Realizarea acestei lucrări a constituit oportunitatea de a cunoaște mai aprofundat patrimoniul turistic al bazinului hidrografic Holod, luând in… [306709]

INTRODUCERE

Realizarea acestei lucrări a constituit oportunitatea de a [anonimizat] U.A.T prin care trece acest râu. [anonimizat] s-a dorit crearea unui studiu care să scoată în evidență componentele care alcătuiesc patrimoniul turistic din bazinul hidrografic Holod și modalitățile de valorificare a acestora.

Componentele patrimoniului turistic ([anonimizat], structurile turistice) [anonimizat]. [anonimizat].

Mi-am ales această temă deoarece mi se pare un areal foarte frumos care ar putea fi vizitat de mulți turiști dacă ar fi valorificat cum trebuie. Acest areal ar putea fi substituentul unor zone cu mult mai cunoscute ca ea dacă ar fi amenajată cum trebuie ca să fie o zonă cu potențial. Dat fiind faptul că sunt o [anonimizat] o propunere de amenajare interesantă pentru această zonă minunată. [anonimizat] a [anonimizat].

Conținutul a fost realizat cu scopul de a reda o imagine complexă asupra temei abordate. Astfel, [anonimizat] o prezentare a [anonimizat], informații privind potențialul turistic natural cu toate componente sale și informații cu privire la potențialul turistic antropic. [anonimizat], folosind metoda graficelor pentru a scoate în evidență evoluția și structura populației pe anumite categorii. Apoi, [anonimizat]-i componentele fiecare-n parte.

Am finalizat această lucrare cu un capitol în care am venit cu o propunere pentru a valorifica potențialul turistic al aceastei zone minunate pe care am ales-o.

Capitolul 1. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR

Valorile turistice ale acestui areal sunt foarte puțin cunoscute atât la nivel național cât și la nivel județean. [anonimizat], [anonimizat].

Referiri asupra peșterii Toplița care este un sit natura 2000 se găsesc în Planul de amenajare a [anonimizat] a III-a – [anonimizat], Nr.152 din 12 aprilie 2000. [anonimizat].

Referiri asupra componentelor patrimoniului turistic natural sunt cuprinse în cartea „Cîmpia Crișurilor. Crișul Repede. Țara Beiușului”, autori I.O Berindei, Gh. Măhăra, Gr. P. Pop, [anonimizat] 1977 la Editura științifică și enciclopedică din București. [anonimizat]. Tot aceste componente sunt cuprinse și în cartea cu titlul „Dealurile și Cîmpiile României”, scrisă de Vintilă Mihăilescu și apărută în anul 1966 la Editura științifică din București.

În anul 2006, editura Tipo Mc publică cartea „Munții Pădurea Craiului. Studiu de geografie rurală”, scrisă de Ionel Novac. Această lucrare detaliază elementele de potențial responsabile de acumulările materiale și umane specifice satelor din arealul acestei grupe montane.

Studii hidrografice cu referiri la această temă sunt lucrările care abordează hidrografia pe întregul teritoriu al României, dintre care amintim Atlasul rețelei hidrografice (1955), monografia hidrologică „Râurile României” (1971), „Atlasul cadastrului apelor din România” care s-a elaborat la comanda Ministerului Mediului în anul 1992.

Despre bisericile de lemn din arealul analizat s-au făcut referiri în cartea „Biserici de lemn din România” (nord-vestul Transilvaniei), scrisă de Ioan Godea și apărută în 1996 la editura Meridiane.

Importante informații cu privire la populația regiunilor aflate în acest areal apar într-o serie de lucrări cu caracter general „Bihor. Monografie” (1979), „Enciclopedia geografică a României” (2000), dar și pe site-ul Institutului Național de Statistică.

În vederea documentării, hărțile cartografice sunt un instrument important de lucru pentru a corela mai bine fenomene economico-sociale în raport cu condițiile fizico-geografice. Amintim astfel, „Atlasul geografic al României” (1865), „Harta etnografică a Ardealului”(1940).

Nu putem încheia fără a adăuga diverse studii de specialitate realizate de anumite cadre didactice și studenții acestora. Amintim o lucrare „Bazine hidrografice din zona Beiușului” scrisă de către dr. Andrei Indrieș, masterand Andrei Indrieș și student Robert Indrieș care face referire la bazinul hidrografic Holod.

Capitolul 2. CADRUL CONCEPTUAL ȘI METODOLOGIC

2.1. Termeni, semnificații și actori

Prinicpalele noțiuni mai intens utilizate în practica de zi cu zi sunt: turism, turist, produs turistic, fond turistic. Cunoașterea exactă a sensului fiecărei noțiuni are o mare importanță teoretică și practică în descifrarea și ilustrarea esenței fenomenului turistic.

Conform enciclopiediei lui Littre, turistul este fiecare călător care efectuează o călătorie pentru plăcere proprie, fie pentru satisfacerea curiozităților, fie pentru umplerea timpului. Dupa A.J. Norval, turiștii sunt grupuri de călători care consumă produse și cheltuiesc bani în altă țară sau în alt loc decât în localitatea unde i-au agonisit și care călătoresc în alt scop decât stabilirea sau desfășurarea unei activități regulate. O. Rogalewski (1970) afirmă că turismul este un fenomen spațial care constă din călătoria în afara domiciliului stabil, de regulă în concedii și vacante sau în zile de sărbătoare, în scopl odihnei, cunoașterii sau pentru satisfacerea unor dorințe, prin folosirea și transformarea mediului geografic în mod corespunzător participanților la mișcarea turistică. Resursele turistice reprezintă totalitatea elementelor atractive ale unui teritoriu, indiferent de originea lor și de relațiile dintre ele. Stau la baza apariției și dezvoltării fenomenului turistic. Ele determină mărimea, intensitatea și diversitatea fluxurilor turistice, respectiv valoarea intrinsesă a consumului turistic și prin acesta a eficienței economice.

Infrastructura turistică sau baza tehnico-materială este alcătuită din toate dotările tehnice și edilitare necesare asigurării tuturor serviciilor reclamate de buna desfășurare a fenomenului turistic. Sunt incluse aici structurile de cazare și alimentație publică, căile de transport și comunicație, dotările pentru agrement și cură, dotările auxiliare precum serviciile poștale, serviciile medico-sanitare.

Produsul turistic înglobează totalitatea bunurilor și serviciilor indispensabile bunei desfășurări a activităților de agrement și recuperare fizico-psihică. Turismul de recreere reprezintă acea deplasare a omului antrenat în munci solicitante cu scopul de a-și satisface nevoile recreative. Acesta reconstruiește o punte între om și natură, oferindu-i acestuia posibilitatea să se elibereze de presiunea de zi cu zi. Turismul cultural reprezintă acea deplasare a omului cu scopul de a se instrui prin îmbogățirea cunoașterii și de a se recrea pe plan spiritual prin aflarea unor adevăruri și cunoașterea unor fenomene noi. Turismul polivalent întrunește atributele rezultate din asocierea recreerii cu culturalizarea. Este practicat cu predilecție în perioada vacanțelor și concediilor (Cocean, 1997).

Actorii implicați în valorificarea patrimoniului turistic în arealul analizat:

C.J Bihor

Primăriile, consiliile locale

Persoanele juridice de drept privat

Persoanele fizice

2.2. Metode și mijloace aplicate studiului

Geografia turismului utilizează o serie de metode și mijloace de studiu comune întregului conglomerat de științe geografice, dar și unele metode și mijloace proprii, specifice.

Astfel, cercetarea fenomenului turistic a arealului studiat utilizează ca metodă observarea, iar ca mijloc de redare descrirea. Finalitatea acestui demers se concretizează în elaborea modelului descriptiv larg utilizat în practica turistică.

Am utilizat ca metodă principală, documentarea bibliografică. O altă metodă de lucru la care am recurs la analiza detaliată, realizată ca mijloc prin explicație. De asemenea am recurs la sinteză, iar ca mijloc de operare reprezentarea grafică, ce a condus la elaborarea graficelor structurii populației. Am mai folosit documentarea pe teren și metoda cartografică.

Capitolul 3. ANALIZA DIAGNOSTIC A AREALULUI STUDIAT

3.1. Potențialul turistic natural

Potențialul turistic natural este reprezentat de toate resursele turistice oferite de către cadrul natural reprezentat de componentele sale fizico-geografice (relief, climă, hidrografie, faună, floră) inclusiv caracteristicile lor modificate și amenajări ale acestora.

3.1.1. Așezarea geografică și rolul său în dezvoltarea turismului

Bazinul hidrografic al râului Holod este situat în Dealurile Pădurii Craiului, având o lungime de 49 de km și o suprafață de 568 de km2 (Bazine hidrografice în zona Beiuș, Andrei Indrieș). Limitele sale geografice sunt marcate de meridianul de 22° longitudine estică și de paralela de 46°. Râul, numit și Vida în sectoriul superior, izvorăște din Munții Pădurea Craiului. Acest râu are 2 importanți afluenți, Vida și Topa râu. Acest bazin traversează următoarele comune: Dobrești, Răbăgani, Pomezeu, Sâmbăta, Holod, Căpâlna și Cociuba Mare (fig. 1).

Valea Vida își are izvoarele în sud-vestul Depresiunii Zece Hotare, de unde primește afluenții Letea și Cubleșul, ocolește dealul Piatra Șoimului și se îndreaptă spre sud, spre Depresiunea Beiuș, nu înainte de a forma un lac frumos în amonte de Luncasprie (lacul de acumulare Vida). După ce străbate localitatea Luncasprie, Sitani, Pomezeu și Spinuș de Pomezeu, avale de Coșdeni face un cot de 90°, îndreptându-se spre râul Holod, în care se varsă la ieșirea din localitatea Copăceni. Cu toate că lucrările de amenajare a lacului Vida au urmărit regularizarea cursului, totuși, ca și în cazul văii Roșia, la ploi mari sau combinate cu topirea zăpezii se produc inundații, frecvente mai ales în cursul primăverii și verii.

Topa-râu își adună apele de sub Dealul Osoi (624 m), de unde primește pârâurile Miniș, Peștiș și Surducel, apoi după ce trece printr-o porțiune de chei (Valea Râului, unde primște un alt afluent (Pietroasa), are un curs orientat nord-sud, pe la vest de comuna Dobrești unde mai primește încă două pâraie mai mici (Bozan și Ceica), apoi traversează localitatea Sâmbăta, după care se îndepărtează spre râul Holod (Novac, 2006).

Dat fiind faptul că acest bazin hidrografic este situat la confluența mai multor unități de relief, putem spune că această situare poate dezvolta turismul datorită faptului că aceste unități au un potențial turistic mare.

Fig. 1 Așezare geografică

3.1.2. Substratul geologic și rolul său în dezvoltarea turismului

Substratul geologic în unitatea de relief Munții Pădurea Craiului

Formațiunile geologice în care au fost sculptate Dealurile Pădurii Craiului sunt reprezentate de marnele ponțianului și nisipurile dacianului. Insular, înecate în aceste formațiuni dominante mai pot fi întâlnite și depozite vechi pemo-mezozoice sau miocene. În jurul Forosigului din comuna Holod întâlnim gresiile, nisipurile și pietrișurile tortonianului. În această unitate, relieful este alcătuit din clumi deluroase cu aspect de doaburi piemontane. Interfluviile dealurilor sunt larg boltite și sunt separate de văi șei largi. Acțiunea de fragmentare a văilor a fost mult favorizată de drumul larg deschis către subsidența Crișurilor și de prezența rocilor friabile ale pliocenului. Aceste condiții au dus la eroziunea piemontului de acumulare, iar prin îndepărtarea materialului piemontan s-a ajuns la formarea unei suprafețe de nivelare. Prin continuarea acțiunii de fragmentare, această suprafață s-a transformat într-un relief deluros, în timpul formării celor șapte nivele de terase.

Văile din zona Dealurilor Pădurii Craiului sunt destul de înguste și cu textură radiară. Unele dintre ele au aspectul de mici depresiuni, în cazul Depresiunii Pomezău, situată între Spinuș și Sitani sau chiar aspectul de culoar, în cazul văii Holod. (Novac, 2006.).

Substratul geologic în unitatea de relief Depresiunea Holodului

Structura teraselor este alcătuită din roca de bază, depozitul de pietriș aluvial și un orizont de argilă ( cu bobovine la terasele superioare). Roca de bază este reprezentată mai ales prin depozitele sedimentare ale pliocenului, alcătuite din marnele ponțianului și nisipurile dacianului, sau uneori chiar și din nisipurile slab cimentate ale tortonianului (bazinul mijlociu al văii Hidișelului, bazinul văii Râpa), din calcarele ladiniene și gresiile sau conglomeratele roșii permiene (defileul de la Coșdeni, pintenul de la Vintere), din pietrișurile și nisipurile sarmațian inferioare (bazinetul de la Lunca Sprie). În cazul, râului Holod predomină elementele calcaroase provenite din Pădurea Craiului și elementele de cristalin provenite din unele resturi ale cuverturii piemontane care apar la periferia depresiunii sau la baze câtorva mameloane situate de-a lungul culmilor piemontane.

În luncile râurilor din depresiune apar unele procese specifice care se datorează reducerii însemnate a pantei de scurgere și totodată apropierii zonei de subsidență a Crișurilor. Dintre procese enumerăm numeroase divagări, depletiri de cursuri, procese de acumulare de-a lungul albiilor minore, inundații repetate sau imposibilitatea unor pâraie care să-și croiască drum până la colector. (Berindei et al, 1977)

3.1.3. Potențialul turistic al reliefului

Relieful ca element al cadrului natural deține o pondere mare în structura potențialului turistic. Varietatea formelor de relief și frecvența mare de individualizare în teritoriu sunt elemente ce duc la creșterea potențialului turistic al reliefului. Principalele categorii de obiective turistice ce aparțin cadrului natural al râului Holod sunt cheile, peșterile și avenele.

Cheile Videi sunt cele mai lungi chei din Munții Apuseni, peste 10 km. Sunt situate în bazinul mijlociu și cel superior al văii Videi, fiind delimitate în avale de lacul omonim, iar în amonte, de confluența văii menționate cu afluentul său, Viduța. Se desfășoară sub forma unei potcoave cu laturile evazate și cu convexitatea orientată spre nord-nord-vest. De la obîrșiile sale, situate în partea vestică a compartimentului carstificat de la Zece Hotare și pînă la vărsarea în lacul ce-i poartă numele, valea Videi străbate o regiune de un pitoresc rar întîlnit. Apele sale apar dintr-o salbă albastră de limpezi izvoare ce confluează într-un afluent de obîrșie, valea Letii. Izbucurile sînt dealtfel prezențe notabile în peisajul văii și al cheilor, ele se ivesc, de obicei, la baza abrupturilor calcaroase, fie cu o discreție desăvîrșită, mijind prin trenele de grohotișuri ce parazitează racordul versantului cu valea, fie țîșnind din gura unor peșteri a căror deschideri impresionante nu spun nimic dcspre lungimea galeriilor subpămîntene. Așa sînt izbucurile de ,,la vagon", cele din văile Cadului, Cotețelor sau Toplicioarei.

Aval de confluența pîraielor Letea și Viduța, începe Valea Videi, în morfologia căreia se impun cu gravitate cheile. Peisajul lor ne va însoți, pînă la debușarea rîului în lacul de acumularc Vida, ce avansează o distanța deloc neglijabilă printre pereții îngustării.

Particularitățile morfologice ale Cheilor Videi devin o sursă inepuizabilă de valențe turistice izvorîte din profilul transversal îngust, cu apropierea accentuată a versanților ce strîng, aidoma unei menghine nemiloase, talvegul, din înălțimea abrupturilor laterale ce ating frecvent valori de 200-250 m, etalarea pe verticală devenind o regulă căreia întreaga ambianță peisagistică nu i se sustrage ci, dimpotrivă, caută prin orice mijloace să o confirme. Dacă în sectorul din amonte cheile au o desfășurare orientată de la est la vest, în zona mediană apare o buclă uriașă ce descrie un arc de cerc, la început spre nord-nord-vest, iar apoi spre sud-sud-est. Intrăm dealtfel în zona de maximă meandrare, unde rîul, privit de la înălțimea versanților, seamănă unui șarpe sticlos ce s-a rătăcit în calcare într-o clipă de efervescență a peregrinărilor sale.

În planul versanților avem surpriza de a descoperi nu numai forme ale morfologiei de detaliu specifice tuturor sectoarelor de chei, ci și numeroase talveguri suspendate, reminiscențele văilor afluente, dezmembrate prin subteranizare sau umerii rezultați prin părăsirea de către rîu, la nivele superioarede evoluție, a buclelor de meandru. Spectaculoase sînt, de asemenea, marmitele gigantice din albia văii, loc de stagnare a apelor, de formare a bulboanelor ce împînzesc întreaga vale, după cum, lacul Vida aduce în ambianța cheilor o valență estetică aparte ce lărgește oferta turistică, multiplicînd posibilitățile de integrare a zonei într-un circuit turistic propriu-zis.

Și, nu în ultima instanță, ceea ce conferă Cheilor Videi (fig. 2) un spor de farmec neasemuit sînt peșterile și avenele, răspîndite în pereții abrupți sau pe interfluviile văii, în întregul bazin hidrografic aferent, de la obîrșie pînă la ieșirea din calcare. Dacă menționăm că în întregul bazin hidrografic analizat se cunosc pînă la ora de față 136 de cavități subterane naturale, spunem, credem, suficient despre indicele ridicat de endocarstificare al zonei în cauză. Dimensiunile peșterilor variază între cinci și 773 m lungime, majoritatea cavităților intrînd în categoria formelor de mici dimensiuni. Printre cele mai cunoscute peșteri din valea Videi, dar și din Munții Pădurea Craiului, se numără cea de la Cubleș (350 m lungime), situată în versantul stîng al văii Blajului, afluent pe dreapta al Videi. Golul subteran se compune dintr-o galerie înaltă și largă, ce se ramifică în două brațe, bogat concreționate. Gururile, scurgerile parietale, stalactitele, stalagmitele, coloanele (renumit este ,,Palmierul", o coloană uriașă ce sprijină bolta galeriei din dreapta intrării) împodobesc, mai ales, sectoarele terminale ale galeriilor, înscriind peștera în rîndul obiectivelor turistice demne de subliniat. Prin cei 773 m lungime, Peștera-aven Giloasa deține primul loc în ceea ce privește dezvoltarea cavităților din zona.

În cadrul rețelei hidrografice din Munții Pădurea Craiului, valea Videi este unul dintre rîurile importante, cu bazin de recepție larg desfășurat pe roci impermeabile sau carstificabile, cu o densă rețea de afluenți ce-i asigură o scurgere cu caracter permanent. Geneza și evoluția cheilor rămîn tributare complexului de factori morfogenetici a căror dinamică a fost stimulată sau inhibată de tectonica activă a ariei montane și a regiunilor înconjurătoare. Evoluția paleogeografică a regiunii ne permite să înțelegem nu numai geneza Văii Videi și a cheilor sale, ci a tuturor sectoarelor de îngustare dezvoltate pe latura sudică a Munților Pădurea Craiului. (Cocean, 1988)

Fig. 2 Cheile Videi

Peșterile constituie o resursă turistică de bază a văii Vida datorită numărului lor mare. La nivelului bazinului Vida au fost cercetate și descoperite până în prezent 136 de cavități subterane naturale, ceea ce face din oferă acestui areal un indice ridicat de endocarstificare. Majoritatea cavităților sunt de mici dimensiuni, acestea variind între cinci și 773 de metri.

Peștera de la Cubleș (fig. 3) este situată în satul Luncasprie, pe versantul stâng al văii Blajului, afluent al văi Vida. Această peșteră are o lungime de 453 de metri și a fost prima peșteră prevăzută cu o intrare din România, aceste urme fiind vizibile și astăzi. Atractivitatea turistică a acestei peșteri o redă dimensiunea impunătoare, 14 metri lățime și 1,8 metri înălțime, suspendată cu circa 20 de metri deasupra albiei văii Blajului. Cavernamentul este alcătuit din două galerii fosile, aproape orizontale, destul de bogate ăn formațiuni stalagmitice și în faună cavernicolă ( gasteropode, ciclopide, coleoptere, etc.). Datorită depozitului său fosoilifer de vârsă pleistocenă, este una dintre cele mai importante stațiuni paleolitice din județul Bihor, după opiniile lui T. Jursak ( 1974). (Rusu, 1988)

Fig. 3 Peștera de la Cubleș

(sursa: http://www.cavediver.ro/Pestera-Cubles)

Avenul de la Jiloasa (fig. 4) este situat în satul Luncasprie, în bazinul superior al văii dolinare cu același nume. Intrarea este situată între două doline de dimensiuni mari ți este reprezentată de o gură de aven de formă ovală ( 3×6 m ). După o coborăre de 38 de metri se ajunge pe un con de dărâmături aflat la marginea unui lac subteran din care apele dispar ptrintr-un sifon neexplorat.golul subteran este alcătuit dintr-o galerie principală meandrată cu numeroase diverticule laterale prin care pătrund cursuri de apă ce gravitează spre sifonul de intrare. Tavanul galeriei este alcătuit din numeroase cupole de coroziune și câteva hornuri. (Rusu, 1988)

Fig. 4 Schiță a avenului din Jiloasa

(sursa: http://cavediver.ro/Avenul-din-Jiloasa)

Peșterile și avenele din bazinul văii Vida (după T. Rusu, 1988)

Tab. 1. Peșteri și avene din bazinul văii Vida

(sursa datelor: https://www.facebook.com/VisitDobrestiBihor/)

Crestele și abrupturile. Chiar dacă nu sunt foarte impunătoare, au o valoare turistică ridicată datorită posibilității practicării alpinismului. În această categorie intră abrupturile din cheile Videi, dar și creasta Măgurii Forău (Răbăganilor) (fig. 5) care beneficiază de un excelent punct de belvedere, cu o panoramă largă asupra satului Răbăgani. Autorul I.O. Berindei (1977) consideră că actuala regiune joasă pe unde acum este șoseaua Beiuș spre Tinca-Salonta a fost creată de către Crișul Negru, atunci când curgea la nord de Măgura Răbăganilor.

Fig. 5 Vf. Măgurii (396 m) si Munții Bihor-Vlădeasa în plan secund

(sursa: http://lucrarigeografice.com/?p=2105)

3.1.4. Potențialul climato-turistic și hidrografic

Potențialul turistic al climei

Clima este elementul care impune starea de desfășurare a tuturor activităților recreative, generând actului recreativ termenul de atmosferă favorabilă sau nefavorabilă. Din punct de vedere turistic, clima se manifestă la nivelul mentalității turistului, vremea urâtă devine un impediment în ciuda faptului că toate celelalte elemente pentru satisfacerea nevoii de agrement sau cură sunt funționale. Principalele elemente ale climei care duc la definirea timpului frumos sunt temperatura aerului, umezeala aerului, precipitațiile, vântul și durata de strălucire a Soarelui.

Comuna Dobrești are un climat temperat-continental caracterizat prin iernile blânde și verile călduroase. Temperatura medie anuală în această zonă este de 10,5°C, iar cantitatea medie anuală a precipitațiilor este de 635 mm. Aceste precipitații se datorează curenților de aer încărcați cu vapori de apă ce vin din câmpia Tisei și întâlnesc bariere mai înalte și împădurite și astfel se produce condensarea. Perioadele de umiditate ridicată alternează cu perioadele în care precipitațiile sunt foarte sărace. Pe ansamblu, comunei Dobrești îi este specific un climat de dealuri.

Comuna Sâmbăta are un climat temperat continental caracterizat prin veri calde și ierni blânde. Temperatura medie anuală în acest areal este de 10°C, iar cantitatea medie anuală a precipitațiilor este de 600 mm.

Comuna Pomezeu are un climat temperat continental de tranziție situându-se sub influența maselor vestice care sunt mai umede și calde. Iarna este influențată de masele de aer umede venite dinspre Marea Baltică și Oceanul Arctic, iar vara de masele de aer mai calde venite dinspre Marea Mediterană. Temperatura medie în această zonă este în jur de 10°C, media celei mai scăzute temperaturi fiind de -1,2°C, iar media celei mai mari temperaturi fiindde 21°C. Cantitatea medie anuală a precipitațiilor este de 608 mm, având valorile cele mai ridicate în lunile mai (75 mm) și iunie (98 mm), iar cele mai scăzute în luna februarie ( 35 mm). Vânturile predominante sunt cele de vest, ele fiind umede produc precipitații. Masele de aer sudice sunt prezente în tot cursul anului, ele determinând zilele caniculare în timpul verii și zilele blânde iarna. Masele de aer nordice influențează zona mai ales iarna când determină formarea precipitațiilor de formă solid-lichide (lapoviță și ninsori), iar vara produce așa numitele ploi „mocănești”.

Comuna Răbăgani are un climat temperat continental cu mici influențe mediteraneene. În această zonă temperatura medie anuală este de 9°C, iar cantitatea medie anuală a precipitațiilor se ridică la 800 mm pe an.

Comuna Holod are un climat temperat continental de tranziție, altitudinea impunând etajarea elementelor climatice, acestea fiind incluse în etajul colinar jos. Valoarea temperaturii medii anuale este cuprinsă între 8°C și 10°C, iar cantitatea medie anuală a precipitațiilor este de 600-700 mm. Influența predominantă este cea oceanică, cu un surplus de precipitații datorită vânturile de vest prezente în această zonă.

Comuna Cociuba Mare are un climat temperat continental cu influențe oceanice umede și răcoroase. Temperatura medie anuală în această zonă este de 10,5°C, având temperatura medie cea mai ridicată în luna iulie (21°C), iar cea mai scăzută în luna ianuarie (-1,5°C). În timpul iernii, gerul alternează cu dezghețul. Primăverile sunt relativ scurte, temperaturile ridicate apar brusc în luna martie. În toamnele lungi, timpul însorit durează până la sfârșitul lunii noiembrie și Cantitatea medie anuală de precipitații este în jur de 600 mm, cele mai umede luni fiind luna mai, luna iunie și luna noiembrie. Același tip de climat se impune și în zona comunei Căpâlna.

Potențialul turistic al hidrografiei

Din punct de vedere turistic, apa oferă importante puncte cu valențe turitice reprezentate în această zonă de izbucuri și apele de suprafață. Datorită apariției la zi a apelor subterane, izbucul este un obiectiv turistic de mare atractivitate.

Izbucul Topliței de Vida (fig. 6) este situat la 250 de metri altitudine la originea văii Toplița, afluent al Videi. Acest izbuc apare sub forma unei guri de peșteri fiind cartonat în calcare cretacice. A fost explorat de L. Berecz în anul 1972.

Fig. 6 Izbucul Topliței de Vida

(sursa: http://www.cavediver.ro/Izbucul-Toplitei-de-Vida)

Izvoarele minerale sunt reprezentate de apele mezotermale de la Răbăgani. Acest izvor alcătuiește o zonă naturală formată din două bazine cu apă mezotermală, cu temperatura de circa 35°C-40°C în care se menține o faună de gasteropode relicte din speciile Theodoxus prevostianus (specie protejată aflată pe lista roșie a IUCN), Fagotia acicularis (melci), dar și specii de broaște. Aceste ape sunt valorificate în ștrand termal.

Apele de suprafață contribuie la creșterea potențialului turistic al zonei pentru peisajele limitrofe dar și pentru că sunt favorabile practicării turismului sportiv prin sporturi nautice precum canioning sau rafting. Are valențe deosebite și pentru pescuit, aceste ape fiind bogate în păstrăvi, mreană, lipan, știucă.

Lacurile din bazinul hidrografic al râului Holod constituie un element important în reglarea scurgerii apei, asigurând alimentarea cu apă pentru populația din zonă și piscicultură, având totodată și importante atribute de atractivitate turistică. Lacurile sunt mai bine creionate din punct de vedere turistic, iar zestrea lor constă într-o serie de atribute legate de pescuit, canotaj sau peisaj.

Lacul de acumulare Vida (fig. 7) a fost construit în anul 1967 pentru minele care extrăgeau bauxită pe cursul râurilor Vida și Toplița și are o lungime de doi kilometri. Este un punct de atracție deosebit, iar pe malul acesteia este un drum forestier. Pe suprafața de șase hectare luciu de apă se oglindește pădurea, conferindu-i o culoare mirifică, funcție de anotimp. Deversorul pâlnie (fig. 8) construit pentru evacuarea debitelor maxime este curiozitatea lacului de acumulare, el creând un splendid vârtej.

Aici se pot pescui păstrăvul curcubeu, păstrăvul indigen, lipanul, mreana, scobarul, cleanul, știuca și altele. Mai rar, crapul. Adesea depășesc două kilograme.

Lacul de acumulare din Cărăsău (fig. 9) a fost construit în anul 1980 și are un volum de circa 1,9 mil m3. Are o suprafață de aproximativ 18 hectare luciu de apă și este înconjurat de o frumoasă pădure pe malul stâng. Este utilizat pentru irigații pescuit, aici putând fi întâlnit crapul.

Fig. 7 Lacul de acumulare Vida

Fig. 8 Deversorul de tip pâlnie de la lacul Vida

Fig. 9 Lacul Cărăsău

3.1.5. Elemente biogeografice

Prin varietatea lor și prin modul original de integrare peisagistică, elementele biogeografice duc la edificarea unui cadru natural de largă diversitate, care etalează relații multiple de complementaritate între componenți care generează, la rândul lor, premisele unei deschideri virtuale de valorificare economică.

Zona silvostepei este răspândită pe câmpia joasă a Crișurilor precum și pe terasele din Depresiunea Holodului. Vegetația este construită din pajiști mezohigrofile, mezofile și respectiv din areale forestiere restrânse. Aceste pajiști sunt edificate în special din Agrostideto-Festucetum pratensis, Cirsio cani-Festucetum pratensis, Agrostetum stoloniferae (Ujvárosi, 1941), Lythro-Calamagrostetum epigei. Mult mai semnificativă din punct de vedere turistic, datorită valorii peisagistice este vegetația acvatică și palustră, caracteristică fâșiei marginale a lacurilor de acumulare. Vegetația constituită din Typhetum latifoliae, Lemnetum minoris completează prin diversitate și inedit valența turistică a acestor acumulări. În același biotop, zestrea floristică este îmbogățită cu esențe higrofite lemnoase precum salcia (Salix alba, fragilis).

Zona de pădure începe să se desfășoare pe alocuri chiar din regiunile de câmpie. Se individualizează pădurile de foioase, în cadrul cărora se diferențiază etajul stejarului și etajul fagului. Etajul stejarului este structurat din gorun (Quercus petraea), stejarul pufos și stejarul brumăriu. Pe lângă speciile de stejar în zonă mai apare carpenul, teiul, frasinul, ș.a. Flora ierboasă este și ea bine reprezentată. Pădurile de stejar sunt răspândite în Depresiunea Holodului, mai ales în comuna Holod. Ele constituie un element de atracție turistică datorită efectului de margine pe care îl exercită în proximitatea căilor rutiere. Etajul fagului este dominat de prezența fagului (Fagus silvatica), însoțit de gârniță (Quercus frainetto), și numeroși arbuști precum teiul, frasinul, ș.a. Fauna pădurilor de foioase este reprezentată prin numeroase specii. Dintre mamifere amintim căprioara (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), iar dintre păsări amintim cucul (Cuculus canorus) (fig. 10), fazanul ( Phasianus colchicus) (fig. 11). Speciile de interes cenegetic sunt mistrețul, căpriorul, fazanul, iepurele (Pop, 2000).

Fauna piscicolă include specii din familia Cypriinide, în special cleanu (Leuciscus cephalus) și mreana (Barbus barbus), dar și din familia Actinopterygii, în special păstrăvul indigen, păstravu curcubeu. Mai pot fi întâlniți bibanul, lipanul, scobarul și mai rar crapul, știuca.

Fig. 10 Cucul Fig. 11 Fazan

(sursa: http://.terramagazin.ro/cucul-oportunistul-de-servicu/) (sursa: http://toateanimalele.ro/Pasari/Fazan)

Fig. 12 Pădure de fag, Dobrești

3.2. Potențialul turistic antropic

Potențialul turistic antropic reprezintă toate acele resurse turistice create de om din punct de vedere cultural, istoric și tehnico-economic din cadrul unui teritoriu considerat ca având valoare turistică sau constituind bază de existență pentru turism.

Obiectivele cu valoarea istorică redau nivelul de cunoștințe, gradul de cultură și civilizație, modul de organizare socio-economică a unei populații într-o anumită perioadă istorică determinată.

Vestigiile arheologice scot în evidență continuitatea locurii acestor teritorii încă din timpuri preistorice. Există 3 situri arheologice în comuna Cociuba Mare. Situl arheologic de la Cociuba Mare – Fântânița datează din Epoca romană, Hallstatt, Neolitic / sec. II – III, Situl arheologic de la Cociuba Mare – Cohărești datează din Epoca post-romană, Hallstatt / sec. III – IV și nu în ultimul rând Așezarea Latene de la Cociuba Mare – Pusta Râmului care datează din Latène / sec. III a. Chr.

Ruinele unei cetăți feudale (fig. 13) din comuna Pomezeu a fost atestată documentar prima dată în anul 1594 sub numele Popmezo, important centru domenial de care aparțineau 15 sate, stăpân fiind Sigismund Kornis de Göncz-Ruszka. Această cetate a fost cucerită de otomani în anul 1659, iar în perioada 1660-1692 devenea reședință de sangeac.

Fig. 13 Ruinele cetății Kornis

Statuia lui Iosif Vulcan din Holo (fig. 14), satul lui natal. Iosif Vulcan s-a născut în anul 1841 la data de 31 martie. Iosif vulcan a fost scriitor, publicist, membru al Academiei Române, poet și avocat.În anul 1865 întemeiază revista Familia al cărei scop era de a răspândi cultura românească în Transilvania.

Fig. 14 Statuia lui Iosif Vulcan din comuna Holod

Obiectivele religioase au o semnificație deosebită prin simbolistica lor, prin arhitectură. Bisericile de lemn din această zonă au o valoare inestimabilă pentru cultura românească.

Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” (fig. 15, 16) din Rotărești, comuna Sâmbăta a fost ridicată în secolul al XIX-lea, mai exact în anul 1810 și are hramul „Sfântul Nicolae”. Biserica este construită în stil ardelenesc și are o formă de corabie, pereții acesteia fiind din bârne de stejar. Interiorul acestei biserici este căptușit cu scânduri de brad, chiar și bolta fiind acoperită de pânză de cânepă după care a fost executată pictura în ulei. Pe pereții interiori se găsesc scene din viața lui Iisus, precum „Sărutul lui Iuda”, „Trădarea lui Iuda”, „Încununarea cu spini”, „Purtarea crucii”, ș.a, (Godea, 1996).

Fig. 15, 16 Biserica de lemn „Sfântul Nicolae”

Biserica de lemn „Buna Vestire” din Ogești, comuna Sâmbăta a fost ridicată în anul 1826. Baza bisericii este alcătuită din pietre de râu peste care se ridică pereții din cununi orizontale de bârne. Baza turnului este căptușită cu scânduri de brad și bulbul coifului piramidal este de influență barocă. Biserica a fost renovată în anul 1925, pereții fiind tencuiți, iar acoperișul acoperit cu tablă. Pereții interiori sunt acoperiți cu icoane pe sticlă de la Nicula (Godea, 1996).

Biserica de lemn din Brătești (fig. 17), comuna Răbăgani este originară din satul Sitani, dar a fost vândută locuitorilor din satul Brătești Pe grinda orizontală a ancadramentului ușii de la naos cu greu se mai putea descifra o inscripție de unde rezulta: „Aceasta să să știe, Ani lui Hs. 1738, în luna făuraru în 14 zile…Meșteru Nicolae…Vlădicu Isaia, șpanu Sandru, Avram protopop din Ceișoara…” . Pictura bisericii datează din anul 1863 fiind opera unui zugrav care a pictat și biserica din satul învecinat, Vălani de Pomezeu, cu care se aseamănă foarte mult. Arcul-dublou și grinda-tirant sunt frumos împodobite cu crestături de formă lobată. Cu toate modificările ulterioare, portalul prezintă un interes artistic destul de mare. Brâul median care înconjoară biserica, și care fusese acoperit de stratul de tencuială adăugat în 1918, poate fi din nou admirat odată cu reconstrucția și restaurarea monumentului în localitatea Brătești (Godea, 1996).

Fig. 17 Biserica de lemn din Brătești

Biserica de lemn din Luncasprie, comuna Dobrești este un monument istoric ce poartă hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril. Conform unor inscripții de pe ușa împărătească, această biserică a fost construită în anul 1769 în stil ardelenesc cu bârne din stejar.

Biserica de lemn din Săldăbagiu Mic (fig. 18), comuna Căpâlna poartă hramul Sf. Nicolae și a fost construită în anul 1769. Biserica a fost renovată în anul 1960 cînd au fost tencuiți pereții, s-a pus acoperiș de tablă și s-au adăugat cu rol de contraforturi, două bârne oblice pentru asigurarea trăiniciei pereților care sunt din „blăni" de stejar prinse la colțuri în „cheotori". Biserica are câteva icoane pe sticlă de la Nicula, trei icoane pe lemn din secolul al XVIII-lea și o ladă pentru odăjdii, lucrată în stilul lăzilor de zestre, cu ornamente crestate cu „horjul" (Godea, 1996).

Fig. 18 Biserica de lemn din Săldăbagiu Mic

Biserica de lemn din Căpâlna (fig. 19), comuna Căpâlna datează din secolul XVII, anul 1720 și are hramul „Sfântului Ierarh Nicolae”. În anul 1883, biserica a suferit lucrări de renovare, fiind adăugați stâlpi monntați de legătură între bârne. Vechea tindă a fost înglobată naosului pentru a mări spațiul, o noua tindă, poligonală, fiind adăugată spre vest. Totodată, a fost înlocuit acoperișul din șindrilă cu unul de tablă, în trepte. Pereții au fost repictați (tot în 1883), acea pictură păstrându-se în condiții destul de bune până azi (Godea, 1996).

Fig. 19 Biserica de lemn din Căpâlna

Edificiile economice cu funcție turistică

Activitățile economice, indispensabile continuității și afirmării civiliyației umane, presupun, pentru optima lor desfășurare, edificarei unei infrastructuri specifie. Din cele mai vechi timpuri și până azi realizarea acesteia a îmbinat, în majoritatea cazurilor, dezideratele pragmatice cu valențele estetice („utilul cu frumosul").

Barajele și lacurile de acumulare sunt obiective cu funcție dublă, economică și turistică, având o largă răspândire îndeosebi în regiunile muntoase, exemplu barajul Vida (fig. 20, 21). Atracția exercitată asupra turiștilor se datorează formei, dimensiunilor și poziției spațiale a barajului, iar pe de altă parte configurației și pitorescului lacului de acumulare din amontele acestuia.

Lacurile de acumulare au rolul stabilit inițial, de a pune în mișcare prin forța apelor acumulate, turbinele generatoarelor electrice, de aprovizionare cu apă a localităților, irigații. Turismul găsește în regiunea acestora un loc ideal de practicare prin afirmarea sporturilor nautice, a pescuitului sportiv (Lacul de la Cărăsău) sau a altor activități de agrement.

Fig. 20 Barajul Vida

Fig. 21 Imagine de pe baraj

3.3 Populația – vector de susținere al activității turistice

Importanța resurselor umane și a caracteristicilor sale demografice (număr, structuri, etc) pentru activitatea turistică este dată de două aspecte principale:

Posibilitatea conturării unor importante areale emițătoare de flux turistic, în imediata vecinătate a resurselor atractive sau la o distanță mai mare;

În funcție de o serie de caracteristici demografice, populația din zona receptoare, asigură susținerea activităților specifice turismului din acel areal

În scopul realizării unui model de amenajare turistică a spațiului suprapus bazinului hidrografic al râului Holod se impune o bună cunoaștere a caracteristicilor demografice ale resurselor umane existente.

3.3.1. Evoluția numerică a populației

Conform recensământului din 1 ianuarie 2016, populația totală a acestor regiuni care se suprapun bazinului hidrografic Holod este de 19.224 locuitori, fiind în scădere față de anii precedență, cu aproape 688 locuitori față de anul 2011 și cu 2.533 locuitori față de anul 2002. Se observă astfel o scădere treptată pe an ce trece (fig. 22).

Fig. 22 Evoluția numerică a populației în bazinul hidrografic Holod (sursa datelor: INSSE)

Astfel, cea mai mare parte a populației este concentrată în comuna Dobrești, care este o fostă zonă a mineritului cu valori în descreștere de la an la an, populația în anul 2016 fiind de 5.453 de locuitori. În contrast cu această populație mare este comuna vecină a Dobreștiului, comuna Sâmbăta care înregistrează cea mai mică parte a populației din zona arealului suprapus bazinului hidrografic Holod, având o populație de 1.366 de locuitori.

Analiza evoluției numerice a populației evidențiază și pentru bazinul hidrografic al râului Holod tendința generală de stagnare și scădere a populației, fenomen ce s-a accentuat în ultimele decenii. Se poate observa că pe timpul când se preta industria mineritului în această zonă exista o populație mai mare.

3.3.2 Structura populației pe grupe de vârstă

Structura populației pe grupe de vârstă are semnificație demografică și economică majoră, raporturile dintre vârste definind în ultimă instanță greutatea specifică a populației active și îndeosebi potențialul resurselor de muncă. Astfel, cunoașterea structurii populației după vârsă are un rol deosebit de important în orientarea economică și socială, indicatorii săi stând la baza producției bunurilor de larg consum, în organizarea rețelei comerciale și a resurselor de muncă.

Fig. 23 Strucura populației pe grupe de vârstă în anul 2016 (sursa datelor: INSSE)

Din fig. 23 se constată o repartiție pe grupe de vârsă cu o pondere importantă a populației apte de muncă (15-64 ani) mai ales în comuna Dobrești, evidențiindu-se rolul polarizator al acestei comune în regiune. Conform figurii se observă o pondere mai ridicată a femeilor la categoriile 15-64 ani și peste 65 de ani. Cauzele sunt multiple: indicele mortalității infantile masculine care este mai mare decat mortalitatea infantilă feminină , creșterea mai accentuată la bărbați a mortalității prin tumorile maligne ale cavității bucale, faringelui, laringelui, bronhiilor, stomacului, rectului etc.; se constată, de asemenea, o longevitate mai ridicate la femei (aprox. 4 ani), ceea ce ar putea fi legată de anumite trăsături fiziologice deosebite.+

Conform fig. 24 populația cea mai mare aptă de muncă se află în comunele Dobrești, Holod, Cociuba Mare și Pomezeu. Tot aici se gasește cea mai mare parte de pensionari. În aceste comune are loc un proces mai accentuat de depopulare și îmbătrânire demografică. Conform prognozei piramidei vârstelor, comunele cu cel mai ridicat grad de îmbătrânire demografică sunt Dobrești și Cociuba Mare. Un număr scăzut de locuitori se înregistrează în comunele Sâmbăta, Pomezeu, Căpâlna.

Din perspectiva asigurării forței de muncă se conturează:

-zone cu potențial favorabil determinat de existența unui număr mare a populației apte de muncă în comuna Dobrești, Holod

-zone cu potențial scăzut, determinat de procesul de depopulare și îmbătrânire foarte evident în comuna Sâmbăta.

Dezvoltarea activităților care sunt specifice industriei turismului reprezintă o soluție de perspectivă pentru a reține o anumită parte a populației.

3.3.3 Structura etnică și confesională a populației

Conform recensământului din 2011 se observă că în toate comunele studiate, majoritatea locuitorilor sunt români și o minoritate dominantă sunt romii (fig. 25). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor acestei regiuni suprapuse bazinului hidrografic Holod sunt ortodocși. Populația ortodoxă este urmată în procente destul de mari de penticostal, greco catolici în comuna Holod și Sâmbăta, dar și baptiști (fig 26. )

Fig. 25. Structura confesională a populației în bazinul hidrografic Holod (sursa datelor: INSSE)

Fig. 26. Structura etnică a populației în bazinul hidrografic Holod (sursa datelor: INSSE)

3.3.4 Structura ocupațională a populației

Structura ocupațională a populației ne relevă o serie de indicatori în aprecierea gradului de participare a populației în activitatea productivă și neproductivă. Analiza acestui indicator ne oferă date cu privire la răspândirea forței de muncă în diferite ramuri ale economiei. La nivelul regiunii bazinului hidrografic Holod se constată o pondere ridicată a populației inactive, însă cu însemnate diferențieri zonale în ceea ce privește distribuția populației active pe sectoarele majore de activitate.

Fig. 27 Structura ocupațională a populației (sursa datelor: Fișa comunelor jud. Bihor, 2011)

Din analiza teritorială a acestei regiuni (fig. 27) se constată valori mai ridicate ale populației ocupate în sectorul industriei decât în sectorul agriculturii. Asigurarea resurselor necesare traiului din sectorul indusriei este o caracateristică a localităților Dobrești, Pomezeu, dar și Răbăgani (fig. 28). Se observă o pondere ridicată a populației inactive. Un element important în vederea integrării eocnomice a unor localități este ponderea șomerilor, categorie însemnată a populației active care poate fi recalificată în activități de servicii și în special în turism.

Astfel, pentru a dezvolta infrastructura turistică cu valențe superioare de calitate, la nivelul regiunii analizate se constată existența unui însemnat potențial uman, cu o variată structură profesională. Se remarcă și existența unui important contingent de posibili consumatori de turism.

3.4. Infrastructura turistică

Infrastructura acestei regiuni este un element suport pentru dezvoltarea activității turistice, condiționând volumul și structura circulației turistice. Aceasta cuprinde bunurile și mijloacele create de om prin intermediul cărora resursele atractive ale unei zone sunt exploatate turistic. Funcția sa primordială este de a satisface cererea prin dotări și servicii specifice.

Acest capitol include: căile și mijloacele de transport, dotări pentru cazare și alimentație publică, dotări pentru agrement și cură, dotări auxiliare.

3.4.1 Căile și mijloacele de transport

Căile și mijloacele de transport asigură efectuarea călătoriei, adică a acelei părți a actului recreativ fără de care turismul ca fenomen este de neconceput. Apar astfel interrelații între componentele infrastructurii, construirea bazelor de cazare și agrement motivându-și apariția doar în contextul unor căi de acces modernizate.

Principalele căi și mijloace de transport implicate în turism în arealul studiat sunt cele rutiere și feroviare, ce cuprinde drumuri și căi ferate.

Drumurile se caracterizează printr-un grad de accesabilitate ridicat, favorizând accesul și în zonele montane. Principala șosea care străbate bazinul râului Holod este drumul E79, un drum care asigură legătura între Ungaria și Grecia, trecând în România prin orașele Oradea, Deva, Petroșani, Târgu Jiu, Craiova și Calafat. Accesul în această zonă se mai poate face și pe drumul E60, modernizat, care asigură legătura dintre Transilvania și vestul țării. Se mai desprind ca drumuri de importanță națională următoarele: DN 1 spre București, DN 76 spre depresiunea Beiuș. De la Oradea la Dobrești se poate ajunge prin două variante:

Oradea-Sînmartin-Hidișelu de sus-Ceica-Sâmbăta-Dobrești (fig. 29)

Oradea-Oșorhei-Tileagd-Tilecuș-Vîrciorog-Dobrești

Se poate ajunge la Dobrești cu autobuze și microbuze care parcurg ruta Oradea- Dobrești în anumite intervale de timp.

Fig. 29 Harta rutieră

Valorificarea rețelei de drumuri favorizează accesul spre cele mai pitorești puncte ale regiunii analizate. Acestea pot contribui la deschiderea de noi trasee turistice.

Transportul pe calea ferată este un mijloc de acces nu foarte important în regiune deoarece traversează doar comuna Holod, și nu asigură legătura către celelalte comune. Se remarcă aici traseul Oradea-Holod-Vașcău.

Un alt element important al infrastructurii este rețeaua de poștă și telecomunicații, condiție elementară pentru dezvoltarea unui turism modern. Se remarcă existența unui post public la nivelul fiecărei localități analizate. Există canalizare de ape menajere, nu există termoficare și alimentare cu gaze naturale.

3.4.2. Baza de cazare și alimentație publică

Baza de cazare și alimentație publică alcătuiesc împreună cu resursele atractive și căile de transport, vectorii fundamentali ce definesc turismul ca activitate umană. Dotările pentru cazare sunt elemente ce condiționează sejurul într-un teritoriu cu obiective turistice. Acestea se diferențiază între ele prin mărime, conform, funcționalitate, perioadă de utilizare, tipul de turism pe care-l deservesc. Astfel, la nivelul regiunii analizate, baza de cazare cuprinde: pensiuni și cabane. Ca bază de alimentație publică amintim restaurantul Silver din comuna Sâmbăta.

În zona analizată există trei pensiuni și două cabane. Nota specifică a pensiunilor o constituie intimitatea și autenticitatea serviciilor. Cabanele constituie o grupă de unități de cazare foarte răspândită și legată aproape în exclusivitate de activitățile turistice.

Cea mai modernă pensiune din arealul analizat este Pensiunea Silver (fig. 30) localizată în comuna Sâmbăta. Aceasta oferă servicii precum cazare, restaurant, sală de conferințe. Este o structură de cazare cu 8 camere duble și două apartamente dotate la standarde europene.

În arealul analizat mai există două pensiuni și două cabane incluse în circuitul turistic în comuna Dobrești. Pensiunea Candy din comuna Dobrești dispune de trei dormitoare cu pat matrimonial, un apartament spațios, baie proprie, tv și de asemenea oferă posibilitatea de a degusta din preparatele culinare tradiționale zonei. Pensiunea Candy dispune de 10 locuri de cazare moderne, cu bucătărie la dispoziție, tv.

Cabana Vida (fig. 31) este o cabană de trei stele ce dispune de opt locuri de cazare, bucătărie completă la dispoziție, tv, TREI terase. Pensiunea Viorica dispunde 10 locuri de cazare, bucătărie la dispoziție, tv, terasă.

Fig. 30 Pensiunea Silver

În cadrul pensiunii Silver, există un restaurant renumit pentru specialitățile sale preparate cu măiestrie. Capacitatea acestui restaurant este de 80 de locuri.

Fig. 31 Cabana Vida Fig. 32 Pensiunea Viorica

3.4.3 Dotările pentru agrement

Prin intermediul lor, agrementul se realizează rapid. Importanța acestora rezidă în eficiența economică a activității turistice, ele contribuiind foarte mult în creșterea acesteia. Există dotări pentru agrement puse la dispoziția turiștilor de către hoteluri și situate în incinta acestora și cele situate în afara lor. În cazul pensiunii Silver, turiștii pot alege să-și petreacă timpul într-un mod plăcut la piscină (fig. 33). Tot în cadrul acestei structuri de cazare, turiștii pot închiria ATV-uri, pot juca tenis de masă, biliard și alte jocuri. Fiecare structură de cazare dispune de locuri de joacă pentru copii.

Tot în scopul agrementului se găsesc terenurile de sport și parcurile în comunele analizate. Amploarea și diversitatea dotărilor de agrement este dependentă de profilul și importanța locului unde sunt localizate. Plimbări agreabile se pot face în pădurile apropiate de malul râului Holod, în special în satul Luncasprie.

Fig. 33 Piscina de agrement Silver

(sursa www.pensiuneasilver.ro)

3.4.4 Dotările auxiliare

Reprezintă toate acele mijloace și instituții economice, sociale sau culturale la care turistul apelează în timpul călătoriei și sejurului său. Dotările auxiliare prezente în arealul analizat sunt reprezentate de magazinele comerciale (ABC-urile), farmacii, oficii de schimb valutar (comuna Sâmbăta). Majoritatea acestora sunt destinate pentru deservirea întregii populații din regiune, turismul integrându-le în sfera sa de acțiune ca bun comun al infrastructurii de ansamblu.

Capitolul 4. MODELE DE VALORIFICARE A PATRIMONIULUI TURISTIC

Valorificarea patrimoniului turistic din arealul studiat poate duce la o dezvoltare a turismului local, dar și județean.

4.1 Tipuri și forme de turism practicate în arealul studiat

În arealul analizat întâlnim 3 tipuri de turism, și anume: turismul de recreere, turismul cultural și turismul polivalent, dar și mai multe forme de turism.

Turismul de recreere are ca scop satisfacerea nevoilor recreative ale populației antrenată în munci solicitante, cu un mare consum de energie fizică și psihică sau care locuiesc în habitate recunoscute prin stresul lor cotidian. Valorifică calitățile estetice, de mare atractivitate ale peisajelor naturale, construid o punte între om și natură, oferindu-i posibilatea să se elibereze de presiunea vieții de zi cu zi.

Turismul montan se practică în spațiul montan. Cele mai importante atracții turistice din comuna Dobrești sunt în spațiul montan, elementul atractiv principal fiind relieful carstic, reprezentat de peșteri, avene, chei.

Trekking-ul (drumeții) se poate efectua în tot timpul anului, indiferent de anotimp. Drumețiile se efectuează în zone sigure din toate punctele de vedere, zone care nu prezintă nici un fel de pericol pentru participanți. La aceste ture pot participa toți iubitorii muntelui, vârsta nefiind un obstacol în admirarea frumuseților naturii.

Turismul de distanță scurtă este practicat de toate categoriile de persoane, maximul de persoane înregistrându-se vara când oamenii merg la așa zisele ,,ieșiri la iarbă verde”. Această formă de turism se practică la sfârșitul unei zile sau la sfârșit de săptămână. Sunt căutate pădurile pentru plimbări, marginile văilor.

Turismul speologic reprezintă o atracție turistică deosebită pentru iubitorii de peșteri, avene, grote. Se poate practica la peșterile enumerate mai sus, în comuna Dobrești, special.

Turismul științific a apărut din dorința oamenilor de a cerceta locuri noi. Mai ales la peșteri.

Turismul rural se referă la petrecerea timpului liber în spațiile rurale pentru a cunoaște oamenii de aici, obiceiurile și tradițiile acestora. Parfumul vechilor tradiții din satul de munte Dobrești, dar și celelalte, conferă întregii zone un aer și o poezie aparte. În pensiunile turistice existente se pot petrece vacanțe de neuitat, în mijlocul naturii.

Pescuitul. În lacul Vida din comuna Dobrești se găsesc pești ce depășesc, adesea, două kilograme. În special păstrăvi. De asemenea, se poate practica această formă de turism și la lacul Cărăsău din comuna Cociuba Mare.

Turismul cultural care mai este numit și turism de vizitare, vizează obiectivele turistice de factură antropică. Scopul acestuia fiind instruirea prin îmbogățirea cunoașterii, dar și recreerea resimțită pe plan spiritul prin aflarea unor adevăruri și cunoașterea unor fenomene noi. Este practicat în special de intelectuali, elevi, studenți. În arealul studiat sunt prezente numeroase obiective culturale, precum bisericile vechi de lemn, dar și diferite monumente istorice, precum statuia lui Iosif Vulcan și ruinele cetății Kornis.

Turismul polivalent este rezultatul îmbinării recreerii cu refacerea fizică și psihică sau cu informarea și culturalizarea. Este practicat în special pe perioada vacanțelor și concediilor. Eficiența economică este ridicată.

4.2 Trasee turistice propuse

Se știe că turismul are capacitatea de a contribui la generarea dezvoltării interne a regiunii, la reducerea dezechilibrelor regionale existente, la redistribuirea geografică a bunurilor populației. Slaba dezvoltare economică a bazinului hidrografic Holod care a determinat caracterul apropae nealterat al peisajului constituie resurse de atragere a unei circulații turistice care ar înviora dezvoltarea regională.

Primul traseu turistic propus este Oradea-Lacul Vida. Este o zonă minunată pentru cei care caută liniștea și oxigenarea. Pe malul lacului există un drum forestier, de jur împrejur, excelent pentru o promenadă. O plimbare pe marginea luciului de apa ”exotică” este cu adevărat spectaculoasă si relaxantă. Aduce, poate, cu ceva din imaginea lacurilor croate din Parcul Plitvice.  Dacă urmezi firul apei care alimenteaza lacul, vei ajunge la izvor. Dar zona este plină de izvoare și peșteri, 300 la număr.

Tot în această zonă, turiștii pot face o drumeție de-a lungul cheilor Videi, un traseu mai lung, de 10 kilometri, aceste chei fiind cele mai lungi din Munții Apuseni. Zona carstică oferă amatorilor de sporturi nautice, pescarilor, dar și alpiniștilor mediul perfect pentru întreținerea pasiunilor – zona localității Luncasprie, din munții Pădurea Craiului, fiind cea mai potrivită. În apele sale cresc păstrăvi, bibani și cleni. Tot în satul Luncasprie, turiștii mai pot vizita și Biserica de lemn, considerată monument istoric (construită în secolul XVII). În concluzie pe acest traseu turistic, turiștii pot practica atât turismul de recreere cât și turismul cultural (fig. 35).

Al doilea traseu propus pentru acest areal, ar fi vizitarea obiectivelor culturale din zonele analizate. Bisericile de lemn din comunele analizate impresionează prin stilul și vechimea lor. Oradea-Sâmbăta-Dobrești-Pomezeu-Răbăgani-Holod-Căpâlna-Cociuba Mare. Aici turiștii pot vizita bisericile de lemn din Copăceni, Ogești, Rotărești (comuna Sâmbăta), din Luncasprie (comuna Dobrești), ruinele cetății Korniș, biserica de lemn din Brătești (comuna Răbăgani), statuia lui Iosif Vulcan din satul Holod (comuna Holod), bisericile de lemn din Căpâlna și Săldăbagiul Mic (comuna Căpâlna). Pentru a se recrea turiștii pot ajunge la Lacul Cărăsău, pentru o promenadă pe malul lacului. Doritorii de adrenalină pot pescui aici (fig. 36).

Fig. 35 Traseu turistic Oradea-Dobrești

Fig. 36 Traseu propus

4.3 Propuneri de amenajare

Estimarea patrimoniului turistic natural (relief, climă, hidrografie, vegetație, fauna) și antropic (monumente istorice și culturale) și evidențierea celorlalte atribute economice ale zonelor menționate mai sus au precedat propunerile de amenajare, pentru a asigura formarea produsului turistic. Amenajarea turistică presupune, pe de-o parte, introducerea obiectivelor existente în circuitul touristic și pe de altă parte, crearea unor noi obiective și noi atracții.

Astfel, în comuna Dobrești, se propune instalarea unor tăblițe indicatoare pentru Lacul Vida (fig. 37) și Cheile Vida și a unor panouri turistice la intrarea și ieșirea din comună. Se impune amenajarea unor locuri de campare și a unor debarcadere pentru ambarcațiuni fără motor și interzicerea celor cu motor care prezintă scurgeri de ulei în apa lacului. Totodată, se propune amenajarea unor peșteri pentru introducerea lor în circuitul turistic, modernizarea drumului forestier de la Dobrești la Luncasprie și amplasarea unor containere de depozitare a deșeurilor, mai ales în zona lacului, pentru evitarea poluării solului.

La lacul Cărăsău din comuna Cociuba Mare, se propune instalarea unor tăblițe indicatoare (fig. 38), amenajarea unui camping și a unui loc de campare și promovarea turismuui rural. De asemenea s-ar putea amenaja și debarcadere pentru ambarcațiuni fără motor și construirea unui motel lângă lac, deoarece mulți oameni vin la concursuri de pescuit. Se pot amplasa pentru evitarea poluării solului, containere de depozitare a deșeurilor.

Pentru celelalte zone se impune amenajarea unor tăblițe indicatoare pentru monumentele istorice, modernizarea drumurilor și promovarea turismului rural.

De asemenea, se recomandă întocmirea unor ghiduri turistice pentru comuna Dobrești, multiplicarea Hărții turistice a bazinului râului Holod, editarea unor pliante turistice pentru Dobrești, și bisericile de lemn din comunele analizate.

Fig. 37 Tăbliță indicator lacul Vida

Fig. 38 Tăbliță indicator lacul Cărăsău

4.4 Afiș de promovare

Fig. 39 Afiș

Fig. 40 Logo de promovare a lacului Vida

4.5.Model de amenajare turistică a unui debarcader pe lacul Vida

Pe lacul Vida s-ar putea amenaja un debarcader de agrement cu un chioșc multifuncțional. Debarcaderul propus are o lungime totală de 10 metri cu două pontoane de acostare, fiecare având o lungime de 3 metri și o lățime de 1 metru. Distanța între ele este de trei metri, astfel încât să permită accesul a două bărci sau a două hidrobiciclete. În lungul debarcaderului se prevede o esplanadă de acces cu o lățime de 1,3 metri. Capacitatea de bărci și hidrobiciclete ce vor putea fi utilizate este în număr de 10, fiecare având patru locuri. Chioșul propus are în componența sa un birou pentru administratorul debarcarderului, punct deservire terasă pentru vânzarea unor produse răcoritoare, înghețată. Acest proiect mai include și construirea unei clădiri care să adopostească un restaurant pescăresc și o pescărie. Acest proiect pentru amenajarea debarcaderului ar putea fi finanțat din fonduri europene. Astfel, se va oferi posibilitatea închirierii de bărci și hidrobiciclete de pe debarcarder. Pe perioada de vară se vor putea organiza diverse evenimente sportive, reprezentații, antrenamente sau concursuri. Am structurat această amenajare prin îndeplinirea unor anumite obiective, împărțite într-un obiectiv general și mai multe obiective specifice.

Obiectivul general al acestui model de amenajare pe care l-am propus este de a valorifica resursele naturale din comuna Dobrești, în scopul creării unei infrastructuri de agrement turistic la standarde europene și diversificării serviciilor de agrement și turistice din zonă. Astfel, se dorește creșterea atractivității turistice a zonei prin crearea unei noi capacități de agrement, care ar fi și singura, precum și transformarea comunei Dobrești într-o adevarată destinație turistică, cu efecte benefice pentru dezvoltarea întregii comunități locale. Obiective specifice ale acestei propuneri de amenajare sunt:

Valorificarea potențialului turistic și de agrement a lacului Vida în comuna Dobrești, pe baza resurselor existente, prin conservarea mediului natural.

Dezvoltarea de activități complementare generate de zona lacului.

Crearea de noi locuri de muncă.

Perfecționarea și diversificarea forței de muncă pe domenii specifice serviciilor de agrement și a serviciilor turistice oferite.

Diversificarea ofertei de agrement pentru populația municipiului Oradea.

Atragerea investițiilor în turism și agrement.

Introducerea zonei în circuitul turistic regional.

Fig. 41 Planul de amenajare propus pentru lacul Vida

CONCLUZII

Bazinul hidrografic Holod deține un potențial turistic ridicat, atât natural cât și antropic, dar nu este valorificat aproape deloc. Promovarea acestei zone ar fi foarte benefică atât pentru oamenii din zonă, cât și pentru doritorii de a afla locuri noi și frumoase. Aceasta s-ar putea realiza prin intermediul media, pe facebook, alte rețele de socializare, dar și în mediul offline prin promovarea WOM (word of mouth) și distribuirea de pliante. Dispunând de două lacuri care ar putea fi amenajate pentru agrement și de numeroase biserici de lemn, monumente istorice, și de un cadru natural cu numeroase obiective turistice naturale, zona bazinului hidrografic Holod ar putea substitui pe piața turistică numeroase zone mult mai cunoscute.

Desfășurarea fenomenului turistic aici ar putea avea o importantă consecință de ordin economic. Prin consumul produsului turistic sau de elemente ale infrastructurii adiacente, se realizează venituri importante. Există tendința de a se aprecia valoarea actului turistic nu atât prin efectele sale binefăcătpare asupra ființei umane, cât mai ales cuantumul beneficiilor aduse de desfășurarea acestuia. Populația prezentă în bazinul hidrografic Holod ar putea beneficia de noi locuri de muncă prin dezvoltarea turismului.

În momentul de față există o pondere mare a șomerilor și a populației inactive din punct de vedere economic în arealul studiat, categorie ce ar putea fi recalificată în activități de servicii și în special în turism. La nivelul regiunii se constată existența unui însemnat potențial uman, cu o variată structură profesională, care ar putea reperezenta și un important contingent de posibili consumatori de turism.

În arealul analizat se poate practica numeroase tipuri și forme de turism, de la pescuit până la vizitare de biserici de lemn, fiind o zonă cu un cadru natural diversificat. Introducerea acestei zone minunate în circuitul turistic ar fi benefică atât pentru comunitățile locale, cât și pentru turiștii care vor să descopere locuri noi și frumoase.

Prin propunerile de amenajare, am vrut să-mi exprim dorința ca această zonă, pe care o consider extraordinară din punct de vedere al cadrului natural, să devină într-o zi un loc vizitat de mii de turiști.

Nu e păcat ca o astfel de zonă să nu fie introdusă în circuitul turistic?!

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

Berindei, I.O., Măhăra G., Pop Gr. P., Aurora Posea, (1977), Cîmpia Crișurilor, Crișul

Repede, Țara Beiușului. Cercetări în geografia României, Editura Științifică și enciclopedică, București

Cocean, P., (1996), Geografia turismului, Editura Academiei, București

Ghinea, D., (2000), Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, București

Godea, I., (1996), Biserici de lemn din România (nord-vestul Transilvaniei), Editura Meridiane, București

Godea, I., Cristache-Panait Ioana, (1978), Monumente istorice bisericești din Eparhia Ortodoxă Română a Oradiei, Oradea

Novac, I., (2006), Munții Pădurea Craiului. Studiu de geografie rurală, Editura Tipo Mc, Oradea

Măhăra, Gh., Bențe, F., et al, (1999), Potențialul turistic al bazinului hidrografic al Crișului Repede, Editura Universității, Oradea

Mihăilescu, V., (1966), Dealurile și câmpiile României, Editura Științifică și enciclopedică, București

Pop, Gr. P., (2000), Carpații și subcarpații României, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Rusu, T., (1988), Carstul din Munții Pădurea Craiului, Editura Dacia, Cluj-Napoca

Fișa comunelor din județul Bihor, anul 2011

Monografiile comunelor luate de pe site-uri online, accesat în martie

CIMEC – fișă monument

Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, accesat în martie

Natura2000.mmediu.ro – Defileul Crișului Repede – Pădurea Craiului (sit de importanță comunitară, accesat în martie

Site-ul Institutului Național de Statistică www.insse.ro, accesat în iunie

http://www.scribd.com/doc/184635870/Atlasul-Cadastrului-Apelor-Din-Romania#scribd, accesat în martie

http://www.cavediver.ro/Pestera-Cubles, accesat în martie

http://www.calatorprinbihor.ro/subpagina/valea-videi, accesat în martie

http://cavediver.ro/Avenul-din-Jiloasa, accesat în martie

www.facebook.com/visitdobrestibihor, accesat în martie

http://lucrarigeografice.com/?p=2105 accesat în aprilie

http://primdobresti.ro/comuna/relieful-si-vegetatia_p179.html, accesat în aprilie

http://www.iucnredlist.org/details/165322/0, accesat în aprilie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Izvoarele_mezotermale_R%C4%83b%C4%83gani, accesat în aprilie

http://www.calatorprinbihor.ro/subpagina/valea-videi, accesat în aprilie

http://rnges.anpm.ro/upload/85484_PPPDEI.pdf, accesat în aprilie

http://www.cavediver.ro/Izbucul-Toplitei-de-Vida, accesat în mai

http://.terramagazin.ro/cucul-oportunistul-de-servicu/, accesat în mai

http://ran.cimec.ro/sel.asp?lpag=100&Lang=RO&layers=&crsl=2&csel=2&clst=1&Ojud=1&Oloc=1&campsel=cat&nr=11, accesat în mai

http://geografie-uoradea.ro/Proiecte/huro_turism/PDF/i92.pdf, accesat în mai

www.pensiunesilver.ro/, accesat în mai

http://www.govoyage.ro/crisana/bihor/luncasprie/cazare-bihor-luncasprie-pensiunea-candy, accesat în mai