Reabilitate și Modernizare Sistem Irigații Terasa Viziru [628669]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE
ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE
ȘI INGINERIA MEDIULUI
SPECIALIZAREA: INGINERIA ȘI PROTECȚIA
MEDIULUI ÎN AGRICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator Științific:
Prof. Dr. Ing. SEVASTEL Mircea

Absolvent: [anonimizat]2020-

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE
ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI
Facultatea De Îmbunătățiri Funciare și
Ingineria Mediului

Program de studiu: Ingineria și Protecția Mediului în
Agricultură ( FR)

PROIECT DE DIPLOMĂ
Reabilitate și Modernizare Sistem Irigații Terasa Viziru

Coordonator științific:
Prof. Dr. Ing. SEVASTEL Mircea
Semnătura
……………………………
Absolvent: [anonimizat], 20 20

INTRODUCERE ………………………………………………………………………….. ………………. ………..1

CAPITOLUL 1. Descrierea proiectului
1.1 Tipul de proiect …………………………………………. …………………………… …………………… ……4
1.2. Necesitatea proiectului ……………………………………………………………… …………………… …..4
1.3. Amplasamentul ……………………………………………………………………………………………… …..5
1.4. Starea actuală a sistemului de irigații Terasa Viziru ……………………. ……… ………………. …6
1.5. Propuneri reabilitare …………………………………………………………… …… …13
1.6. Faza de construcție …………………………………………………… …………………….22
1.7. Managementul deșeu rilor………………………………………………………………23

CAPITOLUL II – Date de bază privind condițiile de mediu
2.1. Resurse fizice ………………………….. …………………………………………………………………… …25
2.2. Ecologie și conservarea naturii …………………………………………….. ……….. ……………. …….36
2.3. Dezvoltarea economică a zonei …………………………………………… ………………….. ………. ..38
2.4. Resurse socio -culturale ………………………. ……………… …………………….. …………… ………. ..41
2.5. Concluzii privind calitatea mediului……………. ………………………… ……………………. ……..44
CAPITOLUL III – Impactul de mediu și analiza alternativelor
3.1. Metodologie …………………………………. …………………………………… ……………………. ………47
3.2. Impactul asupra mediului …….. ………………………… …………………………………………. ……..47
3.3. Planul de măsuri pentru reducerea impactului…………………… ……………… …….55
3.4. Alterative de reabilitare a sistemului de irigații Terasa Viziru …………………. …………….55
3.5. Analiza alternativelor ……………………………………….. ………………….. ………………….. ……..56

CAPITOLUL IV – Planul de monitorizare și consultarea publicului
4.1. Etape de monitorizare ………………………………… ………………………… …………………………60
4.2. Condiții de monitorizare …………….. ………………….. ………………….. …………………………. ..61
4.3. Bugetul necesar monitorizării ……………………………………… …………….. …..61
4.4. Instituții responsabile de monitorizare …………………. …………………………………….. ……… 65
4.5. Consultarea public ului…………………………………………………………….. ….66

CONCLUZII ………………………………………………………………………… …….68

BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………… ..……70

1 INTRODUCERE
Sistemul de irigații Terasa Viziru este amplasat în Câmpia Bărăganului de Nord, în partea
de est a României, mai exact în județul Brăila. Proiectul de reabilitare țintește infrastructura de
irigații cu o arie de 20200 ha. Zona este limitată astfel :
– la vest – drumul dintre localitățile Liscoteanca și Ianca;
– la sud -vest – râul Călmățui și sistemul de irigații „Ialomița – Călmățui;
– la nord – calea ferata București -Galați și sistemul de irigații „Terasa Brăilei”;
– la est – canalul de desecare Călmățui -Gropeni și de lunca Fluviului Dunărea.
Raportul la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului prezintă impactul rezultat din
implementarea sub -proiectului „Reabilitarea sistemului de irigații Terasa Viziru ”, parte din
Reabilitarea și Reforma Sectorului de Irigații – Studiu de Fezabilitate și Proiect Tehnic pentru
reabilitarea infrastr ucturii principale de irigații, Subproie cte Faza II”, co -finanțat de GoR și BIRD .
Din punct de vedere administrativ , sistemul de irigaț ie TERASA VIZIRU se află în administrarea
ANIF sucursala: Argeș – Ialomița -Siret, unitatea de administrare Brăila Sud.
Beneficiarul Proiectului este Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale prin
Unitatea de Management a Proiectului (UMP). Consultantul Proiectului este Ta hal Consulting
Engineers Ltd.
În anul 2003 a fost încheiat un Acord de împrumut între GR și BIRD pentru finanțarea
proiectului de reformă și reabilitare a sistemelor de irigații din România. Implement area
proiectului a fost prevăzută pentru perioada 2004 – 2011 pentru o arie de 11030 ha și s-a realiza t
în 2 etape.
Au fost prevăzute 5 sisteme de irigație pentru etapa a II -a: Terasa Viziru , Terasa Brăilei,
Câmpia Covurlui în estul țării, în județele Brăila și Galați și Terasa Viziru și Șemlac -Pereg în
vestul tării, în Județul Arad.
Sistemul Terasa Viziru a indeplinit următoarele criterii de selecție:

 Alegerea sistemelor de utilitate publică aflate în administrarea ANIF;
 Excluderea sistemelor de irigație sau a părților din acestea care implica o înălțime de
pompare peste 70 m;
 Sisteme care au fost folosite pentru irigarea în perioada 2000 -2005 a minimum 25 % din
suprafață;
 Aria irigată în ultimii 3 ani să fi fost mai mare de 25 % di n cea care necesită o înălțime de

2
pompare mai mică de 70 m;
 Aria administrată de OUAI minimum 10% din aria sistemului de irigare;
 Sistemul să nu fi beneficiat anterior de alte finanțări.
Scopul proiectului de reabilitare a celor cinci sisteme de irig ație pe baza unor proiecte a fost
să asigure o eficiență maximă tehnico -economică și un impact minim asupra factorilor de mediu.
Obiecti vele proiectului au fost :
 reducerea pierderilor de apă;
 reducerea costurilor de operare și de întreținere prin implementarea unor tehnologii moderne;
 reducerea consumului de energie prin creșterea eficienței alimentării și distribuției apei;
 prevenirea și minimizarea impactului asupra factorilor de mediu.
 Terasa Viziru și alternativa optimă din punct de vedere al impactului minim asupra
factorilor de mediu și a costurilor minime pentru măsurile de reducere a impactului și
monitorizare.
Cadrul legal pentru desfășurarea acțiunilor de protecția mediului este stabilit de LEGEA nr.
265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind
Protecția Mediului.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale oferă ANIF fonduri din partea statului, pentru
lucrările efectuate pe domeniul public pentru:
– lucrări de irigații (captarea apei, stații de pompare, canale d i rețele de distribuție a apei ;
– canale colectoare pe ntru rețelele de drenaj și stații aferente de pompare);
– lucrări pen tru controlul eroziunii solului;
– lucrări de protecț ie împotriva inundațiilor.
Tot î n OUG 233 /2005 este menționat faptul că lucrările de irigații care nu aparțin
domeniului public vor fi administrate de compania ANIF până când vor fi transferate gratuit, la
cerere, către OUAI.
OUAI reprezintă persoana juridica fără scop lucrativ care are obligația de a utiliza și de a
întreține efic ient sistemul de irigații, de asemenea are obligația de a r einvesti în totalitate
beneficiul obținut din utilizarea sistemului de irigație.
În România, protecția mediului este un domeniu de sine stătător al politicilor naționale, ce
stabilește „Strategia Națională de Protecția Mediului”. Strategia ține cont de principalele resurse
naturale, elemente privind starea economică și calitatea factorilor de mediu, iar strategia propriu -zis
stabilește principiile generale de protecție a mediului, prioritățile, obiectivele pe termen scurt,
mediu și lung.

3 Principiile urmă rite sunt:
 conservarea și îmbunătățirea condițiilor de sănătate a oamenilor;
 dezvoltarea durabilă;
 prevenirea poluării;
 conservarea biodiversității;
 conservarea moștenirii culturale și istorice,
 principiul „poluatorul plătește”;
 stimularea activității de redresare a mediului (prin acordarea de sub venții).
În cadrul politicii de mediu un loc important îl reprezintă impactul sectorului agricol, sector
ce aduc e un aport de cca. 14 % din PIB.
Agricultura din ariile studiate are aceleași dezavantaje structural e care sunt întâlnite și la
nivel național. Se realizează o agricultura de semi -subzistența, în ferme mici, individuale, slab
echipate, cu randament relativ scăzut folosind incomplet forța de munca a proprietarilor și
utilizând cea mai mare parte a producț iei pentru uz propriu. Situația este compensată de societățile
agricole comerciale, care stăpânesc cca. 50% din terenuri, având terenuri c oncesionate sau luate în
arenda ; acestea sunt relativ bine echi pate, au randament ridicat, dar, cu toate acestea nu fo losesc
pământul la adevăratul lui potențial.
În anul 2005 în Romania rețeaua de irigații acoperea cca. 2,8 milioane de hectare, din care
1,5 milioane de hectare având infrastructur a de irigații recent reabilitată. Această largă rețea de
irigații a fost sub exploatată în ultimii ani (1998 – 2003), procentul de utilizare fiind intre 15,6 –
37,9% din totalul suprafețelor cu i nfrastructura recent reabilitată .

4
CAPITOLUL 1. DESCRIEREA PROIECTULUI
1.1. Tipul de proiect

Agricultura este principala sursă de materii prime pentru industria prelucrătoare, care
determină gradul de dezvoltare al acesteia, fiind condiționată de volumul de materii prime. Din
punct de vedere al impactului de mediu , Proiectul se înscrie în Categori a B, respectiv este un
proiect care dacă poate avea efecte negative asupra mediului, acestea sunt locale, reversibile și este
posibil a fi eliminate. Proiectul Reabilitarea și Reforma Sectorului de Irigații “Studiu de Fezabilitate
și Proiect Tehnic pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigații. Subproiecte Faza II” este
structurat în trei faze:

Faza 1: pregătirea Studiului de Fezabilitate, a Raportului de mediu și Evaluării Sociale pentru
fiecare din cele cinci sisteme de irigații din proiect.
Faza 2: proiectarea tehnologică de detaliu pe ntru fiecare schemă de irigații.
Faza 3: asigurarea asistentei tehnice pe perioada lucrărilor de execuție.

1.2 Necesitatea proiectului
Daca se acordă atenți e evoluți ei populației din țara noastră, se observă o scădere majoră în
ultimii 25 de ani, de la 23 de milioane de locuitori din anul 1992, când se inregistrau aproximativ
19,5 milioane de locuitori. Acest lucru este posibil datorită dezindustrializării de după 1990, atunci
cănd s -au pierdut locu rile de muncă dar și faptul ca România a aderat la Uniunea Eropean ă în anul
2007 , efect ul fiind migrația forței de muncă spre țările membre mai dezvoltate.
Exploatarea sistemului de irigații Terasa Viziru, cu o suprafață netă de 32.673 ha se face în
cu ma ri pierderi de apă și energie, din cauza pierderilor provocate de deteriorarea imper meabilizării
canalelor, defecțiunilor nodurilor hidrotehnice și a uzurii fizice și morale a Stațiilor de pompare .
Reabilitarea sistemului de irigații Terasa Viziru este necesară pentru repunerea lui în
funcțiune în condițiile unei reduceri se mnificative a pierderilor de apă și energie, prin urmare cu
costuri reduse de operare și întreținere.
Aducerea sistemului la parametri optimi de funcționare a impus realizarea proiectului de
reabilitare pentru care s -au efectuat Studiul de Fezabilitate și Raportul la Studiul de evalua re a
impactului asupra mediului.

5 1.3 A mplasamentul
Din punct de vedere administrativ SISTEMUL DE IRIGAȚIE TERASA VIZIRU este situat
în Județul Brăi la și se afla în administrarea ANIF sucursala: Arges – Ialomița -Siret, unitatea de
administrare Brăila Sud.
În Figurile 1 și 2 se poate observa amplasarea sistemului de irigaț ii Terasa Viziru în
teritoriul ță rii și s chema sistemului de irigații, respectiv aria pro pusă pentru reabilitare.

Fig.1 Amplasamentul sistemului de irigații Terasa Viziru

Fig.2 Schema sistemului de irigații Terasa Viziru și suprafața exclu să de la reabilit

6
1.4 Starea acuală a sistemului de irigații Terasa Viziru
Sistemul de irigații Terasa Viziru din județul Brăila este situat în Câ mpia Bărăganului de
Nord. Se alimentează cu apă din fluviul Dunărea printr -o stație de pompare plutitoare (SPA),
amplasată la km 221 și repompată prin stația SRPA -01 situata pe canalul CA Lu ncă la cca.
8430 m față de SPA.
Sistemul de irigații Terasa Viziru are următoarele suprafețe caracteristice:

 Suprafața agricola brută: 33908 ha ;
 Suprafața agricola netă: 32673 ha ;
 Suprafața ocupată cu lucrări de îmbunătățiri funciare (canale, stații de pompare) și
drumuri de exploatare agricole: 1235 ha;
 Suprafaț a prevăzută pentru reabilitare: 20200 ha.

Suprafaț a de 20200 ha propusă pentru a fi reabilitată infrast ructura principală , corespunde
cu suprafața declarată de utilitate publică prin HG 1874/22. 12.2005 și HG 1582/8.11.2006 –
diferența de 12.473 ha exclusă de la reabilitare reprezintă suprafața căreia prin HG 1874/2005 i
s-a retras recunoașterea de utilitate publică.
Această suprafață este amplasată în principal în partea de Sud -Est a sistemului și este
deservită de CD1.
Din suprafața agricolă netă de 20.200 ha propusă pentru reabilitare, cca. 14.430 ha sunt în
administrarea a 12 OUAI. Infrastructura principală a întregului sistem precum și lucrăr ile de
amenajare interioară care nu au fost preluate de OUAI sunt în administrarea ANIF prin Sucursala
Argeș –Ialomița –Siret.
Sistemul TERASA VIZIRU a fost proiectat și executat pentru aplicarea irigațiilor prin
aspersiune cu conducte submersibile deservite fie de stații fixe de pompare subpresiune fie de
agregate de pompare APT 50/60 (termice).
Apa necesară pentru irigații este preluată din Dunăre printr -o stație de pompare de
alimentare plutitoare și tranzitată prin luncă de canalul CA Luncă până la baza terasei. De la baza
terasei , apa este repompată prin stația de repompare SRPA01 în canalul CA TERASĂ în lungime
de 26.505 m.
Din canalul CA TERASĂ apa este preluată de canalele de distribuție care asigură
alimentarea stațiilor de pompare de punere subpresiune sau agregatele termice de pompare APT
50/60 care pompează apa în rețeaua de conducte îngropate.
Întregul sistem de irigație TERASA VIZIRU a fost proiectat și executat să funcționeze
automatizat hidraulic folosind în nodurile h idrotehnice regulatoare tip D (vane AVIO) sau tip T

7
(vane AVIS) și descărcătoare NEYRPIC cu golire de fund.
Automatizarea hidraulică pe bază de comandă din aval spre amonte necesită menținerea
unui nivel liber (orizontal) – ceea ce presupune ca de la încep utul aplicării udarilor să se umple
toate canalele până la cota maximă.
Priza și stația de pompare plutitoare de pe Dunăre de la km. 221, pompează un debit de
28,10 mc/s la o înălțime de Hp = 10,60 mCA (metri coloana apă). Apa pompată este preluată de
canalul CA Lunca (CAL) în lungime de 8,6 km și tranzitată până la stația de repompare SRPA01
care pompează debitul de 23,50 mc/s în canalul de aducțiune de pe Terasa (CAT) și la o înălțime
de pompare Hp = 15,00 mCA.
Din canalul de aducțiune de pe t erasa (CAT) apa este distribuită prin canal ele deschise
distribuitoare de 113 km la stații de pompare de punere sub presiune (SPP) electrice și la
agregate termice de pompare tip APT (cu debit = 50 l/s și Hp = 60 m).
Pe traseele canalelor distri buitoare CD5, CD8 și CD 10 există stațiile de repompare
SRPA02, SRPA03 și SRPA04 care repompează apa pentru irigarea zonelor cu cote mai înalte
din vestul sistemului.
Pentru o bună funcționare a rețelei hidrotehnice și asigurarea unei exploatații agricole
normale pe canalele (CAT și CD) sunt executate stavile plane, deversoare cu modul cu mască și
golire de fund, podețe, căderi, etc).
Consumul de apă pentru irigații a fost stabilit pentru luna de vârf (iulie) pe baza unui plan
de cultură mediu, pentru întregul sistem a fost de 150 mm, respective 5 mm/zi.
Metoda de udare prevăzută este aspersiunea (100%) iar tipurile de amenajare sunt
următoarele:

aspersiune cu conducte îngropate deservite de stații de punere sub presiune electrice pe
20.200 ha (60%);
aspersiune cu conducte deservite de agregate termice tip APT 50/60 (40%). Conform
cerințelor de proiect aria pe care se aplică acest tip de udare este cea exclusă de la
reabilitare.

Datorită vechimii sistemului executat în perioada 1971 -1973 și pus în funcțiune în anul
1974, infrastructura s -a deteriorat și pierderile de apă ce se produc prin infiltrații, evaporație și
pierder, din cauza exploatării sunt semnificativ mai mari, respect iv randamentul sistemului a
scăzut de la cca. 80% la cca. 40%. Valoarea specifică a pierderilor în rețeaua de canale cup rinse
în sistemul de irigație TERASA VIZIRU în condițiile anului 1991 -1992 (la aproximativ 20 ani
de la punerea în funcțiune) a fost de 300 l/m2 /zi.

8
Această cantitate a pierderilor s-a majorat substanțial din cauza prăbușirii, degradării,
fisurării căptușelilor din beton și deteriorării rosturilor din mortar din ciment. La valorile actuale
reduse de folosire a sistemului cu numai circa 40% din suprafața irigată și cu norme ce reprezintă
mai puțin de jumătate din nec esarul de apă calculat, pierderile prin infiltrații calculate reprezintă
o proporție importantă de cca. 40% din volumul total de apa pompat la SPA -km221 pe Dunăre.
Pierderile de apa din exploatare apar în cea mai mare parte datorita necorelării debitului
repompat la SRP01 (din CAL în CAT) cu cel de la SPP -uri, deoarece automatizarea sistemului
bazat pe vane cu automatizare hidraulică (AVIS și AVIO) nu funcționează datorită degradării și
blocării acestora în poziția deschis.
În concluzie , randamentul total î n siste mul de irigație TERASA VIZIRU s-a apreciat pe
baza relației:

ηTOTAL = ηc x ηr x ηt x ηe = 41%
unde:
ηc = randamentul udarii în camp = 80%
ηr = randamentul retelei de conducte între SPP și camp = 96%
ηt = randamentul de transport între SPA și SPP = 60%
ηe = randamentul de exploatare = 90%

În condițiile în care s -a irigat în anii 2006 și 2007, randamentul sistemului de irigații este de
41%. Reabilitarea infrastructurii de irigații necesita următoarele lucrări:

 Canale de alimentare și distribuție

– înlăturarea sedimentelor existente (decolmatare) ;
– curățarea rosturilor degradate executate din mortar de ciment și refacerea acestora prin
introducerea de material elastic (mastic bituminos) ;
– înlocuirea căptușelilor din dale de beton armat sau beton simplu, dislocate, prăbușite, sparte,
etc.

 Cantitățile de lucrări necesare. Volumele totale de lucrări solicitate prin proiect sunt:
– reparații la impermeabilizarea cu dale mari din beton – 207000 m2;
– reparații la impermeabilizări cu dale mici din beton simplu – 24000 m2;
– înlăturarea sedimentelor din canale (decolmatări) – 29000 m3;
– refacere rosturi – 11500 ml.

9
Cu ocazia vizitelor făcute în teren , Unitatea de Administrare Brăila Sud a solicitat lucrări
similare și pe canalele CD 3, CD 3A, CD 5, CD 5A, CD 5B, CD 7, CD 7A, CD 9, CD 9A și CS
13.

Volumele totale de lucrări solicitate suplimentar de ANIF sunt:

– înlocuirea impermeabilizărilor din dale m ari din beton armat – 156739 m2
– înlocuirea impermeabilizărilor cu dale mici din beton simplu – 319261 m2
– decolmatări – 74513 m3

Comparând cantitățile prevăzute în contract cu cele rezultate în urma vizitelor din teren,
respectiv a solicitărilor făcute de ANIF prin scrisoarea nr. 1810 pe 17.07.2007 , se constată că sunt
necesare volume substanțiale de lucrări suplimentare.

 Noduri hidrotehnice

Nodurile hidrotehnice necesită reparații la partea constructivă și înlocuirea echipamentelor
hidromecanice și a celor electrice de acționare, numărul acestora este de 9 bucăți, dar unitatea de
administrare solicita repararea a 15 bucăți .

 Stații de pompare

 SRPA 02 a fost construită în 197 1. Alimentarea se face din ca nalul CD 5 (canal ce nu face
parte din contract) ;
 Stația are un debit instalat Q inst=1.7 m3/s, la H=10 mCA ;
 Suprafața deservită de stație e ste de 7500 ha;
 Stația e ste comandată manual încă de la punerea ei în funcțiune, funcționează doar cu
cele 2 pompe din 3, respectiv cu 2 pompe INGELSON -DRESSEN, cea de -a 3-a
pompa DV 5 -47 fiind scoasa din funcțiune ;
 Pompele INGELSON -DRESSEN au parametri inițiali: Qp=1,2 m³/s, Hp=11mca, iar
randam entul proiectat fiind de 83%, pompele funcționează la următorii parametrii: Qr=1
m³/s, Hr=9mca, iar randamentul este de 75% la pompa nr.1 și 70% la pompa nr.2;
 Pompa nr.1 funcționează cu vibrații mari și prezintă următoarele defecțiuni: arborele are
bătăi mari (0,03mm), rotorul este u zat circa 5mm pe diametru, corpul stator are palete
fisurate și parțial înfundate, Pompa nr.2 are aceleași probleme cu excepția statorului ce
are 2 palete rupte;

10
 Construcția stației de pompare SRPA 02 este degradată, stația prezentând la momentul
actual: p ereți fisurați și planșeu cu găuri ce permit infiltrații în stație;
 Cantonul de exploatare și întreținere e deteriorat, tencuielile exterioare căzute;
 Construcția postului TRAFO are pereții fisurați;
 Cuva în care sunt amplasate pompele este îmbibată cu apă, grătarele situate la intrarea
apei în cuvă sunt deteriorate, ceea ce permite intrarea corpurilor străine și a algelor în
incinte, fiind preluate de pompe și ducând la deteriorarea acestora .
Instalațiile anexe:
 Conducta de refulare din otel are lungime a L=120m, DN=1500mm cu grosimea de
12mm;
 Conducta este corodată și are pierderi mari de apă, necesită înlocuire;
 Clapeți, 5 buc. tip B la 6 atmosfere, DN=800mm, funcționează cu mari probleme (2
buc. sunt blocate);
 Tabloul de comandă electrică este format din: 1 buc. tablou intrare la 1000 amperi, 1
buc celulă măsură la 400/5A și 5 buc celule motor;
Este de menționat faptul că stația nu a avut niciodată debitmetru pentru măsurarea
debitului, iar presiunea s -a măsurat cu manometrul montat pe aspirația fiecăr ei pompe;
 Comenzile stației sunt manuale, nu au existat comenzi automate;
 Instalația de iluminat este uzată, are numeroase improvizații pentru a funcționa parțial;
 Ventilația nu funcționează, motoarele ventilatoarelor fiind arse.
Costul de energie : Costul energiei în sistemul Terasa VIZIRU este calculat în funcție de
putere, zona orara și tariful utilizat (tarif A, A33) și se situează la 325 lei/Mwh.
 Consumul electric pe unitatea de volum de apa pompata este în prezent de 0,0547
Kwh/m³ ;
 Costul energiei pe u nitatea de apa pompata este de 0,018 lei/m³ .

Stația de pompare SRPA 03

 SRPA 03 a fost construita în 1973 ;
 Alimentarea se face din canalul CD 8 (canal ce nu este inclus în contractul de reabilitare) ;
 Stația are un debit instalat Qinst=0.75m³/s , la H=6 mCA ;
 Suprafața deservită de stație e de 6200 ha;
 Inițial stația a fost proiectată pentru a fi echipată cu pompe verticale, apoi s -a hotărât
construcția cu pompe orizontale: Stația are 3 pompe + o pompa de epuisment. Pompele

11
Brateș 350 -310 sunt orizontale -radiale cu parametri proiectați: Qp=0,25 m³/s, Hp=6mca
și randamentul de 82%. în prezent pompele funcționează cu Qr =0,18 m³/s și Hr =5mCA
iar randamentul este de 54% la toate pompele.
o Pompa nr.1 funcționează cu următoarele defecțiuni: arborele are bătăi mari
(0,03mm), rotorul este uzat circa 6mm pe diametru, corpul pompei are palete
fisurate și parțial înfundate;
o Pompa nr.2 are aceeași probleme cu pompa nr.1, iar lagărul pompei e total uzat ;
o Pompa nr.3 are rotorul înfundat cu corpuri străine și vegetație din canale,
determinând funcționarea pompei cu vibrații mari ;
o Pompa de epuisment tip ACV50, cu motor de 1,5 Kw la turația n =980 rpm, este
scoasa din funcțiune fiind uzata total;
o Stația e comandata manual încă de la punerea ei în funcțiun e;
o Construcția stației de pompare SRPA 03 este degradată, stația prezintă : pereți
fisurați, planșeu cu găuri ce permit infiltrații în stație;
o Cantonul de exploatare și întreținere e deteriorat, tencuielile exterioare căzute;
o Construcția postului TRAFO are per eții fisurați;
o Gratarele situate la intrarea apei în cuva sunt rupte sau înfundate cu corpuri
străine și vegetație din canal ;
o Comenzile stației au fost manuale, nu au existat comenzi automate;
o Conductele de aspirație și refulare sunt c orodate, au pierderi mari de apă și
necesită înlocuire ;
o Vanele pe aspirație 3 buc, vane plate, 6 atmosfere cu DN=300 mm cu acționare
manuală sunt complet uzate ;
o Tabloul de comandă electrică este format din: 1 buc tablou intrare la 400 amperi,
1 buc celula măsura la 75/155A și 3 buc celule motor tip AC63A ;
o De menționat faptul că stația nu a avut niciodată debitmetru pentru măsurarea
debitului, iar presiunea s -a măsurat cu manometrul montat pe aspirația fiecărei
pompe ;
o Instalația de iluminat este uzată având numeroase improvizați i pentru a funcționa
parțial ;
o Ventilația nu funcționează, motoarele fiind arse.

Costul energiei în sistemul Terasa VIZIRU este calculat în funcție de putere, zona orară și
tariful utilizat (tarif A, A33) și se situează la 325 lei/Mwh.
– Consumul electric pe unitatea de volum de apa pompata este de 0,057 Kwh/ m³

12
– Costul energiei pe unitatea de apa pompata este 0,018 lei/m³.
Stația de pompare SRPA 04

 SRPA 04 a fost construită în 1972 ;
 Alimentarea se face din canalul CD 10 (canal ce urmează a fi reabilitat conform contract)
 Stația are un debit instalat Qinst=2,2 m³ , la H=9 mca ;
 Suprafața deservită de stație e de 7200 ha;
 Stația este echipată cu 3 pompe DV 5 -47 cu Qp=0.95 m³/s și Hp=9mCA echipate cu
motoare de 110kw la turație de 980rpm ;
 Pompele sunt vertical -axiale cu palete fixe tip DV5 – 47 cu unghiul de înclinare al
paletelor +5ș. Parametrii proiectați ai pompei sunt: Qp= 0,96 m³/s și Hp=9 mCA, iar
randamentul 85%, echipate cu motoare P =110 Kw la n=980 rpm, pompele
funcționează la următorii pa rametr ii:Qr=0,55m³/s și Hr=8mCA ;
 Pompa 1 funcționează cu vibrații mari și prezintă următoarele defecțiuni: arborele are
bătăi mari (0,03mm), rotorul este uzat circa 5mm pe diametru, corpul stator are palete
fisurate și parțial înfundate și motor ars ;
 Pompa 2 este în funcțiune, are rotorul și statorul cu uzuri m ari și are un randament de
46% ;
 Pompa 3 este oprita având aceleași defecțiuni ca și pompa nr.1.
Construcție
o Construcția stației d e pompare SRPA 04 este degradată , stația prezentând pereți
fisurați, planșeu cu găuri ce permit infiltrații în stație ;
o Cantonul de exploatare și întreținere e deteriorat, tencuielile exterioare căzute ;
o Construcția postului TRAFO are pereții fisurați ;
o Cuva în care sunt amplasate pompele este construcție umeda, grătarele situate la
intrarea apei în cuva sunt deteriorate ceea ce permite intrarea corpurilor străine și a
algelor în incinte, fiind preluate de pompe și ducând la deteriorarea acestora ;
o Comenzile stației au fost manuale, nu au existat comenzi automate ;
o Conducta de refulare este corodată și are pierderi mari de apă ;
o Clapeți tip B de 6 atmosfere DN=800mm funcționează toți trei cu mari probleme, doi
dintre ei fiind chiar blocați;
o Tabloul de comandă electrică este format din: 1 buc tablou intrare la 1000 amperi, 1
buc celula măs ura la 400/5A și 5 buc celule motor;
o Stația nu a avut niciodată debitmetru, iar presiunea s -a măsurat cu manometrul montat

13
pe aspirația fiecărei pompe;
o Instalația de iluminat este uzata având numeroase improvizații pentru a funcționa
parțial;
o Ventilația nu funcționează, motoarele fiind arse;
o Instalație de ridicat – pod rulant (3,2tf) este defect în proporție de 60% .

Costul energiei: în sistemul Terasa VIZIRU este calculat în funcție de putere, zona orară și
tariful utilizat (tarif A, A33) și se situează la 325 lei/Mwh.
– Consumul electric pe unitatea de volum de apa pompata este de 0,0536 Kwh/ m³;
– Costul energiei pe unitatea de apa pompata este de 0,0175 lei/m³

SISTEMUL DE DESECARE
Condițiile de microrel ief și cele pedohidrog eologice din cadrul sistemului a impus
executarea unei rețele generale de evacuare -desecare cu scopul amplificării drenajului natural și
evacuării apelor ce se colectează în depresiuni, în vederea preîntâmpinării ridicării pânzei
freatice.
În sistem există canale de evacuare -desecare principale și secundare în lungime de cca.
150 km, care elimina excesul de apă, gravitațional și prin cele 7 stații de pomp are de evacuare
(SPE) ce se află în funcțiune.

 Monitorizare. Se va realiza un sistem de monitorizare a evoluției nivelelor apei freatice în
raport cu cotele inferioare ale canalel or, astfel încât sa fie posibilă intervenția în timp util,
în cazul unor deficiente.

 Organizații de utilizatori de apă pentru irigații –OUAI. Întreaga suprafață a sistemului de
irigații Terasa Viziru este administrata de 12 Organizații OUAI .
1.5 Propunerile de reabilitare care fac obiectul proiectului
Opțiunea 0 – definește situația în care investiția ar fi 0, respectiv sistemul de irigații ar
funcționa cu infrastructura de irigație în starea actuala;
Optiunea 1 – Reabilitarea infrastructurii de aducțiune și distribuție a apei, a construcțiilor
hidrotehnice și a stațiilor de pompare astfel încât aceasta să fie aduse aproximativ la parametri
inițiali de funcționare “AS BUILT”
Optiunea 2 – “cu automatizare electrică ”. Constă din:

14
 Reabilitarea infrastructurii cu modificarea unor lucrări și excluderea stației de repompare
SRPA 03 dar cu includerea lucrărilor necesare funcționării rețelei de canale pe bază d e
automatizare electrică ;
 Reabilitarea celor 3 stații de pompare menționate în termenii de referință ai contractului
respectiv SRPA 02, SRPA 03 și SRPA04 prin folosirea de agregate noi (electropompe
submersibile) superioare celor existente cu o durată de s erviciu de 20 – 25 ani,
randamente mari (80 – 83%) consumuri energetice mici și fiabilitate ridicată.

Sistemul de irigații Terasa Viziru a fost proiectat și executat pentru aplicarea irigațiilor prin
aspersiune cu conducte submersibile deservite de stații fixe de pompare subpresiune. Apa necesară
pentru irigații este preluată din Dunăre printr -o stație de pompare de alimentare plutitoare și
tranzitată prin luncă de canalul CA Luncă până la baza terasei. De la baza terasei apa este
repompată prin staț ia de repompare SRPA01 în canalul CA TERASĂ în lungime de 26.505 m.
Din canalul de aducțiune terasă (CAT) apa este distribuită pr in canalele de distribuție (CD-
uri) la toate stațiile de punere sub presiune care deservesc suprafața amenajată. Din cauza
înalțimilor terenului care nu permit curgerea gravitațională a apei, au fost executate 3 stații de
repompare pentru infrastructura din terasa care deservesc canalele CD5 prin stația de repompare
SRPA02 cu H 10 m, ultimul tronson din canalul CD8 prin stația d e repompare SRPA03 cu H=6m și
canalele CDS 13 și CD10 cu un H= 9 m deservite de SRPA04.
Întregul sistem de irigație TERASA VIZIRU a fost proeictat și executat să funcționeze
automatizat hidraulic folosind în nodurile hidrotehnice regulatoare tip D (vane AV IO) sau tip T
(vane AVIS) și descărcătoare laterale. Automatizarea hidraulică bazată pe bază de comandă din
aval spre amonte necesită menținerea unui nivel liber (orizontal) – ceea ce presupune ca de la
începutul aplicării udarilor să se umple toate canale le până la cota maximă.
Opțiunea 1 – principalele cantități de lucrări propuse pentru canalele prevăzute a fi
reabilitate sunt prevazute mai jos pe obiecte:
1.Canal aducțiune lunca (CAL) L = 8.430 m
– decolmatare 25.150 mc
– curățirea rosturilor dintre dalele de beton și refacerea lor cu mastic bituminos 255.426 ml
2. Canal aducțiune terasă (CAT) L = 26.505 m
– decolmatare 38.493 mc

15
– curățirea și refacerea rosturilor pe tronsoanele la care nu se înlocuiește
impermeabilizarea existentă 123.685 ml
– îndepărtarea pereului din beton armat degradat și transport 28.274 mc
– săpătură în secțiunea canalului pentru realizarea patului la impermeabilizarea
care se reface 35.345 mc
– strat de balast de 10 cm grosime pentru refacerea secțiunii canalului și asigurarea
drenajului impermeabilizării care se înlocuiește 353.280 mp
– pereu din dale de beton armat 2,50×1,00×0,08 m (impermeabilizare nouă) 353.280 mp
– rostuirea pereului nou cu mastic bituminos (2,5×8 cm) 494.590 ml
3. Canale distribuitoare CD3, CD3A, CD5, CD5A, CD5B, CD7, CD7A, CD8,
CD9, CD9A, CD10, CS13 L = 50.477 m
– decolmatare 40.369 mc
– îndepărtarea pereului din beton armat și beton simplu degradat și transport 21.377 mc
– săpătură în secțiunile canalelor pentru realizarea patului noii impermeabilizări 35.361 mc
– strat de balast cu grosimea de 10 cm pentru refacerea secțiunii canalului și
asigurarea drenajului impermeabilizării noi 353.593 mp
– pereu din dale de beton armat 2,50×1,00×0,08 m (impermeabilizare nouă) 7.820 mp
– pereu di n dale de beton simplu 0,50×0,40×0,06 m (impermeabilizare nouă) 345.642 mp
– rostuirea pereului nou (dale mari armate) cu mastic bituminos (2,5×8 cm) 13.030 ml
– rostuirea pereului nou (dale mici din beton simplu) (2×6 cm) cu mastic bituminos 1.518.435 ml
– curățirea și refacerea rosturilor cu mastic bituminos (2,5 x 8 cm) 3.325 ml
– curățirea și refacerea rosturilor cu mastic bituminos (2 x 6 cm) 403.301 ml

4. Noduri hidrotehnice și construcții hidrotehnice . La nodurile hidrotehnice proiectate și
executate pentru asigurarea nivelurilor și distribuția apei astfel încât rețeaua de canale de aducțiune
și distribuție să funcționeze automatizat hidraulic pe baza regulatoarelor tip D (AVIO) și tip T
(AVIS) și a descărcătoarelor pentru reabilitare s -a propu s:
– refacerea suprastructurii din beton armat degradată ;
– înlocuirea vanelor AVIS și AVIO deteriorate și nefuncționale ;
– înlocuirea anexelor metalice care sunt corodate la regulatoare și descărcătoare ;
– înlocuirea conductelor metalice și a vanelor de la golirile de fund ale descărcătoarelor
– refacerea structurii din beton și înlocuirea stavilelor metalice la construcțiile de

16
derivație din canalul CAT în distribuitoare.
Valoarea totală a lucrărilor pentru reabilitarea canalelor de aducțiune și distribuție inclusiv
nodurile hidrotehnice estimată pe bază de prețuri unitare (preluate de la lucrări similare) este de
61.515 mii RON.
Stații de pompare
Opțiunea 1 de reabilitare a stațiilor de pompare cuprinde toate lucrările necesare
funcționării stațiilor de pompa re existente, prin utilizarea de subansambluri și componente noi cu
parametrii îmbunătățiți de furnizorii de pompe în ultimii 30 de ani.
Operațiuni de reabilitare pentru stațiile de repompare :
Denumirea
stația de
pompare Nr. Pompe Tip pompe Operațiuni de reabilitare Estimare
cost
[ mii ron]
SRPA02 2 Vertical
radial axial Reabilitare a două pompe, motoare, instalații
electrice, tablou de distribuție pentru comandă
centralizată cu motoarele electrice, instalație de
ridicat, stație pompare (constructie), ca nton,
instalație iluminat, instalație ventilație, conducta
refulare, bazin refula re, bazin aspirație, batardour ,
reparat instalație epuisment, reparat canton. 617,6
SRPA03 3 Orizontal
radial in
consola Reabilitare a trei pompe, motoare, instalații electrice,
tablouri de comandă, stație de pompare (construcție)
bazin aspirație,. Conductă aspirație, vane, bazin
refulare, conductă de refulare, instalații ventilație,
instalații iluiminat, instalații epuismen t, instalații
ridicat, cantonul (construcție) vane, clapete,
batardouri, 599,1
SRPA04 3 DV5-47 Reabilitare 3 pompe, motoare, procurare și montarea
debitmetrelor, tablou de comandă, vane, clapetă,
înlocuire conductă de refulare și curățat bazin de
refulare, curățat și reparat bazin de aspirație ,
batardouri , reparat stație de pompare (construcție)
reparat instalație ventilație, reparat instalație de
iluminat, reparat instalație de ridicat, procurat
instalație de epuisment, completat grătare, reparat
canton. 862,9
TOTAL Opțiunea 1 SRP02 + SRP03 + SRP04 2079,6

Costuri Totale de reabilitare SRP02 + SRP03 + SRP04: 2079,6 mii lei
În concluzie:
 valorile de invest iții estimate pentru Opțiunea 1 însumează 61.515 mii lei

17
 pierderile de apă prin infiltrații și evaporație sunt de 8286,6 mii mc (pierderile de
apa prin infiltratii din canale, i n situatia actuală – Opțiunea 0 – sunt de 36766,4
mii mc), respectiv 22,5% din pierderea actuală.

Opțiunea 2 : Reabilitarea infrastructurii astfel încât canalul CAT și dis tribuitoarele să
funcționeze cu automatizare electrică.
În această opțiune toate canalele propuse a se reabilita în opțiunea 1 (cu excepția canalului
din luncă CAL) permit reducerea secțiuni transversale impermeabilizate (ca urmare a diminuarii H
apa cu cc a. 20%) pentru ca automatizarea electrică nu mai impune menținerea unui nivel ridicat
constant cerut de regulatoarele tip AVIO și AVIS.
În opțiunea 2 volumul de lucrări necesare reabilitării sunt:

1. Canal aducțiune lunca (CAL) L = 8.430 m
– decolmatare 25.150 mc
– curățirea rosturilor dintre dalele de beton și refacerea lor cu mastic bituminos 255.426 ml
2. Canal aducțiune terasă (CAT) l = 26.505 m
– decolmatare 38.493 mc
– curățirea și refacerea rosturilor pe tronsoanele la care nu se înlocuiește
impermeabilizarea existentă 123.685 ml
– îndepărtarea pereului din beton armat degradat și transport 28.274 mc
– săpătură în secțiunea canalului pentru patul de la impermeabilizarea care se reface 35.345 mc
– strat de balast de 10 cm grosime pentru refa cerea secțiunii canalului și asigurarea
drenajului impermeabilizării noi 282.640 mp
– pereu din dale de beton armat 2,50×1,00×0,08 m (impermeabilizare nouă) 282.640 mp
– rostuirea pereului nou cu mastic bituminos (2,5×8 cm) 395.700 ml
3. Canale distribuitoare CD3, CD3A, CD5, CD5A, CD5B, CD7, CD7A, CD8, CD9,
CD9A, CD10, CS13 L = 50.477 m
– decolmatare 40.369 mc
– îndepărtarea pereului din beton armat și beton simplu degradat și transport 21.789 mc
– săpătură în secțiunile canalelor pentru rea lizarea patului noii impermeabilizări și
reconstrucția canalului CD8 142.785 mc

18
– strat de balast cu grosimea de 10 cm pentru refacerea secțiunii canalului și asigurarea
drenajului impermeabilizării noi 287.814 mp
– pereu din dale de beton armat 2,50×1,00×0,08 m (impermeabilizare nouă) 268.955 mp
– pereu din dale de beton simplu 0,50×0,40×0,06 m (impermeabilizare nouă) 18.859 mp
– rostuirea pereului nou (dale mari armate) cu mastic bituminos (2,5×8 cm) 383.108 ml
– rostuirea pereului nou (dale mici din beton simplu) (2×6 cm) cu mastic bituminos 84.870 ml
– curățirea și refacerea rosturilor cu mastic bituminos (2 x 6 cm) 384.571 ml

4. Noduri de distribuție și construcții hidrotehnice stavilare . Nodurile hidrotehnice și
stăvilarele din punctele de distribuție d e pe canalele CAT, CD5 și CD 10 au fost reanalizate în
această opțiune si s -au propus lucrări adecvate pentru introducerea automatizării electrice. Astfel
toate vanele AVIS și AVIO au fost înlocuite cu stavile plane cu acționare electrică. Drept urmare
partea de rezistență a co nstrucțiilor hidrotehnice se va reface în totalitate pe amplasamentele
existente.
Lucrările propuse pentru nodurile hidrotehnice și construcțiile hidrotehnice în această
opțiune constau în:
 demolarea construcțiilor di n beton armat în totalitate și transportul;
 dezafectarea reglatoarelor AVIS sau AVIO cu transport la 50 km distanță (regulatoarele
fiind deteriorate), precum și a anexelor metalice;
 refacerea terasamentelor și fundațiilor noilor construcții;
 execuția construcțiilor de rezistență (beton armat a noilor noduri hidrotehnice);
 procurarea și montarea stavilelor noi cu acționare electrică precum și a stavilelor
suplimentare de siguranță, a batardourilor și a grătarelor la nodurile hidrotehnice și la
derivații ;
 procurarea și montarea construcțiilor metalice aferente la nodurilor hidrotehnice;
 înlocuirea conductelor metalice și a vanelor de golire ale descărcătoarelor.
Valoarea totală estimată a lucrărilor pentru reabilitarea canalelor de aducțiune și distribuți e
inclusiv nodurile hidrotehnice proiectate în situația introducerii automatizării electrice în loc de cea
hidraulică (existentă și nefuncționabilă) în această opțiune este de 57.161 mii RON.
Stații de pompare . Opțiunea 2 – prevede introducerea de agregate de pompare (pompe și
motoare) precum și de instalații electrice și auxiliare noi, cu caracteristici tehnice și randamente
superioare .

19
Stația de
pompare Nr.pompe Tip pompe Operațiuni de reabilitare Estimare
cost
[mii ron]
SRPA02 2 submersibile Înlocuirea a două electropompe cu electropompe noi
submersibile, instalații electrice, tablou de comandă
centralizat, vane, reparat instalații de ridicat, reparat
instalație ventilație, reparat instalație iluminat, reparat
stație pompare (construcție), reparat cant on
(construcție), reparat bazin de aspirație, reparat bazin
de refulare, vane, clapetă, instalație epuisment. 1225
SRPA03 3 Submer
sibile Înlocuirea celor trei pompe orizontale BRATEȘ 350 – 310
cu două pompe submersibile noi dotate cu panouri de
comandă și automatizare, reparat bazin de aspirație,
reparat bazin de refulare,
Înlocuit conductă refulare, reparat instalație iluminat,
construirea la suprafață a unui adăpost al stației de
pompare (construcție), vane, instalație iluminat,
instalație ventilație, instalație epuisment, reparat
canton (construcție). 907,5
SRPA04 3 submersibile Înlocuirea celor trei pompe verticale DV5 -47 cu trei
pompe submersibile noi dotate cu panouri de comandă
și automatizare, reparat bazin de aspirație, reparat
bazin de refulare ,
Înlocuit conductă refulare, reparat instalație iluminat,
reparat instalație ventilație, reparat stația de pompare
(construcție) reparat stația electrică, înlocuit instalație
epuisment. 1724,4
TOTAL Opțiunea 2 SRP02 + SRP03 + SRP04 3856,9

Costuri Totale de reabilitare SRP02 + SRP03 + SRP04: 3856,9 mii lei
Prin urmare :
 valorile de investiții estimate pentru Opțiunea 2 însumează 57161 mii lei;
 pierderile de apă prin infiltrații și evaporație sunt de 6902 mii mc. Comparativ cu
pierderea actuală de 36766,4 mii mc reprezintă o pierdere de apă de 18,8 % din
valoarea celei actuale.

Opțiunea 3 : Reabilitarea infrastructurii prin introducerea conductel or tip PAFSIN ce
înlocuiesc partea finală a canalului de aducțiune de pe terasa (CAT) între km 19+825 și km 26+505
și canalele distribuitoare în totalitate (CD3, CD3A, CD5, CD5A, CD5B, CD7, CD7A, CD8, CD9,
CD9A, CD10 și CS13).

20
În această opțiune canalele d e pe terasă s -au propus să fie înlocuite cu conducte din PAFSIN
cu excepția tronsonului cuprins între km 0+000 și km 19+825 al conductei de aducțiune de pe terasa
(CAT) care se păstrează identic cu Opțiunea 2 (canal deschis impermeabilizat cu automatizare
electrică).
În Opțiunea 3 principalele volume de lucrări necesare reabilitării rețelei de canale și a
construcțiilor hidrotehnice sunt:

1. Canal aducțiune lunca (CAL) L = 8.430 m
– decolmatare 25.150 mc
– curățirea rosturilor refacerea lor cu mastic bituminos 255.426 ml
2. Canal aducțiune terasă (CAT) km 0+000 km 19+825 l = 19.825 m
– decolmatare 27.882 mc
– curățirea și refacerea rosturilor pe tronsoanele la care nu se înlocuiește
impermeabilizarea
98.450 ml
– îndepărtarea pereului din beton armat degradat și transport 22.500 mc
– săpătură în secțiunea canalului pentru realizarea patului noii impermeabilizări 28.125 mc
– strat de balast de 10 cm grosime pentru refacerea secțiunii canalului și asigurarea
drenajului impermeabilizării noi
225.000 mp
– pereu din dale de beton armat 2,50×1,00×0,08 m (impermeabilizare nouă) 225.000 mp
– rostuirea pereului nou (2,5×8 cm) cu mastic bituminos 315.000 ml
3. Conducte PAFSIN prin înlocuirea canalului CAT: km 19+925 ÷ km 26+505
– decolmatare 9.806 mc
– îndepărtarea pereului din beton armat (în totalitate) și transport 6.550 mc
– săpătură pe traseul canalului pentru pozarea conductelor din PAFSIN 36.414 mc
– conducte din PAFSIN cu:
 Dext = 2400 mm
 Dext = 2200 mm
 Dext = 2000 mm
1.494 m
4.576 m
610 m
– nisip pentru patul în înglobarea conductelor 10.930 mc

21
– umplutură și compactare pentru acoperirea conductelor 23.200 mc
4. Conductele PAFSIN pentru înlocuirea canalelor distribuitoare (CD3, CD3A, CD5,
CD5A, CD5B, CD7, CD7A, CD8, CD9, CD9A, CD10 și CS13)
– decolmatare 40.369 mc
– îndepărtarea pereului din beton (în totalitate) și transport 26.542 mc
– săpătură pe traseul canalului pentru pozarea conductelor din PAFSIN 229.414 mc
– conducte din PAFSIN cu:
 Dext = 2000 mm
 Dext = 1800 mm
 Dext = 1600 mm
 Dext = 1500 mm
 Dext = 1400 mm
 Dext = 1200 mm
 Dext = 1000 mm
 Dext = 800 mm
3.450 ml
2.880 ml
12.168 ml
12.168 ml
4.796 ml
5.186 ml
11.220 ml
5.800 ml
– nisip pentru patul în înglobarea conductelor 49.387 mc
– umplutură și compactare pentru acoperirea conductelor 239.070 mc

5. Noduri hidrotehn ice și construcții hidrotehnice. Nodurile hidrotehnice de la km 8 și km 15
sunt i dentice cu cele din Opțiunea 2. Nodul hidrotehnic de la km 21 se desființează și se înlocuiește
cu un cămin din beton armat (cu scop de stocare ).
Construcțiile hidrotehnice de derivație (stăvilare) ale canalelor CD3, CD3A, CD5, CD5 A,
sunt identice de asemenea cu cele din Opțiunea 2.
La derivațiile din canalul CAT (tronsonul înlocuit cu conductă) în canalele distribuitoare
(înlocuite de asemenea cu conducte) s -au prevăzut cămine din b eton armat cu robinet. Deoarece nu
mai există posibilitatea de acumulare de volume de apă în conducte a fos t necesar ca la fiecare stație
de punere subpresiune să se prevadă câte un bazin de stocare și compensare de cca. 1500 mc,
impermeabilizat cu folie din polietilenă de 0,9 mm fixată cu dale din beton arma t rostuite cu mastic
bituminos. Valoarea totală estim ată pentru lucrările propuse în Opțiunea 3 este de 169.640 mii
RON.
Avantajul Opțiunii 3 față de Opțiunea 2 constă în faptul că pierderile de apă prin infiltrație și
evaporare sunt practic nule pe lungimea infrastructurii de cca. 55.440 m, unde canalele au fost

22
înlocuite cu conductele PAFSIN. Reducerea substanțială a pierderilor de apă inclusiv cele generate
de realizarea și golirea rețelelor contribuie la reducerea costurilor cu energia electrică. De
asemenea, perioada de viață a infrastructurii cu conduct e PAFSIN față de infrastructura cu canale
impermeabilizate este dublă. Reduceri substanțiale există la Opțiunea 3 față de Opțiunea 2 și la
cheltuielile de î ntreținere și reparații curente
În concluzie valorile de investiții estimate pe opțiuni sunt:

OPȚIUNE DESCRIERE COST [mii RON]
1 Reabilitarea prin repararea actualelor agregate
folosind materiale moderne care să asigure o
durată de serviciu de max.20 ani 2079,6
2 Reabilitarea prin folosirea de agregate de
pompare noi, submersibile în locul celor existente
cu randamente mari (80 -83%) și fiabilitate
ridicată care asigură o durată de serviciu de 20 –
25 ani 3856,9
3 Reabilitarea prin folosirea de agregate de
pompare noi submersibile și comenzi automate
care asigură o durată de serviciu de circa 20 – 25
ani. 4715

1.6 Faza de contrucție
Perioa da de construcție este stabilită la 24 de luni, cu începere la mijlocul lunii iunie
2008. Durata construcției este de 2 ani pentru Opțiunea 2 și de cca. 18 luni în Opțiunea 1.
Construcții de reabilitare canale. Reabilitarea canalelor implică lucrări de decolmatare.
Cantitatea totală de material de decolmatare este de 29532 mc în alternativa 1 și de 104012 mc în
alternativa 2. După decolmatare se va îndepărta pereul degradat. Ca ntitatea totală de beton
degradat este de 12000 m c în opțiunea 1 și de 50063 mc în opțiunea 2. Se vor efectua săpături de
nivelare în secțiunea canalelor înainte de a se realiza patul de balast pe care se va turna noul
pereu. Pentru acesta se va transporta în amplasament 140090 mc balast pentru alternativa 1 și
570456 mc balast pentru alternativa 2. Balastul va fi transportat cu autocamioane, dintr -o
balastieră existentă în zonă. Pereul nou se va turna din dale de beton armat sau din dale din beton
simplu. Suprafața acoperită va fi de 150000 mp în alternativa1 și de 570484 mp în alternativa 2.
Transportul dalelor se va face cu camioane și producția lor va fi contractată cu o unitate
de specialitate din zonă, așa cum va decide societatea care va câștiga lici tația lucrărilor.

23
Masticul bituminos pentru impermeabilizarea rosturilor va fi procurat de la o întreprindere
de profil și transportat în amplasament tot cu mijloace auto.
Operațiile de săpături, nivelări de încărcare – descărcare și punere în opera a lucrărilor
vor presupune angajarea unui număr mare de muncitori (cca.200, număr ce va fi stabilit de
firmă ).
Reabilitarea nodurilor hidrot ehnice și a stațiilor de pompar e.
Repa rațiile la construcțiile celor 7/15 noduri hidrotehnice și al e celor 3 stații de pompare
implică transportul materialelor de construcție, organizarea de șantier, în situ, și angajarea unei forț e
de munca specializate în lucrări de construcții, fier -beton, hidro și electrice.
Operațiile specifice reabilitării acestor obiective vor fi: demolări beton armat degradat,
dezmembrări construcții metalice, săpături, umpleri, compactări, finisări, confecționare și/sau
montaj construcții metalice, pompe, motoare, cond ucte, vane, tablouri electrice, elemente de
automatizare, electrice și hidraulice, instalații de ventilație, etc.
Lucrările la construcțiile hidrotehnice și la stațiile de pompare necesită forță de muncă, cu
o calificare superioară, specifică o perațiunilor enumerate mai sus.
1.7 Managementul deșeurilor

Managementul deșeurilor rezultate din activitatea de construcții respectă
reglementările în vigoare di n legislația românească. Astfel, Pământul de pe fundul
canalelor va fi îndepărtat în următoarele condiții:

împrăștiat pe terenul adiacent dacă analizele „baseline” nu evidențiază o poluare peste
limitele admise de Ordin 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecția
mediului, în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epur are în agricultură;
se vor umple cu el gropile de împrumut din care a fost luat pământ pentru alte lucrări,
cerându -se acordul autorităților locale și de mediu, dacă nu se încadrează în condițiile de
calitate din Ord. 344/2004 ;
Betonul degradat colectat di n pereul canalelor, de la nodurile hidrotehnice și de la
stațiile de pompare va fi transportat la o stație de concasare, iar pietrișul rezultat va fi
folosit pentru a fi împrăștiat pe drumurile de acces din incinta sistemului de irigații ;
Deșeurile metalic e se vor val orifica prin firme specializate ;
Deșeurile menajere ce vor fi colectate în perioada construcției și organizările de șantier
vor fi preluate de firmele de specialitate ce operează în zonă, în baza unor contracte ce

24
se vor încheia pe peri oadă det erminată, de cca. 2 ani.

25

CAPITOLUL II. DATE DE BAZĂ PRIVIND CONDIȚIILE DE MEDIU
2.1 Resurse fizice
Clima este temperat continentală , cu nuanțe mai excesive în vest și mai moderate în nord
spre Lunca Siretului și în est spre Insula Mare a Brăilei. În județul Brăila funcționează o singură
stație meteorologică, Stația din municipiul Brăila, dar pentru partea de SV a Județului sunt
monitorizate și date de la stația meteorologică Grivița, din Județul Ialomița.
Temperatura. Județul Brăila are temperaturi medii mai ridicate cu 1,5°C față de restul
Câmpiei Romane. Tem peratura medie anuală este de 10,5°C, maxima absolută de 44,5°C fiind
înregistrată în anul 1951, iar minima absolută de -30°C s -a înregistrat în anul 1942.
În conformitat e cu datele primite de la A.N.M. se observă faptul că temperatura medie
înregistrată în anul 2006, se situe ază puțin peste temperatura medie normală, iar cantitatea de
precipitații s -a situat la o valoare cu cca. 20% mai mică decât norma climatologică. Val orile
temperaturilor și cantitățile de precipitații din anul 200 6, sunt prezentate mai jos.

Temp. medie Temp. Maximă Temp. minimă
Normala
climatologică 2006 absolută 2006 absolută 2006

10.8 șC
11.2 șC 44.5 șC
/1951
36.6 șC /20.VIII. – 30 șC
/1942
20.3 șC 23. I.

Temperaturile minime și maxime absolute, măsurate la stația meteo Brăila în perioada
2003 – 2006 au fost:
– anul 2003: T. min. = 14,6 grade C / 18 februarie T. max. = 36,9 grade C / 02 iulie
– anul 2004: T. min. = 16,6 grade C / 26 ianuarie; T. max. = 34,4 grade C / 21 august
– anul 2005: T. min. = 16,4 grade C / 08 februarie; T. max. = 35,4 grade C / 31 iulie
– anul 2006: T. min. = 20,3 grade C / 23 ianuarie T. max. = 36,6 grade C / 20 august

Adâncimea maximă de îngheț este de 0,85 –0,90 m, iar frecvența medie a zilelor de îngheț cu
T < 0° este de 98,3 zile/an.
Precipitații. Precipitațiile anuale sunt reduse (in medie 456 l/mp.) și au caracter
torențial vara. Cantitatea anuală de precipitații nu acoperă necesitat ule obținerii unor producții
agricole mari, deficitul de apă trebuind să fie acoperit prin irigații.
Anii cu precipitații maxime au fost 1966, 1969, 1971, 1972 și 2005 iar cei cu precipitații
minime au fost 1946, 1977, 1986, 1990, 2000 și 2007.

26
Umiditatea relativă anuală a aerului ajunge la peste 72%, iarna depășește 80%, în timp ce
vara reprezint numai 65%.
Deficitul de umiditate din sol, în perioada aprilie – septembrie, calculat ca diferență între
evapo – transpirație și precipitații este de 300 – 350 mm/ sezon. Acest deficit indică necesitatea
irigării complementare a culturilor .
În partea de SV a J udețului Brăila s -a înregistrat cantitatea maximă de precipitații din anul
2006, în valoare de 393,1 l/m2 La stația meteorologică din Brăila s -a înregistrat în anul 2006 o
cantitate de precipitații de 350.5 l/m2, considerabil mai mică decât normala climatologică de 441.8
l/m2.

Figura 3 . Cantitatea medie lunară de precipitații căzută pe teritoriul României în an ul
2006

Figura 4 . Cantitatea medie lunara de precipitații c ăzută pe teritoriul României in
intervalul 01.01 -18.06.2007, comparativ cu normala climatologică (1961 -1990)

Se constată faptul că deficitul de precipitații din lunile septembrie – decembrie 2006 nu
este compensat de valorile puțin mai mari din primul trimestru al anului 2007, iar la începutul
sezonului agricol în lunile aprilie -iunie, deficitul de precipitații este semnificativ. mm
140.0

120.0

100.0

80.0

60.0

40.0

20.0

0.0 I II III IV V
2006 VI VII VIII IX
61-90 X XI XII
mm 140,0

130,
0

120,
0

110,
0

100,
0

90,0

80,0

70,0

60,0 I I
I III IV V
200
7 VI VII VIII
61-
90 IX X XI XII

27
Vânturile. Vântul sufla în perioada to amnă -primăvară preponderent din direcția N – NE
Vânturile dominante sunt din direcția nordică (21,3%) și nord -estică (18%). Calmul înregistrează
valoarea procentuală de 8,5%, iar intensitatea vânturilor la scara Beaufo rt este de 1,5 – 3,1 m/s.
Prin urmare :
 Sistemul de irigații Teras a Viziru este situat într -o zonă cu climat continental, cu
temperaturi mai ridicate și precipitații mai scăzute în ultimii ani decât mediile multianuale.
 Vânturile predominante bat din direcția N și NE. În condițiile tendinței de aridizare
climatologică, când deficitul de umiditate din sol atinge, în perioada de vegetație, cca. 350
mm/sezon, irigarea culturilor este imperios necesară.

Topografie . În perimetrul sistemului de irigații 80% din teren este situat în Câmpia
Vizirului, zonă caracterizată printr -un relief plan, cu cote între 17 -26 m (NMN). Pe alocuri se
întâlnesc areale slab depresionare și crovuri, cu drenaj extern redus. Panta terenului are o orientare
de la vest la est, fiind formată din două sub -terase denivelate cu 4 -5 m. Restul teritoriului, în partea
de nord -vest a sistemului de irigații este situat pe teritoriul Câmpiei Urleasca, unde se întâlnește un
relief mai fragmentat datorită văilor Droica, Adânca și Valea Iencii, c u cursuri sinuoase și versanți
teșiți. Dintre acestea se remarcă Valea Iencii cu adâncimi de 3 -4 m și lățimi de 60 -200 m.
Din cauza lipsei de scurgere a apei freatice, acest fund de vale s -a sărătutrat în timp. Aceeași
tendință de sărăturare s -a manifestat și în depresiunile închise afectate cvasipermanent de umiditate.
Condiții tectonice. Localitățile din cuprinsul sistemului de irigații Terasa Viziru se
încadrează în zona de intensitate seismică „C” cu coeficient ks = 0,20. Perioada de colț Tc = 1,5
secunde.
Solul este definit ca stratul de la suprafața scoarței terestre. Este format din particule
minerale, materii organice, apă, aer și organisme vii. Este un sistem foarte dinamic care îndeplinește
multe funcții și este vital pentru activitățile umane și pentru supraviețuirea ecosistemelor.
Ca interfața între pământ, aer și apă, solul este o resursă neregenerabilă care îndeplinește
mai multe funcții vitale:
 producerea de hrană/biomasă ;
 depozitarea, filtrarea și transformarea multor substanțe (incluzând apa, carbonul, azotul) ;
 sursă de biodiversitate, habitate, specii și gene ;
 servește drept platformă/mediu fizic pentru oameni și activitățile umane, sursa de materii prime, etc.
 patrimoniu geologic și arheologic.

28

Conform celor e vidențiate în harta din figura 5 , solurile predominante din perimetrul
sistemului de irigații sunt cernoziomuri gleizate si cernoziomuri levigate gleizate nepodzolite și
podzolite. Se întâlnesc, însă și arii sărăturate, pe văi, în depresiuni și pe unele funduri de crovuri.

Figura 5 . Soluri caracteristice sistemului de irigații Terasa Viziru

29
Litologie . Formațiunile litologice întâlnite în cuprinsul sistemului de irigații Terasa Viziru
sunt constituite din depozite eoliene de vârstă cuaternară, alcătuite din luturi nisipoase, luturi
argiloase și nisipuri lutoase, ușor macroporice de tip loessoid, cu grosime mediu de 4 -5 m, urmat de
un orizont mai bogat în particule nisipoase care de fapt alcătuiesc orizontul gardă al stratului freatic.
Acest stra t face trecerea la formațiuni mai vechi cu textură grea, argilo -marnoasă.
Studiile pedologice efectuate au definit tipul de soluri formate pe loess ca fiind reprezentate
în general din cernoziomul tipic, în partea de sud și în centrul sistemului de irigați i – unde apa
freatică este cantonată la adâncimi de 5 -6 m adâncime.
Cernoziomurile tipice și cernoziomurile de crovuri ocupă cca. 60,6% din suprafața
sistemului fiind întâlnite pe formele mai înalte și bombate din câmpurile Viziru și Urleasca, cu
precădere pe zonele puternic drenate de Dunăre, Călmățui și Valea Iencii.
În cadrul tipurilor principale de sol, pe suprafețe restrânse se disting următoarele subtipuri:
 Soluri freatic umede (cu apa freatică până la 3 m adâncime);
 Cernoziomuri gleizate, se întâlnesc ca petice de teren în zona crovurilor;
 Soluri mediu sărăturate și sărăturate (pe 0,5% din suprafață) se întâlnesc pe firul Văii
Iencii, în Depresiunea Bordeiului și pe unele funduri de crovuri.
Solurile au însușiri fizice și chimice deosebite: 3-4 % humus, 0,22% azot, și o reacție
neutră sau slab alcalină, calități favorabile cultivării oricărui tip de plante agricole și industriale.
Cercetările efectuate în sistem pentru urmărirea evoluției solurilor au evidențiat că
solurile sunt bine structu rare în orizonturile A și C, cu excepția stratului arat de 20 -25 cm de la
suprafață, unde structura este complet distrusă. Solul nu prezintă diferențiere structurală pe
profil, fapt ce -i conferă o permeabilitate ridicată.
Permeabilitatea la suprafață a sol ului din incinta sistemului Terasa Viziru este în general
redusă, fiind mai mică de 2,1×10-4 cm/s.
Clase de fertilitate. Calitatea terenurilor agricole cuprinde atât fertilitatea solului cât și
modul de manifestare al celorlalți factori de mediu față de pl ante. Din acest punct de vedere,
terenurile agricole se grupează în cinci clase de calitate diferențiate după nota medie de bonitare :
clasa I: 81 100 puncte; clasa a IIa: 61 – 80 puncte, clasa a IIIa: 41 – 60 puncte, clasa a IVa: 21 –
40 pu ncte, clasa a V a: 1 – 20 puncte . Clasele de calitate ale terenurilor stabilesc pretabilitatea
acestora pentru folosințele agricole.
Din punct de vedere al calității, pe baza notelor de bonitare, încadrarea terenurilor
agricole din perimetrul sistemului de irigații Terasa Viziru, pe clase de pretabilitate este
urmă toarea:
 Clasa I -a = 75 %;

30
 Clasa a II -a = 20 %;
 Clasa a III -a = 4 %;
 Clasa a IV -a = 0.9 %;
 Clasa a V -a = 0.1 %;
În Figura 8 se prezintă împărțirea pe clase de pretabilitate a terenurilor din perimetrul
sistemului de irigații Terasa Viziru ș i în Figura 9 procentaj ul la nivelul Județului Brăila.

Fig. 6 . Repartiția solurilor pe clase de pretabilitate în Terasa Viziru, %

Fig. 7 . Repartiția solurilor pe clase de pretabilitate în Județul Brăila, %

Se constată că solurile din cuprinsul sistemului de irigații au o pretabilitate pentru
agricultură mai bună decât cea la nivel județean, clas I -a de pretabilitate fiind dominantă. La
nivel județean clasele I și II însumează cca. 75% pe când în incinta sistemului valoarea acestora
este de cca. 95% din suprafață.
Tipuri de culturi agricole . Unitatea de pretabilitate reprezintă arealul rezultat din gruparea
unităților de teren conform unui anumit set de caracteristici specifice, în vederea stabilirii
categoriilor de folosință (arabil, vii, livezi, pășuni, fânețe).
75
4 20 Clasa I -a
Clasa a II -a
Clasa a III -a
Clasa a IV -a
Clasa a V -a 0.10.9
32.64
42.73 Cl I Cl
II Cl
III Cl
IV
11.88 Cl V 4.93 7.82

31
Fig. 8 . Structura terenurilor agricole, %

Tipurile de culturi și suprafețele de teren care au fost irigate în anii 2006 și 2007 în
sistemul de irigații Terasa Viz iru sunt prezentate în tabelul următor :
Tabel 1

Cultura Suprafață irigată în sistemul de irigații Terasa
Viziru
2006 2007/13.09.2007
ha % ha %
Grâu 105 1.7 3850 14.8
Orz 0 0.0 120 0.5
Porumb boabe 1610 25.7 9302 35.8
Floarea soarelui 0 0.0 2178 8.4
Soia 4498 71.9 9338 35.9
Sfeclă de zahăr 30 0.5 100 0.4
Orez 0 0.0 0 0.0
Legume și cartofi 10 0.2 20 0.1
Culturi furajere 0 0.0 464 1.8
Alte culturi 0 0.0 626 2.4
TOTAL 6253 100.0 25998 100.0

 Volum de apa livrat 2006 : 3820 mii mc Norma de udare realizată 611
mc/ha ;
 Volum de apa livrat 2007 : 18770 mii mc; Norma de udare realizată
722 mc/ha .

Impactul îngrășămintelor chimice și al pesticidelor . În general aplicarea îngrășămintelor
se realizează în mod arbitrar, fără efectuarea studiilor agrochimice, care să stabilească dozele
optime necesar a fi aplicate. În aceste condiții pot apărea dezechilibre de nutriție, generate de
doze de îngrășăminte chimice aplicate necores punzător.
Cantitățile de îngrășăminte chimice aplicate la nivelul județului Brăila în anul 2006, nu au
variat semnificativ față de anii precedenți. Tipurile de îngrășăminte și cantitățile utilizate la
terenurile agricole
81.5 vegetație forestieră

Alte terenuri (ape,
drumuri și căi ferate,
curți și construcții etc. 5.83
12.67

32
hectar în anul 2006 sunt redate în tabelul de mai jos:

Situația utilizării îngrășămintelor
Tabel 2

Parameter Îngrășăminte chimice
folosite (tone substanță
activă) N + P 2O5 +
K2O
(kg / ha)
N P2O5 K2O
Cantitatea
(tone substanță
activă) 3494 3041 98 6633 6633
Suprafața (ha) 75732 51443 2640 349700 388428
Cant./supraf.(kg/ha) 46,136 59,113 37,121 18,967 17,076

Evoluția consumului total de îngrășăminte (kg/ha) în perioada 1999 -2006:

Tabel 3
An 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Cantitate (kg/ha) 7 13 9,1 9,8 8,8 9,5 5,0 5,1

Se remarcă scăderea cantităților medii de substanțe active aplicate pe terenurile arabile,
în anul 2006 față de perioada 2001 – 2004 și o creștere ușoară față de anul 2005.
Substanțe fitosanitare . Substanțele fitosanitare includ următoarele categorii de substanțe
chimice:
 erbicidele – substanțe chimice utilizate pentru combaterea buruienilor;
 insecticidele – utilizate pentru combaterea insectelor dăunătoare;
 fungicidele, bactericidele și virucidele utilizate pentru combaterea diferitelor boli
criptogamice.
Utilizarea pesticidelor în agricultură are avantajul obținerii unor producții sporite și
dezavantajul poluării mediului. Solul acționează ca un receptor și rezervor pentru pesticide.
Pesticidele sunt treptat dispersate în mediu sau translocate în plante, iar unel e pot să persiste în
sol mulți ani de la aplicare. Datorită capacității de a acționa selectiv, pesticidele încorporate în
sol modifică prezența și dezvoltarea diferitelor specii de buruieni, insecte și microorganisme și în
consecință, corespunzător acestor influențe, se modifică o serie de reacții și microprocese
condiționate de aceste influențe în masa solului.
Solul tratat cu substanțe fitosanitare dobândește pentru o perioadă mai lungă de timp,

33
modificări în fertilitate.
Excesul de pesticide prezent în sol poate afecta sănătatea umană prin intermediul
contaminării apelor, solului și a aerului. Pentru reducerea efectelor negative ce pot apărea la
utilizarea pesticidelor, pentru evitarea poluării cu reziduuri de pesticide a plantelor, solului, apei
și alto r componente ale agrosistemelor, este necesară respectarea tehnologiilor de aplicare și
supravegherea atentă a utilizatorilor și prestatorilor de servicii.
În privința solurilor din perimetrul sistemului de irigații Terasa Viziru se poate concluziona:
 Solurile sunt predominant cernoziomice, cu clasa I și II de pretabilitate pentru agricultură ;
 Solurile nu sunt în pericol de erodare întrucât irigarea prin stropire aduce în sol o cantitate
de apă mai mică decât rata de infiltrare. Eroziunea eoliană este ș i ea redusă în perioada de
vegetație deoarece stropirea terenurilor produce și creșterea coeziunii particulelor ;
 Nivelul de aplicare a îngrășămintelor chimice este redus, ceea ce asigură un impact redus
asupra factorilor de mediu, dar prezintă și pericolul epuizării resurselor nutritive ale
solurilor ;
 Aplicarea pesticidelor prezintă un risc de poluare a solului, apelor și apelor freatice. În aria
sistemului de irigații Terasa Viziru s -a aplicat o cantitate redusa de pesticide, cca. 50% din
necesar, iar subs tanțele folosite au făcut parte din grupa a III -a și a IV -a de toxicitate, deci
au fost substanțe mai puțin toxice ;
 Din cauza calității apei Dunării care are clasa de salinitate C 2 / C 3 solurile pot suferi un
proces lent de salinizare ;
 Solurile din perimetrul sistemului de irigații Terasa Viziru se pretează la aplicarea
irigațiilor însoțite de sistemul de desecare aferent și necesită aplicarea unor tehnologii
agricole adaptate culturilor planificate, care să asigure o protecție și o utilizare durabil ă a
solurilor.
Hidrologie. Resursele de apă pot constitui un factor limitativ al dezvoltării economice a unei
regiuni daca sunt în mare deficit față de cerințele societății. Județ ul Brăila dispune de o importantă
rețea de ape de suprafață și de rezerve semnificative de ape freatice.
Județul Brăila este amplasat în zona sud -estică a țării, are o suprafață de 4766 km2 și face
parte în proporție de 78,5% din spațiul hidrografic Ialomița – Buzău, 1,4% din bazinul hidr ografic
Siret și 20,1% din spațiul hidrografic Dobrogea – Litoral (Balta Brăilei). În județul Brăila resursele
de apă sunt constituite de cursurile de apă de suprafață din cele 5 bazine și două nivele subterane de
medie și mare adâncime.
 Bazinul Hidrografi c al fluviului Dunărea;

34
 Bazinul Hidrografic al râului Buzău;
 Bazinul Hidrografic al râului Călmățui;
 Bazinul Hidrografic al râului Siret;
 Bazinul Hidrografic al râului Ialomița cu sub -bazinul Strachina care are un număr
redus de folosințe de apă în județul Brăila.
Principalele cursuri de apă care străbat județul sunt: Fluviul Dunărea (lungime 120 km) și
râurile Buzău (lungime 120 km), Călmățui (lungime 90 km), Siret (lungime 55 km) .
Lungimea rețelei hidrografice pe terito riul județului Brăila este de 603,5 km. Cele mai
mari resurse de apă sunt asigurate de fluviul Dunărea, utilizându -se pentru irigații, piscicultură,
industrie și alimentări cu apă a populației. Râul Siret, ca și râul Buzău asigură o mică parte din
cerința de apă pentru irigații și piscicult ură.
Dintre cele 5 bazine hidrografice de pe teritoriul Județului Brăila, în aria de cuprindere a
sistemului de irigații Terasa Viziru se întâlnesc:
 Bazinul Hidrografic al fluviului Dunărea;
 Bazinul Hidrografic al râului Buzău;
 Bazinul Hidrografic al râului Călmățui;
Sursa de alimentare a sistemului Terasa Viziru este Dunărea – cu punct de prelevare la
km 221 unde se afla priza Stației de pompare plutitoare IM Gherghiu, care pompează pentru
acest sistem un debit de 28,10 mc /s la o înălțime de Hp = 10,6 0 mCA
Rețeaua de desecare. În sistem există canale de evacuare -desecare principale și secundare
în lung ime de cca. 150 km, care elimină excesul de apă, gravitațional și prin cele 7 stații de
pompare de evacuare (SPE) în Dunăre. Lucrările de reabilitare a s istemului de drenaj nu sunt
solicitate prin contract .
Dunărea. Dunărea este cel mai mare și mai important fluviu al Europei Centrale și Sud –
Estice. Lung de 2860 km, fluviul drenează o suprafață bazinală de 805.300 km2, ceea ce
reprezintă 8 % din suprafața Europei. Din lungimea Dunării de 2.860de km, pe parcursul cărora
aduna afluenți din 17 tari, 1.075 km sunt pe teritoriul României.
Mai mult de o treime din suprafața bazinului hidrografic și aproape jumătate din
lungimea cursului navigabil se găsesc pe ter itoriul României.
În Sectorul dintre Baziaș și vărsare, panta albiei este redusă, în medie între 0,04 și 0,07
‰, mai mare fiind în defileu (între Baziaș și Gura Văii), între 0,2 și 0,4‰.
Apa prelevată din Dunăre corespunde exigentelor STAS 9450 / 88 pentr u calitatea apei

35
utilizată la irigarea culturilor .
Hidrogeologie. Principalele formațiuni geologice care posedă proprietăți hidraulice
conductive și capacitate (de transmisivitate și înmagazinare), prezentând astfel importanță
practică din punct de vedere hidrogeologic, sunt formațiunile:
 cuaternare ce aparțin pleistocenului inferior (stratele de Frățești), prezente în zona de vest,
nord ;
și est a județului Brăila;
 cele de vârstă pleistocen superior (nisipuri de Mostiștea și pietrișurile din Terasele Dunării);
 formațiunile holocene (aluviunile grosiere ale râurilor Siret, Buzău, Călmățui și Dunăre).
Din analiza datelor geologice și hidrogeologice de care sa dispus de -a lungul timpului,
rezultă că în teritoriul județului Brăila sunt prezente în formațiu nile cuaternare, în raport cu
adâncimea, trei tipuri de acvifere și anume:
 acviferul situat în depozitele loessoide;
 acviferul freatic propriu -zis din văile fluviatile și din zona de câmpie (primul strat cu
permeabilitate ridicată sub depozitele loessoide) ;
 acviferul de adâncime.
Apele freatice sunt cantonate în orizontul nisipos situat sub pachetul loessoid, pe care îl
urmează la partea lui inferioară prin efectul de capilaritate.
Apele de adâncime sunt cantonate de orizonturile permeabile grosiere (pietrișuri și
nisipuri) aparținând levantinului, cunoscute sub denumirea „stratele de Frătești”. Aceste depozite
pot furniza debite importante și sunt situate la adâncimi mai mari de 40 – 60 m.
În cuprinsul sistemului de irigații apa freatică este situată în general, între 3 – 3,5 m
adâncime: în zona Căldărușa, între Lișcoteanca și Bordei Verde, între Constantin Gabrielescu și
Viziru, în rest predomină adâncimi între 5,5 și 7,5 m adâncime.
Concluziile privind resursele de apă disponibile pentru sistemul d e irigații terasa Viziru:
 resursa de apă pentru Sistemul de irigații Terasa Viziru este fluviul Dunărea. Debitul de
28,1 mc/s necesar alimentării cu apă pentru irigații reprezintă cca. 0,5 % din debitul mediu
multianual al sursei și cca. 1,4% din debitul m inim cu probabilitate de asigurare de 80%.
 calitatea apei Dunării corespunde standardului de apa pentru irigații;
 nu sunt și nu se prevăd conflicte legate de utilizarea apei Dunării ;
 în perioada de monitorizare nivelul apei freatice a crescut producând o creștere a
suprafețelor cu exces superficial de umiditate, de la 2 la 10%. Aria acestora se restrânge
din primăvară spre toamnă ;

36
 în primii 13 ani de funcționare a sistemului ( în care s -a monitorizat calitatea apei freatice)
a scăzut suprafața cu ape frea tice slab mineralizate: de la 80% la 40 % în detrimentul
apelor puternic mineralizate: de la 20% la 50% ;
 Analizele periodice ale probelor de apă din canalele de irigație nu au evidențiat modificări
în timp a concentrației sărurilor ;
 Analiza apelor din canalele de desecare evidențiază o scădere în timp a concentrațiilor
sărurilor, cu excepția zonei Văii Iencii și a zonelor adiacente unde mineralizarea s -a
menținut la un nivel ridicat ;
 în prezent calitatea apei din primul stratul freatic nu corespunde nor mativului de apa
potabilă, datorita influentei impactului antropic asupra solurilor și a apelor de suprafața(cu
care comunica acviferul freatic). Deși apa freatică nu este utilizată pentru udarea
culturilor, calitatea prezenta a acesteia va fi utilizata ca punct „0 – (baseline)”, de reper,
pentru monitorizarea impactului sistemului de irigații reabilitat. Monitorizarea apei
freatice va permite optimizarea managementului apei în sistem și urmărirea impactului
irigării asupra calității apelor de suprafață, so lurilor și a subsolului.

Se poate concluziona că Sistemul de irigații Terasa Viziru nu este un poluator semnificativ
al apelor, iar măsurile de reabilitare prin impermeabilizarea canalelor de irigație și reabilitarea
instalațiilor hidrotehnice va reduce î n și mai mare măsura impactul asupra apelor.
2.2 Ecologie și conservarea naturii
Habitatul terestru este preponderent format din culturi agricole și animale domestice.
Această transformare a vegetației și faunei sălbatice a avut loc într -o perioadă istorică
îndepărtată. Î n privința agro -biodiversității România este una din puținele țări europene unde
agro-sistemele tradiționale reprezintă un capital important de păstrare a diversității genetice a
plantelor de cultură și a animalelor, în locul lor de formare și dezvoltare, în situl originar.
Păstrarea diversității speciilor și a diversității genetice la nivelul fermelor individuale
constituie elementul cheie al unei agriculturi susținute. Habitatele acvatice se întâlnesc în bălți
(permanente și te mporare) și pe canalele de irigație.
Vegetația . În perimetrul sistemului de irigații Terasa Viziru elementele de vegetație din
zona studiată sunt elemente tipice de stepă pontică și silvostepă panonică. Într -un trecut mai
îndepărtat, vegetația caracteristi că era reprezentată prin speciile de stepă. Aceasta a f ost în mare
parte înlocuită cu vegetație de cultură în proporție de 95%.
Vegetația spontană se mai găsește insular, pe pajiștile naturale precum și pe marginea
drumurilor, de -a lungul digurilor și can alelor de irigație. Se găsesc pe terenuri agricole pârloage

37
și rămășițe de pajiști stepice primare, grupări cu Festuca Vallsiaca, Stipa lessingiana, S. capillata
și alte ierburi xelofile. Arborii sunt întâlniți în pâlcuri izolate formate din plopi, sălcii și salcâmi,
stejari și diverse alte specii.
Flora este comple tată de vegetația halofilă: rogoz de sărătură, ghiriu, sărățica, precum și
de o vegetație acvatică. Majoritatea plantelor își dezvoltă ciclul evolutiv înaintea venirii
perioadelor secetoase de l a sfârșitul verii.
Fauna . Modificările ce au avut loc în biotop s -au reflectat și în aria de răspândire a faunei.
Fauna spontană este reprezentată prin animalele sedentare cât și migratoare, cea mai mare
densitate de specii se găsește în rezervația naturală din Ins ula Mică a Brăilei, la sud est de
sistemul de irigații Terasa Viziru, unde apar diferite specii de rațe, gâște, stârci, pescăruși, nagâți,
becaține, sitari, lișițe, lebede.
Speciile caracteristice zonei sunt: termite (Reticulitermis lucifug us rossi), ciori (Imela
germanica), popândăi (Citellus citellus). Ihtiofauna este reprezentata prin pești autohtoni (crapul,
somnul, șalăul, linul, știucă, carasul, mreana, obletul, ghibortul). Acum, flora și fauna specifice
stepei, care predominau în Câmp ia Bărăganului, sunt mult modificate, locul lor fiind luat de
culturi agricole și animale domestice . Nu sunt detectate specii rare, amenințate cu dispariția.
Arii protejate . Cea mai apropiată rezervație naturală de sistemul de irigații Terasa Viziru
este R ezervația Forestieră Pădurea Viișoara. Rezervația are o su prafață de 1897,8 ha, localizată
în sudul județului Brăila, pe teritoriul administrativ al comunelor Insurăței și Berteștii de Jos.
Pădurea se află pe malul drept al râului Călmățui, în afara ariei sistemului de irigație, malul stâng
al râului fiind limita de sud a sistemului de irigații Terasa Viziru. În „Planul de ansamblu” anexat
este figurată amplasarea pădurii Viișoara la sud de sistemul de irigații și de râul Călmățui.
Valori naturale protejate – Pădurea este o relicvă a codrilor de stejar care populau
nisipurile de origine fluviati lă de pe malul drept al râului Călmățui, ce a favorizat înaintarea
silvostepei adânc în stepă până aproape de vărsarea Călmățuiului în Dunăre. Tăiată irațional sute
de ani, pădurea s -a regenerat natural.
Este pădure tipică de șleau, speciile componente fii nd stejarul (predominant stejarul
brumăriu – Querqus pedunculiflora) și salcâmul. Motivul luării sub protecție a fost dat tocmai de
existența acestor arborete de stejar brumăriu, specie rară în pădurile brăilene. Pentru cantitatea și
calitatea lemnului o suprafață de 39,4 ha din acest perimetru este și rezervație seminologică,
menționată în „Catalogul național al resurselor pentru materiale forestiere de reproducere din
România’’ (30,6 ha salcâm și 8,8 ha stejar brumăriu ).

38
În condițiile actuale de funcțio nare a sistemului de irigații Terasa Viziru se estimează că
impactul asupra habitatelor terestre este redus, dar evacuarea apelor din sistemul de desecare are
impact asupra habitatelor acvatice.

2.3 Dezvoltarea economică a zonei
La nivelul județului Brăil a contribuția activității industriale este semnificativ mai mică
decât pe plan național. În același timp contribuția agriculturii, silviculturii și pisciculturii este
ceva mai ridicată în valoarea adăugată brută regională (cu circa 4 -5 %) , în timp ce la n ivel
județean, abaterea procentuală în raport cu ponderea națională este ceva mai mare.
Regiunea de dezvoltare sud -est, din care face parte și județul Brăila, a participat la
realizarea PIB – ului României într -o proporție cuprinsă între 12 și 13 %. Popul ația ocupată în
activități industriale, la nivelul întregului județ se situează într -o poziție secundară. Astfel,
agricultura deține prima poziție din punct de vedere structural, cu 37,8 %, în timp ce activitatea
industrială reunește numai 29,0 %, din tota lul populației ocupate în teritoriul economic analizat
(industria prelucrătoare fiind activitatea dominantă și concentrând prin procentul deținut de 25,6
% majoritatea persoanelor ocupate în industrie).
În analiza dezvoltării umane în plan teritorial, în r aport cu valoarea PIB -ului județean,
Brăila s -a situat în permanență în zona de dezvoltare moderată, ocupând cu predilecție locurile
16 – 18, printre județele României, în ierarhizările specifice ale determinărilor gradului de
dezvoltare umană. În același timp nivelul pe locuitor al PIB -lui a fost mai mic cu 5 – 7 % în
județul Brăila, în raport cu valoarea similară națională sau regională .
Sectorul industrial este slab dezvoltat în Județul Brăila mult sub nivelul mediu al tarii.
activitatea industrială reun ește numai 29,0 %, din totalul populației ocupate din care cca. 25,6 %
lucrează în industria prelucrătoare.
În județul Brăila se desfășoară in special activități economice din domeniul industriei
alimentare, industriei ușoare industria textilă a pielăriei și încălțămintei – industriei de prelucrare
a lemnului. Surse majore de poluare în județul Brăila au fost societățile comerciale SC Caruz SA
Fermele Baldovinesti Tichilesti , Grop eni, D.S.P.Ianca, D.S.P. Făurei , Donaris SA , SC Vegetal
Trading SRL .
Aceste societăți au evacuat ape uzate, cu un volum de peste 1460 mii mc în Dunăre și
cca. 426 mii mc în râul Buzău. S -au înregistrat depășiri ale indicatorilor de poluare fizicochimici
la suspensii, reziduu fix, substanțe organice, substanțe extractibile, amoniu. Aceste depășiri se
datorează unei exploatări necorespunzătoare a echipamentelor existente, dar și necesității de

39
retehnologizare a instalațiilor. Poluanții evacuați participa la poluarea râurilor și a fluviului
Dunăre dar nu produc modificarea clas ei de calitate a apelor față de cea din amonte de punctele
de deversare. Deși debitul este mult mai mare decât debitul evacuărilor din industrie concentrația
poluanților specifici, în principal azotați și fosfați nu au un impact diferit de impactul industr ial,
respectiv nu modifică clasa de calitate a Dunării în aval de deversare.
Agricultura . Județul Brăila este unul din marile județe agricole ale țării. Cu o suprafață
agricolă de 388435 hectare și o suprafață arabilă de 345911 hectare, județul Brăila se c onstituie
într-una din zonele cu cele mai mari posibilități de participare la constituirea fondului alimentar
al României și la crearea unor disponibilități pentru export. Acest lucru se explică atât prin
ponderea mare pe care o are suprafața agricolă în t otalul suprafeței agricole a țării (2,63%), cât
mai ales prin greutatea specifică a supraf eței arabile (3,69%). A stfel se poate spune faptul că
suprafața arabilă a județului deține una din cele mai mari ponderi în suprafața agricolă (89 %), în
raport cu m edia națională (63%).
Acest potențial este dublat de o bună calitate a solurilor, întrucât circa 48,5 % din
suprafață este reprezentată de cernoziomuri, soluri foarte fertile, iar aproape 30 % de aluviuni și
soluri aluviale, care prin măsuri hidroameliorat ive și irigare oferă condiții bune de dezvoltare a
plantelor.
Din punct de vedere termic, județul Brăila, amplasat în partea de sud -est a țării și
străbătut de paralela de 450 (în dreptul localității Viziru), prezintă condiții prielnice de creștere și
dezvoltare a unui sortiment larg de cereale, plante tehnice, legume, pomi și viță de vie, aici
putând fi cultivate cu rezultate bune chiar soiuri și hibrizi cu perioadă lungă de vegetație.
Producția vegetală obținută, în special producția de cereale și plante furajere, generează
condiții de creșter e a unui număr mare de animale. Î n județul Brăila există potențial de creștere
pentru un număr de cel puțin 120 de mii de capete de bovine, 400 de mii de capete de ovine, 300
de mii de capete de porcine și 2,5 milioan e de păsări.
Existența unor mari sisteme de irigații com pensează deficitul de apă din perioada caldă a
anului, specific zonei de stepă. Cu toate aceste avantaje, se apreciază că după 1990, producțiile
totale și productivitatea muncii, în sectorul vegetal și zootehnic sunt reduse și nu reflectă
potențialul natural al zonei, tradiția și experiența locală.
Dincolo de acest fundal al suprafețelor cultivate, dinamica producției agricole vegetale a
fost una majoritar descendentă, cu excepția unor ani agricoli ma i buni, prin natura lor, cum au
fost 1995, 2001 și 2002. S -a observat o evoluție cu tendințe majoritar pozitive după anul 2000.
Județul Brăila dispune de sisteme de irigație care acoperă aproape în totalitate suprafața agricolă.

40
Poluanții evacuați: nitrați , fosfați și substanțe toxice provenite din pesticide participă la poluarea
solului și a apelor freatice, alături de poluanții proveniți din celelalte ramuri economice.
Nivelul de utilizare a substanțelor agrochimice este scăzut (așa cum s -a arătat în cap itolul
2.3.2. valorile totale de îngrășăminte folosite în perioada 1999 – 2006, de 5 – 9,8 kg/ha reprezintă
doar 3 -6% din cantitățile de îngrășăminte recomandate), indicând o participare redusă la poluarea
din zona de impact. Nu s -a găsit un document care să cuantifice ponderea acestor poluanți în
poluarea totală.
Transporturi . Infrastructura de transport grupează drumurile, căile ferate, căile navigabile,
porturile, aeroporturile și rețelele de conducte. Imaginea sintetică a infrastructurii de transporturi
este următoarea:
• rețeaua județeana de căi ferate și de drumuri naționale ce străbat teritoriul Județului Brăila este
constituita din: 168 kilometri de cale ferată, dintre care 126 kilometri de cale ferată electrificată
și 210 kilometri de drumuri naționale, dintre care 172 de kilometri reprezintă categoria
drumurilor modernizate;
• teritoriul județului Brăila nu este străbătut de nici un coridor de transport rutier și feroviar de
importanță europeană, dar este străbătut de artere de importanta națion ală și locală.
Aria de cuprindere a sistemului de irigații Terasa Viziru este străbătuta de :
 DN 2B Buzău – Brăila;
 DN 21 Slobozia – Brăila;
 DJ 211 Ianca – Zăvoaia;
 DJ 203 Cireșu – Dropia;
 DJ 225 A Silistraru – Gropeni;
 Drumul local Bordei Verde – Viziru;
La limita de Nord a amplasamentului trece calea ferata Buzău – Brăila.
Faptul că sistemul de irigații este străbătut de drumurile enumerate va înlesni realizarea
lucrărilor de reabilitare iar pe viitor va favoriza comercializarea produselor agricol e sau a
produselor industriilor prelucrătoare de produse agricole care se vor dezvolta în zonă.

41
Servicii . În activitățile de servicii, dintr -un volum de circa 2500 miliarde lei, 27,5 % au fost
realizate în transporturi, cu precădere în transportul pe apă ( 15,7 %), iar 10,2 % în poștă și
telecomunicații.
De menționat că în acest sector, anul 2001 a fost unul mult mai benefic pentru investiții în
aproape toate tipurile de servicii.
În acest tip de activități, sectorul privat deține o pondere importantă: 71,5 % în transporturi,
93,7 % în tranzacții imobiliare, 100 % în activități juridice, contabile, studii de piață, consultanță
pentru afaceri și management, 100 % în restaurante.
Com erț. În activitatea comercială, din cele aproape 1350 miliarde lei investiții, 51,8 % se
regăsesc în comerțul cu ridicata și numai 49,2 % în comerțul cu amănuntul. Este și sectorul în care
peste 95 % din investiții s -au realizat în forma de proprietate pri vată.
Aspecte economice ale activității în sistemul de irigații Terasa Viziru. Veniturile fermelor
care beneficiază de funcționarea sistemului de irigații sunt foarte scăzute, practicându -se
preponderent o agricultura de subzistență, pentru consum propriu și care utilizează o cantitate
redusa de forța de muncă.
Dotarea cu echipamente agricole este redusă . Un număr mare de fermieri nu dispun de
fondurile necesare pentru plata serviciilor de irigații. Randamentul scăzut al sistemului de irigații în
starea ac tuala de funcționare se manifesta printr -un volum considerabil crescut de cheltuieli.
Respectiv, sunt cheltuieli suplimentare produse de plata pierderilor de apa și de energie electrica
utilizata în stațiile de pompare. Energia se pierde nu numai datorita pompării unei cantități
suplimentare de apă, dar și datorita randamentului scăzut al echipamentelor de pompare, și lipsei
automatizării.
Deși economia Județului Brăila are o dezvoltare moderată comparativ cu nivelul național,
agricultura este sectorul său cel mai important, favorizat de solurile fertile, de abundența surselor de
apă, de infrastructura de irigații, de condițiile de climă, și de tradiția locală. Funcționarea actuală a
sistemului de irigații Terasa Viziru este deficitară datorită randamentului scăzut provocat de starea
de degradare fizică și morală a infrastructurii.
Reabilitarea propusă a sistemului de irigații îl poate aduce la gradul de eficiență reclamat de
posibilitățile de dezvoltare a agriculturii din zonă.
2.4 Resurse socio culturale
Resurse Sociale. Arealul rural al Terasei Viziru este format din 5 comune – Bordei Verde,
Ianca, Stăncuța, Tufești și Viziru – 14 sate și are o populație totală 29 400 persoane. Densitatea
populației rurale variază între 2,8 locuitor/ha, comuna Bordei Verd e, și 1,2 locuitor/ha, comuna
Tufești.

42
Capital demografic. Procese, fenomene și structuri demografice. Capitalul demografic are o
structură similară cu cea a mediului rural al regiunii de dezvoltare Sud Est și județului Braila din
care face parte: ponderea populației feminine este de 50,0% din totalul populației; indicele de
feminitate este de 998 ‰.
Natalitatea sistemului rural este de 10,1‰ iar mortalitatea a înregistrat o valoare de 15,1‰;
comunele Bordei Verde (natalitate 7,4‰, mortalitate 18,2‰), Tufeș ti ( natalitate 8,9‰, mortalitate
14,4‰), au o vulnerabilitate pronunțată din punct de vedere demografic.
Resurse umane – structuri socio economice . Populația ocupată în total populație rurală
reprezintă 32,8%. Intervalul de oscilație este delimitat de min im 29%, comuna Stăncuța și
maxim 38%, comunele Bordei Verde și Viziru.
Ponderile mari ale populației ocupate în agricultură descriu un profil prepondert
monoocupațional: 82,6% în comuna Viziru, 81,8% în comuna Tufești, 77,1% în comuna
Stăncuța.
Indicii st ructurii ocupaționale
Tabel 4

Resursele de muncă ale unității de administrare – Terasa Viziru . Personalul de care dispune
aceasta unitate este de 165 de lucratori din care 26% sunt sezonieri. Din totalul forței de muncă
utilizată, 79,0% reprezintă ponderea celor care au domiciliul în localitățile rurale cuprinse în
perimetrul sistemului de irigații Viziru, prin urmare s-a asigurat o stabilitate accentuată a ei;
fluctuația forței de muncă a înreg istrat valori nesemnificative în perioada 2004 -2007.
Din punct de vedere structural s -a constat: predominanta forței de munca masculine ( 92%
din total resurselor utilizate ); vârsta medie a resurselor de muncă utilizate este de 44,9 ani; vârsta
medie a forței de muncă masculine este de 45,1 ani, vârsta medie a forței de munca feminine este de
42,6 ani.
Structura educațională este dominată de absolvenții școlilor profesionale, 60% din totalul
celor angajați; 18,2% reprezintă ponderea celor care sunt abso lvenții studiilor medii; 15,7% Ponderea populației
ocupate în total populație
rurală, % Ponderea populației ocupate în
agricultură în total populație
ocupată %
Bordei Verde 38,6 74,0
Ianca 32,0 43,8
Viziru 36,5 82,6
Tufești 29,5 81,8
Stăncuța 29,4 77,1
Areal rural Terasa Viziru 32,8 66,5

43
reprezintă pon derea celor cu studii generale iar 6,1% reprezintă ponderea celor cu studii superioare.
Structura ocupațională este caracterizată de: ponderea semnificativă a electromecanicilor –
53% din forța de muncă permanent ă- și a agenților hidro – 27,0%; ponderea muncitorilor necalificați
este de 3,6%.
Din punct de vedere organizațional există raporturi contractuale între aceasta unitate și 12
organizații ale utilizatorilor de apă – OUAI. Din totalul de 32.673 ha al sistemului de irigații Terasa
Viziru, terenul aflat în administrarea Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații se află o
suprafață de 14429 ha, respectiv cca. 44% din suprafață.
În anul 2007 OUAI au contractat și au realizat udarea a 11174 ha, ceea ce reprezintă 78%
din terenul deținut. Se demonstrează astfel că formele de asociere sunt benefice pentru utilizarea
sistemului de irigație și respectiv pentru dezvoltarea agriculturii din zonă.
Resurse funciare . Terenul ag ricol reprezintă principala resursă a acestui areal însumând
85610 ha ceea ce reprezintă o pondere de 81% din suprafața totală. Vocația agricolă a arealului este
și mai vizibilă dacă analizăm ponderea suprafeței arabile (88%) în total suprafața agricolă, i ndicator
care are puterea statistică de a identifica potențialul natural favorabil dezvoltării activităților
agricole. Dacă se analizează indicatorul pe comune se constată existența unei distribuții ponderale
diferite: 51% în Ianca și 95% în comuna Bordei Verde.
În arealul studiat presiunea demografică asupra resurselor funciare este redusă: 1,79 ha
agricol/ locuitor respectiv 1,62 ha arabil/ locuitor. Analiza acestor indicatori oferă o apreciere
realistă a potențialului funciar agricol, efectiv accesibil p entru dezvoltarea activității agricole.
Tufești este comuna care înregistrează presiunea demografică cea mai ridicată – 1,13 ha
agricol/locuitor iar Stăncuța cea mai scăzută – 3,50 ha agricol/locuitor. Așadar :

 Cu un spor natural negativ de – 5 ‰ capitalul demografic al acestui sistem rural este supus
unui proces accentuat de vulnerabilizare existând posibilitatea unor disfuncționalități
majore cu implicații grave în reproducerea demografică a resurselor de muncă ;
 Populația ocupată în total populație rurală reprezintă 32,8%. Ponderile mari ale populației
ocupate în agricultură descriu un profil preponderent monoocupațional: 82,6% în comuna
Viziru, 81,8% în comuna Tufești, 77,1% în comuna Stăncuța ;
 Structura educaționala este dominata de preponderenta absolve nților școlilor profesionale,
60% din totalul celor angajați; 18,2% reprezintă ponderea celor care sunt absolvenții
studiilor medii; 15,7% reprezintă pon derea celor cu studii generale, 6,1% reprezintă
ponderea celor cu studii superioare ;
 Din punct de vedere organizațional exista raporturi contractuale cu 12 OUAI ;

44
 În arealul studiat presiunea demografică asupra resurselor funciare este redusă: 1,79 ha
agricol/ locuitor respectiv 1,62 ha arabil/ locuitor. Analiza acestor indicatori oferă o
apreciere re alistă a potențialului funciar agricol, efectiv accesibil pentru dezvoltarea
activității agricole. Tufești este comuna care înregistrează presiunea demografică cea mai
ridicată – 1,13 ha agricol/locuitor iar Stăncuța cea mai scăzută – 3,50 ha agricol/locui tor.
Resursele umane din aria de cuprindere a sistemului de irigații Terasa Viziru sunt
disponibile atât ca număr cat și ca pregătire profesionala. Ponderile mari ale populației ocupate
în agricultură descriu un profil prepondert monoocupațional, iar pres iunea demografica scazuta
asupra resurselor financiare indica un potential funciar de dezvoltare a agriculturii .
2.5 Concluzii privind calitatea mediului

Clima. Sistemul de irigații Terasa Viziru este situat într -o zona cu climat continental, cu
temperaturi mai ridicate și precipitații mai scăzute în ultimii ani decât mediile multianuale.
Vânturile predominante bat din direcția N și NE. Deficitul de umiditate din sol atinge în perioada
de vegetație, aprilie – septembrie cca. 350 mm/sezon.
Topografie și s oluri – Relieful din perimetrul sistemului de irigații Terasa Viziru are
aspectul unui șes, care se întinde pe Câmpia Bărăganului între luncile Dunării, Buzăului și
Călmățuiului. Are un aspect în general uniform, este alcătuit din câmpuri relativ netede, în
cuprinsul cărora sunt schițate vai largi și depresiuni închise, în care se găsesc lacuri temporare
sau permanente. Singurele accidente de teren sunt apele curgătoare, crovurile și depresiunile
lacustre. Altitudinea terenului variază de la cca. 50 m în vest la 8 m în partea de est. Solurile din
perimetrul sistemului de irigații Terasa Viziru sunt predominant cernoziomice, cu clasa I și II de
pretabilitate pentru agricultură.
Nivelul de aplicare a îngrășămintelor chimice și pesticidelor este redus, ceea ce asigu ră
un impact redus asupra factorilor de mediu, dar prezintă și pericolul epuizării resurselor nutritive
ale solurilor.
Solurile nu sunt în pericol de erodare întrucât irigarea prin stropire aduce în sol o
cantitate de apa mai mică decât rata de infiltrare. Eroziunea eoliană este și ea redusă în perioada
de vegetație deoarece stropirea terenurilor produce și creșterea coeziunii particulelor. Datorita
calității apei Dunării care are clasa de salinitate C 2 / C 3 solurile pot suferi un proces lent de
salinizare.

45
Calitate apă de suprafață – debitul de apă preluată din Dunăre pentru sistemului de irigații
Terasa Viziru este de 28,10 mc/s. Consumul de resursa de apă reprezintă 5 % din debitul mediu
multianual al Dunării și cca.14% din debitul minim cu probabilitate de asigurare de 80%. Ca o
consecință capacitatea de diluare a fluviului va fi afectata nesemnificativ.
Calitatea apei corespunde cernite lor STAS 9450/88 privind calitatea apei utilizate pentru
irigarea culturilor agricole, încadrându -se puțin peste clasa de salinitate C 2 – „Moderata”
utilizabilă pe soluri permeabile și la plante moderat tolerante la salinitate și mult sub clasa de
salinita te C 3 –„Ridicata” utilizabilă pe soluri permeabile și la plante tolerante la salinitate;
Subclasa de alcalinitate este S 1 – „Redusa” – utilizabila pe majoritatea solurilor. Nu există
conflicte prezente sau previzibile privind utilizarea apei din sursa Dună re. Apa drenată din
sistemul de irigații, preluată preponderent de Dunăre și în mai mică măsură de Buzău, produce o
poluare nesemnificativă asupra apelor de suprafață. Contractarea apei se face cu cele 12 OUAI
care s -au constituit în cadrul sistem ului de i rigații Terasa Viziru .
Calitatea apei freatice – sistemul de irigații Terasa Viziru nu folosește apa din surse
subterane. Calitatea actuala a apei din primul strat freatic nu corespunde normelor de apa
potabila STAS 1342/91 și Legea 458/02 indicatori apă p otabilă. Se înregistrează în special
depășiri ale conținutului de substanțe organice, fier, azotiți, duritate totală, datorate influenței pe
care o au apele curgătoare de suprafață (sursa principală fiind încărcarea antropică a acestora) și
a evacuărilor d e ape uzate insuficient epurate sau neepurate.
Se înregistrează de asemenea un grad ridicat de mineralizare, valorile indicatorilor
reziduu fix, cloruri, sulfați, fiind depășite la majoritatea forajelor monitorizate. Luând în
considerație tipul de poluanți pentru care se înregistrează depășiri (cu excepția azotaților)
poluarea nu se poate atribui levigării substanțelor agrochimice în freatic datorată irigării
culturilor.
Ecologie și conservarea naturii – flora și fauna specifice stepei, care predominau în
Câmpia Bărăganului, sunt mult modificate, locul lor fiind luat de culturi agricole și animale
domestice. Sistemul de irigații are un impact nesemnificativ asupra habitatelor ter estre dar se
estimează că evacuarea apei din sistemul de desecare are impact asupra habitatelor acvatice.
Dezvoltarea economica a zonei – Deși economia Județului Brăila are o dezvoltare
moderată comparativ cu nivelul național, agricultura este sectorul sau cel mai imp ortant,
favorizat de solurile fertile, de abundența surselor de apă, de infrastructura de iriga ții, de
condițiile de climă.

46
Funcționarea sistemului de irigații Terasa Vizir u este deficitară din cauza randamentului
scăzut provocat de starea de degradare fiz ică și morală a infrastructurii. Reabilitarea sistemului
de irigații îl poate aduce la gradul de eficiență reclamat de posibilitățile de dezvoltare a
agriculturii din zonă.
Impact socio -economic – veniturile fermelor care beneficiază de funcționarea sistem ului
de irigații sunt foarte scăzute, practicându -se preponderent o agricultura de subzistență, pentru
consum propriu și care utilizează o cantitate redusă de forță de muncă. Dotarea cu echipamente
agricole este redusă. Un număr mare de fermieri nu dispun de fondurile necesare pentru plata
serviciilor de irigații. Impactul sistemului în starea actuala de funcționare se manifesta printr -un
volum considerabil crescut de cheltuieli implicate de randamentul său scăzut.
Resursele umane din aria de cuprindere a sistemului de irigații Terasa Viziru sunt
disponibile atât ca număr cat și ca pregătire profesională. Ponderile mari ale populației ocupate
în agricultură descriu un profil prepondert monoocupațional, iar presiunea demografica scazuta
asupra resurselor ind ica un potential funci ar de dezvoltare a agriculturii.

47
CAPITOLUL III . IMPACTUL DE MEDIU ȘI ANALIZA ALTERNATIVELOR

3.1. Metodologie
Impactul potențial asupra mediului e ste evaluat pentru reabilitarea infrastructurii de irigații Terasa
Viziru pe o suprafață de 6920 ha. Impactul potențial a fost identificat prin:

 lista standard a categoriilor de proiecte a Băncii Mondiale (OP 4.01 – 1999);
 metode de evaluare ICID (Mock &Bolton – 1993);
 analiza documentațiilor elaborate in cadrul studiului de fezabilitate: Raportul opțiunilor de
reabilitare și Raport privind starea actuală a sistemului de irigații Terasa Viziru
 vizite în teren și discuții cu reprezentanți ANIF
3.2. Impactul asupra mediului

Impactul potențial asupra mediului s -au utilizat următorii indicatori standard:
 Tipul impactului: negativ ( -), pozitiv (+), modificări ale condițiilor de mediu care nu sunt
nici negative nici pozitive (0), care sunt necunoscute (?), neaplicabile (NA);
 Magnitudinea impactului: nesemnificativ (NS), mic (L) , mediu (M), mare (H), necunoscut
(?);
 Consecințe: directe (D), indirecte (I);
 Durata: temporar (T), sporadic (S) , permanentă (P);
 Evitabil (prin măsuri aplicate): Da , Nu;
 Ireversibil ( prin încetarea activității ): Da , Nu
Impactul alternativelor de reabilitare a sistemului de irigații nu diferă ca tipuri de poluare,
ci doar prin întinderea ariilor de reabilitare în perioada de construcție și prin diferența de
intensitate a impactului în exploatare dată de diferența considerabilă a a riei de impact din tre
opțiunea 1 și 2.

48

Parametrul
Impa
ct Evaluarea impactului potențial
Tip Magnitudin
e Direct/
indirec
t Durata Evitabil Reversibil
MEDIU FIZIC
Clima Modificări ale
microclimatul
ui (0) M D P* Nu Da
Topografie Schimbări în
topografia terenului NA
Geologie
și soluri Epuizarea
resurselor
minerale și
funciare (0) NS D T Nu Nu
Compactarea terenului
după irigare (-) NS I P Nu Nu
Risc pentru
stabilitatea terenului NA
Hidrogeologie Modificarea nivelului
și debitului apei
freatice (-) L D P Nu Da
Hidrologie Pierderea capacității
de stocare și transfer NA
Reducerea
debitului
Dunăreului (-) L D P* Nu Da
Schimbări în
morfologia Dunăreului NA
ECOLOGIE ȘI CONSERVAREA
NATURII
Ecologie și
conservare
a naturii Schimbarea habitatului
din perimetrul sistemului
de irigație
NA
Reducerea gradului de
sănătate a biotopului
acvatic Dunăre ca urmare
a
deversării apelor de desecare
(-)
(?)
I
P*
Da
Da
Disturbarea vieții faunei (-) NS D T Nu Da
MEDIUL SOCIAL
Populație
și așezări Perturbații în timpul
lucrărilor de
reabilitare (-) NS D T Da Da
Schimbarea și
migrare populației NA
Relocarea NA
Rolul femeilor (-) NS D P Nu Nu
Grupuri de minorități etnice NA
Impact
socio –
economic Generarea de locuri de
muncă pe perioada
lucrărilor
de reabilitare
(+)
M
D
T
Veniturile fermierilor (+) M D P
Ocuparea forței de muncă
și economia locală (+) L I P
Servicii
și
facilități Apa potabilă și igienă (-) L D P Nu Nu
Utilizatorii din aval (-) L D P Nu Da

* numai în perioada de
irigare

49

Tabelul 5 (continuare)

Parametrul
Impact Evaluarea impactului potențial
Tip Magnitudine Direct
/ indirect Durata Evitabil Reversibil
Căi de acces
și mijloace de
acces Traficul în zona lucrărilor de
reabilitare (-) NS D T Nu Da
Traficul de transport produse (-) NS D P Nu Da
Patrimoniul
cultural Cauzarea de prejudicii sau
pierderi siturilor arheologice NA
POLUAREA ȘI DEGRADAREA MEDIULUI
Poluarea
apelor de
suprafață Calitatea apei din canalele de
drenaj (-) (?) D T parțial Da
Apele de suprafață aval de
sistemul de irigații (-) NS/L D T Nu Da
Poluarea apei
freatice Impactul culturilor irigabile
asupra concentrației de
nitrați, pesticide, etc.
(-)
(?)
D
P
parțial
Nu
Salinitatea apei freatice (-) NS/L D P parțial Da
Eroziunea și
poluarea
solului Eroziunea solului (-) NS D P parțial Da
Compactarea solului (-) NS D P parțial parțial
Salinizarea solului (-) L D P parțial parțial
Îmbogățirea cu nutrienți (-) M D P parțial parțial
Poluarea cu pesticide și
metale grele (-) M D P parțial Nu
Calitatea
aerului Impactul lucrărilor de
construcție (-) L D T Nu Da
Impactul lucrărilor agricole (-) L D T parțial Da
Impactul irigării cu
sprinklere (+) L D T
Zgomotul Zgomot în perioada de
construcție (-) NS D T Nu Da
Zgomotul în timpul irigării (-) NS D P Da Da
Sănătatea
mediului Populația locală (-) (?) I P Da Nu
Buruieni și eutrofizare (-) (?) D P Nu Da
Vectorii de îmbolnăvire a
habitatelor NA
Dăunători (-) (?) D P Nu Da
Boli ale animalelor (-) (?) I P Nu Da

Clima . Funcționarea sistemului de irigație poate duce la modificări ale microclimatului
zonei în sensul ridicării umidității și a scăderii temperaturii. Se estimează că aceste modificări o să
aibă o magnitudine medie și se vor manifesta numai în perioada de vară. Efectul asupra
microclimatului va fi identic cu cel din perioada în care sistemul de irigații a fost folosit la
capacitate maximă.
Topogra fia. Întrucât se va face o reabilitare a unui sistem existent, aflat de peste 30 ani în
funcțiune, nu se vor produce schimbări în topografia zonei.

50
Geologie și soluri . Păstrându -se aceeași arie de irigare nu sunt necesare resurse
semnificative de b alastieră. Patul de pietriș care se va așterne sub dalele de beton, pe unele porțiuni
are un volum absolut nesemnificativ pentru resursa din lunca Dunării. De-a lungul timpului irigarea
produce o compactare a solului. Nivelul de compactare este monitoriza t în cadrul programului
național de monitorizare a solului. Nu s -au înregistrat alunecări de teren în incinta sistemului de
irigații Terasa Viziru.
Hidrogeologie . Încetarea monitorizării apelor freatice după 1989 nu a permis obținerea unor
informații rece nte privind variația nivelului apei freatice. În perioada de monitorizare 1975 – 1988
s-a constatat o creștere a nivelului freatic și a mineralizării apei freatice. Reducerea sau sistarea
irigării în ultimii 18 ani se estimează că a contribuit la scăderea nivelului apelor freatice. Nivelul
redus de udare din ultimii ani justifică această estimare. Norma de udare realizată în anul 2006 a
fost de 611 mc/ha, iar în 2007 de 722 mc/ha. Nivelul hidrostatic întâlnit în aria sistemului Terasa
Vizitu este cuprins în tre 2÷5 m.
După reabilitarea sistemului de irigații norma de udare va crește până la nivelul normei
pedologice, respectiv va atinge nivelul din perioadele de utilizare maximă din trecut, când în
cuprinsul sistemului au apărut terenuri cu exces superficial de umiditate pe 2 -10% din suprafață.
Se impune monitorizarea atentă a apei freatice și corelarea creșterilor de nivel observate cu
managementul sistemului de desecare.Hidrologie .
În anul 2006 , volumul de apă preluat din Dunăre a fost de 3820 mii mc iar în anul 2007
de 18770 mii mc. Debitul mediu anual al Dunării este de 185400 milioane mc. În condițiile
consumului maxim, respectiv cel din anul 2007, consumul de resursă de apă reprezintă 0,01%.
După reabilitare debitul maxim cu care va fi alimentat sistemul de irigații va fi de 28,1
m3/s. Acest debit reprezintă 0,5% din debitul mediu multianual al Dunării, definind de asemenea
un consum nesemnificativ de resu rsă de apă. Este de menționat faptul că o parte a apei livrate se
va întoarce în fluviu prin interme diul pânzei freatice în care se va infiltra. În aceste condiții
reducerea capacității de diluție a fluviului și impactul asupra folosinței debitului de apă în aval
sunt nesemnificative .
Ecologie și conservarea naturii . Preexistența sistemului de irigații i n întreaga arie de
funcționare de după reabilitare indică un impact nesemnificativ asupra sistemului ecologic. Acest
lucru este indicat de faptul că zona este puternic antropizată, vegetația și fauna sălbatică fiind
înlocuite de culturile agricole și de fa una domestică. Acestea din urmă nu numai că nu vor fi
deranjate dar irigarea va avea indirect un efect benefic asupra lor, datorat favorizării cultivării
plantelor furajere. Reducerea gradului de sănătate a biotopului acvatic Dunăre ca urmare a
deversării apelor de desecare se poate datora aportului de nutrienți proveniți din fertilizarea
culturilor agricole. Efectul de eutrofizare, cu impact asupra biotopului acvatic se estimează că va

51
fi redus datorită capacității de autoepurare a fluviului.
Populație și așezări . Lucrările de reabilitare a sistemului de irigații se vor desfășura în
afara zonei locuite ceea ce nu va disturba viața socială a localităților. Lucrările de reabilitare vor
avea un grafic de desfășurare care să stânjenească în cât mai mică măsură lucrările agricole și
irigarea. Aceasta se va realiza prin discutarea cu autoritățile locale de specialitate și cu
reprezentanții OUAI a programului de lucru.
Lucrările de reabilitare a sistemului de irigație nu vor produce schimbări și migrarea
populație i. Aceste schimbări pot apărea totuși, în timp, prin dispariția unor producători
individuali care își vor vinde pământul unor ferme și asociații agricole, ce se previzionează a se
dezvolta în detrimentul micilor producători. Este previzibil un fenomen de u rbanizare a zonelor
rurale și angajarea foștilor mici proprietari în unitățile agricole ce se vor dezvolta și vor avea
nevoie de forță de muncă. Astfel populația ar putea rămâne relativ stabilă. Proiectul de reabilitare
nu necesită relocări de populație.
Accesibilitatea irigării culturilor ar conduce la creșterea suprafețelor cultivate cu legume,
activitate care necesită mai curând abilitățile femeilor. Astfel acestea ar putea fi solicitate
suplimentar, ca pe lângă munca obișnuită din gospodăria proprie să se angajeze și în activitatea
de producție. Nu sunt cunoscute alte probleme sociale în zonă. În zonă nu sunt probleme legate
de minorități.
Impact socio -economic . Lucrările de reabilitare sunt prevăzute pentru o perioadă de 2 ani
în Opțiunea 2 și 1,5 ani î n Opțiunea 1. Indiferent de firma care va contracta lucrarea, forța de
muncă necalificată va fi asigurată din resurse locale. Salariile muncitorilor din construcții fiind
mai ridicate decât cele din agricultură pe perioada construcțiilor se așteaptă o creș tere a
standardului de viață în zonă.
După funcționarea sistemului reabilitat se așteaptă o mărire a venitului fermierilor,
diferită in funcție de abilitățile de administrar e ale acestora. Se prevăd schimbări minore în
veniturile producătorilor individuali , care au venituri limitate și nu au șanse de schimbări
semnificative nici în viitor. Fermierii întreprinzător i se estimează că vor atinge creșteri de 60%
pe o perioadă de cca. 10 ani, în timp ce în asociațiile agricole creșterea previzibilă pentru aceeași
perioadă este de cca. 40%. Beneficiarii cu cele mai bune șanse ai reabilitării sistemului de irigații
sunt fermele comerciale, care pot atinge creșteri de cca. 80% în următorii 10 ani.

52
Ocuparea forței de muncă și economia locală sunt favorizate de utiliza rea sistemului de
irigații prin faptul că o viitoare creștere a producției agricole va necesita o prelucrare a produselor în
interiorul zonei productive. Se va produce o creștere a ratei interne de ocupare a forței de muncă ce
va aduce și beneficii indirec te economiei locale. Efectele pot fi amplificate prin creșterea puterii de
cumpărare a agricultorilor.
Servicii și facilități . Apa din stratul freatic este nepotabilă ca urmare a efectului însumat al
surselor de poluare industrială și agricolă. Tehnicile agricole viitoare vor avea un impact asupra
apei freatice, deoarece azotații și pesticidele reprezintă un serios factor de risc pentru sănătatea
populației și animalelor.
Reabilitarea sistemului de irigații necesită folosirea unor cantități sporite de îngrășăminte și
substanțe agrochimice, ce vor crește astfel factorul de risc. A pa din primul strat freatic este
recomandat ă a se folosi numai pentru alte scopuri gosp odărești dar nu ca și apă potabilă.
Programul de îndeplinire a sarcinilor asuma te prin tratatul de aderare la UE prevede
asigurarea alimentării cu apă tratată a zonelor rurale (chiar și a celor mai mici localități), ceea ce va
evita folosirea apei freatice în scop potabil. Autoritățile locale vor fi ajutate în îndeplinirea acestei
sarcini de o creștere a veniturilor locuitorilor ce se vor racorda la rețeaua de distribuție a apei. Nu
sunt situații conflictuale legate de utilizarea apei în aval de sistemul de irigații. Reabilitarea
sistemului de irigații nu va avea un impact semnificati v asupra ambientului zonei, respectiv asupra
peisajului și zonelor de recreere.
Căi de acces și mijloace de transport . În perioada de desfășurare a lucrărilor de reabilitare
materialele de construcție se vor aduce cu autocamioane de mare tonaj. Sistemul de irigații Terasa
Viziru este străbătut de mai multe drumuri naționale și locale de la nord la sud și de la est la vest,
care vor facilita accesul in zonele de lucru.
După reabilitare, volumul de transport al produselor agricole se va intensifica, urmând a se
reduce din nou atunci când se vor dezvolta unități de prelucrare locale a acestor produse.
Patrimoniul cultural . În perimetrul sistemului de irigații nu sunt situri arheologice cunoscute.
Poluarea apelor de suprafață . Calitatea apelor drenate din sistemul de irigații nu se poate
defini ca un poluator semnificativ al apelor Dunării, aceasta păstrând calitatea a II -a atât în amonte
cât și în aval de evacuarea din sistemul de desecare. Pentru cuantificarea efectului poluant este
necesară monitorizarea apei fluviului amonte și aval de amplasament. În viitor, pe măsura
dezvoltării unităților de prelucrare locală a produselor agricole, evacuarea apelor reziduale ar putea
fi o sursă de poluare, evitabilă printr -o epurare optimă.

53
Poluarea apei freatice . Substanțele agrochimice aplicate pe terenurile agricole vor fi levigate
de apa de irigare și cea pluvială și in timp vor ajunge și în apa freatică, în care vor aduce un aport de
nutrienți, pesticide și metale grele. Întrucât nu sunt disponibile date privind n ivelul actual de
poluare, dar este cunoscut acest mecanism poluant, monitorizarea apei freatice este cea care va
cuantifica fenomenul.
Eroziunea și poluarea solului . Eroziunea solului în cuprinsul sistemului de irigație se
estimează a fi nesemnificativă pe ntru că terenul cu diferențe relativ mici de nivel este supus în
special eroziunii eoliene, iar aceasta este mult redusă în perioada de irigare, atât datorită acoperirii
cu culturi, cât și faptului că udarea crește coeziunea particulelor de sol. Reabilita rea sistemului de
irigații nu va produce schimbări în privința eroziunii solului. Creșterea nivelului de udare scontată
în viitor va produce doar o compactare nesemnificativă, ținând cont de faptul că udarea nu va depăși
puterea de absorbție a solului, și nu se vor produce băltiri.
Lucrările agricole nu vor fi efectuate în perioade în care terenul este exagerat de ud și
mașinile agricole ar putea distruge structura solului.
O compactare redusă este favorizată și de structura bună a cernoziomurilor care sun t
predominante în zonă. Drenajul natural dublat de conducerea eficientă a sistemului de drenare va
reduce efectul perioadelor cu umiditate mare.
Apa Dunării, care are în punctul de alimentare a sistemului o salinitate ușor crescută, va
conduce în timp la o creștere a salinizării solului, ce va trebui evitată prin tehnologii agricole
adecvate .
Intensificarea udării va impune și creșterea cantității de îngrășăminte, necesare pentru a nu
secătui re sursa naturală a solului. În 20 ani se estimează că vor fi atinse valorile de utilizare a
nutrienților specifice zonelor agricole din vestul UE: până la 180 kg azot/ha și 20 -50 kg fosfor/ha.
Pe măsura dezvoltării sectorului zootehnic se așteaptă și o creștere corespunzătoare a
procentului de îngrășăminte naturale în cantitatea totală de îngrășăminte folosită.
Se estimează o creștere a cantităților de pesticide utilizate, în special de viitoare le ferme
comerciale.
Calitatea aerului . Traficul mai intens din perioada de construcție va avea un impact negativ
asupra calității aerului, prin antrenarea de pulberi și emisia de gaze de eșapament.
În perioada de exploatare a sistemului de irigație activi tatea mașinilor agricole și transportul
produselor vor intensifica aceste aspecte.
Irigarea cu sprinklere va avea un impact pozitiv pentru că prin ridicarea umidității aerului va
produce o reducere a ariei de dispersie a pulberilor și componentelor din gaz ele de eșapament.

54
Zgomotul . În cuprinsul sistemului de irigații sursele principale de poluare sonoră sunt
stațiile de pompare. După reabilitare sursele de poluare sonoră nu se va schimba față de cele din
prezent dar nivelul de zgomot produs va fi semnifica tiv mai mic, întrucât echipamentele cu piese în
mișcare vor fi noi sau reabilitate. În perioada de exploatare a sistemului se estimează că impactul
zgomotului va fi nesemnificativ. În perioada de construcție zgomotul mai intens specific lucrărilor
de reabilitare se va produce relativ departe de zonele locuite, impactul lui asupra populației fiind
nesemnificativ.
Sănătatea mediului . Datorită posibilului impact al funcționării sistemului de irigații asupra
apelor de suprafață și freatice, riscul pentru sănătatea biotopului acvatic și al sănătății oamenilor și
animalelor va trebui urmărit prin mijloace de monitorizare a apelor. Nu au existat informații privind
apariția vreunor boli la animale, dezvoltarea anormală a unor dăunători sau buruieni în cuprinsu l
sistemului de irigații Terasa Viziru.

Rezumatul consecințelor de mediu și sociale

Reabilitarea infrastructurii ce va permite irigarea a 20200 ha va avea următoarele beneficii:

 Reducerea consumului de resurse de apă și energie electrică;
 Crearea a cca. 100 – 150 locuri de muncă pe perioada lucrărilor de reabilitare de 2 ani;
 Creșterea veniturilor fermelor agricole după cca. 10 ani cu cca. 80% pentru fermele
comerciale, 60% pentru cele anteprenorilale și 40% pentru asociațiile agricole;
 Efect de dezvolta re a economiei locale prin creșterea puterii de cumpărare a fermierilor și
a numărului de locuri de muncă în industria prelucrătoare a produselor agricole ;
 Efectele negative previzionate se vor manifesta pe perioada construcției – cu localizare
restrânsă, sau pe durata de exploatare a sistemului de irigații – cu intensi tate
nesemnificativă sau redusă ;
 Creșterea nivelului apei freatice, cu risc de extindere a ariilor cu soluri salinizate ;
 Poluarea solului și a apei freatice cu îngrășăminte chi mice, pesticide și metale grele ;
 În perspectiva utilizării unor cantități sporite de substanțe agrochimice care implică un risc
pentru sănătatea omului și animalelor, poluarea solului și a apelor va impune și va justifica
cheltuielile de monitorizare a acestor factori de mediu .

55
3.3. Planul de măsuri pentru reducere impactului

Pe baza previzionării impacturilor de mediu încă din faza de elaborare a proiectului s -au
prevăzut anumite masuri de reducere a efectelor asupra factorilor de mediu.
Monitorizarea de către beneficiar (MADR / UMP) a principalilor indicatori de calitate a
mediului va permite evidențierea impactului licrărilor de reabilitare iar monitorizarea ce va fi
efectuată de către viitorii proprietari ai sistemului de irigații reabilitat (ANIF / OUAI) va
evidenția performanțele proiectului prin prisma evoluției calității mediului și vor avea un fitt –
back în managementul sistemului.
Măsurile propuse se înscriu în trei categorii de aplicare:
 Proiectarea și realizarea elementelor de baza ale sistemului de irigații;
 Modificarea modului de operare a sistemului în scopul îmbunătățirii randamentului
utilizării apei și energiei;
 Servicii de consiliere a fermierilor asupra celor mai bune practici agricole .

3.4. Alternative de reabilitare a sistemului de irigații Terasa Viziru
În anul 2003 a fost încheiat un contract între GR și BIRD pentru cofinanțarea proiectului
de reforma și reabilitare a sistemelor de irigații din România. Implementarea proiectului
prevăzută pentru perioada 2004 – 2011 pen tru o arie de 11030 ha și realiza tă în 2 etape.
Cinci sisteme de irigație sunt prevăzute pentru etapa a II -a, unul dintre ele fiind
reabilitarea sistemului de irigații Terasa Viziru .
Conform cerințelor contractuale reabilitarea trebuie să cuprindă acele lu crări care vor
aduce sistemul la capacitatea inițiala de irigare.
Pe parcursul analizei situației din teren și al discuțiilor cu administratorul sistemului de
irigare ANIF Brăila Sud au fost evidențiate noi necesități și cerințe de reabilitare, care sunt luate
în calcul în cadrul Studiul de Fezabilitate ca Alternativa 2. Raportul la Studiul de evaluare a
impactului asupra mediului a analizat urmatoarele alternative de reabilitare a sistemului de
irigații Terasa Viziru :

 ALTERNATIVA 0 – analiza sistemului în cazul în care investitia ar fi 0, respectiv
analiza functionarii în starea actuala a infrastructurii de irigație. Aceasta alternativa va fi
folosita ca reper pentru evaluarea alternativelor 1 și 2 ale proiectului. Pierderea totală de
apă în situația act uală este de 36766 mii mc.
 ALTERNATIVA 1 – „AS BUILT” reabilitarea infrastructurii sistemului conform
cerințelor din contract , cu o valoare de investiție 61.515 mii lei și se va realiza o pierdere

56
de apă prin infiltrații și evaporație de 8286,6 mii mc.
Volumul de lucrări de reabilitare va cuprinde:
o Reabilitare canale de alimentare și distribuție , prin, decolmatare,
înlocuirea impermeabilizării deteriorate și refacerea rosturilor cu mastic bituminos;
o Reabilitarea a 7 noduri hidrotehnice prin reparații construcții propiu -zise; înlocuire
echipamente hidromecanice și echipamente electrice de acționare;
o Reabilitarea a 3 stații de pompare SRPA 02, SRPA 03, SRPA 04.
 ALTERNATIVA 2 – analiza sistemului în cazul reabilitării astfel încât canalul CAT și
distribuitoarele să funcționeze cu automatizare electrică (sistem BIVAL). Valoarea de
investiție estimată însumează 57161 mii lei, iar pierderile de apă va fi de 6902 mii mc.
Volumul de lucrări de reabilitare va cuprinde:
o Reabilitare canale de alimentare și distribuție CAL, CAT, CD8 și CD10, CD 3, CD
3A, CD 5, CD 5A, CD 5B, CD 7, CD 7A, CD 9, CD 9A și CS 13. prin, decolmatare,
înlocuirea impermeabilizării deteriorate și refacerea rosturi lor cu mastic bituminos;
o Automatizarea electrică a funcționării canalelor CAT și distribuitoare ;
o Reabilitarea a 15 noduri hidrotehnice prin reparații construcții propiu -zise; înlocuire
echipamente hidromecanice și echipamente electrice de acționare;
o Reabilitarea a 3 statii de pompare SRPA 02, SRPA 03, SRPA 04.

3.5. Analiza alternativelor

ALTERNATIVA 0 – sistemul de irigație își continua procesul de degradare până la nivelul
în care ar deveni nefuncțional î n lipsa totala a irigării, în condițiile prognozate de asprire a
condițiilor climatice, ca urmare a încălzirii globale.
Schimbare a radicală a planurilor de cultura este iminentă , având prioritate cele care necesită
cea mai redusă cantitate de apă .
Consecința acestei situații ar fi eliminarea cultivării legumelor și nutrețurilor, care sunt mari
consumatoare de apă. Prin urmare, pe termen lung ar fi afectata sănătatea oamenilor . Scăderea
consumului de legume și de carne și lipsei de legume ar i nduce b oli de nutriție din cauza carenței
de vitamine, proteine și minerale.
Pe de altă parte , lipsa apei va duce și la reducerea suprafețelor de teren cultivate, cu
consecințe dezastruoase asupra veniturilor fermierilor și alte consecințe sociale nu numai la ni vel
local ci și la nivel național. Astfel lipsa mijloac elor de subzistență va produce o migrare a forței de
muncă spre orașele din județ sau spre alte zone cu o mai mare disponibilitate de locuri de muncă.

57
Se poate discuta despre o tendință a proprietarilo r de terenuri mici de a le vinde unor
persoane fizice sau juridice cu putere financiara suficient de mare pentru a realiza investițiile
necesare unei agriculturi moderne și eficiente.
Un colaps rapid al sistemului de irigații însoțit de câțiva ani foarte secetoși ar putea pro duce
un impact social acut. Dacă perioada de declin a sistemului de irigații s -ar întinde mai mult de 10
ani este de presupus ca micii fermieri ar găsi resurse de adaptare și impactul social ar putea fi
atenuat.
Studiile efectuate au arătat ca în cazul fermierilor foarte întreprinzători, în condițiile
decăderii continue a sistemelor de irigații, veniturile ar scădea cu cca. 30%. Pe termen lung
profitabilitatea asociațiilor de fermie ri ar scădea și ea, ducând și la scăderea n umărului de membri ai
acestora.
Se preconizează faptul că veniturile fermelor comerciale v or scădea cu pana la cca. 35% în
următorii 10 ani, ca urmare a scăderii producției de legume. De asemenea, în absenta sistemului de
irigații nivelul freatic din aria de deservire a sistemu lui Terasa Viziru va scădea circulația apei spre
rădăcina plantelor o sa fie și mai deficitară. Lipsa irigațiilor va transforma agricultura intensiva într –
un tip extensiv de agricultura. În condițiile scăderii veniturilor fermierilor se va utiliza o cantitate
insuficienta de îngrășăminte și pesticide . Aceasta ar avea un efect pozitiv prin reducerea poluării cu
nutrienți și substanțe toxice apele de suprafața și freatice, dar ar contribui în și mai mare măsura la
reducerea recoltelor și im plicit a veniturilor fermierilor, cu tot cortegiul de implicații sociale ale
acestui fapt.
Eroziunea solului datorată apei și acțiunii eoliene nu va înregistra modificări, ambele fiind
nesemnificative în condițiile amplasamentului analizat.
Opțiunea 1 presupune reabilitarea sistemului de irigații pe ntru a -l aduce la forma inițială .
Aceasta opțiune de proiect ar ridica randamentul actual al sistemului cu peste 20% prin eliminarea
pierderilor de apă datorate impermeabilizării deteriorate, prin repararea a 7 noduri hidrotehnice și a
stațiilor de pompare care necesita repararea construcțiilor de baza și înlocuirea echipamentelor
hidromecanice și electrice cu unele noi. Toate aceste modificări se vor concretiza printr -o reducere
a consumului de energie. Un a port suplimentar la reducerea pierderilor îl va aduce optimizarea
stropirii și a programului de mentenanță a echipamentelor.
Reacția fermierilor la utilizarea sistemului de irigare reabilitat va fi variata și va depinde de
veniturile gospodăriei dar și de nivelul de instruire, de inițiativa și tradițiile membrilor ei. Fermierii
care cultivă numai pentru uz personal ar putea sa folosească irigarea numai parțial, funcție de
nivelul de precipitații al perioadelor de cultură, numai pentru anumite culturi agrico le și în general
să continue activitatea agricolă așa cum o practicau și în trecut.

58
Fermierii întreprinzători ar putea să crească producțiile culturilor care îi asigurau în trecut
subzistenta, grâu, porumb, legume . și să cultive în mai mare măsură plantele furajere: porumb de
siloz, lucernă, trifoi, care să le pe rmită dezvoltarea șeptelului. Astfel își asigură necesarul propriu
dar ar putea contracta o parte din produsele animaliere. în același context, irigarea le -ar permite să
mărească suprafața cultivată cu legume – plante care necesită o cantitate mai mare de apă.
Beneficiile acestei atitudini ar fi nu numai creșterea calității hranei propriilor familii dar și o
creștere a veniturilor gospodăriei, cu toate beneficiile ce decurg din aceasta pentru dezvolt area
dotărilor și a standardului de viata în mediul rural.
O alta consecința a creșterii veniturilor va fi și creșterea cantității de îngrășăminte și
pesticide utilizate, care în prezent au un regim deficitar de utilizare. Așa cum s -a mai menționat în
prezenta lucrare, substanțele agrochimice au atât un efect poluant, în cazul unei aplicări
defectuoase, cât și un efect benefic, pentru că, în cazul unei cultivări intensive, nu epuizează
resursele nutritive ale solului.
Întrucât nu se poate realiza o aplicar e optimă a fertilizanților și pesticidelor fără să fie
determinată acumularea lor în sol și apa freatică, rezultă ca este imperios necesară monitorizarea
acestor factori de mediu și corelarea tehnologiei agricole cu rezultatele monitorizării.
Impactul reab ilitării sistemului de irigații se va manifesta și printr -o economie de resurse.
Pentru aceeași unitate de suprafața irigată, consumul de apă din Dunăre va fi cu peste 20 % mai mic
și la fel și consumul de energie electrică preluată din sistemul național d e distribuție.
Opțiunea 2 – Toate mențiunile în cazul 1 sun t valabile și pentru opțiunea 2, cu precizarea că
numărul locuitorilor care vor beneficia de sistemul de irigație este mult mai mare, respectiv
suprafața i rigată fiind mai mare decât în opțiunea 1.
Automatizarea electrică a distribuției debitelor de apă pe canale și un management adecvat
al sistemului va reduce debitul de apă evacuat din sistemul de desecare, reducându -l la infiltrațiile
iminente și eliminând deversările datorate surplusului de apă pe canale. Efectul suplimentar față de
reducerea consumului de resurse va fi și reducerea impactului de mediu.
O comparație între indicatorii specifici celor două alternative de reabilit are este prezentată în
figura 9 .

59

Fig. 9 Indicatori specifici pentru alternativele de reabilitare 1 și 2

Pe baza evaluării magnitudinii impacturilor de mediu pentru perioada de exploatare a fiecărei
alternative studiate și a indicatorilor specifici ai investiției se face comparația prezentată mai jos :
Alternativa 0: i se atribuie punctajul de bonitate – „0”
Alternativa I : i se atribuie punctajul de bonitate „ +1”
Alternativa II: i se atribuie punctajul de bonitate „+2” , întrucât, cu un efort investițional doar
cu cca. 7,5% mai mare se obține o scădere a pierderilor de apă cu 20%, iar impactul asupra
factorilor de mediu este proporțional mai mic decât în Alternativa 1.
Comparație între alternative

Rezultă faptul că din punct de vedere al impactului asupra factorilor de mediu și al
caracteristicilor de bază ale investiției , opțiunea 2 este cea mai favorabilă și aceasta ar fi
preferabil să fie aplicată pentru reabilitarea sistemului de irigație Terasa Viziru.
Comparație opțiuni Cu opțiunea : Suma
Opțiunea 0 Opțiunea 1 Opțiunea 2
Opțiunea 0 – -1 -2 -3
Opțiunea 1 +1 – -1 0
Opțiunea 2 +2 +1 – +3
20200
Suprafata irigata, (ha)
20200
Valoarea estimata a costurilor de
reabilitare, (mii lei) 57161

61515 6902
Pierde ri de apa, mii mc
8287 Opțiunea 2
Opțiunea 1

60 CAPITOLUL IV. PLANUL DE MONITORIZARE ȘI CONSULTAREA PUBLICULUI
4.1 Etape de monitorizare
În scopul determinării impactului lucrărilor de reabilitare a infrastructurii de irigații se va
realiza un program de monitorizare a factorilor de mediu:
apă de suprafață (Sursa de alimentare, canale de aducțiune și canale de drenaj) ;
apă freatică (și apa din fântâni) ;
sol.
Programul de monitorizare se va desfășura în următoarele etape:

 Etapa I -a „Baseline”
Această etapă u rmărește să evalueze starea factorilor de mediu înainte de începerea
lucrărilor de reabilitare a sistemului de irigați i Terasa Viziru. S e va efectua o sesiune de prelevare
probe înainte de începerea lucrărilor și a irigării. Valorile determinate pr in aceste analize vor
constitui o bază de evaluare atât pentru impactul produs în timpul lucrărilor de construcție, cît și
pentru monitorizarea sistemului de irigație reabilitat.
 Etapa a II -a „Impactul lucrărilor de reabilitare”
Această etapă v a efectua analiza factorilor de mediu menționați la finalul lucrărilor de
reabilitare, din aceleași puncte de prelevare ca și în etapa I -a. Responsabilitatea acestor etape de
monitorizare revine Clientului MADR – UMP . După rece pționarea sistemului reabilit at și
preluarea de către Beneficiarul ANIF Brăila Sud, acestuia îi revine sarcina de a monitoriza factorii
de mediu, anual, la începutul și sfârșitul sezonului de irigație.
Prelevările de probe din Etapa I și II de monitorizare din perioada construcției s e constituie
într-un ghid de monitorizare pentru perioada de exploatare. Se recomandă ca în cazul în care
sesiunea de ud ări începe mai târziu primăvara sau se termină mai devreme de luna septembrie,
programul să se adapteze și el acestor modificări. Dacă s e constată depășiri ale parametrilor de
calitate a factorilor de mediu, față de normele în vigoare, frecvența de monitorizare și numărul
parametrilor analizați vor fi adaptați situației din teren.

61
4.2 Condiții de monitorizare
 Monitorizarea apelor de suprafață
Prelevarea de probe de apă din Dunăre se va face din puncte amonte de alimentarea Stației
de pompare de alimentare de la km 221 de pe canalul principal de aducțiune CAL și de pe canalul
principale de drenaj, amonte de punctul de evacuare în Dunăr e. Evacuarea apei drenate se face în
comun cu cea din sudul sistemului de irigații Terasa Brăilei, amonte de secțiunea monitorizată de
ANAR la km 196 al Dunării.
 Monitorizarea apelor freatice
Pentru monitorizarea impactului sistemului de irigare asupra ap elor freatice au fost
executate, 82 puțuri de observație. Conform scrisorii ANIF Argeș -Ialomița -Siret nr.
9909/05.10.2007, prezentată în Anexa 4, situația actuală a puțurilor de observație este următoarea:
 numărul inițial de puțuri h idrogeologice = 82;
 puțuri de observație în stare de funcționare = 0;
 puțuri de observație casate din anul 2004 = 82.

Pentru monitorizarea impactului lucrărilor de reabilitare asupra apei freatice sunt necesare
minimum 4 puțuri de observație hidrogeologice. Se vor folosi fântânile de la marginea localităților
Căldărușa, Constantin Gabrielescu, Viziru și Bordei Verde.

 Monitorizarea solului
În perimetrul sistemului de irigații s -au prevăzut 3 puncte de monitorizare a solului.
Punctele de prelevare a probelor vor fi semnalizate cu borne și se vor păstra pe tot parcursul
procesului de monitorizare, pentru a permite compararea rezultatelor și evoluția procesului de
poluare.

62 4.3. Bugetul necesar monitorizării
Pregătirea puțurilor de observație . Întrucât puțurile de observație din cuprinsul sistemului de
irigații au fost distruse (casate în anul 2004) este necesară găsirea unor fântâni care să se poată fi
folosite pentru monitorizare. Cheltuielile pentru găsirea și poziționarea pe planul de situație al
sistemului Tera sa Viziru se estimează la cca. 500 lei, echivalent Euro =150.
Programul de monitorizare pent ru etapele enumerate este detaliat în tabelele 6, 7 , iar
programul propus pentru perioada de exploatare, este cel prezentat în tabelul 8 .

Raport la studiu de evaluare a impactului de mediu – Sistem Irigații Terasa Viziru
Program de monitorizare Etapa 1

Tabel 6

Tip Locații Parametri analizați Frecventa de
monitorizare Nr.
Mostre Metode Autoritatea
responsabila Supervizare
Apa de suprafața

Fluviul Dunarea 1 punct amonte de Km 221+600
SPP IM Gheorghiu pH, conductivitate , NO – , total 3
pesticide, (DDT)
O dată / aprilie
1 Metoda
Standard
UMP/RNAR UMP/ APM
Brăila Sud
Ord 161/ 2006

Canale irigare 1 punct pe canalul de aductiune
CAT amonte de SRPA 15 (A1) pH, conductivitate, MTS, NO -, 3 NO -, total pesticide
2
O dată / aprilie
1 Metoda
Standard
UMP/ICITID UMP/ APM
Brăila Sud
STAS 9450/88

Canal drenaj 1 punct pe canalul de drenaj amonte
evacuare în canalul comun spre
Dunare pH, conductivitate, NO -, PO – 3 4
, total pesticide, metale grele 2 ori / în august
și noiembrie
2 Metoda
Standard UMP/ICITID și
ANIF Braila UMP/ APM
Brăila Sud
Ord 161/ 2006
Apa freatica
Apa ferarica din
put observatie 4puturi de observatie din perimetrul
sistemului (P1, P2, P3, P4) Adancime nivel freatic 2ori / sezon 8 Metoda
Standard UMP/ICITID și
ANIF Braila UMP/ APM
Brăila Sud
Legea 458/2002 pH, N -NO 2; N-NO 3; total
pesticide 1 dată /aprilie 4

Apa freatica din
fantani 3 fantani de apa potabila din
localitățile: Bordei Verde, Viziru,
Lanuri (F1, F2, F3) Adancime nivel freatic 2ori / sezon 6
Metoda
Standard UMP/Oficiul
Judetean al
Ministerului
Sanatatii UMP/ APM
Brăila Sud
Legea 458/2002 , pH,
N-NO 2; N-NO 3; total pesticide,
calitate biologica
1dată / în iulie
3
Sol

Sol
3 profile de soluri (S1, S2, S3) pH, COT, Ntot., Ptot., Metale
grele, N -NO 2; N-NO 3; total
pesticide. o dată/ de la 2
adâncimi
6 Metoda
Standard UMP/ICPA și
OSPA Braila
UMP/ APM
Brăila Sud 3 prelevări din stratul de sedimente
din canalul CAT, CD5 și CD10
(Sd1, Sd2, Sd3) pH, COT, Ntot., Ptot., Metale
grele, N -NO 2; N-NO 3; total
pesticide. o dată/ înainte de
umplerea
canalelor cu apă
3 Metoda
Standard UMP/ICPA și
OSPA Braila

Raport la studiu de evaluare a impactului de mediu – Sistem Irigații Terasa Viziru

Program de monitorizare Etapa II -a

Tip Locați
i Parametri analizați Frecventa
de
monitorizar
e Nr.
Mostre Metode Autoritatea
responsabil
a Supervizare
Apa de suprafața

Fluviul Dunarea 1 punct amonte de Km
221+600 SPP IM Gheorghiu pH, conductivitate , NO – , total 3
pesticide, (DDT)
O dată / aprilie
1 Metoda
Standar
d
UMP/RNAR UMP/ APM
Brăila
*Ord 161/ 2006

Canale irigare 1 punct pe canalul de
aductiune CAT amonte de
SRPA 15 (A1) pH, conductivitate, MTS, NO -, 3 NO -, total pesticide
2
O dată / aprilie
1 Metoda
Standar
d
UMP/ICITID UMP/ APM
Brăila
STAS 9450/88

Canal drenaj 1 punct pe canalul de drenaj
amonte evacuare în canalul comun
spre Dunare pH, conductivitate, NO -, PO – 3 4
, total pesticide, metale grele 2 ori / în august
și noiembrie
2 Metoda
Standar
d UMP/ICITID și
ANIF Braila UMP/ APM
Brăila
*Ord 161/ 2006
Apa freatica
Apa ferarica
din put
observatie 4puturi de observatie din
perimetrul sistemului (P1, P2, P3,
P4) Adancime nivel freatic 2ori / sezon 8 Metoda
Standar
d UMP/ICITID și
ANIF Braila UMP/ APM
Brăila
Legea 458/2002 , pH,
N-NO 2; N-NO 3; total pesticide 1 dată /aprilie 4

Apa freatica
din fantani 3 fantani de apa potabila din
localitățile: Bordei Verde,
Viziru, Lanuri (F1, F2, F3) Adancime nivel freatic 2ori / sezon 6
Metoda
Standar
d UMP/Oficiu
l Judetean al
Ministerului
Sanatatii UMP/ APM
Brăila
Legea 458/2002 , pH,
N-NO 2; N-NO 3; total
pesticide, calitate biologica
1dată / în iulie
3
Sol

Sol
3 profile de soluri (S1, S2, S3) pH, COT, Ntot., Ptot.,
Metale grele, N -NO 2; N-
NO 3; total pesticide. o dată/ de la
2 adâncimi
6 Metoda
Standar
d UMP/ICPA
și OSPA
Braila UMP/ APM
Brăila

Raport la studiu de evaluare a impactului de mediu – Sistem Irigații Terasa Viziru
Tabel 8. Program de monitorizare propus pentru perioada de exploatar e
Tip Locații Parametri analizați Frecventa de
monitorizare Nr.
Mostre Metode Autoritatea
responsabila Supervizare
Apa de suprafața

Fluviul Dunarea 1 punct amonte de Km
221+600 SPP IM
Gheorghiu
pH, conductivitate , NO – , 3
total pesticide, (DDT) 2 ori la inceputul și sfârșitul
sezonului de irigații
2 Metoda
Standard
UMP/RNAR UMP/ APM
Brăila
*Ord 161/ 2006

Canale irigare 1 punct pe canalul de
aductiune CAT amonte de
SRPA 15 (A1) pH, conductivitate, MTS,
NO -, NO -, total pesticide 3 2 2 ori la inceputul și sfârșitul
sezonului de irigații
2 Metoda
Standard
UMP/ICITID UMP/ APM
Brăila
STAS 9450/88

Canal drenaj 1 punct pe canalul de drenaj
amonte evacuare în canalul
comun spre Dunare pH, conductivitate, NO -, 3 PO -, total pesticide, metale 4
grele
2 ori / în august și noiembrie
2 Metoda
Standard UMP/ICITID și
ANIF Braila UMP/ APM
Brăila
*Ord 161/ 2006
Apa freatica

Apa ferarica din
put observatie 4puturi de observatie din
perimetrul sistemului (P1,
P2, P3, P4) Adancime nivel freatic 2 ori / sezonul de irigații 8
Metoda
Standard
UMP/ICITID și
ANIF Braila UMP/ APM
Brăila
Legea 458/2002 , pH,
N-NO 2; N-NO 3; total
pesticide O dată / la sfârșitul sezonului
de irigații
8

Apa freatica din
fantani 3 fantani de apa potabila
din localitățile: Bordei
Verde, Viziru, Lanuri (F1,
F2, F3) Adancime nivel freatic 2ori / la mijlocul și sfârșitul
sezonului de irigații 6
Metoda
Standard UMP/Oficiul
Judetean al
Ministerului
Sanatatii
UMP/ APM
Brăila
Legea 458/2002 , pH,
N-NO 2; N-NO 3; total
pesticide, calitate biologica O dată / la sfârșitul sezonului
de irigații
3

Sol *3 profile de soluri (S1, S2,
S3) pH, COT, Ntot., Ptot., Metale
grele, N -NO 2; N-NO 3; total
pesticide. o dată/ de la 2 adâncimi acolo
unde s -au detectat concentrații
depășite în „baseline”
6 Metoda
Standard UMP/ICPA și
OSPA Braila UMP/ APM
Brăila

65
4.4. Instituții responsabile de monotorizare
Responsabilitatea urmăririi acestui plan revine:
 pe durată scurtă, în timpul lucrărilor de reabilitare a sistemului de irigații, UMP;
 pe durata de exploatare a sistemului de irigații, ANIF Sucursala Argeș -Ialomița -Siret,
Unitatea de administrare Brăila Sud și nu diferă de planul de monitorizare care trebuia
aplicat înainte de reabilitarea sistemului.
Instituții implicate în monitorizare:
 ICITID Băneasa Giurgiu deține responsabilitatea globala pentru a naliza probelor de apă din
sistemele de irigații și drenaj ;
 Regia Naționala Apele Romane răspunde de monitorizarea apei Dunării iar
ICPA București poarta răspund erea analizării probelor de sol ;
 OSPA Brăila este unitatea care va încheia contractele de prelevare probe și efectuare a
analizelor cu instituțiile susmenționate, în perioada de exploatare și UMP în perioada de
construcție.
Prelevarea probelor și analizele se vor efectua în conformitate cu legislația de mediu în
vigoare la data efectuării lor.
Se va elabora un Raport anual de monitorizare a mediului care va include următoarele
informații:
 Descrierea programului de prelevare probe, însoțită de hărțile pe care sunt figurate punctele
de prelevare;
 Un rezumat al informațiilor culese pe parcursul anului, cu date de baza (buletine de analize)
prezentate în anexe;
 Interpretarea datelor, sinteza stării mediului și analiza tendinței de modificare a factorilor de
mediu, comparativ cu anul precedent;
 Prezentarea parametrilor ce depășesc valorile limită n ormate, acțiunile întreprinse pentru
remedierea factorilor ce determina depășirile și rezultatele acestora;
 Accidentele ecologice care au avut loc, consecințe și masuri de eliminare a acestora.
Rapoartele de monitorizare vor fi evaluate de OSPA Brăila, vor fi prezentate ANIF Brăila
Sud, care le va distribui autoritarilor competente, după cum urmează:
 APM Brăila – unitate ce răspunde de conformarea cu legislația de mediu în vigoare, care la
va aduce la cunoștința ARPM Galați și MMDD – Autoritatea Centrala ră spunzătoare de

66
problemele legate de mediu;
 UMP, reprezentant al MADR – ministerul care poarta răspunderea globală a sistemelor de
irigații;
 OUAI – care trebuie sa fie informați astfel încât sa conștientizeze ca impacturile negative de
mediu pot afecta funcționarea sistemului de irigații pe termen lung și sănătatea locuitorilor.
 WB. – co-finanțatorul proiectului.
Situația monitorizării sistemului Terasa Viziru . Înainte de anul 1990 , sistemul era
monitorizat de instituțiile enumerate anterior, dar imediat după această data sistemul de
monitorizare s -a prăbuș it din cauza lipsei de fonduri și lipsei de coordonare între instituțiile
implicate .
ANIF Bră ila Sud nu dispune de fonduri și lab oratoare, de asemeanea nu deține personal
calificat pentru monitorizarea factorilor de mediu din cuprinsul sistemului.
Apa freatică și Apa Dunării sunt monitorizate î n cadrul sistemului național de monitorizare a
apelor de către ANAR. Pe Dunăre sunt secțiu ni monitorizate amonte de municipiul Brăila la Km
166 și km 196.

4.5. Consultarea publicului
Informarea privind situația actuală din teren, așteptările viitorilor utilizatori ai sistemului de
irigație și posibilitățile de utilizare a acestuia au stat la baza elaborării proiectului și a raportului la
studiul de evaluare a impactului asupra mediului.
Etapele de informare a publicului și de supunere a EIA la dezbaterea publică vor respecta
Capitolul III din Ordinul MMDD 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului
asupra mediului si de emitere a acordului de mediu.
Proiectul a inceput cu o perioadă de studiu a condițiil or din teren, pentru a verifica starea
infrastructurii de ir igații. Acestea s -au scris într-un Raport privind starea actuală a sistemului de
irigații Terasa Viziru.
Concomitent cu investigarea sistemului de irigații , s-au cules date condițiile de mediu din
perimetrul sistemului. Împreună cu date privind starea de afectare a factorilor de me diu,
disponibile publicului, aceste i nformații au fost prezentate în „Raport privind starea factorilor de
mediu în sistemul de irigații Terasa Viziru”. Acest raport ar fi fost mult mai util dacă s -ar fi putut
obține date rezultate din monitorizarea sistemu lui de irigații, dar începând din anul 1989 , din lipsă
de resurse financiare, această monitorizare nu s -a mai făcut.

67
Investigarea condițiilor economico -sociale ale zonei au permis prevederea condițiilor de
exploatare a sistemului în viitor, ceea ce a permis elaborarea unor alternative realiste de reabilitare
a sistemului și implicit aprecierea impactului funcționării in fiecare alternativă asupra factorilor de
mediu.
Pe parcursul elaborării Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului s-a
colaborat permanent cu reprezentanții UMP cu care s -au discutat aspecte legate de:

 conformarea structurii raportului atât cu legislația românească, cât și cu cerințele similare
ale WB;
 cuantificarea impactului de mediu al fiecărei alternative a proie ctului;
 programul de monitorizare propus pentru determinarea impactului de mediu al lucrărilor de
construcție și propunerea programului de monitorizare pentru perioada de exploatare a
sistemului reabilitat;
 măsurile de prevenire si reducere a impactului;
 estimarea costurilor de mediu.

68
CONCLUZII
Lucrările de reabilitare a sistemului de irigații Terasa Viziru solicit ate prin contract –
Opțiunea 1 – au ca obiect reabilitarea canalelor de irigație pe porțiunile în care aceasta este
deteriorată, reabilitarea a 7 noduri hidrotehnice și a 3 stații de pompare.
În Opțiunea 2, aria de reabilitare este extinsă prin lucrări la un număr mai mare de canale și
noduri hidrotehnice (15), la care se va adăuga și automatizarea electrică a funcțion ării distribuției
apei pe canale.
Reabilitarea sistemului va aduce o serie de beneficii de mediu și socio -economice cum
sunt:
Efecte de mediu: – Economii de resurse de apă și energie;
Efecte socio -economice:
 reducerea consumului de resurse de apă și energie ;
 crearea pe o perioada de 24 de luni a cca. 200 locuri de muncă pentru locuitorii din zonă;
 creșterea veniturilor fermierilor din cuprinsu l sistemului de irigații cu aproximativ 80 %
pentru fermele comerciale, 60% pentru fe rmele antreprenoriale și 40% pentru asociațiile
agricole în următorii 10 ani;
 efectul de creștere a veniturilor se vor concretiza prin creșterea puterii de cumpărare a
fermierilor și în consecința va creste numărul de locuri de muncă în industria locală de
prelucrare a produselor agricole.

Efectele negative de mediu ale lucrărilor de reabilitare a sistemului de irigații se estimează
a fi reduse sau chiar nesemnificative:

 creșterea nivelului freatic cu consecințe asupra protecției solurilor împotriva băltirilor și
sărăturării;
 poluarea solului și a apei freatice cu poluanți proveniți din substanțele agro -chimice sau
îngrășăminte organice și din apa de alimentare a sistemului de irigații. Utilizarea moderată
actuala a acestor produse este de așteptat să crească odată cu creșterea veniturilor fermierilor ;
 efecte negative indirecte asupra sănătății populației care consumă apa din fântâni forate în
stratul freatic de mică adâncime ca apă potabilă.

69
Lipsa monitorizării sistemului de irigații în ultimii peste 10 ani nu permite estimarea
magnitudinii impactului asupra solului, apei freatice și asupra sănătății populației.

Se recomandă:
 analiza opțiunilor propuse pentru reabilitarea sistemului de irigații Terasa Viziru a condus la
urmaătoarea concluzie : din punct de vedere al impactului asupra factorilor de mediu și al
caracteristicilor de bază ale investiției , opțiunea 2 este recomandată pentru reabilitarea
sistemului de irigație Terasa Viziru ;
 a fost recomandat un sistem de monitorizare a sistemului de irigații Terasa Viziru, pe
parcursul lucrărilor de reabilitare și în perioada de exp loatare a sistemului reabilitat. Sunt
instituții care au experiența și specialiștii necesari acestui scop.
Programul de monitorizare și de refacere a puțurilor de control se va desfășura în trei e tape
pe perioada reabilitării sistemului de irigații și în primul an de activitate a acestuia.
Programul va fi implementat sub supravegherea UMP, de organizațiile implicate într -un
mod formal în activități similare de monitorizare a mediului, deoarec e ele au posibilitățile și
experiența necesară pentru a realiza aceste activități.
MADR prin intermediul UMP trebuie să ofere finanțare instituțiilor competente în vederea
realizării programului de monitorizare în etapa I -a și a II -a care vor cuantifica im pactul lucrărilor
de reabilitare.
În continuare ANIF Brăila Sud va trebui să sprijine programul de monitorizare, în varianta
optimă de analize.

70
BIBLIOGRAFIE

1. Bold Ion, Rus Gheorghe (2003) , Strategii Pentru Agricultura Românească, editura
MIRTON, Timișoara

2. Cătălin Gh , Dezvoltarea rurala durabila in Romania. Progresele de productivitate in
agricultura

3. Fidman M (2011), Strategia Investițiilor în sectorul irigațiilor, București

4. Hâncu C. , Dezvoltarea rurală, Editura Matrix, București

5. Ioan A., (2002), Managementul Agricol în Romania Trecut, prezent și viitor, Editura Ceres

6. Raport la studiu de evaluare a impactului de mediu

7. http://statistici.insse.ro

8. www. cjbraila.ro

9. www. academia.e du

10. www.emis.com

11. https://ro.wikipedia.org

12. https://static.anaf.ro

13. www.revistaferma.ro