Reabilitarea Instalatiilor Termice Pentru O Cladire cu Destinatia Birouri de Proiectare Si Cercetare

PROIECT DE DIPLOMĂ

Reabilitarea instalațiilor termice pentru o clădire cu destinația birouri de proiectare și cercetare

BORDEROU

PIESE SCRISE:

Tema proiectului de diplomă

Foaie de capăt

Borderou

Declarație de conformitate

Listă de responsabilități

Memoriu tehnic justificativ

Program de control al calității

7.1 Instalații Termice, de Climatizare și de Ventilare

7.2 Centrală Termică

Breviar de calcul

Calculul necesarului de căldură

Calculul necesarului de răcire

Calculul necesarului de apă caldă menajeră

Alegerea corpurilor de încălzire și răcire

Calculul hidraulic al instalației interioare

Comparație de consumuri energetice între diferite tipuri de centrală de încalzire și centrală cu energie regenerabilă

Alegerea pompelor de caldură sol-apă

Alegerea cazanelor cu gaze naturale

Alegerea chillerului centrifugal

Alegerea vaselor de acumulare

Dimensionarea vaselor de expansiune

Dimensionarea boilerului termoelectric cu 2 serpentine pentru prepararea apei calde menajere

Alegerea pompelor de circulație și adaos

Dimensionarea sondelor de adâncime

Alegerea coșului de fum

Alegerea panourilor solare termice pentru prepararea apei calde menajere

Fișe tehnice

Partea economică

PIESE DESENATE:

Plan de situație – 01A

Instalații de încălzire. Plan subsol – 01T

Instalații de încălzire. Plan parter – 02T

Instalații de încălzire. Plan etaj 1 – 03T

Instalații de încălzire. Plan etaj 2 – 04T

Instalații de încălzire. Plan etaj 3 – 05T

Instalații de încălzire. Plan terasă necirculabilă – 06T

Centrala termică. Plan amplasare utilaje – 07T

Centrala termică. Schema funcțională – 08T

Instalații de încălzire. Schema coloanelor – 09T

Secțiune verticală cu amplasarea ventiloconvectorilor – 10T

Întocmit,

student,

Alexandru DORCA

DECLARAȚIE DE CONFORMITATE

Prin prezenta, eu Dorca Alexandru-Adrian declar pe proprie răspundere că instalațiile proiectate în cadrul prezentei documentații tehnice respectă prevederile următoarelor legi, normative și standarde în vigoare din Romania.

I13 -02 Normativ pentru proiectarea și executarea instalațiilor de încălzire centrală;

I 36 -01 Ghid pentru proiectarea automatizării instalațiilor din centrale și puncte termice;

NP 058-02 Normativ pentru proiectarea și executarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică (rețele și puncte termice);

GP 051-2000 Ghid pentru proiectare, execuție și exploatare a centralelor termice mici;

GP 019-99 Ghid privind alegerea echipamentelor aferente instalațiilor de încălzire din clădiri;

C 31 Prescripții tehnice pentru proiectarea, execuția, montarea, instalarea, exploatarea, repararea și verificarea cazanelor de abur de joasă presiune și a cazanelor de apă caldă;

C 39 Prescripții tehnice pentru echiparea arzătoarelor de combustibil lichid si arzătoarelor de gaze. Instalații de automatizare;

STAS 9270-85 Arzătoare de gaze naturale pentru cazane. Condiții tehnice de calitate;

STAS 3417-85 Coșuri și canale de fum pentru instalații de încălzire centrală. Prescripții de calcul termotehnic;

STAS 6793-86 Coșuri, canale de fum pentru focare obișnuite la construcții civile. Prescripții generale;

SR EN 26-2000 Aparate de producere instantanee a apei calde menajere echipate cu arzătoare atmosferice utilizând combustibil gazos;

GT 020-98 Ghidul criteriilor de performanță pentru instalații din clădiri;

GT 015-97 Ghid tehnic privind diagnosticarea regimului de funcționare sși comportării în exploatare a vaselor de expansiune închise;

GT 041-98 Ghidul pentru alegerea, proiectarea, întreținere și exploatarea sistemelor și echipamentelor de siguranță din dotarea instalațiilor de încălzire cu apă cu temperatura maximă de 115°C;

STAS 523/1-84 Țevi rotunde trase din cupru. Condiții tehnice de calitate;

STAS 7656-90 Țevi de oțel sudate longitudinal pentru instalații;

STAS 5560-81 Fitinguri filetate din oțel. Mufe pentru țevi;

STAS 185/1-89 Instalații sanitare, de încălzire, de ventilare și gaze naturale. Conducte pentru fluide. Semne și culori convenționale;

STAS 185/2-89 Instalații sanitare, de încălzire, de ventilare și gaze naturale. Fitinguri și piese auxiliare pentru conducte. Semne convenționale;

STAS 185/5-89 Instalații sanitare, de încălzire, de ventilare și gaze naturale. Agregate, aparate, rezervoare. Semne conventionale;

STAS 185/6-89 Instalații sanitare, de încălzire, de ventilare și gaze naturale. Aparate de măsură și control. Semne și culori convenționale;

STAS 6156-86 Acustică în construcții. Protecția împotriva zgomotului în construcții civile și social culturale. Limitele admisibile de zgomot și parametrii de izolare acustică;

Legea 123/2007 Legea calității în construcții;

P 118-99 Normativ de siguranță la foc a construcțiilor;

MP 008-2000 Manual privind exemplificări, detalieri și soluții de aplicare a prevederilor normativului P 118-99, Siguranța la foc a construcției;

C142-85 Instrucțiuni tehnice pentru executarea și recepționarea termoizolațiilor la elementele de instalații;

C56-2001 Normativ pentru verificarea calității lucrărilor de construcții și a instalațiilor aferente;

ME 005-2000 Manual pentru întocmirea instrucțiunilor de exploatare privind instalațiile aferente construcțiilor;

C125 Normativ privind proiectarea și executarea măsurilor de izolare fonică și tratamentelor acustice la clădiri;

STAS 6156-86 Acustică în construcții. Protecția împotriva zgomotului în construcții civile și social culturale. Limitele admisibile de zgomot și parametrii de izolare acustică;

P 118-99 Normativ de siguranță la foc a construcțiilor;

C 31-75 Prescripții tehnice pentru proiectarea, executarea, montarea,

instalarea, exploatarea, repararea și verificarea cazanelor de apă ISCIR; . Norme generale de protecție împotriva incendiilor la proiectarea și

realizarea construcțiilor si instalațiilor;

PE 924 Prescripții pentru calculul izolațiilor termice ale instalațiilor;

NRPM Norme Republicane de Protecția Muncii;

Legea 137-95Legea protecției mediului;

SR1907-97 Instalații de încălzire. Calculul necesarului de căldura. Prescripții

de calcul;

STAS10701-83 Protecția contra coroziunii. Acoperiri protectoare;

STAS 7131 Instalații de încălzire centrală. Măsuri de siguranță la instalații de

încălzire centrală cu apă, având temperatura de maxim 115oC;

ORD.125-96 Procedura de reglementare a activităților economice și sociale cu

impact asupra mediului înconjurător;

IPCT-96 Ghid de performanță pentru instalații;

Întocmit,

student,

Alexandru DORCA

LISTA DE RESPONSABILITĂȚI ȘI SEMNĂTURI

COLECTIV DE ELABORARE:

MEMORIU TEHNIC JUSTIFICATIV

Generalități.

Prezentul capitol tratează instalația interioară de încălzireși răcire, la obiectivul:„Reabilitarea instalațiilor termice pentru o clădire cu destinația birouri de proiectare și cercetare”;Amplasament: Mun. Timișoara, Str. Petre Râmneanțu, nr. 12, Jud. Timiș.

Date de proiectare primare :

zona climatica II temperatura exterioară convențională de calcul este de – 15ºC.

zona eoliană IV, viteza vântului v=4 [m/s]; v4/3 = 6,35 [m/s]

agentul termic vehiculat pentru încălzire este apa caldă la parametrii 70-60 ºC, tur–retur.

temperatura exterioară medie tm=2,8 [°C]

regim de înălțime P+3E

Suprafața totală 6521 m²

Risc de incendiu mic

Categoria de importanță C normal

Destinația Locuințe
Clădirea este destinată studiului studenților Universității Politehnica Timișoara, având pe fiecare nivel: săli de seminar, birouri, laboratoare de informatică sau de încercări și grup sanitar. Centrala termică este amplasatăîntr-un spațiu special aflată la parter.

Descrierea instalației:

Instalația de încălzire și răcire:

La proiectarea și realizarea instalațiilor de încălzire și răcire s-au respectat prevederile următoarelor standarde și normative:

NP 010 – 97 – Normativ privind proiectarea și verificarea construcțiilor

Școli și licee

Normativ I5-2010 – Normativ pentru proiectarea, executarea și exploatarea

instalațiilor de ventilare și climatizare

Normativ I13-2002 – Normativ pentru proiectarea și executarea instalațiilor de

incălzire centrală

SR 1907/1-97 – Instalații de încălzire. Necesarul de cădura de calcul.

Prescripții de calcul.

SR 1907/2-97 – Instalații de încălzire. Necesarul de căldură de calcul.

Temperaturi interioare convenționale de calcul.

STAS 6648/1-82 – Instalații de ventilare și climatizare. Calculul aporturilor de

căldură din exterior. Prescripții fundamentale

STAS 6648/2-82 – Instalații de ventilare și climatizare. Parametrii climatici

Exteriori

Pentru încălzirea clădirii se realizează o centrală termică nouă, complet echipatăși automatizată.

Centrala termică este echipată cu 3 cazane în condensație, cu puterea termică de 87 kW fiecare și 5 pompe de căldura sol-apă, cu puterea termică de 67 kW fiecare, care acoperăîntreg necesarul de căldura al clădirii și necesarul de căldură pentru prepararea apei calde menajere. Temperaturile de furnizare ale agentului termic pentru tur/retur sunt 70/60 °C.

Mai sunt amplasate și alte utilaje, cum ar fi:coșul de fum pentru cele 3 cazane, butelie de egalizare a presiunilor, boiler trivalent cu capacitatea de 500 litri pentru prepararea apei calde menajere, 2 vase de acumulare a agentului termic de 2000 litri, vas de expansiune închis pentru circuitul sanitar, vase de expansiune închise pentru circuitele de încălzire, vase de expansiune închise pentru cazane, vase de expansiune închise pentru pompele de căldura sol-apă, modul de automatizare, pompele pentru fiecare circuit al agentului termic.

Pentru prepararea apei calde pe timp de vară, pentru a se reduce costurile cu energia și pentru a se reduce emisiile poluante, se realizeazăși un sistem solar cu panouri solare cu tuburi vidate legate la boiler. Acest sistem solar are în componență 4 panouri solare, grupuri de pompare solare, vase de expansiune solare, module de automatizare.

Pentru situațiile extraordinare, atunci când centrala termică nu va fi funcțională din diverse motive, se propune realizarea unei legături la punctul termic zonal la care sunt legate și celelalte corpuri de clădire ale Facultății de Construcții. Proiectarea și execuția acestei legături nu fac parte din prezenta documentație, ele fiind realizate de către furnizorul de agent termic local, și anume Colterm Timișoara. Pentru realizarea legăturii la punctul termic zonal, documentația tehnică realizată pentru centrala termică nou proiectată va fi înaintată către comisia tehnică a Colterm în vederea avizării acesteia.

Încălzirea și racirea se realizează cu ventiloconvectori casetat de tavan cu 4 țevi. În băi, încalzirea se realizează cu ajutorul ventiloconvectorilor de perete.

Agentul termic de răcire necesar pentru funcționarea ventiloconvectoarelor casetate de tavan folosite pentru răcire este furnizat de către o unitate compactă, numita chiller, amplasat în exteriorul clădirii. Acest chiller, cu capacitatea de răcire de cca. 494 kW, este complet echipat, incluse încălzire, vase de expansiune închise pentru cazane, vase de expansiune închise pentru pompele de căldura sol-apă, modul de automatizare, pompele pentru fiecare circuit al agentului termic.

Pentru prepararea apei calde pe timp de vară, pentru a se reduce costurile cu energia și pentru a se reduce emisiile poluante, se realizeazăși un sistem solar cu panouri solare cu tuburi vidate legate la boiler. Acest sistem solar are în componență 4 panouri solare, grupuri de pompare solare, vase de expansiune solare, module de automatizare.

Pentru situațiile extraordinare, atunci când centrala termică nu va fi funcțională din diverse motive, se propune realizarea unei legături la punctul termic zonal la care sunt legate și celelalte corpuri de clădire ale Facultății de Construcții. Proiectarea și execuția acestei legături nu fac parte din prezenta documentație, ele fiind realizate de către furnizorul de agent termic local, și anume Colterm Timișoara. Pentru realizarea legăturii la punctul termic zonal, documentația tehnică realizată pentru centrala termică nou proiectată va fi înaintată către comisia tehnică a Colterm în vederea avizării acesteia.

Încălzirea și racirea se realizează cu ventiloconvectori casetat de tavan cu 4 țevi. În băi, încalzirea se realizează cu ajutorul ventiloconvectorilor de perete.

Agentul termic de răcire necesar pentru funcționarea ventiloconvectoarelor casetate de tavan folosite pentru răcire este furnizat de către o unitate compactă, numita chiller, amplasat în exteriorul clădirii. Acest chiller, cu capacitatea de răcire de cca. 494 kW, este complet echipat, inclusiv cu: modul hidraulic, grup de pompare, sistem de recirculare, rezervor tampon, atenuatoare de vibrații, picioare, suporți și cadru metalic pentru susținere, supape de siguranță, senzor de flux, rezistență electrică anti-îngheț. Chillerul este de tip „silent”, rezidențial, cu nivel de zgomot foarte scăzut.

Agentul termic furnizat are temperaturile de funcționare tur/retur 7/12°C.

Distribuția pentru instalația de încălzire și răcire se face prin tavanul fals al fiecărui nivel al clădirii. Distribuția se realizează din țevi de oțel. Toate țevile se izolează cu izolație de tip tubulară, cu grosimea de 13 mm în clădire. Țevile de la chillere pânăîn clădire se izolează suplimentar cu izolație din vată minerală cu grosimea de 50 mm și se protejează cu învelitoare din tablă zincată.

Nu este permisă străpungerea stâlpilor sau grinzilor de rezistență.

Aerisirea instalației se face cu ajutorul aerisitoarelor automate, montate în cele mai înalte puncte ale instalației și în centrala termica.

Dilatarea țevilor care alcătuiesc distribuția, se realizează prin autocompensare, realizată prin configurația rețelei, și prin compensatoare de dilatare.

La trecerile prin pereți și planșe, conductele instalației sunt prevăzute cu țevi de protecție. Golurile care rezultă în urma montării traseelor de instalații se izolează cu tuburi din spumă PE.

Pentru o funcționare corectă a instalațiilor de încălzire și răcire este absolut necesară echilibrarea hidraulică a rețelelor. Pentru a se realiza o echilibrare hidraulică corectă, se montează vane de echilibrare, atât în centrala termică, pe fiecare traseu de tur, cât și pe circuite acolo unde este necesar.

Țevile de la chiller pânăîn clădire se vor izola cu izolație tip cochilie de 19 mm și suplimentar cu izolație din vată minerală cu grosimea de 50 mm, apoi vor proteja cu învelitoare din tablă zincată.

Pentru echilibrarea hidraulică a instalației de alimentare cu agent termic apă caldă70/60°C și agent termic apă rece 7/12°C, s-au luat următoarele măsuri:

Alimentarea se va face conform pieselor desenate.

Toți ventiloconvectorii vor avea câte două vane de echilibrare Dn 20, una pe retur agent termic apăa caldă70/60°C si una pe retur agent termic apă rece 7/12°C, conform pieselor desenate.

NOTĂ: După finalizarea execuției instalațiilor de încălzire si răcire interioare, OBLIGATORIU se vor echilibra hidraulic toate armăturile prezentate mai sus.

Nu este permisă străpungerea stâlpilor sau grinzilor de rezistență.

Aerisirea instalației se va face cu ajutorul aerisitoarelor automate, montate în cele mai înalte puncte ale instalației, conform pieselor desenate.

La trecerile prin pereți și planșee, conductele instalației vor fi prevăzute cu țevi de protecție. Golurile care vor rezulta în urma montării traseelor de instalații, se vor izola cu tuburi din spumă PE.

Precizări finale:

Proiectarea lucrărilor de încălzire centrală și de preparare a apei calde de consum s-a făcut în conformitate cu prevederile normativelor I 13 și I 9/94 precum și cu cele la care respectivele normative fac trimitere.(SR 1907 din 1997) Toate acestea se vor respecta și în execuție și în exploatare.

Se vor respecta de asemenea :

Normele de Protecția Muncii aprobate cu Ord. Ministerului Muncii și Ministerului Sănătății nr.34/75 și 60/95

Conform acestor reglementări în proiectare și execuție, este necesar să fie respectate un număr de 5 cerințe esențiale.

a) rezistență mecanică și stabilitate

b) igienp, sănătate ți mediu

c) siguranță în exploatare

d) protecție împotriva zgomotului

e) economie de energie și izolare termică

Astfel a rezultat un set de categorii de cerințe, stabilite pe baza prevederilor românești și străine, din care cele obligatorii pentru prezenta lucrare sunt următoarele:

REZISTENȚA MECANICĂ ȘI STABILITATE

Dupa executarea lucrarilor, instalatia de incalzire care cuprinde conducte, armaturi, corpuri de incalzire-racire va fi supusa la probe de etanseitate, rezistenta si de functionare la cald si rece. Inainte de probele precizate corpurile de incalzire se vor forma la bancul de lucru si se vor proba la presiunea de 10 bari. Tot la banc se vor proba si robinetele inainte de motaj.

Presiunea maxima admisa in instalatia interioara va fi de 4 bari iar temperatura maxima de 70oC. Pentru verificarea parametrilor; temperatura si presiunea pe conducte s-au prevazut termometre si manometre.

Garniturile folosite pentru etansare la armaturi se vor cofectiona din clingherit sau azbest. Îmbinarea tronsoanelor de canal de aer se va face cu respectarea strictă a tehnologiei de montaj, pentru a asigura o prindere stabilă și sigură pe întreaga perioadă de funcționare a instalației și a clădirii. Periodic se controlează starea suporturilor și a prinderii acestora.

Nu este admis ca părți ale instalației de incalzire să servească drept punct de sprijin pentru alte sarcini.

Probele de functionare la cald si reglajul instalatiei de incalzire se vor executa la temperatura exterioara de -5OC.

IGIENA, SANATATE SI MEDIU

Prin însăși menirea sa, instalația proiectată asigură cerințele în discuție.

Prin introducerea instalatiilor de incalzire intr-un imobil se urmareste asigurarea confortului necesar din punct de vedere termic si nu are ca efect contaminarea cu substante nocive a atmosferei incaperilor.

Masurile prevazute in Normativul I 13-02 au fost luate in ceea ce priveste amplasarea corpurilor de incalzire si a conductelor pentru a asigura conditii de curatire a incaperilor.

Toate echipamentele electrice prezente in instalatie sunt legate la pământ, iar instalația este protejată împotriva curenților statici.

Dotarea cu instalatii de incalzire centrala are drept scop asigurarea si pastrarea sanatatii oamenilor.

SIGURANTA IN EXPLOATARE

Pentru asigurarea sigurantei in exploatare, probele de presiune, etanseitate si la cald trebuie facute in maxima atentie, iar micile defectiuni remediate in cel mai scurt timp.

Siguranta in exploatare se mai asigura printr-un montaj corespunzator al corpurilor de incalzire si al conductelor.

Gradul de asigurare al consumatorului se face conform regimului de functionare stabilit. Pot aparea intreruperi de functionare dar numai in mod accidental ca urmare a unei intreruperi a furnizarii curentului electric.

In functionarea instalatiei de incalzire pe timp de iarna, teoretic nu pot aparea intreruperi daca pe timpul veri se face controlul si verificarea in mod responsabil.

Se interzic soluțiile constructive de înzidire sau fixare a echipamentelor de instalații pe părțile de construcție care ar permite riscul de accidentare prin defectare, desprindere, cădere sau răsturnare a acestora.

Etanseitatea la apa a instalatiei de incalzire la conducte, corpuri de incalzire, suduri, insurubari se asigura prin probele de etanseitate care se fac la presiunea de 6 bari. Nu este permisa umezirea suprafetelor exterioare, picurari sau scurgeri de apa de la imbinari, pori sau armaturi.

Se va verifica eficacitatea dispozitivelor de protecție împotriva pătrunderii în instalații a corpurilor străine, a precipitațiilor atmosferice și a vietăților.

PROTECTIE IMPOTRIVA ZGOMOTULUI.

Instalatia de incalzire centrala nu produce zgomote care sa perturbe activitatea in timpul desfasurarii.

Vitezele atinse de apa sunt cuprinse intre 0,10 si 0,80 m/s si se incadreaza in prevederile Normativului I 13-02.

Se pot face determinari ale nivelului de zgomot cu un inregistrator si se echivaleaza zgomotul inregistrat cu un zgomot echivalent de nivel stationar, care produce aceleasi efecte nocive ca si zgomotul inregistrat.

Masuratorile se inregistreaza intr-o incapere in 5 puncte situate la inaltimea de 1,30 m de la pardoseala, amplasate unul in centru si celelalte in 4 colturi.

Limita admisibila pentru nivelul de zgomot pentru birouri este de 45 dB.

ECONOMIE DE ENERGIE SI IZOLARE TERMICA

Ca urmare a solutiei alese de catre proiectantul cladirii, rezistenta termica minima a peretilor exteriori va fi Ro=3,69 m2K/W pentru subsol si parter si Ro=3,87 m2K/W pentru etajul 1, etajul 2 si etajul 3, iar pentru acoperisul terasa avem Ro=1,83 m2K/W. Celelalte valori ale elementelor de inchidere au valori mai performante decat cele precizate din cerintele obligatori la acest capitol.

Consumuri termice minime s-au asigurat pe langa alte elemente si prin inchiderile cu geam termoizolant a golurilor de pe fatadele cladirii si folosirea de straturi termoizolatoare la acoperis si pereti exteriori.

Prin montarea de echipamente si corpuri statice performante se prelungeste durata de viata a instalatiei.

Toate elementele ce compun instalația au fost dimensionate optim pentru a nu se face risipă de energie (chiar inclusă în materiale) nici în faza de construcție, nici în exploatare.

VERIFICAT INTOCMIT as.dr.ing. Călin SEBARCHIEVICI student. Alexandru DORCA

Se aproba

Inspectia de Stat in Constructii

……………………………………….

PROGRAM DE CONTROL AL CALITATII

Instalatii Termice, de Climatizare si de Ventilare

Investitia: Reabilitarea instalatiilor termice pentru o cladire cu destinatia birouri de proiectare si cercetare

Obiectul supus controlului: Instalatii Termice, de Climatizare si de Ventilare

Beneficiar: Universitatea Politehnica Timisoara

Utilizator: Universitatea Politehnica Timisoara

Proiectant: Alexandru DORCA

In conformitate cu legea nr.10/1995 “Legea privind calitatea in constructii”; completat cu Legea 123 -2007, C56-2002- Normativ privind verificarea calitatii lucrariilor de constructii si instalatii aferente; H.G. 925/1995 privind aprobarea Regulamentului de verificare si expertiza tehnica de calitate a proiectelor , a executiei constructiilor completa Ordinul 777/2003 a MLPTL ; H.G. nr. 272/1994 referitor la Regulamentului privind controlul de stat in constructii; H.G. nr. 273/1994 privind Regulamentului de receptie a lucrariilor de constructii si instalatii aferente; H.G. nr. 766/1997 referitor la Hotararea pentru aprobarea unor reglemente privind calitatea in constructii si Normativele tehnice in vigoare se stabilesc de comun accord cu prezentul program pentru controlul calitatii lucrariilor.

NOTATII: B – beneficiar, P – proiectant, E – executant, I – inspector

P.V.L.A. – process verbal al lucrarii ascunse

P.V.F.D. – process verbal faza determinanta

P.V. – proces verbal

NOTA:

Conform reglementariilor in vigoare, executantul si beneficiarul are obligatia de a anunta, cu cel putin 10 zile inaintea fazei determinare pe cei care trebuie sa participle la realizarea controlului si intocmirea actelor;

Beneficiarul va lua toate masurile pepntru aducerea la indeplinire a obligatiilor ce-i revin conform legii 10/1994

Proiectant Beneficiar

Alexandru DORCA Universitatea Politehnica Timisoara

7.2. PROGRAM DE CONTROL AL CALITATII

Centrala Termica

Investitia:Reabilitarea instalatiilor termice pentru o cladire cu destinatia birouri de proiectare si cercetare

Obiectul supus controlului: Instalatia din Centrala Termica

Beneficiar: Universitatea Politehnica Timisoara

Utilizator: Universitatea Politehnica Timisoara

Proiectant: Alexandru DORCA

In conformitate cu Legea nr. 10/1995 “Legea privind calitatea in constructii”; C56-2002-Normativ privind verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente; H.G. nr. 925/1995 privind aprobarea Regulamentului de verificare si expertiza tehnica de calitate a proiectelor, a executiei constructiilor, completat cu Ordinul 777/2003 a MLPTL; H.G. nr. 272/1994 referitor la Regulamentul privind controlul de stat in constructii; H.G. nr. 273/1994 privind Regulamentul de receptie a lucrarilor de constuctii si instalatii aferente; H.G. nr. 766/1997 referitor la Hotararea pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii si Normativele tehnice in vigoare, se stabilesc de comun acord cu prezentul program pentru controlul calitatii lucrarilor.

NOTATII: B – beneficiar, P – proiectant, E – executant, I – inspector

PVLA – proces verbal de lucrari ascunse;

PVFD – proces verbal faza determinanta;

PV – proces verbal.

NOTA:

Conform reglementarilor in vigoare, executantul si beneficiarul au obligatia de a-i anunta, cu cel putin 10 zile inaintea fazei determinante, pe cei care trebuie sa participe la realizarea controlului si intocmirea actelor;

Beneficiarul va lua toate masurile pentru aducerea la indeplinire a obligatiilor ce-i revin conform Legii 10/1995;

Un exemplar din prezentul program si actele mai sus mentionate precum si proiectul se vor anexa la Cartea tehnica a constructiei.

Proiectant Beneficiar

Alexandru DORCA Universitatea Politehnica Timisoara

BREVIAR DE CALCUL

Calculul necesarului de căldură

Se calculeaza conform SR 1907/97 iar relatia de calcul este:

caldura cedata prin transmisie considerate in regim termic stationar corespunzatoare diferentei de temperature intre interiorul si exteriorul elemetelor de constructie care delimiteaza incaparea

coefficient de corectie al necesarului de caldura ce tine cont de masa specifica a elementului de constructie:

Obs: In cazul cladirilor industriale valoarea coeficientului de corectie

m = coeficient de masivitate termica

D = indicele de inertie termica a elementului respective

Obs:

Pentru elementele de constructie cu D > 4,5 se va considera m=1

Pentru tamplariile exterioare precum si pentru cele interioare se va considera D=0,5 si se va determina apoi valoare lui m

Pentru elementele de constructie in contact direct cu solul precum si pentru planseele peste subsolurile neincalzite se va considera m=1

S = suprafata elementului de constructive in m²

diferenta de temperatura dintre temperatura interioara de calcul (conventional) si temperature exterioara conventional de calcul pentru elementele exterioare respectiv diferenta dintre temperature interioara dintre 2 incaprei invecinate, in grade Celsius.

Temperatura interioara de calcul rezulta din “ Normativul NP 010 -1997 pentru scoli si licee “ in funtie de destinatia cladirii si a incapaerii considerate.

Temperatura exterioara de calcul se determina din STAS 6648/2 in functie de zona climatica.

rezistenta termica globala la transfer de caldura si se determina:

rezistenta termica la transfer convectional pe partea interioara a elementului de constructie considerat

rezistenta termica la transfer convectional pe partea exterioara a elementului de constructie considerat

caldura transmisa prin sol pentru incaperile asezate direct pe sol sau ingropate partial in sol si se calculeaza:

suprafata cumulate a pardoselii si a peretilor aflati sub nivelul solului si se calculeaza:

suprafata unei benzi cu latimea de 1 m situate de-a lungul conturului exterior al suprafetii Sp

suprafata unei benzi cu latimea de 1 m situate de-a lungul conturului ce corespunde spatiului invecinat de temperatura ti [m²]

rezistenta termica cumulate a pardoselii si a stratului de sol cuprins intre pardoseala si panza de apa freatica

rezistenta termica a benzii de contur la trecerea caldurii prin pardoseala si sol catre aerul exterior

Adaosul pentru orientare in scopul diferentierii necesarului de caldura al incaperilor expuse radiatilor solare

adaosul pentru compensarea suprafetelor reci in scopul corectarii bilantului termic al corpului omenesc in incaperile la care elementele de constructive au rezistenta specifica redusa, favorizeaza intensificarea cedarii de caldura a corpului omenesc prin radiatie si se determina in functie de rezistenta medie la transfer termic Rm

Obs: Acest ados al compesanrii efectului suprafetei reci nu se prevede in urmatoarele situatii:

In cazul incaperilor pentru care Rm>10 ( in cazul proiectului de fata se va considera valoarea maxima din grafic )

In incaperile unde persoanele sunt in transit ( poarta imbracaminte de strada )

In cazul depozitelor, magaziilor sau casei scarii

este sarcina terimica necesara pentru incalzirea aerului de la temperatura exterioara conventionala de calcul la temperatura interioara conventionala de calcul, aer ce se infiltreaza prin neetanseitatile usilor si ferestrelor precum si la deschiderea acestora

sarcina termica pentru incalzirea aerului infiltrat prin neetanseitati tinand cont de numarul de schimburi de aer necesar in incaperi din conditii de confort fiziologic

sarcina termica pentru incalzirea aerului infiltrat prin neetanseitatile usilor si ferestrelor tinand cont de viteza conventional a vantului

Stratificatia elementelor de constructie

Perete exterior ( PE ) pentru subsol si parter

Perete exterior ( PE ) pentru etaj 1, etaj 2 si etaj 3

Perete interior ( PI )

Placa pe sol ( PA )

hteren este distanta pana la apa freactica la aproximativ 6m.

Planseu intermediar ( PL )

Terasa necirculabila

Elemente de tamplarie

Tabel centralizator cu rezistenta termica a elementelor de constructie

Calculul necesarului de răcire

Parametrii climatici

Aer Exterior – Vara

Temperatura

Temperatura efectiva a aerului

Temperatura de calcul vara

Temperatura exterioara se va folosi in reprezentarea diagramei h-x a starii aerului exterior vara Ev

Continutul de umiditate

xcl = 10.80 [g/kg] ( climatizare )

Viteza vantului

In zilele insorite viteza vantului se neglijeaza

Intensitatea radiatiei solare

Are formule diferite pentru elemente cu inertie termica respective pentru elementele fara inertie termica.

Elemente cu inertie termica

Elemente fara inertie termica

Toate valorile se iau din STAS 6648

Aer Interior – Vara

Temperatura interioara

Umiditate relativa

Trebuie sa se situeze intre limitele de confort ϕi=40…55

ϕi ales=50

Viteza aerului interior

vi=0.3 m/s

Fig: Diagrama aerului umed pentru exterior vara

Fig: Diagrama aerului umed pentru interior vara

Bilatul termic al incaperilor climatizate

Vara

Calculul aporturiloe prin elemente cu inertie termica

f este in functie de ε si de orientarea constructiei

Obs. Pentru elementele orizontale se vor lua in calcul orientarea Nord

Calculul aporturilor prin elemente fara inertie termica

In functie de calitatea sticlei si tipul ferestrei ts se calculeaza conform formulelor din STAS 6648/1

Obs: In acest caz vom lua Sj = S deoarece nu avem elemente de umbrire.

Calculul aporturilor de caldura prin incaperi invecinate slab insorite

In functie de orientarea peretelui exterior a incaperii invecinate putem lua unele valori pentru ta-ti:

Calculul degajarilor de caldura.

fig: Degajari de caldura

Degajarile oamenilor se vor determina in functie de temperatura interioara si activitatea depusa conform figurii:

Calculul necesarului de apa calda menajera

Sarcina termică Qacm necesară pentru prepararea apei calde menajere se determină cu relația:

Acest necesar de apa calda menajera o sa asigure alimentarea cu apa calda a tuturor grupurilor sanitare.

Alegerea corpurilor de încălzire si răcire

In proiectul de fata se vor alege ventiloconvectoare casetate de tavan si de perete doar in grupurile sanitare. Alegerea acestora se face in functie de necesarul de caldura sau racire pentru fiecare incapere imparte.

Notatia ventiloconvectoarelor:

FWF – 3.1 sau FWL – 1.9

Unde:

FWF = tipul ventiloconvectorului de tavan

FWL = tipul ventiloconvectorului de perete

3.1 = puterea de incalzire sau racire a ventiloconvectorului in kW

Alegerea se face din cataloagele producatorului care da toate detalii necesare si parametrii de incadrare pentru o alegere cat mai corecta a aparaturii.

Pentru plansele de instalatii termice si racire codul culorilor este urmatorul:

Tur agent termic incalzire: rosu

Retur agent termic incalzire: albastru

Tur agent termic racire: verde deschis

Retur agent termic racire: violet

Calculul hidraulic al instalației interioare

Calculul hidraulic al instalatiilor de incalzire interioara s-a efectuat tabelar si cu program de dimensionare, rezultatele sunt in planse desenate.

Intr-o prima etapa se vor intocmi urmatoarele planse:

plan subsol

plan parter

plan etaj curent (1,2)

plan ultimul etaj (3)

In baza acestor planse se va schita schema coloanelor.

Dupa realizarea schemei coloanelor se stabileste consumatorul cel mai dezavantajat respectiv traseul cel mai dezavantajat. Cunoscand presiunea disponibila in punctul de racord se determina pierderea specifica unitara cu relatia:

[Pa/m]

unde:

a – coeficient ce tine cont de ponderea pierderilor locale din instalatia considerata;

a=0.33

Hd – presiunea disponibila la racord [mH2O]

Σl – reprezinta lungimea pana la cel mai defavorabil radiator de la punctul racordului si valoarea acestei sume se va dubla tinand cont de lungimea tur respectiv retur. [m]

Obs. Se considera lungimea reala ca fiind determinata de produsul dintre lungimea masurata pe tur inmultita cu doi.

Cunoscand Rm si sarcina termica transportata (Q) din tabele se determina diametrul conductei, viteza apei si pierderea unitara reala (R).

Pierderi liniare

R – valoarea determinata anterior;

l – lungimea de pe tur inmultita cu doi.

Pierderi locale:

Se determina coeficientul pierderilor locale de presiune notat cu ∑ξ. Se calculeaza pierderea locala de presiune Z:

= coeficientul de pierdere locala in functie de piesele speciale de pe tronson

v = viteza apei in tronsonul respective

g = acceleratia gravitationala

Se calculeaza pierderea totala de presiune pe tronson si pierderea totala de presiune cumulata. Dupa ce s-a dimensionat ultimul tronson (tronsonul de racord) de pe traseul cel mai dezavantajat se efectueaza verificarea la echilibru hidraulic adica Δp≤Hd.

Comparatie de consumuri energetice intre diferite tipuri de centrale de incalzire si centrale cu energie regenerabila.

Caz 1. Centrala cu gaze naturale

Pentru necesarul de caldura de Qnec = 590kW am ales 7 cazane in condensatie cu o putere termica de 87 kW fiecare ( 7×87 = 609 kW)

putere termica instalata = 609 kW ( Pt )

randament = 0.9( η )

ore functionare/an = 1700 ore;

pret gaze:  1.5 lei/mc

putere calorifica = 10.42 kWh/mc ( Pcs )

consum anual de gaze 

costuri anuale : 110397mc x 1.5 lei/mc = 165596 lei/an = 36799 euro/an

Caz 2. Centrala cu peleti

Pentru necesarul de caldura de Qnec = 590kW am ales 4 centrale cu o putere termica de 150 kW fiecare ( 4 x 150 = 600 kW)

putere termica instalata (teoretic) = 600 kW; ( Pt )

randament = 0,8; ( η )

ore de functionare = 1700ore;

pret  peleti: 1.2 lei/1kg;

putere calorifica = 5kWh/1 kg; ( Pcs )

consum anual de peleti 

costuri anuale : 255000 kg/an x 1,2 lei/1kg = 306000 lei/an = 68000 euro/an

Caz 3. Centrala cu gaze naturale si Pompa de caldura aer-apa

Pentru necesarul de caldura de Qnec = 590kW am ales: 3 cazane in condensatie cu o putere termica de 87 kW fiecare si 5 pompe de caldura aer-apa cu o putere termica de 67 kW fiecare ( 3 x 87 + 5 x 67 = 261 + 335 = 596 kW)

Cazane cu gaz:

putere termica instalata = 261 kW ( Pt )

randament = 0.9 ( η )

ore functionare/an = 1700 ore;

pret gaze:  1.5 lei/mc

putere calorifica = 10.42 kWh/mc ( Pcs )

consum anual de gaze 

costuri anuale : 47313 mc x 1.5 lei/mc = 70970 lei/an = 15771 euro/an

Pompe de caldura aer-apa:

putere termica instalata = 335 kW; ( Pt )

randament, adica COP anual = 3,6  ;

ore de functionare/an = 1700 ore;

pret energie electrica = 0.63 lei/1kWh;

consum anual de energie electrica

costuri anuale : 158195kWh x 0.63 lei/1kWh = 99663lei/an = 22147 euro/an

Costul total anual:

Caz 4. Centrala cu gaze naturale si Pompa de caldura sol-apa

Pentru necesarul de caldura de Qnec = 590kW am ales: 3 cazane in condensatie cu o putere termica de 87 kW fiecare si 5 pompe de caldura sol-apa cu o putere termica de 67 kW fiecare ( 3 x 87 + 5 x 67 = 261 + 335 = 596 kW)

Cazane cu gaz:

putere termica instalata = 261 kW ( Pt )

randament = 0.9 ( η )

ore functionare/an = 1700 ore;

pret gaze:  1.5 lei/mc

putere calorifica = 10.42 kWh/mc ( Pcs )

consum anual de gaze 

costuri anuale : 47313 mc x 1.5 lei/mc = 70970 lei/an = 15771 euro/an

Pompe de caldura aer-apa:

putere termica instalata = 335 kW;( Pt )

randament, adica COP anual = 4,3;

ore de functionare/an = 1700 ore;

pret energie electrica = 0.63 lei/1kWh;

consum anual de energie electrica (8 kW/4,3) x 1700 h =3162 kWh/an;

costuri anuale : 132442kWh x 0.63 lei/kWh = 83439 lei/an = 18542 euro/an

Costul total anual:

OBS: In urma calculelor costul anual cel mai mic este de 34313 euro/an in cazul: Centrala cu gaze naturale si Pompa de caldura sol-apa, astfel incat necesarul de caldura va fi asigurat cu aceste utilaje amplasate in centrala termica.

Alegerea pompelor de caldura sol-apa

Sarcina termica pentru pompa de caldura sol-apa se calculeaza pentru a functiona singura pana la o temperatura exterioara de 0 °C. In urma calcului necesarului de caldura s-a obtinut o sarcina termica de 327 kW cu ajutorul caruia se aleg numarul de pompe de caldura.

Pompa de caldura aleasa: WPF 66 asigura o putere termica de 67 kW.

Nr pompe = 327 / 67 = 4.88 = 5 pompe de caldura

Sarcina termica asigurata de cele 5 pompe de caldura sol-apa este de 335 kW

Date tehnice:

Fig: Pompa de caldura sol-apa

Alegerea cazanelor cu gaze naturale

Cazanele cu gaze naturale se aleg astfel incat vor intra in functiune cand temperatura exterioara este mai mica de 0 °C, ele trebuie sa asigure sarcina termica de 263 kWrezultata din calculul necesarului de caldura la temperatura de -15°C.

Cazanul cu gaze naturale , C230-85 Eco, asigura o putere termica de 88 kW.

Nr cazane = 263 / 88 = 2.98 = 3 cazane

Sarcina termica asigurata de cele 3cazane este de 264 kW

Date tehnice:

Fig: Cazan cu gaze naturale in condensatie

Alegerea chillerului centrifugal

Sarcina termica de racire pentru alegerea chillerului centrifugal rezulta in urma calcului necesarului de racire pe perioada verii. Sarcina termica rezultata din calcul este de 483 kW.

Chillerul centrifugal,WCC500 Chiller,asigura o putere termica de 494 kW, amplasat in exteriorul cladirii.Acesta asigura tot necesarul de racire pe toata perioada in care temperatura este ridicata.

Date tehnice:

Fig: Chiller centrifugal

Alegerea vaselor de acumulare

Dimnesionarea vaselor de acumulare a agentului termic tine cont de puterea termica a instalatiei si se dimensioneaza conform relatiei:

Unde:

P = puterea termica a instalatiei

Δt = diferenta de temperatura

860 = tranformarea in kcal

Δt = 70-60 = 10 °C

In acest caz vom alege 2 vase de acumulare de 2000 litri fiecare

In concluzie, dimensionarea corecta a unui vas de acumulare consta in alegerea unui voulum minim optim, necesar sa asigure o autonomie de 8h in peste 90% din zilele de iarna.

Fig: Vas de acumulare de 2000 de litri

Dimensionarea vaselor de expansiune

A.Pentru cazanul in condensatie

Ca sistem de siguranta vom folosi vas de expansiune inchis cu membrana. Pentru a determina volumul vasului de expansiune trebuie sa se calculeze volumul apei din instalatie care se calculeaza cu relatia de mai jos:

[ l ]

Calculul volumului de dilatare

[ l ]

unde:

– volumul specific al apei la temperatura medie [l]

– volumul specific al apei la temperatura de 10˚ C [l]

Volumul vasului de expansiune inchis este dat de urmatoarea relatie:

Am ales 1 vas de expansiune pentru cazanul in condensatieERE-ERCE 80

Caracteristici:
– Temperatura de lucru: -10…+110 C
– Presiune maxima de lucru: 10 bar

– Membrane de cauciuc cu durata mare de viata

B.Pentru pompele de caldura sol-apa

Se procedeaza analog ca si in cazul precedent:

Alegem 1 vas de expansiune pentru apa calda menajera ERCE 200,

Caracteristici:
– Temperatura de lucru: -10…+99 C
– Presiune maxima de lucru: 10 bar
– Membrane de cauciuc cu durata mare de viata

C.Pentru instalatia de panouri solare

Pentru dimensionarea corectă a volumului vasului de expansiune se va utiliza

următoarea formulă de calcul și trebuie cunoscuți parametrii instalației:

Vnominal ≥ (Vunit x 0,1 + Vvapor x 1,25) x 4,8

Vnominal = volumul nominal al vasului de expansiune

Vunit = volumul circuitului solar

Vvapor = volumul intern al colectorului și a conductelor de interconectare în zona de

vaporizare.

Vunit = volumul agentului termic + instalația hidraulică (țevi) =

= 4,52 l + 32 m x 0,133 l/m = 8,8 l

Vvapor = 2 x 0.7 l + 8 m x 0,133 l /m = 2,2 l

Dimensionarea vasului de expansiune:

Vnominal ≥ (Vunit x 0,1 + Vvapor x 1,25) x 4,8

Vnominal ≥ (8.8 x 0,1 + 2,2 x 1,25) x 4,8 = 17,42 l

Deci vasul de expansiune corespunzător pentru acest sistem este unul de 18 litri

Dimensionarea boilerului termoelectric cu 2 serpentine pentru prepararea apei calde menajere

Pentru dimensionarea volumului boilerului se vor face calculul analitic tinand cont de faptul ca norma de consum pentru un grad de asigurare mediu ridicat este de 5 l/omzi. Se considera media de 100 persoane pe zi.

Se va alege un boiler bivalent de 500l iar din datele tehnice ale producatorului vom avea puterea la 60°C.

Alegem BOILER TERMOELECTRIC VISION 500 DUAL ROM

Alegerea pompelor de circulație și ados

Pompa circulatie agent termic pentru instalatia de INCALZIRE (P1)

Debitul de pompare:

Inaltimea de pompare se determina cu relatia de mai jos:

OBS: Pierderea de presiune pe circuitul instalatiei interioare se va considera pierderea rezultata din calculele hidraulice in mCA. Pierderea de presiune din reteaua de transport se neglijeaza intrucat amplasamentul centralei termice este in imediata proximitate a cladirii. Pierderea de presiune din centrala termica se aproximeaza la 2,5 mCA.

Pompa aleasa este WILO IL-E 100/250-7,5/4

Pompa circulatie agent termic pentru instalatia de INCALZIRE (P2)

Debitul de pompare:

Inaltimea de pompare se determina cu relatia de mai jos:

Pompa aleasa este WILO IL 80/150-1,1/4

Pompa circulatie agent termic pentru instalatia de INCALZIRE (P3)

Debitul de pompare:

Inaltimea de pompare se determina cu relatia de mai jos:

Pompa aleasa este WILO IP-E 80/140-4/2

Pompa circulatie agent termic pentru instalatia de INCALZIRE (P4)

Debitul de pompare:

Inaltimea de pompare se determina cu relatia de mai jos:

Pompa aleasa este WILO IL-E 100/250-7,5/4-R1

Pompa circulatie agent termic pentru instalatia de RACIRE (P1’)

Debitul de pompare:

Inaltimea de pompare se determina cu relatia de mai jos:

Pompa aleasa este WILO IL-E 100/250-7,5/4

Pompa circulatie agent termic pentru instalatia de RACIRE (P2’)

Debitul de pompare:

Inaltimea de pompare se determina cu relatia de mai jos:

Pompa aleasa este WILO IL-E 100/220-5,5/4

Pompa circulatie agent termic pentru instalatia de RACIRE (P3’)

Debitul de pompare:

Inaltimea de pompare se determina cu relatia de mai jos:

Pompa aleasa este WILO IL-E 100/150-15/2-R1

Pompa circulatie agent termic pentru instalatia de RACIRE (P4’)

Debitul de pompare:

Inaltimea de pompare se determina cu relatia de mai jos:

Pompa aleasa este WILO IL-E 100/250-7,5/4-R1

Pompa circulatie agent termic de la vasul de expansiune spre boiler (P5)

Debitul de pompare:

Inaltimea de pompare:

Pompa aleasa este WILO Stratos 40/1-12 PN 6/10

Pompa circulatie agent termic de la vasul de acumulare 1 la distribuitor (Ep01)

Debitul de pompare:

Inaltimea de pompare se determina cu relatia de mai jos:

Pompa aleasa este DAB CP-GE 100-1950

Pompa circulatie agent termic de la vasul de acumulare 1 la distribuitor (Ep02)

Debitul de pompare:

Inaltimea de pompare se determina cu relatia de mai jos:

Pompa aleasa este DAB CP-GE 100-2350

Pompa recirculare ACM (Pacm)

Debitul de pompare:

Inaltimea de pompare:

Pompa aleasa este VORTEXBWM 153+ V

Dimensionarea sondelor de adancime

Energia geotermală reprezintă diverse categorii particulare de energie termică, pe care le conține scoarța terestră. Dimensionarea sondelor depinde de temperatura solului astefel incat cu cât se coboară mai adânc în interiorul scoarței terestre, temperatura crește și teoretic energia geotermală poate să fie utilizată tot mai eficient, singura problemă fiind reprezentată de adâncimea la care este disponibilă această energie.

În figura se observă că începând de la adâncimi foarte reduse, temperatura solului poate fi considerată relativ constantă pe durata întregului an:

– La 1m temperatura solului variază între 5…15°C;

– La 1,5…3m temperatura solului variază între 7…13°C;

– La 4,5m temperatura solului variază între 8…12°C;

– La 6…10m temperatura solului variază între 9…11°C;

– La 10…18m temperatura solului variază cu mai puțin de 1°C în jurul valorii de 10°C;

– La peste 18m temperatura solului este constantă, având valoarea de 10°C.

Fig.: Variația temperaturii în sol, în zona de la suprafața scoarței terestre

Pentru dimensionarea colectorilor verticali, la calculul adâncimii necesare pentru foraj, respectiv a lungimii sondelor, trebuie să se țină seama de tipul solulului.

Pentru Timisoara am ales o sarcina termica specifica de 60 W/m.

Aceasta reprezinta suprafata totala pentru cele 5 pompe de caldura sol-apa.

Alegem o lungime de 100 m pentru sonda de adancime, astfel vom avea:

5580 m / 100 m = 55,8 = 55 de sonde de adancime

55 sonde / 5 pompe = 11 sonde / pompa

Fiecare pompa de caldura are in componenta 11 sonde de adancime.

OBS: 1. Colectorii verticali, sunt realizați din tuburi de polietilenă, care asigură o

durată foarte lungă de exploatare, absolut necesară acestor echipamente.

2. Colectorii verticali, prezintă avantajul necesității unor suprafete reduse de amplasare, dar prezintă dezavantajul costurilor ridicate de realizare a forajelor, cca. 80…100 Euro/m

Alegerea coșului de fum

Alegerea cosului de fum se va corela cu diametrul ales din nomograma la inaltimea cosului de si se va intersecta cu puterea cazanului. Inaltimea cosului de fum trebuie sa depaseasca inaltimea cladirii pentru un tiraj mai bun. Inaltimea cladirii este de 15.30 m astfel incat inaltimea cosului va fi de minim 16 m

Pentru cazanul C230-85 Eco ( 88 kW ) cu diamentrul de 150 mm se alege un cos de fum cu tiraj natural. Se dimensioneaza la inaltimea de 16 m conform diagramei producatorului.

Fig.: Cos de inox – nomograma –tiraj natural

Alegerea panourilor solare termice pentru prepararea apei calde menajere

Pentru alegerea panourile solare s-a folosit un program de dimensionare din care am obtinut suprafata totala de captare de 6.4 m². Dupa acest calcul s-au ales 4 panouri fiecare cu o suprafata de captare de 2 m².

6.4 m² / 2 m² = 3.2 = 4 panouri solare

Alegem 4 panouri solare VITOSOL 200-T SP2 ,2m2

Fiecare panou solar are Q=0.6 kW/m²

Qps1=4 x2x 0.6= 4,8 kW

Qps= 4.8 kW > 2,54 kW (Qacm)

Date tehnice:

Fig: Panou solar Vitosol 200T – tip SP2