Realizarea Unei Aplicatii Gis

Universitatea Tehnica” Gheorghe Asachi” din Iași

Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie si Ingineria Mediului

Specializarea: Măsurători terestre și cadastru

Realizarea unei aplicatii GIS pe trapezul

L-35-31-B-d-4-III-1

Student: Albu Larisa Teodora

Grupa: 7403

An universitar: 2015-2016

Cum realizam o etapa GIS pentru trapezul: L-35-31-B-d-4-III-1

GIS isi trage numele de la Geographic Information System (Sistem Informatic Geografic. Sistemul fiind utilizat pentru crearea , stocarea, analizarea și prelucrarea informațiilor. Tehnologia GIS este activa in diverse activitati, dcum ar fi: managerierea resurselor, impactul asupra mediului, proiectie cartografica.

Informația grafică poate este de două feluri: raster si vectorială. Grafica raster reprezinta o modalitate de prezentare a imaginilor în aplicații software sub forma de matrice de pixeli în timp ce informatia grafica vectorială reprezinta o metoda de prezentare a imaginilor avand ajutorul unor elemente de natura geometrica (puncte, segmente, poligoane), ce sunt evidentiate de ecuatii matematice. Specificatia aplicatiilor GIS este asocierea unui sistem de coordonate matricii de pixeli sau vectorilor – procedeul purtand numele de Georeferentiere. Asa ca unui obiect îi poate fi asociată o poziție unică în Sistemul Informatic corespunzătoare poziției geografice apartinand lumii reale.

Informația de tip raster – imagine satelitară – dintr-un sistem GIS,din cauza informațiilor asociate graficii, GIS, este privilegiata de toate ocaziile de interogare care le ofera sistemele moderne de baze de date și mai mult pot da ușor analize orientate pe anumite zone geografice – hărțile tematice.

A. TEMA PROIECTULUI

Proiectul presupune a realiza un suport grafic digital pentru trapezului

L-35-31-B-d-4-III-1.

. Datele sunt culese de pe planurile topografice la scara 1 : 2000 prin procedeul de scanare si digitizare.

Informația grafică este organizată pe straturi tematice, în mediul Autodesk Map 2005 și este intr-o relatie cu o bază de date de tip Object Data.

B. DATELE PROIECTULUI

Trapezul L-35-31-B-d-4-III-1 este la scara 1:2000

Bazele de date externe care conțin informații alfanumerice sunt culese de pe hartă.

C. CUPRINSUL LUCRĂRII

Analizarea informațiilor grafice care exista:

1.1. Analizarea informațiilor grafice care exista in interiorul cadrului geografic al trapezului L-35-31-B-d-4-III-1

2. Cum determinam coordonatelor geografice elipsoidale φ și λ :

2.1. Transformarea coordonatelor elipsoidale φ și λ în coordonate rectangulare plane X și Y utilizand metoda coeficienților constanți in baza nomenclaturii foii de plan la scara 1 : 2000

3. Cum definim parametrii proiectului și cum georeferențierea trapezul:

3.1. Definirea sistemului de proiecție a aplicatiei;

3.2. Alipirea sistemului de proiecție definit aplicației G.I.S.;

3.3. Determinarea cadrului geografic si caroiajului

3.4. Introducerea trapzului scanat în mediul G.I.S;

3.5. Georeferențierea trapezului :

3.5.1. Cum georeferențiem în Autodesk Map 2005;

3.5.2. Georeferențierea în mediul G.T.X.

4. Cum vectorizam elementele planimetrice si altimetrice ale trapezului:

4.1. Determinarea straturilor de lucru;

4.2. Setarea mediului de digitizare;

4.3. Digitizarea elementelor planimetrice.

5. Procesarea datelor grafice:

5.1. Curatatul datelor grafice;

5.2. Intocmirea topologiilor.

6. Alipirea datelor la proiectul utilizat:

6.1. Crearea tabelelor la proiectul utilizat

6.2. Trimiterea informatiilor din centroid in contur.

7. Intocmirea hartilor tematice:

7.1. Harta tematica intocmita pe tipul de folosinta;

7.2. Harta tematica pe suprafete;

7.3. Harta tematica pe proprietari;

7.4. Harta tematica pe altitudini.

8. Interogarile in mediul GIS

D. REZOLVAREA LUCRĂRII

Analizarea informațiilor grafice deja existente:

Nomenclatura trapezului L-35-31-B-d-4-III-1

Sistemul de proiecție utilizat este: Proiecție Stereografică 1970

Plan de referință este: Marea Baltică

Caracterul hărții este: Secret de serviciu

Teritoriile cuprinse: Județul Vaslui

1. Comuna Al.Vlahuta

Vecinii: N: L-35-56-C-b-3-III

S: L-35-56-C-d-1-III

V: L-35-56-C-c-2-II

E: L-35-56-C-d-1-II

Categorii de folosinta: >paduri(P) 15%

>vii(V) 10%

>arabil (A) 35%

>pasuni (P) 10%

>fanete(F) 2%

Predomina drumurile de exploatare cu o latime de 4 m.

Cota :>maxima 286,9

>minima 118,8

Sub latura de sud a cadrului ornamental se reprezintă:

Schema hartii , dimensiunile trapezului exprimate in centimetri și suprafața exprimata in hectare;

scara numerică 1: 2 000 precum și scara grafică;

echidistanța curbelor de nivel normale este de 2.5 m;

numele editorului: I.G.F.C.O.T.

1.1. Analizarea informațiilor grafice deja existene in interiorul cadrului geografic al trapezului.

Trapezul cu nomenclatura L-35-31-B-d-4-III-1 este realizat la scara 1 : 2000 in Sistemul de proiectie Stereografica 70, unde se prezinta forma geometrica si dimensiunile elementelor de planimetrie, la fel si relieful terenului avand formele sale. Altimetria se determina fata de Sistemul de cote Marea Baltica. Aerofotografierea a fost realizata in anul 1977 de catre I.G.F.C.O.T., iar originalul a fost intocmit in anul 1978 de catre I.G.F.C.O.T.

Relieful este compus in majoritate din campie si deal avand o altitudine minimă aproximativ egală 120 m si o altitudine maxima de aproximativ 270 m, evidetiat prin curbe de nivel cu echidistanta de 2.5 m. Pentru evidentierea categoriilor de folosinta s-au utilizat semne conventionale pentru scara 1:2 000, aflandu-se si categoriile de folosinta: păduri (PD), arabil (A), faneata (F), pasune (P), vie (V).

Teritoriul fiind străbătut de drumuri comunale DC, cu latimea de 3m si 4 m.Trapezul este pozitionat in judetul Vaslui, si cuprinde teritoriile administrative ale comunelor Ibanesti (30%), Ghitcani(2%),Alexandru Vlahuta.

Nomencaltura foilor de harta si planurilor topografice

Reprezentarea grafică pentru o porțiune din suprfața terestră se face în mod adeseori pe utilizand mai multe foi de hartă sau de plan, dupa scară, in functie de mărimea teritoriului și de proiecția utilizata. Pentru detectarea foilor de hartă și de plan modificate în proiecția Gauss și Stereo 1970 s-a utilizat un sistem de numerotare alcatuit din litere ce poartă numele de nomenclatură.

Din punctul de vedere al folosirii, nomenclatura sau titlul hărții este personal pentru fiecare scăra și pt fiecare proiecție cartografica. Se precizeaza că nomenclatura foilor hărților sau planurilor topo alcatuite anterior în proiecția Gauss s-au folosit și în actuala proiecție Stereo 1970, fara foille de plan întocmite la scara 1:2 000, la care au fost editate dimensiunile trapezului.

Nomenclatura foilor hărții internționale la scara 1:1 000 000

Nomenclatura foilor hărții internaționale la scara 1:1 000 000 s-a decis în functie de împărțirea a întregii suprafețe a pamantului în fuse si zone geografice. Asadar, prin trasarea de paralelelor de la ecuator din 4° în 4° pe latitudine, s-a realizat împărțirea globului în zone geografice, numerotate cu literele A, B, C, … , V, pornind de la Ecuator până la paralelul de +88° la nord și, respective, -88° la sud. La fel, prin trasarea de meridiane din 6° în 6° pe longitudine au rezultat 60 de fuse geografice, numerotate de la 1 la 60 pornind de la meridianul de 180° ,(opusul meridianului Greenwich) în sensul de la vest către est.Asadar, pentru fiecare foaie de hartă la scara 1:1 000 000 ii va corespunde unu trapez a cărui dimensiuni sunt de 4 ° pe latitudine și de 6° pe longitudine (fig. 4.1). Utilizand aceasta împărțire în zone și fuse au rezultat câte 1320 trapeze la scara 1:1 000 000 pentru fiecare emisferă de nord și de sud.

Nomenclatura foilor de hartă la scara 1:1 000 000

● Nomenclatura foiilor de hartă la scara 1:1 000 000, este alcatuita din o literă ce numeste zona geografică de 4° pe latitudine și un număr care arata fusul geografic. Asadar, foaia de hartă la scara1:1 000 000 care alcatuieste capitala București este compusa din nomenclatura L-35 (fig.4.1).Teritoriul tarii noastre este bagat în mare parte în foile L-34 și L-35 și putin, în foile K-34 și K-35 la sud și în foile M-34 și M-35 la nord.

Nomenclatura foilor hărților la scările 1:500 000, 1:200 000 și 1:100 000

Numerotarea foilor de hartă la avand 1:500 000,1:200 000 și 1:100 000, care cuprind tara noastra se obține plecand de la următoarele trapeze propri-zise la scara 1:1 000 000 avand dimnesiunile de 4° x 6° și avand nomenclatură: M-34, M-35, L-34, L-35, K-34și K-35. Cele 6 trapeze la scara 1:1 000 000 se divizeaza în 4 trapeze la scara 1:500 000, 36 trapeze la scara 1:200 000 și 144 trapeze la scara 1:100 000.

Pentru a exmplifica, se considera trapezul la scara 1:1 000 000, avand nomenclatura

L-35-(București), care se împarte astfel:

Pentru foile de hartă la scara 1: 500 000, trapezul avand scara 1:1 000 000 se divizeaza în 4 părți (2 x 2), avand dimensiunile : 2° pe latitudine respectiv 3° pe longitudine, si fiecare trapez il numerotam folosind literele: A, B, C, D. Nomenclatura pentru o foaie de hartă cu scara 1:500 000 este alcatuita din nomenclatura trapezului la scara 1:1 000 000 unde adaugam zonei : L-35-B (fig. 4.2).

Pentru foile de hartă cu scara 1:200 000, trapezul avand scara 1:1 000 000 se divizeaza în treizeci si sase părți (6 x 6), avand dimensiunile de 40’ pe latitudine respectiv de 1° pe longitudine, si fiecare trapez il numeortam cu cifre romane I, II, III, … , XXXVI. Nomenclatura pt o foaie de hartă la scara 1: 200 000 se alcatuieste din nomenclatura trapezului la scara 1:1 000 000 unde adaugam adaugă cifra romană specifica zonei L-35-X(fig.4.2).

Pentru foile de hartă avand 1:100 000, același trapez la scara 1:1 000 000 se divizeaza în 144 părți (12 x 12), avand dimensiunile de 20’ pe latitudine respectiv de 30’ pe longitudine, si fiecare trapez se scrie cu cifrele arabe 1, 2, 3, … , 144. Nomenclatura unei foi de hartă avand 1:100 000 compune nomenclatura trapezului avand scara de 1:1 000 000 unde adaugam cifra arabă specifica zonei : L-35(fig. 4.2).

Pentru obtinerea nomenclaturii foilor de hartă avand scara 1:50 000, consideram trapezul avand scara de 1:100 000, avand dimensiunile de 20’ pe latitudine respectiv de 30’ pe longitudine, care se divizeaza în patru părți (2 x 2) avand scara de 1:50 000 avand dimensiunile de 10’ pe latitudine respectiv 15’ pe longitudine, care se defineste cu literele A, B, C, D.

Nomenclatura unei foi de hartă avand scara de 1:50 000 se alcatuieste din nomenclatura foii avand scara de 1:100 000 și din litera corespunzătoare zonei : L-35-44-C(fig. 4.3).

Prin împărțirea foilor de hartă avand scara de 1:50 000 în patru părți (2 x 2) rezulta trapezele avand scara de 1:25 000, cu dimensiunile de 5’ pe latitudine respectiv de 7’30’’ pe longitudine, care se numeroteaza cu litere mici: a, b, c, d.

Nomenclatura foilor de plan la scările 1:10 000, 1:5 000 și 1:2 000

Pentru un plan avand scara de 1:10 000 se divizeaza foaia de hartă la avand scara de 1:25 000 în patru părți (2 x 2) avand dimensiunile de 2’30’’ pe latitudine respectiv de 3’45’’ pe longitudine, notate cu cifre arabe 1, 2, 3, 4.

Nomenclatura foilor avand scara de 1:10 000 se alcatuieste din nomenclatura hărții avand scara de 1:25 000 respectiv cifra arabă specifica zonei: L-35-44-C-b-4(fig. 4.4).

Pentru planul avand scara de 1: 5 000 se divizeaza foaia de la scara 1:10 000 în patru părți (2×2) avand dimensiunile de 1’15’’ pe latitudine respectiv 1’52’’,5 pe longitudine, iar pt fiecare trapez se notează cu cifrele romane I, II, III, IV.

Nomenclatura planurilor acavd scara de 1:5 000, se alcatuieste din nomenclatura planului avand scara de 1:10 000 și cifra romană corespunzătoare zonei: L-35-44-C-b-4-III (fig. 4.4).

Pentru planul avand scara de 1:2 000, foaia de la scara 1:5 000 se divizeaza în patru părți (2 x 2) cu dimensiunile de 37’’,50 pe latitudine respectiv 56’’,25 pe longitudine, care se puncteaza cu cifrele arabe 1, 2, 3, 4.

Procedeul de aflare a coordonatelor geografice elipsoidale φ și λ:

2.1. Transformarea coordonatelor elipsoidale φ și λ în coordonate rectangulare plane X și Y folosind metoda coeficienților constanți pe baza nomenclaturii foii de plan avand scara de 1 : 2 000.

In baza coordonatelor geografice ale colțurilor trapezelor de pe elipsoidul de referință Krasovski se face calculul coordonatelor rectangulare Stereo – 70 pe planul tangent (XTG,YTG), folosind formulele coeficietilor constanți avand forma:

XTG = ( a00 + a10f + a20f2 + a30f3 + a40f4 + a50f5 +a60f6 ) 1,000 +

( a02 + a12f + a22f2 + a32f3 + a42f4 )l2 +

( a40 + a14f + a24f2 ) l4 +

( a06 ) l6 +………

YTG = ( b01 + b11f + b21f2 + b31f3 + b41f4 + b51f5 ) 1,000 +

( b03 + b13f + b23f2 + b33f3 ) l3 +

( b05 + b15f ) l5 + ……….

In cazul in care:

aij, bij -reprezinta coeficienții constanți cu valori >0 și <0 calculate în funcție de coordonatele geografice a punctului central al proiecției STEREO–70 și de parametri geometrici ai elipsoidului de referință Krasoski-1940.

f – este diferența dintre latiutdinea punctului considerat de pe elipsoid respectiv latitudinea punctului central = 46°.

l -este diferența dintre longitudinea punctului de pe elipsoid si longitudinea punctului central = 25°.

Pentru calculul coeficienților constanți aijși bij folosim următoarele expresii :

a00 = 0.000000

a10 = N0 (1- + 4 – 6) = 308 758,957 981 300

a20 = N0t0 (1-2) = 75,358 496 700

a30 = N0 (1+ 4- 6- 9+ 42) = 60,216 273 300

Folosind formulele cu coeficienți constanți deja calculați pentru = 460 unde au fost menținuti și termenii de ordinul 6, putem efectua transformarea coordonatelor geografice în coordonate rectangulare plane STEREO-1970 pt orice punct situat între latitudinile extreme de nord și sud pt Romania, care sunt cuprinse în intervalul de 500-420 latitudine N.

Finalizarea formulelor de calcul avand constanți se prezintă pt foaia de plan L-35-31-B-d-4-III-1la scara 1:2 000 (fig.2.1) in baza cărora se determină coordonatele rectangulare plane STEREO 1970 pt punctele: 1, 2, 3 și 4.

Fig. 2.1.Coordonatele geografice (φ,λ) ale colțurilor trapezului geodezic cu nomenclatura

L-35-56-C-d-1-Ila scara 1:5 000

Calculele pt transformare a coordonatelor (φ,λ) în coordonate stereo-70 pe plan tangent (XTG, YTG), se finalizeaza, asftel, scriind prima data :

nr punctului;

nomenclatura trapezului;

scara de reprezentare;

coordonatele geografice (φ,λ).

Calculam diferențele pe latitudine (Δφ) respectiv pe longitudine (Δλ) intre coordonatele geografice pt colțurilor trapezului respectiv ale punctului central , folosind relațiile:

unde:

Transformam diferențele pe latitudine (Δφ) respectiv pe longitudine (Δλ) din grade, în secunde, după care , le exprimam avand forma:

respectiv

În coloana 1, calculam și se inscriem valorile: f, f2, f3, f4, f5și f6, pt a rezolva abscisa XGT respectiv valorile f, f2, f3, f4și f5 pt a rezolva ordonata YGT , folosind număr de 9 zecimale.

Tab. 2.1 Modificarea coordonatelor elipsoidale φ respectiv λ în coordonate rectangulare plane X respectiv Y utilizand metoda coeficienților constanți 1NV

Tab. 2.2 Modificarea coordonatelor elipsoidale φ respectiv λ în coordonate rectangulare plane X și Y utilizand metoda coeficienților constanți 2NE

Tab. 2.3 Modificarea coordonatelor elipsoidale φ respectiv λ în coordonate rectangulare plane X respectiv Y utilizand coeficienților constanți 3SV

Tab. 2.4 Modificarea coordonatelor elipsoidale φ respectiv λ în coordonate rectangulare plane X respectiv Y utilizand metoda coeficienților constanți 4SE

În coloana sase calculam și inscriem valorile l2, l4 și l6, pentru finalizarea abscisei XTG și valorile l, l3, și l5, pentru a rezolva ordonata YTG, folosind un număr de 9 zecimale.

În coloanele 2-5, pe liniile 1, f, f2,…, f6 pentru XTG respectiv pe liniile 1, f, f2,…,f5 pentru YTG, inscriem valorile coeficienților constanți aij , bij avand un număr de 9 zecimale.

Pentru a rezolva formulele cu coeficienți constanți, notam expresiile din parantezele membrului 2 al ecuațiilor (XTG,YTG ) cu S0, S2, S4, S6, care se calculează ca subtotaluri în coloanele 2, 3, 4, 5 respectiv, S1, S3, S5 care se calculeaza în mod similar, în coloanele 2, 3, 4 , astfel relațiilor:

S0 = (a00+a10f+a20f2+a30f3+a40f4+a50f5+a60f6)

S2 = (a02+a12f+a22f2+a32f3+a42f4)

S4 = (a04+a14f+a24f2)

S6=(a06)

S1 = (b01+ b10f+b21f2+b31f3+b41f4+b51f5)

S3 = (b03+b13f+b23f2+b33f3)

S5 = (b05+b15f)

Efectuam produsele dintre sumele S0, S2, S4, S6 și valorile l2, l4 și l6din coloana 6, unde adaugam un număr de 9 zecimale în coloana R, ca fiind rezultate parțiale: r0, r2, r4 și r6.

Efectuam produsele dintre sumele S1, S3, S5 respectiv valorile l, l3 și l5, din coloana 6, care se inscriu avand număr de 9 zecimale în coloana R, ca si rezultate parțiale: r1, r3 și r5.

Insumam rezultatele parțiale din coloana R, in baza cărora, se obtinem valorile coordonatelor stereografice din planul tangent, folosind:

Pentru transpunerea coordonatelelor rectangulare plane StEREO–70 din plan tangent (XTG,YTG) în plan secant (XSEC,YSEC) facem înmulțirea coordonatelor calculate în planul tangent, avand de reducere la scară sau factorul de scară (C).

Valorile numerice ale coordonatelelor rectangulare plane stereo din plan secant (XSEC,YSEC) le inscriem cu trei zecimale după care facem trecerea coordonatelor din sistemul de axe cu originea în centrul sau polul proiecției Stereo–70 în sistemul de axe translat utilizand relațiile:

=

=

In care: X0=500 000,000m și Y0=500 000,000m.

Coordonatele rectangulare plane Stereo–70 pe care le-am obtinut pentru colțurile trapezului le inscriem cu trei zecimale a tabelului 2.5.

Coordonatele rectangulare plane pentru colțurilor trapezelor, în proiecția Stereo–70 le obtinem utilizand transformarea coordonatelor geografice, in baza formulelor cu coeficienți constanți, avand o precizie de 0,001 m.

Tab. 2.5 Coordonatele Stereo-70

Tabelul 2.6. Erorile trapezului L-35-56-C-c-1-I

`

3. Determinarea parametrilor proiectului respectiv georeferențierea trapezului:

Determinarea parametrilor de lucru pentru proiect face referire la configurarea mediului de lucru a platformei GIS. Acest lucru inseamna următoarele puncte:

Alegerea unității de măsură, a numărului de zecimale ce vor fi atașate, tipul unității unghiulare respectiv axa față de care se măsoară unghiurile pe platforma CAD;

Determinarea parametrilor pentru sistemul de proiecție;

3.1. Determinarea sistemului de proiecție pentru aplicatie

Sistemul de proiecție reprezinta metoda de a reprezenta suprafata pământului pe o suprafață plană. Autodesk Map are aproape toate sistemele de proiecție care exista in momentul de fata. Determinarea unui sistem de proiecție inseamna sa parcurgem cativa pași de lucru,ce sunt descriși în continuare.

Map-Tools-Define Global Coordinate System

Activam fereastra Global Coordinate System Manager(fig.3.1)după care apasăm butonul Category Manager.Automat se activeaza fereastra Coordinate System Category Manager, care are toate categoriile de sisteme de coordonate care exista.

Fig.3.1 Activarea ferestrei Global Coordinate System Manager

În fereastra Global Coordinate System Managerse se apasă Category Manager. Pentru definirea unui nou sistem de proiecție apasam butonul New. Este deja activată fereastra New Category (fig.3.2).

Fig.3.2. Activarea ferestrei New Category și denumirea noului sistem de proiecție

În figura geometrica de tim dreptunghi Category Name trecem numele noului sistem de proiecție (de exemplu România Stereo),apăsând apoi OK,pentru confirmarea selectiei .

Revenim în fereastra Coordinate System Category Manager si apasam butonul Close pentru a închiderea ferestrei.

Revenind în fereastra Global Coordinate System Manager și lansand procedura pentru determinarea parametrilor noului sistem de proiecție .

Definirea noului sistem de coordonate o vom face prin selectare, In dreptunghiul Category, a numelui categoriei (România- Stereo),apoi apasand butonul Define(fig.3.3).

Fig.3.3 Definirea noului sistem de coordonate

Activam fereastra Define Global Coordinate System(fig.3.3)și prin intermediul ei se definesc parametrii sistemului de proiecție.Această fereastră are două taburi numite General și Projection, bune în definitia caracteristicilor proiecției.

Pentru a defini sistemului de proiecție STEREO-70 al României procedam astfel:

scriem numele sistemului în dreptunghiul Code ,ce poate fi un cuvânt oarecare (STEREO-70);

în dreptunghiul Units selectam unitatea de măsură (m);

în dreptunghiul Description inscriem denumirea sistemului de proiecție explicata (de ex : STEREO oblică)

Pentru a selecta tipul sistemului de coordonate avem două opțiuni:

Geodetic

Non-geodetic

Opțiunea Geodetic selectează Datum-ul sistemului de coordonate.Lansam fereastra Select Datum (fig 3.4).Selectam opțiunea Pulkovo 1942 Hungary and Romania în caseta Datums. Apasam butonul OK pentru confirmarea selecției.

Fig. 3.4 Lansarea ferestrei Select Datum

Opțiunea Non-Geodetic lasa sa selectam elipsoidul sistemului de coordonate. Se bifeaza opțiunea Non-Geodetic și apasam butonul Select.Activam fereastra SelectEllipsoid , care are inventarul elipsoizilor definiți în mediul Autodesk(fig.3.5).

Fig.3.5 Activarea ferestrei Select Ellipsoid

Alegem elipsoidul Krasovsky 1940/1948 și apasam butonul ok pentru a confirma selecția .Astfel se activeaza din nou fereastra Define Global Coordinate System in care sunt afișate datele definite precedent (fig.3.6).

Fig. 3.6 Reactivarea ferestrei Define Global Coordinate System

Apasam tab-ul Projection și definim parametrii sistemului de coordonate. Procedam astfel: (fig.3.7)

alegem tipul proiecției (Oblique Stereographic), din dreptunghiul Projection;

inscriem coordonatele originii false (500 000,500 000),în dreptunghiurile Northing și Easting;

inscriem valoarea coordonatei geografice pe latitudinea originii sistemului de coordonate (46 grade),în figura geom.: dreptunghi Origin Latitude;

inscriem valoarea coordonatei geografice pe longitudinea originii sistemului de coordonate(25 grade),înfig geometrica dreptunghi Origin Longitude;

inscriem valoarea coeficientului de reducere la scară (0,99975),în dreptunghiul Scale reduction.

Fig. 3.7.Definirea parametrilor sistemului de coordonate

Apasam butonul ok pentru confirmarea tuturor comenzilor efectuate după care se revine în fereastra Global Coordinate System Manager.În cadrul acestei ferestre este afișat și noul sistem de proiecție definit. Apasam butonul CLOSE și se inchide fereastra.

Sistemul de proiecție STEREO –1970 are ca fundament principiile și formulele aplicate și în sistemul de proiecție STEREO – 1930, care au fost definite de geodezul francez H.Roussilhe, în 1924. Parametrii proiecției STEREO–1970 au fost calculati dupa elementele elipsoidului de referință, de poziția punctului central Qo (φo,λo), respectiv de adâncimea planului secant unic față de planul tangent din punctul central.

Proiecția STEREO – 1970, este o proiecție azimutală perspectivă oblică conformă, pe plan secant, ce păstrează nedeformate unghiurile, insa deformează radial, lungimile respectiv suprafețele.

3.2. Alipirea sistemului de proiecție definit aplicației G.I.S.

Proiectului G.I.S. pot fi atașate diferite sisteme de proiecție, pentru ca sa putem integra date din alte sisteme ori pentru a exporta date către acestea.Pentru alipirea sistemului de proiecție la trapezul L-35-31-B-d-4-III-1 pașii sunt urmatorii:

Map-Tools –Assign Globale Coordinate System (fig 3.8)

Fig.3.8. Activarea funcției Coordinate System

Apasam butonul Select Coordinate System și se lanseaza fereastra Select Global Coordinate System, cu ajutorul căreia selectam sistemul de coordonate.

Fig.3.9 Lansarea ferestrei Select Global Coordinate System

Algem categoria România STEREO și apasam butonul ok pentru confirmarea selecției. Asadar sistemul de coordinate pe care l-am selectat este afișat pentru atașare. Apasam butonul ok pentru confirmarea codul selectat dar și pentru incheierea procedurii de atașare a sistemului de coordonate proiectului în lucru (fig. 3.9).

Fig.3.10 Afisarea codului sistemului de coordonate selectat

3.3 Determinarea cadrului geografic respectiv caroiajului rectangular

Determinara cadrului geografic respectiv a caroiajului rectangular se utilizeaza pentru a defini spațiul real de contrângere a imaginii trapezului scanat. Acest lucru se evidentiaza prin desenarea conturului cadrului geografic utilizand coordonate transcalculate ale colțurior trapezului L-35-31-B-d-4-III-1 și pentru trasarea caroiajului kilometric. Informatia este aseaza pe 3 nivele:

– Cadrul geografic- are rol de a limita informatia grafica

– Caroiaj- este o retea kilometrica rectangulara din 500 în 500 m;

– Nomenclatura- reprezinta o codificare a trapezului conform regulii cartografiei.

Fig. 3.11 Reprezentarea cadrului geografic si a caroiajului

3.4 Procedeul de inserare a trapezului scanat în mediul S.I.G.

Pentru a insera o imagine avem 3 posibilitati:

utlizand funcția de inserare din AutoCAD;

utilizand funcția de inserare din Autodesk Map;

utilizand funcția de inserare din Raster Design.

Pentru a exemplifica alegem funcția de inserare din Autodesk Map

activam procesul din Map-Image-Insert, care va lansa fereastra de căutare respectiv selecție a imaginii scanate Insert Image (fig. 3.12)

selectam fișierul imagine (L-35-31-B-d-4-III-1) și activam butonul Open care va deschide fereastra Image Corellation.

Fig. 3.12 Activarea functiei Insert Image

Fereastra Image Corellation are in continut 2 meniuri: Source respectiv Insertion,care are coordonatele x, y, z, pentru punctul de inserat, unghiul de rotire, scara de inserare dar si un buton Pick pe care daca il activam se poate insera imaginea prin punctare cu mouse-ul.

Fig. 3.13 Fereastra Image Corelation cu parametrii tab-ului Source si ai tab-ului Insertion

Fig. 3.14 Trapezul scanat inserat în desen

3.5.Procedeul de Georeferențiere a trapezului scanat

Georeferențierea reprezinta procesul specific GIS-ului cu ajutoru căruia informația grafică digitală este adusă pe spațială. În acest proces de georeferențiere folosim acele puncte care se găsesc pe trapez dar care au si coordonate cunoscute. Sunt necesare minim 3 puncte:

Pentru a georeferenția imaginile scanate putem utiliza urmatoarele puncte :

-coordonatele colțurilor trapezului;

-punctele pentru intersecție dintre rețeaua rectangulară (kilometrică) respectiv cadrul geografic;

-punctele pentru intersecție dintre liniile rețelei rectangulare;

-punctele din rețeaua geodezică care au ca reper fotogrammetric pe plan;

-orice alt punct unde exista corespondenta dintre punct si plan;

Pentru proiectul GIS al teritoriului trapezului L-35-31-B-d-4-III-1 georeferențierea s-a facut în 2 etape prima in Autodesk Map 2005,iar a doua etapă în GTX.

3.5.1.Cum georeferențiem în mediul Autodesk MAP

Autodesk MAP 2005 are si o funcție de georeferențiere care constrânge riguros informația digitală tip vector,iar informatia de tip raster o constrânge avand erori mai mari.Există insa un software al aceleași firme numit Raster Design care s-a specializat pe lucrul cu imagini raster chiar georeferențierea acestora.

Pentru georeferențierea unei imagini a trapezului scanat am folosit patru puncte :

Pentru inceput procedam astfel:

lansam funcția de georeferențiere Map-Tools-Rubber Sheet;

punctam cu mouse-ul pe primul colț a cadrului geografic de pe imaginea scanată,apoi selectam colțul corespunzator de pe cadrul geografic în format vector.Procedam identic pentru toate colturile cadrului geografic și tastam Enter (fig.3.15);

tastam opțiunea Select și selectam imaginea trapezului scanat.După ce am selectat imaginea, aceasta e constrânsă pe poziția reală (fig.3.17).

Fig.3.15. Schema georeferențierii imaginii trapezului scanatL-35-56-C-d-1-I

Fig. 3.16 Georefernțierea unei imagini folosind fereastra Rubber Sheet

Fig.3.17. Imaginea trapezului scanat L-35-56-C-d-1-I

3.5.2.Cum georeferențiem în GTX

GTX repezinta un software facut pentru lucrul cu imagini raster ,vectorizare și rasterizare automată respectiv georeferențiere riguroasă pentru un numar nelimitat. Acest software-ul se il instalam pe AutoCAD și relationeaza foarte bine cu aceasta.

Pentru georeferențierea riguroasă am utilizat următoarele puncte :

colțurile cadrului geografic ;

punctele de intersecție dintre cadrul geografic respectiv caroiajul kilometric ;

Procesul de georeferențiere este etapizat astfel:

deschidem fișierul L-35-31-B-d-4-III-1 avand imaginea trapezului georeferențiată în Autodesk MAP 2005;

lansam funcția de georeferențiere GTX Enhance-Warp care va activa fereastra Image Warp Dialog (fig.3.18).

Fig.3.18. Activarea ferestrei Image Warp Dialog

selectam butonul Add Points Pairs pentru inceperea procesului de punctare și se punctam identic ca în Autodesk MAP 2005;

după ce am terminat punctarea apasam Enter,iar mediul va afișa fereastra Image WarpDialog , care va conține în fata Coordinate List Table , coordonatele duble ale punctelor utilizate în procesul de georeferențiere;

activam butonul Warp pentru a incepe procesul de transcalcul.În incheiere, imaginea va fi constrânsă riguros pe poziția spatială.

După georeferențierea imaginii trapezului scanat L-35-31-B-d-4-III-1 decupam pe conturul cadrului geografic informatia din afara acestuia.Pentru a decupa lansam procedura Modify-Clip-Image , avand opțiunea Poligonal. Imaginea trapezului L-35-31-B-d-4-III-1 scanată,georeferențiată respectiv decupată este afisata în fig.3.20.

Fig.3.19 Punctele folosite la georeferențiere

Fig.3.20. Imaginea trapezului L-35-56-C-d-1-I

4. Cum vectorizam elementele planimetrice si altimetrice ale trapezului

Digitizarea reprezinta un proces de aculegere a datelor de pe planuri și harți , cu modificarea acestora în format digital vectorial . Digitizarea o putem face pe tableta digitizoare ori în spațiul ecranului .

Digitizand în spațiul ecranului este mai ok pentru ca , datorită funcțiilor de mărire (ZOOM ) a informației grafice , precizia de punctare este mai bună resoectiv racordările sunt mai precise .

Digitizand in mediul ecranului, putem face in 2 moduri: :

Digitizarea cu atasament de date obiect ( Object Data );

Digitizare fără atașament de date obiect .

Pentru cele doua moduri, parcurgem 2 etape:

Setam mediul de digitizare ;

Digitizarea propriu-zisă .

4.1. Definirea straturilor de lucru

Definim un fișier cu extensia .dwg, care va purta denumirea trapezului cu care lucram. Fisierul conține următoarele layer cu informații (fig.4.1):

Fig. 4.1.Fereastra Layer Propertiers Manager

4.2. Cum mediului de digitizare:

Pasii pentru urmat sunt urmatorii:

Map – Data Entry – Digitize Setup

Se activeaza ferastra de setare a mediului de digitizare – Digitize Setup (fig.4.2).

2. În fereastră sunt folositi urmatorii pasi :

-marcam opțiunea Linear, pentru a digitiza obiectele liniare ;

-alegem stratul unde va fi atașata informația digitizată, în caseta Create On Layer;

Fig. 4.2 Activarea ferestrei Digitize Setup

3. Marcam opțiunea Object Data .

În casuta Name selectam numele tabelului ce va fi utilizat pentru atașarea de date elementelor digitizate . Apasam butonul OK pentru confirmarea selectiei și pentru a revenirea in fereastra initiala de setare .

Apasam butonul OK, pentru inchiderea ferestrei și pentru a încheierea procedurii de setare a mediului de digitizare .

Cum digitizam elementele planimetrice

Digitizarea reprezinta un proces simplu , dar care are nevoie de mare atentie respectiv concentrare la operatia de punctare respectiv la atasarea datelor .

Procedura se descrie dupa cum urmeaza :

1. Map – Data Entry –Digitize (fig. 4.3)

In linia de comanda va aparea un mesaj care va cere sa fie precizat primul punct al digitizarii , moment in care va incepe punctarea cu mouse-ul pe un contur al trapezului scanat .

Figura 4.3 Inceperea digitizarii

Cand am terminat primul contur tastam Enter.

Activam fereastra Attach Object Data .

Fereastra va contine campurile tabelului Entitati_grafice respectiv o caseta denumita: Value , cu ajutorul careia introducem date in aceste campuri .

2. Alegem pe rand fiecare camp, introducem datele in caseta Value si tastam Enter , pentru a putea transfera valoarea din campul Value al casetei Object Data Field .

3. Apasam butonul OK , iar datele vor fi atasate elementului vector digitizat , dupa care se va solicita continuarea digitizarii pentru un element nou.

Dupa fiecare Enter apasat , operatia va fi repetata . In cele din urma va rezulta un trapez cu elemente vector respectiv cu date atasate.

Fig. 4.4.Trapez cu elemente vector si date atasate

Prelucrarea datelor grafice

5.1. Cum curațam datele grafice

Curățarea desenului este procedeul de eliminare a erorilor care au rezultat în urma digitizării, ori prin importul datelor din alte aplicații .

Pasii ce trebuie urmati sunt urmatorii:

1. Map→Tools→Drawing Cleanup.

Se lanseaza fereastra de dialog Drawing Cleanup – Select Objects, cu ajutorul căreia sunt selectate opțiunile de curățare (fig. 5.1).

Fereastra care se activeaza va conține 2 zone principale: una din stânga ferestrei cu cele 4 funcții ale procesului de curățare respectiv una din dreapta care va afișa opțiunile de selecție specifice fiecărei funcții ale procesului de curățare respectiv partea din dreapta care va afișează opțiunile de selecție corespunzătoare fiecărei funcții din partea stângă.

Fig. 5.1 Lansarea fereastrei Drawing Cleanup – Select Objects

1.1 Alegem funcția Select Objects, aceasta va afisa 2 opțiuni de selecție a obiectelor din desen.

1.2 Marcam opțiunea Selelct all, în zona Objects to include in drawing cleanup, ca sa fie selecatate automat toate obiectele grafice.

1.3 Apsam pe simbolul din dreapta al casetei Layers, pentru lasarea ferestrei Select Layers.

1.4 Alegem straturile ce vor fi curățate apasam butonul Select, pentru confirmarea selectiei și pentru revenirea în fereastra precedenta.

1.5 Apasam butonul Next, pentru trecerea la următoarea funcție Cleanup Actions, care va afisa în partea dreaptă opțiunile de selecție respectiv parametrii de curățare a erorilor (figura 5.2).

Fig. 5.2 Opțiunile și parametrii funcției Cleanup Actions

Fereastra Cleanup Actions conține următoarele piese:

Cleanup Actions unde sunt afișate funcțiile pentru curățarea erorilor;

Select Actions unde sunt transferate funcțiile pentru fiecare tip de eroare în parte, cu ajutorul butonului Add;

Cleanup Parameters unde se determina mărimea toleranței (Tolerance), care este folosita pt excluderea erorii avand funcția selectată.

Tot acum este selectata, prin marcare, tipurile de informații grafice care sunt supuse curățarii.

Funcțiile ce sunt necesare pentru eliminarea erorilor grafice sunt :

Delete Duplicates

Erase Short Object

Break Crossing Object

Extend Undershoots

Apparent Intersection

Snap Clustered Nodes

Disolve Pseudo Nodes

Erase Dangling Objects

Simplify Objects

Zero LengthObject

Weed Polylines

Fig. 5.3 Fereastra functiei Cleanup Method

Lansarea functiilor este separata.După transferul progresiv al funcțiilor dreapa se vor stabili toleranțele și va fi apasat butonul Next pentru a putea trece la următoarea funcție.

Funcția Cleanup Methods va deschide fereastra avand aceeasi denumire(fig.5.3).Această fereastră conține opțiunile:

Modify original objects

Retain original objects and create new objects

Delete original objects and create new objects

Alegem prima medota de măsurare marcam toate opțiunile de conversie ale obiectelor.Apoi apasam butonul Next lansam următoarea funcție.

Error Markers conține opțiuni de selecție a simbolului de reprezentare o culoare pt fiecare eroare.

Selectam modul de a sterge simbolurile, iar în Marker size se scrie mărimea simbolurilor.

Apasam Finish și deschidem fereastra Drawing Cleanup Errors care va conține toate funcțiile de curățare respectiv opțiunile de corecție a erorilor.Pentru inchiderea ferestrei și pentru lansarea procesului de curățare, tastam CLOSE.

5.2. Cum creem topologiile?

Topologia este un set de conexiuni dintre grupuri de noduri, legături respectiv poligoane.Determinarea unei topologii este de fapt stabilirea de legaturi între aceste elemente.Sunt trei tipuri :

TOPOLOGIE DE NOD

TOPOLOGIE DE RETEA

TOPOLOGIE POLIGONALA

Fig. 5.4. Tipuri de topologii

TOPOLOGIA DE NOD: reprezinta un sistem de obiecte punct (noduri), in legatura, folosite pentru analiza legaturilor dintre acestea (de ex. borne geodezice, fântâni etc.) intr-o topologie de nod datele vor fi atasate fiecarui punct.

TOPOLOGIE DE RETEA: reprezinta sisteme formate din noduri conectate prin obiecte grafice de genul poliliniilor, arce ori linii denumite legături.Elementele grafice cărora li se poate aplic topologia de rețea sunt:

rețelele de distribuție

rețeaua hidrografică

rețeaua de drumuri (străzi)

TOPOLOGIE POLIGONALA este un ansamblu de poligoane, format din legaturi care poate forma contururi poligonale respectiv opțional poate conține noduri.Aceasta se aplică tuturor elementelor grafice care prezinta contururi închise cum ar fi :

folosințe

soluri

construcții

Pasii pentru definirea unei topologii sunt:

Map – Topology – Create

-Lansam fereastra pentru creare a topologiei Create Node Topology-Select Topology Type

-Alegem tipul de topologie care ne trebuie (Node, Network, Polygon)

TOPOLOGIE POLIGONALA .Reprezinta un ansamblu de poligoane, format din legături care alcatuiesc contururi poligonale respectiv, opțional poate conține noduri.

Funcția topologică pune în mijlocul poligonului un centroid, care are niste date obiect.

Utilizand functiile Drawing Cleanup curatam informația grafică, ca-n procedurilor descrise precedent.

Lansam funcția pentru crearea topologiilor MapTopologyCreate(fig.5.5.).

Fig. 5.5 Activarea ferestrei Topology Create

Fig. 5.6 Fereastra Create Polygon Topology

Daca optam pentru Polygon vom da denumirea topologiei în Topology Type respectiv daca dorim descrierea topologiei în Description(fig.5.6) urmand se va apăsa butonul Next pentru a putea trece la următoarea funcție (fig.5.7).

Fig. 5.7 Setari la crearea centroizilor

Error Markers- conține opțiuni pentru selecție a simbolului de reprezentare respectiv a culorii pentru fiecare (fig.5.8).

Figura 5.8 Functia Error Markers

Marcam următoarele opțiuni:

Highlight errors

Mark errors with blocks

Marker size

Duplicate Centroids

Incomplete area

Highlight sliver polygons

Luminarea mai puternica este de fapt marcarea erorilor cu alta culoarefata de cea a poligonului digitizat.

In final apasam butonul Finish pentru lansarea procesului de realizare a topologiei. Numele noii topologii create va apărea în Fereastra Workspace, în Topologies alaturi de simbolul topologiei poligonale.

Dacă optam pentru o topologie poligonală, punctam opțiunea Create New Centroids pentru setarea opțiunile de creare a centroizilor.

Aici marcam opțiunea Create missing centroid, alegem în caseta Layer stratul unde vor fi amplasați centroizii și alegem tipul de simbol centroid (ACAD_POINT) și apasam butonul Next pentru a trece putea la următoarea funcție.

Fig. 5.9Topologie poligonala si centroizii creati

Topologie de rețea

Topologiile de rețea reprezinta sisteme formate din noduri conectate prin obiecte grafice de genul poliliniilor, arce ori linii respectiv care sunt denumite legături.

Dacă optam pentru Network vom da denumirea topologiei în Topology Type respectiv detalierea topologiei în Description(fig.5.10.) urmand vom apasa butonul Next pentru a putea trece la următoarea funcție (fig.5.11.).

Fig. 5.10 Fereastra Create Network Topology

Select Links -aici vom alege modul de selectie a obiectelor (Automată-Select all sau Manuală- Select manually).În Layers vom alege stratul cu elemente grafice respectiv vom apsa Next pentru a putea trece la următoarea funcție.

Fig. 5.11 Fereastra funcției Select Links

Select Nodes – selectam optiunile de căutare a nodurilor rețelei.Vom alege modul de selectie a obiectelor (Automată-Select all sau Manuală- Select manually) iar în caseta Layers vom alege stratul cu elemente grafice respectiv vom apasa butonul Next pentru a trece mai departe. (fig.5.12.).

Fig. 5.12 Fereastra funcției Select Nodes

Create New Nodes –in scopul acesta vom crea noduri noi, apoi vom alege layer-ul pe care vor fi create nodurile respectiv simbolul de reprezentare (Acad-Point)

In cele din urma pentru lansarea procesului de realizare a topologiei apasam Finish. Denumirea topologiei create apare în Workspace, în Topologies alaturi de simbol.

Figura 5.13 Fereastra functiei Create New Nodes

Fig. 5.14 Topologie de rețea

Cum atasam datele la proiectul la care lucram

6.1. Cum definim tabelele la proiectul la care lucram?

Object Data- constă ĩn informaṭii alfanumerice tip atribut , bagate ĩn tabele ṣi ĩn desen. Ele sunt speciale Autodesk-ului .Pentru crearea unui tabel cu informaṭii tip date obiect se stabilesc mai intai informaṭiile ĩnscrise.

Modul de lucru pentru un tabel:

1. Map – Object Data – Define Object Data .

Lansam Define Object Data cu ajutorul căreia se initializeaza procedura de determinare a tabelului – Object Data.

Fig. 6.1. Activarea ferestrei Define Object Data

2. Apasam New Table pentru definirea unui nou tabel:

Se lanseaza Define New Object Data Tables cu ajutorul căreia vom define un nou tabel.

3. Avem urmatoarele piese, in fiecare tabel:

Numele tabelului nou ( Obiecte grafice ) , ĩn Table Name ;

Numele coloanelor tabelului , definite pe rand

Genul de data pe care il va contine fiecare camp ( Real , Integer , Character , Point

Dupa ce am introdus datele primului camp apasaml Add, pentru introducerea denumirii acestuia ĩn Object Data Fields , apoi reluam pană la determinarea tuturor campurilor .

4.Apasam OK pentru confirmarea definitiilor.

Se activeaza Define Object Data , care are denumirea tabelului cu toate campurilor predefinite.

Fig. 6.2. Confirmarea definirii campurilor

5. Apasam Close , pentru confirmarea datele tabelului . Tabelul se salveaza ĩn desenul curent .Daca dorim modificarea conṭinutului mergem ĩn Define Object Data ṣi apsam Modify, pentru lansarea Modify Object Data .

Aici pot fi editate numele campurilor tabelului ṣi tipul acestora , putem sa stergem un camp sau pot fi ṣterse toate campurile .

Dupa ce am modificat toate campurile apasam OK pentru inchiderea ferestrei ṣi revenirea ĩn fereastra precedent.

Fig. 6.3. Modificarea continutului tabelului

Pentru a schimba denumirea tabelului apasam Rename, dupa care se lanseaza fereastra Rename Table.

Fig. 6.4. Schimbarea denumirii tabelului

Dupa editarea numelui tabelului apasam OK pentru confirmarea editarii facute ṣi pentru a reveni ĩn fereastra precedenta. Apasam Close pentru incheierea procesul de definire a tabelului Object Data.

Map – Object Data – Attach/Detach Object Data

Fig. 6.5. Activarea ferestrei Attach/Detach Object Data

Va aparea Attach/Detach Object Data completam campurile Object DataFields, apoi dam click pe Attach to Object selectam elementele grafice care necesta a fi ataṣate.

Fig. 6.6. Fereastra Attach/Detach Object Data

Cum transmitem datele din centroid in contur

Crearea si atasarea unei baze de date object data

Dupa ce am creea topologia , centroidul este evidentiat de litera din interiorul fiecărui poligon .Aici centroid sunt etapizate datele referitoare la conturul unde se află ,are date topologice care se refera la arie etc. Nu conṭine date Object Data .

Atasarea datelor de tip Object Data

Object Data sta la baza in informaṭii alfanumerice tip atribut , bagate ĩn tabele ṣi editate ĩn desen.Ele sunt specifice Autodesk-ului .Pentru crearea unui tabel cu informaṭii tip date obiect stabilim mai ĩntai sunt informatiile pe care le vom inscribe.

Modul in care vom lucr pentru crearea tabelului sunt evidntiati ĩn etapa 6.1, cu diferenta că acum datele le putem ataṣa direct ĩn centroidul reprezentat de litera din poligon,nu mai este nevoie de ataṣarea datelor pe fiecare linie a conturului .

Trebuie operaṭia creerii de polylinii inchise.

Map-Topology-Create Closed Polylines

Fig. 6.7. Activarea ferestrei Create Closed Polylines

Fig. 6.8.Trapezul cu polyliniile inchise

Cum generam harti tematice

Pentru a crea hărți tematice avem nevoie de un proces de interogare prin intermediul caruia sunt reprezentate detaliile obiectelor cartografice, cu ajutorul elementelor grafice.

Dand un expemplu procesului de creare a unei hărți tematice, vom defini o interogare tematică, in baza datelor conferite de topologia poligonala denumita arabil.

Harta tematică conține 3 clase de elemente poligonale, ce vor fi afișate în 3 culori distincte selectate pe intervale de marimi ale mărimilor suprafețelor.

Modul de lucru:

Deschidem fișierul proiectului : File – Open.

Incarcam topologia denumită Cat_folosinta.

Lansam funcția de interogare tematică:

Map – Query – Topology Tematic Query

Fig. 7.1. Lansarea functiei de interogare tematica

Se activeaza fereastra Topology Thematic Mapping, cu ajutorul căreia vom defini criteriile pentru interogare tematică.

Fig. 7.2. Fereastra Topology Thematic Mapping

Selectam topologia Cat_arabil în Topology Name. Marcam opțiunea Data în Thematic Expresion și apsam Define pentru lansarea ferestrei DataExpresion.

Marcam sectiunea de interogare Object Data. Din caseta Tables vom alege numele tabelului cu date (Cat_arabil). Vom apasa OK pentru confirmarea selecțiilor făcute. Se Revenim în fereastra precedenta Topology Thematic Mapping.

În caseta Display Propriety selectam modul de in care se afișeaza datele grafice. Marcam în Range Division setarea Discrete. Apaasam Define în zona Display Parameters. Se lanseaza Thematics Display Options, unde se stabileste intervalele tematice.

Fig. 7.3. Fereastra Thematic Display Options

Pentru lansarea ferestrei Edit Thematic Range apasam Add, unde se definesc parametrii de interogare pentru fiecare interval stabilit .

Parametrii de definit sunt:

Paternn

Scl

Ang

Color

Value

Desc

Completam fiecare parametru din fereastră cu ajutorul Edit Value, iar apasand tasta Enter datele se trimit în câmpul ferestrei.

Apasam Legend pentru lansarea Thematic Legend Design, unde definim parametrii de afișare ai legendei.

Fig. 7.4 Fereastra Thematic Legend Designe

In fereastra care este deja activa vom proceda in felul urmator:

Marcam Create Legend;

Selectam în Create on Layer stratul unde va fi legenda

Apasam butonul Pick pentru permiterea marcarii pe ecran a locului unde vom aseza legenda;

Vrem sa sortam crescator datele se marchează Ascending;

Marcam optiunea Boxed Symbols ca simbolul legendei să fie într-o casuta;

Definim dimensiunile simbolului pe cele două distante în Size X respectiv Size Y;

În casuta Offset definim distanța între simboluri ;

Definim mărimea textului în Size din zona Labels;

În caseta Style selectam tipul de caractere dorit

Definim distanța dintre starturi în Offset din zona Labels;

Apasam OKpentru confirmarea comenzilor făcute.

Revenim în fereastra precedenta Thematics Display Options.

Apasam OK pentru inchiderea ferestrei. Revenim în Topology Thematic Mapping

Pentru lansarea procedeului de intocmire a hărții tematice se face prin a apasa butonul Proceed . Interogarea tematică topologică o putem face si în desenul current dar si și în desene surse lipite . Finalizarea interogării tematice toplogice este prezentata în figura de mai jos.

Fig. 7.5 Harta tematica pe tipul de folosinta

Fig. 7.7. Fereastra Thematic Display Options

7.8. Harta tematica pe suprafete

Fig. 7.9. Fereastra Thematic Display Options

7.10. Harta tematica pe proprietari

Fig. 7.11. Fereastra Thematic Display Options

7.12. Harta tematica pe altitudini

8. Interogările în mediul GIS

Interogările în mediul G.I.S sunt cereri speciale de informații din surse de date grafice și alfanumerice actualizate prin intermediul unor aplicatii de selecție.

Autodesk Map lasa definirea de interogări, salvarea respectiv accesarea lor mai incolo. Interogările reprezintă in concluzie obținerea din desenele mama a diferitelor obiecte grafice respectiv informații text dorite.

Interogarea este posibila in 4 moduri:

după tipul Location

după tipul Property

după tipul Data

după tipul S.Q.L

8.1 Interogări după Object Data

Interogarea topologiilor o face utilizand datele topologice create respectiv așezate în tabele Object Data. Mod de lucru:

Map – Query – Define Topology Query (fig. 8.1).

Fig.8.1. Activarea ferestrei de definire a interogării topologiei

Activam fereastra Topology Query (fig. 8.2)

Fig.8.2. Fereastra Topology Query

Din fereastra Query Topology vom alege denumirea topologiei.

Marcam Permanent pentru crea o noua topologie. În Name se scriu numele noii topologii. Apasam DefineQuery,pentru definirea criteriilor de interogare se lanseaza fereastra Define Query of Topology Cat_arabil (fig. 8.3).

Fig.8.3. Fereastra Define Query of Topology Categfolosinta

Apasam Data pentru interogarea după tipul de date Object Data. Se activeaza fereastra Data Condition, unde se defineste condițiile de interogare (fig. 8.4)

Fig.8.4. Fereastra Data Condition

Marcam Oject Data. Aici Tables vom alege numele tabelului cu datele topologice (Cat_arabil). În Data Fields vom alege coloana de date (Tip_arabil), apoi efectuam interogarea. Vom alege criteriul de selecție din Operator. În Value vom scrie valoarile criteriului de selecție Apasam OK, pentru confirmarea condițiile de interogare alese (fig. 8.5).

Fig. 8.5 Criteriul de interogare afișat în fereastra Define Query of topology Categ_arabil

Revenind în prima fereastra, unde va aparea afișat criteriul de interogare predefinit (fig. 8.6). Apasam Alter Poprieties, pentru definirea modalitatii de afișare a obiectelor care au fost interogate. Elementele care fost interogate vor fi hasurate/colorate prin selectia hatch. (fig. 8.6).

Fig. 8.6 Activarea ferestrei Hatch Options

Avem posibilitatea de a selecta si Text, cu ajutorul căreia vor fi afisate informațiile cerute din baza de date (fig. 8.7).

Fig. 8.7 Activarea ferestrei Define Text

Apasam OK de doua ori, după care lansam procedeul de interogare cu Execute Query. Rezultatele interogărilor este afisat in figura 8.8.

8.1.1 Interogări după tipul Data

Fig. 8.8 Interogarea terenurilor având categoria de folosință Vii

8.1.2 Interogări după tipul Property

Fig. 8.9 Criteriul de interogare afișat în fereastra Define Query of Attached Drawing(s)

Fig. 8.10 Interogarea suprafetelor <300000 mp

8.1.3 Interogări după tipul Location

Fig. 8.11 Interogarea terenurilor inside circle

Functia denumita: Statistics

Statistics lanseaza fereastra Topology Statistics (fig.8.12) care are in componenta informatii legate de topologie cum ar fi:

-nume

-tipul
-coordonatele pentru 2 colturi ale unui dreptunghi

-numarul de noduri

numarul de

numarul de poligoane

-suprafata tuturor poligoanelor;

-media aritmetica a suprafetelor si perimetrelor(Average);

-suprafata cea mai mica si perimetrul cel mai mic(Minimum);

– suprafata cea mai mica si perimetrul cel mai mare Maximum).

Fig 8.12 Functia Topology Statistics

Tabelul 8.1 Statistica Interogarilor