REALIZAREA BAZEI DE DATE GRAFICE PENTRU DOMENIUL IMOBILIAR MODULUL 1 [301706]

[anonimizat]-

Student: [anonimizat], grupa 1

2014-2015

DISCIPLINA: CADASTRU 2

Anul IV: MǍSURǍTORI TERESTRE ȘI CADASTRU

Semestrul: 7

Anul universitar: 2014-2015

[anonimizat] 1

Să se rezolve următoarele cerințe:

Georeferențierea unei planșe la scara 1:500, în format digital **.tif, [anonimizat] a unui sector cadastral (ales asftel încât să încapă pe un format A4 – când este tipărit la scara 1:500), [anonimizat]-un inventar a [anonimizat] a sectorului cadastral;

[anonimizat], efectuarea numerotării cadastrale a [anonimizat];

[anonimizat], [anonimizat];

Completarea formularului ”Fișa bunului imobil” (elemente specifice sistemului informațional al fondului imobiliar – 2 exemplare, imobile cu destinații diferite);

Întocmirea “Planului de amplasament și delimitare a imobilului” (2 proprietăți);

Utilizarea aplicației “GenerareCP.msi (destinată persoanelor fizice și juridice autorizate să realizeze lucrări de specialitate în domeniul cadastrului pe teritoriul României)

(http://www.ancpi.ro/pages/download.php) pentru crearea fișierelor .cp pentru 2 imobile;

[anonimizat];

Obținerea Planului topografic de bază la scara 1:500 și a Planului cadastral de bază la scara 1:500;

Utilizarea adresei: http://www.gisportal.ro/Bucuresti/index.html pentru vizualizarea zonei de lucru și tipărirea acesteia astfel încât să poată fi identificate adresele poștale;

Utilizarea adresei: http://www.bing.com/maps/ pentru vizualizarea în modul “Aerial” și “Bird’s eye a zonei studiate”;

Utilizarea aplicației web: http://maps.google.com/ pentru vizualizarea imobilelor pe fotografiile Google și trimiterea unui e-mail unui prieten cu un link la harta sectorului cadastral;

Documentare la adresa http://www.pmb.ro/servicii/urbanism/pug/pug.php pentru încadrarea zonei studiate în Unitatea Teritorială de Referință (UTR) corespunzătoare, conform Planului Urbanistic General al municipiului București;

Documentare la adresa: http://www.pmb.ro/harti/zonarea_fiscala/zonarea_fiscala_2004.php pentru zonarea fiscală a sectorului cadastral avut în lucru;

Consultarea hărților de zgomot la adresa http://www.pmb.ro/harti/harta_zgomot/harta_zgomot.php și stabilirea nivelului de poluare fonică;

Stabilirea unui traseu între zona de lucru și Facultatea de Geodezie utilizând harta interactivă http://hip.pmb.ro/hip5/;

Exportarea zonei de lucru de la adresa http://www.openstreetmap.org/ în diferite formate (jpeg, png, xml)

CONȚINUTUL FINAL AL MODULULUI 1 AL PROIECTULUI

Lucrarea în format Microsoft Office Word (.docx), [anonimizat] “printscreen”uri, [anonimizat], anexele aferente cerințelor temei;

Fișa bunului imobil în format Microsoft Office Excel (.xlsx);

Planul de amplasament și delimitare a imobilului în format dwg și pdf;

Fișiere .cp în format CPXML;

Planul topografic de bază la scara 1:500 în format dwg, dxf și pdf;

Planul cadastral de bază la scara 1:500 format dwg, dxf și pdf, care constituie baza de date grafice;

REALIZAREA BAZEI DE DATE GRAFICE PENTRU DOMENIUL EDILITAR MODULUL 2

Să se rezolve următoarele cerințe:

Georeferențierea unei planșe la scara 1:500, format digital **.tif, cu rețelele edilitare din municipiul București;

Vectorizarea în AutoCAD a tuturor rețelelor edilitare situate pe planșa dată împreună cu un fond planimetric minim;

Realizarea în format digital a Planului tehnic-edilitar complex, cu elementele de fond și de conținut specific precizate în documentația finală, întocmită pentru sistemul informațional al rețelelor edilitare, conform anexei 1 din metodologia MLPAT;

Obținerea în format digital a Planurilor tematice ale rețelelor existente în zona de lucru: rețeaua de alimentare cu apă "A", rețeaua de canalizare "C", rețeaua de alimentare cu gaze naturale "G", rețeaua de termoficare "t", rețeaua electrică "e", rețeaua de telecomunicații "T";

Redactarea unui profil longitudinal pentru rețeaua de canalizare sau pentru cea de alimentare cu apă;

Planul digital va fi realizat pe layere, vor fi respectate semnele convenționale și tipurile de scriere. Se va tipări o zonă reprezentativă din planșă, aleasă asftel încât să încapă pe un format A4 – când este tipărită la scara 1:500;

CONȚINUTUL FINAL AL MODULULUI 2 AL PROIECTULUI

Lucrarea în format MS Word, cu descrierea rețelelor edilitare, a etapelor parcurse pentru rezolvarea cerințelor temei și cu anexele redactate pentru domeniul edilitar;

Planul tehnic-edilitar complex în format dwg, dxf și pdf;

Planurile tematice în format dwg, dxf și pdf;

Profilele longitudinale în format dwg și pdf;

REALIZAREA BAZEI DE DATE TEXTUALE

MODULUL 3

Să se rezolve următoarele cerințe:

Realizați o bază de date textuale, utilizând produsul software MS Access 2007 sau 2010, parcurgând următoarele etape:

Stabiliți tabelele principale ale bazei de date;

Stabiliți tabelele auxiliare, de tip nomenclatoare ale bazei de date;

Creați o bază de date nouӑ, cu denumirea standard “Cadastru2_2014_NUME STUDENT_prenume student”;

Creați – folosind modul de lucru “Design View” – tabelele auxiliare ale bazei de date, care vor fi de tip nomenclatoare, pentru a lucra cu date standardizate. Aceste tabele vor fi legate prin intermediul unor câmpuri de tip Lookup cu tabelele principale ale bazei de date;

Creați – folosind modul de lucru “Design View” – tabelele principale ale bazei de date. În această etapă veți alege câmpurile fiecărui tabel și tipul de date pentru fiecare câmp, veți alege opțiunile specifice pentru fiecare câmp (Required, Validation Rule, Validation Text, Input Mask, etc);

Creați relațiile din baza de date, proiectați constrângerile – Enforce Referential Integrity, Cascade Update Related Fields, Cascade Delete Related Records;

Proiectați interfața cu utilizatorul: creați un Switchboard Manager în care să existe butoane pentru operații diferite: adăugare, editare, ștergere în baza de date;

Creați mai multe nivele de formulare de acces în baza de date (minim 3), utilizând proprietățile specifice formularelor, având în vedere ca acestea să aibă o structură logică și un design plăcut – numai pentru nota maximă.

Creați în tabelul “TBL_IMOBIL” o coloană nouă de tip Hyperlink, care să permită asocierea fotografiilor pentru minim trei imobile din zonă – realizate de student la fața locului sau descărcate de pe http://maps.google.com

Verificați baza de date creată cu ajutorul instrumentului Analyze Performance, salvați rezultatul, aplicați variantele de optimizare furnizate de acest instrument;

Populați baza de date cu datele aferente a minim 15 imobile alese din zona de lucru – din baza de date grafică creată în partea 1 a proiectului;

Propuneți-vӑ și proiectați crearea suportului de decizie și creați 3 interogări specifice (suprafața construcțiilor, numӑrul de nivele, structura de rezistențӑ a construcțiilor, etc., cât mai sugestiv considerați). Vizualizați-le;

Proiectați și creați rapoartele specifice sistemului informațional al fondului imobiliar-edilitar. În cadrul unuia dintre rapoarte, inserați un obiect de tip grafic;

Propuneți și creați, individual, alte două tipuri de tabele cu date pe care le-ați considera utile în zonele urbane, integrați-le în baza de date și populați-le cu date, făcând în cadrul proiectului și o justificare a necesității acestora – pentru nota maximӑ;

Propuneți și creați, individual, alte două tipuri de interogări pe care le-ați considera utile în zonele urbane, integrați-le în baza de date și rulati-le, făcând în cadrul proiectului și o justificare a necesității acestora – pentru nota maximӑ;

Documentați baza de date utilizând instrumentul Database Documenter, alegând pentru selecție numai:

Current Database: Properties, Relationships,

Tables: toate tabelele

Forms: Switchboard

Salvați raportul generat de instrumentul Database Documenter;

Realizați legătura dintre baza de date textuale și baza de date grafice pe care ați creat-o în partea 1 a proiectului:

Atașați baza de date textuale în AutoCAD Map: ProjectData Sources;

Creați legăturile pe obiecte cu Define Link Template;

Creați minim 3 interogări utilizând instrumentul Query în care se pot edita interogările folosind limbajul SQL;

Propuneri individuale: menționați câteva instituții care ar putea să integreze această bază de date în baza de date proprie și care ar putea utiliza cu succes datele create.

CONȚINUTUL FINAL AL MODULULUI 3 AL PROIECTULUI

Lucrarea în format MS Word, cu parcurgerea fazelor enumerate mai sus, evidențiate cu print-screen-uri și explicații, cu interogările de la 3.1.12 sub forma SQL View tipărite print-screen, din care să reiasă că s-au parcurs toate etapele necesare;

Baza de date MS Access 2007 funcțională creatӑ de student;

Fișierul care să conțină documentarea proiectului de la 3.1.17.

Lucrarea va fi predată în timp util pentru a putea fi evaluată și va trebui sӑ conținӑ etapele referitoare la modul de alegere și proiectare a aplicației, materialele grafice și explicațiile aferente fazelor parcurse pentru realizarea aplicației, fiind structuratӑ logic.

La susținere, studentul va trebui sӑ aibӑ abilitatea de a explica modul de lucru necesar întocmirii acesteia.

Observație: Tema poate fi îmbunătățită și completată în cadrul orelor de lucrări, când vor fi date explicațiile necesare rezolvării.

Proiectul se va încărca pe Platforma eLearning Geodesy-Instruct ca atasament arhivă la rezolvarea temei și va conține toate documentele precizate anterior la cele trei module.

Nota obținută la evaluarea proiectului va fi luată în calcului notei finale la examen cu 30%.

Rezolvarea cerintelor temei:

REALIZAREA BAZEI DE DATE GRAFICE PENTRU DOMENIUL IMOBILIAR (MODULUL 1)

1.1. Georeferențierea unei planșe la scara 1:500, în format digital **.tif, din municipiul București, vectorizarea în AutoCAD a unui sector cadastral (ales asftel încât să încapă pe un format A4 – când este tipărit la scara 1:500), numerotarea punctelor de pe contur, extragerea într-un inventar a coordonalele acestor puncte, calculul suprafaței totale a sectorului cadastral;

Georeferentierea este procesul prin care o imagine raster este adusa prin translatii, rotatii, scalare si eventual deformare in coordonatele unui sistem de proiectie. Pentru georeferentiere se utilizeaza puncte care pot fi identice pe imaginea raster și ale caror coordonate sunt cunoscute in sistemul de proiectie ales. Procesul se poate efectua prin una din urmatoarele transformari: transformarea ortogonala (liniara), afina sau polinomiala.

Georeferențierea se face cu ajutorul functiei “rubbersheet”. Se deschide fisierul care contine imaginea scanata cu ajutorul programului AutoCad Raster Design.

Urmatorul pas consta in accesarea meniului “Raster”->”Correlate”->”Rubbersheet” prin care se realizeaza aducerea imaginii in coordonatele Proiectiei Stereografica 1930 pe plan secant Bucuresti.

Figura 1.1.1 Introducerea imaginii cu ajutorul extensiei Raster Design

In urma procesului de georeferentiere punctele sursa sunt aduse cat mai aproape posibil de punctele destinatie. Va rezulta o eroare de transformare care va fi afisata ca valoare numerica.

Procesul de georeferentiere se poate efectua si cu ajutorul extensiei TopoLT a programului AutoCad folosind meniul “TopoLT”->”Imagini”->”Transforma imagini”.

Figura 1.1.2 Introducerea imaginii cu ajutorul extensiei TopoLT

In procesul de georeferentiere s-a folosit sistemul de proiectie Proiectia Stereografica 1930 pe plan secant Bucuresti.

Figura 1.1.3 Introducerea imaginii raster in AutoCAD

Figura 1.1.4 Transformarea imaginii cu ajutorul aplicatiei TopoLT

Numerotarea punctelor de pe conturul sectorului cadastral a fost efectuata automat, cu ajutorul extensiei TopoLT a aplicatiei AutoCAD prin accesarea meniului “TopoLT”->”Suprafete” ->”Calculeaza si inregistreaza”.

Figura 1.1.5 Utilizarea comenzii “Calculeaza si inregistreaza”

In urma accesarii acestei comenzi au rezultat 32 puncte pe sectorul cadastral si totodata a rezultat un inventar de coordonate al punctelor sectorului cadastral si suprafata sectorului:

Tabelul 1.1.1 Tabel cu coordonatele punctelor de pe conturul sectorului cadastral

Tabelul 1.1.2 Inventar cu coordonatele punctelor de pe conturul sectorului cadastral si suprafata sectorului

1.2. Vectorizarea imobilelor din sectorul cadastral, completarea adreselor postale prin copierea numerelor trecute pe plan, efectuarea numerotarii cadastrale a imobilelor si parcelelor, determinarea suprafetelor si intocmirea unui tabel cu acestea;

Vectorizarea este procesul de transformare a imaginii raster intr-un sir de entitati de tip vector. Pixelii care au aceeasi caracteristica (culoare), ce alcatuiesc un detaliu pe harta scanata sunt transformati intr-un vector.

Stocarea unui vector in baza de date se face prin coordonatele x si y ale capetelor si ale punctelor de referinta corespunzatoare vectorului, precum si culoarea cu care acesta este reprezentat.

Folosind drept fundal imaginea raster, obiectele reprezentate pe plan se deseneaza ca elemente grafice pe straturi (layere), astfel incat informatia spatiala sa fie cat mai detaliata.

O vectorizare corecta a detaliilor presupune consultarea Atlasului de semne conventionale pentru planurile topografice la scarile 1:5000, 1:2000, 1:1000 si 1:500.

Vectorizarea se poate face automat, cu programe care au integrate functii speciale ce permit acest lucru. Pentru obtinerea unor rezultate bune cand se lucreaza cu planse cu multe detalii sunt necesare filtrari si setari ale programelor pentru interpolarea corecta.

Pentru acest proiect vectorizarea a fost efectuata manual, fiind reprezentate toate detaliile care sunt sugestive pentru continutul topografic al planului si elementele necesare cadastrului. Concret, au fost vectorizate entitatile de tip vector pe layere corespunzatoare, create si denumite cat mai sugestiv. In procesul de vectorizare s-au folosit linii, polilinii, puncte si semne conventionale, alaturi de partea textuala (inscriptii).

Completarea adreselor postale s-a efectuat prin copierea numerelor trecute pe plan.

Numerotarea cadastrala a imobilelor si parcelelor a fost efectuata cu cifre arabe de la 1 la 18 incepand de la NV spre SE sectorului. Parcelele au fost numerotate cu cifre arabe, iar acestea sunt urmate de categoria de folosinta a parcelei.

Calculul suprafetelor s-a efectuat prin procedeul analitic, utilizand coordonatele punctelor situate pe conturul imobilelor. Calculele au inceput cu ariile parcelelor care, insumate, au rezultat aria imobilului de care apartin. La randul lor, ariile imobilelor trebuie sa se inchida pe aria sectorului cadastral. Suprafetele au fost determinate automatizat, cu ajutorul programului AutoCAD, folosind comanda “Area”.

Figura 1.2.1 Utilizarea comenzii “Area”

Adunand ariile parcelelor fiecarui imobil ne vor rezulta ariile imobilelor respective, iar prin adunarea ariilor imobilelor ne va rezulta aria sectorului cadastral, care este 6758 mp. Aria sectorului cadastral determinata cu ajutorul programului AutoCAD este de 6758.02 mp.

In urma calcularii suprafetelor a rezultat urmatorul tabel:

Tabelul 1.2.1 Calculul suprafetelor pentru sectorul cadastral

1.3. Vectorizarea constructiilor permanente existente pe plan, numerotarea lor, calculul suprafetelor, completarea desenului cu elemente de cartare imobiliara;

Constructiile permanente si constructiile anexe au fost vectorizate si au fost transformate in entitati de tip poligon (polilinie inchisa), cu o grosime aleasa, distribuindu-se pe straturile (layerele) corespunzatoare “Constructii permanente” si “Constructii anexe”.

Numerotarea cadastrala a constructiilor permanente din cadrul parcelelor avand categoria de folosinta curti-constructii s-a efectuat cu cifre arabe, de la 1 la n, in fata carora s-a atribuit litera “C” incepand cu constructia cea mai importanta, cu destinatia de locuire.

Din imaginea raster au fost extrase informatiile legate de caracteristicile constructive ale cladirilor, numarul familiilor si al persoanelor care locuiesc in aceasta si s-au inscris suprafetele desfasurate ale acestor constructii.

Caracteristicile constructive se noteaza prin indici de cartare dupa cum urmeaza:

A – indice cu care se noteaza cladirile cu cadru si plansee din beton armat sau schelet metalic;

B – indice cu care se noteaza cladirile din caramida sau din piatra si cu plansee din lemn;

C – indice cu care se noteaza cladirile din lemn stabile;

D – indice cu care se noteaza cladirile din piatra, pamant, chirpici, paianta;

M – indici cu care se noteaza cladirile din metal.

Indicii de cartare sunt insotiti de elemente care arata numarul de nivele si starea constructiei. Daca indicele nu este insotit de nicio cifra inseamna ca acea constructie are un singur nivel.

Starea constructiilor se apreciaza pe baza unor elemente principale cum ar fi: vechimea cladirii, echiparea tehnica, confortul, starea de intretinere, gradul de finisare, etc. In functie de aceste elemente s-au stabilit urmatoarele grupe de cladiri:

Cladiri foarte bune (fb) – realizate din materiale durabile, plansee din beton armat cu instalatii si finisaje complete;

Cladiri bune (b) – realizate din materiale durabile, plansee din beton sau lemn si cu finisate ingrijite, instalatii complete;

Cladiri mediocre (m) – realizate din materiale durabile, instalatii incomplete;

Cladiri rele (r) – realizate din materiale durabile sau nedurabile, avand deteriorari importante la finisaje si structura;

Cladiri insalubre (i) ;

Ruine (x).

Constructiile anexe stabile din interiorul bunurilor imobile care nu servesc drept locuinta se indica astfel:

m – magazie;

gj – garaj;

gr – grajd;

w – latrina.

1.4. Completarea formularului ”Fisa bunului imobil” (elemente specifice sistemului informațional al fondului imobiliar – 2 exemplare, imobile cu destinatii diferite);

Fisa bunului imobil (FBI) constituie Anexa nr. 2 din Metodologia privind executarea lucrarilor de introducere a cadastrului imobiliar in localitati, publicata in anul 1997 de MLPAT si ONCGC. Acest document este bine sa rezulte automat, ca un raport, campurile sa fie completate preluand informatii dintr-o baza de date. In tara noastra au fost dezvoltate astfel de aplicatii si sunt utilizate de autoritatile locale: Attrib – MapSys (Geotop), ArcCadastru (ESRI Romania), etc.

FBI contine urmatoarele date:

Judetul, localitatea, codul SIRUTA (dat de INS);

Adresa bunului imobil (denumirea arterei, numaru postal);

Sectiunea de plan, numarul sectorului cadastral si numarul de carte funciara;

Codul zonei valorice;

Codul zonei protejate;

Codul zonei seismice;

Schita bunului imobil care cuprinde :

Limitele imobilului, ale parcelelor si vecinatatile;

Constructiile permanente din cadrul parcelei curti-constructii;

Inscriptii privind: numarul postal, inclusiv ale vecinilor, denumirile strazilor;

Numarul cadastral al imobilului, numarul cadastral al parcelelor cu categoria de folosinta, numarul cadastral al corpurilor de cladire;

Detinatorii de teren, cu referire la: numele si prenumele, categoria de folosinta, suprafata exprimata in mp si un total al suprafetelor;

Detinatorii constructiilor (cladirilor): numele si prenumele, numarul corpului de cladire, suprafata construita la sol, suprafata desfasurata si un total al suprafetelor;

Echiparea edilitara a imobilului – se bifeaza existenta urmatoarelor utilitati: A, C, t, E, G, T.

Situatia juridica a terenurilor si constructiilor

Numele si prenumele proprietarului – terenurilor si constructiilor, suprafetele terenului si constructiilor (exclusiv/indiviziune), totalul acestora;

Date despre cladiri si anexe pe corpuri de cladire (C1, C2,.. , Cn)

Destinatia initiala a cladirii;

Folosinta corpului de cladire cu indicarea daca e cazul a denumirii “scoala”, “policlinica”;

Numarul de nivele (regimul de inaltime);

Numarul subsolurilor;

Structura – caracteristicile constructive – prin indicele de cartare;

Fundatia;

Peretii;

Acoperisul/invelitoarea;

Tipul de incalzire: cu lemne, gaze, termoficare, pacura, energie electrica;

Dotari edilitare: apa, canalizare, energie electrica, telefon, gaze;

Starea de intretinere: foarte buna, buna mediocra, rea, insalubra si ruina;

Anul construirii – data cand cladirea are fundatie, pereti si acoperis;

Tipul de proprietate;

Modul de administrare;

Tipul de capacitate se stabileste (conform Anexei nr. 4) in functie de categoria in care se incadreaza cladirile (astfel, pentru categoria “locuinte” se identifica numarul apartamentelor cu una sau mai multe camere si se preia numarul de familii si de persoane cu domiciliul stabil);

Caracteristicile tehnice ale constructiilor si simbolurile utilizate la completarea Fisei Bunului Imobil (FBI) sunt descrise in Anxa nr. 3 a metodologiei:

1. Structura de rezistenta:

– cladire din zidarie sau beton armat cu planseu de beton armat (A)

– cladire din zidarie portanta sau beton armat cu planseu din lemn (B)

– cladire din lemn (C)

– cladire din metal (M)

2. Fundatia:

– beton (B)

– piloti (P)

– radier (R)

– lemn (L)

– alte (A)

3. Pereti:

– cadre din beton armat (CP)

– diafragma mixta (D)

– lemn (L)

– paianta, chirpici (P)

– panouri mari (PM)

– zidarie portanta (ZP)

– alte (A)

4. Acoperis/invelitoare

– terasa circulabila

– terasa necirculabila

– azbociment (AZ)

– bituminoase (B)

– olane (OL)

– sita (S)

– sindrila (SD)

– tigla (T)

– tabla(TB)

– alte (A)

5. Incalzire

– lemn (L)

– gaze (G)

– termoficare (t)

– produse petroliere (P)

– electrice (E)

6. Dotari tehnice edilitare

– alimentare cu apa (A)

– canalizare (C)

– termoficare (t)

– gaze (G)

– alimentare cu energie (E)

– retea telefonica (T)

7. Starea constructiei

– foarte buna (F)

– buna (B)

– satisfacatoare (S)

– rea (R)

– insalubra (I)

– ruina (X)

8. Tip proprietate

– proprietate publica a statului (N)

– proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale (L)

– proprietate privata a statului (S)

– proprietate privata unitatilor administrativ-teritoriale (A)

– proprietate privata particulara (persoane fizice) (F)

– proprietate privata a persoanelor juridice (J)

9. Mod de administrare

– de stat (A)

– asociatie (C)

– provizorie (F)

– particulara (P)

– cult religios (R)

– mixta (M)

– straina (S)

– concesionare (T)

– cooperatie (L)

Fisa bunului imobil a fost completata pentru imobilele cu numerele cadastrale 8 si 11.

1.5. Intocmirea “Planului de amplasament si delimitare a imobilului” (2 proprietati):

Planul de amplasament si delimitare a imobilului este reprezentarea grafica a unui imobil, a configuratiei si pozitiei acestuia, realizata pe baza unor masuratori topografice executate de o persoana autorizata. Se intocmeste in conformitate cu prevederile Regulamentului privind continutul si modul de intocmire a documentatiilor cadastrale in vederea inscrierii in cartea funciara, aprobat prin Ordinul directorului general al ANCPI nr 634/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.

Planul de amplasament si delimitare cuprinde:

Limitele legale ale imobilului, limitele parcelelor si vecinatatile;

Constructiile permanente;

Inscriptii privind: denumirea strazii si numarul postal al imobilului, numerele postale ale vecinilor si strada de care apartin;

Detinatorii imobilelor vecine: numele si prenumele;

Caroiajul rectangular si nordul geografic;

Suprafata masurata a imobilului si suprafata din actele de proprietate;

Adresa imobilului, cu precizarea daca aceasta se gaseste in intravilan sau in extravilan;

Unitatea administrativ-teritoriala pe care se afla imobilul;

Inventarul de coordonate al punctelor de pe conturul imobilului;

Sistemul de proiectie utilizat la reprezentarea in plan;

Date referitoare la teren:

Numerele cadastrale si categoriile de folosinta ale parcelelor care alcatuiesc imobilul;

Suprafata fiecarei parcele exprimata in mp;

Valoarea de impozitare pentru fiecare parcela, care se extrage din Certificatul de atestare fiscala eliberat de Directia de taxe si impozite;

Suprafata totala a terenului, ca suma a suprafetelor parcelelor;

Mentiuni – unde se precizeaza modul de materializare in teren a limitelor imobilului, intre punctele de frangere de pe contur;

Date referitoare la constructii:

Numarul constructiei (ex: C1, C2,..);

Suprafata construita la sol;

Valoarea de impozitare;

Mentiuni – unde se precizeaza: suprafata desfasurata a constructiilor, anul construirii si caracteristicile constructive (tip fundatie, acoperis, zidarie, stare, daca detine/nu detine certificat de performanta energetica);

Totalul suprafetei la sol, ocupata de constructii;

Executat, data executarii.

In vederea realizarii planului de amplasament si delimitare a fost utilizata extensia TopoLT a programului AutoCAD, care permite prin comanda “TopoLT”->”Planse”->”Deseneaza plansa” obtinerea rapida a unui plan complet, conform normelor in vigoare.

Figura 1.5.1 Obtinerea planului de amplasament si delimitare cu ajutorul extensiei TopoLT

Planul de amplasament si delimitare a fost intocmit pentru imobilele cu numerele cadastrale 8 si 11.

1.6. Utilizarea aplicatiei “GenerareCP.msi (destinata persoanelor fizice si juridice autorizate sa realizeze lucrari de specialitate in domeniul cadastrului pe teritoriul Romaniei) (http://www.ancpi.ro/pages/download.php) pentru crearea fisierelor .cp pentru 2 imobile;

Completarea fisierului CP s-a realizat cu ajutorul programului Generare CP, descarcat de pe site-ul ANCPI. Au fost completate doua fisiere CP, pentru imobilele cu numerele cadastrale 8 si 11.

Utilizarea aplicatiei Generare CP pentru imobilul cu numarul cadastral 8:

Primul pas realizat a fost deschiderea aplicatiei GenerareCP.msi:

Figura 1.6.1 Deschiderea aplicatiei GenerareCP.msi

Al doilea pas efectuat a fost importarea fisierului .dxf:

Figura 1.6.2 Importarea fisierului dxf

Figura 1.6.3 Importarea fisierului dxf

Figura 1.6.4 Importarea fisierului dxf

Figura 1.6.5 Importarea fisierului dxf

Dupa ce s-a realizat importarea fisierului dxf si programul GenerareCP.msi a identificat in fisierul respectiv polilinii, trebuie sa se realizeze asocierea poliliniilor terenului si constructiilor imobilului respectiv.

Figura 1.6.6 Atribuirea poliliniei corespunzatoare terenului imobilului cu numarul cadastral 8

Dupa selectarea comenzii “Inainte” programul va afisa urmatoarea fereastra:

Figura 1.6.7 Atribuirea poliliniei corespunzatoare terenului imobilului cu numarul cadastral 8

In urma selectarii comenzii “Yes” programul atribuie polilinia respectiva terenului si se va trece la atribuirea poliliniilor corespunzatoare constructiilor aflate pe imobilul respectiv

Figura 1.6.8 Atribuirea poliliniilor corespunzatoare constructiilor aflate pe imobilul cu numarul cadastral 8

Pentru ca programul sa asocieze polilinia constructiei respective este necesara completarea numarului constructiei si selectarea comenzii “Asociaza”.

Acest pas se va repeta pentru toate constructiile aflate pe imobilul respectiv.

Figura 1.6.9 Atribuirea poliliniilor corespunzatoare constructiilor aflate pe imobilul cu numarul cadastral 8

Figura 1.6.10 Atribuirea poliliniilor corespunzatoare constructiilor aflate pe imobilul cu numarul cadastral 8

Figura 1.6.11 Atribuirea poliliniilor corespunzatoare constructiilor aflate pe imobilul cu numarul cadastral 8

Figura 1.6.12 Atribuirea poliliniilor corespunzatoare constructiilor aflate pe imobilul cu numarul cadastral 8

Figura 1.6.13 Atribuirea poliliniilor corespunzatoare constructiilor aflate pe imobilul cu numarul cadastral 8

Urmatorul pas consta in confirmarea atribuirii poliliniilor corespunzatoare terenului si constructiilor pentru imobilul cu numarul cadastral 8:

Figura 1.6.14 Confirmarea atribuirii poliliniilor corespunzatoare terenului si constructiilor corespunzatoare imobilului cu numarul cadastral 8

Urmatorul pas consta in selectarea tipului de imobil:

Figura 1.6.15 Selectarea tipului de imobil

Figura 1.6.16 Confirmarea atribuirii poliliniilor

Dupa selectarea butonului “OK” programul va deschide o fereastra care arata polilinia atribuita imobilului si poliliniile atribuite constructiilor, dar si numerele atribuite constructiilor.

Figura 1.6.17 Completarea datelor referitoare la titulari si documente

Figura 1.6.18 Completarea datelor referitoare la titulari

Figura 1.6.19 Afisarea datelor completate referitoare la titulari

Figura 1.6.20 Completarea datelor referitoare la documente

Figura 1.6.21 Afisarea datelor completate referitoare la documente

In urmatoarea etapa s-a efectuat selectia meniului “Imobile” din partea stanga a ferestrei afisate de program.

Figura 1.6.22 Afisarea datelor referitoare la imobile

Prin selectarea meniului date textuale programul va afisa fereastra:

Figura 1.6.23 Afisarea datelor textuale

In cadrul campului “Adresa”, prin selectarea meniului “Adauga” programul va afisa fereastra:

Figura 1.6.24 Introducerea datelor referitoare la adresa imobilului

In cadrul campului “Constructii”, prin selectarea meniului “Adauga” programul va afisa fereastra:

Figura 1.6.25 Introducerea datelor referitoare la constructia 1

Figura 1.6.26 Introducerea datelor referitoare la constructia 2

Figura 1.6.27 Introducerea datelor referitoare la constructia 3

Dupa completarea acestor date, atunci cand dorim sa salvam, programul face automat o validarea a datelor. In cazul in care datele sunt complete programul va afisa urmatorul mesaj:

Figura 1.6.28 Validarea

Utilizarea aplicatiei Generare CP pentru imobilul cu numarul cadastral 11:

Primul pas realizat a fost deschiderea aplicatiei GenerareCP.msi:

Figura 1.6.29 Deschiderea aplicatiei GenerareCP.msi

Al doilea pas efectuat a fost importarea fisierului .dxf:

Figura 1.6.30 Importarea fisierului dxf

Figura 1.6.31 Importarea fisierului dxf

Figura 1.6.32 Importarea fisierului dxf

Figura 1.6.33 Importarea fisierului dxf

Dupa ce s-a realizat importarea fisierului dxf si programul GenerareCP.msi a identificat in fisierul respectiv polilinii, trebuie sa se realizeze asocierea poliliniilor terenului si constructiilor imobilului respectiv.

Figura 1.6.34 Atribuirea poliliniei corespunzatoare terenului imobilului cu numarul cadastral 11

Dupa selectarea comenzii “Inainte” programul va afisa urmatoarea fereastra:

Figura 1.6.35 Atribuirea poliliniei corespunzatoare terenului imobilului cu numarul cadastral 11

In urma selectarii comenzii “Yes” programul atribuie polilinia respectiva terenului si se va trece la atribuirea poliliniilor corespunzatoare constructiilor aflate pe imobilul respectiv

Figura 1.6.36 Atribuirea poliliniilor corespunzatoare constructiilor aflate pe imobilul cu numarul cadastral 11

Pentru ca programul sa asocieze polilinia constructiei respective este necesara completarea numarului constructiei si selectarea comenzii “Asociaza”.

Acest pas se va repeta pentru toate constructiile aflate pe imobilul respectiv.

Figura 1.6.37 Atribuirea poliliniilor corespunzatoare constructiilor aflate pe imobilul cu numarul cadastral 11

Figura 1.6.38 Atribuirea poliliniilor corespunzatoare constructiilor aflate pe imobilul cu numarul cadastral 11

Figura 1.6.39 Atribuirea poliliniilor corespunzatoare constructiilor aflate pe imobilul cu numarul cadastral 11

Urmatorul pas consta in confirmarea atribuirii poliliniilor corespunzatoare terenului si constructiilor pentru imobilul cu numarul cadastral 11:

Figura 1.6.40 Confirmarea atribuirii poliliniilor corespunzatoare terenului si constructiilor corespunzatoare imobilului cu numarul cadastral 11

Urmatorul pas consta in selectarea tipului de imobil:

Figura 1.6.41 Selectarea tipului de imobil

Figura 1.6.42 Confirmarea atribuirii poliliniilor

Dupa selectarea butonului “OK” programul va deschide o fereastra care arata polilinia atribuita imobilului si poliliniile atribuite constructiilor, dar si numerele atribuite constructiilor.

Figura 1.6.43 Completarea datelor referitoare la titulari si documente

Figura 1.6.44 Completarea datelor referitoare la titulari

Figura 1.6.45 Afisarea datelor completate referitoare la titulari

Figura 1.6.46 Completarea datelor referitoare la documente

Figura 1.6.47 Afisarea datelor completate referitoare la documente

In urmatoarea etapa s-a efectuat selectia meniului “Imobile” din partea stanga a ferestrei afisate de program.

Figura 1.6.48 Afisarea datelor referitoare la imobile

Prin selectarea meniului date textuale programul va afisa fereastra:

Figura 1.6.49 Afisarea datelor textuale

In cadrul campului “Adresa”, prin selectarea meniului “Adauga” programul va afisa fereastra:

Figura 1.6.50 Introducerea datelor referitoare la adresa imobilului

In cadrul campului “Constructii”, prin selectarea meniului “Adauga” programul va afisa fereastra:

Figura 1.6.51 Introducerea datelor referitoare la constructia 1

Figura 1.6.52 Introducerea datelor referitoare la constructia 2

In cadrul campului “Parcela”, prin selectarea meniului “Adauga” programul va afisa fereastra:

Figura 1.6.53 Introducerea datelor referitoare la parcela

Dupa completarea acestor date, atunci cand dorim sa salvam, programul face automat o validarea a datelor. In cazul in care datele sunt complete programul va afisa urmatorul mesaj:

Figura 1.6.54 Validarea

1.7. Realizarea Planului digital pe layere, respectand semnele conventionale si tipurile de scriere in vigoare

Planul digital a rezultat in urma vectorizarii tuturor elementelor de pe plansa si utilizarea semnelor conventionale urmatoare:

Figura 1.7.1 Semnele conventionale folosite la alcatuirea planului digital

1.8. Obtinerea Planului topografic de baza la scara 1:500 si a Planului cadastral de baza la scara 1:500;

Planul topografic este reprezentarea grafica a detaliilor din teren, utilizand semne conventionale, in functie de scara la care va fi redactat. Pentru zona de lucru folosim un sector cadastral din municipiul Bucuresti, la scara 1:500. Pe planurile topografice la scara 1:500 se reprezinta in mod fidel formele geometrice si dimensiunile elementelor de planimetrie, precum si relieful terenului prin curbe de nivel. PLanul topografic de baza reda fidel realitatea, la un anumit moment, si contine toate detaliile din teren. Obiectele care se reprezinta sunt urmatoarele:

Modul de materializare a limitelor imobilelor, reprezentate prin semne conventionale pentru diferite tipuri de gard;

Limitele aleilor;

Constructiile cu caracter permanent si nepermanent, impreuna cu indicii de cartare, nr de familii si suprafata desfasurata;

Limita arterelor, trotuarului si denumirea arterelor;

Semne conventionale pentru vegetatie (nuc, molid, plop, brad)

Toate tipurile de retele edilitare: apa (inclusiv vane, robineti, fantani, cismele, puturi hidranti), canalizare, electrica, gaze naturale, telefonie;

Numerele postale ale imobilelor, impreuna cu suprafata acestora si informatii privind modul de administrare;

Scari, trepte de acces in cladiri, terase;

Puncte cotate, puncte de statie si inscriptii ce contin informatii altimetrice si insotesc semnele conventionale ale caminelor de vizitare;

Curbe de nivel;

Alte semne conventionale si nordul geografic (caroiaj din 10 in 10 cm si indicator).

Planul topografic de baza este obtinut pe baza Planului digital, prin activarea straturilor corespunzatoare ce contine elemente ce apar pe acesta.

Planul cadastral de baza este un plan tematic, al carui continut este format din elementele specifice cadastrului. Conceptul de baza la realizarea planului cadastral este formatul digital. Un plan cadastral contine numai contururile poligonale inchise, care sunt fie unitati administrative, fie unitati teritoriale cadastrale (parcele, imobile, detalii liniare, sectoare cadastrale), la care se adauga numerotarea cadastrala a acestora. Planul cadastral de baza se intocmeste in scopul reprezentarii in plan a datelor rezultate la introducerea sau intretinerea cadastrului.

Planul cadastral de baza s-a intocmit pentru sectorul cadastral nr 1, din intravilanul municipiului Bucuresti, Sectorul 5. Limitele unitatilor cadastrale au fost preluate de pe imaginea raster si s-a continuat cu numerotarea cadastrala a proprietatilor, parcelelor, constructiilor si numerotarea punctelor pe conturul sectorului.

Planul cadastral contine si urmatoarele elemente:

Numerotarea cadastrala a imobilelor, parcelelor si constructiilor;

Numerotarea punctelor pe conturul sectorului cadastral;

Reteaua de strazi (trama stradala) si denumirea arterelor;

Numerele postale ale imobilelor;

Scara de reprezentare, anul de intocmire.

1.9. Utilizarea adresei: http://www.gisportal.ro/Bucuresti/index.html pentru vizualizarea zonei de lucru si tiparirea acesteia astfel incat sa poata fi identificate adresele postale;

Primul pas consta in accesarea site-ului:

Figura 1.9.1 Adresa site

Dupa accesarea site-ului se va efectua identificarea sectorului cadastral pe harta municipiului Bucuresti.

Figura 1.9.2 Afisarea sectorului cadastral cu adresele postale aferente imobilelor

Prin apropierea imaginii pentru o mai buna vizualizare a sectorului cadastral se pot observa si adresele postale aferente imobilelor.

1.10. Utilizarea adresei: http://www.bing.com/maps/ pentru vizualizarea in modul “Aerial” si “Bird’s eye a zonei studiate”;

Primul pas consta in accesarea site-ului:

Figura 1.10.1 Adresa site

Fereastra afisata dupa accesarea site-ului:

Figura 1.10.2 Harta Bing Maps

Pentru a modifica modul de vizualizare al hartii selectam meniul “Bird’s eye”:

Figura 1.10.3 Meniul Bird’s eye

In urma selectarii meniului “Bird’s eye” -> “Bird’s eye” si a identificarii sectorului cadastral site-ul va afisa fereastra:

Figura 1.10.4 Modul de afisare Bird’s eye

In urma selectarii meniului “Bird’s eye” -> “Aerial” si a identificarii sectorului cadastral site-ul va afisa fereastra:

Figura 1.10.5 Modul de afisare Aerial

1.11. Utilizarea aplicatiei web: http://maps.google.com/ pentru vizualizarea imobilelor pe fotografiile Google si trimiterea unui e-mail unui prieten cu un link la harta sectorului cadastral;

Primul pas consta in accesarea site-ului:

Figura 1.11.1 Adresa site

Dupa accesarea site-ului vom introduce la adresa numele unei strazi din zona sectorului cadastral pentru o identificare mai usoara a acestuia, iar site-ul va afisa fereastra:

Figura 1.11.2 Vizualizarea sectorului cadastral cu ajutorul aplicatiei Google Maps

Aplicatia Google Maps are integrat si modul Street View care permite utilizatorilor explorarea locatiilor in intreaga lume cu ajutorul imaginilor la nivel de strada. Modul Street View se acceseaza prin utilizarea meniului:

Figura 1.11.3 Accesarea meniului Street View

Cu ajutorul mouse-ului, folosind metoda drag and drop utilizatorul poate plasa indicatorul pe ce strada doreste, pentru vizualizarea imaginilor la nivel de strada.

In urma folosirii acestei metode pe strazile Frederic Joliot Curie si Doctor Petre Herescu a fost posibila vizualizarea imobilelor ce alcatuiesc sectorul cadastral:

Figura 1.11.4 Street View pe strada Frederic Joliot Curie

Figura 1.11.5 Street View pe strada Frederic Joliot Curie

Figura 1.11.6 Street View pe strada Frederic Joliot Curie

Figura 1.11.7 Street View pe strada Doctor Petre Herescu

Figura 1.11.8 Street View pe strada Doctor Petre Herescu

Figura 1.11.9 Street View pe strada Doctor Petre Herescu

Figura 1.11.10 Street View la intersectia celor doua strazi

Urmatorul pas pentru realizarea cerintelor temei a fost trimiterea unui e-mail catre un prieten, cu link-ul sectorului cadastral in aplicatia Google Maps, in vederea prezentarii sectorului studiat:

Figura 1.11.11 Trimiterea e-mail-ului

1.12. Documentare la adresa http://www.pmb.ro/servicii/urbanism/pug/pug.php pentru incadrarea zonei studiate in Unitatea Teritoriala de Referinta (UTR) corespunzatoare, conform Planului Urbanistic General al municipiului Bucuresti;

Primul pas consta in accesarea site-ului:

Figura 1.12.1 Adresa site

In urma accesarii site-ului va fi afisata fereastra:

Figura 1.12.2 Site-ul Primariei municipiului Bucuresti

Urmatorul pas consta in accesarea meniului:

Figura 1.12.3 Meniul care contine fisierul .dwf

In urma accesarii meniului va fi descarcat un fisier .dwf cu planul urbanistic general:

Figura 1.12.4 Continutul fisierului .dwf

Pentru identificarea zonei in care se afla sectorul cadastral se va mari imaginea:

Figura 1.12.5 Identificarea sectorului cadastral in cadrul fisierului .dwf

Sectorul cadastral sa afla in zona N9.

1.13. Documentare la adresa http://www.pmb.ro/harti/zonarea_fiscala/zonarea_fiscala_2004.php pentru zonarea fiscala a sectorului cadastral avut in lucru;

Primul pas consta in accesarea site-ului:

Figura 1.13.1 Adresa site

In urma accesarii site-ului va fi afisata fereastra:

Figura 1.13.2 Zonarea fiscala in cadrul site-ului Primariei municipiului Bucuresti

Putem remarca pe site existenta unei harti de zonare fiscala pe intreg municipiul Bucuresti:

Figura 1.13.3 Zonarea fiscala pe intreg municipiul Bucuresti

Site-ul permite vizualizarea hartii de zonare fiscala pe fiecare sector al municipiului Bucuresti. In cazul nostru, sectorul cadastral se afla in Sectorul 5 deci am accesat urmatorul meniu:

Figura 1.13.4 Meniul accesat

In urma accesarii meniului a fost afisata harta cu zonarea fiscala pentru Sectorul 5:

Figura 1.13.5 Zonarea fiscala pentru Sectorul 5 al municipiului Bucuresti

Sectorul cadastral avut in lucru se afla in Zona A.

1.14. Consultarea hartilor de zgomot la adresa http://pmb.ro/harti/harta_zgomot/harta_zgomot.php si stabilirea nivelului de poloare fonica;

Primul pas consta in accesarea site-ului:

Figura 1.14.1 Adresa site

In urma accesarii site-ului va fi afisata fereastra:

Figura 1.14.2 Harti de zgomot in cadrul site-ului Primariei municipiului Bucuresti

Urmatorul meniu permite vizualizarea unor harti de zgomot specifice:

Figura 1.14.3 Meniul disponibil pentru selectia tipurilor de harti de zgomot

In urma selectarii unui meniu din cele prezentate site-ul ne va afisa harta de zgomot selectata pentru municipiul Bucuresti. Din aceasta harta trebuie sa alegem zona in care se afla sectorul cadastral avut in lucru.

Figura 1.14.4 Harta care prezinta zgomotul stradal ziua

Figura 1.14.5 Harta care prezinta zgomotul stradal noaptea

Figura 1.14.6 Harta care prezinta zgomotul aerian ziua

Figura 1.14.7 Harta care prezinta zgomotul aerian noaptea

Figura 1.14.8 Harta care prezinta zgomotul provocat de trenuri si tramvaie ziua

Figura 1.14.9 Harta care prezinta zgomotul provocat de trenuri si tramvaie noaptea

Figura 1.14.10 Harta care prezinta zgomotul industrial ziua

Figura 1.14.11 Harta care prezinta zgomotul industrial noaptea

Figura 1.14.12 Legenda

1.15. Stabilirea unui traseu intre zona de lucru si Facultatea de Geodezie utilizand harta interactiva http://hip.pmb.ro/hip5/;

Primul pas consta in accesarea site-ului:

Figura 1.15.1 Adresa site

In urma accesarii site-ului va fi afisata urmatoarea fereastra:

Figura 1.15.2 Fereastra afisata de site

Meniul “Cauta” permite utilizatorilor urmatoarele:

Figura 1.15.3 Meniul “Cauta”

Prin selectarea meniului “Cauta adresa” va fi afisata urmatoarea fereastra unde vom introduce adresa facultatii:

Figura 1.15.4 Introducerea adresei

In urma selectarii butonului “Cauta” site-ul ne va afisa adresa pe harta:

Figura 1.15.5 Afisarea pe harta a adresei cautate

Vom repeta pasii prin cautarea adresei unui imobil din sectorul cadastral avut in lucru:

Figura 1.15.6 Introducerea adresei

Figura 1.15.7 Afisarea pe harta a adresei cautate

Observam ca site-ul ne afiseaza ambele adrese pe harta. Prin accesarea meniului “Cauta” este posibila calcularea unui traseu optim intre cele doua adrese cu ajutorul variantei “Cauta traseu optim”:

Figura 1.15.8 Meniul “Cauta”

Figura 1.15.9 Cautarea traseului optim dintre cele doua adrese introduse

Programul ar fi trebuit sa afiseze traseul optim dintre cele doua adrese, dar din cauza nefunctionalitatii corespunzatoare a afisat urmatoarea eroare:

Figura 1.15.10 Eroarea afisata in urma cautarii traseului optim dintre cele doua adrese introduse

1.16. Exportarea zonei de lucru de la adresa http://www.openstreetmap.org/ în diferite formate (jpeg, png, xml)

Primul pas consta in accesarea site-ului:

Figura 1.16.1 Adresa site

In urma accesari site-ului va fi afisata urmatoarea fereastra:

Figura 1.16.2 Fereastra afisata de site

Din partea dreapta putem sa alegem meniul “Layers” care ne permite vizualizarea mai multor tipuri de harti, in functie de straturi.

Figura 1.16.3 Meniul “Layers”

In cele ce urmeaza va fi prezentat sectorul cadastral avut in lucru in functie de tipurile de harti existente pe site:

Figura 1.16.4 Standard Map

Figura 1.16.5 Cycle Map

Figura 1.16.6 Transport Map

Figura 1.16.7 MapQuest Open

Figura 1.16.8 Humanitarian Map

Exportarea zonei de lucru in diferite formate se efectueaza cu ajutorul meniului “Export”.

Figura 1.16.9 Meniul “Export”

Pentru exportarea fisierului trebuie sa se realizeze selectarea manuala a zonei de lucru si trebuie sa se acceseze butonul “Exportare”. In urma exportarii va rezulta un fisier cu extensia .osm cu zona de lucru.

Figura 1.16.9 Fisierul exportat

Exportarea fisierului sub alte formate se poate face accesand din dreapta meniul “Share” care va afisa fereastra prezentata in imagine si care da utilizatorului posibilitatea alegerii formatului imaginii exportate.

Figura 1.16.9 Fisierul exportat in format .png si .jpeg

1.17. Adaugarea la adresa http://wikimapia.org/#lang=en&lat=44.457049&lon=26.108730&z=15&m=b a zonei studiate;

Figura 1.17.1 Locatie Wikimapia

2. REALIZAREA BAZEI DE DATE GRAFICE PENTRU DOMENIUL EDILITAR (MODULUL 2)

Georeferentierea unei planse la scara 1:500, format digital **.tif, cu retelele edilitare din municipiul Bucuresti;

Georeferentierea este procesul prin care o imagine raster este adusa prin translatii, rotatii, scalare si eventual deformare in coordonatele unui sistem de proiectie. Pentru georeferentiere se utilizeaza puncte care pot fi identice pe imaginea raster și ale caror coordonate sunt cunoscute in sistemul de proiectie ales. Procesul se poate efectua prin una din urmatoarele transformari: transformarea ortogonala (liniara), afina sau polinomiala.

Georeferențierea se face cu ajutorul functiei “rubbersheet”. Se deschide fisierul care contine imaginea scanata cu ajutorul programului AutoCad Raster Design.

Urmatorul pas consta in accesarea meniului “Raster”->”Correlate”->”Rubbersheet” prin care se realizeaza aducerea imaginii in coordonatele Proiectiei Stereografica 1930 pe plan secant Bucuresti.

Figura 2.1.1 Introducerea imaginii cu ajutorul extensiei Raster Design

In urma procesului de georeferentiere punctele sursa sunt aduse cat mai aproape posibil de punctele destinatie. Va rezulta o eroare de transformare care va fi afisata ca valoare numerica.

Procesul de georeferentiere se poate efectua si cu ajutorul extensiei TopoLT a programului AutoCad folosind meniul “TopoLT”->”Imagini”->”Transforma imagini”.

Figura 2.1.2 Introducerea imaginii cu ajutorul extensiei TopoLT

In procesul de georeferentiere s-a folosit sistemul de proiectie Proiectia Stereografica 1930 pe plan secant Bucuresti.

Figura 2.1.3 Introducerea imaginii raster in AutoCAD

Figura 2.1.4 Transformarea imaginii cu ajutorul aplicatiei TopoLT

In urma procesului de georeferentiere, imaginea a fost adusa pe coordonatele trapezului cerut in tema:

Figura 2.1.5 Incadrarea imaginii in trapezul cerut

Vectorizarea in AutoCAD a tuturor retelelor edilitare situate pe plansa data impreuna cu un fond planimetric minim;

Vectorizarea este procesul de transformare a imaginii raster intr-un sir de entitati de tip vector. Pixelii care au aceeasi caracteristica (culoare), ce alcatuiesc un detaliu pe harta scanata sunt transformati intr-un vector.

Stocarea unui vector in baza de date se face prin coordonatele x si y ale capetelor si ale punctelor de referinta corespunzatoare vectorului, precum si culoarea cu care acesta este reprezentat.

Folosind drept fundal imaginea raster, obiectele reprezentate pe plan se deseneaza ca elemente grafice pe straturi (layere), astfel incat informatia spatiala sa fie cat mai detaliata.

O vectorizare corecta a detaliilor presupune consultarea Atlasului de semne conventionale pentru planurile topografice la scarile 1:5000, 1:2000, 1:1000 si 1:500.

Vectorizarea se poate face automat, cu programe care au integrate functii speciale ce permit acest lucru. Pentru obtinerea unor rezultate bune cand se lucreaza cu planse cu multe detalii sunt necesare filtrari si setari ale programelor pentru interpolarea corecta.

Pentru acest proiect vectorizarea a fost efectuata manual, fiind reprezentate toate detaliile care sunt sugestive pentru continutul planului edilitar. Concret, au fost vectorizate entitatile de tip vector pe layere corespunzatoare, create si denumite cat mai sugestiv. In procesul de vectorizare s-au folosit linii, polilinii, puncte si semne conventionale, alaturi de partea textuala (inscriptii).

Definitii:

Retelele edilitare sunt utilitati tehnice care deservesc locuintele, ansamblurile social-culturale, institutiile, agentii economici, etc., precum si retelele tehnice industriale din spatiul urban; retelele edilitare pot fi situate atat la suprafata cat si in subteran.

Pentru localitati este necesar sa se realizeze un sistem informational specific, care sa se ocupe cu inventarierea si evidenta sistematica a dotarilor edilitare subterane si supraterane din perimetrul intravilanelor, atat sub aspect ethnic, cat si sub aspect calitativ. Permanent trebuie sa se efectueze lucrari de intretinere si actualizare a acestuia, corespunzator situatiei reale din teren.

Obiective:

Obiectivele evidentei specific retelelor edilitare urmaresc sa stabileasca procedeele, metodele, tehnicile si mijloacele care sa asigure si sa defineasca in mod unitar, din punct de vedere tehnic, economic si juridic sfera, continutul si produsele evidentei specifice retelelor edilitare, in accord cu cele ale cadastrului general si ale sistemului informational specific fondului imobiliar.

Scop:

Scopul realizarii sistemului informational al retelelor edilitare consta in urmatoarele:

furnizarea de informatii reale si de calitate;

gestionarea eficienta a localitatiilor folosind folosindt pentru decizii un sistem informatic bazat pe date cadastrale;

realizarea unui continut standard pentru planurile retelelor, fisele arterelor (unicat si standard) si situatiile centralizatoare;

stabilirea unor criteria unice pentru evaluarea, verificarea si receptia lucrarilor si produselor privind fondul retelelor edilitare.

Corelarea sistemului informational al retelelor edilitare cu sistemul informational al fondului imobiliar si cu cadastrul general:

Cadastrul general se ocupa de aspectul tehnic si se refera la:

evidenta bunurilor imobile apartinand acestui domeniu pentru stabilirea pentru stabilirea prin masuratori a formei , pozitiei si configuratiei proprietatiilor in vederea inscrierii in documentele cadastrale si in cartea funciara;

obtinerea planurilor cadastrale digitale.

Intr-o localitate este indicat ca fondul imobiliar sa fie asociat cu fondul edilitar, pentru o buna gestionare si coordonare a activitatiilor care conduc la un standard de viata ridicat.

Componenta evidentei de specialitate este formata din elemente care apartin de aspectul calitativ, precum si de alte caracteristici tehnice:

evident si inventarierea retelelor edilitare pe tipuri de retele;

determinarea pozitiei in plan si a modului de pozare a traseelor retelelor principale si de distributie;

determinarea planimetrica a constructiilor si amenajarilor tehnice edilitare;

determinarea cotelor elementelor sau punctelor semnificative (capace ale caminelor de vizitare, radiere, conducte intr-un camin, etc.);

fise cu informatii (fise de arterea, fise unicat, fise standard);

informatii privind natura materialelor de constructii ale conductelor precum si diametrele lor;

informatii privind starea retelelor;

informatii privind debitele,capacitatiile, etc.

Structura datelor si informatiilor specifice sistemului informational al retelelor edilitare:

Tipurile de retele edilitare:

Reteaua de alimentare cu apa potabila:

Reteaua de alimentare cu apa potabila este alcatuita din:

reteaua de alimentare cu apa potabila;

reteaua de alimentare cu apa pentru scopuri de intretinere a spatiilor verzi, strazilor;

reteaua de alimentare cu apa industriala.

Reteaua de alimentare cu apa in general se refera la sistemele de captare, de pompare, de ameliorare a calitatii apei in sistemele de inmagazinare si sistemele de transport ale apei de la rezervoare sau statiile de pompare la bransamentele consumatorilor.

In legatura cu reteaua de alimentare cu apa trebuie sa se furnizeze toate detaliile privind:

captarea apei (din subteran sau de la suprafata);

constructiile si instalatiile de tratare in vederea imbunatatirii calitatii apei;

reteaua de transport a apei la rezervoarele de tratare si inmagazinare;

rezervoarele de tratare si inmagazinare (subterane, la sol sau supraterane), de compensare sau de pompare a apei;

statiile de pompare;

reteaua de distributie a apei de la rezervoarele de inmagazinare pana la

bransamentele consumatorilor;

se marcheaza cu culoarea albastru pe plan.

Figura 2.2.1 Reteaua de alimentare cu apa potabila

Reteaua de canalizare:

Sistemul retelelor de canalizare cuprinde un ansamblu de conducte si dispozitive care colecteaza, transporta, epureaza si evacueaza apele uzate si pluviale intr-un emisar.

Elementele principale ale sistemului de canalizare care fac obiectul sistemului informational al fondului edilitar sunt:

reteaua de canalizare exterioara (reteaua stradala si colectoare);

statii de pompare sau repompare;

instalatii de preepurare si epurare;

colectorul de descarcare si gura de descarcare.

In legatura cu reteaua de canalizare, sistemul informational al retelelor edilitare trebuie sa furnizeze toate elementele privind:

canalele (conductele) de racord – cele care duc apele uzate de al consumator la reteaua de canalizare;

canalele secundare – cele care primesc ape din canalele de racord;

colectoarele secundare si principale -sunt canalele care primesc apele de la canalele secundare;

canalele deversoare – sunt canalele care duc. apele uzate la emisar sau la statiile de epurare;

statiile de pompare utilizate la traversari peste obstacole si puncte obligate;

statiile de epurare, formate din constructiile si instalatiile care au rolul de a face apele uzate nepoluante;

Datele privind reteaua de canalizare se obtin in principal, prin ridicarea caminelor de vizitare (elementele care marcheaza traseul canalelor la suprafata).

Se marcheaza cu culoarea maro pe plan.

Figura 2.2.2 Reteaua de canalizare

Reteaua de gaze naturale

Reteaua de gaze naturale se refera la traseele care duc gazele naturale de la conducta de transport la statiile de reglare de la consumator, pentru care sistemul informational al retelelor edilitare trebuie sa furnizeze toate informatiile privind:

conducta de transport care aduce gazele in localitate;

statiile de predare existente intre conducta de transport si reteaua de repartitie, amplasate in suprateran;

reteaua de repartitie care conduce gazele de la reteaua de transport in diferite sectoare (poate fi subterana sau supraterana);

statiile de reglare la sector, situate de obicei suprateran;

reteaua de distributie spre consumatori care poate fi supraterana sau subterana;

conductele de bransament;

Conductele subterane de gaze sunt pozitionale (in mod obisnuit), sub spatiile verzi la adancimea de 0.90 m sau sub trotuare, alei pietonale sau chiar sub partea carosabila la adancimea de 1 .0m.

Se marcheaza cu culoarea galben pe plan.

Figura 2.2.3 Reteaua de gaze naturale

Reteaua de termoficare:

Reteaua de termoficare este folosita la transportul apei fierbinti, aburului, condensului provenit din aburul industrial sau a altor medii purtatoare de caldura, de la agentul producator la consumator. Pentru aceasta sistemul informational al retelelor edilitare trebuie sa furnizeze toate datele privind:

conductele magistrale – transporta agentul termic de la sursa la cartierele de locuinte, sau la zonele industriale avand diametre cuprinse intre 0.4m si 1.0m;

reteaua de distributie – de la conductele magistrale la consumatori avand diametre intre 0.2 m si 0.4 m;

constructiile auxiliare care se gasesc pe traseele de conducte (reazeme fixe sau mobile, stalpi de sustinere scunzi sau inalti);

robineti, vane, ventile de aerisire sau golire, instalatii de masurat cu termometre sau manometre etc. care se gasesc pe traseul conductelor, de obicei in camine de vizitare;

conductele de termoficare pot fi supraterane (pe stalpi) sau subterane, montate in canale de caramida sau beton armat.

Reteaua de termoficare se reprezinta cu culoarea rosu pe plan.

In zona aleasa nu exista retea de termoficare.

Reteaua electrica:

Cablurile electrice pot fi suspendate pe stalpi sau pozate direct in pamant (sub trotuare sau spatii verzi la adancimi de 0.8m pana la 1.10m ). Pentru ele, sistemul informational al retelelor edilitare trebuie sa furnizeze toate datele privind:

reteaua de transport (tensiune peste 1Kw ) constituind reteaua de alimentare;

reteaua de distributie spre consumatori (de joasa tensiune), pornind de la punctele de alimentare ale retelei;

punctele de transformare pentru reducerea tensiunii;

camerele de distributie pentru cabluri de joasa tensiune si camerele de tragere;

cablurile subterane de 110 kw si 220 kw (pozate in canalele cu instalatii de racire cu ulei), avand traseele marcate la sol prin borne.

Reteaua electrica se marcheaza cu culoarea verde pe plan.

Figura 2.2.4 Reteaua electrica

Reteaua de telecomunicatii

Aceasta retea cuprinde retelele: telefonica, telegrafica, de televiziune si radio. Retelele pot fi pozate suspendat pe stalpi, sau subteran fie in tuburi de beton sau PVC, fie in blocuri de beton prefabricate cu 4 sau 6 goluri, la adancimi intre 0.8 m si 1.20 m.

Sistemul informational al fondului edilitar trebuie sa furnizeze pentru aceasta retea toate elementele privind:

traseele liniilor telefonice principale (instalate de obicei in blocuri de beton);

traseele liniilor telefonice secundare instalate in tuburi, ele se identifica prin caminele de vizitare si camerele de tragere;

traseele liniilor telefonice supraterane prin pozitia stalpilor si sageti de directie;

traseele liniilor T.V. supraterane sau subterane.

Reteaua de telecomunicatii se reprezinta cu negru pe plan.

Figura 2.2.5 Reteaua de telecomunicatii

Retele tehnice industriale:

Retelele tehnice industriale sunt cele cu specific tehnologic cum ar fi:

reteaua de apa industriala (uneori tratata special);

retele de uleiuri (oleducte), sau saramuri (salconducte);

retele pentru aer comprimat sau pentru oxigen;

retele pentru combustibili gazosi sau lichizi;

retele de cabluri cu tensiuni speciale;

retele de cabluri de comanda si control;

retea de cabluri de avertizare;

retea de aer comprimat, etc

Alte retele edilitare:

Pe langa retelele obisnuite intr-o localitate, mai pot exista o serie de retele specifice zonei. Modul cum sunt intretinute retelele de utilitati si cum sunt administrate prin intermediul aplicatiilor de tip GIS este in corelatie cu interesul si posibilitatile financiare ale primariilor sau companiilor care gestioneaza retelele edilitare. Alte tipuri de retele pot fi:

retele de ape gazoase/minerale captate;

retele de ape termale captate;

retele pentru telecomunicatii prin fibre optice;

retelele de transport in comun, in cazul capitalei reteaua R.A.T.B. (Regia Autonoma de Transport Bucuresti) – se marcheaza traseele mijloacelor de transport in comun. Liniile de troleibuz si tramvai au propriile retele de alimentare cu energie electrica.

Figura 2.2.6 Reteaua de transport in comun

Realizarea in format digital a Planului tehnic-edilitar complex, cu elementele de fond s de continut specific precizate in documentatia finala, intocmita pentru sistemul informational al retelelor edilitare, conform anexei 1 din metodologia MLPAT;

Planul tehnic-edilitar complex se realizeaza in format digital corespunzator scarii 1:500 si din acesta, va fi tiparita o sectiune format A4 la scara 1:500. Acest plan se obtine prin vectorizarea plansei raster primite.

Planul tehnic-edilitar complex cuprinde toate retelele edilitare desenate pe un fond planimetric minim, extras din planul topografic de baza.

Elementele de fond continute de planul tehnic-edilitar complex sunt:

inscriptii: denumiri de artere, numere postale, statii de metrou, lucrari de arta, zone interzise, ape, etc.;

limitele arterelor de circulatie, aleilor, pietelor, spatiilor verzi, zonelor industriale;

abonatii principali al retelelor: constructiile de locuinte, institutii, constructii social-culturale, magazine, etc.;

punctele din reteaua de sprijin si de ridicare (puncte de statie, puncte cotate);

limitele imobilelor.

Elementele specifice de continut ale planului tehnic-edilitar complex sunt:

inscriptii asociate retelelor edilitare: diametre, numar cabluri pozate la un loc, materiale de constructie, presiuni, tensiuni, cote, etc. ;

constructiile si amenjarile edilitare auxiliare, reprezentate la scara sau prin semne conventionale;

capacele caminelor de vizitare (desenate prin semne conventionale) avand scrise alaturi, sub forma de fractie, cotele la capac (numaratorul fractiei) si la radier (numitorul ei);

stalpii retelelor electrice, telefonice, desenati prin semne conventionale, tinand cont daca sunt din metal sau lemn;

traseele retelelor edilitare cu toate echiparile, racordurile si bransamentele la abonati: camine, hidranti, vane, cismele, fantani – desenate prin semnele conventionale corespunzatoare fiecarui tip de retea;

inscriptii asociate constructiilor si amenajarilor edilitare.

Reprezentarea retelelor edilitare conform Metodologiei privind executarea lucrarilor de introducere a cadastrului retelelor edilitare:

Reteaua de alimentare cu apa se reprezinta pe plan prin linii discontinue de culoare albastra, cu simbolul "a", prin unirea capacelor caminelor reprezentate prin semne conventionale. Pe traseul conductei se trece si diametral nominal (Dn) al tronsonului, in mm;

Reteaua de canalizare se reprezinta pe plan prin linii discontinue, de culoare maro, cu simbolul "c", care unesc capacele caminelor reprezentate prin semne conventionale;

Reteaua de alimentare cu gaze naturale se reprezinta pe plan prin linii discontinue de culoare galbena, cu simbolul "G", care unesc caminele de vizitare si capacele de detectare a fisurilor, reprezentate prin semne conventionale.

Reteaua de termoficare se reprezinta pe plan prin linii discontinue de culoare rosie cu simbolul "t", prin unirea capacelor caminelor de vizitare reprezentate prin semne conventionale. Pe traseele retelei de termoficare se trec si caminele de vizitare precum si intrarile si iesirile din subteran.

Reteaua electrica se reprezinta pe plan prin linii discontinue de culoare verde cu inscriptia "e", urmand traseul obtinut prin unirea bornelor de avertizare a traseelor cablurilor de inalta tensiune, cu specificarea numarului de cabluri, felul tensiunii (it – inalta tensiune, jt – joasa tensiune), precum si a valorii tensiunii.

Reteaua de telecomunicatii se reprezinta pe plan prin linii discontinue de culoare neagra, cu inscriptia "T", care unesc capacele caminelor de vizitare si de tragere reprezentate prin semne conventionale. Pe planul tehnic-edilitar cu retelele de telecomunicatii (telefon, retele GSM, telegraf, cablu TV, fibra optica internet) se trec: pozitia fiecarei camere de tragere, natura si lungimea, numarul de cabluri si sectiunea blocului care contine cablurile, pozitiile antenelor situate pe cladiri sau pe constructii speciale.

Reteaua RATB constituita din: liniile de troleibuz, liniile de tramvai, etc. se reprezinta pe plan cu linii de culoare neagra conform Atlasului de semne conventionale pentru intocmirea planului topografic la scara 1:500. De asemenea, se reprezinta cu negru si cu linie mai groasa reteaua de metrou, cu traseele liniilor si statiile aferente cu intrarile de acces.

Informatii despre tipurile de retele edilitare:

Prin lucrarile sistemului informational al fondului edilitar trebuie sa se furnizeze date si informatii legate de:

pozitia in plan si inaltimea fiecarei retele;

elementele si instalatiile privind fiecare retea;

elementele calitative ale fiecarei retele.

Informatii despre constructiile si amenajarile tehnice edilitare:

Constructiile si amenajarile tehnice edilitare reprezinta parti componente ale retelelor edilitare pe care le deservesc si sunt:

caminele de vizitare;

captarile de apa, apeductele, rezervoarele, constructiile si instalatiile de imbunatatire a calitatii apei;

caminele de vizitare specializate (pentru vane, robinet, aerisire, etc);

gurile de varsare;

statiile de pompare, epurare;

statiile de reglare, masurare la consumatorii importanti;

statiile de predare;

punctele termice de racordare sau de preparare a apei calde menajere;

posturile si punctele de alimentare, posturile de transformare subterana, la sol stalpi;

camerele de distributie si cele de tragere cabluri;

galeriile tehnice principale sau de racord magistrale sau secundare;

Pentru aceste constructii si amenajari edilitare se furnizeaza informatii si se culeg date necesare pentru asigurarea continutului cadastrului general sau al cadastrului de specialitate: pozitia in plan si inaltimea, functia, natura materialului de constructie, starea lor, etc.

In afara constructiilor edilitare mentionate, care deservesc direct retelei edilitare, o serie de alte constructii pot fi incadrate de asemenea in categoria constructiilor cu caracter edilitar, si anume:

tunelele de serviciu sau abandonate;

pasajele rutiere, pietonale sau garajele subterane;

depourile si hangarele subterane;

grupurile sociale subterane (W.C. publice, adaposturile);

salile si halele tehnologice.

Precum si urmatoarele constructii supraterane:

podurile, pasajele rutiere suspendate, pasarelele;

liniile de tramvai si cale ferata din localitati, depourile, garajele;

funicularele si telecabinele;

liniile de inalta tensiune;

crematoriile de reziduuri menajere;

metrourile reprezentate de regula prin liniile de conturale zonei care inglobeaza toate componentele sale.

Limitele/ zonele pe care se executa cadastrul retelelor edilitare

Cadastrul retelelor subterane se executa in spatiul care contine aceste retele, spatiu care apartine in cea mai mare parte domeniului public (artere de circulatie, alei pietonale dintre blocuri, spatii verzi, etc), dar si domeniului privat in unele cazuri (in special traversari).

Limitele acestui spatiu sunt stabilite in functie de fiecare tip de retea:

la reteaua de apa potabila limita este stabilita la apometrul din curtea abonatilor sau in punctul unde conducta strapunge zidul exterior al constructiilor mari (blocuri);

la reteaua de canalizare limita este data de caminul de vizitare de unde pleaca conducta de racord spre canalul din strada, in cazul curtilor, sau punctul prin care iese canalul din zidul blocurilor;

la reteaua de termoficare limita este data de punctul de intrare a conductelor in cladiri;

la reteaua de gaze limita este data de postul de reglare – masurare, cand acesta se gaseste in exteriorul cladirii, sau de punctul de intrare in cladire, cand postul se gaseste in interiorul ei;

la reteaua de energie electrica limita este data de punctul de intrare in cladire (cofret), sau de punctul de oprire la consumatorul public (stalpi de iluminat public, ceasuri electrice, etc);

la reteaua telefonica limita este la intrarea cablurilor subterane in cladiri, sau la cutiile terminale de pe peretii exteriori, sau la cabinele telefonice in exteriorul cladirilor;

la reteaua de semaforizare limita este data de semafoarele montate pe stalpi, sau la cele suspendate;

la retelele tehnice industriale limita este data de punctul de intrare in incinta industriala;

la conductele de combustibili lichizi (benzina, motorina) limita se opreste la incinta consumatorului industrial, sau in dreptul pompelor de distributie, sau la rezervoarele subterane sau supraterane din intravilan;

Limitarea zonei pe care trebuie sa se execute lucrarile de cadastru pentru retelele edilitare poate fi facuta si arbitrar, in functie de urgente, posibilitati financiare si ca urmare se pot intalni urmatoarele cazuri:

limite administrative stabilite de autoritatile locale si detinatorii de retele;

limite impuse de tipurile de retea pentru care se executa cadastrul;

limite impuse de gradul de detaliere a informatiilor care trebuie obtinute;

limite impuse de zonele scoase la licitatie;

limite impuse de continutul care trebuie asigurat dupa cum se executa cadastrul general sau cel de specialitate.

Etapele de realizare a lucrarilor sistemului informational al retelelor edilitare:

Organizarea si desfasurarea lucrarilor la introducerea sistemului informational al retelelor edilitar:

Se realizeaza in functie de documentatia care se preia de la cadastral general, deosebindu-se doua situatii:

a. cand lucrarile pentru introducerea sistemului informational ai retelelor edilitare se executa in acelasi timp cu lucrarile pentru cadastrul general;

b. cand lucrarile pentru aceasta evidenta specifica se executa dupa realizarea lucrarilor pentru cadastral general.

In primul caz se analizeaza orice document existent in zona care poate fi folosit intr-o masura mai mare sau mai mica la introducerea introducerea sistemului informational al fondului retelelor edilitare si, in acest scop, se va face o evaluare a acestora pentru a intocmi proiectul lucrarilor de introducere a cadastrului.

In al doilea caz se vor prelua planul, cadastral la sc. 1:1000 si. elemente numerice de la cadastral. general din care ae vor extrage datele necesare pentru fondul retelelor edilitare. Aceste date se vor completa in teren cu elementele specifice retelelor edilitare. Indiferent de situatie este necesar sa se faca mai intai o analiza competenta a documentelor existente, dupa care se intocmeste proiectul de executare a lucrarilor pentru sistemul informational al fondului retelelor edilitare.

Evaluarea documentatiei existente

In vederea reducerii la maximum a cheltuielilor si volumului lucrarilor pentru realizarea produselor finale ale sistemului informational al retelelor edilitare se consulta toata documentatia existenta in zona, referitoare la planul topografic de baza si planurile cadastrale vechi, detinute de oficiile de cadastru, serviciile de specialitate ale primariei, precum si toate planurile si documentele privind retelele edilitare detinute de agentii economici care le gestioneaza.

Aceste documente se evalueaza atat cantitativ cat si calitativ, pentru a stabili gradul de utilitate al lor, in lucrarile sistemul informational al retelelor edilitare.

Evaluarea se va face dupa urmatoarele criterii:

gradul de fiabilitate a lor (masura in care documentele reflecta realitatea din teren);

gradul de acoperire a zonei pe care se desfasoara lucrarile pentru sistemul informational al retelelor edilitare;

continutul documentelor in informatii utile pentru realizarea lucrarilor sistemul informational al retelelor edilitare;

modalitatile in care au fost obtinute elementele utile cadastrului,, pe care aceste documente le contin, pentru a stabili gradul de incredere privind corectitudinea lor;

diversitatea informatiilor/elementelor referitoare ia retelele edilitare, continute de aceste documente; existenta unor elemente de suprafata, apartinand retelelor edilitare, care sa permita efectuarea de sondaje pe teren.

Aceasta evaluare se face atat prin studiul ia birou al documentelor mentionate, cat si prin parcurgerea terenului in cadrul actiunii de recunoastere.

Dupa evaluare se pot intalni urmatoarele situatii:

elementele de planimetrie din planurile consultate, care servesc drept fond pentru pozitionarea retelelor edilitare prezinta:

modificati substantiale, care necesita determinarea lor in intregime sau in proportie de cel putin 50%, caz in care trebuie efectuata o noua ridicare topografica;

mici modificari fata de realitatea din teren (pana la 50%), caz in care este necesara actualizarea planurilor respective;

nu sunt modificari, caz in care acestea se preiau in intregime;

elementele privind retelele edilitare (pozitii in plan si cote), continute de documentele de la regiile care gestioneaza retelele sunt preluate:

din teren prin determinari directe, caz in care vor fi folosite in intregime;

din proiectele de trasare a retelelor, caz in care acestea vor fi folosite numai cu caracter informativ;

partial din determinari directe in teren si partial din proiectele de trasare, caz in care acestea vor fi folosite numai dupa verificarea lor in teren.

Aprecierea gradului de corectitudine a elementelor privind retelele edilitare, continute de documentele consultate, se va face in functie de tipul acestor documente: precis – pentru retelele de canalizare, de apa. potabila, de telefoane, de termoficare etc., care au suficiente elemente de suprafata, si aproximativ – pentru retelele de cabluri pozate direct in pamant, cu putine elemente de identificare la suprafata, ca urmare, pentru aceste retele documentele vor fi preluate numai cu caracter informativ.

Intocmirea proiectului de executare a lucrarilor sistemului informational al retelelor edilitare:

Proiectul pentru executarea lucratilor sistemului informational al retelelor edilitare trebuie sa contina urmatoarele elemente:

memoriul tehnic cu justificarea solutiilor propuse;

delimitarea zonei pe care se executa cadastrul retelelor edilitare, acoperirea zonei cu foi de plan si nomenclatura acestora;

stabilirea elementelor de fond pe care trebuie sa ie contina planul cadastral al retelelor edilitare (puncte din reteaua de sprijin si de ridicare, limite de strazi, de proprietati, de spatii verzi, de ape, de zone fara acces, de zone industriale etc.,

abonati principali – locuinte, institutii, constructii sodal-cuiturale, complexe agro-alimentare etc.; stabilirea elementelor care trebuie culese in teren pentru fiecare tip de retea, precum si pentru constructiile si amenajarile cu caracter tehnic edilitar (elemente pentru pozitionarea in plan si in inaltime a capacelor caminelor de vizitare, a racordurilor si bransamentelor, a camerelor de tragere, a constructiilor auxiliare, a traseelor, etc.);

proiectarea retelei de sprijin si de ridicare care sa satisfaca pe langa cerintele necesare intocmirii planului pentru fondul imobiliar, si cerintele pentru ridicarea in plan si inaltime a retelelor edilitare; stabilirea metodelor si instrumentelor care se vor folosi pentru culegerea datelor planimétrico si altimeiriee necesare pentru pozitionarea elementelor de suprafata si stabilirea traseelor pentru retelele edilitare subterane, precum si pentru retelele supraterane;

stabilirea lungimilor tronsoanelor de artera, a intervalului intre profilele transversale pe artere, precum si a continutului profilelor longitudinal si transversale;

stabilirea informatiilor care trebuie culese pentru fiecare tip de retea edilitara: diametre (dimensiuni) camine

de vizitare, diametre conducte de canalizare, materialul de constructie, numar de cabluri pozate la un ioc,

tensiuni, capacitati, presiuni, adancimi, pante si ruperi de pante, precum si o serie de informatii privind

arterele: denumiri, numere postale, imbracaminti, lungimi si latimi carosabil si trotuare, etc.;

stabilirea planurilor tematice care trebuie intocmite, folosind semnele conventionale pentru fiecare tip de

retea;

stabilirea fiselor care se intocmesc pentru fiecare tip de retea si a continutului acestora; modul de executare a desenului planului retelelor edilitare;

modul de stocare a datelor si informatiilor privind retelele edilitare.
Proiectul urmeaza sa fie definitivat dupa recunoasterea, terenului din zona in care se executa sistemul informational ai retelelor edilitare.

Organizarea si desfasurarea lucrarilor in cadrul sistemul informational al retelelor edilitare:

Organizarea lucrarilor

Organizarea lucrarilor pentru sistemul informational al fondului retelelor edilitare constau in:

procurarea documentatiei si evaluarea acestora din punct de vedere calitativ si cantitativ;

executarea lucrarilor de teren care se impun, in functie de situatia care s-a stabilit, in urma analizei documentatiei existente, cu care ocazie s-au precizat omisiunile din documente si care trebuie completate;

executarea lucrarilor de birou pentru obtinerea documentelor finale.

Executarea lucrarilor de teren

Lucrarile de teren, dupa realizarea retelelor de sprijin si de ridicare, constau in culegerea elementelor necesare "ridicarii" componentelor retelelor edilitare, care apar la suprafata, folosind metoda drumuirii cu radieri.

In cazul in care exista piastrii topografice sau cadastrale la scarile 1:500 sau 1:1000 pentru intocmirea planului tehnic edilitar complex se vor prelua din acestea elementele de planimeirie privind trama stradala, parcele cu numar cadastral si abonatii principali.

In cazul in care nu exista asemenea planuri, elementele de planimeirie enumerate mai sus se vor prelua prin masuratori pe teren, odata cu preluarea elementelor retelelor edilitare.

Pentru caminele de vizitare se determina: pozitia planimetrica a centrului capacului caminului, cota acestuia si cota radierului, precum si releveul caminului, diametrul acestuia folosind un compas de reductie, cotele si diametrele conductelor care ajung in caminul respectiv, folosind un echer din lemn, montai la capatul unei mire sau stinghii din lemn gradata.

Traseele retelelor edilitare, in plan, se obtin unind capacele caminelor de vizitare sau ale camerelor de tragere, cu linii conventionale.

Traseele retelelor edilitare, in plan vertical, se obtin in profilul in lung folosind releveele caminelor de vizitare.

Exista doua metode pentru obtinerea traseelor retelelor edilitare, in plan si in inaltime: metoda directa si metoda indirecta:

Metoda directa:

Metoda directa

Consta in "ridicarea" pozitiei retelei in timpul pozarii acesteia (inaintea astuparii santurilor). Ea permite realizarea unei viteze de lucru si precizii mari. Pozitia planimetrica si altimetrica a punctelor caracteristice (capace, guri aerisire, vane, conducte etc.) se determina din punctele drumuirilor planimetrice si din cele ale drumuirilor de nivelment geometric de ordinul V.

Se utilizeaza in situatiile cand retelele tehnico – edilitare au elemente caracteristice la suprafata, stabilirea traseului efectuandu-se in functie de pozitia acestora. Ridicarea se face prin metode topografice clasice.

Pentru ridicarea planimetrica se determina coordonatele centrelor capacelor caminelor si a varfurilor de frangere a traseului in sistemul retelei planimetrice de sprijin a ridicarii. Precizia de ridicare, in limitele mai sus mentionate, este asigurata prin utilizarea de aparatura topografica specifica lucrarilor pe santierele de constructii (care permite masurarea directiilor orizontale si a distantelor cu abaterile standard ςdir ≤ ±1cc respectiv ςD ≤ ± 10cm).Stabilirea pozitiei altimetrice a traseului presupune utilizarea nivelmentului geometric, pentru determinarea cotelor elementelor pozate subteran fiind necesara combinarea mirelor cu echere de lemn sau metalice, prevazute cu placi metalice pentru asezarea mirei.

Metoda indirecta

Se utilizeaza in cazul retelelor subterane, ale caror trasee si adancimi nu se cunosc. Aceasta metoda necesita uneori executarea de sapaturi de identificare, si deci un volum mare de timp si munca. Aplicarea aceste metode in cazul retelelor metalice, sau sub tensiune, poate fi inlesnita foarte mult prin utilizarea detectoarelor electromagnetice, care asigura totodata si o precizie suficienta (±10 cm).

Determinarea adancimii diferitelor retele edilitare subterane prin caminele de vizitare se face folosind diferite dispozitive improvizate: mire cu prelungitoare, echere cu talpa mobila, bastoane culisabile, etc. si se evidentiaza in cadrul profilelor longitudinale. Aceste profile se executa de obicei la retelele de canalizare si alimentare cu apa.

Executarea lucrarilor de birou

Lucrarile de birou cuprind:

calculele necesare determinarii coordonatelor si cotelor punctelor din reteaua de sprijin locala;

calculele privind legarea reteiei de sprijin locala, de reteaua nationala;

calculele privind determinarea coordonatelor si cotelor punctelor din reteaua de ridicare;

calculele privind determinarea coordonatelor si cotelor punctelor radiate care apartin retelelor edilitare, precum si elementelor de fond ale pianului cadastral;

redactarea pe cale clasica sau automata a planului cadastral cuprinzand traseele retelelor edilitare.

Obtinerea in format digital a Planurilor tematice ale retelelor existente in zona de lucru: reteaua de alimentare cu apa "A", reteaua de canalizare "C", reteaua de alimentare cu gaze naturale "G", reteaua de termoficare "t", reteaua electrica "e", rețeaua de telecomunicatii "T";

Planurile tematice se intocmesc la aceleasi scari ca si planul tehnic-edilitar complex, cuprinzand numai un tip de retea, retele "inrudite" sau retele care nu se "incomodeaza" reciproc.

Continutul planurilor tematice este acelasi ca al planului tehnic-edilitar complex, cu referire numai la reteaua edilitara pe care o reda.

Planurile tematice se redacteaza cu culori diferite, pentru a se da posibilitatea analizarii continutului acestora.

Redactarea unui profil longitudinal pentru reteaua de canalizare sau pentru cea de alimentare cu apa;

Profilul longitudinal se intocmeste numai pentru reteaua de canalizare si pentru cea de alimentare cu apa. Scara distantelor se alege egala cu scara planului 1:500, iar scara inaltimilor se va alege in functie de pantele specifice terenului ca fiind de 10 or mai mare decat scara distantelor, adica 1:50.

Profilul longitudinal trebuie sa contina:

Numarul de ordine ale punctelor de pe profil si ale caminelor de vizitare;

Distantele partiale intre caminele de vizitare;

Distantele cumulate in dreptul acelorasi puncte;

Cotele capacelor caminelor de vizitare;

Cotele pe conducte in caminele de vizitare;

Cotele la radier;

Pantele exprimate in procente;

Sectiuni prin caminele de vizitare;

Diametrele conductelor si detalii suplimentare.

3. REALIZAREA BAZEI DE DATE TEXTUALE (MODULUL 3)

Realizati o baza de date textuale, utilizand produsul software MS Access 2007 sau 2010, parcurgand urmatoarele etape:

3.1.1. Stabiliti tabelele principale ale bazei de date:

Baza de date textuale poate fi definita ca o colectie de date, referitoare la un domeniu de activitate, care poate fi interogabila prin continut, dupa orice criteriu fiind totodata posibila regasirea structurii de date.

Tabelul este un obiect al bazei de date definit de catre utilizator, care stocheaza datele primare despre un anumit subiect.

Modul de lucru cu tabele se poate face in modul tabel (Table), sau in modul de proiectare (Table Design), prin legare cu alta baza de date (Share Point), sau cu ajutorul sabloanelor (Table Templates).

Tabelul este elementul fundamental al unei baze de date. Un tabel este alcatuit bidimensional, din campuri de date si din inregistrari.

Tabelele principale ale bazei de date sunt: TBL_IMOBIL, TBL_PARCELA, TBL_CONSTRUCTIE, TBL_PROPRIETARI si TBL_JONCTIUNE.

Figura 3.1.1.1 Tabelele principale ale bazei de date

3.1.2. Stabiliti tabelele auxiliare, de tip nomenclatoare ale bazei de date;

Tabelele auxiliare ale bazei de date sunt: TBL_CAT_FOL, TBL_DESTIN_TEREN, TBL_TIP_ACOPERIS, TBL_TIP_PROPRIETATE, TBL_STRUCT_REZ, TBL_ARMATURA, TBL_FUNDATIE, TBL_DESTIN_CONSTR, TBL_INCALZIRE, TBL_MOD_ADMINISTRARE, TBL_MOD_DETINERE, TBL_PERETI, TBL_STARE_CONSTR.

Figura 3.1.2.1 Tabelele auxiliare ale bazei de date

3.1.3. Creati o baza de date noua, cu denumirea standard “Cadastru2_2014_NUME STUDENT_prenume student”;

Crearea unei baze de date in Microsoft Access se face prin selectarea meniului “New” ->”Blank desktop database” si dupa se efectueaza alegerea numelui bazei de date.

Figura 3.1.3.1 Crearea bazei de date

Figura 3.1.3.2 Tabelele auxiliare ale bazei de date

3.1.4. Creati – folosind modul de lucru “Design View” – tabelele auxiliare ale bazei de date, care vor fi de tip nomenclatoare, pentru a lucra cu date standardizate. Aceste tabele vor fi legate prin intermediul unor campuri de tip Lookup cu tabelele principale ale bazei de date;

Pentru crearea tabelelor vom proceda astfel: deschidem baza de date, dupa care din meniul “Create” vom selecta optiunea „Table Design”. Acest pas implica proiectarea tabelului, adica definirea campurilor si a tipului de date pentru fiecare tabel in parte.

Figura 3.1.4.1 Tabelele auxiliare ale bazei de date

In urma selectarii meniului “Table Design” programul ne va afisa urmatoarea fereastra:

Figura 3.1.4.2 Crearea unui tabel in Design View

Daca efectuam comanda click-dreapta pe numele tabelului putem sa alegem urmatoarele optiuni:

Figura 3.1.4.3 Efectuarea comenzii click-dreapta

Dupa selectarea unei optiuni programul ne va cere efectuarea salvarii tabelului:

Figura 3.1.4.4 Salvarea tabelului

Dupa selectarea optiunii “Yes” programul ne va afisa o fereastra in care trebuie sa stabilim numele tabelului:

Figura 3.1.4.5 Salvarea tabelului si introducerea numelui

Toate tabelele auxiliare vor avea aceleasi 3 campuri: Id (AutoNumber), Denumire (Short Text) si Simbol (Short Text).

Numele campului (Field Name) – reprezinta un sir de caractere alfanumerice, de lungime 1-64 caractere, unic in cadrul tabelului.

Tipul campului (Data Type) – se stabileste in functie de caracteristica subiectului descris prin campul respectiv. Pentru aceasta avem la dispozitie o serie de tipuri de date de baza, iar pentru unele exista si subtipuri de date, in functie de necesitati:

Figura 3.1.4.6 Tipuri de date

Figura 3.1.4.7 Definirea campurilor tabelelor auxiliare

Tabelele auxiliare vor fi atasate (“legate”) de cele principale prin legaturi de tip Lookup Wizard.

3.1.5. Creati – folosind modul de lucru “Design View” – tabelele principale ale bazei de date. In aceasta etapa veti alege campurile fiecarui tabel si tipul de date pentru fiecare camp, veti alege optiunile specifice pentru fiecare camp (Required, Validation Rule, Validation Text, Input Mask, etc);

La crearea tabelelor principale se vor parcurge aceeasi pasi prezentati la crearea tabelelor auxiliare.

Prezentarea fiecarui tabel principal in Design View:

Figura 3.1.5.1 Tabelul TBL_IMOBIL in Design View

Figura 3.1.5.2 Tabelul TBL_PARCELA in Design View

Figura 3.1.5.3 Tabelul TBL_CONSTRUCTIE in Design View

Figura 3.1.5.4 Continuarea tabelului TBL_CONSTRUCTIE in Design View

Figura 3.1.5.5 Tabelul TBL_PROPRIETARI in Design View

Figura 3.1.5.6 Tabelul TBL_JONCTIUNE in Design View

In cadrul meniului Field Properties identificam mai multe proprietati:

Marimea campului (Field Size) – dimensiunea maxima admisa pentru tipurile de date definite in tabel;

Formatul (Format) – precizarea formatului de afisare a unui camp;

Decimal Places (Numarul de zecimale) – numarul de zecimale utilizat pentru afisarea unui numar;

Masca de intrare (Input Mask) – se utilizeaza pentru specificarea unui format special, denumit masca sau sablon, folosit la introducerea datelor pentru un anumit camp;

Eticheta (Caption) – se poate defini o eticheta asociata campului de date, de maxim 2048 caractere, care va aparea numai in momentul introducerii datelor;

Valoarea implicita (Default Value) – se utilizeaza pentru setarea unei valori implicite care sa apara atunci cand se introduc date intr-un tabel;

Regula de validare (Validation Rule) – permite introducerea unei reguli de calidare pentru un camp de date. Regula de validare este o expresie ce se va testa in momentul introducerii datelor intr-un camp;

Text de validare (Validation Text) – se utilizeaza pentru definirea mesajului catre utilizator, daca acesta a introdus o valoare care nu respecta regula de validare.

Figura 3.1.5.7 Tabelul Field Properties pentru campul “Apa” din cadrul tabelului TBL_CONSTRUCTIE

In cadrul acestui tabel putem remarca formatul prestabilit de tipul “Yes/No”.

Figura 3.1.5.8 Tabelul Field Properties pentru campul “CNP” din cadrul tabelului TBL_JONCTIUNE

In cadrul tabelului pentru campul “CNP” a fost folosita optiunea Input Mask.

Figura 3.1.5.9 Tabelul Field Properties pentru campul “Numar_Postal” din cadrul tabelului TBL_IMOBIL

In cadrul tabelului pentru campul “Numar_Postal” a fost folosita valoarea implicita 0.

Figura 3.1.5.10 Tabelul Field Properties pentru campul “Oras” din cadrul tabelului TBL_PROPRIETARI

In cadrul tabelului pentru campul “Oras” a fost folosita valoarea implicita “Bucuresti”, utilizatorul avand posibilitatea de a modifica aceasta valoare.

3.1.6. Creati relatiile din baza de date, proiectati constrangerile – Enforce Referential Integrity, Cascade Update Related Fields, Cascade Delete Related Records;

Pentru crearea relatiilor intre tabelele existente in baza de data este necesara definirea cheii primare.

Cheia primara a unui tabel este de fapt un index. In general se poate indexa orice camp sau grup de campuri, dar se recomanda in special indexarea campurilor individuale sau grupurilor de campuri care folosesc cu precadere in conditii pentru crearea interogrilor sau prin intermediul carora se fac legaturi intre tabele.

Cheia primara a unui tabel este indexata automat, iar in cazul in care utilizatorul nu stabileste in mod explicit cheia primara, este creat un camp de tip „AutoNumber”, care va aloca un numar unic ficarei inregistrari.

Este foarte important sa se defineasca pentru fiecare tabel o cheie primara deoarece:

Datele dintr-un tabel sunt afisate in ordinea cheii primare;

Cheia primara este implicit un index;

La adaugarea unei inregistrari noi intr-un tabel nu sunt acceptate valori duplicat in campul pentru cheia primara;

Creste viteza de interogare a bazei de date, deoarece indexurile realizeaza o ordonare a datelor dupa valorile unuia sau mai multor campuri.

Prima metoda de atribuire a cheii primare este efectuarea comenzii click-dreapta pe coloana aflata in stanga coloanei field name si selectarea optiunii „Primary Key”:

Figura 3.1.6.1 Atribuirea cheii primare

A doua metoda de atribuirea a cheii primare consta in selectarea liniei corespunzatoare campului caruia vrem sa ii atribuim cheia primara si selectarea din meniul „Design” a optiunii „Primary Key”:

Figura 3.1.6.2 Atribuirea cheii primare

Pentru fiecare tabel trebuie realizata o analiza si identificat campul sau grupul de campuri care trebuie sa intre in componenta cheii primare. Aceasta etapa se face din procesul de proiectare a bazei de date.

Cheile primare au fost atribuite astfel:

TBL_IMOBIL – Nr_Cad;

TBL_PARCELA – Nr_Cad si Nr_Parcela;

TBL_CONSTRUCTIE – Nr_Cad, Nr_Parcela si Nr_Constructie;

TBL_PROPRIETARI – CNP;

TBL_JONCTIUNE – Nr_Cad si CNP.

Relatiile dintre doua tabele pot fi de tipul :

relatie biunivoca 1:1 (unu la unu), atunci cand fiecarei inregistrari din primul tabel ii corespunde o inregistrare din al doilea tabel si invers;

relatia surjectiva 1: n (unu la mai multi), atunci cand unei inregistrari dintr-un tabel ii corespund una sau mai multe inregistrari din al doilea tabel;

relatia plurivalenta m:n (mai multi la mai multi), care nu poate fi modelata direct, ca simpla relatie intre doua tabele, fiind necesara crearea unui tabel de jonctiune ce are relatii de tip 1:n cu ambele tabele in cauza. Situatie intalnita in cazul TBL_IMOBIL si TBL_PROPRIETARI.

Pentru a crea o relatie intre doua tabele se selecteaza optiunea “Database Tools” din meniul principal si apoi se actioneaza butonul “Relationships”:

Figura 3.1.6.3 Actionarea butonului “Relationships”

Dupa actionarea butonului “Relationships” programul va afisa fereastra:

Figura 3.1.6.4 Fereastra afisata de program dupa actionarea butonului “Relationships”

S-a efectuat selectia celor doua tabele intre care dorim sa efectuam relatia si prin selectia cheii primare din tabelul principal si tinand apasat butonul stang al mouse-ului se gliseaza spre cheia primara cu care dorim sa efectuam relatia din al doilea tabel iar programul va afisa fereastra:

Figura 3.1.6.5 Fereastra “Edit Relationships”

S-a efectuat bifarea optiunilor “Enforce Referential Integrity” (care asigura mentinerea validitatii relatiilor dintre tabele, “Cascade Update Related Fields” (pentru ca modificarile din campul cheie primara sa fie actualizate automat in tabelul cu care acesta se leaga) si “Cascade Deleted Related Records” (pentru stergerea automata a inregistrarilor din tabelele conexe atunci cand se sterg inregistrari din tabelul primar).

Prin actionarea butonului “Create” programul ne va afisa urmatoarea fereastra:

Figura 3.1.6.6 Fereastra afisata de program in urma actionarii butonului “Create”

Au fost urmati aceeasi pasi pentru crearea tuturor relatiilor intre tabelele principale.

Relatiile intre tabelele bazei de date create vor fi urmatoarele:

TBL_IMOBIL si TBL_PARCELA : one to many (cheie primara Nr_Cad);

TBL_PARCELA si TBL_CONSTRUCTIE: one to many (cheie primara compusa din Nr_Cad si Nr_Parcela);

TBL_IMOBIL si TBL_JONCTIUNE : one to many (cheie primara Nr_Cad);

TBL_PROPRIETARI si TBL_JONCTIUNE : one to many (cheie primara CNP)

Figura 3.1.6.7 Afisarea relatiilor dintre tabelele principale

Pe langa aceste relatii, programul Microsoft Access a creat relatii si in urma definirii campurilor de tip Lookup catre tabelele auxiliare.

Figura 3.1.6.8 Tipul de data “Lookup Wizard”

In urma accesarii optiunii “Lookup Wizard…” programul va afisa fereastra:

Figura 3.1.6.9 Fereastra afisata in urma accesarii meniului “Lookup Wizard…”

Este necesara selectarea tabelului auxiliar care va intra in relatie cu tabelul principal:

Figura 3.1.6.10 Alegerea tabelului auxiliar cu care se va face legatura

In urma selectarii tabelului auxiliar este necesara selectarea campurilor din tabelul respectiv care vor fi incluse in campul din tabelul principal unde se efectueaza lookup:

Figura 3.1.6.11 Selectarea campurilor care vor aparea dupa efectuarea legaturii

Este necesara ordonarea campurilor in functie de preferinte:

Figura 3.1.6.12 Alegerea ordinii in care sa apara campurile

Ajustarea latimii campurilor:

Figura 3.1.6.13 Afisarea campurilor selectate pentru aparitie

Alegerea numelui pentru aceasta operatiune:

Figura 3.1.6.14 Alegerea numelui relatiei si stabilirea parametrilor

Verificarea se poate efectua accesand tabelul principal pentru care a fost folosita optiunea “Lookup Wizard…” si, in modul Datasheet View, se va verifica campul respectiv, iar daca, dupa efectuarea unui click in campul respectiv se deschid campurile din tabelul auxiliar si se poate face selectia elementelor atunci procesul a fost realizat corect.

Figura 3.1.6.15 Verificarea functionarii relatiei

In urma definirii campului de tip “Lookup Wizard…” putem remarca aparitia unei noi relatii in meniul “Relationships”.

Figura 3.1.6.16 Verificarea existentei relatiei

Acesti pasi s-au respectat si pentru definirea celorlalte campuri de tip “Lookup Wizard”.

3.1.7. Proiectati interfata cu utilizatorul: creati un Switchboard Manager in care sa existe butoane pentru operatii diferite: adaugare, editare, stergere in baza de date;

Panoul de comanda (switchboard) este un formular prin intermediul caruia se poate naviga prin alte panouri de comanda pentru introducerea datelor (Data Entry), pentru rapoarte (Reports Switchboard) ,etc.

Pentru a crea switchboard-ul folosim comanda “Switchboard Manager”.

Figura 3.1.7.1 Switchboard Manager

Dupa accesarea meniului “Switchboard Manager” programul va afisa fereastra:

Figura 3.1.7.2 Meniu Switchboard Manager

Prin selectarea butonului “New” programul va afisa urmatoarea fereastra:

Figura 3.1.7.3 Crearea unui switchboard nou

Si urmatorul pas consta in selectarea switchboard-ului creat ca Default.

Dupa ce s-a realizat setarea switchboard-ului creat ca Default, trebuie sa introducem itemele care vor aparea pe acea pagina. Pentru realizarea acestui lucru trebuie sa selectam switchboard-ul selectat ca Default si sa apasam butonul “Edit”.

In urma apasarii butonului “Edit” programul va afisa fereastra:

Figura 3.1.7.4 Crearea unui switchboard nou cu itemele aferente

Itemele “Meniu principal” si “Exit” s-au introdus in pagina prin apasarea butonului “New”.

Figura 3.1.7.5 Tipurile de comenzi din meniul Switchboard Manager

In fereastra deschisa prin apasarea butonului “New” se va efectua stabilirea numelui, comenzii si realizarea legaturii noului switchboard.

Astfel am realizat pagina principala a switchboard-ului:

Figura 3.1.7.6 Prima pagina a switchboard-ului

Pentru a crea o pagina noua vom apasa butonul “New” din fereastra meniului “Switchboard Manager”:

Figura 3.1.7.7 Meniu Switchboard Manager

Astfel vom proceda pentru realizarea tuturor paginilor switchboard-ului.

Figura 3.1.7.8 Butoane pentru functiile de inserare, stergere, editare si navigare la meniul anterior

3.1.8. Creati mai multe nivele de formulare de acces in baza de date (minim 3), utilizand proprietatile specifice formularelor, avand in vedere ca acestea sa aiba o structura logica si un design placut – numai pentru nota maxima;

Formularul (Form) este un obiect din cadrul unei baze de date care permite introducerea datelor in tabele, afisarea datelor, controlul actualizarii datelor introduse in tabele sau dirijarea prelucrarilor la nivelul unei aplicatii.

Clasificarea formularelor:

In functie de sursa de date utilizata, formularele pot fi:

formulare legate (bound);

formulare nelegate (unbound).

b. In functie de modul de afisare, formularele se clasifica in:

Single Form, care afiseaza o singura inregistrare la un anumit moment;

Continuous Form, care permite afisarea concomitenta a mai multor inregistrari;

Datasheet Form, afiseaza mai multe inregistrari in format tabelar;

Chart Form, afiseaza datele sub forma de grafice.

Se vor crea formulare pentru urmatoarele tabele: Imobil, Parcela, Constructii, Proprietari.

Pentru a crea un formular este necesar sa se urmeze calea: “Create”->”Form Wizard”.

Figura 3.1.8.1 Panou de comanda Create

In urma accesarii meniului “Form Wizard” programul va afisa fereastra:

Figura 3.1.8.2 Form Wizard

Urmeaza selectarea campurilor de care avem nevoie in formularul pe care il vom crea. Prin apasarea butonului “>>” se vor selecta toate campurile disponibile din tabelul selectat “TBL_IMOBIL”. Urmatorul pas consta in apasarea butonului “Next”, iar programul va afisa fereastra:

Figura 3.1.8.3 Tipul formularului

In cadrul acestei ferestre utilizatorul poate selecta tipul formularului din cateva optiuni disponibile. In urma selectarii tipului de formular si apasarii butonului “Next” programul va afisa fereastra:

Figura 3.1.8.4 Stabilirea numelui pentru formular

Utilizatorul are posibilitatea de a atribui un nume formularului si de a-l deschide sau de a modifica forma acestuia.

Dupa apasarea butonului “Finish” programul va afisa formularul creat de utilizator:

Figura 3.1.8.5 Formular tabel Imobil

Acesti pasi trebuie respectati pentru crearea tuturor formularelor.

Am realizat urmatoarele formulare:

Figura 3.1.8.6 Formulare create

3.1.9. Creati in tabelul “TBL_IMOBIL” o coloana noua de tip Hyperlink, care sa permita asocierea fotografiilor pentru minim trei imobile din zona – realizate de student la fata locului sau descarcate de pe http://maps.google.com;

Se va deschide tabelul imobil, si, in Design View se va crea o coloana cu numele Hyperlink, de tipul Hyperlink.

Figura 3.1.9.1 Meniu Hyperlink

Urmatorul pas consta in selectarea TBL_IMOBIL in Datasheet View si efectuarea comenzii click-dreapta in coloana Hyperlink, la imobilul la care dorim sa asociem imaginea.

Figura 3.1.9.2 Meniu Hyperlink in Datasheet View

Programul va afisa urmatoarea fereastra si utilizatorul poate selecta imaginea dorita:

Figura 3.1.9.3 Asocierea imaginii dorite

Pentru efectuarea corectitudinii hyperlink-ului se va efectua comanda click-dreapta “Hyperlink”->”Open Hyperlink”.

Figura 3.1.9.4 Open Hyperlink

Daca hyperlink-ul a fost asociat corect, dupa apasarea butonului “Open Hyperlink” programul trebuie sa ne afiseze imaginea asociata imobilului respectiv.

Figura 3.1.9.5 Verificare Hyperlink

S-a efectuat asocierea de imagini pentru trei imobile din sectorul cadastral avut in lucru:

Figura 3.1.9.6 Comanda realizata pentru cele trei imobile

3.1.10. Verificati baza de date creata cu ajutorul instrumentului Analyze Performance, salvati rezultatul, aplicati variantele de optimizare furnizate de acest instrument;

Se va deschide meniul “Analyze Performance”:

Figura 3.1.10.1 Panoul de comanda

In urma deschiderii meniului programul va afisa urmatoarea fereastra:

Figura 3.1.10.2 Fereastra afisata

Se vor selecta toate entitatile cu ajutorul butonului “Select All”si se va selecta optiunea “OK” si programul va afisa urmatoarea fereastra:

Figura 3.1.10.3 Sugestii pentru optimizarea bazei de date

Programul va afisa sugestii pentru realizarea optimizarii bazei de date.

3.1.11. Populati baza de date cu datele aferente a minim 15 imobile alese din zona de lucru – din baza de date grafica creata in partea 1 a proiectului;

Popularea bazei de date se refera la incarcarea datelor in tabelele acesteia. Aceasta operatie este ulterioara proiectarii bazei de date.

Incadrarea datelor se poate realiza fie direct in tabele, fie prin intermediul formularelor create.

Figura 3.1.11.1 Popularea tabelului Imobil pentru 18 imobile

3.1.12. Propuneti-va si proiectati crearea suportului de decizie si creati 3 interogari specifice (suprafata constructiilor, numarul de nivele, structura de rezistenta a constructiilor, etc., cat mai sugestiv considerati). Vizualizati-le;

Interogarea (Query) este un obiect ce permite vizualizarea informatiilor din unul sau mai multe tabele (sau interogari) pe baza unor criterii de selectie sau criterii de prelucrare specificate de catre utilizator.

Pot fi create interogari atat simple cat si complexe, grafic in fereastra QBE (Query By Example) si prin comenzi SQL (Structured Query Language).

Se pot realiza asistat (Query Wizard), dar si manual (Query Design).

Rezultatul unei interogari se prezinta sub forma unei foi de raspuns dinamic, foaie care se numeste Dynaset si care nu va exista pe calculatorul utilizatorului din punct de vedere fizic, dupa inchiderea interogarii.

Clasificarea interogarilor:

De selectie (Select) – permit selectarea datelor dintr-un tabel sau mai multe, dar si efectuarea de calcule;

De sintetizare a datelor (Total) – permit calcularea mediei, valorii totale, minim sau maxim pentru attribute care apartin unor elemente grupate in functie de anumite criterii;

De analiza incrucisata (Crosstab);

De actiune (Make Table, Append, Update, Delete);

Speciale (Union, Pass Through, Data Definition).

Pentru realizarea interogarilor s-a urmat calea: “Create”->”Query Wizard”:

Figura 3.1.12.1 Meniul Create

In urma selectarii optiunii “Query Wizard” programul va afisa urmatoarea fereastra:

Figura 3.1.12.2 New Query

Programul da utilizatorului posibilitatea alegerii tabelului din care sa se faca interogarea si a coloanelor de interes:

Figura 3.1.12.3 Selectarea coloanelor care prezinta interes in interogare

Utilizatorul poate sa aleaga daca interogarea va fi detaliata sau sumara:

Figura 3.1.12.4 Tipul interogarii

De asemenea, se poate alege si numele interogarii:

Figura 3.1.12.5 Stabilirea numelui interogarii

In urma selectarii butonului “Finish” programul ne va afisa fereastra:

Figura 3.1.12.6 Fereastra afisata in urma interogarii

Cand selectam modul de vizualizare in Design View programul ne afiseaza un meniu unde putem sa selectam criterii de afisare a datelor. In exemplul urmator am selectat sa ne afiseze imobilele cu suprafata mai mare de 300 mp:

Figura 3.1.12.7 Interogarea in Design View

Programul a afisat toate imobilele cu suprafete mai mari de 300 mp:

Figura 3.1.12.8 Rezultatul interogarii

Celelalte interogari realizate in cadrul programului:

Figura 3.1.12.9 Interogarile create

3.1.13. Proiectati si creati rapoartele specifice sistemului informational al fondului imobiliar-edilitar. In cadrul unuia dintre rapoarte, inserati un obiect de tip grafic;

Rapoartele sunt obiecte ale bazei de date care permit vizualizarea pe ecran sau tiparirea la imprimanta a continutului unei interogari a bazei de date dupa diverse criterii.

Obiectele de tip raport se creeaza in etapa de exploatare a bazei de date, fiind utile in procesul de luare a deciziilor.

Realizarea rapoartelor se face din meniul „Create”->”Report Wizard”

Figura 3.1.13.1 Meniul Create

Dupa accesarea meniului „Report Wizard” programul va afisa fereastra:

Figura 3.1.13.2 Report Wizard

Aceasta fereastra ajuta utilizatorul la alegerea campurilor de interes din cadrul unui tabel selectat.

Figura 3.1.13.3 Selectarea campurilor de interes

In cadrul acestei ferestre utilizatorul poate selecta ordinea campurilor in functie de prioritatea lor.

Figura 3.1.13.4 Ordonarea campurilor

Aceasta fereastra permite utilizatorului ordonarea campurilor.

Figura 3.1.13.5 Selectarea tipului de layout

Programul permite totodata selectarea tipului de layout si orietarea raportului.

Figura 3.1.13.6 Stabilirea numelui raportului

Dupa selectarea numelui raportului si apasarea butonului “Finish” utilizatorul vizualizeaza raportul creat.

Figura 3.1.13.7 Vizualizarea raportului creat

In cadrul proiectului au fost create rapoarte pentru toate tabelele principale si toate tabelele auxiliare.

3.1.14. Propuneti si creati, individual, alte doua tipuri de tabele cu date pe care le-ati considera utile in zonele urbane, integrati-le in baza de date si populati-le cu date, făaand in cadrul proiectului si o justificare a necesitatii acestora – pentru nota maxima;

In cadrul proiectul am mai creat un tabel cu informatii utile legate de zona in care se afla sectorul cadastral avut in lucru:

Figura 3.1.14.1 Tabelul cu informatii utile

3.1.15. Propuneti si creati, individual, alte doua tipuri de interogari pe care le-ati considera utile in zonele urbane, integrati-le in baza de date si rulati-le, facand in cadrul proiectului si o justificare a necesitatii acestora – pentru nota maxima;

In cadrul acestei cerinte am creat trei interogari:

Afisarea proprietarilor in functie de oras;

Figura 3.1.15.1 Prima interogare

Cautare imobil dupa numar cadastral;

Figura 3.1.15.2 A doua interogare

Cautare proprietari dupa CNP.

Figura 3.1.15.3 A treia interogare

Cele trei interogari mi se par foarte utile deoarece usureaza munca utilizatorului.

3.1.16. Documentati baza de date utilizand instrumentul Database Documenter, alegand pentru selectie numai:

Current Database: Properties, Relationships,

Tables: toate tabelele

Forms: Switchboard

Figura 3.1.16.1 Current Database

Figura 3.1.16.2 Tables

Figura 3.1.16.3 Forms

Figura 3.1.16.4 Fisierul rezultat

3.1.17. Salvati raportul generat de instrumentul Database Documenter;

Figura 3.1.17.1 Raportul salvat

Realizati legatura dintre baza de date textuale si baza de date grafice pe care ati creat-o in partea 1 a proiectului:

Atasati baza de date textuale in AutoCAD Map: ProjectData Sources;

Conexiunile dintre baza de date grafica si baza de date textuala se realizeaza in programul AutoCad Map 3D 2014 prin parcurgerea urmatoarelor etape:

Se deschide programul AutoCad Map 3d 2014 iar cu ajutorul functiei “Open”->”Drawing” deschidem plansa in care am lucrat.

Figura 3.2.1.1 Selectarea plansei

Urmatorul pas consta in accesarea meniului “Map Data and Analysis”->”Database” ->”Data Sources”->”Attach”.

Figura 3.2.1.2 Atasarea bazei de date

Dupa actionarea meniului “Attach..” programul ne va deschide o fereastra de unde ne vom alege baza de date in care am lucrat. Baza de date creata in programul Microsoft Office Access trebuie sa fie in format mai vechi, cu extensia .mdb pentru ca aceasta sa poata fi atasata.

Figura 3.2.1.3 Atasarea bazei de date

Creați legaturile pe obiecte cu Define Link Template;

Urmatorul pas consta in accesarea meniului “Map Data and Analysis”->”Database” ->”Define Link Template” pentru definirea unui link (legatura) intre tabelele din baza de date si baza de date grafica.

Figura 3.2.2.1 Atasarea bazei de date

Se selecteaza, pe rand, fiecare tabel, denumind link-ul si cheia primara, care va fi selectata in functie de cheia primara din tabelele pe care dorim sa le legam.

Figura 3.2.2.2 Define Link Template Figura 3.2.2.3 Define Link Template

Dupa efectuarea acestui pas, putem incepe efectiv realizarea legaturilor dintre baza de date si elementele grafice. Acest lucru este posibil prin accesarea meniului “Map Data and Analysis”->”Database”->”View Data”->”View Table”.

Figura 3.2.2.4 View Table

Dupa accesarea meniului “View Table” programul va deschide o fereastra de unde putem sa alegem sursa (baza de date introdusa) si tabelul corespunzator bazei de date.

Figura 3.2.2.5 Selectarea tabelului

Dupa apasarea butonului “OK” programul ne va deschide o fereastra unde regasim toate datele introduse in tabelul respectiv in Access:

Figura 3.2.2.6 Crearea legaturilor

Figura 3.2.2.7 Meniul Highlight

Pentru fiecare tabel vom accesa meniul “Highlight” in Data View si vom bifa “AutoHighlight”, “AutoZoom” si “AutoSelect”.

Prin accesarea meniului “Zoom Scale..” programul ne va deschide o fereastra in care putem sa alegem scara zoom-ului automat care se va efectua atunci cand dam click pe un obiect din desen caruia i-am atribuit o inregistrare din baza de date.

Figura 3.2.2.8 Zoom Scale

Aceste selectii (AutoHighlight, AutoZoom, AutoSelect si Zoom Scale) le vom face pentru fiecare tabel din baza de date.

Dupa efectuarea selectiilor, din meniul Data View vom face legaturile dintre elementele din baza de date si cele din baza de date grafica. Legatura se efectueaza apasand click-dreapta pe campul din fata campului “Id” si accesand meniul “Link To Object(s)”

Figura 3.2.2.9 Crearea legaturii

Dupa selectarea meniului “Link To Object(s)” programul ne va minimiza baza de date, si ne va da posibilitatea sa selectam polilinia corespunzatoare inregistrarii din baza de date. Dupa selectarea poliliniei se va apasa tasta “ENTER” si programul va face legatura intre elementul din baza de date si corespondentul din desen (cel selectat).

Trebuie sa atribuim fiecarei inregistrari din baza de date polilinia corespunzatoare, iar apoi putem sa efectuam cele trei tipuri de verificari.

Prima metoda de selectie:

Din meniul “Map Data and Analysis”->”Database”->”View Data”->”View Table..” se deschide tabelul “TBL_IMOBIL”. Se selecteaza o inregistrare din tabel si se poate observa modificarea marimii desenului in functie de factorul de marime pe care l-am definit prin comanda “Zoom Scale” si autoselectarea entitatii grafice corespondente inregistrarii din “AutoCad”.

Figura 3.2.2.10 Prima metoda de selectie

A doua metoda de selectie:

Din meniul “Map Data and Analysis”->”Database”->”View Data”->”View Table..” se deschide tabelul “TBL_IMOBIL”. Apoi in tab-ul “Highlight” vom selecta “Highlight Records”->”Select Objects..” si selectand entitatea grafica care ne intereseaza de pe desen se observa scoaterea in evidenta a entitatii corespunzatoare din baza de date prin umplerea casutelor respective cu o culoare pe care noi am selectat-o.

Figura 3.2.2.11 Highlight Records

Figura 3.2.2.12 A doua metoda de selectie

A treia metoda de selectie:

Atunci cand selectam pe plansa entitatea grafica si folosim functia “Properties” care ne conduce la proprietatile poliliniei, trebuie sa apara faptul ca acel element este legat de un element din tabel.

Figura 3.2.2.13 A treia metoda de selectie

Aceeasi pasi au fost urmati si in legarea tabelelor TBL_CONSTRUCTII, FISA_ARTERA si FISA_DE_CAMIN.

Creati minim 3 interogari utilizand instrumentul Query in care se pot edita interogarile folosind limbajul SQL;

Interogarile s-au efectuat in programul AutoCad Map. Din meniul “Display Manager” selectam butonul “Data”.

Figura 3.2.3.1 Meniul Display Manager

Programul ne va afisa o fereastra in care urmam calea : “Add Drawing Data”->”Attach Source Drawings”

Figura 3.2.3.2 Attach Source Drawing

Programul va afisa urmatoarea fereastra:

Figura 3.2.3.3 Define Drawing

Selectam calea catre Plansa in care dorim sa facem interogarile:

Figura 3.2.3.4 Selectia plansei

Figura 3.2.3.5 Confirmarea selectiei plansei

Dupa efectuarea selectiei plansei urmam calea “Map Explorer”->”Current Query”

Figura 3.2.3.6 Current Query

Figura 3.2.3.7 Location Condition

Prima interogare facuta presupune afisarea tuturor elementelor aflate pe un layer. Am selectat butonul “Layer” si layer-ul “Constructii permanente”.

Figura 3.2.3.8 Conditia afisarii

Programul afiseaza interogarea ceruta de utilizator:

Figura 3.2.3.9 Afisarea interogarii

Dupa selectarea butonului “Execute Query” programul a afisat toate elementele existente pe layer-ul “Constructii permanente”.

Figura 3.2.3.10 Afisarea interogarii elementelor aflate pe layer-ul “Constructii permanente”

Urmand acceeasi pasi am realizat efectuat interogarea imobilelor cu suprafata mai mica de 200 mp:

Figura 3.2.3.11 Afisarea interogarii

Programul a afisat fereastra toate constructiile cu suprafata mai mica de 200 mp:

Figura 3.2.3.12 Afisarea interogarii constructiilor cu suprafata mai mica de 200 mp

La fel am procedat si in cazul interogarii in care am cerut programului sa afiseze toate elementele existente pe layer-ul “Limita imobil”

Figura 3.2.3.13 Afisarea interogarii

Figura 3.2.3.14 Afisarea interogarii elementelor aflate pe layer-ul “Limita imobil”

Propuneri individuale: mentionati cateva institutii care ar putea sa integreze aceasta baza de date in baza de date proprie si care ar putea utiliza cu succes datele create.

In opinia mea, baza de date pe care am creat-o ar putea fi utilizata de Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara si de Oficiile de Cadastru si Publicitate Imobiliara.