REABILITARE ȘI MODERNIZARE ȘCOALA PRIMARĂ [614771]

„REABILITARE ȘI MODERNIZARE ȘCOALA PRIMARĂ
COARNELE CAPREI, COMUNA COARNELE CAPREI,
JUDEȚUL IAȘI”

DOCUMENTAȚIE DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE
INTERVENȚIE

BENEFICIAR: COMUNA COARNELE CAPREI, IAȘI

ELABORATOR: SC PRO CONSULTING EXPERT SRL

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 2 / 67
FAZA: D.A.L.I.
PAGINĂ DE TITLU

OBIECTIV: „REABILITARE ȘI MODERNIZARE ȘCOALA PRIMARĂ
COARNELE CAPREI, COMUNA COARNELE CAPREI, JUDEȚUL
IAȘI ”
TITULAR: PRIMĂRIA COARNELE CAPREI
BENEFICIAR: COMUNA COARNELE CAPREI , JUDEȚUL IAȘI
AMPLASAMENT: LOCALITATEA COARNELE CAPREI , COMUNA COARNELE
CAPREI , JUDEȚUL IAȘI

PROIECTANT GENERAL: S.C. PRO CONSULTING EXPERT S.R.L.

PROIECT NR. : 155/201 7

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 3 / 67
FAZA: D.A.L.I.

FIȘĂ DE RESPONSABILI TĂȚI

PROIECTANT GENERAL: S.C. PRO CONSULTING EXPERT S.R.L.
MANAGER PROIECT:
Consultant in management
Gheorghe Irina
ȘEF PROIECT ARHITECTURĂ: arh. Vlad Tundrea
PROIECTANT ARHITECTURĂ: arh. Vlad Tundrea
PROIECTANT STRUCTURĂ: ing. Bogdan Ailiesei
PROIECTANT INSTALAȚII ELECTRICE: ing. Lucian Pascu
PROIECTANT INSTALAȚII TERMO –
VENTILARE: ing. Lucian Pascu
PROIECTANT INSTALAȚII SANITARE: ing. Lucian Pascu
ANALIZĂ ECONOMICĂ ȘI FINANCIARĂ : Ing. Valentin Tugui

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 4 / 67
FAZA: D.A.L.I.
DOCUMENTAȚIE DE AVIZ ARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENȚII
D.A.L.I

OBIECTIV: „REABILITARE ȘI MODERNIZARE ȘCOALA
PRIMARĂ COARNELE CAPREI, COMUNA
COARNELE CAPREI, JUDEȚUL IAȘI ”
TITULAR: PRIMĂRIA COARNELE CAPREI
BENEFICIAR: COMUNA COARNELE CAPREI, JUDEȚUL IAȘI
AMPLASAMENT:
LOCALITATEA COARNELE CAPREI, COMUNA
COARNELE CAPREI, JUDEȚUL IAȘI
PROIECTANT GENERAL: S.C. PRO CONSULTING EXPERT S.R.L.

I. PIESE SCRISE

1. INFORMAȚII GENERA LE PRIVIND OBIECTIVU L DE INVESTIȚII
1.1. Denumirea obiectivului de investiții
1.2. Ordonator principal de credite/investitor
1.3. Ordonator de credite (secundar/terțiar)
1.4. Beneficiarul investiției
1.5. Elaboratorul documentației de avizare a lucrărilor de intervenție
2. SITUAȚIA EXISTENT Ă ȘI NECESITATEA REA LIZĂRII LUCRĂRILOR D E INTERVENȚII
2.1. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante, structuri
instituționaleși financiare
2.2. Analiza situației existente și identificarea necesitățilorși a deficiențelor
2.3. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice
3. DESCRIEREA CONS TRUCȚIEI EXISTENTE
3.1. Particularități ale amplasamentului
3.2. Regimul juridic
3.3.Caracteristici tehnice și parametri specifici
3.4. Analiza stării construcției, pe baza concluziilor expertizei tehnice și/sau ale auditului
energetic, precum și ale studi ului arhitecturalo -istoric în cazul imobilelor care
beneficiază de regimul de protecție de monument istoric și al imobilelor aflate în zonele
de protecție ale monumentelor istorice sau în zone construite protejate.
3.5. Starea tehnică, inclusiv sistemul s tructural și analiza diagnostic, din punctul de
vedere al asigurării cerințelor fundamentale aplicabile, potrivit legii.
3.6. Actul doveditor al forței majore, după caz.
4. CONCLUZIILE EXPER TIZEI TEHNICE ȘI, DU PĂ CAZ, ALE AUDITULU I ENERGETIC,
CONCLUZIILE S TUDIILOR DE DIAGNOST ICARE

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 5 / 67
FAZA: D.A.L.I. 5. IDENTIFICAREA SCE NARIILOR/OPȚIUNILOR TEHNICO -ECONOMICE (M INIMUM
DOUĂ) ȘI ANALIZA DET ALIATĂ A ACESTORA
5.1. Soluția tehnică, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic, funcțional –
arhitectural și economic
5.2. Necesarul de utilități rezultate, inclusiv estimări privind depășirea consumurilor
inițiale de utilitățiși modul de asigurare a consumurilor suplimentare
5.3. Durata de realizare și etapele principale corelate cu datele prevăzute în graficul
orientativ de realizare a investiției, detaliat pe etape principale
5.4. Costurile estimative ale investiției
5.5. Sustenabilitatea realizării investiției
5.6.Analiza financiară și economică aferentă realizării lucrărilor de intervenție
6. SCENARIUL/OPȚIUNE A TEHNICO -ECONOMIC(Ă ) OPTIM(Ă), RECOMANDAT (Ă)
6.1. Comparația scenariilor/opțiunilor propus(e), din punct de vedere tehnic, economic,
financiar, al sustenabilitățiiși riscurilor
6.2. Selectarea și justificarea scenariului/opțiunii optim(e), recomand at(e)
6.3. Principalii indic atori tehnico -economici aferențiinvestiției:
6.4. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice
funcțiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerințelor
fundamentale aplicabile construcției, conform gra dului de detaliere al propunerilor
tehnice
6.5. Nominalizarea surselor de finanțare a investiției publice, ca urmare a analizei
financiare și economice: fonduri proprii, credite bancare, alocații de la bugetul de
stat/bugetul local, credite externe garanta te sau contractate de stat, fonduri externe
nerambursabile, alte surse legal constituite
7. URBANISM, ACORDUR I ȘI AVIZE CONFORME
7.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obțineriiautorizației de construire
7.2. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară
7.3. Extras de carte funciară, cu excepția cazurilor speciale, expres prevăzute de lege
7.4. Avize privind asigurarea utilităților, în cazul suplimentării capacității existente
7.5. Actul administrativ al autor ității competente pentru protecția mediului, măsuri de
diminuare a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor
acordului de mediu, de principiu, în documentațiatehnico -economică
7.6. Avize, acorduri și studii specifice, după c az, care pot condiționasoluțiile tehnice

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 6 / 67
FAZA: D.A.L.I. II. PIESE DESENATE

1.1 ARHITECTURĂ – CORP EXISTENT
PLAN DE ÎNCADRARE ÎN ZONĂ SC. 1:2000 A.00
PLAN DE SITUAȚIE SC. 1:100 A.01
PLAN PARTER – SITUATIE EXISTENTA SC. 1:100 A.1
PLAN INVELITOARE – SITUATIE EXISTENTA SC. 1:100 A.2
SECȚIUNEA A -A – SITUATIE EXISTENTA SC. 1:100 A.3
SECȚIUNEA B -B – SITUATIE EXISTENTA SC. 1:100 A.4
FAȚADA FRONTALĂ – SITUATIE EXISTENTA SC. 1:100 A.5
FAȚADA LATERALĂ DREAPTA – SITUATIE EXISTENTA SC. 1:100 A.6
FAȚADA POSTERIOARA – SITUATIE EXISTENTA SC. 1:100 A.7
FAȚADĂ LATERALĂ STANGA – SITUATIE EXISTENTA SC. 1:100 A.8

1.2. ARHITECTURĂ – CORP PROPUS
PLAN PARTER – SITUATIE PROPUSA SC. 1:100 A.9
PLAN INVELITOARE – SITUATIE PROPUSA SC. 1:100 A.10
SECȚIUNEA A -A – SITUATIE PROPUSA SC. 1:100 A.11
SECȚIUNEA B -B – SITUATIE PROPUSA SC. 1:100 A.12
FAȚADA FRONTALĂ – SITUATIE PROPUSA SC. 1:100 A.13
FAȚADA LATERALĂ DREAPTA – SITUATIE PROPUSA SC. 1:100 A.14
FAȚADA POSTERIOARA – SITUATIE PROPUSA SC. 1:100 A.15
FAȚADĂ LATERALĂ STANGA – SITUATIE PROPUSA SC. 1:100 A.16

2.2INSTALAȚII
PLAN REȚELE EXTERIOARE SC. 1:500 E.00

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 7 / 67
FAZA: D.A.L.I. 1.INFORMATII GENERAL E PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIȚII

1.1 DENUMIREA OBIECTIVUL UI DE INVESTIȚII
„REABILITARE ȘI MODERNIZARE ȘCOALA PRIMARĂ COARNELE CAPREI, COMUNA
COARNELE CAPREI, JUDEȚUL IAȘI ”

1.2 ORDONATOR PRINCIPAL DE CREDITE/INVESTITO R
UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ COARNELE CAPREI

1.3 ORDONATOR DE CREDITE (SECUNDAR/TERȚIAR)
NU ESTE CAZUL

1.4 BENEFICIARUL INVESTI ȚIEI
COMUNA COARNELE CAPREI , JUDEȚUL IAȘI

1.5ELABORATORUL DOCU MENTAȚIEI DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INT ERVENȚIE
Proiectant General: SC PRO CONSULTING EXPERT SRL, CUI 34761995, Sediu: SAT REDIU
ALDEI, COMUNA ARONEANU, NR. CADASTRAL, 61731, C1, CAM. 1, JUD. IASI, Jud. IASI,
Localitate a ARONEANU, Tel persoană contact: 0730/581.453

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 8 / 67
FAZA: D.A.L.I.
2. SITUAȚIA EXISTENT Ă ȘI NECESITATEA REA LIZĂRII
LUCRĂRILOR DE INTERV ENȚIE

2.1. PREZENTAREA CON TEXTULUI: POLITICI, STRATEGII, LEGISLAȚI E, ACORDURI
RELEVANTE, STRUCTURI INSTITUȚIONALE ȘI FINANCIARE
Programul PNDL face parte dintr -o serie de instrumente de finanțare destinate dezvoltării
locale și coordonate de către MDRAP. Multe dintre obiectivele de investiții incluse în PNDL pot fi
finanțate și prin fonduri de la UE. Se recomandă ca solicitanții, în faza de planificare a proiectului
de investiții și înainte de depunerea solicitării de finanțare PNDL, să verifice posibilitatea de a -și
finanța obiectivul prin alte programe.
Programul Național de Dezvoltare Locală este cel mai important instrument de finanțare
de la bugetul de stat.
Programul Național de Dezvoltare Locală este un program multianual , coordonat de
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin care se pot accesa fonduri alocate
bugetelor locale, de la bu getul de stat, destinate dezvoltării locale. Acest program vizează
creșterea accesibilității la resurse și a calității vieții pentru toți locuitorii României.
PNDL stabilește atât cadrul legal cât și obiectivele de investiții și condițiile de
implementare a a unor proiecte de infrastructură de importanță locală.
PNDL este compus din trei subprograme:
• Subprogramul „Modernizarea satului românesc”;
• Subprogramul „Regenerarea urbană a municipiilor și orașelor”;
• Subprogramul „Infrastructură la nivel județe an”.
Sumele PNDL alocate de la bugetul de stat prin MDRAP reprezintă surse de finanțare
complementare pentru bugetele locale.
Obiectivul general PNDL vizează echiparea unităților administrativ -teritoriale cu toate
dotările tehnico -edilitare, de infrastructură educațională, de sănătate și de mediu, sportivă,
social -culturală și turistică, administrativă și de acces la căile de comunicație, astfel încât pe
termen mediu fiecare localitate să atingă standardele prevăzute de Legea nr. 350/2001 privind
amenajarea teritoriului și urbanismul.
În mod prioritar, programul finanțează:
proiecte de infrastructură finanțate prin alte programe închise în prezent, a căror finalizare este
necesară pentru respectarea unor angajamente asumate de România în cadrul Un iunii
Europene;
✓ proiecte de infrastructură de dimensiuni reduse ca volum care nu îndeplinesc
criterii de eligibilitate pe programe cu finanțare europeană.

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 9 / 67
FAZA: D.A.L.I. PNDL cuprinde 12 domenii specifice de investiții. Fiecare domeniu prevede categorii de
lucrări pentru a realiza obiectivele de investiții finanțate prin program. Aceste lucrări trebuie să
se încadreze in cel puțin unul din următoarele domenii specifice:
Domenii specifice Categorii de lucrări
realizarea/ extinderea/ reabilitarea/
modernizarea sistemelor d e alimentare cu
apă și stații de tratare a apei; lucrări pentru realizarea componentelor
sistemului centralizat de alimentare cu apă,
constând în: frontul de captare a apei, inclusiv
instalațiile de pompare până la stația de
clorinare, conductele de aducți une, stația de
clorinare și/sau tratare a apei, rezervorul de
înmagazinare a apei potabile, stațiile de
pompare și repompare între componentele
tehnologice și de la acestea în rețelele de
distribuție, rețelele de distribuție, anexele
administrative și împr ejmuirile, branșamente
până la limita de proprietate;
lucrări pentru extinderea și reabilitarea/
modernizarea componentelor sistemelor
centralizate de alimentare cu apă existente
prevăzute la lit. i)

realizarea/ extinderea/ reabilitarea/
modernizarea sistemelor de canalizare și
stații de epurare a apelor uzate
lucrări pentru realizarea componentelor
sistemelor de canalizare și stațiilor de epurare
a apelor uzate, constând în: colectarea,
transportul și evacuarea apelor uzate de la
utilizator la stații le de epurare, epurarea apelor
uzate și evacuarea apei epurate în emisar,
evacuarea, tratarea și depozitarea nămolului
rezultat în activitatea de epurare, anexele
administrative și împrejmuirile;
lucrări pentru extinderea și reabilitarea/
modernizarea comp onentelor sistemelor de
canalizare și stațiilor de epurare a apelor uzate
existente prevăzute la lit. a).
realizarea/ extinderea/ reabilitarea/
modernizarea/ dotarea unităților de
învățământ preuniversitar, respectiv:
grădinițe, școli generale primare și
gimnaziale, licee, grupuri școlare, colegii
naționale, școli profesionale, școli postliceale,
unități de învățământ special de stat; lucrări de construire, reparații capitale,
transformări, consolidări, modificări, extinderi,
reabilitări, modernizări și reabilitare termică a
construcțiilor aferente obiectivelor de investiții
propuse, precum și dotarea acestora, după caz;
extinderea/ reabilitarea/ modernizarea/

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 10 / 67
FAZA: D.A.L.I. dotarea unităților sanitare;
realizarea/ extinderea/ reabilitarea/
modernizarea unor obiective culturale de
interes local, respectiv biblioteci, muzee,
centre culturale multifuncționale, teatre;
construirea/ modernizarea/ reabilitarea
drumurilor publice clasificate și încadrate, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare,
ca drumuri județene, drumuri de interes
local, respectiv drumuri comunale și/sau
drumuri publice din interiorul localităților; aducerea structurii rutiere la parametrii tehnici
corespunzători categoriei drumului;
construcție nouă infrastructură rutieră;
corec ția și îmbunătățirea elementelor
geometrice ale drumurilor de interes județean
și de interes local – profiluri transversale și
longitudinale, curbe, supraînălțări;
amenajarea acostamentelor, inclusiv căi de
acces pietonale și trotuare în interiorul
localit ăților;
amenajarea intersecțiilor cu alte drumuri
laterale și amenajarea acestora pe o lungime de
maximum 25 metri;
execuția de sisteme colectoare și de dirijare a
apelor pluviale;
refacerea și construcția de podețe și poduri,
ziduri de sprijin, consolidăr i de taluzuri, atunci
când acestea sunt necesare pentru siguranța
circulației și pentru realizarea în siguranță a
lucrărilor de drum propuse.
realizarea/ reabilitarea/ modernizarea de
poduri, podețe sau punți pietonale; lucrări privind infrastructura, suprastructura,
calea de circulație și asigurarea secțiunii
optime de scurgere a apelor în limita a două
lungimi ale lucrării de artă în albia majoră în
amonte și în limita unei lungimi a lucrării de
artă în albia minoră în aval;
realizarea/ extinderea/ m odernizarea
platformelor de gunoi; lucrări specifice pentru asigurarea condițiilor
de protecție a mediului;
realizarea/ extinderea/ reabilitarea/
modernizarea piețelor publice, comerciale, a
târgurilor, oboarelor, după caz; lucrări pentru realizarea/ reab ilitarea/
extinderea/ modernizarea infrastructurii
minime necesare funcționării piețelor publice,
piețelor comerciale, târgurilor, oboarelor,
respectiv: căi de acces, platforme, parcări, alei
pietonale și auto, împrejmuiri și/sau închideri
cu structură ușo ară, grupuri sanitare, racorduri

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 11 / 67
FAZA: D.A.L.I. Sursa Normele Metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare locală
În funcție de subprogramul vizat, PNDL prevede următoarele categorii de beneficiari:
Subprogram Categorii de beneficiari
Modernizarea satului românes c unitățile administrativ -teritoriale reprezentate de
autoritățile administrației publice locale ale comunelor,
precum și unitățile administrativ -teritoriale membre ale
asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, constituite în
condițiile legii, pentru inv estițiile realizate prin
asociațiile de dezvoltare intercomunitară, reprezentate
de autoritățile administrației publice locale ale
comunelor.
Regenerarea urbană a municipiilor
și orașelor unitățile administrativ -teritoriale reprezentate de
autoritățile administrației publice locale ale municipiilor,
inclusiv ale subdiviziunilor administrativ -teritoriale ale
acestora, ale orașelor, inclusiv pentru satele componente
ale acestora, precum și unitățile administrativ -teritoriale
membre ale asociațiilor de dezv oltare intercomunitară,
constituite în condițiile legii, pentru investițiile realizate
prin asociațiile de dezvoltare intercomunitară,
reprezentate de autoritățile administrației publice locale
ale municipiilor, inclusiv ale subdiviziunilor
administrativ -teritoriale ale acestora, ale orașelor,
inclusiv pentru satele componente ale acestora. la rețelele de utilități, platforme pentru
depozitarea gunoiului;
realizarea/ extinderea/ reabilitarea/
modernizarea bazelor sportive; lucrări pentru realizarea/ extinderea/
reabilitarea/ modernizarea bazelor sportive;
realizare/ extindere/ reabilitare/
modernizare a sediilor instituțiilor publice
ale autorităților administrației publice locale,
precum și a instituțiilor publice din
subordinea acestora; lucrări de construire, reparații capitale,
transformări, consolidări, modificări, extinderi,
reabilitări, modernizări și reabilitare termică a
construcțiilor aferente obiectivelor de investiții
propuse;
construcția/ extinderea/ reabilitarea
infrastructurii turistice dezvoltată de
autoritățile publice locale ca instrument de
punere în valoare a potențialului turistic
local, pentru obiectivele de investiții aflate în
proprietatea publică sau privată a unităților
administrativ -teritoriale sau în administrarea
acestora. lucrări de construire, transformări, consolidări,
amenajări , modificări, extinderi, reabilitări,
modernizări a construcțiilor și instalațiilor
aferente obiectivelor de investiții propuse,
înființări/amenajări de infrastructură turistică.

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 12 / 67
FAZA: D.A.L.I. Infrastructură la nivel județean unitățile administrativ -teritoriale reprezentate de
autoritățile administrației publice locale județene,
precum și unitățile administra tiv-teritoriale membre ale
asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, constituite în
condițiile legii, pentru investițiile realizate prin
asociațiile de dezvoltare intercomunitară, reprezentate
de autoritățile administrației publice locale județene.

Cadrul legislativ al Programului Național de Dezvolatre locală este compus după cum
urmează:
ORDIN nr. 1.851/9.05.2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru punerea
în aplicare a prevederilor Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea
Programului național de dezvoltare locală (republicat, cu modificările și completările ulterioare)
și anexele :
Anexa A | Anexa 1 | Anexa 2 | Anexa 3 | Anexa 4 | Anexa 5 | Anexa 6 ;
OUG nr. 28/10.04.2013 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare locală
(varianta consolidată);
✓ H.G. nr. 624/2015 pentru aprobarea criteriilor de selectare a obiectivelor de
investiții pentru finanțarea prin Programul național de dezvoltare locală, aprobat
prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/2013.

2.2. ANALIZA SITUAȚI EI EXISTENTE ȘI IDEN TIFICAREA NECESITĂȚI LOR ȘI A
DEFICIENȚELOR

România dispune de un potențial de dezvoltare important, dar insuficient utilizat, iar
zonele rurale reprezentative, au resurse substanțiale de dezvoltare.
Populația rurală din România, în 2011, avea un nivel de instruire scăzut, ponderea cea mai
mare a populației între 25 și 64 de ani urmând doar gimnaziul (38,5%). Privind studiile
preuniversitare, 22,2%, respectiv 17,4% din popul ație a urmat o școală profesională, respectiv
liceu și 1,6% studii superioare.
În 2011, 40,3 % din populație era expusă riscului de sărăcie și excluziune socială, fiind cu
16,1 pp mai mare decât în UE27. Aceste diferențe au caracter teritorial, ponderea p ersoanelor
aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială din rural reprezentând 54,2% .
Serviciile de bază nu răspund nevoilor populației rurale, iar deficitul condițiilor pentru
dezvoltarea spațiului rural din perspectivă socială are un impact negativ asupra dezvoltării
economice a zonelor rurale din RO. Infrastructura educațională este insuficientă. Educația
antepreșcolară (creșe) și preșcolară (grădinițe) se confruntă cu un deficit major în ceea ce
privește infrastructura. Din 295 creșe în 2011, doar 1% se aflau în rural, unde erau înregistrați
45,5% din totalul copiilor cu vârste cuprinse între 0 și 4 ani. Procentul de acoperire a
grădinițelor în rural a fost de 7,44 % din totalul RO în anul școlar 2012 -2013.

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 13 / 67
FAZA: D.A.L.I. Dezechilibrele economice si sociale existe nte intre nivelurile de dezvoltare a diferitelor
regiuni ale tarii, dar si intre mediile de reidenta rural -urban, impun adoptarea unor politici
active care sa asigure concomitent dezvoltarea economica, bunastarea sociala si protectia
mediului. In orientare a acestor politici este necesara evaluarea realista a spatiului rural din
punct de vedere al resurselor disponibile, dar si al factorilor favorizanti si restrictivi ai
dezvoltari.
Majoritatea din cele 2861 de comune care alcatuiesc in prezent spatiul rural romanesc se
confrunta cu un grad necorespunzator al dezvoltarii infrastructurii educationale.
În ultimii ani preocuparile pentru a realiza o dezvoltare economică și sociala echilibrată în
profil teriorial s -au extins. Această tendință s -a impus, în primu l rând datorită rolului important
pe care dezvoltarea economică la nivel local îl are în utilizarea eficientă a resurselor existente.
Dezvoltarea infrastructurii și serviciilor educationale în zonele rurale reprezintă elemente
esențiale în cadrul oricărui efort de a valorifica potențialul de creștere și de a promova
durabilitatea zonelor rurale. De fapt, crearea de infrastructura reprezinta primul pas în cadrul
procesului de dezvoltare locală, în ideea că accesul la utilități, bunuri și/sau servicii crește
atractivitatea zonei, deci acționeaza ca un magnet pentru potentialii investitori.
Devoltarea durabilă a comunităților locale reprezintă o prioritate pentru că modul în care
se dezvoltă localitatea îi afecteaza prezentul și șansele de viitoare. O comunitat e durabilă
apreciază și promovează un mediu inconjurător sănătos, utilizează eficient resursele, dezvoltă și
asigură o economie locală viabilă.

2.3. OBIECTIVE PRECO NIZATE A FI ATINSE P RIN REALIZAREA INVES TIȚIEI PUBLICE

Principalele obiective urmărite prin realizarea investiției sunt:
✓ imbunatatirea conditiilor educationale din localitate;
✓ punerea în valoare a moștenirii culturale locale, la promovarea turismului rural,
conducând astfel la creșterea nivelului de trai în zonele rurale;
✓ sporirea atractivitatii localitatii prin imbunatatirea conditiilor educationale;
✓ dezvoltare locală sustenabilă;

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 14 / 67
FAZA: D.A.L.I. 3. DESCRIEREA CONSTR UCȚIEI EXISTENTE

3.1. PARTICULARITĂȚI ALE AMPLASAMENTULUI
A) DESCRIEREA AMPLAS AMENTULUI (LOCALIZAR E – INTRAVILAN/EXT RAVILAN,
SUPRAFAȚA TERENULUI, DIMENSIUNI ÎN PLAN) ;

Amplasamentul este cuprins in lista cu inventarul bunurilor ce aparțin
domeniului public al Comunei Coarnele Caprei .
Suprafața terenului este de 2,734 mp.

B) RELAȚIILE CU ZONE ÎNVECINATE, ACCESUR I EXISTENTE ȘI/SAU CĂI DE ACCES
POSIBILE;
Vecinătăți – la nord – est – drum de acces DJ281D ;
– la nord – vest – teren proprietate privata fam. Cuconas ;
– la sud – vest – teren proprietate privata fam. Frosa ;
– la sud – est – drum de acces DJ281B.
Căi de acces public – DJ281D – auto și pietonal

C) DATELE SEISMICE Ș I CLIMATICE
Categoria de importață a clădirii C – conform HGR nr. 766/1997
Clasa de importață a clădirii III – conform normativ
P100 – 1/2013
Gradul de rezistență la foc IV
Conform P 100 -1/2013 rezultă pentru
amplasament: ag = 0.25 g
Tc =0.7 sec

D) STUDII DE TEREN:

(i) Studiu geotehnic pentru soluția de modernizare și dotare a scolii
primare din localitatea Coarnele Caprei , comuna Coarnele Caprei ,
Județul Iasi

Litolostratigrafia rezultată din forajele efectuate la amplasament și a analizelor
de laborator, are următoarea desfăsurare:

Orizont 1 : Strat vegetal cafeniu închis
Strat vegetal cafeniu închis cu o grosime de 1,50 m ce se regăsește la partea superioară și
definește cota te renului natural.
Apa subterană nu s -a interceptat în acest strat.

Orizont 2 : Praf argilos
[-1,50: -2,50] Praf argilos galben, cu concrețiuni calcaroase,cu plasticitate mijlocie, fiind
caracterizată ca un pământ plastic vârtos prin prisma stării fizice a p ământurilor argiloase în
raport de consistență, alcătuit din pământuri loessoide.
Apa subterană nu s -a identificat până la această cotă.

Orizont 3 : Praf argilos

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 15 / 67
FAZA: D.A.L.I. [-2,50: -6,00] Praf argilos galben, cu plasticitate care variază proporțional cu adâncimea de
la mare spre mijlocie, fiind caracterizată ca un pământ plastic vârtos prin prisma stării fizice a
pământurilor argiloase în raport de consistență.
Apa subterană nu s -a identificat până la această cotă.

Factori de avut in vedere Aprecieri Punctaj
Condițiile de teren Terenuri medii 3
Apa subterana Fără epuizmente 1
Clasificarea construcției după categoria de
importanță Normală 3
Vecinătăți Fără riscuri 1
Zona seismică ag≥0,25g 3
Total 11 pct.

Nr. Crt. Riscul geotehnic / Tip Limite punctaj Categoria geotehnică
1 Redus 6……9 1
2 Moderat 10……14 2
3 Mare 15……21 3

Adâncimea de fundare existentă este de -1,40 față de cota terenului amenajat.

E) SITUAȚIA UTILITĂȚ ILOR TEHNICO -EDILITA RE EXISTENTE;
Obiectivul este racordat la rețeua electrică existentă în localitate a
distribuitorului S.C. E -ON MOLDOVA DISTRIBUȚIE S.A.
Obiectivul beneficiază de alimentare cu apă rece potabilă iar clădirea este
prevăzută cu grupuri sanitare conform reglementărilor specifice.
Obiectivul nu beneficiază de racord la rețele de gaze naturale, deoarece acestea
nu sunt prezente in zonă.
Obiectivul beneficiază de racord la rețe aua de canalizare din zonă.
Obiectivul beneficiază de racord la reț eaua de telecomunicații din zonă.

F)ANALIZA VULNERABI LITĂȚILOR CAUZATE DE FACTORI DE RISC, ANT ROPICI ȘI
NATURALI, INCLUSIV D E SCHIMBĂRI CLIMATIC E CE POT AFECTA INVE STIȚIA;

Factorii de risc antropici sunt definiți printre altele de explozii, accidente și prin
influența negativă datorită prezenței unor rețel e de infrastructură sau de utilități. Acest
tip de factori nu poate afecta investiția deoarece în vecinătatea amplasamentului nu
există riscuri care să apară de la activitățile antropice ce se pot desfășura în locații
special amenajate în scop de producți e, dezvoltare, tip fabrici și uzine, precum și rețele
de infrastructură și utilități de mari dimensiuni.
Factorii de risc naturali majori pot fi dați de acțiunile seismice și cele geologice.
Deși țara noastră este o zonă predispusă acțiunilor seismice, pr intr-o proiectare
corespunzătoare, riscurile și accidentele provocate de acesti factori pot fi minimalizate.
Din punct de vedere geologic nu există studii și referențiale care să ateste faptul
că amplasamentul studiat prezintă riscuri de stabilitate și sec uritate în exploatare. În
plus soluțiile prevăzute prin acest proiect vor satisface cerințele de calitate și
reglementările tehnice în vigoare.

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 16 / 67
FAZA: D.A.L.I. Factorii climatici sunt reprezentați de cele 4 anotimpuri aferenți climatului țării
noastre: iarna, primăvară, v ară și toamnă. Având în vedere faptul ca proiectarea va
satisface îndeplinirea reglementărilor tehnice în vigoare, acești factori nu influențează
negativ investiția.

G) INFORMAȚII PRIVIN D POSIBILE INTERFERE NȚE CU MONUMENTE IST ORICE/DE
ARHITECTURĂ SAU SITU RI ARHEOLOGICE PE AM PLASAMENT SAU ÎN ZON A IMEDIAT
ÎNVECINATĂ; EXISTENȚ A CONDIȚIONĂRILOR SP ECIFICE ÎN CAZUL EXI STENȚEI UNOR
ZONE PROTEJATE.

Nu este cazul .

3.2. REGIMUL JURIDIC
A) NATURA PROPRIETĂȚ II SAU TITLUL ASUPRA CONSTRUCȚIEI EXISTE NTE, INCLUSIV
SERVITUȚI, DREPT DE PREEMPȚIUNE
Imobilul compus din teren și construcție este cuprins în lista inventarului
bunurilor ce aparțin domeniului public al comunei Coarnele Caprei .
Suprafața măsurată a terenului este de 2.734 mp.

B) DESTINAȚIA CONSTR UCȚIEI EXI STENTE;
Școală primară în localitatea în localitatea Coarnele Caprei , comuna Coarnele
Caprei , Județul Iași.

C) INCLUDEREA CONSTR UCȚIEI EXISTENTE ÎN LISTELE MONUMENTELOR ISTORICE,
SITURI ARHEOLOGICE, ARII NATURALE PROTEJ ATE, PRECUM ȘI ZONEL E DE
PROTECȚIE ALE ACESTORA ȘI ÎN Z ONE CONSTRUITE PROTE JATE, DUPĂ CAZ

Nu este cazul.

D) INFORMAȚII/OBLIGA ȚII/CONSTRÂNGERI EXT RASE DIN DOCUMENTAȚI ILE DE
URBANISM, DUPĂ CAZ.

Folosinta actuala : curti – constructii
Destinatia stabilita prin documentatiile de urbanism : UTR3, ISi -subzona invatamant si
educatie

3.3.CARACTERISTICI T EHNICE ȘI PARAMETRI SPECIFICI
A) CATEGORIA ȘI CLAS A DE IMPORTANȚĂ

Categoria de importață a clădirii C – conform HGR nr. 766/1997
Clasa de importață a clădirii III – conform normativ P100 – 1/2013
Gradul de rezistență la foc IV
Conform P 100 -1/2013 rezultă pentru
amplasament: ag = 0.25 g
Tc =0.7 sec

B) COD ÎN LISTA MONU MENTELOR ISTORICE, D UPĂ CAZ

Nu este cazul.

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 17 / 67
FAZA: D.A.L.I.
C)AN/ANI/PERIOADE DE CONSTRUIRE PENTRU F IECARE CORP DE CONST RUCȚIE

Corpul C1, respectiv al școlii primare a fost construit in anul 2008 .

D) SUPRAFAȚA CONSTRU ITĂ
S.C= 335 ,45 MP

E) SUPRAFAȚA CONSTRU ITĂ DESFĂȘURATĂ;
S.CD=335,45 MP

F) VALOAREA DE INVEN TAR A CONSTRUCȚIEI
1.451.873 ,00 lei

G) ALȚI PARAMETRI, Î N FUNCȚIE DE SPECI FICUL ȘI NATURA CONS TRUCȚIEI
EXISTENTE.
Nu este cazul.

3.4 ANALIZA STĂRII C ONSTRUCȚIEI, PE BAZA CONCLUZIILOR EXPERT IZEI TEHNICE
ȘI/SAU ALE AUDITULUI ENERGETIC PRECUM ȘI ALE STUDIU LUI ARHITECTURALO -ISTORIC
ÎN CAZUL IMOBILELOR CARE BENEFICIAZĂ DE REGIMUL DE PROTECȚIE DE MONUME NT
ISTORIC ȘI AL IMOBIL ELOR AFLATE ÎN ZONEL E DE PROTECȚIE ALE M ONUMENTELOR
ISTORICE SAU ÎN ZONE CONSTRUITE PROTEJAT E
DESCRIEREA STĂRII CO NSTRUCȚIEI
Corpul de clădire al scolii primare analizat prezinta o uzură fizică generală, evidentă ca
urmare a perioadei de exploatare, necesitând înlocuirea mai multor elemente care prezintă un
nivel de degradare fizic și moral peste limite.
Degradările identificate atât la nivelul finisajelor cât și la nivelul elementelor structurale
se datorează pe de-o parte atât duratei de exploatare cât și supunerii la intemperii. În urma
investigațiilor realizate la construcția de mai sus prin prisma prevederilor referitoare la
siguranța în exploatare, igienă, și confortul ocupanților se prezintă următoarele def iciențe:
o degradări ale caramizii de pe soclu;
o degradarea rampei dedicata persoanelor cu dizabilitati;
o degradări ale elementelor din lemn (stalpi) de la pergolele din fata cladirei;
o degradari ale finisajelor exterioare si ale termosistemului;
o verificarea el ementelor sarpantei de lemn in vederea asigurarii acestora contra
focului.

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 18 / 67
FAZA: D.A.L.I.

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 19 / 67
FAZA: D.A.L.I. 3.5 STAREA TEHNICĂ, INCLUSIV SISTEMUL ST RUCTURAL ȘI ANALIZA DIAGNOSTIC,
DIN PUNCTUL DE VEDER E AL ASIGURĂRII CERI NȚELOR FUNDAMENTALE APLICABILE,
POTRIVIT LEGII.
3.5.1 ARHITECTURĂ
1) Cerința ”A” – Rezistență mecanică și stabilitate
Construcția existentă a fost construit ă în anul 2008 , iar de la darea în exploatare au fost
realizate doar reparații și igienizări curente.
Obiectivul are regimul de înălțime P, suprafața construită a între gii clădiri fiind de 334 ,45
m2, iar suprafață construită intabulată este de 335 ,27 mp.
Structura de rezistență este alcătuită din pereți portanți de zidărie de cărămidă GVP , placă
peste pamant din beton armat și planșe u peste parter din lemn .
2) Cerința ”B” – Securitate la incendiu (Cc)
Clădirea studiată respectă cerințele minime impuse de legislația în vigoare.
Conform Normativului de siguranță la foc a construcțiilor indicativ P.118 -99, riscul de
incendiu la clădirile civile este determinat, în principal de densitatea sarcinii termice (q) stabilită
prin calcul și de destinația respectivă.
În funcție de densitatea sarcinii termice, riscul de incendiu în clădiri civile poate fi:
mare: q = peste 840 MJ/mp;
mijlociu: q = 420 ÷ 840 MJ/mp;
mic: q = sub 420 MJ /mp.
În conformitate cu precizările din Manualul de exemplificări, detalieri șisoluții de
aplicare a prevederilor Normativului P 118/99 se are în vedere cel mai mare risc de incendiu
care reprezintă minim 30% din volumul acestuia.
Clădirea propusă se înca drează în risc mediu de incendiu, gradul de rezistență la foc fiind
IV.
3) Cerința ”C” Igienă, sănătate și mediu înconjurător (D)
Cerința privind igienă, sănătate și mediu presupune conceperea și executarea spațiilor și a
elementelor componente, astfel încât să nu fie periclitate sănătatea și igiena ocupanților,
urmărindu -se și protecția mediului înconjurător.
Acțiunile negative ale factorilor exteriori: soare, vânt, ploaie, îngheț -dezgheț sunt
identificate la exteriorul clădirii prin:
o degradări ale tencuieli lor fațadelor;
o infiltrații la nivelul soclului;
o degradări ale trotuarului perimetral;
Criteriile de performanță în cazul acestor cerințe se referă la:
Igiena mediului interior
Refacerea și protecția mediului
Igiena mediului interior
• Igiena aerului
În momentul de față clădirea permite asigurarea ventilării aerului (schimbarea totală a
aerului) in schimburi de 10 minute pentru toate spațiile.
• Igiena finisajelor
Cerința privind igiena finisajelor constă în asigurarea calității suprafețelor int erioare ale
elementelor de delimitare a spațiilor, astfel încât să nu fie periclitată sănătatea utilizatorilor.
Datorită uzurii pardoselilor din sălile de clasă acestea sunt deteriorate impunându -se
înlocuirea cu materiale noi:
o pardoseli din rășină pol iuretanică în sălile de clasă ;
Pereții interiori vor fi finisați cu zugrăveli din var lavabil.

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 20 / 67
FAZA: D.A.L.I. • Igiena vizuală
Cerința privind igiena vizuală constă în asigurarea calității iluminatului natural și artificial,
astfel încât utilizatorii să -și poată desfășu ra activitatea în siguranță.
Iluminatul natural necesar spațiilor din interiorul clădirii este asigurat prin suprafețele
vitrate existente.
Corpurile de iluminat sunt repartizate astfel încât direcția luminii artificiale să fie aceeași
cu direcția luminii naturale.
• Igiena auditivă
Pereții cu grosime de 25cm dintre sălile de clasă reușesc sa realizeze o izolare fonică a
spațiilor .
• Refacerea și protecția mediului
Apele uzate menajere, precum și cele pluviale sunt colectate și direcționate către rețeaua
publică de canalizare.
4) Cerința ”D” Siguranța și accesibilitate în exploatare (B)
Siguran ța cu privire la circula ția orizontală interioară și exterioară
În sălile de clasă sunt uzitate pardoseli ce și-au depășit perioada de viață și nu respectă
cerințele minime impuse de reglementările legislației în vigoare.
În zona exterioară perimetrală a clădiriieste prevăzut un trotuar de protecție, însă acesta
prezintă parțial tasări și degradări.
Siguran ța cu privire la iluminarea artificială
• Iluminat normal:
Corpu rile de i luminat interior sunt funcționale.
• Iluminatul exterior:
Corpurile de iluminat interior sunt funcționale .
Alimentarea se face de la tabloul electric general.
Siguran ța la utilizarea instala țiilor
Instalațiile de încălzire nu sunt deteriorate și nu necesită reparații sau înlocuire.
Siguran ța la intruziuni și efrac ții
Siguranța la intruziune și efracție presupune protecția împotriva actelor de violenta,
vandalism sau hoție comise de persoane din exterior, precum șiprotecția împotriva pătrunderii
insectelor și animalelor.
Ușile au sisteme de prindere solid ancorate în pereți acestea reușind să asigure protecție la
intruziune.
5) Cerința ”E” – Protecția împotriva zgomotului (F)
Anvelopanta asigură protecție pentru zgomotul din exterior. Soluția existen tă de
compartimentare asigură limitarea propagării zgomotului din interior.
Datorită sistemului constructiv nu sunt prezente probleme deosebite de atenuare a
zgomotului din exterior și pe de altă parte, în cadrul clădirii, în condițiile unei funcționări
normale.
Izolarea acustică a fiecărei încăperi împotriva zgomotului provenit din spațiile adiacente
se asigură prin elemente de construcție (pereți, planșee) a căror alcătuire este astfel concepută
încât nu se realizează cerințele de condițiile de izolare acustică.
Sursele de zgomot generate din activitățile specifice care se desfășoară în interior, emit un
nivel de zgomot ce se încadrează în valorile admisibile.
6) Cerința ”F” – Economia de energie și izolarea termica (E)
Izolația termică constituie un factor determinant atât în ceea ce privește economia de
energie, cât și în ceea ce privește confortul climatic în clădire și reducerea emisiilor de substanțe
dăunătoare pentru mediul înconjurător. O izolație termică este bazată pe evitarea transmisiei
term ice și pe principiul păstrării aerului pentru a reduce transferul de căldură prin conducție,
convecție și radiație. Izolarea termică împiedică schimbul de căldură între doua medii.

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 21 / 67
FAZA: D.A.L.I. Confortul higrotermic se traduce în nivele de temperatură și umiditate ușor de suportat. El
se realizează cu consum de energie, fie pentru încălzirea spațiului utilizat (iarna), fie pentru
răcirea lui (vara). Din acest motiv, confortul higrotermicreprezintă componenta de confort direct
legată de noțiunea de eficientă energetică a clădirii în sensul că se urmărește atingerea lui cu
consumuri energetice minime.
Starea de confort termic dintr -o încăpere se realizează în condițiile în care cel puțin 90%
din utilizatori nu pot indica dacă ar prefera o ambianță mai caldă sau mai rece. I dentificarea
exigențelor de performanta asociate realizării cerințelor de confort termic ale utilizatorilor se
face analizând atât aspectul obiectiv legat de necesitatea menținerii temperaturii interne a
corpului omenesc în jurul valorii de 37oC, cât și as pectul subiectiv care se referă la
metabolismul, sistemul termoregulator șisensibilitățile proprii fiecărui organism.
Datorită sistemului constructiv, clădirea reușește să asigur e cerințele minime și să
respect e prevederile din OG 29/2000 aprobată prin Leg ea 325/2002 privind reabilitarea
termică a fondului construit și stimularea economisirii energiei termice și din Normativele
tehnice C107/1,2,3,4 – 2005.
Cerința privind izolarea termică, hidrofugă și economia de energie presupune o
conformare general ă și de detaliu a construcției, astfel încât pierderile energetice să fie minime,
iar consumurile de energie în vederea obținerii unui confort minim admisibil să fie cât mai
limitate.
Prezența termoizolației la nivelul anvelopantei reprezintă factorul cel m ai important în
ceea ce privește reținerea de căldură.
7) Cerința ”G” – Utilizare sustenabilă a resurselor naturale
Deoarece clădirile sunt una dintre sursele principale de emisii de CO2, acestea au devenit
ținta politicilor europene cu privire la climat odat ă cu începutul noului mileniu. UE și guvernele
statelor sale membre au devenit o forță motoare importantă pentru sustenabilitate mai mare în
sectorul imobiliar. Conform Protocolului de la Kyoto, semnat de toate tarile UE, Directiva
europeană privind perfor manta energetică a clădirilor (EPBD 2002), care a intrat în vigoare în
2002, a devenit punctul de pornire pentru toate măsurile care au fost luate pentru a reduce
consumul de energie al clădirilor la nivel european șinațional.
Proiectarea integrată reprezi ntă o procedură de optimizare a clădirii ca un sistem global,
care include echipamentele tehnice, mediul ambiant și cel înconjurător pentru tot ciclul de viață.
Cerinț a este îndeplinită în acest caz .

3.5 STAREA TEHNICĂ, INCLUSIV SISTEMUL ST RUCTURAL ȘI ANA LIZA DIAGNOSTIC,
DIN PUNCTUL DE VEDER E AL ASIGURĂRII CERI NȚELOR FUNDAMENTALE APLICABILE,
POTRIVIT LEGII.
3.5.2. STRUCTURĂ
Încadrarea clădirii scolii primare, conform legislației în vigoare se face după cum
urmează:
o numărul de nivele: P;
o sistemul structural: corpul de clădire al scolii primare este realizat din zidărie
portantă de cărămidă;
o zona seismică de calcul este caracterizată prin o accelerație a terenului ag=0,25g și o
perioadă de colț Tc=0,7s;
Categoria și clasa de importanță a o biectivului:
o Categoria de importanta: “C”, normală;
o Clasa de importanță: III (conform P100 -1/2013);

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 22 / 67
FAZA: D.A.L.I. o Coeficientul de importanță: γ = 1,0;
o Încărcarea din zăpadă la sol: s 0,k=2,5 kN/mp;
o Presiunea de referință a vântului: q b=0,7 kPa;
Caracteristicile principa le ale construcției existente:
Dimensiunile în plan și înălțimile maxime ale clădirii existente sunt:
o Dimensiuni maxime
• Scoala primara: 24.65 x 16.67 m
o Regimul de înălțime fiind P, având următoarele înălțimi caracteristice:
o H util parter – 3,10 m
o H maxim ă – 3.40 m

Descrierea structurii de rezistență a construcției – Scoala primara
Corpul de cladire cu functiunea de scoala primara prezinta o forma neregulata în plan,
dimensiunile maxime ale gabaritului fiind de 24,65 x 16,67m. Regimul de înălțime al clădirii este
P.
Infrastructura clădirii este realizată din fundații de beton armat și sunt de tip continue
sub ziduri.
Structura de rezistență este realizată din pereți portanți din zidărie de cărămidă
nearmata cu grosimea de 25 cm.
Planșeul peste parter este realizat din lemn ce include termoizolatia din vata minerala
ajungand la o grosime de 20 cm.
Acoperișul clădirii este de tip șarpanta pe scaune alcătuită din lemn ecarisat de rășinoase
și învelitoarea din tigla ceramica.

Descrierea situației e xistente a construcției
Corpul de clădire al scolii primare analizat prezinta o uzură fizică generală, evidentă ca
urmare a perioadei de exploatare, necesitând înlocuirea mai multor elemente care prezintă un
nivel de degradare fizic și moral peste limite.
Degradările identificate atât la nivelul finisajelor cât și la nivelul elementelor structurale
se datorează pe de -o parte atât duratei de exploatare cât și supunerii la intemperii. În urma
investigațiilor realizate la construcția de mai sus prin prisma p revederilor referitoare la
siguranța în exploatare, igienă, și confortul ocupanților se prezintă următoarele deficiențe:
o degradări ale caramizii de pe soclu;
o degradarea rampei dedicata persoanelor cu dizabilitati;
o degradări ale elementelor din lemn (stalpi ) de la pergolele din fata cladirei;
o degradari ale finisajelor exterioare si ale termosistemului;
o verificarea elementelor sarpantei de lemn in vederea asigurarii acestora contra
focului.
Cerința A1 privind rezistența și stabilitatea
Această cerință îndeplineste in totalitate criteriile de rezistență și stabilitate la acțiuni
statice, dinamice si seismice care pentru acest proiect au fost definite prin:
o exigențe de siguranță structurală privind rezistența, stabilitatea si
ductilitatea structurală;
o exigente privind funcționalitatea structurii în raport cu destinația, asigurarea
servituții funcționale si evitarea unor conformații structurale ce pot

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 23 / 67
FAZA: D.A.L.I. împiedica exploatarea normală a clădirii, sentimente de insecuritate,
incomoditate;
o exigente privind dur abilitatea pentru asigurarea funcționalității pe durata
normată de exploatare.

3.5 STAREA TEHNICĂ, INCLUSIV SISTEMUL ST RUCTURAL ȘI ANALIZA DIAGNOSTIC,
DIN PUNCTUL DE VEDER E AL ASIGURĂRII CERI NȚELOR FUNDAMENTALE APLICABILE,
POTRIVIT LEGII.
3.5.3INSTALAȚII
3.5.3.1 Instalații electrice
Instalațiile electrice existente sunt în stare bună de funcționare și nu necesită intervenții.
3.5.3.2 Instalații termo -ventilare
Instalațiile termice existente sunt în stare bună de funcționare și nu necesită intervenții.
3.5.3.3 Instalații sanitare
Instalațiile sanitare existente sunt în stare bună de funcționare și nu necesită intervenții.
3.5.3.4 Instalații stingere incendiu
Nu există pe amplasament sisteme de instalații de stingere incendiu.
3.5.3.5 Instalații semnalizare
Nu exis tă pe amplasament sisteme de instalații de semnalizare.
3.5.3.6 Instalații curenți slabi
Nu există pe amplasament sisteme de instalații curenți slabi.
3.5.3.7 Instalații antiefracție
Nu există pe amplasament sisteme de instalații antiefracție.
3.5.3.8 Instalații gaze naturale
Nu există pe amplasament sisteme de instalații de gaze naturale.
3.5.3.9 Instalații desfumare
Nu există pe amplasament sisteme de instalații de desfumare.
3.5.3.10 Inst alații fluide medicale
Nu există pe amplasament sisteme de instalații de fluide medicale.
3.5.3.11 Instalații racorduri si rețele exterioare
Obiectivul beneficiază de racordul de alimentare cu energie electrică de la rețeaua
electrică existent ă în localitate (S.C. E -ON MOLDOVA DISTRIBUȚIE S.A.).
Obectivul beneficiază de racordul de alimentare cu apă – canal, rețelele fiind prezente în
zonă.
Obectivul nu beneficiază de racordul de alimentare gaze naturale, rețeaua de gaze
naturale nefiind prez entă în zonă.
Obectivul nu este racordat la rețelele de telecomunicații.
Obectivul nu este racordat la rețeaua termică, această nefiind dezvoltată în zonă.
3.5.3.12 Alte instalații
Nu există pe amplasament alte sisteme de instalații speciale.

3.6. ACTUL DOVEDITOR AL FORȚEI MAJORE, DUPĂ CAZ.
Nu este cazul.

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 24 / 67
FAZA: D.A.L.I.
4. CONCLUZIILE EXPER TIZEI TEHNICE ȘI, DU PĂ CAZ, ALE
AUDITULUI ENERGETIC, CONCLUZIILE STUDIIL OR DE
DIAGNOSTICARE

A) CLASA DE RISC SEI SMIC
La baza acestei încadrări a stat rezultatele inspecției desfășurate in situ și al
gradulu i de degradare în care se află cladirea si calit atea structurii de rezistență.
Conform expertizei tehnice realizată de expert tehnic atestat M.C.C. și MLPAT pe
cerința A1 corpu l de clădire analizat a fost încadrate după cum urmează:

• Corpul scolii primare : Rs II care cuprinde construcțiile care sub efectul
cutremurului de proiectare pot suferi degradări structurale majore, dar care, cu
probabilitate înaltă nu iși vor pierde stabilitatea .

La baza acestei încadrări a stat rezultatul unei analize complexe a ansamblului
condițiilor de diferite naturi prin prisma investigațiilor efectuate ce au avut drept
scop atât stabilirea verigilor slabe ale sistemului structural cât și deficiențele
semnificative ale elementelor nestructurale;

B) PREZENTAREA A MIN IMUM DOUĂ SOLUȚII DE INTERVENȚIE
Conform expertizei tehnice realizată de expert tehnic atestat MLPAT, având în vedere
gradul de siguranță seismică în care se încadrează construcțiile analizate s -au propus
următoarele două variante de intervenție asupra acestora:

• Scoala primara
Varianta 1 (minimala ): prin care se propune creșterea capacității portante a unor
elemente structurale și încadrarea construcției în clasa de risc seismic Rs III, care
cuprinde const rucțiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta
degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală. dar la
care degradările nestructurale pot fi importante.

Varianta 2 (maximala ): prin care se propune creșterea ca pacității portante a tuturor
elementelor structurale pentru a permite încadrarea construcției în clasa de risc
seismic Rs IV, corespunzătoare construcțiilor la care răspunsul seismic așteptat este
similar celui obținut la construcțiile proiectate pe baza p rescripțiilor în vigoare .

C) SOLUȚII TEHNICE S I MĂSURILE PROPUSE D E CĂTRE EXPERTUL TEH NIC ȘI, DUPĂ
CAZ, AUDITORUL ENERG ETIC SPRE A FI DEZVO LTATE ÎN CADRUL DOCU MENTAȚIEI DE
AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENȚII
Analizând variantele prezentate in subpunctul 4.b, clasa și categoria de importanță a
clădirii, precum și volumul intervențiilor necesare în vederea obținerii unui comportament
structural superior sub acțiunea seismică, se recomandă ca fiind soluția optimă din punct de
vedere tehnic și economic de către expertul tehnic varianta 1 (minimală) pentru scoala primara .

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 25 / 67
FAZA: D.A.L.I. • Scoala primara
Varianta 1 (minimală) presupune creșterea capacității portante și încadrarea construcției
în clasa de risc seismic Rs III, care cuprinde construcțiile care sub efectul cutremurului de
proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ sigur anța
structurală. dar la care degradările nestructurale pot fi importante, prin realizarea următoarelor
intervenții:
o Intervenții asupra infrastructurii nu sunt necesare.
o Intervenții asupra suprastructurii:
• Se va reface rampa pentru persoanele cu dizabilita ti astfel incat sa
respecte prevederile in vigoare.
• Se vor înlocui elementele degradate din lemn de la intrarile in cladire
(stalpi de sustinere) cu elemente din lemn tratate antiseptic și ignifug, cu
un conținut de umiditate de maxim 20%; În vederea reali zării acestor
lucrări se vor avea în vedere următoarele etape:
• Se vor inspecta vizual toate elementele;
• Se vor verifica manual în vederea determinării gradului de degradare;
• Se va pozitiona un element de sustinere provizional, gen pop in cazul
stalpilor de sustinere.
• Se vor înlocui toate elementele degradate din lemn;
• Se vor ignifuga elementele din lemn ale sarpantei, daca nu a fost
executata aceasta actiune in prealabil.

D) RECOMANDAREA INTE RVENȚIILOR NECESARE PENTRU ASIGURAREA
FUNCȚIONĂRII CONFORM CERINȚELOR SI CONFOR M EXIGENȚELOR DE CAL ITATE
Având în vedere că tema de proiectare presupune reabilitarea și modernizarea școlii
primare împreună cu intervențiile propuse de către expertul tehnic pre zentate în paragraful
precedent și echipare a obiectivul ui conform soluțiilor stabilite de specialitățile implicate în
proiect, se va ajunge la asigurarea tuturor cerințelor și exigențelor de calitate conform legislației
în vigoare și a Legii 10 din 1995 cu actualizate ulterioare privind calitatea în construcț ii.

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 26 / 67
FAZA: D.A.L.I. 5. IDENTIFICAREA SCE NARIILOR/OPȚIUNILOR TEHNICO –
ECONOMICE (MINIMUM D OUĂ) ȘI ANALIZA DETA LIATĂ A
ACESTORA
SCENARIUL A
5.A.1. SOLUȚIA TEHNI CĂ, DIN PUNCT DE VED ERE TEHNOLOGIC, CONS TRUCTIV,
TEHNIC, FUNCȚIONAL -ARHITECTURAL ȘI ECONO MIC
5.A.1.1 ARHITECTURĂ
Din punct de vedere al soluției de arhitectură clădirea se caracterizează prin:
Funcțiunea principală Școală primară
Finisaje exterioare Pereții exteriori existenți se vor zugrăvi
cu tencuială decorativă de exterior cu
granulație fină . Se va r epara termoizolația
existentă unde este cazul.
Soclul desprins va fi înlăturat de tot, iar
structura va fi protejată prin aplicarea unei
hidroizolații , apoi a unei termoizolații din
polistiren extrudat cu grosime de 5cm iar la
final a unei tencuieli decorative de exterior.
Trotuarul tasat neuniform va fi reparat
local unde este necesar .
Finisaje interioare Pardoselil e din sălile de clasă vor fi
înlocuite cu pardoseli din rășina poliuretanică. .
Pentru pereți și tavane se propune
zugrăvi rea acestora cu vopsele lavabile.
Termoizolație și hidroizolație pod In pod se dorește refacerea și îngroșarea
termoizolației din cadrul planșeului de peste
parter și adăugarea unei hidroizolații peste
planșeu pentru stoparea infiltrațiilor ce au
apărut încă din primii ani de exploatare.
Funcțiunea principală Școală primară
Regim de înălțime P
H max (coama/atic) 7,44 m
h max (streașină/terasă) 3,53 m
S.c (suprafață construită) intabulată 335,27 mp
S.c (suprafață construită) existentă 335,45 mp
S.c.d. (suprafață construită desfășurată) existentă 335,45 mp
S.u. (suprafață utilă) existentă 265,74 mp
P.O.T.existent 23,25%
C.U.T. existent 0,23
S.c (suprafață construită) propusă 335,45 mp
S.c.d. (suprafață construită desfășurată) propusă 335,45 mp
S.u. (suprafață utilă) propusă 265,74 mp
P.O.T. propus 23,61%
C.U.T.propus 0,23
Categoria de importată a clădirii C – conform HGR nr. 766/1997
Clasa de importată a clădirii III – conform normativ P100 – 1/2013
Gradul de rezistență la foc IV
Conform P 100 -1/2013 rezultă pentru Ag. = 0.25 g

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 27 / 67
FAZA: D.A.L.I. amplasament: Tc. =0.7 sec

Descrierea soluției de arhitectură
Fiind vorba de o clădire pentru activitati de învățământ, principalul scop al inteventiilor
este realizarea unui spatiu eficient si functional.
Prin acest proiect se propune reabilitarea si modernizarea constructiei scolii primare, din
satul Coarnele Caprei, comuna Coarnele Caprei, judetul Iasi, astfel incat aceasta sa poata fi adusa
la parametrii de siguranta si functionar e impusi de legislatia in vigoare si de necesitatile
beneficiarului.
In elaborarea proiectului s -a tinut cont de tema de proiectare stabilita cu beneficiarul si de
cerintele prevazute in Certificatul de Urbanism nr. 406 din 05.09.2017 .
Clădire a are regim de inaltime P, cu următorii indici de plan general: suprafata construita
existentă Sc= 335 ,45 mp, suprafatadesfasurata existentă Sd= 335 ,45 mp , suprafata construita
propusă Sc= 335 ,45 mp, suprafatadesfasurata existentă Sd= 335 ,45 mp.
Imobilul are un acces principal, pe fațada principală a clădirii și un acces secundar, pe
fațada posterioar ă ale cl ădirii.
Terenul fiind în pant ă, fiecare acces are numărul de trepte în funcție de panta terenului.
Așadar, se propune reabilitarea clădirii școlii primare prin refacerea tuturor finisajelor
afectate după cum urmează:
In ordinea degradării, primul este soclul exterior, care constă într -un placaj de caramidă
și care în urma tasării inegale a trotuarului s -a desprins de corpul clădirii. Pe lângă aspectul
neplăcut acesta nu mai îndeplinește nici rolul de protecție a structurii de infiltrații, umezeala
reușind sa ajungă și în interiorul clădirii la nivelul plăcii de peste sol. Ca soluționare a situației,
soclul desprins va fi înlăturat de tot, iar structura va fi protejată prin aplicarea unei unei
hidroizolații, apoi a unei termoizolații din polistiren extrudat cu grosime de 5 cm și la final a unei
tencuieli decorative de exterior.
In plan secundar ca degradări se regăsesc finisajele pardoselile, zu gravelile interioare și
exterioare. Pardoselile din sălile de clasă vor fi înlocuite cu rășină poliuretanică, la interior
pereții vor fi zugrăviți cu var lavabil de interior iar la exterior vor fi zugraviți cu tencuială
decorativă de exterior.
In pod se do rește refacerea și îngroșarea termoizolației din cadrul planșeului de peste
parter și adăugarea unei hidroizolații peste planșeu pentru stoparea infiltrațiilor ce au apărut
înca din primii ani de exploatare.
La exterior sunt vizate cateva elemente din lemn , unele structurale iar altele
nestructurale, ce trebuiesc a fi inlocuite in urma degradarii iremediabile.
Funcțional, școala își păstrează configurația actuală, ce respectă prevederile legislației in
domeniu.

INVENTAR INCAPERI – PLAN PARTER

IND.
CAM. DENUMIRE INCAPERE SUP.
(mp) PER. (m) FINISAJ PARD.
P1 WINDFANG 15,11 20,88 GRESIE
P2 CANCELARIE 12,62 15,22 PARCHET
P3 SPAȚIU FILTRU 39,45 23,20 GRESIE
P4 G. S. DIZABILITATI 39,45 9,60 GRESIE
P5 G. S. PROFESORI 12,62 6,90 GRESIE
P6 G.S. 39,45 6,05 GRESIE
P7 IZOLATOR 29,52 13,05 GRESIE

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 28 / 67
FAZA: D.A.L.I.

5.A.1.2 STRUCTURĂ
Din punct de vedere structural se propun intervenții asupra elementelor de structură
existente astfel încât să fie satisfăcut gradul de rezistență seismică minim acceptat pentru
clădirile de importanță normală. Așadar conform luând în calcul și recomandărilor din expertiză
se vor realiz a următoarele lucrări de consolidare:
Corpul scolii primare
Intervenții asupra infrastructurii:
o Nu sunt necesare masuri de interventie la nivelul fundatiilor.
Intervenții asupra suprastructurii:
o Se va reface rampa pentru persoanele cu dizabilitati astfel incat sa respecte
prevederile in vigoare.
o Se vor înlocui elementele degradate din lemn de la intrarile in cladire (stalpi de
sustinere) cu elemente din lemn tratate antiseptic și ignifug, cu un conținut de
umiditate de maxim 20%; În vederea realizării aces tor lucrări se vor avea în
vedere următoarele etape:
▪ Se vor inspecta vizual toate elementele;
▪ Se vor verifica manual în vederea determinării gradului de degradare;
▪ Se va pozitiona un element de sustinere provizional, gen pop in cazul
stalpilor de sustinere .
▪ Se vor înlocui toate elementele degradate din lemn;
o Se vor ignifuga elementele din lemn ale sarpantei, daca nu a fost executata
aceasta actiune in prealabil.

Notă : Întregul proces de verificare și înlocuire a elementelor degradate din structura de
rezis tență (pergola intrare) se va realiza etapizat astfel încât sa nu fie pusă în pericol integritatea
structurală și stabilitatea clădirii.

5.A.1.3 INSTALAȚII
5.A.1.3.1Instalați i electrice
Conform cerințelor stabilite prin tema de proiectare și a reglementărilor tehnice în
vigoare, nu se impune proiectarea acestor tipuri de instalații. Instalațiile electrice existente sunt
în stare bună de funcționare și nu necesită intervenții.

5.A.1.3.2 Instalații termo -ventilare
Conform cerințelor stabilite prin tema de proiectare și a reglementărilor tehnice în
vigoare, nu se impune proiectarea acestor tipuri de instalații. Instalațiile termice existente sunt
în stare bună de funcționare și nu necesită intervenții. P8 HOL 13,72 16,20 GRESIE
P9 SPATIU
MULTIFUNCTIONAL 12,33 25,79 GRESIE
P10 SALA DE CLASA 12,33 27,50 PARCHET
P11 SALA DE CLASA 7,36 27,50 PARCHET
P12 SALA DE CLASA 2,29 27,50 PARCHET
P13 GRUP SANITAR FETE 2,45 29,32 GRESIE
P14 GRUP SANITAR BAIETI 17,68 29,32 GRESIE
P15 HOL ACCES ELEVI 3,40 15,20 GRESIE
P16 C.T. 5,96 9,93 GRESIE
265,74 mp

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 29 / 67
FAZA: D.A.L.I.
5.A.1.3.3 Instalații sanitare
Conform ceri nțelor stabilite prin tema de proiectare și a reglementărilor tehnice în
vigoare, nu se impune proiectarea acestor tipuri de instalații. Instalațiile sanitare existente sunt
în stare bună de funcționare și nu necesită intervenții.

5.A.1.3.4 Instalații sti ngere incendiu
Conform cerințelor stabilite prin tema de proiectare și a reglementărilor tehnice în
vigoare, nu se impune proiectarea acestor tipuri de instalații.

5.A.1.3.5 Instalații detectare, semnalizare si avertizare incendiu
Conform cerințelor stabi lite prin tema de proiectare și a reglementărilor tehnice în
vigoare, nu se impune proiectarea acestor tipuri de instalații.

5.A.1.3.6 Instalații curenți slabi
Conform cerințelor stabilite prin tema de proiectare și a reglementărilor tehnice în
vigoare, n u se impune proiectarea acestor tipuri de instalații.

5.A.1.3.7 Instalații antiefracție
Conform cerințelor stabilite prin tema de proiectare și a reglementărilor tehnice în
vigoare, nu se impune proiectarea acestor tipuri de instalații.

5.A.1.3.8 Instal ații gaze naturale
Conform cerințelor stabilite prin tema de proiectare și a reglementărilor tehnice în
vigoare, nu se impune proiectarea acestor tipuri de instalații . Suplimentar , in prezent nu există
posibilitate de racordare la această rețea,

5.A.1.3.9 Instalații desfumare
Conform cerințelor stabilite prin tema de proiectare și a reglementărilor tehnice în
vigoare, nu se impune proiectarea acestor tipuri de instalații.

5.A.1.3.10 Instalații fluide medicale
Conform cerințelor stabilite prin tema de proiectare și a reglementărilor tehnice în
vigoare, nu se impune proiectarea acestor tipuri de instalații.

5.A.1.3.11 Instalații racorduri și rețele exterioare
Conform cerințelor stabilite prin tema de proiectare și a reglementărilor tehnice în
vigoare, n u se impune proiectarea acestor tipuri de instalații. Toate racordurile și rețelele
exterioare sunt relativ noi și în stare bună de funcționare.

5.A.1.3.12 Alte instalații
Conform cerințelor stabilite prin tema de proiectare și a reglementărilor tehnice î n
vigoare, nu se impune proiectarea altor tipuri de instalații.

5.A.1. SOLUȚIA TEHNI CĂ, DIN PUNCT DE VED ERE TEHNOLOGIC, CONS TRUCTIV,
TEHNIC, FUNCȚIONAL -ARHITECTURAL ȘI ECONO MIC
5.A.1.4 ANALIZA VULN ERABILITĂȚILOR CAUZA TE DE FACTORI DE RIS C, ANTROPICI ȘI
NATURALI, INCLUSIV DE SCHIMBĂRI CLIMATICE CE POT AFECTA INVEST IȚIA

Riscuri naturale:

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 30 / 67
FAZA: D.A.L.I. • Riscuri climatice: furtuni; tornade; seceta; inundații; îngheț; avalanșe; cutremure
și erupții vulcanice;
• riscuri geomorfologice: alunecări de teren; tasări de teren; prăbu șiri de teren;
• riscuri cosmice căderi de obiecte din atmosferă (cosmos); asteroizi; comete;
• riscuri biologice epidemii; epizootii; zoonoze;
Riscuri tehnologice și industriale (hazarde antropice): accidente datorate muniției
neexplodate sau a armelor art izanale; accidente nucleare, chimice și biologice; accidente majore
pe căile de comunicații; incendii de mari proporții; eșuarea sau scufundarea unor nave; eșecul
utilităților publice; avarii la construcții hidrotehnice; accidente în subteran; prăbușiri al e unor
construcții, instalații sau amenajări;
Pe lângă acestea mai putem enumera și : Riscuri de securitate fizica; Riscuri politice;
Riscuri financiare și economice; Riscuri informationale.
In vederea asigurarii unei vulnerabilit ăți cât mai mici a const rucției la riscurile
mentionate mai sus, se recomanda intocmrea unei asigurari care acopera riscurile men ționate
mai sus, cel mai probabile a se intampla in zona in care este construit ă școala primară .

5.A.1.5 INFORMAȚII P RIVIND POSIBILE INTE RFERENȚE CU MONUMENTE ISTORICE/D E
ARHITECTURĂ SAU SITU RI ARHEOLOGICE PE AM PLASAMENT SAU ÎN ZON A IMEDIAT
ÎNVECINATĂ; EXISTENȚ A CONDIȚIONĂRILOR SP ECIFICE ÎN CAZUL EXI STENȚEI UNOR
ZONE PROTEJATE;
Obiectivul studiat, nu este inclus pe lista monumentelor istorice .

5.A.1. 6 CARACTERISTICILE T EHNICE ȘI PARAMETRII SPECIFICI INVESTIȚI EI
REZULTATE ÎN URMA RE ALIZĂRII LUCRĂRILOR DE INTERVENȚIE.

Funcțiunea principală Școală primară
Regim de înălțime P
H max (coama/atic) 7,44 m
h max (streașină/terasă) 3,53 m
S.c (suprafață construită) intabulată 335,27 mp
S.c (suprafață construită) existentă 335,45 mp
S.c.d. (suprafață construită desfășurată) existentă 335,45 mp
S.u. (suprafață utilă) existentă 265,74 mp
P.O.T.existent 23,25%
C.U.T. existent 0,23
S.c (suprafață construită) propusă 335,45 mp
S.c.d. (suprafață construită desfășurată) propusă 335,45 mp
S.u. (suprafață utilă) propusă 265,74 mp
P.O.T. propus 23,61%
C.U.T.propus 0,23
Categoria de importață a clădirii C – conform HGR nr. 766/1997
Clasa de importață a clădirii III – conform normativ P100 – 1/2013
Gradul de rezistență la foc IIV
Conform P 100 -1/2013 rezultă pentru
amplasament: ag = 0.25 g
perioada de colt Tc=0.7
Energie electrică 8640 kWh/an
Consum apă rece 360 mc/an
Energie termică 53255 kWh/an

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 31 / 67
FAZA: D.A.L.I. Consum apă caldă 72 mc/an
Consum gaze naturale Nu este cazul

5.A.2. NECESARUL DE UTILITĂȚI REZULTATE, INCLUSIV ESTIMĂRI P RIVIND
DEPĂȘIREA CONSUMURIL OR INIȚIALE DE UTILI TĂȚI ȘI MODUL DE ASI GURARE A
CONSUMURILOR SUPLIME NTARE
CONSUMURI DE UTILITĂ ȚI
A. CONSUMURILE DE UTILI TĂȚI EXISTENTE.
Energie electrică: 8640 kWh/an;
Energie termică: 56993 kWh/ an;
Apă rece: 360 mc/an
Apă caldă: 72 mc/an
B. NECESARUL DE UTILITĂ ȚI REZULTATE, DUPĂ CA Z ÎN SITUAȚIA
EXECUTĂRII UNOR LUCR ĂRI DE MODERNIZARE
Energie electrică: 8640 kWh/an;
Energie termică: 53255 kWh / an;
Apă rece: 360 mc/an
Apă caldă : 72 mc/an
C. ESTIMĂRI PRIVIND DEP ĂȘIREA CONSUMURILOR INIȚIALE DE
UTILITĂȚI
Energie electrică : + 8640 kWh/an;
Energie termică : + 53225 kWh / an;
Apă rece: + 360 mc/an
Apă caldă : + 72 mc/an

5.A.3. Durata de realizare și etapele principale corelate cu datele prevăzute în
graficul orientativ de realizare a investiției, detaliat pe etape principale

5.A.4. COSTU RILE ESTIMATIVE ALE INVESTIȚIEI
5.A.4.1 COSTURILE ESTIMATE PENTRU REALIZAREA INVESTIȚIEI, CU LUAREA ÎN
CONSIDERARE A COSTURILOR UNOR INVESTIȚII SIMILARE

Conform anexă

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 32 / 67
FAZA: D.A.L.I. 5.A.4.2 COSTURILE ESTIMATIVE DE OPERARE PE DURATA NORMATĂ DE
VIAȚĂ/AMORTIZARE A INVESTIȚIEI.

Nr.
Crt. Costruri Consumuri Costuri lunare Costur i anuale
12 luni
1 Utilități
1.1 Apă rece 360
mc/an 190
lei 2280
lei
1.2 Apă caldă 72
mc/an 79
lei 948
lei
1.3 Energie electrică 8640
kWh/an 360
lei 4320
lei
1.4 Energie termică 53225
kWh/an 494
lei 5928
lei
2. Salarii personal 9000
lei 9000
lei 108000
lei
3. Cheltuieli administrative 5000
lei 5000
lei 60000
lei
4. Investiții 232,783
lei 232,783
lei 2793,4
lei
5. Impozite și taxe – 250
Lei 3000
lei
6. Diverse și neprevăzute – 500
lei 6000
lei
7. Altele 400
lei 400 lei 4800
lei

TOTAL 198069 ,40 lei

5.A.5. SUSTENABILITA TEA REALIZĂRII INVES TIȚIEI
a. impactul social și cultural, egalitatea de șanse;
Avandu -se in vedere faptul ca la ora actuala pe raza comunei Coarnele Caprei nu exista
optiuni alternative care sa permita desfasurarea activitatilor educationale, este necesara
reabilitarea scolii primare existente, pe amplasamentul existent si identificat in acest scop.
Scopul proiectului este creșterea calității și diversificarea ofertei educationale în mediul
rural prin îmbunătățirea m anagementului și promovarea scolilor prin cresterea standardului
educational.

b. estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției: în faza de realizare, în
faza de operare;
Număr de locuri de muncă create în faza de execuție –20;
Număr de locuri de muncă create în faza de operare – 0.

c. impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversității și a siturilor
protejate, după caz;
Lucrările de execuție pentru investiție trebuie realizate astfel încât să nu creeze d ereglări
ecologice, respectând legislația română în domeniu:
– OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, versiunea actualizata la data de
3.12.2008;
– Legea 265/2006 pentru aprobarea OUG nr 195/2005 privind protecția mediului;

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 33 / 67
FAZA: D.A.L.I. – Legea 107/1996 “Legea ap elor” și celelalte acte legislative în vigoare privind protecția
mediului, specifice fiecărei categorii de elemente ale mediului care trebuie protejate.
Protecția calității apelor
Având în vedere faptul că apele rezultate de pe suprafața obiectivului nu sunt ape
reziduale, nu sunt necesare stații sau instalații de epurare ale acestor ape.
Apa folosită la diferite procese tehnologice (curățarea suprafețelor, udarea suprafețelor
ș.a.) va fi apă curată conform SR EN 1008:2003 “Apă de preparare pentru beton” și nu reprezintă
sursă de poluare în urma folosirii ei la respectivele lucrări.
Protecția aerului
Obiectivul, în sine, la darea lui în folosință, nu va produce noxe care ar putea polua aerul.
Nu sunt necesare măsuri speciale pentru protecția calității aer ului.
Noxele ce pot polua aerul sunt produse în timpul lucrărilor de execuție: cele rezultate
din mixtura asfaltică pe perioada punerii în operă, din realizarea săpăturii și a turnării
betoanelor. La transportul și depozitarea materialelor granulare care pot elibera particule fine,
se vor lua măsuri de acoperire a acestora.
Protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor
Zgomote și vibrații vor apărea în perioada de execuție, datorită utilajelor, dar durata
acestora este limitată la perioada de lucru de zi. Aceste zgomote se pot încadra în limitele
maxime ale STAS 10009/88.
Protecția solului și subsolului
În perioada de execuție, sursele de poluare a solului pot fi cele provenite de la traficul de
utilaje și vehicule grele desfășurat, prin pierderi de accidentale de ulei sau combustibil, de la
manipularea unor substanțe potențial poluatoare (vopsele, carbur anți, solvenți etc.).
Deșeurile rămase nu se vor lăsa sau împrăștia pe terenul din jur, ci se vor depozita în
recipiente și se vor duce la o groapă de gunoi autorizată. Constructorul va urmări realizarea
unor cofraje etanșe astfel încât să se evite scurg eri intense de lapte de ciment.
Apa folosită la diferite procese tehnologice (curățarea suprafețelor, udarea suprafețelor
ș.a.) va fi apă curată conform SR EN 1008:2003 și nu reprezintă sursă de poluare în urma
folosirii ei la respectivele lucrări.
În peri oada de operare, sursele de poluare sunt doar accidentale (pierderi de substanțe
toxice, produse petroliere). Nu sunt necesare măsuri speciale pentru protecția solului.
Gospodărirea deșeurilor
Pe zona constructiei și în zona învecinată nu pot apărea deșeuri decât la executarea
lucrărilor. În această situație, constructorul va avea în vedere ca pe tot parcursul executării
lucrărilor să păstreze zona în perfectă stare de curățenie. Această sarcină cade în seama
executantului, deoarece la terminarea lucr ărilor zona va fi predată către beneficiar curată.
Constructorul are obligația să încheie contract cu o firmă specializată în gestionarea deșeurilor.
Deșeuri diverse (solide -balast, pietriș, metal, lemn etc.) vâscoase (grăsimi, uleiuri etc.) în
cantități m odeste, se vor neutraliza sau se vor depozita în locuri special amenajate conform H.G.
865/2002.
Deșeurile rezultate în urma executării lucrărilor de terasamente, pietrișul, pământul,
elemente de beton degradate se încarcă și se transportă în locurile spec ial amenajate, indicate de
autoritatea contractantă, cu respectarea condițiilor de refacere a cadrului natural.
Lucrări de ecologizare
După finalizarea etapei de execuție se trece la dezafectarea organizării de șantier.
Constructorul este obligat să predea beneficiarului zona curată.
După finalizarea lucrărilor de modernizare, constructorul are obligația refacerii mediului
natural, prin ecologizarea zonei afectate și replantări.
Concluzii privind impactul asupra mediului
Obiectivul în sine nu afectează cal itatea apelor, a aerului, solului, subsolului. Obiectivul
este prevăzut să nu producă zgomot, vibrații și să nu afecteze așezările umane și alte obiective

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 34 / 67
FAZA: D.A.L.I. de interes public. Impactul în urma realizării investiției este unul pozitiv, având influențe
favorab ile asupra mediului prin reducerea poluării fonice, a noxelor, reducerea consumului de
combustibil, creșterea siguranței traficului etc.
d. impactul obiectivului de investiție raportat la contextul natural și antropic în care acesta se
integrează, după caz.
Impactul economic si social care se propune a fi atins prin prezenta modernizare se
referă la oferirea de oportunități culturale si socialei și atragerea copiilor și tinerilor către zonele
rurale printr -un mediu plăcut și modern.
Investiția este propusa sp re finanțare din alocările financiare ale Programului Național
de Dezvoltare Locala și, prin urmare, dincolo de fundamentarea în sine a oportunității, trebuie
să susțină tematica și principiile de bază ale programului de finanțare și să se înscrie în cadr ul
mai complex al acestuia.
În acest fel, proiectul va fi parte componentă a unei strategii mai ample și impactul său
va fi semnificativ mai important datorită sinergiei, complementarității cu alte măsuri și proiecte
și a unei viziuni mai ample. Prin proi ect se propune a se asigura un mai bun mediu pentru
informare, comunicare, socializare și acumulare de noi informații cu caracter cultur al atât de
necesare într -o comunitate civilizată și bine informată.

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 35 / 67
FAZA: D.A.L.I. SCENARIUL B
5.B.1. SOLUȚIA TEHNI CĂ, DIN PUNCT DE VEDERE TEHNOLOGIC, CONSTRUCTIV,
TEHNIC, FUNCȚIONAL -ARHITECTURAL ȘI ECONO MIC
5.B.1.1 ARHITECTURĂ
Din punct de vedere al soluției de arhitectură clădirea se caracterizează prin:
Funcțiunea principală Școală primară
Finisaje exterioare Pereții exteriori existenți se vor decapa
pană la zidărie prin desfacerea tencuielilor
exterioare și a termosistemului existent. Apoi
se vor cămășui cu un strat din beton armat cu
grosimea de 5 cm. Ulterior se vor placa cu o
termoizolație din vata bazaltic ă cu grosime de
10 cm după care se vor zugrăvi cu tencuială
decorativă de exterior cu granulație fină.
Soclul desprins va fi înlăturat de tot, iar
structura va fi protejată prin aplicarea unei
hidroizolații , apoi a unei termoizolații din
polistiren extrudat cu grosime de 5 cm și la
final a unei tencuieli decorative de exterior.
Trotuarul va fi desfăcut și realizat din
nou pe tot perimetrul clădirii.
Învelitoare și șarpantă Șarpanta se va desface în întregime și se
va reface cu înlocuirea elementelor degradate.
Învelitoarea se va desface în întregime și
se va reface cu înlocuirea elementelor
degradate în urma montării șarpantei .
Planșeu peste parter Planșeul din lemn de peste parter va fi
desfăcut în întregime si va fi realizat din beton
armat.
Finisaje interioare Pardoselile din gresie vor fi reparate
unde este cazul .
Pardoselile din sălile de clasă vor fi
înlocuite cu pardoseli din parchet din lemn
masiv.
Pereții vor fi decapați până la zidărie și
vor fi cămășuiți cu un strat din beton armat cu
grosime de 5cm. Ulterior vor fi tencuiți și
zugrăviți cu var lavabil de interior.
Se vor placa cu lambriu până la 1.20m
toți pereții de pe holuri și sălile de clasă .
Tămplărie În scopul păstrării unității stilistice se
propune adoptarea unei tămplării exterioare
din lemn stratificat cu geam termoizolant și a
unei tâmplării interioare din lemn masiv.
Funcțiunea principală Școală primară
Regim de înălțime P
H max (coama/atic) 7,44 m

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 36 / 67
FAZA: D.A.L.I. h max (streașină/terasă) 3,53 m
S.c (suprafață construită) intabulată 335,27 mp
S.c (suprafață construită) existentă 335,45 mp
S.c.d. (suprafață construită desfășurată) existentă 335,45 mp
S.u. (suprafață utilă) existentă 265,74 mp
P.O.T. existent 23,25%
C.U.T. existent 0,23
S.c (suprafață construită) propusă 335,45 mp
S.c.d. (suprafață construită desfășurată) propusă 335,45 mp
S.u. (suprafață utilă) propusă 265,74 mp
P.O.T. propus 23,61%
C.U.T. propus 0,23
Categoria de importată a clădirii C – conform HGR nr. 766/1997
Clasa de importată a clădirii III – conform normativ P100 – 1/2013
Gradul de rezistență la foc IIV
Conform P 100 -1/2013 rezultă pentru
amplasament: Ag. = 0.25 g
Tc. =0.7 sec

Descrierea soluției de arhitectură

Fiind vorba de o clădire pentru activitati de învățământ, principalul scop al inteventiilor
este realizarea unui spatiu eficient si functional.
Prin acest proiect se propune reabilitarea si modernizarea constructiei sco lii primare, din
satul Coarnele Caprei, comuna Coarnele Caprei, judetul Iași, astfel încât aceasta să poată fi adusă
la parametrii de siguranță și funcționare impuși de legislația în vigoare și de necesitățile
beneficiarului.
In elaborarea proi ectului s -a ținut cont de tema de proiectare stabilită cu beneficiarul și de
cerințele prevăzute în Certificatul de Urbanism nr. 406 din 05.09.2017 .
Clădirea are regim de inaltime P, cu următorii indici de plan general: suprafata construita
existentă Sc= 335,45 mp, suprafatadesfasurata existentă Sd= 335 ,45 mp, suprafata construita
propusă Sc= 335 ,45 mp, suprafatadesfasurata existentă Sd= 335 ,45 mp.
Imobilul are un acces principal, pe fațada principală a clădirii și un acces secundar, pe
fațada posterioară ale c lădirii.
Terenul fiind în pantă, fiecare acces are numărul de trepte în funcție de panta terenului.
Așadar, se propune reabilitarea clădirii școlii primare prin refacerea tuturor finisajelor
afectate după cum urmează:
In ordinea reparării , primul este soclul exterior, care constă într -un placaj de caramidă
și care în urma tasării inegale a trotuarului s -a desprins de corpul clădirii. Pe lângă aspectul
neplăcut acesta nu mai îndeplinește nici rolul de protecție a structurii de infiltrații, umez eala
reușind sa ajungă și în interiorul clădirii la nivelul plăcii de peste sol. Ca soluționare a situației,
soclul desprins va fi înlăturat de tot, iar structura va fi protejată prin aplicarea unei hidroizolații
și apoi a unei termoizolații din polistiren extrudat cu grosime de 5 cm iar la final a unei tencuieli
decorative de exterior.
Pereții exteriori existenți se vor decapa pană la zidărie prin desfacerea tencuielilor
exterioare și a termosistemului existent. Apoi se vor cămășui cu un strat din beton a rmat cu
grosimea de 5 cm. Ulterior se vor placa cu o termoizolație din vata bazaltică cu grosime de 10 cm
după care se vor zugrăvi cu tencuială decorativă de exterior cu granulație fină.
Trotuarul va fi desfăcut și realizat din nou pe tot perimetrul clădi rii.

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 37 / 67
FAZA: D.A.L.I. Pardoselile din gresie vor fi reparate unde este cazul.
Pardoselile din gresie vor fi reparate unde este cazul.
Pardoselile din sălile de clasă vor fi înlocuite cu pardoseli din parchet din lemn masiv.
Pereții vor fi decapați până la zidărie și vor fi cămășuiți cu un strat din beton armat cu
grosime de 5cm. Ulterior vor fi tencuiți și zugrăviți cu var lavabil de interior. Se vor placa cu
lambriu până la 1.20m toți pereții de pe holuri și sălile de cla să. In plan secundar ca degradări se
regăsesc finisajele pardoselile și zugr ăvelile interioare .
In pod se dorește desfacerea șarpantei în întregime și se va reface cu înlocuirea
elementelor degradate.
Învelitoarea se va desface în întregime și se v a reface cu înlocuirea elementelor
degradate în urma montării șarpantei. .
La exterior sunt vizate cateva elemente din lemn, unele structurale iar altele
nestructurale, ce trebuiesc a fi inlocuite in urma degradarii iremediabile.
În scopul păstrării unității stilistice se propune adoptarea unei tămplării exterioare din
lemn stratificat cu geam termoizolant și a unei tâmplării interioare din lemn masiv.
Funcțional, școala își păstrează configurația actuală, ce respectă prevederile legislației in
dome niu.

5.B.1. SOLUȚIA TEHNI CĂ, DIN PUNCT DE VED ERE TEHNOLOGIC, CONS TRUCTIV,
TEHNIC, FUNCȚIONAL -ARHITECTURAL ȘI ECONO MIC
5.B.1.2 STRUCTURĂ
Din punct de vedere structural se propun intervenții asupra elementelor de structură
existente astfel încât să fie satisfăcu t gradul de rezistență seismică minim acceptat pentru
clădirile de importanță normală. Așadar conform luând în calcul și recomandărilor din expertiză
se vor realiza următoarele lucrări de consolidare: INVENTAR INCAPERI – PLAN PARTER

IND.
CAM. DENUMIRE INCAPERE SUP.
(mp) PER. (m) FINISAJ PARD.
P1 WINDFANG 15,11 20,88 GRESIE
P2 CANCELARIE 12,62 15,22 PARCHET
P3 SPAȚIU FILTRU 39,45 23,20 GRESIE
P4 G. S. DIZABILITATI 39,45 9,60 GRESIE
P5 G. S. PROFESORI 12,62 6,90 GRESIE
P6 G.S. 39,45 6,05 GRESIE
P7 IZOLATOR 29,52 13,05 GRESIE
P8 HOL 13,72 16,20 GRESIE
P9 SPATIU
MULTIFUNCTIONAL 12,33 25,79 GRESIE
P10 SALA DE CLASA 12,33 27,50 PARCHET
P11 SALA DE CLASA 7,36 27,50 PARCHET
P12 SALA DE CLASA 2,29 27,50 PARCHET
P13 GRUP SANITAR FETE 2,45 29,32 GRESIE
P14 GRUP SANITAR BAIETI 17,68 29,32 GRESIE
P15 HOL ACCES ELEVI 3,40 15,20 GRESIE
P16 C.T. 5,96 9,93 GRESIE
265,74 mp

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 38 / 67
FAZA: D.A.L.I. Corpul scolii primare
Intervenții asupra infrastructuri i:
o Nu sunt necesare masuri de interventie la nivelul fundatiilor.
Intervenții asupra suprastructurii:
o se vor realiza cămășuieli ale pereților din zidărie de cărămidă, de -o parte și de alta
astfel încât sa fie îmbunătățită distribuția eforturilor și legătura între elementele
zidăriei. Cămășuielile vor fi aplicate în urma decopertării tencuielilor existente și
curățării prin jet de apă a suprafețelor. Se vor dispune bare transversale (conectori
ϕ8mm) pe toată înălțimea peretelui. Găurile prin care vor fi introduși conectorii vor
fi umplute cu lapte de ciment. Plasele sudate vor fi ancorate în poziție cu ajutorul
conectorilor transversali. Grosimea torcretului va fi de minim 50 mm și se va realiza
cu beton minim clasa C16/20.
o se va desface sarpanta si pl anseul de peste parter.
o Se va face un planseu de beton armat peste parter sprijinit pe peretii portanti cu o
placa de 13 cm grosime.
o se va reface sarpanta cu elemente din lemn ecarisat, ignifugat si cu sectiuni
corespunzatoare.

5.B.1. SOLUȚIA TEHNI CĂ, DIN PUNCT DE VEDERE TEH NOLOGIC, CONSTRUCTIV ,
TEHNIC, FUNCȚIONAL -ARHITECTURAL ȘI ECONO MIC
5.B.1.3 INSTALAȚII
5.B.1.3.1 Instalați i electrice
Conform cerințelor stabilite prin tema de proiectare și a reglementărilor tehnice în
vigoare, nu se impune proiectarea acestor tipuri de instalații. Instalațiile electrice existente sunt
în stare bună de funcționare și nu necesită intervenții.

5.B.1.3.2 Instalații termo -ventilare
Conform cerințelor stabilite prin tema de proiectare și a reglementărilor tehnice în
vigoare, nu se impune proiectarea acestor tipuri de instalații. Instalațiile termice existente sunt
în stare bună de funcționare și nu necesită intervenții.

5.B.1.3.3 Instalații sanitare
Conform cerințelor stabilite prin tema de proiectare și a reglementărilor te hnice în
vigoare, nu se impune proiectarea acestor tipuri de instalații. Instalațiile sanitare existente sunt
în stare bună de funcționare și nu necesită intervenții.

5.B.1.3.4 Instalații stingere incendiu
Conform cerințelor stabilite prin tema de proiect are și a reglementărilor tehnice în
vigoare, nu se impune proiectarea acestor tipuri de instalații.

5.B.1.3.5 Instalații detectare, semnalizare si avertizare incendiu
Conform cerințelor stabilite prin tema de proiectare și a reglementărilor tehnice în
vigoare, nu se impune proiectarea acestor tipuri de instalații.

5.B.1.3.6 Instalații curenți slabi
Conform cerințelor stabilite prin tema de proiectare și a reglementărilor tehnice în
vigoare, nu se impune proiectarea acestor tipuri de instalații.

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 39 / 67
FAZA: D.A.L.I.
5.B.1.3.7 Instalații antiefracție
Conform cerințelor stabilite prin tema de proiectare și a reglementărilor tehnice în
vigoare, nu se impune proiectarea acestor tipuri de instalații.

5.B.1.3.8 Instalații gaze naturale
Conform cerințelor stabilite prin te ma de proiectare și a reglementărilor tehnice în
vigoare, nu se impune proiectarea acestor tipuri de instalații. Suplimentar, in prezent nu există
posibilitate de racordare la această rețea,

5.B.1.3.9 Instalații desfumare
Conform cerințelor stabilite prin tema de proiectare și a reglementărilor tehnice în
vigoare, nu se impune proiectarea acestor tipuri de instalații.

5.B.1.3.10 Instalații fluide medicale
Conform cerințelor stabilite prin tema de proiectare și a reglementărilor tehnice în
vigoare, nu se i mpune proiectarea acestor tipuri de instalații.

5.B.1.3.11 Instalații racorduri și rețele exterioare
Conform cerințelor stabilite prin tema de proiectare și a reglementărilor tehnice în
vigoare, nu se impune proiectarea acestor tipuri de instalații. Toate racordurile și rețelele
exterioare sunt relativ noi și în stare bună de funcționare.

5.B.1.3.12 Alte instalații
Conform cerințelor stabilite prin tema de proiectare și a reglementărilor tehnice în
vigoare, nu se impune proiectarea altor tipuri de instala ții.

5.B.1. SOLUȚIA TEHNI CĂ, DIN PUNCT DE VED ERE TEHNOLOGIC, CONS TRUCTIV,
TEHNIC, FUNCȚIONAL -ARHITECTURAL ȘI ECONO MIC
5.B.1.4 ANALIZA VULN ERABILITĂȚILOR CAUZA TE DE FACTORI DE RIS C, ANTROPICI ȘI
NATURALI, INCLUSIV D E SCHIMBĂRI CLIMATIC E CE POT AFECTA INVESTIȚIA

Riscuri naturale:
• Riscuri climatice: furtuni; tornade; seceta; inundații; îngheț; avalanșe; cutremure
și erupții vulcanice;
• riscuri geomorfologice: alunecări de teren; tasări de teren; prăbușiri de teren;
• riscuri cosmice căderi de obiecte din a tmosferă (cosmos); asteroizi; comete;
• riscuri biologice epidemii; epizootii; zoonoze;
Riscuri tehnologice și industriale (hazarde antropice): accidente datorate muniției
neexplodate sau a armelor artizanale; accidente nucleare, chimice și biologice; acc idente majore
pe căile de comunicații; incendii de mari proporții; eșuarea sau scufundarea unor nave; eșecul
utilităților publice; avarii la construcții hidrotehnice; accidente în subteran; prăbușiri ale unor
construcții, instalații sau amenajări;
Pe lâng ă acestea mai putem enumera și : Riscuri de securitate fizica; Riscuri politice;
Riscuri financiare și economice; Riscuri informationale.

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 40 / 67
FAZA: D.A.L.I. 5.B.1.5 INFORMAȚII P RIVIND POSIBILE INTE RFERENȚE CU MONUMENT E ISTORICE/DE
ARHITECTURĂ SAU SITU RI ARHEOLOGICE PE AM PLASAMENT SAU ÎN ZON A IMEDIAT
ÎNVECINATĂ; EXISTENȚ A CONDIȚIONĂRILOR SP ECIFICE ÎN CAZUL EXI STENȚEI UNOR
ZONE PROTEJATE;

Obiectivul studiat, nu este inclus pe lista monumentelor istorice .

5.B.1.6 CARACTERISTI CILE TEHNICE ȘI PARA METRII SPECIFICI INV ESTIȚIE I
REZULTATE ÎN URMA RE ALIZĂRII LUCRĂRILOR DE INTERVENȚIE.

În urma realizării lucrărilor propuse la subpunctul 5.B.1.2 -scenariul B asupra structurii de
rezistență a corpului se va îmbunătăți comportamentul structural sub efectul acțiunilor seismice,
constr ucția fiind încadrată într -o clasă de risc seismic superioară.

5.B.2. NECESARUL DE UTILITĂȚI REZULTATE, INCLUSIV ESTIMĂRI P RIVIND
DEPĂȘIREA CONSUMURIL OR INIȚIALE DE UTILI TĂȚI ȘI MODUL DE ASI GURARE A
CONSUMURILOR SUPLIME NTARE
CONSUMURI DE UTILITĂ ȚI
A. CONSUMURILE DE UTILI TĂȚI EXISTENTE.
Energie electrică: 8640 kWh/an;
Energie termică: 56993 kWh/ an;
Apă rece: 360 mc/an
Apă caldă: 72 mc/an
B. NECESARUL DE UTILITĂ ȚI REZULTATE, DUPĂ CA Z ÎN SITUAȚIA
EXECUTĂRII UNOR LUCR ĂRI DE MODERNIZARE
Energie electrică: 864 0 kWh/an;
Energie termică: 43577 kWh / an;
Apă rece: 360 mc/an
Apă caldă : 72 mc/an
C. ESTIMĂRI PRIVIND DEP ĂȘIREA CONSUMURILOR INIȚIALE DE
UTILITĂȚI
Energie electrică : + 8640 kWh/an;
Energie termică : + 43577 kWh / an;
Apă rece: + 360 mc/an
Apă caldă : + 7 2 mc/an

5.B.3. Durata de realizare și etapele principale corelate cu datele prevăzute în graficul
orientativ de realizare a investiției, detaliat pe etape principale
Conform anexa

5.B.4. COSTU RILE ESTIMATIVE ALE INVESTIȚIEI
5.B.4.1 Costurile Estimate Pentru Realizarea Investiției, Cu Luarea În Considerare A
Costurilor Unor Investiții Similare
Conform anexa

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 41 / 67
FAZA: D.A.L.I.
5.B.4.2 COSTURILE ESTIMATIVE DE OPERARE PE DURATA NORMATĂ DE VIAȚĂ/AMORTIZARE
A INVESTIȚIEI.

Nr.
Crt. Costruri Consumuri Costuri lunare Costuri anuale
12 luni
1 Utilități
1.1 Apă rece 360
mc/an 190
lei 2280
lei
1.2 Apă caldă 72
mc/an 79
lei 948
lei
1.3 Energie electrică 8640
kWh/an 360
lei 4320
lei
1.4 Energie termică 43577
kWh/an 1743
lei 20916
lei
2. Salarii personal 9000
lei 9000
lei 108000
lei
3. Cheltuieli administrative 5000
lei 5000
lei 60000
lei
4. Investiții 232,783
lei 232,783
lei 2793,4
lei
5. Impozite și taxe – 250
Lei 3000
lei
6. Diverse și neprevăzute – 500
lei 6000
lei
7. Altele 400
lei 400 lei 4800
lei

TOTAL
213057,40 lei

5.B.5. SUSTENABILITA TEA REALIZĂRII INVES TIȚIEI
e. impactul social și cultural, egalitatea de șanse;
Avandu -se in vedere faptul ca la ora actuala pe raza comunei Coarnele Caprei nu exista
optiuni alternative care sa permita desfasurarea activitatilor educationale, este necesara
reabilitarea scolii primare existente, pe amplasamentul existent si identificat in acest scop.
Scopul proiectului este creșterea calității și diversificarea ofertei educationale în mediul
rural prin îmbunătățirea managementului și promovarea scolilor prin cresterea standardului
educational.

f. estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției: în faza de realizare, în
faza de operare;
Număr de locuri de muncă create în faza de execuție –20;
Număr de locuri de muncă create în faza de operare – 0.

g. impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversității și a siturilor
protejate, după caz;
Lucrările de execuție pentru investiție trebuie realizate astfel încât să nu creeze d ereglări
ecologice, respectând legislația română în domeniu:
– OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, versiunea actualizata la data de
3.12.2008;

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 42 / 67
FAZA: D.A.L.I. – Legea 265/2006 pentru aprobarea OUG nr 195/2005 privind protecția mediului;
– Legea 107/1996 “Legea ap elor” și celelalte acte legislative în vigoare privind protecția
mediului, specifice fiecărei categorii de elemente ale mediului care trebuie protejate.
Protecția calității apelor
Având în vedere faptul că apele rezultate de pe suprafața obiectivului nu sunt ape
reziduale, nu sunt necesare stații sau instalații de epurare ale acestor ape.
Apa folosită la diferite procese tehnologice (curățarea suprafețelor, udarea suprafețelor
ș.a.) va fi apă curată conform SR EN 1008:2003 “Apă de preparare pentru beton” și nu reprezintă
sursă de poluare în urma folosirii ei la respectivele lucrări.
Protecția aerului
Obiectivul, în sine, la darea lui în folosință, nu va produce noxe care ar putea polua aerul.
Nu sunt necesare măsuri speciale pentru protecția calității aer ului.
Noxele ce pot polua aerul sunt produse în timpul lucrărilor de execuție: cele rezultate
din mixtura asfaltică pe perioada punerii în operă, din realizarea săpăturii și a turnării
betoanelor. La transportul și depozitarea materialelor granulare care pot elibera particule fine,
se vor lua măsuri de acoperire a acestora.
Protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor
Zgomote și vibrații vor apărea în perioada de execuție, datorită utilajelor, dar durata
acestora este limitată la perioada de lucru de zi. Aceste zgomote se pot încadra în limitele
maxime ale STAS 10009/88.
Protecția solului și subsolului
În perioada de execuție, sursele de poluare a solului pot fi cele provenite de la traficul de
utilaje și vehicule grele desfășurat, prin pierderi de accidentale de ulei sau combustibil, de la
manipularea unor substanțe potențial poluatoare (vopsele, carbur anți, solvenți etc.).
Deșeurile rămase nu se vor lăsa sau împrăștia pe terenul din jur, ci se vor depozita în
recipiente și se vor duce la o groapă de gunoi autorizată. Constructorul va urmări realizarea
unor cofraje etanșe astfel încât să se evite scurg eri intense de lapte de ciment.
Apa folosită la diferite procese tehnologice (curățarea suprafețelor, udarea suprafețelor
ș.a.) va fi apă curată conform SR EN 1008:2003 și nu reprezintă sursă de poluare în urma
folosirii ei la respectivele lucrări.
În peri oada de operare, sursele de poluare sunt doar accidentale (pierderi de substanțe
toxice, produse petroliere). Nu sunt necesare măsuri speciale pentru protecția solului.
Gospodărirea deșeurilor
Pe zona constructiei și în zona învecinată nu pot apărea deșeu ri decât la executarea
lucrărilor. În această situație, constructorul va avea în vedere ca pe tot parcursul executării
lucrărilor să păstreze zona în perfectă stare de curățenie. Această sarcină cade în seama
executantului, deoarece la terminarea lucrărilo r zona va fi predată către beneficiar curată.
Constructorul are obligația să încheie contract cu o firmă specializată în gestionarea deșeurilor.
Deșeuri diverse (solide -balast, pietriș, metal, lemn etc.) vâscoase (grăsimi, uleiuri etc.) în
cantități modest e, se vor neutraliza sau se vor depozita în locuri special amenajate conform H.G.
865/2002.
Deșeurile rezultate în urma executării lucrărilor de terasamente, pietrișul, pământul,
elemente de beton degradate se încarcă și se transportă în locurile special a menajate, indicate de
autoritatea contractantă, cu respectarea condițiilor de refacere a cadrului natural.
Lucrări de ecologizare
După finalizarea etapei de execuție se trece la dezafectarea organizării de șantier.
Constructorul este obligat să predea bene ficiarului zona curată.
După finalizarea lucrărilor de modernizare, constructorul are obligația refacerii mediului
natural, prin ecologizarea zonei afectate și replantări.
Concluzii privind impactul asupra mediului

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 43 / 67
FAZA: D.A.L.I. Obiectivul în sine nu afectează calitate a apelor, a aerului, solului, subsolului. Obiectivul
este prevăzut să nu producă zgomot, vibrații și să nu afecteze așezările umane și alte obiective
de interes public. Impactul în urma realizării investiției este unul pozitiv, având influențe
favorabile a supra mediului prin reducerea poluării fonice, a noxelor, reducerea consumului de
combustibil, creșterea siguranței traficului etc.
h. impactul obiectivului de investiție raportat la contextul natural și antropic în care acesta se
integrează, după caz.
Impact ul economic si social care se propune a fi atins prin prezenta modernizare se
referă la oferirea de oportunități culturale si socialei și atragerea copiilor și tinerilor către zonele
rurale printr -un mediu plăcut și modern.
Investiția este propusa spre fi nanțare din alocările financiare ale Programului Național
de Dezvoltare Locala și, prin urmare, dincolo de fundamentarea în sine a oportunității, trebuie
să susțină tematica și principiile de bază ale programului de finanțare și să se înscrie în cadrul
mai complex al acestuia.
În acest fel, proiectul va fi parte componentă a unei strategii mai ample și impactul său
va fi semnificativ mai important datorită sinergiei, complementarității cu alte măsuri și proiecte
și a unei viziuni mai ample. Prin proiect se propune a se asigura un mai bun mediu pentru
informare, comunicare, socializ are și acumulare de noi informații cu caracter cultural atât de
necesare într -o comunitate civilizată și bine informată.

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 44 / 67
FAZA: D.A.L.I. 5.6.ANALIZA FINANCIA RĂ ȘI ECONOMICĂ AFER ENTĂ REALIZĂRII LUCR ĂRILOR DE
INTERVENȚIE
A) PREZENTAREA CADRULUI DE ANALIZĂ, INCLUSIV SPECIFICAREA PERIOADEI DE
REFERINȚĂ ȘI PREZENTAREA SCENARIULUI DE REFERINȚĂ ;
Analiza s -a efectuat ținând cont de nevoile care au stat la baza proiectului.

Pentru stabilirea duratei de referință s -au avut în vedere următoarele ipoteze:
– durata de viață a clădirii – 40 ani
– durata de realizare a lucrărilor – 12 luni
– durata de realizare a previziunilor (durata de referință) – 25 ani
Perioada de referință reprezintă numărul de ani pentru care sunt furnizate
previziuni în analiza costuri -beneficii. Inter valele de referință pe sector – în baza practicilor
acceptate la nivel international și recomandate de Comisia Europeană – sunt furnizate mai jos:

Sector Interval de referinta
Energie 15-25
Apa si mediu 30
Cai ferate 30
Porturi si aeroporturi 25
Drumuri 25-30
Industrie 10
Alte servicii 15

B) ANALIZA CERERII DE BUNURI ȘI SERVICII CARE JUSTIFICĂ NECESITATEA ȘI
DIMENSIONAREA INVESTIȚIEI, INCLUSIV PROGNOZE PE TERMEN MEDIU ȘI LUNG;

Fluctuațiile indicatorilor demografici înregistrate în ultima perioadă la nivelul satului
reprezintă aspecte importante care stau la baza proceselor de dezvoltare economică și socială a
localitatii Aroneanu.

Oportunitatea investiției este justificată și de necesitatea utilizarii imobilului existent. De
asemenea, va spori absorbția copiilor din mediul rural în învățământul preșcolar, permițând
obținerea unor rezultate mai bune în învățământul primar.

C) ANALIZA FINANCIARĂ; SUSTENABILITATEA FINANCIARĂ;

Suportabilitatea , in general, este o caracteristica a proiectelor generatoare de venituri,
proiecte ale caror imput -uri sunt constituite din taxe, tarife sau alte plati effectuate de un anumit
grup tinta. Astfel, prin analiza de suportabilitate se urmareste daca cei care platesc taxele,
tarifele pe baza carora se argumenteaza imput -urile proiectului sunt suportabile de catre grupul
tinta si daca ele pot fi platite cu usurinta in functie de veniturile grupului.

Deoarece prezentul proiect nu este un proiect ge nerator de venituri, nu se poate calcula analiza
suportabilitatii.

Sustenabilitatea , proiectului se refera la faptul daca beneficiarul proiectului are
capacitatea de a mentine exploatarea investitiei si dupa incetarea sursei de finantare
nerambursabile.

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 45 / 67
FAZA: D.A.L.I. In cazul nostru, beneficiarul investitiei este o institutie publica, a caror resurse sunt
asigurate prin fonduri publice. Asa cum reiese si din proiectiile analizei financiare, nivelul
cheltuielor de exploatare anuale nu sunt mari, ceea ce asigura in eleme nt in plus al
sustenabilitatii.

Tinand cont de cele de mai sus, putem afirma ca proiectul are asigurate toate
premisele sustenabilitatii.
Varianta 1 – Varianta recomandata
Element cheltuiala Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Costuri anuale de intretinere si
exploatare 37.592,680 37.592,680 37.592,680 37.592,680 37.592,680
Costuri pentru serviciile de
elaborare a documentatiilor legale
necesare lucrarilor de
mentenanta 375,927 375,927 375,927 375,927 375,927
Total costuri/plati – inclusiv
TVA 37.968,607 37.968,607 37.968,607 37.968,607 37.968,607

Element cheltuiala Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10
Costuri anuale de intretinere si
exploatare 37.592,680 37.592,680 37.592,680 37.592,680 37.592,680
Costuri pentru serviciile de
elaborare a documentatiilor legale
necesare lucrarilor de mentenanta 375,927 375,927 375,927 375,927 375,927
Total costuri/plati – inclusiv
TVA 37.968,607 37.968,607 37.968,607 37.968,607 37.968,607

Element cheltuiala Anul 11 Anul 12 Anul 13 Anul 14 Anul 15
Costuri anuale de intretinere si
exploatare 37.592,680 37.592,680 37.592,680 37.592,680 37.592,680
Costuri pentru serviciile de
elaborare a documentatiilor legale
necesare lucrarilor de mentenanta 375,927 375,927 375,927 375,927 375,927
Total costuri/plati – inclusiv
TVA 37.968,607 37.968,607 37.968,607 37.968,607 37.968,607

Element cheltuiala Anul 16 Anul 17 Anul 18 Anul 19 Anul 20
Costuri anuale de intretinere si
exploatare 37.592,680 37.592,680 37.592,680 37.592,680 37.592,680
Costuri pentru serviciile de
elaborare a documentatiilor legale
necesare lucrarilor de mentenanta 375,927 375,927 375,927 375,927 375,927
Total costuri/plati – inclusiv
TVA 37.968,607 37.968,607 37.968,607 37.968,607 37.968,607

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 46 / 67
FAZA: D.A.L.I. Element cheltuiala Anul 21 Anul 22 Anul 23 Anul 24 Anul 25
Costuri anuale de
intretinere si
exploatare 37.592,680 37.592,680 37.592,680 37.592,680 37.592,680
Costuri pentru
serviciile de
elaborare a
documentatiilor
legale necesare
lucrarilor de
mentenanta 375,927 375,927 375,927 375,927 375,927
Total costuri/plati –
inclusiv TVA 37.968,607 37.968,607 37.968,607 37.968,607 37.968,607

➢ Calculul cofinantarii – gradului de interventie financiara

Proiectul vizat, nu este un proiect generator de venituri. Conform definitiei Comiiei Europene Proiect
generator de venituri reprezinta orice operațiune ce implică investiții în infrastructură, a cărei
utilizare este supusă unor taxe care sunt suportate în mod direct de utilizatori, și orice operațiune ce
implică vânzarea sau închirierea de terenuri sau clădiri sau prestarea de servicii contra cost. Astfel,
proiectul propus nu este proiect generator de venituri.

Conform prevederilor generale, pentru proi ectele care nu sunt generatoare de venituri (tinand cont de
definitia proiectelor generatoare de venituri) nu se calculeaza subventia acordata de Uniunea
Europeana. In calculele financiare si cele economice se va tine cont de preverile masurii de finantare ,
in cadrul careia se va aplica.

➢ Determinarea ratei de actualizare

Pentru actualizarea la zi a fluxurilor financiare si pentru calcularea valorii actualizate nete (VNAF),
trebuie definita rata actualizarii corespunzatoare.
Sunt mai multe cai practice si teoretice pentru estimarea ratei de referinta care sa fie utilizata pentru
actualizare in analiza financiara.

Rata actualizarii. Rata la care valorile viitoare sunt actualizate la zi. De obicei este aproximativ egala
cu costul de oportunitate al capit alului. 1 euro investit la o rata anuala a ascontului de 5% va fi
1+5%=1,05 dupa un an; (1,05)x(1,05) + 1,1025 dupa doi ani; 1,05)x(1,05)x(1,05) = 1,157625 dupa trei
ani, etc. Valoarea economica actualizata a unui Euro care va fi cheltuit sau castigat in d oi ani este
1/1.1025=0,907029; in trei ani 1/1,57625 = 0,863838. Operatia ultima este inversul celei prezentate
mai sus.

Rata de actualizare folosită în analiza financiară ar trebui să reflecte costul de oportunitate al
capitalului pentru investitor. Acea sta poate fi considerată o rambursare anticipată pentru cel mai bun
proiect alternativ.

Comisia recomandă aplicarea unei rate de actualizare financiară de 5% în termeni reali ca
valoare orientativă pentru proiectele de investiții publice cofinanțate prin Fonduri.

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 47 / 67
FAZA: D.A.L.I. ➢ Calculul si analiza indicatorilor de performanta financiari specifici investitiei

Nota : Valoarea reziduala a fost considerata ca fiind zero, pe urmatoarele considerente :
➢ investitia vizata are un caracter public, non -comercial
➢ compararea celor 3 metode (metoda valorii de lichidare, metoda fluxului financiar
generat in anul N+1 dupa perioada de referinta si metoda deprecierii valorii luand
in calcul gradul de uzura) trebuie sa aiba valori comparabile si asemenatoare
➢ aplicarea metodei valorii de lichidare la finalul perioadei de referinta (pentru care a
fost proiectata investitia) duce usor la concluzia ca aceasta valoare este “0”
Consiliul local neputand valorifica investitia la finalul vietii proiectate (15 ani), cu
atat mai putin la finalul ce lor 25 ani de previziune
➢ aplicarea metodei fluxului financiar generat in anul N+1 dupa perioada de referinta,
adica fluxul financiar generat in anul 26 de previziune duce tot la valoarea “0”, in
conditiile in care roiectul nu este generator de venituri/inc asari, costurile fiind
defalcate de la bugetul local exact pe masura valorii costurilor. Astfel, fluxul
financiar generat in fiecare an este “0” iar in anul 26 (n+1) este tot “0”

Calculul fluxului de numerar si a indicatorilor de performanta financiara – tabelele analizei
financiare
Varianta 1 – recomandata
Element calcul Anul 1 –
implementare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Plati investitiei – cu TVA -288.458,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Plati mentenanta 0,00 -37.968,61 -37.968,61 -37.968,61 -37.968,61 -37.968,61
Valoarea reziduala 0,00 1,00 2,00 3,00 4,00 5,00
Flux de numerar
neactualizat -288.458,00 -37.967,61 -37.966,61 -37.965,61 -37.964,61 -37.963,61
Factor de actualizare
financiara 1,00 0,95 0,91 0,86 0,82 0,78
Flux de numerar actualizat
pentru calculul
indicatorilor financiari -288.458,00 -36.159,63 -34.436,83 -32.796,12 -31.233,58 -29.745,48

Element calcul Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10
Plati investitiei – cu TVA 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Plati mentenanta -37.968,61 -37.968,61 -37.968,61 -37.968,61 -37.968,61
Valoarea reziduala 6,00 7,00 8,00 9,00 10,00
Flux de numerar neactualizat -37.962,61 -37.961,61 -37.960,61 -37.959,61 -37.958,61
Factor de actualizare financiara 0,75 0,71 0,68 0,64 0,61
Flux de numerar actualizat
pentru calculul indicatorilor
financiari -28.328,28 -26.978,61 -25.693,23 -24.469,10 -23.303,29

Element calcul Anul 11 Anul 12 Anul 13 Anul 14 Anul 15
Plati investitiei – cu TVA 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Plati mentenanta -37.968,61 -37.968,61 -37.968,61 -37.968,61 -37.968,61
Valoarea reziduala 11,00 12,00 13,00 14,00 15,00
Flux de numerar neactualizat -37.957,61 -37.956,61 -37.955,61 -37.954,61 -37.953,61
Factor de actualizare financiara 0,58 0,56 0,53 0,51 0,48
Flux de numerar actualizat
pentru calculul indicatorilor -22.193,03 -21.135,66 -20.128,67 -19.169,66 -18.256,33

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 48 / 67
FAZA: D.A.L.I. financiari

Element calcul Anul 16 Anul 17 Anul 18 Anul 19 Anul 20
Plati investitiei – cu TVA 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Plati mentenanta -37.968,61 -37.968,61 -37.968,61 -37.968,61 -37.968,61
Valoarea reziduala 16,00 17,00 18,00 19,00 20,00
Flux de numerar neactualizat -37.952,61 -37.951,61 -37.950,61 -37.949,61 -37.948,61
Factor de actualizare financiara 0,46 0,44 0,42 0,40 0,38
Flux de numerar actualizat
pentru calculul indicatorilor
financiari -17.386,53 -16.558,16 -15.769,26 -15.017,95 -14.302,43

Element calcul Anul 21 Anul 22 Anul 23 Anul 24 Anul 25
Plati investitiei –
cu TVA 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Plati mentenanta -37.968,61 -37.968,61 -37.968,61 -37.968,61 -37.968,61
Valoarea reziduala 21,00 22,00 23,00 24,00 25,00
Flux de numerar
neactualizat -37.947,61 -37.946,61 -37.945,61 -37.944,61 -37.943,61
Factor de
actualizare
financiara 0,36 0,34 0,33 0,31 0,30
Flux de numerar
actualizat pentru
calculul
indicatorilor
financiari -13.621,00 -12.972,04 -12.354,00 -11.765,40 -11.204,85
Formulele pentru calculul VNAF, RIRF si C/B folosite sunt:
NPV(S) = S 0 / (1+i )0 + S 1 / (1+i )1+ S 2 / (1+i )2+…. + S n / (1+i )n
RIR= rmin+(rmin+rmax)*[VNA(+)/(VNA(+)+ |VNA( -) | )]
Rezultatele analizei financiare:
VANF/c -823.437,118
RIRF/C -8,19%
Fluxul de numerar 0

Varianta 2
Element calcul Anul 1 –
implementare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Plati investitiei – cu
TVA – 947.319 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Plati mentenanta 0,00 -37.968,61 -37.968,61 -37.968,61 -37.968,61 -37.968,61
Valoarea reziduala 0,00 1,00 2,00 3,00 4,00 5,00
Flux de numerar
neactualizat -947.319 ,00 -37.967,61 -37.966,61 -37.965,61 -37.964,61 -37.963,61
Factor de actualizare
financiara 1,00 0,95 0,91 0,86 0,82 0,78
Flux de numerar
actualizat pentru
calculul indicatorilor
financiari -947.319 ,00 -36.159,63 -34.436,83 -32.796,12 -31.233,58 -29.745,48

Element calcul Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 49 / 67
FAZA: D.A.L.I. Plati investitiei – cu TVA 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Plati mentenanta -37.968,61 -37.968,61 -37.968,61 -37.968,61 -37.968,61
Valoarea reziduala 6,00 7,00 8,00 9,00 10,00
Flux de numerar neactualizat -37.962,61 -37.961,61 -37.960,61 -37.959,61 -37.958,61
Factor de actualizare financiara 0,75 0,71 0,68 0,64 0,61
Flux de numerar actualizat
pentru calculul indicatorilor
financiari -28.328,28 -26.978,61 -25.693,23 -24.469,10 -23.303,29

Element calcul Anul 11 Anul 12 Anul 13 Anul 14 Anul 15
Plati investitiei – cu TVA 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Plati mentenanta -37.968,61 -37.968,61 -37.968,61 -37.968,61 -37.968,61
Valoarea reziduala 11,00 12,00 13,00 14,00 15,00
Flux de numerar neactualizat -37.957,61 -37.956,61 -37.955,61 -37.954,61 -37.953,61
Factor de actualizare financiara 0,58 0,56 0,53 0,51 0,48
Flux de numerar actualizat
pentru calculul indicatorilor
financiari -22.193,03 -21.135,66 -20.128,67 -19.169,66 -18.256,33

Element calcul Anul 16 Anul 17 Anul 18 Anul 19 Anul 20
Plati investitiei – cu TVA 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Plati mentenanta -37.968,61 -37.968,61 -37.968,61 -37.968,61 -37.968,61
Valoarea reziduala 16,00 17,00 18,00 19,00 20,00
Flux de numerar neactualizat -37.952,61 -37.951,61 -37.950,61 -37.949,61 -37.948,61
Factor de actualizare financiara 0,46 0,44 0,42 0,40 0,38
Flux de numerar actualizat
pentru calculul indicatorilor
financiari -17.386,53 -16.558,16 -15.769,26 -15.017,95 -14.302,43

Element calcul Anul 21 Anul 22 Anul 23 Anul 24 Anul 25
Plati investitiei –
cu TVA 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Plati mentenanta -37.968,61 -37.968,61 -37.968,61 -37.968,61 -37.968,61
Valoarea reziduala 21,00 22,00 23,00 24,00 25,00
Flux de numerar
neactualizat -37.947,61 -37.946,61 -37.945,61 -37.944,61 -37.943,61
Factor de
actualizare
financiara 0,36 0,34 0,33 0,31 0,30
Flux de numerar
actualizat pentru
calculul
indicatorilor
financiari -13.621,00 -12.972,04 -12.354,00 -11.765,40 -11.204,85
Formulele pentru calculul VNAF, RIRF si C/B folosite sunt:
NPV(S) = S 0 / (1+i )0 + S 1 / (1+i )1+ S 2 / (1+i )2+…. + S n / (1+i )n
RIR= rmin+(rmin+rmax)*[VNA(+)/(VNA(+)+ |VNA( -) | )]
Rezultatele analizei financiare:
VANF/c -121 3.131,18
RIRF/C -11,09%
Fluxul de numerar 0

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 50 / 67
FAZA: D.A.L.I. Concluzie:
▪ sustenabilitatea proiectului: proiectul este sustenabil deoarece :
▪ fluxul de numerar este pozitiv in toti anii de
previziune. Chiar daca este zero, proiectul tot este
sustenabil din punct de vedere financiar, deoarece
excedentele la finele fiecarui an sunt redirectionate la
buget, astfel nici o institutie de publica nu poate la finalul
anului sa inregistreze excedent
▪ finantarea activitatii de la bugetul de stat. De
asemenea sustenabilitatea proiectului mai este data si de
faptul ca exploatare este publica, iar in Romania
domeniul public este finantat de la Buget
▪ VANF/C si RIRF/C este negativ si este <5% : rezulta in mod clar ca
proiectul necesita ajutor financia r din partea fondurilor publice

D) ANALIZA ECONOMICĂ; ANALIZA COST -EFICACITATE;

Obiectivele si scopul analizei economice

Analiza economica evalueaza contributia proiectului la bunastarea economica a regiunii sau a tarii. Ea
este efectuata in numele intregii societati (regiune sau tara) in locul doar al proprietarului
infrastructurii ca in cazul analizei financiare.

Rezultatele analizei economice sunt reflectate in indicatorii: VNAE si RIRE. Sustenabilitatea economica
a proiectului este data de exist enta excendetului economic la finalul fiecarei perioade din anii de
previziune.

Ipoteze si metode avute in vedere la elaborarea Analizei Economice

Realizarea analizei economice s -a facut plecand de la tabele analizei finciare pe baza carora s -au facut
corectiile necesare. Aceste corectii au fost:
• Corecții fiscale: se deduc taxele indirecte (de ex. TVA), subvențiile și transferurile simple (de ex.
plata contribuțiilor de asigurare socială). Cu toate acestea, prețurile trebuie să includă taxele directe.
De asemenea, dacă anumite taxe indirecte/ subvenții sunt destinate corectării efectelor externe, atunci
acestea trebuie să fie incluse.
• Corecții pentru efectele externe : este posibil să se genereze anumite impacturi care depășesc
proiectul și afectează a lți agenți economici fără a obține vreo compensație. Aceste efecte pot fi fie
negative sau pozitive. Deoarece, prin definiție, efectele externe apar fără compensații monetare,
acestea nu vor fi prezente în analiza financiară și prin urmare trebuie să fie estimate și evaluate.
• De la prețuri de piață la prețuri contabile (fictive): pe lângă denaturările fiscale și efectele externe,
există și alți factori ce pot îndepărta prețurile de echilibrul pieței competitive (respectiv eficiente):
regimurile de monopo l, barierele comerciale, regulamentele de lucru, informațiile incomplete, etc. În
toate aceste cazuri, prețurile de piață adoptate (respectiv financiare) sunt înșelătoare; în schimb,
trebuie să se folosească prețuri contabile (fictive), care reflectă costu rile de oportunitate ale intrărilor
și disponibilitatea consumatorilor de a plăti ieșirile. Prețurile contabile se calculează prin aplicarea
factorilor de conversie la prețurile financiare.

Identificarea si cuantificarea beneficiilor economice generate de proiect

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 51 / 67
FAZA: D.A.L.I. Beneficiul 1.
– Locuri de munca create pe durata executiei – 20 locuri de munca
– Locuri de munca create pe durata exploatarii – 0 locuri de munca

In cuantificarea acestui beneficiu plecam de la premisa ca statul roman cheltuie lunar suma de cca
1750 ron cu fiecare persoana neocupata (reduceri, ajutoare somaj, subventii, etc)1

Beneficiul 2.
– Beneficii economice rezultate din procesul de invatamant

Beneficiul 3.
– Reducerea efectului de migratie – efect economic

Identificarea si cuantificarea externalitatilor negative

In afara de beneficiile pozitive identificate, realizarea investitiei va genera si externalitati negative, si
anume:
– pe timpul realizarii lucrarilor va creste nivelul de poluare din zona, indiferent de masurile de
protectie avute in vedere pentru protectia mediului. Statistic , pentru indepartarea efectelor negative
ale unei lucrari de aceasta anvergura, se cheltuieste cca 0,2% din valoarea lucrarilor in primul an si cca
0,1% din valoarea investitiei pe o durata de 3 ani de la finalizare

Tinand cont de specificul investitiei, nu au mai putut fi identificate ale externalitati negative care sa
afecteze economic investitia.

Corectii fiscale si Conversia preturilor de piata
Din punct de vedere al corectiilor fiscale , singurele corectii care se impun sunt:
– eliminarea TVA -ului din costurile de mentenanta (asa cum a fost precizat la sectiunea de setimare
a costurilor, TVA -ul a fost luat in calcul) cat si din investitie
– eliminarea costurilor cu avizele si taxele din inve stitie
– eliminarea costurilor cu diversele si neprevazutele din investitie
– eliminarea impozitului pe profit si dividendele constructorului

1 http://www.zf.ro/profesii/cat -ne-costa -desfiintarea -locurilor -de-munca -statul -pierde -5-000-de-euro -pe-an-
cu-fiecare -somer -5303474 si informatie confirmata de catre TAXHouse – Anca Grigorescu, avocat partener in
cadrul casei de avocatura bpv Grigorescu

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 52 / 67
FAZA: D.A.L.I. Referitor la conversia preturilor de piata, in cazul nostru nu au fost incluse costuri (cu exceptia TVA –
ului) ce ar trebuie sa fie corectate, in conformitate cu GHIDUL NATIONAL PRIVIND ANALIZA COST
BENEFICIU, elaborat de JASPERS in colaborare cu Ministerul Economiei si Finantelor, disponibil la
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/evaluare/GhidACB_RO.pdf .

Astfel, conform acestui ghid, nici una din categoriile enumerate nu se regasesc printre costurile
proiectului.

Categorie de cost Factor de
conversie Comentariu
Articole care se pot comercializa 1
Articole care nu se pot comercializa 1 daca nu se justifica altfel
Forta de munca calificata 1
Forta de munca necalificata SWRF formula de calcul (1 -u) x (1 -t)
Achizitia de teren 1 daca nu se justifica altfel
Transferuri financiare 0

Calculul indicatorilor de performanta economici

Costurile si beneficiile care apar in diferite momente trebuie actualizate. Procesul de actualizare este
efectuat, ca si in cazul analizei financiare, dupa determinarea tabelului pentru analiza economica.

Rata actualizarii in analiza economica a proiectelor de investitii – rata actualizarii sociala incearca sa
reflecte viziunea sociala asupra modului in care costurile si beneficiile viitoare trebuie evaluate in
raport cu cele actuale. Ea poate diferi de rata actualizarii financiare in cazul in c are piata capitalului
este imperfecta (ceea ce se intampla intotdeauna in realitate).

Literatura teoretica si practica internationala prezinta o gama larga de abordari in interpretarea si
alegerea valorii ratei actualizarii sociale care sa fie adoptata. Experienta internationala este foarte
larga si a implicat diferite tari ca si organizatii internationale.

Cu toate aceste o rata a actualizarii sociale europene de 5,5% poate avea justificari diferite si poate
furniza un jalon standard pentru proiectele cofinantate de UE.

Calculul fluxului de numerar si a indicatorilor de performanta economica – tabelele analizei
economice
Varianta 1 – recomandata
Element calcul Anul 1 –
implementare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Corectii Fiscale 58.449 6.062 6.062 6.062 6.062 6.062
Eliminarea TVA -ului din
investitie 45.258 0 0 0 0 0
Eliminarea costurilor cu avizele
si taxele din investitie 1.087 0 0 0 0 0
Eliminarea costurilo cu diversele
si neprevazutele din investitie 3.623 0 0 0 0 0
Eliminarea TVA din costurile de
operare 0 6.062 6.062 6.062 6.062 6.062
Eliminarea impozitului pe profit
si dividende 8.481 0 0 0 0 0

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 53 / 67
FAZA: D.A.L.I. Element calcul Anul 1 –
implementare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Beneficii economice 420.000 187.500 187.500 187.500 187.50
0 187.500
Locuri de munca create pe
durata executiei 420.000 0 0 0 0 0
Locuri de munca create pe
durata exploatarii 0 0 0 0 0 0
Reducerea efectului migratiei 0 127.500 127.500 127.500 127.500 127.500
Beneficii economice rezultate
din procesul de invatamant 0 60.000 60.000 60.000 60.000 60.000
Externalitati negative -58 -29 -29 -29 0 0
Efectul poluarii din timpul
lucrarilor -58 -29 -29 -29 0 0
Cash flow financiar
neactualizat -288.458 -37.968 -37.967 -37.966 -37.965 -37.964
Cash flow economic
neactualizat 189.933 155.566 155.567 155.568 155.59
8 155.599
Factor de actualizare 1,00 0,95 0,90 0,85 0,81 0,77
Cash flow economic actualizat 189.933 147.456 139.769 132.484 125.60
1 119.054

Element calcul Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10
Corectii Fiscale 6.062 6.062 6.062 6.062 6.062
Eliminarea TVA -ului din investitie 0 0 0 0 0
Eliminarea costurilor cu avizele si taxele din investitie 0 0 0 0 0
Eliminarea costurilo cu diversele si neprevazutele din
investitie 0 0 0 0 0
Eliminarea TVA din costurile de operare 6.062 6.062 6.062 6.062 6.062
Eliminarea impozitului pe profit si dividende 0 0 0 0 0
Beneficii economice 187.50
0 187.50
0 187.50
0 187.50
0 187.50
0
Locuri de munca create pe durata executiei 0 0 0 0 0
Locuri de munca create pe durata exploatarii 0 0 0 0 0
Reducerea efectului migratiei 127.500 127.500 127.500 127.500 127.500
Beneficii economice rezultate din procesul de invatamant 60.000 60.000 60.000 60.000 60.000
Externalitati negative 0 0 0 0 0
Efectul poluarii din timpul lucrarilor 0 0 0 0 0
Cash flow financiar neactualizat -37.963 -37.962 -37.961 -37.960 -37.959
Cash flow economic neactualizat 155.60
0 155.60
1 155.60
2 155.60
3 155.60
4
Factor de actualizare 0,73 0,69 0,65 0,62 0,59
Cash flow economic actualizat 112.84
8 106.96
6 101.39
0 96.105 91.095

Element calcul Anul 11 Anul 12 Anul 13 Anul 14 Anul 15
Corectii Fiscale 6.062 6.062 6.062 6.062 6.062
Eliminarea TVA -ului din investitie 0 0 0 0 0
Eliminarea costurilor cu avizele si taxele din investitie 0 0 0 0 0
Eliminarea costurilo cu diversele si neprevazutele din
investitie 0 0 0 0 0
Eliminarea TVA din costurile de operare 6.062 6.062 6.062 6.062 6.062
Eliminarea impozitului pe profit si dividende 0 0 0 0 0

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 54 / 67
FAZA: D.A.L.I. Beneficii economice 187.50
0 187.50
0 187.50
0 187.50
0 187.50
0
Locuri de munca create pe durata executiei 0 0 0 0 0
Locuri de munca create pe durata exploatarii 0 0 0 0 0
Reducerea efectului migratiei 127.500 127.500 127.500 127.500 127.500
Beneficii economice rezultate din procesul de invatamant 60.000 60.000 60.000 60.000 60.000
Externalitati negative 0 0 0 0 0
Efectul poluarii din timpul lucrarilor 0 0 0 0 0
Cash flow financiar neactualizat -37.958 -37.957 -37.956 -37.955 -37.954
Cash flow economic neactualizat 155.60
5 155.60
6 155.60
7 155.60
8 155.60
9
Factor de actualizare 0,55 0,53 0,50 0,47 0,45
Cash flow economic actualizat 86.347 81.846 77.579 73.535 69.702

Element calcul Anul 16 Anul 17 Anul 18 Anul 19 Anul 20
Corectii Fiscale 6.062 6.062 6.062 6.062 6.062
Eliminarea TVA -ului din investitie 0 0 0 0 0
Eliminarea costurilor cu avizele si taxele din investitie 0 0 0 0 0
Eliminarea costurilo cu diversele si neprevazutele din
investitie 0 0 0 0 0
Eliminarea TVA din costurile de operare 6.062 6.062 6.062 6.062 6.062
Eliminarea impozitului pe profit si dividende 0 0 0 0 0
Beneficii economice 187.50
0 187.50
0 187.50
0 187.50
0 187.50
0
Locuri de munca create pe durata executiei 0 0 0 0 0
Locuri de munca create pe durata exploatarii 0 0 0 0 0
Reducerea efectului migratiei 127.500 127.500 127.500 127.500 127.500
Beneficii economice rezultate din procesul de invatamant 60.000 60.000 60.000 60.000 60.000
Externalitati negative 0 0 0 0 0
Efectul poluarii din timpul lucrarilor 0 0 0 0 0
Cash flow financiar neactualizat -37.953 -37.952 -37.951 -37.950 -37.949
Cash flow economic neactualizat 155.61
0 155.61
1 155.61
2 155.61
3 155.61
4
Factor de actualizare 0,42 0,40 0,38 0,36 0,34
Cash flow economic actualizat 66.069 62.625 59.361 56.266 53.333

Element calcul Anul 21 Anul 22 Anul 23 Anul 24 Anul 25
Corectii Fiscale 6.062 6.062 6.062 6.062 6.062
Eliminarea TVA -ului din investitie 0 0 0 0 0
Eliminarea costurilor cu avizele si taxele din investitie 0 0 0 0 0
Eliminarea costurilo cu diversele si neprevazutele din
investitie 0 0 0 0 0
Eliminarea TVA din costurile de operare 6.062 6.062 6.062 6.062 6.062
Eliminarea impozitului pe profit si dividende 0 0 0 0 0
Beneficii economice 187.50
0 187.50
0 187.50
0 187.50
0 187.50
0
Locuri de munca create pe durata executiei 0 0 0 0 0
Locuri de munca create pe durata exploatarii 0 0 0 0 0
Reducerea efectului migratiei 127.500 127.500 127.500 127.500 127.500
Beneficii economice rezultate din procesul de invatamant 60.000 60.000 60.000 60.000 60.000
Externalitati negative 0 0 0 0 0

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 55 / 67
FAZA: D.A.L.I. Efectul poluarii din timpul lucrarilor 0 0 0 0 0
Cash flow financiar neactualizat -37.948 -37.947 -37.946 -37.945 -37.944
Cash flow economic neactualizat 155.61
5 155.61
6 155.61
7 155.61
8 155.61
9
Factor de actualizare 0,32 0,31 0,29 0,28 0,26
Cash flow economic actualizat 50.553 47.918 45.420 43.053 40.808

Rezultatele analizei economice
VANE/c 2.277.115,432
IRRE/c 22,15%

Varianta 2
Element calcul Anul 1 –
implementare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Corectii Fiscale 195.595
6.062 6.062 6.062 6.062 6.062
Eliminarea TVA -ului din
investitie 150.454
0 0 0 0 0
Eliminarea costurilor cu avizele
si taxele din investitie 5.000
0 0 0 0 0
Eliminarea costurilo cu diversele
si neprevazutele din investitie 16.660
0 0 0 0 0
Eliminarea TVA din costurile de
operare 0
6.062 6.062 6.062 6.062 6.062
Eliminarea impozitului pe profit
si dividende 23.481
0 0 0 0 0
Beneficii economice 420.000
187.500 187.500 187.500 187.50
0 187.500
Locuri de munca create pe
durata executiei 420.000
0 0 0 0 0
Locuri de munca create pe
durata exploatarii 0
0 0 0 0 0
Reducerea efectului migratiei 0
127.500 127.500 127.500 127.500 127.500
Beneficii economice rezultate
din procesul de invatamant 0
60.000 60.000 60.000 60.000 60.000
Externalitati negative -58
-29 -29 -29 0 0
Efectul poluarii din timpul
lucrarilor -58
-29 -29 -29 0 0
Cash flow financiar
neactualizat -947.319
-37.968 -37.967 -37.966 -37.965 -37.964
Cash flow economic
neactualizat -331.782
155.566 155.567 155.568 155.59
8 155.599
Factor de actualizare 1
0,95 0,90 0,85 0,81 0,77
Cash flow economic actualizat -331.782
147.456 139.769 132.484 125.60
1 119.054

Element calcul Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10
Corectii Fiscale 6.062 6.062 6.062 6.062 6.062
Eliminarea TVA -ului din investitie 0 0 0 0 0
Eliminarea costurilor cu avizele si taxele din investitie 0 0 0 0 0
Eliminarea costurilo cu diversele si neprevazutele din
investitie 0 0 0 0 0
Eliminarea TVA din costurile de operare 6.062 6.062 6.062 6.062 6.062
Eliminarea impozitului pe profit si dividende 0 0 0 0 0

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 56 / 67
FAZA: D.A.L.I. Beneficii economice 187.50
0 187.50
0 187.50
0 187.50
0 187.50
0
Locuri de munca create pe durata executiei 0 0 0 0 0
Locuri de munca create pe durata exploatarii 0 0 0 0 0
Reducerea efectului migratiei 127.500 127.500 127.500 127.500 127.500
Beneficii economice rezultate din procesul de invatamant 60.000 60.000 60.000 60.000 60.000
Externalitati negative 0 0 0 0 0
Efectul poluarii din timpul lucrarilor 0 0 0 0 0
Cash flow financiar neactualizat -37.963 -37.962 -37.961 -37.960 -37.959
Cash flow economic neactualizat 155.60
0 155.60
1 155.60
2 155.60
3 155.60
4
Factor de actualizare 0,73 0,69 0,65 0,62 0,59
Cash flow economic actualizat 112.84
8 106.96
6 101.39
0 96.105 91.095

Element calcul Anul 11 Anul 12 Anul 13 Anul 14 Anul 15
Corectii Fiscale 6.062 6.062 6.062 6.062 6.062
Eliminarea TVA -ului din investitie 0 0 0 0 0
Eliminarea costurilor cu avizele si taxele din investitie 0 0 0 0 0
Eliminarea costurilo cu diversele si neprevazutele din
investitie 0 0 0 0 0
Eliminarea TVA din costurile de operare 6.062 6.062 6.062 6.062 6.062
Eliminarea impozitului pe profit si dividende 0 0 0 0 0
Beneficii economice 187.50
0 187.50
0 187.50
0 187.50
0 187.50
0
Locuri de munca create pe durata executiei 0 0 0 0 0
Locuri de munca create pe durata exploatarii 0 0 0 0 0
Reducerea efectului migratiei 127.500 127.500 127.500 127.500 127.500
Beneficii economice rezultate din procesul de invatamant 60.000 60.000 60.000 60.000 60.000
Externalitati negative 0 0 0 0 0
Efectul poluarii din timpul lucrarilor 0 0 0 0 0
Cash flow financiar neactualizat -37.958 -37.957 -37.956 -37.955 -37.954
Cash flow economic neactualizat 155.60
5 155.60
6 155.60
7 155.60
8 155.60
9
Factor de actualizare 0,55 0,53 0,50 0,47 0,45
Cash flow economic actualizat 86.347 81.846 77.579 73.535 69.702

Element calcul Anul 16 Anul 17 Anul 18 Anul 19 Anul 20
Corectii Fiscale 6.062 6.062 6.062 6.062 6.062
Eliminarea TVA -ului din investitie 0 0 0 0 0
Eliminarea costurilor cu avizele si taxele din investitie 0 0 0 0 0
Eliminarea costurilo cu diversele si neprevazutele din
investitie 0 0 0 0 0
Eliminarea TVA din costurile de operare 6.062 6.062 6.062 6.062 6.062
Eliminarea impozitului pe profit si dividende 0 0 0 0 0
Beneficii economice 187.50
0 187.50
0 187.50
0 187.50
0 187.50
0
Locuri de munca create pe durata executiei 0 0 0 0 0
Locuri de munca create pe durata exploatarii 0 0 0 0 0
Reducerea efectului migratiei 127.500 127.500 127.500 127.500 127.500
Beneficii economice rezultate din procesul de invatamant 60.000 60.000 60.000 60.000 60.000

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 57 / 67
FAZA: D.A.L.I. Element calcul Anul 16 Anul 17 Anul 18 Anul 19 Anul 20
Externalitati negative 0 0 0 0 0
Efectul poluarii din timpul lucrarilor 0 0 0 0 0
Cash flow financiar neactualizat -37.953 -37.952 -37.951 -37.950 -37.949
Cash flow economic neactualizat 155.61
0 155.61
1 155.61
2 155.61
3 155.61
4
Factor de actualizare 0,42 0,40 0,38 0,36 0,34
Cash flow economic actualizat 66.069 62.625 59.361 56.266 53.333

Element calcul Anul 21 Anul 22 Anul 23 Anul 24 Anul 25
Corectii Fiscale 6.062 6.062 6.062 6.062 6.062
Eliminarea TVA -ului din investitie 0 0 0 0 0
Eliminarea costurilor cu avizele si taxele din investitie 0 0 0 0 0
Eliminarea costurilo cu diversele si neprevazutele din
investitie 0 0 0 0 0
Eliminarea TVA din costurile de operare 6.062 6.062 6.062 6.062 6.062
Eliminarea impozitului pe profit si dividende 0 0 0 0 0
Beneficii economice 187.50
0 187.50
0 187.50
0 187.50
0 187.50
0
Locuri de munca create pe durata executiei 0 0 0 0 0
Locuri de munca create pe durata exploatarii 0 0 0 0 0
Reducerea efectului migratiei 127.500 127.500 127.500 127.500 127.500
Beneficii economice rezultate din procesul de invatamant 60.000 60.000 60.000 60.000 60.000
Externalitati negative 0 0 0 0 0
Efectul poluarii din timpul lucrarilor 0 0 0 0 0
Cash flow financiar neactualizat -37.948 -37.947 -37.946 -37.945 -37.944
Cash flow economic neactualizat 155.61
5 155.61
6 155.61
7 155.61
8 155.61
9
Factor de actualizare 0,32 0,31 0,29 0,28 0,26
Cash flow economic actualizat 50.553 47.918 45.420 43.053 40.808

Rezultatele analizei economice
VANE/c 2.007.215,4
IRRE/c 18,95%

Concluzie:
▪ VANE/C este pozitiv si RIRE/C este mai mare de 5,5% : rezulta in mod
clar ca proiectul este necesar si dorit, si necesita finantare prin fonduri
publice

E) ANALIZA DE RISCURI, MĂSURI DE PREVENIRE/DIMINUARE A RISCURILOR.
1. Analiza de risc si senzitivitate
O imagine completa asupra proiectului de investitii vizat este data de analiza riscurilor pe care le
implica realizarea lui si a sensibilitatii indicatorilor financia ri si economici la diferite
fluctuatii/variabile critice care pot influenta proiectul.

a. Identificarea variabielor critice
Scopul analizei senzitivitatii este de a selecta «variabilele critice» ai parametrii modelului, care
este acela ale carui variatii, pozitive sau negative, comparate cu valoarea utilizata ca cea mai

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 58 / 67
FAZA: D.A.L.I. buna estimare in cazul de baza, au cel mai mare efect asu pra ratei interne a rentabilitatii sau
asupra valorii actuale nete. Criteriile care vor fi adoptate pentru alegerea variabilelor critice
difera in functie de proiectul specific si trebuie sa fie corect evaluate caz cu caz. Drept criteriu
general recomandam sa se ia in consideratie acei parametri pentru care o variatie (pozitiva sau
negativa) de 1 % provoaca cresterea cu 1% a ratei interne a rentabilitatii sau cu 5 % a valorii
actuale nete.

Din analiza detaliata a diversilor factori care pot influenta inve stitia, enumeram :
– dinamica preturilor – Rata inflatiei, rata de crestere a salariilor reale, preturile energiei,
schimbarile de preturi ale bunurilor si serviciilor.
– date referitoare la cerere – volumul traficului
– costurile investitiei – modificarea costurilor investitiei ca urmare a modificarii generale a
situatiei in domeniul constructiilor

In functie de factorii de mai sus, s -au identificat urmatoarele 2 scenarii:
➢ cresterea costului investitional cu 10%
➢ cresterea costurilor de operare (materiale i ntretinere, mentenanta) cu 10 %

Rezultatele analizei de senzitivitate
Varianta 1 – recomandata
Indicator Scenariu: cresterea costurilor
de operare (materiale
intretinere, mentenanta) cu 10
% Scenariu: cresterea costului
investitional cu 10%
VNAF/C -864.608,974 -905.780,830
VNAE/C 2.390.971,203 2.504.826,975
RIRF/C -9,01% -9,29%
RIRE/C 17,97% 15,17%%
B/C calculat economic Ramane supraunitar Ramane supraunitar

Varianta 2
Indicator Scenariu: cresterea costurilor
de operare (materiale
intretinere, mentenanta) cu 10
% Scenariu: cresterea costului
investitional cu 10%
VNAF/C -1361.318,9 -1501.220,8
VNAE/C 1.933 .951,2 2.004.116,9
RIRF/C -11,01% -10,29%
RIRE/C 16,17% 17,11%%
B/C calculat economic Ramane supraunitar Ramane supraunitar

In urma analizei implicatiilor scenariilor s -a tras urmatoare concluzie:

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 59 / 67
FAZA: D.A.L.I. Indicator Scenariu: cresterea costurilor
de operare (materiale
intretinere, mentenanta) cu
10 % Scenariu: cresterea costului
investitional cu 10%
VNAF/C Ramane negativa Ramane negativa
VNAE/C Ramane pozitiva Ramane pozitiva
RIRF/C Ramane mai mic de 5% Ramane mai mic de 5%
RIRE/C Ramane mai mare decat 5,5% Ramane mai mare decat 5,5%
B/C calculat economic Ramane supraunitar Ramane supraunitar

2. Analiza de riscuri, masuri de prevenire/diminuare a riscurilor

Procesul de management a riscului comporta sase etape principale:
1. Conceperea unui plan de management a riscurilor;
2. Identificarea riscurilor;
3. Analiza calitativa a riscurilor;
4. Analiza cantitativa a riscurilor;
5. Elaborarea unui plan de raspuns la riscuri;
6. Monitorizarea riscurilor cunoscute si cercetarea posibilitatiii de aparitie a unor noi
riscuri.

Conceperea unui plan de management a riscurilor
Conform ultimelor concepte in domeniu, riscul este considerat un eveniment incert care poate
avea un impact negativ sau pozitiv asupra obiectivelor proiectului.

Riscul este caracterizat de urmatoarele caracteristici:
➢ Probabilitate de aparitie
➢ Impactul produs(consecinta aparitiei riscului) :
o Impact negativ;
o Impact pozitiv;
➢ Moment de aparitie, frecventa si iminenta de aparitie.

Planul de raspuns la riscuri se face pentru acele riscuri cu un grad mai mare de aparitie:

RISCUL Descriere
Riscul tehnic
Riscul ca obiectivul în cauză să nu se preteze din punct de vedere al
activității/destinației. Acest risc este eliminat datorită bunei documentări și a
experienței specialiștilor pe care benficiarul i -a contactat în faza elaborării listei
cu necesități.
➢ Riscul ca utilajele și echipamentele să se deprecieze moral. În domeniul
obiectivului proiectului, evoluția tehnicii nu este foarte rapidă.
➢ Riscul exploatării eronate. Personalul angajat pentru exploatare și a
intervențiilor ulterioare va fi calificat și instruit pentru buna exploatare a
investiției.
Riscul eficienței exploat ării. Personalul de exploatare va fi specializat iar
competențele acestora verificate și îmbunătățite continuu.
Riscul financiar Riscul nerentabilității. Mediul rural trebuie să cunoască o aliniere la standardele
U.E. astfel, investiția în cauză este priv ită ca un obiectiv necesar creșterii calității

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 60 / 67
FAZA: D.A.L.I. vieții locuitorilor din zonă.
Riscul sechestrului. Acest risc nu poate avea loc în cadrul beneficiarului.
Riscul politic și
social Riscul de război. Situația socio – politică a României nu supune beneficiarul la un
asemenea risc.
Mișcări sociale. Nu se prognozează mișcări.
Tâlhării și vandalism. Obiectivele vor fi supravegheate permanent de către
personal specializat în conformitate cu prevederile legislative în domeniul
supravegherii și pazei obie ctivelor strategice locale și naționale
Riscul demografic ➢ creșterea populației din zonă peste capacitatea sistemului proiectat. La
proiectarea sistemului s -a avut în vedere creșterea demografică. Astfel,
investiția va putea fi exploatată în bune condiții și în cazul creșterii
populației conform previziunilor.
➢ scăderea populației din zonă. Acest risc este eliminat datorită:
a. măsurilor luate de autorități privind stabilirea și sprijinirea tinerilor să rămână
în zonă
b. statisticilor regionale și naționa le cu privire la mișcările demografice care arată
scăderea migrației către zonele urbane
Riscul cerințelor
obligatorii Foarte importante în această categorie de riscuri este riscul legat de alinierea la
standardele din domeniu. Prin dotarea și achizițiile vizate prin proiect, acest risc
este eliminat, beneficiarul asigurând îndeplinirea standardelor impuse.

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 61 / 67
FAZA: D.A.L.I. 6.SCENARIUL/OPȚIUNEA TEHNICO -ECONOMIC(Ă) OPTIM(Ă),
RECOMANDAT(Ă)

6.1. COMPARAȚIA SCEN ARIILOR/OPȚIUNILOR P ROPUS(E), DIN PUNCT DE VEDERE
TEHNIC, ECONOMIC, FINANCIAR, AL SUSTENABILITĂȚII ȘI RISCURILOR
Conform expertizei tehnice realizată de expert tehnic atestat MLPAT, având în vedere
gradul de siguranță seismică în care se încadrează construcțiile analizate s -au propus
următoarele două variante de intervenție asupra acestora :

• Scoala primara
Varianta 1 (minimala): prin care se propune creșterea capacității portante a unor
elemente structurale și încadrarea construcției în clasa de risc seismic Rs III, care
cuprinde construcțiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta
degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală. dar la
care degradările nestructurale pot fi importante.

Varianta 2 (maximala): prin care se propune creșterea capacității portante a tutur or
elementelor structurale pentru a permite încadrarea construcției în clasa de risc
seismic Rs IV, corespunzătoare construcțiilor la care răspunsul seismic așteptat este
similar celui obținut la construcțiile proiectate pe baza prescripțiilor în vigoare.

Analizând variantele prezentate in subpunctul 4. B, clasa și categoria de importanță a
clădirii, precum și volumul intervențiilor necesare în vederea obținerii unui comportament
structural superior sub acțiunea seismică, se recomandă ca fiind soluția opti mă din punct de
vedere tehnic și economic de către expertul tehnic varianta 1 (minimală) pentru scoala primara.

• Scoala primara
Varianta 1 (minimală) presupune creșterea capacității portante și încadrarea construcției
în clasa de risc seismic Rs III, care cuprinde construcțiile care sub efectul cutremurului de
proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța
structurală. dar la care degradările nestructurale pot fi importante, prin realizarea următoarelor
intervenții:
• Se va reface rampa pentru persoanele cu dizabilitati astfel incat sa
respecte prevederile in vigoare.
• Se vor înlocui elementele degradate din lemn de la intrarile in cladire
(stalpi de sustinere) cu elemente din lemn tratate antiseptic și ignifug, cu
un co nținut de umiditate de maxim 20%; În vederea realizării acestor
lucrări se vor avea în vedere următoarele etape:
• Se vor inspecta vizual toate elementele;
• Se vor verifica manual în vederea determinării gradului de degradare;
• Se va pozitiona un element de su stinere provizional, gen pop in cazul
stalpilor de sustinere.
• Se vor înlocui toate elementele degradate din lemn;
• Se vor ignifuga elementele din lemn ale sarpantei, daca nu a fost
executata aceasta actiune in prealabil.

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 62 / 67
FAZA: D.A.L.I. 6.2. Selectarea și justificarea scenariului/opțiunii,optim(e), recomand at(e)

Analizând variantele prezentate in subpunctul anterior, clasa și categoria de importanță a
clădirii, precum și volumul intervențiilor necesare în vederea obținerii unui comportament
structural superior sub acți unea seismică, se recomandă ca fiind soluția optimă din punct de
vedere tehnic și economic de către expertul tehnic varianta 1 (minimală) pentru corpul scolii
primare.

6.3. PRINCIPALII INDICATORITEHNICO -ECONOMICIAFERENȚIINVES TIȚIEI
A) INDICATORI MAXIMALI , RESPECTIV VALOAREA TOTALĂ A OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII,
EXPRIMATĂ ÎN LEI, CU TVA ȘI, RESPECTIV, FĂRĂ TVA, DIN CARE CONSTRUCȚII -MONTAJ (C+M), ÎN
CONFORMITATE CU DEVIZUL GENERAL;
Valoarea totala a investitiei:
Valoare Mii lei
(fara TVA) Valoare Mii lei
(inclusiv TVA)
Total general 243,200 288,458
C + M 148 ,429 176 ,631

B) INDICATORII MINIMALI, RESPECTIV INDICATORI DE PERFORMANȚĂ – ELEMENTE FIZICE/
CAPACITĂȚI FIZICE CARE SĂ INDICE ATINGEREA ȚINTEI OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII – ȘI DUPĂ
CAZ CALITATIVI, ÎN CONFORMITATE CU STANDARDELE, NORMATIVELE ȘI REGLEMENTĂRILE
TEHNICE ÎN VIGOARE.
Varianta 1 (minimală) presupune creșterea capacității portante și încadrarea construcției
în clasa de risc seismic Rs III, care cuprinde construcțiile care sub efectul cutremur ului de
proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța
structurală. dar la care degradările nestructurale pot fi importante, prin realizarea următoarelor
intervenții:
• Se va reface rampa pentru persoanele cu dizabilit ati astfel incat sa
respecte prevederile in vigoare.
• Se vor înlocui elementele degradate din lemn de la intrarile in cladire
(stalpi de sustinere) cu elemente din lemn tratate antiseptic și ignifug, cu
un conținut de umiditate de maxim 20%; În vederea real izării acestor
lucrări se vor avea în vedere următoarele etape:
• Se vor inspecta vizual toate elementele;
• Se vor verifica manual în vederea determinării gradului de degradare;
• Se va pozitiona un element de sustinere provizional, gen pop in cazul
stalpilor d e sustinere.
• Se vor înlocui toate elementele degradate din lemn;
• Se vor ignifuga elementele din lemn ale sarpantei, daca nu a fost
executata aceasta actiune in prealabil.

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 63 / 67
FAZA: D.A.L.I. C) INDICATORI FINANCIARI, SOCIOECONOMICI, DE IMPACT, DE REZULTAT/ OPERARE,
STABILIȚI ÎN FUNCȚIE DE SPECIFICUL ȘI ȚINTA FIECĂRUI OBIECTIV DE INVESTIȚII.
Indicatorii financiari rezultați in urma realizarii analizei financiare sunt reprezentati de:
Rezultatele analizei financiare:
VANF/c -823.437,118
RIRF/C -8,19%
Fluxul de numerar 0

Rezultatele analizei economice
VANE/c 2.277.115,432
IRRE/c 22,15%

D) DURATA ESTIMATĂ DE EXECUȚIE A OBIECTIVULU DE INVESTIȚII, EXPRIMATĂ ÎN
LUNI.
Durata estimată de realizare a investiției este de 12 luni, iar durata estimată de realizare
a lucrărilor de execuție este de 6 luni.

6.4. PREZENTAREA MOD ULUI ÎN CARE SE ASIG URĂ CONFORMAREA CU
REGLEMENTĂRILE SPECI FICE FUNCȚIUNII
Conform temei de proiectare corelată cu legislația în vigoare s -a asigurat:
– posibilitatea participării la evenimentele socio -culturale a unui număr de 91 persoane, în
cadrul sălii multifuncționale și a zonelor de utilități propuse. Astfel s -au proiectat un
număr de două grupuri sanitare pentru femei, două pentru bărbați și o cabin ă pentru
persoanele cu dizabilități conform exigențelor impuse de Ordinul 119/2014 privind
Normele de igien ă și sănătate public ă privind mediul de via ță al popula ției.
– accesul persoanelor cu dizabilități se propune construirea unei rampe cu înclinație de
maxim 8%, și mână curentă dublă la 90 cm respectiv 60 cm, conform NP 051/2012
Normativului privind Adaptarea clădirilor civile și a spațiului urban la nevoile individuale
ale persoanelor cu handicap.
– spațiul necesar funcționării centralei termice pe com bustibil solid, cu elemente de
compartimentare conform P118/99, cu modificările și completările ulterioare, pereți,
planșeu rezistenți la foc, precum și acces direct în exterior.

Cerința de calitate A – Rezistență mecanică și stabilitate
Rezistența și sta bilitatea clădirii la acțiuni statice, dinamice și seismice a fost definită
pentru acest proiect prin:
exigențe de siguranță structurală privind rezistența, stabilitatea si ductilitatea
structurală;
exigențe privind funcționalitatea structurii în raport cu destinația, asigurarea
servituții funcționale si evitarea unor conformații structurale ce pot împiedica
exploatarea normală a clădirii, sentimente de insecuritate, incomoditate;
exigențe privind durabilitatea pentru asigurarea funcționalității pe durata n ormată
de exploatare;
Proiectarea structurală, prezentată in capitolul 5.3, asigură exigențele impuse construcției
privind răspunsul la acțiunile cu efecte mecanice la care este supusă, cu evitarea depășirii
stărilor limită.
Concepția de alcătuire a config urației structurale, bazata pe standardele în vigoare, asigură
funcționalitatea, siguranța în exploatare, siguranța la exigentele de risc seismic.

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 64 / 67
FAZA: D.A.L.I. Instalațiile electrice sunt realiza te cu echipamente adecvate Categoriilor și claselor de
influențe externe ș i cu certificat de conformitate, conform Legii 608/ 2001. Tablourile electrice
sunt amplasa te în spatii și poziții care, pe de o parte nu afect ează structura de rezistență a
clădirii, iar pe de altă parte protej ează împotriva acțiunii agenților chimici sa u de mediu.
Instalațiile electrice sunt realizate conform normativ I7/2011 – Normativ privind
proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente construcțiilor.
Instalațiile termice s -au realizat conform Normativului I13/ 2015, după execuția lucrărilor
se vor efectua probele de verificare conform prevederilor Normativului I13/2015.

CERINȚA DE CALITATE B – SECURITATEA LA INCENDIU (CC)
Conform Normativului de si guranță la foc a construcțiilor indicativ P.118 -99, riscul de
incendiu la clădirile civile este determinat, în principal de densitatea sarcinii termice (q) stabilită
prin calcul și de destinația respectivă.

În conformitate cu precizările din Manualul de exemplificări, detalieri și soluții de aplicare
a prevederilor Normativului P 118/99 se are în vedere cel mai mare risc de incendiu care
reprezintă minim 30% din volumul acestuia.
Clădirea se încadrează in risc mic de incendiu, gradul de rezistență la foc fiind I V
Cladirea respect ă cerințele minime impuse de legislația în vigoare.
Conform Normativului de siguranță la foc a construcțiilor indicativ P.118 -99, riscul de
incendiu la clădirile civile este determinat, în principal de densitatea sarcinii termice ( q) stabilită
prin calcul și de destinația respectivă.
În funcție de densitatea sarcinii termice, riscul de incendiu în clădiri civile poate fi:
mare: q = peste 840 MJ/mp;
mijlociu: q = 420 ÷ 840 MJ/mp;
mic: q = sub 420 MJ/mp.

CERINȚA DE CALITATE C – IGIENĂ, SĂNĂTATE ȘI MEDIU ÎNCONJURĂTOR (D)
Pentru satisfacerea Cerinței „C” de calitate – Iginenă, sănatate și mediu înconjurător
soluția de arhitectură propusă urmărește asigurarea condițiilor optime prin coroborarea
următoarelor măsuri privind:
Igiena aerului
Măsuri pentru protecția fata de noxele din exterior
Măsuri pentru asigurarea calității aerului funcție de destinația spațiilor, activități
și număr ocupanți .
Controlul climatului radiativ – electromagnetic.
Posibilități de menținere a igienei.
Mediul termic și umiditatea
Iluminatul natural și artificial
Alimentarea cu apă și igiena apei
Evacuarea apelor uzate
Igiena evacuării deșeurilor solide.
Etanșeitate la aer
Etanșeitate la apă
Nivelele de iluminare sunt realizate în funcție de natura activi tății ce se desfășoară în
fiecare incintă, recomandate în NP -061. Dimensionarea sistemelor de iluminat aferente fiecărei
incinte s -a efectuat conform NP -061/2002.
Pentru spațiile în care s -a impus redarea corectă a culorilor se folosesc surse cu indice de
culoare adecvat.

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 65 / 67
FAZA: D.A.L.I. Clădirea permite asigurarea ventilării aerului (schimbarea totală a aerului) în schimburi
pentru toate spațiile.
Cerința privind igiena finisajelor constă în asigurarea calității suprafețelor interioare ale
elementelor de instalații, ast fel încât să nu fie periclitată sănătatea utilizatorilor.
Cerința privind igiena vizuală constă în asigurarea calității iluminatului natural și
artificial, astfel încât utilizatorii să -și poată desfășura activitatea în siguranță. Montarea
echipamentelor se va realiza conform normativelor în vigoare.

CERINȚA DE CALITATE D – SIGURANȚA ȘI ACCESIBILITATE ÎN EXPLOATARE (B)

În funcționarea acestei investiții, se va respecta normativul privind proiectarea clădirilor
civile din punct de vedere a cerinței de siguranță în exploatare, indicativ NP 068/2002 care se
referă la măsuri pentru:
siguranța cu privire la circulația orizontală interioară și exterioară
siguranța cu privire la schimbările de nivel
siguranța la deplasarea pe scări și rampe
siguranța cu privi re la iluminat
siguranța cu privire la deplasarea cu ascensor sau scări rulante
siguranța cu privire la agresiuni provenite din instalatii
siguranța cu privire la lucrarile de întretinere
siguranța cu privire la efracție și pătrunderea animalelor dăunatoare și insectelor
eliminarea barierelor arhitecturale pentru circulatia libera a persoanelor cu
handicap
Pentru îndeplinirea acestei exigențe obiectele sanitare existente nu au muchii, colțuri.
Suprafața interioară a sifoanelor de pardoseală este netedă, fără bavuri sau proeminențe
susceptibile de reținere a deșeurilor.

CERINȚA DE CALITATE E – PROTECȚIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI (F)
Izolarea la zgomot se realizează în funcție de tipul încăperilor și a pardoselilor utilizate în
conformitate cu normativul C 125.
Echipamentele și instalațiile electrice se amplasează astfel încât să se limiteze zgomotul
transmis în afara acestora având în vedere destinația spațiilor.
Alegerea aparatelor și echipamentelor electrice se va face astfel încât să se reducă nivelul
de zgomot la utilizare.
Soluțiile de prindere ale aparatelor electrice pe elementele de construcție să amortizeze
zgomotele și vibrațiile. Aparatele electrice cu care se realizează instalațiile electrice vor fi astfel
alese încât nivelul de zgomot echival ent datorat surselor de zgomot din instalațiile electrice să
nu depășească cu mai mult de 5 db nivelul de zgomot echivalent din încăpere când aceste
instalații nu sunt în funcțiune conform I7/2011.
În privința zgomotului, datorită sistemului constructiv n u sunt prezente probleme, în
cadrul clădirii, în condițiile unei funcționări normale. Izolarea acustică a fiecărei încăperi
împotriva zgomotului provenit din spațiile adiacente se asigură prin elemente de construcție
(pereți, planșee) a căror alcătuire est e astfel concepută încât se realizează cerințele de condițiile
de izolare acustică.
Condiții optime necesare desființării activității în încăperi prin limitarea zgomotului
produs de instalațiile interioare.
CERINȚA DE CALITATE F – ECONOMIA DE ENERGIE ȘI IZOLAREA TERMICA (E)
Rezistențele termice specifice corectate medii pentru fiecare element de construcție pe
ansamblul clădirii sunt superioare rezistențelor termice specifice minime din normativul C
107/ -1.

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 66 / 67
FAZA: D.A.L.I. Etanșeitatea elementelor de închidere, etanșeit atea rosturilor la îmbinările
elementelor de construcție și pe conturul tâmplăriei exterioare sunt asigurate .
Economia de energie se realizează atât prin pierderi de căldură reduse ca urmare a
protecției termice a pereților, planșeului și tâmplăriei exter ioare, cât si prin sector izarea
iluminatului artificial.
Izolația termică constituie un factor determinant atât în ceea ce privește economia de
energie, cât și în ceeea ce privește confortul climatic în clădire ș i reducerea emisiilor de
substanțe dăunatoar e pentru mediul înconjurator. O izolație termică este bazată pe evitarea
transmisiei termice și pe principiul păstrării aerului pentru a reduce transferul de caldură prin
conducție, convecție și radiație. Izolarea termică împiedică schimbul de căldură într e doua
medii.
Confortul higrotermic se traduce în nivele de temperatură și umiditate ușor de suportat. El
se realizează cu consum de energie, fie pentru încălzirea spațiului utilizat (iarna), fie pentru
răcirea lui (vara). Din acest motiv, confortul higrot ermic reprezintă componenta de confort
direct legată de noțiunea de eficiență energetică a clădirii în sensul că se urmărește atingerea lui
cu consumuri energetice minime.
Starea de confort termic dintr -o încăpere se realizează în condițiile în care cel pu țin 90%
din utilizatori nu pot indica dacă ar prefera o ambianță mai caldă sau mai rece. Identificarea
exigențelor de performanță asociate realizării cerințelor de confort termic ale utilizatorilor se
face analizând atât aspectul obiectiv legat de necesita tea menținerii temperaturii interne a
corpului omenesc în jurul valorii de 37 °C, cât și aspectul subiectiv care se referă la metabolismul,
sistemul termoregulator și sensibilitățile proprii fiecărui organism. Cerința privind izolarea
termică, hidrofugă și economia de energie presupune o conformare generala și de detaliu a
construcției, astfel încât pierderile energetice să fie minime, iar consumurile de energie în
vederea obținerii unui confort minim admisibil să fie cât mai limitate. Această cerință este
îndeplini tă prin izolarea conductelor de distribuție, prin limitarea pierderilor de la nivelul
bateriilor amestecătoare și a rezervoarelor WC.

CERINȚA DE CALITATE G – UTILIZARE SUSTENABILĂ A RESURSELOR NATURALE
În conformitate cu Strategia Europa 2020 care presupune reducerea consumurilor de
energie cu 20%, reducerea gazelor cu efect de seră cu 20% și implementarea tehnologiilor de
valorificare a surselor regenerabile s -au adoptat măsuri pentru reducerea consumului de
energie electrică, aceste măsuri s -au c oncretizat prin utilizarea corpurilor de iluminat cu tub
florescent.
Deoarece clădirile sunt una dintre sursele principale de emisii de CO2, acestea au devenit
ținta politicilor europene cu privire la climat odată cu începutul noului mileniu. UE și guverne le
statelor sale membre au devenit o forță motoare importantă pentru sustenabilitate mai mare în
sectorul imobiliar.
Proiectarea integrată reprezintă o procedură de optimizare a clădirii ca un sistem global,
care include echipamentele tehnice, mediul ambi ant și cel înconjurător pentru tot ciclul de viață.
Pentru realizarea acestei cerințe de calitate se vor reduce pierderile în instalație prin
schimbarea armăturilor.

6.5.NOMINALIZAREA SU RSELOR DE FINANȚARE A INVESTIȚIEI PUBLIC E
Sursa de finanțare a invest iției se constituie în conformitate cu legislația în vigoare și
constă din:
• programul Național de Dezvoltare Locală din cadrul Ministerul Dezvoltarii
Regionale si Fondurilor Europene

PROIECT NUMĂR: 155 /201 7 Pag 67 / 67
FAZA: D.A.L.I. 7. URBANISM, ACORDUR I ȘI AVIZE CONFORME

7.1. CERTIFICATUL DE URBANISM EMIS ÎN VEDEREA OBȚI NERII AUTORIZAȚIEI D E
CONSTRUIRE
• VEZI ANEXA

7.2. STUDIU TOPOGRAF IC, VIZAT DE CĂTRE O FICIUL DE CADASTRU Ș I PUBLICITATE
IMOBILIARĂ
• VEZI ANEXA

7.3. EXTRAS DE CARTE FUNCIARĂ – VEZI ANEXA
7.4. AVIZE PRIVIND A SIGURAREA UTILITĂȚIL OR, ÎN CAZUL SUPLIMENTĂRII
CAPACITĂȚII EXISTENT E
• NU ESTE CAZUL

7.5. ACTUL ADMINISTR ATIV AL AUTORITĂȚII COMPETENTE PENTRU PR OTECȚIA
MEDIULUI, MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTUL UI, MĂSURI DE COMPEN SARE,
MODALITATEA DE INTEG RARE A PREVEDERILOR ACORDULUI DE MEDIU, DE P RINCIPIU,
ÎN DOCUMENTAȚIATEHNI CO-ECONOMICĂ
• NU ESTE CAZUL

7.6. AVIZE, ACORDURI ȘI STUDII SPECIFICE , DUPĂ CAZ, CARE POT
CONDIȚIONASOLUȚIILE TEHNICE
• AVIZ MEDIU
• SECURITATEA LA INCEN DIU
• SANATATEA POPULATIEI