REALIZAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE ȘI CALCULAȚIA COSTURILORMINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE profesor gradul I MARIA POPAN Profesoara MARIA POPAN este… [629415]

REALIZAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE
ȘI CALCULAȚIA COSTURILORMINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
profesor gradul I MARIA POPAN
Profesoara MARIA POPAN este absolv entă a Universității
„Babeș-Boly ai” Cluj-Napoca, Facultatea de Științe Economice, Specializarea:
finanțe-contabilitate. Gradele didactice sunt obținute la Academia de Studii
Economice București. Este profesoară la Colegiul Economic „Nicolae
Titulescu” Baia Mare de 28 de ani, în școala în care a fost cândv a și elevă a
Liceului Economic. În elabor area manualelor de contabilitate, autoarea
prezintă studiul contabilității atât din perspectiv a experie nței de profesor cât
și de elev. Cărțile respectă progr ama școlară, conținutul științific, precum și
principiul didactic al accesibilității pentru nivelul de învățare al elevilor .
Profesoar a Maria Popan, este autoare și coautoare de manuale
școlare, cărți de specialitate și metodică didactică:
1. Autor Contabilitate , manual clasa a X-a, Editur a Oscar Print, București , 2000,
aprobat prin OMEN nr.4005 din 26.05.2000.
2. Coautor Elemente de tehnologie generală , manual clasa a IX-a, Editur a ALL,
București , 2000, aprobat prin OMEN nr. 3913 din 31.05.2000.
3. Autor Contabilitate , manual clasa a IX-a, Editur a Oscar Print, București , 2004,
aprobat prin OMEdC nr. 3921 din 31.05.2004 și actualizat sub numele de Patrimoniul unității
Editur a Oscar Print, București , 2013.
4. Autor Contabilitate , manual clasa a X-a – ediția 2004, Editur a Oscar Print, București ,
2004, aprobat prin OMEN nr.4005 din 26.05.2000, reevaluat MEdC 2004.
5. Autor Contabilitate , manual clasa a X-a, Editur a Oscar Print, București , 2005,
aprobat prin OMEdC nr. 3787 din 05.04.2005.
6. Autor Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor , manual clasa a XI-a, Editur a
Oscar Print, București , 2006, aprobat prin OMEdC nr.4742 din 21.07.2006 și ediția a II-a,
revăzută și actualizată, 2013.
7. Autor Realizarea Situațiilor financiare și calculația costurilor , manual clasa
a XII-a, Editur a Oscar Print, București , 2007 aprobat prin OMEdCT nr. 1561/109 din 23.07.2007
și ediția a II-a, revăzută și actualizată, 2013.
8. Autor Metodica desfășurării activității didactice la disciplina contabilitate ,
Editur a Jurnalul de Sighet, 1998.
9. Autor Să învățăm împreună contabilitatea cheltuielilor și veniturilo r, Editur a
Jurnalul de Sighet, 1997.
10. Coautor Enciclopedia elevului , Editur a Oscar Print, București , 2002.
11. Coautor Conferința Alternative de predare-învățare-evaluare utilizabile în
învățământul liceal , Editur a Risoprint, Cluj-Napoca, 2011.
12. Articole de specialitate și metodică publicate în revistele: Inițiativ e didactice, Revista
română de monogr afii contabile, Amprente etc.
ISBN-13: 978- 973-668-177-6Manual aprobat de MECT prin Ordinul nr. 1561/109/23.07.2007
REALIZAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE ȘI CALCULAȚIA COSTURILOR
Clasa
a XII-a
MODUL IV
FILIERA
TEHNOLOGIC Ă
PROFILUL
SERVICII
EDIȚIA
a III-a
Conținut
actualizat

1
MINISTERUL EDUC AȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI

profesor gradul I MARIA POPAN

REALIZAREA SITUAȚIILOR
FINANCIARE
ȘI CALCULAȚIA COSTURILOR

MODUL IV
CLASA a XII – a

FILIERA TEHNOLOGIC Ă
PROFILUL SERVICII
CALIFICAREA : TEHNICIAN ÎN ACTIVI TĂȚI ECONOMICE

Ediția a II I-a

Conținut actualizat

Manual aprobat de MECT prin Ordinul nr. 1561/109/23.07.2007

Editura Oscar Print
București, 20 14

2
Manualul a fost aprobat prin Ordinul Ministrului Educației, Cercetării și Tineretului
nr. 1561/10 9/23.07. 2007 în urma evaluării calitative și este realizat în conformitate cu
programa analitică aprobată prin Ordin al Ministrului Educației și Cercetării
nr nr.3172/30.01.2006

Titlul: Realizarea situațiilor financiare și calculația costurilor: (filiera tehnologică –
profil Servicii, ruta directă: clasa a XII -a, calificarea profesională Tehnician în activități
economice)

Copyright © Editura OSCAR PRINT
Toate drepturile asupra acestei ediții sunt rezervate Editurii OSCAR PRINT
Reproducerea totală sau pa rțială a acestei lucrări este posibilă numai cu acordul prealabil scris
al Editurii OSCAR PRINT

REFERENȚI ȘTIINȚIFICI : prof.univ.dr. Dumitru Matiș
prof.gradul I Maria -Elena Luca

Editura „OSCAR PRINT“
București, b -dul REGINA ELISABETA nr. 71, sector 5
Tel./Fax . 021-315.48.74, 0722 -723.139
E-mail: contact@oscar print.ro
Comenzi la tel.: 021-315.48.74
Tehnoredactare computerizată: ELENA PREDA
MARIA POPAN
Coperta: ELENA PREDA

Descrierea CIP a Bibliotec ii Naționale a României

POPAN, MARIA
Realizarea situațiilor financiare și calculația costurilor: (filiera tehnologică –
profil Servicii, ruta directă: clasa a XII -a, calificarea profesională Tehnician
în activități economice)/ prof.gr. I Maria Popan. Bucu rești: Oscar Print, 2007
Bibliogr.
ISBN 978 -973-668-177-6

657(075.35)

3
CUPRINS

CAP. 1. ÎNTOCMIREA SITUAȚIILOR FINANCIARE ANUALE ……………… 5
1.1. Lucrări pregătitoare elaborării Situațiilor financiare anuale …………………… 6
1.1.1. Balanța con turilor înainte de inventariere ………………………….. ….7
1.1.2. Inventarierea ………………………….. ………………………….. …………….. 9
1.1.3. Operații de regularizare ………………………….. ………………………… 19
1.1.4. Balanța de verificare după inventariere ………………………….. ……21
1.1.5. Determinarea rezultatului, repartiz area profitului sau
finanțarea pierderii ………………………….. ………………………….. …..22
1.2. Conținutul și structura Situațiilor financiare anuale ………………………….. .31
1.2.1. Raportul anual ………………………….. ………………………….. …………. 31
1.2.2. Modele ale Situațiilor financiare anuale ………………………….. …..32
1.2.3. Modele de Bilanț ………………………….. ………………………….. ………. 36
1.2.4. Modelul Contului de profit și pierdere ………………………….. …….. 50
1.2.5. Modelul Situației modificărilor capitalului popriu ………………… 61
1.2.6. Modelul Situației fluxurilor de numerar ………………………….. ……64
1.2.7. Modele ale Notelor explicative ………………………….. ……………….. 67
1.2.8. Modele ale anexelor la Situațiile financiare anuale ……………….. 83
1.3. Completarea Situațiilor financiar e anuale – Laborator tehnologic ………… 90
1.3.1. Reguli ge nerale de completare a formularelor ……………………… 90
1.3.2. Completarea Situațiilor financiare anuale ………………………….. .93
1.4. Teste ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….124
CAP. 2. ANALIZAREA INFORMAȚIILOR DIN SITUAȚIILE
FINANCIARE ANUALE ………………………….. ………………………….. …..142
2.1. Determinarea indicatori lor economico -financiari ………………………….. ..143
2.2. Teste ………………………….. ………………………….. ………………………….. …..146
CAP. 3. CALCULAREA COSTULUI DE PRODUCȚIE COMPLET . …….. 148
3.1. Clasificarea cheltuielor pentru calcularea costurilor ……………………… 149
3.2. Tipuri de costuri ………………………….. ………………………….. ……………….. 151
3.3. Metode de calculație a costurilor ………………………….. ……………………… 154
3.4. Aplicarea procedeelor de repartizare a cheltuielilor
indirecte – Laborator tehnologic ………………………….. ……………………… 156
3.5. Teste ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……162
CAP. 4. RECAPITULĂRI ȘI EVALUĂRI ………………………….. …………………. 164
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. .173

4

5

CAPITOLUL 1

ÎNTOCMIREA SITUAȚIILOR FINANCIARE
ANUALE

CUPRINDE :
 Lucrări pregătitoare elaborării Situațiilor financiare anuale :
balanța conturilor înainte de inventariere, inventarierea,
operații de regularizare, bal anța de verificare după inventariere,
determinarea rezultatului, repartizarea profitului sau finanțarea pierderii
 Conținutul și structurile Situațiil or financiare anuale
 Laborator tehnologic: Completarea Situațiilor financiare anuale
 Teste

COMPET ENȚE :
 Efectuează lucrările pregătitoare elaborării Situațiilor financiare anuale
 Identifică modelele de formulare care compun Raportul anual și Situațiile financiare
anuale
 Realizează completarea Situațiilor financiare anuale
 Calculează principal ii indicatori economico -financiari pe baza Situațiilor financiare
anuale
 Interpretează informația contabilă din Situațiile financiare anuale
 Efectuarea de probleme aplicative
 Rezolvarea de teste specific

BILANȚ
la data de 31 decembrie N

A. ACTIVE IMOBILIZATE 345.000
I. Imobilizări necorporale 35.000
II. Imobilizări corporale 230.000
III. Imobilizări financiare 80.000
B. ACTIVE CIRCULANTE 1.090.000
I. Stocuri 450.000
II. Creanțe 210.000
III. Investiții pe pe termen scurt 70.000
IV. Casa și conturi la bănci 360.000
…………………………. ……………………………………………..

6
Evoluția nevoilor de informare a determina t
dezvoltarea sistemului informațional economic. Produsele
informaționale economice au un caracter documentar
impus de procesul de sintetizare și generalizare a
informațiilor. Situațiile financiare anuale ocupă un loc
important în cadrul documentelor conta bile de sinteză. Ele
fac parte din Raportul anual care se întocmește la sfârșitul
exercițiului iar în structura lor se integrează secțiuni care

alcătuiesc un tot unitar. Ce le mai importante secțiuni sunt : Bilanț, Cont de profit și
pierdere, Situația modif icărilor capitalului propriu, Situația fluxurilor de trezorerie,
Note explicative. Lucrările de elaborare a Situațiilor financiare se clasifică în lucrări
pregătitoare (preliminare) și lucrări de întocmire propriu -zisă a secțiunilor care
alcătuiesc setul d e formulare specifice.

1.1. Lucrări pregătitoare elaborării Situațiilor financiare

Lucrările pregătitoare au rolul de a verifica înregistrările efectuate în cursul
exercițiului, de a efectua inventarierea, de a realiza înregistrări aferente sfârșitului de
exercițiu, de a centraliza datele necesare. Etapele lucrărilor pregătitoare
(premergătoare, preliminare) pot fi structurate în următoarea succesiune (fig.1.1):

1 2 3 4 5

Fig.1.1. Etapele premergătoare întocmirii Situațiilor financiare anuale

Lucrări
pregătitoare
elaborării
Situațiilor
financiare
anuale

Balanța de
verificare
înainte de
inventarire
Inventa –
rierea
Operații
de
regularizare
Balanța de
verificare
după
inventarier e Determinarea
rezultatului,
repartizarea
profitului sau
finanțarea
pierderii

7
1.1.1. Balanța conturilor înainte de inventariere

La sfârșitul exercițiului se verifică dacă toate evenime ntele și t ranzacțiile au
fost înregistrate în contabilitate. În acest fel se procedează la aducerea la z i a tuturor
înregistrărilor din contabilitate. Caracterul real al Situațiilor financiare depinde de
reflectarea corectă și completă în contabilitate a tuturor ope rațiilor economice
desfășurate . Corecta întocmire presupune verificarea corelați ei dintre evidența
contabilă și cea operativă, dintre evidența cronologică și sistematică, dintre conturile
sintetice și analitice dezvoltătoare. În cazul apariției unor necon – cordanțe , ele se
corectează în această etapă. Informațiile necesare întocmirii Situ- ațiilor financiare
anuale se preiau din Balanța de verificare (balanța conturilor), care face legătura între
contabilitatea cu rentă și documentele de sinteză (fig.1.2):

CONTURI BALANȚA DE VERIFICARE
(Balanța conturilor) SITUAȚII
FINANCIARE

Balanța de
verificare
sintetică Balanța de
verificare
analitică

Fig.1.2. Flux informațional conturi – balanță – Situații financiare anuale

Legea contabilității nr.82/1991, republicată, prevede că
pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate a
operațiilor efectuate se întocmește Balanța de verificare, cel puțin
anual, la încheierea exercițiului financiar sau la termenele de
întoc mire a Situațiilor financiare anuale sau cu ocazia înto cmirii
raportărilor contabile periodice. De regulă, l a o anumită dată, se
întocmește o balanță sintetică și mai multe balanțe analitice , în
funcție de numărul conturilor sinte tice care necesită detal ierea.
Obținerea Balanței de verificare este echivalentă cu obținerea
situației scriptice a elementelor patrimoniale. La încheierea
exercițiului se întocmesc cel puțin două variante de balanțe de
verificare:
 balanță preliminară (prima balanță) înainte de efectuarea operațiilor de
inventariere
 balanță definitivă (a doua balanță) întocmită după efectuarea inventarierii , a
operațiilor de regularizare și de închidere a exercițiului.
Scopul principal al elaborării balanței de verificar e preliminară înainte de
inventariere, este de a prezenta datele scriptice care se vor compara cu existențele
faptice stabilite la inven tariere. Operațiile de inventariere și de regularizare a
operațiilor de sfârșit de an generează suplimentarea înregistră rilor în conturi, ceea ce

8
determină modificarea datelor din balanța preliminară. Cu datele din balanța
definitivă se procedează la elaborarea Situațiilor financiare anuale.
Balanța de verificare are o formă tabelară , cu egalități sau corelații , în care su nt
transpuse conturile cu sumele aferente la un moment dat (sfârșitul unei perioade).
Centralizarea și gruparea datelor oferă utilizatorilor de informații date privind efectuarea
analizei economico -financiare și a controlului privind situația patrimonială. După
numărul de corelații (egalități) b alanța de verificare sintetică (balanța conturilor) poate fi
elaborată cu o egalitate, cu două egalități, cu trei egalități, cu patru egalități, cu cinci
egalități. Balanța de verificare cu cinci egalități este ag reată de agenții economici
deoarece conține în struc tura sa date și informații indispensabile elaborării Situațiilor
financiare anuale: solduri inițiale la începutul anului, rulajele din lunile precedente
(rulajul cumulat în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie ). În condițiile prelucrării
informatizate a datelor contabile, acest tip de balanță este mai ușor de realizat
(fig.1.3). Se pot folosi și alte modele de balanță , cu diverse tipuri de corelații, cu
condiția să prezinte toate informațiile necesare elaborări i Situațiilor financiare anuale.

SC Alfa SA
BALANȚA DE VERIFICARE SINTETICĂ preliminară
la 31 decembrie N
Sim-
bol
cont Solduri inițiale
1 ianuarie N Rulaje
luna
curentă Rulaje cumulate
1 ian. – 31 dec. Total sume
la 31 decembrie Solduri finale
la 31 decembrie
D C D C D C D C D C
1012 – 90.000 – – – – – 90.000 – 90.000
1061 – 18.000 – – – – – 18.000 – 18.000
1171 – 80.000 – – – – – 80.000 – 80.000
121 – 98.000 800 900 1.198.000 1.700.000 1.198.000 1.798.000 – 600.000
129 98.000 – – – – 98.000 98.000 98.000 – –
301 10.000 – – – 60.000 50.000 70.000 50.000 20.000 –
401 – 30.000 400 700 20.000 66.410 20.000 96.410 – 76.410
4111 10.000 – 600 500 26.410 10.000 36.410 10.000 26.410 –
4118 8.000 – – – – – 8.000 – 8.000 –
…………………… ………………………………………………………………………………………………..
Fig.1.3. Exemplu de Balanță de verificare sintetică (preliminară) cu cinci egalități –selecție

Alături de balanța sintetică se întocmesc balanț ele analitice , care detaliază și
verifică datele din conturile sintetice. În raport cu funcția contabilă a contului sintetic,
balanțele analitice pot fi elaborate pentru conturi monofuncționale sau bifuncționale –
după caz. Ele se exprimă în etalon cantita tiv-valoric sau numai valoric, în funcție de
caracteristic ile contului sintetic din care provine.
Cu ajutorul balanței se pot depista două categorii de erori (greșeli) : erori care
afectează egalitățile și erori care nu afectează egalitățile. Dacă balanța se obține în
sistem informatizat cu ajutorul unui soft specializat (program de contabilitate), pot să
apară neconcordanțe, erori care nu afectează egalitățile : omisiuni de înregistrări a
operațiilor economice, repetarea unor formule contabile, stabilirea g reșită a formulei
contabile, trecerea greșită a sumelor într -o formulă contabilă corectă, neaplicarea
corectă a normelor contabile și fiscale, selecție și activare greșită a secțiunilor din

9
programul de soft etc. Indiferent de categoria lor, greșelil e trebuie corectate pentru a
asigura corecta prezentare a elem entelor patrimoniale prin balanță.

1.1.2. Inventarierea

Concordanța între informațiile scriptice din contabilitate și cele faptice
existente în mod concret se verifică cu ajutorul operațiilor de i nventariere.

a. Noțiuni generale

Inventarierea reprezintă ansamblul operațiunilor prin care se constată
existența elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii , la un
moment dat, cu exprimare în etalon cantitativ -valoric sau numa i valoric.
Scopul principal al inventarierii este stabilirea
situației reale a tuturor elementelor de activ și de pasiv care
aparțin entității cât și cele care aparțin altor persoane juridice
sau fizice dar se folosesc în cadrul unității. Prin inven tariere
se constată mărimea fizică a eleme ntelor patrimoniale cât și
evaluarea la nivelul valorii actuale.
Fac obiectul inventarierii elemente patrimoniale:
imobilizări, stocuri, creanțe, disponibilități bănești și alte
valori, datorii , elemente extrabilanție re etc. În conformitate reglementările
legislative*)*, toate entitățile au obligația să efectueze inventarierea generală a
patrimoniului.
Inventarierea se clasifică după mai multe criterii , ceea ce determină felurile
inventarierii :
a. După gradul de cupr indere:
 Inventarierea generală cuprinde toate elementele de activ și de pasiv .
 Inventarierea parțială cuprinde numai anumite elemente patrimoniale .
Inventarierea generală se efectuează cel puțin o dată pe an , este obligatorie
și se desfășoară în situaț ii prevăzute de norm ele legislative (f ig.1.4).
Inventarierea parțială se desfășoară în anumite situații când este nevoie să fie
verificate numai anumite categorii de sortimente sau o parte de gestiune.
Inventarierea la începutul anului cuprinde elementele de activ ce constituie
aport la capitalul unității. Ministerul Finanțelor Publice poate aproba excepții de la
regula inventarierii anuale pentru unele bunuri cu caracter special aflate în
administrarea instituțiilor publice.

*) Legea contabilității nr.82/1991 republicată
*) Ordin MFP nr. 2861 din 9 octombrie 2009, pentru aprobarea Normelor privind organizarea și
efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, publicat în
Monitorul Oficial al României, partea I, nr.704/2009

10

Fig.1.4. Inventari erea generală

Situațiile speciale sau deosebite în care se desfășoară inventarierea generală
sunt:
 La cererea organelor de control
 Indicii de plusuri sau minusuri în gestiune
 Predare – primire de gestiune
 Reorganizarea gestiunilor
 Calamități naturale
 Alte situații prevăzute de lege
b. După intervalul de timp la care se efectuează :
 Inventarierea periodică se realizeză în cursul anului, la anumite intervale de
timp, în fu ncție de particularitățile valorilor inventariate. (exemple: mijloace bănești,
mărfuri etc.)
 Inventarierea anuală se face de regulă la sfârșitul anului, cu ocazia
închiderii exe rcițiului financiar și elaborarea Situațiilor financiare anuale . În cadrul
entităților cu activitate complexă , bunurile pot fi inventariate și înaintea datei de
închidere a exercițiului financiar . În acest caz, datele înscrise în Registrul -inventar
vor fi actualizate cu intrările și ieșirile de bunuri cuprinse în perioada de la d ata
inventarierii și data încheierii exercițiului.
c. După condițiile în care se desfășoară:
 Inventarierea ordinară , cu caracter obișnuit și la termenele planificate.
În mod obișnuit , entitățile efectuează inventarierea la începutul activității
pentru estimarea aportului la capital și cel puțin odată pe an pe parcursul funcționării.
La aceste situații se adaugă și cazurile de fuzionare sau î ncetare a activității.
 Inventarierea extraordinară este impusă de anumite situații deosebite sau
speciale.
Răspun derea pentru buna organizare a lucrărilor de inventariere revine
administratorului, ordonatorului de credite (la instituții) sau altei persoane care are
obligația gestionării elementelor de activ și de pasiv.
Activitatea de inventariere se efectuează de către o comisi e de inventariere
care răspunde de efectuarea tuturor lucrărilor de inventarire, în conformitate cu
reglementările legale. Comisia de inventariere este numit ă prin decizie scrisă și este
INVENTARIEREA
GENERALĂ
La începutul
activității În timpul
funcționării
activității Fuziune
sau
încetarea
activității Situații
speciale
(deosebite)

11
format ă din cel puțin două persoane . Din comisie nu pot face parte gestionarul ,
contabilul care ține evidența gestiunii inventariate și nici auditorii interni sau statutari .
Prin excepție , la gestiunile mici inventarierea se poate efectua și de căre o singură
persoană. În anumite condiții, dacă situația o impu ne, în comisii pot fi numite și
persoane cu pregătire economică și tehnică care să asigure pe lângă lucrările
obișnuite și efectuarea evaluării competente a elementelor. Lucrările de inventariere
pot fi efectuate cu salariații proprii și/sau cooptarea uno r persoane cu pregătire
corespunzătoare și încadrate în acest scop pe bază de contracte de prestări de servicii.
Membrii comisiilor de inventarire nu pot fi înlocuiți decât în cazuri bine justificate și
numai prin decizie scrisă, emisă de cei care i -au num it.

b. Pregătirea inventarierii

Pregătirea inventarierii presupune pregătirea condițiilor de desfășurare.
Administratorul sau persoa na care realizează gestionarea elementelor patrimoniale
au obligația de a emite Decizia de inventariere și de a asigura condiții
corespunzătoare de lucru pentru membrii comisiei de inventariere (fig.1. 5).

CREAREA CONDIȚIILOR DE LUCRU
la pregătirea inventarierii
 Organizarea corespunzătoare a evidenței operative și contabile privind gestiunea inventa riată.
 Participa rea întregii comisii la inventariere.
 Organizarea depozitării bunurilor grupate pe sortimente , dimensiuni, codificarea
bunurilor și întocmirea etichetelor de raft.
 Asigurarea personalului necesar pentru manipularea bunuri lor, sortare, cântărire,
măsura rare, numărare etc.
 Asigurarea de specialiști pentru efectuarea identificării unor bunuri inventariate.
 Dotarea gestiunii cu aparate și instrumente de măsurare, cântărire și identificare .
 Dotarea gestiunii cu mijloace tehnice de calcul, cu formulare și rechizite.
 Asigurarea mijloacelor necesare sigilării spațiilor de depozitare a bunurilor inventariate
atât la începutul inventarierii cât și pe parcursul desfășurării ei.
 Asigurarea securității ușilor, ferestrelor, porților , spațiilor aferente bunu rilor inventariate.
 Asigurarea protecției membrilor comisiei de inventariere în conformitate cu normele de
protecție a muncii.
Fig.1.5. Crearea condițiilor de lucru la pregătirea inventarierii .

De asemenea comisia de inventariere are obligația de a as igura măsurile
organizatorice corespunzătoare desfășurării în bune condiții și în conformitate cu
reglementările lega le a lucrărilor de inventariere :
 Înainte de începerea lucrărilor de inventariere, comisia trebuie să pună la
dispoziția gestionarului doc umentul Declarație de inventar pe care urmează să -l
întocmească acesta și să verifice corectitudinea și realitatea întocmirii lui (fig.1.6).
Inventarierea se efectuează de către comisia de inventariere în prezența gestionarului
iar d acă gestionarul lipseșt e, se numește prin decizie scrisă o altă persoană care să îl
reprezinte pe gestionar. Prin proceduri interne, entitățile pot stabili ca la inventariere

12
să participe și contabilul care ține evidența gestiunii, fără ca acesta să facă parte din
comisie.
 Să verifice numerarul din casierie , să solicite întocmirea Monetarului , a
Registrului de casă și predarea lor la contabilitate pentru înregistrare.

Unitatea Gama SA
Cluj-Napoca
DECLARAȚIE DE INVENTAR
Subsemnata Radu Alina gestionar al magazinului ABC numit prin decizia nr. 750
din data de 30.04.N declar :
1. Toate valorile materiale și bănești aflate în gestiunea subsemnatului se găsesc în
încăperile (locurile) sala de vânzare și două magazii de depozitare a mărfurilor
2. Posed (nu posed) valori materia le și bănești aparțin ând terților Nu posed
3. Am (nu am) cunoștință de existența unor plusuri sau minusuri în valoare
(cantitate) de Nu
4. Am (nu am) eliberat valori materiale și bănești fără documente legale. Beneficiar. Nu
5. Am (nu am ) valori materiale nerecepționate sau care trebuie expediate, pentru care s -au
întocmit documentele aferente în cantitate de Nu
6. Am (nu am) documente de primire -eliberare care nu au fost operate în evidența operativă
sau nu au fost predate la cont abilitate Nu
7. Dețin (nu dețin) numerar din vânzarea mărfurilor aflate în gestiune, de lei
Dețin numerar în valoare de 2.000 lei, reprezentând vânzarea zilei
8. Ultimele documente de intrare sunt:
fel Factura nr.3 75 din data de 18.12.N
fel Factura nr.953 din data de 20.12.N.
9. Ultimele documente de ieșire sunt:
fel Factura nr. 459 din data de 19.12.N
fel Monetar nr 352 din data de 20.12.N
10.Ultimul raport de gestiune a fost încheiat la data de 20.12.N pentru perioada 19-20.12.N
11. Dacă mai aveți ceva de adăugat Dețin mărfuri depreciate sub aspect calitativ în
valoare de 750 lei din cauza unei inundații datorată instalațiilor de apă din clădire.
Anexez în acest caz Procesul -verbal de constatare a pagubei nr.7 din 15.12.N.
Dată în fața noastră Semnături Gestionar
Pop Ioan Pop I oan Radu Alina
Ban Grigore Ban Grigore Data. 20.12.N Ora 9
Popescu Iancu Popescu Iancu Radu Alina

Fig.1.6. Declarație de inventar – document

 Să bareze și să semneze ultimele documente de evidență privitoare la
gestiune.
În cazul în care se constată că există documente neînregistrate în
contabilitate, comisia trebuie să dispună înregistrarea lor pentru a a sigura realitatea
situației scriptice a gestiunii.
 Să identifice toate locurile (încăperile) în care există bunuri care urme ază să
fie inventariate .
 Să verifice toate instrumentele și aparatele de măsură și cântărire.
 Să sigileze toate locurile și în căperile din gestiune înafara locului unde a
început inventarierea.

13
c. Desfășurarea inventarierii

Inventarierea propriu -zisă se realizează prin constatarea faptică a
elementelor de activ și de pasiv și înscrierea lor în documentul Listă de inventariere .
Într-o primă etapă, r ealizarea inventarierii pesupune respectarea de către
comisia de inventariere a unor reglementări legale privind condițiile de lucru în
desfășurarea operațiilor de inventariere (fig.1.7).

REALIZAREA CONDIȚIILOR DE LUCRU
în desfășu rarea inventarierii
 Programul și perioada inventarierii vor fi afișate în mod vizibil.
 Sigilarea tuturor locurilor și căilor de acces înafara locului unde de efectuează operațiile
de inventariere în acea zi.
 Sigiliul se păstrează, pe toată durata in ventarierii, de către responsabilul comisiei de
inventariere.
 La reluarea lucrărilor de inventariere din fiecare zi se verifică dacă sigiliul este intact.
În caz contrar se ia u măsurile corespunzătoare.
 Închiderea și sigilarea spațiilor de depozitar e, în prezența gestionarului, ori de câte ori se
întrerup operațiile de inventariere și se părăsește încăperea.
 Documentele întocmite de către comisia de inventariere pentru fiecare zi rămân în cadrul
gestiunii inventariate și se depozitează în spații sp ecial amenjate (fișete,casete, dulapuri etc)
care vor fi încuiate și sigilate.
 Pe durata inventarierii este recomandabil să se sisteze operaț iile de intrare -ieșire a
bunuri rilor inventariate. Prin excepție dacă acest lucru nu este posibil, în cadrul gest iunii se
va institui o „zonă tampon” în care să se desfășoare operații de aprovizionare și vânzare.
 Listele de inventariere se semnează pe fiecare filă de către toți membrii comisiei de
inventariere și de către gestionar.
Fig.1.7. Realizarea condițiilor de lucru în desfășurarea inventarierii

Constatarea faptică a elementelor de activ și de pasiv se face prin
identificarea lor individuală . Identificarea bunurilor și valorilor inventar iate se face
diferit în funcție de particularitățile lor (fig.1.8) .

CATEGORII DE ELEMENTE
INVENTARIATE REGULI DE IDENTIFICARE ȘI DE
INVENTARIERE
1 2
 Brevete, licențe, mărci de fabrică, know –
how, terenuri, construcții Identificarea pe baza titlurilor de proprietate
și a dosarului tehnic .
 Echipamente tehnologice, aparate și
insta lații, mijloace de transport, alte
imobilizări corporale Identificarea pe baza numărului de inventar
și a caracteristicilor tehnice .
 Imobilizări corporale și necorporale în curs
de execuție Identificarea pe fiecare obiect în parte și
descrierea stadiului de realizare .
 Stocuri Identificarea prin numărare, cântărire, măsu –
rare, calcule tehnice, probe de laborator etc.
Bunurile aflate în ambalaje originale nu se

14
desfac și se inventariază prin sondaj.
 Producți e în curs de execuție Identificarea în funcție de gradul de prelu –
crare și de execuție .
 Creanțe de primit de la terți și obligații față
de terți Verificarea și confirmarea pe baza Extra –
sului de cont (document specific) sau pe
baza efectuării punctajelor reciproce între
entități.
 Disponibilități aflate în conturile bancare Confruntarea soldurilor din Extrasele de
cont emise de bănci cu solduri le din
contabilitatea entității.
 Bunuri care aparțin terților Identificarea pe baza documentelor de
predare -primire și documente d e confirmare
adresate terților .
 Bunuri ale entității care se află la terți Identificarea prin cereri de confirmare către
terți.
 Bunuri depreciate, inutilizabile, deteriorate,
fără mișcare, greu vandabile, abandonate sau
sistate, creanțe și obligații incerte ori în litigiu, Identificarea directă prin numărare, măsu –
rare, cântărire și prin confirmări de la terți.
Se înscriu în Liste de inventariere separate.
 Bunuri aflate în expediție Inventarierea se face de către unitățile
furnizoare. Se înscriu î n liste separate.
 Bunuri aflate în curs de aprovizionare Inventarierea se face de către unitățile
cumpărătoare. Se înscriu în liste separate.
Fig.1.8. Reguli de inventariere a elementelor de activ și de pasiv

Evaluarea elementelor de activ și de pasi v cu ocazia inventarierii se face cu
respectarea principiului permanenței metodelor , potrivit căruia modelele și regulile de
evaluare trebuie menținute, asigurând comparabilitatea în timp a informației
contabile. Evaluarea activelor imobilizate și a stocuri lor se face la valoarea actuală a
fiecărui element numită valoare de inventar (fig.1.9).

.

Fig. 1.9. Stabilirea valorii de inventar

La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se va aplica principiul prudenței ,
potrivit căruia se va ține cont de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor.
Valoarea care se înscrie în listele de inventariere rezultă din compararea valorii de
inventar cu valoarea înregistrată în contabilitate , din care se alege valoarea cea mai
mică:

Valoarea
de inve ntar

Prețul
pieței
Starea
bunului
Utilitatea
bunului

15
Valoarea de invent ar  Valoarea contabilă  Valoarea înscrisă în listele de
inventariere este valoarea contabilă

Valoarea de inventar  Valoarea contabilă  Valoarea înscrisă în listele de
inventariere este valoarea de
inventar

Evaluarea creanțelor și datoriilor exp rimate în lei se face la valoarea lor
probabilă de încasat sau de plată. Evaluarea datoriilor și creanțelor exprimate în
valută se face la cursul de schimb valutar comunicat de BNR, valabil pentru data
încheierii exercițiului financiar.
Toate elementele d e activ și de pasiv se înscriu pe măsura inventarierii lor, în
liste de inventariere și situații analitice anexe . Lista de inventariere este documentul
folosit pentru următoarele destinații :
 document pentru inventarierea bunurilor și valorilor inv entariate
 document pentru stabilirea plusurilor și minusurilor constatate
 document pentru întocmirea Registrului -inventar
 document pentru stabilirea provizioanelor și a ajustărilor de valoare
 document centralizator al o perațiunilor de inventariere
Lista de inventariere are modele diferite în funcție etalonul de evidență al
bunurilor inventariate: global -valoric (fig.1.10) sau cantitativ -valoric.
Pe ultima listă de inventariere , gestionarul trebuie să facă o mențiune prin
care declară că toate bunurile și valorile au fost inventariate și consemnate în listele
de inventariere în prezența sa. De asemenea, acesta menționează dacă are sau nu
obiecții cu privire la modul de efectuare a inventarierii. Dacă sunt obiecții, acest ea
trebuie analizate de către comisia de inventariere și soluționate. Pentru inventa -rierea
elementelor de activ și de pasiv care nu reprezintă bunuri prezentarea lor se face în
Situații analitice distincte care să fie totalizate și să justifice soldul con turilor
respective în care acestea sunt cuprinse și care se preiau în Registrul -jurnal.

Unitatea Gama SA LISTĂ DE INVENTARIERE
Data 30.12. N Gestiunea Magazin ABC Pagina
1 Loc de depozitare Sala vânzare
Nr.
crt. Denumirea
bunurilor
inventari ate
Cod
U/M Cant –
tita-
tea Prețul de în –
registrare în
contabilitate Valoarea
contabilă Valoarea
de
inventar Deprecierea
Valoarea Motivul
1. Fuste 183 buc. 800 100 80.000 80.000 – –
2. Pantaloni 281 buc. 500 150 75.000 75.000 – –
3. Bluze 176 buc. 400 70 28.000 30.000 – –
Total pagină x x 1.700 x 183.000 185.000 – x
Comisia de inventariere Gestionar Contabilitate
Numele și
prenumele Pop
Valeria Ban
Ioan Bratu
Dan Radu Alina Mihăilă Naomi
Semnătura Pop Valeria Ban Ioan Bratu Dan Radu Alina Mihăilă Naomi
Fig.1.10. Listă de inventariere – model pentru gestiuni global -valorice

16
d. Rezultatele inventarierii

Rezultatele inventarierii (diferențele de inventar) se stabilesc prin compararea
cantităților și valorilor consemnate în listele de inve ntariere și în situațiile anali tice anexe
(faptic) cu valorile și cantitățile înregistrate în contabilitate (scriptic).
Ca și regulă generală, în urma inventarierii pot rezulta egalități , plusuri sau
minusuri de inventar:

FAPTIC = SCRIPTIC nu sunt d iferențe de inventar
FAPTIC  SCRIPTIC  PLUS de inventar
FAPTIC  SCRIPTIC  MINUS de inventar

După natura lor, rezultatele (plusuri sau minusuri) pot fi cantitative sau
valorice . Structura lor este complexă . Diferențele cantitativ e sub formă de plusuri sau
minusuri de inventar, se înregistrează în contabilitate pentru a aduce nivelul scriptic
din contabilitate la nivelul inventarului faptic, adică la nivelul situației reale din
patrimoniu. Se calculează după formula :

Plus sau min us de inventar = (Stoc faptic – Stoc scriptic) x Prețul de înregistrare în contabilitate

Diferențele valorice sub formă de plusuri nu se înregistrează în contabilitate
în conformitate cu principiul prudenței. Diferențele valorice sub formă de minusuri se
înregistrează în contabilitate sub forma ajustărilor pentru depreciere și pierderea de
valoare sau se înregistrează sub forma amortizărilor suplimentare (fig.1.11) . Se
calculează după formula :

Diferențe valorice = (Stoc faptic x Valoarea actuală) – (Stoc faptic x Valoarea contabilă)

În situația constatării unor plusuri cantitative în gestiune, bunurile respective
vor fi evaluate la valoarea justă , de înregistrare. Minusurile de inventar pot fi
neimputabile sau imputabile, în funcție gradul de v inovăție al persoanelor
responsabile cu adminis trarea gestiunii. Minusurile neimputabile se datorează unor
riscuri de confuzie între sortimente, perisabilități, risc de vânzare, fu rturi prin efracție,
calamități etc.Evaluarea se face la valoarea de înregis trare sau de înlocuire
În cazul constatării unor lipsuri în gestiune imputabile , evaluarea se face la valoarea
de înlocuire .

17

Fig.1.11 Structura rezultatelor inventarierii

Valoarea de înlocuire este echivalenta costului de achiziție a unui bun cu
caracteristici și grad de uzură similare celui lipsă în gestiu ne la data constatării
pagubei. Valoarea de înlocuire cuprinde prețul practicat pe piață la care se adaugă:
TVA, cheltuieli de transport -aprovizionare, taxe ne recuperabile și alte c heltuieli.
Rezultatele inventarierii se înscriu de către comisia de inventariere în Proces –
verbal de inventariere. Documentul Proces -verbal de inventariere cuprinde în
principal următoarele elemente : data întocmirii, gestiunea inventariată, perioada
inven tarierii, numele membrilor comisiei de inventariere, rezultatele inventarierii,
concluziile comisiei cu privire la cauzele plusurilor, minusurilor și deprecierilor
constatate, persoanele vinovate (dacă este cazul), propuneri de măsuri pentru
soluționarea s ituațiilor create.
Rezultatele operației de inventariere sunt grupate pe conturi sau grupe de
conturi, în ordinea postu rilor de bilanț și se consemnează în Registrul -inventar care
este un document obligatoriu . Se întocmește la începutul activității, la sf ârșitul
exercițiului financiar sau cu ocazia încetării activității, pe baza datelor din listele de
inventariere , situații analitice și procesul -verbal de inventariere . Registrul -inventar
cuprinde elemente cu privire la recapitulația elementelor inventariat e, valoarea
contabilă (de înregistrare), valoarea de inventar (actuală) , diferențele din evaluare și
cauzele diferențelor din deprecieri, dezasortări etc. Diferențele din evaluare se
calculează ca și diferențe între valoarea de inventar și valoarea contabi lă (fig.1.12).
Prelucrarea datelor inventarierii respectă prevederile Legii contabilității de a
asigura obligativitatea corelării datelor din Bilanț cu datele din contabilitate puse de
acord cu situația reală a patrimoniului stabilită prin inventar.

Rezultatele inventarierii

Plus
Minus

Cantitativ
Valoric
Cantitativ
Valoric
Se înregistrează
în
contabilitate
Nu se înregistrează
în contabilitate Înregistrare contabilitate
minus uri neimputabile sau
imputabile Înregistrare contabilitate
ajustări sau amortizare
suplimemtară

18
Unitatea SC Gama SA
REGISTRUL – INVENTAR
data 31.12. N
Nr.
crt. Recapitulația
elementelor
inventariate Valoarea Diferențe din evaluare
(de înregistrat)
contabilă de inventar Valoarea Cauze diferențe
1. Stofă confecții 18.000 17.500 500 depreciere
2. Truse laborator 20.000 19.300 700 depreciere
…. ……………………………. …………….. ………………. …………… …………………
Fig.1.12. Registrul – inventar , document (fragment) .

Laborator tehnologic . Agentul econom ic „Gama” SA înregistrează la
sfârșitul exercițiului N , următoarele diferențe de inventar :
1.Diferențe cantitative sub formă de plusuri sau minusuri de inventar
neimputabile la stocuri, evaluate la valoarea de înregistrare.
Denumirea
bunurilor Cantitatea Diferențe
cantitative Preț
unitar Valoare
diferențe Formule contabile
diferențe inventar Scriptic Faptic
Materii prime 2.000 1.800 – 200 10 – 2.000 601=301 2.000
Materiale
consumabile 700 730 + 30 2 + 60 302=602 60 sau
602=30 2 – 60
Semifabricate 500 490 – 10 30 – 300 711=341 300 sau
341=711 – 300
Produse finite 8.000 8.100 + 100 60 + 6.000 345=711 6.000
Mărfuri la cost
de achiziție 4.000 3.700 – 300 70 – 21.000 607=371 21.000

2. Diferențe can titative sub formă de minusuri de inventar la materii prime
imputabile sau neimputabile , evaluate la valoarea de înlocuire .
Natura diferențelor
de inventar Materii prime lipsă Valoarea
de
înlocuire Formule
contabile
diferențe de
inventar Canti
-tate Preț
unita r Valoare
contabilă
Minus inventar imputat
gestionarului – 200 10 – 2.000 2.600 601 = 301 2.000
4282 = % 3.224
7581 2.600
4427 624
Minus inventar din vina
unor debitori dinafara
entității – 400 10 – 4.000 4.300 601 = 301 4.000
461 = % 5.332
7581 4.300
4427 1.032
Minus inventar datorat
calamităților naturale – 100 10 – 1.000 1.000 601 = 301 1.000

Minus inventar din cauze
necunoscute, neimputabile – 300 10 – 3.000 3.000 601 = 301 3.000
635 = 4 427 720

19
3. Diferențe cantitative sub formă de plusuri sau minusuri de inventar la
imobilizări corporale .

Natura diferențelor de inventar Formule contabile diferențe de inventar
Plus de inventar la un utilaj evaluat la
valoarea justă de 4.000 lei.
2131 = 4754 4.000

Minus de inventar neimputabil la un
calculator cu valoarea contabilă de intrare
1.800 lei. Calculatorul este amortizat
complet.
2814 = 214 1.800

Minus de inventar neimputabil la un
aparat biro tic multifuncțional cu
valoarea contabilă de intrare 2.000 lei.
Aparatul are o amortizare înregistrată de
1.800 lei. a. Înregistrarea
minusu lui de inventar
prin scoaterea din
evidență % = 214 2.000
2814 1.800
6583 200
b. Înregistrare TVA
aferentă valorii răma –
se (200 x 24 % = 48 )
635 = 4427 48

4. Diferențe valorice sub f orma plusurilor sau minusurilor de valoare la
stocuri , creanțe, investiții pe termen scurt, imobilizări financiare .

Denumirea
bunurilor Valoarea
contabilă Valoarea
actuală Diferențe
valorice Formule contabile
diferențe inventar
Materii prime 18.000 17.50 0 – 500 6814 = 391 500
Mărfuri la cost de achiziție 259.000 265.000 + 6.000 Nu se înregistrează
Materiale obiecte inventar 20.000 19.300 – 700 6814 = 3922 700
Produse finite 486.000 487.000 + 1.000 Nu se înregistrează
Ambalaje 60.000 58.00 0 – 2.000 6814 = 398 2.000
Clienți incerți 8.000 5.000 – 3.000 6814 = 491 3.000
Alte titluri de plasament 15.000 14.000 – 1.000 6864 = 598 1.000
Titluri de participare 50.000 45.000 – 5.000 6863 = 296 5.000

Observații : Toate operațiile de înregist rare a diferențelor de inventar (plusuri sau minusuri) se
consemnează în Registrul -jurnal al lunii decembrie ca și rulaje ale lunii decembrie, modificând astfel
situațiile anterioare din conturile aferente .

1.1.3. Operații de regularizare

Ca și o c onsec ință contabilă a aplicării principiului independenței
exercițiulu i, se identifică operațiile de delimitare în timp a cheltuielilor și veniturilor
astfel încât fiecărui exe rcițiu să i se atribuie cheltuielile și veniturile aferente lui. Din
categoria operaț iilor de regularizare exemplificăm :
a. Cheltuieli și venituri în avans . Ele r eprezintă cheltuieli și venituri
efectuate în exercițiul N dar care se referă la exercițiul N+1.

20
b. Diferențe de curs valutar aferente disponibilităților, creanțelor și
datoriilor în valută . La sfârșitul anului , înainte de întocmirea Situațiilor
financiare anuale, se înregistrează câștigurile sau pierderile latente aferente
disponibili tăților, creanțelor sau datoriilor în valută. Aceste câștiguri sau
pierderi s e trec pe venituri sa u cheltuieli financiare . Se stabilesc prin
compararea valorii contabile de înregistrare la momentul înregistrării
disponibil ităților, creanței sau datoriei cu valoarea actuală stabilită pe baza
cursurilor valutare de schimb din ultima zi a anului , comunica te de BNR .
Din compararea valorii contabile cu valoarea actuală pot rezulta:
 Diferențe favorabile de curs valutar , în situația creșterii cursului valutar
pentru disponibilități și creanțe și scăderii cursului valutar pentru datorii.
 Diferențe nefavorabile de curs valutar , în situația scăderii cursului valutar
pentru disponibilități și creanțe și creșterii cursului valutar pentru datorii.

Laborator tehnologic . Entitatea „Gama” SA efectuează în luna decembrie N
următoarele operații :
Operația 1 . Efectuarea de abonamente la mai multe publicații economice în valoare
totală de 2.400 lei. Plata se face prin virament bancar.
Operația 2 . În baza unui contract de închiriere a u nor spații de comercializare în
favoarea unei alte entități, se emite factura aferentă anului N+1 în sumă
de 6.000 lei, plus TVA 24 %.
Operația 3 . În cursul anului, la data de 15.1 0.N s -a încasat la bancă o creanță
externă de 2.000 EUR la cursul de 4,30 lei ,iar banii rămân în cont . La
sfârșitul anului cursul de schim b al monedei euro este de 4,50 lei.
Operația 4. În cursul anului, la data de 30.09.N. s -a înregistrat o creanță față de un
client extern de 4.000 USD la cursul de 3,40 lei. Creanța nu este încasată
în cursul anului iar la sfârșitul anului cursul de schimb al dolarului este
de 3,75 lei.
Operația 5 . În cursul anului, la data de 12.10.N. s -a înregistrat o datorie față de un
furnizor extern de 5.000 EUR la cursul de 4,20 lei. Datoria nu este plătită în
cursul anulu i, iar la sfârșitul anului cursul euro este de 4,50 lei .
Se cere : Întocmiți formulele contabile aferente operațiilor enunțate .

Rezolvare :
Operația 1 . Înregistrare abonamente la publicații aferente anului următor
471 = 5121 2.400
Notă. În exercițiul următo r, în fiecare lună se va face trecerea de pe cheltuieli în
avans pe cheltuieli curente prin formula contabilă 612 = 471 200
Operația 2 . Emitere factură chirii aferente anului următor
4111 = % 7.440
472 6.000
4427 1.440

21
Notă. În exercițiul următor, în fiecare lună se v a face trecerea de pe venituri în
avans pe venituri curente prin formula contabilă 472 = 706 500 (6.000:12)
Operația 3. Înregistrare diferență favorabilă de curs valutar aferentă disponibi lităților în
valută la 31.12. N.= 2.000 ( 4,50 – 4,30 ) = 2.000 x 0,20 = 400 lei
5124 = 765 400
Operația 4. Înregistrare diferență favorabilă de curs valutar aferentă creanțelor în
valută la 31.12.N. = 4.000 ( 3,75 – 3,40 ) = 4.000 x 0,35 = 1.400 lei
4111 = 765 1.400
Operația 5. Înregistrare diferență nefavorabilă de curs valutar aferentă datoriilor în
valută la 31.12.N. = 5.000 ( 4,50 – 4,20 ) = 5.000 x 0,3 0 = 1.500 lei
665 = 401 1.500

1.1.4. Balanța de verificare după inventariere

După efectuarea inventarierii , înregistrării plusurilor și minusurilor de
inventar precum și a operațiilor de regularizare se întocmește o balanță de verificare
care reflectă situația reală a patrimoniului. Ea se prezintă ca și o bază de date în
vederea pregătirii informațiilor contabil e pentru elaborarea Situațiilor financiare
anuale (fig.1.13) .

SC Alfa SA
BALANȚA DE VERIFICARE SINTETICĂ după inventariere
la 31 decembrie N
Simbol
cont Solduri inițiale
1 ianuarie N Rulaje luna curentă
(decembrie) Rulaje cumulate
1 ian. -31 dec. Solduri finale
la 31 decembrie
D C D C D C D C
1012 – 90.000 – – – – – 90.000
1061 – 18.000 – – – – – 18.000
1171 – 80.000 – – – 80.000 – 80.000
121 – 98.000 800 900 1.198.000 1.700.000 – 600.000
129 98.000 – – – – 98.000 – –
301 10.000 – – 2.000 60.000 52.000 18.000 –
401 – 30.000 400 700 20.000 66.410 – 76.410
4111 10.000 – 600 500 26.410 10.000 26.410 –
4118 8.000 – – – – – 8.000 –
Fig.1. 13. Exemplu de Balanță de verificare sintetică (după inventariere )
cu patru egalități – selecție

Structura acestei balanțe depinde de necesitatea de informații contabile ale
entității în acest moment de pregătire a datelor pentru determinarea rezultatului și de
tipul de comenzi informatice alese din programul de contabilitate.

Din analiza comparativă a balanței preliminare înainte de inventariere și a
balanței după inventariere se pot desprinde următoarele exemple :
 La contul 301 Materii prime, în bal anța preliminară (fig.1.3) situația
scriptică indica un sold final debitor de 20.000 lei. În urma valorificării rezultatelor
inventarierii s-a înregistrat un minus de inventar la materii prime neimputabil de

22
2.000 lei, care s -a operat în contabilitate p rin formula contabilă 601 = 301 2.000.
După această înregistrare în balanța după inventariere (fig.1.13) s-a modificat
rulajul creditor al contului 301 aferent lunii decembrie cu 2.000 lei. Implicit s -a
modificat și soldul final debitor al contului 301 c are este acum 18.000 lei, realizându –
se astfel procesul de aducere a situației scriptice din contabilitate la nivelul situației
faptice reale conform inventarului (scriptic 18.0000 = faptic 18.000) . Alături de
această înregistrare a minusului de inventar c antitativ , în Situațiile analitice și
Registrul -inventar s -a constatat la materii prime o diferență valorică în minus de 500
lei care s -a operat în contabilit ate prin formula contabilă 6814 =391 500. Această
înregistrare nu modifică rulajul contului 301 al lunii decembrie stabilit anterior la
nivelul de 2.000 lei și nici soldul final debitor de 18.000 lei. În schimb s -au modificat
rulajele și soldurile conturilor 6814 și 391. În bilanț aceste ajustări de valoare vor
corecta cu semnul minus valoarea poziției bilanțiere materii prime și materiale
consumabile (18.000 – 2.000 = 16.000), realizându -se reflectarea în contabilitate a
corecțiilor destinate să țină seama de reducerile valorilor activelor individuale.

 La contul 4118 Clienți incerți sau în litigiu , în balanța preliminară (fig.1.3)
situația scriptică indica un sold final debitor de 8.000 lei. În urma valorificării
rezultatelor inventarierii s -a înregistrat la clienți incerți o diferență valorică în minus
de 3.000 lei , care s -a operat în contab ilitate p rin formula contabilă 6814 = 491
3.000. După această înregistrare în balanța după in ventariere (fig.1.13) nu s-a
modificat rulajul contului 4118 aferent lunii decembrie. Prin urmare nu s-a
modificat nici soldul final debitor al contului 4118 care a rămas același 8.000 lei . În
schimb s -au modificat rulajele și soldurile conturilor 6814 și 491. În bilanț aceste
ajustări de valoare vor corecta cu semnul minus valoarea poziției bilanțiere creanțe
comerciale (8.000 – 3.000 = 5.000) , realizându -se reflectarea în contabilitate a
corecțiilor destinate să țină seama de reducerile valorilor activelor individuale .

1.1.5. Determinarea rezultatului,
repartizarea profitului sau finanțarea pierderii

a. Reguli generale

În cursul anului se înregistrează cheltuielile și
veniturile aferente evenimentelor și tranzacțiilor desfășurate.
Cheltuielile entității reprezintă valorile plătite sau de plătit
pentru consumul de stocuri, lucrări executate și servicii
prestate, cheltuieli cu personalul, executarea unor obligații
legale sau contractuale etc. Veniturile entității reprezintă
sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu

23
din activități curente, cât și câștigurile din orice alte surse. Din compararea
cheltuielilor cu veniturile se determină rezultatul exe rcițiului :
 Rezultatul exercițiului = Venituri totale – Cheltuieli totale
Dacă rezultatul este pozitiv se obține profit și reprezintă situația în care
veniturile sunt mai mari decât cheltuielile. D acă rezultatul este negativ se realizează
pierdere și reprezintă situația în care cheltuielile sunt mai mari decât veniturile.
Cheltuielile înregistrate în cursul anului în debitul conturilor din clasa 6
Conturi de cheltuieli , se decontează la sfârșitul anului asupra contului 121 Profit sau
pierdere . Venituril e înregistrate în cursul anului în creditul conturilor din clasa 7
Conturi de venituri , se încorporează la sfârșitul anului în contul 121 Profit sau
pierdere . Formulele contabile de principiu sunt:
a. Decontarea cheltuielilor 121 = clasa 6
b. Încorporarea veniturilor clasa 7 = 121
După efectuarea acestor înregistrări în contul 121 Profit sau pierdere se
determină rezultatul exercițiului sub formă de profit brut (profit contabil , profit
impozabil) sau sub formă de pierdere . În cazul în care se obține profit, acesta se
impozitează stabilindu -se impozitul pe profit care se trece pe cheltuieli cu impozitul
pe profit (formula contabilă 691=4411) . În acest moment apare un nou cont de
cheltuieli, 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit .
Conform regulii generale orice cont de cheltuieli se închide asupra contului
121 Profit sau pierdere. Se evidențiază as tfel formula contabilă de înregistrare a
decontării cheltuielilor cu impozitul pe profit : 121 = 691. După această operație,
Soldul contului 121 Profit sau pierdere reprezintă profitul net :
Profit net = Profit brut – Impozit pe profit
În situația în care se obține profit (rezultat favorabil ) contul 121 Profit sau
pierdere se poate prezenta schema tic în următoarea structură de la fig.1.14 iar în
situația în care se realizează pierdere (rezultat nefavorabil ) contul 121 Profit sau
pierdere cuprinde următoarele elemente de structură de la fig.1.15 .
În conformitate cu normele legislative în vigoare prevăzute de Legea
contabilității nr.82/1991 republicată și Ordinul nr.3055 /2009, rezultatul definitiv al
exercițiului se stabilește la închiderea acestuia și reprezintă soldul final al contului
121 Profit sau pierdere . Profitul sau pierderea se stabile sc cumulat de la începutul
anului.
D() 121 Profit sau pierdere ()C
 Decontarea cheltuielilor
Clasa 6 Cheltuieli  Încorporarea veniturilor
Clasa 7 Venituri
SpC = Rezultat brut (profit brut )
 Decontarea cheltuielilor cu impozitul pe
profit ( 121 = 691 )
SfC = Rezultat net (profit net)

Fig.1.14. Structura contului 121 Profit sau pierdere (în cazul obținerii de profit)

24
D() 121 Profit sau pierdere ()C
 Decontarea cheltuielilor
Clasa 6 Cheltuieli  Încorporarea veniturilor
Clasa 7 Venituri
SfD = Pierdere

Fig.1.15. Structura contului 121 Profit sau pierdere (în cazul realizării de pierdere)

Profitul se repartizează pe destinații , după aprobarea Situațiilor financia re
anuale. Pierderea contabilă se reportează și se acoperă din profitul anterior, din
rezerve și capital social, potrivit hotărârii Adunării generale a acționarilor sau
asociaților.

b. Etapele determinării rezultatului, repartizarea profitului sau finanța rea
pierderii

Rezultatul exercițiului financiar se calculează ca și diferență între veniturile
realizate din orice sursă și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr –
un an fiscal. Rezultatul poate fi profit sau pierdere .

Cazul I. Ob ținerea de profit

Efectuarea în detaliu a calculației și stabilirea formulelor contabile pentru
determinarea rezultatului, repartizarea profitului sau finanțarea pierderii necesită
parcurgerea umătoarelor etape :

Etapa 1. Operații efectuate la sfârșitul exercițiului N.

Operația 1. Stabilirea rezultatului exercițiului sub formă de profit brut (P b) prin
determinarea diferenței între veniturile totale (V t) și cheltuielile totale (C t).
P b = V t – C t
Rezultatul exercițiului se stabilește cumulat de l a începutul anului. Se înregistrează în
contabilitate prin închiderea conturilor de cheltuieli (cls.6) și venituri (cls.7) asupra
contului 121 Profit sau pierdere și stabilirea diferenței dintre ele.

Operația 2. Calcularea și înregistrarea rezervelor lega le (cont 1061) aferente
profitului realizat la sfârșitul anului. Rezervele legale reprezintă 5 % din profitul brut
dar nu mai mult de 20 % din capitalul social.

Operația 3. Stabilirea impozitului pe profit ( I p ) prin aplicarea cotei de impozit la
baza d e impozitare care este profitul impozabil numit și rezultat fiscal (Rf):
I p = Rf x cota
Profitul impozabil sau rezultatul fiscal se calculează pornind de la profitul brut
(P b) la care se adaugă cheltuielile nedeductibile fiscal (C n) și se scad Veniturile
neimpozabile (V n) și Rezervele legale (R legale).
R f = P b + C n – V n – R legale

25

Notă: Formula de calcul a profitului impozabil poate fi determinată pe baza următorului
raționament matematic. Pornim de la formula generală de calcul a prof itului brut:
P b = V t – C t . Pentru determinarea profitului impozabil (R f), din cheltuielile totale scădem
Cheltuielile nedeductibile fiscal (C n) iar din veniturile totale se scad Veniturile
neimpozabile(Vn) iar apoi Rezervele legale (R legale). Va re zulta următoarea formulă de
calcul : R f = (V t – V n) – (C t – C n) – R legale = V t – V n – C t + C n – R legale. Prin
gruparea termenilor, vom obține :
R f = (V t – C t) + C n – V n – R legale = P b + C n – V n – R legale
În conformitate cu reglement ările legislative aplicabile, Legea privind Codul fiscal
nr.571/2003, elementele de calcul a impozitului pe profit sunt prezentate la fig.1.16

TABEL ELEMENTE DE CALCUL A IMPOZITULUI PE PROFIT
Elemente de calcul a
impozitului pe profit Structura elementel or de calcul
și modul de determinare
0 1
 Venituri
neimpozabile – dividende primite de la o persoană juridică română
– veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu
s-a acordat deducere
 Rezerva legală Este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului
contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se
scad veniturile neimpozabile și se adaugă cheltuielile aferente, până
ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul subscris și vărsat
 Cheltuieli
nedeductibile – cheltuieli cu impozitul pe profit înregistrate anterior
– dobânzile și majorările de întârziere, amenzile, confiscările și
penalitățile de întârziere datorate către autoritățile române
– cheltuieli privind bunurile de natura s tocurilor sau a activelor
corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile,
pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum și TVA
aferentă
– cheltuieli de sponsorizare și/sau mecenat și cheltuielile privind
bursele priva te.Contribuabilii scad din impozitul pe profit sumele
aferente, dacă totalul acestor cheltuieli îndeplinește cumulativ două
condiții: este în limita a 3 la mie din cifra de afaceri și nu depășește
mai mult de 20 % din impozitul pe profit datorat
 Cheltui eli cu
deductibilitate limitată

– cheltuieli de protocol în limita unei cote de 2 % aplicată asupra
diferenței dintre totalul veniturilor impozabile și totalul cheltuielilor
aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol și
cheltuielile cu impozitul pe profit.
– cheltuieli de deplasare stabilite prin aplicarea coeficientului 2,5 la
nivelul acestor cheltuieli stabilit pentru instituțiile publice
– cheltuieli cu perisabilități în limitele stabilite de lege
– cheltuieli reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori în
limitele legale
– cheltuieli efectuate în numele unui angajat, la schemele de pensii
facultative în limitele stabilite de lege (echivalentul în lei a 200 euro într –
un an fiscal pentru fiecare participant)
– cheltuieli cu primele de asigurare voluntară de sănătate, în limitele
stabilite de lege
Fig.1.16. Elemente de calcul a impozitului pe profit

26
Mențiune: Cheltuielile nedeductibile fiscal nu se atribuie veniturilor în întregime (sunt
nedeductibile) iar cheltui elile cu deductibilitate limitată nu se atribuie veniturilor numai
partea din cheltuieli care depășește limita valorică stabilită de legislația economică (până la
o limită sunt deductibile iar peste această limită sunt nedeductibile).
Rezultatul fiscal se stabilește pe baza datelor de calcul cumulate de la începutul anului
până în momentul efectuării calculației. Calculul Impozitului pe profit (conturi 4411
și 691) se efectuează de asemenea cumulat de la începutul anului pentru toate
elementele lui de calcu l. Impozitul pe profit se plătește trimestrial la bugetul de stat,
în sumă efectivă sau sub formă de avans estimat în raport cu datele anului precedent.
Prin urmare, la sfârșitul fiecărui trimestru vom stabili: Impozitul pe profit calculat la
acel moment, Impozitul pe profit plătit anterior iar diferența o va forma Impozit pe
profit datorat (de plătit). Microîntreprinderile pot opta pentru plata impozitului pe
venit.
Operația 4. Stabilirea profitului net (P n) care se calculează prin formula:
P n = P b – I p
La sfârșitul exercițiului , vom avea stabilite următoarele date: Profitul net reprezentat
de Soldul final creditor al contului 121 Profit sau pierdere, Rezervele legale
constituite și reprezentate de Soldul final debitor al contului 129 Repartizarea
profitului, Impozitul pe profit datorat evidențiat prin Soldul final creditor al contului
4411 Impozitul pe profit. Aceste conturi sunt trecute în Bilanț cu soldurile finale
respective și se vor constitui apoi în solduri inițiale ale exercițiului N + 1. În Bi lanțul
de la sfârșitul anului, soldurile finale privind conturile 121 (cu plus) și 129 (cu minus)
vor fi elemente componente ale capitalurilor proprii iar soldul final al contului 4411
va fi trecut la datorii.
Etapa 2. Operații efectuate la începutul exerc ițiului N +1
Operația 1. Închiderea contului 129 (cu rezervele legale) prin contul 121 (a cărui
sold avea înregistrat profitul net din anul anterior). După această operație, în contul
121 vom avea profitul net rămas după distribuirea rezervelor legale. Ac est profit net
rămas se trece apoi pe contul 1171 Rezultatul reportat reprezentând profitul
nerepartizat sau pierderea neacoperită.
Operația 2. Conform Hotărârii AGA și a actului de constiuire, profitul net rămas din
contul 1171 se distribuie pe destinații conform reglementărilor legale și politica
financiară a firmei: acoperirea de pierderi anterioare, constituire de rezerve statutare,
de alte rezerve, distribuirea de dividende, etc.(vezi fig.1.17)

Cazul II. Realizarea de pierdere

Atunci când la sfârșitu l exercițiului cheltuielile sunt mai mari decât veniturile se
realizează pierdere curentă , care este reprezentată de Soldul final al contului 121
Profit sau pierdere. Acest sold debitor se integrează în Bilanț la Capitaluri proprii .

27
DESTINAȚII DE REPARTIZA RE A PROFITULUI NET
Destinații de reparti –
zare a profitului net Structura destinațiilor
de repartizare a profitului net
0 1
a. Destinații obligatorii
prevăzute prin lege
– rezerve legale
– acoperirea pierderilor contabile din anii precedenți
– vărsăminte la bugetul statului, minimum 50 % din profitul net al
întreprinderilor cu capital majoritar de stat
b. Destinații stabilite
prin actul
constitutiv – rezerve statutare
– rezerve contractuale
c. Destinații hotărâte
de A.G.A.
– surse proprii de finanțare
– alte rezerve
– participarea salariaților la profit ( până la 10 % din profitul net
realizat de către întreprinderile cu capital majoritar de stat)
– dividende
– capital social
Fig.1.17. Destinații de repartizare a prof itului net

(cu semnul minus). La începutul exercițiului N+1 pierderea curentă din contul 121 se
trece pe contul 1171, prin formula contabilă 1171 = 121 . Pierderea se recuperează din
profiturile impozabile obținute în următorii 5 ani consecutivi. Recuperar ea pierderilor
se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului
pe profit. În cazul înregistrării de pierderi, operăm cu doi termeni, pierderea contabilă
și pierderea fiscală. Pierderea contabilă se determină atunci când veniturile totale
sunt mai mici decât cheltuielile totale. Pierderea fiscală rezultă din însumarea la
pierderea contabilă a cheltuielilor nedeductibile fiscal și se calculează în documentele
privind declarațiile fiscale.
Laborator tehnologic nr.1 Entitatea „Exemplu” SA, unitate nou înființată, prezintă
la sfârșitul exercițiului N următoarele date informative pentru operații efectuate în
cursul anului:
 Capital social (SfC 1012) ………………………………………………………….. .112.500
 Venituri – Total cumulat de la începutul anului (Clasa 7)…………………896.000
 Cheltuieli – Total cumulat de la începutul anului (Clasa 6)………………578.000
 Dividende încasate de la alte societăți (cont 7613)……. ……………………..30.000
 Amenzi și penalități plătite (cont 6581)……………………………………………..5.000
 Impozit pe profit calculat și plătit anterior (cont 4411, 5121)…………….40.000
 Cheltuieli cu impoz itul pe profit înregistrat anterior (cont 691, 4411)…40.000
În exercițiul N+1, după aprobarea Situațiilor financiare anuale se decide ca Profitul
net rămas aferent exercițiului N să fie repartizat astfel: constituire Rezerve statutare
în procent de 5 %, constituire Alte rezerve în procent de 3 % iar diferența se
repartizează acționarilor sub formă de Dividende.
Se cere : I. Efectuați operațiile pentru stabilirea și distribuirea rezultatului la data de
31.12.N
II. Efectuați operațiile pentru în chiderea conturilor 121 și 129 aferente

28
exercițiului N și repartizarea profitului net pe destinațiile stabilite după aprobarea
Situațiilor financiare anuale

Rezolvare : I. Exercițiul N
Operația 1 . Stabilirea rezultatului exercițiului (31.12.N ).
P b = V t – C t = 896.000 – 578.000 = 318.000 lei
Formule contabile: cls.7 = 121 896.000 și 121 = cls.6 578.000
Operația 2. Înregistrare rezerve legale (31.12.N ).
R legale = 5 % x Pb = 5 % x 318.000 = 15.900 lei sau
R legale = 20 % x Capital subscris vărsat = 20 % x 112.500 = 22.500 lei
Se alege suma cea mai mică = 15.900 lei
Formula contabilă: 129 = 1061 15.900
Operația 3 . Stabilirea impozitului pe profit ( 31.12.N ).
a. Stabilirea Impozitul ui pe profit calculat la sfârșitul anului
I p = R f x cota
R f = P b + C n – V n – R legale = P b + (Amenzi și penalități plătite +
+ Cheltuieli cu impozitul pe profit înregistrate anterior ) – Dividende
încasate de la alte societăți – R legale = 318.000 + (5.000 + 40.000) –
– 30.000 – 15.900 = 317.100 lei
I p = 317.100 x 16 % = 50.736 lei ( impozit pe profit cumulat total).
b. I p datorat (de plătit la sfârșitul anului) = Impozit total calculat cumulat
până la sfârșitul exercițiului – Impozit plătit anterior = 50.736 – 40.000 =
10.736 lei.
Formule contabilă : 691 = 4411 10.736 și 121 = 691 10.736
Operația 4. Stabilirea profitului net (31 .12.N).
P n = P b – I p = 318.000 – 50.736 = 267.264 lei (SfC 121)

Rezolvare : II. Exercițiul N+1
Operația 1. Închiderea conturilor 121 și 129 și trecerea profitului net rămas după
distribuirea rezervelor legale (267.264 – 15.900 = 251.634) pe contul 1171
Formula contabilă: 121 = % 267.264
129 15.900
1171 251.364
Observații: În acest moment se închid conturile 1 21 și 129.
Operația 2. Repartizarea (distribuirea) Profitului net rămas în sumă de 251.364 pe
destinații: rezerve statutare, alte rezerve, dividende de plată. Formula contabilă:
1171 = % 251.364 (Profit net rămas)
1063 12.568 (Rezerve statutare = Profit net rămas x 5 % = 251.364 x
x 5 % = 12.568)
1068 7.541 (Alte rezerve = Profit net rămas x 3 % = 251.364 x
x 3 %= 7 .541)
457 231.255 (Dividende = Profit net rămas – Rezerve statutare –

29
– Alte rezerve = 251.364 – 12.568 – 7.541 = 231.255 lei
Observații: În acest moment profitul net curent de 267.264 lei, se regăsește în
conturile: 1061 15.900 lei, 1063 12.568 lei, 1068 7.541 lei, 457 231.255 lei.
În continuarea exercițiului N+, se stabilește și se plătește impozitul pe dividende de
16 % iar diferența se plătește acționarilor:
Formule contabile: 457 = 446 37.001, 446 = 5121 37.001, 457 = 5121 194.254
De rezolvat : Efectuați înregistrările în conturile 121, 129, 1171, 1061, 1063, 1068,
457, aferente exercițiului N și exercițiului N+1.

La sfârșitul exercițiului N (31.12.N), după efectuarea operațiilor de închidere a
exercițiului se în tocmește Balanța de verificare definitivă (fig.1.18), pe baza căreia se
elaborează Situațiile financiare anuale.

SC Exemplu SA
BALANȚA DE VERIFICARE SINTETICĂ definitivă la 31.12.N
Simbol
cont Solduri inițiale
1 ianuarie N Rulaje luna curentă
(decemb rie) Rulaje cumulate
1 ian. -31 dec. Solduri finale
la 31 decembrie
D C D C D C D C
1012 – 90.000 – – – 22.500 – 112.500
121 – – 38.320 49.540 578.000 896.000 – 318.000
129 – – – 15.900 – 15.900 15.900 –
301 – – 45.154 33.471 748.982 452.500 296.4 82 –
401 – – 121.256 78.453 821.456 745.046 – 76.410
4111 – – 600 500 830.450 804.040 26.410 –
4411 – – – 10.736 40.000 50.736 – 10.736
…………………………………………………………………………………………………….. ……………..
Fig.1.18. Exemplu de Balanță de verificare sintetică (definitivă) cu patru egalități – selecție

Laborator tehnologic nr. 2 . Entitatea „Gama” SA prezintă la sfârșitul exercițiului N
următoarele date: venituri totale 100.000 lei, din car e 95.000 lei sunt aferente cifrei
de afaceri; cheltuieli totale 70.000 lei, din care cheltuieli cu sponsorizarea 5.000 lei.
Se cere : a. Determinați cheltuielile cu sponsorizările care pot fi admise
b. Stabiliți suma pe care o va vărsa societatea la închiderea perioadei cu
titlu de impozit pe profit.
Rezolvare :
a. Profit brut = Venituri totale – Cheltuieli totale = 100.000 – 70.000 = 30.000 lei
Profit impozabil = Profit brut – Deduceri + Cheltuilei nedeductibile =
= 30.000 + 5.000 = 35.000 lei
Impozit pe profit datorat = Profit impozabil x 16 % = 35.000 x 16% = 5.600 lei
Avându -se în vedere condițiile de deducere a cheltuielilor cu sponsorizările prevă –
zute în Codul fiscal, prin aplicarea limitelor, valorile sunt:
 3 la mie din cifra de afaceri reprezintă 285 lei
 20 % din impozitul pe prof it înainte de deducerea cheltuielilor de
sponsorizare reprezintă 1.120 lei.

30
Cheltuiala cu sponsorizarea admis ă = 95.000 lei x 3 ‰ = 285 lei
pentru că 285 lei < 1.120 lei (5.600 lei x 20 %)
b. Impozit pe profit d e plătit = Impozit pe profit datorat – Cheltuieli cu
sponsorizarea admise = 5.600 – 285 = 5.315 lei

SCHEMĂ RECAPITULATIVĂ

LUCRĂRI
PREGĂTITOARE
ELABORĂRII
SITUAȚIILOR
FINANCIARE
ANUALE 1. Balanța conturilor înainte de inventariere

2. Inventarierea Noțiuni generale
Pregătirea inventarierii
Desfășurarea inventarierii
Rezultatele inventarierii

3. Operații de
regularizare Cheltuieli și venituri în avans
Diferențe de curs valutar

4. Balanța conturilor după inve ntariere

5. Determinarea
rezultatului,
repartizarea
profitului sau
finanțarea
pierderii Reguli generale
Etapele determinării rezultatului

6. Balanța de verificare definitivă

31
1.2. CONȚINUTUL ȘI STRUCTURILE SITUAȚIILOR
FINANCIARE ANUALE

1.2.1. Raport ul anual

În timpul desfășurării activității economice din
cadrul entității, pe parcursul unui exercițiu financiar au
loc evenimente și tranzacții consemnate în docume nte
contabile. Aceste operații economice sunt supuse analizei
contabile, se stabilesc fo rmulele contabile și se
efectuează înregistrările în conturi.
Exactitatea și corectitudinea înregistrărilor se verifică prin balanța conturilor.
Fluxul de prelucrare a informației contabile parcurge următorul traseu:

Operații economice  Documente  Registrul jurnal  Conturi  Balanță de
verificare  Situații financiare anuale

La sfârșitul anului calendaristic se ef ectuează lucrările de închidere a exercițiului
financiar care sunt supuse analizei și aprobării Consiliului de administrație. În acest scop
se elaborează Raportul anual care are următoarea structură (fig.1.19):

Fig.1.19. Raportul anual

Situațiile financiare anuale sunt documentele oficiale de prezentare a
situației economico -financiare a entităților, care reflectă o imagin e fidelă a poziției
financiare, performanței financiare și a celorlalte informații referitoare la
activitatea desfășurată.
Raportul administratorilor cuprinde modalități de analiză economică a
activității entității corelată cu dimensiunea și complexitatea ei. Informațiile de analiză
din Raportul administratorilor se referă la: dezvoltarea previzibilă a entității, activități
din domeniul cercetării și dezvoltării, achizițiile de acțiuni proprii, termenele de
exercitare a drepturilor de vot, restricții privin d drepturile de vot, acorduri între

RAPORTUL
ANUA L
Situații
financiare anuale Raportul
administrato –
rilor Raportul de audit
sau Raportul de
verificare
(după caz) Propunerea de
distribuire a
profitului sau de
acoperire a
pierderii

32
acționari, reguli care prevăd numirea sau înlocuirea membrilor Consiliului de
administrație, acorduri între entitate și membrii Consiliului de administrație.
Raportul de audit reprezintă o examinare profesională de căt re specialiști
autorizați în domeniu financiar -contabil (auditori), în vederea exprimării unei opinii
responsabile și independente cu privire la utilizarea corectă a informației contabile.
Auditarea se aplică entităților mari și mijlocii, conform legislați ei. Pentru celelalte
entități care nu îndeplinesc condițiile auditării, sunt verificate de către comisiile de
cenzori și se întocmește un Raport de verificare .
Alături de celelalte informații din Raportul anual, în Consiliul de
administrație se analizează și se elaborează Propunerea de distribuire a profitului
sau de acoperire a pierderii , în funcție de interesele economice și sociale ale
entității.
1.2.2. Modele ale Situațiilor financiare anuale

Setul unitar de formulare* care alcătuiesc Situațiile fina nciare anuale sunt
documente de sinteză care prezintă o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziției
financiare, profitului sau pierderii entității.
Formatul și conținutul Situațiilor financiare anuale sunt stabilite de Ministerul
Finanțelor Publice p recum și normele metodologice privind întocmirea și utilizarea
acestora, în conformitate cu normele legislative*.
Pentru asigurarea datelor destinate sistemului instituțional al statului,
persoanele juridice , indiferent de forma de organizare, tipul de p roprietate și de
reglementările contabile aplicate, au obligația să întocmească și să depună la
unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice un exemplar al Situațiilor
financiare anuale. Termenul de depunere este de 120 sau 150 de zile de la î ncheierea
exercițiului financiar, în funcție de mărimea entității. Persoanele juridice care nu au
desfășurat activitate de la data înființării până la sfârșitul anului, nu întocmesc Situații
financiare anuale, urmând să depună o declarație pe proprie răspu ndere care să
cuprindă datele de identificare a societății.
Modelele Situațiilor financiare anuale sunt prezentate în trei variante : Situații
financiare „forma lungă”, Situații financiare prescurtate, Situații financiare
simplificate (fig.1.20).

Fig.1.20. Clasificarea Situațiilor financiare anuale

* Ordin MFP nr.3055 din 09.10.2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu
Directivele Europene, publicat în Monitorul Oficial al României nr.766 bis din 10.11.2009. SITUAȚII FINANCIARE
-modele –
Situații financiare
„forma lungă” Situații financiare
prescurtate Situații financiare
simplificate

33
Diferențierea dintre primele două categorii de Situații financiare este dată de
următoarele trei criterii de mărime, stabilite de normele legislative:
 Total active : 3.650.000 euro
 Cifra de afaceri netă : 7.300.000 euro
 Număr mediu de salariați : 50
Persoanele juridice (entități) care potrivit reglemetărilor contabile depășesc
două din cele trei criterii (total active, cifra de afaceri netă, numărul mediu de
salariați), întocmesc Situații financiare („forma lungă”) concretizate într -un set de
5 formulare corelate între ele și care alcătuiesc un tot unitar (fig.1.20/a).

Fig.1.20/a. Situ ații financiare anuale („forma lungă“)

Alături de aceste componente se vor elabora și formularele anexe : Date
informative , Situația activelor imobilizate , Situația amortizării activelor
imobilizate, Situația ajustărilor pentru depreciere. Potrivit Legii contabilității
nr.82/1991, Situațiile financiare anuale vor fi însoțite de o declarație scrisă a
persoanelor juridice prin care își asumă răspunderea întocmirii lor și confirmă că:
 Politic ile contabile utilizate la întocmirea Situațiilor financiare anual e sunt
în conformitate cu regleme ntările contabile aplicabile .
 Situațiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a poziției financiare,
performanței financiare și a celorlalte informații referitoare la activitatea
desfășurată.
 Persoana juridică își desfășoară activitatea în condiții de continuitate .
Datele informative, Situația activelor imobilizate, Situația amortizării
activelor imobilizate, Situația ajustărilor pentru depreciere și Declarația scrisă, alături
de celelalte componente fac parte int egrantă din setul documentelor care alcătuiesc
Situațiile financiare anuale și formează un tot unitar . SITUAȚII
FINANCI –
ARE
„forma
lungă”

Bilanț
Cont de
profit și
pierdere Situa ția
modifică –
rilor
capitalului
propriu
Situația
fluxurilor
de numerar
Note
explicative

34
Celelalte persoane juridice , entități care nu îndeplinesc cel puțin două dintre
criteriile de mărime, întocmesc Situații financiare prescurtate (fig.1.2 1). Aceste 3
sau 5 componente , vor fi însoțite de formularele anexe : Date informative , Situația
activelor imobilizate , Situația amortizării activelor imobilizate, Situația
ajustărilor pentru depreciere și Declarație scrisă, la fel ca și la entitățile din p rima
categorie care întocmesc forma lungă a Situațiilor financiare.
Entitățile care îndeplinesc criteriile de a avea o cifră de afaceri netă sub
echivalentul în lei de 35.000 euro și total active sub echivalentul în lei de 35.000 euro pot
opta pentru sistemul simplificat de contabilitate*. Aceste unități vor elabora Situațiile
financiare simplificate din (fig.1.21/a) 2 componente cu aplicarea Planului de conturi
simplificat.

Fig. 1.21. Situații financiare prescurtate

Fig. 1.21/a . Situații financiare simplificate

Situațiile financiare simplificate trebuie însoțite de o declarație scrisă de
asumare a răspunderii pentru întocmirea acestora în conformitate cu sistemul
simplificat de contabilitate, conform legii. Alătur i de aceste componente, Situațiile
financiare simplificate mai cuprind anexele : Date informative, Situația activelor

* Ordin MFP nr.2237/2011 pentru aprobarea sistemului simplificat de contabilitate, publicat în Monitorul
Oficial al României nr.522 bis din 25.07.2011. SITUAȚII FINANCIARE
SIMPLIFICATE

Bilanț simplificat
Cont de profit și
pierdere simplificat SITUAȚII
FINANCIARE
PRESCURTATE

Bilanț prescurtat
Cont de profit și
pierdere
opțional
Situația
modificărilor
capitalului propriu
Situația fluxurilor
de numerar
Note explicative

35
imobilizate, Situația amortizării activelor imobilizate, Situația ajustărilor pentru
depreciere.
Subunitățile fără personalitate juridică organizează și conduc contabilitatea
proprie la nivel de balanță de verificare, fără a întocmi Situații financiare.
Instituțiile publice întocmesc Situații financiare trimestriale și anuale într -un
format specific cu particularități, conform normelor elabo rate de Ministerul
Finanțelor Publice.
Situațiile financiare anuale vor fi semnate de administrator și persoanele în
drept să întocmească aceste documente de sinteză. Se va preciza în clar numele și
prenumele persoanei care le -a întocmit, calitatea acestor a (categoria de personal,
calificarea, specializarea) precum și numărul de înregistrare la organismul
profesional, dacă este cazul. Calitatea persoanelor poate fi: director economic,
contabil șef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această fun cție, expert
contabil, contabil autorizat sau răspunderea administratorului.
Situațiile financiare anuale se întocmesc la data de 31 decembrie N, pentru un
exercițiu financiar , care de regulă corespunde cu un an calendaristic de 12 luni. Prin
excepție, sun t entități* care pot opta pentru un alt exercițiu decât anul calendaristic și
care întocmesc Raportări anuale compuse din: Situația activelor, datoriilor și
capitalurile proprii, Situația veniturilor și cheltuielilor, Date informative,
Situația activelor i mobilizate, Situația amortizării activelor imobilizate, Situația
ajustărilor pentru depreciere.
Ca și situații particulare , persoanele juridice aflate în lichidare și subunitățile
deschise în România de societăți rezidente în state aparținând Spațiului Eco nomic
European întocmesc Raportări anuale iar entitățile persoane juridice fără scop
patrimonial întocmesc Situații financiare specifice .
Potrivit Legii contabilității nr.82/1991, contabilitatea se ține în limba română
și în moneda națională . Contabilitat ea operațiunilor efectuate în valută se ține atât în
moneda națională, cât și în valută. Prin valută se înțelege altă monedă decât leul.
Cursul utilizat pentru conversia în moneda națională a Situațiilor financiare anuale
întocmite într -o altă monedă, este cursul de schimb valutar comunicat de Banca
Națională a României, valabil pentru data bilanțului. Acest curs se prezintă în Notele
explicative.
Situațiile financiare anuale se întocmesc în lei . Această unitate de măsură se
va trece pe fiecare formular în parte. Situațiile financiare anuale se păstrează în
arhiva generală a entității timp de 10 de ani . În caz de încetare a activității , Situațiile
financiare anuale împreună cu celelalte registre contabile se predau la Arhivele
statului. Legea contabilității nr.82/1991 prevede obligativitatea publicării (parțiale
sau totale) Situațiilor financiare anuale pentru a fi aduse la cunoștința utilizatorilor
interni și externi de informații contabile.

* Ordin MFP nr.1878/2010 privind întocmirea Situațiilor financiare anuale de către entită țile care au
optat pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic, potrivit art.27, alin. (3) din Legea
contabilității nr.82/1991.

36
Situațiile financiare anuale trebuiesc elaborate în conformitate cu reglementările
contabile legislative în vigoare privind regulile de întocmire , aprobare, auditare și
publicare . În caz contrar, Legea contabilității nr.82/1991 prevede aplicarea de sancțiuni
pentru contravenții și infracțiuni. Se consideră contravenții care se pedepsesc cu amendă
nerespectarea reglementărilor emise de Ministerul Finanțelor Publice:
 nerespectarea reglementărilor cu privire la întocmirea și auditarea
Situațiilor financiare anuale
 nerespectarea reglementărilor cu privire întocmirea și d epunerea Situațiilor
financiare periodice stabilite de lege
 nedepunerea declarației specifice pentru activitate nedesfășurată
 nerespectarea reglementărilor cu privire la publicarea Situațiilor financiare
 prezentarea de Situații financiare care conț in date eronate sau necorelate ,
inclusiv cu privire la identificarea persoanei raportoare
Se consideră infracțiune de fals intelectual care se pedepsește conform legii,
efectuarea cu știință de înregistrări inexacte , precum și omisiunea cu știință a
înreg istrărilor în contabilitate , având drept consecință denaturarea veniturilor,
cheltuielilor, rezultatelor financiare, precum și a elementelor de activ și de pasiv ce se
reflectă în bilanț.
Potrivit Legii contabilității nr.82/1991, Ministerul Finanțelor Pub lice poate
stabili pentru entități, întocmirea și depunerea de Raportări contabile și la alte
perioade decât anual, în cadrul exercițiului financiar ( de exemplu semestrial ).

1.2.3. Modele de Bilanț

Ca și document de sinteză bilanțul este o parte compon entă importantă a unui
set de modele numit Situații financiare anuale. Bilanțul este documentul de sinteză
prin care se prezintă elementele de activ, datorii și capital propriu al e entității la
sfârșitul exercițiului financiar, precum și în celelalte situa ții prevăzute de lege.
Bilanțul este obligatoriu și redă starea și
evoluția situației fina nciare a entității. Ca și procedeu
al metodei contabilității, bilanțul înde plinește
următoarle funcții:
 Funcția de generalizare a informației
contabile . Prin bi lanț informațiile din conturi se
grupează și se sistematizează, realizându -se astfel o
centralizare și sistematizare a informației specifice.
 Funcția de informare . Datele cuprinse în bilanț sunt puse la dispoziția
utilizatorilor interni și externi în ved erea prelucrării lor și luării deciziilor.
 Funcția de analiză . Pe baza informațiilor preluate din bilanț se determină
indicatori economici cu ajutorul cărora se poate stabili situația economică a entității

37
Datele valorice în bilanț se exprimă în lei și sunt prezentate în cadrul
exercițiului financiar la două momente, începutul și sfârșitul anului .
După modul de așezare a elementelor de activ și de pasiv în bilanț, teoretic
conceptual există două scheme de bază: schema bilanțului orizontal (sub formă de
cont) și schema bilanțului vertical (sub formă de listă). Conform Reglementărilor
contabile armonizate cu Directivele Europene, la noi în țară începând cu anul 2005 se
folosește schema bilanțului vertical . El se prezintă sub forma unei liste în care sunt
desfășurate mai întâi elementele de activ, urmate de elementele de pasiv. Modelul
vertical se bazează pe ecuația fundamentală :

Activ – Datorii = Capital propriu

Această schemă pune în evidență patrimoniul net (situația netă , capital
propriu ). Docum entul tipizat de bilanț are modelul și formatul stabilite de Ministerul
Finanțelor Publice conform Reglementărilor contabile aplicabile Situațiilor financiare. În
formatul privind modelul vertical de bilanț nu se stabilesc pozițiile total activ și total
pasiv, aspect care -l diferențiază de modelul orizontal de bilanț (care se folosea înainte de
anul 2005) .
În raport cu cele trei modele de Situații financiare (Situații financiare anuale
„forma lungă”, Situații fianciare prescurtate și Situații financiare a nuale simplificate),
avem trei modele de bilanț: bilanț („forma lungă”), bilanț prescurtat și bilanț
simplificat (fig.1.22.).

Fig. 1.22. Modele de bilanț

Bilanțul (forma lungă) se întocmește de entitățile care au obligația să
elaboreze Situațiil e financiare anuale (forma lungă). Structura acestui model de bilanț
este prezentată la fig.1. 23. (model nr. 1, simbolizat prin cod Formular 10).
Bilanțul prescurtat se întocmește de celelalte persoane juridice, care
elaborează Situații financiare prescurt ate. Structura acestui model de bilanț este
prezentată la fig.1. 24 (model nr.2, simbolizat prin cod Formular 10).
Bilanțul simplificat se întocmește de persoanele juridice, care optează să
elaboreze Situații financiare simplificate. Structura acestui model de bilanț este
prezentată la fig.1. 24/a (model nr.3, simbolizat prin cod Formular 10) cu opțiunea
aplicării Planului de conturi simplificat.
Indiferent de modelul de bilanț care se întocmește, elementele bilanțiere de
activ și de pasiv se transpun în bila nț după următoarele criterii :

Modele de
BILANȚ
Bilanț

„forma lungă” Bilanț

prescurtat Bilanț

simplificat

38
 elementele de activ (active) după natură și lichiditate
 datoriile (pasivele) și capitalul propriu după natură și exigibilitate

BILANȚ (forma lungă) la data de 31.12.N
Formularul 10 – lei –
Denumirea indicatorului Nr.
rd. SOLD LA:
01.01. N 31.12. N
A B 1 2
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. Imobilizări necorporale
1.Cheltuieli de constituire (ct.20 1 – 2801) 01
2. Cheltuieli de dezvoltare (ct.203 -2803 -2903) 02
3. Concesiuni, brevete, licențe, mărci comer –
ciale, drepturi și active similare și alte
imobilzări necorporale
(ct.205+208 -2805 -2808 -2905 -2908) 03
4. Fond comercial (ct.2071 -2807 -2907) 04
5. Avansuri și imobilizări necorporale în curs
de execuție (ct.233+234 -2933) 05
TOTAL (rd. 01 la 05) 06
II. Imobilzări corporale
1. Terenuri și construcții
(ct.211+212 -2811 -2812 -2911 -2912) 07
2. Instalații tehnice și mașini
(ct.213+223 -2813 -2913) 08
3. Alte instalații, utilaje și mobilier
(ct.214+224 -2814 – 2914) 09
4. Avansuri și imobilizări corporale în curs de
execuție (ct.231+232 -2931) 10
TOTAL (rd. 07 la 10) 11
III. Imobilizări financiare
1. Acțiuni deținute la entitățile afiliate
(ct.261 – 2961) 12
2. Împrumuturi acordate entităț ilor afiliate
(ct.2671+2672 -2964) 13
3. Interese de participare (ct.263 -2962) 14
4. Împrumuturi acordate entităților de care
compania este legată în virtutea intereselor de
participare (ct.2673+2674 -2965) 15

39

5. Investiții deținute ca imobilizări (ct.265 -2963) 16
6. Alte împrumuturi (ct.2675+2676+2677+ 2678
+2679-2966-2968) 17
TOTAL ( rd. 12 la 17) 18
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL
( rd. 06 + 11 + 18 ) 19
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. Stocuri
1. Materii prime și materiale consumabile
(ct.301+321+302+322+303+323 +/-308+351+ 358
+381+328+/ -388-391-392-3951 -3958 -398) 20
2. Producția în curs de execuție
(ct.331+332+341+/ -348-393-3941 -3952) 21
3. Produse finite și mărfuri (ct.345+346+/ -348+
+354 +356+357+361+326+/ -368+371+327 +/-378
– 3945 -3946 -3953 -3954 -3956 -3957 -396-397–4428) 22
4.Avansuri pentru cumpărări de stocuri (ct. 4091) 23
TOTAL ( rd. 20 la 23) 24
II. Creanțe ( Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an
trebuie prezentate separat pentru fiecare element )
1.Creanțe comerciale
(ct. 2675+2676+2678+2679-2966-2968+
+4092+411+413+418 -491) 25
2. Sume de încasat de la enti tățile afiliate
(ct. 451 – 495) 26
3. Sume de încasat de la entitățile de care
compania este legată în virtutea intereselor de
participare (ct.453 – 495) 27
4. Alte creanțe (ct.425+4282+431+437+4382+
+441+4424+4428+444+445+446+447+
+4482+ 4582+461+473- 496 – 5187) 28
5. Capital subscris și nevărsat (ct.456 – 495) 29
TOTAL ( rd. 25 la 29 ) 30
III. Investiții pe termen scurt
1. Acțiuni deținute la entitățile afiliat (ct.501 – 591) 31
2. Alte investiții pe termen scurt
(ct.505+506+508 -595-596-598+5113+5114) 32
TOTAL ( rd. 31 + 32 ) 33
IV. Casa și conturi la bănci
(ct. 5112+512+531+532+541+542) 34
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL
( rd. 24 + 30 + 33 + 34 ) 35

40
C. CHELTUI ELI ÎN AVANS ( ct. 471 ) 36
D. DATORII : SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR -O PERIOADĂ
DE PÂNĂ LA UN AN
1. Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni,
prezentându -se separat împrumuturile din
emisiunea de obligațiuni conver tibile
(ct. 161+1681 -169) 37
2. Sume datorate instituțiilor de credit
(ct.1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191+
+5192+5198) 38
3. Avansuri încasate în contul comenzilor (ct. 419) 39
4. Datorii comerciale – furnizori (ct.401+404+408) 40
5. Efecte de comerț de plătit (ct.403+405) 41
6. Sume datorate entităților afiliate
(ct.1661+1685+2691+451) 42
7. Sume datorate ent ităților de care compania
este legată în virtutea intereselor de participare
(ct.1663+1686+2692+453) 43
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale și dato –
riile privind asigurările sociale
(ct.1623+1626+167+1687+2693+421+423+424+
+426+427+4281+431 +437+4381+441+
+4423+4428+444+446+447+4481+
+455+456+457+4581+462+473+509+5186+
+5193+5194+5195+5196+5197) 44
TOTAL (rd. 37 la 44) 45
E. Active circulante nete/datorii curente nete
(rd. 35 + 36 – 45 – 63)
46
F. Total active minus datorii curente (rd. 19 + 46) 47
G. DATORII : SUME CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR – O PERIOADĂ
MAI MARE DE UN AN
1. Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni,
prezentându -se separat împrumuturile din
emisiunea de obligațiuni convertibile
(ct. 161+1681 -169) 48
2. Sume datorate instituțiilor de credit (ct.1621
+1622 +1624+1625+1627+1682+5191+5192+5198) 49
3. Avansuri încasate în contul comenzilor (ct.419) 50
4. Datorii comerciale – furnizori (ct.401+404+408) 51
5. Efecte de come rț de plătit (ct.403+405) 52
6. Sume datorate entităților afiliate
(ct.1661+1685+2691+451) 53

41
7. Sume datorate entităților de care compania
este legată în virtutea intereselor de part icipare
(ct.1663+1686+2692+453) 54
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale și dato –
riile privind asigurările sociale
(ct.1623+1626+167+1687+2693+421+423+424+
+426+427+4281+431 +437+4381+4 41+
+4423+4428+444+446+447+4481+
+455+456+4581+462+473+509+5186+
+5193+5194+5195+5196+5197) 55
TOTAL (rd. 48 la 55) 56
H. PROVIZIOANE
1. Provizioane pentru pen sii și obligații similare
(ct. 1515) 57
2. Provizioane pentru impozite (ct. 1516) 58
3. Alte provizioane (ct.1511+1512+1513+1514+1518) 59
TOTAL ( rd. 57 la 59 ) 60
I. VENITURI ÎN AVANS
1. Subvenții pentru investiții (ct.475) 61
2. Venituri înregistrate în avans (ct. 472) total
(rd.63+64), din care: 62
Sume de reluat într -o perioadă de până la un
an (ct. 472) 63
Sume de reluat într -o perioadă mai mare de
un an (ct. 472) 64
3. Venituri în avans aferente ac tivelor primite
prin transfer de la clienți (ct. 478) 65
Fond comercial negativ (ct.2075) 66
TOTAL ( rd. 61 + 62 + 65 +66) 67
J. CAPITAL ȘI REZERVE
I. Capit al
1. Capital subscris vărsat (ct.1012) 68
2. Capital subscris nevărsat (ct.1011) 69
3. Patrimoniul regiei (ct.1015) 70
4. Patrimoniul institutelor de cercetare –
dezvo ltare (ct.1018) 71
TOTAL (rd. 68 la 71) 72
II. Prime de capital (ct. 104) 73
III. Rezerve din ree valuare (ct. 105) 74
IV. Rezerve

42
1. Rezerve legale (ct. 1061) 75
2. Rezerve statutare sau contractuale (ct. 1063) 76
3. Rezerve reprezentând surplusul realizat din
reevaluare (ct. 1065) 77
4. Alte rezerve (ct. 1068) 78
TOTAL (rd.75 la 78) 79
Acțiuni proprii (ct. 109) 80
Câștiguri legate de instrumentele de capitaluri
proprii (ct.141) 81
Pierderi legate de instrumentele de capitaluri
proprii (ct.149) 82
V. Profitul sau pierderea reportat (ă)
Sold C (ct. 117) 83
Sold D (ct. 117) 84
VI. Profitul sau pierderea exercițiului fin anciar
Sold C (ct. 121) 85
Sold D (ct. 121) 86
Repartizarea profitului (ct. 129) 87
CAPITALURI PROPRII – TOTAL
(rd.72+73+74+79 – 80+81 – 82+ 83 –84+ 85 – 86- 87) 88
Patrimoniul public (ct. 1016) 89
CAPITALURI – TOTAL (rd. 88 + 89) sau
(rd. 90 = 47 – 56 – 60 – 61 – 64 – 65 – 66) 90
Suma de control F 10:
) Contur i de repartizat după natura elementelor respective; ) Solduri debitoare ale conturilor
respective; ) Solduri creditoare ale conturilor respective

Fig.1.23. Bilanț ( forma lungă ) – formular cod.10 , model nr.1

BILANȚ PRESCURTAT
la data de 31.12.N
Formularul 10 – lei –
Denumirea indicatorului Nr.
rd. Sold la:
01.01. N 31.12. N
A B 1 2
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. Imobilizări necor porale (ct.201+203+205+
+ 2071+208+233+234 -280 – 290 – 2933) 01
II. Imobilizări corporale (ct.211+212+213+214+
+223+224 + 231+232 – 281 – 291 – 2931) 02
III. Imobilizări financiare
(ct.261+263+265+267- 296) 03
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL ( rd. 01+02+ 03) 04

43
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. Stocuri (ct.301+321+302+322+303+323+/ -308+
+328+331+332+341+345+346+/ -348+351+354+356
+357+358+361+326+/ -368+371+327+/ -378+381+/ –
388 – 391 – 392 – 393 – 394 – 395 – 396 – 397 – 398
+ 4091 – 4428) 05
II. Creanțe (Sumele care urmează să fie încasate după o
perioadă mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru
fiecare element)
(ct.267- 296+4092+411+413+418+425+4282+431
+ 437 +4382+441+4424+4428+444+445+446
+447+4482+451+453+456+4582+461+473 –
– 491- 495 – 496 +5187) 06
III. Investiții pe termen scurt (ct.501+505+506+
+ 508+5113+5114 -591-595-596-598) 07
IV. Casa și conturi la bănci (ct.5112+512+531+
+532+541+542) 08
ACTIVE CIRCULANTE –TOTAL (rd. 05+06+07+08) 09
C. CHELTUIELI ÎN AVANS ( ct. 471) 10
D. DATORII : SUMELE CARE TREBUIE
PLĂTITE ÎNTR -O PERIOADĂ DE PÂNĂ
LA UN AN (ct. 161+162+166+167+168 -169+269+
+401+403+404+405+408+419+421+423+424+426+
+427+4281+431+437+4381+441+4423+
+4428+444+446+447+4481+451+453+
+455+456+457+4581+462+473+509+5186+519) 11
E. Active circulante nete/datorii curente nete
(rd. 09 + 10 – 11 – 19) 12
F. Total active minus datorii cur ente (rd.04+12) 13
G. DATORII : SUMELE CARE TREBUIE
PLĂTITE ÎNTR -O PERIOADĂ MAI MARE
DE UN AN (ct. 161+162+166+167+168 -169+269+
+401+403+404+405+408+419+421+423+424+426+
+427+4281+431+437+4381+441+4423+
+4428+444+446+447+4481+451+453+
+455+456+4581+462+473+509+5186+519) 14
H. PROVIZIOANE (ct. 151) 15
I. VENITURI ÎN AVANS (rd. 17 + 18 + 21 + 22) 16
1. Subvenții pentru investiții (ct.475) 17
2. Venituri înregistrate în avans (ct. 472) total
(rd.19+20) 18
Sume de reluat într -o perioadă de până la un
an (ct. 472) 19
Sume de reluat într -o perioadă mai mare de
un an (ct. 472) 20

44
3. Venituri în avans aferente activelor primite
prin transfer de la clienți (ct.478) 21
 Fond comercial negativ (ct.2075) 22
J. CAPITAL ȘI REZERVE
I. Capital ( rd. 24+25+26+27) 23
1. Capital sub scris vărsat (ct. 1012) 24
2. Capital subscris nevărsat (ct. 1011) 25
3. Patrimoniul regiei (ct. 1015) 26
4. Patrimoniul institutelor naționale de
cercetare -dezvoltare (ct. 1018) 27
II. Prime de capital (ct. 104) 28
III. Rezerve din reevaluare (ct. 105) 29
IV. Rezerve (ct. 106) 30
Acțiuni proprii (ct. 109) 31
Câștiguri legate de instrumentele de capitaluri
proprii (ct.141) 32
Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii
(ct.149) 33
V. Profitul sau pierderea r eportat (ă)
Sold C (ct. 117)
34
Sold D (ct. 117) 35
VI. Profitul sau pierderea exercițiului
financiar Sold C (ct. 121)
36
Sold D (ct. 121) 37
Repartizarea profitului (ct. 12 9) 38
CAPITALURI PROPRII – TOTAL (rd. + 23+ 28
+ 29 + 30 – 31 + 32 – 33 + 34 – 35 + 36 – 37 – 38) 39
Patrimoniul public (ct. 1016) 40
CAPITALURI – TOTAL ( rd. 39 + 40 ) sau
(rd. 41 = 13 – 14 – 15 – 17 – 20 – 21 – 22) 41
Suma de control F 10:
) Conturi de repartizat după natura elementelor respective ) Solduri debitoare ale conturilor
respective ) Solduri creditoare ale conturilor respective

Fig. 1.24. Bilanțul prescurtat – formular cod 10 , model nr.2

45
BILANȚ SIMPLIF ICAT
la data de 31.12.N

Formularul 10 – lei –
Denumirea indicatorului Nr.
rd. Sold la:
01.01. N 31.12. N
A B 1 2
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. Imobilizări necorporale (ct.200+230*- 280 –
– 290 – 293*) 01
II. Imobilizări corporale (ct.210+220+230*– 281-
– 291 – 293*) 02
III. Imobilizări financiare (ct.260*- 296) 03
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL ( rd. 01+02+ 03) 04
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. Stocuri (ct.300+/ -308+320+330+340+/ -348+350+
+361+/ -368+371+/ -378+381+/ -388 – 390 + 409* – 4428) 05
II. Creanțe (ct.260- 296+409*+410+ 425+428**+
+431+ 437 +438*+441+4424+4428+444+ 445
+ 446+447+448**+451****+453****+456+458**+
+461+ 473 – 490+518**) 06
III. Investiții pe termen scurt (ct.500+511* -590) 07
IV. Casa și conturi la bănci (ct.511*+512+531+
+532+541****+542) 08
ACTIVE CIRCULANTE –TOTAL (rd. 05+06+07+08 ) 09
C. CHELTUIELI ÎN AVANS ( ct. 471) 10
D. DATORII : SUMELE CARE TREBUIE
PLĂTITE ÎNTR -O PERIOADĂ DE PÂNĂ
LA UN AN (ct.160+168 -169****+269+400+419+
+420 +427+428***+431+437+438***+441+
+4423+4428+444+446+447+448***+451****
+453****+455+456+457+458***+462+4 73+ 509+
+518***+519) 11
E. Active circulante nete/datorii curente nete
(rd. 09 + 10 – 11 – 18) 12
F. Total active minus datorii curente (rd.04+12) 13
G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE
PLĂTITE Î NTR -O PERIOADĂ MAI MARE
DE UN AN (ct.160+168 -169****+269+400+419+
+420 +427+428***+431+437+438***+441+
+4423+4428+444+446+447+448***+451****
+453****+455+456+458***+462+473+ 509+
+518***+519) 14
H. PROVIZIOANE (ct. 151) 15
I. VENITURI ÎN AVANS
 Subvenții pentru investiții (ct.475) 16

46
 Venituri înregistrate în avans (ct. 472) total
(rd.18+19), din care: 17
Sume de reluat într -o perioadă de până la un
an (ct. 472) 18
Sume de reluat într -o perioadă mai mare de
un an (ct. 472) 19
VENITURI ÎN AVANS – TOTAL (rd. 16 + 17) 20
J. CAPITAL ȘI REZERVE
I. Capital ( ct. 101) 21
II. Prime de capital (ct. 104****) 22
III. Rezerve din reevaluare (ct. 105**** ) 23
IV. Rezerve (ct. 106) 24
Acțiuni proprii (ct. 109****) 25
Câștiguri legate de instrumentele de capitaluri
proprii (ct.141****) 26
Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii
(ct.149****) 27
V. Profitul sau pierderea exercițiului
reportat (ă) Sold C (ct. 117)
28
Sold D ( ct. 117 ) 29
VI. Profitul sau pierderea exercițiului
financiar Sold C (ct. 121)
30
Sold D (ct. 121) 31
Repartizarea profitului (ct. 129) 32
CAPITALURI PROPRII – TOTAL (rd. 21 + 22+
+23 + 24 – 25 + 26 – 27 + 28 – 29 + 30 – 31 -32) 33
Suma de control F 10 :
) Conturi de repartizat după natura elementelor respective
) Solduri debitoare ale conturilor respective
) Solduri creditoare ale conturilor respective
****) Se utilizează de către entitățile care aplică art.24 alin.(2) din ordin .

Fig. 1.24/a. Bil anțul simplificat – formular cod 10 , model nr.3

Lichiditatea indică posibilitatea transformării elementelor patrimoniale în
bani (în decursul timpului). Cu cât termenul de transformare în bani este mai mic, cu
atât lichiditatea este mai mare.

După aces t criteriu, elementele de activ sunt prezentate în ordine crescătoare
a lichidității lor, de la cele mai puțin lichide la la cele cu un grad de lichiditate mai
mare. Astfel, imobilizările se transformă în bani după o perioadă mai îndelungată de
timp, deoar ece sunt bunuri durabile în activitatea entității. Activele circulante se
transformă în bani într -o perioadă mai scurtă în funcție de structura lor. Lichiditatea
activelor circulante crește de la stocuri la creanțe, apoi la titluri de valoare, ajungând
la disponibilități bănești care au o lichiditate foarte mare. După criteriul lichidității
activele se ordonează astfel:

47
 Imobilizări necorporale min.
 Imobilizări corporale
 Imobilizări financiare
 Stocuri
 Creanțe
 Investiții pe termen scurt
 Casa și conturi la bănci
 Cheltuieli în avans max.

Exigibilitatea se referă la termenul (intervalul de timp) la care o datorie va trebui
să fie achitată sau când elementul de pasiv se lichidează (iese din patrimoniu). Cu cât
intervalul de timp în care o da torie va fi achitată este mai mic, cu atât gradul de
exigibilitate crește (datoria este mai exigibilă). După criteriul exigibilității, elementele de
pasiv se ordonează după gradul de exigibilitate descrescător , de la cele mai exigibile la
cele mai puțin ex igibile.

Noua abordare a bilanțului conturează orientarea spre structuri ale datoriilor
așezate în raport cu scadența sub un an și peste un an. Datoriile sunt împărțite în
datorii curente , care trebuie plătite într -o perioadă de până la un an și datorii
necurente , care trebuie plătite într -o perioadă mai mare de un an.

După criteriul exigibilității , datoriile și capitalul propriu sunt ordonate astfel:
 Datorii : sume care trebuie plătite max.
într-o perioadă de până la un an
 Datorii : sume care trebuie plătite
într-o perioadă mai mare de un an
 Provizioane
 Venituri în avans
 Capital și rezerve min.

În alcătuirea modelului de bilanț vertical se pune accent cu preponderență pe
realitatea economică alături de forma juridică. Astfel, se reliefează locul și rolul
capitalului propriu în cadrul elementelor de pasiv, definit ca fiind interesul rezidual al
acționarilor în activele unei entități după deducerea tuturor datoriilor sale.

Detalierea informațiilor în cadrul bilanțului se face, în funcție de necesitățile
de informare în trepte : pe grupe, subgrupe și posturi bilanțiere (vezi fig.1.23, 1.24 și
1.24/a). Grupele se notează cu majuscule , subgrupele cu cifre romane iar posturile
bilanțiere cu cifre arabe .

 grupa este structura cea mai largă care prezintă element ele bilanțiere după criterii
globale . Grupele (în număr de 10) se notează cu majuscule de la A la J:

48

grupa A Active imobilizate A
grupa B Active circulante
grupa C Cheltuieli în avans
grupa D Datorii: Sume care trebuie plătite
într-o perioadă de până la un an
grupa E Active circulante nete / datorii curente nete
grupa F Total active minus datorii curente
grupa G Datorii: Sume care trebuie plătite
într-o perioadă mai mare de un an
grupa H Provizioane
grupa I Venituri în avans
grupa J Capital și rezerve J

Grupele de la A la C formează activele iar grupa D și grupele de la G la J
cuprind elementele de pas iv.
Grupele E și F integrează două structuri de subtotaluri reprezentând
indicatori economici ce rezultă din calcul :
Grupa E: Active circulante nete / datorii curente nete =Active circulante (Grupa B)
+ Cheltuieli în avans (Grupa C) – Datorii: Sume care trebuie plătite într -o perioadă de
până la un an (Grupa D) – Venituri în avans (parțial Secțiunea: Sume de reluat într -o
perioadă de până la un an) (parțial Grupa I) sau
Grupa E = Grupa B + Grupa C – Grupa D – parțial Grupa I Secțiunea: Sume de
reluat înt r-o perioadă de până la un an. Din formula de calcul rezultă că grupa E
stabilește diferența între active curente și pasive curente.
Grupa F: Total active minus datorii curente = Active imobilizate (Grupa A) +
Active circulante nete/Datorii curent e nete (Grupa E) sau
Grupa E = Grupa A + Grupa E . Din formula de calcul rezultă că grupa E stabilește
diferența între total active și pasive curente.
 subgrupa (capitol) divide grupele după caracteristici mai analitice . Exemplu :
Grupa A Active imobiliza te se detaliază în subgrupele : I Imobilizări necorporale, II
Imobilizări corporale și III Imobilizări financiare .
 postul de bilanț este structura cea mai mică, cea mai analitică, care dimensionează
fie un element individual din patrimoniu fie mai multe e lemente patrimoniale cu
aceleași caracteristici . Postul bilanțier are un grad de semnificație convenabil pentru
utilizatori, constituindu -se în poziții distincte. Exemplu 1: Grupa A Active
imobilizate , subgrupa II Imobilizări corporale se subdivide în posturile bilanțiere : 1.
Terenuri și construcții, 2. Instalații tehnice și mașini, 3. Alte instalații, utilaje și
mobilier, 4. Avansuri și imobilizări corporale în curs de execuție. Exemplu 2. Într-o
formă tabelară, selectăm exemplificări privind detalierea generală a informațiilor
din bilan ț ( fig.1.25). Din analiza acestor exemple observăm că grupa B Active
circulante, se detaliază pe subgrupa I Stocuri și în continuare pe patru posturi
bilanțiere iar subgrupa IV Casa și conturi la bănci, nu se mai detaliază sub formă de

49
posturi bilanțere. Grupa C Cheltuieli în avans, nu se detaliază pe subgrupe și posturi
bilanțiere. Grupa D Datorii : Sumele care trebuie plătite într -o perioadă de până la
un an , nu se detaliază se subgrupe ci numai pe opt posturi bilanție re. Grupa J
Capital și rezerve, se detaliază pe subgrupa 1 Capital, care la râ ndul ei se divizează
pe trei posturi bilanțere , iar Subgrup a II Prime de capital și Subgrupa III Rezerve
din reevaluare, nu se divizează în posturi bilanțiere.

TABEL – detalier e informații Bilanț
Grupa Sub-
grupa Post
bilanțier STRUCTURI BILANȚIERE
1 2 3 4
…….. ……. ……….. ……………………………………………………………………….
B ACTIVE CIRCULANTE
I Stocuri
1 Materii prime și ma teriale consumabile
2 Producția în curs de execuție
3 Produse finite și mărfuri
4 Avansuri pentru cumpărări de stocuri
…….. ………. …………………………………………………………..
IV Casa și conturi la bănci
C CHELTUIELI ÎN AVANS
D DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE
ÎNTR -O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN
1 Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni
2 Sume datorate instituțiilor de credit
3 Avansuri încasate în contul comenzilor
4 Datorii comerciale – furnizori
5 Efecte de comerț de plătit
6 Sume datorate entităților afiliate
7 Sume datorate entităților pe bază de interese de
participare
8 Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale și datoriile
privind asigurările sociale
……… ……. ………. ……………………………………………………………………….
J CAPITAL ȘI REZERVE
I Capital
1 Capital subscris vărsat
2 Capital subscris nevărsat
3 Patrimoniul regiei
II Prime de capital
III Rezerve din r eevaluare
……… …….. ……….. ………………………………………………………………………
Fig.1.25. Detalierea informațiilor în Bilanț – exemplu

50
Laborator tehnologic . La sfârșitul exercițiului N, entitatea „Dana „ SRL are
următoarea situație valorică a grupelor și subgrupelor bilanțiere:

grupa A Active imobilizate ……………………………………………………… ……. 20.000
I. Imoblizări necorporale………………………. …………………………. 5.000
II. Imobilizări corporale……………………………………………………15.000
grupa B Active circulante ……………………………………………………………. 110.0 00
I. Stocuri……………………………………………………………………….60.000
II. Creanțe………………………………………………………………………30.000
IV. Casa și conturi la bănci………………………………………………20.000
grupa C Cheltuieli în avans ……………………………………………………………. 6.000
grupa D Datorii: Sume care trebuie plătite într-o perioadă de până la
un an……………………………………………………………………………. 105.000
grupa G Datorii: Sume care trebuie plătite într -o perioadă mai mare de
un an ……………………………………………………………………………… 17.000
grupa H Provizioane ………………………………………………………………………. 1.000
grupa I Venituri în avans …………. ………………………………………………….. 10.000
din care: Sume de reluat într -o perioadă de până la un an 3.000
grupa J Capital și rezerve ………………………………………………………………. 5.900
I. Capital subscris vărsat……………………………………. ………….900 ( + )
IV. Rezerve…………………………………………………………………….100 ( + )
V. Profitul reportat……………………………………………………..3.000 ( + )
VI. Profitul curent………………………………………………………..2.000 ( + )
Repartizarea profitului………………………………………………… 100 ( – )
Se cere :
a. Calculați Grupa E Active circulante/datorii curente nete
b. Calculați Grupa F Total active minus datorii curente
c. Completați formularul Bilanț prescurtat de la fig.1.24, rubricile de
totaluri, coloana Sold la sfârșitul anului.
Rezolvare :
a. Grupa E = Grupa B + Grupa C – Grupa D – Grupa I (parțial) =
= 110.000 + 6.000 – 105.000 – 3.000 = 8.000 le i
b. Grupa F = Grupa A + Grupa E = 20.000 + 8.000 = 28.000 lei
c. Completarea formularului de Bilanț prescurtat se va face prin
transpunerea datelor privind grupe și subgrupe, din enunț în
formular cu respectarea regulilor de elaborare.

51
1.2.4. Modelul Contului de profit și pierd ere

Conturile de venituri și cheltuieli nu apar în
bilanț ci numai diferența dinte ele sub forma rezultatului
exercițiului, care poa te fi profit sau pierdere . Pentru a
descrie și analiza procesul de formare a rezultatului se
elaborează documentul de sinteză Cont de profit și
pierdere ca și parte componentă unitară a setului de
formulare care alcătuiesc Situațiile financiare anuale,
alături de bilanț.
Noțiunea de Cont de profit și pierdere este inspirată din practica contabilă în
vederea identificării mecanismului prin care se fac cunoscute informațiile despre
câștigul sau pierderea din afaceri.
Contul de profit și pierdere este docum entul de sinteză care măsoară
performanțele financiare ale unei entități cu prezentarea veniturilor, a cheltuielilor
și rezultatelor obținute în cursul unei perioade date.
Contul de profit și pierdere evidențiază și explică într -o formă analitică
rezultat ele prin prisma raportului de echilibru între cheltuieli și venituri, potrivit
ecuației fundamentale :

 Rezultatul exercițiului = Venituri – Cheltuieli

Elementele de bază ale Contului de profit și pierdere sunt :
 venitu rile
 cheltuielile
 profiturile
 pierderile

Modelul Contului de profit și pierdere este sub formă de listă, pe verticală,
unde sunt prezentate mai întâi venituril e și apoi cheltuielile aranjate după natura
economică sau conținut economic . Formularele se elaborează în două variante:
model nr.1 Cont de profit și pierdere , pentru entitățile care elaborează Situații
financiare (forma lungă) și Situații financiare presc urtate (fig.1.26), simbolizat prin
cod Formular 20 și model nr.2 Cont de profit și pierdere simplificat pentru
entitățile care elaborează Situații financiare simplificate (fig.1.26/a), simbolizat prin
cod Formular 20.

52

CONT DE PROFIT ȘI PIERDERE
la data de 31 decembrie N
Formular 20 -lei-

Denumirea indicatorilor Nr.
rd. Exercițiul financiar

N – 1 N
A B 1 2
1.Cifra de a faceri netă (rd. 02+03+04+05+06 ) 01
Producția vândută (ct. 701 + 702 + 703 + 704 +
+ 705 + 706 + 708) 02
Venituri din vânzarea mărfurilor (ct.707) 03
Reduceri comerciale acordate (ct.709) 04
Venituri din dobânzi înregistrate de entitățile radiate
din Registrul general și care mai au în derulare
contracte de leasing (ct.766***) 05
Venituri din subvenții de exploatare aferente ci frei
de afaceri nete (ct. 7411) 06
2. Venituri aferente costului de producție în curs de
execuție ( ct.711 + 712 )
Sold C 07
Sold D 08
3. Producția realizată de entitate pentru scopurile
sale proprii și capitalizată (ct. 721 + 722) 09
4. Alte venituri di n exploatare (ct.758 +7417 +7815) 10
– din care fond comercial negativ 11
Venituri din exploatare – TOTAL
(rd. 01 + 07 – 08 + 09 + 10) 12
5.a.Cheltuieli cu materiile prime și materialele
(ct. 601 + 602 – 7412) 13
Alte cheltuieli materiale (ct.603 + 604 + 606 + 608) 14
5.b.Alte cheltuieli externe (cu energia și apa)
(ct. 605 – 7413) 15
5.c.Cheltuiel i privind mărfurile (ct. 607) 16
Reduceri comerciale primite (ct. 609) 17
6. Cheltuieli cu personalul (rd. 19 + 20), din care : 18
a. Salarii și indemnizații
(ct. 641 + 642 +64 3+ +644 – 7414) 19
b. Cheltuieli cu asigurările și protecția socială
(ct. 645 – 7415) 20
7.a. Ajustări de valoare privind imobilizările corpo –
rale și necorporale (rd. 22 – 23) 21
a.1.Cheltuieli (ct. 6811 + 6813) 22
a.2. Venituri (ct. 7813) 23
b. Ajustări de valoare privind activele circulante
(rd.25 – 26) 24

53
b.1. Cheltuieli (ct. 654 + 6814) 25
b.2. Venituri (ct. 754 + 7814) 26
8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 28 la 31 ) 27
8.1. Cheltuieli privind prestațiile externe
(ct.611+ 612 + 613 + 614 + 621 + 622 + 623+
+ 624 + 625 + 626 + 627 + 628 – 7416) 28
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte
asimilate (ct. 635) 29
8.3. Alte cheltuieli (ct. 652+658) 30
Cheltuieli privind dobânzile de refinanțare înregis –
trate de entitățile radiate din Registrul general și
care mai au în derulare contracte de leasing (ct 666*) 31
Ajustări privind provizioanele (rd. 33 – 34) 32
– Cheltuieli (ct. 6812) 33
– Venituri (ct. 7812) 34
Cheltuieli din exploatare – TOT AL
(rd. 13 la 16 – 17 + 18 + 21 + 24 + 27 + 32) 35
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN
EXPLOATARE

(Profit rd. 12 – 35) 36
(Pierdere rd. 35 – 12) 37
9. Venituri din interese de participare
(ct. 7611 + 7613) 38
– din care,venituri obținute de la entitățile afiliate 39
10. Venituri din alte investiții și împrumuturi care
fac parte din activele imobizate (ct. 763) 40
– din care,venituri obținute de la entitățile afiliate 41
11. Venituri din dobânzi (ct. 766) 42
– din care,venituri obținute de la entitățile afiliate 43
Alte venituri financiare (ct.762+764+765+767+768) 44
Venituri financiare – TOTAL
(rd. 38 + 40 + 42 + 44) 45
12. Ajustări de valoare privind imobilizările finan –
ciare și investițiile financiare deținute ca active
circulante (rd. 47 – 48) 46
– Cheltuieli (ct. 686) 47
– Venituri (ct. 786) 48
13. Cheltuieli privind dobânzile (ct. 666*+ 7818) 49
– din care,cheltuielile în relația cu entitățile afiliate 50
Alte cheltuieli financiare
(ct. 663 + 664 + 665 + 667 + 668) 51
Cheltuieli financiare – TOTAL (rd.46+49+51) 52
PROFITUL SAU PIERDEREA
FINANCIAR (Ă):

(Profit rd. 45 – 52) 53
(Pierdere rd. 52 – 45) 54

54
14. PROFITUL SAU PIERDEREA
CURENTĂ:

(Profit rd. 12 + 45 – 35 – 52) 55
(Pierdere rd. 35 + 52 – 12 – 45) 56
15. Venituri extraordinare (ct. 771) 57
16. Cheltuieli extraordinare (ct. 671) 58
17. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN
ACTIVITATEA EXTRAORDINARĂ:

(Profit rd. 57 – 58) 59
(Pierdere rd. 58 – 57) 60
Venituri totale (rd.12 + 45 + 57) 61
Cheltuiel i totale (rd.35 + 52 + 58) 62
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUTĂ:
(Profit rd. 61 – 62) 63
(Pierdere rd. 62 – 61) 64
18. Impozitul pe profit (ct. 691) 65
19. Alte impozite nep rezentate la elementele
de mai sus (ct. 698) 66
20. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă)
A EXERCIȚIULUI FINANCIAR:
Profit (rd. 63 – 64 – 65 – 66) 67
Pierdere (rd. 64 + 65 + 66 – 63) 68
Suma de control F 20:
*) Conturile de repartizat după natura elementelor respective.
Rd.19 La acest rând se cuprind și drepturile colaboratorilor, stabilite potrivit legislației muncii, care se preia u din
rulajul debitor al contului 621 “Cheltuieli cu colaboratorii”, analitic “Colaboratori persoane fizice”.

Fig. 1.26. Contul de profit și pierdere – formular cod. 20, model nr.1,
pentru entitățile care elaborează Situații financiare forma lungă și pres curtată

CONT DE PROFIT ȘI PIERDERE simplificat
la data de 31 decembrie N

Formular 20 -lei-

Denumir ea indicatorilor Nr.
rd. Execițiul financiar

N – 1 N
A B 1 2
1.Cifra de afaceri netă (rd. 02+03+04+05) 01
Producția vândută (ct. 700 + 704 + 708) 02
Venituri din vânzarea mărfurilor (ct.707) 03
Redu ceri comerciale acordate (ct.709) 04

55
Venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei
de afaceri nete (ct. 741*) 05
2. Venituri aferente costului producției ( ct.710)
Sold C 06
Sold D 07
3. Producția realizată de entitate pentru scopurile
sale proprii și capitalizată (ct. 721 + 722) 08
4. Alte venituri din exploatare (ct.750 +741*) 09
Venituri din exploatare – TOTAL
(rd. 01 + 06 – 07 + 08 + 09) 10
5.a.Cheltuieli cu materiile prime și materialele și
amba laje (ct. 600*– 741*) 11
b.Alte cheltuieli materiale (ct.600* + 606) 12
c.Alte cheltuieli externe (cu energia și apa)
(ct. 605 – 741*) 13
d.Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607) 14
Reduceri comerciale primite (ct. 609) 15
6. Cheltuieli cu personalul (rd. 17 + 18), din care : 16
a. Salarii și indemnizații (ct. 641 + 642 – 741*) 17
b. Cheltuieli cu asigurările și protecția socială
(ct. 645 – 741*) 18
7.a. Amortizări, provizioane și ajustări de valoare
(ct. 681 – 781) 19
8.
8.1. Cheltuieli privind prestațiile externe
(ct.610 + 620 – 741*) 20
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte
asimilate (ct. 635) 21
8.3. Alte cheltuieli de exploatare (ct. 650) 22
Cheltuieli din exploatare – TOTAL
(rd. 11 la 14 – 15 + 16 + 19 + 20 + 21 + 22) 23
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN
EXPLOATARE

(Profit rd. 10 – 23) 24
(Pierdere rd. 23 – 10) 25
9. Venituri din dobânzi (ct. 766) 26
Alte venituri financiare (ct.765 +768) 27
Venituri financiare – TOTAL (rd. 26 + 27) 28
10. Ajustări de valoare privind imobilizările finan –
ciare și investițiile financiare deținute ca active
circulante (rd. 30 – 31) 29
– Cheltuieli (ct. 686) 30
– Venituri (ct. 786) 31
11. Cheltuieli privind dobânzile (ct. 666 – 741*) 32
Alte cheltuieli financiare (ct. 665 + 668) 33
Cheltuieli financiare – TOTAL (rd.29+32+33) 34

56
PROFITUL SAU PIERDEREA
FINANCIAR (Ă):

(Profit rd. 28 – 34) 35
(Pierdere rd. 34 – 28) 36
12. Venituri extraordinare (ct. 771) 37
13. Cheltuieli extraordinare (ct. 671) 38
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN
ACTIVITATEA EXTRAORDINARĂ:

(Profit rd. 37 – 38) 39
(Pierdere rd. 38 – 37) 40
Venituri totale (rd.10 + 28 + 37) 41
Cheltuieli totale (rd.23 + 34 + 38) 42
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUTĂ:
(Profit rd. 41 – 42) 43
(Pierdere rd. 42 – 41) 44
14. Impozitul pe profit/venit (ct. 691+698) 45
19. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă)
A EXERCIȚIULUI FINANCIAR:
Profit (rd. 63 – 64 – 65 – 66) 46
Pierdere (rd. 64 + 65 + 66 – 63) 47
Suma de control F 20:
*) Conturile de repartizat după natura elementelor respective.
Fig. 1.26/a. Contul de profit și pierdere – formular cod. 20, model nr.2,
pentru entitățile care elaborează Situații financiare simplificate

În Contul de profit și pierdere, veniturile și cheltuielile sunt grupate , în trepte ,
pe activități: exploatare, financiară, curentă, extraordinar ă, totală (fig.1.27.)

A C T I V I T A T E T O T A L Ă (GLOBALĂ)
EXPLOATARE FINANCIARĂ EXTRAORDINARĂ
Activitate principală, de
bază, care este reprezen –
tată de obiectul de activi –
tate. (exemple: activități
de producție, comerț, servi –
cii, construcț ii etc ) Activitate care cuprinde
operațiuni cu caracter
financiar, bancar, valutar
(exemple: activități privind
imobilizări financiare, inv –
vestiții pe termen scurt, cre –
dite bancare etc) Activitate cu caracter ex –
cepțional, întâmplător,
care nu apare în mod
curent și cu regularitate
(exemple: calamități, dezas –
tre naturale, exproprieri etc)

ACTIVITATE CURENTĂ
Activitate desfășurată ca parte intregrantă a afacerilor
unei entități precum și activitățile conexe.

Fig. 1.27. Structura activității unei entități

57
Prezentarea veniturilor și cheltuielilor se face în raport cu structura activității
după natura economică iar în cadrul acestora pe surse de venituri și elemente primare
de cheltuieli. Exemplificăm selectiv într -o manieră comparativă, față î n față, exemple
de structuri ale veniturilor și cheltuielilor ( fig.1. 28):

R E Z U L T A T

VENITURI
CHELTUIELI
1. VENITURI DIN EXPLOATARE
 Cifra de afaceri netă ( indicator )
 Venituri din vânzarea produselor finite
 Venituri din vânzarea semifabricatelor
 Venituri din vânzarea produselor
reziduale
 Venituri din lucrări executate și
servicii prestate
 Venituri din studii și cercetări
 Venituri din redevențe, locații de
gestiune și chirii
 Venituri din vânzarea mărfurilor
 Venituri din activități diverse
 Variația stocurilor de produse finite ( )
 Alte categorii de venituri 1. CHELTUIELI DE EXPLOATARE
 Cheltuieli c u materiile prime și
materialele consumabile
 Alte cheltuieli materiale
 Cheltuieli cu personalul
 Cheltuieli privind prestațiile externe
 Cheltuieli cu impozite și taxe
 Cheltuieli cu despăgubiri, donații și
activele cedate
 Ajustări de valoare privind
imobilizările corporale și necorporale
 Ajustări de valoare privind activele
circulante
 Ajustări privind provizioanele
 Alte elemente de cheltuieli
2. VENITURI F INANCIARE
 Venituri din interese de participare
 Venituri din creanțe imobilizate
 Venituri din investiții financiare pe
termen scurt
 Venituri din dobânzi
 Venituri din diferențe de curs valutar
 Alte elemen te de venituri financiare 2. CHELTUIELI FINANCIARE
 Pierderi din creanțe legate de
participații
 Cheltuieli privind investițiile financiare
cedate
 Cheltuieli privind dobânzile
 Cheltuieli din diferențe de curs valutar
 Ajustări de valoare privind imobilizări –
le financiare și a investițiilor financiare
deținute ca active circulante
 Alte elemente de cheltuieli financiare
3. VENITURI EXTRAORDINARE
 Venituri din subvenții pentru evenimente
extraordinare 3. CHELTUIELI EXTRAORDINARE
 Cheltuieli privind calamitățile și alte
evenimente extraordinare
4. Cheltuieli cu impozitul pe profit

Fig.1.28. Tabel selectiv/comparativ privind structura veniturilor și cheltuielilor după natura
activității, surse de venituri și elemente primare de cheltuieli

58
În modelul Contului de profit și pierdere (fig.1.26), alături de structurile de
venituri se pune în evidență indicatorul economic Cifra de afaceri netă . Cifra de
afaceri netă cuprinde sumele rezultate din vânzarea de produse și furnizarea de
servicii, care se înscriu în activitatea curentă a entității, după deducerea reducerilor
comerciale și a taxei pe valoarea adăugată.
De asemenea alături de elementele primare de cheltuieli se integr ează posturi
reziduale (rezultative) referitoare la ajustări de valoare la imobilizări și active circulante
precum și ajustări privind provizioanele. Ajustările de valoare reprezintă toate corecțiile
destinate să țină seama de reducerile valorilor actuale individuale, stabilite la data
bilanțului, indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă.
Contul de profit și pierdere sub formă de listă descrie formarea rezultatului și
pune în evidență rezultatul generat de fiecare tip de activitate :

 Rezultatul din exploatare ( profit sau pierdere)
 Rezultatul financiar ( profit sau pierdere)
 Rezultatul curent ( profit sau pierdere)
 Rezultatul extraordinar ( profit sau pierdere)
 Rezultatul brut ( profit sau pierdere)
 Rezultatul net al exercițiului financiar ( profit sau pierdere)

Prezentarea informațiilor se face cu date comparative pentru exercițiul
încheiat (N) și cel precedent (N – 1). Numerotarea pozițiilor se face cu cifre arabe iar
exprimarea datelor valorice se face în lei. Metodologia pentru determinarea
indicatorilor de rezultate din Contul de profit și pierdere se structurează astfel:

 Rezultat din exploatare (RE) =Venituri din exploatare(VE) –Cheltuieli din exploatare(CE)

 RE = VE – CE PE = VE – CE
pE = CE – VE

Rezultatul din exploatare se concretizează în profit (rezultat pozitiv) PE, când
veniturile din exploatare sunt mai mari decât cheltuielile de exploatare sau în pierdere
(rezultat negativ) pE, în situația în care cheltuielile de exploatare s unt mai mari decât
veniturile din exploatare.

 Rezultat financiar (RF) = Venituri financiare (VF) – Cheltuieli financiare (CF)

 RF = VF – CF PF = VF – CF
pF = CF – VF

Rezultatul financiar se concretizează în profit (rezultat pozitiv) PF, când
veniturile financiare sunt mai mari decât cheltuielile financiare sau în pierdere (rezultat
negativ) pF, în situația în care cheltuielile financiare sunt mai mari decât veniturile
financiare.

59
 Rezultat curent (RC) = Venituri curente (VC) – Cheltuieli curente (CC)

 RC = VC – CC PC = VE + VF – CE – CF
pC = CE + CF – VE – VF

Rezultatul curent se concretizează în profit (rezultat pozitiv) PC, când
veniturile curente sunt mai mari decât cheltuielile curente sau în pierdere (rezultat
negativ) pC, în sit uația în care cheltuielile curente sunt mai mari decât veniturile
curente.

 Rezultat extraordinar (Re) = Venituri extraordinare (Ve) – Cheltuieli extraordinare (Ce)

 Re = Ve – Ce Pe = Ve – Ce
pe = Ce – Ve

Rezultatul extraordinar se concretizează în profit (rezultat pozitiv) Pe, când
veniturile extraordinare sunt mai mari decât cheltuielile extraordinare sau în pierdere
(rezultat negativ) pe, în situația în care cheltuielile extraordinare sunt mai
mari decât veniturile extraordinare.
 Rezultat brut (RB) = Venituri totale (VT) – Cheltuieli totale (CT)

 RB = VT – CT PB = VT – CT = (VE + VF + Ve) – (CE + CF + Ce)
pT = CT – VT = (CE + CF + Ce) – (V E + VF + Ve)

Rezultatul brut se concretizează în profit (rezultat pozitiv) PB, când venituril e
totale sunt mai mari decât cheltuielile totale sau în pierdere (rezultat negativ) pT, în
situația în care cheltuielile totale sunt mai mari decât veniturile totale.
Rezulatul net al exercițiului ( Rn) poate fi profit sau pierdere. În situația în
care se o bține profit brut ( PB) rezultatul net al exercițiului va lua forma profitului net .
Profitul net (Pn) se calculează prin deducerea din profitul brut a cheltuielilor cu
impozitul pe profit ( Ip) și a altor impozite, calculate asupra veniturilor ( Ai). În
situa ția în care se realizează pierdere (pT) nu se mai calculează impozitul pe profit.

 Rn Pn = PB – Ip – Ai
pT = CT – VT

Rezultatele din exploatare, financiare, curente, extraordinare, se mai numesc
și rezultate parțiale iar rezul tatul brut și rezultatul net se mai numește și rezulta t total
sau global .
Prezentăm într -o variantă simplificată didactică, modelul listă al Contului
de Profit și pierdere , prin prisma evidențierii mecanismului de formare a rezultatelor
(fig.1.29).

60
CONT DE PROFIT ȘI PIERDERE
la data de 31.12. N
– model didactic selectiv –
Denumirea indicatorilor Exercițiul financiar
N
V E
C E Venituri din exploatare
Cheltuieli di n exploatare
1.
PE
pE Rezultat din exploatare ( RE )
 Profit ( VE – CE )
 Pierdere ( CE – VE )
V F
C F Venituri financiare
Cheltuieli financiare
2.
PF
pF Rezultat financiar ( RF )
 Profit ( VF – CF )
 Pierdere ( CF – VF )
3.
PC
pC Rezultat curent ( RC )
 Profit ( VE + VF – CE – CF )
 Pierdere ( CE + CF – VE – V F )
V e
C e Venituri extraordinare
Cheltuieli extraordinare
4.
Pe
pe Rezultat extraordinar ( Re )
 Profit ( Ve – Ce )
 Pierdere ( Ce – Ve )
V T
C T Venituri totale ( VE + VF + Ve )
Cheltuieli totale ( CE + CF + Ce )
5.
PB
pT Rezultat brut ( RB )
 Profit ( VT – CT)
 Pierdere ( CT – VT )
I p Impozit pe profit
A i Alte impozite neprezentate la elementele
de mai sus
6.(Rn)
Pn
p Rezultatul net al exercițiului financiar
 Profit ( PB – Ip – Ai )
 Pierdere
Fig.1.29. Contul de profit și pierdere – model didactic selectiv, prezentat după algoritmul de
calcul din formul arul de sinteză.

Laborator tehnologic. Entitatea Y înregistrează la sfârșitul exercițiului financiar N,
următoarele venituri și cheltuieli :
 venituri din exploatare (VE) 90.000
 venituri finan ciare (VF) 10.000
 venituri extraordinare (Ve) 20.000

61
 cheltuieli de exploatare (CE) 50.000
 cheltu ieli financiare (CF) 20.000
 cheltuieli extraordinare ( Ce) 10.000
Din analiza situației financiar -contabile, r ezultatul fiscal sau baza de impozitare
pentru calculul impozitului este egal cu rezultatul brut. Cot a de impozitare este cota
unică de 16 %.

Se cere :
a. Calculați rezultatele parțiale
b. Calculați rezultat ul global (total)
c. Completați formularul selectiv didactic Cont de profit și pierdere de la
fig.1.29. pe baza rezultatelor obținute din rezolvarea cerințelor de la pct.a
și b
d. Completați apoi formularul Cont de profit și pierdere de la fig.1.26, cod
Formular 20, coloana Exercițiul financiar N, rubricile de totaluri, pe baza
datelor obținute din rezolvările anterioare.

Rezolvare : a .
 RE = VE – CE = 9 0.000 – 50.000 = + 40.000 lei ( profit )
sau PE = VE – CE = 90.000 – 50.000 = 40.000 lei
 RF = VF – CF = 20.000 – 10.000 = – 10.000 lei ( pierdere )
sau pF = CF – VF = 10.000 – 20.000 = 10.00 0 lei
 RC = VC – CC = (VE + VF) – (CE+CF) = ( 90.000 +10.000) –
– (50.000 + 20.000) = 100.000 – 70.000 = + 30.000 lei ( profit)
sau PC = VE + VF – CE – CF = 90.000 + 10.000 – 50.000 – 20.000 =
= 30.000 lei
 Re = Ve – Ce = 20.000 – 10.000 = + 10.000 lei ( profit )
sau Pe = Ve – Ce = 20.000 – 10.000 = 10.000 lei

b .
 RB = VT – CT = (VE + VF + Ve) – (CE + CF + Ce) =
= (90.000+10.000+20.000) – (50.000+20.000+10.000) = 120.000 –
– 80.000 = + 40.000 lei ( profit )
sau PB = VT – CT = (VE + VF + Ve) – (CE + CF + Ce) =
= (90.000+10.000+20.000) – (50.000+20.000+10.000) =
= 120.000 – 80.000 = 40.000 lei
Pn = PB – I p
I p = PB x cota = 40.000 x 16 % = 6.400 lei
P n = 40.000 – 6.400 = 33.600 lei

62
1.2.5. Modelul Situației modificărilor capitalului propriu

Situația modificărilor capitalului propriu este un
formular distinct al Situațiilor financiare anuale, în care se
prezintă în mod detaliat toate variațiile capitalului propriu
între momentul de început și cel de sfârșit al exercițiului
financiar. De asemenea, în cadrul capitalurilor proprii se
evidențiază și efectul cumulativ al modificărilor de politici
contabile și corecții ale erorilor contabile . Pentru fiecare
element al capitalului propriu
se prezintă dat ele privind soldul inițial, mișcările capitalului prin creșteri sau
reduceri și soldul final .
Formularul se întocmește obligatoriu de către entitățile care elaborează
Situațiile financiare anuale (forma lungă). Pentru entitățile care elaborează Situații
financiare prescurtate, întocmirea este opțională iar pentru entitățile care elaborează
Situațiile financiare simplificate nu există obligativitatea întocmirii. Exprimarea
datelor se face în lei. (fig.1.30).
Pe orizontală , calculul indicatorilor se fac e după formula matematică: Sold la
începutul anului + Creșteri total – Micșorări total = Sold la sfârșitul anului .
Calculul se stabilește pentru valoarea totală , din care se detaliază creșteri și micșorări
prin transfer.
Pe verticală , indicatorul Total ca pitaluri proprii se stabilește prin însumarea
elementelor care compun capitalurile proprii. Calculul se face ținând cont de semnele
algebrice care revin fiecărui element.
Prezentările cifrice în formular trebuie să fie însoțite de informații referitoare l a:
 natura modificărilor și tratamentul fiscal aplicat (dacă este cazul)
 natura și scopul pentru care au fost constituite rezervele
 orice alte informații semnificative

SITUAȚIA MODIFICĂRILOR CAPITALULUI PROPRIU
la data de 31.12.N
-lei-
Denumirea
elementului Sold la
începutul
anul ui Creșteri Reduceri Sold la
sfârșitul
anului Total
din care Prin
transfer Total
din care Prin
transfer
1 2 3 4 5 6 7
Capital subcris (+)
Patrimoniul regiei (+)
Prime de capital (+)
Rezerve din reevaluare
(+)
Rezerve legale (+)
Rezerve statutare sau
contractuale (+)
Rezerve reprezentând

63
surplusul realizat din re –
zerve din reevaluare (+)
Alte rezerve (+)
Acțiuni proprii (–)
Câștiguri legate de
instrumentele de
capitaluri proprii (+)
Pierderi legate de
instrumentele de
capitaluri proprii (-)
Rezultatul reportat re –
prezentând profitul ne –
repartizat sau pierderea
neacoperită
SOLD C (+)
SOLD D (–)
Rezultatul reportat pro –
venit din adoptarea pen –
tru prima dată a IAS mai
puțin IAS 29*
SOLD C (+)
SOLD D (–)
Rezultatul reportat pro –
venit din corectarea er o-
rilor contabile
SOLD C (+)
SOLD D (–)
Rezultatul reportat pro –
venit din trecerea la a –
plicarea Reglementărilor
contabile conforme cu
Directiva a IV -a a CEE
SOLD C (+)
SOLD D (–)

Profitul sau pierderea
exercițiului financiar
SOLD C (+)
SOLD D (–)
Repartizarea profitului
(–)
TOTAL capitaluri
proprii (=)
Fig.1. 30. Situația modificărilor capitalurilor proprii – formular

Laborator tehnologic. La sfârșitul exercițiului N, entitatea „ALFA” SA elaborează
documentul de sinteză Situația modificărilor capitalurilor proprii. Pe baza infor –

64
mațiilor preluate din Bilanț și Contul de profit și pierdere, se cunosc următoarele
date :
1. Capital subscris:
 Sold la începutul exercițiului…………………100.000
 Reduceri total…………………………… ………….10.000
2. Prime de capital
 Sold la începutul exercițiului………………….10.000
 Creșteri total………………………………………..10.000
3. Rezerve din reevaluare
 Sold la începutul exercițiului………………….25.000
 Creșteri total………………………………………….5.000
4. Rezerve legale
 Sold la începutul exercițiului……………………4.500
 Creșteri total………………………………………….1.500
5. Rezerve statutare sau contractuale
 Sold la începutul e xercițiului……………………2.500
 Reduceri total…………………………………………1.000
6. Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare
 Sold la începutul exercițiului…………………….7.000
7. Alte rezerve  Sold la începutul exercițiului…………………. –
 Creșteri total………………………………………….1.000
8. Acțiuni prop rii
 Sold la începutul exercițiului…………………. –
 Creșteri total…………………………………………17.000

9. Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartiz at sau
pierderea neacoperită SOLD C
 Sold la începutul exercițiului………………….30.000
 Creșteri total………………… ……………………..15.000
10. Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile
SOLD D
 Sold la început ul exercițiului…………………. –
 Creșteri total…………………………………………6.000
11. Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea Reglementărilor
Conta bile conforme cu Directiva a IV -a a CEE SOLD C
 Sold la începutul exercițiului…………………. –
 Creșteri total………………………………………….5.000
12. Pr ofitul sau pierderea exercițiului financiar SOLD C
 Sold la începutul exercițiului………………….70.000
 Creșteri total………………………………………..15.00 0
13. Repartizarea profitului
 Sold la începutul exercițiului………………….70.000
 Creșteri total………………………………………….5.000

65
Se cere :
a. Calculați Soldul la sfârșitul anului pentru fiecare element al capitalului
propiu
b. Completați formularul Situația modificărilor capitalurilor proprii de la
fig.1.30 , pe baza rezultatelor obținute din rezolvarea cerințelor de la
punctul a.
Rezolvare :
a. 1. Capital subsris
Sold sfârșitul anului = Sold la începutul anului – Reduceri =
= 100.000 – 10.000 = 90.000 lei
2. Prime de capital
Sold sfârșitul anului = Sold la începutul anului + Creșteri =
= 10.000 + 10.000 = 20.000 lei
3. Rezerve din reevaluare
Sold sfârșitul anului = Sold la începutul anului + Creșteri =
= 25.000 + 5.000 = 30.000 lei
4. Rezerve legale
Sold sfârșitul anului = Sold la începutul a nului + Creșteri =
= 4.500 + 1.500 = 6.000 lei
Continuați rezolvarea și pentru celelalte structuri ale capitalului propriu, pre – zentate
în formular.

1.2.6. Modelul Situației fluxurilor de numera r

Formularul Situația fluxurilor de numerar prezintă modul în care o entitate
generează și utilizează numerarul și echivalentele de numerar.
Fluxurile de numerar reprezintă intrările și
ieșirile de numerar precum și echivalentele de
numera r dintr -o perioadă . Numerarul cuprinde
disponibilitățile bănești și depozitele la vedere.
Echivalentele de numerar sunt investițiile financiare pe
termen scurt, foarte lichide și care sunt ușor
convertibile în numerar.
Fluxurile de nu merar se calculează ca și dife –
rență între încasările și plățile perioadei. Dacă încasările sunt mai mari decât plățile
rezultă un excedent sau numerar net pozitiv (+) iar dacă plățile sunt mai mari decât
încasările rezultă un deficit sau numerar net nega tiv (-). Excedentul indică
capacitatea entității de a -și onora plățile independent, fără a apela la active curente sau
la credite. Deficitul arată că o entitate cheltuiește mai mult decât încasează din vânzări
sau din alte tranzacții în timpul unui exerciț iu financiar. Numerarul negativ poate fi
soluționat prin acoperirea din credite bancare sau datorii restante, fie entitatea intră în
faliment.

66
Fluxurile de numerar se determină pe trei tipuri de activități : activitatea de
exploatare, activitatea de inves tiții, activitatea de finanțare iar calculul se face prin
metoda directă . (fig. 1.31).
Activitatea de exploatare este principala activitate generatoare de venituri.
Fluxurile de numerar din activitatea de exploatare este indicatorul care arată
posibilitate a menținerii capacității de funcționare a entității, plata dividendelor etc.,
fără a recurge la surse externe de finanțare.
Activitatea de investiții se referă la achiziționarea și vânzarea de active
imobilizate și alte investiții. Fluxurile de numerar din activitatea de investiții indică
posibilitatea achizițiilor de tehnologie nouă, utilaje, instalații, construcții etc.
Activitatea de finanțare este determinată de modificări ale valorii și structurii
capitalurilor proprii și împrumuturilor entității. Fluxurile de numerar din activitatea
de finanțare permit estimarea fluxurilor de trezorerie pentru primiri sau
rambursări de credite, încasări din emisiuni de obligațiuni sau alte titluri emise etc.

Fig.1.31. Clasificarea fluxurilor de numerar pe tipuri de activități

Situația fluxurilor de numerar se întocmește obligatoriu de către entitățile
care elaborează Situațiile financiare anuale (forma lungă). Pentru entitățile care
elaborează Situații financiare prescurtate, întocmirea este opțională iar pentru
entitățile care elaborează Situațiile financiare simplificate nu există obligativitatea
întocmirii ei. Exprimarea datelor se face în lei. (fig.1.32)

SITUAȚIA FLUXURILOR DE NUMERAR
la data de 31.12.N -lei-
Nr.po –
ziției Denumirea elementului Exercițiul financiar
precedent curent
A B 1 2
1 FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE
2 Încasări de la clienți (+)
3 Plăți către furnizori și angajați (–)
4 Dobânzi plătite (–)
5 Impozit pe profit plătit (–)
6 Încasări din asigurarea î mpotriva cutremurilor( +)
7 Numerar net din activități de exploatare ()
FLUXURI DE NUMERAR
Fluxuri de numerar
din activitatea de
EXPLOATARE Fluxuri de numerar
din activitatea de
INVESTIȚII Fluxuri de numerar
din activitatea de
FINANȚARE

67
8 FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITĂȚI DE INVESTIȚII
9 Plăți pentru achiziționarea de acțiuni ( –)
10 Plăți pentru achiziționarea de imobilizări
corpora le ( –)
11 Încasări din vânzarea de imoblizări corporale (+)
12 Dobânzi încasate (+)
13 Dividende încasate (+)
14 Numerar net din activități de investiție ()
15 FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITĂȚI DE FINANȚARE
16 Încasări din emisiunea de acțiuni (+)
17 Încasări din împrumuturi pe termen lung (+)
18 Plata datoriilor aferente leasing -ului financiar ( –)
19 Dobânzi plătite ( –)
20 Numerar net din activități de finanțare ()
21 Creșterea netă a numerarului și echivalentelor
de numerar (poz.7 + 14 + 20)
22 Numerar și echivalente de numerar la
începutul exercițiului financiar (an anterior)
23 Numerar și echivalente de numerar la sfârșitul
exercițiului financiar (poz.21 + 22 )
Fig.1.32. Situația fluxurilor de trezorerie – formular me toda directă
Laborator tehnologic. Pe baza datelor preluate din Bilanț și Contul de profit și
pierdere de la sfârșitul exercițiului N, entitatea „BETA” SA prezintă următoarea
situație:
 Poz. 2. Încasări de la clienți………………………………… ………..400.000 (+)
 Poz. 3. Plăți către furnizori și angajați…………………………….130.000 (–)
 Poz. 4. Dobânzi plătite…………………………………………………….10.000 (–)
 Poz. 5. Impozit pe profit plătit…………… ……………………………..20.000 (–)
 Poz.10. Plăți pentru achiziționarea de imobilizări corporale.200.000 (–)
 Poz.11. Încasări din vânzarea de imobilizări corporale………..40.000 (+)
 Poz.12. Dobânzi încasate………………………………. …………………10.000 (+)
 Poz.17. Încasări din împrumuturi pe termen lung……………….110.000 (+)
 Poz.19. Dobânzi plătite……………………………………………………..20.000 (–)
 Poz.22. Numerar și echivalente de numerar la încep utul
exercițiului financiar…………………………………………..150.000 (+)
Se cere :
a. Calculați indicatorul Numerar net din activitatea de exploatare. ( poz.7 )
b. Calculați indicatorul Numerar net din activ itatea de investiție. ( poz.14 )
c. Calculați indicatorul Numerar net din activitatea de finanțare. ( poz.20 )
d. Calculați indicatorul Creșterea netă a numerarului și echivalentelor
de numerar ( poz.21 )
e. Calculați indicatorul Numerar și echivalente de numerar la sfârșitul
exercițiului. ( poz.23 )

68
f. Completați formularul Situația fluxurilor de trezorerie de la fig.1.32, coloana
Exercițiul financiar curent, pe baza datelor obținute din rezolvarea
cerințelor de la punctele a, b, c, d.
g. Interpretați printr -o scurtă analiză economică, situația entității privind
posibilitățile financiare de a face față plăților și a se dezvolta.
Rezolvare :
a. Numerar net din activități de exploatare = poz.2 – poz.3 – poz.4 – poz.5 =
= 400.000 – 130.000 – 10.000 – 20.000 = + 240.000 lei (excedent)
b. Numerar net din activități de investiții = – poz.10 + poz.11 + poz.12=
= – 200.000 + 40.000 + 10.000 = – 150.000 lei (deficit)
c. Numerar net din activități de finanțare = poz.17 – poz.19 = 110.000 –
– 20.000 = + 90.000 lei (excedent)
d. Creșterea netă a numerarului și echivalentelor de numerar =  Numerar
net din activități de exploatare  Numerar net din activități de investiții
 Numerar net din activ ități de investiții =+ 240.000 – 150.000 + 90.000=
= + 180.000 lei (excedent)
e. Numerar și echivalente de numerar la sfârșitul exercițiului =  Creșterea
netă a numerarului și echivalentelor de numerar + Numerar și echivalente
de numerar la începutul exercițiului=+180.000+150.000=+330.000 lei(exc)

1.2.7. Modele ale Notelor explicative

Documentele de sinteză trebuie să fie cuprinzătoare, detaliate și clare . În
felul acesta ele pot oferi toate informațiile necesare util izatorilor interni și externi.
Notele explicative reprezintă un set de componente ale Situațiilor
financiare anuale care detaliază, suplimentează și comentează informațiile
prezentate în celelalte structuri ale documentului unitar de sinteză.
Notele expli cative trebuie să îndeplinească
următoarele condiții :
 să prezinte informații despre regleme ntările
contabile care au stat la baza întocmirii
Situațiilor financiare anuale
 să prezinte informații despre politicile
contabile folosite
 să ofere informații supl imentare relevante care nu sunt prezentate în Bilanț,
Cont de profit și pierdere și după caz în Situația modificării capitalurilor
proprii și în Situația fluxurilor de numerar.
Notele explicative fac parte integrantă din Situațiile financiare anuale și su nt
documente de sinteză obligatorii pentru entitățile care elaborează Situații financiare
anuale forma lungă și prescurtate iar pentru entitățile care întocmesc Situații
financiare simplificate nu sunt obligatorii. Ca și format , ele pot fi prezentate cu
expunere narativă sau în format de tabele specifice. Informațiile din Notele
explicative trebuie prezentate sistematic în așa fel încât să se facă o legătură directă

69
între fiecare element semnificativ din Situațiile financiare și informația
complementară di n Notele explicative.
Categoriile de informații prezentate în Notele explicative se structurează în
următoarele secțiuni (fig.1.33):

Fig.1.33. Note explicative – secțiuni

Politicile contabile reprezintă ansamblul de principii, convenții, reg uli și
practici specifice aplicate de o entitate la întocmirea și prezentarea Situațiilor
financiare anuale. La elaborarea Notelor explicative trebuie respectate principiile
contabile generale . Politicile contabile trebuie elaborate în așa fel încât inform ațiile
transmise prin Situațiile financiare să relevante și credibile . Reglementările
legislative* prevăd obligativitatea ca fiecare entitate trebuie să aibă elaborat propriul
Manual de politici contabile.
 Relevanța informațiilor se referă la capacitate a acestora de a fi utile beneficiarilor
în luarea de decizii.
 Credibilitatea informației presupune următoarele condiții :
– informația contabilă să nu conțină erori semnificative, să nu fie părtinitoare
și să ofere o imagine corectă și fidelă a elementelor de activ și de pasiv, a
poziției finaciare și a rezultatelor .
– informația contabilă să fie neutră, prudentă și completă sub toate aspectele
semnificative.
Exemple de politici contabile: prezentarea bazei de evaluare și reevaluare a
imobilizărilor, enunțarea metodelor de evaluare a stocurilor, utilizarea rezervelor din
reevaluare, identificarea ajustărilor de valoare, alte politici contabile specifice.
Modificarea politicilor contabile este permisă în două situații :
 Modificarea este cerută de lege
 Motivarea situației că modificările au ca rezultat informații mai relevante
sau mai credibile.

* Ordin MFP nr.3055 din 09.10.2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Directivele
Europene, publicat în Monitorul Oficial al României nr.766 bis din 10.11.2009, art.267, 268. NOTE
EXPLICA –
TIVE
(secțiuni)

Politici
contabile
Prevederi
generale Informații
referitoare la
elementele de
Bilanț Informații
referitoare la
elementele din
Contul de profit și
pierdere

70
Prevederile generale din Notele informative se referă la :
 date de identificare a entității și perioada pentru care se face raportarea
 moneda în care se face raportarea și cursul utilizat pentru conversia în
moneda națională
 corectarea erorilor contabile și motivația lor
 mențiunea că Situațiile financiare anuale au fost întocmite în conformitate
cu Legea contabilității nr.82/1991, republicată și cu Reglementările
contabile armonizate cu Directivele Europene.
 alte prevederi
Informații referitoare la elementele de Bilanț privind :
 activele imobilizate, provizioane, stocuri
 subclasificări ale creanțe lor, sume datorate de entitate
 instrumente financiare
 capitalul entității etc.
Informații referitoare la elementele din Contul de profit și pierdere :
 cifra de afaceri netă defalcată pe segmente de activități și piețe geografice
 destinațiile repartizărilor din profit și analiza rezultatului pe categorii
 informații referitoare la salarii și salariați
 alte informații specifice
O variantă a Notelor explicative este prezentarea în format tabelar (note de la
1 la 5) cu un conținut de informații fixe prestabilite și prin expunerea de date , format
narativ , (note de la 6 la 10). În acest format opțional documentele care alcătuiesc
Notele explicative sunt numerotate de la 1 la 10 pe următoarele secțiuni :

 Nota 1 Active imobilizate
 Nota 2 Provizioane
 Nota 3 Rep artizarea profitului
 Nota 4 Analiza rezultatului din exploatare
 Nota 5 Situația creanțelor și datoriilor
 Nota 6 Principii, politici și metode contabile
 Nota 7 Participații și surse de finanțare
 Nota 8 Informații privind salariații, administratori i și directorii
 Nota 9 Exemple de calcul și analiză a principalilor indicatori
economico – financiari
 Nota 10 Alte informații

Exemplificăm modele de formulare tipizate pentru Notele explicative
numerotate de la 1 la 5 (fig.1.34 la fig.1.38):

71
NOTA 1
ACTIVE IMOBILIZATE
-lei-
Denu –
mirea
ele-
men-
tului
de i-
mobi –
lizare
Valoarea brută Ajustări de valoare
(amortizări și ajustări pentru depreciere sau
pierdere de valoare)
Sold la
începutul
exerciți –
ului
financiar Creș –
teri Cedări,
transfe –
ruri și
alte re –
duceri Sold la
sfârșitul
execițiului
financiar Sold la
începutu l
exerciți –
ului
financiar Ajustări
înregis –
trate în
cursul
exerciți –
ului Reduceri
sau
reluări Sold la
sfârșitul
execițiului
financiar
0 1 2 3 4 = 1+2 -3 5 6 7 8 = 5+6 -7

Fig.1.34. Nota 1 Active imobilizate – formular

Formularul Active imobilizate – nota 1 (fig.1.34) prezintă elementele de
structură, valoarea brută și ajustări , pentru fiecare element de imobilizare. Valoarea
brută este determinată la început și sfârșit de exercițiu. Soldul de la sfârșitul
exercițiului pe ntru valoarea brută, se stabilește prin formula de calcul: Sold la
începutul exercițiului + Creșteri – Cedări, transferuri sau alte reduceri. Ajustările de
valoare sunt determinate pentru început și sfârșit de exercițiu. Ele se compun din
amortizări (imobi lizări corporale și necorporale), ajustări pentru depreciere
(imobilizări necorporale, corporale și imobilizări în curs de execuție) și ajustări
pentru pierderea de valoare (imobilizări financiare). Soldul de la sfârșitul exercițiului
pentru ajustările de valoare, se stabilește prin formula de calcul: Sold la începutul
exercițiului + Ajustări înregistrate în cursul exercițiului – Reduceri sau diminuări.

Laborator tehnologic. Entitatea SOMEȘUL prezintă la sfârșitul exercițiului,
următoarele date referi toare la imobilizările corporale Echipamente tehnologice:
 Valoarea brută echpamente la începutul exercițiului……………..430.000 lei
 Intrări de echipamente în cursul exercițiului………………………….70.000 lei
 Cedări de echipamente în cursul exercițiului………………………….50.000 lei
 Ajustări de valoare la începutul exercițiului…………………………230.000 lei
 Amortizări înregistrate în perioada exercițiului………………………10.000 lei
 Amortizarea afer entă cedărilor de echipamente ………………………5.000 lei

Se cere :
a. Stabiliți valoarea brută a echipamentelor tehnologice la sfârșitul exercițiului
financiar.
b. Calculați nivelul ajustărilor de valoare aferente echipamentelor tehnologice la
sfârșitul exercițiului.

72
c. Completați formularul Active imobilizate – nota 1, poziția echipamente
tehnologice, de la fig.1.34. cu datele obținute din rezolvarea cerințelor de la
punctele a și b.
Rezolvare :
a. Valoare brută echipamente la sfârșitul exe rcițiului = Sold la începutul exercițiului
+ Creșteri – Cedări = 430.000 + 70.000 – 50.000 = 450.000 lei
b. Ajustări de valoare la sfârșitul exercițiului = Sold ajustări de valoare la începutul
exercițiului + Ajustări de valoare înregistrate în cursul an ului – Reduceri ajustări
de valoare = 230.000 + 10.000 – 5.000 = 235.000 lei

Formularul Provizioane – nota 2 (fig.1.35) prezintă elementele de structură
ale provizioanelor referitoare la situația de la începutul exercițiului, creșteri,
diminuări sau anul ări în cursul anului precum și situația de la sfârșitul exercițiului.
Potrivit normelor legislative, provizioanele trebuie revizuite la data fiecărui bilanț și
ajustate pentru a reflecta cea mai bună estimare curentă. Soldul provizioanelor de la
sfârșitul anului = Sold la începutul exercițiului + Transferuri în cont – Tansferuri din
cont.

NOTA 2
. PROVIZIOANE -lei-
Denumirea
provizionului Sold la începutul
exercițiul ui Transferuri Sold la sfârșitul
exercițiului în cont din cont
0 1 2 3 4 = 1 + 2 – 3

Fig.1.35. Nota 2 Provizioane – formular

Laborator tehnologic. Entitatea JIUL prezintă la sfârșitul exercițiului următoarele
date referitoare l a elementul Provizioane pentru garanții acordate clienților:
 Provizioane pentru garanții acordate clienților constituite la începutul
exercițiului…………………………………………………………………………..80.000 lei
 Transferuri de provizioane din cont………………………………………..20.000 lei

Se cere :
a. Calculați soldul provizioanelor pentru garanții acordate clienților la
sfârșitul exercițiului.
b. Completați formularul Provi zioane – nota 2, de la fig.1.35. cu datele
obținute din rezolvarea cerințelor de la punctul a.
Rezolvare :
a. Sold la sfârșitul exercițiului = Sold la începutul exercițiului – Transferuri
din cont = 80.000 – 20.000 = 60.000 lei.

73
NOTA 3
REPARTIZAREA PROFITULUI -lei-
Destinația profitului Suma
0 1
Profit net de repartizat :
– rezerva legală
– acoperirea pierderii contabile
– dividende etc.
Profit nerepartizat

Fig.1.36. Nota 3 Repartizarea profitului – formular

Formularul Repartizarea profitului – nota 3 (fig.1.36) prezintă elementele
de structură privind: profitul net de repartizat, destinațiile de repartizare a profitului
net și profitul net nerepartizat . Destinațiile de repartizare sunt: rezerva legală,
acoperirea pierderii contabile din anii precedenți, dividende, alte repartizări. Profitul
net nerepartizat se calculează prin deducerea repartizărilor efectuate, din profitul net
de repartizat.
Laborator tehnologic : Entitatea PRUTUL prezintă la sfârșitul exercițiului
următoarele date:

 Profit net de repartizat ………………………………………………………..650.000 lei
 Repart izări : – rezerva legală………………………………………………..35.000 lei
– acoperirea pierderii contabile reportate………….200.000 lei.
– dividende……………. ……………………………………….100.000 lei.

Se cere : a. Stabilirea Profitului nerepartizat
b. Completați formularul Repartizarea profitului – nota 3, de la fig.1.36.
cu datele obținute din rezolvarea cerinț elor de la punctul a.

Rezolvare : a. Profit nerepartizat = Profit net de repartizat – (rezerva legală +
+ acoperirea pierderii contabile + dividende) = 650.000 –
– ( 35.000 + 200.000 + 100.000 ) = 650.000 – 335.000 =
= 315.000 lei

NOTA 4
. ANALIZA REZULTATULUI DIN EXPLOATARE -lei-
Denumirea indicatorului Exercițiul
financiar
precedent curent
0 1 2
1. Cifra de afaceri netă
2. Costul bunurilor vândute și al serviciilor prestate (rd.3+4+5)
3. Cheltuielile activității de bază
4. Cheltuielile activităților auxiliare

74
5. Cheltuielile indirecte de producție
6. REZULTATUL BRUT AFERENT CIFREI DE AFACERI (rd.1 –2)
7. Cheltuieli de desfacere
8. Cheltuieli generale de administrație
9. Alte venituri din exploatare
10. REZULTATUL DIN EXPLOATARE (rd. 6 – 7 – 8 + 9 )

Fig.1.37. Nota 4 Analiza rezultatului din exploatare – formular

Formularul Analiza rezultatului din exploatare – nota 4 (fig.1.37) prezintă
structura Rezultatului din exploatare pe baza elementelor de cheltuieli stabilite după
destinație (funcție), fiind informații preluate din contabilitatea internă de gestiune.
Determinarea indicatori lor se face în trepte:
 Stabilirea Cifrei de afaceri nete preluată din formularul Cont de profit și pierdere
 Determinarea Costului bunurilor vândute și al serviciilor prestate prin
însumarea elementelor de cheltuieli: Cheltuielile activității de bază , Chelt uielile
activităților auxiliare, Cheltuielile indirecte de producție.
 Stabilirea Rezultatului brut aferent cifrei de afaceri prin deducerea costului
bunurilor vândute și al serviciilor prestate din Cifra de afaceri netă.
 Calcularea Rezultatului din exploat are prin scăderea din Rezultatul brut aferent
cifrei de afaceri a Cheltuielilor de desfacere și a Cheltuielilor generale de
administrație la care se adună Alte venituri din exploatare.
Laborator tehnologic. Entitatea OLTUL prezintă la sfârșitul exercițiulu i următoarele
date:
 Cifra de afaceri netă ……………………………………………………..950.000 lei (+)
 Cheltuielile activității de bază ………………………………………..200.000 lei (–)
 Cheltuielile activităților auxiliare …………………………………….75.000 lei (–)
 Cheltuielile indirecte de producție ……………………………………25.000 lei (–)
 Cheltuieli de desfacere ……………………………………………………50.000 lei (–)
 Cheltuiel i generale de administrație …………………………………25.000 lei (–)
 Alte venituri din exploatare ……………………………………………..35.000 lei (+)
Se cere :
a. Calculați Costul bunurilor vândute și al serviciilor pr estate
b. Determinați Rezultatu l brut aferent cifrei de afaceri
c. Stabiliți Rezultatu l din exploatare
d. Completați formularul Analiza rezultatului din exploatare – nota 4, de la
fig.1.37. cu datele obținute din r ezolvarea cerințelor de la punctele a, b, c.
Rezolvare :
a. Costul bunurilor vândute și al serviciilor prestate = Cheltuielile activității
de bază + Cheltuielile activităților auxiliare + Cheltuielile indirecte de
produc ție = 200.000 + 75.000 + 25.000 = 300.000 lei
b. Rezultatu l brut aferent cifrei de afaceri = Cifra de afaceri netă – Costul
bunurilor vândute și al serviciilor prestate = 950.000 – 300.000 = 650.000
c. Rezultatu l din exploat are = Rezultatu l brut aferent cifrei de afaceri –

75
– Cheltuieli de desfacere – Cheltuieli generale de administrație + Alte veni –
turi din exploatare = 650.000 – 50.000 – 25.000 + 35.000 = 610.000 lei

NOTA 5
.
SITUAȚIA CREANȚELOR ȘI DATORIILOR -lei- (pag.1)
Creanțe Sold la sfârșitul
exercițiului Termen de lichiditate
sub 1 an peste 1 an
Total din care :

. -lei- (pag.2)
Datorii Sold la sfârșitul
exercițiului Termen de exigibilitate
sub 1 an 1 – 5 ani peste5ani
Total din care :

Fig.1.38. Nota 5 Situați a creanțelor și datoriilor – formular

Formularul Situația creanțelor și datoriilor –nota 5 (fig.1.38) prezintă
structura creanțelor după termenul de lichiditate (sub 1 an și peste 1 an) și structura
datoriilor după termenul de exigibilitate (sub 1 an, într e 1 și 5 ani și peste 5 ani).
Aceste structuri aduc informații complementare elementelor de bilanț unde creanțele
nu sunt împărțite pe termene de lichiditate iar datoriile sunt clasificate în datorii
curente (sub 1 an) și datorii necurente (peste 1 an).

Laborator tehnologic : Entitatea TISA prezintă la sfârșitul exercițiului următoa –
rele date :
 Creanțe TOTAL…………………………………………………………………380.000 lei
din care :
– creanțe comerciale cu termen sub 1 an……………………………290.000 lei
– sume de încasat de la entitățile afiliate cu termen de 2 ani….90.000 lei
 Datorii TOTAL…………………………………………………….. …………..210.000 lei
din care :
– datorii cu termen sub 1 an……………………………………………..140.000 lei
– datorii cu termen 1 – 5 ani………………………………………………20.000 lei
– datorii cu termen peste 5 ani……………………………………………50.000 lei

Se cere : Completați formularul Situația creanțelor și datoriilor – nota 5, de la
fig.1.38. cu datele privind creanțele și datoriile prezentate în enunț și
defalcate pe termene de lichiditate și exigibilitate.

76
NOTA 6
.
PRINCIPII, POLITICI ȘI METODE CONTABILE

Organizarea și conducerea contabilității presupune realizarea unui set de
proceduri pentru toate evenimentele și tranzacțiile derulate, pornind de la întocmirea
documentelor just ificative până la elaborarea Situațiilor financiare anuale. Principiile
contabile sunt enunțuri și reguli generale aplicate ca și sistem de referință în
contabilitate. Prin politici contabile se înțelege ansamblul de principii, convenții,
reguli și practic i specifice adoptate de o entitate. Metodele contabile sunt reprezentate
într-un sistem logic de de principii și procedee de lucru precum și mijloacele utilizate
pentru realizarea sarcinilor contabilității.
Elementele prezentate în Situațiile financiare an uale se evaluează în
conformitate cu principiile contabile generale (fig.1.39). Abaterile de la principiile
generale vor fi permise numai în situații de excepție ocazie în care se vor prezenta în
Notele explicative motivele și efectele asupra activelor, da toriilor, poziției financiare
și profitului sau pierderii înregistrate de entitate.
Politicile contabile se aplică de fiecare entitate în parte în funcție de
particularitățile obiectului de activitate și de modul de organizare a sistemului
informațional. Informațiile contabile prelucrate sunt folosite de diverse categorii de
utilizatori și au următoarele destinații: cerințe interne, investitori, creditori, clienți,
instituții guvernamentale, precum și alți uilizatori.
Metodele contabile se conformeză principiilor de lucru ale contabilității:
principiul dublei reprezentări, principiul dublei înregistrări, principiul înregistrării
cronologice și sistematice, principiul înregistrării sintetice și analitice, principiul
generalizării și sistematizării informați ilor în documentele de sinteză care alcătuiesc
Situațiile financiare anuale. Procedeele metodei contabilității se grupează în procedee
generale, procede comune științelor economice și procedee specifice contabilității.

PRINCIPII CONTABILE GENERALE
Nr.
crt. Principii
contabile Conținutul
noțiunii
0 1 2
1 Principiul continuității
activității Entitatea își desfășoară în mod normal activitatea,
fără a intra în stare de lichidare sau reducere
semnificativă a activității.
2 Principiul permanenței
metodelor Metodele de evaluare trebuie aplicate în mod
consecvent de la un exercițiu financiar la altul.
3 Principiul prudenței Aprecierea cu precauție a activelor, datoriilor,
cheltuielilor și veniturilor, pentru a evita supra –
evaluarea rezultatului precum și a deprecierilor
indiferent dacă rezultatul exercițiului este profit
sau pierdere.
4 Principiul independenței
exercițiului Fiecărui exercițiu i se atribuie cheltuielile și
veniturile aferente lui, fără a se ține cont de data
plății sau încasării acestor chel tuieli și venituri
5 Principiul evaluării separate a
elementelor de activ și de
datorii Componentele elementelor de activ sau de datorii
trebuie evaluate separat. Valoarea individuală se
va stabili pentru fiecare element în parte.

77
6 Principiul intangib ilității Bilanțul de deschidere pentru fiecare exercițiu
financiar trebuie să corespundă cu bilanțul de
închidere al exercițiului precedent.
7 Principiul necompensării Orice compensare între elementele de activ și de
datorii sau între elementele de venitu ri și
cheltuieli este interzisă.
8 Principiul prevalenței
economicului asupra
juridicului Prezentarea elementelor în Situațiile financiare
se face ținând seama în primul rând de fondul
economic al operației economice raportate și nu
numai de forma juridi că a acestora.
9 Principiul pragului de
semnificație. Orice element care are o valoare semnificativă
trebuie prezentat distinct în Situațiile financiare
iar elementele cu valori nesemnificative nu
trebuie prezentate separat ci însumate.
Fig.1.39. Princi pii contabile generale

Evaluarea este un procedeu folosit de contabilitate pentru a estima și aprecia
nivelul valoric al elementelor de activ și de pasiv. Sunt evaluate bunurile materiale,
creanțele, obligațiile, cheltuielile și veniturile, rezultatele p recum și toate
evenimentele și tranzacțiile ce au loc cu aceste elemente. Evaluarea se realizează la
patru momente ale parcursului economic: la intrarea elementelor patrimoniale, la
ieșirea elementelor, la inventariere și la închiderea exercițiului financi ar.
La încheierea exercițiului financiar elementele de activ și cele de pasiv de
natura datoriilor, se evaluează și se reflectă în Situațiile financiare anuale la valoarea
de intrare pusă de acord cu rezultatele inventarierii (fig.1.40).
Valoarea contabil ă netă se calculează prin scăderea din valoarea de intrare a
sumelor reprezentând amortizarea și ajustările pentru depreciere sau pierdere de
valoare, cumulate. Amortizările sunt specifice imobilizărilor necorporale și corporale.
Ajustările pentru deprecie re sunt specifice activelor nemonetare: imobilizări
necorporale, imobilizări corporale, imobilizări în curs de execuție, stocurii, creanțe.
Ajustările pentru pierderea de valoare sunt specifice activelor monetare: imobilizări
financiare și conturi de trezo rerie.
Valoarea de inventar (valoarea actuală) se stabilește cu ocazia efectuării
operației de inventariere și se determină în funcție de utilitatea bunului, starea acestuia
și prețul pieței.
La data bilanțului pozițiile care reflectă elementele de activ și datorii se
înscriu în documentul de sinteză la valoarea de intrare corectată cu ajustările pentru
depreciere sau pierdere de valoare. La imobilizări valoarea de intrare este costul
istoric sau valoarea reevaluată. În cazul în care la ieșirile de stocur i s-au folosit
metodele FIFO, LIFO sau CMP și valoarea contabilă prezentată în bilanț diferă
semnificativ de valoarea curentă de piață, diferențele se specifică în Notele
explicative. Provizioanele trebuie revizuite la data fiecărui bilanț , actualizate și
corectate pentru a reflecta cea mai bună estimare curentă.
Reevaluarea este operația prin care se stabilește o nouă valoare pentru
anumite categorii de elemente patrimoniale (imobilizări corporale și financiare).
Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate , astfel încât valoarea contabilă
să nu difere substanțial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă de la data
bilanțului. Entitățile pot proceda la reevaluarea imobilizărilor corporale existente la
sfârșitul exercițiului financiar , cu reflectarea în contabilitate a rezultatelor acesteia.
Reevaluarea se face la valoarea justă de la data bilanțului . Valoarea justă se determină

78
pe baza unor operații de reevaluări efectuate de profesioniști calificați în domeniul
evaluării și îndeplini nd condiția de a fi membri ai unui organism profesional în
domeniu, recunoscut la nivel național și internațional.

EVALUAREA LA ÎNCHIDEREA EXERCIȚIULUI

a. Elemente de ACTIV

1. Valoarea de inventar  Valoarea de intrare  NU se înregistrează în conta bilitate
2. Valoarea de inventar  Valoarea contabilă netă  Se înregistrează în contabilitate

depreciere depreciere
ireversibilă reversibilă

înregistrarea înregistrarea
în contabilitate în contabilitate
sub formă de a unei ajustări pentru
amortizare depreciere sau
suplimentară pierdere de valoare

b. Elemente de PASIV de natura DATORIILOR

1. Valoarea de inventar  Valoarea de intrare  NU se înregistrează în contabilitate
2. Valoarea de inventar  Valoarea contabilă netă  Se înregistrează în contabilitate

înregistrarea în contabilitate la elementele
corecpunzătoare de datorii

c. Cazuri particulare

 Elemente monetare exprimate în valută (acreditive și depozite bancare, creanțe și
datorii în valută)  curs de schimb comunicat de BNR la data încheierii exercițiului
 Elemente nemonetare (imobilizări, stocuri) :
a. achiziționate cu plata în valută și înregistrate la cost istoric  curs de schimb
de la data efectuării tranzacției
b. achiziționate cu plata în valută și înregistrate la valoarea justă  curs de schimb
existent la data determinării valorii juste

Fig.1.40. Evaluarea la închiderea exercițiului

79
NOTA 7
.
PARTICIPAȚII ȘI SURSE DE FINANȚARE

Se vor prezenta următoarele informații :
 capitalul social subscris și numărul și valoarea total ă a fiecărui tip de acțiuni emise
 acțiuni răscumpărabile și acțiuni emise în timpul exercițiului financiar
 obligațiuni emise

NOTA 8
.
INFORMAȚII PRIVIND SALARIAȚII, ADMINISTRATORII
ȘI DIRECTORII

Se vor face mențiuni cu privire la :
 indemnizații acordate membrilor organelor de administrație și conducere
 obligații contractuale cu privire la plata pensiilor către foștii administratori și
directori
 valoarea avansurilor și creditelor acordate admistratorilor și directorilor în
timpul exercițiului
 date privind salariații: număr mediu cu defalcarea pe categorii de personal,
salarii plătite sau de plătit, cheltuieli cu asigurările social e, alte cheltuieli precum și
contribuțiile pentru pensii

NOTA 9

EXEMPLE DE CALCUL ȘI ANALIZĂ A PRINCIPALILOR
INDICATORI ECONOMICO – FINANCIARI

Pe baza datelor preluate din Situaț iile
financiare se efectuează cercetarea mediului
economic prin analiza economico -financiară .
Analiza folosește un ansamblu de metode,
instrumente de lucru, prin care se interpretează
informația contabilă cu ajutorul unor indicatori
specifici.

80
Principalele categorii de indicatori prezentați în Notele explicative se
structurează în patru categorii (fig.1.41).

Fig.1.41. Categorii de indicatori economico -financiari

Laborator tehnologic

A. INDICATORI DE LICHIDITATE . Lichiditate a reprezintă capacitatea
entității de a -și onora la termen obligațiile de plată cu resursele bănești de care
dispune.

1. Indicatorul lichidității curente stabilește garanția acoperirii datoriilor curente din
activele curente. Se exprimă în coeficienți și se calculează după formula:

Lichiditatea curentă = Active curente
Datorii curente

Valoarea recomandată acceptabilă a acestui indicator este în jur de 2 , valoare
care oferă garanția acoperirii datoriilor curente din activele curente .
Exemplu : Lichi ditatea curentă = 800.000 : 450.000 = 1,77
Se cere : Interpretați rezultatul obținut.

2. Indicatorul lichidității imediate (indicatorul test acid) arată posibilitatea achitării
datoriilor curente din valorile de trezorerie existente și din cele care se vo r încasa din
creanțe la scadență. Se exprimă în coeficienți și se calculează după formula :

Lichiditatea imediată = Active curente – Stocuri
Datorii curente

Valoarea recomandată este mai mare de 1. Dacă valoarea este sub 1 înseamnă
că sunt dificultăți de achitare a datoriilor scadente.
Exemplu : Lichiditatea imediată = ( 800.000 – 400.000 ) : 450.000 = 0,88
Se cere : Interpretați rezultatul obținut

B. INDICATORI DE RISC . Riscul este incertitudinea, nesiguranța obținerii
anumitor rezultate din activitatea economică a entității. INDICATORI ECONOMICO –
FINANCIARI
(categorii )

Indicatori
de
lichiditate
Indicatori
de
risc
Indicatori
de
activitate

Indicatori
de
profitabilitate

81
1. Indicatorul gradului de îndatorare stabilește ponderea creditelor pe termen
lung (capital împrumutat) în capitalul propriu sau ponderea în capitalul angajat (capital
propriu + capital împrumutat). Se exprimă în procente și se cal culează după formula:

Gradul de îndatorare = Capital împrumutat x 100 Capital propriu
sau
Gradul de îndatorare = Capital împrumutat x 100 Capital angajat
Exemplu : Gradul de îndator are = (180.000 : 90.000) x 100 = 200 % sau
Gradul de îndatorare = (180.000 : 270.000) x 100 = 66,66 %
Se cere : Interpretați rezultatele obținute.
2. Indicatorul privind acoperirea dobânzilor arată de câte ori entitatea poate
achita cheltuielile cu dobânzile. Cu cât valoarea indicatorului este mai mică, cu atât
poziția entității este considerată mai riscantă în achitarea prețului creditului : dobânda.
Se calculează după formula :

Indicatorul privind
acoperirea dobânzilor = Profit îna intea plății dobânzii și a impozitului pe profit
Cheltuieli cu dobânda

Exemplu : Indicatorul privind acoperirea dobânzilor = 300.000 : 60.000 = 5 ori
Se cere : Interpretați rezultatul obținut

C. INDICATORI DE ACTIVITATE (indicatori de gestiune) furniz ează
informații cu privire la:
– Viteza de intrare sau de ieșire a fluxurilor de trezorerie
– Capacitatea entității de a controla capitalul circulant și activitățile comerciale

1. Viteza de rotație a stocurilor (rulajul stocurilor ) arată numărul de rotații
pe care l -a făcut stocul în cursul exercițiului și se exprimă în număr de ori. Se
calculează după formula :

Viteza de rotație a stocurilor = Costul vânzărilor
Stocul mediu

Exemplu : Viteza de rotație a stocurilor = 600.000 : 200. 000 = 3 ori
Se cere : Interpretați rezultatul obținut

2. Numărul de zile de stocare indică numărul de zile în care bunurile sunt
stocate în unitate. Se calculează după formula:

Numărul de zile de stocare = Stoc mediu x 365 Costul vânzărilor

82
Exempl u: Numărul de zile de stocare = (200.000 : 600.000) x 365 = 122 zile
Se cere : Interpretați rezultatul obținut

3. Viteza de rotație a debitelor – clienți exprimă numărul de zile până la data
la care debitorii își achită datoriile către entitate. O valoare în creștere arată creanțe
mai greu de încasat. Se calculează după formula:

Viteza de rotație a debitelor
– clienți = Sold mediu clienți x 365 Cifra de afaceri

Exemplu : Viteza de rotație a debitelor – clienți = (100.000 : 900.000) x 365 =40 zile
Se cere: Interpretați rezultatul obținut

4. Viteza de rotație a creditelor – furnizori arată numărul de zile de creditare
pe care entitatea îl obține de la furnizorii săi prin credit comercial. Se calculează după
formula :

Viteza de rotație a creditelor –
furnizori = Sold mediu furnizori x 365 Achiziții de bunuri , fără servicii

Pentru aproximarea achizițiilor se poate utiliza indicatorul costul mărfurilor vândute
sau cifra de afaceri.
Exemplu : = Viteza de rotație a creditelor – furnizori = ( 350.0 00 : 900.000 ) x
x 365 = 142 zile
Se cere : Interpretați rezultatul obținut

5. Viteza de rotație a activelor imobilizate arată ponderea cifrei de afaceri în
totalul activelor imobilizate și exprimă în ce proporție volumul cifrei de afaceri este
generat de de o anumită valoare a activelor imobilizate. Se exprimă în coeficienți și se
calculează după formula:

Viteza de rotație a activelor
imobilizate = Cifra de afaceri
Active imobilizate

Exemplu : Viteza de rotație a activelor imo bilizate = 900.000 : 500.000 = 1,80
Se cere : Interpretați rezultatul obținut
6. Viteza de rotație a activelor totale arată ponderea cifrei de afaceri în totalul
activelor și exprimă în ce proporție volumul cifrei de afaceri este generat de de o anumită
valoare a activelor. Se exprimă în coeficienți și se calculează după formula:

Viteza de rotație a activelor
totale = Cifra de afaceri
Active totale

Exemplu : Viteza de rotație a activelor totale = 900.000 : 1.300.000 = 0,70
Se cere : Interpretați rezult atul obținut

83
D. INDICATORI DE PROFITABILITATE exprimă eficiența cu care se
realizează profit din resursele disponibile.

1. Rentabilitatea capitalului angajat reprezintă profitul pe care îl obține
entitatea din banii investiți în afacere. Se exprimă în co eficienți și se calculează după
formula:

Rentabilitatea capitalului angajat = Profit înaintea plății dobânzii și a impozitului pe profit
Capital angajat

Capitalul angajat se referă la banii investiți în entitate atât de către acționari
cât și de c reditorii pe termen lung și include capitalul propriu plus datoriile pe termen
lung sau total active minus datorii curente.
Exemplu : Rentabilitatea capitalului angajat = 300.000 : 270.000 = 1,11
Se cere : Interpretați rezultatul obținut

2. Marja brută d in vânzări arată procentul de profit brut din vânzări care
revine cifrei de afaceri sau valoarea profitului obținut la 100 lei vânzări. Se exprimă
în procente și se calculează după formula:

Marja brută din vânzări = Profitul brut din vânzări x 100 Cifra de afaceri

În cazul în care procentul scade se trage concluzia că entitatea nu este capabilă să
își controleze costurile de producție sau să obțină profit optim din vânzări.
Exemplu : Marja brută din vânzări = ( 300.000 : 900.000 ) x 100 = 33,33 %
Se cere : Interpretați rezultatul obținut

NOTA 10
. ALTE INFORMAȚII

În această Notă explicativă se prezintă următoarele categorii de informații :
 Informații cu privire la entitatea raportoare
 Informații privind entitățile afiliate
 Bazele de conversie valutară dacă exprimarea inițială a fost în valută
 Informații referitoare la impozitul pe profit
 Prezentarea cifrei de afaceri pe segmente de activități ș i pe piețe geografice
 Onorarii plătite auditorilor, cenzorilor, consultanților fiscali pentru servicii
în domeniul contabilității
 Efectele comerciale neajunse la scadență
 Angajamente și alte elemente extra bilanțiere
 Prezentarea oricăror detalieri complementare ale elementelor din Situațiile
financiare anuale precum și alte informații, dacă acestea sunt relevante.

84
1.2.8. Modele ale Anexelor la Situațiile financiare anuale

Regl ementările contabile conforme cu Directivele Europene prevăd că
structurile Situațiilor financiare anuale vor fi însoțite de formularele : Date
informative , Situația activelor imobilizate și Situația amortizării activelor
imobilizate , Situația ajustărilor pentru depreciere (fig.1.42).

Fig.1.42. Anexe la Situațiile financiare anuale

Aceste formulare se întocmesc și se raportează de entitățile care elaborează
Situațiile financiare anuale forma lungă și pre scurtată. Pentru entitățile care elab orează
Situațiile financiare simplificate ele nu sunt obligatorii. Exprimarea se face în lei.
De asemenea, Legea contabilității prevede că Situațiile financiare anuale vor
fi însoțite de o Declarație scrisă a persoanelor juridice care își asumă răspundere a
pentru întocmirea Situațiilor financiare anuale. Declarația scrisă se prezintă pentru
raportare la unitățile teritoriale ale MFP de toate entitățile indiferent de tipul
Situațiilor financiare prezentate.
Formularul Date informative (fig.1.43) cuprinde date referitoare la:
 rezultatul înregistrat
 plăți restante
 număr mediu de salariați
 plăți de dobânzi și redevențe
 tichete de masă
 cheltuieli de cercetare -dezvoltare
 cheltuieli de inovare
 alte informații

DATE INFORMATIVE – model didactic selectiv
Formular 30 -lei-
I. Date privind rezultatul înregistrat Nr.rând Nr.unități Sume
Unități care au înregistrat profit 01
Unități care au înregistrat pierdere 02
.
ANEXE
la
Situațiile financiare a nuale

Date
informative

( formular 30 ) Situația activelor imobilizate
Situația amortizării activelor
imobilizate
Situația ajustărilor pentru depreciere
( formular 40 )

85

I. Date privind
plățile restante
Nr.
rând Total
col.2+3
din
care: Pentru
activitatea
curentă Pent ru
activitatea
de
investiții
A B 1 2 3
Plăți restante -total (rd.04+08+14 la 18+22)
din care : 03
Furnizori restanți -total (rd.05 la 07) din care: 04
– peste 30 de zile 05
– peste 90 de zile 06
– peste 1 an 07
Obligații restante față d e bugetul asigurărilor
sociale – total (rd.09 la 13) din care : 08
– contribuții la asigurările sociale de stat
datorate de angajatori și salariați 09
– contribuții pentru fondul asigurărilor sociale
de sănătate 10
– contribuții pentru pensia suplimentară 11
– contribuții pentru bugetul asigurărilor pentru
șomaj 12
– alte datorii sociale 13
Obligații restante față de bugete fondurilor
speciale și alte fonduri 14
Obligații restante față de alți creditori 15
Impozite și taxe n eplătite la termenul stabilit la
bugetul de stat 16
Impozite și taxe neplătite la termenul stabilit la
bugetele locale 17
Credite restante nerambursate la scadență –
total (rd.19 la 21) 18
– restante după 30 de zile 19
– restante după 90 d e zile 20
– restante după 1 an 21
Dobânzi restante 22
.
III Număr mediu de salariați Nr.rd. 31.12.N -1 31.12. N
Număr mediu de salariați 23
Număr efectiv de salariați la sfârșitul exercițiuli 24
.
IV Plăți de dobânzi, dividende și rede vențe Nr.rd. Sume (lei)
Venituri brute din dobânzi plătite de persoanele juridice române
către persoane fizice nerezidente , din care :
25
– impozitul datorat la bugetul de stat 26
Venituri brute din dobânzi plătite de persoanele juridice române
către persoanele fizice nerezidente din statele membre ale Uniunii
Europene, din care : 27
– impozitul datorat la bugetul de stat 28
Venituri brute din dobânzi plătite de persoanele juridice române
către persoanele juridice afiliate nerezidente, din care 29
– impozitul datorat la bugetul de stat 30

86
Venituri brute din dividende plătite de persoanele juridice române
către persoane nerezidende, din care: 33
– impozitul datorat la bugetul de stat 34
Venituri brute din redevențe plătite de persoanele ju ridice române
către persoane juridice afiliate nerezidente din statele membre ale
Uniunii Europene, din care : 37
– impozitul datorat la bugetul de stat 38
.
V Tichete de masă Nr.rd. Sume (lei)
Contravaloarea tichetelor de masă acordate salariaților 48
..
VI Cheltuieli efectuate pentru activitatea de
cercetare -dezvoltare Nr.rd . 31.12.N -1 31.12. N
Cheltuieli de cercetare -dezvoltare, din care: 49
– din fonduri publice 50
– din fonduri private 51
.
VII Cheltuieli de inovare Nr.rd . 31.12. N-1 31.12. N
Cheltuieli de inovare –total (rd.53 la 55),din care 52
– cheltuieli de inovare finalizare în cursul
perioadei
53
– cheltuieli de inovare în curs de finalizare în
cursul perioadei 54
– cheltuieli de inovare abandonate în cursul
perioa dei 55
VIII Alte informații …….

Fig. 1.43. Date informative – formular

Laborator tehnologic. Entitatea GAMA prezintă la sfârșitul exercițiului N
următoarele date:
 Profit curent 50.000 lei
 Furnizori restanți peste 30 de zile 120.000 le i – pentru activitatea curentă
 Furnizori restanți peste 90 de zile 35.000 lei – pentru activitatea curentă
 Furnizori restanți peste 1 an 240.000 lei – pentru activitatea de investiții
 Obligații restante pentru contribuții la as igurările sociale de stat datorate de
angajatori și salariați 30.000 lei
 Obligații restante pentru contribuții la fondul asigurărilor sociale de sănătate
datorate de angajatori și salariați 10.000 lei
 Obligații restante pentru contribuții la bugetul as igurărilor pentru șomaj
datorate de angajatori și salariați 5.000 lei
 Impozite și taxe neplătite la termenul stabilit la bugetul de stat 40.000 lei
 Impozite și taxe neplătite la termenul stabilit la bugetele locale 2.000 lei
 Cred ite restante nerambursate la scadență după 30 de zile 35.000 lei – pentru
activitatea curentă
 Credite restante nerambursate la scadență după 1 an 80.000 lei, din care 10.000
lei pentru activitatea curentă și 70.000 lei pentru activitatea de investiții
 Număr mediu de salariați pentru anul curent 28 iar pentru anul anterior 26

87
 Număr efectiv de salariați pentru anul curent 31 iar pentru anul anterior 27
 Contravaloarea tichetelor de masă acordate salariaților 28.000 lei
Se cere : Completați formula rul Date informative de la fig.1.43. pe baza datelor
prezentate în enunț.

Formularul Situația activelor imobilizate (fig.1.44) cuprinde date referitoare
la elementele de imobilizări, pentru care se determină la nivelul valorilor brute ,
următoarele struct uri de calcul: sold inițial, creșteri, reduceri și sold final . Pentru
reduceri se stabilește separat valoarea pe total, din care se detaliază valoarea
reducerilor rezultate din dezmembrări și casări. Soldul final se calculează după
formula: Sold inițial + Creșteri – Reduceri total. În conformitate cu Normele
legislative privitoare la regulile de întocmire, informațiile înscrise în acest formular se
înscriu la costul istoric sau la valoarea reevaluată , după caz.

SITUAȚIA ACTIVELOR IMOBILIZATE
Formular 40 – pagina 1 -lei-

Elemente
de
imobilizări
Nr.
rând Valori brute
Sold
final
(col.5=
1+2-3) Sold
inițial Creșteri Reduceri
Total Din car e:
dezmembrări
și casări
A B 1 2 3 4 5
Imobilizări necorporale
Cheltuieli de constituire și
cheltuieli de dezvoltare 01
Alte imobilizări 02
Avansuri și imobilizări
necorporale în curs 03
TOTAL (rd.01 la 03) 04
Imobilizări cor porale
Terenuri 05
Construcții 06
Instalații tehnice și mașini 07
Alte instalații, utilaje și
mobilier 08
Avansuri și imobilizări
corporale în curs 09
TOTAL (rd.05 la 09) 10
Imobilizări financiare 11
ACTIVE
IMO BILIZATE
TOTAL (rd.04+10+11) 12
Fig. 1.44 Situația activelor circulante – formula 40, pagina 1

Formularul Situația amortizării activelor imobilizate (fig.1.45) este o continuare
a formularului Situația activelor imobilizate și cuprinde date referi toare la elementele de
imobilizări , pentru care se determină nivelul amortizării, pentru următoarele structuri de
calcul : sold inițial, plus amortizare înregistrată în cursul anului, minus amortizare în cursul
anului, rezultă valoarea amortizării la sfârși tul anului.

88
SITUAȚIA AMORTIZĂRII ACTIVELOR IMOBILIZATE
Formular 40 – pagina 1 -lei-
Elemente
de
imobilizări Nr.
rd. Sold
inițial Amortizare
în curs ul
anului Amortizare
aferentă
imobilizărilor
scoase din
evidență Amortizare
la sfârșitul
anului
(col. 9 =
6 + 7 – 8)
A B 6 7 8 9
Imobilizări necorporale
Cheltuieli de constituire și
cheltuieli de dezvoltare 13
Alte imobilizări 14
TOTAL (rd .13 la 14) 15
Imobilizări corporale
Terenuri 16
Construcții 17
Instalații tehnice și mașini 18
Alte instalații, utilaje și mobilier 19
TOTAL (rd.16 la 19) 20
AMORTIZĂRI TOTAL
(rd.15+20) 21
Fig.1.45. Situația amortizăr ii activelor imobilizate – formular 40, pag.1

Laborator tehnologic : Entitatea OMEGA SA prezintă la sfârșitul exercițiului N
următoarele date referitoare la imobilizări ( tabel fig.1.46 ):
Se cere : Completați formularele Situația activelor imobilizate ( fig.1.44) și Situația
amortizării activelor imobilizate (fig.1.45), pe baza datelor din enunț (fig.1.46).

TABEL DATE IMOBILIZĂRI la 31.12.N
Nr.
crt. Elemente de
imobilizări Sold inițial Creșteri Reduceri
Valoare
brută Amort i-
zări Valoare
brută Amorti –
zări Valoare
brută Amorti –
zări
1 Cheltuieli de
constituire 5.000 4.000 – – – –
2 Concesiuni 80.000 70.000 – – – –
3 Program informatic 30.000 6.000 10.000 300 8.000 7.000
4 Echipamente
tehnologice 90.000 38.000 – – 20.000
(casare) 20.000
5 Mijloace de transport – – 85.000 1.500 – –
6 Mobilier comercial 20.000 15.000 – – 4.000
(casare) 2.000
7 Aparatură birotică – – 45.000 1.250 – –
8 Imobilizări
corporale în curs 90.000 – – – – –
9 Creanțe imobilizate 35.000 – 5.000 – 23.000 –
Fig.1.46. Tabel date imobilizări

89
SITUAȚIA AJUSTĂRILOR PENTRU DEPRECIERE

Formular 40 – pagina 2 -lei-
Elemente de imobil izări Nr.
rd. Sold
inițial Ajustări
constituite
în cursul
anului (+) Ajustări
reluate la
venituri
(-) Sold final
Imobilizări necorporale
Cheltuieli de constituire și
cheltuieli de dezvoltare 22
Alte imobilizări 23
Avansuri și imobilizăr i
necorporale în curs 24
TOTAL (rd.22 la 24) 25
Imobilizări corporale
Terenuri 26
Construcții 27
Instalații tehnice și mașini 28
Alte instalații, utilaje și
mobilier 29
Avansuri și imobilizări
corporale în curs 30
TOTAL (rd.26 la 30) 31
Imobilizări financiare 32
AJUSTĂRI PENTRU
DEPRECIERE – TOTAL
(rd. 25+31+32) 33

Fig.1.46/a. Situația ajustărilor pentru depreciere – formular 40, pag.2

Situațiile financiare anuale vor fi însoțite de o Declarați e scrisă a cărui
conținut confirmă că:
 Politicile contabile utilizate la elaborarea Situațiilor financiare anuale sunt în
concordanță cu reglementările contabile aplicabile.
 Situațiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a poziției și performa nței
financiare.
 Persoana juridică își desfășoară activitatea în condiții de continuitate .

90
Scheme recapitulative – MODELE SITUAȚII FINANCIARE ANUALE

RAPORTUL
ANUAL 1. Situații financiare anuale
2. Raportul administratorilor
3. Raportul de audit sau Raportul de verificare
4. Propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire
a pierderii

SITUAȚII
FINANCIARE
ANUALE
„forma lungă” 1. Bilanț
2. Cont de profit și pierdere
3. Situația modificărilor capitalului p ropriu
4. Situația fluxurilor de numerar
5. Note explicative
6. Anexe a. Date informative
b. Situația activelor imobilizate
c. Situația amortizării activelor imobilizate
d. Situația ajustărilor pentru depreciere
e. Declarație scrisă

SITUAȚII
FINANCIARE
ANUALE
PRESCURTATE 1. Bilanț prescurtat
2. Cont de profit și pierdere
3. Note explicative
4. opțional
(și/sau) a. Situația modificărilor capitalului propriu
b. Situația fluxurilor de numerar
5. Anexe a. Date informative
b. Situația activelor imobilizate
c. Situația amortizării activelor imobilizate
d. Situația ajustărilor pentru depreciere
e. Declarație scrisă

SITUAȚII
FINANCIARE
ANUALE
SIMPLIFICATE 1. Bilanț simplificat
2. Cont de profit și pierdere simplificat
3. Anexe a. Date informative
b. Situația activelor imobilizate
c. Situația amortizării activelor imobilizate
d. Situația ajustărilor pentru depreciere
e. Declarație scrisă

91
1.3. Completarea Situațiilor financiare anuale

– LABORATOR TEHNOLOGIC –

După ce am studiat conținutul și structura Situațiilor financiare anuale, vom
proceda la elaborarea și completarea lor în funcție de modelele de formulare stabilite
de MFP în conformitate cu legislația econo mico -financiară.

1.3.1. Reguli generale de completare a formularelor Situațiilor financiare
anuale

Formularele care compun Situațiile financiare anuale sunt prezentate în
general sub formă tabelară , cu linii și coloane. Pe rânduri sunt enumerați indicatorii
economici cu sumele aferente. Rândurile sunt numerotate în mod expres, pentru că
oferă prin combinație, corelațiile între elemente și între indicatori . Aceste corelații
sunt specificate în Normele metodologice și Instrucțiunil e de lucru, transmis e de
MFP. Coloanele cuprind denumirea indicatorilor și perioadele la care se referă
rapor tarea documentelor de sinteză ( exercițiul anterior și exercițiul curent).
În Bilanț datele sunt preluate din balanța de verificare după regula generală :
soldurile fi nale debitoare din balanță se preiau în bilanț la elementele de activ iar
soldurile finale creditoare la elementele de pasiv (fig.1.48). Prin excepție , dacă sunt
conturi de activ care sunt preluate la elementele de pasiv din bilanț, sumele vor fi de
semn c ontrar, adică minus. De asemenea soldurile finale creditoare ale conturilor de
pasiv care sunt preluate în bilanț la elemente de activ, vor avea de asemenea semnul
minus (vezi modele de formulare de la subcapitolul 1.2. Conținutul și structurile
Situațiilo r financiare anuale). Pentru documentare, în exemplele următoare, se impune
studierea informațiilor din formularul de Bilanț „forma lungă ” de la subcapitolul 1.2.
fig.1.23 .
Exemple :
 SfD cont 301 Materii prime (cont de activ) va trece la categor ia elementelor de
activ din bilanț (grupa B) , rd.20 .
 SfC cont 401 Furnizori (cont de pasiv) va trece la categoria elementelor de
pasiv din bilanț (grupele D sau G) , rd.40 sau 51 .
 SfD cont 129 Repartizarea profitului (cont de activ) v a trece la categoria
elementelor de pasiv (grupa J) cu semnul minus , rd.8 7.
 SfC cont 2812 Amortizarea construcțiilor, va trece la categoria elementelor de
activ cu semnul minus (grupa A) , rd.07.
La conturile bifuncționale , soldurile finale deb itoare trec la posturile
bilanțiere de activ iar soldurile finale creditoare la posturile bilanțiere de pasiv.
Excepție conturile bifuncționale care reflectă diferențe de preț la stocuri sunt
prezentate la elementele de activ la grupa B Active circulante, subgrupa I Stocuri iar

92
conturile care reflectă structura capitalurilor intră în categoria elementelor de pasiv la
grupa J .

BALANȚA DE VERIFICARE BILANȚ

D(+) conturi de ACTIV (-) C
SiD Elemente

de

ACTIV A
…………………….. ………………………
B
SfD

C

D(-) conturi de PASIV (+) C

Elemente

de

PASIV D
SiC ……..
………… ………….. ……………………… G

SfC H

I

J
Fig.1.48. Schemă privind transpunerea soldurilor finale din balanță în bilanț (regula generală)

Exemplu : SfD cont 473 Decontări din operațiuni în curs de clarificare este trecut la
Grupa B Active circulante, subgrupa II Creanțe (rd.28) iar soldul final creditor al
contului 473 la Grupa D sau G Datorii sub un an sau peste un an (rd.44 sau 55). În
categoria particularităților intră și unele conturi de pasiv care în mod obișnuit
reprezintă datorii la bugetul statului și au sold final creditor, iar prin excepție pot
prezenta la sfârșitul exercițiului și solduri finale debitoare care reprezintă creanțe , sume
de încasat sau plătite în plus . Soldurile finale creditoare sunt trecute în mod obișnuit la
datorii (elemente de pasiv) iar soldurile finale debitoare la creanțe (elemente de activ).
Exemple : conturile 431, 437, 441, 444, 446, 447.
Posturile bilanțiere sunt formate din solduri finale a le unui singur cont sau
pot fi solduri finale grupate, centralizate , divizate, aferente mai multor conturi .
Exemple :
 Postul bilanțier Capital subscris vărsat (rd.67) este format din SfC cont 1012
Capital subscris vărsat.
 Postul bila nțier Instalații tehnice și mașini (rd.08) este format din SfD cont de
gradul I 213 Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații
(care la rândul lui se calculează prin însumarea soldurilor finale la cele patru
conturi de gradul II ) minu s SfC cont 2813 Amortizarea instalațiilor,
mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor minus SfC cont 2913
Ajustări pentru deprecierea instalațiilor, mijloacelor de transport, animalelor

93
și plantațiilor. Prin urmare, valoarea bilanțieră la acest post este format din
valoarea contabilă de intrare minus amortizări minus ajustări.
Unele grupe bilanțiere sunt constituie prin divizarea informației preluate de la
mai multe conturi. Exemplu : Grupa D Datorii: Sumele care trebuie plătite într -o
perioadă de până la un an și Grup a G Dator ii: Sumele care trebuie plătite într -o
perioadă mai mare de un an formează poziții distincte în Bilanț. Ele se calculează
prin divizarea informației din toate conturile de datorii în funcție de termenul de
exigibilitate, mai mic sau mai mare de un an (datorii curente sau necurente).
La Bilanțul prescurtat (fig.1.24) se respectă aceleași reguli, cu diferența că
informațiile sunt mai puțin detaliate iar la Bilanțul simplificat (fig.1.24/a) sunt folosite
în cele mai multe cazuri conturi de gradul I.
În Contul de profit și pierdere se preiau rulajele din Balanța de verificare, după
regula generală : Veniturile din Contul de profit și pierdere sunt formate din rulajele
conturilor din clasa 7 Venituri iar Cheltuielile din Contul de pr ofit și pierdere sunt formate
din rulajele conturilor din clasa 6 Cheltuieli (fig.1.49).

BALANȚA DE VERIFICARE CONT DE PROFIT ȘI PIERDERE

conturi clasa 7 Venituri din exploatare
VENITURI Venituri financiare
Rulaj D Rulaj C Venituri extraordinare

conturi clasa 6 Cheltuieli de exploatare
CHELTUIELI Cheltuieli financiare
Rulaj D Rulaj C Cheltuieli extraordinare

Fig.1.49. Transpunerea rulajelor din Balanța de ver ificare în Contul de profit și pierdere

Rulajele se calculează cumulat de la începutul până la sfârșitul exercițiului.
La pozițiile din formularul Cont de profit și pierdere, rulajele pot fi preluate de la un
singur cont sau de la mai multe conturi (prin metode de grupare, centralizare,
detaliere, divizare a datelor preluate) în funcție de necesitățile de redare a informației
sub formă de indicatori. Pentru documentare, în exemplele următoare se impune
studierea informațiilor din formularul Cont de profit și pierdere, de la subcapitolul
1.2, fig.1.26 .
Exemple :
 Poziția Venituri din vânzarea mărfurilor (rd.03) este formată din rulajul contului
707 Venituri din vânzarea mărfurilor (rulaj debitor = rulaj creditor).
 Poziția Cifra de afaceri netă (rd.01) est e un indicator economic calculat prin
însumarea rulajelor de la mai multe conturi de venituri: 701, 702, 703, 704,
705, 706, 707, 708, 7411, 766 (rulaje debitoare = rulaje creditoare).

94
 Poziția Cheltuieli privind mărfurile (rd.16) este formată din rulajul contului 607
Cheltuieli privind mărfurile (rulaj debitor = rulaj creditor).
 Poziția Ajustări privind provizioanle (rd.32) reprezintă o corecție de valoare
calculată prin diferența între rulajul contului 6812 Cheltuieli de exploatare
privind provizioanel e și rulajul contului 7812 Venituri din provizioane. Aceste
ajustări se adună apoi la celelalte elemente de cheltuieli în vederea
determinării poziției Cheltuieli de exploatare pe total (poz.35).
În cadrul celorlalte componente ale Situațiilor financiare anuale – Situația
modificărilor capitalului propriu, Situația fluxurilor de numerar , Note
explicative, Anexe (vezi subcap.1.2 fig.1.30 la 1.4 6) – informațiile sunt preluate sub
formă de solduri finale, de rulaje, de date grupate, centralizate, divizate, î n funcție de
necesitatea de prezentare într -o formă specifică a informației contabile.
Pentru o mai bună gestionare a datelor, unele formulare sunt codificate pentru
a fi identificate mai ușor. Formularele de Bilanț poartă și denumirea de formularul 10.
Contul de profit și pierdere este formularul 20. Formularul Date informative este
formularul 30. Formularul Situația activelor imobilizate, Situația amortizării activelor
imobilizate și Situația ajustărilor pentru depreciere se constituie în formularul 40.
Normele metodologice privitoare la întocmirea Situațiilor financiare prezintă
codificarea formelor de proprietate pe fiecare categorie de entitate. De asemenea se
precizează corelațiile între rânduri , ca și cheie de control a datelor pentru principalele
structuri componente. Potrivit Normelor metodologice, formularele de bază ale
Situațiilor financiare sunt transmise de către MFP în format electronic. La prelucrarea
în sistem informatizat a datelor se folosește un soft specializat, program specific care
să poată prelua datele din balanță și din conturi. Instrucțiunile de lucru emise în acest
sens, prevăd în anexă comenzile informatice prin butoane și taste privind navigarea în
cadrul formularelor și între formulare. Datele aferente rândurilor rezultante
(subtotaluri și totaluri) nu mai trebuiesc introduse în formular, ele fiind calculate și
afișate automat.
Situațiile financiare anuale sunt semnate de persoanele în drept . Aceste date
cuprind numele în clar a persoanelor, precum și calitatea acestora . Rândul
corespunzător calității persoanei se completează cu date privind:
 compartimente distincte financiar -contabile sau personal calificat încadrat.
 contracte /convenții civile în domeniul contabilității, încheiate cu persoane fizice
(experți co ntabili sau auditori) sau persoane juridice (firme de contabilitate) autorizate.
 administrator.

1.3.2. Completarea Situațiilor financiare anuale

Entitatea ALFA este o unitate comercială cu amănuntul de comercializare a
mărfurilor textile. După forma de organizare juridică este o societate comercială cu
răspundere limitată . Forma de proprietate este cea privată.
La sfârșitul exercițiului s -a elaborat Balanța de verificare preliminară și nu s –
au constatat neconcordanțe. În urma operațiilor de inv entariere s-au constatat

95
deprecieri ale valorii mărfurilor și nu s -au constatat diferențe cantitative, plus sau
minus de inventar. S -au contabilizat operațiile de regularizare privind trecerea
cheltuielilor și a veniturilor în avans pe cheltuieli și venit uri curente , majorarea
ajustărilor pentru deprecierea mărfurilor. S -au efectuat operațiile privind
determinarea rezultatului financiar sub formă de profit care a fost reportat.
În vederea elaborării și raportării Situațiilor financiare anuale , se analize ază
condițiile stabilite prin Ordinul nr. 3055 /2009 privind criteriile de departajare a
entităților: total active (3.650.000 euro), cifra de afaceri netă (7.300.000 euro), număr
mediu de salariați (50). Potrivit acestor reglementări legislative, SC. ALFA S RL se
încadrează în categoria unităților care elaborează Situații financiare anuale
prescurtate cu următoarele structuri :
 Bilanț prescurtat
 Cont de profit și pierdere
 Note explicative
 opțional: Situația modificărilor capitalului propriu și/sau Situ ația fluxurilor de numerar
 Anexe: Date informative, Situația activelor imobilizate, Situația amortizării
activelor imobilizate, Situația ajustărilor pentru depreciere, Declarație scrisă.
Întocmirea Situației modificărilor capitalului propriu și a Situați ei fluxurilor de
numerar este opțională . S-a decis ca ele să nu fie întocmite deoarece în această structură
nu prezintă relevanță iar datele aferente vor fi prezentate în Note explicative .
Potrivit Normelor de elaborare a Situațiilor financiare anuale emise de MFP,
fiecare formular poartă un număr de identificare (formular 10, 20, 30, 40). Ținând
cont și de acest aspect, ordinea efectuării lucrărilor de întocmire a Situațiilor
financiare anuale vor parcurge următoarele etape :

Rezolvare :
 Etapa 1. Întocmirea Balanței de verificare sintetică definitivă
 Etapa 2 . Întocmirea Bilanțului prescurtat (formular 10)
 Etapa 3. Întocmirea Contului de profit și pierdere (formular 20)
 Etapa 4 . Întocmirea documentului Date informative (formular 30)
 Etapa 5. Întoc mirea documentelor Situația activelor imobilizate, Situația
amortizării activelor imobilizate și Situația ajustărilor pentru deprecire
(formular 40)
 Etapa 6. Întocmirea Notelor explicative
 Etapa 7. Întocmirea Declarației scrise

Rezolvare :
Realizarea etapei 1: Întocmirea Balanței de verificare sintetică definitive – fig.1.50

1
BALANȚĂ DE VERIFICARE SINTETICĂ definitive la 31 decembrie N
SC Alfa SRL pag.1.

Simbol
conturi Denumirea
conturilor Solduri inițiale
1 ianu arie N Rulaje cumulate
la 31 decemb.N Total sume la
31 decembrie N Solduri finale la
31 decembrie N
D C D C D C D C
1012 Capital subsc.vărsat – 4.000 – – – 4.000 – 4.000
1061 Rezerve legale – – – 800 – 800 – 800
1171 Rezultat reportat – – 2.000 22.720 2.000 22.720 – 20.720
121 Profit sau pierdere 2.000 – 4.353.480 4.379.128 4.355.480 4.379.128 – 23.648
129 Repartiz. profit – – 800 – 800 – 800 –
214 Mobilier,ap.birotică – – 40.000 20.000 40.000 20.000 20.000 –
2814 Amortiz. i mob. – – 4.000 8.000 4.000 8.000 – 4.000
303 Mat. ob. inventar 11.000 – – 6.000 11.000 6.000 5.000 –
371 Mărfuri 90.000 – 5.087.430 5.113.430 5.177.430 5.113.430 64.000 –
378 Dif. preț mărfuri – 19.000 3.795.000 3.801.230 3.795.000 3.820.830 – 25.830
381 Ambalaje 5.000 – 3.000 6.000 8.000 6.000 2.000 –
397 Ajustări mărfuri – 2.000 – 4.000 – 6.000 – 6.000
401 Furnizori – 51.000 637.908 590.478 637.908 641.478 – 3.570
404 Furnizori imobiliz. – – – 47.600 – 47.600 – 47.600
4111 Clienți 30.000 – 1.754.340 1.500.000 1.784.3 40 1.500.000 284.340 –
421 Pers. -salar . datorate – – 2.709.600 2.880.000 2.709.600 2.880.000 – 170.400
4311 Contr.unit.CAS – – 554.400 604.672 554.400 604.672 – 50.272
4312 Contr.pers..CAS – – 250.800 273.600 250.800 273.600 – 22.800
4313 Contr.ang.CAS S – – 184.800 201.600 184.800 201.600 – 16.800
4314 Contr.pers.CASS 171.600 187.200 171.600 187.200 – 15.600

Total pag. 1
138.000
76.000
19.549.158
19.647.058
19.687.158
19.723.058
376.140
412.040

96

2
Simbol
conturi Denumirea
conturilor Solduri inițiale
1 ianuarie N Rulaje cumulate
la 31 decemb.N Total sume la
31 decembrie N Solduri finale la
31 decembrie N
D C D C D C D C
4371 Contr.unit.șomaj – – 66.000 72.000 66.000 72.000 – 6.000
4372 Contr.pers.șomaj – – 26.400 28.000 26.400 28.000 – 1.600
4411 Impozit profit – – – 4.352 – 4.352 – 4.352
4423 TVA de plată – 8.000 731.672 728.722 731.672 736.722 – 5.050
4426 TVA deductibilă – – 101.388 101388 101.388 101.388 – –
4427 TVA colectată – – 830.030 830.030 830.030 830.030 – –
4428 TVA neexigibilă – 14.000 816.430 812.630 816.430 826.630 – 10.200
444 Impoz. salarii – – 316.800 345.600 316.800 345.600 – 28.800
461 Debitori diverși – – 49.980 – 49.980 – 49.980 –
462 Creditori diverși – – 19.800 21.728 19.800 21.728 – 1.928
471 Cheltui eli avans 2.000 – – 1.000 2.000 1.000 1.000 –
472 Venituri avans – 14.000 10.000 – 10.000 14.000 – 4.000
5121 Ct.bănci lei 25.000 – 3.043.000 2.997.180 3.068.000 2.997.180 70.820 –
5187 Dobânzi de încasat 1.000 – 2.000 3.000 3.000 3.000 – –
5191 Credit e termen scurt – 50.000 25.000 – 25.000 50.000 – 25.000
5198 Dob.credite t.scurt – 10.000 12.000 5.000 12.000 15.000 – 3.000
5311 Casa în lei 5.000 – 3.413.430 3.414.400 3.418.430 3.414.400 4.030 –
542 Avansuri trezorerie 1.000 – – 1.000 1.000 1.000 – –
581 Viramente interne – – 1.540.000 1.540.000 1.540.000 1.540.00 – –
603 Chelt.mat.ob.inv . – – 6.000 6.000 6.000 6.000 – –
605 Chelt.energie – – 20.000 20.000 20.000 20.000 – –

Total pag. 2 34.000 96.000 11.029.930 10.932.030 11.063.930 11.028.030 125.830 89.930

97

3
Simbol
conturi Denumirea
conturilor Solduri inițiale
1 ianuarie N Rulaje cumulate
la 31 decemb.N Total sume la
31 decembrie N Solduri finale la
31 decembrie N
D C D C D C D C
607 Chelt.mărfuri – – 502.000 502.000 502.000 502.000 – –
608 Chelt.ambalaje – – 6.000 6.000 6.000 6.000 – –
622 Chelt.comision – – 21.600 21.600 21.600 21.600 – –
625 Chelt.deplasare – – 1.000 1.000 1.000 1.000 – –
641 Chelt.salarii – – 2.880.000 2.880.000 2.880.000 2.880.000 – –
6451 Chelt.CAS – – 604.800 604.800 604.800 604.800 – –
6452 Chelt.șomaj – – 72.000 72.000 72.000 72.000 – –
6453 Chelt.CASS – – 201.600 201.600 201.600 201.600 – –
6583 Chelt. ac. cedate – – 16.000 16.000 16.000 16.000 – –
6588 Alte chelt.exploat. – – 1.000 1.000 1.000 1.000 – –
666 Chelt. dobânzi – – 5.000 5.000 5.000 5.000
6811 Chelt.amortizări – – 8.000 8.000 8.000 8.000 – –
6814 Chelt.ajustări – – 4.000 4.000 4.000 4.000 – –
691 Chelt.imp . profit – – 4.352 4.352 4.352 4.352 – –
706 Venit.chirii – – 36.570 36.570 36.57 0 36.570 – –
707 Venit.vânz. mărf. – – 4.296.430 4.296.430 4.296.430 4.296.430 – –
7583 Venit.vân z. active – – 42.000 42.000 42.000 42.000 – –
766 Venit.dobânzi – – 2.000 2.000 2.000 2.000

Total pag. 3 – – 8.704.352 8.704.352 8.704.352 8.704.352 – –

TOTAL
GENERAL 172.000 172.000 39.283.440 39.283.440 39.455.440 39.455.440 501.970 501.970

98

99
Realizarea etapei 2 : Întocmirea Bilanțului prescurtat (formular 10) – fig.1.51
Județul : Argeș
Persoana juridică : SC Alfa SRL
Adresa : Pitești, Str. Fl orilor Nr.1
Număr din Registrul comerțului : J24/1994/2009
Forma de proprietate : 35
Activitatea preponderentă (cod și denumire clasa CAEN):
4751 Comerțul cu amănuntul al textilelor
Cod de identificare fiscală : 12446123

BILANȚ PRESCURTAT
la data de 31 .12.N
Formularul 10 – lei –
Denumirea indicatorului Nr.
rd. Sold la:
01.01. N 31.12. N
A B 1 2
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. Imobilizări necorporal e (ct.201+203+205+
+ 2071+208+233+234 -280 – 290 – 2933) 01 – –
II. Imobilizări corporale (ct.211+212+213+214+
+223+224 + 231+232 – 281 – 291 – 2931) 02 – 16.000
III. Imobilizări financiare
(ct.261+263+265+267- 296) 03 – –
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL ( rd. 01+02+ 03) 04 – 16.000
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. Stocuri (ct.301+321+302+322+303+323+/ -308+
+328+331+332+341+345+346+/ -348+351+354+356
+357+358+361+326+/ -368+371+327+/ -378+381+/ –
388 – 391 – 392 – 393 – 394 – 395 – 396 – 397 – 398
+ 4091 – 4428) 05 71.000 28.970
II. Creanțe (Sumele care urmează să fie încasate după o
perioadă mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru
fiecare element)
(ct.267- 296+4092+411+413+418+425+4282+431
+ 437 +4382+441+4424+4428+444+445+446
+447+4482+451+453+456+4582+461+473 –
– 491- 495 – 496 +5187) 06 31.000 334.320
III. Investiții pe termen scurt (ct.501+505+506+
+ 508+5113+5114 -591-595-596-598) 07 – –
IV. Casa și conturi la bănci (ct.5112+512+531 +
+532+541+542) 08 31.000 74.850
ACTIVE CIRCULANTE –TOTAL (rd. 05+06+07+08) 09 133.000 438.140
C. CHELTUIELI ÎN AVANS ( ct. 471) 10 2.000 1.000
D. DATORII : SUMELE CARE TREBUIE 11 119.000 355.172

100
PLĂTITE ÎNTR -O PERIOADĂ DE PÂNĂ
LA UN AN (ct. 161+ 162+166+167+168 -169+269+
+401+403+404+405+408+419+421+423+424+426+
+427+4281+431+437+4381+441+4423+
+4428+444+446+447+4481+451+453+
+455+456+457+4581+462+473+509+5186+519)
E. Active circulante nete/dator ii curente nete
(rd. 09 + 10 – 11 – 19) 12 2.000 79.968
F. Total active minus datorii curente (rd.04+12) 13 2.000 95.968
G. DATORII : SUMELE CARE TREBUIE
PLĂTITE ÎNTR -O PERIOADĂ MAI MARE
DE UN AN (ct. 1 61+162+166+167+168 -169+269+
+401+403+404+405+408+419+421+423+424+426+
+427+4281+431+437+4381+441+4423+
+4428+444+446+447+4481+451+453+
+455+456+4581+462+473+509+5186+519) 14 – 47.000
H. PROVIZIOANE (ct. 151) 15 – –
I. VENITURI ÎN AVANS (rd. 17 + 18 + 21 + 22) 16 14.000 4.000
1. Subvenții pentru investiții (ct.475) 17 – –
2. Venituri înregistrate în avans (ct. 472) total
(rd.19+20) 18 14.000 4.000
Sume de reluat într -o perioadă de până la un
an (ct. 472) 19 14.000 4.000
Sume de reluat într -o perioadă mai mare de
un an (ct. 472) 20 – –
3. Venituri în avans aferente activelor primite
prin transfer de la clienți (ct.478) 21 – –
 Fond comercial negativ (ct.2075) 22 – –
J. CAPITAL ȘI REZERVE
I. Capital ( rd. 24+25+26+27) 23 4.000 4.000
1. Capital subscris vărsat (ct. 1012) 24 4.000 4.000
2. Capital subscris nevărsat (ct. 1011) 25 – –
3. Patrimoniul regiei (ct. 1015) 26 – –
4. Patrimoniul institutelor națio nale de
cercetare -dezvoltare (ct. 1018) 27 – –
II. Prime de capital (ct. 104) 28 – –
III. Rezerve din reevaluare (ct. 105) 29 – –
IV. Rezerve (ct. 106) 30 – 800
Acțiuni proprii (ct. 109) 31 – –
Câștiguri legate de instrumentele de capitaluri
proprii (ct.141) 32 – –
Pierderi legate de instrumen tele de capitaluri proprii
(ct.149) 33 – –

101
V. Profitul sau pierderea reportat (ă)
Sold C (ct. 117)
34 – 20.720
Sold D (ct. 117) 35 – –
VI. Profitul sau pierderea exercițiului
financiar Sold C (ct. 121)
36 – 23.648
Sold D (ct. 121) 37 2.000 –
Repartizarea profitului (ct. 129) 38 – 800
CAPITALURI PROPRII – TOTAL (rd. + 23+ 28
+ 29 + 30 – 31 + 32 – 33 + 34 – 35 + 36 – 37 – 38) 39 2.000 48.368
Patrimoniul public (ct. 1016) 40 – –
CAPITALURI – TOTAL ( rd. 39 + 40 ) sau
(rd. 41 = 13 – 14 – 15 – 17 – 20 – 21 – 22) 41 2.000 48.368
Suma de control F 10: ) Conturi de repartizat după natura elementelor respective ) Solduri
debitoare ale conturilor respective ) Solduri creditoare ale conturilor respective

Administrator, Întocmit,
Numele și prenumele Numele și prenumele ( calitatea )
Popescu Ion Bratu Corina , expert contabil

Semnătura, Semnătura,
Popescu Ion Bratu Corina

Ștampila unității, Număr de înregistrare la organismul
………………………………. profesional CECCAR 8345/2004

Fig.1.51. Bilanț prescurtat – formular completat

INDICAȚII DE REZOLVARE – Bilanț prescurtat (fig.1.51)

Pentru coloana Sold la 01.01.N datele au fost preluate din Bilanțul exercițiului
anterior N – 1. (Datele se dau în enunțul prezentat la coloana 1 din fig.1.51)
Pentru coloana Sold la 31.12.N datele sunt preluate din Balanța de verificare a
exercițiului curent N (fig.1.50) :
Grupa A ACTIVE IMOBILIZATE
 rd.02 Subgrupa I Imobilizări corporale = SfD 214 – SfC 2814 = 20.000 – 4.000
= 16.000
 rd.04 ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL = rd.02 = 16.000
Grupa B. ACTIVE CIRCULANTE
 rd.05 Subgrupa I Stocuri = SfD 303 + SfD 371 + SfD 381 – SfC 378 – SfC 397
– SfC 4428 = 5.0 00 + 64.000 + 2.000 – 25.830 – 6.000 – 10.200 = 28.970
 rd.06 Subgrupa II Creanțe = SfD 4111 + SfD 461 = 284.340 + 49.980=334.320
 rd.08 Subgrupa IV Casa și conturi la bănci = SfD 5121 + SfD 5311 = 70.820 +
+ 4.030 = 74.850

102
 rd.09 ACT IVE CIRCULANTE – TOTAL = rd.05 + rd.06 + rd.08 = 28.970 +
+ 334.320 + 74.850 = 438.140
Grupa C. CHELTUIELI ÎN AVANS rd. 10 = SfD 471 = 1.000
Grupa D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR -O
PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN rd.11 = SfC 401 + SfC 421+
+SfC 4311 + SfC 4312 + SfC 4313 + SfC 4314 + SfC 4371 + SfC 4372
+ SfC 4411 + SfC 4423 + SfC 444 + SfC 462 + SfC 5191 + SfC 5198 =
=3.570 + 170.400 + 50.272 + 22.800 + 16.800 + 15. 600 + 6.000 +
+ 1.600 + 4.352 + 5.050 + 28.800 + 1.928 + 25.000 + 3.000 =
= 355.172
Grupa G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR -O
PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN rd.14. = SfC 404 = 47.600
Grupa H. PROVIZIOANE rd. 15 (ct. 151) = 0
Grupa I. VENITURI ÎN AVANS rd. 16 = rd.18 = rd.19 = 4.000
 rd.19,18 Venituri în avans/Secțiunea: Sume de reluat într -o perioadă de până la
1 an = SfC 472 = 4.000
Grupa E. Active circul ante nete/datorii curente nete rd.12 = Grupa B Active
circulante + Grupa C Cheltuieli în avans – Grupa D Datorii care
trebuie plătite într -o perioadă de până la un an – Grupa I (parțial)
Venituri în avans: Secțiunea Sume de reluat într -o perioadă de până la
un an = (rd. 09 + 10 – 11 – 19) = 438.140 + 1.000 – 355.172 – 4.000
= 79.968
Grupa F. Total active minus datorii curente rd.13 = Grupa A Active imobili –
zate + Grupa E Active circulante nete/datorii curente nete =
(rd. 04 +12) = 16.000 + 79.968 = 95.968
Grupa J. CAPITAL ȘI REZERVE
 rd.24 Capital subscris vărsat = SfC 1012 = 4.000
 rd.23 Subgrupa I Capital = rd.24 = 4.000
 rd.30 Subgrupa IV Rezerve = SfC 1061 = 800
 rd.34 Subgrupa V Profitul sau pierderea reportat(ă) = SfC 1171 (profit)= 20.720
 rd.36 Subgrupa VI Profitul sau pierderea exercițiului financiar =
= SfC 121 (profit) = 23.648
 rd.38 Repartizar ea profitului = SfD 129 = 800
 rd.39 CAPITALURI PROPRII – TOTAL = rd.23 + rd.30 + rd.34 + rd.36 – rd.38
= 4.000 + 800 + 20.720 + 23.648 – 800 = 48.368
 rd.41 CAPITALURI – TOTAL = rd.39 = 48.368
Mențiune: Verificarea corelațiilor din ecuați a fundamentală a bilanțului vertical :
Active – Datorii = Capital propriu
Capital propriu = Active totale – Datorii totale – Profit/pierdere în avans = (Active
imobilizate + Active circulante) – (Datorii sub 1 an + Datorii peste 1 an) – (Venituri în avans
– Cheltuieli în avans) = (gr.A 16.000 + gr.B 438.140) –(gr.D 355.172 + gr. G 47.600) –
(gr.I 4.000 – gr.C 1.000) = 454.140 – 402.772 – 3.000 = 48.368 lei

103
Corelații suplimentare: (exercițiul N) rd.41 Capitaluri total (egale cu capitalurile proprii) =
rd.13 Grupa F 95.968 – rd.14 Grupa G 47.600 = 48.368 lei sau Capitaluri proprii = Grupa
A Active imobilizate 16.000 + Grupa B Active circulante 438.140 + Grupa C Cheltuieli în
avans 1.000 – Grupa D Datorii sub un an 355.172 – Grupa G Datorii peste un an 47.600 –
Grupa I Venituri în avans (sub un an) 4.000 = 48.368 lei.

Realizarea etapei 3 : Întocmirea Contului de profit și pierdere
(formular 20) – fig.1.52
CONT DE PROFIT ȘI PIERDERE
la data de 31 decembrie N
Formular 20 -lei-
Denumirea indicatorilor Nr.
rd. Exercițiul financiar
N – 1 N
A B 1 2
1.Cifra de afaceri netă (rd. 02+03+04+05+06 ) 01 58.000 4.333.000
Producția vând ută (ct. 701 + 702 + 703 + 704 +
+ 705 + 706 + 708) 02 – 36.570
Venituri din vânzarea mărfurilor (ct.707) 03 58.000 4.296.430
Reduceri comerciale acordate (ct.709) 04 – –
Venituri din dobânzi înregistrate de entitățile radiate
din Registrul general și care mai au în derulare
contracte de leasing (ct.766***) 05 – –
Venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei
de afaceri nete (ct. 7411) 06 – –
2. Venituri aferente costului de producție în curs de
execuție ( ct.711 + 712 )
Sold C 07 – –
Sold D 08 – –
3. Producția realizată de entitate pentru scopurile
sale proprii și capitalizată (ct. 721 + 722) 09 – –
4. Alte venituri din exploatare (ct.758 + 7417 +7815) 10 – 42.000
– din care fond comercial negativ 11 – –
Venituri din exploatare – TOTAL
(rd. 01 + 07 – 08 + 09 + 10) 12 58.000 4.375.000
5.a.Cheltuieli cu materiile prime și materialele
(ct. 601 + 602 – 7412) 13 – –
Alte cheltuieli materiale (ct.603 + 604 + 606 + 608) 14 – 12.000
5.b.Alte cheltuieli externe (cu energia și apa)
(ct. 605 – 7413) 15 5.000 20.000
5.c.Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607) 16 43.000 502.000
Reduceri comerciale primite (ct. 609) 17 – –
6. Cheltuieli cu personalul (rd. 19 + 20), din care : 18 – 3.758.400
a. Salarii și indemnizații (ct. 641 + 642 +643+
+644 – 7414) 19 – 2.880.000
b. Cheltuieli cu asigurările și protecția socială 20 – 878.400

104
(ct. 645 – 7415)
7.a. Ajustări de valoare privind im obilizările corpo –
rale și necorporale (rd. 22 – 23) 21 2.000 8.000
a.1.Cheltuieli (ct. 6811 + 6813) 22 2.000 8.000
a.2. Venituri (ct. 7813) 23 – –
b. Ajustări de valoare privind activele circulante
(rd.25 – 26) 24 – 4.000
b.1. Cheltuieli (ct. 654 + 6814) 25 – 4.000
b.2. Veni turi (ct. 754 + 7814) 26 – –
8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 28 la 31) 27 – 39.600
8.1. Cheltuieli privind prestațiile externe
(ct.611+ 612 + 613 + 614 + 621 + 622 + 623+
+ 624 + 625 + 626 + 627 + 628 – 7416) 28 – 22.600
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte
asimilate (ct. 635) 29 – –
8.3. Alte cheltuieli (ct. 652+658) 30 – 17.000
Cheltuieli privind dobânzile de refinanțare înregis –
trate de entitățile radiate din Registrul general și
care mai au în derulare contracte de leasing (ct 666*) 31 – –
Ajustări privind provizioanele (rd. 33 – 34) 32 – –
– Cheltui eli (ct. 6812) 33 – –
– Venituri (ct. 7812) 34 – –
Cheltuieli din exploatare – TOTAL
(rd. 13 la 16 – 17 + 18 + 21 + 24 + 27 + 32) 35 50.000 4.344.00 0
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN
EXPLOATARE

(Profit rd. 12 – 35) 36 8.000 31.000
(Pierdere rd. 35 – 12) 37 –
9. Venituri din interese de particip are
(ct. 7611 + 7613) 38 – –
– din care,venituri obținute de la entitățile afiliate 39 – –
10. Venituri din alte investiții și împrumuturi care
fac parte din activele imobizate (ct. 763) 40 – –
– din care,venituri obținute de la entitățile afiliate 41 – –
11. Venituri din dobânzi (ct. 766) 42 – 2.000
– din care,venituri obținute de la entitățile afiliate 43 – –
Alte venituri financia re (ct.762+764+765+767+768) 44 – –
Venituri financiare – TOTAL
(rd. 38 + 40 + 42 + 44) 45 – 2.000
12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare
și investițiile financiare deținute ca active c irculante
(rd. 47 – 48) 46 – –
– Cheltuieli (ct. 686) 47 – –
– Venituri (ct. 786) 48 – –
13. Cheltuieli privind dobânzile (ct. 666*+ 7818) 49 10.000 5.000

105
– din care,cheltuielile în relația cu entitățile afiliate 50 – –
Alte cheltuieli financiare
(ct. 663 + 664 + 665 + 667 + 668) 51 – –
Cheltuieli financiare – TOTAL (rd.46+49+51) 52 1.000 5.000
PROFITUL SAU PIERDEREA
FINANCIAR (Ă):

(Profit rd. 45 – 52) 53 – –
(Pierdere rd. 52 – 45) 54 10.000 3.000
14. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENTĂ:
(Profit rd. 12 + 45 – 35 – 52) 55 – 28.000
(Pierdere rd. 35 + 52 – 12 – 45) 56 2.000 –
15. Venituri extraordinare (ct. 771) 57 – –
16. Cheltuieli extraordinare (ct. 671) 58 – –
17. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN
ACTIVITATEA EXTRAORDINARĂ:

(Profit rd. 57 – 58) 59 – –
(Pierdere rd. 58 – 57) 60 – –
Venituri totale (rd.12 + 45 + 57) 61 58.00 0 4.377.000
Cheltuieli totale (rd.35 + 52 + 58) 62 60.000 4.349.000
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUTĂ:
(Profit rd. 61 – 62) 63 – 28.000
(Pierdere rd. 62 – 61) 64 2.000
18. Impozitul pe profit (ct. 691) 65 – 4.352
19. Alte impozite neprezentate la elementele
de mai sus (ct. 698) 66 – –
20. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă)
A EXERCIȚIULUI FINANCIAR:
Profit (rd. 63 – 64 – 65 – 66) 67 – 23.648
Pierdere (rd. 64 + 65 + 66 – 63) 68 2.000 –
Suma de control F 20: *) Conturile de repartizat după natura elementelor respective.
Fig.1.52. Cont de profit și pierdere – formular completat

INDICAȚII DE REZOLVARE – Cont de profit și pierdere (fig.1.52)
Pentru coloana Exercițiul financiar N -1 datele au fost preluate din Contul
de pro fit și pierdere al exercițiului anterior N – 1. (Se dau în enunț la col.1)
Pentru coloana Exercițiul financiar N datele sunt preluate din Balanța de
verificare a exercițiului curent N, rulaje debitoare sau creditoare ( fig.1.50) :
Venituri din exploatar e ( VE )
 rd.02 Producția vândută = ct.706 = 36.570
 rd.03 Venituri din vânzarea mărfurilor = ct.707 = 4.296.430
 rd.01 Cifra de afaceri netă=rd.02 + rd.03 = 36.570 + 4.296.430 = 4.333.000
 rd.10 Alte venituri din exploatare = ct.7583 = 42.000
 rd.12 Venituri din exploatare –TOTAL = rd.01 + 10 = 4.333.000 + 42.000 =
= 4.375.000

106
Cheltuieli de exploatare (CE)
 rd.14 = Alte cheltuieli materiale = ct.603 + ct. 608 = 6.000 + 6.000 = 12.000
 rd.15 = Alte cheltuieli externe (cu energis și apa ) = ct.605 = 20.000
 rd.16= Cheltuieli privind mărfurile = ct.607 = 502.000
 rd.19= Salarii și indemnizații = ct.641 = 2.880.000
 rd.20 = Cheltuieli cu asigurările și protecția socială = ct..6451 + 6452 + 6453
= 604.800 + 72.000 + 201.600 = 878.400
 rd.18 = Cheltuieli cu personalul = rd.19 + 20 = 2.880.00 + 878.400 = 3.758.400
 rd.22 = Cheltuieli = ct.6811 = 8.000
 rd.23 = Venituri = (ct.7813) = 0
 rd.21 = Ajustări de valoare privind imobilizările corporale și necorporale =
= rd.22 – 23 = 8.000
 rd.25 = Cheltuieli = ct. 6814 = 4.000
 rd.26 = Venituri = (ct.754 + 7814) = 0
 rd.24 = Ajustări de valoare privind activele circulante = rd.25 – 26 = 4.000
 rd.28 = Cheltuieli privind pre stațiile externe = ct. 622 + 625 = 21.600 + 1.000 =
= 22.600
 rd.30 = Cheltuieli cu despăgubiri, donații și activele cedate = ct.6583 + 6588 =
= 16.000 + 1.000 = 17.000
 rd.27 = Alte cheltuieli de exploatare = rd.28 + 30 = 22.600 + 17.000 = 39.600
 rd.35 = Cheltuieli din exploatare – TOTAL = rd.14 + 15 +16 + 18 + 21 + 24 + 27
= 12.000 + 20.000 + 502.000 + 3.758.400 + 8.000 + 4.000 + 39.600 =
= 4.344.000
PROFITUL SAU PIERDER EA DIN EXPL OATARE (PE sau pE)
 rd.36 = Profit sau pierdere din exploatare = Venituri din exploatare – Cheltuieli
de exploatare = rd.12 – rd.35 = 4.375.000 – 4.344.000 = 31.000 (profit)
Venituri financiare (VF)
 rd.42 Venituri din dobâ nzi ct.766 2.000
 rd.45 Venituri financiare – Total = rd.45 = rd.42 = 2.000
Cheltuieli financiare (CF)
 rd.49 Cheltuilei privind dobânzile ct.666 5.000
 rd.52 Cheltuieli financiare – Total = rd.52 = rd.49 = 5.000
PROFITUL SAU PIERDEREA FINAN CIARĂ (PF sau pF)
 rd. 54 Profitul sau pierderea financiară = rd.52 – rd.45 = 5.000 – 2.000 =
= 3.000 ( pierdere)
PROFITUL SAU PIERDEREA CURENTĂ (PC sau pC)
 rd.55 Profitul sau pierderea curentă = Venituri din exploatare + Venituri
financiare – Cheltuieli de exploatare – Cheltuieli financiare = rd.1 2 +
+ 45 – 35 – 52 = 4.375.000 + 2.000 – 4.344.000 – 5.000 = 28.000 (profit)
Venituri extraordinare ( Ve )
 rd.57 Venituri extraordinare = 0
Cheltuieli extra ordinare ( Ce )
 rd.58 Cheltuieli extraordinare = 0

107
PROFITUL SAU PIERDEREA EXTRAORDINARĂ (Pe sau p e)
 rd.57 – 58 sau 58 – 57 Profitul sau pierderea extraordinară = 0
Venituri totale (VT)
 rd.61 Venituri totale = Venituri din exploatare + Venituri fi nanciare + Venituri
extraordinare = rd. 12 + rd.45 = 4.375.000 + 2.000 = 4.377.000
Cheltuieli totale (CT)
 rd.62 Cheltuieli totale = Cheltuieli de exploatare + Cheltuieli financiare +
+ Cheltuieli extraordinare = rd.35 + rd.52 = 4.344.000 + 5.000 = 4.349.000
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUTĂ (PB sau p)
 rd.63 Profitul sau pierderea brută = Venituri totale – Cheltuieli totale = rd. 61 –
– rd. 62= 4.377.000 – 4.349.000 = 28.000 (profit brut)
 rd.65 Impozitul pe profi t = ct.691 = 4.352
PROFITUL SAU PIERDEREA NETĂ (PN sau p)
 rd.67 Profitul sau pierderea netă = Profit brut – Impozit pe profit = rd. 63 – 65
= 28.000 – 4.352= 23.348 (profit net)

Corelații suplimentare :
 exercițiul N, rd.67 formular Cont de profit și pierdere (fig.1. 52)=rd. 36 formular
Bilanț prescurtat (fig.1. 51)= SfC cont 121 Balanță de verificare (fig.1. 50)= 23. 648
 exercițiul N – 1,rd.6 8 formular Cont de profit și pierdere (fig.1. 52)= rd. 39 for-
mular Bilanț prescurtat (fig.1. 51) = SfD cont 121 Balanța de verificare din exerci –
țiul anterior = 2.000

Realizarea etapei 4 : Întocmirea documentului Date informative
(formular 30) – fig.1.53

Datele se preiau din Bilanț, Balanța de verificare, conturi sintetice și analitice.

DATE INFORMATIVE – model didactic selectiv

Formular 30 -lei-
I. Date privind rezultatul înregistrat Nr.rând Nr.unități Sume
Unități care au înr egistrat profit 01 1 23.648
Unități care au înregistrat pierdere 02 – –
.

I. Date privind
plățile restante
Nr.
rând Total
col.2+3
din
care : Pentru
activitatea
curentă Pentru
activitatea
de
investiții
A B 1 2 3
Plăți restante -total (rd.04+08+14 la 18+22)
din care : 03 36.320 36.320 –
Furnizori restanți -total (rd.05 la 07) din care: 04 3.570 3.570 –
– peste 30 de zile 05 – – –
– peste 90 de zile 06 – – –

108
– peste 1 an 07 – – –
Obligații restante față de bugetul asigurărilor
sociale – total ( rd.09 la 13) din care : 08 – – –
– contribuții la asigurările sociale de stat
datorate de angajatori și salariați 09 – – –
– contribuții pentru fondul asigurărilor sociale
de sănătate 10 – – –
– contribuții pentru pensia suplimentară 11 – – –
– contri buții pentru bugetul asigurărilor pentru
șomaj 12 – – –
– alte datorii sociale 13 – – –
Obligații restante față de bugete fondurilor
speciale și alte fonduri 14 – – –
Obligații restante față de alți creditori 15 – – –
Impozite și taxe neplătite la term enul stabilit
la bugetul de stat 16 5.050 5.050 –
Impozite și taxe neplătite la termenul stabilit
la bugetele locale 17 – – –
Credite restante nerambursate la scadență –
total (rd.19 la 21) 18 25.000 25.000 –
– restante după 30 de zile 19 – – –
– restante după 90 de zile 20 25.000 25.000 –
– restante după 1 an 21 – – –
Dobânzi restante 22 3.000 3.000 –
.
III Număr mediu de salariați Nr.rd. 31.12.N -1 31.12. N
Număr mediu de salariați 23 1 20
Număr efectiv de salariați la sfârșitul exerciț iului 24 1 21
.
IV Plăți de dobânzi, dividende și redevențe Nr.rd. Sume (lei)
Venituri brute din dobânzi plătite de persoanele juridice române
către persoane fizice nerezidente, din care :
25 –
– impozitul datorat la bugetul de stat 26 –
Venituri bru te din dobânzi plătite de persoanele juridice române
către persoanele fizice nerezidente din statele membre ale Uniunii
Europene, din care : 27 –
– impozitul datorat la bugetul de stat 28 –
Venituri brute din dobânzi plătite de persoanele juridice române
către persoanele juridice afiliate nerezidente, din care 29 –
– impozitul datorat la bugetul de stat 30 –
Venituri brute din dividende plătite de persoanele juridice române
către persoane nerezidende, din care: 33 –
– impozitul datorat la bugetul de s tat 34 –
Venituri brute din redevențe plătite de persoanele juridice române
către persoane juridice afiliate nerezidente din statele membre ale
Uniunii Europene, din care : 37 –
– impozitul datorat la bugetul de stat 38 –
.
V Tichete de masă Nr.rd. Sum e (lei)
Contravaloarea tichetelor de masă acordate salariaților 48 –
..

109
VI Cheltuieli efectuate pentru activitatea de
cercetare -dezvoltare Nr.rd . 31.12.N -1 31.12. N
Cheltuieli de cercetare -dezvoltare, din care: 49 – –
– din fonduri publice 50 – –
– din fonduri private 51 – –
.
VII Cheltuieli de inovare Nr.rd . 31.12.N -1 31.12. N
Cheltuieli de inovare –total (rd.53 la 55),din care 52 – –
– cheltuieli de inovare finalizare în cursul
perioadei
53 – –
– cheltuieli de inovare în curs de finalizare în
cursul perioadei 54 – –
– cheltuieli de inovare abandonate în cursul
perioadei 55 – –
VIII Alte informații ……. – –

Administrator, Întocmit,
Numele și pre numele Numele și prenumele ( calitatea )
Popescu Ion Bratu Corina , expert contabil
Semnătura, Semnătura,
Popescu Ion . Bratu Corina
Ștampila unității, Număr de înregistrare la organismul
……………………. profesional CECCAR 8345/2004
Fig. 1. 53. Date informative – formular completat

Realizarea etapei 5 : Întocmirea documentelor Situația activelor imobiliza te,
Situația amortizării activelor imobilizate și Situația ajustărilor pentru
depreciere
(formular 40) – fig.1.54 și 1.55
Datele se preiau din Bilanț și Balanța de verificare.

SITUAȚIA ACTIVELOR IMOBILIZATE
Formular 40 – pagina 1/a -lei-

Elemente
de
imobilizări
Nr.
rând Valori brute
Sold
final
(col.5=
1+2-3) Sold
inițial Creșteri Reduceri
Total Din care:
dezmembrări
și casări
A B 1 2 3 4 5
Imobilizări necorporale
Cheltuieli de constituire și
cheltuieli de dezvoltare 01 – – – – –
Alte imobilizări 02 – – – – –
Avansuri și imobilizări
necorporale în curs 03 – – – – –
TOTAL ( rd.01 la 03 ) 04 – – – – –
Imobilizări corporale
Terenuri 05 – – – – –
Construcții 06 – – – – –

110
Instalații tehnice și mașini 07 – – – – –
Alte instalații, utilaje și
mobilier 08 – 40.000 20.000 – 20.000
Avansuri și imobilizări
corporale în curs 09 – – – – –
TOTAL ( rd.05 la 09 ) 10 – 40.000 20.000 – 20.000
Imobilizări financiare 11 – – – – –
ACTIVE
IMOBILIZATE
TOTAL ( rd.04+10+11 ) 12 – 40.000 20.000 – 20.000
Fig.1.54/a. Situația activelor imobilizate – formula 40 completat, pagina 1/a

SITUAȚIA AMORTIZĂRII ACTIVELOR IMOBILIZATE
Formular 40 – pagina 1/b -lei-
Elemente
de
imobilizări Nr.
rd. Sold
inițial Amortizare
în cursul
anului Amortizare
aferentă
imobilizărilor
scoase din
evidență Amor tizare
la sfârșitul
anului
( col. 9 =
6 + 7 – 8)
A B 6 7 8 9
Imobilizări necorporale
Cheltuieli de constituire și
cheltuieli de dezvoltare 13 – – – –
Alte imobilizări 14 – – – –
TOTAL ( rd.13 la 14 ) 15 – – – –
Imobilizări corporale
Terenuri 16 – – – –
Construcții 17 – – – –
Instalații tehnice și mașini 18 – – – –
Alte instalații, utilaje și
mobilier 19 – 8.000 4.000 4.000
TOTAL ( rd.16 la 19 ) 20 – 8.000 4.000 4.000
AMORTIZĂRI TOTAL
( rd.15+20 ) 21 – 8.000 4.000 4.000
Fig.1.54/b. Situați a amortizării activelor imobilizate – formular 40 completat, pag.1/b

SITUAȚIA AJUSTĂRILOR PENTRU DEPRECIERE – model didactic selectiv
Formular 40 – pagina 2 -lei-
Elemente de
imobilizări Nr.
rd. Sold inițial Ajustări
constituite
în cursul
anului (+) Ajustări
reluate la
venituri
(-) Sold final
Imobilizări
necorporale – total 25 – – – –
Imobilizări corporale
– total 31 – – – –
Imobilizări financia re 32 – – – –
AJUSTĂRI PENTRU
DEPRECIERE –
TOTAL 33 – – – –
Fig.1.55. Situația ajustărilor pentru depreciere – formular 40, pag.2

111
Administrator, Întocmit,
Numele și prenumele Numele și prenumele ( calitatea )
Popescu Ion Bratu Corina , expert contabil

Semnătura, Semnătura,
Popescu Ion Bratu Corina

Ștampila unității, Număr de înregistrare la organismul
………………………………. profesional CECCAR 8345/2004

Realizarea etapei 6 Întocmirea Notelor explicative
(Note explicative numerotate de la 1 la 10)

Conform reglementărilor legislative, Notele explicative nu sunt limitative.
Entitățile st abilesc formatul notelor explicative, în condiția prezentării cel puțin a
informațiilor solicitate prin OMFP nr.3055/2009. Pentru SC Alfa SRL optăm pentru
varianta tabelară a prezentării informațiilor din Notele explicative, care fac parte
integrantă din S ituațiile financiare simplificate.
Pentru completare, datele se preiau din Bilanț, Cont de profit și pierdere,
Balanța de verificare, documente contabile ale entității.

NOTA 1
. ACTIVE IMOBILIZATE -lei-
Denu –
mirea
ele-
men-
tului
de i-
mobi –
lizare
Valoarea brută Ajustări de valoare
(amortizări și ajustări pentru depreciere sau
pierdere de valoare)
Sold la
începutul
exerciți –
-ului
financiar Creș –
teri Cedări,
transfe –
ruri și
alte re –
duceri Sold la
sfârșitul
execițiului
financiar Sold la
începutul
exerciți –
ului
financiar Ajustări
înregis –
trate în
cursul
exerci –
țiului Redu –
ceri
sau
reluări Sold la
sfârșitul
execițiului
financiar
0 1 2 3 4 = 1+ 2 – 3 5 6 7 8 =5 + 6 – 7
Mobil. – 40.000 20.000 20.000 – 8.000 4.000 4.000

Fig.1.56. Nota 1 Active imobilizate – formular completat

NOTA 2
. PROVIZIOANE -lei-
Denumirea
provizionu lui Sold la începutul
exercițiului Transferuri Sold la sfârșitul
exercițiului în cont din cont
0 1 2 3 4 = 1 + 2 – 3
– – – – –

Fig.1.57. Nota 2 Provizioane – formular

Observații: Nu s -au constatat situații de constituire a provizioanelor.

112
NOTA 3
. REPARTIZAREA PROFITULUI -lei-
Destinația profitului Suma
0 1
Profit net de repartizat : 23.648
– rezerva legală 800
– acoperirea pierderii contabile 2.000
– dividende etc. –
Profit nerepartizat 20.848

Fig.1.58. Nota 3 Repartizarea profitului – formular completat

NOTA 4
. ANALIZA REZULTATULUI DIN EXPLOATARE -lei-
Denumirea indicatorului Exercițiul financ iar
precedent curent
0 1 2
1. Cifra de afaceri netă 58.000 4.333.000
2. Costul bunurilor vândute și al serviciilor prestate (rd.3+4+5) 50.000 4.328.000
3. Cheltuielile comerciale directe 50.000 4.198.160
4. Cheltuielile comerciale indirecte – 86.560
5. Cheltuielile generale de administrație – 43.280
6. REZULTATUL BRUT AFERENT CIFREI DE
AFACERI (rd.1 –2) 8.000 5.000
7. Alte cheltuieli din exploatare ( cheltuieli privind activele cedate) – 16.000
8. Alte venituri din exploatare ( venituri din vânzarea activelor) – 42.000
9. REZULTATUL DIN EXPLOATARE (rd.6 – 7 + 8 ) 8.000 31.000
Fig.1.59. Nota 4 Analiza rezultatului din exploatare – formular completat

Indicații de rezolvare: .

Exercițiul N – 1 :
rd.1 = rd.01 din formularul Contul d e profit și pierdere = 58.000
rd.3 = rd. 35 din formularul Contul de profit și pierdere și din Contabilitatea
internă de gestiune = 50.000
rd.2 = rd.3+4+5 = 50.000
rd.6 = rd. 36 din formularul Contul de profit și pierdere = 8.000
rd.9 = rd.6 -7+8 = rd.36 din formularul Contul de profit și pierdere = 8.000

Exercițiul N :
rd.1 = rd.01 din formularul Contul de profit și pierdere = 4.333.000

113
rd.3 = 97 % x 4.328.000 = 4.128.160 (din Contabilitatea internă de gestiune)
rd.4 = 2 % x 4.328.000 = 86. 260 (din Contabilitatea internă de gestiune)
rd.5 = 1 % x 4.328.000 = 43.280 (din Contabilitatea internă de gestiune)
rd.2 = rd.3+4+5 = 4.198.000 + 86.560 + 43.280 = 4.328.000 (datele sunt
preluate din contabilitatea internă de gestiune care se organi zează în funcție de
necesitățile interne de informare ale entității) corelație: rd. 2 din Nota 4= rd. 35
din formularul Contul de profit și pierdere minus Cheltuieli privind activele cedate
(ct.6583) = 4.344.000 – 16.000 = 4.328.000
rd.6 = rd.1 – rd.2 = 4. 333.000 – 4.328.000 = 5.000 (profit aferent cifrei de afaceri
netă)
rd.7 = ct. 6583 16.000
rd.8 = ct. 7583 42.000
rd.9 = rd.6 -7+ 8 = 31.000 = rd. 36 din formularul Contul de profit și pierdere
Observații: Formularul a fost adaptat relevanței informa țiilor pentru entitatea analizată cu specific de
comerț.

NOTA 5
. SITUAȚIA CREANȚELOR ȘI DATORIILOR -lei-
Creanțe Sold la sfârșitul
exercițiului Termen de lichiditate
sub 1 an peste 1 an
Total din care : 334.320 334.320 –
Clienți 284.340 284.340 –
Debitori 49.980 49.980 –

-lei-
Datorii Sold la sfârșitul
exercițiului Termen de exigibilitate
sub 1 an 1–5 ani Peste 5 ani
Total din care : 402.772 355.172 47.600 –
Furnizori 3.570 3.570 – –
Salarii datorate 170.400 170.400 – –
CAS 73.072 73.072 – –
CASS 32.400 32.400 – –
Contribuție fond șomaj 7.600 7.600 – –
Impozit pe salarii 28.800 28.800 – –
Impozit pe profit 4.352 4.352 – –
TVA de plată 5.050 5.050 – –
Creditori diverși 1.928 1.928 – –
Credite pe termen scurt 25.000 25.000 – –
Dobânzi credite termen scurt 3.000 3.000 – –
Furnizori de imobilizări 47.600 – 47.60 0 –
Fig.1.60. Nota 5 Situația creanțelor și datoriilor – formular completat

Indicații de rezolvare : Datele sunt preluate din Bilanț și Balanța de verificare .
Corelații :  coloana Termen de exigibilitate sub 1 an = grupa D (Bilanț)=355.172

114
 coloana Termen de exigibilitate 1 – 5 ani = grupa G (Bilanț)= 47.600
 rândul TOTAL datorii din coloana Sold la sfârșitul exercițiului =
= grupa D (Bilanț) + grupa G (Bilanț) = 355.172 + 47.600 = 402.772

NOTA 6
. PRINCIPII , POLITICI ȘI METODE CONTABILE

Situațiile financiare anuale au fost realizate în conformitate cu Ordinul
nr. 3055 din 9 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme
cu Directivele Europene și a Normelor MFP privind elaborarea Siuațiilor financiare
anuale . S-au respectat principiile contabile generale. Imobilizările sunt evaluate la
cost istoric. Mărfurile sunt evidențiate în contabilitate la preț de vânzare cu
amănuntul și s -a folosit metoda de contabilizare inventarul permanent. Evidența
analitică a mărfurilor s -a realizat global -valoric. Stocurile au fost evaluate la ieșire
prin metoda identificării specifice. Valorile prezentate în Situațiile financiare sunt
comparabile. Nu s-au constatat abateri de la principiile și politicile contabile.

NOTA 7
. PARTICIPAȚII ȘI SURSE DE FINANȚARE

După forma juridică entitatea „Alfa” este societate comercială cu
răspundere limitată (SRL). Capitalul social are nivelul val oric de 4.000 lei și este
integral vărsat. Este format din 400 părți sociale cu valoarea unitară 10 lei,
repartizate în mod egal pe trei asociați.

NOTA 8
. INFORMAȚII PRIVIND SALARIAȚII, ADMINISTRATORII
ȘI DIRECTORII

Societatea „Alfa” are 20 de salariați încadrați la magazinul cu amănuntul
pentru desfacerea produselor textile. Categoriile de personal comercial încadrat sunt:
director comercial 1 persoană, șefi de vânzări 2 pers oane, secretar comercial 1
persoană, vânzători 16 persoane. Administratorul este numit din rândul asociaților și
primește indemnizație pentru supravegherea și administrarea patrimoniului entității.
Directorul magazinului organizează și conduce activitatea de comercializare a
mărfurilor și i se acordă indemnizație de conducere. Salariile sunt stabilite prin
negociere în conformitate cu reglementările stipulate în contractele de muncă. Drepturile
salariale neplătite sunt aferente lunii decembrie și vor fi ach itate în luna ianuarie.
Contribuțiile fiscale și sociale aferente salariilor sunt calculate în conformitate cu
legislația în vigoare. Nu s -au acordat credite membrilor organelor de administrație și nu
s-au constituit fonduri pentru pensii private.

115
NOTA 9
. EXEMPLE DE CALCUL ȘI ANALIZĂ A PRINCIPALILOR
INDICATORI ECONOMICO – FINANCIARI
Pe baz a datelor preluate din Bilan ț, Contul de profit și pierdere se calculează
următorii indicatori econom ico-financiari , care interpretează informația contabilă
din Situațiile financiare anuale .

a. INDICATORI DE LICHIDITATE
Lichiditatea curentă = Active curente
Datorii curente

Indicații : Datele sunt preluate din Bilanț rd. 09 și 11.
Lichiditatea curentă = 438.140 : 355.172 = 1,23
Concluzii : Indicatorul se îndepărtează de valoarea 2 recomandată de regulile
derivate din logica analizei economice. Nivelul indicatorului de 1,23 arată că
entitatea nu oferă garanția acoperirii datoriilor curente din activele curente.

Lichiditatea imediată = Active curente – Stocuri
Datorii curente

Indicații : Datele sunt preluate din Bilanț rd. 09, 05 și 11.
Lichiditatea imediată ( indicatorul test acid ) = (438.140 – 28.970) : 355.172 =
409.170 : 355.172 = 1 ,15
Concluzii : Indicatorul are valoarea mai mare decât valoarea recomandată 1 și arată
că entitatea nu are diflcultăți în achitarea datoriilor scadente.

b. INDICATORI DE RISC

Gradul de îndatorare = Credite curente x 100 Capital propriu

Indica ții : Datele sunt preluate din Balanța de verificare SfC 5191 și Bilanț rd.39.
Gradul de îndatorare = (25.000 : 48.368) x 100 = 51,69 %
Concluzii : Indicatorul are valoarea de 51,69 % față de 40 % cât ar fi valoarea
maximă recomandată și arată că exis tă riscul de incertitudine și nesiguranță în
obținerea de rezultate economice optime.

Indicatorul privind acoperirea
dobânzilor = Profit înaintea plății dobânzii și a impozitului pe profit
Cheltuieli cu dobânda.

Indicații : Datele sunt preluate din C ontul de profit și pierdere rd. 63 și Balanța de
verificare cont 666.
Indicatorul privind acoperirea dobânzilor = 28.000 : 5.000 = 5,6 ori
Concluzii : Indicatorul are valoarea mai mare de 1 și arată că entitatea nu are
difilcutăți în achitarea datorii lor scadente din dobânzi.
c. INDICATORI DE ACTIVITATE ( INDICATORI DE RISC )
Viteza de rotație a stocurilor = Costul vânzărilor
Stocul mediu

116
Indicații : Datele sunt preluate din Nota explicativă nr.4 rd.2 și Bilanț rd. 05. Stocul
mediu = (Stoc la înc eputul perioadei + Stoc la sfârșitul perioadei) : 2 =
= ( 71.000 + 28.970 ) : 2 = 99.970 : 2 = 49.985
Viteza de rotație a stocurilor = 4.328.000 : 49.985 = 87 ori
Concluzii : Indicatorul arată că stocul a fost rulat de 87 ori în cursul exercițiului și se
apreciază că este o viteză optimă în raport cu volumul vânzărilor.

Numărul de zile de stocare = Stoc mediu x 365 Costul vânzărilor

Indicații : Calculul indicatorului se face pe baza acelorași date ca și la indicatorul
precedent, cu diferența că raportul este invers iar rezultatul raportului se înmulțește
cu 365. Numărul de zile de stocare = ( 49.985 : 4.328.000 ) x 365 = 4,22 zile.
Concluzii : Indicatorul arată că durata de stocare este mică, ceea ce presupune o
aprovizionare ri tmică.

Viteza de rotație a debitelor
– clienți = Sold mediu clienți x 365 Cifra de afaceri

Indicații : Datele sunt preluate din Balanța de verificare cont 4111 și Cont de
profit și pierdere rd.01.
Sold mediu clienți = (Sold clienți la începutul pe rioadei + Sold clienți la sfârșitul
perioadei) : 2 = (30.000 + 284.340) : 2 = 314.340 : 2 = 157.170
Viteza de rotație a debitelor – clienți = ( 157.170 : 4.333.000 ) x 365 = 13 zile
Concluzii : Nivelul indicatorului de 12 zile, arată că acesta este număru l de zile până
la care clienții își achită datoriile față de entitatea noastră. Se apreciază ca fiind un
număr mic de zile și indică creanțe care se pot încasa într -un termen scurt.

Viteza de rotație a creditelor
– furnizori = Sold med iu furnizori x 365 Cifra de afaceri

Indicații : Datele sunt preluate din Balanța de verificare cont 401 și Cont de
profit și pierdere rd.01.
Sold mediu furnizori = (Sold furnizori la începutul perioadei + Sold furnizori la
sfârșitul perioadei) : 2 = (51.000 + 3.570) : 2 = 54.570 : 2 = 27.285
Viteza de rotație a creditelor – furnizori = ( 27.285 : 4.333.000 ) x 365 = 2,3 zile
Concluzii : Nivelul indicatorului de 2,3 zile, arată că acesta este numărul de zile de
creditare pe care entitatea îl obțin e de la furnizorii săi. Se apreciază ca fiind un
număr mic de zile și arată că entitatea folosește creditul comercial pentru o perioadă
mai scurtă.

Viteza de rotație a activelor imobilizate =
Cifra de afaceri
Active imobilizate

117

Indicații : Date le sunt preluate din Contul de profit și pierdere rd.01 și Bilanț rd.04
Viteza de rotație a activelor imobilizate = 4.333.000 : 16.000 = 270.813
Concluzii : Nivelul indicatorului arată în ce proporție volumul cifrei de afaceri este
generată de volumul acti velor imobilizate. Proporția este foarte mare și arată că
entitatea își desfășoară activitatea cu un volum redus de active imobilizate.

Viteza de rotație a activelor totale = Cifra de afaceri
Active totale

Viteza de rotație a activelor totale = 4.333.000 : 454.140 = 9,54
Indicații : Datele sunt preluate din Contul de profit și pierdere rd.01 și Bilanț
rd.04 + rd.09 = 16.000 + 438.140 = 454.140
Concluzii : Nivelul indicatorului arată în ce proporție volumul cifrei de afaceri este
generată de volumul total al activelor sau ponderea cifrei de afaceri în totalul
activelor. Se apreciază că nivelul indicatorului este bun, arată că la 1 leu active
totale se obțin aproximativ 10 lei venituri aferente cifrei de afaceri.

d. INDICATORI DE PROFITABILITATE

Rentabilitatea capitalului
angajat = Profit înaintea plății dobânzii și a impozitului pe profit
Capital angajat

Rentabilitatea capitalului angajat = 28.000 : 90.968 = 0,31
Indicații : Datele sunt preluate din Contul de pr ofit și pierdere rd.63 cu valoarea de
și Bilanț rd.41 + rd. 14 = 43.368 + 47.600 = 90.968.
Concluzii : Nivelul indicatorului arată profitul pe care îl obține entitatea din banii
investiți în afacere. Capitalul angajat se referă capitalul propriu plus d atoriile pe
termen lung. Se apreciază că rezultatul indicatorului este satisfăcător, indicând că la
1 leu capital angajat se obține 0,31 lei profit.

Marja brută din vânzări = Profitul brut din vânzări x 100 Cifra de afaceri

Indicații : Datele sun t preluate din Contul de profit și pierdere rd.36 și rd.01.
Marja brută din vânzări = ( 31.000 : 4.333.000 ) x 100 = 0,72 %
Concluzii : Indicatorul ne arată procentul de profit brut din vânzări care revine cifrei
de afaceri. Procentul de 0,72 % arată că la 100 lei vânzări se obține 0,72 lei profit.
Se apreciază că este un procent redus, ceea ce indică că în perioada următoare
entitatea trebuie să își organizeze în așa fel activitatea încât să își optimizeze profitul
din vânzări.

118
NOTA 10
. ALTE INFORMAȚII

Societatea comercială „Alfa” SRL are ca și obiect de activitate comerțul cu
amănuntul al produselor textile. Activitatea se desfășoară într -un magazin specializat
situat în localitatea Pitești , strada Florilor nr.1. La această adresă funcționează și
sediul oficial. Piața principală de desfacere o reprezintă în principal zona cartierului
în care este amplasat magazinul. Situațiile financiare anuale raportate se referă la
exercițiul N. Moneda în care s -au întocmit Situațiile financiare anuale este lei, la fel
ca și exprimarea cifrelor incluse în raportare.
Se menționează faptul că Situațiile financiare anuale au fost întocmite în conformitate
cu Legea contabilității nr.82/1991, republicată și cu p revederile Ordinilui nr. 3055
din 9 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementă rilor contabile conforme cu
Directivele Europene.

Administrator, Întocmit,
Numele și prenumele Numele și prenumele (calitatea )
Popescu Ion Bratu Corina , expert contabil

Semnătura, Semnătura,
Popescu Ion Bratu Corina

Ștampila unității, Numă r de înregistrare la organismul
………………………………. profesional CECCAR 8345/2004

Realizarea etapei 7 Întocmirea Declarației scrise

DECLARAȚIE SCRISĂ

SC „Alfa” SRL își asumă răspun derea pentru întocmirea Situațiilor
financiare anuale raportate și confirmă că :
a. Politicile contabile utilizate la întocmirea Situațiilor financiare anuale sunt în
conformitate cu reglementările contabile aplicabile.
b. Situațiile financi are anuale oferă o imagine fidelă a poziției financiare,
performanței financiare și a celorlalte informații referitoare la activitatea desfășurată.
c. SC „Alfa” SRL își desfășoară activitatea în condiții de continuitate.

Administrato r, Semnăt ura, Ștampila unității,
Numele și prenumele Popescu Ion Popescu Ion ………………………

APLICAȚIE (a lternativ )

Elaborați în sistem informatizat următoarele structuri ale Situațiilor
financiare anuale la SC „Alfa”SRL: Bilanțul prescurtat (formular 10) , Contul de
profit și pierder e (formular 20) , Date informative (formular 30) , Situația activelor

119
imobilizate, Situația amortizării activelor imobilizate și Situația ajustărilor pentru
depreciere (formular 40) .

Indicații rezolvare : Preluați de pe site -ul www.mfinante.ro programul informatic de
elaborare a bilanțului și urmați pașii de utilizare a programului, specificați în
Instrucțiunile de lucru anexate programului.
Aplicația are următoarele funcții care pot fi accesate utilizând butoanele aferente:
 Încărcare/actualizare/verificare bilanț.
 Listare bilanț (dacă salvați formularele necompletate puteți apoi folosi
butonul „Listare bilanț” pentru obținerea formularelor goale cu
specificarea con turilor aferente pe rânduri).
 CD-ul pentru unitatea fiscală.
 Preluare date din Balanța contabilă pentru formularele 10 și 20.
Butoanele aplicației conținute în formularele 10, 20, 30 și 40 sunt următoarele:
 Butoanele galbene „ ?” – pentru explicații suplimentare.
 Butonul „Exit“ – pentru ieșirea din funcția de „Încărcare/vizualizare/verificare
bilanț“ , cu sau fără salvare de date.
 Butoanele „+ și –“ pentru minimizarea sau maximizarea ferestrei de lucru
 Butoanele „Pg.1 și Pg.2“ pentru navigare între cele două părți ale formularului
 Butoanele „10_1, 10_2, 10_3, 20_1, 20_2, 30, 40_1, 40_2“ – pentru navigare între
formulare și paginile lor .
 Butonul „Lista“ – pentru vizualizarea/listarea unei funcții de control.
 Butonul „ Instr“ – pentru vizualizarea/listarea instrucțiunilor de lucru, a legislației
aferente și informații legate de structura fișierelor text create cu aceste
aplicații.
 Cursori derulare „ sus / jos, stânga / dreapta“.
Observații:
 Rândurile din formular ele colorate cu gri, sunt rânduri rezultante (conțin formule
de calcul între rânduri sau însumări pe orizontală sau verticală) și nu mai
trebuiesc introduse , ele fiind calculate și afișate automat.
 Navigarea pe coloane se face cu tastele „Enter, Săgeată în sus, Săgeată în jos“.

Mențiune . Întocmirea Situațiilor financiare anuale „forma lungă” se face după
aceleași reguli generale, cu diferența că Bilanțul are un format mai detaliat iar
componentele Situația modificărilor capitalului propriu și Situația fluxurilor de
numerar sunt obligatorii și nu opționale. Setul de formulare întocmite cu ocazia
elaborării Situațiilor financiare în acest caz cuprind următoarele structuri:

1. Bilanț – formular 10 ( vezi formularul de la subcap. 1.2 fig.1.23)

2. Cont de profit și pierdere – formular 20 (vezi formularul de la subcap. 1.2 fig.1.26
sau de la subcap. 1.3. fig.1.52)

3. Date informative – formular 30 ( vezi formularul de la subcap.1.2 fig.1.43 sau de
la subcap. 1.3. fig.1.53)

120

4. Situația activelor imobiliza te, Situația amortizării activelor imobilizate și Situația
ajustărilor pentru depreciere – formular 40 (vezi formularul de la subcap. 1.2
fig.1.44, 1.45 și 1.45/a sau de la subcap.1.3. fig.1.54 și 1.55)

5. Situația modificărilor capitalului propriu (vezi formularul de la subcap.1.2
fig.1.30)

6. Situația fluxurilor de numerar (vezi formularul de la subcap.1.2. fig.1.32)

7. Note explicative , numerotate de la 1 la 10 ( vezi formularele de la subcap.1.2
fig.1.34 la fig.1.38 , pentru notele de la 1 la 5 ș i în continuare notele de la 6 la 10 cu
prezentare narativă sau de la subcap.1.3 fig.1.56 la fig.1.60 pentru notele de 1 la 5 și
în continuare notele de la 6 la 10 sub prezentare narativă )

8. Declarație scrisă – formular cu expunere narativă (vezi formul arul Declarație
scrisă – anexă la Bilanț, exemplificată la subcap.1.2 sau la subcap.1.3 – realizarea
etapei 7.)

Întocmirea Situațiilor financiare anuale simplificate se face după aceleași
reguli generale, cu diferența că se folosesc formulare simplifica te atât pentru Bilanț
cât și pentru Contul de profit și pierdere și sunt raportate la Planul de conturi
simplificat.

121
Schemă recapitulativă

ÎNTOCMIREA SITUAȚIILOR FINANCIARE ANUALE ( comparativ )

Nr.
crt. Structuri
componente Cod
formula r Situații
financiare
forma lungă Situații financiare
prescurtate Situații
financiare
simplificate
Obligatoriu Obligatoriu Opțional Obligatoriu
1 Bilanț
„forma lungă” Formular
10 x

2 Bilanț prescurtat Formular
10 x
3 Bilanț simplificat Form ular
10 x
4 Cont de profit
și pierdere Formular
20 x x

5 Cont de profit
și pierdere
simplificat Formular
20 x
6 Date informative Formular
30 x x x
7 Situația active –
lor imobilizate,
Situația amor –
tizării activelor
imobilizate, Situ –
ația a justărilor
pentrudepreciere Formular
40 x x x
8 Situația modifi –
cărilor capita –
lului propriu
x x
9 Situația fluxuri –
lor de numerar x x
10 Note explicative
nr. de la 1 la 10 x x
11 Declarație scrisă x x x

122
REZUMAT

Elaborarea Situ ațiilor financiare anuale reprezintă un proces complex care
presupune cunoașterea noțiunilor economice cu care se operează cât și formarea de
abilități și deprinderi în completarea setului de formulare, a documentelor de sinteză
care alcătuiesc un tot uni tar. Situațiile financiare anuale se întocmesc la sfârșitul
exercițiului. Înainte de întocmirea propriu -zisă este necesar să efectuăm lucrări
preliminare care pregătesc informațiile activității desfășurate în cursul exercițiului.
Lucrările pregătitoare sun t: elaborarea balanței de verificare preliminare, efectuarea
inventarierii, înregistrarea operațiilor de regularizare, întocmirea balanței de verificare
după inventariere, determinarea rezultatului, repartizarea profitului sau finanțarea
pierderii, elabora rea balanței definitive a conturilor. Pentru a efectua corect și complet
lucrările de elaborare a Situațiilor financiare anuale trebuie să cunoaștem conținutul și
structura modelelor de formulare care alcătuiesc documentele de sinteză cât și
interpretarea indicatorilor economici. La sfârșitul anului se alcătuiește Raportul anual
care cuprinde: Situațiile financiare anuale, Raportul administratorilor, Raportul de
audit sau de verificare, Propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire a
pierderii. În cadrul raportului, ponderea cea mai importantă o reprezintă Situațiile
financiare anuale. Ele au conținut specific în funcție de categoria în care se
încadrează entitatea în raport cu criteriile : total active, cifra de afaceri netă și numărul
mediu de s alariați. Astfel, se întocmesc Situații financiare anuale forma lungă sau
Situații financiare anuale forma prescurtate sau Situații financiare simplificate.
Modelele formularelor a căror conținut trebuie să -l cunoaștem sunt: modele de Bilanț,
modelul Contu lui de profit și pierdere, modelul Situației modificărilor capitalului
propriu, modelul Situației fluxurilor de numerar, modelele Notelor explicative,
modelele Anexelor la Situațiile financiare anuale. După fundamentarea cunoștințelor
teoretice, se poate t rece la efectuarea de aplicații practice privind completarea
Situațiilor financiare anuale. Elaborarea Situațiilor financiare presupune cunoașterea
regulilor generale privind preluarea informațiilor din Balanța de verificare, din conturi
și alte documente contabile. Exercițiile de completare a formularelor trebuie să
respecte etapele de lucru și succesiunea strictă a operațiilor specifice. Pe măsură ce
procedăm la completarea formularelor, observăm cum datele din balanță și conturi se
transformă în informaț ii specifice de sinteză, în indicatori economici pe baza cărora
putem să interpretăm informația contabilă și să efectuăm analiza economică.
Principalele categorii de indicatori economico -financiari sunt: indicatori de
lichiditate, indicatori de risc, indic atori de activitate, indicatori de profitabilitate.
Întocmirea Situațiilor financiare anuale se poate efectua manual (pentru inițiere) sau
în sistem informatic. În vederea prelucrării datelor și elaborarea informatizată a
setului de formulare, avem nevoie de un program – soft specializat și instrucțiunile de
lucru. Elaborarea Situațiilor financiare anuale presupune competență și pricepere.
Este o ocazie de a ne verifica pregătirea în domeniul contabilității.

123
 TERMENI CHEIE

 balanță de verificare
 solduri inițiale
 rulaje
 total sume
 solduri finale
 corelații balanță
 inventariere generală
 inventariere parțială
 inventariere anuală
 inventariere periodică
 gestionar
 comisie de inventariere
 decizie de inventariere
 declarație de inve ntar
 sigilare
 evaluare
 valoare contabilă
 valoare de inventar
 valoare de înlocuire
 faptic
 scriptic
 diferență de inventar
 plus de inventar
 minus de inventar
 imobilizări
 stocuri
 creanțe
 datorii
 ajustări de valoare
 provizioane
 etalon global -valoric
 etalon cantitativ -valoric
 listă de inventariere
 Registrul -inventar  valoare de înlocuire
 cheltuieli în avans
 venituri în avans
 diferențe de curs
valutar
 rezultat
 profit
 pierdere
 profit brut
 profit net
 impoz it pe profit
 repartizarea
profitului
 rezultat reportat
 rezerve legale
 dividende
 Raport anual
 Raportul administra –
torilor
 Raport de audit
 Situații financiare
anuale
 Bilanț
 grupă bilanțieră
 subgrupă bilanțieră
 post bilanțier
 conturi monofuncțio –
onale
 conturi bifuncționale
 active
 capital propriu
 active circulante nete
 datorii curente
 datorii necurente  obligații restante
 venituri
 cheltuieli
 cheltuieli de exploatare
 cheltuieli financiare
 cheltuieli e xtraordinare
 venituri din exploatare
 venituri financiare
 venituri extraordinare
 rezultat din exploatare
 rezultat curent
 rezultat financiar
 rezultat extraordinar
 Cont de profit și
pierdere
 Situația modificării
capitalului popriu
 Situația fluxurilor de
numerar
 Note explicative
 Declarație scrisă
 politici contabile
 principii contabile
 metode contabile
 lichiditate curentă
 lichiditate imediată
 grad de îndatorare
 viteza de rotație a
stocurilor
 viteza de rotaț ie a
activelor totale
 profitabilitate
 marja brută din
vânzări

De rezolvat : Analizați definițiile termenilor cheie. Poate veți dori să adăugați unele
însemnări. Aceasta este o ocazie să vă fixați cuvintele și expresiile pe care le -ați învățat .

124

MIC DICȚIONAR

 act – document, dovada scrisă de realizare a unor evenimente și tranzacții
economice din cadrul unei entități
 ajustările de valoare – corecțiile destinate să țină cont de reducerile valorilor
activ elor individuale, stabilite la data bilanțului
 amortizare – alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga sa
durată de viață
 balanță (în sens general) – instrument pentru cântărit, bazat pe principiul echivalării a
două greutăți cu ajuorul unui sistem de pârghii (cântar, cumpănă)
 capitalizare – transformare a profiturilor acumulate și a rezervelor în capital
 cheltuieli – valorile plătite sau de plătit pentru consumul de stocuri, lucrări
executate și servicii prestate, cheltuie li cu personalul, executarea unor obligații
legale sau contractuale
 coloană – secțiunea pe verticală a unei pagini, șir vertical de cifre
 contabilizare – acțiunea de a prelucra informațiile contabile care rezultă din derularea
evenimentelor și tranzacț iilor conomice prin metode și procedee specifice
 creanță – resursă controlată de entitate ca rezultat al unor evenimente anterioare, din
care sunt așteptate beneficii economice ulterioare
 datorie – obligație actuală a enității care decurge din evenim ente trecute și prin
decontarea căreia se așteaptă să rezulte o ieșire de resurse care încorporează
beneficii economice
 dobândă – prețul creditului
 eroare – greșeală, lipsă de concordanță
 fuziune –reunirea a două sau mai multe societăți pentru a form a o nouă societate
 gestiune – totalitatea valorilor materiale și bănești încredințate gestionarului în
vederea administrării și păstrării lor în cadrul desfășurării unei activități
 linie – rând într -o pagină
 numerar – bani în monedă, bani lichizi, bani cash.
 provizion – datorie cu exigibilitate sau valoare incertă
 risc valutar – riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze pe piață din
cauza variațiilor cursului de schimb valutar
 rubrică – spațiu tipărit aflat la întretăierea colo anelor cu liniile
 tabel – situație ordonată de date pe coloane și pe rânduri
 valoare contabilă netă – suma la care este înregistrat un activ în bilanț după
deducerea tuturor deprecierilor
 valoarea de piață – prețul unui activ care poate fi obținut p e piață în funcție de
cerere și ofertă
 valoare justă – valoarea recunoscută între părți în cazul tranzacțiilor directe

125
1.4. Teste

1. Interpretați rolul pe care îl au lucrările preg ătitoare elaborării Situațiilor
financiare anuale.

2. Completați spațiile libere din enumerarea lucrărilor preliminare de realizat în
vederea întocmirii Situațiilor financiare anuale:
a. Balanța conturilor înainte de ………………………………
b. ………………………………………………………
c. Operații de regular izare
d. ………………………………………………………
e. Determinarea rezultatului, repartizarea profitului sau ……………………..

3. Balanța de verificare este :
a. Procedeu specific contabilității cu ajutor ul căruia se prezintă în ordine
cronologică și sistematică, existența și mișcarea elementelor patrimoniale
b. Procedeu specific contabilității cu ajutorul căr uia se realizează exprimarea
în etalon valoric a elementelor de activ și de pasiv
c. Procedeu specific contabilității cu ajutorul căruia se prezintă existența
elementelor de activ, a datoriilor și a capitalului propriu la sfârșitul
exercițiului
d. Procedeu specific contabilității cu ajutorul că ruia se realizează veri ficarea
exactității înregistrărilor în conturi și centralizarea înregistrărilor în
contabilitate

4. Prezentați scopul principal al elaborării Balanței de verificare preliminare.

5. Identificați corelațiile care trebuie respectate în cazul elaborării Bala nței de
verificare sintetice cu cinci serii de egalități.

6. Enumerați cinci tipuri de erori la întocmirea balanței de verificare care nu
afectează corelațiile.

7. Completați spațiile lib ere din definiția inventarierii :

Inventarierea reprezi ntă ……..…(1)………. operațiilor prin care se constată
…….. (2)…..…. .elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalului
propriu la un moment………(3)………, cu exprimare ……… (4)……….

126
8. Completați informațiile care lipsesc di n următoarea schemă de clasificare a
inventarierii :

INVENTARIEREA (clasificare)

După gradul de cuprindere (2)

Inventariere
generală (1) Inventariere
periodică (3)

9. Enumerați patru cazuri în care este obligatorie inventar ierea generală.

10. Inventarierea generală se realizează în următoarele cazuri speciale :
a. La cerearea Organelor de control
b. ………………………………….
c. ………………………………….
d. Reorganizarea gestiunilor
e. …………………………………..
f. Alte situații prevăzute de lege

11. Răspunderea pentru organizarea lucrărilor de inventariere revine :
a. gestionarului
b. administratorului
c. contabilul ui
d. administratorului sau altei persoane care are obligația gestionării
elementelor patrimoniale

12. Nu pot face parte din comisia de inventariere :
a. gestionarul
b. administratorul
c. contabilul
d. a și c

13. Precizați condițiile în care inventarierea se poate efectua și cu alte personae
decât salariații proprii.

14. Înainte de începerea operațiilor de inventariere administratorul trebuie să
creeze condiții corespunzătoare de lucru comisiei de inventariere. Enumerați
șase măsuri de asigurare a acestor condiții.

15. Descrieți elementele structurale ale documentului Declarație de inventar.

16. Înaintea desfășurării inventarierii comisia de i nventariere este obligată să
bareze și să semneze ultimele …………………………… …………………………………

127
17. Scrieți litera corespunzătoare fiecărui enunț (a , b ,c, d ) și notați în dreptul ei
litera A, dacă apreciați că răspuns ul este adevărat sau litera F, dacă apreciați că
răspunsul este fals:
a. Sigiliul se păstrează pe durata inventarierii de către gestionar.
b. Înainte de inventariere gestionarul trebuie să declare dacă are sau nu are
cunostință de existența unor plusuri sau minusuri în gestiune.
c. Identificarea locurilor și încăperilor în care există bunuri care urmează
să fie inventariate revine comisiei de inventariere.
d. Inchiderea și sigilarea spațiilo r de depozitare nu se face în prezența
gestionarului.

18. Pe parcursul efectuării inventarierii elemen tele patrimoniale se înscriu în
document ele ……………………………………………………………………………………..

19. În co loana A sunt indicate categoriile de ele mente patrimoniale inventariate iar
în coloana B regulile de idenificare și de inventariere. Scrieți asocierile corecte
dintre fiecare cifră din coloana A și litera corespunzătoare din coloana B :

A. Categorii de e lemente
inventariate B. Reguli de identificare și
de inventariere
1. Echipamente tehnologice

2. Imobilizări corporale în curs
de execuție

3. Bunuri aflate în curs de
aprovizionare

4. Stocuri

5. Producția în curs de execuție

6. Creanțe de pr imit de la terți

7. Bunuri aflate în curs de
expediere
a. Inventarierea pe baza confirmării
prin extras de cont privind comun –
carea între entități sau pe baza
punctajelor reciproce
b. Identificarea pe fiecare obiect în
parte și descrierea stadiului de
realizare a investiției
c. Inventarierea se face de către
unitățile cumpărătoare
d. Identificarea pe baza numărului
de inventar și a caracteristicelor
tehnice
e. Identificarea în funcție de gradul
de prelucrare și de execuție
f. Inventarierea se face prin numărare
cântărire, măsurare, calcule tehnice
probe de laborator.
g. Inventarierea se face de furnizor
h. Confruntarea soldurilor din extrasele
de cont emise de bănci cu soldurile
din contabili tatea entității

20. La stabilirea valorii de inventar se aplică principiul ……………………………….

128
21. Scrieți formula matematică de calcul a diferențelor de inventar cantitative.

22. Completați în formula de calcul a diferențelor valo rice, informațiile corecte din
spațiile libere:

Diferențe valorice = ( Stoc faptic x ……..) – (……. x Valoarea contabilă )

23. Evaluarea minusurilor de inventar imputabile se face la :
a. valoarea justă
b. valoarea de înlocuire
c. valoarea contabilă de intrare
d. valoarea reziduală

24. Scrieți litera corespunzătoare fiecărui enunț (a , b ,c, d ) și notați în dreptul ei
litera A , dacă apreciați că răspunsul e ste adevărat sau litera F, dacă apreciați că
răspunsul este fals:
a. Minusurile de inventar valorice se înregistrează în contabilitate sub formă
de ajustări sau amortizări suplimentare.
b. Plusul de inventar cantitativ nu se înregistrează în cont abilitate.
c. Minusul de inventar cantitativ se înregistrează în contabilitate sub formă de
lipsuri imputabile sau neimputabile.
d. Plusul de inventar valoric se înregistrează în contabilitate la nivelul
diferenței stabilite în Pro cesul -verbal de inventariere.

25. Scrieți informația corectă care completează spațiile libere:
a. Evidențierea diferenței de valoare la inventarierea clienților incerți,
atunci când valoarea actuală este mai mică decât valoarea contabilă, se
înregistrează în contabilitate astfel:
6814 = …(1)…
b. Plus de inventar la produse finite se înregistrează,în contabilitate astfel:
…(2)… = …(3)…
c. Minus de inventar imputabil la materii prime , se înregistrează în
contabilitate astfel:
…(4)… = 301 și
4282 = %
…(5)…
…(6)…
d. Minus de inventar la materii prime datorat unor calamități naturale, se
înregistrează în contabilitate astfel :
…(7)… = 301

26. Scrieți litera corespunzătoa re fiecărei formule contabile ( a, b, c, d) și notați în
dreptul ei denumirea operației aferente :
a. 601 = 301
b. 607 = 371
c. 6864 = 598
d. 6814 = 3922

129
27. Elaborați un eseu cu tema Doc umentele la inventariere, după următoarea
structură de idei :
1. Tipul și elementele de structură ale documentelor
2. Circuitul documentelor
3. Relația de legătură între documente

28. Împărțiți clasa de elevi pe centre de responsabilități în vederea efectuării
inventarierii la produsele unei firme de exercițiu din școală, într -o relație d e
colaborare. Elaborați Contractul/Convenția civilă, cu stabilirea scriptică a unui
comision pe baza unei facturi. Efectuați lucrările de pregătire a inventarierii cu
sarcini și responsabilități pentru o comisie de inventariere compusă din persoane
dinaf ara firmei. Realizați operațiile de desfășurare a inventarierii, cu
înregistrarea elementelor patrimoniale în documentele specifice. Stabiliți
rezultatele inventarierii și efectuați înregistrările contabile aferente împreună cu
departamentul financiar -contabil al firmei.

29. Completați pe orizontală jocul de cuvinte în casetele libere și veți obține pe
verticală o categorie de diferență la inventar:

1 T Z

2 N A

3 T E

4 E U V T R

1. Operație prin care se distribuie profitul
2. Inventariere care cuprinde toate elementele de activ și de pasiv
3. Totalitatea valorilor materiale și bănești încredințate gestionarului
4. Docum ent de inventar

30. La sfârșitul exercițiului se efectuează lucrările de ………………….a exercițiului.

31. Explicați aplicarea principiului independenței exercițiului în cadrul
înregistrărilor în contabilitate a cheltuielilor și veniturilor în a vans.

32. Creanțele și datoriile în valută înregistrate în timpul anului și rămase în sold la
sfârșitul anului implică înregistrarea la data de 31.12.N a diferențelor de curs
valutar, favorabile sau nefavorabile. Completați cu X spațiul liber din tabel
care răspunde corect întrebării :

130
Creanță sau
datorie în
valută Evoluția cursului valutar Diferențe de curs valutar
crește scade favorabile? nefavorabile?
CREANȚĂ x
x
DATORIE x
x

33. În cursul anului entitatea „X” înregistrează obligaț ia de plată față de un furnizor
extern de 6.000 euro la cursul de 4,12 lei și o creanță față de un client extern de
3.000 euro la cursul zilei de 4,25 lei. La sfârșitul anului cursul de schimb al euro
comunicat de BNR este de 4,42 lei. Calculați și stabili ți formulele contabile
aferente diferențelor de curs valutar înregistrate la data de 31 decembrie N.

34. Scrieți formula generală de calcul a rezultatului exercițiului.

35. Explicați diferența între noțiunile: rezultatul exercițiului (rezultat contabil) și
rezultatul fiscal.

36. Scrieți informația corectă care completează spațiile libere din formula de calcul
a profitului impozabil :
Profit impozabil = …… .(1)…… – Deductibilități fiscale + …… (2)……

37. Majorarea capitalului social din alte r ezerve se înregistrează în contabilitate
astfel :
a. 1012 = 1063
b. 1061 = 1012
c. 1068 = 1011
d. 1068 = 1012

38. Enumerați trei categorii de cheltuieli nedeductibile fiscal.

39. Stabiliți semnificația soldurilor finale ale contului bifuncțional 1171
„Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită”.

40. În coloana A sunt indicate categorii economice iar în coloana B formulele de
calcul. Scrie ți asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A și litera
corespunzătoare din coloana B :

A. Categorii economice B. Formula de calcul
1. Rezultatul exercițiului
2. Impozit pe profit
3. Profit net
4. Rezerve statutare
a. Profit brut – Impozit p e profit
b. Venituri totale – Cheltuieli totale
c. Profit brut x cota
d. Profit fiscal x cota
e. Profit net x cota

131
41. Stabiliți semnificația corectă a formulei contabile: 1171 = 121
a. reportarea profitului pe ntru anul următor
b. acoperirea pierderii din alte rezerve
c. reportarea pierderii din anul curent
d. stabilirea profitului nerepartizat

42. O societate comercială prezintă la sfârșitul exercițiului următoarea situație:
 capital social subscris vărsat 4.000 lei
 venituri totale 80.000 lei, din care: dividende încasate de la o altă
societate 5.000 lei
 cheltuieli totale 60.000 lei, din care : amenzi plătite 1.000 lei, penalități
3.000 le i

Determinați formulele matematice de calcul și înlocuirea cifrică în formule,
pentru stabilirea următorilor indicatori:
a. Rezultatul exercițiului ( profitul brut)
b. Rezer va legală
c. Rezultatul fiscal ( profitul impozabil)
d. Impozitul pe profit

43. Scrieți litera corespunzătoare fiecărui enunț (a , b ,c, d) și notați în dreptul ei
litera A, dacă apreciați că răspunsul este adevărat sau litera F, dacă apreciați
că răspunsul este fals :
a. Rezervele legale se calculeaz ă în funcție de profitul net al entității
b. Rezervele statutare sunt stabili te prin actul constitutiv al societă ții
c. Alte rezerve se pot încorpora în capitalul social
d. Rezervele legale nu depășesc 10 % din capitalul social

44. Obligați a de plată pentru impozitul pe dividende se înregis trează în contabilitate
astfel :
a. 457 = 446
b. 635 = 4418
c. 691 = 4411
d. 421 = 444

45. Raportul anual cuprinde următoarele structuri :
a. Situații financiare anuale
b. ……………………………………………………………..
c. Raportul de audit sau Raportul de verificare
d. ………………………………………….. ………………..

46. Completați spațiile libere din definiția Situațiilor financiare anuale :
Situațiile financiare anuale sunt documente….(1)….de prezentare a situației
economico -financiare a entităților, care trebuie să oferă o imagine ….(2)…. a
poziției financiare, a….(3)…. și a celorlalte informații referitoare la activitatea
desfășurată.

132
47. Identificați criteriile în funcție de care se diferențiază entitățile care elaborează
Situații fiannciare anuale prescurtate sau Situați i financiare anuale (forma
lungă):
a. Total active = …………….. euro
b. …………………… = 7.300.000 euro
c. …………………… = ………….

48. Enumerați structurile componente ale Situațiilor financiare anuale (forma
lungă):
a. Bilanț
b. ………………………………………….
c. ………………………………………….
d. Situația fluxurilor de numerar
e. …………………………………………..

49. Situațiile financiare anuale simplificate cuprind :
a. Bilanț prescurtat, Cont de profit și pierdere
b. Bila nț simplificat, Note explicative, Situația modificărilor capitalului
propriu
c. Bilanț prescurtat, Cont de profit și pierdere, Note explicative, opțional
Situația modificării capitalului propriu și/sau Situația fluxurilor de
numerar
d. Bilanț simplificat, Cont de profit și pierdere simplificat, Anexe
50. Prezentați condițiile pe care trebuie să le îndeplinească persoanele care
semnează Situațiile finaciare anuale și elementele de identificare a lor.

51. Subunitățile f ără personalitate juridică conduc evidența contabilă până la nivel
de …………………………………………, fără a întocmi Situații financiare.

52. Nerespectarea reglementărilor emise de MFP privind regulile de întocmire,
aprobare, auditare și publicare a Situațiilor financiare anuale se con sideră
contravenție. Enumerați trei reglementări a căror nerespectare se sancționează
cu amendă.

53. Bilanțul prezintă :
a. Activele și pasivele aferente unei perioade de timp .
b. Pasivele și rezultatul exercițiului la un moment dat.
c. Elementele de activ, datorii și capitalul propriu ale entității la sfârșitul
exercițiului, precum și în alte situații prevăzute de lege.
d. Activele și rezultatul exercițiului la un moment dat.

54. Scrieți ecuația fundamentală a bilanțului vertical.

55. Explicați conținutul economic al criteriilor bilanțiere lichiditate și exigibilitate .

133
56. Entitatea „Dunărea” SRL prezintă la sfârșitul ex ercițiului N următoarele date
exprimate în lei și preluate selectiv din Balanța de verificare definitivă :
SfC 1012 1.000 , SfD 201 700, SfD 205 400, S fD 2131 50.000, S fC 2801
600, S fC 2805 100, S fC 2813 10.000, S fC 2908 150, SfD 371 60.000 ,
SfC 378 10.000, S fC 4428 9.500, S fC 397 200 , SfD 4111 30.000 , SfC
491 5.000, S fD 5311 5.000, S fD 5121 35.000.
Entitatea elaborează Bilanț prescurtat .
Se cere :
a. Calculați și stabiliți niv elul valoric al subgrupelor bilanțiere:
Imobilizări necorporale și Imobilizări corporale.
b. Calculați și stabiliți nivelul valoric al grupei bilanțiere Active imobilizate
c. Calculați și stabiliți nivelul valoric al subgrupelor bilanțiere: Stocuri,
Creanțe, Casa și conturi la bănci.
d. Calculați și stabiliți nivelul valoric al grupei bilanțiere Active circulante.

57. Se cunoaște situația selectivă a următoarelor informații extrase din balanța de
verific are la sfârșitul exercițiului : capital subscris vărsat 40.000 lei, prime de
capital 15.000 lei, rezerve statutare 3.000 lei, furnizori de imobilizări 60.000 lei,
cheltuieli de constituire 10.000 lei, alte titluri de plasament 7.000 lei, pierdere
8.000 lei.
Se cere :
a. Selectați și enumerați elementele componente ale capitalului propri u din
exemplul de mai sus.
b. Calculați suma acestora pe baza informațiilor date și determinați valoarea
capitalului propriu.

58. În coloana A s unt indicate elemente primare de cheltuieli și surse de venituri
iar în coloana B categorii de cheltuieli și venituri în funcție de natura
activității. Scrieți asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A și litera
coresp unzătoare din coloana B :

A. Elemente primare de
cheltuieli și surse de venituri B. Categorii de
cheltuieli și venituri
1. Cheltuieli cu personalul
2. Cheltuieli cu impozite și taxe
3. Cheltuieli privind dobânzile
4. Venituri din subvenții pentru
evenimente extraordin are
5. Cheltuieli privind diferențe
de curs valutar
6. Cheltuieli cu materiile prime
7. Cheltuieli privind calamitățile
8. Venituri din chirii
9. Cheltuieli cu despăgubiri
10.Cheltuieli cu prestații externe
11. Ajustări privind stocurile a. Chel tuieli de exploatare

b. Cheltuieli financiare

c. Cheltuieli extraordinare

d. Venituri din exploatare

e. Venituri financiare

f. Venituri extraordinare

134
59. În documentul Cont de profit și pierdere , următorii indicatori sunt notați astfel:
Venituri din exploatare VE
Cheltuieli din exploatare CE
Venituri financiare VF
Cheltuieli financiare CF
Venituri extraordinare Ve
Cheltuieli extraordinare Ce
Scrieți relația matematică pentru determinarea rezultatelor parțiale și globale
(totale) ale exercițiului, folosind notațiile prezentate mai sus.

60. Enumerați elementele componente ale cifrei de af aceri pe baza formularului
Cont de profit și pierdere ( formular 20 ).

61. Scrieți informația corectă care completează spațiile libere din formula de calcul
a profitului net pe baza formularului 20 Cont de profit și pierdere :

Profit net = ………(1)…..… – Impozit pe profit – ..…… (2)…… .

62. Scrieți litera corespunzătoare fiecărui enunț (a , b ,c, d ) și notați în dreptul ei
litera A , dacă apreciați că răspunsul e ste adevărat sau litera F, dacă apreciați
că răspunsul este fals:
a. Activitatea de exploatare este activitatea principală, de bază care are
legătură directă cu obiectul de actvitate al entității.
b. Cheltuielile cu personalul sunt cheltuieli financiare.
c. Activitatea curentă este a ctivitatea cu caracter întâmplător, care nu apare
cu regularitate.
d. Veniturile din creanțe imobilizate sunt venituri din exploatare.

63. Pentru elaborarea Contului de profit și pierdere (formular 20) se cunosc
următoarele date: venituri d in vânzarea produselor finite 800.000, venituri din
vânzarea semifabricatelor 100.000, Venituri din chirii 10.000, Alte venituri din
exploatare 40.000 , Venituri din interese de participare 300.000, Venituri din
diferențe de curs valutar 40.000, Venituri d in dobânzi 50.000, Venituri din
subvenții pentru evenimente extraordinare 20.000 , Cheltuieli cu materiile prime
500.000, cheltuieli cu materialele consumabile 100.000, Cheltuieli privind
energia și apa 80.000, Cheltuieli cu personalul 200.000, Alte cheltu ieli de
exploatare 70.000, Pierderi din creanțe legate departicipații 250.000, Cheltuieli
din diferențe de curs valutar 100.000 , Cheltuieli privind calamitățile 50.000.
Se cere :
a. Stabiliți formulele matematice de calcul ale rezultate lor parțiale și totale.
b. Efectuați înlocuirile cifrice în formulele de calcul și determinați nivelul
valoric al rezultatelor parțiale și totale.
c. Interpretați rezultatele obținute.

135
64. Analizați modalitățile de calcul a indicator ilor din formularul Situația
modificărilor capitalului propriu .

65. Calculați capitalul propriu cunoscând următoarele date : capitalul vărsat
20.000, rezerve din reevaluare 5.000, rezerve legale 10.000, pierderea reportată
7.000 , profit curent 200.000, r epartizarea profitului 10.000.

66. Precizați tipurile de activtăți pe care se structurează datele din formularul
Situația fluxurilor de numerar.

67. Calculați indicatorul Numerar net din activitatea de exploatare cunoscând
următoarele date : Încasări de l a clienți 600.000, Plăți către furnizori 400.000,
Plăți către angajați 120.000 , Impozit pe profit plătit 30.000 .

68. Notele explicative sunt numerotate de la 1 la 10 pe secțiuni. Enumerați șapte
titluri de Note explicative.

69. Din Balanța de verific are și Bilanț rezultă următoarele date privind mijloacele
de transport deținute de entitate : Valoarea contabilă de intrare la începutul
exercițiului 800.000 , Intrări de mijloace de transport 300.000, Vânzări de
mijloace de transport 90.000, Amortizarea m ijloacelor de transport la începutul
anului 200.000, Amortizarea mijloacelor de transport intrate în cursul anului
40.000, Amortizarea aferentă ieșirilor de mijloace de transport 90.000, Ajustări
pentru deprecierea mijloacelor de transport constatate la sf ârșitul anului 30.000.
Se cere: Completați Nota explicativă nr.1 Active imobilizate.

70. Stabiliți formula de calcul a Soldului de la sfârșitul anului aferentă
provizioanelor din Nota explicativă nr.2 Provizioane.

71. Enumerați destinațiile de rep artizare a profitului net prevăzute în Nota
explicativă nr. 3 Repartizarea profitului.

72. Identificați formula de calcul a Rezultatului brut aferent cifrei de afaceri
prevăzut în Nota explicativă nr. 4 Analiza rezultatului din exploatare.

73. Pe baza datelor preluate din Balanța de verificare de la sfârșitul exercițiului la
o firmă de exercițiu din școală sau pe un exemplu preluat de la un agent
economic, stabiliți creanțele și datoriile pe termene de lichiditate și de
exigibilitate după structura stab ilită în Nota explicativă nr. 5 Situația creanțelor
și datoriilor.

74. Explicați noțiunea economică Politici contabile și faceți legătura cu noțiunile
Principii contabile și Metode contabile.

136
75. Enumerați momentele la care se face evaluarea la sfârșitu l exercițiului.

76. La închiderea exercițiului, se evaluează echipamentele tehnolologice și se
determină următoarele valori: valoarea contabilă de intrare 1.800.000, amortizări
înregistrate la sfârșitul anului 500.000, valoarea de inventar 1.100.000. Dife rența
constatată la evaluare se înregistrează în contabilitate astfel:
a. depreciere ireversibilă
b. nu se înregistrează în contabilitate
c. depreciere reversibilă sub formă de ajustări pentru depreciere

77. În coloana A sunt indicate pricipii contabile iar în coloana B definiția lor.
Scrieți asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A și litera
corespunzătoare din coloana B :

A. Principii contabile
generale B. Definiții
1. Principiul prevalenței econo –
micul ui asupra juridicului a. Elementele care au valoare semnificativă
trebuie prezentate distinct în Situațiile
financiare iar elementele cu valori
nesemnificative nu trebuie prezentate
distinct ci însumate
2. Principiul permanenței
metodei b. Prezentarea elementelor în Situațiile
financiare se face ținând cont în primul
rând de fondul economic și apoi de forma
juridică
3. Principiul prudenței c. Metodele de evaluare trebuie aplicate
consecvent de la un exercițiu la altul
4. Principiul pragului de
semnificație d. Bilanțul de deschidere pentru fiecare
exercițiu trebuie să corespundă cu bilanțul
de închidere al exercițiului precedent.
5. Principiul intangibilității e. Aprecierea cu precauție a activelor,
datoriilor, cheltuielilor și veniturilor
pentru a evita supraevaluarea rezultatului
f. Entitatea își desfășoară normal
activitatea fără a intra în stare de lichidare
sau reducere de activitate

78. Enumerați trei categorii de informații cuprinse în Nota explicativă nr.7
Participații și surse de finanțare.

79. Enumerați informațiile privitoare la administratori și directori care trebuie
prezentate în Nota nr.8 Informații privind salariații, administratorii și directorii.

137
80. În coloana A sunt prezentate denumirile indicatorilor economico – financiari iar
în coloana B formulele de calcul. Scrieți asocierile corecte dintre fiecare cifră
din coloana A și litera corespunzătoare din coloana B :
A. Indicatori B. Formule de calcul
1. Viteza de rotație
a stocurilor a.
Active cu rente – Stocuri
Datorii curente
.
2. Marja brută din
vânzări b.
Cifra de afaceri
Active imobilizate
.
3. Lichiditate
imediată c.
Capital împrumutat x 100 Capital propriu
.
4. Grad de
îndatorare d.
Cifra de afaceri
Active totale
.
5. Viteza de rotație
a activelor
imobilizate e.
Profitul brut din vânzări x 100 Cifra de afaceri
.
f.
Costul vânzărilor
Stoc mediu

81. Scrieți informația corectă care completează spațiile libere :

Viteza de rotație a debitelor –
clienți = Sold mediu clienți x ….(2)…… ……..(1)……………..

82. Calculați indicatorul Lichiditate curentă cunoscând următoarele date: Active
curente 480.000 lei, Datorii curente 120.000 lei și interpretați rezultatul o bținut.

83. Scrieți litera corespunzătoare fiecărui enunț (a , b , c, d ) și notați în dreptul ei
litera A , dacă apreciați că răspunsul este adevărat sau litera F, dacă apreciați
că răspunsul este fals:
a. Indicatorul privind acoperirea dobânzilor este un indicator de risc
b. Rentabilitatea capitalului angajat este un indicator de lichiditate
c. Viteza de rotație a creditelor – furnizori este un indicator de gestiune
d. Viteza de rotație a a ctivelor totale este un indicator de profitabilitate

138
84. Analizați indicatorii economico -financiari prezentați în Nota explicativă nr. 9
din cadrul Situațiilor financiare anuale cu următoarele cerințe :
a. Faceți o copie xerox a Balanței de verificare definitive elaborată la o
firmă de exercițiu din școală și întocmită la sfârșitul exercițiului N.
b. Scrieți formulele de calcul și efectuați calculația pentru indicatorii:
lichiditatea curentă, lichiditatea imediată, gradul de înd atorare, viteza de
rotație a stocurilor, numărul de zile de stocare, viteza de rotație a
debitelor -clienți, viteza de rotație a creditelor -furnizori, viteza de rotație
a activelor imobilizate, viteza de rotație a a activelor totale,
rentabilitatea capitalu lui angajat, marja brută din vânzări.

85. Descrieți principalele elemente de structură ale Anexelor la Situațiile financiare
anuale.

86. Prezentați regulile generale de completare a Bilanțului „forma lungă”, a
Bilanțului prescurtat și a Bilanțului sumpli ficat (formular 10) , cu exemplificări
proprii.

87. Explicați regulile generale de completare a Contului de profit și pierdere
(formular 20) cu exemplificări proprii.

88. Enumerați etapele lucrărilor de întocmire a Situațiilor financiare anuale.

89. Se cunoaște situația selectivă a următoarelor informații extrase din balanța de
verificare sintetică întocmită la sfârșitul exercițiului :
SfC 1011 Capital subscris nevărsat 20.000
SfC 1012 Capi tal subscris vărsat 60.000
SfC 105 Rezerve din reevaluare 10.000
SfC 1061 Rezerve legale 2.000
SfC 1065 Rezerve reprezentând surplusul realizat
din rezerve din reevaluare 4.000
SfD 1091 Acțiuni proprii deținute pe termen scurt 20.000
SfD 1171 Rezultatul reportat reprezentând profitul
nerepartizat sau pierderea neacoperită 50.000
SfC 121 Profit sau pierdere 40.000
SfD 129 Repartizarea profitului 2.000
Pentru elaborarea Situațiilor financiare anuale prescurtate , secțiunea Bilanț
prescurtat , grupa J Capital și rezerve, se cer următoarele :
a. Scrieți formula matematică de ca lcul pentru stabilirea capitalurilor
proprii pe baza elementelor de mai sus.
b. Calculați suma capitalurilor proprii pe baza informațiilor date.

90. Florăria „Narcisa” SRL a fost înființată în cursul anului N. La sfârșitul
exercițiului N, prezintă următoarele solduri finale în conturi ( fig.1.61 ):

139
Balanță de verificare sintetică la 31.12.N. ( partea I )

SC „Narcisa” SRL -lei-
Nr.
crt Simbol
conturi Denumirea conturilor Solduri finale
D C
1. 1012 Capital subscris vărsat – 200
2. 1061 Rezerve legale – 40
3. 1171 Rezultatul reportat privi nd profitul
nerepartizat sau pierderea neacoperită – 7.960
4. 121 Profit sau pierdere – 8.000
5. 129 Repartizarea profitului 40 –
6. 201 Cheltuieli de constituire 500 –
7. 2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire – 200
8. 3028 Alte materiale con sumabile 300 –
9. 371 Mărfuri 1.000 –
10. 378 Diferențe de preț la mărfuri – 400
11. 401 Furnizori – 3.000
12. 4111 Clienți 3.440 –
13. 4411 Impozit pe profit – 1.280
14. 4423 TVA de plată – 1.500
15. 4428 TVA neexigibilă – 160
16. 471 Cheltuieli î nregistrate în avans 600 –
17. 472 Venituri înregistrate în avans – 400
18. 5121 Conturi la bănci în lei 15.460 –
19. 5311 Casa în lei 1.000 –
20. 542 Avansuri de trezorerie 800 –
TOTAL Solduri finale 23.140 23.140
Fig.1.61. Balanță de verificare definitivă la SC „Narcisa” SRL ( fragment , partea I )

Se cere: a. Întocmiți Bilanțul prescurtat – formular 10 (model formular de
completat fig.1.24 sau fig.1.51), coloana 2 Sold la 31.12.N
b. Pe baza Bilanțului, ca lculați indicatorii: lichiditatea curentă și
lichiditatea imediată.
c. Pa baza Bilanțului elaborați Notele explicative: Nota nr.3 Repartizarea
profitului și Nota nr.5 Situația creanțelor și datoriilor

91. La sfârșitul exercițiului N, Florăria „Narcisa” SRL prezintă următoarele
rulaje cumulate în perioada 1 – 31.12.N ( fig.1.6 2 ) :

140
Balanță de verificare sintetică la 31.12.N. ( partea a II -a )
SC ”Narcisa” SRL
Nr.
crt Simbol
conturi Denumirea conturilor Rulaje cumula te
1-31.12.N.
D C
…. ………….. ………………………………………………….. ……….. ………..
21. 6028 Cheltuieli privind alte materiale consumabile 200 200
22. 607 Cheltuieli privind mărfurile 10.400 10.400
23. 612 Chel tuieli cu redevențele, locațiile de
gestiune și chiriile 300 300
24. 627 Cheltuieli cu seviciile bancare și asimilate 150 150
25. 641 Cheltuieli cu salariile personalului 10.000 10.000
26. 6451 Contribuția unității la asigurările
sociale 2.000 2.000
27. 6452 Contribuția unității pentru ajutorul de șomaj 200 200
28. 6453 Contribuția angajatorului pentru asigurările
sociale de sănătate 600 600
29. 6588 Alte cheltuieli de exploatare 50 50
30. 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea
imobilizăr ilor 200 200
31. 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit 1.274 1.274
32. 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 33.380 33.380
SUBTOTAL Rulaje cheltuieli și venituri 58.754 58.754

Fig.1.6 2. Balanță de verificare definitivă la SC „Narcisa” SRL ( fragment , partea a II -a )

Se cere: a. Întocmiți Contul de profit și pierdere – formular 20 (model formular de
completat fig.1.26 sau fig.1.52) coloana 2 Exercițiul financiar N.
b. Pe baza Bilanțului (de la aplicația nr.90) și a Co ntului de profit și
pierdere (de la aplicația nr.91), calculați următorii indicatori: viteza
de rotație a activelor imobilizate, viteza de rotație a activelor totale,
rentabilitatea capitalului anga jat, marja brută din vânzări.

92. Societatea comercială „Sigma”SRL a fost înființată în cursul exercițiului N.
Obiectul de activitate este fabricarea articolelor de marochinărie. La sfârșitul
exercițiului N prezintă următoarele solduri finale în c ontu ri (fig.1.6 3):

141
SC „Sigma” SRL Balanță de verificare sintetică la 31.12.N ( partea I ) -lei-
Nr.
crt. Simbol
conturi Denumirea conturilor Solduri finale
D C
1. 1012 Capital subscris vărsat – 3.800, 00
2. 121 Profit sau pierd ere 11.541, 53 –
3. 2131 Echipamente tehnologice 32.950, 00 –
4. 2133 Mijloace de transport 12.054, 00 –
5. 214 Mobilier, aparatură birotică,echipamente 3.169, 90 –
6. 2813 Amortizarea instalațiilor,mijl.de transp. – 28.513,00
7. 2814 Amortizarea alto r imob.corporale – 3.169, 90
8. 301 Materii prime 38.540, 23 –
9. 3021 Materiale auxiliare 9.085, 70 –
10. 3024 Piese de schimb 2.830, 36 –
11. 3028 Alte materiale consumabile 1.450, 28 –
12. 345 Produse finite 40.219, 00 –
13. 401 Furnizori – 75.238 , 10
14. 4111 Clienți 68.371, 30 –
15. 421 Personal – salarii datorate – 9.147, 42
16. 4311 Contribuția unității la asigurări sociale – 2.149, 10
17. 4312 Contribuția personalului la asig. sociale – 1.047, 00
18. 4313 Contribuția angajatorului asig.să nătate – 661, 26
19. 4314 Contribuția angajaților asig.sănătate – 716, 37
20. 4371 Contribuția unității la fondul de șomaj – 220, 42
21. 4372 Contribuția personalului la fd. de șomaj – 110, 21
22. 4423 TVA de plată – 8.330, 82
23. 444 Impozit pe venit uri de natura salariilor – 1.322, 52
24. 461 Debitori diverși 1.032, 00 –
25. 462 Creditori diverși – 950, 30
26. 473 Decontări operații în curs de clarificare 2.345, 50 –
27. 4551 Acționari/asociați – conturi curente – 49.245, 96
28. 5121 Conturi l a bănci în lei 23.162, 33 –
29. 5191 Credite bancare pe termen scurt – 65.580, 00
30. 5311 Casa în lei 3.450, 25 –
TOTAL Solduri finale 250.202, 38 250.202, 38
Fig.1.63 Balanța de verificare definitivă la SC „ Sigma” SRL (fragment , partea I)

Se cere: a. Întocmiți Bilanțul prescurtat – formular 10 (model formular fig.1.24 sau
fig.1.51)
b. Pe baza B ilanțului calculați indicatorii : lichiditate curentă, lichiditate
imediată, grad de îndatorare.
c. Întocmiți Nota explicativ ă nr.5 Situația creanțelor și datoriilor.

142
93. La sfârșitul exercițiului N, entitatea „Sigma” SRL prezintă următoarele rulaje
cumulate în perioada 1 – 31.12.N (fig.1.6 4):
SC ”Sigma” SRL Balanță de verificare sintetică la 31.12.N ( partea a II-a )
Nr.
crt. Simbol
conturi Denumirea conturilor Rulaje cumulate 1 -31.12.N
D C
….. ……….. ………………………………………………………. ……………….. ………………..
31. 601 Cheltuieli cu materiile prime 280.320, 25 280.320 ,25
32. 6021 Cheltuieli cu materialele consumate 67.276, 86 67.276, 86
33. 6024 Cheltuieli privind piesele de schimb 8.760, 25 8.760, 25
34. 6028 Cheltuieli privind alte materiale
consumabile 1.642, 40 1.642, 40
35. 605 Cheltuieli privi nd energia și apa 1.880, 50 1.880, 50
36. 611 Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile 2.545, 74 2.545, 74
37. 622 Cheltuieli privind comisioanele și
onorariile 990, 96 990, 96
38. 623 Cheltuieli de protocol, reclamă și
publicitate 1.700, 28 1.700, 28
39. 625 Cheltuieli cu deplasări, detașări și
trasferări 2.340, 80 2.340, 80
40. 626 Cheltuieli poștale și taxe de
telecomunicații 910, 50 910, 50
41. 627 Cheltuieli cu serviciile bancare și
asimilate 1.290, 14 1.290, 14
42. 641 Cheltuieli cu salariile personalului 132.252, 00 132.252, 00
43. 6451 Contribuția unității la asigurările
sociale 26.450, 40 26.450, 40
44. 6452 Contribuția unității pentru ajutorul de
șomaj 2.645, 04 2.645, 04
45. 6453 Contribuția angajatorului asig.de
sănătate 7.935, 12 7.935, 12
46. 666 Cheltuieli privind dobânzile 7.213, 80 7.213, 80
47. 671 Cheltuieli privind calamitățile și alte
ev.extraord 2.450, 06 2.450, 06
48. 6811 Cheltuieli de exploatare pr.amortizarea
imobiliz 31.682, 90 31.682, 90
49. 701 Venituri din vânzarea produselor finite 567.740, 65 567.740, 65
50. 711 Variația stocurilor 302.480, 50 302.480, 50
51. 766 Venituri din dobânzi 1.005, 82 1.005, 82
SUBTOTAL Rulaje cheltuieli și
venituri 1.451.514,97 1.451.514,97
Fig.1.64 Balanța de verificare definitiv ă la SC „ Sigma” SRL (fragment , partea a II -a)

Se cere: Întocmiți Contul de profit și pierdere – formular 20 ( model formular
decompletat fig.1.26 sau fig.1.52 ) coloana 2 Exercițiul financiar N.

143

CAPITOLUL 2

ANALIZAREA INFORMAȚIILOR D IN SITUAȚIILE
FINANCIARE ANUALE

CUPRINDE :

 Determinarea indicatorilor economico -financiari
 Analiza informațiilor din Situațiile financiare anuale cu ajutorul indicatorilor
economico -financiari
 Teste

COMPETENȚE :

 Cunoașterea noțiunilo r teoretice
 Calcularea indicatorilor economico -financiari
 Interpretarea informației contabile prezentată prin indicatorii economico -financiari
 Efectuarea de probleme aplicative
 Rezolvarea de teste specifice

Situația netă = Active – Datorii (față de terți)
Fond de rulm ent = Active circulante – Datorii curente
Nevoia de fond de rulment = Utilizări de exploatare – Resurse
de exploatare
Trezoreria = Fond de rulment – Nevoia de fond de rulment
…………………….. …………………………………………………………………..

144
2.1. Determinarea indicatorilor e conomico -financiari

Pe baza datelor preluate din Situațiile financiare
anuale se efectuează cercetarea mediului economic și
interpretarea informației contabile prin determinarea unor
indicatori specifici.
Structura obligatorie stabilită prin legislația
financiar -contabilă a formularelor care compun Situațiile
financiare, impun ca în cadrul Notelor explicative (Nota
nr. 9) entitatea trebuie să calculeze principalii indicatori

economico -financiari. Structura acestor indicatori a fost prezentată la în cad rul capitolului
1 Întocmirea Situațiilor financiare anuale (vezi subcapitolele 1.1. și 1.3). Pe lângă acești
indicatori, informația contabilă permite determinarea unor indicatori de gestiune
financiară, de analiză a eficienței economice.

Situația generală a patrimoniului prezintă structura de ansamblu a
patrimoniului și este realizată cu ajutorul bilanțului (fig.2.1) :

SC Alfa SA BILANȚ la 31.12.N
-lei-
Grupa A. ACTIVE IMOBILIZATE 2.000.000
Grupa B . ACTIVE CIRCULANTE 5.000.000
Grupa C . CHELTUIELI ÎN AVANS 30.000
Grupa D . DATORII: SUME CARE TREBUIE PLĂTITE
ÎNTR -O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN 4.540.000
Grupa E . Active circulante nete/datorii curente nete 490.000
Grupa F . Total active minus datorii curente 2.490.000
Grupa G . DATORII : SUME CARE TREBUIE PLĂTITE
ÎNTR -O PERIOADĂ MAI MARE DE UN UN AN 2.400.000
Grupa H . PROVIZIOANE –
Grupa I . VENITURI ÎN AVANS –
Grupa J . CAPITAL ȘI REZERVE 90.000

Fig.2 .1. Structură de ansamblu a bilanțului – exemplu

În exemplul prezentat, activul este format din: Active imobilizate în valoare de
2.000.000 lei, Active circulante 5.000.000 lei și Cheltuieli în avans 30.000 lei. Activele
au o valoare totală de 7.030.000 lei.
Situația netă a patrimoniului se calculează ca și diferență între total active
și datorii:

Situația netă = Active – Datorii ( față de terți )

Exemplu: Situația netă = 7.030.000 – 6.940.000 = 90.000 lei.

145
Această ecuație fundamentală a bilanțul ui redă averea netă a acționarilor, respectiv
activul neangajat în datorii.
Fondul de rulment reprezintă partea de resurse financiare ce participă la
asigurararea finanțării permanente a activelor circulante. Se poate calcula ca și
diferență între totalul activelor circulante și datoriile pe termen scurt :

Fond de rulment = Active circulante – Datorii curente

Exemplu : Fond de rulment = 5.000.000 – 4.540.000 = 460.000 lei.
Nevoia (necesarul) de fond de rulment reprezintă rezultatul compensării
operații lor de exploatare nefinalizate încă din punct de vedere financiar sub forma
încasărilor și al plăților. Se poate calcula ca și diferență între utilizări de exploatare
(stocuri și creanțe) și resursele din exploatare (datorii față de furnizori și alte dator ii
nefinanciare) :

Nevoia de fond de rulment = Utilizări de exploatare – Resurse de exploatare

Stocurile și creanțele sunt resurse imobilizate doar temporar, care se vor
materiali za în încasări. Până atunci însă ele vor trebui acoperite din alte resurse . Datoriile
față de furnizori și alte datorii nefinanciare se vor materializa în perioada următoare în
plăți, dar până atunci sunt niște resurse atrase temporar în circuitul economic al entității și
care acoperă niște utilizări cu același caracter temporar . Exemplu: În structura bilanțului
prezentat anterior din totalul activelor circulante de 5.000.000 lei, stocurile și creanțele
au un nivel valoric de 4.230.000 lei (stocuri 2.750.000, creanțe 1.480.000) . De asemenea
din totalul datoriilor curente de 4.54 0.000 lei, datoriile față de furnizori și alte datorii
nefinanciare sunt de 3.820.000 lei. Nevoia (necesarul) de fond de rulment = 4.230.000 –
3.820.000 = 410.000 lei.
Trezoreria reprezintă mijloacele financiare de care dispune o entitate pentru
a face faț ă plăților. Se calculează ca și diferență între fondul de rulment și necesarul
de fond de rulment :

Trezoreria = Fond de rulment – Nevoia de fond de rulment

Exemplu : Trezoreria = 460.000 – 410.000 = 50.000 lei. În acest caz, fondul de
rulment este ma i mare decât necesarul de fond de rulment. În ipoteza în care fondul
de rulment ar fi fost mai mic decât necesarul de fond de rulment s -ar fi obținut un
rezultat negativ, care ar fi caracterizat situația financiară a entității printr -un
dezechilibru al tre zoreriei. În această situație, entitatea ar fi trebuit să apeleze la
credite pe termen scurt.
Trezoreria netă se calculează ca și diferență între disponibilități și credite de
trezorerie + credite pe termen scurt :

Trezoreria netă = Disponibilități – Credite de trezorerie și credite pe termen scurt

146
Exemplu :În structura bilanțului prezentat anterior, disponibilitățile au valoarea de
60.000 lei, creditele de trezorerie 10.000 lei și creditele pe termen scurt 30.000 lei
Trezoreria netă = 60.000 – (10.0 00 + 30.000) = 60.000 – 40.000 = 20.000 lei
Lichiditatea reprezintă capacitatea entității de a -și onora obligațiile de plăți
cu resursele de care dispune. Lichiditatea poate fi analizată prin prisma indicatorilor
lichiditate curentă și lichiditate imediată :

Lichiditatea curentă = Active curente
Datorii curente

Exemplu : Lichiditatea curentă = 5.030.000 : 4.540.000 = 1,11
Valoarea acestui indicator se abate sensibil față de valoarea recomandabilă 2, ceea
ce reprezintă o atenționare în procesul de aco perire a datoriilor curente din activele
curente.

Lichiditatea imediată = Active curente – Stocuri
Datorii curente

Exemplu : Lichiditatea imediată = ( 5.030.000 – 2.750.000 ) : 4.540.000 = 0,5
Valoarea acestui indicator este mai mică decât valoarea re comandabilă 1 , ceea ce
înseamnă că sunt dificultăți de achitare a datoriilor scadente.
Solvabilitatea este un indicator complex, care reprezintă capacitatea entității
de a plăti la scadență și în orice condiții toate datoriile față de creditorii săi. O en titate
este solvabilă când suma activelor sale investite în imobilizări corporale, active
circulante, creanțe certe, resurse bănești etc., este mai mare sau cel puțin egală cu
totalul datoriilor reprezentând obligații față de furnizori, instituții bancare etc. O
entitate pote fi solvabilă chiar dacă, la un moment dat nu are capacitate de plată, adică
nu are posibilitatea temporară a -și stinge integral și la termen obligațiile de plată cu
mijloacele bănești de care dispune. Lipsa capacității de plată și a li chidității financiare
pot fi temporare dacă se bazează pe o solvabilitate certă. Solvabilitatea este organic
dependentă de calitatea activității economice și financiare. Solvabilitatea se asigură
numai prin desfășurarea unei activități eficiente din care s ă rezulte profit. Pierderile
din patrimoniu conduc mai devreme sau mai târziu la starea de insolvabilitate.
Solvabilitatea patrimonială se calculează prin raportarea capitalului social la totalul
elementelor patrimoniale constituite din credite, inclusiv c apitalul social: Exemplu :
Solvabilitatea patri – monială = 90.000: (1.700.000 + 90.000) x 100 = =5,03%. Acest
nivel al solvabi – lității se îndep ărtează mult de valoarea optimă recomandabilă a fi
între 50 % și 100 %, ceea ce denotă că entitatea nu are capaci tatea pe un termen
relativ mai îndepărtat, să facă față scadențelor la datorii. Se impun măsuri de
reorientare a strategiilor de redresare și eficientizare a activității economice.
Solvabilitatea imediată exprimă mijloacele bănești (lichide și potențiale) disponibile
la un moment dat sau pe o perioadă scurtă de timp (15 -30 zile) în raport cu obligațiile
de plată exigibile în același interval de timp.

147
REZUMAT

Situațiile financiare anuale ca și documente de sinteză prezintă informații
contabile efective și exacte privitoare la activitatea economico -financiară la sfârșitul
exercițiului curent și anterior. Ele oferă date referitoare la poziția și performanța
financiară. Prezentarea acestor date se face într -o anumită ordine determinată de
structura formularel or care le compun , în raport cu metodologia contabilă aplicată.
Necesitățile de informare a entității presupune și activitatea de analiză economică prin
interpretarea informației contabile cu ajutorul unor indicatori economico -financiari.
Prelucrarea date lor constă în determinarea unor indicatori de analiză a eficienței
economice: Situația generală a patrimoniului, Situația netă a patrimoniului, Fondul de
rulment, Nevoia (necesarul) de fond de rulment, Trezoreria, Lichiditatea,
Solvabilitatea. Determinarea indicatorilor se realizează prin stabilirea formulei de
calcul și a valorii lor precum și interpretarea datelor obținute, analiza activității
economice.

 TERMENI CHEIE

 Situații financiare
anuale
 Bilanț
 grupă bilanțeră
 active
 active imob ilizate
 active circulante
 stocuri  active curente
 active necurente
 datorii
 datorii curente
 credite
 credite de trezorerie
 utilizări
 resurse  situația generală a
patrimoniului
 situația netă a
patrimoniului
 necesarul de fond de
rulment
 lichiditate
 solvabilitate

De rezolvat : Analizați definițiile terme nilor cheie. Poate veți dori să adăugați unele
însemnări. Aceasta este o ocazie să vă fixați cuvintele și expresiile pe care le -ați
învățat.
2.2. Teste

1. Enumerați grupe le care compun activul bilanțier .

2. Completați spați ul liber care lipse ște din formula de calcul a Situației nete :
Situația netă = Active – …………(1)…………

3. Calculați Fondul de rulment cunoscând că nivelul valoric al act ivelor
circulante este de 600.000 lei și al datoriilor pe termen scurt 200.000 lei.
Interpretați rezulatul obținut.

4. Prezentați conținutul economic al indicatorului Necesarul de fond de rulment .

148
5. Definiți noțiune a de trezorerie .

6. Analizați implicațiile asupra activității economice a entității în ipoteza în care
valoarea indicatorului Trezorerie este negativă.

7. Din Bilanțul entității „X” rezultă următoarele date : total active 1.275.000 lei,
active curente 980.000 lei, credite ba ncare pe termen lung 850.000 lei, datorii
pentru impozitul pe profit 32.000, credite bancare pe termen scurt 360.000 lei.
Nivelul indicatorului Lichiditate curentă este :
a. 1,5 b. 2,7 c. 2,5 d. 1,3

8. Scrieți litera corespunzătoare fiecărui enunț ( a, b, c, d ) și notați în dreptul ei
litera A, dacă apreciați că răspunsul e ste adevărat sau litera F, dacă apreciați
că răspunsul este fals :
a. Lichiditatea rep rezintă termenul la care o datorie ar trebui să fie achitată
b. Trezoreria netă se calculează ca și diferență între disponibilitățile bănești
și datoriile pe termen lung.
c. Activele imobilizate intră în formula de calcul a indicator ului Fond de
rulment.
d. Solvabilitatea reprezintă capacitatea entității de a plăti la scadență și în
orice condiții toate datoriile față de creditorii săi.

9. Se cunosc următoarele date prezentate în Bilanțul entității „Y” : Total active
850.000 lei, Active curente 620.000 lei, Active circulante 600.000 lei, Stocuri
400.000 lei, Creanțe 150.000 lei, Disponibilități bănești 50.000 lei, Datorii totale
față de terți 800.000 lei, Datorii față de furnizori 500.000 lei, Credite pe termen
scurt 40.0 00 lei. Calculați indicatorii : a. Situația netă,
b. Fond de rulment, c. Nevoia de fond de rulment, d. Trezoreria,
e. Trezoreria netă, f. Lichiditatea curentă, g. Lichiditatea imediată.

149

CAPITOLUL 3

CALCULAREA COSTULUI DE PRODUC ȚIE COMPLET

CUPRINDE :

 Clasificarea cheltuielilor pentru calcularea costurilor
 Tipuri de costuri
 Metode de calculație a costurilor
 Aplicarea procede elor de repartizare a cheltuielilor indirecte – Laborator tehnologic
 Teste

COMPETENȚE :

 Cunoașterea noțiunilor teoretice
 Identificarea tipurilor de costuri
 Calcularea costului de producție și a costului complet
 Delimitarea metodelor de calcul ație
 Realizarea calculației în repartizarea cheltuielilor indirecte
 Efectuarea de probleme aplicative
 Rezolvarea de teste specifice

ARTICOLE DE CALCULAȚIE
 Cheltuieli directe de producție
– materii prime și materiale directe
– salarii directe și contribuțiile de asigurări și
protecție socială aferente
– cheltuieli specifice de fabricație
 Cheltuieli indirecte de producție
– cheltuieli cu întreținerea și funcționarea
utilajelor
– cheltuieli generale ale secției
 Cheltuieli generale de administrație
 Cheltuieli de desfacere

150
3.1. Clasificarea cheltuielilor pentru calcularea costurilor

Activitățile desfășurate în cadrul unei entități sun t consumatoare de resurse și
producătoare de rezultate. Prin transformarea lor în etalon valoric, consumurile devin
cheltuieli iar rezultatele venituri. Astfel, cheltuielile în expresie bănească reprezintă
utilizarea de resurse.
Pe măsură ce aceste resu rse sunt consumate în vederea
obținerii de produse, lucrări și servicii, cheltuielile devin costuri .
Ca urmare, produsele, lucrările și serviciile devin simultan
purtători de costuri și purtători de rezultate. Orice cheltuială
devine și cost în măsura în c are reprezintă un consum de resurse
aducător de venituri.
Calculația costurilor face obiectul contabilității de gestiune în scopul
urmăririi contribuției activității desfășurate de entitate la obținerea rezultatelor.
Contabilitatea de gestiune reprezintă u n al doilea palier pe care este organizat
sistemul dualist de contabilitate alături de contabilitatea financiară. Contabilitatea
financiară înregistrează circuitul informației contabile în scopul determinării
rezultatului financiar iar contabilitatea inter nă de gestiune oferă informații pentru
calculul și controlul costurilor și al rezultatelor analitice pe feluri de produse, lucrări,
servicii, subdiviziuni organizatorice.
Sursa de informații pentru calculul costurilor o reprezintă cheltuielile care sunt
înregistrate în contabilitate în momentul efectuării lor de către contabilitatea financiară în
conturile specifice din clasa 6 de conturi Conturi de cheltuieli. Contabilitatea financ iară
înregistrează cheltuielile pe categorii de activități (exploatare, fin anciară, extraordinară)
iar în cadrul lor pe elemente de primare de cheltuieli după natura lor (cheltuieli cu
materiile prime, cheltuieli cu materialele consumabile, cheltuieli cu energia și apa,
cheltuieli cu personalul s.a.m.d). De aici, cheltuielile înc orporabile în costuri sunt preluate
de contabilitatea internă de gestiune , structurate după destinație, pe activități, secții, faze
de fabricație, centre de costuri, centre de profit etc . și sunt prelucrate prin metode și
procedee specifice. Cheltuielile î ncorporabile în costuri sunt cheltuieli dependente de
cost, care formează substanța acestuia. Ele sunt de regulă cheltuielile de exploatare.
Cheltuielile neîncorporabile în costuri sunt acele cheltuieli care, deși înregistrate în
contabilitatea financiară după natura lor economică, nu condiționează realizarea
produselor, lucrărilor sau serviciilor și nu se înclud în costuri (de regulă cheltuieli
financiare și extraordinare).
Clasificarea cheltuielilor se poate realiza după mai multe criterii (fig.3.1).
Cole ctarea cheltuielilor de producție se prezintă în următoarea succesiune de etape ,
între care există o strânsă legătură de interdependență:
1. Identificarea categoriilor de cheltuieli aferente producției.
2. Gruparea cheltuielilor pe locuri sau zone de cheltuieli : atelier, secție, centre de
producție, sector administrativ, sector comercial etc.
3. Gruparea în cadrul locurilor de cheltuieli pe obiecte de calculație : produs, fază
lucrare, serviciu, fază de fabricație, comandă, lot de produs e, operație tehnologică etc.

151
CLASIFICAREA (GRUPAREA) CHELTUIELILOR pentru calculația costurilor

CRITERIUL CATEGORII DE CHELTUIELI
I. După
natura eco –
nomică (pe
elemente
primare) a. Cheltuieli materiale
Se referă la consumul de materii prime și mat eriale, combustibili, lucrări și
servicii executate de terți, cheltuieli cu impozite și taxe, amortizări, provizioane
și ajustări pentru activitatea de exploatare, alte cheltuieli de exploatare.
b. Cheltuielile cu personalul (cu munca vie)
Se referă la che ltuielile cu salariile, asigurările și protecția socială.
II. După
modul de
includere
în costul de
producție
a. Cheltuieli directe
Se identifică pe obiecte de calculație (produse, comenzi, faze de fabricație etc.)
în momentul efectuării lor (exemple: con sumul de materiale directe, energia
consumată în scopuri tehnologice, salarii pesonalul direct productiv,
asigurări și protecția socială aferente salariilor directe etc.)
b. Cheltuieli indirecte
Nu se pot identifica și atribui direct pe un anumit obiect de calculație și se
referă la întreaga producție a unei secții sau a entității în ansambu. Se
delimitează pe produs sau activitate printr -un calcul intermediar de
repartizare (exemple: cheltuieli cu întreținerea și funcționarea utilajelor,
cheltuieli cu pers onalul de coordonare generală a secției etc.)
III. După
locul de
efectuare a. Cheltuieli ale activității de bază
Au legătură directă sau indirectă cu realizarea productivă a obiectului de
activitate al entității
b. Cheltuieli generale de administrație
Sunt determinate de efectuarea cheltuielilor cu întreținerea comparti –
mentelor de administrare și conducere a entității (exemple: cheltuieli de întreținere
generală, cheltuieli salariale cu personalul admistrativ și de conducere etc.)
c. Cheltuieli de desface re
Sunt cheltuieli efectuate de la terminarea producției până când ajunge la client.
Se referă la cheltuieli de depozitare, sortare, etichetare, ambalare, transport etc.
IV. După
dependența
față de
volumul
producției a. Cheltuieli variabile
Sunt proporți onale cu volumul producției și se modifică în funcție de
modificările care apar în structura și volumul activității ( exemple : cheltuieli
cu materiile prime, cu energia etc.)
b. Cheltuieli fixe (convențional – constante)
Sunt în poziție relativ constantă în funcție de modificările dimensionale ale
activității și nu se modifică sau se modifică într -o proporție foarte mică.
(exemple: cheltuieli cu amortizarea, cheltuieli generale de producție ale
secțiilor, cheltuieli generale și administrare etc.)
V. După
legătura cu
procesul de
producție a. Cheltuieli tehnologice
Au legătură directă cu procesul de producție, atât ca structură cât și ca volum.
(exemple: consumul de materii prime și materiale directe, combustibili,
energia și apa, salariile personalul direct productiv etc.)
b. Cheltuieli de regie
Se referă la cheltuieli care sunt ocazionate de administrarea, organizarea și
conducerea procesului de producție.
Fig.3.1. Clasificarea (gruparea) cheltuielilor pentru calculația costurilor

152
4. Gruparea în c adrul obiectului de calculație pe articole de calculație : materii prime și
materiale directe, salarii directe, alte cheltuieli de fabricație, cheltuieli cu
întreținerea și funcționarea utilajelor, cheltuieli generale ale secției etc.
Zonele de cheltuieli sunt compartimente organizatorice tehnico -productive și
administrative. Obiectul de calculație reprezintă diviziunea tehnică și economică în
funcție de care sunt grupate cheltuielile, în vederea determinării costurilor. Articolul
de calculație reprezintă u n element sau mai multe elemente de cheltuieli cu aceeași
destinație sau funcție economică. Nomenclatura tip a articolelor de calculație
următoarele structuri:

 Cheltuieli directe de producție
– materii prime și materiale directe
– salarii directe și contribuțiile de asigurări și protecție
socială aferente
– cheltuieli specifice de fabricație ( cheltuieli cu reparațiile,
amortizări specifice etc)
 Cheltu ieli indirecte de producție
– cheltuieli cu întreținerea și funcționarea utilajelor
– cheltuieli generale ale secției
 Cheltuieli generale de administrație
 Cheltuieli de desfacere

3.2. Tipuri de cost uri

Costul reprezintă totalitatea cheltuielilor efectuate într -o perioadă de timp
de o entitate, cu scopul obținerii de produse, lucrări sau servicii, în raport cu
obiectul de activitate.
Calculația costurilor reprezintă ansamblul operațiilor de calcul e fectuate
pentru determinarea costurilor aferente produselor, lucrărilor, serviciilor, activităților
sau altor obiecte de calculație. Obiectul calculației îl reprezintă cheltuielile de
exploatare și producția pe care le -a ocazionat, determinată pe locuri de cheltuieli și pe
purtători de costuri.
Pentru asigurarea unui conținut real și exact al structurii costurilor se aplică
următoarele principii :
a. Principiul determinării obiectului de evidență și a unității de calculație .
Obiectul de evidență este un mijloc sau un proces economic pentru care se urmăresc
în mod distinct cheltuielile de producție și se calculează costul de producție (exemple:
un produs, o lucrare, un serviciu, o anumită comandă, un lot de produse un ansamblu
de produse etc.). Unita tea de calculație este o unitate de măsură naturală,
convențională, care se utilizează la exprimarea volumului fizic al producției
(exemple: bucăți, kg, m, to, etc.)
b. Principiul delimitării cheltuielilor și rezultatelor pe faze ale circuitului
economic constă în separarea și evidențierea relației cheltuieli – rezultate , la nivelul
fiecărui proces economic : aprovizionare, producție, desfacere.
c. Principiul delimitării cheltuielilor în tim p presupune ca includerea
cheltuielilor în cost uri să se efectueze în perioada de gestiune căreia îi aparține.

153
d. Principiul delimitării cheltuielilor în spațiu se realizează prin delimitarea
cheltuielilor efectuate într -o anumită perioadă de gestiune pe principalele procese sau
alte locuri de cheltuieli care le -a ocazionat.
e. Principiul delimitării cheltuielilor privind producția finită de cheltuielile
aferente producției neterminate . Producția finită a parcurs toate fazele procesului
tehnologic iar producția neterminată (care se sca de) se găsește într -un stadiu de
prelucrare parțial.
Evenim entele și tranzacțiile dintr -o entitate, pe diferite stadii de organizare a
proceselor economice, determină mai multe tipuri de costuri . Costurile se clasifică
după mai multe criterii :
a. După stadiile de producție și desfacere a unui produs, costurile pot fi: cost de
achiziție, cost de producție, cost complet, cost de distribuție (desfacere).
Costul de achiziție reprezintă totalitatea cheltuielilor făcute de entitate pentru
aprovizionarea cu materii prime, mărfuri, imobilizări etc. Costul de achiziție are
următoarea structură (fig. 3.2) :

C O S T D E A C H I Z I Ț I E

Prețul de
cumpărare
(prețul pieței) Cheltuieli de
transport –
aprovizionare Cheltuieli cu
punerea în
funcțiune Taxe
nerecuperabile

Fig.3.2. Structura costului de achiziție

Exemplu : Entitatea „Alfa” SA achiziționează de la un furnizor un strung la preț de
cumpărare 35.000 lei. În factura furnizorului figurează și diverse cheltuieli pe care
acesta le -a efectuat cu aducerea și punerea în funcțiune a utilajului : cheltuieli de
transport 800 lei, cheltuieli de încărcare -descărcare ( manipulare) 300 lei, cheltuieli
cu asigurarea în timpul transportului 100 lei, cheltuieli de montaj și punere în
funcțiune 700 lei, cheltui eli cu probe tehnologice 400 lei.
Stabiliți costul de achizi ție.
Rezolvare :
Costul de achiziție = cheltuieli de transport 800 + cheltuieli de manipulare 300 +
+ cheltuieli de asigurare 100 + cheltuieli de montaj și punere în funcțiune 700 +
cheltui eli cu probe tehnologice 400 = 2.300 lei.
Costul de producție reprezintă cheltuielile care se efectuează pentru
achiziția și prelucrarea resurselor materiale în procesul economic pentru obținerea de
produse, lucrări, servicii. Se calculează prin însumarea cheltuielilor directe și
indirecte (fig.3.3).
Costul complet (cost total , cost comercial ) este alcătuit din costul de
producție la care se adaugă cheltuielile generale de administrație și cheltuielile de
desfacere (fig.3.3). Dacă la costul comp let adăugăm și procentul de profit numit și
marja producătorului obținem prețul de vânzare al produsului către clienți. La
prețul de vânzare se aplică cota de TVA colectată.

154
Exemplu : Entitatea „ X” calculează costul de producție și costul complet pe baza
următoarelor date: cheltuieli cu materiile prime și materialele 300.000, cheltuieli cu
salariile directe 80.000, cheluieli privind contribuțiile la asigurările și protecția
socială aferente salariilor directe 30.000, alte cheltuieli de exploatare directe 10. 000,
cheltuieli cu întreținerea și funcționarea utilajelor 70.000, cheltuieli generale ale
secției 20.000, cheltuieli generale de administrație 15.000, cheltuieli de desfacere
25.000.
Rezolvare :
Cheltuieli directe = Materii prime și materiale directe + Salarii directe +
+ Contribuții aferente salar iilor directe + Alte cheltuieli directe =
= 300.000 + 80.000 + 30.000 + 10.000 = 4 20.000 lei
Cheltuieli indirecte = Cheltuieli cu întreținerea și funcționarea utilaje lor +
+ Cheltuieli generale ale secției = 70.000 + 20.000 = 90.000 lei
Costul de producție = Cheltuieli directe + Cheltuieli indirecte = 420.000 + 90.000
= 510.000 lei
Costul complet = Cost de producție + Cheltuiel i generale de adminstrație +
+ Cheltuieli de desfacere = 510.000 + 15.000 + 25.000 = 550.000 lei

CENTRALIZATOR CHELTUIELI
CHELTUIELI PE ARTICOLE
DE CALCULAȚIE COSTURI PE STADII DE
PRODUCȚIE ȘI DESFACERE
1. CHELTUIELI DIRE CTE 420.000
 Materii prime și materiale directe 300.000
 Salarii directe 80.000
 Contribuții aferente salariilor directe 30.000
 Alte cheltuiel i directe 10.000
COST

DE

PRODUCȚIE

510.000
COST

COMPLET

(cost total)

550.000 2. CHELTUIELI INDIRECTE 90.000
 Cheltuieli cu întreținerea și funcționa rea utilajelor
70.000
 Cheltuieli generale ale secției 20.000
3. CHELTUIELI GENERALE DE ADMINISTRAȚIE
15.000
4. CHELTUIELI DE DESFACERE 25.000
Fig.3.3. Formarea costului de producție și a costului complet

Costul de distribuție este determinat de activitatea de vânzare (desfacere) și
se concr etizează în costuri directe de distribuție (cheltuieli cu livrarea, cu publicitatea,
de ambalare, transport etc.) și costuri indirecte de distribuție (cheltuieli generate de
funcționarea departamentului de distribuție, stocaj, transport, post -vânzare, stud ii de
marketing etc.)
b. După momentul efectuării calculației , costurile pot fi: costuri prestabilite și
costuri efective . Costurile prestabilite sunt stabilite înaintea desfășurării proceselor
economice prin antecalculație (calculația previziona lă). Costurile efective sunt
stabilite după desfășurarea proceselor economice prin postcalculație (calculația
efectivă), în scopul stabilirii indicatorilor efectivi.
c. După modul de identificare a cheltuielilor , costurile pot fi: costuri directe și
costuri indirecte. Costurile directe delimitează cheltuielile care pot fi individualizate

155
și atribuite în mod direct unui produs sau activități consumatoare de resurse și
producătoare de rezultate. Costurile indirecte reprezintă cheltuieli delimitate pe
produs sau activitate printr -un calcul intermediar de repartizare. Ele au un caracter
comun mai multor produse sau activități .
d. După comportamentul față de evoluția volumului fizic al producției , costurile
pot fi : costuri variabile și costuri fixe. Costurile variabile delimitează acele cheltuieli
care își modifică volumul în mod corespunzător și în același sens cu modificarea
volumului producției, cheltuielile cresc sau scad proporțional cu creșterea sau descreșterea
vomului producției (exemple : materiale, salarii, energie etc.). Costurile fixe sunt
reprezentate de cheltuieli care sunt relativ contante față de variațiile volumului producției
(exemple: cheltuieli generale, amortizare, chirii etc.)
e. După modul de decontare sau de imputa re, costurile se diferențiază în:
costul produsului și costul perioadei. Costul produsului cuprinde toate cheltuielile
asociate și decontate unui obiect de calculație , identificat într -un produs, lucrare sau
serviciu. Costul perioadei cuprinde toate cheltu ielile recunoscute de rezultatul
exercițiului în care au fost angajate, fară a se relaționa cu produsul obținut și vândut
(exemple : cheltuielile generale de administrație, cheltuielile de desfacere sunt costuri
ale perioadei).

3.3. Metode de calculație a costurilor

Metoda de calculație reprezintă totalitatea regulilor și procedeelor de lucru
privind gruparea și centralizarea cheltuielilor de producție în vederea stabilirii
costurilor unitare sau pe activități .Principalele metode de calculație sunt:
 metoda globală
 metoda pe faze
 metoda pe comenzi
 metoda costurilor standard
 metoda direct -consting

Metoda globală sau simplă presupune colectarea într -un singur cont a
valorii cheltuielilor efectuate într -o perioadă de gestiune aferente tuturor produselor.
Se aplică la entitățile care fabrică un singur fel de produs (energie electrică, termică
etc.) sau mai multe produse cuplate din aceeași materie primă și prin același proces
tehnologic (ciment, celuloză etc.). În cadrul acestei metode cheltuielile directe
(materii prime, salarii etc) se colectează pe produsul singular fabricat sau global
pentru toate produsele care se realizează. Cheltuielile indirecte colectate inițial în
conturi separate, se repartizează global în analiticele în care s -au înregistrat cheltuieli
directe. Costul unitar efectiv (C u) se calculează prin metoda diviziunii simple prin
raportarea cheltuielilor totale (C t), directe și indirecte, la ca ntitatea de produse
obținută (Q) exprimată în etalon natural (bucăți, kg, m, t etc.) după formula:
C u = C t
Q
Exemplu : Entitatea „X” obține din procesul de fabricație produsul A în cantitate de
5.000 bucăți , pentru s -au efectuat cheltuieli totale în valoare de 390.000 lei. Calculați
costul unitar al produsului A.

156
Rezolvare. C u = C t : Q = 390.000 lei : 5.000 buc = 78 lei / buc.
La entitățile care obțin din aceleași materii prime mai multe produse, cheltuielile de
producție colectate global se repar tizează pe feluri de produse prin indici de
echivalență , calculații pe baza unor parametrii de echivalare aleși în funcție de
caracteristicile produselor.
Metoda pe faze se utilizează pentru producția de masă în condițiile unui
proces tehnologic omogen, pe faze de producție (exemple: în industria metalurgică
fazele pot fi: fabricarea, prelucrarea și laminarea). Se aplică prin însumarea
cheltuielilor de producție pe faze succesive de prelucrare, începând de la operațiile de
prelucrare a materiilor prime p ână la obținerea produsului finit. Fazele cuprind mai
multe operații succesive de prelucrare. Obiectul de calculație a costurilor îl constituie
faza de fabricație iar cheltuielile de producție se colectează direct sau prin repartizare
pe mai multe faze. În funcție de situația de obținere sau nu de semifabricate, la
calcularea costului efectiv pe produs se stabilesc două variante: varianta fără
semifabricate și varianta cu semifabricate. La varianta fără semifabricate cheltuielile
de producție sunt transloca te de la o fază la alta iar costul efectiv al produsului finit se
calculează după relația:

Costul efectiv pe unitatea de
produs = Suma cheltuielilor tuturor fazelor
Producția totală fabricată

În cazul variantei cu semifabricate , pentru fiecare fază de fabricație se stabilește
costul efectiv al semifabricatelor obținute iar în ultima fază se determină costul
efectiv al produsului.
Metoda pe comenzi se aplică în producția individuală sau de serie mică,
unde produsul finit se obține prin asamblare a părților sale componente (piese,
subansamble, etc.) cum ar fi de exemplu în industria constructoare de mașini.
Obiectul de evidență și de calculație a costurilor este comanda lansată pentru o
anumită cantitate. Cheltuielile de producție directe se colect ează pentru fiecare
comandă în parte iar cele indirecte se repartizează. Costul efectiv pe unitate de produs
se calculează la terminarea comenzii prin înpărțirea cheltuielilor de producție
colectate la cantitatea de produse obținute în cadrul comenzii resp ective.
Metoda costurilor standard este o metodă aplicată la procese tehnologice cu
o structură complexă . Calcularea costurilor standard (normate) are ca obiectiv
stabilirea limitelor maxime privind cheltuielile necesare repartizării producției
programate. În acest scop, se stabilesc standarde sau norme privind cheltuielile
directe, indirecte, cheltuielile generale de administrație și cheltuielile de desfacere.
Pe baza acestor norme (standarde) se întocmesc apoi bugete pentru cheltuielile de
aprovizionare, cheltuielile indirecte, cheltuielile activităților auxiliare și cheltuielile de
desfacere. Stabilirea costurilor standard se face înaintea începerii perioadei de
gestiune, menținându -se de regulă nemodificate până la sfârșitul anului. După
determinarea co sturilor efective se stabilesc prin diferență abaterile între costurile
efective și standard. Dacă cheltuielile efective sunt mai mici decât costul standard,
abaterile sunt considerate economii iar în cazul în care sunt mai mari, ele sunt
considerate depăș iri. Calculația costului efectiv unitar pe fiecare produs se face prin
însumarea sau scăderea din costul standard privind un anumit articol de calculație și
pentru un anumit produs a abaterii privind articolul de calculație analizat.

157
Metoda direct -costing constă în separarea cheltuielilor în fixe și variabile și
implicarea în calculul costului unitar numai a cheltuielilor variabile. Cheltuielile fixe
sunt considerate cheltuieli de structură sau cheltuieli ale perioadei care se
programează și se urmăresc glo bal. Principiul de bază al acestei metode este
interpretarea strictă a relațiilor de cauzalitate funcțională dintre costuri și activitate,
precum și dintre vânzări și activitate. În cazul metodei direct -costing, costul unitar (C
u) se calculează folosind m etoda diviziunii simple, prin raportul între valoarea
cheltuielilor variabile aferente unui produs (Ch v) la cantitatea fabricată din produs
(Q), conform relației C u = Ch v : Q . Prin metoda direct -costing se urmărește
analiza rentabilității pentru fiecar e produs calculându -se contribuția brută la profit
(Ctr b) în funcție de cifra de afaceri (C af.) și totalul cheltuielilor variabile aferente
produselor vândute (Ch vt), conform relației Ctr b = C af – Ch vt.

3.4. Aplicarea procedeelor de repartizare a c heltuielilor indirecte –
Laborator tehnologic

Cheltuielile indirecte sunt reprezentate de cheltuielile care nu se pot
identifica pe un obiect de calculație și se referă la întreaga producție a unei secții sau
a entității în ansamblu. Se delimitează pe pr odus sau activitate printr -un calcul
intermediar de repartizare prin mai multe procedee : procedeul diviziunii simple, al
coeficienților de echivalență, al coeficienților de suplimentare.
I. Procedeul diviziunii simple se utilizează atunci când producția ar e un
caracter omogen și se obține un singur fel de produs. Costul unitar (C u) se calculează
prin împărțirea cheltuielilor totale (Ch t) la volumul fizic al producției exprimat în
unități naturale (Q), prin formula generală :
C u = Ch t
Q
Exemplu: La sfârșitul unei perioade de gestiu ne se cunosc următoarele date: total
cheltuieli de producție 1.350.000 lei, producția realizată 3.000 t. Să se calculeze
costul unitar pe tonă de produs.
Rezolvare:
Cu = Ch t = 1.350.000 lei = 450 lei / t Q 3.000 t
II. Procedeul coeficienților de echivalență simpli se aplică la pentru
determinarea costului unitar pe produs în cazul în care din materiile prime se obțin
aceleași produse în sortimente diferite sau produse echivalente. Pentru efectuarea
calcu lației se parcurg următoarele etape : a. Se aleg parametrii care servesc la calculul
indicilor de echivalență și produsul considerat drept bază de compa rație ; b. Se
calculează indicii de echivalență ca și raport direct între caracteristica produsului
analiz at și caracteristica produsului ales pentru echivalență; c. Calculul producției
obținute în unități echivalente prin înmulțirea cantității din fiecare produs cu indicele
de echivelență; d. Calculul costului unitar pe unitate convențională prin raportarea
cheltuielilor totale la cantitatea în unități convenționale; e. Calculul costului unitar pe
fiecare produs prin raportarea produsului dintre cantitatea în unități convenționale și
costul unitar pe unitate convențională la cantitatea efectivă obținută pentru fiecare
produs în parte.

158
Exemplu :Entitatea „Z” obține trei produse A , B , C în următoarele cantități (Q):
20.000 bucăți din produsul A, 30.000 bucăți din produsul B, 10.000 bucăți din
produsul C. Cheltuielile efectuate pentru obținerea celor trei produs e au un nivel
valoric de 455.000 lei. Parametrul luat pentru calulul indicilor de echivalență este
greutatea produselor: produsul A 400 g, produsul B 100 g , produsul C 200 g.
Să se calculeze costul unitar pe unitatea de produs finit folosind metoda i ndicilor de
echivalență simpli.
Rezolvare :
a. Se alege ca bază de comparație produsul B
b. Se calculează indicii de echivalență K = greutatea produsului analizat :
greutatea produsului B
K A = 400 g : 100 g = 4
K B = 1 00 g : 100 g = 1
K C = 200 g : 100 g = 2
c. Calculul producției obținute în unități convenționale
Cant. conv. = Cantitate produse x K
produs A 20.000 buc x 4 = 80.000 buc
produs B 30.000 buc x 1 = 30.000 buc
produs C 10.000 buc x 2 = 20.000 buc
Total cant. convențională Q c =130.000 buc
d. Calculul costului unitar pe unitate convențională C c = Total cheltuieli (C t):
cantitate produse în u nitate convențională (Q c)
C c = 455.000 lei : 130.000 buc = 3,50 lei/buc
e. Calculul costului unitar pe fiecare produs C u = Cantitatea în unități
convenționale (Cant. conv.) x Costul unitar pe unitate convențională (C c) / Q
C u A = (80.000 buc x 3,50 lei) : 20.000 buc = 280.000 : 20.000 = 14,00 lei
C u B = (30.000 buc x 3,50 lei) : 30.000 buc = 105.000 : 30.000 = 3,50 lei
C u C = (20.000 buc x 3,50 lei ): 10.000 buc = 70.000 : 10.000 = 7,00 lei
Într-o variantă tabelară, rezultatele obținute din rezolvarea aplicației pot fi
reprezentate astfel :

Produs Greutate
specifică(g) Cant.efectivă
obținută (Q) Coef.echiv.
K Cant. unit.
convențion. Cost uni –
tar (C u)
0 1 2 3 4 = 2 x 3 5
A 400 g 20.000 buc 4 80.000 14,00 lei
B 100 g 30.000 buc 1 30.000 3,50 lei
C 200 g 10.000 buc 2 20.000 7,00 lei
TOTAL x 60.000 buc x 130.000 x
C c = C t : Q c = 455.000 lei : 130.000 buc = 3,50 lei / buc

III. Procedeul suplimentării se folosește pentru repartizarea cheltuielilor
indirecte în raport cu o bază de repartizare. Pentru efectuarea calculației se parcurg
următoarele etape: a. Alegerea bazei (criteriu, cheie) de repartizare constând dintr -un
element comun purtătorilor de costuri (exemple: con sum de materii prime, salarii
personal direct productiv, totale cheltuieli directe etc.). b. Calculul coeficientului de
suplimetare (K) prin raportarea cheltuielilor de repartizat (Ch R) la baza de

159
repartizare (Bz). În cazul în care baza de repartizare est e formată din mai multe
elemente (B 1, B 2 , B 3 etc.) , ele se însumează. Formula generală de calcul este:

K = Ch R = Ch R
 Bz B 1 + B 2 + B 3 +…………+ B n

c. Calculul cotei de cheltuieli repartizată ( Ch. repartiz.). Cheltuielile repartizate este
rezultatul produsului matematic dintre partea aferentă din baza de repartizare
( B 1, B 2, s.a.m.d ) și coeficient ( K ) :

Ch. repartiz. = ( B 1, B 2, B 3, ………..B n ) x K

Problemă aplicativă. SC „Omega“ SA este un agent economic producă tor de mașini
și utilaje industriale. Din procesul de producție se obțin două produse principale A și
B. Cheltuielile ocazionate de procesele economice în decursul unei luni sunt grupate
și centralizate pe cheltuieli directe și indirecte colectate la sfâr șitul perioadei de
gestiune, așa cum reiese din tabelul de la figura 3.4.

CENTRALIZATOR CHELTUIELI
Feluri de cheltuieli CHELTUIELI
DIRECTE CHELTUIELI
INDIRECTE
I. CHELTUIELI
DIRECTE PRODUSUL Cheltuieli
comune ale
secției Cheltuieli
generale de
adm inistrație A B
1. Materii prime 450.000 510.000 120.000 70.000
2. Materiale consumabile 140.000 95.000 50.000 40.000
5. Amortizarea imobiliz. – – 80.000 50.000
3. Cheltuieli cu energia 108.891 120.990 40.330 48.396
4. Cheltuieli cu salariile 270.000 300.000 100.000 120.000
TOTAL CHELTUIELI
DEFALCATE PE
CATEGORII 968.891 1.025.990 390.330 328.396
II. CHELTUIELI INDI-
RECTE REPARTIZATE
344.391 374.335 – –
1.Cheltuieli commune ale secției
repartizate
184.893 205.437 – –
2.Cheltuieli generale de
administrație repartizate
159.498 168.898 – –
III. TOTAL CHELTUIELI
(directe + indirecte) 1.313.282
1.400.325 – –
IV. PRODUCȚIA ÎN CURS DE
EXECUȚIE – 63.282 – 120.325 – –
V. CHELTUIELI AF ERENTE
PRODUC ȚIEI FINITE 1.250.000 1.280.000 – –
Cantitatea de produse finite
2.500 3.200 – –
Cost pe unitatea de produs 500 400 – –
Fig.3.4. Centralizato r cheltuieli produs A și B

160
Se cere :
a. Alegerea bazelor de repartizare
b. Repartizarea cheltuielilor indirecte folosind procedeul suplimentării
c. Calcularea costului unitar pe produs
Rezolvare:

a. Pentru repartizarea che ltuielilor comune ale secției baza de repartizare s -a
ales salarii directe. Pentru repartizarea cheltuielilor generale de administrație baza
de repartizare s -a ales total cheltuieli directe.
b. 1. Pentru repartizarea cheltuielilor comune ale secție i s-a luat ca și bază de
repartizare salariile directe. În acest caz coeficientul K se determină după formula
de calcul :

K = Ch R = 390.330 = 0,68479 B1 + B2 270.000 + 300.000

Cheltuielile comune ale secției de repartizat :
Produsul A Ch . repartiz.= B1 x K = 270.000 x 0,68479 = 184.893
Produsul B Ch . repartiz.= B2 x K =300.000 x 0,68479 = 205.437
Total cheltuieli comune ale secției = 390.330

b. 2. Pentru repartizarea cheltuie lilor generale de administrație s -a luat ca și
bază de repartizare totalul cheltuielilor directe. În acest caz coeficientul K se
determină după formula de calcul :
K = Ch R = 328.396 = 0,16462 B1 + B2 968.891+1.025.990

Cheltuieli generale de admini strație de repartizat :

Produsul A Ch. repartiz.= B1 x K = 968.891 x 0,16462 = 159.498
Produsul B Ch . repartiz.= B2 x K = 1.025.990 x 0,16462 = 168.898
Total cheltuieli generale de administr ație = 328.396

c. După scăderea producției în curs de execuție se stabilește totalul cheltuielilor
aferente producției finite. Costul pe unitatea de produs s -a calculat prin metoda
diviziunii simple prin raportul între Total cheltuieli aferente pro ducției finite și
Cantitatea de produse finite exprimate în bucăți :

Cost unitar produs A = Ch t = 1.250.000 = 500 lei / buc Q 2.500
.

Cost unitar produs B = Ch t = 1.280.000 = 400 lei / buc Q 3.200

161
REZUMAT

Calculaț ia costurilor reprezintă ansamblul operațiilor de calcul efectuate
pentru determinarea costurilor aferente produselor, lucrărilor, serviciilor, activităților
sau altor obiecte de calculație. În vederea realizării calculației trebuie să cunoaștem
clasificar ea cheltuielilor așa cum cum este structurată în contabilitatea financiară și
contabilitatea internă de gestiune. Clasificarea cheltuielilor se poate face după mai
multe criterii: după natura economică, după modul de includere în costuri, după locul
de efe ctuare, după relația de dependență față de volumul producției, după legătura cu
procesul de producție etc. Costul reprezintă totalitatea cheltuielilor efectuate pentru
obținerea unui produs. Aplicarea principiilor de bază în efectuarea calculației
costuril or asigură un conținut real și exact al structurii costurilor. În raport cu
fluxurile economice și tehnologice delimităm mai multe tipuri de costuri: cost de
achiziție, cost de producție, cost complet, cost de distribuție. Complexitatea
proceselor tehnolog ice de obținerere a produselor finite și realizarea diverselor tipuri
de activități, determină aplicarea mai multor metode de calculație: metoda globală,
metoda pe faze, metoda pe comenzi, metoda costurilor standard, metoda direct –
costing. În procesul de c alculație cheltuielile directe se pot identifica pe fiecare
produs sau activitate. Cheltuielile indirecte nu pot fi individualizate direct ci prin
intermediul unor calcule de repartizare. Cele mai utilizate procedee de repartizare a
cheltuielilor indirecte sunt: procedeul diviziunii simple, procedeul coeficienților de
echivalență, procedeul coeficienților de suplimentare. Rezultatele calculației sunt
folosite de contabilitatea internă de gestiune pentru contabilizarea operațiilor cu
ajutorul clasei 9 de con turi și de analiza economică ca și sursă importantă de
informații în vederea stabilirii indicatorilor de structură și eficiență economică.

 TERMENI CHEIE

 cheltuieli
 cost
 calculația costurilor
 contabilitate financiară
 contabilitate internă
de gestiune
 zone de cheltuieli
 obiect de calculație  articol de calculație
 cost de achiziție
 cost de producție
 cost complet
 cost de distribuție
 cost standard
 costul produsului
 costul perioadei  metodă de calculație
 metoda globală
 metoda pe comenzi
 metoda pe faze
 procedeul diviziunii simple
 procedeul indicilor de
echivalență
 procedeul suplimentării

De rezolvat : Analizați definițiile terme nilor cheie. Poate veți dori să adăugați unele
însemnări. Aceasta este o ocazie să v ă fixați cuvintele și expresiile pe care le -ați
învățat.

162
3.5. TESTE

1. Prezentați organizarea contabilității în sistem dualist.

2. Clasificați cheltuielile după locul de desfășurare.

3. Scrieți informația corectă care completează spațiile libere din definiția
costului : Costul reprezintă……..(1)……….efectuate într -o perioadă de timp de o
entitate, cu scopul obținerii de …………(2)…………în raport cu……….(3)……….

4. În coloana A sunt indicate principii contabile aplicabile costurilor iar în coloana
B definițiile lor. Scrieți asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A și litera
corespunzătoare din coloana B:

A. Principii contabile B. Definiții
1. Principiul delimitării
cheltuielilor în spațiu a. Delimitarea cheltuielilor pe principalele
procese sau locuri de cheltuieli
2. Principiul delimitării cheltu –
ielilor și rezultatelor pe faze
ale circuitului economic b. Includerea cheltuielilor în costuri să se
efectueze în perioada de gestiune căreia
îi aparține
3. Principiul delimitării
cheltuielilor în timp c. Separarea și evidențierea relației cheltu –
ieli – rezultate la nivelul fiecărui proces
economic
4. Principiul determinării
obiectului de evidență și a
unității de calculație

5. Enumerați elementele componente ale costului de achiziție.

6. Entitatea „Y” prezintă următoarele date la sfârșitul perioadei de gestiune:
Cheltuieli cu materiile prime și materialele directe 500.000, cheltuieli cu sal ariile
directe 100.000, cheltuieli privind contribuțiile la asigurările și protecția socială
25.000, alte cheltuieli din exploatare directe 60.000, cheltuieli cu întreținerea și
funcționarea utilajelor 70.000, cheltuieli generale ale secției 20.000, chelt uieli de
administrație 10.000, cheltuieli de desfacere 15.000.
Calculați costul de producție și costul complet.

7. Completați spațiile libere din formula de calcul a costului unitar prin metoda
diviziunii simple :
C u = …(1)…
…(2)…

8. Explicați etapele calculației în cazul utilizării procedeului suplimentării pentru
repartizarea cheltuielilor indirecte.

163
9. Scrieți litera corespunzătoare fiecărui enunț (a, b, c, d) și notați în dreptul ei
litera A, dacă apreciați că răspunsul este adevărat sal litera F, dacă apreciați
că răspunsul este fals:
a. Locurile de cheltuieli sunt structurate pe atelier, secție, centre de producție,
sector administrativ, sector comercial.
b. Cheltuielile de regie sunt ocazionate de a dministrarea, organizarea și
conducerea procesului de producție
c. Metoda de calculație pe faze presupune colectarea unui singur cont a valorii
cheltuielilor efectuate într -o perioadă de gestiune aferente tuturor produselor
d. Costurile st andard se determină numai în perioada de postcalculație.

10. Entitatea „Z” realizează trei produse din procesul economic și prezintă următoarele
date privind situația cheltuielilor la sfârșitul perioadei de gestiune:

Cheltuieli directe Cheltuieli indire cte
Structuri de
cheltuieli Produs
A Produs
B Produs
C Cheltuieli
comune ale
secției Cheltuieli
generale de
administrație
1. Materii prime 350.000 400.000 200.000 250.000 90.000
2. Materiale
consumabile 150.000 100.000 50.000 80.000 30.000
3. Che ltuieli cu
energia 60.000 40.000 30.000 20.000 10.000
4. Alte cheltuieli
de fabricație – – – 60.000 15.000
5. Cheltuieli cu
salariile 140.000 260.000 120.000 70.000 40.000

La sfârșitul perioadei nu s -a constatat producție neterminată.
Cantitatea de produse finite obținută este: produsul A 2.000 bucăți,
produsul B 3.000 bucăți, produsul C 1.000 bucăți

Se cere :
a. Alegerea bazei de repartizare
b. Repartizarea cheltuielilor indirecte folosind procedeul suplimentării
c. Ca lcularea costului unitar pe produs

164

CAPITOLUL 4

RECAPITULĂRI ȘI EVALUĂRI

CUPRINDE :

 Scheme de clasificare
 Itemi
 Probleme aplicative

COMPETENȚE :

 Recapitularea și sistematizarea cunoștin țelor teoretice
 Recapitularea și sistematizarea priceperilor și deprinderilor
 Fixarea și consolidarea cunoștințelor anterioare
 Evaluarea cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor

„ Recapitularea se face înainte
de a interveni uitarea , pentru a
asigura temeinicia cunoștințelor “

T. Ribot

165
1. Schemă recapitulativă privind lucrările preliminare elaborăr ii Situațiilor
financiare anuale :

LUCRĂRI
PRELIMINARE Balanța conturilor înainte de inventariere
Inventarierea
Balanța conturilor după inventariere
Operații de regularizare
Operații pentru determinarea rezultatului și închiderea
exercițiului
Balanță de verificare definitivă

2. Alcătuiți o altă variantă a schemei recapitulative cu tema Lucrările preliminare
privind elaborarea Situațiilor financiare anuale, unde sistematizarea conținutului
să fie reluat într -o altă ordine sau din perspectiva un ei idei de bază.

3. Enumerați situațiile în care entitatea este obligată să efectueze inventarierea
generală:
a…………………………………..
b………………………………….
c. În cazul fuziunii societății
d. ………………………………….

4. Stabiliți alte trei situații în care entitatea trebuie să efectueze inventarierea, în
afara regulii generale :
a. La cererea Organelor de control
b…………………………………………….
c………………………………………………
d……………………………………………….

5. Pe parcursul desfășurării activității, inventarierea anuală se efectuează :
a. În primul trimestru
b. La încheierea exercițiului financiar
c. La sfârșitul primului semestru
d. După data de 1 ianuarie a anului următ or

6. Nu pot face parte din comisia de inventariere:
a. gestionarul
b. contabilul
c. a și b
d. expertul evaluator

7. Scrieți litera coresp unzătoare fiecărui enunț (a , b ,c, d ) și notați în dreptul ei
litera A, dacă apreciați că răspunsul este adevărat sau litera F, dacă apreciați
că răspunsul este fals :

166
a. Gestionarul consemnează în Declarația scrisă dinaintea începerii
inventa rierii numărul și data ultim elor documen et de intrare -ieșire din
gestiune.
b. Membrii comisiei de inventariere nu pot fi înlocuiți în nici o situație.
c. Cu ocazia întreruperii operațiilor de invenateriere nu este nevoie de
prezența ges tionarulu i atunci când se sigilează spațiile de depozitare.
d. La sfârșitul zilei d ocumentele întocmite de comisia de inventariere se
păstrează pe masa de lucru până a doua zi.

8. Evaluarea bunurilor constatate plus în gestiune se efectuează l a :
a. valoarea de înlocuire
b. valoarea justă
c. valoarea realizabilă netă
d. valoarea reziduală

9. Scrieți litera aferentă fiecărei formule contabile ( a,b,c,d ) și notați în drept ul ei
denumirea operației economice aferente formulelor contabile :
a. 302 = 602
b. 601 = 301 și 461 = %
7581
4427
c. 6863 = 296
d. 6814 = 398

10. Scrieți informația care lipsește din enumerarea documentelor pe baza cărora
se efectează înregistrările în documentul Registrul -inventar :
a. …………………….
b. Situații analitice
c. …………………….

11. Entitatea „Dana” SRL efectuează lucrările de inventariere la sfârșitul
exercițiului și se stabilesc următoarele difere nțe :
a. Minus de inventar la materii prime imputabil gestionarului, sortimentul
tablă zincată, cantitate 300 kg, preț unitar de înregistrare în contabilitate
20 lei, preț de imputare 32 lei plus TVA colectată 24 %.
Suma i mputată se va reține pe Statul de plată.
b. Plus de inventar la produse finite, sortiment Dulap metalic, cantitate 2
bucăți, preț unitar de înregistrare 250 lei.
c. Depreciere la materiale de natura obiectelor de inventar, sort iment
Cântare electronice, cantitate 20 bucăți, preț unitar de înregistrare în
contabilitate 315 lei, preț unitar estimat la valoarea actuală 250 lei.
d. Depreciere la ambalaje, sortiment Lăzi metalice, cantitate 100 bucăți,
preț unitar de î nregistrare în contabilitate 80 lei, preț unitar estimat la
valoarea actuală 20 lei.

167
Se cere: Efectuați calculațiile și stabiliți formulele contabile aferente fiecărei
operații economice.

12. Entitatea „Crișul” SA are înregistrată în cursul anul ui o creanță externă
rezultată din vânzarea de produse finite unui client extern în valoare de 10.000
GBP la cursul de 5,32 lei. La sfârșitul anului creanța nu este încasată . Cursul
GBP la 31.12.N este 5,96 lei.
Se cere: Înregstrarea diferenței de cu rs valutar la sfârșitul exercițiului.

13. Explicați modul de calcul a rezervei legale.

14. Entitatea „Dâmbovița” SRL are un capital social de 300 lei. În cursul anului
realizează venituri totale de 70.000 lei și efectează cheltuieli totale de 40.000 lei,
din care amenzi 500 lei. La sfârșitul anului CA stabilește reportarea profitului
net pentru anul următor. Se efectuează lucrările contabile aferente determinării
rezultatului exercițiului.

Se cere :
a. Stabiliți rezult atul brut.
b. Determinați nivelul rezervei legale.
c. Calculați impozitul pe profit
d. Stabiliți profitul impozabil.
e. Determinați nivelul profitului net.
f. Stabiliți profitul net de reportat.
g. Determinați formulele contabile aferente operațiilor de închidere a
exercițiului.

15. Rezervele statutare se stabilesc în cotă procentuală din profitul ………………

16. Scrieți formula de calcul a profitului impozabil. Efectuați înlocuirea cifrică cu
date la alegere.

17. Enumerați trei categorii de cheltuieli cu deductibilitate limitată.

18. Schemă recapitulativă privind structura Situațiilor financiare prescurtate :

SITUAȚII
FINANCI ARE
PRESCURTATE Bilanț prescurtat
Cont de profit și pierdere
Note explicative
Opțional : Situația modificărilor capitalului propriu și
Situația fluxurilor de numerar
Anexe : Date informative, Situația activelor imobilizate,
Situația amortizării ac tivelor imobilizate, Situația
ajustărior pentru depreciere, Declarație scrisă

168
19. Alcătuiți o altă variantă a schemei recapitulative de mai sus după criteriul
ordinea de întocmire a formularelor în conformitate cu normele legislative emise
de MFP.

20. Înlocuiți spațiile libere din definiția capitalurilor proprii:
Capitaluri proprii reprezintă dreptul ….(1)….. .asupra….. (2)…. unei entități,
după ded ucerea tuturor …..(3)…..

21. Calculați suma capitalurilor propr ii cunoscân d următoarele valori :
capital social 100.000, creditori 30.000, prime de capital 10.000, marcă de
fabrică 50.000, provizioane 4.000, împrumuturi din emisiunea de obligațiuni
60.000, TVA de plată 15.000, rezerve din reevaluare 8.000, pierdere 3.000.

22. Majorarea capitalului social are lor pe următoarele căi:
a. noi aporturi în numerar
b. conversia datoriilor societății în obligațiuni
c. încorporarea rezervelor
d. încorporarea diferențelor în plus ul din reevaluarea patrimoniului

23. Micșorarea capitalului social are loc pe următoarele căi:
a. diminuarea valorii reale a acțiunilor sau părților sociale
b. răscumpărarea de pe piață a unor acțiuni sau părți sociale pentru
reducerea capit alului social prin anularea lor
c. retragerea din societatea comercială a unor acționari sau asociați
d. anularea provizioanelor
24. Agentul economic dispune la sfârșitul exercițiu lui de următoarele date:
cheltuieli totale 40.000 din care amenzi 2.000, venituri totale 65.000 din care
dividende încasate de la alte societăți 4.000.
Calculați:
a. profitul brut
b. profit ul fiscal
c. impozitul pe profit
d. profitul net

25. Se dau umătoarele date privind veniturile și cheltuielile :

V E = 80.000 C E = 60.000
V F = 20.000 C F = 25.000
V e = 10.000 C e = 8.000
Se cere :
a. Calculați rezultatele parțiale
b. Calculați rezultatul total

169
26. Stabiliți formulele contabile aferente următoarelor operații economice:
a. Înregistrare plus de inventar la un aparat de măsură și control
b. Înregistrare constituire rezerve legale
c. Închiderea contului de cheltuieli privind impozitul pe profit

27. Stabiliți semnificația corectă a formulei contabile: 129 = 1171
a. reportarea profitului net
b. înregistrare dividende de plată
c. reportarea pierderii din anul curent
d. acoperirea pierderii din alte rezerve

28. Scrieți litera corespunzătoare fiecărui enunț ( a , b, c, d, e) și notați în dreptul ei
litera A dacă apreciați că răspunsul este adev ărat sau F dacă apreciați că
răspunsul este fals:
a. Consumul de materii prime sunt cheltuieli de exploatare
b. Venituri din diferențe de curs valutar sunt venituri din exploatare
c. Cheltui elile cu dobânzile sunt cheltuieli financiare
d. Cheltuielile cu salariile sunt cheltuieli din exploatare
e. Veniturile din vânzarea produselor finite sunt venituri financiare

29. Explicați conținutul economic al noț iunii fluxuri de numerar.

30. Completați spațiile libere care arată enumerarea categoriilor de informații pe
care se structurează elaborarea Notelor explicative :
a. ………………………………………..
b. Preve deri generale
c. Informații referitoare la bilanț
d. ………………………………………..

31. Principiul pragului de semnificație arată că:
a. Prezentarea elementelor în Situațiile financiare anual e se face ținând
cont în primul rând de realitatea economică și nu numai de forma
juridică a evenimentelor și tranzacțiilor.
b. Bilanțul de deschidere pentru fiecare exercițiu trebuie să corespundă cu
bilanțul de închidere al exercițiului fi nanciar precedent.
c. Orice element care are o valoare semnificativă trebuie prezentat distinct
în Situațiile financiare anuale iar elementele cu valori nesemnificative nu
trebuie prezentate separat ci însumate.
d. Fiecărui ex ercițiu i se atribuie cheltuielile și veniturile atribuite lui fară
a ține cont de data încasării sau plății lor.
Argumentați rezolvarea prin stabilirea denumirii corecte a principiilor la
variantele care nu răspund la întrebarea din enunț.

170
32. Completați informația corectă care completează spațiile libere din Schema
recapitulativă privind structura indicatorilor economico -financiari :

A. Indicatori
de lichiditate 1. Lichiditatea curentă
2. ………………………..(1)……. ……………………….

B. Indicatori
de risc 1. ……………………….(2)……………………………..
2. Indicatorul privind acoperirea dobânzilor

C. Indicatori
de
activitate
( indicatori
de
gestiune ) 1. Viteza de rota ție a stocurilor
2. Numărul zilelor de stocare
3. ……………………….(3)……………………………….
4. Viteza de rotație a creditelor – furnizori
5. ……………………….(4)……………………………….
6. …… ………………….(5)……………………………….

D. Indicatori de
……..(6)……… 1. Rentabilitatea capitalului angajat
2. Marja brută din vânzări

33. Prezentați informațiile pe care trebuie să le cuprindă anexa la bilanț numită
Declarație scrisă.

34. Explicați modul de transpunere a informațiilor din Balanța de verificare în
formularul 20 Cont de profit și pierdere.

35. Scrieți informația corectă care completează spațiile libere din enumerarea
etapelor de întocmire a Si tuațiilor financiare anuale „forma lungă“:

a. etapa 1 : Întocmirea formularului 10 Bilanț
b. etapa 2 : ……………………………………..(1)…………………………………………..
c. etapa 3 : Întocmirea formularului 30 Date informative
d. etapa 4 : Întocmirea formularului 40…………………….(2)……………………
e. etapa 5 : …………………………………….(3)……………………… …………………..
f. etapa 6 : Întomirea formularului Situația fluxurilor de numerar
g. etapa 7 : Întocmirea………………..(4)…………….numerotate de la 1 la 10
h. etapa 8 : ……………….. ………………….(5)…………………………………………..

36. Completați Tabelul recapitulativ al Indicatorilor de analiză a informațiilor din
Situațiile financiare anuale, cu specificarea formulelor de calcul:

Nr.
crt. Indicatori Formu le de calcul

1
Situația netă ……………………………………………….

171

2
Fond de rulment
………………………………………………..

3
Nevoia de fond de rulment
………………………………………………..

4
Trezoreria
………………………………………………..

5
Trezoreria netă
………………………………………………..

6
Lichiditatea curentă
………………………………………………..

7
Lichiditatea i mediată
………………………………………………..

8
Solvabilitatea patrimonială
………………………………………………..

37. Calculați indicatorul Trezoreria netă cunoscând următoarele date: Numerar în
casierie 30.000 lei, Disponibil în conturi la bănci 470.000 lei, Credite de
trezorerie 80.000 lei, Credite pe termen scurt 320.000 lei.

38. Schemă de clasificare a metodelor de calculație a costurilor :

METODE DE
CALCULAȚIE A
COSTURILOR 1. Metoda globală
2. Metoda pe faze
3. Metoda pe comenzi
4. Metoda costurilor standard
5. Metoda direct – costing
39. Caracterizați metodele de calculație pe baza schemei de clasificare de mai sus

40. Alcătuiți o schemă de clasificare a cheltuielilor pentru calculația costurilo r
după criteriile : elemente primare de cheltuieli și modul de includere în costuri.
Delimitați apoi relațiile de legătură între cele două tipuri de cheltuieli .

41. Explicați aplicarea în calculația costurilor a principiului determinării
obiectului de evid ență și a unității de calculație , cu date proprii preluate din
activitatea unei firme de exercițiu din școală.

42. Scrieți informația corectă care completează spațiile libere din formula de calcul
a coeficientului K, în cazul folosirii procedeului suplime ntării :

K = Ch R = ……..(2)……..
…(1)… B 1 + B 2 + B 3 +…………+ B n

172
43. Entitatea „X” obține 4 produse tip ambalaj A, B, C, D. Cantitățile fabricate și
stabilirea consumului specific unitar sunt centralizate în următorul tabel :

Produsul Cantitate Consum specific (kg)
A 100.000 0,700
B 80.000 0,280
C 60.000 0,490
D 60.000 0,560

Totalul cheltuielilor directe și indirecte efectuate în cadrul secției de obținere
a produselor finite în perioada de gestiune sunt de 333.000 lei.
Calculați costul efectiv unitar pentru fiecare produs folosind procedeul
coeficienților de echivalență.

173

BIBLIOGRAFIE
1 Antoniu N.(coordonator)  Finanțele întreprinderilor , EDP, 1993
2 Bistrice anu G., Gheorghe A.  Finanțe, EDP, 1999
3 Bojian O.  Contabilitatea întreprinderilor, Editura
Economică, 1999
4 Caciuc L., Ămbrescu C., Iosif A.,
Bobițan N., Hațegan C., Prada C.  Bazele contabilității, Editura Marineasa,
2001
5 Cameniță D. (coordona tor),
Nicolaescu C., Belean P.  Bazele contabilității, Editura Mul timedia,
Arad, 1998
6 Capron Michel  Contabilitatea în perspectivă, Editura
Humanitas, 1994
7 Catedra de Contabilitate a Facultății
de Științe Economice, Cluj -Napoca  Bazele contabilită ții, Editura Intelcredo ,
Deva,1996
8 Catedra de Contabilitate a Facultății
de Științe Economice, Cluj -Napoca  Contabilitatea financiară, Editura
Intelcredo, Deva, 1995
9 Colasse B.  Contabilitate generală, Editura Moldova,
1995
10 Darie V., Dreuță E., Gorbănescu C.,
Pătruț V., Rotilă A.  Manualul expertului contabil și al contabilului
autorizat, Editura Agora ,1998
11 Dănescu T.  Conturile anuale, Editura Dacia, 2000
12 Dumbravă P.  Contabilitate de gestiune , Editura Intelcredo,
2000
13 Duțescu A .  Ghid pentru înțelegerea și aplicarea
Standardelor Internaționale de contabilitate ,
Editura CECCAR, 2002
14 Favro E.  Comptabilité, Éditions Nathan, Paris, 1991
15 Feleagă N., Ionașcu I.  Contabilitate financiară, Vol. I, Editura
Economică, 1993
16 Feleagă N.  Sisteme contabile comparate, Vol. I,
Editura Economică, București, 1999
17 Georgescu N.  Analiza bilanțului contabil, Editura
Economică, 1999
18 Iacob C., Ionescu I.  Contabilitatea de gestiune, Editura Aius,
1996
19 Ighian D.S. Bazele contabilității, Editura Dacia, 2007
20 Isai V.  Contabilitate, manual clasa XII , Editura
ALL, 200 2
21 Matiș D., Achim S., Groșan A.  Bazele contabilității pentru viitori
Economiști, Editura Dacia, 2005
22 Ministerul Educației și Cercetării –
colectiv autori  Ghid metodologic pentru aplicarea
programelor școlare aria curriculară
tehnologii, Editura Aramis Print, 2002
23 Moroșan I.  Contabilitatea generală a firmei, Vol. I și
II, Editura Evcont Consulting, Su ceava,
2005
24 Oprea C., Ristea M.  Bazele contabilității, Editura Național, 2000
25 Oprean I., Popa I.  Bazele contabilității, Editura Intel credo, 2001

174
26 Paraschivescu M., Păvăloaia  Modele de contabilitate și analiză financiară,
Editura Neuron, 1994
27 Pântea P., Bodea G.  Contabilitat ea financiară, Editura Intelcredo,
2001
28 Pântea P.  Managementul contabilității românești,
vol.II, Editura Intelcredo, Deva, 199 8
29 Pântea P.  Managementul contabilității românești,
Editura Intelcredo, Deva, 199 9
30 Pântea P., Bodea Gheorghe  Contabilitatea financiară românească,
Editura Intelcredo, 200 9
31 Pâtea N., Dăescu O., Cărbunescu V.,
Toma D., Calomfirescu V.  Contabilitate și mecanizarea lucrărilor de
evidență și calcul, EDP, 1985
32 Pop A.,  Contabilitatea financiară românească,
Editura Intelcredo, 2002.
33 Pop V., Bogdan V., Pop M., Farcaș
M., Gros C.  Bazele contabilității, Editura Uni versității
Oradea, 2003
34 Popan M.  Să învățăm împreună contabilitatea
cheltuielilor și veniturilor, Editura Jurnalul
de Sighet, 1997
35 Popan M.  Metodica desfășurării activității didactice
la disciplina contabilitate, Editura Jurnalul
de Sighet, 1998
36 Popan M.  Contabilitate – manual pentru clasa a IX -a,
Editura Oscar Print, 2004
37 Popan M.  Contabilitate – manual pentru clasa a X -a,
Editura Oscar Print, 2005
38 Popan M.  Contabilitate a evenimentelor și
tranzacțiilor – manual pentru cla sa a X I-a,
Editura Oscar Print, 200 6
39 Ristea M.  Contabilitatea societăților comerciale,
Vol. I, Editura CECCAR, București,1995
40 Ristea M., Dum itru G., Ioanăș C. Contabilitatea întreprinderii, vol.I, Editura
Mărgăritar , 1998
41 Ristea M. (coordonator), Olimid L.,
Stoian A., Nișulescu I., Răileanu V.  Contabilitatea societăților comercia le,
Vol. II. Editura CECCAR, București , 1996
42 Ristea M. (coordonator), Petre Ș.,
Stelian G.  Contabilitate –manual cls.XII , EDP,
București, 1998
43 Sabou F.  Costurile. Evidențierea lor în contabilitatea
de gestiune, Editura Risoprint, 2005
44 Stoica A.,  Evaluarea curentă și examenele, Editura
Prognosis, 1991
45 Toma M., Brezeanu P.  Finanțe și gestiune financiară, Editura
Economică, 1997
46 Voica V.  Contabilitatea, Editura Eurounion,1993
47 ***  Legea contabilității nr. 82/1991
republicată, modificată și completată
48 ***  Monitorul Oficial, colec ție

175
49 ***  Revista Finanțe publice și contabilitate,
colecție
50 ***  Revista Contabilitatea, expertiza și
auditul afacerilor, colecție
51 ***  Revista Gestiunea și contabilitatea
firmei , nr.9/2005
52 ***  Revista Tribuna economică, colecție
53 ***  Revista Economistul – ediție specială,
colecție
54 *** Standarde Internaționale de contabilitate,
Editura Economică, 2001
55 ***  Legea privind Codul fiscal nr. 571/ 2003,
republicată și modificată
56 Ministerul Finanțelor Publice  Ordinul MFP nr.3512 din 27 noiembrie
2008 privind documentele financiar –
contabile
57 Ministerul Finanțelor Publice  Ordin MFP nr. 3055 din 9 octombrie
2009 pentru aprobarea Reglementărilor
contabile conforme cu Directivele
Europene
58 Ministerul Finanțelor Publ ice  Ordin MFP nr.2860 din 9 octombrie
2009 pentru aprobarea Normelor privind
organizarea și efectuarea inventarierii
elementelor de natura activelor, datoriilor
și capitalurilor proprii
59 Ministerul Finanțelor Publice  Ordin MFP nr.1878 din 6 iulie 20 10
privind întocmirea Situațiilor financiare
anuale de către entitățile care au optat
pentru un exercițiu financiar diferit de anul
calendaristic
60 Ministerul Finanțelor Publice  OUG nr.37 din 13 aprilie 2011 pentru
modificarea și completarea Legii
contabilității nr.82/1991
61 Ministerul Finanțelor Publice  Ordin MFP nr.2239 din 30 iunie 2011
pentru aprobarea Sistemului simplificat de
contabilitate
62 Ministerul Finanțelor Publice  Ordin MFP nr.79 din 21 ianuarie 2014
Norme privind elaborarea Situați ilor
financiare anuale