Reabilitarea Fitocenozelor Degradate din Localitatea Zlatna

LUCRARE DE LICENTA

Reabilitarea fitocenozelor degradate din localitatea Zlatna

CUPRINS

INTRODUCERE

Capitolul 1

DESCRIEREA CADRULUI NATURAL AL ZONEI ZLATNA.

1.1. AȘEZARE GEOGRAFICĂ

1.2. SCURT ISTORIC

1.3. GEOMORFOLOGIA ZONEI

1.4. CLIMA

1.5. HIDROLOGIE

1.6. SOLUL

1.7. FLORA

Capitolul 2

PRINCIPALII POLUANȚI ȘI EFECTELE LOR ASUPRA

ECOSISTEMELOR DIN ZONA ZLATNA

2.1. PRINCIPALELE CATEGORII DE SUBSTANȚE POLUANTE

2.2. POLUAREA AERULUI

2.3. POLUAREA APEI

2.4. POLUAREA SOLULUI

Capitolul 3

SOLUȚII OPTIME DE REFACERE A ECOSISTEMELOR

Capitolul 4

REABILITATEA FITOCENOZELOR

Capitolul 5

PROIECTE DE REABILITARE A ECOSISTEMELOR DEGRADATE INDUSTRIAL DIN ZONA ZLATNA

5.1 ECOLOGIZAREA SI INLATURAREA EFECTELOR

POLUARII IN ZONA INDUSTRIALA DEZAFECTATA

5.2. REABILITAREA ECOSISTEMULUI IN ZONELE GRAF AFECTATE DE P OLUARE

5.3. REABILITAREA SISTEMULUI DE SALUBRIZARE A ORAȘULUI ZLATNA ȘI CONSTRUIREA STAȚIEI DE TRANSFER A DEȘEURILOR MENAJERE

5.4. AMENAJAREA RÂULUI AMPOI ȘI A AFLUENȚILOR SĂI,

ÎN ZONA ORAȘULUI ZLATNA

5.5. REABILITAREA FOSTEI ALBII A RÂULUI AMPOI

5.6. REABILITAREA ȘI EXTINDEREA REȚELEI DE CANALIZARE A ORAȘULUI ZLATNA ȘI EXTINDEREA REȚELEI DE APĂ POTABILĂ PE TERITORIUL ADMINISTRATIV AL ORAȘULUI ZLATNA

CONCLUZII

Bibliografie

INTRODUCERE

România, ca și alte țǎri din Europa și din lume, este confruntatǎ cu probleme grave de poluare a mediului, ca urmare a politicii de industrializare intensivǎ. Permanent, factorii de mediu apǎ, aer, sol, au fost și sunt supuși agresivitǎții activitǎților antropice, înrǎutǎțirea progresivǎ a calitǎții acestora a determinat complicații de ordin social cu repercusiuni asupra calitǎții vieții.

Intensitatea la care a ajuns poluarea industrialǎ în unele zone, cum este cel din Depresiunea Zlatna, județul Alba, și care va fi tratatǎ în prezenta lucrare, nu mai poate fi toleratǎ de societate.

Aceastǎ poluare s-a produs datoritǎ funcționǎrii pânǎ în anul 2004 a douǎ întreprinderi cu impact negativ asupra mediului: Exploatarea Minierǎ Zlatna și S.C. Ampelum S.A.

Principalii poluanți au fost – gazele (SO2, CO2, NOx etc.) emanate de cele douǎ unitǎți industriale, în principal de combinatul metalurgic; sterilul rezultat de la uzina de preparare a minereurilor; apele uzate industriale – iar consecințele constau în poluarea tuturor componentelor mediului (apǎ, aer, sol, florǎ, faunǎ).

În timpul funcționǎrii celor douǎ unitǎți poluatoare covorul erbaceu a fost distrus aproape în totalitate, ecosistemul forestier a fost dereglat, iar versanții din jurul Zlatnei erau brǎzdați de ravene de pânǎ la 7-8 m adâncime.Reabilitarea fitocenozelor se realizeaza prin acoperirea cu vegetatie a haldelor de steril,prin stabilizarea versantilor.

Dupǎ închiderea celor douǎ intreprinderi s-au luat o serie de mǎsuri pentru reabilitarea ecosistemelor degradate, materializate în proiecte.

Obiectivul acestei lucrǎri este de a prezenta pe larg impactul industriei asupra fitocenozelor în general și prezentarea proiectelor în derulare, cu obiectivele propuse pentru reecologizarea și transformarea zonei Zlatna într-un mediu fertil din punct de vedere agricol și sǎnǎtos.

Am ales aceasta lucrare deoarece m-am nascut si am crescut in acest oras deosebit de poluat in care, atat vegetatia cat si oamenii au avut de suferit.

Încǎ din anul 2006 când s-au realizat studiile de fezabilitate am fost foarte interesatǎ de evoluția lucrurilor ceea ce a fǎcut în cele din urmǎ sǎ se materializeze în realizarea acestui proiect de diplomǎ. O datǎ cu studiile de fezabilitate au urmat realizarea anumitor proiecte cu scopul reabilitǎrii zonei la care era nevoie de idei, muncǎ de biroticǎ la care mi-a fǎcut mare plǎcere sǎ contribui.

Prin implementarea proiectelor, nu toate au permis contribuția celor din jur la activitǎțile propuse, proiectul la care este nevoie de multǎ forțǎ de muncǎ este: „Reabilitarea ecosistemului în zonele grav afectate de poluare”.

O datǎ cu deschiderea stației de transfer deșeuri menajere de la Valea Micǎ – Zlatna, se vor realiza activitǎți de conștientizare și informare a populației în ceea ce privește colectarea selectivǎ a deșeurilor.

Capitolul 1

DESCRIEREA CADRULUI NATURAL AL ZONEI ZLATNA

1.1. AȘEZARE GEOGRAFICĂ

Orașul Zlatna este așezat în partea vestică a județului Alba din centrul României (fig. 1 și fig. 2-www.wikipedia.ro), în zona Munților Apuseni, în depresiunea cu același nume, drenată de râul Ampoi, pe drumul național DN 74, la distanță de 37 km de orașul Alba Iulia și la 30 km de orașul Abrud.

Fig. 1. Încadrarea județului Alba în teritoriul României

Zlatna

Fig. 2. Localizarea orașului Zlatna în județul Alba

Altitudinea medie la care este situată localitatea este de cca. 450 metri în zona centrală.

Depresiunea intramontană Zlatna se află pe cursul superior al râului Ampoi străjuită la Vest de Munții Metaliferi (de origine vulcanică), iar la NE de Munții Trascăului (de origine calcaroasă).

În urma împărțirii teritoriale din 1968, Zlatna devine oraș, încorporând și două foste comune Feneș și Valea Dosului (Izvorul Ampoiului).

Suprafața totală a orașului este de 24.095 ha, din care 1.117 ha teren arabil, 3.787 ha fânețe, 3.494 ha pășune, 14.049 ha pădure și 1.648 ha neproductiv.

În noua organizare administrativ – teritorială, orașului Zlatna îi aparțin 18 sate – în ordine alfabetică: Botești, Budeni, Dealul Roatei, Dobrot, Dumbrava, Feneș, Galați, Izvorul Ampoiului, Pătrîngeni, Podul lui Paul, Pârâul Gruiului, Pirita, Runc, Ruși, Suseni, Valea Mică, Trîmpoiele, Vîltori (fig. 3-www.primaria-zlatna.ro).

Fig. 3. Harta teritorial – administrativǎ a orașului Zlatna

1.2. SCURT ISTORIC

Orașul Zlatna este numit “ Poarta de intrare în ȚARA DE PIATRĂ “ (Munții Apuseni).

Din punct de vedere istoric, orașul Zlatna datează de prin anii 158, de pe timpul Daciei.

Zlatna a fost denumită “ AMPELLUM “ sau “ AMPEIUM “ încă de pe vremea romanilor când a fost reședința administrației exploatărilor aurifere ale Daciei. Ruinele orașului daco-roman, Ampellum, au fost identificate la vest de Zlatna pe valea Ampoiului întinzându-se spre est pe o distanță de câțiva kilometrii de la uzinele actuale până la poalele dealului Jidov și satul Pătrîngeni, chiar în interiorul acestui sat s-au găsit inscripții și sarcofage.

În anul 1747 se pune în funcțiune primul cuptor de topire a cuprului, punându-se bazele industriei de prelucrare a metalelor neferoase. Uzina Veche a fost refăcută și modernizată în anii 1958 – 1961, în aceea perioadǎ solurile fiind încǎ fertile (fig.4-www.wikipedia.ro).

Între anii 1985-1989 s-a construit Uzina Nouă de cupru (fig.5-www.primarie-zlatna.ro).

O altă importantă ramură a industriei a fost cea extractivă care își are rădăcinile încă din perioada ocupației romane.

Exploatarea Minieră Zlatna și S.C. “Ampelum” S.A. Zlatna și-au încetat activitatea, dar efectele poluării se manifestă pregnant la nivelul solului și vegetației din zona Zlatna.(Clepan, D., Poluarea mediului).

Fig. 4. Uzinele metalurgice – chimice din Zlatna

Fig. 5. S.C. “Ampelum” S.A. Zlatna (2000)

1.3. GEOMORFOLOGIA ZONEI

Din punct de vedere morfologic depresiunea se încadrează în zona de est a Munților Apuseni (Munții Trascău) neteziți de o suprafață de eroziune care coboară până la altitudinea de 600 – 700 m. Formațiunile sedimentare care alcătuiesc zona sunt constituite din roci sedimentare: calcare, argile, etc. – străbătute de corpuri eruptive – andezite amfibolice.

Din punct de vedere geologic regiunea are un fundament alcătuit din formațiuni de vârstă mezozoică, reprezentate prin microconglomerate, peste care se găsesc depuse depozite mai recente deluviale pe versanți și aluvionare pe firul văilor.

Gresiile sunt de natură poligenă micacee, feruginoase, slab consolidate, ușor friabile, cu ciment calcaros. Conglomeratele au un caracter poligen, cu elemente regulate și angulare de roci eruptive și cristaline și cu un ciment predominant calcaros.

Formațiunile cele mai recente sunt rezultatul activității antropice desfășurate încă de la apariția primelor așezări omenești și până în zilele noastre cu preponderență în ultimele decenii, când activitățile economice au avut o influență deosebit de nefastă asupra mediului înconjurător.

Fenomenele fizico-geologice sunt determinate atât de: morfologia terenului, de acțiunea factorilor endogeni asupra acestora: torenți, precipitații atmosferice, clima (îngheț-dezgheț) dar și de activitatea antropică.

În zona studiată sunt identificate o serie întreagă de astfel de fenomene fizico-geologice:

– solifluxiuni – spălări de sol vegetal datorate activității precipitațiilor atmosferice și se înregistrează pe versanții golași (Dealul Arișoara);

– alunecări de teren stabilizate – afectează în general depozitele de pe versanții cu pante domoale până la 15%;

– alunecări de teren active – pe versanții abrupți cu pante peste 15%, preponderent în zone cu formare de torenți, viroage și ravene. (Clepan, D., Poluarea mediului).

1.4. CLIMA

La scarǎ regionalǎ, teritoriul se încadreazǎ în sectorul de climǎ de munte și în sectorul de climǎ continental-moderatǎ, pentru partea interioarǎ. Dar ceea ce intereseazǎ cu deosebire aici, sunt manifestǎrile locale ale factorilor meteorologici, cu precǎdere ale circulației atmosferice, ale temperaturii aerului și ale regimului precipitațiilor, care sunt hotǎrâtori în ceea ce privește puterea de dispersie a noxelor în atmosferǎ sau, din contrǎ, capacitatea de acumulare a acestora în anumite zone.

Curenții de aer determinǎ transportul poluanților în special pe orizontalǎ acționând atât prin direcția din care se deplaseazǎ cât și prin viteza pe care o realizeazǎ, ambii parametrii, foarte variabili, fiind la fel de importanți privind antrenarea noxelor la distanțǎ.

Frecvența vântului pe principalele direcții și intensitatea medie sunt: SV – 25,2% – 4,3 m/s; NE – 12,6% – 3,6 m/s; N – 11,8% – 3,6 m/s iar frecvența calmului: – 37,2%. Durata lungǎ a calmului și viteza redusǎ a vântului coroborate cu frecvența inversiunilor termice, mǎresc posibilitatea concentrǎrii și stagnǎrii impuritǎților în jurul sursei de eliminare.

Temperatura medie anuală pe amsamblul bazinului Ampoi este cuprinsǎ între 9,5°C la Alba Iulia și sub 4°C pe culmile Munților Trascǎu. În zona studiatǎ temperatura medie anualǎ este de 10,4°C; temperatura maximă absolută este de: 42,5°C (august 1952); iar temperatura minimă absolută de: – 32°C. Numărul zilelor de îngheț (temp. minimă sub 0°C) sunt de 110 zile, iar numărul zilelor de vară (temp. maximă peste 25°C) sunt 75 zile. Adâncimea de îngheț se gǎsește la – 1,00 m adâncime. La un gradient normal al temperaturii (când aceasta scade relativ constant în raport cu altitudinea), fumul și gazele se ridicǎ în sus și sunt supuse unei diluǎri înainte de a atinge solul. În cazul inversiunilor termice straturile de aer mai rece, situate sub cele de aer cald, împiedicǎ formarea curenților verticali de convecție și blocheazǎ noxele emanate, acestea disipându-se pe orizontalǎ sau, în condițiile de calm, scurgându-se lent spre zonele mai joase unde formeazǎ acumulǎri mari, foarte nocive pentru vegetație .

Cantitatea medie anualǎ de precipitații este de 780 mm. Luna cu precipitațiile cele mai abundente este luna iunie, iar luna cu precipitațiile cele mai sǎrace este februarie. Umiditatea relativă medie anuală este de 75%.( Clepan, D., Poluarea mediului).

1.5. HIDROLOGIE

Apa freaticǎ se aflǎ la o adâncime de 1,30 – 4,00 m.Apa subterana poate fi infestata datorita depunerii pe sol a poluantilor,a ploilor acide,a infiltratiilor din depuneri,a poluarilor apelor de suprafata prin evacuari de ape uzate, etc., ceea ce duce la o agresivitate a acesteia asupra betoanelor din fundatiile constructiilor si scaderea posibilitatiilor de folosire a ei ca sursa de apa potabila.

Râul Ampoi – este principalul curs de apǎ din teritoriu. El dreneazǎ toate apele din zonǎ. Izvorește de sub Dealul Mare (Dealul Petriceaua – 1.220 m) și strǎbate localitatea pe o lungime de 26ul. În cazul inversiunilor termice straturile de aer mai rece, situate sub cele de aer cald, împiedicǎ formarea curenților verticali de convecție și blocheazǎ noxele emanate, acestea disipându-se pe orizontalǎ sau, în condițiile de calm, scurgându-se lent spre zonele mai joase unde formeazǎ acumulǎri mari, foarte nocive pentru vegetație .

1.5. HIDROLOGIE

Afluent de ordinul I al Mureșului, râul Ampoi cu un bazin hidrografic având o suprafațǎ de 579 km2 și o lungime de 60 km, este localizat în partea interioarǎ a arcului Carpaților Românești; strǎbate Culoarul Depresionar Zlatna-Ighiu și apoi se varsǎ în Mureș în dreptul localitǎții Alba Iulia.

Cei mai importanți afluenți ai Ampoiului sunt:

– Valea Morilor (Valea Vîltori) izvorește de sub Vîrful Vîlcoi și are o lungime de 12 km.

– Valea Feneșului – își are obîrșia sub Vîrful Negrileasa și curge pe o distanțǎ de 16 km. Râul are potențial energetic.

– Valea Trîmpoiele – are o lungime de 7,5 km. Se varsǎ în Ampoi în dreptul satului Pirita.

– Valea Micǎ – are o lungime de 6 km.

– Alți afluenți – de micǎ importanțǎ: Valea Mare, Valea Zlatnei, Valea Galați, Valea Petrei, Valea Slatinii.( Clepan, D., Poluarea mediului)

Fig. 6. Cursul râului Ampoi cu afluenții sǎi

1.6. SOLUL

În orasul Zlatna s-au identificat trei tipuri de soluri: soluri brune podzolice, brun argilice și acide. Această zonalitate este întreruptă de soluri intrazonale – rendzine și slab dezvoltate.

Solurile brune de pădure podzolite reprezintă o diferențiere clară a orizonturilor argiloeluviale și argiloiluviale; în general, cu cât gradul de podzolire a solului este mai mare, cu atât gradul de diferențiere texturală este mai puternic. Solurile brune moderat și puternic podzolite luate în cultură în zonă conțin în orizontul superior 2-3% humus.

Rendzinele sunt soluri limitrofe de culoare neagră, brună sau brun roșcată, bogate în humus saturat în baze, sunt roci compacte bogate în calciu.

Solul este supus în permanență unor acțiuni umane care urmăresc un anumit scop, de regulă benefic. Efectele secundare ale intervenției omului asupra ecosistemului sunt observate cel mai bine în zona Zlatna și cu precădere în zona luată în studiu. Când efectele secundare ale acțiuni umane (poluare, defrișări necontrolate) completează acțiunea altor factori (secetă prelungită, ploi torențiale, sămânță degenerată), capacitatea tampon, regenerativă a solului este distrusă și solul se degradează, cu toate consecințele care derivă și care de regulă impun o cheltuială foarte mare pentru revenirea la normal .(Clepan, D., Poluarea mediului)

1.7. FLORA

Suprafața studiată se află în plină zonă forestieră. În etajul fitoclimatic al gorunetelor de înălțime, azonale, situate insular în etajul făgetelor de deal, amestecate. În prezent vegetația forestieră se menține pe o suprafață foarte mică, câteva pâlcuri răzlețe.

Pentru a putea identifica cât mai corect speciile vegetale care se regăsesc în perimetru studiat, vom împărți zona în trei areale:

A. Versantul sudic al Dealului Măgura Dudașului:

În acest areal există o vegetație erbacee de pajiște instalată cu multe decenii în urmă ca efect al defrișărilor masive din acea perioadă. În zona superioară desimea covorului erbaceu este mai mică 50% – 60%, iar în zona inferioară a versantului desimea ajunge la 80%. Vegetația forestieră în acest areal este cantonată în pâlcuri. Speciile forestiere identificate în aceste pâlcuri sunt: stejarul (Quercus robur), carpenul (Carpinus betulus), cerul (Quercus cerris), frasinul (Fraxinus excelsior), salcâmul (Robinia pseudacacia), teiul (Tilia cordata), cireșul (Cerasus avium), iar dintre arbuști: păducelul (Cratageus monogyna), măceșul (Rosa canina).

B. Dealul Rudelor:

În acest areal există o vegetație erbacee bine instalată, formată din fânețe și pășuni, desimea covorului erbaceu este mare, aprox. 90%, datorită în primul rând întreținerii de către proprietarii terenurilor din zonă, a acestora. Deasemenea vegetația forestieră prezintă o densitate destul de ridicată și ocupă aproximativ 60% din suprafața acestui areal. Dintre speciile de vegetație forestieră identificate, sunt: carpenul (Carpinus betulus), gorunul (Quercus petraea), frasinul (Frasinus Fraximus), jugastru (Acer campestre), salcâmul (Robinia pseudoacacia), teiul (Tilia cordata), iar dintre arbuști: păducelul (Cratageus monogyna), măceșul (Rosa canina), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), alunul (Corylus avellana).

C. Dealul Arișoara:

În acest areal intervenția omului manifestată prin defrișările masive și poluarea continuă a dus în final la dispariția în totalitate a covorului erbaceu pe aproximativ 90% din suprafața acestui areal. Problema a devenit îngrijorătoare, deoarece și vegetația forestieră a dispărut, aceasta se semnalează doar în pâlcuri de copaci și arbuști.

În ansamblu, se poate afirma că vegetația erbacee este bine instalată în partea inferioară a versanților și slabă în partea superioară. Tipul de pajiște constituit diferă pe versant. În partea superioară domină tipul Nardus stricta, iar în cea inferioară tipul Festuca rubra. Vigoarea de creștere și respectiv productivitatea este și ea legată de cele două tipuri, ele fiind mai bune în partea inferioară a versanților.(Rusu, m., Gus, P. si colaboratorii,1992.Situatia agrochimica a solurilor agricole din zona poluata).

Capitolul 2

PRINCIPALII POLUANȚI ȘI EFECTELE LOR ASUPRA

ECOSISTEMELOR DIN ZONA ZLATNA

Revoluția industrială a adus după sine pe lângă efectele pozitive bine cunoscute ale creșterii nivelului de trai și efecte negative. Degradarea continuă a mediului înconjurător (în special a aerului, solului și a apei) datorită unei game largi de agenți poluanți reprezintă un fenomen al dezvoltării industriale.

Dezvoltarea industriei, agriculturii și comerțului este o cerință fundamentală a dezvoltării societății omenești, dar depinde doar de noi modul cum se aplică această dezvoltare și care sunt consecințele ei asupra mediului. Trebuie să fim conștienți că, o acțiune brutală asupra mediului periclitează echilibrul din mediu, echilibru, care este una dintre condițiile esențiale pentru supraviețuirea atât a oamenilor cât și a plantelor și a animalelor. Deși astăzi omul poate tot mai mult să utilizeze natura în folosul său, totuși el rămâne legat prin fire puternice, vitale, de mediul în care trăiește și este datoria lui să-l facă mai curat și mai prietenos.

Este de datoria fiecăruia să facă toate demersurile posibile pentru a avea un mediu de trai cât mai curat, pentru a lăsa generațiilor viitoare un mediu mai curat decât l-am găsit, iar acest fapt, dacă se realizează, ne oferă siguranța perpetuării vieții pe pământ.(www.apm-alba.ro)

2.1. PRINCIPALELE CATEGORII DE SUBSTANȚE POLUANTE

Gazele metalurgice, rezultate în procesul tehnologic de extracție a cuprului din concentrate cuprifere, au produs atât o poluare la nivel local cât și o poluare la distanțe mari, datorită coșului de dispersie.

Minereul folosit pentru extragerea cuprului, conținea alături de cupru, alte metale grele, cum ar fi: plumb, cadmiu, stibiu, zinc, arsen, argint, aur. Deși acestea erau conținute în cantități reduse în minereu, procesul de topire concentrează metalele și ceea ce nu era înlăturat din fluxul tehnologic era emis în atmosferă, ca particule, conținând oxizi metalici, particule de SiO2, etc. Oxizii de sulf rezultați se recuperau ca H2SO4, dar cea mai mare parte erau emiși în atmosferă, unde o mare parte din aceștia se transformau în particule de H2SO4, ducând la apariția ploilor acide.

Din bilanțul de materiale a S.C. Ampelum S.A., cantitățile medii de poluanți emiși în atmosferă au fost de aprox. 2.700 tone metale grele (plumb, cadmiu, stibiu, zinc, arsen, cupru) și aprox. 40.000 t/an dioxid de sulf (datorat funcționării instalației de fabricare a acidului sulfuric).

Noxele specifice prelucrării metalelor neferoase care au fost emise permanent în atmosferă de-a lungul anilor, sunt:

a) Prafuri – conținând în diferite proporții compuși chimici de: plumb, zinc, arsen, cupru, stibiu, cadmiu și bismut; cu dimensiuni variabile până la 100 microni. Ele apăreau la manipularea resurselor minerale în diferite faze ale procesului de producție și în procesele tehnologice ce decurgeau la temperaturi ridicate.

b) Dioxidul de sulf – provenit din:

– neetanșeități ale traseelor de vehiculare a gazelor;

– evacuarea în atmosferă a gazelor sulfuroase ce nu conțin minim 7% SO2, și deci nu puteau fi prelucrate de instalația de acid sulfuric gazele reziduale finale de la fabricarea acidului sulfuric.

Tot aici putem include și aerosolii de acid sulfuric, ce apăreau în fabricarea produsului și utilizarea acestuia în diferitele procese de fabricație (rafinarea electrolitică a cuprului, sărurile anorganice – sulfații de fier, cupru și magneziu).

c) Oxizi metalici – sunt noxe ce apăreau în procesele de industrializare a metalelor și la ambalarea produselor de oxidare pulverulente.

În graficele de mai jos, se prezintă evoluția concentrațiilor medii: de Pb (fig. 7-primaria zlatna), pulberi în suspensie (fig. 8-primaria zlatna), dioxid de sulf (fig. 9-primaria zlatna), în perioada de referință 1995 – 2002 în care se poate observa depǎșirile peste limitele maxime admise.

Fig.7. Concentrația medie la Pb între anii 1995-2002 în zona Zlatna

Fig.8. Concentrația pulberi in suspensie între anii 1995-2002 în zona Zlatna

Fig. 9. Concentrația de SO2 între anii 1995-2002 în zona Zlatna

Datorită tehnologiei poluante folosită pentru extragerea cuprului (prin topire în cuptoare cu vatră a concentratelor cuproase crude și prăjite, urmată de centrifugarea metalelor obținute) gazele rezultate în urma acestor procedee erau evacuate direct în atmosferă.

Altă sursă de poluare importantă a mediului înconjurător o constituie haldele de steril (fig.10) și iazurile de decantare (fig.11), unde sunt depozitate aproximativ 3,2 milioane tone de steril rezultat în urma procesului de obținere a concentratelor din minereuri complexe auro-argentifere. Haldele de steril ocupă în prezent o suprafață de 33 ha și nu sunt redate circuitului natural, nu sunt înierbate, au efecte negative asupra peisajului și a zonei. Compușii volatili care se ridică în atmosferă din aceste halde sunt: oxizi de magneziu, oxizi ale metalelor grele, prafuri, etc.

Fig.10. Haldǎ de steril situatǎ în aval de orașul Zlatna 2007(original)

Fig.11. Iazul de decantare de la Valea Micǎ 2007 (original)

O sursă de poluare, a apelor de această dată, o constituie deversarea direct în emisar, râul Ampoi, a apelor menajere și industriale, deoarece pe raza localității nu există stație de tratare a apelor menajere.

O altă sursă permanentă de poluare a aerului din localitate o constituie “sursele mobile”, respectiv autovehiculele și utilajele, care prin arderea combustibililor, benzină, motorină, produc o poluare continuă cu dioxizi și oxizi de carbon, azot, hidrocarburi, plumb și antrenează mari cantități de praf.(www.apm-alba.ro)

2.2. POLUAREA AERULUI

Poluarea chimică, datorată S.C. Ampelum S.A. s-a întins pe o suprafață de cca. 50.000 ha, efectele poluarii ajungând la aproximativ 10 km în amonte și 20 km în aval. Nivelul de poluare al atmosferei, era de natură complexă cuprinzând gaze (SO2, CO2, CO, NO), aerosoli cu concentrații ridicate în metale grele, plumb, cadmiu, zinc, cupru, arsen, stibiu, pulberi de SiO2 și alte substanțe neidentificate, ploi acide. Toți acești poluanți au avut efecte sinergice, cu tendința de concentrare și acumulare în toate componentele de mediu (tabelul 1).

Tabelul 1

Emisiile în atmosferă de la S.C.Ampelum S.A. Zlatna în perioada 1997-2002

Datele au fost preluate din Planul local de acțiune al județului Alba.

Concentrațiile maxime admise – CMA – sunt extrem de importante pentru luarea deciziilor în domeniul protecției calității aerului, fie că sunt utilizate în evaluări ale impactului instalațiilor industriale asupra mediului înconjurător, fie că sunt utilizate în supravegherea calității aerului drept niveluri de referință.

Frecventele depășiri ale CMA – ului la:

– pulberile sedimentabile cu până la 88%;

– dioxidul de sulf de 48%;

– pulberi în suspensie de 49%;

– plumb de 51%;

– cadmiu de 10%;

au condus la acumulări ale acestor componente în sol, apă și organisme vii.

Astăzi se remarcă o îmbunătățire substanțială a calității aerului, datorită încetării activității de producție a S.C. Ampelum S.A. Singurele surse de poluare a aerului identificate la această dată pe raza unității administrativ – teritoriale Zlatna sunt: “sursele mobile “, haldele de steril și iazurile de decantare.

În zilele de vară, cu vreme caldă și secetoasă, se observă ridicarea în atmosferă, datorită vânturilor, a pulberilor fine de pe haldele de steril, din depozitele necontrolate de prăjit și deșeuri metalurgice lăsate la voia întâmplării în urma închiderii S.C. Ampelum S.A . (Clepan, D., Poluarea mediului)

2.3. POLUAREA APEI

Între apele uzate, evacuate de unitățile economice din zona și mediul înconjurător în care acestea sunt deversate, se stabilește o relație bilaterală, prin impuritățile pe care le conțin, apele uzate acționează asupra mediului înconjurător,avand un impact negativ, unde oamenii și mediul sunt expuși unor pericole foarte grave:

– contaminarea surselor de apă potabilă prin infiltrarea poluanților în sol;

– distrugerea florei și faunei din apele de suprafață și favorizarea dezvoltării unor microorganisme, ca și mărirea numărului de viruși și de bacterii, printre care se pot găsi germeni patogeni;

– introducerea în mediul natural a unor substanțe stabile având un efect toxic pe termen lung, unele substanțe au proprietatea de a se acumula în organismele vii sau de a se concentra de-a lungul lanțului trofic.

Pe platforma industrială Zlatna au funcționat două uzine metalurgice ale S.C. Ampelum S.A. și o uzină de preparare a minereurilor aparținând vechii Exploatări Miniere Zlatna. Anual au fost deversate în râul Ampoi în medie 1,5 milioane mc. ape uzate care conțineau în medie 600 tone poluanți (suspensii, fier, cupru, plumb, cianuri, zinc, cadmiu, arsen, sulfați, cloruri, etc), apele fiind insuficient epurate. Stația de epurare de la uzina veche a fost dezafectată și toate apele chimic impure erau deversate în râul Ampoi fără nici un fel de tratare(fig.12).

Fig.12. Locul de deversare a apelor industriale în râul Ampoi 2007(original)

Iazul de decantare care a aparținut Exploatării Miniere Zlatna nu dispune de stație de neutralizare a apelor epurate rezultate în urma decantării mecanice din iaz, mai mult decât atât în prezent nu mai există supraveghere asupra apelor meteorice care influențează stabilitatea iazului de decantare existând pericolul unui accident ecologic major pe râul Ampoi în cazul posibilelor alunecări datorită instabilității iazului.

Neexistând o stație de epurare a apelor menajere, anual se deversează în emisar aproximativ 370.000 mc ape uzate.

Biogeneza fitoplantonică și zooplantonică a dispărut în apa râului Ampoi în proporție de 90%.

Efectele principale produse prin poluarea chimică a râului, sunt următoarele:

– dezoxigenarea și întoxicarea apei;

– creșterea durității și salinității;

– modificarea pH – ului;

– distrugerea biocenozei, vătămarea peștilor;

– degradarea peisajului, etc.

Se constată de asemenea afectarea pânzei freatice, în zonele care au fost expuse poluării masive, pe o adâncime de până la 1,4 m. Apa din fântânile aflate pe raza orașului Zlatna corespunde normelor de potabilitate cu excepția unor depășiri sporadice la substanțe organice, nitriți, nitrați. Îngrijorător este faptul că în aval de platforma industrială potabilitatea apei din fântâni prezintă depășiri ale concentrațiilor admise de cadmiu și plumb. .(Clepan, D., Poluarea mediului; primaria Zlatna)

2.4. POLUAREA SOLULUI

Poluarea solului în zona Zlatna se caracterizează prin faptul că este cumulativă, nivelul actual de afectare a solului fiind rezultatul unei perioade îndelungate de acumulare (30 – 40 ani).

Degradarea solurilor în zona Zlatna este complexă, fiind afectată și distrusă în primul rând materia organică, creandu-se condiții pentru eroziune care poate fi considerat poluantul numărul unu și apoi se distruge suportul mineral “pământul” prin pierderea însușirilor fizice, structură și drenaj, urmat de acumularea unor metale grele (fig.13).

Fig.13. Teren degradat din zona Zlatna 2007(original)

Conform datelor primite de la Oficiul pentru Studii Pedologice și Agrochimice Alba – Iulia, suprafețele de teren afectate de S.C. Ampelum S.A. Zlatna sunt extinse ca arie și localizare .

Tabelul 2

Influența poluanților produși de S.C. Ampelum S.A. Zlatna asupra suprafețelor de teren din zonele adiacente (2002)

Efectele poluante sunt diferite și depind de concentrația și felul noxelor coroborat cu starea de sănătate a solului. Astfel la solurile care au probleme de nutriție, urmare a pH – ului scăzut, a complexului coloidal slab saturat în baze, a slabei aprovizionări cu substanțe nutritive, efectele poluante sunt mult mai mari comparativ cu solurile normale fizic și chimic.

Acidifierea solului, rezultat al ploilor acide, determină degradarea materiei organice prin schimbarea raportului între acizii humici și acizii fulvici, acizi care formează cu metalele grele compuși cu grad ridicat de solubilitate și accesibilitate pentru vegetație. Acțiunea poluanților determină și perturbarea activității microorganismelor, fapt ce duce la încetinirea și dispariția proceselor de humificare – solul fiind lipsit de componenta vie.

Deteriorarea însușirilor fizice și chimice ale solurilor, asociată cu dispariția vegetației naturale ierboase și lemnoase are ca efect destructurarea solului fertil și instalarea proceselor de degradare fizică, respectiv eroziuni și alunecări de teren (fig.14).

Fig.14.Efectele poluǎrii:dispariția covorului erbaceu și instalarea proceselor de degradare 2007(original)

Pentru studiul solului, în zona de referință s-au prelevat probe de sol în trei profile diferite, care au fost analizate în laborator. Acest studiu a stat la baza întocmirii Studiului de impact asupra mediului – Plan Urbanistic General oraș Zlatna (Oficiul pentru Studii Pedologice și Agrochimice Alba – Iulia).

Tabelul 3

Elementele caracteristice ale probelor de sol din zona Zlatna (2002)

Se remarcă aciditatea destul de pronunțată la cele trei profile. Proporția de humus și alte elemente utile de bază este satisfăcătoare. Ca structură granulometrică, se constată o proporție mare de nisip, deci soluri relativ ușoare.

Concentrațiile de metale grele din orizonturile superioare ale solului, depășește cu mult limitele maxime admise, de 5 – 11 ori la plumb, de 1 – 3 ori la cadmiu, de 1 –250 ori la zinc și de 1 – 9 ori la cupru.

Acumularea de metale grele, duce la obținerea de concentrații toxice, persistente in timp foarte îndelungat, zeci de ani, iar degradarea solurilor avansează spre limite excesive greu de refăcut agrochimic.

Cele mai multe solurile forestiere și agricole sufera prin acumularea poluanților, se produce acidifierea complexului trofic, slăbirea activității microbiologice, sărăcirea fondului de substanțe minerale, descompunerea în elemente primare prin dispariția argilei ca factor liant.

Efectul poluanților asupra fitocenozelor se rezumă la reducerea sezonului de vegetație cu 1 – 3 luni și uscarea prematură a arborilor, reducerea și dispariția semințișului natural.

Terenurile agricole și-au pierdut capacitatea productivă datorită poluării. Recoltele obținute au concentrații ridicate de metale grele, neputand fi folosite pentru hrana oamenilor sau animalelor.

Starea de fertilitate a solurilor din zona studiată:

a) Starea de reacție și saturație cu baze:

Solurile situate în Valea Morilor, Dealul Măgura Dudașului sunt puternic acide în microzonele mai apropiate de S.C. Ampelum S.A. și pe versanții care au fost expuși emisiilor. În această microzonă se constată o debazificare puternică (pH mediu = 4,92; V% – grad de saturație cu baze – 32%). Solurile aflate mai departe de sursa de poluare au pH mediu = 6,4, dar același V%.

Solurile situate în zona Dealul Rudelor au o reacție slab acidă, efectul de acidifiere a poluării fiind mai slab datorită unei receptări oblice a emisiilor ca și a folosinței ca fânețe și întreținerii acestor soluri. Debazificarea este mai slabă (pH mediu = 6,2; V% = 32%).

Solurile situate în aval de platforma industrială în Dealul Arișoara și Pătrîngeni sunt puternic acidifiate și debazificate tot ca efect excesiv al poluării acide (pH mediu = 3,8; V% = 28%).

b) Situația Al mobil ca factor toxic în soluri:

Aluminiul mobil constituie un element nociv și limitant al producțiilor agricole (culturi de câmp, pășuni, fânețe, etc.) în toate zonele cu soluri puternic acide sau soluri acidifiate prin emisiile S.C. Ampelum S.A. Valorile cele mai mari ale Al – mobil sunt în solurile puternic poluate din aval de combinat (Dealul Arișoara, Pătrîngeni).

c) Situația aprovizionării cu azot:

Este sub limita critică pentru soluri și plante ca urmare a efectului emisiilor acide, de acidifiere a reacției ca și de destrucție a humusului și așa slab reprezentat în soluri. Solurile din toate zonele studiate au o slabă aprovizionare cu azot fiind puternic interesate la un aport masiv cu acest element mai ales pe cale organică.

d) Situația aprovizionării cu fosfor:

Are o reprezentare eterogenă în soluri, variațiile cele mai mari le determină fertilizările făcute mai ales cu îngrășăminte organice în sens pozitiv, iar în sens negativ acidifierele mai ales în zonele din aval. Acidifierea excesivă prin poluare face ca fosforul regăsit în sol să nu participe eficient la nutriția solului cu acest element. Starea de favorabilitate nutritivă pentru plante devine accesibilă din punct de vedere al acestui element prin amendare și fertilizare.

e) Situația aprovizionării cu potasiu:

Este eterogenă cu diferențieri determinate de natura solurilor, acidifiere și fertilizări organice. Situația de nutriție cu acest element, pentru zonele poluate excesiv, din aval de combinat, se poate îmbunătăți mai ales prin fertilizare organică.

Referitor la poluarea cu Pb – liber, pe fondul unei acidifieri accentuate la solul de fâneață, cu acumulări de materie organică brută la suprafață, plumbul se concentrează aici la nivele excesive ce depășesc radical gradul de periculozitate pentru diversele componente ale ecosistemului respectiv (concentrația prag = 8 ppm Pb). În schimb, pe solul arabil acumulările deși sunt mari și excesive, dar datorită corectării pH – ului prin îngrășăminte organice și amendamente, cantitățile chimic active și mobile ale Pb – ului sunt mult mai mici comparativ cu cele determinate în solul de fâneață. Deci parțiala inactivare cât de cât de remarcat a acestui microelement ce s-a acumulat în soluri la nivele toxice se poate realiza prin amendarea calcică a solurilor ce sunt interesate acestei măsuri ca și prin fertilizarea organică îndelungată și momentană .

În consecință, alături de indicii activității ( pH, Al – mobil, fosfor, potasiu, azot) și conținutul de Pb poate caracteriza suficient de bine nivelul de poluare a solului din zona Zlatna mai cu seamă că există cel puțin în zonele apropiate de zona de poluare o relație directă între reacție, conținut de aluminiu mobil și conținut de plumb.

Efectele poluării asupra plantelor, se manifestă prin îngălbenirea frunzelor, producerea de carențe în microelemente cu înroșirea frunzelor pe margine și pe dos în zona ligulei și a urechiușelor, necrozarea frunzelor bazale. Lăstarii sunt slab dezvoltați.

Un efect major al poluării continue a solului se manifestă și prin eroziunea solurilor, dispariția vegetației și apariția în timp a torenților, ogașelor și ravenelor (fig.15) care din punct de vedere al stabilității terenului, pe care acestea și-au făcut apariția, au un efect devastator, apărând din ce în ce mai pregnant în ultimii ani alunecări de teren. Aceste alunecări de teren se manifestă în zona Dealului Măgura Dudașului și Dealul Arișoara, punând în pericol locuințele oamenilor de la baza acestor dealuri.(Clepan, D., Poluarea mediului,primaria Zlatna,Oficiul pentru Studii Pedologice și Agrochimice Alba – Iulia).

Fig.15. Ravene formate în teren datoritǎ poluǎrii în zona Zlatna 2008(original)

Capitolul 3

SOLUȚII OPTIME DE REFACERE A ECOSISTEMELOR

De-a lungul timpului s-a încercat găsirea unor metode de reducere a poluării provenite de la S.C. Ampelum S.A. și găsirea celor mai bune metode de refacere a ecosistemului în zonele cele mai grav afectate de poluare. Guvernul român a cerut asistență din partea Agenției de Dezvoltare Internațională, pentru îmbunătățirea condițiilor de mediu în orașul Zlatna și împrejurimi. Ca răspuns la această cerere American Development Industries – S.U.A., a inițiat o activitate de dezvoltare a unui program cu scop de remediere, sub supravegherea acordului de cooperare A.D.I. – S.U.A. – W.E.C., în anul 1993 din păcate acest studiu nu a fost pus în practică, pentru că nu s-au găsit resursele financiare pentru acesta.

Odată cu oprirea S.C. Ampelum S.A. și în același timp eliminării sursei de poluare s-au efectuat unele studii pentru reconstrucția ecosistemului din zona Zlatna. După analizarea factorilor de mediu și starea actuală a ecosistemului, se poate spune că alternativele de reconstrucție ecologică a zonei sunt puține și greu de pus în practică. În starea în care se află solul la momentul de față: de saturație maximă cu metale grele și oxizi ai metalelor grele; pH scăzut; debazificare aproape completă în unele zone; lipsa covorului vegetal pe arii extinse; lipsa humusului; ravene și ogașe pe dealurile cu pantă mai mare de 35%. De asemenea trebuie găsite soluții de stabilizare a iazului de decantare din Zona Valea Rudelor, prin lucrări specifice de înierbare și plantarea de copaci rezistenți, care va duce în final la eliminarea sursei de poluare cu particule fine, în zilele secetoase de vară.

Unele din posibilele soluții de refacere a ecosistemului vor fi prezentate în cele ce urmează, cu specificația că diversitatea și tehnicile de reconstrucție pot fi alese dintr-o largă varietate, în funcție de sumele și potențialul uman necesar efectuării acestor lucrări.

Odată oprită sursa de poluare se poate trece la faza de modificare a unor însușiri ale solului prin fertilizare și amendare. Ameliorarea acestor soluri acide natural și acidifiate în timp ca efect al poluării excesive, se poate face prin luarea unor măsuri complexe și în interacțiune pozitivă bazându-se pe o amendare calcică pentru neutralizarea acidității și o fertilizare organică, organo-minerală și chimică ce are un prezumtiv efect de ameliorare și corectare a pH-ului ca mediu fizico – chimic și o suplimentare a rezervelor de azot, fosfor și potasiu pentru refacerea mediului nutritiv a acestora.

Fertilizarea organică protejează și ameliorează parțial pH-ul pe solul de fâneață (unde încorporarea gunoiului animalier este dificilă) și îl corectează profund în solul arabil unde efectele de redresare au avut un rezultat multianual și cumulativ. Fertilizările chimice cu îngrășăminte complexe au efecte acidifiante greu de controlat și oprit fără aport de îngrășăminte organice, de aceea nu se recomandă în prima fază o fertilizare cu îngrășăminte chimice. Fertilizarea cu fosfor se poate face la aceste soluri, deoarece s-a demonstrat prin cercetări în zonă, că nu se modifică esențial regimul și rezerva de minerale și forme mobile ale acestuia din solul fâneață (datorită în primul rând încorporării în adâncime, dar și acidifierii prin poluare ce a degradat condițiile sale de mobilitate). Fertilizările cu fosfor la solurile arabile s-a observat că rezervele și mobilitatea acestui element primar crește substanțial spre nivele foarte mari (proces la care au contribuit rezervele inițiale acumulate prin îngrășăminte organice, suplimentate în urma corectării și modificării anterioare a pH-ului).

Gunoiul de grajd și fertilizarea cu K2O modifică mai ales în solul arabil, aprovizionarea cu potasiu, iar pe solul de sub fâneață modificările nu sunt clare și corectate tot din cauza slabei încorporări pe o anumită adâncime ca și a interferării cu efectele acidității (pH și Al3+).

Amendarea calcică modifică profund pH-ul, reacția, în primul rând a solului cu aciditatea naturală cea mai accentuată care de fapt a suferit cele mai grave acidifieri ca efect a factorilor poluanți (fâneața), condiții în care și conținutul de Al3+ recomandă și încadrează solul respectiv în categoria celor amendabile. În acest tip de sol se modifică profund și saturația cu baze ca efect direct al cationilor ce influențează pozitiv această situație.

Solul cu folosință arabilă, cu pH-ul ameliorat prin fertilizările organice anterioare, oferă condiții de slabă eficiență din punct de vedere a modificării pH-ului așa încât în această situație amendarea nu este oportună și fără efect notabil.

Corectarea reacției prin intervenția cu amendamente (pe ambele soluri) îmbunătățește regimul fosforului din acestea prin suplimentări de forme mobile ca efect a sporirii disponibilității reale a acestui element pentru schimb în sol și absorbție în plante.

O importanță deosebită în etapizarea reconstrucției ecologice a zonei, o constituie stabilizarea alunecărilor de teren active și stabile. Lucrările de cartare geotehnică s-au materializat prin observații de suprafață executate cu scopul identificării ce iau parte la alcătuirea geologică a zonei și a delimitării zonelor cu alunecări active sau susceptibile să se activeze și a zonelor cu alunecări stabile.

În partea de jos a zonei, pe o lățime de aproximativ 50 m, s-a identificat un teren cu construcții și teren arabil cu o pantă cuprinsă între 0 – 6 stabilă, din punct de vedere geotehnic. Urmează o zonă relativ scurtă cu pantă cuprinsă între 4 – 10 unde încep să apară semne ale alunecărilor active (Dealul Arișoara, Dealul Măgura Dudașului). Cea mai mare porțiune din zona afectată de poluare se caracterizează printr-o pantă de până la 30, pe alocuri ajungând până la 45. În această zonă se semnalează desprinderi ale păturii deluviale ceea ce trădează prezența unor alunecări de teren care afectează pătura superficială a deluviului, planul de alunecare situându-se la contactul dintre roca de bază și pătura deluvială, la adâncimi cuprinse între 0,5 m – 2 m, în unele zone ajungând la adâncimi de până la 4 m.

Alunecările se întind de la est spre sud și scot la suprafață fundamentul alcătuit din gresii cenușii – roșietice. Tot aici s-a mai identificat existența unor izvoare, care umezind deluviul pe o suprafață destul de mare a favorizat curgerea acestui material.

Alunecările de teren au drept cauză principală acțiunea combinată a gravitației și a apelor de infiltrație. Acest fenomen se produce de obicei acolo unde rocile îmbibate și înmuiate de apă sunt așezate pe un suport argilos, a cărei stratificare este orientată în sensul înclinării terenului. Masele de pământ, înmuiate la bază de apa care nu se poate infiltra, devin necoezive și datorită micșorării frecării între straturi, precum și a gravitației, se deplasează în sensul înclinării.

Dintre măsurile posibile de combatere a alunecărilor două se impun în mod deosebit:

– interzicerea executării oricăror lucrări de construcție, săpături sau defrișări pe versanți;

– împădurirea integrală a terenului;

– executarea de gărdulețe din nuiele, distanța dintre acestea fiind de 2 m, pentru a stabiliza terenul;

– executarea unor terase sprijinite între ele;

– nivelarea ogașelor cu adâncimi mici și dirijarea apelor de suprafață care provin din izvoare și precipitații, spre torenții deja formați care au adâncimi mult mai mari și la care oricum trebuie intervenit cu lucrări de amenajare.

De asemenea se impune corectarea torenților formați în zona Măgura Dudașului și Arișoara – Pătrîngeni prin amenajarea acestora cu praguri de fund, construite de-a lungul acestora, la o distanță de aproximativ 6 – 8 m.

La baza acestor dealuri se vor construi ziduri de sprijin și gabioane pentru a se evita curgerea materialului deluvial în drumul național DN 74 și pentru a proteja locuințele oamenilor, care în prezent la orice fenomen meteorologic însoțit de ploi mai consistente se văd puși în situația de a suporta consecințele acestor curgeri de deluviu. Se propune refacerea rigolelor de scurgere a apelor pluviale în zonele studiate și racordarea lor direct la emisar, pârâul Valea Rudelor și râul Ampoi, pentru a se evita colmatarea acestora.

Pe Dealul Măgura Dudașului sunt construite: un coș de dispersie a gazelor (neutilizat din 1994), un drum de acces la coșul de dispersie pe o lungime de 1,5 km și traseul canalului de evacuare a gazelor. Datorită neîntreținerii și abandonării acestor obiective, ele au devenit un potențial pericol pentru ecosistemul din zonă, astfel:

– neîntreținerea coșului de dispersie poate duce în timp la eroziunea solului și a zonei adiacente acestuia poate duce în timp la alunecări de teren în această zonă, care pot fi catastrofale pentru locuitorii din zonă;

– neîntreținerea drumului de acces la coșul de dispersie a dus în timp la, datorită colmatării rigolelor de scurgere, la surpări a porțiunilor de drum și crăpături în partea carosabilă pe distanțe lungi;

– neîntreținerea canalului de evacuare a gazelor și descompletarea lui pune în pericol mediul înconjurător prin dispersia în jurul lui, a substanțelor depuse pe pereții interiori ai acestuia și nerecuperate de S.C. Ampelum S.A.

Obiectivele enumerate mai sus contribuie la conturarea unui efect impresional deprimant pe care îl oferă acest versant. Împădurirea versantului poate determina o modificare radicală a peisajului orașului Zlatna, prin mascarea eroziunilor și a canalului de gaze. O eventuală împădurire a versantului va contribui apoi substanțial la îmbunătățirea climatului, prin efect depoluant, printr-un plus de oxigen, prin reducerea radiației solare și temperarea extremelor termice.

În situația studiată, în care majoritatea alunecărilor de teren sunt superficiale și puțin adânci, datorită grosimii reduse a stratului deluvial, vegetația forestieră poate avea un efect salutar. Rădăcinile arborilor forestieri realizează o țesătură de rezistență cu o adâncime de 2 – 3 m, iar în cazul unor specii de arbori, chiar mai mare. Această rețea are un dublu efect favorabil: pe de o parte ancorându-se în roca de bază, friabilă în acest caz, realizează o solidarizare a stratului deluvial cu roca, iar pe de altă parte realizează un efect de drenare în adâncime, prin absorția unei mari cantități de apă în perioada de vegetare. Sistemul rădăcinilor al unor specii de arbuști cu mare capacitate de drenare, ca de exemplu cătina albă (Hyppophae rhammnoides), realizează și un al doilea strat de rezistență și drenaj mai la suprafață.

În concluzie una dintre măsurile optime de combatere a alunecărilor și reconstrucție ecologică în zona studiată, este împădurirea ei în proporție cât mai mare, de până la 80% dacă este posibil.

Pe baza considerentelor mai sus expuse, împădurirea versantului sudic al Dealului Măgura Dudașului și Dealul Arișoara, mai puțin Dealul Rudelor, apare ca o soluție ideală, în vederea stabilizării zonei și asigurării unui echilibru ecologic.

Soluția ideală ar fi împădurirea celor două zone, integral, respectiv o suprafață de circa 300 ha din cele 400 ha studiate. Această soluție se izbește însă de natura asupra proprietății acestor terenuri, care în zona Dealul Arișoara este majoritar privată. Doar o mică parte din suprafața studiată aparține Consiliului Local Zlatna, ca pășune, în rest ea se împarte la un număr mare de proprietari particulari. Singura soluție posibilă este de a convinge toți proprietarii de necesitatea schimbării de folosință a terenului, respectiv împădurirea lui și ca aceasta să se realizeze prin lucrările efectuate de către Consiliul local pe proprietățile lor.

În anul 1995 în zona Dealul Măgura Dudașului s-au realizat două microstațiuni de cercetare pentru a se observa posibilitatea împăduriri zonei și pentru a identifica speciile cele mai rezistente din punct de vedere biologic, la condițiile de sol din această zonă. Aceste experimente au fost realizate de către Ocolul Silvic “Alba – Iulia”, pe durata unui an de vegetare.

Conform planului de cercetare stabilit, s-au executat plantări experimentale în zona studiată, în două microstațiuni:

– Microstațiunea A, pe versant în partea inferioară a acestuia, pe o porțiune ușor înmlăștinată și ușor alunecată.

– Microstațiunea B, pe o porțiune de taluz, panta de 30, în apropierea drumului de acces la coșul de dispersie.

În microstațiunea A, cu o suprafață de 400 m2, au fost plantate următoarele specii forestiere:

– frasin comun (Frasinus excelsior);

– anin alb (Alnus incana);

– stejar roșu american (Quercus rubra);

– salcâm (Robinia pseudacacia);

– glădiță (Gleditsia triacanthos);

– cătină albă (Hippophae rhamnoides);

– mălin american (Prunus serotina).

În microstațiunea B, cu o suprafață de 100 m2, s-au plantat:

– cătină albă (Hippophae rhamnoides);

– anin alb (Anus incata);

– salcâm (Robinia pseudoacacia).

Frasin

Frasinul este un gen de plante din familia Oleaceae, originar din regiunile temperate ale emisferei nordice. Cuprinde circa 65-75 specii de arbori și câteva de arbuști. Specia comună în Europa, răspândită și în România, este Fraxinus excelsior.

Atinge înălțimea de 40 metri. Tulpina sa prezintă în partea tânără scoarță de culoare cenușie-verzuie, iar în partea bazală de culoare cenușiu-negricioasă.Are frunze imparipenate, compuse din 7-13 foliole sesile. Înflorește în luna aprilie, înainte de apariția frunzelor. Florile nu au nici caliciu, nici corolă, iar androceul este redus la două stamine; pe același individ se găsesc flori mascule, femele și hermafrodite. Fructul numit samară, sunt de forma liniar-lanceolata, inconjurate de o aripioara.

Frasinul apare frecvent in padurile de amestec, incepand cu zona de campie si pana la 1400m altitudine,diseminat,ca ulmul si paltinul.In lunci formeaza uneori arborete pure, pe suprafete restranse. In silvicultura este apreciat pentru lemnul sau si pentru productivitate ridicata.Frasinul este cultivat si in parcuri, ca arbore ornamental. Preferă solurile revene și prin înrădăcinarea puternică, cu numeroase rădăcini subțiri superficiale usucă solul. Vegetează pe solurile alcaline, suportând un oarecare nivel de salinizare, nu este afectat de un procent peste medie a carbonatului de calciu.(fig.16-www.wikipedia.ro)

Fig.16.-Frasinus excelsior

Salcamul

Robinia pseudacacia, salcamul este un arbore de marimea I;radacina se dezvolta puternic in adancime(pivotul poate ajunge pana la 2m) si se ramifica mult lateral,intinzandu-se la distante mari de trunchi(circa 20m).Coroana este larga, luminoasa, lujerii sunt muchiati, bruni-roscati sau maslinii, glabri, spinosi. Frunzele sunt imparipenat-compuse, cu 7-19 foliole, eliptice sau ovate, subtiri, glabre, pe margini intregi. Fructificatia este timpurie(izolat de la 5-7ani), anuala si abundenta. Semintele au un tegument foarte tare,germinand cu dificultate si, de fapt, la noi in tara salcamul regenereaza pe cale vegetativa, din lastari si mai ales din drajoni. De mentinut ca drajonii sunt mai longevivi si mai sanatosi decat lastarii.

Salcamul este originar din estul Americii de Nord.In tara noastra este cunoscut ca arbore de parc. S-a naturalizat la noi,devenind o specie subspontana.

Este o specie pretentioasa fata de sol si clima,insa datorita marii sale vitalitati reuseste sa vegeteze in cele mai variate statiuni. Creste bine mai ales in statiuni cu caldura estivala ridicata si sezon lung de vegetatie. Prefera solurile cu textura grosiera,afanate,aerisite si permeabile,neutre sau slab acide.Salcamul este o specie epuizanta pentru sol ,folosind cantitati mari de substante minerale datorita intinsului si bogatului sau sistem radicular.Totusi,intr-o oarecare masura, poate ameliora solul prin substantele azotoase fixate pe radacini. Frunzele sale se descompun usor, avand insa un frunzis rar contribuie prea putin la formarea litierei. Salcamul are un pronuntat temperament de lumina,astfel incat arboretele pure se raresc de timpuriu, solul se inierbeaza si este expus uscaciunii.

Salcamul este utilizat pentru fixarea terenurilor cu nisipuri zburatoare, pe terenuri instabile si ravene abrupte, la campie si dealuri.Este o specie rapid crescatoare ,cu lemn cu calitati deosebite(greu,tare,foarte trainic).De asemenea, salcamul este o specie decorativa si melifera de prim rang.(fig.17-www.wikipedia.ro).

Fig.17.-Robinia pseudacacia

Aninul alb

Alnus incana,aninul alb este un arbore de talie mai mica.Tulpina este canelata,deseori stramba.Scoarta neteda, cenusie albicioasa, nu formeaza ritidom. Lijerii sunt cenusii,nelipiciosi;mugurii ami mici,sunt mai apropiati de lujer. Frunzele sunt ovat-eliptice, ascutite la varf, rotunjite sau cordate la baza, dublu serate, cenusiu pubescente pe dos, nevascoase.

Arealul intins,depaseste spre nord pe cel al aninului negru,dar mai putin extins spre sud.La noi inlocuieste aninul negru spre altitudini mai mari.Este mai putin higrofil.

Este o specie ameliatoare de sol(il fertilizeaza prin litiera sa bogata in azot si usor alterabila); este deseori utilizat pe terenuri degradate,pe versanti puternic inclinati,denudati,in bazinele torentilor montani etc.(fig.18-www.wikipedia.ro)

Fig.18.-Alnus incana

Catina alba

Hippophae rhamnoides,catina alba este un arbust cu aspect albicios datorita perilor stelati cu care este acoperita intreaga planta, prezentand spini si multe ramificatii. Frunzele sunt dispuse altern, liniare, avand o singura nervura. Ele sunt glabre pe fata superioara si de un verde albicios pe cea inferioara, argintii si acoperite cu solzi ruginii. Florile sunt de culoare galbena-ruginie, mici. Fructele sunt rotunde sau ovuide. Infloreste in lunile aprilie-mai. Creste in masa pe albia raurilor, in locuri stancoase si abrupte din regiunea deluroasa.

Catina prezinta o mare amplitudine climatica,fiind intalnita de la campie pana la etajul montan inferior,in Moldova,Muntenia si Oltenia.Este rezistenta la seceta si manifesta cerinte modeste fata de sol.Se dezvolta bine insa pe prundisuri si pe soluri nisipoase,cu suficienta umiditate.Catina alba se pote instala cu usurinta in orice situatii,datorita capacitatii sale extraordinare de drajonare si de lastarire.Consolideaza terenul,amelioreaza solul datorita nodozitatilor de pe radacini,poate fi cultivata pe terenuri degradate,pe care alte specii nu pot vegeta.

Este este apreciata ca arbust decorativ pentru frunzele argintii si fructele portocalii iar acestea contin vitaminele A si C in cantitati mari.(fig.19-www.wikipedia.ro)

Fig.19.-Hippophae rhamnoides

Rezultatele unui an de vegetare, în care precipitațiile au fost aproape de normal în prima parte și mult sub normal în ceea de a doua parte din luna august ( tabelul 4-primaria Zlatna).

Tabelul 4

Rezultatele unui an de vegetare a speciilor de arbori pentru reabilitare în zona Zlatna

Se detașează distinct patru specii ca procente de reușită și menținere: frasinul comun, stejarul roșu, salcâmul și aninul alb. Atrag de asemenea atenția ca menținere mărul pădureț, glădița și cătina albă. Vigoarea cu care s-au dezvoltat în primul an speciile experimentate, confirmă considerentele că versantul studiat se pretează la o împădurire masivă, ca și celelalte zone (Dealul Rudelor și Dealul Arișoara).

Capitolul 4

REABILITAREA FITOCENOZEI

Fitocenoza sau gruparea vegetala este o asociere de diverse specii cu o structura floristica caracteristica, cu o anumita ecologie,cu o fizionomie distincta si cu o dinamica proprie.

Fitocenozele pot fi alcatuite din plante lemnoase(arbori si arbusti), din plante ierboase inalte si scurte sau numai din muschi,ciuperci sau licheni.

Fizionomia este redata de suma cantitativa si calitativa ale insusirilor morfologice ale gruparii vegetale.

Structura calitativa se refera la compozitia floristica a gruparilor vegetale care include numarul de specii,categorii cenotice,bioformele,categorii fitogeografice,categorii ecologice,categorii genetice si categorii economice.

Reabilitarea fitocenozelor se face prin acoperirea cu vegetatie a haldelor de steril,a solului de culoare rosie,prin stabilizarea versantilor.

Solul constituie baza pentru toate ecosistemele noastre.El influenteaza dezvoltarea vegetatiei printr-o multitudine de caracterstici umiditate, pH, temperatura, structura, porozitate, cantitate de substanta organica si nutrienti (mai ales fosfor, azot, calciu, magneziu, siliciu).

Starea solului in Zlatna si implicit a fitocenozelor este una deplorabila.

„ Cosurile din zona Zlatna” au aruncat peste soluri si vegetatie mii de tone de substante poluante care in combinatie cu umiditatea din atmosfera,formeaza ceturile si ploile acide.Efectul lor,datorita poluarii din decursul anilor, s-a agravat,cel mai mult suferind solul si fitocenoza.Prin acumularea poluantilor se produce acidifierea complexului trofic,slabirea activitatii microbiologice,saracirea fondului de substante minerale.

In plantele cultivate se regasesc plumb,zinc,cadmiu,cupru,fier, obtinute fie prin absortia radiculara, fie prin translocare din frunze.Absortia si translocarea au loc diferit, ordinea crescatoare a intensitatii fiind de la organele de reproducere spre radacini si frunze.Interesul pentru metalele grele a plecat de la considerente privind fertilitatea solului,intrucat microelementele ca fierul,manganul,cupru,zinc sunt esentiale pentru plante si deci pentru animale si om.Sunt necesare plantelor in cantitati mici,insa pot avea aspecte negative daca depasesc anumite limite.Unele metale grele ca mercurul,cadmiul,plumbul sunt periculoase pentru sanatate chiar si la concentratii reduse.

Gradul de poluare asupra vegetatiei forestiere este maxim,concentratia de metale grele din sol depaseste cu mult limita maxim admisa:de 5-16 ori la plumb,de 1-3 ori la cadmiu si de 1-9 ori la cupru.Suprafata de padure afectata de fenomenul de uscare era de 3190 ha la padurile de rasinoase si 60 832 ha la padurile de foioase pana in anul 2000.In cazul padurilor de rasinoase afectate predomina arboretele de pin,in special arboretele instalat pe statiuni grele si in conditii limita.

In cazul padurilor de foioase cele mai afectate de uscare sunt speciile de ecvercinee, datorita sensibilitatii sporite la noxe si prafului de la activitatile umane si industriale.

Praful in suspensie a avut o influenta distructiva asupra vegetatiei,modificandu-i echilibrul biologic.

Regenerarea naturala a padurilor din zona afectata a fost compromisa.Puietii naturali sunt mai sensibili,atat la poluarea atmosferica cat si la actiunea toxica a solului degradat.

Procesele asimilatorii ale arborilor s-au redus, cauzand micsorarea cresterilor si acumularilor de masa lemnoasa cu 57% la arboretele situat in zona de poluare foarte puternica, cu 41% in cea de vatamare puternica, cu 16% in cea de vatamare mijlocie si cu 5% in cea slab poluata.

Volumul de masa lemnoasa pierduta anual a fost de 3758 metri cubi foioase si 639 metri cubi rasinoase.Pe o suprafata de 300 ha padure de fag si gorun,semintisul natural a lipsit,padurea nu se mai poate regenera natural.

Continutul de metale grele masurate in tesuturile vegetale a fost de aproximativ 3 ori mai mare la plumb si de 10 ori la zinc decat limitele maxim admise.

Impactul poluantilor cu solul determina atat efecte directe de acumulare, cat si indirecte, negative, asupra insusirilor fizice,chimice,bologice ale solului.

In prezent,starea mediului tinde sa revina la normal,aparand pe haldele de steril primele specii care se infiripa,fiind reprezentat de plantele anuale.In functie de concentratia metalelor grele si de inclinatia pantei vegetatia are o dezvoltare mai lenta sau mai rapida.

Dupa 10 ani gradul de acoperire a haldelor cu vegetatie ierboasa este in medie de 25-50%.

Aplicarea unor metode biologice cum ar fi plantarea cu afinitate redusa pentru metale grele sau, dimpotriva, cultivarea intensa a speciilor puternic bioacumulatoare pe o perioada mai indelungata in scopul saracirii solului in aceste elemente ar fi o recomandare in scopul reducerii poluarii.

Capitolul 5

PROIECTE DE REABILITARE A ECOSISTEMELOR

DEGRADATE INDUSTRIAL DIN ZONA ZLATNA

Ministerul Mediului și Pădurilor este primul minister care pune în practică, în Romania, proiecte majore de infrastructură de mediu.

Programul este compus din 3 proiecte majore printre care și programul pilot pentru reabilitarea orasului Zlatna.

La ora actuală sunt 12 șantiere ale Primăriei pentru regularizarea Ampoiului și a afluenților, refacerea ecosistemului afectat de poluare, refacerea rețelei de apă a orașului și extinderea ei cu 29 de km, construirea stației ecologice de sortare și transfer al deșeurilor menajere, reabilitarea canalizării și extinderea rețelei de canalizare cu 54 de km în satele ce apartin de Zlatna, modernizarea bazei sportive și construirea a trei ștranduri pentru copii, adulți și sărituri de la trambulină, realizarea aleii-parc peste fosta albie a Ampoiului unde se vor amenaja 4 fântăni arteziene, spații de joacă pentru copii și grădini în stil japonez.

Specialiștii consideră că proiectele care au fost demarate vor face din Zlatna un oraș european. La Zlatna nu numai orașul este modernizat dar și toate satele care aparțin de Zlatna și care vor avea în final rețea de apă, canalizare, gaz și drumuri asfaltate. Zlatna nu mai are aerul poluat și se lucrează intens pentru refacerea ecosistemului pe o suprafață de 1.346 hectare.

Stația de colectare a gunoaielor de la Zlatna este în curs de finalizare. Este cea mai modernă din Romania. Mai mult, Primaria Zlatna a reușit să primească finanțare pentru serviciul de salubritate al orașului. Nu degeaba oficialii de la Uniunea Europeană au considerat acest proiect drept cel mai bun din România.

5.1. ECOLOGIZAREA ȘI ÎNLĂTURAREA EFECTELOR POLUĂRII ÎN ZONA INDUSTRIALĂ DEZAFECTATĂ

În anul 1747 a fost construit primul cuptor de topire a cuprului, care pune bazele industriei prelucrătoare de minereuri neferoare. În anii 1858 – 1961 s-a refăcut și modernizat Uzina veche de cupru, iar ulterior, prin dezvoltări masive a industriei extractive, a fost construită Uzina nouă de cupru.

Întregul complex industrial a funcționat în perioada 1960-2004. În anii 1990 S.C. Ampelum S.A. deținea Uzina nouă și Uzina veche de cupru situate pe aceeași platformă industrială. În jurul anului 1992, când producția și cererea din industria extractivă au scăzut la nivelul întregii țări, Uzina nouă de cupru și-a încetat activitatea, clădirile au fost abandonate, în prezent acestea fiind într-o stare avansată de degradare, unele fiind complet demolate.

Ulterior, după disponibilizări masive ale personalului angajat, în anul 2004, ca urmare a închiderii Exploatării miniere Zlatna, și-a încetat activitatea și Uzina veche de cupru, S.C. Ampelum S.A. intrând în lichidare.

Investiția ,,Ecologizarea și înlăturarea efectelor poluării în zona industrială dezafectată" Zlatna a facut parte dintr-un amplu proiect care are ca scop aducerea la standarde de mediu a spațiului rezultat în urma dezafectării uzinei de prelucrare a materialelor neferoase Zlatna. Deși este la limita intravilanului iar parcul industrial este în întregime în intravilan s-a ales soluția cu benzi pentru a asigura o fluență necesară traficului preconizat prin reabilitarea spațiului industrial.

Terenul se află la altitudini cuprinse între 400 m și 408 m și prezintă denivelări de circa 5% – 7% pe direcția est-vest.

Obiectivele vizate de acest proiect de la Uzina nouă de cupru cu terenul aferent, sunt în prezent în proprietatea Primăriei orașului Zlatna, care a inițiat un proiect de ecologizare și reabilitare a acestui amplasament.

Constatându-se că tehnologia de prelucrare a minereurilor de cupru a fost puternic poluantă și agresivă pentru mediul natural, s-a considerat mult mai avantajos ca obiectele de pe această platformă industrială să fie demolate, iar terenul afectat de metalele grele și de agresivitatea acizilor va fi ecologizat prin excavarea și înlocuirea solului poluat cu umpluturǎ inertă rezultată din materialul neinfestat rezultat în urma demolărilor, acestă umplutură având adâncimea de 1,00 m.

I – Construcții supuse demolării cuprinse în studiul de fezabilitate (fig.20 – fig.30):

Fig.20. Halǎ electroliză – Zlatna 2007-(original)

Fig.21. Halǎ rafinare termică, convertizare, topire – Zlatna 2007-(original)

Fig.22. Casǎ suflante – rafinare – Zlatna 2007-(original)

Fig.23. Camera de amestec Fig.24.Stație de înaltă tensiune

Zlatna 2007-(original) Zlatna2007-(original)

Fig.25. Camera electrică – uscare tr. II – Zlatna 2007-(original)

Fig.26. Turnuri de răcire 3 buc. – Zlatna 2007-(original)

Fig.27. Laborator secție – Zlatna 2007-(original)

Fig.28 Turnuri de răcire apă dedurizată – Zlatna 2007-(original)

Fig.29. Stație de îmbuteliere oxigen – Zlatna 2007-(original)

Fig.30 Halǎ fabricare oxigen – Zlatna 2007-(original)

II – Construcții supuse demolării la cererea beneficiarului, care nu au fost cuprinse în studiul de fezabilitate (fig.31 – fig.34):

Fig.31. Anexa casǎ suflante topire Fig.32. Gazometru – rezervor de oxigen

– Zlatna 2007 (original) – Zlatna 2007- (original)

Fig.33. Cabina basculǎ pod auto 50 T Fig.34. Cabina poartǎ

– Zlatna 2007- (original) – Zlatna 2007- (original)

Totul a fost demolat,cu masini speciale de macinare a betonului,astfel incat in ziua de astazi a ramas doar terasamentul si un spatiu enorm pentru constructiile viitoare.

Pentru realizarea proiectului s-au propus urmǎtoarele obiective care vor avea mai multe etape:

Obiectivul 1- Lucrări de demolare și dezafectare:

– terasamente;

– demolare betoane (fig.35);

Fig.35. Betoane rǎmase în urma demolǎrii unei clǎdiri din fosta uzinǎ

– Zlatna 2007- (original)

– schele, eșafodaje, macarale;

– demolări – arhitectură.

Obiectivul 2 – Lucrări de ecologizare:

excavarea, strângerea în grămezi, încărcarea și transportul zgurii existente în amplasament la iazul de decantare nr. 4 (fig.36);

Fig.36. Excavatoare în lucru.Excavarea materialului și depozitarea în grǎmezi

– Zlatna 2008- (original)

inertizarea materialelor periculoase (concentratul existent în depozitul de concentrat și betonul alterat/oxidat de culoare verzuie);

excavarea, strângerea în grămezi a pământului contaminat de pe suprafața

aferentă lucrării și transportul lui la iazul de decantare nr. 4 (fig.37 și fig.38);

Fig.37. Excavatoare în zona cu determinǎri de metale grele în sol

– Zlatna 2008- (original)

Fig.38. Excavatoare în zona cu determinǎri de metale grele în sol

– Zlatna 2008- (original)

realizarea de umpluturi din balastul rezultat din regularizarea râului Ampoi și a afluenților acestuia;

realizarea unei benzi vegetale de cca. 5 m lățime și 0,20 m grosime în lungul drumului național DN 74, la limita proprietății și înierbarea ei.

Excavarea pământului contaminat se va executa pe toată suprafața zonei industriale conform planului de situație. Adâncimea săpăturii este de cca. 1,0 m în jurul halei de electroliză, halei de convertizare și a depozitului de concentrat pe o bandă de cca. 10 m lățime și în rest de cca. 0,5 m. Pe tot parcursul lucrǎrilor, aici va fi mǎsurat nivelul metalelor grele. Dacǎ existǎ contaminǎri, tot ce este în zona respectivǎ se sfǎrâmǎ pânǎ la nivel de nisip, se amestecǎ cu silicat de calciu și ciment, se lasǎ sǎ se întǎreascǎ apoi se sparg în cuburi de dimensiuni mici și se transportǎ în autovehicule acoperite cu prelate, se depoziteazǎ într-un loc special desemnat. Se pune un strat de sol fertil și se planteazǎ copaci sau iarbǎ (fig.39).

Fig.39. Încǎrcarea materialului contaminat în mașina de mǎcinat și mǎrunțirea lui

– Zlatna 2008- (original)

Refacerea zonei de săpătură se va face prin umplere și compactare cu balastul rezultat din râul Ampoi și a afluenților acestuia. Terenul, după realizarea lucrărilor de ecologizare trebuie să aibă o planeitate generală, fără diferențe de nivel mai mari de 10% (fig.40).

Fig.40 Noua imagine a terenului dupǎ realizarea obiectivelor – Zlatna 2008- (original)

Obiectivul 3 – Lucrări de refacere și căi de acces:

– drum și platformă în incinta dezafectată – terasamente;

– drum la iaz de decantare – terasamente;

– drum în incinta dezafectată – suprastructură;

– drum acces iaz de decantare – suprastructură;

– amenajare acces auto în DN 74;

– lucrări de scurgere și evacuare – rigole prefabricate;

– împrejmuire și porți.

Obiectivul 4 – Drumul de acces din DN 74 la parcul industrial Zlatna:

– pod;

– zid de sprijin;

– prelungire podeț.

Este amplasat în județul Alba în apropierea localității Zlatna la circa 150 m de podul peste răul Valea Rudelor în direcția de mers spre Alba Iulia.

Obiectivul 5 – Amenajare acces auto în DN 74:

– aducerea structurii rutiere la parametrii tehnici corespunzători unui trafic greu (circulație TIR-uri);

– realizarea unui profil transversal care să permită circulația a două TIR-uri din sens contrar în condiții de siguranță;

– asigurarea scurgerii apelor pluviale și de descǎrcare pe trasee naturale inițiale;

– asigurarea circulației și accesului în drumul național DN 74.

Obiectivul 6 – Reabilitarea pavilionul administrativ:

Are ca destinație finală birouri administrative în vederea deservirii activităților ce se vor desfășura în parcul industrial.

Alimentarea cu apă potabilă a parcului se va face din rețeaua orașului. Evacuarea apelor uzate menajere din pavilionul administrativ.

Categoria de importanță a construcției, conform Legii Nr. 10/95, H.G.R. Nr.766/97 este C (normală).

Elaboratorul proiectului: S.C. ROMAIR CONSULTING S.R.L. – proiectant general, S.C. TCS GRUP SERVICES S.R.L. – proiectant de specialitate.

De menționat este faptul că, pe perioda construcției, vor fi create locuri de muncă temporare de către firma care va fi câștigǎtorul licitației pentru lucrări. Investițiile ce vor urma să fie realizate de către beneficiarii parcului industrial, vor fi adevăratele creatoare de locuri de muncă și de surse de venituri pentru bugetul local.

În momentul de fațǎ proiectul este realizat în proporție de 95%, termenul de finalizare fiind decalat cu câteva luni. Activitǎțile care mai trebuie realizate sunt: drumurile de incintǎ și racordul la drumul național (fig.41 și fig.42).

Fig.41. Terenul noului parc industrial – Zlatna 2008- (original)

Fig.42. Imagine de amsamblu a terenului ecologizat – Zlatna 2008- (original)

Totul a fost demolat,cu masini speciale de macinare a betonului,astfel incat in ziua de astazi a ramas doar terasamentul si un spatiu pentru noul parc industrial.

5.2. REABILITAREA ECOSISTEMULUI ÎN ZONELE GRAV AFECTATE DE POLUARE

Obiectivul lucrărilor de investiții îl constituie « Reabilitarea ecosistemului în zonele grav afectate de poluare – Zlatna », județul Alba, în urma influenței negative asupra mediului de tip antropic prin fenomenul de poluare accentuată și de lungă durată. Acest fenomen a fost determinat de emisiile de gaze (dioxid de sulf), care au avut o influență negativă asupra solului, vegetației ierboase și lemnoase, fapt care a dus la declanșarea proceselor de eroziune de suprafață și adâncime. Factorii limitativi sunt reprezentați de eroziunea de suprafață, eroziunea în adâncime, alunecările de teren, excesul de umiditate, aciditatea terenurilor etc., ce reduc potențialul productiv al terenurilor din zonǎ.

Investiția este necesară pentru reabilitarea ecosistemului din zona Zlatna având în vedere existența unor degradări complexe constând din eroziunea de suprafață foarte puternică – excesivă, depozite de aluviuni torențiale, alunecări active și semistabilizate, dar cu potențial de reactivare, exces de umiditate care constituie factorul declarator al alunecărilor, precum și a unor terenuri agricole care și-au pierdut total sau parțial fertilitatea.

Oportunitatea investiției prin lucrările de reabilitare propuse se justifică pe deplin prin aria de răspândire și intensitatea de manifestare a proceselor geomorfologice dinamice specifice zonei. În același timp vor fi contracarate în parte efectele nocive produse de S.C. Combinatul Chimic Ampelum S.A. Zlatna – poluatorul numărul unu din zonă – funcționarea distructivă a acestuia desfășurându-se pe o perioadă de cca. 25-30 ani, actualmente activitatea acestuia fiind oprită.

Obiectul de studiu al lucrării este delimitarea, descrierea, caracterizarea solu-rilor și proceselor de degradare ce se manifestă pe teritoriul luat în studiu, precum și starea de calitate momentană a lor.

Suprafața totală a acestuia este de 623,42 ha și cuprinde versanți din dreapta și din stânga râului Ampoi, în dreptul orașului Zlatna.

Cauza degradării solurilor din această zonă este poluarea, în urma căreia vegetația ierboasă și lemnoasă a avut de suferit sau chiar a dispărut complet, fapt care a dus la declanșarea proceselor de eroziune și alunecări.

Proiectul propune realizarea obiectivelor:

Obiectivul I. Amenajarea complexǎ a versanților – mal stâng

A. Drumuri de exploatare agricolǎ reamenajate

În scopul asigurǎrii accesului utilajelor și a mijloacelor de transport necesare lucrǎrilor prevǎzute în documentație, precum și a celor necesare exploatǎrii ulterioare a suprafeței amenajate se impune reamenajarea a douǎ drumuri existente și amenajarea și consolidarea altor trei pe o lungime totalǎ de 4.900 m, din care 2.100 m consolidǎri.

La stabilirea tronsoanelor de drumuri reamenajate s-a avut în vedere facilitarea legǎturilor cu celelalte drumuri care fac parte din planul de amenajare actual și de perspectivǎ al localitǎții Zlatna.

Execuția lucrǎrilor de terasamente se face cu buldozerul pe șenile în proporție de 95% și constǎ din distrugerea șleaurilor și denivelǎrilor existente, aducerea platformei drumurilor la dimensiunile stabilite și asigurarea orizontalitǎții acesteia.

Consolidarea se va realiza prin așternerea cu buldozerul a unui strat de balast în grosime de 10 cm pe lǎțimea de 3,5 m a drumului și cilindrarea acestuia, apoi prin așternerea unui strat de piatrǎ spartǎ de 10 cm și cilindrarea acestuia.

B. Canale marginale la drumuri

C. Podețe tubulare

La intersecția drumurilor antierozionale de exploatare cu rețeaua de debușee și canale s-au prevǎzut podețe tubulare care sǎ asigure tranzitarea fǎrǎ probleme a volumelor de apa în exces cǎtre emisarii naturali. Sunt necesare 10 podețe tubulare.

D. Camere de liniștire la podețe

În zonele amonte ale podețelor s-au prevǎzut camere de liniștire (9 buc.) în scopul micșorǎrii vitezei apei și decantǎrii materialului solid înainte de trecerea apei prin podețul tubular.

E. Debușee reprofilate

Pentru colectarea și evacuarea controlatǎ a scurgerilor de pe versanți au fost prevǎzute debușee înierbate cu o lungime totalǎ de 4.120 m, cu un volum de terasamente de 16.317 m.

Debușeele se vor consolida pe toatǎ lungimea prin înnierbare.

F. Cǎderi din zidǎrie de piatrǎ

Pentru reducerea pantei debușeelor, sǎ se asigure viteza de neeroziune, s-au prevǎzut 182 cǎderi din zidǎrie de piatra.

G. Canale de intercepție

În scopul interceptǎrii și evacuǎrii dirijate a scurgerilor de pe versanți și în mod special de pe zonele unde în condițiile actuale se concentrau scurgerile superficiale cǎtre formațiunile de eroziune în adâncime, precum și în zonele cu exces de umiditate provenit din precipitații, s-au prevǎzut canale de intercepție cu descǎrcare în rețeaua de debușee înierbate.

Canalele de intercepție se vor consolida prin înierbare.

H. Drenuri absorbante, drenuri colectoare, cǎmine de vizitǎ și captǎri izvoare

Pentru înterceptarea și eliminarea excesului de umiditate cauzat de apariția la zi a unor izvoare de coastǎ, care sunt permanente sau sezoniere, s-au prevǎzut urmǎtoarele lucrǎri:

– captǎri de izvoare – 5 buc.;

– drenuri absorbante din tuburi PVC ;

– drenuri colectoare din PVC ;

– guri de dren – 3 buc.

I. Uniformizǎri în planuri continui, reînsǎmânțǎri, fertilizǎri și amendamente

Pe suprafețe grav afectate de eroziune de suprafațǎ, alunecǎri de teren și forme incipiente de eroziune în adâncime (șiroiri și ogașe), s-a prevǎzut execuția unei uniformizǎri în planuri continui pentru a crea condiții optime de refacere a covorului vegetal (fânețe) sau pentru înființarea de plantații sub forma unor perdele de protecție. Suprafața totalǎ pe care se propune realizarea acestor lucrǎri este de 110,4 ha, pentru care volumul de terasamente care se va mobiliza este de 86.600 m (fig.43 ).

Fig.43. Reabilitarea ecosistemelor degradate industrial din zona Zlatna

– etapa: uniformizare 2008- (original)

Cu aceastǎ ocazie, se vor reda în circuitul agricol și zonele neproductive cu forme incipiente de manifestare a eroziunii în adâncime.

Pentru refacerea covorului vegetal de pe suprafațele cu fânețe care se vor nivela în planuri continui pe 110,4 ha, se propune reînsǎmânțarea acestora cu specii de graminee și leguminoase perene cu o valoare furajerǎ bunǎ, corespunzǎtoare zonei și care sǎ asigure o bunǎ protecție antierozionalǎ a terenului (fig.44).

De asemenea, pentru creșterea potențialului productiv al solurilor de pe zonele unde s-au efectuat lucrǎrile de uniformizare și creerea rezervelor corespunzǎtoare de elemente nutritive în sol, s-a prevǎzut fertilizarea și amendarea acestora (fig.45).

Fertilizarea se va realiza cu azot (N – 140 kg/ha), fosfor (P – 60 kg/ha) și potasiu (K – 60 kg/ha).

De asemenea, pe suprafața mobilizatǎ se vor aplica și amendamente cu CaCO2 în doza de 4,2 t/ha

Fig.44. Suprafețe degradate industrial și reabilitate prin însǎmânțare cu ierburi perene

– Zlatna 2008- (original)

Fig.45. Suprafațǎ degradatǎ industrial și reabilitatǎ prin aplicarea amendamentelor

– Zlatna 2008- (original)

J. Supraînsǎmânțǎri, fertilizǎri și amendamente

Pe suprafața de 64,0 ha, ocupatǎ în prezent cu fânețe slab productive, situate pe versanții limitrofi zonelor de intravilan, se vor executa lucrǎri de supraînsǎmânțǎri pentru ameliorarea covorului vegetal în scopul reducerii riscului declanșǎrii eroziunii de suprafațǎ și adâncime (fig.46).

Fig.46. Suprafațǎ degradatǎ industrial și reabilitatǎ prin fertilizare, amendare și supraînsǎmânțǎri – Zlatna 2008- (original)

Pentru îmbunǎtǎțirea conținutului de elemente nutritive necesare dezvoltǎrii covorului vegetal se vor aplica fertilizǎri și amendǎri în doze identice ca la puntul I.

K. Plantații silvice de protecție

Pe arealele afectate de intense procese de pantǎ situate, în special, pe versanții limitrofi zonelor de intravilan, reprezentate prin alunecǎri sau eroziune de adâncime s-au prevǎzut plantații silvice în suprafața de 39,75 ha, sub forma unor perdele de protecție pentru stabilizarea terenurilor și stoparea fenomenelor grave de degradare ale terenului care se manifestǎ în prezent.

Dupǎ plantarea puieților se va proceda la însǎmânțarea suprafețelor respective cu specii de ierburi recomandate pentru aceastǎ zonǎ, conform studiului pedologic, pentru realizarea unui covor vegetal care sǎ protejeze solul pânǎ la instalarea plantației de protecție propriu-zise.

De asemenea, pentru ameliorarea solurilor de pe aceste areale se vor aplica îngrǎșǎminte chimice și amendamente în doze identice ca la punctul I.

L. Gǎrdulețe de susținere

Pe versanții cu pante mari afectați de fenomene grave de eroziune de suprafațǎ, șiroiri și ogașe, pe care s-a propus înființarea unor plantații de protecție, se vor executa gǎrdulețe pentru susținerea rândurilor de puieți.

Gǎrdulețele de susținere vor fi dispuse în kingcons la o distanțǎ de 4 m între rânduri, iar în partea amonte se va împrǎștia manual un strat de 15 cm de pǎmânt fertil. Lungimea totalǎ a acestor gǎrdulețe este de 62.161 m.(fig.47)

Fig.47. Gardulete de sustinere-Zlatna 2009- (original)

Suprafața pe care se propune realizarea acestor gǎrdulețe este de 37,95 ha.

Execuția gǎrdulețelor este bine sǎ se facǎ primǎvara sau toamna, folosindu-se materialul în stare verde, care poate intra în vegetație, asigurând stabilitatea lucrǎrii.

M. Traverse din zidǎrie uscatǎ de piatrǎ la drumuri consolidate

La drumurile consolidate ce au pantǎ longitudinalǎ mai mare de 10% s-au prevǎzut un numǎr de 48 de traverse din zidǎrie de piatrǎ uscatǎ în gabioane cu înǎlțimea de 1 m, pentru a se preveni deteriorarea stratului consolidat al drumurilor în urma precipitațiilor.

Obiectivul II. Lucrǎri pentru amenajarea formațiunilor torențiale – mal stâng extravilan

A. Traverse, praguri și baraje din zidǎrie de piatrǎ pe ravene și vǎi

Versanții care mǎrginesc orașul Zlatna sunt brǎzdați de formațiuni torențiale, vǎi și pârǎuri care au ca emisar pârǎul Ampoi. Caracterul torențial al acestor formațiuni torențiale, vǎi și pârǎuri s-a accentuat treptat pe mǎsura degradǎrii terenurilor limitrofe localitǎții, ca urmare a poluǎrii excesive cu bioxid de sulf.

Pentru a preîntâmpina dezvoltarea în continuare a procesului de eroziune în adâncime de pe ravenele, vǎile și pâraiele existente în zonǎ, s-a prevǎzut executarea unor lucrǎri hidrotehnice transversale, constând din traverse, praguri și baraje din zidǎrie de piatrǎ.

Amplasamentul exact al acestor lucrǎri se va definitiva în urma analizei evoluției degradǎrilor de pe formațiunile torențiale la data predǎrii amplasamentului cǎtre executant.

B. Canale de evacuare pe ravene

Canalele de evacuare s-au prevǎzut a se executa pe sectorul aval al formațiunilor torențiale pentru a asigura descǎrcarea în condiții de siguranțǎ a volumelor de apǎ cǎtre emisarii naturali.

C. Plantații silvice de protecție pe ravene și vǎi

Pentru a stabiliza malurile ravenelor acolo unde au fost fǎcute defrișǎri sau sunt afectate de prǎbușiri și de alunecǎri de teren, s-a prevǎzut plantarea acestora cu puieți de salcâm sau pin conform studiului pedologic pe o suprafațǎ de 3,05 ha.

Obiectivul III. Lucrǎri pentru amenajarea formațiunilor torențiale – mal stâng intravilan

Amenajare ravene intravilan Valea lui Paul (fig.48);

Fig.48. Amenajarea ravenei din Valea lui Paul prin lucrǎri de betonare – Zlatna

2009- (original)

Amenajare ravene intravilan Valea lui Lal;

Amenajare ravene intavilan Valea Rudelor.

Obiectivul IV. Subtraversǎri și canale de evacuare ravene – mal stâng

Subtraversare;

Canal marginal (șanț)

Obiectivul V. Drum tehnologic la turnul de dispersie

Drum tehnologic.

Obiectivul VI. Reprofilare canal colector

Reprofilare canal colector.

Obiectivul VII. Amenajarea complexǎ a versanților – mal drept

A. Drenuri absorbante, drenuri colectoare și captǎri izvoare

B. Uniformizǎri, reînsǎmânțǎri, fertilizǎri și amendamente

Pe suprafețe grav afectate de eroziunea de suprafațǎ, alunecǎri de teren și forme incipiente de eroziune în adâncime (șiroiri și ogașe), s-a prevǎzut execuția unei uniformizǎri în planuri continui pentru a crea condiții optime de refacere a covorului vegetal (fânețe) sau pentru înființarea de plantații sub forma unor perdele de protecție. Suprafața totalǎ pe care se propune realizarea acestor lucrǎri este de 52,25 ha, pentru care volumul de terasamente care se va mobiliza este de 41.525 m.

Cu aceastǎ ocazie, se vor reda în circuitul agricol și zonele neproductive cu forme incipiente de manifestare a eroziunii în adâncime.

Pentru refacerea covorului vegetal de pe suprafețele cu fânețe care se vor nivela în planuri continui de 52,25 ha, se propune reînsǎmânțarea acestora cu specii de graminee și leguminoase perene cu o valoare furajerǎ bunǎ, corespunzǎtoare zonei și care sǎ asigure o bunǎ protecție antierozionalǎ a terenului.

De asemenea, pentru creșterea potențialului productiv al solurilor de pe zonele unde s-au efectuat lucrǎrile de uniformizare și crearea rezervelor corespunzǎtoare de elemente nutritive în sol, s-a prevǎzut fertilizarea și amendarea acestora.

Fertilizarea se va realiza cu azot (N – 140 kg/ha), fosfor (P – 60 kg/ha) și potasiu (K – 60 kg/ha).

De asemenea, pe suprafața mobilizatǎ se vor aplica și amendamente cu CaCO2 în doza de 4,0 t/ha.

Conform precizǎrilor fǎcute ulterior de cǎtre elaboratorul Studiului pedologic, dozele de îngrǎșǎminte menționate se vor aplica anual, iar la amendamente intervalul de revenire este de 5-7 ani.

C. Supraînsǎmânțǎri, fertilizǎri și amendamente

Pe suprafața de 85,0 ha, cu fânețe existente slab productive, situate pe versanții limitrofi zonelor de intravilan, se vor executa lucrǎri de supraînsǎmânțǎri pentru ameliorarea covorului vegetal în scopul reducerii riscului declanșǎrii eroziunii de suprafațǎ și adâncime.

Pentru îmbunǎtǎțirea conținutului de elemente nutritive necesare dezvoltǎrii covorului vegetal s-au aplicat fertilizǎri și amendǎri în doze identice ca la punctul B.

D. Plantații silvice de protecție pe versanți

Pe arealele afectate de intense procese de pantǎ situate, în special, pe versanții limitrofi zonelor de intravilan, reprezentate prin alunecǎri sau eroziune de adâncime s-au prevǎzut plantații silvice sub forma unor perdele de protecție pe o suprafațǎ de 44 ha, pentru stabilizarea terenurilor și stoparea fenomenelor grav de degradare ale terenului care se manifestǎ în prezent.

De asemenea, pentru ameliorarea însușirilor solurilor de pe aceste areale se vor aplica îngrǎșǎminte chimice și amendamente în doze identice ca la punctul B.

E. Gǎrdulețe de susținere

Gǎrdulețele de susținere vor fi dispuse în kingcons la o distanțǎ de 4 m între rânduri. Lungimea totalǎ a acestor gǎrdulețe este de 21.522 m.

Suprafața pe care se propune realizarea acestor gǎrdulețe este de 12,75 ha.

Execuția gǎrdulețelor este bine sǎ se facǎ primǎvara sau toamna, folosindu-se materialul în stare verde, care poate intra în vegetație, asigurând stabilitatea lucrǎrii.

Obiectivul VIII. Lucrǎri pentru amenajarea formațiunilor torențiale – mal drept extravilan

A. Traverse, praguri și baraje din zidǎrie de piatrǎ pe ravene și vǎi

Versanții care mǎrginesc orașul Zlatna sunt brǎzdați de formațiuni torențiale, vǎi și pârǎuri care au ca emisar principal pârǎul Ampoi. Caracterul torențial al acestor formațiuni torențiale, vǎi și pârǎuri s-a accentuat treptat pe mǎsura degradǎrii terenurilor limitrofe localitǎții, ca urmare a poluǎrii excesive cu bioxid de sulf.

Lucrǎrile hidrotehnice transversale prevǎzute a se executa pe formațiunile de eroziune în adâncime menționate asigurǎ consolidarea malurilor și talvegurilor și stopeazǎ înaintarea în lungime și adâncime a acestora. De asemenea, contribuie la reducerea efluenței aluvionare ca urmare reducerii vitezelor scurgerilor concentrate și reținerea aluviunilor solide care colmateazǎ terenurile din aval.

B. Canale de evacuare pe ravene

Canalele de evacuare s-au prevǎzut a se executa pe sectorul aval al formațiunilor torențiale pentru a asigura descǎrcarea în condiții de siguranțǎ a volumelor de apa cǎtre emisar – pârǎul Ampoi.

C. Cleionaje duble pe ravene

Cleionajele duble sunt lucrǎri transversale care se aplicǎ pe sectoarele superioare ale formațiunilor torențiale cu secțiuni înguste, cu debite reduse și transport de aluviuni de mici dimensiuni, dar în cantitǎți mari, pentru colmatarea rapidǎ a lucrǎrilor cu condiții favorabile de instalare a vegetației lemnoase, care dupǎ 4-7 ani de la realizarea lucrǎrilor sǎ poatǎ prelua sarcinile acestora.

D. Plantații silvice de protecție pe ravene și vǎi

Pentru a stabiliza malurile ravenelor acolo unde au fost fǎcute defrișǎri sau sunt afectate de prǎbușiri și de alunecǎri de teren, pe o suprafațǎ de teren de 11,25 ha, s-a prevǎzut plantarea acestora cu puieți de salcâm sau pin conform studiului pedologic.

Obiectivul IX. Lucrǎri pentru amenajarea formațiunilor torențiale mal drept intravilan

Amenajare ravene intravilan.

Obiectivul X. Subtraversǎri și canale de evacuare ravene mal drept

Subtraversǎri;

Canal margine (șanț)/ șosea centurǎ.

Obiectivul XI. Consolidare versant cu zid de sprijin

Consolidare versant cu zid de sprijin (fig.49).

Fig.49. Consolidare versant cu zid de sprijin a malului drept extravilan – Zlatna

2008- (original)

5.3. REABILITAREA SISTEMULUI DE SALUBRIZARE A ORAȘULUI ZLATNA ȘI DE CONSTRUIRE A STAȚIEI DE TRANSFER – DEȘEURI MENAJERE

Proiectul este finalizat, și va fi deschis dupǎ realizarea verificǎrilor tehnologice de funcționare.

În stația de transfer deșeuri menajere de la Valea Micǎ – Zlatna vor fi procesate deșeurile colectate din orașul Zlatna, localitǎțile adiacente și orașul Abrud.

Deșeurile vor fi colectate selectiv în pubele pe culori.

Deșeurile colectate vor fi sortate pe categorii și cele reciclabile vor fi valorificate, fracțiunea organicǎ va fi presatǎ și transportatǎ la depozitul ecologic de la Sebeș .

5.4. AMENAJAREA RÂULUI AMPOI ȘI A AFLUENȚILOR SĂI, ÎN ZONA ORAȘULUI ZLATNA

Lucrǎri executate: regularizarea pe toate tronsoanele de râuri și vǎi.

Sunt în execuție 5 poduri de trecere a râului Ampoi.

5.5. REABILITAREA FOSTEI ALBII A RÂULUI AMPOI

Rețea distribuție apă potabilă .

Sa amenajat alee pietonală și zonă de agrement prin amenajarea a 4 fântâni arteziene, spații de joacă pentru copii și grădini în stil japonez,

amenajare clădire de monitorizare a mediului și luciu de apă.

Proiectul s-a finalizat în 2009.

5.6. REABILITAREA ȘI EXTINDEREA REȚELEI DE CANALIZARE A ORAȘULUI ZLATNA ȘI EXTINDEREA REȚELEI DE APĂ POTABILĂ PE TERITORIUL ADMINISTRATIV AL ORAȘULUI ZLATNA

Se vor realiza 4 km de conducte de canalizare în orașul Zlatna.

Se va extinde canalizarea cu 52 km în localitǎțile adiacente.

CONCLUZII

Zlatna a fost una dintre „petele fierbinți” ale țarii , privind poluarea industrialǎ (minerit, metalurgie, chimie) asociatǎ cu impactul acestor activitǎți industriale asupra sǎnǎtǎții comunitǎții.

Aceastǎ poluare s-a produs datoritǎ funcționǎrii pânǎ în anul 2004 a douǎ întreprinderi cu impact negativ asupra mediului: Exploatarea Minierǎ Zlatna și S.C. Ampelum S.A.

Poluarea chimică, datorată S.C. Ampelum S.A. s-a întins pe o suprafață de cca. 50.000 ha, efectele poluǎrii ajungând la aproximativ 10 km în amonte și 20 km în aval.

Nivelul de poluare a atmosferei, era de natură complexă cuprinzând gaze (SO2, CO2, CO, NO), aerosoli cu concentrații ridicate în metale grele, ploi acide. Toți acești poluanți au avut efecte sinergice, cu tendința de concentrare și acumulare în toate componentele de mediu.

Efectele principale produse prin poluarea chimică a râului, au fost următoarele: – dezoxigenarea și intoxicarea apei;

– creșterea durității și salinității;

– modificarea pH – ului;

– distrugerea biocenozei, vătămarea peștilor;

– degradarea peisajului, etc.

Degradarea solurilor în zona Zlatna este complexă, fiind afectată și distrusă în primul rând materia organică, creandu-se condiții pentru eroziune și alunecǎri de teren.

Un efect major al poluării continue a solului se manifestă și prin eroziunea solurilor, dispariția vegetației și apariția în timp a torenților, ogașelor și ravenelor.

Plantarea cu afinitate redusa pentru metale grele sau, dimpotriva, cultivarea intensa a speciilor puternic bioacumulatoare pe o perioada mai indelungata in scopul saracirii solului in aceste elemente ar fi o recomandare in scopul reducerii poluarii.

Gradul de acoperire a haldelor si a solului cu vegetatie ierboasa este in medie de 25-50%.

Primăria Zlatna a reușit să facă cinci proiecte care au fost finanțate cu 53 de milioane de euro de Banca Mondială și Uniunea Europeană.

Proiectele de reabilitare a zonei Zlatna sunt urmǎtoarele:

1. REABILITAREA SISTEMULUI DE SALUBRIZARE A ORAȘULUI ZLATNA ȘI DE CONSTRUIRE A STAȚIEI DE TRANSFER – DEȘEURI MENAJERE;

2. ECOLOGIZAREA ȘI ÎNLĂTURAREA EFECTELOR POLUĂRII ÎN ZONA INDUSTRIALĂ DEZAFECTATĂ;

3. REABILITAREA ECOSISTEMULUI ÎN ZONELE GRAV AFECTATE DE POLUARE;

4. AMENAJAREA RÂULUI AMPOI ȘI A AFLUENȚILOR SĂI, ÎN ZONA ORAȘULUI ZLATNA;

REABILITAREA FOSTEI ALBII A RÂULUI AMPOI;

BIBLIOGRAFIE

Bazac, Gh. și Cadea, I., 1992. Studiul privind clima zonei forestiere poluatǎ de S.C. Ampelum S.A. Zlatna. Editura Ceres, București.

Bǎlǎuțǎ, L., 1972. Unele aspecte ale poluǎrii aerului în centrul industrial Zlatna și vegetațtia forestierǎ. Revista pǎdurilor, nr. 11.

Botnariuc, N. și Vlǎdineanu, A., 1982. Ecologie. Editua Didacticǎ și Pedagogicǎ, București.

Butiu, I. și colaboratorii, 1970. Impurificarea atmosfericǎ a centrului industrial Zlatna prin bioxid de sulf și oxid de azot. Studiu efectuat de Institutul de igienǎ, Timișoara.

Ciplea, L., Ciplea, Al. 1978. Poluarea mediului ambiant. Editura Tehnicǎ, București.

Clepan, D., 1999. Poluarea mediului. Editura Altip, Alba-Iulia.

Ionescu, A., Godeanu, S., Barabaș, N., 1994. Ecologie și protecțtia mediului. Federația Ecologicǎ din România, Constanța.

Lǎpușan, A. și Lǎpușan Aurelia, 1970. Aplicarea amendamentelor calcaroase pe pajiștele naturale situate pe soluri podzolice din nord-vestul Transilvaniei. Probleme agricole.

Manea, Gh., 1990. Necesitatea elaborii unei strategii de protecție a mediului înconjurator în România. Studii și Cercetǎri Economice, nr. 8, INCE, București.

Pașca G. si Ionescu A., 1992. Aspecte Globale ale poluǎrii atmosferice, relație biunivocǎ cu igiena muncii și protecția mediului. Editura Ceres, București.

Rǎuțǎ, C. și Cârstea, S., 1979. Poluarea și protecția mediului înconjurǎtor. Editura Științificǎ și Enciclopedicǎ, București.

Rǎuțǎ, C. și Cârstea, S., 1983. Prevenirea și combaterea poluǎrii solului. Editura Ceres, București.

Rojanschi, V., Negulescu, C., 1993. Evaluarea impactului ecologic. ICIM București.

Rusu, M., Guș, P. și colaboratorii, 1992. Situația agrochimicǎ a solurilor agricole din zona poluatǎ, Zlatna. O.S.P.A., Alba-Iulia.

*** Proiect: „Ecologizarea și înlǎturarea efectelor poluǎrii în zona industrialǎ dezafectatǎ – Zlatna, județul Alba”, I.S.P.E. SA București, 2006.

*** Studiu hidrologic privind: „Reabilitarea ecosistemului în zonele grav afectate de poluare, Zlatna”, întocmit de ing. Manta Tanislav, 2006.

*** http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/323-milioane-de-Euro-pentru-proiecte-de-infrastructura-de-mediu.html, ultima actualizare 12 iulie 2008.

*** http://www.primaria-zlatna.ro/