Reabilitarea Ecologica din Orasul Zlatna

BIBLIOGRAFIE

Bazac, Gh. și Cadea, I., 1992. Studiul privind clima zonei forestiere poluatǎ de S.C. Ampelum S.A. Zlatna. [NUME_REDACTAT], București.

Bǎlǎuțǎ, L., 1972. Unele aspecte ale poluǎrii aerului în centrul industrial Zlatna și vegetațtia forestierǎ. Revista pǎdurilor, nr. 11.

Botnariuc, N. și Vlǎdineanu, A., 1982. Ecologie. Editua Didacticǎ și Pedagogicǎ, București.

Butiu, I. și colaboratorii, 1970. Impurificarea atmosfericǎ a centrului industrial Zlatna prin bioxid de sulf și oxid de azot. Studiu efectuat de Institutul de igienǎ, Timișoara.

Ciplea, L., Ciplea, Al. 1978. Poluarea mediului ambiant. Editura Tehnicǎ, București.

Clepan, D., 1999. Poluarea mediului. [NUME_REDACTAT], Alba-Iulia.

Ionescu, A., Godeanu, S., Barabaș, N., 1994. Ecologie și protecțtia mediului. Federația Ecologicǎ din România, Constanța.

Lǎpușan, A. și Lǎpușan Aurelia, 1970. Aplicarea amendamentelor calcaroase pe pajiștele naturale situate pe soluri podzolice din nord-vestul Transilvaniei. Probleme agricole.

Manea, Gh., 1990. Necesitatea elaborii unei strategii de protecție a mediului înconjurator în România. Studii și Cercetǎri Economice, nr. 8, INCE, București.

Pașca G. si Ionescu A., 1992. [NUME_REDACTAT] ale poluǎrii atmosferice, relație biunivocǎ cu igiena muncii și protecția mediului. [NUME_REDACTAT], București.

Rǎuțǎ, C. și Cârstea, S., 1979. Poluarea și protecția mediului înconjurǎtor. Editura Științificǎ și Enciclopedicǎ, București.

Rǎuțǎ, C. și Cârstea, S., 1983. Prevenirea și combaterea poluǎrii solului. [NUME_REDACTAT], București.

[NUME_REDACTAT], Note de Curs,Masurarea fenomenelor in cercetarile de marketing, [NUME_REDACTAT] 2014.

Rusu, M., Guș, P. și colaboratorii, 1992. Situația agrochimicǎ a solurilor agricole din zona poluatǎ, Zlatna. O.S.P.A., Alba-Iulia.

*** Proiect: „Ecologizarea și înlǎturarea efectelor poluǎrii în zona industrialǎ dezafectatǎ – Zlatna, județul Alba”, I.S.P.E. SA București, 2006.

*** Studiu hidrologic privind: „Reabilitarea ecosistemului în zonele grav afectate de poluare, Zlatna”, întocmit de ing. [NUME_REDACTAT], 2006.

*** http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/323-milioane-de-Euro-pentru-proiecte-de-infrastructura-de-mediu.html, ultima actualizare 12 iulie 2008.

*** http://www.primaria-zlatna.ro/ ***https://ruxandracristea.wikispaces.com/file/view/Cum_concepem_+un_SONDAJ+DE+OPINIE.doc

CUPRINS

INTRODUCERE

Capitolul 1

DESCRIEREA CADRULUI NATURAL AL ZONEI ZLATNA.

1.1. AȘEZARE GEOGRAFICĂ

1.2. SCURT ISTORIC

1.3. GEOMORFOLOGIA ZONEI

1.4. CLIMA

1.5. HIDROLOGIE

1.6. SOLUL

1.7. FLORA

Capitolul 2

PRINCIPALII POLUANȚI ȘI EFECTELE LOR ASUPRA

ECOSISTEMELOR DIN ZONA ZLATNA

2.1. PRINCIPALELE CATEGORII DE SUBSTANȚE POLUANTE

2.2. POLUAREA AERULUI

2.3. POLUAREA APEI

2.4. POLUAREA SOLULUI

Capitolul 3

PROIECTE DE REABILITARE A ECOSISTEMELOR DEGRADATE INDUSTRIAL DIN ZONA ZLATNA

3.1. ECOLOGIZAREA SI INLATURAREA EFECTELOR

POLUARII IN ZONA INDUSTRIALA DEZAFECTATA

3.2. REABILITAREA ECOSISTEMULUI IN ZONELE GRAF AFECTATE DE POLUARE

3.3. REABILITAREA SISTEMULUI DE SALUBRIZARE A ORAȘULUI ZLATNA ȘI CONSTRUIREA STAȚIEI DE TRANSFER A DEȘEURILOR MENAJERE

3.4. AMENAJAREA RÂULUI AMPOI ȘI A AFLUENȚILOR SĂI,

ÎN ZONA ORAȘULUI ZLATNA

3.5. REABILITAREA FOSTEI ALBII A RÂULUI AMPOI

3.6. REABILITAREA ȘI EXTINDEREA REȚELEI DE CANALIZARE A ORAȘULUI ZLATNA ȘI EXTINDEREA REȚELEI DE APĂ POTABILĂ PE TERITORIUL ADMINISTRATIV AL ORAȘULUI ZLATNA

Capitolul 4

NIVEL DE INFORMARE ȘI OPINII ALE CETATENILOR CU PRIVIRE LA REABILITAREA ECOLOGICA DIN ORASUL ZLATNA

4.1. SONDAJUL SI PROIECTAREA CHESTIONARULUI

4.2. DESIGNUL CERCETARII

4.3. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR

CONCLUZII

ANEXA 1

[NUME_REDACTAT] ecologică din orașul Zlatna

CUPRINS

INTRODUCERE

Capitolul 1

DESCRIEREA CADRULUI NATURAL AL ZONEI ZLATNA.

1.1. AȘEZARE GEOGRAFICĂ

1.2. SCURT ISTORIC

1.3. GEOMORFOLOGIA ZONEI

1.4. CLIMA

1.5. HIDROLOGIE

1.6. SOLUL

1.7. FLORA

Capitolul 2

PRINCIPALII POLUANȚI ȘI EFECTELE LOR ASUPRA

ECOSISTEMELOR DIN ZONA ZLATNA

2.1. PRINCIPALELE CATEGORII DE SUBSTANȚE POLUANTE

2.2. POLUAREA AERULUI

2.3. POLUAREA APEI

2.4. POLUAREA SOLULUI

Capitolul 3

PROIECTE DE REABILITARE A ECOSISTEMELOR DEGRADATE INDUSTRIAL DIN ZONA ZLATNA

3.1. ECOLOGIZAREA SI INLATURAREA EFECTELOR

POLUARII IN ZONA INDUSTRIALA DEZAFECTATA

3.2. REABILITAREA ECOSISTEMULUI IN ZONELE GRAF AFECTATE DE POLUARE

3.3. REABILITAREA SISTEMULUI DE SALUBRIZARE A ORAȘULUI ZLATNA ȘI CONSTRUIREA STAȚIEI DE TRANSFER A DEȘEURILOR MENAJERE

3.4. AMENAJAREA RÂULUI AMPOI ȘI A AFLUENȚILOR SĂI,

ÎN ZONA ORAȘULUI ZLATNA

3.5. REABILITAREA FOSTEI ALBII A RÂULUI AMPOI

3.6. REABILITAREA ȘI EXTINDEREA REȚELEI DE CANALIZARE A ORAȘULUI ZLATNA ȘI EXTINDEREA REȚELEI DE APĂ POTABILĂ PE TERITORIUL ADMINISTRATIV AL ORAȘULUI ZLATNA

Capitolul 4

NIVEL DE INFORMARE ȘI OPINII ALE CETATENILOR CU PRIVIRE LA REABILITAREA ECOLOGICA DIN ORASUL ZLATNA

4.1. SONDAJUL SI PROIECTAREA CHESTIONARULUI

4.2. DESIGNUL CERCETARII

4.3. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR

CONCLUZII

ANEXA 1

Bibliografie

INTRODUCERE

România, ca și alte țǎri din Europa și din lume, este confruntatǎ cu probleme grave de poluare a mediului, ca urmare a politicii de industrializare intensivǎ. Permanent, factorii de mediu apǎ, aer, sol, au fost și sunt supuși agresivitǎții activitǎților antropice, înrǎutǎțirea progresivǎ a calitǎții acestora a determinat complicații de ordin social cu repercusiuni asupra calitǎții vieții.

Intensitatea la care a ajuns poluarea industrialǎ în unele zone, cum este cel din [NUME_REDACTAT], județul Alba, și care va fi tratatǎ în prezenta lucrare, nu mai poate fi toleratǎ de societate.

Aceastǎ poluare s-a produs datoritǎ funcționǎrii pânǎ în anul 2004 a douǎ întreprinderi cu impact negativ asupra mediului: Exploatarea Minierǎ Zlatna și S.C. Ampelum S.A.

Principalii poluanți au fost – gazele (SO2, CO2, NOx etc.) emanate de cele douǎ unitǎți industriale, în principal de combinatul metalurgic; sterilul rezultat de la uzina de preparare a minereurilor; apele uzate industriale – iar consecințele constau în poluarea tuturor componentelor mediului (apǎ, aer, sol, florǎ, faunǎ).

În timpul funcționǎrii celor douǎ unitǎți poluatoare covorul erbaceu a fost distrus aproape în totalitate, ecosistemul forestier a fost dereglat, iar versanții din jurul Zlatnei erau brǎzdați de ravene de pânǎ la 7-8 m adâncime.Reabilitarea fitocenozelor se realizeaza prin acoperirea cu vegetatie a haldelor de steril,prin stabilizarea versantilor.

Dupǎ închiderea celor douǎ intreprinderi s-au luat o serie de mǎsuri pentru reabilitarea ecosistemelor degradate, materializate în proiecte.

Obiectivul acestei lucrǎri este de a prezenta pe larg impactul industriei asupra ecosistemului în general, prezentarea proiectelor în derulare, cu obiectivele propuse pentru reecologizarea și transformarea zonei Zlatna într-un mediu fertil din punct de vedere agricol precum si nivelul de informare si opiniile cetatenilor privind reabilitarea orasului Zlatna.

Am ales aceasta lucrare deoarece m-am nascut si am crescut in acest oras deosebit de poluat in care, atat vegetatia cat si oamenii au avut de suferit.

Încǎ din anul 2006 când s-au realizat studiile de fezabilitate am fost foarte interesatǎ de evoluția lucrurilor ceea ce a fǎcut în cele din urmǎ sǎ se materializeze în realizarea acestui proiect de diplomǎ. O datǎ cu studiile de fezabilitate au urmat realizarea anumitor proiecte cu scopul reabilitǎrii zonei la care era nevoie de idei, muncǎ de biroticǎ la care mi-a fǎcut mare plǎcere sǎ contribui.

Prin implementarea proiectelor, nu toate au permis contribuția celor din jur la activitǎțile propuse, proiectul la care este nevoie de multǎ forțǎ de muncǎ este: „Reabilitarea ecosistemului în zonele grav afectate de poluare”.

O datǎ cu deschiderea stației de transfer deșeuri menajere de la Valea Micǎ – Zlatna, se vor realiza activitǎți de conștientizare și informare a populației în ceea ce privește colectarea selectivǎ a deșeurilor.

Capitolul 1

DESCRIEREA CADRULUI NATURAL AL ZONEI ZLATNA

1.1. AȘEZARE GEOGRAFICĂ

[NUME_REDACTAT] este așezat în partea vestică a județului Alba din centrul României (fig. 1 și fig. 2-www.wikipedia.ro), în zona [NUME_REDACTAT], în depresiunea cu același nume, drenată de râul Ampoi, pe drumul național DN 74, la distanță de 37 km de orașul [NUME_REDACTAT] și la 30 km de orașul Abrud.

Fig. 1. Încadrarea județului Alba în teritoriul [NUME_REDACTAT]

Fig. 2. Localizarea orașului Zlatna în județul [NUME_REDACTAT] medie la care este situată localitatea este de cca. 450 metri în zona centrală.

Depresiunea intramontană Zlatna se află pe cursul superior al râului Ampoi străjuită la Vest de [NUME_REDACTAT] (de origine vulcanică), iar la NE de [NUME_REDACTAT] (de origine calcaroasă).

În urma împărțirii teritoriale din 1968, Zlatna devine oraș, încorporând și două foste comune Feneș și [NUME_REDACTAT] ([NUME_REDACTAT]).

Suprafața totală a orașului este de 24.095 ha, din care 1.117 ha teren arabil, 3.787 ha fânețe, 3.494 ha pășune, 14.049 ha pădure și 1.648 ha neproductiv.

În noua organizare administrativ – teritorială, orașului Zlatna îi aparțin 18 sate – în ordine alfabetică: Botești, Budeni, [NUME_REDACTAT], Dobrot, Dumbrava, Feneș, Galați, [NUME_REDACTAT], Pătrîngeni, Podul lui Paul, [NUME_REDACTAT], Pirita, Runc, Ruși, Suseni, [NUME_REDACTAT], Trîmpoiele, Vîltori (fig. 3-www.primaria-zlatna.ro).

Fig. 3. Harta teritorial – administrativǎ a orașului Zlatna

1.2. SCURT ISTORIC

[NUME_REDACTAT] este numit “ Poarta de intrare în ȚARA DE PIATRĂ “ ([NUME_REDACTAT]).

Din punct de vedere istoric, orașul Zlatna datează de prin anii 158, de pe timpul Daciei.

Zlatna a fost denumită “ AMPELLUM “ sau “ AMPEIUM “ încă de pe vremea romanilor când a fost reședința administrației exploatărilor aurifere ale Daciei. Ruinele orașului daco-roman, Ampellum, au fost identificate la vest de Zlatna pe valea Ampoiului întinzându-se spre est pe o distanță de câțiva kilometrii de la uzinele actuale până la poalele dealului Jidov și satul Pătrîngeni, chiar în interiorul acestui sat s-au găsit inscripții și sarcofage.

În anul 1747 se pune în funcțiune primul cuptor de topire a cuprului, punându-se bazele industriei de prelucrare a metalelor neferoase. [NUME_REDACTAT] a fost refăcută și modernizată în anii 1958 – 1961, în aceea perioadǎ solurile fiind încǎ fertile (fig.4-www.wikipedia.ro).

Între anii 1985-1989 s-a construit [NUME_REDACTAT] de cupru (fig.5-www.primarie-zlatna.ro).

O altă importantă ramură a industriei a fost cea extractivă care își are rădăcinile încă din perioada ocupației romane.

[NUME_REDACTAT] Zlatna și S.C. “Ampelum” S.A. Zlatna și-au încetat activitatea, dar efectele poluării se manifestă pregnant la nivelul solului și vegetației din zona Zlatna.(Clepan, D., Poluarea mediului).

Fig. 4. Uzinele metalurgice – chimice din [NUME_REDACTAT]. 5. S.C. “Ampelum” S.A. Zlatna (2000)

1.3. GEOMORFOLOGIA ZONEI

Din punct de vedere morfologic depresiunea se încadrează în zona de est a [NUME_REDACTAT] ([NUME_REDACTAT]) neteziți de o suprafață de eroziune care coboară până la altitudinea de 600 – 700 m. Formațiunile sedimentare care alcătuiesc zona sunt constituite din roci sedimentare: calcare, argile, etc. – străbătute de corpuri eruptive – andezite amfibolice.

Din punct de vedere geologic regiunea are un fundament alcătuit din formațiuni de vârstă mezozoică, reprezentate prin microconglomerate, peste care se găsesc depuse depozite mai recente deluviale pe versanți și aluvionare pe firul văilor.

Gresiile sunt de natură poligenă micacee, feruginoase, slab consolidate, ușor friabile, cu ciment calcaros. Conglomeratele au un caracter poligen, cu elemente regulate și angulare de roci eruptive și cristaline și cu un ciment predominant calcaros.

Formațiunile cele mai recente sunt rezultatul activității antropice desfășurate încă de la apariția primelor așezări omenești și până în zilele noastre cu preponderență în ultimele decenii, când activitățile economice au avut o influență deosebit de nefastă asupra mediului înconjurător.

Fenomenele fizico-geologice sunt determinate atât de: morfologia terenului, de acțiunea factorilor endogeni asupra acestora: torenți, precipitații atmosferice, clima (îngheț-dezgheț) dar și de activitatea antropică.

În zona studiată sunt identificate o serie întreagă de astfel de fenomene fizico-geologice:

– solifluxiuni – spălări de sol vegetal datorate activității precipitațiilor atmosferice și se înregistrează pe versanții golași ([NUME_REDACTAT]);

– alunecări de teren stabilizate – afectează în general depozitele de pe versanții cu pante domoale până la 15%;

– alunecări de teren active – pe versanții abrupți cu pante peste 15%, preponderent în zone cu formare de torenți, viroage și ravene. (Clepan, D., Poluarea mediului).

1.4. CLIMA

La scarǎ regionalǎ, teritoriul se încadreazǎ în sectorul de climǎ de munte și în sectorul de climǎ continental-moderatǎ, pentru partea interioarǎ. Dar ceea ce intereseazǎ cu deosebire aici, sunt manifestǎrile locale ale factorilor meteorologici, cu precǎdere ale circulației atmosferice, ale temperaturii aerului și ale regimului precipitațiilor, care sunt hotǎrâtori în ceea ce privește puterea de dispersie a noxelor în atmosferǎ sau, din contrǎ, capacitatea de acumulare a acestora în anumite zone.

Curenții de aer determinǎ transportul poluanților în special pe orizontalǎ acționând atât prin direcția din care se deplaseazǎ cât și prin viteza pe care o realizeazǎ, ambii parametrii, foarte variabili, fiind la fel de importanți privind antrenarea noxelor la distanțǎ.

Frecvența vântului pe principalele direcții și intensitatea medie sunt: SV – 25,2% – 4,3 m/s; NE – 12,6% – 3,6 m/s; N – 11,8% – 3,6 m/s iar frecvența calmului: – 37,2%. Durata lungǎ a calmului și viteza redusǎ a vântului coroborate cu frecvența inversiunilor termice, mǎresc posibilitatea concentrǎrii și stagnǎrii impuritǎților în jurul sursei de eliminare.

Temperatura medie anuală pe amsamblul bazinului Ampoi este cuprinsǎ între 9,5°C la [NUME_REDACTAT] și sub 4°C pe culmile Munților Trascǎu. În zona studiatǎ temperatura medie anualǎ este de 10,4°C; temperatura maximă absolută este de: 42,5°C (august 1952); iar temperatura minimă absolută de: – 32°C. Numărul zilelor de îngheț (temp. minimă sub 0°C) sunt de 110 zile, iar numărul zilelor de vară (temp. maximă peste 25°C) sunt 75 zile. Adâncimea de îngheț se gǎsește la – 1,00 m adâncime. La un gradient normal al temperaturii (când aceasta scade relativ constant în raport cu altitudinea), fumul și gazele se ridicǎ în sus și sunt supuse unei diluǎri înainte de a atinge solul. În cazul inversiunilor termice straturile de aer mai rece, situate sub cele de aer cald, împiedicǎ formarea curenților verticali de convecție și blocheazǎ noxele emanate, acestea disipându-se pe orizontalǎ sau, în condițiile de calm, scurgându-se lent spre zonele mai joase unde formeazǎ acumulǎri mari, foarte nocive pentru vegetație .

Cantitatea medie anualǎ de precipitații este de 780 mm. Luna cu precipitațiile cele mai abundente este luna iunie, iar luna cu precipitațiile cele mai sǎrace este februarie. Umiditatea relativă medie anuală este de 75%.( Clepan, D., Poluarea mediului).

1.5. HIDROLOGIE

Apa freaticǎ se aflǎ la o adâncime de 1,30 – 4,00 m.Apa subterana poate fi infestata datorita depunerii pe sol a poluantilor,a ploilor acide,a infiltratiilor din depuneri,a poluarilor apelor de suprafata prin evacuari de ape uzate, etc., ceea ce duce la o agresivitate a acesteia asupra betoanelor din fundatiile constructiilor si scaderea posibilitatiilor de folosire a ei ca sursa de apa potabila.

[NUME_REDACTAT] – este principalul curs de apǎ din teritoriu. El dreneazǎ toate apele din zonǎ. Izvorește de sub [NUME_REDACTAT] ([NUME_REDACTAT] – 1.220 m) și strǎbate localitatea pe o lungime de 26 km (fig. 6-www.wikipedia.ro).

Afluent de ordinul I al Mureșului, râul Ampoi cu un bazin hidrografic având o suprafațǎ de 579 km2 și o lungime de 60 km, este localizat în partea interioarǎ a arcului [NUME_REDACTAT]; strǎbate [NUME_REDACTAT] Zlatna-Ighiu și apoi se varsǎ în Mureș în dreptul localitǎții [NUME_REDACTAT].

Cei mai importanți afluenți ai Ampoiului sunt:

– [NUME_REDACTAT] ([NUME_REDACTAT]) izvorește de sub [NUME_REDACTAT] și are o lungime de 12 km.

– [NUME_REDACTAT] – își are obîrșia sub [NUME_REDACTAT] și curge pe o distanțǎ de 16 km. Râul are potențial energetic.

– [NUME_REDACTAT] – are o lungime de 7,5 km. Se varsǎ în Ampoi în dreptul satului Pirita.

– Valea Micǎ – are o lungime de 6 km.

– Alți afluenți – de micǎ importanțǎ: [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT].( Clepan, D., Poluarea mediului)

Fig. 6. Cursul râului Ampoi cu afluenții sǎi

1.6. SOLUL

În orasul Zlatna s-au identificat trei tipuri de soluri: soluri brune podzolice, brun argilice și acide. Această zonalitate este întreruptă de soluri intrazonale – rendzine și slab dezvoltate.

Solurile brune de pădure podzolite reprezintă o diferențiere clară a orizonturilor argiloeluviale și argiloiluviale; în general, cu cât gradul de podzolire a solului este mai mare, cu atât gradul de diferențiere texturală este mai puternic. Solurile brune moderat și puternic podzolite luate în cultură în zonă conțin în orizontul superior 2-3% humus.

Rendzinele sunt soluri limitrofe de culoare neagră, brună sau brun roșcată, bogate în humus saturat în baze, sunt roci compacte bogate în calciu.

Solul este supus în permanență unor acțiuni umane care urmăresc un anumit scop, de regulă benefic. Efectele secundare ale intervenției omului asupra ecosistemului sunt observate cel mai bine în zona Zlatna și cu precădere în zona luată în studiu. Când efectele secundare ale acțiuni umane (poluare, defrișări necontrolate) completează acțiunea altor factori (secetă prelungită, ploi torențiale, sămânță degenerată), capacitatea tampon, regenerativă a solului este distrusă și solul se degradează, cu toate consecințele care derivă și care de regulă impun o cheltuială foarte mare pentru revenirea la normal .(Clepan, D., Poluarea mediului)

1.7. FLORA

Suprafața studiată se află în plină zonă forestieră. În etajul fitoclimatic al gorunetelor de înălțime, azonale, situate insular în etajul făgetelor de deal, amestecate. În prezent vegetația forestieră se menține pe o suprafață foarte mică, câteva pâlcuri răzlețe.

Pentru a putea identifica cât mai corect speciile vegetale care se regăsesc în perimetru studiat, vom împărți zona în trei areale:

A. Versantul sudic al [NUME_REDACTAT] Dudașului:

În acest areal există o vegetație erbacee de pajiște instalată cu multe decenii în urmă ca efect al defrișărilor masive din acea perioadă. În zona superioară desimea covorului erbaceu este mai mică 50% – 60%, iar în zona inferioară a versantului desimea ajunge la 80%. Vegetația forestieră în acest areal este cantonată în pâlcuri. Speciile forestiere identificate în aceste pâlcuri sunt: stejarul (Quercus robur), carpenul (Carpinus betulus), cerul (Quercus cerris), frasinul (Fraxinus excelsior), salcâmul (Robinia pseudacacia), teiul (Tilia cordata), cireșul (Cerasus avium), iar dintre arbuști: păducelul (Cratageus monogyna), măceșul (Rosa canina).

B. [NUME_REDACTAT]:

În acest areal există o vegetație erbacee bine instalată, formată din fânețe și pășuni, desimea covorului erbaceu este mare, aprox. 90%, datorită în primul rând întreținerii de către proprietarii terenurilor din zonă, a acestora. Deasemenea vegetația forestieră prezintă o densitate destul de ridicată și ocupă aproximativ 60% din suprafața acestui areal. Dintre speciile de vegetație forestieră identificate, sunt: carpenul (Carpinus betulus), gorunul (Quercus petraea), frasinul ([NUME_REDACTAT]), jugastru (Acer campestre), salcâmul (Robinia pseudoacacia), teiul (Tilia cordata), iar dintre arbuști: păducelul (Cratageus monogyna), măceșul (Rosa canina), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), alunul (Corylus avellana).

C. [NUME_REDACTAT]:

În acest areal intervenția omului manifestată prin defrișările masive și poluarea continuă a dus în final la dispariția în totalitate a covorului erbaceu pe aproximativ 90% din suprafața acestui areal. Problema a devenit îngrijorătoare, deoarece și vegetația forestieră a dispărut, aceasta se semnalează doar în pâlcuri de copaci și arbuști.

În ansamblu, se poate afirma că vegetația erbacee este bine instalată în partea inferioară a versanților și slabă în partea superioară. Tipul de pajiște constituit diferă pe versant. În partea superioară domină tipul Nardus stricta, iar în cea inferioară tipul Festuca rubra. Vigoarea de creștere și respectiv productivitatea este și ea legată de cele două tipuri, ele fiind mai bune în partea inferioară a versanților.(Rusu, m., Gus, P. si colaboratorii,1992.Situatia agrochimica a solurilor agricole din zona poluata).

Capitolul 2

PRINCIPALII POLUANȚI ȘI EFECTELE LOR ASUPRA

ECOSISTEMELOR DIN ZONA ZLATNA

Revoluția industrială a adus după sine pe lângă efectele pozitive bine cunoscute ale creșterii nivelului de trai și efecte negative. Degradarea continuă a mediului înconjurător (în special a aerului, solului și a apei) datorită unei game largi de agenți poluanți reprezintă un fenomen al dezvoltării industriale.

Dezvoltarea industriei, agriculturii și comerțului este o cerință fundamentală a dezvoltării societății omenești, dar depinde doar de noi modul cum se aplică această dezvoltare și care sunt consecințele ei asupra mediului. Trebuie să fim conștienți că, o acțiune brutală asupra mediului periclitează echilibrul din mediu, echilibru, care este una dintre condițiile esențiale pentru supraviețuirea atât a oamenilor cât și a plantelor și a animalelor. Deși astăzi omul poate tot mai mult să utilizeze natura în folosul său, totuși el rămâne legat prin fire puternice, vitale, de mediul în care trăiește și este datoria lui să-l facă mai curat și mai prietenos.

Este de datoria fiecăruia să facă toate demersurile posibile pentru a avea un mediu de trai cât mai curat, pentru a lăsa generațiilor viitoare un mediu mai curat decât l-am găsit, iar acest fapt, dacă se realizează, ne oferă siguranța perpetuării vieții pe pământ.(www.apm-alba.ro)

2.1. PRINCIPALELE CATEGORII DE SUBSTANȚE POLUANTE

Gazele metalurgice, rezultate în procesul tehnologic de extracție a cuprului din concentrate cuprifere, au produs atât o poluare la nivel local cât și o poluare la distanțe mari, datorită coșului de dispersie.

Minereul folosit pentru extragerea cuprului, conținea alături de cupru, alte metale grele, cum ar fi: plumb, cadmiu, stibiu, zinc, arsen, argint, aur. Deși acestea erau conținute în cantități reduse în minereu, procesul de topire concentrează metalele și ceea ce nu era înlăturat din fluxul tehnologic era emis în atmosferă, ca particule, conținând oxizi metalici, particule de SiO2, etc. Oxizii de sulf rezultați se recuperau ca H2SO4, dar cea mai mare parte erau emiși în atmosferă, unde o mare parte din aceștia se transformau în particule de H2SO4, ducând la apariția ploilor acide.

Din bilanțul de materiale a S.C. Ampelum S.A., cantitățile medii de poluanți emiși în atmosferă au fost de aprox. 2.700 tone metale grele (plumb, cadmiu, stibiu, zinc, arsen, cupru) și aprox. 40.000 t/an dioxid de sulf (datorat funcționării instalației de fabricare a acidului sulfuric).

Noxele specifice prelucrării metalelor neferoase care au fost emise permanent în atmosferă de-a lungul anilor, sunt:

a) Prafuri – conținând în diferite proporții compuși chimici de: plumb, zinc, arsen, cupru, stibiu, cadmiu și bismut; cu dimensiuni variabile până la 100 microni. Ele apăreau la manipularea resurselor minerale în diferite faze ale procesului de producție și în procesele tehnologice ce decurgeau la temperaturi ridicate.

b) Dioxidul de sulf – provenit din:

– neetanșeități ale traseelor de vehiculare a gazelor;

– evacuarea în atmosferă a gazelor sulfuroase ce nu conțin minim 7% SO2, și deci nu puteau fi prelucrate de instalația de acid sulfuric gazele reziduale finale de la fabricarea acidului sulfuric.

Tot aici putem include și aerosolii de acid sulfuric, ce apăreau în fabricarea produsului și utilizarea acestuia în diferitele procese de fabricație (rafinarea electrolitică a cuprului, sărurile anorganice – sulfații de fier, cupru și magneziu).

c) Oxizi metalici – sunt noxe ce apăreau în procesele de industrializare a metalelor și la ambalarea produselor de oxidare pulverulente.

În graficele de mai jos, se prezintă evoluția concentrațiilor medii: de Pb (fig. 7-primaria zlatna), pulberi în suspensie (fig. 8-primaria zlatna), dioxid de sulf (fig. 9-primaria zlatna), în perioada de referință 1995 – 2002 în care se poate observa depǎșirile peste limitele maxime admise.

Fig.7. Concentrația medie la Pb între anii 1995-2002 în zona [NUME_REDACTAT].8. Concentrația pulberi in suspensie între anii 1995-2002 în zona [NUME_REDACTAT]. 9. Concentrația de SO2 între anii 1995-2002 în zona [NUME_REDACTAT] tehnologiei poluante folosită pentru extragerea cuprului (prin topire în cuptoare cu vatră a concentratelor cuproase crude și prăjite, urmată de centrifugarea metalelor obținute) gazele rezultate în urma acestor procedee erau evacuate direct în atmosferă.

Altă sursă de poluare importantă a mediului înconjurător o constituie haldele de steril (fig.10) și iazurile de decantare (fig.11), unde sunt depozitate aproximativ 3,2 milioane tone de steril rezultat în urma procesului de obținere a concentratelor din minereuri complexe auro-argentifere. Haldele de steril ocupă în prezent o suprafață de 33 ha și nu sunt redate circuitului natural, nu sunt înierbate, au efecte negative asupra peisajului și a zonei. Compușii volatili care se ridică în atmosferă din aceste halde sunt: oxizi de magneziu, oxizi ale metalelor grele, prafuri, etc.

Fig.10. Haldǎ de steril situatǎ în aval de orașul Zlatna 2007(original)

Fig.11. Iazul de decantare de la Valea Micǎ 2007 (original)

O sursă de poluare, a apelor de această dată, o constituie deversarea direct în emisar, râul Ampoi, a apelor menajere și industriale, deoarece pe raza localității nu există stație de tratare a apelor menajere.

O altă sursă permanentă de poluare a aerului din localitate o constituie “sursele mobile”, respectiv autovehiculele și utilajele, care prin arderea combustibililor, benzină, motorină, produc o poluare continuă cu dioxizi și oxizi de carbon, azot, hidrocarburi, plumb și antrenează mari cantități de praf.(www.apm-alba.ro)

2.2. POLUAREA AERULUI

Poluarea chimică, datorată S.C. Ampelum S.A. s-a întins pe o suprafață de cca. 50.000 ha, efectele poluarii ajungând la aproximativ 10 km în amonte și 20 km în aval. Nivelul de poluare al atmosferei, era de natură complexă cuprinzând gaze (SO2, CO2, CO, NO), aerosoli cu concentrații ridicate în metale grele, plumb, cadmiu, zinc, cupru, arsen, stibiu, pulberi de SiO2 și alte substanțe neidentificate, ploi acide. Toți acești poluanți au avut efecte sinergice, cu tendința de concentrare și acumulare în toate componentele de mediu (tabelul 1).

Tabelul 1

Emisiile în atmosferă de la S.C.Ampelum S.A. Zlatna în perioada 1997-2002

Datele au fost preluate din Planul local de acțiune al județului Alba.

Concentrațiile maxime admise – CMA – sunt extrem de importante pentru luarea deciziilor în domeniul protecției calității aerului, fie că sunt utilizate în evaluări ale impactului instalațiilor industriale asupra mediului înconjurător, fie că sunt utilizate în supravegherea calității aerului drept niveluri de referință.

Frecventele depășiri ale CMA – ului la:

– pulberile sedimentabile cu până la 88%;

– dioxidul de sulf de 48%;

– pulberi în suspensie de 49%;

– plumb de 51%;

– cadmiu de 10%;

au condus la acumulări ale acestor componente în sol, apă și organisme vii.

Astăzi se remarcă o îmbunătățire substanțială a calității aerului, datorită încetării activității de producție a S.C. Ampelum S.A. Singurele surse de poluare a aerului identificate la această dată pe raza unității administrativ – teritoriale Zlatna sunt: “sursele mobile “, haldele de steril și iazurile de decantare.

În zilele de vară, cu vreme caldă și secetoasă, se observă ridicarea în atmosferă, datorită vânturilor, a pulberilor fine de pe haldele de steril, din depozitele necontrolate de prăjit și deșeuri metalurgice lăsate la voia întâmplării în urma închiderii S.C. Ampelum S.A . (Clepan, D., Poluarea mediului)

2.3. POLUAREA APEI

Între apele uzate, evacuate de unitățile economice din zona și mediul înconjurător în care acestea sunt deversate, se stabilește o relație bilaterală, prin impuritățile pe care le conțin, apele uzate acționează asupra mediului înconjurător,avand un impact negativ, unde oamenii și mediul sunt expuși unor pericole foarte grave:

– contaminarea surselor de apă potabilă prin infiltrarea poluanților în sol;

– distrugerea florei și faunei din apele de suprafață și favorizarea dezvoltării unor microorganisme, ca și mărirea numărului de viruși și de bacterii, printre care se pot găsi germeni patogeni;

– introducerea în mediul natural a unor substanțe stabile având un efect toxic pe termen lung, unele substanțe au proprietatea de a se acumula în organismele vii sau de a se concentra de-a lungul lanțului trofic.

Pe platforma industrială Zlatna au funcționat două uzine metalurgice ale S.C. Ampelum S.A. și o uzină de preparare a minereurilor aparținând vechii [NUME_REDACTAT] Zlatna. Anual au fost deversate în râul Ampoi în medie 1,5 milioane mc. ape uzate care conțineau în medie 600 tone poluanți (suspensii, fier, cupru, plumb, cianuri, zinc, cadmiu, arsen, sulfați, cloruri, etc), apele fiind insuficient epurate. Stația de epurare de la uzina veche a fost dezafectată și toate apele chimic impure erau deversate în râul Ampoi fără nici un fel de tratare(fig.12).

Fig.12. Locul de deversare a apelor industriale în râul Ampoi 2007(original)

Iazul de decantare care a aparținut [NUME_REDACTAT] Zlatna nu dispune de stație de neutralizare a apelor epurate rezultate în urma decantării mecanice din iaz, mai mult decât atât în prezent nu mai există supraveghere asupra apelor meteorice care influențează stabilitatea iazului de decantare existând pericolul unui accident ecologic major pe râul Ampoi în cazul posibilelor alunecări datorită instabilității iazului.

Neexistând o stație de epurare a apelor menajere, anual se deversează în emisar aproximativ 370.000 mc ape uzate.

Biogeneza fitoplantonică și zooplantonică a dispărut în apa râului Ampoi în proporție de 90%.

Efectele principale produse prin poluarea chimică a râului, sunt următoarele:

– dezoxigenarea și întoxicarea apei;

– creșterea durității și salinității;

– modificarea pH – ului;

– distrugerea biocenozei, vătămarea peștilor;

– degradarea peisajului, etc.

Se constată de asemenea afectarea pânzei freatice, în zonele care au fost expuse poluării masive, pe o adâncime de până la 1,4 m. Apa din fântânile aflate pe raza orașului Zlatna corespunde normelor de potabilitate cu excepția unor depășiri sporadice la substanțe organice, nitriți, nitrați. Îngrijorător este faptul că în aval de platforma industrială potabilitatea apei din fântâni prezintă depășiri ale concentrațiilor admise de cadmiu și plumb. .(Clepan, D., Poluarea mediului; primaria Zlatna).

2.4. POLUAREA SOLULUI

Poluarea solului în zona Zlatna se caracterizează prin faptul că este cumulativă, nivelul actual de afectare a solului fiind rezultatul unei perioade îndelungate de acumulare (30 – 40 ani).

Degradarea solurilor în zona Zlatna este complexă, fiind afectată și distrusă în primul rând materia organică, creandu-se condiții pentru eroziune care poate fi considerat poluantul numărul unu și apoi se distruge suportul mineral “pământul” prin pierderea însușirilor fizice, structură și drenaj, urmat de acumularea unor metale grele (fig.13).

Fig.13. Teren degradat din zona Zlatna 2007(original)

Conform datelor primite de la Oficiul pentru [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] – Iulia, suprafețele de teren afectate de S.C. Ampelum S.A. Zlatna sunt extinse ca arie și localizare .

Tabelul 2

Influența poluanților produși de S.C. Ampelum S.A. Zlatna asupra suprafețelor de teren din zonele adiacente (2002)

Efectele poluante sunt diferite și depind de concentrația și felul noxelor coroborat cu starea de sănătate a solului. Astfel la solurile care au probleme de nutriție, urmare a pH – ului scăzut, a complexului coloidal slab saturat în baze, a slabei aprovizionări cu substanțe nutritive, efectele poluante sunt mult mai mari comparativ cu solurile normale fizic și chimic.

Acidifierea solului, rezultat al ploilor acide, determină degradarea materiei organice prin schimbarea raportului între acizii humici și acizii fulvici, acizi care formează cu metalele grele compuși cu grad ridicat de solubilitate și accesibilitate pentru vegetație. Acțiunea poluanților determină și perturbarea activității microorganismelor, fapt ce duce la încetinirea și dispariția proceselor de humificare – solul fiind lipsit de componenta vie.

Deteriorarea însușirilor fizice și chimice ale solurilor, asociată cu dispariția vegetației naturale ierboase și lemnoase are ca efect destructurarea solului fertil și instalarea proceselor de degradare fizică, respectiv eroziuni și alunecări de teren (fig.14).

Fig.14.Efectele poluǎrii:dispariția covorului erbaceu și instalarea proceselor de degradare 2007(original)

Pentru studiul solului, în zona de referință s-au prelevat probe de sol în trei profile diferite, care au fost analizate în laborator. Acest studiu a stat la baza întocmirii Studiului de impact asupra mediului – [NUME_REDACTAT] General oraș Zlatna (Oficiul pentru [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] – Iulia).

Tabelul 3

Elementele caracteristice ale probelor de sol din zona Zlatna (2002)

Se remarcă aciditatea destul de pronunțată la cele trei profile. Proporția de humus și alte elemente utile de bază este satisfăcătoare. Ca structură granulometrică, se constată o proporție mare de nisip, deci soluri relativ ușoare.

Concentrațiile de metale grele din orizonturile superioare ale solului, depășește cu mult limitele maxime admise, de 5 – 11 ori la plumb, de 1 – 3 ori la cadmiu, de 1 –250 ori la zinc și de 1 – 9 ori la cupru.

Acumularea de metale grele, duce la obținerea de concentrații toxice, persistente in timp foarte îndelungat, zeci de ani, iar degradarea solurilor avansează spre limite excesive greu de refăcut agrochimic.

Cele mai multe solurile forestiere și agricole sufera prin acumularea poluanților, se produce acidifierea complexului trofic, slăbirea activității microbiologice, sărăcirea fondului de substanțe minerale, descompunerea în elemente primare prin dispariția argilei ca factor liant.

Efectul poluanților asupra fitocenozelor se rezumă la reducerea sezonului de vegetație cu 1 – 3 luni și uscarea prematură a arborilor, reducerea și dispariția semințișului natural.

Terenurile agricole și-au pierdut capacitatea productivă datorită poluării. Recoltele obținute au concentrații ridicate de metale grele, neputand fi folosite pentru hrana oamenilor sau animalelor.

Starea de fertilitate a solurilor din zona studiată:

a) Starea de reacție și saturație cu baze:

Solurile situate în [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Dudașului sunt puternic acide în microzonele mai apropiate de S.C. Ampelum S.A. și pe versanții care au fost expuși emisiilor. În această microzonă se constată o debazificare puternică (pH mediu = 4,92; V% – grad de saturație cu baze – 32%). Solurile aflate mai departe de sursa de poluare au pH mediu = 6,4, dar același V%.

Solurile situate în zona [NUME_REDACTAT] au o reacție slab acidă, efectul de acidifiere a poluării fiind mai slab datorită unei receptări oblice a emisiilor ca și a folosinței ca fânețe și întreținerii acestor soluri. Debazificarea este mai slabă (pH mediu = 6,2; V% = 32%).

Solurile situate în aval de platforma industrială în [NUME_REDACTAT] și Pătrîngeni sunt puternic acidifiate și debazificate tot ca efect excesiv al poluării acide (pH mediu = 3,8; V% = 28%).

b) [NUME_REDACTAT] mobil ca factor toxic în soluri:

Aluminiul mobil constituie un element nociv și limitant al producțiilor agricole (culturi de câmp, pășuni, fânețe, etc.) în toate zonele cu soluri puternic acide sau soluri acidifiate prin emisiile S.C. Ampelum S.A. Valorile cele mai mari ale Al – mobil sunt în solurile puternic poluate din aval de combinat ([NUME_REDACTAT], Pătrîngeni).

c) Situația aprovizionării cu azot:

Este sub limita critică pentru soluri și plante ca urmare a efectului emisiilor acide, de acidifiere a reacției ca și de destrucție a humusului și așa slab reprezentat în soluri. Solurile din toate zonele studiate au o slabă aprovizionare cu azot fiind puternic interesate la un aport masiv cu acest element mai ales pe cale organică.

d) Situația aprovizionării cu fosfor:

Are o reprezentare eterogenă în soluri, variațiile cele mai mari le determină fertilizările făcute mai ales cu îngrășăminte organice în sens pozitiv, iar în sens negativ acidifierele mai ales în zonele din aval. Acidifierea excesivă prin poluare face ca fosforul regăsit în sol să nu participe eficient la nutriția solului cu acest element. Starea de favorabilitate nutritivă pentru plante devine accesibilă din punct de vedere al acestui element prin amendare și fertilizare.

e) Situația aprovizionării cu potasiu:

Este eterogenă cu diferențieri determinate de natura solurilor, acidifiere și fertilizări organice. Situația de nutriție cu acest element, pentru zonele poluate excesiv, din aval de combinat, se poate îmbunătăți mai ales prin fertilizare organică.

Referitor la poluarea cu Pb – liber, pe fondul unei acidifieri accentuate la solul de fâneață, cu acumulări de materie organică brută la suprafață, plumbul se concentrează aici la nivele excesive ce depășesc radical gradul de periculozitate pentru diversele componente ale ecosistemului respectiv (concentrația prag = 8 ppm Pb). În schimb, pe solul arabil acumulările deși sunt mari și excesive, dar datorită corectării pH – ului prin îngrășăminte organice și amendamente, cantitățile chimic active și mobile ale Pb – ului sunt mult mai mici comparativ cu cele determinate în solul de fâneață. Deci parțiala inactivare cât de cât de remarcat a acestui microelement ce s-a acumulat în soluri la nivele toxice se poate realiza prin amendarea calcică a solurilor ce sunt interesate acestei măsuri ca și prin fertilizarea organică îndelungată și momentană .

În consecință, alături de indicii activității ( pH, Al – mobil, fosfor, potasiu, azot) și conținutul de Pb poate caracteriza suficient de bine nivelul de poluare a solului din zona Zlatna mai cu seamă că există cel puțin în zonele apropiate de zona de poluare o relație directă între reacție, conținut de aluminiu mobil și conținut de plumb.

Efectele poluării asupra plantelor, se manifestă prin îngălbenirea frunzelor, producerea de carențe în microelemente cu înroșirea frunzelor pe margine și pe dos în zona ligulei și a urechiușelor, necrozarea frunzelor bazale. Lăstarii sunt slab dezvoltați.

Un efect major al poluării continue a solului se manifestă și prin eroziunea solurilor, dispariția vegetației și apariția în timp a torenților, ogașelor și ravenelor (fig.15) care din punct de vedere al stabilității terenului, pe care acestea și-au făcut apariția, au un efect devastator, apărând din ce în ce mai pregnant în ultimii ani alunecări de teren. Aceste alunecări de teren se manifestă în zona [NUME_REDACTAT] Dudașului și [NUME_REDACTAT], punând în pericol locuințele oamenilor de la baza acestor dealuri.(Clepan, D., Poluarea mediului,primaria Zlatna,Oficiul pentru [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] – Iulia).

Fig.15. Ravene formate în teren datoritǎ poluǎrii în zona Zlatna 2008(original)

Capitolul 3

PROIECTE DE REABILITARE A ECOSISTEMELOR

DEGRADATE INDUSTRIAL DIN ZONA ZLATNA

[NUME_REDACTAT] și Pădurilor este primul minister care pune în practică, în Romania, proiecte majore de infrastructură de mediu.

Programul este compus din 3 proiecte majore printre care și programul pilot pentru reabilitarea orasului Zlatna.

S-au desfasurat 12 șantiere ale Primăriei pentru regularizarea Ampoiului și a afluenților, refacerea ecosistemului afectat de poluare, refacerea rețelei de apă a orașului și extinderea ei cu 29 de km, construirea stației ecologice de sortare și transfer al deșeurilor menajere, reabilitarea canalizării și extinderea rețelei de canalizare cu 54 de km în satele ce apartin de Zlatna, modernizarea bazei sportive și construirea a trei ștranduri pentru copii, adulți și sărituri de la trambulină, realizarea aleii-parc peste fosta albie a Ampoiului unde se vor amenaja 4 fântăni arteziene, spații de joacă pentru copii și grădini în stil japonez.

Specialiștii consideră că proiectele care au fost demarate vor face din Zlatna un oraș european. [NUME_REDACTAT] nu numai orașul este modernizat dar și toate satele care aparțin de Zlatna și care vor avea în final rețea de apă, canalizare, gaz și drumuri asfaltate. Zlatna nu mai are aerul poluat și se lucrează intens pentru refacerea ecosistemului pe o suprafață de 1.346 hectare.

Stația de colectare a gunoaielor de la Zlatna este în curs de finalizare. Este cea mai modernă din Romania. Mai mult, [NUME_REDACTAT] a reușit să primească finanțare pentru serviciul de salubritate al orașului. Nu degeaba oficialii de la [NUME_REDACTAT] au considerat acest proiect drept cel mai bun din România.

3.1. ECOLOGIZAREA ȘI ÎNLĂTURAREA EFECTELOR POLUĂRII ÎN ZONA INDUSTRIALĂ DEZAFECTATĂ

În anul 1747 a fost construit primul cuptor de topire a cuprului, care pune bazele industriei prelucrătoare de minereuri neferoare. În anii 1858 – 1961 s-a refăcut și modernizat Uzina veche de cupru, iar ulterior, prin dezvoltări masive a industriei extractive, a fost construită Uzina nouă de cupru.

Întregul complex industrial a funcționat în perioada 1960-2004. În anii 1990 S.C. Ampelum S.A. deținea Uzina nouă și Uzina veche de cupru situate pe aceeași platformă industrială. În jurul anului 1992, când producția și cererea din industria extractivă au scăzut la nivelul întregii țări, Uzina nouă de cupru și-a încetat activitatea, clădirile au fost abandonate, în prezent acestea fiind într-o stare avansată de degradare, unele fiind complet demolate.

Ulterior, după disponibilizări masive ale personalului angajat, în anul 2004, ca urmare a închiderii Exploatării miniere Zlatna, și-a încetat activitatea și Uzina veche de cupru, S.C. Ampelum S.A. intrând în lichidare.

Investiția ,,Ecologizarea și înlăturarea efectelor poluării în zona industrială dezafectată" Zlatna a facut parte dintr-un amplu proiect care are ca scop aducerea la standarde de mediu a spațiului rezultat în urma dezafectării uzinei de prelucrare a materialelor neferoase Zlatna. Deși este la limita intravilanului iar parcul industrial este în întregime în intravilan s-a ales soluția cu benzi pentru a asigura o fluență necesară traficului preconizat prin reabilitarea spațiului industrial.

Terenul se află la altitudini cuprinse între 400 m și 408 m și prezintă denivelări de circa 5% – 7% pe direcția est-vest.

Obiectivele vizate de acest proiect de la Uzina nouă de cupru cu terenul aferent, sunt în prezent în proprietatea Primăriei orașului Zlatna, care a inițiat un proiect de ecologizare și reabilitare a acestui amplasament.

Constatându-se că tehnologia de prelucrare a minereurilor de cupru a fost puternic poluantă și agresivă pentru mediul natural, s-a considerat mult mai avantajos ca obiectele de pe această platformă industrială să fie demolate, iar terenul afectat de metalele grele și de agresivitatea acizilor va fi ecologizat prin excavarea și înlocuirea solului poluat cu umpluturǎ inertă rezultată din materialul neinfestat rezultat în urma demolărilor, acestă umplutură având adâncimea de 1,00 m.

I – Construcții supuse demolării cuprinse în studiul de fezabilitate (fig.20 – fig.30):

Fig.20. Halǎ electroliză – Zlatna 2007-(original)

Fig.21. Halǎ rafinare termică, convertizare, topire – Zlatna 2007-(original)

Fig.22. Casǎ suflante – rafinare – Zlatna 2007-(original)

Fig.23. Camera de amestec Fig.24.Stație de înaltă tensiune

Zlatna 2007-(original) Zlatna2007-(original)

Fig.25. Camera electrică – uscare tr. II – Zlatna 2007-(original)

Fig.26. Turnuri de răcire 3 buc. – Zlatna 2007-(original)

Fig.27. Laborator secție – Zlatna 2007-(original)

Fig.28 Turnuri de răcire apă dedurizată – Zlatna 2007-(original)

Fig.29. Stație de îmbuteliere oxigen – Zlatna 2007-(original)

Fig.30 Halǎ fabricare oxigen – Zlatna 2007-(original)

II – Construcții supuse demolării la cererea beneficiarului, care nu au fost cuprinse în studiul de fezabilitate (fig.31 – fig.34):

Fig.31. Anexa casǎ suflante topire Fig.32. Gazometru – rezervor de oxigen

– Zlatna 2007 (original) – Zlatna 2007- (original)

Fig.33. Cabina basculǎ pod auto 50 T Fig.34. Cabina poartǎ

– Zlatna 2007- (original) – Zlatna 2007- (original)

Totul a fost demolat,cu masini speciale de macinare a betonului,astfel incat in ziua de astazi a ramas doar terasamentul si un spatiu enorm pentru constructiile viitoare.

Pentru realizarea proiectului s-au propus urmǎtoarele obiective care vor avea mai multe etape:

Obiectivul 1- Lucrări de demolare și dezafectare:

– terasamente;

– demolare betoane (fig.35);

Fig.35. Betoane rǎmase în urma demolǎrii unei clǎdiri din fosta uzinǎ

– Zlatna 2007- (original)

– schele, eșafodaje, macarale;

– demolări – arhitectură.

Obiectivul 2 – Lucrări de ecologizare:

excavarea, strângerea în grămezi, încărcarea și transportul zgurii existente în amplasament la iazul de decantare nr. 4 (fig.36);

Fig.36. Excavatoare în lucru.Excavarea materialului și depozitarea în grǎmezi

– Zlatna 2008- (original)

inertizarea materialelor periculoase (concentratul existent în depozitul de concentrat și betonul alterat/oxidat de culoare verzuie);

excavarea, strângerea în grămezi a pământului contaminat de pe suprafața

aferentă lucrării și transportul lui la iazul de decantare nr. 4 (fig.37 și fig.38);

Fig.37. Excavatoare în zona cu determinǎri de metale grele în sol

– Zlatna 2008- (original)

Fig.38. Excavatoare în zona cu determinǎri de metale grele în sol

– Zlatna 2008- (original)

realizarea de umpluturi din balastul rezultat din regularizarea râului Ampoi și a afluenților acestuia;

realizarea unei benzi vegetale de cca. 5 m lățime și 0,20 m grosime în lungul drumului național DN 74, la limita proprietății și înierbarea ei.

Excavarea pământului contaminat se va executa pe toată suprafața zonei industriale conform planului de situație. Adâncimea săpăturii este de cca. 1,0 m în jurul halei de electroliză, halei de convertizare și a depozitului de concentrat pe o bandă de cca. 10 m lățime și în rest de cca. 0,5 m. Pe tot parcursul lucrǎrilor, aici va fi mǎsurat nivelul metalelor grele. Dacǎ existǎ contaminǎri, tot ce este în zona respectivǎ se sfǎrâmǎ pânǎ la nivel de nisip, se amestecǎ cu silicat de calciu și ciment, se lasǎ sǎ se întǎreascǎ apoi se sparg în cuburi de dimensiuni mici și se transportǎ în autovehicule acoperite cu prelate, se depoziteazǎ într-un loc special desemnat. Se pune un strat de sol fertil și se planteazǎ copaci sau iarbǎ (fig.39).

Fig.39. Încǎrcarea materialului contaminat în mașina de mǎcinat și mǎrunțirea lui

– Zlatna 2008- (original)

Refacerea zonei de săpătură se va face prin umplere și compactare cu balastul rezultat din râul Ampoi și a afluenților acestuia. Terenul, după realizarea lucrărilor de ecologizare trebuie să aibă o planeitate generală, fără diferențe de nivel mai mari de 10% (fig.40).

Fig.40 Noua imagine a terenului dupǎ realizarea obiectivelor – Zlatna 2008- (original)

Obiectivul 3 – Lucrări de refacere și căi de acces:

– drum și platformă în incinta dezafectată – terasamente;

– drum la iaz de decantare – terasamente;

– drum în incinta dezafectată – suprastructură;

– drum acces iaz de decantare – suprastructură;

– amenajare acces auto în DN 74;

– lucrări de scurgere și evacuare – rigole prefabricate;

– împrejmuire și porți.

Obiectivul 4 – Drumul de acces din DN 74 la parcul industrial Zlatna:

– pod;

– zid de sprijin;

– prelungire podeț.

Este amplasat în județul Alba în apropierea localității Zlatna la circa 150 m de podul peste răul [NUME_REDACTAT] în direcția de mers spre [NUME_REDACTAT].

Obiectivul 5 – Amenajare acces auto în DN 74:

– aducerea structurii rutiere la parametrii tehnici corespunzători unui trafic greu (circulație TIR-uri);

– realizarea unui profil transversal care să permită circulația a două TIR-uri din sens contrar în condiții de siguranță;

– asigurarea scurgerii apelor pluviale și de descǎrcare pe trasee naturale inițiale;

– asigurarea circulației și accesului în drumul național DN 74.

Obiectivul 6 – Reabilitarea pavilionul administrativ:

Are ca destinație finală birouri administrative în vederea deservirii activităților ce se vor desfășura în parcul industrial.

Alimentarea cu apă potabilă a parcului se va face din rețeaua orașului. Evacuarea apelor uzate menajere din pavilionul administrativ.

Categoria de importanță a construcției, conform [NUME_REDACTAT]. 10/95, H.G.R. Nr.766/97 este C (normală).

Elaboratorul proiectului: S.C. ROMAIR CONSULTING S.R.L. – proiectant general, S.C. TCS GRUP SERVICES S.R.L. – proiectant de specialitate.

De menționat este faptul că, pe perioda construcției, vor fi create locuri de muncă temporare de către firma care va fi câștigǎtorul licitației pentru lucrări. Investițiile ce vor urma să fie realizate de către beneficiarii parcului industrial, vor fi adevăratele creatoare de locuri de muncă și de surse de venituri pentru bugetul local.

În momentul de fațǎ proiectul este realizat în proporție de 95%, termenul de finalizare fiind decalat cu câteva luni. Activitǎțile care mai trebuie realizate sunt: drumurile de incintǎ și racordul la drumul național (fig.41 și fig.42).

Fig.41. Terenul noului parc industrial – Zlatna 2008- (original)

Fig.42. Imagine de amsamblu a terenului ecologizat – Zlatna 2008- (original)

Totul a fost demolat,cu masini speciale de macinare a betonului,astfel incat in ziua de astazi a ramas doar terasamentul si un spatiu pentru noul parc industrial.

3.2. REABILITAREA ECOSISTEMULUI ÎN ZONELE GRAV AFECTATE DE POLUARE

Obiectivul lucrărilor de investiții îl constituie « Reabilitarea ecologica din orasul Zlatna », județul Alba, în urma influenței negative asupra mediului de tip antropic prin fenomenul de poluare accentuată și de lungă durată. Acest fenomen a fost determinat de emisiile de gaze (dioxid de sulf), care au avut o influență negativă asupra solului, vegetației ierboase și lemnoase, fapt care a dus la declanșarea proceselor de eroziune de suprafață și adâncime. Factorii limitativi sunt reprezentați de eroziunea de suprafață, eroziunea în adâncime, alunecările de teren, excesul de umiditate, aciditatea terenurilor etc., ce reduc potențialul productiv al terenurilor din zonǎ.

Investiția este necesară pentru reabilitarea ecologica din zona Zlatna având în vedere existența unor degradări complexe constând din eroziunea de suprafață foarte puternică – excesivă, depozite de aluviuni torențiale, alunecări active și semistabilizate, dar cu potențial de reactivare, exces de umiditate care constituie factorul declarator al alunecărilor, precum și a unor terenuri agricole care și-au pierdut total sau parțial fertilitatea.

Oportunitatea investiției prin lucrările de reabilitare propuse se justifică pe deplin prin aria de răspândire și intensitatea de manifestare a proceselor geomorfologice dinamice specifice zonei. În același timp vor fi contracarate în parte efectele nocive produse de S.C. [NUME_REDACTAT] Ampelum S.A. Zlatna – poluatorul numărul unu din zonă – funcționarea distructivă a acestuia desfășurându-se pe o perioadă de cca. 25-30 ani, actualmente activitatea acestuia fiind oprită.

Obiectul de studiu al lucrării este delimitarea, descrierea, caracterizarea solurilor și proceselor de degradare ce se manifestă pe teritoriul luat în studiu și starea de calitate momentană a lor.

Suprafața totală a acestuia este de 623,42 ha și cuprinde versanți din dreapta și din stânga râului Ampoi, în dreptul orașului Zlatna.

Cauza degradării solurilor din această zonă este poluarea, în urma căreia vegetația ierboasă și lemnoasă a avut de suferit sau chiar a dispărut complet, fapt care a dus la declanșarea proceselor de eroziune și alunecări.

Proiectul propune realizarea obiectivelor:

Obiectivul I. Amenajarea complexǎ a versanților – mal stâng

A. Drumuri de exploatare agricolǎ reamenajate

În scopul asigurǎrii accesului utilajelor și a mijloacelor de transport necesare lucrǎrilor prevǎzute în documentație, precum și a celor necesare exploatǎrii ulterioare a suprafeței amenajate se impune reamenajarea a douǎ drumuri existente și amenajarea și consolidarea altor trei pe o lungime totalǎ de 4.900 m, din care 2.100 m consolidǎri.

La stabilirea tronsoanelor de drumuri reamenajate s-a avut în vedere facilitarea legǎturilor cu celelalte drumuri care fac parte din planul de amenajare actual și de perspectivǎ al localitǎții Zlatna.

Execuția lucrǎrilor de terasamente se face cu buldozerul pe șenile în proporție de 95% și constǎ din distrugerea șleaurilor și denivelǎrilor existente, aducerea platformei drumurilor la dimensiunile stabilite și asigurarea orizontalitǎții acesteia.

Consolidarea se va realiza prin așternerea cu buldozerul a unui strat de balast în grosime de 10 cm pe lǎțimea de 3,5 m a drumului și cilindrarea acestuia, apoi prin așternerea unui strat de piatrǎ spartǎ de 10 cm și cilindrarea acestuia.

B. Canale marginale la drumuri

C. Podețe tubulare

La intersecția drumurilor antierozionale de exploatare cu rețeaua de debușee și canale s-au prevǎzut podețe tubulare care sǎ asigure tranzitarea fǎrǎ probleme a volumelor de apa în exces cǎtre emisarii naturali. Sunt necesare 10 podețe tubulare.

D. Camere de liniștire la podețe

În zonele amonte ale podețelor s-au prevǎzut camere de liniștire (9 buc.) în scopul micșorǎrii vitezei apei și decantǎrii materialului solid înainte de trecerea apei prin podețul tubular.

E. Debușee reprofilate

Pentru colectarea și evacuarea controlatǎ a scurgerilor de pe versanți au fost prevǎzute debușee înierbate cu o lungime totalǎ de 4.120 m, cu un volum de terasamente de 16.317 m.

Debușeele se vor consolida pe toatǎ lungimea prin înnierbare.

F. Cǎderi din zidǎrie de piatrǎ

Pentru reducerea pantei debușeelor, sǎ se asigure viteza de neeroziune, s-au prevǎzut 182 cǎderi din zidǎrie de piatra.

G. Canale de intercepție

În scopul interceptǎrii și evacuǎrii dirijate a scurgerilor de pe versanți și în mod special de pe zonele unde în condițiile actuale se concentrau scurgerile superficiale cǎtre formațiunile de eroziune în adâncime, precum și în zonele cu exces de umiditate provenit din precipitații, s-au prevǎzut canale de intercepție cu descǎrcare în rețeaua de debușee înierbate.

Canalele de intercepție se vor consolida prin înierbare.

H. Drenuri absorbante, drenuri colectoare, cǎmine de vizitǎ și captǎri izvoare

Pentru înterceptarea și eliminarea excesului de umiditate cauzat de apariția la zi a unor izvoare de coastǎ, care sunt permanente sau sezoniere, s-au prevǎzut urmǎtoarele lucrǎri: – captǎri de izvoare – 5 buc.;

– drenuri absorbante din tuburi PVC ;

– drenuri colectoare din PVC ;

– guri de dren – 3 buc.

I. Uniformizǎri în planuri continui, reînsǎmânțǎri, fertilizǎri și amendamente

Pe suprafețe grav afectate de eroziune de suprafațǎ, alunecǎri de teren și forme incipiente de eroziune în adâncime (șiroiri și ogașe), s-a prevǎzut execuția unei uniformizǎri în planuri continui pentru a crea condiții optime de refacere a covorului vegetal (fânețe) sau pentru înființarea de plantații sub forma unor perdele de protecție. Suprafața totalǎ pe care se propune realizarea acestor lucrǎri este de 110,4 ha, pentru care volumul de terasamente care se va mobiliza este de 86.600 m (fig.43 ).

Fig.43. Reabilitarea ecosistemelor degradate industrial din zona Zlatna

– etapa: uniformizare 2008- (original)

Cu aceastǎ ocazie, se vor reda în circuitul agricol și zonele neproductive cu forme incipiente de manifestare a eroziunii în adâncime.

Pentru refacerea covorului vegetal de pe suprafațele cu fânețe care se vor nivela în planuri continui pe 110,4 ha, se propune reînsǎmânțarea acestora cu specii de graminee și leguminoase perene cu o valoare furajerǎ bunǎ, corespunzǎtoare zonei și care sǎ asigure o bunǎ protecție antierozionalǎ a terenului (fig.44).

De asemenea, pentru creșterea potențialului productiv al solurilor de pe zonele unde s-au efectuat lucrǎrile de uniformizare și creerea rezervelor corespunzǎtoare de elemente nutritive în sol, s-a prevǎzut fertilizarea și amendarea acestora (fig.45).

Fertilizarea se va realiza cu azot (N – 140 kg/ha), fosfor (P – 60 kg/ha) și potasiu (K – 60 kg/ha).

De asemenea, pe suprafața mobilizatǎ se vor aplica și amendamente cu CaCO2 în doza de 4,2 t/ha

Fig.44. Suprafețe degradate industrial și reabilitate prin însǎmânțare cu ierburi perene

– Zlatna 2008- (original)

Fig.45. Suprafațǎ degradatǎ industrial și reabilitatǎ prin aplicarea amendamentelor

– Zlatna 2008- (original)

J. Supraînsǎmânțǎri, fertilizǎri și amendamente

Pe suprafața de 64,0 ha, ocupatǎ în prezent cu fânețe slab productive, situate pe versanții limitrofi zonelor de intravilan, se vor executa lucrǎri de supraînsǎmânțǎri pentru ameliorarea covorului vegetal în scopul reducerii riscului declanșǎrii eroziunii de suprafațǎ și adâncime (fig.46).

Fig.46. Suprafațǎ degradatǎ industrial și reabilitatǎ prin fertilizare, amendare și supraînsǎmânțǎri – Zlatna 2008- (original)

Pentru îmbunǎtǎțirea conținutului de elemente nutritive necesare dezvoltǎrii covorului vegetal se vor aplica fertilizǎri și amendǎri în doze identice ca la puntul I.

K. Plantații silvice de protecție

Pe arealele afectate de intense procese de pantǎ situate, în special, pe versanții limitrofi zonelor de intravilan, reprezentate prin alunecǎri sau eroziune de adâncime s-au prevǎzut plantații silvice în suprafața de 39,75 ha, sub forma unor perdele de protecție pentru stabilizarea terenurilor și stoparea fenomenelor grave de degradare ale terenului care se manifestǎ în prezent.

Dupǎ plantarea puieților se va proceda la însǎmânțarea suprafețelor respective cu specii de ierburi recomandate pentru aceastǎ zonǎ, conform studiului pedologic, pentru realizarea unui covor vegetal care sǎ protejeze solul pânǎ la instalarea plantației de protecție propriu-zise.

De asemenea, pentru ameliorarea solurilor de pe aceste areale se vor aplica îngrǎșǎminte chimice și amendamente în doze identice ca la punctul I.

L. Gǎrdulețe de susținere

Pe versanții cu pante mari afectați de fenomene grave de eroziune de suprafațǎ, șiroiri și ogașe, pe care s-a propus înființarea unor plantații de protecție, se vor executa gǎrdulețe pentru susținerea rândurilor de puieți.

Gǎrdulețele de susținere vor fi dispuse în kingcons la o distanțǎ de 4 m între rânduri, iar în partea amonte se va împrǎștia manual un strat de 15 cm de pǎmânt fertil. Lungimea totalǎ a acestor gǎrdulețe este de 62.161 m.(fig.47)

Fig.47. Gardulete de sustinere-Zlatna 2009- (original)

Suprafața pe care se propune realizarea acestor gǎrdulețe este de 37,95 ha.

Execuția gǎrdulețelor este bine sǎ se facǎ primǎvara sau toamna, folosindu-se materialul în stare verde, care poate intra în vegetație, asigurând stabilitatea lucrǎrii.

M. Traverse din zidǎrie uscatǎ de piatrǎ la drumuri consolidate

La drumurile consolidate ce au pantǎ longitudinalǎ mai mare de 10% s-au prevǎzut un numǎr de 48 de traverse din zidǎrie de piatrǎ uscatǎ în gabioane cu înǎlțimea de 1 m, pentru a se preveni deteriorarea stratului consolidat al drumurilor în urma precipitațiilor.

Obiectivul II. Lucrǎri pentru amenajarea formațiunilor torențiale – mal stâng extravilan

A. Traverse, praguri și baraje din zidǎrie de piatrǎ pe ravene și vǎi

Versanții care mǎrginesc orașul Zlatna sunt brǎzdați de formațiuni torențiale, vǎi și pârǎuri care au ca emisar pârǎul Ampoi. Caracterul torențial al acestor formațiuni torențiale, vǎi și pârǎuri s-a accentuat treptat pe mǎsura degradǎrii terenurilor limitrofe localitǎții, ca urmare a poluǎrii excesive cu bioxid de sulf.

Pentru a preîntâmpina dezvoltarea în continuare a procesului de eroziune în adâncime de pe ravenele, vǎile și pâraiele existente în zonǎ, s-a prevǎzut executarea unor lucrǎri hidrotehnice transversale, constând din traverse, praguri și baraje din zidǎrie de piatrǎ.

Amplasamentul exact al acestor lucrǎri se va definitiva în urma analizei evoluției degradǎrilor de pe formațiunile torențiale la data predǎrii amplasamentului cǎtre executant.

B. Canale de evacuare pe ravene

Canalele de evacuare s-au prevǎzut a se executa pe sectorul aval al formațiunilor torențiale pentru a asigura descǎrcarea în condiții de siguranțǎ a volumelor de apǎ cǎtre emisarii naturali.

C. Plantații silvice de protecție pe ravene și vǎi

Pentru a stabiliza malurile ravenelor acolo unde au fost fǎcute defrișǎri sau sunt afectate de prǎbușiri și de alunecǎri de teren, s-a prevǎzut plantarea acestora cu puieți de salcâm sau pin conform studiului pedologic pe o suprafațǎ de 3,05 ha.

Obiectivul III. Lucrǎri pentru amenajarea formațiunilor torențiale – mal stâng intravilan

Amenajare ravene intravilan Valea lui Paul (fig.48);

Fig.48. Amenajarea ravenei din Valea lui Paul prin lucrǎri de betonare – Zlatna

2009- (original)

Amenajare ravene intravilan Valea lui Lal;

Amenajare ravene intavilan [NUME_REDACTAT].

Obiectivul IV. Subtraversǎri și canale de evacuare ravene – mal stâng

Subtraversare;

Canal marginal (șanț)

Obiectivul V. Drum tehnologic la turnul de dispersie

Drum tehnologic.

Obiectivul VI. Reprofilare canal colector

Reprofilare canal colector.

Obiectivul VII. Amenajarea complexǎ a versanților – mal drept

A. Drenuri absorbante, drenuri colectoare și captǎri izvoare

B. Uniformizǎri, reînsǎmânțǎri, fertilizǎri și amendamente

Pe suprafețe grav afectate de eroziunea de suprafațǎ, alunecǎri de teren și forme incipiente de eroziune în adâncime (șiroiri și ogașe), s-a prevǎzut execuția unei uniformizǎri în planuri continui pentru a crea condiții optime de refacere a covorului vegetal (fânețe) sau pentru înființarea de plantații sub forma unor perdele de protecție. Suprafața totalǎ pe care se propune realizarea acestor lucrǎri este de 52,25 ha, pentru care volumul de terasamente care se va mobiliza este de 41.525 m.

Cu aceastǎ ocazie, se vor reda în circuitul agricol și zonele neproductive cu forme incipiente de manifestare a eroziunii în adâncime.

Pentru refacerea covorului vegetal de pe suprafețele cu fânețe care se vor nivela în planuri continui de 52,25 ha, se propune reînsǎmânțarea acestora cu specii de graminee și leguminoase perene cu o valoare furajerǎ bunǎ, corespunzǎtoare zonei și care sǎ asigure o bunǎ protecție antierozionalǎ a terenului.

De asemenea, pentru creșterea potențialului productiv al solurilor de pe zonele unde s-au efectuat lucrǎrile de uniformizare și crearea rezervelor corespunzǎtoare de elemente nutritive în sol, s-a prevǎzut fertilizarea și amendarea acestora.

Fertilizarea se va realiza cu azot (N – 140 kg/ha), fosfor (P – 60 kg/ha) și potasiu (K – 60 kg/ha).

De asemenea, pe suprafața mobilizatǎ se vor aplica și amendamente cu CaCO2 în doza de 4,0 t/ha.

Conform precizǎrilor fǎcute ulterior de cǎtre elaboratorul Studiului pedologic, dozele de îngrǎșǎminte menționate se vor aplica anual, iar la amendamente intervalul de revenire este de 5-7 ani.

C. Supraînsǎmânțǎri, fertilizǎri și amendamente

Pe suprafața de 85,0 ha, cu fânețe existente slab productive, situate pe versanții limitrofi zonelor de intravilan, se vor executa lucrǎri de supraînsǎmânțǎri pentru ameliorarea covorului vegetal în scopul reducerii riscului declanșǎrii eroziunii de suprafațǎ și adâncime.

Pentru îmbunǎtǎțirea conținutului de elemente nutritive necesare dezvoltǎrii covorului vegetal s-au aplicat fertilizǎri și amendǎri în doze identice ca la punctul B.

D. Plantații silvice de protecție pe versanți

Pe arealele afectate de intense procese de pantǎ situate, în special, pe versanții limitrofi zonelor de intravilan, reprezentate prin alunecǎri sau eroziune de adâncime s-au prevǎzut plantații silvice sub forma unor perdele de protecție pe o suprafațǎ de 44 ha, pentru stabilizarea terenurilor și stoparea fenomenelor grav de degradare ale terenului care se manifestǎ în prezent.

Dupǎ plantarea puieților se va proceda la însǎmânțarea suprafețelor respective cu specii de ierburi recomandate pentru aceastǎ zonǎ, conform studiului pedologic, pentru realizarea unui covor vegetal care sǎ protejeze solul pânǎ la instalarea plantației de protecție propriu-zise.

De asemenea, pentru ameliorarea însușirilor solurilor de pe aceste areale se vor aplica îngrǎșǎminte chimice și amendamente în doze identice ca la punctul B.

E. Gǎrdulețe de susținere

Pe versanții cu pante mari afectați de fenomene grave de eroziune de suprafațǎ, șiroiri și ogașe, pe care s-a propus înființarea unor plantații de protecție, se vor executa gǎrdulețe pentru susținerea rândurilor de puieți.

Gǎrdulețele de susținere vor fi dispuse în kingcons la o distanțǎ de 4 m între rânduri. Lungimea totalǎ a acestor gǎrdulețe este de 21.522 m.

Suprafața pe care se propune realizarea acestor gǎrdulețe este de 12,75 ha.

Execuția gǎrdulețelor este bine sǎ se facǎ primǎvara sau toamna, folosindu-se materialul în stare verde, care poate intra în vegetație, asigurând stabilitatea lucrǎrii.

Obiectivul VIII. Lucrǎri pentru amenajarea formațiunilor torențiale – mal drept extravilan

A. Traverse, praguri și baraje din zidǎrie de piatrǎ pe ravene și vǎi

Versanții care mǎrginesc orașul Zlatna sunt brǎzdați de formațiuni torențiale, vǎi și pârǎuri care au ca emisar principal pârǎul Ampoi. Caracterul torențial al acestor formațiuni torențiale, vǎi și pârǎuri s-a accentuat treptat pe mǎsura degradǎrii terenurilor limitrofe localitǎții, ca urmare a poluǎrii excesive cu bioxid de sulf.

Lucrǎrile hidrotehnice transversale prevǎzute a se executa pe formațiunile de eroziune în adâncime menționate asigurǎ consolidarea malurilor și talvegurilor și stopeazǎ înaintarea în lungime și adâncime a acestora. De asemenea, contribuie la reducerea efluenței aluvionare ca urmare reducerii vitezelor scurgerilor concentrate și reținerea aluviunilor solide care colmateazǎ terenurile din aval.

B. Canale de evacuare pe ravene

Canalele de evacuare s-au prevǎzut a se executa pe sectorul aval al formațiunilor torențiale pentru a asigura descǎrcarea în condiții de siguranțǎ a volumelor de apa cǎtre emisar – pârǎul Ampoi.

C. Cleionaje duble pe ravene

Cleionajele duble sunt lucrǎri transversale care se aplicǎ pe sectoarele superioare ale formațiunilor torențiale cu secțiuni înguste, cu debite reduse și transport de aluviuni de mici dimensiuni, dar în cantitǎți mari, pentru colmatarea rapidǎ a lucrǎrilor cu condiții favorabile de instalare a vegetației lemnoase, care dupǎ 4-7 ani de la realizarea lucrǎrilor sǎ poatǎ prelua sarcinile acestora.

D. Plantații silvice de protecție pe ravene și vǎi

Pentru a stabiliza malurile ravenelor acolo unde au fost fǎcute defrișǎri sau sunt afectate de prǎbușiri și de alunecǎri de teren, pe o suprafațǎ de teren de 11,25 ha, s-a prevǎzut plantarea acestora cu puieți de salcâm sau pin conform studiului pedologic.

Obiectivul IX. Lucrǎri pentru amenajarea formațiunilor torențiale mal drept intravilan

Amenajare ravene intravilan.

Obiectivul X. Subtraversǎri și canale de evacuare ravene mal drept

Subtraversǎri;

Canal margine (șanț)/ șosea centurǎ.

Obiectivul XI. Consolidare versant cu zid de sprijin

Consolidare versant cu zid de sprijin (fig.49).

Fig.49. Consolidare versant cu zid de sprijin a malului drept extravilan – Zlatna

2008- (original)

3.3. REABILITAREA SISTEMULUI DE SALUBRIZARE A ORAȘULUI ZLATNA ȘI DE CONSTRUIRE A STAȚIEI DE TRANSFER – DEȘEURI MENAJERE

Proiectul este finalizat, și va fi deschis dupǎ realizarea verificǎrilor tehnologice de funcționare.

În stația de transfer deșeuri menajere de la Valea Micǎ – Zlatna vor fi procesate deșeurile colectate din orașul Zlatna, localitǎțile adiacente și orașul Abrud.

Deșeurile colectate vor fi sortate pe categorii și cele reciclabile vor fi valorificate, fracțiunea organicǎ va fi presatǎ și transportatǎ la depozitul ecologic de la Sebeș .

3.4. AMENAJAREA RÂULUI AMPOI ȘI A AFLUENȚILOR SĂI, ÎN ZONA ORAȘULUI ZLATNA

Lucrǎri executate: regularizarea pe toate tronsoanele de râuri și vǎi.

Sunt în execuție 5 poduri de trecere a râului Ampoi.

3.5. REABILITAREA FOSTEI ALBII A RÂULUI AMPOI

Rețea distribuție apă potabilă .

Sa amenajat alee pietonală și zonă de agrement prin amenajarea a 4 fântâni arteziene, spații de joacă pentru copii și grădini în stil japonez,

amenajare clădire de monitorizare a mediului și luciu de apă.

Proiectul s-a finalizat în 2009.

3.6. REABILITAREA ȘI EXTINDEREA REȚELEI DE CANALIZARE A ORAȘULUI ZLATNA ȘI EXTINDEREA REȚELEI DE APĂ POTABILĂ PE TERITORIUL ADMINISTRATIV AL ORAȘULUI ZLATNA

Se vor realiza 4 km de conducte de canalizare în orașul Zlatna.

Se va extinde canalizarea cu 52 km în localitǎțile adiacente.

Capitolul 4

NIVEL DE INFORMARE SI OPINII ALE CETATENILOR PRIVIND

REABILITAREA ECOLOGICA DIN ORAȘUL ZLATNA

În urma reabilitării ecologice, prezentată în capitolele precedente, în orașul Zlatna atât vegetația cât și oamenii au avut de suferit.

Raportându-ne la efectele asupra sănătății umane, investigațiile au indicat îmbolnăviri prin intoxicarea cu gaze iritante și alte metale grele.Principala cale de contaminare cu plumb a fost cea respiratorie.Datorită etapei de dezvoltare neurologică, copii mici au fost mai sensibili la intoxicarea cu plumb.

4.1. SONDAJUL SI PROIECTAREA CHESTIONARULUI

Într-o lume în care informația a devenit dimensiunea esențiala a existenței,predictibilitatea comportamentului uman s-a impus ca necesitate în domeniul cercetării sociale. Una dintre metodele de cunoaștere a opiniei publice este sondajul de opinie, apărut din dorința de a prognoza comportamentul.

4.2. Designul cercetării

Tema de cercetat

„Nivel de informare și opinii ale cetățenilor privind reabilitarea ecologica din orașul Zlatna”;

A.Obiective

determinarea gradului in care cetățenii cunosc poluarea istorică din orașul Zlatna;

aflarea gradului de informație al cetățenilor privind procesele de reabilitare derulate în orașul Zlatna;

obtinerea de informații privind opiniile cetățenilor în legatura cu alte proiecte necesare reabilitării în oraș;

B.Eșantionare

– metoda pasului, pasul 3, cu data de naștere a persoanei care este cea mai apropiată de data chestionarului;

C.Perioada de derulare a cercetării

– se desfasoara de la 1 Mai – 1 iunie 2014;

D.Eșantion și reprezentativitate

– decupam din 7000 locuitori un esantion de 100 de indivizi- reprezentativitatea respondenților se realizeaza pe trei grupe de varsta<tineri(18-34ani),adulți(35-60ani),varstnici(>60ani)> .

E. Metoda: Sondaj de opinie

„Sondajul de opinie ofera factorilor decizionali posibilitatea de a identifica soluții pentru problemele cu care se confrunta sau pentru a valorifica oportunități existente.Aparent nimic nu este mai ușor decat adresarea unor întrebari cuprinse într-un chestionar,sondajul înseamna o adevarată provocare în privința asigurării unui grad ridicat de acuratețe, relevanta si reprezentativitate a datelor."

„In esența sondajul este o metoda de culegere de date primare, pe baza unui chestionar administrat unui esantion reprezentativ de respondenti.”

„Orice sondaj de opinie presupune patru mari faze:

Faza de proiect – realizarea proiectului de cercetare care cuprinde:stabilirea temei de cercetat, operaționalizarea obiectului de studiu, construirea chestionarului, stabilirea populației și construirea eșantionului, stabilirea bugetului de cheltuieli si de timp necesar cercetarii;

Faza de culegere a datelor – pretestarea chestionarului, instruirea operatorilor de teren, aplicarea propriu-zisa a chestionarelor;

Faza de prelucrare si analiza statistica a datelor;

Redactarea raportului de cercetare.”

„Chestionarul reprezinta un set formalizat de intrebari, proiectat pentru a genera datele necesare înfaptuirii obiectivelor unei cercetari de marketing.Construirea lui nu este un proces atât de simplu pe cât se crede de obicei.Adecvarea lui la tema de cercetare presupune in primul rând operaționalizarea obiectului de studiu, adica gasirea unor indicatori pertinenți pentru ceea ce vrem sa masurăm.A operaționaliza inseamna a imparti obiectul de cercetat pe dimensiunile si subdimensiunile care îl definesc, apoi a selecta dintre acestea pe cele pe care le consideram cele mai relevante pentru ceea ce vrem să cunoastem și, într-un ultim stadiu, să construim indicatorii care să estimeze cât mai exact cu putință dimensiunile obiectului de cercetat.Acești indicatori sunt reprezentați în chestionar prin întrebari.”

„Formularea întrebărilor, ordinea lor în chestionar, tipul întrebarilor ( daca sunt cu răspuns deschis sau cu răspunsuri prestabilite), forma grafică a chestionarului, influențează semnificativ răspunsurile obținute de la cei chestionați și de aceea construirea chestionarului trebuie realizata cu foarte mare grijă respectând o serie intreagă de reguli.”

„O problemă importantă în proiectarea chestionarului o reprezintă determinarea dimensiunii eșantionului folosit. Un eșantion se constituie dintr-un număr de unități care sunt selectate din rândurile acelei populații care face obiectul cercetării. Reprezentativitatea unui eșantion este dată de calitatea acestuia de a reproduce cât mai fidel caracteristicile populației din care a fost extras.Un eșantion nu este reprezentativ in general, ci este reprezentativ pentru populația din care a fost extras dupa o caracteristică( de exemplu structura pe vârste a populației ).”

„Eșantionarea se realizează direct pe teren dupa procedeul drumului aleator, unitatea de selecție fiind gospodaria. Din fiecare oraș este selectat aleator folosind un pas de esantionare numarul necesar de gospodarii pentru realizarea chestionarelor alocate respectivului oraș. Dintr-o gospodarie selectată în eșantion se va alege o singura persoana care are data de nastere cea mai apropiata cu data chestionarului.”

„Răspunsurile subiecților cuprinși în eșantion sunt introduse într-o baza de date.Analiza datelor implica validarea eșantionului si testarea consistenței interne a datelor, producerea unor rezultate statistice descriptive. Este necesar sa fie accentuat faptul ca rezultatele dintr-un sondaj de opinie sunt doar estimari ale unor parametri din populație și orice estimare presupune o marja de eroare.In practica sondajelor de opinie se accepta o marja de eroare de maximum 3%.

Ultima fază a unui sondaj de opinie constă în redactarea raportului de cercetare, în care sunt prezentate rezultatele sondajului și interpretarea acestora.”

Chestionarul utilizat pentru aflarea nivelului de informare si opinii ale cetățenilor privind reabilitarea ecologica din orașul Zlatna este prezentat în ANEXA 1.

4.3. Analiza și interpretarea rezultatelor

Chestionarul a urmărit aflarea informațiilor și a opinilor pe care le detin cetățenii orașului Zlatna despre reabilitarea ecologică și despre ce ar mai trebui sau ar mai dori să se realizeze în oraș.Rezultatul chestionarului este unul satisfăcător deoarece locuitorii orașului sunt destul de interesați de ceea ce se petrece.Reprezentativitatea eșantionului pe care se aplică chestionarul se face pe grupe de varstă :tineri (18-34 ani); adulți (35-60 ani); vârstnici (peste 60 ani).

1. Se spune ca orașul Zlatna a fost unul dintre cele mai poluate orașe din țară.Dumneavoastră sunteți de acord cu aceasta afirmație?

Privind poluarea industriala (minerit, metalurgie, chimie), Zlatna a fost una dintre „petele fierbinți” ale țarii. Aceasta s-a întins pe o suprafață de cca. 50.000 ha, efectele poluǎrii ajungând la aproximativ 10 km în amonte și 20 km în aval. Intensitatea la care a ajuns poluarea industrialǎ în unele zone nu mai poate fi toleratǎ de societate astfel incat majoritatea cetățenilor(adulti si varstnici) din oraș sunt de parere că a fost unul dintre cele mai poluate orașe din țară,așa cum este reprezentat în graficul nr.1 .

Titlu: Se spune ca orașul Zlatna a fost unul dintre cele mai poluate orașe din țară.Dumneavoastră sunteți de acord cu aceasta afirmație?

Graficul nr.1

Pt cei care răspund – Da-

Care dintre următorii factori de mediu credeți că au fost poluați grav?

Așa cum arată Graficul nr.2, opiniile cetățenilor sunt împărțite în funcție de vârstă.Pentru tineri cele mai poluate medii sunt solul și aerul,pentru adulți factorii de mediu grav poluați au fost atât apa cât și solul și aerul iar pentru vârstnici cel mai poluat este aerul.

Titlu: Care dintre următorii factori de mediu credeți că au fost poluați grav?

Graficul nr.2

2. În ultimii ani s-au realizat mai multe lucrări pentru reducerea poluării din oraș.Puteți să-mi enumerați câteva dintre acestea?

În ultimii ani,în orașul Zlatna s-au demarat niște proiecte care au avut în vedere, în principal reabilitatea ecologică a orașului.Cetățenii orașului sunt destul de multumiti de progresele care s-au facut în ultimi ani .Principalele lucrări pe care oamenii orașului le stiu sunt cele de plantare de pomi, curățarea terenului contaminat și curățarea râului care traverseaza orașul.Din graficul nr. 3 putem deduce că tinerii sunt preocupați de plantarea pomilor,iar adulții și vârstnicii sunt mai preocupati de curățarea terenului și a râului.

Titlu: În ultimii ani s-au realizat mai multe lucrări pentru reducerea poluării din oraș.Puteți să-mi enumerați câteva dintre acestea?

Graficul nr.3

3. Privind lucrările de reabilitare din oraș, ce părere aveți în general?

În ciuda poluării excesive și a îmbolnăvirilor care au avut loc în trecut în orașul Zlatna, cetățenii,a trebuit să rspundă cu „foarte bine” notat cu „Fb”,”bine” notat cu „B”, „nu știu/nu răspund” notat cu „Ns/Nr”. În special adulții și vârstnicii sunt mai preocupați de ce se întampla în orașul lor deoarece cei tineri au fost nevoiți sa își schimbe domiciuliul, așa cum este reprezentat în graficul nr.4.

Titlu: Privind lucrările de reabilitare din oraș, ce părere aveți în general?

Graficul nr.4

4. În ce masură cunoașteți urmatoarele proiecte de reabilitate?

Proiectele de reabilitare au fost destul de numeroase, iar cetățenii au conștientizat că acestea sunt necesare pentru ca zona Zlatna să se dezvolte și vegetația să înfloreasca. Este bine de știut că cetățenii cunosc în mare masura proiectele de reabilitarea ecosistemului și de salubrizare, și în mica măsură cunosc toate celelalte proiecte.Se deduce că toți locuitorii orașul sunt interesati și participa la refacerea zonei și implicit a orașului lor.(graficul nr. 5)

Titlu: În ce masură cunoașteți urmatoarele proiecte de reabilitate?

Graficul nr.5

5. Ce alte proiecte credeți că sunt necesare pentru reabilitarea orașului Zlatna?

În timpul funcționǎrii celor douǎ unitǎți poluatoare, covorul erbaceu a fost distrus aproape în totalitate, ecosistemul forestier a fost dereglat, iar versanții din jurul Zlatnei erau brǎzdați de ravene de pânǎ la 7-8 m adâncime.

Dupǎ închiderea celor douǎ intreprinderi s-au luat o serie de mǎsuri pentru reabilitarea ecosistemelor degradate, materializate în proiecte.Cetățenii orașului au propus, pe lângă proiectele care s-au demarat, că mai este nevoie să se construiască parcuri unde să se poată respira aer curat, să se aduca investitori pt ca tinerii să aiba locuri unde sa munceasca, crearea de locuri de munca, ca zona să se faca cunoscută turiștilor datorită zonelor muntoase frumoase și pesterilor care sunt în zonă, niste părculețe pentru copii unde parintii să-i poată lăsa în siguranță.(graficul nr. 6).

Titlu: Ce alte proiecte credeți că sunt necesare pentru reabilitarea orașului Zlatna?

Graficul nr.6

CONCLUZII

Zlatna a fost una dintre „petele fierbinți” ale țarii , privind poluarea industrialǎ (minerit, metalurgie, chimie) asociatǎ cu impactul acestor activitǎți industriale asupra sǎnǎtǎții comunitǎții.

Aceastǎ poluare s-a produs datoritǎ funcționǎrii pânǎ în anul 2004 a douǎ întreprinderi cu impact negativ asupra mediului: Exploatarea Minierǎ Zlatna și S.C. Ampelum S.A.

În timpul funcționǎrii celor douǎ unitǎți poluatoare covorul erbaceu a fost distrus aproape în totalitate, ecosistemul forestier a fost dereglat, iar versanții din jurul Zlatnei erau brǎzdați de ravene de pânǎ la 7-8 m adâncime.

Poluarea chimică, datorată S.C. Ampelum S.A. s-a întins pe o suprafață de cca. 50.000 ha, efectele poluǎrii ajungând la aproximativ 10 km în amonte și 20 km în aval.

Nivelul de poluare a atmosferei, era de natură complexă cuprinzând gaze (SO2, CO2, CO, NO), aerosoli cu concentrații ridicate în metale grele, ploi acide. Toți acești poluanți au avut efecte sinergice, cu tendința de concentrare și acumulare în toate componentele de mediu.

Efectele principale produse prin poluarea chimică a râului, au fost următoarele: – dezoxigenarea și intoxicarea apei;

– creșterea durității și salinității;

– modificarea pH – ului;

– distrugerea biocenozei, vătămarea peștilor;

– degradarea peisajului, etc.

Degradarea solurilor în zona Zlatna este complexă, fiind afectată și distrusă în primul rând materia organică, creandu-se condiții pentru eroziune și alunecǎri de teren.

Un efect major al poluării continue a solului se manifestă și prin eroziunea solurilor, dispariția vegetației și apariția în timp a torenților, ogașelor și ravenelor.

Plantarea cu afinitate redusa pentru metale grele sau, dimpotriva, cultivarea intensa a speciilor puternic bioacumulatoare pe o perioada mai indelungata in scopul saracirii solului in aceste elemente ar fi o recomandare in scopul reducerii poluarii.

Gradul de acoperire a haldelor si a solului cu vegetatie ierboasa este in medie de 25-50%.

[NUME_REDACTAT] a reușit să facă cinci proiecte care au fost finanțate cu 53 de milioane de euro de [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT].

Proiectele de reabilitare a zonei Zlatna sunt urmǎtoarele:

1. REABILITAREA SISTEMULUI DE SALUBRIZARE A ORAȘULUI ZLATNA ȘI DE CONSTRUIRE A STAȚIEI DE TRANSFER – DEȘEURI MENAJERE;

2. ECOLOGIZAREA ȘI ÎNLĂTURAREA EFECTELOR POLUĂRII ÎN ZONA INDUSTRIALĂ DEZAFECTATĂ;

3. REABILITAREA ECOSISTEMULUI ÎN ZONELE GRAV AFECTATE DE POLUARE;

4. AMENAJAREA RÂULUI AMPOI ȘI A AFLUENȚILOR SĂI, ÎN ZONA ORAȘULUI ZLATNA;

5. REABILITAREA FOSTEI ALBII A RÂULUI AMPOI;

6. REABILITAREA ȘI EXTINDEREA REȚELEI DE CANALIZARE A ORAȘULUI ZLATNA ȘI EXTINDEREA REȚELEI DE APĂ POTABILĂ PE TERITORIUL ADMINISTRATIV AL ORAȘULUI ZLATNA.

În urma aplicării chstionarului, am aflat că nivelul de informare al cetățenilor cu privire la reabilitarea ecologică este unul peste nivelul de asteptare deoarece aceștia sunt interesati de ceea ce se întampla în orașul lor și doresc ca zona care a fost o data defavorizată, să se alinieze standardelor europene.Opiniile oamenilor privind orașul lor devin din ce în ce mai bune iar unii dintre ei chiar contribuie în aplicarea lor.Ȋn ceea ce îi privește pe tineri, aceștia cunosc faptul că orașul lor a fost unul dintre cele mai poluate din țară dar majoritatea au fost nevoiți sa își schimbe domiciliul din lipsă de locuri de muncă.Adulții și vârstnicii sunt cei care au conștientizat faptul că orașul trebuie să se refacă prin plantare de pomi,prin curățarea terenului contaminat și prin investiții pentru a se creea locuri de muncă.

ANEXA 1

Chestionar pentru aflarea nivelului de informare si opinii ale cetățenilor despre reabilitarea ecologica din orașul [NUME_REDACTAT]

Buna ziua, mă numesc [NUME_REDACTAT] Sorina si sunt masterand la Facultatea de Stiințe de la Universitatea „1 Decembrie” [NUME_REDACTAT].Vă rugăm să răspundeți la toate întrebările.Nu există răspunsuri bune sau greșite la aceste întrebari.Ce mă interesează este doar sa aflu ce știți despre lucrarile de reabilitare demarate în orașul dumneavoastra și opinii legate de acestea.Răspunsurile dumneavoastră sunt confidențiale. La sfarsitul investigației voi publica o lucrare utilizand datele prelucrate statistic.Vă multumesc pentru colaborare.

Chestionar de mediu

Vă rugăm să răspundeți la următorul chestionar. Marcați căsuța corespunzătoare răspunsului, unde este cazul.

1.Se spune ca orașul Zlatna a fost unul dintre cele mai poluate orașe din țară.Dumneavoastră sunteți de acord cu aceasta afirmație?

[NUME_REDACTAT]

Nu stiu/Nu raspund

Pt cei care raspund – Da-

Care dintre urmatorii factori de mediu credeți că au fost poluați grav?

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT]

2.În ultimii ani s-au realizat mai multe lucrări pentru reducerea poluării din oraș.Puteți să-mi enumerați câteva dintre acestea?

3.Privind lucrările de reabilitare din oraș, ce parere aveți în general?

F.b

B

Nu stiu/Nu raspund

4. În ce masură cunoașteți urmatoarele proiecte de reabilitate?

5.Ce alte proiecte credeți că sunt necesare pentru reabilitarea orașului Zlatna?

BIBLIOGRAFIE

Bazac, Gh. și Cadea, I., 1992. Studiul privind clima zonei forestiere poluatǎ de S.C. Ampelum S.A. Zlatna. [NUME_REDACTAT], București.

Bǎlǎuțǎ, L., 1972. Unele aspecte ale poluǎrii aerului în centrul industrial Zlatna și vegetațtia forestierǎ. Revista pǎdurilor, nr. 11.

Botnariuc, N. și Vlǎdineanu, A., 1982. Ecologie. Editua Didacticǎ și Pedagogicǎ, București.

Butiu, I. și colaboratorii, 1970. Impurificarea atmosfericǎ a centrului industrial Zlatna prin bioxid de sulf și oxid de azot. Studiu efectuat de Institutul de igienǎ, Timișoara.

Ciplea, L., Ciplea, Al. 1978. Poluarea mediului ambiant. Editura Tehnicǎ, București.

Clepan, D., 1999. Poluarea mediului. [NUME_REDACTAT], Alba-Iulia.

Ionescu, A., Godeanu, S., Barabaș, N., 1994. Ecologie și protecțtia mediului. Federația Ecologicǎ din România, Constanța.

Lǎpușan, A. și Lǎpușan Aurelia, 1970. Aplicarea amendamentelor calcaroase pe pajiștele naturale situate pe soluri podzolice din nord-vestul Transilvaniei. Probleme agricole.

Manea, Gh., 1990. Necesitatea elaborii unei strategii de protecție a mediului înconjurator în România. Studii și Cercetǎri Economice, nr. 8, INCE, București.

Pașca G. si Ionescu A., 1992. [NUME_REDACTAT] ale poluǎrii atmosferice, relație biunivocǎ cu igiena muncii și protecția mediului. [NUME_REDACTAT], București.

Rǎuțǎ, C. și Cârstea, S., 1979. Poluarea și protecția mediului înconjurǎtor. Editura Științificǎ și Enciclopedicǎ, București.

Rǎuțǎ, C. și Cârstea, S., 1983. Prevenirea și combaterea poluǎrii solului. [NUME_REDACTAT], București.

[NUME_REDACTAT], Note de Curs,Masurarea fenomenelor in cercetarile de marketing, [NUME_REDACTAT] 2014.

Rusu, M., Guș, P. și colaboratorii, 1992. Situația agrochimicǎ a solurilor agricole din zona poluatǎ, Zlatna. O.S.P.A., Alba-Iulia.

*** Proiect: „Ecologizarea și înlǎturarea efectelor poluǎrii în zona industrialǎ dezafectatǎ – Zlatna, județul Alba”, I.S.P.E. SA București, 2006.

*** Studiu hidrologic privind: „Reabilitarea ecosistemului în zonele grav afectate de poluare, Zlatna”, întocmit de ing. [NUME_REDACTAT], 2006.

*** http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/323-milioane-de-Euro-pentru-proiecte-de-infrastructura-de-mediu.html, ultima actualizare 12 iulie 2008.

*** http://www.primaria-zlatna.ro/ ***https://ruxandracristea.wikispaces.com/file/view/Cum_concepem_+un_SONDAJ+DE+OPINIE.doc