin, 2008)
În practica curentă, în mod uzual există un ofertant și mai mulți executanți (realizatori)
de proiecte. Lansarea de oferte de proiecte reprezintă el însu și un proces de transmitere a
solicitărilor privind depunerea de solicitări pentru propuneri de proiecte ce implică termene bine
definite de lansare a ofertei și de răspuns la apelul dat. Astfel, pentru un proiect lansat de un
ofertant printr -un program ca re-i asigură finanțarea, pot exista unul sau mai mulți solicitanți. În
cazul în care condițiile ofertantului sunt îndeplinite de mai mulți solicitanți fiecare lansare de
ofertă de proiecte se va face prin intermediul programelor pe baza principiului compet iției,
proiectul cel mai fezabil financiar sau care îndeplinește cel mai bine condițiile impuse de
ofertanți va fi admis la finanțare. (Drăgan Ilie, & colab., 2008)
Pentru anumite tipuri de proiecte , precum cele cu finanțare publică sau din fondurile
structurale ale Uniunii Europene se organizează etape de preselecție unele culminând cu licitații
pentru participare. Solicitările pentru propunerile de proiecte nu trebuie confundate cu propunerile
de proiecte trimise diferența constând în gradul de apropiere față de obiectivele proiectului.

1.2. Sistemul proiectul propriu zis

Proiectul propriu -zis reprezintă un ansam blu de piese scrise ce conțin date, descrieri,
calcule, note, metodologii de calcul și analize, avize, contracte . Unele proiecte conțin și

8
elemente virtuale cum ar fi baze de date, desene, schițe, planuri toate înmagazinate pe suport
magnetic sau de altă n atură (bio -magnetic).
Proiectul este caracterizat de existența a 3 elemente distincte: ciclul de viață, etape, faze.
Prin proiect se înțelege ideea materializată în partea scrisă deci un document și nu
rezultatul proiectului care poate fi o materializare f izică de tipul o construcție, o tehnologie, un
sistem informatic etc. ( Grigorescu Adriana, 2009)
Această observație este necesară pentru a face diferența între proiect ca document
tehnico -economic și juridic cu scopul și rezultatul proiectului care poate fi un activ fizic sau
virtual.

1.3. Ciclul de viață al proiectului

Un exemplu ilustrativ al ciclului de viață al proiectului este prezentat în figura
următoare:

Figura 1.1. Ciclul de viață, etapele și fazele proiectului
Sursa : Pop Radu, Proiecte Economice, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2010

9
Așa cum se observă și din figura 1.1. ciclul de viață al proiectului poate fi împărțit în 4
etape principale: definire, planificare, execuție și verificare, fiecare având mai multe faze.

1.4. Rezultatul proiectului

Rezultatul proiectului reprezintă materializarea cu succes a ideii proiectului după ce
documentația proiectului a constituit baza realizării fizice a acestuia. Ca și proiectul descriptiv
și proiectul -produs are un ciclu de viață propriu numit și ciclul de viață al produsului cu etapele:
(Grigorescu Adriana, 2007)
1. lansarea în execuție a proiectului;
2. studii de fezabilitate și aprobări;
3. execuția (construcția) propriu -zisă;
4. punerea în funcțiune și probele de verificare;
5. utilizarea (ex ploatarea);
6. amortizarea;
7. reabilitarea sau
8. abandonul.

1.5. Tipologia proiectelor

După cum a fost menționat anterior, unele proiecte fac parte din proiecte complexe
denumite și programe. Alte proiecte sunt de sine stătătoare având o independență a finanțării.
Pentru a ușura înțelegerea tipurilor de proiecte, o clasificare a lor este binevenită.
Proiectele pot fi clasificate astfel (Pop Radu, 2010):
– după gradul de complexitate: proiecte complexe integrate sau independente, proiecte
simple;
– după sursa de finanțare proiecte cu finanțare publică, proiecte cu finanțare privată, proiecte
cu finanțare mixtă;
– după obiectul proiectului proiecte pentru construcții (construcții noi, reabilitări,
modernizări etc.) cu destinație publică sau privată; proiecte de produs (larg consum,
industrial etc.), proiecte informatice (realizarea programe de calculator, sisteme expert etc.);
proiecte de in frastructură informatică și telecomunicații, proiecte de dezvoltare industrială
proiecte de dezvoltare a resursei umane;
– după domeniul economic sau utilizatorul final: proiecte pentru învățământ, proiecte pentru

10
sănătate, proiecte pentru industrie; proiect e pentru agricultură, proiecte pentru turism;
proiecte pentru energie, proiecte pentru protecția mediului, proiecte pentru administrația
publică.
– după durata finanțării:
 proiecte pe termen lung (peste 2 ani);
 proiecte pe termen mediu (1 -2 ani);
 proiecte pe termen scurt (sub 1 an).

Figura 1.2. Tipologia proiectelor
Sursa : Pop Radu, Proiecte Economice, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2010

1.6. Structura proiectelor

Orice proiect conține 3 părți principale – din care 2 pe suport grafic (un modul cu date
scrise, un modul cu desene, schițe, planuri etc.) și un modul cu date sau desene pe suport
magnetic (baze de date sau elemente scrise sau desenate pe cd -uri sau alte f orme de stocare a
datelor virtuale. De asemenea un proiect poate cuprinde date și analize de ordin juridic,
economic, tehnic sau de impact cu mediu.

11
1.7. Criterii esențiale în managementul proiectelor

Conceptul de management al proiectelor definește totalitatea activităților de
planificare, organizare, monitorizare și control a elementelor unui proiect în scopul îndeplinirii
obiectivelor proiectului în funcție de criteriile: domeniu, cost, timp, calitate. (fig. 1. 3)

Figura 1 .3. Managementul de proiect – obiective și criterii
Sursa : Pop Radu, Proiecte Economice, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2010

1.7.1. Scopul proiectului

Scopul proiectului reprezintă țelul, finalitatea proiectului fie că aceasta este un produs
sau serviciu.
Scopul proiectului se stabilește la inițierea proiectului.

1.7.2. Obiectivele proiectului

Un proiect poate avea unul sau mai multe obiective.
Obiectivele proiectului pot fi de natură economică, tehnică, financiară, calitativă, de
timp, de utilizare eficientă și eficace a resursei umane, de impact cu mediu, de organizare etc.

12
Formularea obiectivelor se face în faza de inițiere, urmând ca pe parcu rsul proiectului
și la finalizarea acestuia să se verifice modul de îndeplinire al lor. Îndeplinirea lor este
evidențiată de existența indicatorilor de analiză care pot fi analizați atât în cursul proiectului cât
și la finalizarea proiectului. (Bușe Florin , 2008)
Modul de îndeplinire sau neîndeplinire al obiectivelor proiectului depind de claritatea
și coerența formulării lor, de gradul de implicare și modul de organizare al echipei de
management de proiect, realizabilitatea practică, de condițiile de lucru favorabile sau
nefavorabile, de justa apreciere a termenelor, de continuitatea finanțării și respectarea
condițiilor la finanțare.

13
CAPITOLUL II

STUDIU DE FEZABILITATE: CONSTRUIREA UNEI UNITĂȚI DE
PRODUCȚIE, PROCESARE ȘI COMERCIALIZARE LEGUME, ÎN
JUDEȚUL MARAMUREȘ

Cooperativa Agricol ă Fermierul Moro șan, prin prezentul proiect “Construirea unei
unități de produc ție, procesare și comercializare legume, în jude țul Maramure ș”, are ca scop
asigurarea condi țiilor pentru ob ținerea de avantaje economice în egal ă măsură de către to ți
membrii cooperatori ca urmare a valorific ării în condi ții avantajoase a produc țiilor realizate la
nivelul exploata țiilor.

Informații generale privind obiectivul de investiții
Denumirea obiectivului de investiții
“Construirea unei unit ăți de produc ție, procesare și comercializare legume , în județul
Maramure ș”.

Beneficiarul investiției
Beneficiarul investi ției este Fermierul Moro șan Cooperativa Agricol ă cu sediul social
în comuna Cerne ști, jude țul Maramure ș, activitate principal ă “Cultivarea legumelor și a
pepenilor, a r ădăcinoaselor și tuberculilor ” – 0113 cod CAEN

2.1. Situația existentă și necesitatea realizării obiectivului/proiectului de
investiții

În cadrul acestei sub -măsuri vor fi sprijinite investițiile orientate spre creșterea
competitivității exploatațiilor agricole prin dotarea cu utilaje și echipamente performante în
raport cu structura agricolă actuală, precum și investițiile pentru moderniz area fermelor
(prioritatea va fi acordată celor de dimensiuni medii și asocierilor de ferme mici și medii) și
îmbunătațirea calității activelor fixe .
Investiții în înființarea, extinderea și/sau modernizarea fermelor vegetale, inclusiv
capacități de stoca re, condiționare, sortare, ambalare a producției vegetale pentru creșterea
valorii adăugate a produselor ;

14
Investiții în condi ționare (ambalarea) produselor agricole la nivel de fermă , precum și
investiții în vederea comercializării (precum magazine la poarta fermei sau rulote alimentare
prin care vor fi comercializate exclusiv propriile produse agricole); investițiile de condi ționare
la nivelul fermei vor fi realizate doar împreună cu investiții le în înființarea/modernizarea
/dezvoltarea fermei (considerate ca fiind proiecte ce vizează un lanț alimentar integrat și
adăugarea de plus valoare la nivel de fermă).
Cooperativa Agricolă Fermierul Moroșan prin acest proiect propune construirea unei
sere pe structura metalică acoperită cu plăci din policarbonat, prevăzută cu sistem de umbrire și
protecție termică, sistem de irigare și sistem climatic. Suprafață construită a serei va fi de 5652
mp din care 5115 mp supafață uilă, în care se vor produce l egume în două cicluri de producție, în
perioada februarie – septembrie se vor cultivă roșii și ardei c apia iar în perioada octombrie –
ianuarie se v -a cultiva salată, spanac și ceapă verde.
Se dorește de asemenea construirea unei clădiri – corp deservire p ersonal, magazin, de
desfacere și zonă de procesare, care va fi construită în sistem P+1, la parter va fi
organizată zona de procesare (unde se vor desfășura activitățile de sortare, procesare,
ambalare a legumelor), un depozit frigorific pentru păstrarea pe termen scurt a producției și a
produselor finite până la comercializare, un magazin de vânzare legume , magazie depozitare ,
care va deservi magazinul și două vestiare cu grup sanitar ; la etaj se va amenaja un laborator
de producț ie, o magazie pentru depozitare ambalaje, un birou șef producție și un spațiu de
servire a mesei pentru personalul de producție.
Echipamentele tehnologice propuse a fi achiziționate sunt performanțe și vor fi folosite
în activitatea de sortare, procesare și ambalare, iar pentru activitatea de transport a legumelor
către marketuri și beneficiarii finali cât și pentru colectarea producțiilor de legume și fructe de
la membrii cooperatori, se propune achiziționarea unei autoutilitare frigorifice specializat e. În
vederea ușurării activității de producție în cadrul serei și a activității de manipulare a produselor
finite se propune achiziționarea unui tractor, a unui motocultor, a unei transpalete electrice, a
unui transpalet manual și a unui stivuitor.
Pentru asigurarea utilit ăților la nivelul întregului proiect se propun investi ții în
împrejmuiri și căi de acces, amenajarea unor parc ări, un post de transformare, un bazin
vidanjabil și a unui separator de hidrocarburi.
Investi ția propus ă prin prezentul proiect este necesar ă și oportun ă din urm ătoarel e
motive:
 asigur ă creșterea ofertei de legume prospete autohtone în principal pe pia ța
județului;

15
 duce la cre ștea concuren ței pe pia ța de legume;
 oferă produse de înaltă calitate în concordan ță cu cerin țele pie ței;
 realizeaz ă o înaltă productivitate prin utilizarea unor procedee tehnologice
performante cu costuri de produc ție reduse ceea ce va permite utilizarea unor
prețuri competitive, dar și creșterea rentabilit ății economice a exp loata ției;
 prin dot ările ce vor fi realizate în cadrul investi ției creeaz ă condi ții mai bune de
lucru pentru muncitori;
 prin asigurarea unor tehnologii agrotehnice moderne cu ajutorul utilajelor și
echipamentelor care se vor cump ăra prin acest proiect se vor obține producții
mari și de calitate superioară.

2.1.1. Calculul dimensiunii economice a fermei

Pentru stabilirea dimensiunii economice la nivelul cooperativei pe anul 0 , au fost
însumate dimensiunile economice ale exploata țiilor membrilor cooperatori pe cele dou ă
componente (vegetal și zootehnic) aferente Declara țiilor depuse la Apia în anul 2018 + extras
ANSVSA 2019 , iar pentru anul țintă se vor lua în considerare și suprafe țele preconizate a se
construi ; serele propuse a se realiza de c ătre Cooperativa Agricol ă Fermierul Moro șan în U.A.T
Baia Sprie jude țul Maramure ș în prezentul proiect cât și cele din localitatea Cerne ști aferente
proiectului depus în noimbrie 2018 , proiect care se afl ă în evaluare.

 Solicitantul trebuie se s ă încadreze în categoria beneficiarilor eligibili.
Solicitantul îndepline ște acest criteriu deoarece este organizat ca și Cooperativ ă
Agricol ă (înființată în baza Legii nr. 566/2004 cu modific ări și complet ări ulterioare și nu are
datorii, restan țe fiscale și locale. De asemenea nu este restric ționat ă de condi țiile de depunere.
STRUCTURA CULTURILOR /
PRODUCȚIEI ZOOTEHNIC E DIMENSIUNEA EXPLOAT AȚIEI
(SO)
anul 0 ANUL ȚINTĂ
SECTOR VEGETAL 41.398,43 85.135,60
SECTOR ANIMAL 6.171,46 6.171,46
TOTAL 41.398,43 91.307,06

16
 Investiția trebuie să se realizeze în cadrul unei ferme cu o dimensiune economică de
minim 8.000 SO (valoarea producției standard);
Cooperativa îndeplineste acest criteriu av ând dimensiunea economic ă de 91.307,06 SO,
fiind for mă asociativ ă s-au însumat dimensiunile economice ale exploata țiilor membrilor
cooperatori.

 Investiția trebuie să se încadreze în cel puțin una din acțiunile eligibile prevăzute prin
măsură:
Investi ții în înfiin țarea, extinderea și/ sau modernizarea fermelor vegetale, inclusiv
capacit ăți de stocare, condi ționare, sortare, procesare, ambalare a produc ției vegetale pentru
creșterea valorii ad ăugate a produselor .

 Solicitantul trebuie să demonstreze asigurarea cofinanțării investiției;
Cooperativa va asigura partea de cofinan țare a proiectului prin depunere de numerar
din fonduri proprii sau credit bancar dac ă va fi cazul.
Partea de cofinan țare va fi în procent de 10% din valoarea eligibil ă a proiectului,
finan țarea din partea AFIR fiind de 90% deoarece investi ția este realizat ă de o form ă asociativ ă.

 Viabilitatea economic ă a investi ției trebuie s ă fie demonstrată în baza documenta ției
tehnico -economice
Din analiza indicatorilor tehnico -economici prezenta ți în anexele B, rezult ă că
exploata ția se incadreaza în limitele mentionate în cadrul acestei sectiuni. Mentionam ca pentru
stabilirea indicatorilor economici s -au însumat fluxurile economice impuse de cele dou ă
proiecte ale beneficiarului depuse în cadrul acestei sesiuni, respectiv cel de la Cerne ști depus în
anul 2018 și cel actual.

 Investiția va fi precedată de o evaluare a impactului preconizat asupra mediului dacă
aceasta poate avea efecte negative asupra mediului, în conformitate cu legislația în
vigoare mentionata în cap 8.1 .
După selectarea proiectului se vor demara procedurile pentru ob ținerea avizului emis de
Agen ția Na țional ă pentru Protec ția Mediului.

 În toate cazurile în care proiectul de investi ții prevede și investi ții în sisteme/
echipamente de irigații la nivelul fermei, acestea sunt eligibile doar dac ă sunt

17
respectate condi țiile specifice men ționate în secțiunea „Alte aspecte relevante pentru
înțelegerea măsurii.”
Irigarea prin picurare este o metodă ce constă în distribuirea apei pe teren în mod lent,
sub formă de picătu ri. Apa este distribuită punctual la nivelul plantelor, cu un debit redus și
presiune mica, cu ajutorul microtuburilor capilare. Irigarea prin picurare acoperă necesarul de
apă al plantei în condițiile protecției acesteia și a solului, asigurând un echilib ru hidric favorabil
în cadrul ecosistemului agricol.

2.1.2.O biectivele tehnice, financiare și de mediu.

Obiective tehnice:
Realizarea unei sere pe structur ă metalic ă acoperit ă cu pl ăci din policarbonat, prevazut ă
cu sistem de umbrire și protec ție termic ă, sistem de irigare și sistem climatic . Suprafa ța
construit ă a serei va fi de 5652 mp din care 5115 mp supafa ță uilă.
Se dorește de asemenea construirea unei clădiri – corp deservire personal, magazin, de
desfacere și zonă de procesare, care va fi construită în sistem P+1, la parter va fi
organizată zona de procesare (unde se vor desfășura activitățile de sortare, procesare,
ambalare a legumelor), un depozit frigorific pentru păstrarea pe termen scurt a producției și a
produselor finite până la comercializare, un magazin de vânzare legume , magazie depozitare
și două vestiare cu grup sanitar ; iar la etaj se va amenajat un laborator de producție, o magazie
pentru depozitare ambalaje, un birou șef producție și un spațiu de servirea mesei pentru
personalul de producție.
Echipamentel e tehnolog ice propuse a fi achizi ționate sunt performante și vor fi folosite
în activitatea de sortare, procesare și ambalare, iar pentru activitatea de transport a legumelor
către market uri și beneficiarii finali c ât și pentru colectarea produc țiilor de legume și fructe de
la membrii cooperatori, se propune achizi ționarea unei autoutilitare frigorifice specializate.
În vederea ușurării activității de producție în cadrul serei și a activității de manipulare
a produselor finite se propune achiziționarea unui tractor, a unui motocultor, a unei transpalete
electrice, a unui transpalet manual și a unui stivuitor.
Pentru asigurarea utilităților la nivelul întregului proiect se pr opun investiții în
împrejmuiri și căi de acces, amenajarea unor parcări, un post de transformare, un bazin
vidanjabil și a unui separator de hidrocarburi, precum și alimentare cu apă și gaz natural.

18
Obiective economico -financiar :
 Obținerea de bunuri agricole de origine vegetală, legume în spații protejate
conform standardelor de piață.
 Crearea de condiții pentru procesare a legumelor la calitatea standardelor de piață
și de consum.
 Promovarea și valorificarea producțiilor de legume și fructe obținute atât la
nivelul Cooperativei Agricole cât și de către membrii cooperatori.

Obiective de mediu :
Diminuarea substanțială a poluării aerului prin folosirea utilajelor moderne atât pentru
realizarea produselor agricole cât și pentru recoltarea, selectarea, depozitarea și comercializarea
acestora.
Reducerea poluării solului cu nitrați prin administrarea de substanțe pentru fertilizarea
și realizarea tratamentelor cu substanțe agreate care ajung în solul serei.
Desalinizarea solului prin controlul compiuterizat al fertilizării acestuia.
Îmbunătățirea condițiilor de muncă și de igienă pentru toți angajații.
Performanță generală a proiectului propus se va realiza prin implementarea obiectivelor
de ordin tehnic, financiar și de mediu enumerate mă sus.
Intreaga cultur ă de legume va fi obtinu ță în spa ții protejate, în ser ă având o pe
suprafa ță utilă de 5115 mp va fi irigat ă printr -un sistem de irigare prin picurare, apa va fi
asigurat ă de la re țeaua local ă, Cooperativa Agricol ă Fermierul Moro șan are un aviz de bran șare-
racordare favorabil încheiat cu operatorul de ap ă SC VITAL SA Baia Mare în care este asigura t
un debit de 0.5l/s ,
FERMIERUL MOROSAN – Cooperativa Agricol ă își va asigura necesarul de ,,materie
prim ă“ – în cazul prezentului proiect produc ția de legume obtinu ță în ser ă proprie c ât și
produc țiile ob ținute de la mebrii cooperatori, prezent ăm alăturat un tabel cu produc țiile în anii
de implementare c ât și în cei 5 ani de monitorizare , care însumeaza produc ția prognozat ă prin
proiectul prezent (Proiect Baia Sprie ) și cea prognozat ă prin proiectul depus (Proiect Cerne ști)

19
Tabel nr. 2.1.
Produc țiile în anii de implementare și în cei 5 ani de monitorizare

Nr.
Crt. CULTURI UM Cheltuieli cu achizi ția produc țiilor de la
membrii cooperatori ANII I, II, III de
implementare + ANII
( I+II+III+IV+V de monitorizare) Total
Produc ții
-tone- Pret
unitar
-lei- Valoare
total ă
-lei-
I II III I II III IV V
1 Tomate achizi ționate de la membrii
cooperatori 7000 mp ser ă existent ă tone 130 130 130 130 130 130 130 130 1040 6000 6240000
2 Mere achizi ționate de la membrii
cooperatori tone 71.4 71.4 71.4 71.4 71.4 71.4 71.4 71.4 571.2 2500 1428000
3 Nuci și alune achizi ționate de la
membrii cooperatori tone 1.85 1.85 1.85 1.85 1.85 1.85 1.85 1.85 14.8 8000 118400
4 Afine achizi ționate de la membrii
cooperatori tone 7 7 7 7 7 7 7 7 56 20000 1120000
TOTAL
8906400
Total Cheltuieli raportat la 1 an 1113300

Din produc ția de 89 tone/an tomate se vor proces a 10 tone din care se vor ob ține 5000 l suc de ro șii care se comercializeaz ă, iar
din produc ția de 43 tone/an de ardei se vor proce sa 10 tone și se ob țin 3 tone de ardei uscat care la r ândul sau se comercializeaz ă.

20

Nr.
Crt CULTURI UM PRODUC ȚII OB ȚINUTE ÎN ANII (I, II, III de
implementare + ANII
( I+II+III+IV+V de monitorizare) Total
Productii
-tone-
I II III I II III IV V
1 Tomate productie proprie Proiect Baia
Sprie în sera pe 2955 mp
tone 0 0 0 79 79 79 79 79 395
2 Ardei capia – productie proprie Proiect
Baia Sprie în sera pe 2160 mp tone 0 0 0 43 43 43 43 43 215
3 Spanac – productie proprie Proiect
Baia Sprie în sera pe 1980 mp tone 0 0 0 4 4 4 4 4 20
4 Salata verde – productie proprie Baia
Sprie în sera pe 2295 mp buc 0 0 0 28400 28400 28400 28400 28400 1420000
5 Ceapa verde – productie proprie
Proiect Baia Sprie în sera pe 840 mp
buc 0 0 0 75600 75600 75600 75600 75600 378000
6 Tomate productie proprie Proiect
Cernesti în sera de -10,790,40 mp tone 0 0 195 195 195 195 195 195 1170

21
Tabel nr. 2. 2.
Utilajele tehnologice cu montaj achizi ționate în cadrul acestui proiect
Nr.
Crt. Denumire/Tip
utilaj/echipament Numar
bucăți
deținute în
patrimoniu Numar
bucăți
propuse a fi
achiziționate
prin proiect Valoare
fără TVA
-euro – TVA
-euro – Total
cu TVA
-euro –
1 Centrala termic ă 0 1 1100 209 1309
2 Boiler apa cald ă 0 1 250 48 298
3 Aparat aer condi ționat 0 2 1200 228 1428
4 Sera de legume 0 1 878649 166943 1045592
5 Sistem de umbrire 0 1 28260 5369 33629
6 Sistem irigare+depozitare ap ă 0 1 62902 11951 74853
7 Sisteme climatice 0 1 81985 15577 97562
8 Bazin vindanjabil 0 1 1730 329 2059
9 Post de transformare 0 1 25500 4845 30345
10 Separator de hidrocarburi 0 1 1300 247 1547
TOTAL 1082876 205746 1288622

Tabel nr. 2. 3.
Utilajele tehnologice f ără montaj și utilaje de transport achizi ționate în cadrul acestui proiect
Nr.
Crt. Denumire/Tip
utilaj/echipament Num ăr
bucăți
deținute în
patrimoniu Num ăr
bucăți
propuse a fi
achiziționate
prin proiect Valoare
fără TVA
-euro – TVA
-euro – Total
cu
TVA
-euro –
1 Autoutilitar ă frigorific ă 0 1 37650 7154 44804
2 Cântar 0 1 319 61 380
3 Cântar platform ă 0 1 1030 196 1226
4 Masă inox 0 2 536 102 638

22
Nr.
Crt. Denumire/Tip
utilaj/echipament Num ăr
bucăți
deținute în
patrimoniu Num ăr
bucăți
propuse a fi
achiziționate
prin proiect Valoare
fără TVA
-euro – TVA
-euro – Total
cu
TVA
-euro –
5 Masă inox 0 2 810 154 964
6 Instala ție frigorific ă refrigerare 0 1 6541 1243 7784
7 Uscător legume 0 1 9300 1767 11067
8 Masă de sortare a fructelor 0 1 1850 352 2202
9 Mașină de spalat legume 0 1 6700 1273 7973
10 Masă de lucru 0 3 1740 331 2071
11 Mașină de dozare 0 1 4150 789 4939
12 Exctarcor samburi și pasatrice 0 1 5320 1011 6331
13 Banc multifunctional 0 1 31700 6023 37723
14 Mașină de aplicat etichete 0 1 2500 475 2975
15 Refractometru pentru
măsurare nivel zah ăr 0 1 700 133 833
16 Mașină pentru aplicare
capace 0 1 4700 893 5593
17 Rezervor de colectare a
produsului scurs din pasatrice 0 1 1500 285 1785
18 Masă de drenare 0 1 2500 475 2975
19 Aparat sigilat caserole 0 1 800 152 952
20 Accesorii ser ă 0 1 18042 3428 21470
21 Tractor 0 1 33000 6270 39270
22 Motocultor 0 1 3456 657 4113
23 Transpalet ă electric ă 0 1 6500 1235 7735
24 Transpalet manual 0 1 800 152 952
25 Stivuitor 0 1 24700 4693 29393
26 Generator curent 0 1 26050 4950 31000

23
Nr.
Crt. Denumire/Tip
utilaj/echipament Num ăr
bucăți
deținute în
patrimoniu Num ăr
bucăți
propuse a fi
achiziționate
prin proiect Valoare
fără TVA
-euro – TVA
-euro – Total
cu
TVA
-euro –
TOTAL 232894 44250 277144

Tabel nr. 2. 4.

Dotările care vor fi achizi ționate în cadrul acestui proiect
Nr.
Crt. Denumire/Tip
utilaj/echipament Num ăr
bucăți
deținute în
patrimoniu Num ăr
bucăți
propuse a fi
achiziționate
prin proiect Valoare
fără TVA
-euro – TVA
-euro – Total
cu
TVA
-euro –
1 Cântar 0 1 5762 1095 6857
2 Vitrin ă 0 1 1134 215 1349
3 Vitrin ă frigorific ă vertical ă 0 1 2928 556 3484
TOTAL 9824 1867 11691

2.1.3.P rincipalele caracteristici tehnice ale dot ărilor propuse pentru achizi ție prin
intermediul acestui proiect

Tehnologia aplicat ă în ser ă
Prin acest proiect se propune construirea unei sere pe structur ă metalică acoperită cu plăci
din policarbonat, prevăzută cu sistem de umbrire și protecție termică, sistem de irigare și sistem
climatic. Suprafață construită a serei va fi de 5652 mp din care 5115 mp supafata uila, în care se
vor produce legume în două cicluri de producție, în perioada februarie – septembrie se vor cultivă
roșii și ardei capia iar în perioada octombrie – ianuarie se v -a cultivă salată, spanac și ceapă verde.

24
Obiectivul primordial al solicitantului îl reprezintă realizarea unor producții substanțiale de
legume, cu calități gustative superioare pentru satisfacerea pieții locale și naționale; în viitor va
crește preocuparea pentru realizarea unor producții până toamna târziu și primăvară devreme.

Tomatele și ardeiul capia se vor cultiva într-un singur ciclu de produc ție în perioada
februarie – septembrie . Pregătirea substratutului de cultur ă se va face în lun ile februarie – martie ,
și va conține urnătoarele operațiuni:
 Fertilizarea de baz ă cu gunoi de grajd sau alte substan țe specifice culturii tomatelor
 Pregătirea patului germinativ
 Bilonarea pam ântului
 Acoperirea cu folie agricol ă.
 Montarea sistemului de irigare prin picurare

Figura nr. 2.1. Cultur ă de tomate
Cultura tomatelor
Producția de tomate preconizată a se obține pe suprafață de 2955 mp cultivată din suprafață
totală a serei este de 89 de tone, din producția obținută cantitatea de 10 tone tomate se va procesa cu
ajutorul bancului multifuncțional propus a se achiziționa prin proiect, obțînându -se 5000 l suc de
roșii care se va imbutelia în recipiente de sticlă, se va eticheta și apoi depozita fiind pregătit pentru
comercializare.

25
Recoltarea
La tomate recoltarea se face atunci când culoarea fructelor este spre roz – roșu iar cea verde
a dispărut. În această faz ă fructele se pot transporta și manipula în condiții optime evitând
deteriorarea acestora. Recoltarea se face de 2 –3 ori pe săptămâna putându -se ajunge la recoltarea
zilnică. Fructele se desprind de plante cu mâ na de obicei împreună cu caliciul și o parte din peduncul.
Recoltarea se poate face direct în lădițe, care se vor depozita, sorta, procesa, ambala și comercializa.

Cultura de ardei capia
Producția de ardei preconizată a se obține pe suprafață de 2160 mp cultivată din suprafață
totală a serei este de 43 de tone, din producția obținută cantitatea de 10 tone ardei se va procesa cu
ajutorul aparatului de uscare propus a se achiziționa pr in proiect obțînându -se 3 t ardei uscat care
se va ambala în caserole de 250 gr., se va eticheta și apoi depozita fiind pregătit pentru
comercializare.

Figura nr. 2.2. Cultur ă de ardei capia

Vor fi folosite răsaduri de cea mai bun acalitate; plantarea acestora se va face în perioada
februarie – martie (epocă optimă de inființare) și va începe cu dezinfecția spațiului, distanță între
plante va fi de aproximativ 30 cm astfel obținându -se o densitate de 6 plante pe mp.
Pregătirea substratutului de cultura:
 Fertilizarea de baz ă cu gunoi de grajd sau substan țe agreate în agricultur ă
 Pregătirea p ătului germinativ

26
 Bilonarea p ământului
 Montarea sistemului de irigare prin picurare

Recoltarea
Recoltarea ardeiului se face manual în condi ții optime evit ând deteriorarea acestora.
Recoltarea se poate face direct în lădițe pentru livrare sau în lăzi mai mari dup ă care se vor depozita,
sorta și ambala.

În ciclul doi de produc ție perioada octombrie – ianuarie se vor cultiva salată, spanac și
ceapă verde.

Cultura de salt ă verde

Figura nr. 2.3. Cultur ă de saltă verde

Producția de salată verde preconizată a se obține pe suprafață de 2295 mp cultivată din
suprafață totală a serei este de 28400 de buc, care se va ambala în cutii, și apoi depozita fiind
pregătită pentru comercializare.

27
Semin țele
La înființarea c ulturilor de salată în sere se vor folosi numai semințe procurate din rețeaua
autorizată, de la firme specializate în producerea și comercializarea semințelor pentru agricultură
ecologică sau dacă acesta nu este posibilă atunci semințe din agricultură convențională numai cu
acceptul scris al firmei de certificare ecologică.

Recoltarea
Se face manual atunci c ând plantele ajung la ma turitate și imediat dup ă recoltare se
ambaleaz ă în lăzi și se livreaz ă către consumatorul final în timpul cel mai scurt.

Cultura de spanac

Figura nr. 2.4. Cultura de spanac

Producția de spanac preconizată a se obține pe suprafață de 1980 mp cultivată din
suprafață totală a serei este de 4 t, spanacul se va recolta și se va ambala în caserole, și apoi
depozita fiind pregătit pentru comercializare.

28
Înfiin țarea cultur ilor
Culturile înfiin țate în sere, pot s ă fie culturi pure de spanac numite și cicluri intermediare,
anticipate sau successive; primul caz se va stabili în func ție de cultura de baz ă.

Recoltarea
Se face manual la 50 -60 de zile e șalonat, în 2-3 treceri la interval de o s ăptămână atunci
când plantele au dezvoltat o rozet ă de 5-6 frunze bine dezvoltate, imediat dup ă recoltare se
ambaleaz ă în caserole se depoziteaz ă și se livreaz ă către consumatorul final în timpul cel mai scurt.

Cultura de ceap ă verde

Figura nr. 2.5. Cultura de ceap ă verde

Produc ția de ceap ă verde preconizat ă a se ob ține pe suprafa ța de 840 mp cultivat ă din
suprafa ța total ă a serei este de 75.600 buc, ceapa se va recolta și se va ambala în caserole, și apoi
depozita fiind preg ătit pentru comercializare.

29
Recoltarea
Se face manual la 50 -60 de zile de la înfiin âarea culturii c ând aceasta a atins dimensiunile
de recoltare și comercializare, imediat dup ă recoltare se ambaleaz ă în caserole se depoziteaz ă și
se livreaz ă către consumatorul final în timpul cel mai scurt.

Depozitarea, sortarea și ambalarea
Sortarea legumelor recoltate se face conform STAS –ului în vigoare sau a înțelegerii cu
beneficiarul. Se va evita str ângerea și strivirea. Pentru calitatea legumelor intervalul de la recoltare
până la consum trebuie s ă fie cât mai scurt .
După recoltare legumele vor fi transportate direct în depozitul de frig. Din acest depozit în
funcție de comenzi vor fi scoase în zona de ambalare, vor fi sortate , o parte vor merge în zona de
procesare, îmbuteliere apoi vor fi ambalate, etichetate și pregatite pentru livrare.
Ambalarea va fi efectuat ă conform normelor în vigoare, respectiv în caserole la cantit ăți de
250 gr, 500 gr sau 1kg legumele iar sucul de ro șii se va ambala în recipiente de sticl ă.
O parte însemnat ă va merge direct în magazinul prorpiu, iar o parte va fi direc ționat ă către
clien ți cu ajutorul autoizoterme i din dotare.

2.2. Analiza situației existente și identificarea deficiențelor

2.2.1. Scurt istoric al solicitantului

COOPERATIVA AGRICOLA FERMIERUL MORO ȘAN s-a constituit în baza Legii
566/2004 cu sediul social în localitatea Cerne ști, județul Maramure ș avândul ca și presedinte pe
dl Munteanu Radu – Mircea și activitate principal ă “Cultivarea legumelor și a pepenilor, a
rădăcinoaselor și tuberculilor ” – 0113 iar dup ă ce proiectul v -a fi desemnat c âștigător se va autoriza
și codu l CAEN 1039 “Prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor ” necesar pentru
desfășurarea activit ății.

Inființarea Cooperativei Agricola are ca scop principal :
 asigurarea condi țiilor pentru ob ținerea de avantaje economice în egal ă măsură de către
toți membrii cooperatori ca urmare a func ționarii lor într-o structur ă asociativ ă;

30
 asigurarea necesit ății membrilor cooperatori în aprovizionarea cu mijloace necesare a
produc ției agricole;
 obținerea de bunuri agricole de origine vegetal ă, conform standardelor de pia ță
europene
 dezvoltarea și implementarea unei strategii comune de marketing al produselor.
Capacitatea manageriala
Cooperativa Agricol ă – Fermierul Moro șan conform actului constitutiv de func ționare au
convocat Adunarea General ă și au emis Hotărârea Adunarii Generale prin care se nume ște ca și
reprezentant legal al proiectului domnul Partene Costel care are și func ția de director executiv.

Principalele mijloace fixe aflate în patrimoniul s olicitantului: resurse funciare, construcții,
utilaje și echipamente, animale,etc.
Deoarece Cooperativa Agricola este infiin țată în anul 2018, deține o suprafa ță de 25.000
mp în localitatea Cerne ști, jude țul Maramure ș, loca ție unde se dore ște realizarea proiectului.

2.3. Analiza cererii de bunuri și servicii

Analiza cererii de bunuri și servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu și lung privind
evoluția cererii, în scopul justificării necesității obiectivului de investiții.

Pentru a putea s ă fie competitivi pe pia ță, membrii au format Cooperativa Agricol ă
Fermierul Moro șan prin care do resc s p își vândă produc ția pentru a avea o mai mare putere de
negociere în rela ția cu supermarketurile și cu furnizorii de imputuri, ob ținând astfel pre țuri mai
bune atât la imputuri cât și la produsele comercializate lucru care în final duce la cre șterea
veniturilor cooperativei și inclusiv a membrilor.
Cei mai importanți furnizori de materii prime, materiale auxiliare, produse și servicii sunt
prezentați în tabelul de mai jos .

31
Tabel nr. 2. 5.

Cei mai importanți furnizori de materii prime, materiale auxiliare, produse și servicii

POTEN ȚIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI
Perioada de monitorizare proiect BAIA SPRIE
Denumire furnizor de
materii prime/materiale
auxiliare/produse/servicii Adresa Produs furnizat
și cantitate
aproximativ ă Valoare
aproximativ ă
-Lei- % din
total
achizi ții
Stațiunea de cercetare
Buzău Buzău Sămânță /răsad 37290 11.35

SC Klastorf IMPEX SRL
Arad Fertilizan ți și
substan țe de
combatere a
buruienilor, bolilor
și dăunătotilor
15000
4.56
Sere Transilvania Cluj Clipsuri p entru
sprijinirea plantelor 17000 5.17
SC STIROM SA București Ambalaje sticle 5000 1.52
Ecopack Brașov Ambalaje (cutii) 14000 4.26
Romcarbon SA Buzău Ambalaje (Caserole) 64800 19.72
Eon gaz Baia Mare Combustibil gaz 74400 22.64
Sere Transilvania Cluj Servicii întreținere
și mentenan ță 1500 0.46
PETROM Baia Mare Carburan ți și
lubrefian ți 20000 6.09
Electrica SA Maramure ș Curent electric 20000 6.09
SC Vital SA Maramure ș Apă pentru proces
tehnologic+iriga ții 45000 13.69
Orange București Telefonie mobil ă 2160 0.66

32
POTEN ȚIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI
Perioada de monitorizare proiect BAIA SPRIE
Denumire furnizor de
materii prime/materiale
auxiliare/produse/servicii Adresa Produs furnizat
și cantitate
aproximativ ă Valoare
aproximativ ă
-Lei- % din
total
achizi ții
Grupama București Asigur ări 9500 2.89
Euro Agrisere SRL București Piese de schimb 3000 0.91
TOTAL 328.650 100

În activitate de aprovizionare, în ultimii ani a apărut o tendință pozitivă și anume aceea că
unitățile care asigură imputurile s -au înmulțit și oferă o diversitate largă de produse acceptand în
contrapartida și produse agricole ceea ce -i permite benefic iarului să facă o selecție riguroasă a
acestora din punct de vedere calitativ și al prețului; de asemenea apar tot mai mulți beneficiari de
produse agricole care acordă producătorilor agricoli în avans semințe, îngrășăminte chimice și
pesticide.
Tabel nr. 2. 6.

Poten țialii clien ți ai solicitantului

POTEN ȚIALII CLIEN ȚI AI SOLICITANTULUI
Nr.
crt Client (Denumire și adresa) Valoare
-Lei- % din
vânzări
1 SC LIDL DISCOUNT SRL 700.000 14.70
2 SC CARREFOUR ROM ÂNIA S.A. 700.000 14.70
3 SC ROM ÂNIA HYPERMARCHE S.A. (Cora) 285.159 5.99
4 MAGAZIN PROPRIU -CERNE ȘTI 1.753.941 36.84
5 MAGAZIN PROPRIU – proiec Baia Sprie 1.322.500 27.77
TOTAL 4.761.600 100

33
Pentru stabilirea valorii costului salaria ților de 126000 lei /an a fost luat în calcul un salar brut de 3500 lei pentru 3 persoane de
execu ție necesare a fi an gajate pentru prezentul proiect . Cheltuielile cu salariații în valoare de 174000 lei/ an prezentate în tabel de mai
sus pentru proiectul de la Cerne ști sunt pentru cei 4 angaja ți pe care cooperativa îi va avea. (4 angajaț i dintre care 1 va fi de conducere
și 3 de execu ție.) Pentru stabilirea valorii costului salaria ților a fost luat în calcul un salar brut de 4000 lei pentru personalul de conducere
și de 3500 lei pentru personalul de execu ție.
Tabel nr. 2. 7.
Venituri din vânzarea producț iilor totale obținute

Nr.
Crt. CULTURI UM VENITURI DIN V ÂNZAREA
PRODUC ȚIILOR TOTALE OB ȚINUTE Total
producț ii Preț
unitar
-lei- Valoare
totală
-lei- ANUL I
de
implementare ANUL II
de
implementare ANUL III
de
implementare
1 Tomate producț ie proprie Proiect
Baia Sprie în seră pe 2955 mp tone 0 0 0 0 0 0
2 Ardei capia – produc ție proprie
Proiect Baia Sprie în seră pe 2160
mp tone 0 0 0 0 0 0
3 Spanac – produc ție proprie Proiect
Baia Sprie în seră pe 1980 mp tone 0 0 0 0 0 0

34
Nr.
Crt. CULTURI UM VENITURI DIN V ÂNZAREA
PRODUC ȚIILOR TOTALE OB ȚINUTE Total
producț ii Preț
unitar
-lei- Valoare
totală
-lei- ANUL I
de
implementare ANUL II
de
implementare ANUL III
de
implementare
4 Salat ă verde – produc ție proprie
Baia Sprie în seră pe 2295 mp buc 0 0 0 0 0 0
5 Ceap ă verde – produc ție proprie
Proiect Baia Sprie în seră pe 840
mp buc 0 0 0 0 0 0
6 Tomate produc ție proprie Proiect
Cernesti în seră de -10,790,40 mp tone 0 0 195 195 9000 1755000
7 Tomate achizi ționate de la membrii
cooperatori 7000 mp sera existent ă tone 130.00 130.00 130.00 390 9000 3510000
8 Mere achizi ționate de la membrii
cooperatori tone 71.4 71.4 71.4 214.2 4000 856800
9 Nuci și alune achizi ționate de la
membrii cooperatori tone 1.85 1.85 1.85 5.55 10000 55500
10 Afine achizi ționate de la membrii
cooperatori tone 7 7 7 21 30000 630000

35
Tabel nr. 2. 8.
Venituri din v ânzarea produc țiilor totale ob ținute în anii de monitorizare proiect

Nr.
Crt
CULTURI
UM VENITURI DIN VÂNZAREA
PRODUC ȚIILOR TOTALE OB ȚINUTE
ÎN ANII DE MONITORIZARE PROIECT Total
producț ii Preț
unitar
-lei- Valoare
totală
-lei-
ANUL
I
ANUL
II
ANUL
III ANUL
IV
ANUL
V

1 Tomate produc ție proprie
Proiect Baia Sprie în seră pe
2955 mp tone 79 79 79 79 79 395 9000 3555000
2 Suc de ro șii litri 5000 5000 5000 5000 5000 25000 7 175000
3 Ardei capia – produc ție proprie
Proiect Baia Sprie în seră pe
2160 mp
tone 33 33 33 33 33 165 9500 1567500
4 Ardei capia uscat caserol ă
randament 30% – tonă tone 3 3 3 3 3 15 40000 600000
5 Spanac – produc ție proprie
Proiect Baia Sprie în seră pe
1980 mp tone 4 4 4 4 4 20 5000 100000

36
Nr.
Crt
CULTURI
UM VENITURI DIN VÂNZAREA
PRODUC ȚIILOR TOTALE OB ȚINUTE
ÎN ANII DE MONITORIZARE PROIECT Total
producț ii Preț
unitar
-lei- Valoare
totală
-lei-
ANUL
I
ANUL
II
ANUL
III ANUL
IV
ANUL
V

6 Salata verde – produc ție proprie
Proiect Baia Sprie în seră pe
2295 mp buc 28400 28400 28400 28400 28400 142000
0 3 426000
7 Ceapa verde – produc ție proprie
Proiect Baia Sprie în seră pe
840 mp buc 75600 75600 75600 75600 75600 378000 0.5 189000
8 Tomate produc ție proprie
Proiect Cernesti în seră de –
10,790,40 mp tone 195 195 195 195 195 975 9000 8775000
9 Tomate achizi ționate de la
membrii cooperatori 7000 mp
sera existent ă tone 130.00 130.00 130.00 130.00 130.00 650 9000 5850000
10 Mere achizi ționate de la
membrii cooperatori tone 71.4 71.4 71.4 71.4 71.4 357 4000 1428000

37
Nr.
Crt
CULTURI
UM VENITURI DIN VÂNZAREA
PRODUC ȚIILOR TOTALE OB ȚINUTE
ÎN ANII DE MONITORIZARE PROIECT Total
producț ii Preț
unitar
-lei- Valoare
totală
-lei-
ANUL
I
ANUL
II
ANUL
III ANUL
IV
ANUL
V

11 Nuci și alune achizi ționate de la
membrii cooperatori tone 1.85 1.85 1.85 1.85 1.85 9.25 10000 92500
12 Afine achizi ționate de la
membrii cooperatori tone 7 7 7 7 7 35 30000 1050000

38
2.4. Identificarea, propunerea și prezentarea a minimum două scenarii/opțiuni
tehnico -economice pentru realizarea obiectivului de investiții

2.4.1. Particularități ale amplasamentului

a) descrierea amplasamentului (localizare – intravilan/extravilan, suprafața terenului,
dimensiuni în plan, regim juridic – natura proprietății sau titlul de proprietate, servituți, drept
de preempțiune, zonă de utilitate publică, informații/obligații/constrângeri extra se din
documentațiile de urbanism, după caz);
Învestiția propus ă se va realiza în regiunea de Nord – Vest a țării, jude țul Maramure ș, în
intravilanul localit ății Tăuții de Sus.

2.4.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcțional -arhitectural și
tehnologic
 caracteristici tehnice și parametri specifici obiectivului de investiții;
 varianta constructivă de realizare a investiției, cu justificarea alegerii acesteia;
 echipa rea și dotarea specifică funcțiunii propuse.

Cele dou ă scenarii propuse:

Scenariul 1:
A. Se propune construirea unei cladiri – Corp deservire personal, magazin v ânzare și zonă
procesare, cu structura de zid ărie confinat ă cu st âlpișori și centuri de beton armat , având
regim de înălțime P+1 par țial și suprafa ța construit ă de 408 mp respectiv suprafa ța desf ășurată de
567.50 mp. În aceast ă clădire este amenajat și un depozit.
B. Se propune amplasarea unei sere Parter pe structur ă metalic ă în suprafa ță de 5652 mp
acoperit ă cu sticl ă, a unui bazin vidanjabil, a unui post de transformare, a unui separator de
hidrocarburi, a unui regulator de gaz + amenajarea de platforme betonate și dotarea Corpului pentru
deservire personal, magazin v ânzare și zonă procesare , respectiv a serei astfel încât să asigure o
bună funcționare a activit ății.

39
Scenariul 2:
A. Se propune construirea unei cl ădiri – Corp deservire personal, magazin v ânzare și zonă
procesare, cu structur ă metalic ă, având regim de înălțime P+1 parțial și suprafa ța construit ă de
408 mp respectiv suprafa ța desfa șurată de 567.50 mp. În aceast ă clădire este amenajat și un depozit.
B. Se propune amplasarea unei sere Parter pe structur ă metalic ă în suprafa ță de 5652 mp
acoperit ă cu policarbonat , a unui bazin vidanjabil, a unui post de transformare, a unui separator de
hidrocarburi, a unui regulator de gaz + amenajarea de platforme betonate și dotarea Corpului pentru
deservire personal, magazin v ânzare și zonă procesare , respectiv a serei astfel încât să asigure o
bună funcționare a activit ății.

Notă: Se observ ă că diferen ța între cele dou ă scenarii propuse se afl ă la punctul A.
Obiectivele propuse la punctul B sunt identice în ambele scenarii fiind necesare pentru func ționarea
activit ății.
Pentru punctul A. din scenariul 2:

Ca și sistem structural al Corpului de deservire personal, magazin v ânzare și zonă de
procesare, propus prin proiect se opteaz ă pentru structura metalic ă menționând urm ătoarele
avantaje:
 Se vor utiliza profile metalice – se confer ă o greutate redus ă a construc ției, fapt care
conduce la reducerea cheltuielilor, la o manipulare u șoară dar și la o infrastructur ă care
implic ă costuri mai mici.
 deoarece majoritatea p ărților componente sunt alc ătuite prin din profile metalice
prefabricate, timpul de construc ție se reduce semnificativ.

Din punct de vedere arhitectural Corpul de deservire personal, magazin v ânzare și zonă de
procesare, se compartimenteaz ă rezult ând urm ătoarele destina ții de încăperi:

40
Tabel nr. 2. 9.

Destinația încăperilor parter

NR.
CRT. DESTINA ȚIA ÎNCĂPERILOR
PARTER SUPRAFA ȚA
(mp)
1 WINDFANG 5.80
2 MAGAZIN + HOL ȘI CASA SC ĂRII 91.60
3 MAGAZIE 24.05
4 HOL 7.25
5 VESTIAR 1 6.05
6 VESTIAR 2 5.90
7 DUȘ 1.70
8 ZONA PROCESARE 186.50
9 DEPOZIT FRIG 40.15
SUPRAFA ȚA UTIL Ă INTERIOAR Ă
TOTALA 369.0000

Tabel nr. 2. 10.
Destinația încăperilor etaj partial

DESTINA ȚIA ÎNCĂPERILOR ETAJ
PAR ȚIAL SUPRAFA ȚA
(mp)
1 HOL + CASA SCARII 22.95
2 LABORATOR PRODUC ȚIE 36.35
3 SPAȚIU DE SERVIRE A MESEI 27.55
4 MAGAZIE AMBALAJE 36.15
5 BIROU ȘEF PRODUC ȚIE 18.65
SUPRAFA ȚA UTIL Ă INTERIOAR Ă
TOTAL Ă 141.6500

41
Închiderile perimetrale și acoperișul Corpul de deservire personal, magazin vânzare și zona de
procesare, se vor realiza cu panouri termoizolante sandwich de 10 cm grosime. Compartimentările
interioare se vor realiza cu panouri termoizolante tip sandwich de 10 cm grosime, de asemenea pentru
asigurarea unei temperaturi optime în hala dar și pentru o mai bună igienizare, se vor monta și la interior
atât pe laterale câ t și la tavan panouri termoizolante

2.5.Analiza fiecărui scenari u – opțiuni tehnico – economice propus e

2.5.1. Prezentarea cadrului de analiză, specificarea perioadei de referință și
prezentarea scenariului de referință

Pentru realizarea analizei economice s -au luat în considerare cele 2 scenarii, iar conform
concluziilor proiectantului, scenariul optim recomandat este Scenariul 2 care prevede:
A. Se propune construirea unei cladiri – Corp deservire personal, magazin vanzare și zona
procesare, cu structura metalic ă, având regim de înălțime P+1 par țial și suprafa ță
construit ă de 408 mp respectiv suprafa ță desfășurată de 567.50 mp. În aceast ă clădire
este amenajat și un depozit.
Se propune amplasarea unei sere Parter pe structura metalic ă în suprafa ță de 5652 mp
acoperit ă cu policarbonat , a unui bazin vidanjabil, a unui post de transformare, a unui separator de
hidrocarburi, a unui regulator de gaz + amenajarea de platforme betonate și dotarea Corpului pentru
deservire personal, magazin v ânzare și zonă procesare respectiv a serei astfel încât să asigure o
bună funcționare a activit ății

2.5.2. Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali,
inclusiv de schimbări climatice, ce pot afecta investiția

Principalii factori de risc în domeniul productiei de legume în sere sunt:
 riscul de produc ție: apare datorit ă incertitudinii privind manifestarea factorilor naturali de
care d epinde dezvoltarea culturilor ( precipita ții, ger, seceta) precum și calitatea mijloacelor
tehnice folosite în produc ție.
 riscul financiar : apare în cazul creditelor pentru produc ție, investi ții când modificarea
dobânzilor, a cursului valutar pot crea instabilitate.

42
 riscul institu țional : este generat de ac țiunile guvernului și parlamentului care stabilesc noi
taxe, noi reglement îri pentru protec ția mediului.
 riscul uman : se refer ă la factorul uman angrenat în activitatea de produc ție, preg ătirea
profesional ă a persoanalului angajat, migra ția fortei de munc ă.

2.5.3.Situația u tilităților și analiza de consum

Alimentarea cu apă a incintei se va realiza de la rețeaua locală a localității prin intermediul
unui branșament propus.
Apă menajeră va fi colectată într -un bazin vidanjabil amplasat la limita de proprietate
sudică, conform planului de situație anexat.
Echiparea și dotarea grupurilor sanitare se va realiza în conformitate cu prevederile STAS
1478 -90. Pentru execuția lucrărilor de instalații sanitare se vor respectă prevederile Normativului
I9/94 a normelor pentru prot ecția contra incendiilor.
Toate aparatele, materialele și obiectele sanitare puse în lucru vor fi însoțite de certificate
de calitate și se agremente tehnice.
Imobilul va fi dotat cu instalații electrice pentru asigurarea cerințelor de confort,
funcționali tate și siguranță în acord cu tema beneficiarului și nórmele în vigoare. Alimentare cu
energie electrică se va face printr -un branșament electric de la rețeaua existentă din zona prin
intermediul un post de transformare propus spre amplasare înspre limita de proprietate vestică,
conform planului de situație.
Încălzirea în clădirea – Corp deservire personal, magazin vânzare și zona procesare, se va
realiza prin intermediul unei centrale pe gaz.
Încălzirea în sere se va realiza cu aeroterme pe gaz.

2.5.4.Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiții

În cadrul proiectului se propun cearea a 3 noi locuri de munc ă pe lângă 1 deja existent,
fapt benefic pentru popula ția din zon ă, care pot fi atât femei cât și barba ți. În cadrul investi ției au
fost prevăzute zone de interes sanitar pe sexe.

43
Estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției: în faza de realizare, în
faza de operare;
Total personal existent ………… 1……………..

din care personal de execuție ………………………..

Estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției

Locuri de muncă nou -create …………… 3…………..

2.5.5. Analiza cererii de bunuri și servicii , care justifică dimensionarea obiectivului
de investiții

După o analiză atentă a pieței de consum în acest domeniu al legumelor proaspete obținute
în spații protejate s-a ajuns la concluzia că la nivel național este un deficit de legume timpurii,
motiv pentru care s -a apreciat că amenajarea acestei sere va asigura cre șterea ofertei de
legume prospete autohtone la nivel local și național.
Membrii cooperativei au optat pentru această formă de organizare pentru că le oferta o
putere mai mare de negociere în relația cu supermarketurile obțînând astfel un preț mai bun la
valorificarea producțiilor ceea ce duce în final la obținerea unor venituri suplimentare atât pentru
membrii cât și pentru cooperativă, devenind astfel un model de urmat pentru fermierii din zona și
încurajând în același timp formarea de noi cooperative.
Producția de tomate în spații protejate, este susținută și printr -un program național derulat
prin Direcțiile pentru Agricultură Județene fiind subvenționat cu suma de 3000 euro/an.

2.5.6.Analiza financiară

Analiza financiară , inclusiv calcularea in dicatorilor de performanță financiară: fluxul
cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară
Proiecții financiare persoane juridice
Prognoza veniturilor

44
Din anexă B1 rezultă producțiile care se vor realiza în cei 5 ani, prețurile de valorificare ale acestora și sumele care se vor încasa
care după cum se poate observă ajung la peste 4,7 milioane lei în toți anii de după implementarea proiectului; la acestea se vor adaugă
veniturile din subvenți ile de explotare și pentru investiții care vor ridică nivelul veniturilor pe toată perioada de după implementarea
proiectului, la peste 5.8 milioane lei.
Tabel nr. 2. 11.
Producțiile care se vor realiza în cei 5 ani și prețurile de valorificare ale acestora
PERIOADA DE
IMPLEMENTARE PERIOADA DE MONITORIZARE TOTAL
ANI
MONITO
RIZARE AN I AN II AN III AN I AN II AN III AN IV AN V
VENITURI – LEI
Venituri din v ânzarea de
legume 1170000 1170000 2925000 4092500 4092500 4092500 4092500 4092500 20462500
Venituri din vânzarea de
fructe 514100 514100 514100 514100 514100 514100 514100 514100 2570500
Venituri din subven ție Apia –
3000 euro 0 0 14306 28612 28612 28612 28612 28612 143060
Venituri din vânzarea de
bulion 0 0 0 35000 35000 35000 35000 35000 175000
Venituri din vânzare ardei
deshidrata ți 0 0 0 120000 120000 120000 120000 120000 600000

45
PERIOADA DE
IMPLEMENTARE PERIOADA DE MONITORIZARE TOTAL
ANI
MONITO
RIZARE AN I AN II AN III AN I AN II AN III AN IV AN V
TOTAL Venituri 1684100 1684100 3453406 4790212 4790212 4790212 4790212 4790212 23951060
CHELTUIELI – LEI
Cheltuieli cu achizi ția de legume
de la membrii cooperatori 111330
0 1113300 1113300 1113300 1113300 1113300 1113300 1113300 5566500
Cheltuieli cu activitatea
principal ă – proiect Baia Sprie 0 0 0 328650 328650 328650 328650 328650 1643250
Cheltuieli cu activitatea
principal ă – proiect Cerne ști 0 0 339360 339360 339360 339360 339360 339360 1696800
Cheltuieli salaria ți – proiect
Baia Sprie 0 0 0 126000 126000 126000 126000 126000 630000
Cheltuieli salaria ți – proiect
Cernesti 0 0 174000 174000 174000 174000 174000 174000 870000
TOTAL Cheltuieli 1113300 1113300 1626660 2081310 2081310 2081310 2081310 2081310 10406550
Profit Brut
570800 570800 1826746 2708902 2708902 2708902 2708902 2708902

46
Prognoza cheltuielilor
În cei 5 ani cheltuielile anuale de exploatare urc ă de la peste 3.3 milioane lei a șa cum rezult ă
și din anexa B2;

Proiecția contului de profit și pierdere
Analizând raportul dintre venituri și cheltuieli așa cum rezultă din anexă B3 se poate aprecia
că rezultatul net al exercițiului financiar la finele fiecărui an, din cei 5, este pozitiv, ajungând la
peste 2.4 milioane lei în anul 5.
Pentru asigurarea corelării cheltuielilor finanțate din subvenții cu veniturile aferente se
procedează din punctul de vedere al contului de profit și pierdere la :
 în cursul fiecărei luni se evidențiază cheltuielile după natură lor;
 la sfârșitul lunii se evidențiază la venituri subvențiile corespunzătoare cheltuielilor
efectuate;
Subvențiile legate de activele amortizabile sunt recunoscute, de regulă, în contul de profit și
pierdere pe parcursul perioadelor și în proporția în care amortizarea acelor active este recunoscută.

Bilanț sintetic previzionat
Așa cum rezultă din Anex a B4, merită de subliniat faptul că atât totalul activului cât și cel
al pasivului este î n continuă creștere de la 26,1 milioane în anul 1la peste 3.7 milioane în anul 5
de după implementarea proeiectului.

Flux de numerar
Fluxul de numerar așa cum rezultă din anexă B8, este pozitiv disponibilul de n umerara la
sfârșitul perioadei fiind în continuă creștere de la peste 5.7 milioane lei în anul în anul 1la peste 10
milioane în ultimii 3 ani de după implementarea proiectului ceea ce asigura lichidități financiare
pentru desfășurarea în condiții normale a întregii activități de producție.

Indicatori financiari
Semnificativ este faptul că toți indicatorii financiari se încadrează în limitele cerute în anexă
B9, rată rezultatului din exploatare va fi de aproape 4. 4%, rată capitalului investit va fi de peste

47
13%, rată acoperirii prin flux de numerar va fi de 12 -14 % iar rată îndatorării pe termen meddiu și
lung va fi de 17 -39% . Semnificativ este faptul că durata de recuperare a investiției va fi de 8,5 ani
sub perioada din Anexă B9 care este de 12 ani.

2.5.7. Analiza de riscuri, măsuri de pr evenire/diminuare a riscurilor

Pentru reducerea impactului factorilor de risc prezenta ți se vor intreprinde urmatoarele
actiuni:
 Pentru diminuarea riscului cu privire la calitatea utilajelor tehnice, acesta va fi redus la minim
în urma realiz ării acestei investi ții, beneficiarul urm ând să dețină o gam ă largă de utilaje pentru
efectuarea majorit ății lucr ărilor agricole.
 Riscul de plat ă va fi redus prin încheierea de contracte ferme de valorificare a produselor.
 Riscul financiar este generat de pia ța banc ară, iar eliminarea acestuia se va realiza prin
prospectarea s oluțiilor de finan țare pentru activitatea curent ă și încheierea de contracte cu
termene de plat ă și dobânzi fixe.
 Riscul institu țional: care este generat de guvern și parlament prin reglement ări legale impuse
poate fi controlat prin intermediul asocia ților de producatori care pot face propuneri legislative
pentru reducerea impactului acestui risc.
 Riscul uman: va fi redus în cadrul societ ății prin asigurarea unor condi ții optime de lucru, a unor
venituri constante pentru angaja ții societ ății, și prin selec ția personalului angajat în funcție de
pregătirea în domeniul agricol al acestuia.

2.6. Scenariul , opțiunea tehnico -economică optimă, recomandat ă

Scenariul recomandat de catre elaboratoru l proiectului este scenariul 2, deoarece
prezinta avantaje semnificative atât din punct de vedere al diminuarii costurilor cu incalzirea serei,
deoarece policarbonatul ofera o izolare termica mult superioara sticlai, precum și o rezistenta la
impact, în special în timpul fenomenelor meteorologice extreme (furtuna, grindina). Izolarea
termica superioara a policarbonatului va contribui la mentinerea pe o perioada mai indelungata a
aerului cald în interiorul serei diminuand astfel semnificativ costurile cu incalzirea.

48
Descrierea scenariului/opțiunii optime recomandat e privind :

a) obținerea și amenajarea terenului
b) asigurarea utilităților necesare funcționării obiectivului
c) soluția tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv,
tehnic, funcțional -arhitectural și economic, a principalelor lucrări pentru investiția de
bază, corelată cu nivelul calitativ, tehnic și de performanță ce rezultă din indi catorii
tehnico -economici propuși;

Principalii indicatori tehnico -economici aferenți obiectivului de investiții:
a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectului de investiții, exprimată în lei,
cu TVA și, respectiv, fără TVA, din care constru cții-montaj (C+M), în conformitate cu
devizul general;
 Valoare total ă : 10.6 02.950 lei + 2.014.560 lei TVA = 1 2.617.509 lei inclusiv TVA
 Valoare C+M : 3.896.090 lei + 740.258 lei TVA = 4.636.348 lei inclusiv TVA
 Echipamente cu montaj: 55.164.019 lei + 981.164 lei TVA= 6.145.183 lei inclusiv
TVA
 Utilaje agricole+ ma șină frig : 1.110.625 lei+ 211.019 lei TVA = 1.321.644 lei inclusiv
TVA
 Dotări: 46.849 lei + 8.901 lei TVA= 5 5.750 lei inclusiv TVA
 Cheltuieli pentru proiectare și asisten ță tehnic ă: 338.346 lei + 64.286 lei TVA=
402.632 lei inclusiv TVA
 Alte cheltuieli : 47.020 lei + 8.934 lei TVA= 55.954 lei inclusiv TVA.

b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanță – elemente fizice/capacități
fizice care să indice atingerea țintei obiectivul ui de investiții – și, după caz, calitativi, în
conformitate cu standardele, normativele și reglementările tehnice în vigoare;
În baza prognozei veniturilor și a prevederilor din studiul de fezabilitate, beneficiarul
proiectului va atinge urmatorii indicatori:
1. Crearea a trei noi locuri de munc ă.

49
2. Recuperarea investitiei intr -o perioada de aproximativ 8.5 ani.

c) indicatori financiari, socio economici, de impact, de rezultat/operare, stabiliți în funcție
de specificul și ținta fiecărui obiectiv de investiții;
Indicatorii finaciari aferen ți acestui proiect au fost prezentati detaliat în capitolul ” Analiza
financiară ”, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță financiară: fluxul cumulat, valoarea
actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară.

d) durata estimată de execuție a obiectivului de investiții, exprimată în luni.
Proiectul propus pentru realizarea unei unitati de productie și procesare legume, repectiv
dotarea cu noi utilaje și mașini agricole se va implementa într -o perioadă de 36 luni de la semnarea
contractului cu Agenția de Plăți pentru Dezvoltarea Rurală și Pescuit, conform graficului de
eșalonare a invesției exprimat va loric pe luni și activități anexat la prezentul studiul de fezabilitate.
Mentionam ca a fost atasat alaturat și un grafic de esalonare totalizator care insumeaza investitiatia
propusa la Baia Sprie precum și cea de la Cerne ști, judetul Maramures.

Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice
funcțiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerințelor fundamentale aplicabile
construcției, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice
Amenaj area acestei unitati de productie și procesare legume din punct de vedere tehnic este
în consens cu reglementarile specifice pentru desfasurarea acestui tip de activitate conform
normelor impuse de legislatia în vigoare

2.7. Nominalizarea surselor de fina nțare a investiției publice

Nominalizarea surselor de finanțare a investiției publice, ca urmare a analizei financiare
și economice: fonduri proprii, credite bancare, alocații de la bugetul de stat/bugetul local, credite
externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse legal
constituite.

50
Din valoarea totală a investiției de 2. 645.846 Euro inclusiv TVA , ajutorul public
nerambursabil este de 1 .996.560 Euro, iar valoarea aportului propriu al beneficiarul va fi de
649.286 Euro.
Beneficiarul va avea un procent de finan țare de 90% dup ă cum urmeaz ă:

Curs Euro / leu 4.7688 din data d e 25/01/2019
Cheltuieli
eligibile Cheltuieli
neeligibile Total
Euro Euro Euro
Ajutor public nerambursabil 1.996.560 1.996.560
Sursele de finanțare pentru completarea
necesarului de finanțare din care: 221.840 427.446 649.286
– autofinanțare 100.000 427.446 527.446
– împrumuturi 121.840 0 121.840
TOTAL PROIECT 2.128.400 427.446 2.645.846

Pentru realizarea investiției prezentate în studiul de fezabilitate după selectarea proiectului,
respectiv până la semnarea contractului cu AFIR, reprezentantul legal al proiectului va prezența
avizele necesare de la DJSP, DSVSA și AJPM în conformitate cu prevederile Ghidului
solicita ntului subm ăsurii 4.1.
Entitatea responsabilă cu implementarea investiției este societatea Fermierul Moroșan
Cooperativă Agricolă prin intermediul reprezentantului legal al acesteia, în colaborare cu firma SC
Info Consulting SRL în calitate de consultant ș i SC Actual Plan SRL-D în calitate de proiectant.
Durata de implementare a proiectului se va realiza într -o perioada de maxim 36 de luni
conform graficului de implementare anexat studiului de fezabilitate.

51
Concluzii și recomandări

Cooperativa Agricol ă Fermierul Moro șan, prin prezentul proiect “Construirea unei unit ăși
de produc ție, procesare și comercializare legume, în jude țul Maramure ș”, are ca scop asigurarea
condi țiilor pentru ob ținerea de avantaje economice în egal ă măsură de c ătre to ți membrii
cooperatori ca urmare a valorific ării în condi ții avantajoase a produc țiilor realizate la nivelul
exploata țiilor.
Cooperativa Agricolă Fermierul Moroșan prin acest proiect propune construirea unei sere
pe structura metalică acoperită cu plăci din policarbonat, prevăzută cu sistem de umbrire și protecție
termică, sistem de irigare și sistem climatic. Suprafață construită a serei va fi de 5652 mp din care
5115 mp supafață uilă, în care se vor produce legume în două cicluri de producție, în
perioa da februarie – septembrie se vor cultivă roșii și ardei c apia iar în perioada octombrie – ianuarie
se v-a cultiva salată, spanac și ceapă verde.
Investi ția propus ă prin prezentul proiect este necesar ă și oportun ă din urm ătoarel e motive:
 asigură creșterea ofertei de legume prospete autohtone în principal pe piața
județului;
 duce la creștea concurenței pe piața de legume;
 oferă produse de înaltă calitate în concordanță cu cerințele pieței;
 realizează o înaltă productivitate prin utilizarea unor procedee tehnologice
performante cu costuri de producție reduse ceea ce va permite utilizarea unor prețuri
competitive, dar și creșterea rentabilității economice a exploatației;
 prin dotările ce vor fi realizate în cadrul investiției creează condiții mai bune de
lucru pentru muncitori;
 prin asigurarea unor tehnologii agrotehnice moderne cu ajutorul utilajelor și
echipamentelor care se vor cumpăra prin acest proiect se vor obține producții mari
și de calitate superioară.
După cum reiese din analiza indicatorilor economico -financiari amenajarea unei unit ăți de
produc ție și procesare legume în zona montan ă, este o activitate profitabil ă pe termen mediu și
lung, datorit ă cererii existente pentru legume timpurii, în special pentr u cele cultivate în țară.

52
Clien ții opteaz ă pentru produsele rom ânești în dauna celor din import deoarece acestea sunt
apreciate pentru gustul specific și calitatea superioar ă.
Deasemenea realizarea unei investi ții moderne de c ătre o cooperativa agricol ă va reprezenta
un imbold pentru produc ătorii agricoli de a se uni su b diferite forme pentru a c âștiga un renume și
o pozi ție puternic ă la nivelul pie ței de profil.

53
BIBLIOGRAFIE

Bușe Florin, Managementul proiectelor , Editura Economică, 2008

Drăgan Ilie, Fălan Cezarina, Oană Onela, Postelnicu Andreea, Elaborarea proiectelor cu
finanțare din fonduri structurale pentru IMM -uri 2007 -2013 , Editura Contaplus, 2008

Grigorescu Adriana, Managementul proiectelor , Editura Uranus, 2007

Grigorescu Ad riana, Practica Managementului proiectelor , Editura Uranus, 2009

Pop Radu, Proiecte Economice , Editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2010