Realizarea Lucrarilor de Cadastru Sistematic Pentru Teritoriul Judetul Iasi

administrativ al comunei Miroslava, realizarea lucrărilor de cadastru sistematic pentru teritoriul județul Iași

CAPITOLUL 1: REALIZAREA LUCRĂRILOR DE CADASTRU SISTEMATIC PENTRU TERITORIUL ADMINISTRATIV AL COMUNEI MIROSLAVA, JUDEȚUL IAȘI

NOȚIUNI GENERALE ALE CADASTRULUI

Definiția,rolul,importanța și scopul cadastrului

Cadastrul național este definit ca un sistem informațional unitar, al terenului care realizeazǎ descrierea proprietǎților imobiliare și reprezentarea lor ȋn planul cadastral.

Definiția cadastrului ca sistem complex și dinamic de evidență tehnică, economică și juridică a resurselor dată de prima formulare a Legii cadastrului și publicității imobiliare nr. 7/1996, era următoarea:

„Cadastrul general este sistemul unitar și obligatoriu de evidență tehnică, economică și juridică prin care se realizează identificarea, înregistrarea, descrierea pe hărți topografice și planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum și a celorlalte bunuri imobile de pe întreg teritoriul țării, indiferent de destinația lor și de proprietar; EntitățiIe de bază ale acestui sistem sunt: parcela, construcția și proprietarul.”

Ȋn legea cadastrului și a publicitǎții imobiliare 7/1996 cu modificǎrile și completǎrile ulterioare,la articolul 1 se precizeazǎ: „Cadastrul și cartea funciară formează un sistem unitar și obligatoriu de evidență tehnică, economică și juridică, de importanță națională, a tuturor imobilelor de pe întregul teritoriu al țării”.

Prin imobil, în sensul prezentei legi, se înțelege terenul, cu sau fără construcții, de pe teritoriul unei unități administrative teritoriale, aparținând unuia sau mai multor proprietari, care se identifică printr-un număr cadastral unic.

Cartea funciară cuprinde descrierea imobilelor și înscrierile referitoare la drepturile reale imobiliare, la drepturile personale, la actele, faptele sau la raporturile juridice care au legătură cu imobilele.

Rolul și conținutul cadastrului trebuie să fie în concordanță cu etapa actuală de perspectivă și dezvoltare a economiei naționale furnizând date reale cu privire la:

Întinderea,configurația și poziția imobilului precum și informații privind folosința acestuia;

Proprietarii de imobile și înscrierea lor în registre cadastrale și cărți funciare;

Informații necesare evaluării bunurilor imobile;

Resursele funciare și materialul documentar necesar introducerii sau scoaterii din circuitul agricol al terenurilor;

Categoria de calitate a terenurilor, lucrările de amenajare existente sau necesare,bonitarea terenurilor;

Cadastrul inventariază întregul teritoriu al țării indiferent de categoria de folosință a terenurilor și de proprietarii acestora și acoperă un domeniu vast de interes al cetățenilor și al statului deoarece rezolvă diverse probleme cu privire la gestionarea fondului funciar:

stabilește situația juridică a imobilelor și proprietarii acestora;

clasificarea terenurilor agricole după însușirile calitative;

facilitează dezvoltarea piaței imobiliare;

efectuează dezmembrări sau alipiri de terenuri,modificări precum rectificări de hotare;

constituie unul din modalitățile prin care statul garantează dreptul de proprietate al persoanelor;

stabilește configurația, intinderea si poziția teritorială a imobilelor;

stabilirea categoriilor de folosință ale terenurilor;

stabilirea resurselor funciare existente în teritoriu;

oferă date și informații cadastrale administrațiilor locale pentru a fi utilizate in diferite scopuri:fiscal,administrative,urbanism,protecția mediului,transporturi,etc.;

Scopul principal al sistemului integrat de cadastru și carte funciară este acela de a furniza, în orice moment, datele reale către organele juridice și fiscale, privind partea cantitativă a dreptului real imobiliar și respectiv datele economice care atestă partea calitativă a imobilelor din cuprinsul unui teritoriu administrativ. Ȋn legea cadastrului și a publicitǎții imobiliare 7/1996 cu modificǎrile și completǎrile ulterioare,la articolul 1 se precizeazǎ:

„Scopul acestui sistem este:

determinarea informațiilor tehnice, economice și juridice referitoare la imobile;

asigurarea publicității drepturilor reale imobiliare, a drepturilor personale, a actelor și faptelor juridice, precum și a oricăror altor

raporturi juridice, prin cartea funciară;

furnizarea de date instituțiilor publice ale statului, necesare sistemului de impozitare și pieței imobiliare;

contribuie la asigurarea securității tranzacțiilor imobiliare și la facilitarea creditului ipotecar.”

Importanța cadastrului constă în faptul, că acesta furnizează date reale privitoare la bunurile imobile (poziție, mărime, folosință, proprietar), necesare în toate ramurile economiei naționale.Totodată, cadastrul reprezintă în economia de piață, un mijloc deosebit de important, pentru că oferă documentele care dau siguranță tranzacțiilor care au loc pe piața imobiliară.

Deosebit de scopul principal arătat, cadastrul reprezintă un ansamblu de activități tehnico-organizatorice ce îndeplinește următoarele atribuții:

furnizarea datelor necesare pentru alegerea amplasamentelor diferitelor obiective socio-culturale și industriale și pentru realizarea studiilor și proiectelor privind sistematizarea teritoriului;

stabilirea terenurilor aflate în administrarea ministerelor sau ale altor departamente

cunoașterea și inventarierea fondului imobiliar-edilitar, fondului silvic, fondului apelor, fondului căilor de comunicații;

obținerea de date reale cu privire la terenurile cu subsoluri care conțin diverse bogății minerale sau petrolifere;

realizarea de baze de date necesare sistemelor informaționale ale teritoriului;

Etimologie.Începuturile și evoluția activității de cadastru în România

Asupra etimologiei cuvântului cadastru, părerile sunt împărțite, existând mai multe ipoteze privind apariția acestuia. O primă variantă atribuie termenului origine greacă, potrivit căreia ar deriva din cuvântul compus ,,katastikon" (prefixul ,,kata" înseamnă de sus în jos, iar ,,stikon" are semnificația de „registru de impunere, carte de însemnări sau carte de comerț”).

Conform altor opinii, termenul cadastru provine din cuvântul de origine latină ,,capitastrum", care este în relație cu ,,capitionis registrum" sau ,,capitum registrum",ceea ce ar însemna impozit pe capul familiei (,,capitatio"). Denumirea apare într-o formă apropiată, folosită cu înțelesul actual- ,,catastico" într-un document din anul 1185 găsit la Veneția. Ulterior, a trecut și la alte state italiene sub forma ,,il catastro", apoi în Franța sub forma „ le cadastre".

În țara noastră apare la începutul secolului XIX sub forma actuală ,,cadastru" adaptată foneticii limbii române. În perioada interbelică, prin Legea nr. 237/1933, s-a adoptat denumirea de ,,cadastru funciar", iar prin Legea nr. 7/1996 au început să se folosească termenii ,,cadastru sistematic” și ,,publicitate imobiliară".

Măsurătorile cadastrale au servit de la început primelor forme de impunere fiscală și au avut, încă din antichitate, drept sarcină importantă stabilirea limitelor proprietăților. Primele legiferări în domeniu, bazate pe ridicări topografice, au apărut spre sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul celui de-al XVIII-lea în Banat, Transilvania și Bucovina. Au luat naștere astfel primele instituții de învățământ superior de profil în care se preda cursul de "geodezie și inițiere” la Iași (1814), sub patronajul lui Gheorghe Asachi și la București (1818), la inițiativa lui Gheorghe Lazăr.

Titlul de "inginer hotarnic" s-a instituit, oficial în anul 1868, prin regulamentul pentru refacerea hotărniciilor (pe baza Codului civil român de la 1865), iar dupa 1930, titlul de "inginer cadastral".

Anul 1933 este socotit anul apariției cadastrului modern prin adoptarea Legii nr.23/1933 pentru organizarea cadastrului funciar și introducerea cărților funciare în Basarabia, cu posibilitatea ca documentele cadastrale să fie recunoscute pe "piața de capital" printre "titlurile de valoare".
Etapa de mare însemnătate a începerii cadastrului general și unificării cărților funciare (1933-1955) a continuat cu etapa sistemelor de evidență funciară și de cadastru funciar (1955-1991), pentru ca dupa 1991 să asistam la o perioada de stagnare a lucrărilor de cadastru general.
În perioada 1947-1990, terenurile au fost scoase din circuitul civil, iar sistemul cadastral și regimul funciar s-a adaptat acestei situații, realizându-se totuși planuri și hărți cadastrale în special pentru planificarea economică centralizată, având în vedere deținătorii de atunci ai bunurilor imobiliare ( sectorul de stat și cooperatist ).

În temeiul unor acte normative, care au constituit baza evidenței funciare ( Decretul 281/1955 și HCM nr.1240/1955), cadastrul s-a transformat, prin faptul că a servit la comasarea terenurilor agricole, într-o evidență imobiliară a proprietății socialiste de stat și cooperatiste.
1990-1996 – a funcționat Oficiul de Cadastru și Organizarea Teritoriului Agricol (OCAOTA)
1997 – În conformitate cu prevederile Legii cadastrului și publicității imobiliare nr.7/1996,s-a înființat Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie, instituție publică în subordinea Guvernului României sub directa coordonare a Primului Ministru, care îndrumă, controlează și realizează activitatea de geodezie, fotogrammetrie, teledetecție, cartografie și cadastru la nivelul întregii țări.

În subordinea Oficiului Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie funcționează Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie și Cadastru precum și 42 Oficii de Cadastru, Geodezie și Cartografie județene și cel al municipiului București.

Odată cu apariția Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 70/17.05.2001, cu aplicabilitate de la 1 iulie 2001, situația instituțională și organizatorică a structurii existente s-a modificat în sensul că:

Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie a preluat de la Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor responsabilitatea cadastrului și organizării teritoriului agricol;

La nivelul județelor și al Municipiului București s-a creat, ca serviciu public descentralizat în subordinea ONCGC, un singur oficiu de cadastru, geodezie și cartografie, desființându-se vechile oficii de cadastru și organizarea teritoriului agricol și fostele oficii de cadastru din subordinea ONCGC;

Cele două institute, Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie și Cadastru, și respectiv, Institutul de Cadastru și Organizarea Teritoriului Agricol s-au unificat într-un singur institut, Institutul de Cadastru, Geodezie, Fotogrammetrie și Cartografie în subordinea ONCGC;

2002 – ONCGC trece în subordinea Ministerului Administrației și Internelor

2004 – se înființează Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară prin reorganizarea ONCGC și preluarea activității de publicitate imobiliară de la Ministerul Justiției

Caracteristicile și părțile componente ale cadastrului

Sistemul integrat de cadastru și carte funciară cuprinde evidența tehnică,economică și juridică a imobilelor din aceeași unitate administrativ-teritorială: comună, oraș sau municipiu. În realizarea funcțiilor tehnice, economice și juridice ale sistemului integrat de cadastru și carte funciară, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, denumită în continuare Agenția Națională, asigură centralizarea și arhivarea informatică și analogică a datelor de identificare a imobilelor și a titularilor drepturilor înscrise.

Cadastrul sistematic are următoarele caracteristici principale:

general: satisface cerințele de bazǎ pentru toate domeniile economiei naționale;

dinamic: exprimǎ realitatea care se află într-o permanentă schimbare astfel impunându-se o actualizare și întreținere permanentă a datelor și planurilor ;

obiectiv: redă cu precizie realitatea din teren;

unitar: se realizează respectând normative și reglementări unice

obligatoriu: se executǎ pe ȋntreg teritoriul țǎrii, pentru proprietarii de bunuri imobile

În conformitate cu definiția cadastrului, acesta cuprinde următoarele trei părți:

Partea(funcția) tehnică

Conform legii 7/1996, funcția tehnică a cadastrului se realizează prin determinări pe bază de măsurători a poziției limitelor dintre imobilele învecinate. Lucrările de măsurare se execută prin orice metodă grafică, numerică, fotogrammetrică sau convențională.

În cadrul funcției sale tehnice, cadastrul se referă la probleme cantitative, respectiv la situarea (poziție, amplasament), configurația (formă și dimensiuni) și suprafețele terenurilor și ale construcțiilor.

Funcția tehnică are ca scop:

stabilirea și marcarea pe teren prin borne cadastrale a hotarelor teritoriiilor administrative (comune, orașe, municipii);

identificarea și marcarea prin borne a limitelor intravilanelor localităților;

delimitarea bunurilor imobile din cuprinsul unui teritoriu administrativ, a parcelelor din cadrul acestora în funcție de categoria de folosință și de posesorii acestora;

efectuarea măsurătorilor pe teren și prelucrarea datelor cadastrale;

întocmirea sau reambularea planurilor cadastrale;

numerotarea cadastrală a sectoarelor cadastrale și a bunurilor imobile de pe întregul teritoriu administrativ comunal, orășenesc sau municipal;

întocmirea registrelor cadastrale și a situațiilor de sinteză;

întreținerea cadastrului;

Documentele tehnice principale ale cadastrului sunt:

dosarul lucrărilor de delimitare;

planurile și hărțile cadastrale;

registrele și fișele cadastrale.

Partea(funcția) economică denumită și cadastru economic sau calitativ

În cadrul acestei funcții se evidențiază elementele tehnice necesare stabilirii valorilor de impozitare a imobilelor sau după caz a impozitelor sau taxelor pentru aceste imobile. Valoarea economică se stabilește cu ajutorul lucrărilor de bonitare cadastrală. Astfel, bonitarea cadastrală a construcțiilor se realizează pe baza datelor privind structura de rezistență, materialele de bază, destinația, anul construirii, dotări edilitare.

Partea(funcția) juridică

Conform prevederilor, funcția juridică a cadastrului se realizează prin identificarea proprietarilor și prin înscrierea acestora în evidențele cadastrale în scopul înscrierii în cartea funciară.

Dreptul de proprietate este definit de Codul civil, dar și de alte legi ulterioare, printre care și Legea fondului funciar nr. 18/1991, Legea 1/2000, al căror spirit este inspirat tot din Codul civil.La art. 480 din Codul civil se arată că “proprietatea este dreptul pe care îl are cineva de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege.”

Legea Cadastrului și Publicității Imobiliare nr. 7/1996 definește evidența cadastrală juridică astfel:“Publicitatea imobiliară întemeiatã pe sistemul de evidență al cadastrului general are ca obiect înscrierea în cartea funciară a actelor și faptelor juridice referitoare la imobilele din aceeași localitate.”

Cărțile funciare reprezintă un sistem de publicitate real, întrucât se bazează pe identitatea topografică a bunurilor funciare în planuri cadastrale și, de asemenea, reprezintă un sistem de publicitate complet, întrucât realizează publicitatea intregrală a transmisiunilor imobiliare, prin înregistrări succesive, cronologice ale transmiterii legale a dreptului de proprietate imobiliară.

Cartea funciară este alcătuită din titlu și 3 părți: A, B, C.

Titlul cărții funciare cuprinde numărul cărții funciare, denumirea unității administrativ-teritoriale în care este situat imobilul, precum și alte mențiuni stabilite prin legi speciale. Documentațiile cadastrale se recepționează cu atribuire de număr cadastral unic pe unitatea administrativ-teritorială respectivă. Cărțile funciare se numerotează pe fiecare unitate administrativ-teritorială.

Partea I a cărții funciare, desemnată în conținutul cărții funciare și prin litera”A”, cuprinde descrierea imobilului.Partea a II-a a cărții funciare, desemnată în conținutul cărții funciare și prin litera ”B” cuprinde informații referitoare la înscrierile privind dreptul de proprietate.Partea a III-a a cărții funciare desemnată în conținutul cărții funciare și prin litera ”C” cuprinde informații referitoare la înscrierile privind dezmembrămintele dreptului de proprietate.

Organizarea administrativă a teritoriului României

Organizarea teritorială a teritoriului României s-a realizat în conformitate cu legea Nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României și precizările de lege Nr.32/1990 al Consiliului Frontului Salvării Naționale.

Astfel, teritoriul României, cu o suprafață de 238.391 km2 este structurat pe nivele în următoarele tipuri de unități administrativ-teritoriale:

Nivelul I: Județe (41), Municipiul București;

Nivelul II: Municipii (103),Orașe (217), Comune (2860);

Nivelul III: Localități componente, Sate, Sectoare ale capitalei.

Județul reprezintă unitatea adminstrativ-teritorială alcătuită din municipii, orașe și comune ca unități de bază ale organizării adminstrativ-teritoriale a țării, în funcție de condițiile geografice, economice și social-politice, tehnice, de legăturile culturale si tradiționale ale populației.

Municipiul reprezintă o unitate administrativ-teritorială cu caracter în general urban care are un număr mai mare de locuitori, o însemnătate deosebită în viața economică, social-politică și cultural-știițifică a țării, un număr important de locuințe și dotări edilitare gospodărești și o rețea complexă de unități de învățământ. Acesta se compune din una sau mai multe localități.

Orașul reprezintă unitatea adminsitrativ-teritorială cu caracter urban, alcătuit din una sau mai multe localități componente (poate cuprinde și sate) având dimensiuni variabile. Acesta cuprinde dotări edilitare speciale, cu funcție politic-administrativă, industrială, comercială sau culturală și clădiri grupate în ansambluri arhitecturale grupate în zone cu utilizări bine definite.

Comuna reprezintă unitatea administrativ-teritorială alcătuită din unul sau mai multe sate care cuprind populație rurală unită printr-o comunitate de interese si tradiție, fiind organizată in funcție de condițiile economice, social-culturale, geografice.

Localitatea reprezintă o așezare umană cu populație urbană constituind o categorie social-teritorială complexă și totodată o aglomerare de case și construcții gospodărești, anexe, fiind mai dezvoltată din punct de vedere edilitar gospodresc.

Satul reprezintă o așezare umană, mai puțin dezvoltată din punct de vedere edilitar-gospodăresc, a cărui populație se ocupă se ocupă cu agricultura, constituind o categorie social-culturală complexă și este alcătuită dintr-o aglomerare de case și construcții gospodărești, anexe, dintr-un teritoriu cu specific rural.

Capitala țării este organizată din punct de vedere teritorial din șase sectoare, delimitate pe criterii social-culturale și geografice.

În legea Cadastrului și Publicității imobiliare se precizează următoarele: „Cadastrul se realizează la nivel administrati-teritorial, respectiv municipii, orașe și sate.”

Teritoriul Romăniei este împărțit în 41 de județe și Municipiul București, în componența cărora intră 103 teritorii municipale, 217 teritorii orășenești și 2860 teritorii comunale. Astfel, cadastrul sistematic implică 3180 de teritorii cadastrale cu o suprafață medie de 7497 mp pe fiecare unitate administrativ-teritorială în parte.

Fiecare unitate administrativ-teritorială municipală, orășenească sau comunală se împarte la rândul ei în teritorii distincte, respectiv intravilan și extravilan.

Intravilanul reprezintă partea din teritoriul administrativ în care sunt grupate locuințele și anexele gospodărești ale acestora, construcțiile social-culturale, construcțiile cu destinație economică, cai de comunicație, dotări speciale etc.

Extravilanul prezintă partea din teritoriul administrativ cuprinsă între limitele de hotar ale acestuia și limitele de intravilan definite conform reglementărilor aflate în vigoare. În legea 7/1996 se precizează ca: „Cadastrul se realizează la nivelul unitaților administrativ-teritoriale, pe sectoare cadastrale.”(art.2/aln.1)

ETAPE ALE LUCRĂRILOR SISTEMATICE DE CADASTRU

În România lucrările de cadastru se împart în două categorii:

Lucrări de cadastru sistematic;

Lucrări de cadastru sporadic.

Lucrările de cadastru sistematic se realizează la nivelul unităților administrativ-teritoriale, pe sectoare cadastrale, și reprezintă:

identificarea, măsurarea, descrierea și înregistrarea imobilelor în documentele tehnice, implementarea lor pe planuri cadastrale si stocarea datelor pe suporturi informatice;

identificarea proprietarilor, posesorilor și a altor deținători de imobile în vederea înscrierii in Cartea funciară;

afișarea publică a rezultatelor obținute în urma executării lucrărilor sistematice de cadastru, rectificarea erorilor semnalate de către deținători și deschiderea noilor cărți funciare.

Lucrările de cadastru sporadic sunt executate la nivel de imobil, la cerere, în vederea înscrierii imobilelor în evidențele de cadastru și publicitate imobiliară.

Instituțiile implicate în realizarea lucrărior sistematice de cadastru sunt:

Agentția Naționașă de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI);

Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI);

Primăriile unităților administrativ-teritoriale;

Prefectura.

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, denumită în continuare Agenția Națională, se organizează ca instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului și în coordonarea prim-ministrului, printr-un consilier de stat.

La nivelul fiecărui județ și în municipiul București se înființează oficiile de cadastru și publicitate imobiliară, denumite în continuare oficii teritoriale, ca unități cu personalitate juridică în subordinea Agenției Naționale, prin reorganizarea actualelor oficii județene de cadastru, geodezie și cartografie și al municipiului București și a birourilor de carte funciară.

În subordonarea oficiilor teritoriale, la nivelul fiecărei circumscripții judecătorești va funcționa cel puțin un birou de cadastru și publicitate imobiliară, denumit în continuare birou teritorial, sau, după caz, un birou de relații cu publicul, ca unități fără personalitate juridică. Modul de organizare și funcționare, numărul, precum și arondarea acestora pe unități administrative teritoriale se stabilesc prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenției Naționale.

În vederea realizării lucrărilor de cadastru sistematic este necesar parcurgerea următoarelor etape de lucru:

a) organizarea și desfășurarea campaniei de informare publică la nivel național și local, având ca scop înștiințarea cetățenilor cu privire la începerea lucrărilor sistematice de cadastru;

b) realizarea lucrărilor premergătoare cadastrului , identificarea limitelor unităților administrativ-teritoriale, stabilirea sectoarelor cadastrale, analizarea și integrarea informațiilor tehnice și juridice preluate de la Oficiul teritorial de Cadastru și Publicitate Imobiliară, de la autoritățile și instituțiile publice sau de la alte persoane fizice și juridice;

c) derularea lucrărilor de specialitate care constau în identificarea amplasamentelor imobilelor, realizarea măsurătorilor cadastrale, identificarea titularilor drepturilor reale a posesiilor și ai altor deținători și corectarea actelor juridice;

d) sesizarea camerei notarilor publici de către oficiul teritorial în cazul succesiunilor nedezbătute în vederea realizării cauzei succesorale notarului public competent;

e) actualizarea informațiilor culese din teren cu cele din înregistrarea sporadică și întocmirea documentațiilor tehnice cadastrale;

f) recepția documentațiilor tehnice cadastrale de către oficiul teritorial;

g) publicarea și afișarea documentațiilor tehnice cadastrale;

h) înregistrarea și soluționarea contestațiilor privind calitatea de posesor celor de rectificare a documentațiilor tehnice ale cadastrului, publicate și afișate;

i) actualizarea documentațiilor tehnice ale cadastrului în urma soluționării cererilor de rectificare a contestațiilor privind calitatea de posesor și ca urmare a integrării lucrărilor sporadice înregistrate în perioada de publicare;

j) eliberarea de către notarul public a certificatelor pentru înscrierea în cartea funciară a posesorilor ca proprietar ori a încheierilor de respingere a acestor certificate;

k) închiderea lucrărilor sistematice de cadastru în vederea înscrierii în cartea funciară;

l) deschiderea noilor cărți funciare;

m) închiderea vechilor evidențelor prin ordinul dierectorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI);

n) comunicarea închiderii de înscriere a extrasului de carte funciară și a extrasului din noul plan cadastral;

o) arhivarea documentelor care stau la baza înregistrării imobilelor în cadastru și cartea funciară.

REALIZAREA LUCRĂRILOR DE CADASTRU PENTRU TERITORIUL ADMINISTRATIV AL COMUNEI MIROSLAVA, JUDEȚUL IAȘI

Organizarea și desfășurarea campaniei de informare publică

Scopul campaniei de informare publică este de a aduce la cunoștință cetățenilor beneficiile realizării lucrărilor sistematice de cadastru precum și de a evidenția modalitate în care deținătorii de imobile din zona respectivă sunt implicați în desfășurarea lucrărilor.

Campania de informare publică la nivel local intră în atribuțiile persoanelor juridice autorizate, desemnate să execute lucrări sistematice de cadastru.

În cadrul acestei campanii, persoana juridică trebuie are următoarele obligații:

a) analiza situației la nivelul unitații adminstrativ-teritoriale sau a sectorului cadastral în ceea ce privește particularitățile locale din punct de vedere al nevoilor de informare;

b) implementarea campaniei de informare publică

Responsabilitățile care revin persoanei juridice autorizate sunt:

planificarea și coordonarea desfășurării campaniei de informare;

tipărirea și distribuirea materialelor informaționale (pliante, postere,etc) în termen de două săptămâni de la începutul lucrărilor de specialitate;

realizarea a cel puțin două runde de întâlniri de informare în fiecare sat al unității administrativ-teritoriale;

înștiințarea cetățenilor despre programul de lucru privind intervențiile în teren, în vederea măsurării imobilelor și verificării acestora;

organizarea cu ajutorul primăriei a cel puțin două puncte de informare unde cetățenii pot solicita explicații suplimentare.

1.3.2 Identificarea limitelor unităților administrativ-teritoriale

Lucrările tehnice de cadastru se realizează utilizând reprezentarea grafică a limitelor unităților administrativ-teritoriale, precum și a limitelor intravilanelor deținute de către oficiile teritoriale. Comisia de delimitare stabilită prin ordinul prefectului delimitează și marchează hotarele unităților administrativ-teritoriale prin materializarea la teren a limitelor recunoscute în condițiile legii.

Directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) aprobă printr-un ordin regulamentul de organizare și funcționare a comisiilor de delimitare.

Comisia de delimitare realizează procese-verbale în care sunt stabilite hotarele, recunoscute reciproc de către reprezentanții unităților administrativ-teritoriale.Acestea devin oficiale și urmează a fi utilizate în activitatea autorităților și instituțiilor publice centrale și locale.

Principalele etape de lucru necesare efectuării operațiilor de delimitare cadastrală sunt:

Constituirea comisiei de delimitare

La inițiativa delegatului oficiului teritorial și a primarului teritoriului administrativ se organizează comisia de delimitare cadastrală care este formată din primarii și secretarii primăriilor teritoriilor administrative implicate în operațiunea de delimitare cadastrală, delegatul OCPI și după caz delegatul Direcției Generale de Urbanism și Amenajarea Teritoriului.

Comisia de delimitare cadastrală trebuie să obțină și să studieze întreaga documentație cadastrală și cartografică care există: schițe de delimitare, planuri de evidență funciară, planul cadastral de bază, documentația din arhivele statului privind limitele teritoriului,etc.

În cadrul lucrărilor de delimitare se invită pe baza unor invitații care se întocmesc în scris și se vor înmâna cu aviz de confirmare primăriilor vecine cu cel puțin 15 zile înainte de începerea operațiilor de delimitare propriu-zisă:

comunele sau orașele învecinate prin delegații acestora;

posesorii unor proprietăți mari sau care au valoare deosebită;

reprezentanții județelor vecine atunci când limitele teritoriului coincid cu cele ale județului

Parcurgerea la teren a traseului hotarului teritoriului administrativ și stabilirea punctelor de hotar

Delimitarea cadastrală se realizează pe porțiuni de hotar care corespund teritoriilor vecine și începe dintr-un punct de trei sau mai multe hotare, situat de regulă în partea de NV și se continuă în sensul de rotație al acelor de ceasornic, până se ajunge în punctul de plecare.

Numerotarea punctelor de hotar, atât cele noi cât și cele materializate cu ocazia lucrărilor anterioare, se face începând cu numărul 101, iar în cazul unei delimitări făcute anterior se vor înlocui numerele vechi ale punctelor de hotar cu numere noi, fară a se dubla numerele.

Materializarea punctelor de hotar cu borne cadastrale

Operația de bornare se execută de regulă înaintea operațiunilor de măsurare și reprezintă materializarea pe teren a punctelor de hotar prin borne cadastrale. Pentru fiecare punct de hotar se întocmește o descriere topografică însoțită de schița de reperaj necesară identificării cu ușurință la teren a acestora. Bornele cadastrale necesare în procesul de delimitare sunt borne din beton armat de tip mijlociu conform STAS 3446-1/96.

Efectuarea măsurătorilor topografice și prelucrarea acestora pentru determinarea pozițiilor spațiale ale punctelor de hotar

Se execută măsurători pentru a se determina coordonatele X,Y și Z pentru toate punctele de hotar în sistemul de coordonate național corespunzător sistemului de proiecție Stereo-70, respectiv sistemului de cote normale Marea Neagră 1975

Întocmirea proceselor-verbale de delimitare cadastrală cu acordul membrilor comisiei de delimitare și a delegațiilor teritoriale vecine

Procesele-verbale care se întocmesc în trei exemplare pe formulare tipizate trebuie semnate și ștampilate de către membrii comisiei de delimitare și reprezentanții primăriei teritoriului vecin și conțin denumirea teritoriului care se delimitează, a teritoriului vecin, numărul punctului din care începe porțiunea de hotar comună, precum și numerele celorlalte puncte de hotar prin care acesta trece, cu o descriere a traseului acestuia.

Întocmirea dosarului de delimitare cadastrală și delimitarea/marcarea hotarelor administrative

Conținutul dosarului de delimitare cadastrală, care se întocmește în trei exemplare: unul pentru primărie, unul pentru Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară și unul la Consiliul Județean este reprezentat de:

Schița generală a hotarului teritoriului administrativ(scara 1:25 000 sau 1:50 000)

Procesele-verbale de delimitare, însoțite de schițele porțiunilor de hotar

Inventarul de coordonate al punctelor de hotar materializate și nematerializate atât pe suport analogic, cât și pe suport magnetic

Suprafața teritoriului calculată analitic din coordonatele punctelor de hotar

Schema măsurătorilor efectuate

Descrierile topografice și schițele de reperaj ale tuturor punctelor materializate

Copii după scrisorile de înștiințare trimise primăriilor unităților administrativ- teritoriale vecine

Delimitarea intravilanelor din cuprinsul unui teritoriu administrativ presupune parcurgerea în mare a acelorași etape de lucru ca la stabilirea hotarelor teritoriului administrativ cu următoarele diferențe:

Comisiei de delimitare este compusă din primar, secretarul primăriei și delegatul Direcției Generale de Urbanism și Amenajarea Teritoriului (DGUAT);

Parcurgerea la teren a limitei intravilanului se organizează în conformitate cu Planul Urbanistic General (PUG);

Punctele de hotar se vor materializa prin borne standardizate conform STAS 3446-1/96 sau cu borne avizate sau omologate de către ANCPI (minim două punce pe kilometru);

Numerotarea punctelor de hotar se face începând cu numărul 1001 și în sensul de rotație al acelor de ceasornic.

În cadrul teritoriului administrativ al comunei Miroslava au fost identificate 13 intravilane: Miroslava, Găureni, Balciu, Valea Adâncă, Uricani, Brătuleni, Vorovești, Valea Ursului, Proselnici, Cornești, Dancaș, Horpaz și Ciurbești.

1.3.3 Stabilirea sectoarelor cadastrale

Determinarea sectoarelor cadastrale se realizează în vederea localizării imobilelor pe planul cadastral și pentru gestionarea eficientă a informațiilor grafice.În vederea determinării sectoarelor cadastrale se realizează următoarele operațiuni: stabilirea limitelor sectoarelor cadastrale și numerotarea sectoarelor cadastrale.

Sectorul cadastral este delimitat de elemente liniare stabile în timp (șosele, ape, canale,

diguri, căi ferate, etc.) precum și de limita intravilanelor, respectiv limita UAT– ului. Numerotarea sectoarelor cadastrale – se realizează folosind cifre arabe de la 1 la n unice la nivelul unității administrativ-teritoriale. Totalitatea elementelor liniare stabile în timp care delimitează sectorul cadastral, se grupează într-un sector cadastral denumit „sector cadastral 0”.

Stabilirea limitelor sectoarelor cadastrale se realizează prin utilizarea limitelor unității

administrativ-teritoriale, a limitelor intravilanului, a ortofotoplanului, a planurilor topografice sau

cadastrale scara 1:2000, 1:5000 sau 1:10000, a planului cadastral de ansamblu scara 1:10000, etc.

Teritoriul administrativ al comunei Miroslava este organizat pe 80 de sectoare cadastrale, delimitate de drumuri comunale, de exploatare și canale. Intravilanul satului Brătuleni, din comuna Miroslava, județul Iași care face obiectul întocmirii documentelor tehnice ale cadastrului, prezintă 12 de sectoare cadastrale, delimitate de un număr de 9 drumuri și un râu.

Identificarea amplasamentelor imobilelor în cadrul sectoarelor cadastrale

Membrii comisiei desemnați să realizeze lucrări de cadastru identifică limitele fiecărui imobil din cadrul fiecărui sector cadastral în baza calendarului stabilit la momentul începerii lucrărilor. Deținătorii imobilelor au următoarele obligații:

de a permite accesul specialiștilor să execute măsurătorile;

de a prezenta actele juridice referitoare la imobile;

de a identifica limitele imobilelor împreună cu echipele care realizează lucrările de specialitate;

de a verifica informațiile privitoare la imobilele pe care le dețin, în etapa de publicare a documentelor tehnice cadastrale.

În ceea ce privește stabilirea limitelor imobilelor situate în intravilan se utilizează termenul de imobil împrejmuit fiind descris astfel acel imobil ale cărui limite sunt materializate prin elemente stabile în timp (cum ar fi gardul), clar identificate.

Limitele imobilelor împrejmuite pot fi determinate:

– prin măsurători topografice ale tuturor punctelor de detaliu;

– prin metoda combinată, măsurători topografice ale detaliilor liniare și vectorizarea planurilor în zonele în care există planuri cadastrale, topografice sau ortofotoplan la scara 1:2 000 sau la scări mai mari.

În cazul imobilelor neîmprejmuite limitele se stabilesc prin măsurători în prezența deținătorilor și pe baza planurilor existente.

În cazul intravilanului Brătuleni din comuna Miroslava, județul Iași au fost identificate un număr de 126 de imobile.

Efectuarea măsurătorilor de teren destinate întocmirii planurilor cadastrale pentru comuna Miroslava, din județul Iași

Amplasamentul și configurația imobilelor sunt stabilite prin efectuarea de măsurători ce au ca scop final obținerea planurilor cadastrale.

Lucrările de teren se sprijină pe rețeaua geodezică creată în acest scop și se execută separat în extravilan și intravilan la nivelul sectoarelor cadastrale, metodele folosite alegându-se în funcție de scara planului, relief etc. Astfel spus se disting următoarele metode de lucru:

Ridicări fotogrammetrice utilizate pentru extravilanele din zone de șes și montane ( scara 1:5 000 ), extravilane din zone de deal, deal-munte și limitrofe localităților (scara 1:2 000) și intravilane sătești;

Ridicări topografice pentru intravilanele orașelor mari și municipiilor (scara 1:500);

Ridicări fotogrammetrice combinate cu ridicări topografice utilizate pentru intravilane sătești, sedii de comune (scara 1:1 000), orașe și municipii (scara 1:1 000).

În cadrul sectoarelor cadastrale se realizează ridicări topografice pentru fiecare imobil în parte. Aparatura utilizată este reprezentată de stațiile totale și tehnologia satelitară GPS iar metoda de lucru folosită frecvent este drumuirea sprijinită pe puncte de rețea geodezică de îndesire.

O importanță deosebită se acordă următoarelor condiții de măsurare:

erorile în poziție ale punctelor din rețelele de ridicare nu trebuie să depășească ±10 cm în intravilan și ±25 cm în extravilan

densitatea punctelor rețelei trebuie să fie 4-6 puncte pe km2

să existe vizibilitate către cel puțin două puncte din rețeaua de ridicare sau geodezică de sprijin din fiecare punct de stație

eroare de identificare a punctului de contur:în cazul imobilelor împrejmuite: ±10 cm și în cazul imobilelor neîmprejmuite: ±30 cm

eroarea poziției reciproce a punctelor de contur ale imobilelor este de ±10 cm

eroarea de poziție absolută a punctelor, nu va depăși ±20 cm pentru imobilele împrejmuite, și ±40 cm pentru imobilele neîmprejmuite

parcelele care compun imobilul se reprezintă numai dacă au categoria de folosință în suprafață mai mare de 50 de m2 în intravilan și mai mare de 300 m2 în extravilan

pe plan trebuie reprezentate toate construcțiile cu caracter permanent existente în teren, indiferent de situațiia lor juridică (numai construcțiile care au suprafața mai mare de 1 m2 )

Identificarea la teren a deținătorilor și a situației juridice a imobilelor

Proprietarul unui imobil este reprezentat de titularul unui drept de proprietate asupra acestuia, ceea ce presupune că acesta este îndreptățit să-și exercite în nume propriu și în putere proprie prerogativele conferite de acest drept și anume posibilitatea de a se bucura și a dispune în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege.

Conform Codului Civil, dreptul de proprietate este definit, ca fiind, dreptul pe care-l are o persoană de a dispune un bun, în exclusivitate sau în indiviziune, în limitele stabilite de lege.

Identificarea pe teren a proprietarilor imobilelor constă în identificarea persoanelor fizice sau juridice, titulare a unui drept real de proprietate asupra acestora.

Imobilele cu deținător identificat este acel imobil pentru care, după caz:

dreptul de proprietate esate dovedit cu acte juridice legale;

posesia este stabilită conform prevederilor articolului 13 din Legea Cadastrului și Publicității imobiliare nr.7/1996 : „ Persoana care posedă un imobil ca proprietar necontestat va fi înscrisă în cartea funciară pe baza procedurii certificării de fapte îndeplinite de notarul public, procedură prin care se constată că posesorul este considerat proprietar. Constatarea că posesorul este cunoscut ca proprietar al imobilului, pe baza posesiei exercitate sub nume de proprietar necontestat, se îndeplinește de către notarul public, la sesizarea oficiului teritorial, prin eliberarea certificatului pentru înscrierea în cartea funciară a posesorului ca proprietar, în baza căruia se intabulează dreptul de proprietate.”

Imobilul cu deținător neidentificat este acel imobil pentru care nici o instituție implicată nu poate să pună la dispoziție informațiile sau evidențele necesare pentru identificarea deținătorului.

Tipurile de proprietate sunt:

Proprietate privată a persoanei fizice (PF)

Proprietate privată a persoanei juridice (PJ)

Domeniul publica al statului (DS)

Domeniul public al unității administrativ teritoriale (DAT)

Domeniu privat al statului (DPS)

Domeniul privat al unității administrativ teritoriale (DPT)

Persoana fizică este subiectul individual de drept, adică omul, privit ca titular de drepturi și obligații civile.

Persoana juridică reprezintă un subiect colectiv de drept, adică un colectiv de oameni, care, respectând cerințele legale de fond și de formă pentru constituirea sa, este titular de drepturi subiective și obligații civile. Persoană juridică este orice organizație care are o organizare de sine stătătoare și un patrimoniu propriu afectat realizării unui anume scop în acord cu interesul obștesc. Persoana juridică se mai definește și ca un colectiv de oameni având o structură organizatorică bine determinată cu un patrimoniu propriu și distinct precum și un obiect de activitate concordant cu normele legale.

Pe lânga dreptul de proprietate se diferențiază următoarele drepturi reale, care se înscriu în cartea funciară, reglementate de Legea nr. 7/1996, după cum urmează:

drepturi reale principale – dezmembrăminte ale dreptului de proprietate;

dreptul de superficie, dreptul de a avea sau edifica o construcție pe terenul altuia, teren asupra căruia superficiarul dobândește un drept de folosință;

dreptul de uzufruct: Dreptul de uzufruct este dreptul unei persoane de a se bucura de lucrurile ce sunt proprietatea altuia și de a le culege fructele naturale, industriale si civile, întocmai ca însuși proprietarul lor, însă cu îndatorirea de a le conserva substanța (art.703 Cod civil)

dreptul de uz: Dreptul de uz este, în dreptul civil, acel drept real principal, esențialmente temporar, dezmembrământ al dreptului de proprietate, care conferă titularului său atributele de posesie și folosință asupra unui bun aflat în proprietatea altuia, dar numai în limitele necesare satisfacerii trebuințelor lui și ale familiei sale.

dreptul de abitatie: dreptul de abitație este o variantă a dreptului de uz, care constă în dreptul unei persoane de a utiliza o locuință pentru nevoile sale personale și ale familiei sale.

dreptul de servitute, este sarcina care grevează un imobil pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar.

Identificarea categoriilor de folosință ale parcelelor și a destinațiilor construcțiilor

Identificarea categoriilor de folosință ale parcelelor, a destinațiilor construcțiilor precum și a proprietarilor poate fi realizată separat sau odată cu executarea măsurătorilor topografice ale imobilelor. Identificarea și consemnarea categoriilor de folosință se face pentru fiecare parcelă de teren, iar datele se înscriu în fișa imobilului.

Parcela este suprafața de teren cu o singură categorie de folosință. Aceasta se caracterizează prin:

unitate de categorie de folosință

aparține unui singur teritoriu și sector cadastral

aparține unuia sau mai multor proprietari (în cazul coproprietății)

are limitele vizibile și distincte

Prin categoria de folosință a terenurilor se înțelege un sistem de clasificare al acestora,în

funcție de utilizarea lor și de necesitățile cadastrului de înregistrare organizatorică a datelor.

În conformitate cu legea fondului funciar 18/1991 terenurile de orice fel, indiferent de destinație, de titlul pe baza căruia sunt deținute sau de domeniul public ori privat din care fac parte, constituie Fondul Funciar al României.

Categoria de folosință a unui teren este determinată de destinația economică a acestuia, care se stabilește în mod natural sau artficial de către posesorul terenului. Indiferent de destinația lor, terenurile care compun fondul funciar se împart, din punct de vedere al folosinței, într-un număr de13 categorii. Pentru fiecare categorie s-a stabilit în mod convențional un cod sau simbol utilizat la evidențierea categoriei de folosință a parcelelor în documentațiile tehnice ale cadastrului, respectiv pe planul cadastral și registrele cadastrale.

Categoria de folosință a terenului, individualizată printr-un cod, este unul dintre atributele parcelei. Evidențierea la partea tehnică a cadastrului general a categoriei de folosință, alături de celelalte atribute este necesară atât pentru întocmirea cărții funciare, cât și pentru stabilirea sarcinilor fiscale care grevează bunurile imobile.

În grupa folosințelor agricole se încadrează 5 categorii de folosințe:

Arabil (A) – prin teren arabil se înțeleg acele suprafețe care se ară în fiecare an sau la mai mulți ani odată (2-6 ani) și sunt cultivate cu plante anuale sau perene (cereale, leguminoase pentru boabe, plante furajere, legume, flori etc.)

Pășuni (P) – prin pășuni se înteleg acele terenuri care sunt înierbate sau înțelenite în mod natural sau artificial, prin reînsămânțâri la 15-20 ani odată și care se folosesc pentru împășunatul animalelor;

Fânețe (F) – prin fânețe se înțeleg acele terenuri care sunt înierbate sau înțelenite în mod natural sau artificial prin însămânțări si reînsămânțări exploatate prin cosirea ierbii;

Vii și hamei (V) – prin vii și hamei se înțeleg acele terenuri pe care este plantată viță de vie în care intră viile altoite și indigene sau nobile, viile hibride, plantațiile de hamei și pepinierele viticole;

Livezi (L) – prin livezi se înțeleg acele terenuri cu pomi și arbuști fructiferi în care se includ livezile clasice, intensive și super intensive, plantațiile cu arbuști fructiferi, pepinierele pomicole și plantațiile cu duzi;

În grupa folosințelor neagricole se încadrează 8 categorii de folosință:

Păduri și alte terenuri cu destinație forestieră (PD) – în această categorie intră terenurile acoperite cu păduri, cele destinate împăduririlor, nevoilor de cultură, producție și administrație silvică, perdele de protecție, tufărișurile și mărăcinișurile;

Ape curgătoare (HR) – în această categorie intră: Dunărea, Brațele și canalele din Delta Dunării, cursui de apă, râuri, gârle și alte surse de ape cu denumiri locale;

Ape stătătoare (HB) – în această categorie se includ apele amenajate în mod special pentru creșterea peștelui, precum și suprafețele cu ape stătătoare de mică adâncime unde crește trestia și papura sau alte tipuri de vegetație specifiă în regim amenajat sau neamenajat;

Drumuri (DR) – în această categorie se includ acele terenuri ocupate de drumuri de interes național, județean, local (drumuri comunale și vicinale), străzile din localitățile urbane și cele din localitășile rurale;

Căi ferate (CF) – în această categorie intră acele terenuri care sunt ocupate de căi ferate simple, duble, și înguste, triaje;

Terenuri ocupate de construcții (C) și de curți (CC) – în această categorie intră acele terenuri cu diverse utilizări și destinații precum: curți, fabrici, uzine, silozuri, gări, hidrocentrale, exploatări miniere și petroliere, cabane, schituri, terenuri de sport, aerodromuri, diguri, taluzuri pietruite, terase, grădini botanice și zoologice, rampe de încărcare, fâșia de frontieră, precum și alte locuri care nu se încadrează in nici una din categoriile de folosință de mai sus;

Terenuri neproductive (N) – sunt acele terenuri care nu produc venit cadastral și care nu se pot transforma în terenuri productive prin amenajări eficiente din cauza unor procese de degajare excesivă. Astfel, în această categorie intră terenuri cu nisipuri, gropi de împrumut, terenuri cu stâncă, bolovănișuri și pietrișuri, râpe, ravene, torenți, sărături cu crustă, mocirle și smârcuri, gopi de împrumut și cariere.

În funcție de destinație, terenurile se clasifică astfel:

Terenuri cu destinație agricolă (TDA) care se impart în:

-terenuri agricole productive : arabil, vii, livezi, pepinierele viticole, plantațiile de hamei, pășuni, fânețe, pepinierele pomicole, solare, răsadnițe etc;

-terenuri cu destinație forestieră dacă nu fac patrte din angajamentele silvice, pășuni împădurite, cele ocupate cu construcții și instalații agricole, amenajări piscicole și de îmbunătățiri funciare, drumuri tehnologice și de exploatare agricolă, platformele și spațiile de depozitare care deservesc nevoilor de producție agricolă.

Ponderea terenurilor cu destinație agricolă din totalul fondului funciar este de 62%, iar codul stabilit pentru această destinație este TDA.

Terenuri cu destinație forestieră (TDF) sunt reprezentate de terenurile împădurite sau cele care servesc nevoilor de cultură, producție, sau administrație silvică, terenurile destinate împăduririlor, și cele neproductive, dacă sunt cuprinse în amenajamentele silvice.

Ponderea terenurilor cu destinație forestieră este de 28% din totalul fondului funciar, iar codul stabilit pentru această destinație este TDF.

Terenuri aflate permanent sub ape (TDH) sunt reprezentate de albiile minore ale puțurilor de apă, cuvetele lacurilor la nivelele maxime de retenție, fundul apelor maritime interioare și al marilor teritoriale

Ponderea terenurilor aflete permanent sub ape din cadrul fondului funciar este de 3,7%, iar codul stabilit pentru această destinație este TDH.

Terenuri din intravilan (TDI) sunt terenurile aferente localităților urbane și rurale pe care sunt amplasate construcții, alte amenajări ale localităților, inclusiv terenurile agricole și forestiere.

Ponderea terenurilor din intravilan din totalul fondului funciar , este de 2,7%, iar codul stabilit pentru această destinație este TDI.

Terenuri cu destinații speciale (TDS) sunt reprezentate de terenurile folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, navale și aeriene cu construcțiile și instalațiile aferente, construcții și instalații hidrotehnice, termice și de transport al energie electrice și gazelor naturale, de telecomunicații, pentru exploatările petroliere și miniere, cariere și hale de orice fel, pentru nevoile de apărare, plaje, rezervații, monumentele naturii, ansamblurile și siturile arheologice și istorice și alte asemenea.

Ponderea terenurilor cu destinații speciale din totalul fondului funciar, este de 3,6%, iar codul stabilit pentru această destinație de teren este TDS.

În ceea ce privește intravilanul satului Brătuleni, comuna Miroslava, județul Iași, s-a procedat la actualizarea informațiilor cadastrale în legatură cu categoriile de folosință ale terenului utilizându-se tabelul cu categorii și subcategorii de folosință, cu codul aferent acestora, care au stat la baza evidențierii folosințelor parcelelor în cadrul planului cadastral la scara 1:2000.

Construcția este o proprietate sau o parte dintr-o proprietate construită cu o utilizare distinctă pentru proprietar, care aparține unei persoane sau mai multor persoane. Aceasta poate fi o clădire întreagă sau părți dintr-o clădire, cu una sau mai multe intrări.

Construcțiile cu caracter permanent sunt înregistrate în fișa datelor cadastrale, folosind destinația acestora drept criteriu de departajare. Se deosebesc astfel următoarele destinații ale construcțiilor, însoțite de codurile acestora:

Construcții de locuințe (CL);

Construcții administrative și social-culturale (CAS);

Construcții industriale și edilitare (CIE);

Construcții anexe (CA).

Scopul identificării destinațiilor construcțiilor stă în evaluarea economică a acestora, prin stabilirea valorii pe piață, lucru care ușurează procesul de tranzacție imobiliară, atât din perspectiva reducerii timpului de lucru, cât și din perspectiva unei evaluări corecte a prețurilor.

În cadrul fiecărui imobil în parte, identificarea corpurilor de clădire reprezintă de asemenea o etapă importantă. Criteriile prin care se stabilesc și se delimitează corpurile de clădire sunt următoarele:

Clădirile izolate din cadrul aceleiași parcele

Clădirile izolate legate între ele prin arcade, balcoane de serviciu etc.

Clădirile lipite care au un sistem constructiv și arhitectonic diferit cu intrări separate și pereți între ele care le separă de la fundație până la acoperiș

Două sau mai multe clădiri alipite cu sistem constructiv și arhitectonic diferit, dar cu relații funcționale (locuință + dependințe) constituie un singur corp

Numerotarea cadastrală

Numerotarea cadastrală reprezintă atribuirea de numere de ordine unităților de suprafață cadastrale din cuprinsul unui teritoriu administrativ, separat pentru intravilan și extravilan. Numerotarea cadastrală se realizează pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, care se identifică prin codul SIRSUP extras din "Registrul permanent al unităților administrativ-teritoriale" publicat de Institutul Național de Statistică.

Numerele cadastrale individualizează fiecare unitate de suprafață cadastrală și au rolul de a face legătura între baza de date grafică și baza de date textuală, respectiv între reprezentarea grafică pe planul cadastral, regístrele cadastrale și înregistrările din Cartea Funciară.

Numerotarea cadastrală se face separat în intravilan și extravilan respectând următoarea succesiune a etapelor de lucru :

numerotarea cadastrală a sectoarelor;

numerotarea cadastrală a imobilelor;

numerotarea cadastrală a parcelelor și construcțiilor;

numerotarea cadastrală a detaliilor liniare;

1.3.8.1 Numerotarea cadastrală a sectoarelor cadastrale

În intravilan, numerotarea cadastrală a sectoarelor cadastrale se face cu cifre arabe începând cu sectorul situat în partea de NV care va primi numărul 1, continuându-se în mod crescător până se ajunge la ultimul sector poziționat în SV sau SE intravilanului.

Teritoriul se parcurge de obicei în zig-zag. Numărul cadastral al sectorului se scrie pe cât posibil în centrul acestuia, fiind înscris într-un cerculeț cu înălțimea de 5mm.

In cadrul intravilanului satului Brătuleni, comuna Miroslava, județul Iași s-au identificat un număr de 12 sectoare cadastrale delimitate de drumuri și un râu.

1.3.8.2 Numerotarea cadastrală a imobilelor

Numerotarea cadastrală a imobilelor se face cu cifre arabe de la 1 la n, începând cu imobilul din NV sectorului cadastral 1 și se continuă crescător în mod convenabil ( se parcurge sectorul pe cât posibil în zig-zag) până se ajunge la ultimul imobil din sector situat în SE sau SV acestuia. Se continuă cu numerotarea din sectorul cadastral numărul 2 procedând ca în modul descris mai sus, după care se trece la sectorul cadastral numărul 3 ș.a.m.d. până se ajunge la ultima proprietate din cuprinsul ultimului sector al intravilanului.

Dacă după încheierea numerotării cadastrale se constată că s-a omis unul sau mai multe imobile, acestea vor primi numere în continuarea ultimului număr atribuit unui imobil din cuprinsul intravilanului.Numerele cadastrale ale imobilelor se scriu de asemenea pe cât posibil în centrul acestora.

In cadrul intravilanului satului Brătuleni, comuna Miroslava, județul Iași s-au identificat un număr de 126 de imobile, din care sectorul 1 cuprinde 10 imobile iar sectorul 2 este constituit tot din 10 imobile.

1.3.8.3 Numerotarea cadastrală a parcelelor și construcțiilor

Parcelele se numerotează în cadrul fiecărui imobil căruia îi aparțin cu cifre arabe de la 1 la n, începând întotdeauna cu parcela cu folosința curți-construcții. Numerele cadastrale sunt succedate de simbolul categoriei de folosință și se scriu aproximativ în centrul parcelei.

În cadrul imobilelor, construcțiile se numerotează de la 1 la n în funcție de destinație, valoarea economică, importanță, stare etc., litera C fiind precedată de numerele de la 1 la n.

1.3.8.4 Numerotarea cadastrală a detaliilor liniare

Detaliile liniare se numerotează separat ca imobile în cadrul sectorului cadastral zero. Numerotarea cadastrală se face de asemenea pornind din partea NV a intravilanului în sens crescător, în zig-zag până se ajunge în partea de SE sau SV a zonei menționate.

Detaliile liniare prin intersectarea lor reciprocă se împart în tronsoane respectându-se următoarea regulă:

apele curgătoarea primesc un singur număr cadastral pe toată întinderea lor, separat în intravilan și extravilan.

căile ferate primesc un singur număr cadastral dacă nu sunt întretăiate de ape curgătoare

drumurile naționale primesc un singur număr cadastral dacă nu sunt întretăiate de ape curgătoare și căi ferate (la fel se procedează pentru drumurile județene, comunale, de exploatare agricolă etc)

La intersecția drumurilor sau străzilor de aceeași importanță, stabilirea modului în care se împart aceste detalii în tronsoane se poate face având drept criteriu lungimea lor.

Numerele cadastrale ale detaliilor liniare se înscriu pe planul cadastral succedate de simbolul categoriilor de folosință a detaliului respectiv.

1.3.8.5 Numerotarea cadastrală în extravilan

Numerotarea cadastrală a unităților de suprafață cadastrale din cuprinsul extravilanului respectă aceleași reguli ca în cazul intravilanului cu excepția numerotării sectoarelor cadastrale. Astfel, în cadrul atribuirii numerelor de ordine sectoarelor din extravilan, după încheierea numerotării, intravilanele primesc și ele numere cadastrale în continuarea ultimului număr cadastral atribuit sectoarelor din extravilan.

Se începe cu intravilanul reședință a unității administrativ teritoriale după care se continuă în ordinea depărtării acestora de intravilanul reședință. Teritoriul se parcurge de obicei în zig-zag. Numărul cadastral al sectorului se scrie pe cât posibil în centrul acestuia, fiind înscris într-un cerculeț cu înălțimea de 5mm.

1.3.9 Calculul suprafețelor

Suprafața unui teren reprezintă aria unui contur închis reprezentat pe un plan de proiecție. Suprafața este unul din atributele de bază ale parcelei de teren, alături de categoria de folosință, de proprietar și calitate și este reprezentată de aria proiecției pe planul sistemului de proiecție Stereografică-1970.

În cadrul lucrărilor de cadastru sistematic, calculul suprafețelor se desfășoară în etape cu scopul unei mai bune organizări a acestuia și pentru a se asigura posibiliatea efectuării de verificări în permanență și se structurează astfel:

Calculul suprafeței teritoriului administrativ în planul de proiecție STEREO -70

Calculul suprafețelor intravilanului și a extravilanului din cuprinsul teritoiului administrativ

Calculul suprafețelor sectoarelor cadastrale

Calculul suprafețelor imobilelor

Calculul suprafețelor parcelelor

Calculul suprafețelor este un proces complex în cadrul căruia se execută verificări în permanență, fiind obligatorii următoarele condiții:

suma suprafețelor intravilanului și extravilanului trebuie să fie egală cu suprafața teritoriului administrativ

suma suprafețelor sectoarelor cadastrale trebuie să fie egală cu suprafața zonelor (intravilan sau extravilan din care fac parte

suma suprafețelor imobilelor trebuie sa fie egală cu suprafața sectorului cadastral cărora aparțin

suma suprafețelor parcelelor trebuie sa fie egală cu suprafața imobilului din care fac parte

Ariile unităților de suprafață cadastrale se determină analitic se calculează prin procedeul analitic, pe baza coordonatelor rectangulare plane ale punctelor de hotar, cu ajutorul următoarei relații generale de calcul:

Pentru teritoriul administrativ al comunei Miroslava s-a obținut suprafața de 85215122.595 mp, reprezentând 8521.512 ha de teren. Calculul și verificarea suprafețelor sectoarelor cadastrale din cuprinsul teritoriului administrativ al comunei din tema de proiect se realizează tabelar.

Întocmirea documentelor tehnice ale cadastrului

Documentele tehnice ale cadastrului sistematic denumite și documente tehnice cadastrale, sunt documentele întocmite de către executant la finalizarea lucrărilor sistematice de cadastru și conțin informațiile tehnice, juridice și administrative despre imobile și deținători.

Documentele tehnice cadastrale se obțin prin prelucrarea datelor existente în baza de date constituită în urma finalizării lucrărilor sistematice de cadastru.

În conformitate cu Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 din 13/03/1996 , versiune actualizata la data de 02/08/2013 „ Documentele tehnice ale cadastrului se întocmesc pentru fiecare sector cadastral și evidențiază situația de fapt constatată de comisia care a desfășurat lucrările de cadastru și constituie temeiul înregistrării din oficiu a imobilelor în evidențele de cadastru și în cartea funciară.”

Primarul unității administrativ-teritoriale trebuie să contrasemneze documentele tehnice cadastrale în termen de 30 zile de la înregistrarea solicitării. Pentru fiecare imobil executantul lucrării întocmește un dosar, al cărui număr este același cu numărul cadastral al imobilului sau al identificatorului acestuia, care trebuie să conțină următoarele documente în format analogic:

fișa de date a imobilului;

copia actului de identitate/adeverință emisă de către Serviciul Public Comunitar de Evidența Populației din care să rezulte datele de identificare;

copia legalizată a actului de proprietate(prin excepție, actele de proprietate emise de primărie și cele existente în arhiva oficiului teritorial se vor depune în copie certificată pentru conformitate);

certificatul de atestare fiscală privind construcțiile fără acte, dacă este cazul;

releveele unităților individuale din construcțiile condominiu, dacă este cazul;

Releveele executate pentru unitățile individuale din construcțiile condominiu se stochează în fișiere cu extensia.jpg.

Un condominiu este:

a) un corp de clădire cu unul sau mai multe niveluri, respectiv fiecare tronson cu una

sau mai multe scări din cadrul acestuia, dacă se poate delimita proprietatea comună;

b) un ansamblu format din locuințe și construcții cu altă destinație, individuale,

amplasate izolat, înșiruit sau cuplat, în care proprietățile individuale sunt interdependente printr-o proprietate comună forțată și perpetuă.

copii ale actelor de stare civilă, după caz;

alte înscrisuri (adeverințe, certificate, etc.).

Fișa de date a imobilului este un document de lucru, care poate fi completat, modificat și

corectat. Aceasta conține informații despre imobile și deținători, preluate de la oficiul teritorial,

primărie ori din alte surse și se actualizează cu informațiile culese în teren.

Fișa de date a imobilului trebuie să conțină minim următoarele informații:

a) denumirea unității administrativ-teritoriale;

b) numărul sectorului cadastral;

c) datele de identificare ale persoanei care deține imobilul;

d) informații despre imobil;

e) numele, prenumele și semnătura operatorului care a cules datele.

Sectoarele 1 și 2 din intravilanul satului Brătuleni, din comuna Miroslava, județul Iași care fac obiectul întocmirii documentelor tehnice ale cadastrului, prezintă un număr de 20 de imobile, pentru care s-au întocmit 20 de fișe de date a imobilului ( câte una pentru fiecare imobil considerat) prezente în Anexa 1 a proiectului de diplomă.

La finalizarea lucrărilor sistematice de cadastru, se întocmește documentația tehnică a cadastrului care va cuprinde următoarele:

a) memoriul tehnic cu descrierea lucrărilor executate;

b) fișierele .cgxml, .pdf, .jpg (dacă este cazul) corespunzătoare imobilelor identificate;

c) dosarele conținând actele juridice ale imobilelor și releveele unităților individuale din construcțiile condominiu, dacă este cazul;

d) planurile parcelare;

e) raportul de control intern al calității;

f) raportul de monitorizare a campaniei de informare publică, dacă este cazul;

g) documentele tehnice ale cadastrului: planul cadastral, registrul cadastral al imobilelor, opisul alfabetic al titularilor drepturilor reale de proprietate, al posesorilor și al altor deținători.

Registrul cadastral al imobilelor și opisul alfabetic al titularilor drepturilor reale de proprietate

Registrul cadastral al imobilelor se întocmește pe sectoare cadastrale, filele tipărite corespunzător fiecărui sector îndosariindu-se în volume cuprinzând câte 200 file ordonate după ID sau numărul cadastral al imobilului. Trebuie avut în vedere faptul că se îndosariază separat în volume de 200 de file ordonate după identificatorul imobilului datele privind construcțiile condominiu dintr-un sector cadastral.

Pentru fiecare construcție condominiu se îndosariază:

Fila registrului cadastral care se întocmește pe teren și construcții

Foaia colectivă

Filele de registru cadastral și releveele fiecărei unități individuale componente

Fila de registru cadastral zero a unei unități individuale este urmată de releveul acesteia; numărul filelor poate fi mai mare sau mai mic astfel încât informațiile referitoare la ultimul imobil să fie menționate integrat; fiecare filă se semnează și ștampilează de executant.

Pe coperta fiecărui volum a registrului cadastral al imobilului se menționează:

Denumirea registrului

Unitatea adminsitrativ teritorială

Sectorul cadastral

Prima pagină a registrului conține identificatorii imobilelor componente (eventual intervalul acestora dacă este cazul). Pe prima pagină a volumelor în care îndosariază date referitoare la construcții tip condominiu se specifică și adresa. Pagina fiecărui volum al registrului se numerotează de la 1 la n .

În dreapta jos pe fiecare pagină a registrului cadastral se menționează:

Numărul paginii

Anul realizării

Cadastru sistematic UAT

Sectoarele 1 și 2 din intravilanul satului Brătuleni, din comuna Miroslava, județul Iași care fac obiectul întocmirii documentelor tehnice ale cadastrului, prezintă un număr de 20 de imobile, pentru care s-au întocmit 20 de registre cadastrale pe sectoare cadastrale ( câte una pentru fiecare imobil considerat) prezente în Anexa 2 a proiectului de diplomă.

Opisul alfabetic al titularilor drepturilor reale de proprietate, al posesorilor și al altor deținători este documentul tehnic care cuprinde lista ordonată alfabetic a deținătorilor imobilelor și elementele de identificare a imobilelor în planul cadastral.

Opisul alfabetic se realizeză cu scopul de a înlesni identificarea proprietarilor imobilelor, aceștia fiind înregistrați în ordine alfabetică. Se întocmește la nivelul unităților administativ-teritoriale (în cazul în care se predă la nivelul unității administrativ-teritoriale) sau pe sectoare cadastrale și se îndosariază în volume de câte 200 file ordonate alfabetic. Numărul filelor poate fi mai mare sau mai mic astfel încât deținătorii având aceeași inițială a numelui să fie înscriși integral; pe coperta fiecărui volum se specifică:

Denumirea

Unitatea administrativ-teritorială

Literele reprezentând inițialele numelor componente

Prima pagină a opisului se semnează și ștampilează de către executant. Paginile fiecărui volum al opisului alfabetic se numerotează de la 1 la n.

Sectoarele 1 și 2 din intravilanul satului Brătuleni, din comuna Miroslava, județul Iași care fac obiectul întocmirii documentelor tehnice ale cadastrului, prezintă un număr de 20 de imobile, pentru care s-a întocmit opisul alfabetic al titularilor drepturilor reale de proprietate prezent în Anexa 3 a proiectului de diplomă.

Redactarea planurilor cadastrale pentru teritoriul administrativ al comunei Miroslava

Planul cadastral întocmit în cadrul lucrărilor de cadastru sistematic conține reprezentarea grafică a limitelor imobilelor componente ale unui sector cadastral sau unitate administrativteritorială,

realizată în sistemul național de referință, precum și identificatorii unici ai imobilelor.

Acesta este reprezentarea grafică al cărei conținut grafic este limitat la nevoile cadastrului și se obține prin echiparea cu atribute de conținut cadastral (categoria de folosință, numere sau identificatori cadastrali, numere poștale etc.) a planului topo-cadastral.

Scara planului cadastral se alege în funcție de zona din cuprinsul unității administrativ-teritoriale (intravilan sau extravilan), relief, precizie, metoda de executare a măsurătorilor necesare întocmirii planului.

Planul cadastral întocmit în cadrul lucrărilor de cadastru sistematic are două componente:

Planul cadastral de ansamblu

Planul cadastral de bază

Pentru reprezentarea corectă pe planurile cadastrale a semnelor convenționale s-a ținut cont de regulile de scriere și corpurile de literă stabilite pentru elementele de toponimie prevăzute în “Atlasul de semne convenționale pentru planurile topografice la scările 1:5000, 1:2000, 1:1000 și 1 :500” – ediția 1978 precum si de “Specificații tehnice pentru lucrări de înregistrare sistematică a imobilelor în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară”,publicat in Monitorul Oficial în data de 20 ianuarie 2014

Planul cadastral de ansamblu

Se întocmește la scara 1:10000 în sistemul de proiecție STEREO-70 pe o singură planșă, maxim patru astfel încât să conțină reprezentarea întregului teritoriu administrativ. Elementele de conținut obligatoriu ale planului cadastral de ansamblu sunt:

Titlul: Plan cadastral de ansamblu

Subtitlu: Unitatea teritorial-administrativă, județul

Scara 1:10000, sistem de proiecție STEREO-70

Legenda (în dreapta planșei)

Direcția Nordului

Denumirea executantului (4cm x 2cm), ștampila, semnătura, data întocmirii

Limita unității administrativ-teritoriale și teritoriile vecine (județele din care fac parte în cazul în care unul sau mai mulți vecini sunt din alt județ, dacă toți vecinii sunt din același județ se scrie numai numele unităților administrativ-teritoriale)

Limitele intravilanului/ intravilanelor și numărul/denumirea

Limitele și numerele sectoarelor cadastrale

Toponimie

Caroiaj

Planul cadastral de ansamblu este însoțit de o anexă în care se precizează numărul total de tarlale și cvartale ale unității administrativ teritoriale, precum și suprafața fiecăreia dintre acestea. Planul cadastral de ansamblu se tipărește la scara 1:10000, în formate A1-A0, color având ca fundal ortofotoplanul, care este de preferat să fie tipărit alb-negru.

Numărul sectorului cadastral are înălțimea de 5 mm (negru) în cerc cu raza de 5 mm (negru) pe fond galben, fără contur.

Drumurile se redactează cu negru, hidrografia cu albastru, iar căile ferate se reprezintă cu semnul convențional corespunzător. Tipurile de linii, grosimea și culoarea acestora sunt:

1 mm pentru cadrul planșei

1 mm pentru limita de județ (roșu)

1 mm pentru limita unității administrativ-teritoriale (roșu)

1 mm pentru limitele sectoarelor cadastrale ( galben sau verde)

1 mm pentru limitele intravilanelor (albastru)

Caracteristicile textelor înscrise pe planul cadastral de ansamblu (înălțime, stil, înclinare, culoare) sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Drumurile se redactează cu negru

Hidrografia se redactează cu albastru

Căile ferate se redactează cu semnul convențional corespunzător

Planul cadastral de bază

Se întocmește la o scară care nu depășește scara 1:1000 pentru intravilane și care să nu depășească 1:2000 pentru extravilane. Elementele de conținut obligatoriu ale planului cadastral sunt:

Titlul: Plan cadastral

Subtitluri: denumirea unității administrativ-teritoriale, județul, sectorul cadastral

Scara numerică a planului (pentru planurile ce conțin intravilane, numitorul scării nu trebuie sa depășescă 1000, iar pentru planurile ce conțin numai extravilane, numitorul scării nu trebuie să depășescă 2000) și sistemul de proiecție STEREO-70

Direcția Nordului

Limitele și numerele sectoarelor cadastrale

Legenda

Direcția Nordului

Limita unității administrativ-teritoriale și teritoriile vecine (județele din care fac parte în cazul în care unul sau mai mulți vecini sunt din alt județ, dacă toți vecinii sunt din același județ se scrie numai numele unităților administrativ- teritoriale)

Denumirea executantului (4cm x 2cm), ștampila, semnătura, data întocmirii

Limitele intravilanului/ intravilanelor și numărul/denumirea

Limitele și numerele sectoarelor cadastrale

Limitele și ID imobile

Numerele poștale ale imobilelor din intravilan

Limitele construcțiilor cu caracter permanent

Toponimie (denumiri: hidrografie, principale forme de relief, păduri, drumuri și străzi, denumiri ale obiectivelor industriale, socio-culturale etc.)

Schița cu dispunerea sectoarelor cadastrale

Numărul planșei (dacă sunt mai multe)

Trăsături de caroiaj 10 cm x 10 cm, grosime linie 0,18 mm, cu dimensiunea coordonatelor de 2 mm

Planul cadastral se tipărește pe format A3-A0, la o scră astef încât să se distingă clar elementele de conținut grafic și alfanumeric ale imobilelor. Pentru imobilele care reprezintă instituții publice (școli, primărie, cămin cultural etc.) interiorul poligonului reprezentat de limita imobilului se colorează și se specifică denumirea instituției.

Numărul cadastral al sectorului cadastral se înscrie pe plan cu aceleși caracteristici prezentate la planul cadastral de ansamblu. Numărul cadastral sau identificatorul imobilului se scrie cu înălțimea de 4 mm.

Tipărirea se face color

Numărul sectorului cadastral are înălțimea de 5 mm (negru) în cerc cu raza de 5 mm (negru) pe fond galben, fără contur.

Grosimi linii:

cadru planșă – 0,5 mm

limita de județ – 1 mm cu culoarea roșu

unității administrativ- teritoriale – 1 mm cu culoarea roșu

limitele sectoarelor cadastrale 1 mm cu culoarea verde

limita intravilanului -1 mm cu culoare albastru

limita imobil – 0,4 mm, cu negru

limita construcțiilor cu caracter permanent -0,2 mm, cu negru

crucile caroiajului se desenează cu grosimea de 0,2 mm

Ca în cazul întocmirii planului cadastral de ansamblu, drumurile se redactează cu negru, hidrografia cu albastru, iar căile ferate se redactează cu semnul convențional corespunzător.

Caracteristicile textelor înscrise pe planul cadastral sunt prezentate în tabelul de mai jos:

În vederea rezolvării temei din proiectul de diplomă, s-au realizat următoarele planuri cadastrale:

Planul cadastral de ansamblu la scara 1:10000 pentru comuna Miroslava (Planșele nr. 2,3 și 4);

Planul cadastral 1:2000 pentru intravilanul satului Brătuleni, din comuna Miroslava (Planșa nr. 5);

Planurile cadastrale la scara 1:1000 pentru sectoarele cadastrale 1 și 2, din intravilanul satului Brătuleni (Planșele nr. 6 și 7);

Acestea se găsesc anexate, în cadrul secțiunii Anexe – piese desenate.

capitolul 2: REALIZAREA UNUI SISTEM INFORMATIC CADASTRAL

PENTRU SECTOARELE CADASTRALE 1 ȘI 2 ALE INTRAVILANULUI BRĂTULENI, DIN CADRUL TERITORIULUI ADMINISTRATIV AL COMUNEI MIROSLAVA, JUDEȚUL IAȘI

capitolul 2: REALIZAREA UNUI SISTEM INFORMATIC CADASTRAL

PENTRU SECTOARELE CADASTRALE 1 ȘI 2 ALE INTRAVILANULUI BRĂTULENI, DIN CADRUL TERITORIULUI ADMINISTRATIV AL COMUNEI MIROSLAVA, JUDEȚUL IAȘI

2.1 CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND SISTEMUL INFORMATIC CADASTRAL

Sistemul Informațional al unei activități constituie ansamblul: informațiilor, surselor, nivelelor consumatoare, canalelor de circulație, procedurilor, mijloacelor de tratare a informațiilor din cadrul respectivei activități.

Dorința de a se îmbunătăți capacitatea utilizatorilor de a lua decizii rapide și corecte în vederea prelucrării și dezvoltării informațiilor furnizate de sistem au dus la automatizarea sistemului informațional al unei activități și deci la apariția conceptului de sistem informatic.

Sistemul informatic poate fi definit ca un lanț de operațiuni, care începe începe cu planificarea și culegerea informațiilor, continuă cu prelucrarea,stocarea și analiza lor, și se termină cu luarea deciziilor corecte, în urma folosirii eficiente a rezultatelor acestor analize.

Sistemul Informațional Geografic (SIG) este perceput ca un sistem de decizie computerizat care achiziționează, gestionează,manipulează, analizează și vizualizează date georeferențiate spațial.

Sistemul Informațional Cadastral (SIC), poate fi definit ca fiind un ansamblu de echipamente de măsurare și de calcul, programe și personal care realizează un lanț de operațiuni, începând cu o culegere a datelor cadastrale în teren, continuând cu prelucrarea, stocarea și gestionarea lor și se terminână cu analiza, prezentarea, redarea și utilizarea informațiilor despre bunurile imobile și proprietari, asigurând astfel o creștere a eficienței sprijinului pe care activitatea de cadastru îl poate oferi factorilor de decizie din diferite domenii de activitate.

Tehnologia GIS stă la baza sistemelor informatice cadastrale astfel se permite analiza și gestionarea eficentă a datelor cadastrale prin generarea unei baze de date relaționate care să cuprindă atât date spațiale cât și date textuale.

În principiu un SIC trebuie să îndeplinească următoarele cerințe tehnice:

să fie util în ceea ce privește dorințele utilizatorului ;

să fie economic și eficient din punct de vedere al utilizării resurselor ;

să asigure protecția și integritatea datelor în ceea ce privește introducerea, modificarea, transferul, prelucrarea, memorarea și raportarea;

să asigure securitatea datelor împotriva utilizării lor neautorizate

Procesul de elaborare a unui Sistem Informatic Cadastral este unul complex și constă în executarea unei baze de date complete și eficiente parcurgându-se următoarele etape:

proiectarea bazei de date;

achiziția datelor spațiale;

adaptarea datelor spațiale, verificarea,corectarea erorilor și crearea topologiei ;

achiziția datelor descriptive și asocierea lor cu caracteristicile spațiale;

gestionarea bazei de date, conectarea starturilor adiacente și actualizarea bazei de date.

Cea mai mică unitate cadastrală cu limite recunoscute juridic este corpul de proprietate însă SIC-ul utilizează ca unitate de lucru parcela.

Tehnologia SIC asigură date complexe în vederea luării de decizii și planificării în diferite domenii de activitate generând documentele cadastrului în formă grafică sau digitală.SIC-ul prezintă o serie de avantaje:

o structură eficientă a informațiilor;

realizarea de analize complexe în timp scurt;

contribuie la stabilirea bazei de impozitare;

precizia reprezentărilor și a calculelor;

abilitatea de a dezvolta analize și studii diverse;

securizare garantată a datelor;

acces rapid la informații (datorat atât criteriilor de organizare flexibile cât și a vitezei de lucru a echipamentelor electronice/digitale);

crearea și folosirea de biblioteci specifice (utilizarea standardelor);

reproducere ușoară, precisă și nelimitată a materialului grafic;

creșterea vitezei de luare a deciziilor;

flexibilitate la evoluția tehnologiilor.

Necesitatea creării și dezvoltării tehnologiei SIC reiese și din faptul că în societatea de astăzi cadastrul are puternice componente economice și juridice pe care le pot utiliza diverse instituții din multiple domenii de activitate ale economiei naționale cum ar fi: Cartea Funciară, Direcția Finanțelor, Administrația locală, serviciile de sistematizare urbană,etc.

În cadrul acestui proiect de diplomă s-a realizat o aplicație de tip SIC pentru sectoarele cadastrale 1 și 2, de pe planul cadastral al intravilanului satului Brătuleni, comuna Miroslava, județul Iași prin integrarea detaliilor planimetrice și grafice pe platforma G.I.S. Autocad Map 2012 și relaționarea acestora cu o bază de date externă, creată pe platforma Microsoft Office Access 2013.

2.2 DESCRIEREA INFORMAȚIEI GRAFICE PENTRU TERITORIUL INTRAVILANULUI BRĂTULENI, COMUNA MIROSLAVA, JUDEȚUL IAȘI

Zona studiată : Sat Brătuleni, Com. Miroslava, Jud. Iași

Descrierea elementelor de conținut ale trapezului se face pentru a avea o imagine de ansamblu asupra conținutului informației și dispunerea ei din punct de vedere geografic.

Miroslava este o comună în județul Iași, formată din satele Balciu, Brătuleni, Ciurbești, Cornești, Dancaș, Găureni, Horpaz, Miroslava (reședința), Proselnici, Uricani, Valea Adâncă, Valea Ursului și Vorovești. Intravilanul Brătuleni este poziționat in nordul comunei Miroslava, cuprinde 12 de sectoare cadastrale,126 imobile,329 parcele și întrunește o suprafață totală de 29,56 ha.

În baza planului cadastral ȋntocmit la scara 1:2000, existent pentru intravilanul satului Brătuleni, comuna Miroslava, județul Iași, s-a procedat la actualizarea informațiilor cadastrale ȋn legătură cu categoriile de folosință ale terenurilor, acesta făcându-se pe planul topo-cadastral ȋn format digital.

Pentru reprezentarea categoriilor de folosință a terenurilor s-au folosit semne convenționale pentru scara 1:2000 conform Atlasului de semne convenționale, regăsindu-se următoarele categorii: pășuni (P), vii (V),fânețe (F), livezi (L), teren arabil (A), curți construcții (CC),etc.

Informațiile care fac posibilă realizarea proiectului S.I.C. sunt:

Planul cadastral al satului Brătuleni, în format analogic, la scara 1: 2 000, realizat în sistemul de Proiecție Stereografică 1970;

Baza de date Access ce conține informații alfa-numerice culese de pe plan;

Proiectul S.I.C. se realizează pentru sectoarele cadastrale 1 și 2, situate în partea de nord a satului Brătuleni, cuprinzând 20 de imobile, de 52 de parcele și 31 de construcții. Sectoarele cadastrale 1 și 2 sunt delimitate de 3 drumuri și de limita UAT Miroslava.

2.3 ACHIZIȚIA INFORMAȚIILOR NECESARE REALIZĂRII SISTEMULUI INFORMATIC CADASTRAL

Calitatea informației grafice, din punctul de vedere al preciziei, este esențială în realizarea oricărui proiect S.I.C. Acesta trebuie încărcat cu date grafice și alfanumerice culese în diferite moduri specifice fiecărui domeniu de interes.

Metodele de achiziție a datelor necesare unei aplicații SIC sunt multiple:

Achiziția datelor spațiale prin măsurători direct în teren și prelucrarea lor în vederea obținerii coordonatelor punctelor tuturor entităților

Achiziția datelor prin digitizarea planurilor topografice sau cadastrale existente

Achiziția datelor prin scanarea-digitizarea ortofotoplanurilor sau documentelor cadastrale existente

Utilizarea datelor digitale existente

Achiziția atributelor direct în teren și introducerea lor de la tastatură

2.3.1 Achiziția datelor spațiale prin măsurători direct în teren și prelucrarea lor în vederea obținerii coordonatelor punctelor tuturor entităților

Această metodă este una care necesită investiții considerabile și un timp îndelungat. Achiziția datelor prin măsurători direct în teren se utilizează când este necesară atingerea unei precizii ridicate pentru întocmirea planului cadastral numeric (digital) .

Măsurătorile directe reprezintă ridicări ale unor suprafețe de teren, în vederea evidențierii proprietăților sau pentru evidențierea, pe planuri la scară mare, a detaliilor planimetrice și altimetrice.

Cele 2 procedee de achiziție a datelor din măsurători directe sunt :

Achiziția datelor cu stații totale

Achiziția datelor cu echipamente G.P.S

Tehnologia G.P.S este foarte utilă pentru măsurători de precizie, care trebuie efectuate în zone inaccesibile.

2.3.2 Achiziția datelor spațiale prin digitizarea planurilor topografice sau cadastrale existente

Digitizarea este procesul prin intermediul căruia datele analogice ale hărții/planului sunt transformate în date vectoriale.

Metoda digitizării clasice este una din principalele surse de obținere a datelor necesare unei aplicații SIC. Operațiunea este una destul de lentă asa că implică o durată estimativ lungă de timp.

Eficiența metodei depinde de numeroși factori dintre care menționăm: pregătirea operatorului, calitatea materialului digitizat și capacitatea și performanța software-ului.

Digitizarea se face cu sau fără atașare de date alfanumerice.

2.3.3 Achiziția datelor spațiale prin scanarea-digitizarea ortofotoplanurilor sau documentelor cadastrale existente

Scanarea este procedeul cel mai rapid pentru obținerea datelor spațiale ce constă în transformarea informației hărții în informație numerică, utilizând un dispozitiv numit scaner. Acuratețea informației scanate folosind ca principală sursă ortofotoplanurile și planurile topografice și cadastrale vechi, este dată de rezoluția procesului de scanare. Rezoluția reprezintă numărul de puncte pe unitatea de lungime (dots/inch) iar rezoluția optimă este de 300-400 dpi, căreia îi corespund 12-16 pct/mm .

Aceasta este o metodă rapidă care consumă timp puțin și implică costuri mici , cu excepția necesității echipamentelor destul de complexe si programelor sofisticate.

2.3.4 Utilizarea datelor digitale existente

Planurile existente reprezintă o sursă importantă de date pentru orice proiect SIC deoarece conțin o cantitate mare de informații atât cantitativă cât și calitativă, disponibilă la diferite scări.

Folosirea diferitelor documente cadastrale existente implică utilizarea unor programe de conversie, reformatarea putându-se desfășura pe un interval de timp de la câteva minute la câteva ore, în funcție de cantitatea și calitatea datelor.

2.3.5 Achiziția atributelor direct în teren și introducerea lor de la tastatură

Informațiile necesare unui proiect SIC se culeg:

direct din teren prin realizarea de interviuri de către executantul lucrării cu proprietarii imobilelor privind: terenurile, drepturile de proprietate, categoriile de folosință, situația juridică a terenurilor, construcțiile etc. , date ce se trec în fișele de date a imobilelor;

din registrele cadastrale ale imobilelor;

din opisul alfabetic al titularilor drepturilor reale de proprietate;

din inventarele cu coordonatele punctelor de pe limita teritoriului administrativ, de pe limitele proprietăților,etc.

Introducerea lor în baza de date se face în general de la tastatură , moment în care se realizează și verificarea acestora sau prin transfer direct.

2.4 DEFINIREA ȘI ATAȘAREA SISTEMULUI DE PROIECȚIE

Sistemul de proiecție este modalitatea de reprezentare a suprafeței pământului pe o suprafață plană. Autodesk Map dispune de aproape toate sistemele de proiecție existente în lume.

2.4.1 Elementele caracteristice de bază ale proiecției azimutale perspective stereografice oblice conforme, pe plan secant unic – 1970

Sistemul de proiecție Stereografic – 1970 are la bază principiile și formulele aplicate în sistemul de proiecție Stereografic – 1930, definite de geodezul francez H.Roussilhe, în 1924. Parametrii proiecției stereografice-1970 au fost determinați în funcție de elementele elipsoidului de referință, de poziția punctului central Q0 (φo,λo) și de adâncimea planului secant unic față de planul tangent care trece prin punctul central.

Proiecția Stereografică-1970, fiind o proiectie azimutală perspectivă oblică conformă, pe plan secant unic, care păstrează nedeformate unghiurile, dar deformează radial, lungimile și suprafețele, prezintă următoarele elemente caracteristice sau parametri de bază:

A. Punctul central al proiecției (Q0)

Punctul central al proiecției este un punct fictiv (nematerializat pe teren), fiind situat aproximativ în centrul geometric al României, la nord de orașul Făgăraș, ceea ce permite încadrarea teritoriului de reprezentat într-un cerc cu raza de 400 km, care din punct de vedere principial satisface cerințele optime ale reprezentării cartografice .

Punctul central (Q0) care reprezintă originea axelor de coordonate plane este definit pe elipsoidul de referință prin coordonate geografice (0, 0), iar în planul proiecției stereografice 1970, prin coordonatele rectangulare plane origine (X0, Y0), și prin coordonate convenționale sau translate (X’0, Y’0), având următoarele valori:

0 = 46000`00„,000 LATITUDINE NORDICĂ

0 = 25000`00„,000 LONGITUDINE ESTICĂ GREENWICH

X0 = 0,000 m; X`0 = 500000,000 m

Y0 = 0,000 m; Y`0 = 500000,000 m

Elipsoidul de referință

Pentru proiecția STEREO – 1970 s-au folosit elementele de bază ale elipsoidului de referință Krasovski, determinate în anul 1940, fiind orientat la PULKOVO (Rusia), utilizate în sistemul de proiecție Gauss- Krüger, în perioada 1951-1973. Valorile numerice ale parametrilor geometrici de bază folosiți în mod frecvent în diferite calcule cartografice, se prezintă mai jos:

a = 6 378 245,00000 m = 1 : 298,3 = 0,003 352 329 869

b = 6 356 863,01877 m e2 = = 0,006 693 421 623

Raza medie de curbură a elipsoidului de referință KRASOVSKI pentru punctul central al proiecției stereografice – 1970 este: R0 = 6 378 956,681m.

Punctul central al proiecției Stereografice 1970 și organizarea administrativă a teritoriului României

C. Punctul fundamental al “Sistemului de coordonate 1942”

La adoptarea “sistemului de coordonate 1942”, s-a folosit un punct fundamental materializat în cadrul Observatorului astronomic din Pulkovo (Rusia), față de care s-au determinat coordonatele rectangulare plane ale rețelelor de triangulație și de poligonometrie.

Coordonatele geografice (, ) ale punctului fundamental sunt:

= 59046`18„,550 LATITUDINE NORDICĂ

= 30019`42„,090 LONGITUDINE ESTICĂ GREENWICH

În funcție de coordonatele geografice ale punctului fundamental, de azimutul acestuia față de un punct apropiat și de înălțimea suprafeței elipsoidului față de înălțimea geoidului din acest punct, s-a adoptat “sistemul de coordonate 1942” utilizat de România și de o serie de țări din Europa Centrală și de Est, între anii 1950 – 1990.

D. Adâncimea planului de proiecție secant unic Stereo–1970 (H)

În vederea reducerii deformărilor liniare și areolare, s-a adoptat planul secant unic-1970, la adâncimea:

H = – 3 189,478 m

față de planul tangent în punctul central al proiecției Q0(φo,λo), rezultând în urma intersectării cu sfera terestră de rază R0, a unui cerc al deformațiilor nule cu raza:

r0 = 201,718 km.

E. Deformațiile liniare relative pe plan secant unic – 1970

Deformația regională pe unitatea de lungime (1Km) în planul secant unic-1970 este de -0,25 m/km în punctul central, după care scade în valoare negativă până la distanța de 201,718 km. unde înregistrează valoarea zero, pe cercul de deformație nulă.

În exteriorul cercului de deformație nulă, deformația liniară relativă crește pozitiv până la +0,25 m / km la distanța de circa 285 km, de punctul central, iar în continuare până la +0,637 m / km la distanța de 385 km.

Proiecția STEREO-70 satisface precizia reprezentărilor în plan pentru scările: 1:2000, 1:5000 și 1:10000, în zonele unde deformația regională a lungimilor nu depășește 0,15 m / km.

F. Sistemul de axe de coordonate plane (X, Y)

Originea sistemului (O) reprezintă imaginea plană a punctului central al proiecției Q0(φ0, λ0), fiind situat aproximativ în centrul țării, unde:

axa absciselor(XX`) orientată pe direcția Nord-Sud reprezintă imaginea plană

a meridianului punctului central Qo, de longitudine λ0=250.

axa ordonatelor(YY`) orientată pe direcția Est-Vest, reprezintă tangenta la

proiecția paralelei punctului central Qo, de latitudine φ0=460.

Pentru lucrările topo-cadastrale și pentru unele calcule cartografice se folosește sistemul convențional de axe, care a rezultat din translarea sistemului cu originea în punctul O (X0=0.000 m și Y0=0.000 m) cu câte +500000.000 m spre Vest și respectiv spre Sud, obținându-se punctul O’ cu X0 =500 000,000 m si Y0=500 000,000 m

Sistemul de axe de coordonate plane Stereo – 1970

G. Modulul sau coeficientul de reducere la scară ( C= mo)

Pentru transformarea coordonatelor plane stereografice (X,Y) din planul tangent, în planul secant al proiecției, paralel cu cel tangent, precum și pentru alte calcule cartografice, se folosește modulul sau coeficientul de reducere la scară, de valoare constantă:

m0= 0,999750000

H. Modulul sau coeficientul de revenire la scară (C`=)

Pentru transformarea inversă a coordonatelor plane stereografice (X,Y) din planul secant al proiecției, în planul tangent și pentru alte calcule cartografice se utilizează coeficientul de revenire dat de relația:

C`==1.000 250 063

2.4.2 Atașarea sistemului de proiecție

Sistemul de proiecție este o metodologie, care conține un ansamblu de reguli de reprezentare în plan pe baza unui algoritm matematic, a suprafeței unui teritoriu (țări).

În vederea integrării de date din alte sisteme sau pentru a exporta date către acestea, proiectului S.I.C. îi pot fi atașate diferite sisteme de proiecție. Utilizarea unui anumit sistem de proiecție pentru reprezentarea cartografică a teritoriului unei țări sau regiuni se face în funcție de configurația terenului și astfel încât deformațiile să fie minime.

În cadrul platformeri Autodesk Map se pot defini diferite sisteme de proiecție prin intermediul unor funcții specializate. Integrarea datelor într-un proiect SIC se realizează automat, prin transcalculul datelor din sistemul de proiecție al desenelor sursă în sistemul de proiecție al proiectului.

Pentru atașarea sistemului de proiecție se lansează comanda: „Map-Coordinate Systems –Assign Global Coordinate System”.

Este lansată fereastra „Coordinate System – Assign”, de unde se selectează sistemul de coordonate dorit. În cazul de față, se alege opțiunea „România Stereo” și apoi se apasă butonul OK, pentru a confirma selecția. Astfel sistemul de coordonate selectat este afișat pentru atașare. Se apasă butonul OK pentru a confirma codul selectat și pentru a încheia procedura de atașare a sistemului de coordonate proiectului în lucru.

2.5 INSERAREA ȘI GEOREFERENȚIEREA PLANULUI CADASTRAL

2.5.1 INSERAREA PLANULUI CADASTRAL

Inserarea unei imagini în mediul curent de lucru se poate face în trei moduri:

prin folosirea funcției de inserare din mediul AutoCAD;

prin folosirea funcției de inserare din mediul Autodesk Map;

prin folosirea funcției de inserare din mediul Raster Design.

În cadrul proiectului de diplomă s-a realizat inserarea planului cadastral al intravilanului satului Brătuleni, comuna Miroslava, județul Iași cu ajutorul funcției de inserare din mediul Autodesk Map.

Pașii de lucru sunt următorii:

se activează procesul din Map-Image-Insert, care lansează fereastra de căutare și selecție a imaginii scanate Insert Image;

se selectează fișierul imagine și se activează butonul Open care deschide fereastra Image Corellation;

Fereastra Image Corellation conține două meniuri Source si Insertion, care conține coordonatele x, y, z, ale punctului de inserare, unghiul de rotire, scara de inserare precum și un buton Pick prin activarea căruia se poate insera imaginea prin punctare cu mouse-ul.

2.5.2 GEOREFERENȚIEREA PLANULUI CADASTRAL

Georeferențierea este procesul specific mediului SIC prin intermediul căruia informația grafică digitală este adusă pe poziția ei spațială.

Punctele care se utilizează în procesul de georeferențiere sunt cele care au coordonate cunoscute. Pentru georeferențierea oricărei imagini sunt necesare minim trei puncte.

Pentru georeferențierea imaginilor scanate se pot folosi următoarele puncte :

coordonatele colțurilor trapezului;

punctele de intersecție dintre rețeaua rectangulară (kilometrică) și cadrul geografic;

punctele de intersecție dintre liniile rețelei rectangulare;

punctele din rețeaua geodezică care au reper fotogrammetric pe plan;

orice alt punct pentru care exista corespondență între plan și realitate;

Pentru proiectul SIC al teritoriului din comuna Miroslava, sat Brătuleni georeferențierea s-a realizat în mediul Autodesk Map 2012.

Mediul Autodesk MAP 2012 are o funcție de georeferențiere care constrânge riguros informația digitală tip vector, iar pe cea tip raster o constrânge cu erori mai mari. Există un software al aceleași firme numit Raster Design specializat pe lucrul cu imagini raster inclusiv georeferențierea acestora.

Pentru începerea procedurii de georeferențiere se procedează astfel :

se lansează funcția de georeferențiere Map-Tools-Rubber Sheet;

se selectează pe rând toate punctele de coordonate cunoscute și se relaționează cu corespondentele lor de pe plan

după ce se va repeta operațiunea pentru un număr suficient de puncte informația va fi constrânsa pe poziția ei spațială

Schema georeferențierii imaginii planului scanat

Mediul GTX este un software specializat pentru lucrul cu imagini raster ,vectorizare și și georeferențiere riguroasă pe un număr nelimitat de puncte. Software-ul se instalează pe platforma AutoCAD și interacționează foarte bine cu aceasta.

Pentru georeferențierea riguroasă s-au folosit următoarele puncte :

colțurile cadrului geografic;

punctele de intersecție dintre cadrul geografic și caroiajul kilometric.

Procesul de georeferențiere se desfașoară astfel:

se lansează funcția de georeferențiere „GTX Enhance – Warp” care activează fereastra Image Warp Dialog;

se activează butonul „Add Points Pairs” pentru a începe procesul de punctare;

după terminarea punctării confirmă apăsând „Enter”, lucru care determină afișarea ferestrei „Image Warp Dialog”, ce conține în fanta „Coordinate List Table” , coordonatele duble ale punctelor folosite în procesul de georeferențiere;

se apasă butonul „Warp” pentru începerea procesului de transcalcul.

2.6 ACHIZIȚIA DATELOR GRAFICE

Informația grafică este transformată în format digital tip vector din format analogic prin intermediul procesului de vectorizare. Această transformare se efectuează pentru reprezentarea cu acuratețe a limitelor parcelare și pentru manipularea cu ușurință a informației în mediul SIC.

Achiziția datelor este etapa proiectului în care:

se identifică și se analizează sursele de date;

se stabilesc modurile de colectare a datelor și se colectează datele;

Vectorizarea se poate realiza în mod automat, semiautomat și manual – prin digitizare.

Procedura automată și semiautomată folosește hărți scanate și funcții de vectorizare care recunosc contururile și le transformă în entități vectoriale, în limitele impuse de niște parametri predefiniți.

Digitizarea este un proces de achiziție a datelor de pe planuri și hărți, cu transformarea acestora în format digital vectorial.

Structurile de date vector presupun anumite avantaje:

oferă o precizie ridicată de reprezentare;

editare entităților grafice este facilă;

permite realizarea de legături între entități , premițându-se astfel realizarea topologiilor;

permite lucrul pe straturi;

volum de date restrâns;

În cadrul proiectului de diplomă s-a procedat la achiziția datelor grafice de pe planul cadastral al intravilanului satului Brătuleni, comuna Miroslava, județul Iași conform tehnologiei disponibile astăzi, digitizarea realizându-se în spațiul ecranului, utilizând ca platformă de lucru, platforma Autodesk Autocad Map 3D.

Vectorizarea datelor de pe suprafața planului cadastral presupune :

setarea mediului de digitizare ;

digitizarea propriu-zisă .

2.6.1 Definirea straturilor de lucru (layere)

Structurarea entităților spațiale pe layere se face în funcție de anumiți factori prestabiliți, pentru a putea fi folosită informația în cât mai multe aplicații din diferite domenii.

Clasa de reprezentare a entității (punct, linie, poligon) este un factor foarte important care impune straturi separate de stocare. Un alt factor care trebuie luat în considerare la definirea straturilor de lucru este tematica entităților. Entitățile tematice se vor organiza pe straturi diferite deoarece diferă atributele acestora.

Fișierul AutoCAD cu planul cadastral al sectoarelor cadastrale 1 și 2 ale satului Brătuleni din Comuna Miroslava va conține următoarele layere (straturi informaționale) :

0- layer implicit

construcții – culoarea neagră

parcele – culoarea albastru

numerotare-culoarea negru

raster – pe acest layer se află rasterul

sector_cadastral0 – pe acest layer se află drumurile (culoarea verde)

2.6.2 Setarea mediului de digitizare

Digitizarea este un proces simplu însă necesita atenție,un interval considerabil de timp și concentrare la operatia de punctare și de atașare a datelor. Digitizarea în spațiul ecranului este mai avantajoasă deoarece, datorită funcțiilor de mărire (ZOOM) a informației grafice, precizia de punctare este mai bună si racordările sunt mai precise.

Digitizarea în spațiul ecranului se poate face în două moduri:

Digitizare cu atașare de date obiect ( Object Data );

Digitizare fără atașare de date obiect.

Digitizarea datelor s-a facut fără atașare de date alfanumerice, urmând ca acestea să fie atașate ulterior prin baza de date externă. În aplicația SIC pentru sectoarele 1 și 2 ale intravilanului satului Brătuleni, comuna Miroslava a fost setată opțiunea linear pentru elementele tip linie conform straturilor definite la pragul anterior.

Procedura constă în lansarea din meniul „Map” a comenzii „Data Entry – Digitize”

2.7 EDITAREA DATELOR GRAFICE ȘI CREAREA TOPOLOGIEI

2.7.1 Curățarea datelor grafice

Prelucrarea (editarea) datelor grafice este un proces prin intermediul căruia informația grafică vector este pregătită pentru faza finală de interogare în aplicația SIC.

Prelucrarea datelor este etapa în care prin intermediul diverselor funcții specializate:

se realizează curățarea datelor;

se realizează integrarea datelor în sistem;

se crează topologiile;

Curățarea desenului reprezintă modul de eliminare a erorilor rezultate în urma digitizării.

Pașii necesari realizării acestui proces sunt: Map – Tools – Drawing Cleanup. Se va lansa ferestra Drawing Cleanup – Select Object unde vor fi alese opțiunile de curățare a desenului.

Funcția Cleanup Actions prezintă parametrii de curățare a erorilor și opțiunile de selecție.

Cleanup Actions în care sunt afișate funcțiile de curățare a erorilor;

Selected Actions în care sunt transferate funcțiile pentru fiecare tip de eroare prin acționarea butonului Add

Cleanup Parametres în care se va defini mărimea toleranței, care va fi folosită pentru eliminarea erorii selectate.

Funcțiile disponibile pentru eliminarea erorilor sunt:

Delete Duplicates – elimină liniile duble aflate la o distanță impusă prin toleranță;

Erase Short Object – elimină obiectele grafice scurte situate sub o toleranță impusă;

Break Crossing Object – întrerupe două linii care se intersesctează și crează un nod;

Extend Undershoots – prelungește o linie mai scurtă până în punctul de intersecție cu o altă linie;

Apparent Intersection – prelungește două linii până în punctul lor de intersecție, aflat sub o toleranță impusă;

Snap Clustered Nodes – unește în același nod capete de linii situate într-o toleranța dată;

Disolve Pseudo Nodes – elimină nodurile false;

Erase Dangling Objects – șterge capete de linii aflate în afara unor contururi poligonale;

Simplify Objects – elimină unele dintre vertexturile unei polilinii;

Zero Length Object – șterge obiectele cu lungime zero;

Weed Polylines – reduce numărul de puncte ale unei polilinii 3D.

Funcția Error Markers conține opțiuni de selecție a simbolului de reprezentare și a culorii pentru fiecare tip de eroare și este activă doar prin selectarea opțiunii Interactive din cadrul ferestrei funcției Select Actions.

În cadrul proiectului SIC trebuie să se verifice dacă planul inserat, georeferențiat și digitizat conține diverse erori de digitizare urmând ca acestea să fie corectate prin intermediul procesului de curățare.

Trebuie să se analizeze și să se corecteze dacă :

nu au fost digitizate datele corect ( să nu lipsească date sau să existe un surplus de informații);

caracteristicile nu se conectează;

există mai multe etichete pe un poligon;

poligoanele nu se închid;

identificatorii nu sunt unici;

arcele nu se conectează cu alte arce;

2.7.2 Numerotarea cadastrală a parcelelor în vederea realizării unei aplicații SIC pentru sectoarele cadastrale 1 și 2 ale intravilanului Brătuleni, comuna Miroslava, județul Iași

Din punct de vedere cadastral imobilele se numerotează cu cifre arabe de la 1 la n, începând din partea de N-V a sectorului cadastral numărul 1 și se continuă în sens crescător parcurgându-se sectorul în zig-zag pană se ajunge în partea de S-V sau S-E a sectorului. Se procedează astfel pentru toate sectoarele cadastrale. Numerele cadastrale se scriu aproximativ în centrul imobilelor.

Pentru aplicația S.I.C. ce se constituie pentru sectoarele cadastrale 1 și 2 ale intravilanului satului Brătuleni, comuna Miroslava, județul Iași s-au numerotat imobilele începând cu numărul cadastral 1 până la imobilul cu numărul 20. În cadrul fiecărui imobil s-au numerotat parcelele componente prin etichete text de tipul „Single Line Text”, cu cifre arabe de la 1 la n, cifrele fiind urmate de simbolul categoriei de folosință.

Pentru exemplificare, pentru imobilul cu numărul 1, se notează parcelele 1/1CC, 1/2F, 1/3A, 1/4F și 1/5L. Pentru parcela 1/1CC, se numerotează construcțiile existente prin eticheta 1/C1, 1/C2, 1/C3 și 1/C4.

2.7.3 Crearea topologiilor

Topologia reprezintă un set de relații dintre grupuri de noduri, legături și poligoane. Definirea unei topologii reprezintă de fapt stabilirea de conexiuni între aceste elemente. Topologiile se realizează numai după aplicarea procesului de curățare a desenului folosind funcțiile Drawing Cleanup

Există trei tipuri de topologii:

Topologia de nod (Node)

Topologia de rețea (Network)

Topologia poligonală (Polygon)

Topologia de nod este un sistem de obiecte punct (noduri), relaționate, folosit pentru a analiza legăturile dintre aceste puncte (de exemplu borne geodezice, fântâni etc). Într-o topologie de nod datele sunt atașate fiecărui punct.

Topologiile de rețea sunt sisteme alcătuite din noduri interconectate prin obiecte grafice de tip polilinii, arce sau linii și care sunt numite legături. Elementele grafice de tip retea cărora li se aplică topologia de rețea sunt:

rețelele de distribuție

rețeaua hidrografică

rețeaua de drumuri (străzi)

Topologia poligonală reprezintă un ansamblu de poligoane, alcătuit din legături care formează contururi poligonale și opțional poate conține noduri. Topologia poligonală se aplică tuturor elementelor grafice care reprezintă contururi închise cum ar fi:

folosințe

soluri

construcții

Relațiile topologice explicitează legăturile dintre datele spațiale ale unui plan digital. În urma creării topologiei se obține tabelul cu atributele descriptive ale stratului.

Pașii necesari definirii unei topologii sunt următorii:

1. Map – Topology – Create

Se lansează fereastra de creare a topologiei Create Node Topology-Select Topology Type

Se va alege tipul de topologie dorit (Node, Network, Polygon)

Pentru crearea topologiilor „parcele” și „construcții” din proiectul de diplomă s-a folosit topologia de tip poligon .

Relațiile topologice explicitează legăturile dintre datele spațiale ale unui plan digital. În urma creării topologiei se obține tabelul cu atributele descriptive ale stratului (tabelul Statistics).

În fereastra Workspace, în zona Topologies, este afișat numele topologiei însoțit de simbolul topologiei poligonale.

2.8 PROIECTAREA BAZEI DE DATE ÎN MICROSOFT OFFICE ACCESS

Baza de date este un ansamblu structurat de date înregistrate pe suporturi accesibile calculatorului, pentru a satisface simultan mai mulți utilizatori de o manieră selectivă și în timp util.

Într-o bază de date există o interdependență logică între date stabilită cu ajutorul relațiilor.

O bază de date presupune următorul conținut: descrierea datelor și inregistrarea datelor.

Sistemele de Gestiune a bazelor de date gestionează colecții de date organizate în baze de date.

SGBD trebuie să asigure confidențialitatea datelor prin restricționarea dreptului de acces precum și integritatea acestora, dar și accesarea facilă a datelor de către utilizatorii autorizați.

La proiectarea unei baze de date este important ca datele și organizarea lor să aibă un conținut și o structură standardizate, care să asigure realizarea aplicațiilor, în funcție de cerințele beneficiarilor.

Sistemul de gestiune a bazelor de date ACCESS face parte din pachetul de aplicații Microsoft Office și funcționează pe platforma sistemului de operare Windows.

Realizarea de baze de date in mediul Access prezintă o serie de avantaje:

Permite utilizarea bazei de date create de către unul sau mai mulți utilizatori

Se poate realiza exportul/importul de date către alte baze de date ale altor aplicații Office sau alte SGBD-uri ( Dbase, FoxPro )

Interfața este ușor de utilizat și intuitivă

Oferă suport tehnic în utilizarea și dezvoltarea bazei de date

Baza de date poate fi interogată în două moduri: graphic sau folosind limbajul SQL

Baza de date ce este creată în mediul Access este salvată cu extensia MDB ( Management Data Base) și prezintă următoarele componente ( obiecte ) :

Tabelele:sunt obiecte foarte importante ale bazei de date în a căror structură se memorează înregistrările

Interogările:permite,pe baza unor criterii,extragerea de informații

Formulare:interfețe pentru a se putea verifica introducerea corectă a datelor

Rapoarte:sunt utilizate pentru a genera informații din baza de date rezultate prin procesul de interogare

Module:secvențe de programe realizate în limbajul VBA

Macrouri:grupuri de funcții ale mediului Acces care măresc viteza de lucru a utilizatorului

Proiectarea bazei de date alfanumerice se face în mediul Microsoft Office Access 2013 și constă în :

structurarea datelor pe tabele ;

definirea atributelor câmpurilor tabelelor și a tipului de date din fiecare câmp;

relaționarea tabelelor;

încărcarea datelor în tabele;

2.8.1 Proiectarea tabelelor și structurarea datelor în cadrul acestora

Tabelele reprezintă unul din elementele constructive fundamentale ale unei baze de date. Proiectarea tabelului constă în definirea câmpurilor acestuia și a tipului de date caracteristice fiecărui câmp.

Fiecare tabel care se proiectează trebuie să conțină:

un cod unic de identificare (cheie primară);

numele câmpurilor (atribut);

cheie externă (dacă se relaționează cu un alt tabel).

Baza de date alfanumerică atașată planului în formă vectorizată al sectoarelor 1 și 2 din intravilanul satului Brătuleni, comuna Miroslava a fost creată având la bază informația primară existentă pe planurile cadastrale. S-a definit astfel o bază de date in mediul Access cu numele BD_Brătuleni, în care s-au creat 22 tabele ce conțin date despre diverse subiecte. Fiecare înregistrare dintr-un tabel, care este compusă din câmpuri, prezintă informații despre un anumit element.

O înregistrare este denumită în mod obișnuit rând, iar un câmp este denumit coloană. Asupra unui tabel din baza de date se pot efectua diferite modificări cum ar fi:

adăugarea de înregistrări;

ștergerea de înregistrări;

căutarea de înregistrări;

modificarea conținutului unei înregistrări;

Tabelele create cu numele câmpurilor, tipului de data pentru atribut și cu descrierea fiecărui câmp sunt prezentate în figurile care urmează:

2.8.2 Crearea relațiilor bazei de date

O relație se mai numește și tabel bidimensional. În vederea accesării simultane a informațiilor din mai multe tabele este necesară crearea de relații standard între acestea. La definirea și utilizarea unui astfel de tabel se operează cu conceptele: tabel, atribut, cheie primară și cheie externă.

Cheile primare și externe din structura tabelelor stau la baza creării legăturii dintre tabele.

Caracteristicile unui atribut sunt:

Unicitate: două înregistrări nu pot avea aceeași valoare;

Obligatoriu: prezența unei valori este sau nu obligatorie;

Domeniul de definiție: trebuie să fie precizat un interval al valorilor;

Tipul de valoare: text, numeric, dată calendaristică, etc.;

Relaționarea presupune selectarea cu mouse-ul a cheii primare a primului tabel, prinderea acesteia și așezarea peste cheia externă din cel de-al doilea tabel. Apare fereastra „Edit Relationships”, unde se bifează „Enforce Referencial Integrity„ și „Create„.

Relaționarea tabelelor constă în crearea de legături între tabelele bazei de date „BD_Brătuleni”,înainte de introducerea datelor, pentru realizarea unor formulare și a încărcării acestora cu date.

Relaționarea tabelelor are la bază restricții de integritate referențială ce presupun că mai întâi trebuie introduse înregistrările în tabelul sursă iar apoi se adaugă valoare pentru atribut în celălalt tabel.

Între tabelele unei baze de date se pot realiza trei tipuri de relații:

Unul la mai mulți: unei înregistrări dintr-un tabel îi corespund mai multe înregistrări în alt tabel

Unul la unu: unei înregistrări dintr-un tabel îi corespund același număr de înregistrări în alt tabel

Mai mulți la mai mulți: sunt asocieri libere

În baza de date creată s-a folosit tipul de relație unu la mai mulți.

Spre exemplu, între tabelul „S_cadastral” și tabelul „Imobile” s-a definit relația „unu la mai mulți”, adică teritoriul unui sector cadastral cuprinde mai multe imobile. Pentru relaționare, se accesează din meniul de bare următoarea procedură: „Database Tools –Relationships”.

2.8.3 Definirea și încărcarea datelor în formulare

Formularele sunt machete folosite în scopul adăugării, modificării, ștergerii sau consultării datelor din tabelele bazei de date Access. Deși aceste operațiuni se pot realiza și în mod direct prin intermediul tabelelor, se preferă utilizarea formularelor pentru o viteză mai mare de lucru.

Utilizarea formularelor oferă următoarele avantaje:

Ușurează lucrul cu datele prin folosirea unei interfațe ușoare și accesibile;

Se pot actualiza mai multe tabele simultan doar dintr-un singur formular;

Accesul la tabelele bazei de date este limitat de formulare care totodată au rolul de a elimina erorile în procesul de introducere a datelor.Pentru fiecare tabel s-a realizat câte un formular.

Pentru crearea unui formular se face din meniul Create-Blank Form,care lanseaza o fereastră cu o anexă ce afișează toate tabelele. Se selectează tabelul dorit (Imobile) și se selectează câmpurile acestuia. Dacă tabelul conține o cheie externă (Imobile_S_cadastral_ID), atunci se va selecta din tabelul S_cadastral câmpul cu denumirea sectorului cadastral în care sunt dispuse respectivele imobile pentru a ușura procedura de încărcare a datelor.

In cadrul bazei de date BD_Brătuleni creată pentru sectoarele cadastrale 1 și 2 ale intravilanului satului Brătuleni, comuna Miroslava s-au proiectat 22 de formulare ce urmează a fi încărcate cu date alfanumerice.

proiectări

Tabelele bazei de date BD_Brătuleni ce prezintă date alfanumerice sunt:

Tabelul „Adresă” prezintă 20 înregistrări;

Tabelul „C_acoperiș” prezintă 12 înregistrări;

Tabelul „C_destinație” prezintă 5 înregistrări;

Tabelul „C_fundație” prezintă 6 înregistrări;

Tabelul „C_zidărie” prezintă 4 înregistrări;

Tabelul „Categorie_drum” prezintă 5 înregistrări;

Tabelul „Construcții” prezintă 31 înregistrări;

Tabelul „Drumuri” prezintă 9 înregistrări;

Tabelul „Folosințe” prezintă 13 înregistrări;

Tabelul „Imobile” prezintă 20 înregistrări;

Tabelul „Județ” prezintă 42 înregistrări;

Tabelul „Localitate” prezintă 13 înregistrări;

Tabelul „Parcele” prezintă 52 înregistrări;

Tabelul „Pr_tip” prezintă 6 înregistrări;

Tabelul „Proprietari” prezintă 20 înregistrări;

Tabelul „Regim_înălțime” prezintă 5 înregistrări;

Tabelul „S_cadastral” prezintă 12 înregistrări;

Tabelul „Suprafața_de_rulare_drum” prezintă 5 înregistrări;

Tabelul „T_destinație” prezintă 5 înregistrări;

Tabelul „Țări” prezintă 28 înregistrări;

Tabelul „U_admin” prezintă 98 înregistrări;

Tabelul „Act_doveditor_drept_de_proprietate” prezintă 4 înregistrări;

2.8.4 Interogarea datelor în mediul de date Access

Interogările reprezintă operații de selecție a informației după anumite criterii stabilite de utilizator în vederea satisfacerii unor cereri . Scopul interogării este acela de a selecta și de a aduce într-un singur loc toate informațiile despre proprietari, folosințe sau parcele aflate în baza de date externă.În urma interogării rezultă un nou tabel în baza de date, prezentat sub forma unei foi de răspuns.

Interogarea poate avea ca sursă unul sau mai multe tabele sau chiar o altă interogare pentru a regăsi și extrage informații dupa dorința utilizatorului.Această se utilizează în vederea:

Structurării informației după anumite criterii cerute;

Actualizarea bazei de date

Realizarea unor reprezentări grafice

Regăsirea informației în baza de date

Interogarea bazei de date în Access se face cu ajutorul comenzii: „Create-Query Wizard –Simple Query Wizard- OK”.

Rezultatul interogării bazei de date externe BD_Brătuleni se poate vizualiza în anexa numărul

2.8.5 Atașarea bazei de date Acces la proiectul SIC

Legătura informațiilor alfanumerice cu obiectele grafice se realizează prin atașarea bazei de date Access la proiectul SIC. Autodesk Map prezintă o interfață accesibilă utilizatorului și eficientă care permite utilizarea următoarelor tipuri de baze de date: Microsoft Access, Dbase, Microsoft Excel, Oracle,Paradox, Microsoft Visual FoxPro și SQL Server.

Atașarea bazei de date externe BD_Brătuleni la proiectul SIC realizat pentru intravilanul satului Brătuleni, comuna Vorona se realizează prin aducerea bazei de date ,,BD_Brătuleni” în mediul SIC cu comenzile: Map-Database-Data Source-Attach și se selectează din locația acesteia. Baza de date atașată va fi afișată în fereastra Workspace.Aceasta poate fi manipulată ,completată ,dar nu poate fi proiectată, deci este imposibilă crearea de tabele sau adăugarea/ștergerea de coloane.

2.8.5.1 Definirea, +generarea și verificarea legăturilor

Crearea relațiilor între obiectele desenate și înregistrările din baza de date externă se face prin definirea a două legături:

O legătură ( Link Template ) realizată între baza de date și fișierul desen;

O legătură între înregistrările din baza de date și obiectele grafice;

Definirea legăturilor presupune legătura tabelului cu proiectul SIC astfel se redă calea către sursa de date. Acest proces se realizează pentru ca aplicația S.I.C. să recunoască tabelul ca parte componentă a aplicației.

În cadrul prezentului proiectului de diplomă, se atașează baza de date externă BD_Brătuleni la planul cadastral în formă vectorizată și se definesc două link template-uri : „T_L_Proprietari” prin intermediul cheii de identificare unică „Parcele_nr_cad” și „ T_L_Construcții” prin selectarea cheii „Construcții_nr_cad”.

Pașii de lucru sunt următorii: se lansează comanda din meniul „Map-Database-Define Link Template”, se alege tabelul „Proprietari Query” și se selectează câmpul „Parcela_Nr_Cad”, se apasă OK.

În mod analog se definește legătura și pentru tabelul „Construcții Querty”

DESEN

Generarea legăturilor se face în mod automatizat și are scop atașarea informației atribut, informației grafice.

Pașii de lucru sunt următorii:

Map-Database-Generate Links

apare fereastra Generate Data Links

se selecteaza Text, Create Database Link și Link must exist ,OK.(fig.7.3)

se selectează All,încărcându-se astfel baza de date;

În cadrul proiectului de diplomă s-au generat legăturile între datele din tabelele „Proprietari Query și „ Construcții Query” și informația grafică.

DESEN

Vizualizarea entităților grafice ce au fost legate la baza de date externă„BD_Brătuleni” se face cu ajutorul interfețe Data View.

Verificarea legăturilor este un pas obligatoriu în cadrul atașării unei baze de date pentru a vedea dacă toate entitățile grafice sunt legate de baza de date ,,BD_Brătuleni”, sau dacă toate înregistrările din baza de date sunt legate la entitățile grafice.

Etapele de lucru sunt următoarele:

în partea stângă se dă click pe Queries;

se intră în tabelul „Proprietary Query” –Data View;

în comanda Highlight se bifează AutoHighlight, Auto Zoom, Auto Select;

se utilizează funcția Highlight Records-Select Objects;

Astfel s-au bifat opțiunile din meniul Highlight pentru autoiluminare, autourmărire și autoselecție a entităților și s-a selectat o înregistrare din tabel. Rezultatul va fi cel din figura 3.35.

Verificarea am făcut-o atât pentru tabelul „Proprietari Query cât și pentru tabelul „ Construcții Query” prin selectarea unor etichete număr cadastral, care a avut ca rezultat afișarea proprietarilor acelor entități.

2.8.5.2 Transmiterea datelor din centroid în conturul poligoanelor parcelelor și Transferarea datelor Object Data în baza de date Access

Pentru a putea vizualiza prin interogare și conturul poligonal al parcelei se realizează transmiterea datelor din centroid în conturul poligoanelor parcelelor.

Transmisia datelor din centroid în poligon se face prin comanda:

Map-Topology-Create Close Polylines

DESEN

Transferarea datelor Object Data în baza de date Access se realizează pentru ca întreaga bază de date să se afle într-un singur format, astfel se vor transfera tabelele Object Data TPMCNTR_Proprietari și TPMCNTR_Construcții în baza de date externă ,,BD_Brătuleni”.

Etapele de lucru sunt următoarele:

Se lansează „Map-Tools-Convert Object to Database Links”

Se apasă „Define Link Template – OK”;

Se confirmă apăsând butonul „Proceed”

Pentru exemplificare se prezintă tabelul TPMCNTR_Proprietari transferat în baza de date. În mod analog se procedează și pentru tabelul TPMCNTR_Construcții.

2.9 INTEROGĂRI ÎN MEDIUL S.I.C.

Interogările sunt mecanisme de selecție după anumite criterii, a datelor grafice și alfanumerice pentru regăsirea și afișarea acestora. Legătura dintre elementele grafice și datele alfanumerice stă la baza realizării interogărilor.

Mediul Autodesk Map permite interogarea de date din desene multiple și face posibilă definirea de interogări, salvarea și accesarea lor mai târziu.

O interogare definește un subset de obiecte, care respectă o serie de condiții, și care vor fi aduse în sesiunea de desenare curentă.

Tipurile de interogări care sunt accesate din zona Query Type sunt următoarele:

Interogare după tipul Location;

Interogare după tipul Property;

Interogare după tipul Data;

Interogare după tipul SQL;

Lansarea ferestrei pentru definirea interogărilor se face după atașarea desenului sursă, prin utilizarea comenzilor Map-Query-Define Query

desen

Location codition (condiție de localizare) – regăsește funcțiile de localizare a obiectelor din desenele sursă. Condițiile de localizare se bazează pe coordonatele obiectelor din desenele sursă.

În cadrul proiectului am făcut o interogare de tip Location prezentată în figura de mai jos.

Property condition (condiții de proprietăți) – folosește drept criterii de selecție caracteristicile obiectelor ; regăsește funcțiile proprietăților standard precum, culoare, tip de linie, grosime linie, layer etc.

În cadrul proiectului am făcut o interogare de tip Property prezentată în figurile de mai jos

Data condition (condiții de date) – folosește informațiile textuale pentru afișarea selectivă a obiectelor grafice; regăsește informații despre date din tabelele dată obiect, atribute block, sau valori ale coloanelor key dintr-o tabelă de date externă. Datele alfanumerice folosite în procesul de interogare sunt : datele atribut ale entităților bloc (Attribute), datele obiect (Object Data) afișate entităților grafice, legături la baza de date externe (Database Link).

În cadrul proiectului s-a făcut o interogare de tip Data după parcela cu numarul cadastral 627CC, parcele care reprezintă intravilanul satului Vutcani,prezentatăîn figura de mai jos

SQL condition( condiții SQL) – regăsește funcțiile valorilor atributelor dintr-o tabelă de date externă. SQL furnizează un limbaj comun de accesare a datelor din baza de date, definite în aplicații diferite.

În cadrul proiectului am făcut o interogare de tip SQL prezentată în figura de mai jos