Reabilitare Si Modernizare Microhidrocentrale (mhc) Ilies 1,2

REABILITARE SI MODERNIZARE

MICROHIDROCENTRALE (MHC) ILIES 1,2

-STUDIU DE FEZABILITATE-

CUPRINS

NOTIUNI INTRODUCTIVE

1.1 Studiul de fezabilitate

1.2. Scopul proiectului

1.3. Denumire

1.3. Amplasament

2 INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

2.1. Situatia actual si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului

2.1.1.Situatia actuala

2.2. Descrierea investitiei

2.2.1. Situatia actuala,necesitatea si oportunitatea investitiei

2.2.1.1. Preambul

2.2.1.2. Obiective

2.2.2. Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse

2.2.2.1. Scenarii propuse

2.2.2.2. Scenariul recomandat de catre elaborator

2.2.2.3. Avatajele scenariului recomandat

2.2.3. Descrierea constructiva,functional si tehnologica

2.2.3.1. Descrierea functionala a amenajarii conform proiectului initial

2.2.3.2. Categoria si clasa de importanta a constructiilor

2.2.4 Descrieri constructive conform proiect initial.Starea actuala a constructiilor si echipamentelor

2.2.4.1.1. MHC Ilies 1

2.2.4.1.2. MHC Ilies 2

2.3 Date tehnice ale investita

2.3.1 Zona si amplasament

2.3.2. Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat

2.3.2.1. Situatia terenurilor ocupate

2.3.2.2. Terenuri ocupate temporar

2.3.2.2.1. Zona seismic de calcul si perioada de colt

2.3.2.2.2. Date hidrologice

2.3.3. Lucrari de reabilitare si modernizare propuse

2.3.3.1. Lucrari de reabilitare .Partea de constructii si arhitectura

2.3.3.2. Lucrari de modernizare .Partea mecanica,electrica si automatizare

2.3.4. Situatia existenta a utilitatilor si analiza acestuia

2.3.5. Concluziile evaluarii impactului asupra mediului

2.3.5.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului

2.3.5.2. Impactul consumului de energie electrica asupra mediului

2.3.6. Plan de management si reducere a impactului negativ asupra mediului si asupra

sanatatii publice

2.3.6.1. Aspecte legate de poluarea mediului

2.3.6.2. Continutul planului de Management

2.3.6.3. Prevederi pentru monitorizarea impactului asupra mediului

2.4. Durata de realizare si etapele principale

2.4.1. Durata de realizare (luni)

3. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI

3.1. Identificarea investitiei si definirea obiectivelor

3.2.Sursele de finantare ale investitiei

3.3.Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei

3.3.1. Numar de locuri de munca create in faza de executie

3.3.2. Numar de locuri de munca create in faza de operare

3.4.Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei

3.5. Alti indicatori specifici demeniului de activitate in care este realizata investitia,dupa caz

4.AVIZE SI ACORDURI DE PRINCIPIU

5.CONCLUZII SI AVANTAJE

6. BIBLIOGRAFIE

1.Date generale

1.1 Scopul proiectului

Prezentul Studiu de Fezabilitate are ca scop stabilirea indicatorilor tehnico-economici si a solutiilor tehnice avand in vedere reabilitarea si modernizarea al MHC Ilies 1 si 2.

Se doreste punerea în functiune a unei unitati noi de producere a energiei pe amplasamentul existent al schemei de amenajare hidroenergetică MHC Ilies 1 si 2, asigurand o productie de energie electrica marita,in conditiile optimizarii folosirii stocului de apa natural din bazinul hidrografic al raului Iuhod si al folosirii în exploatare a unor echipamente electro-mecanice (ansamblul turbina-generator) moderne (cu automatizare), cu randament si fiabilitate ridicata in exploatare.

1.2 Denumirea

“Reabilitare si modernizare Microhidrocentralei(MHC) Ilies 1, 2”

1.3 Amplasamentul

Microhidrocentralele Ilies 1, 2 valorifica potentialul hidraulic al raului Iuhod, (bazinul hidrografic al raului Mures, subbazinul raului Tarnava Mica, subbazinul raului Iuhod , cod bazin hidrografic: IV-1.096.52.03.00.00), pe sectorul cuprins intre cotele de talveg 597,35 mdM (captare Ilies 1) si 543,50 mdM (nivel aval Ilies 2).

Obiectele amenajarii sunt amplasate in judetuI Mures, sat llies, la cca. 7 km de orasuI Sovata, pe teritoriul administrativ al Orasului Sovata, Judetul Mures.

2. INFORMAtII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

2.1 Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului

2.1.1 Situatia actuala

Pe raul Iuhod, afluent al raului Târnava Mica, pe o lungime de sector de circa 2,1 Km, a fost realizata o schema de amenajare hidroenergetica care valorifica potentialul hidraulic al acestui rau intre cotele 599,00 si 543,50 mdM, prin construirea a 2 microhidrocentrale (impreuna cu uvrajele aferente acestora: prag captare, bazine compensatoare, aductiuni de derivare a apei) , denumite MHC Ilies 1 și 2.In sectiunea pragului de captare, amplasat in capatul amonte al schemei de amenajare (nivel creastă deversor 599.25), pe raul Iuhod se inregistreaza o suprafata totala a bazinului hidrografic de 52.65 kmp.

Microhidrocentralele Ilies 1 si 2,au fost puse in functiune in anul 1982 fiind exploatata in anul 2002 de catre filial Retele Electrice Mures .In anul 2002 , prin HG nr.554/2002 si HG nr.1016/2002, cele 2 MHC-uri au fost trecute in administrarea SC Hidroelectrica SA-Sucursala Hidrocentrale Cluj.

In anul 2006 , in urma producerii de licitatie publica deschisa cu strigare,organizata de catre SC Hidroelectrica SA.,SC Hidroconstructia SA. devine proprietarul celor doua microhidrocentrale.

In conformitate cu datele proiectului de baza si caietul de sarcini elaborate de catre S.C Hidroelectrica S.A pentru aplicarea procedurii de vanzare prin licitatie publica deschisa ,energia de proiect produsa in anul hidrologic mediu avea valoarea de:MHC Ilies 1-Em=918 MW/an si MHC Ilies 2 –Em=765 MWh/an,adica o valoare totala de EM total=1683 MWh/an.In realitate, in perioada de exploatare a celor 2 MHC-uri , energia medie anuala produsa efectiv a fost de 227 MWh/an ceea ce reprezinta 16,45 din energia de proiect.

Se doreste punerea in functiune a unei unitati noi de producer a energiei pe amplasamentul nexistent al schemei de amenajare hidroenergetica MHC Ilies 1 si 2, asigurand o productie de energie electrica marita fata de situatia actual in conditiile optimizarii folosirii stocului de apa natural din bazinul hidrografic al raului Iuhod si al folosirii in exploatare a unor echipamente electro-mecanic (ansamblu turbine-generator) moderne (cu automatizare), cu randament si fiabilitate ridicata in exploatare.

2.2 Descrierea investitiei

2.2.1 Situatia actuala, necesitatea si oportunitatea investitie

2.2.1.1 Preambul

Alaturi de mediu si societate energia a facut obiectul unor preocupari majore pe plan mondial in ultimii 25 de ani.Incepand cu Raportul Brundtland al ONU (1987), care a definit conceptul de dezvoltare durabila, au urmat o serie de intelegeri internationale la nivel inalt, precum Conferinta de la Rio de Janeiro (1992), Protocolul de la Kyoto (1997) si Summit-ul de la Johanesburg (august 2002).Acestea au stabilit necesitatea acceptarii unor pozitii comune privind dezvoltarea durabila, necesitatea reducerii poluarii, in special a gazelor cu efect de sera etc.

Unul dintre cei mai importanti factori este energia care are prejudicii serioase asupra mediului prin cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera, prin poluarea mediului cu hidrocarburi, prin stocarea pe termen lung a deseurilor nucleare, prin despaduririle in ritm alert, precum si prin alte fenomene.

Romania incurajeaza investitiile in surse alternative de energie, astfel ca ponderea energiei electrice produse din resurse regenerabile de energie, fata de consumul national brut de energie electrica sa ajunga la 33% pana în anul 2016, valoare echivalenta cu un total de 21,4 TWh.

Principalele resurse de energie regenerabila in Romania sunt energia solara, eoliana,apei,hidraulica(energia apelor curgatoare),mareelor(energia flux/refluxului marilor si oceanelor),geotermica(energia castigate din caldura de adancime a Pamantului) si energia de biomasa (biodiesel,biotenol si biogaz).In prezent Romania isi produce cea mai mare parte din energia regenerabila din resurse hidroenergetice.

2.2.1.2 Obiective

In vederea fundamentarii tehnice si economice a MHC Ilies 1 si 2, s-a intocmit prezentul Studiu de Fezabilitate. Principalele obiective ale Studiului de Fezabilitate sunt:

stabilirea debitului instalat a MHC Ilies 1 si 2 pe baza datelor hidrologice comunicate la solicitarea beneficiarului de catre Administratia Nationala “Apele Romane” Directia Apelor Mures prin scrisoarea nr. 4403/16.06.2008 (Qmodul = 0,995 mc/s si curba de durata a debitelor medii zilnice pe raul Iuhod in sectiunea pragului de captare MHC Ilies 1).

stabilirea parametrilor energetici ai MHC Ilies 1 si 2 in concordanta cu lucrarile de reabilitare si modernizare

stabilirea principalelor solutii tehnice privind reabilitarea partii de constructie a obiectelor componente ale schemei de amenajare: prag de captare, bazine compensatoare, aductiuni de apa, cladiri ale MHC-urilor.

stabilirea principalelor solutii tehnice privind modernizarea: echipamentelor electromecanice (ansamblul turbina-generator), aferente MHC-urilor, a sistemului de comanda si automatizare a acestora, a echipamentelor hidromecanice (gratare, vane, batardouri) existente pe circuitul hidraulic

implementarea sistemului SCADA strict necesar functionarii automatizate a centralelor hidroelectrice Ilies 1 si 2, in mod corelat cu debitele afluente din bazinul raului Iuhod

stabilirea eficientei tehnico-economice si ai principalilor indicatori tehnico-economic ai obiectivului de investitie;

analiza financiara, identificarea riscurilor asumate, analiza riscurilor aferente obiectivului de investitii;

In concluzie , obiectul major al prezentului Studiul de Fezabilitate il reprezinta exploatarea in conditii de optim tehnico-economic a potentialului hidroenergetic al raului Iuhod, pentru aceasta fiind necesara dezafectarea actualei capacitati de producere a energiei electrice si crearea pe amplasamentul existent a unei noi capacitati , utilizand o tehnologie moderna , viabila si sigura in exploatare care sa valorifice potentialul de resurse energetice regenerabile existent.

Fig. 2.1 Bazin Compensator Sectiuni Caracteristice

2.2.2 Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse

2.2.2.1 Scenarii propuse

In ceea ce priveste Studiul de Fezabilitate, s-au analizat mai multe variante ale lucrarilor necesare pentru optimizarea parametrilor energetici privind exploatarea MHC-urilor.

Marirea volumului bazinelor compensatoare

In schema de amenajare proiectata si realizata pentru MHC-urile Ilies 1 si 2, bazinele compensatoare (Vutil = 600 mc) au dublu rol functional:

rol de decantor pentru suspensiile care trec prin grazitii comune privind dezvoltarea durabila, necesitatea reducerii poluarii, in special a gazelor cu efect de sera etc.

Unul dintre cei mai importanti factori este energia care are prejudicii serioase asupra mediului prin cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera, prin poluarea mediului cu hidrocarburi, prin stocarea pe termen lung a deseurilor nucleare, prin despaduririle in ritm alert, precum si prin alte fenomene.

Romania incurajeaza investitiile in surse alternative de energie, astfel ca ponderea energiei electrice produse din resurse regenerabile de energie, fata de consumul national brut de energie electrica sa ajunga la 33% pana în anul 2016, valoare echivalenta cu un total de 21,4 TWh.

Principalele resurse de energie regenerabila in Romania sunt energia solara, eoliana,apei,hidraulica(energia apelor curgatoare),mareelor(energia flux/refluxului marilor si oceanelor),geotermica(energia castigate din caldura de adancime a Pamantului) si energia de biomasa (biodiesel,biotenol si biogaz).In prezent Romania isi produce cea mai mare parte din energia regenerabila din resurse hidroenergetice.

2.2.1.2 Obiective

In vederea fundamentarii tehnice si economice a MHC Ilies 1 si 2, s-a intocmit prezentul Studiu de Fezabilitate. Principalele obiective ale Studiului de Fezabilitate sunt:

stabilirea debitului instalat a MHC Ilies 1 si 2 pe baza datelor hidrologice comunicate la solicitarea beneficiarului de catre Administratia Nationala “Apele Romane” Directia Apelor Mures prin scrisoarea nr. 4403/16.06.2008 (Qmodul = 0,995 mc/s si curba de durata a debitelor medii zilnice pe raul Iuhod in sectiunea pragului de captare MHC Ilies 1).

stabilirea parametrilor energetici ai MHC Ilies 1 si 2 in concordanta cu lucrarile de reabilitare si modernizare

stabilirea principalelor solutii tehnice privind reabilitarea partii de constructie a obiectelor componente ale schemei de amenajare: prag de captare, bazine compensatoare, aductiuni de apa, cladiri ale MHC-urilor.

stabilirea principalelor solutii tehnice privind modernizarea: echipamentelor electromecanice (ansamblul turbina-generator), aferente MHC-urilor, a sistemului de comanda si automatizare a acestora, a echipamentelor hidromecanice (gratare, vane, batardouri) existente pe circuitul hidraulic

implementarea sistemului SCADA strict necesar functionarii automatizate a centralelor hidroelectrice Ilies 1 si 2, in mod corelat cu debitele afluente din bazinul raului Iuhod

stabilirea eficientei tehnico-economice si ai principalilor indicatori tehnico-economic ai obiectivului de investitie;

analiza financiara, identificarea riscurilor asumate, analiza riscurilor aferente obiectivului de investitii;

In concluzie , obiectul major al prezentului Studiul de Fezabilitate il reprezinta exploatarea in conditii de optim tehnico-economic a potentialului hidroenergetic al raului Iuhod, pentru aceasta fiind necesara dezafectarea actualei capacitati de producere a energiei electrice si crearea pe amplasamentul existent a unei noi capacitati , utilizand o tehnologie moderna , viabila si sigura in exploatare care sa valorifice potentialul de resurse energetice regenerabile existent.

Fig. 2.1 Bazin Compensator Sectiuni Caracteristice

2.2.2 Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse

2.2.2.1 Scenarii propuse

In ceea ce priveste Studiul de Fezabilitate, s-au analizat mai multe variante ale lucrarilor necesare pentru optimizarea parametrilor energetici privind exploatarea MHC-urilor.

Marirea volumului bazinelor compensatoare

In schema de amenajare proiectata si realizata pentru MHC-urile Ilies 1 si 2, bazinele compensatoare (Vutil = 600 mc) au dublu rol functional:

rol de decantor pentru suspensiile care trec prin gratarul prizei laterale;

rol de a asigura functionarea MHC-urilor la debite mici afluente care nu pot fi uzinate deoarece debitul minim utilizat de turbina este limitat la valoarea de 0,28mc/s (20% din Qinstalat al unui grup).

Daca dorim marirea volumului actual al bazinelor compensatoare in conditiile schemei hidraulice existente si a geomorfologiei amplasamentelor de pe valea raului Iuhod nu am putea obtine un volum semnificativ marit care sa poata asigura cel putin o regularizare saptamanala.

Mentionam ca totusi in ipoteza existentei unui volum in bazinele compensatoare care ar asigura o regularizare saptamanala a debitelor afluente nu se obtine un spor de energie semnificativ, justificat din punct de vedere economic.

Avand in vedere argumentele tehnico-economice prezentate mai sus se propune mentinerea actualelor volume in bazinele compensatoare.

Fig 2.2 Imagine Bazin Compensator MHC Ilies 1

2. Coeficientul de instalare (Ki) și numărul de grupuri din centrale.

În prezent în fiecare MHC este instalat un singur hidroagregat, turbina fiind de tip Crossflow (BANKY) având un debit instalat de 1.4 mc/s

Remarcam ca la data întocmirii prezentului Studiu de Fezabilitate beneficiarul are obținute pe nume propriu Autorizația de Gospodarirea Apelor nr. 69/19.03.2012 privind “Microhidrocentrala Ilies 1 (valabilă până la 19.03.2017) și Autorizația de Gospodarirea Apelor nr.70/19.03.2012 privind “Microhidrocentrala Ilies 2 (valabilă pana la 19.03.2017).

Subliniem ca Autorizațiile de Gospodarirea Apelor menționate anterior nu impun în secțiunea pragului de captare a unui debit de servitute. Având în vedere totuși ca cele 2 MHC-uri nu mai sunt în funcțiune din anul 1997 și pentru obținerea Autorizației de construire necesară lucrărilor de reabilitare și modernizare, conform prevederilor legale este obligatorie obtinerea Avizului de Gospodarirea Apelor din partea organelor competente, Proiectantul de comun acord cu Beneficiarul au considerat obligatoriu a asigura aval de secțiunea pragului de captare un debit de servitute în valoare de 20 % din Q modul, adica Q servitute = 0,20 mc/s.

Având în vedere, diametrul actual al conductelor de aducțtiune D=1000 mm, și caracteristicile hidraulice ale schemei de amenajare (căderile brute) se propune analiza a 3 variante de debit instalat după cum urmează:

Varianta 1: Qi = 1,4 mc/s; Ki = 1,76; ε = 80%; [2.1]

Varianta 2: Qi = 1,2 mc/s; Ki = 1,51; ε = 77%; [2.2]

Varianta 3: Qi = 1,0 mc/s; Ki = 1,26; ε = 72%. [2.3]

Unde:

Qdisponibil = Qmodul – Q servitute = 0.995 – 0.2 = 0.795 mc/s [2.4]

Ki = Qi / Qdisponibil

[2.5]

ε = 0,80 coeficient de utilizare a stocului natural; în conformitate cu curba de durată a debitelor medii zilnice valoarea gradului de utilizare a stocului natural din bazinul hidrografic al râului Iuhod după scaderea debitului de servitute, este de 0.80.

Odata micșorat debitul instalat atrage dupa sine micșorarea ε, respectiv micșorarea producției de energie în MHC-uri.

S-a analizat posibilitatea modificării tipului de turbină. În acest sens se precizează că pentru turbinele de tip Crossflow randamentele sunt de 0.83 % (pentru ansamblu turbină-generator) randamente comparabile cu ale turbinelor Francisc cu ax orizontal în condițiile caracteristicilor de cădere și debit instalat valabile în cadrul prezentei scheme de amenajare.Alegerea turbinelor Francisc cu ax orizontal ar fi atras după sine modificarea nivelelor amonte, aval în secțiunea centralelor cu implicații majore asupra construcțiilor existente în secțiunea nodului hidroenergetic (spargeri masive de betoane).

Analizarea stării tehnice a ansamblului turbină-generator și a echipamentelor de automatizare din celor doua MHC-uri, aprecierea gradului de uzură tehnică și de concepție (echipamentele sunt proiectate la nivelul anilor 1980 și se află iesite din funcțiune din anul 1997; corelat cu obiectivul de a obține o producție de energie cât mai apropiată de cea calculată prin proiect au condus la soluția de a propune beneficiarului modernizarea integrală a acestor echipamente prin înlocuirea lor cu echipamente performante, total automatizate, cu grad de fiabilitate mare în exploatare.

2.2.2.2 Scenariul recomandat

Scenariul propus pentru modernizare este următorul:

Reabilitarea captărilor de apă prin înlocuirea echipamentelor mecanice, prevederea unor sisteme de captare a apei pe timp de iarnă și realizarea unui sistem de măsură a debitelor la captarea pentru MHC Ilieș I, pentru asigurarea debitului de servitute (Qserv = 0.20 mc/s) la ambele captări.

Reparații la bazinele compensatoare prin lucrări de decolmatare și de impermeabilizare a betoanelor degradate, înlocuirea echipamentului hidromecanic și prevederea de traductori de nivel al apei din bazine pentru comanda sistemului de automatizare din microhidrocentrale și intervenția în timp util în cazul colmatării.

Modernizarea prin înlocuirea integrală a hidroagregatelor și echipamentelor electro-mecanice și de automatizare din cele două microhidrocentrale

Reparații la clădirile centralelor prin: înlocuire învelitoare, reparații șarpantă, înlocuirea tâmplăriei exterioare, reparații tencuieli și vopsitorie, reparații iluminat interior și exterior pe platformă.

2.2.2.3 Avantajele scenariului recomandat

Scenariul recomandat are următoarele avantaje

Garanteaza durata de recuperare a investiției cea mai scurtă

Inlocuirea echipamentelor presupune efortul investițional cel mai mic, prin păstrarea tipului de echipamente originale, ceea ce duce la evitarea modificărilor în structura centralei și în schema tehnologică a amenajării

Lucrările minim necesare prevăzute la captare și la bazinele compensatoare asigură atât un spor de energie considerabil prin utilizarea la maxim a stocului de apă disponibil cât și cerințele avizelor obținute și totodată asigură funcționarea în siguranță a amenajării.

Măsurile de echipare prevăzute cu spălarea hidraulică a bazinelor compensatoare și asigurarea cu traductori de nivel a bazinelor asigură utilizarea la maxim a stocului de apă disponibil, reduce pierderile prin spălare și implicit maximizează energia care poate fi produsă în cele 3 microhidrocentrale.

Centralele hidroelectrice vor funcționa complet automatizat, parametrii de exploatare fiind urmăriți de către beneficiar de la Dispeceratul amplasat în cladirea MHC Ilieș 2; orice abatere în funcționarea corectă a sistemului hidraulic sau electro-mecanic al componentelor aferente schemei de amenajare hidroenergetică este sesizată de către sistemul de înregistrare a datelor, aceasta fiind responsabil de posibilitatea asigurării unei intervenții în timp util a personalului de exploatare, în condițiile asigurarii funcționarii în regim de siguranța al tuturor obiectelor componente circuitului hidraulic si energetic.

2.2.3 Descrierea constructivă, funcțională și tehnologică;

2.2.3.1 Descrierea funcțională a amenajării conform proiectului inițial

Cascada din schema de amenajare a raului Iuhod are 2 microhidocentrale, alimentate în amonte de o captare de apă pentru Qcapt=1.40 mc/s. Pragul de captare (cota deversor 599.95 mdM) este prevăzut cu o priză laterală înscrisă în cadrul unui canal care are prevazută posibilitatea spălării în cazul colmatării prizei. Pe profilul deversant este prevazută o scară de pești, aceasta secțiune fiind și cea prin care se asigură debitul de servitute.Apa captată prin priza laterală este condusă printr-un canal în bazinul compensator (V util=600 mc/s, NNR = 598.60 mdM) care are dublu rol funcțional: desnisipator pentru decantarea aluviunilor antrenate prin grătarul prizei și rol de compensare al debitelor asigurând elasticitatea în funcționarea microhidrocentralelor pe perioadele de ape mici.Volumul bazinului compensator asigură funcționarea cascadei 0.6 ore pentru 20% din Qinstalat – debitul minim de funcționare al turbinelor. Printr-un cămin de racord prevazut cu vană plană acționată manual, este asigurat accesul apei din bazinul compensator în aducțiunea către MHC Ilieș 1,

D = 1000 mm, L = 960 ml, fiind realizată din tuburi prefabricate tip Premo. MHC Ilieș 1 adapostește hidroagregatul tip Crossflow asigurând valorificarea unei căderi brute de 29,10 m. MHC Ilieș 1 este prevăzut cu canal de descărcare către râul Iuhod prin intermediul unui cămin de vane. În funcționarea curentă, în serie a cascadei, apa turbionată în MHC Ilieș 1 este înmagazinată în aval într-un bazin compensator (volum util = 600 mc, NNR=569.50 mdM) care asigură funcționarea în tandem a celor două MHC-uri și încărcarea aducțiunii către MHC Ilieș 2 care este construită de asemenea din tuburi prefabricate tip Premo avand D=1000 mm și L = 1000 mm. Clădirea MHC Ilieș 2 adăpostește de asemenea un singur hidroagregat care valorifică o cadere brută de 26.00 m. Apa turbinată prin MHC Ilies 2 este evacuată în râul Iuhod printr-un canal de racord.

Schema de amenajare hidroenergetică a râului Iuhod care valorifică potențialul hidraulic al acestuia între cotele 598.60 – 543.50 mdM (Hbrut total = 55.10 m) reprezintă o amenajare tip cascadă, descrierea funcțională prezentată mai sus demonstrând caracterul unitar al acesteia, și obligativitatea funcționarii celor 2 MHC-uri în serie, în tandem, deoarece cele două centrale sunt deservite de un singur plan de captare care asigură priza de apă pentru întreg sistemul energo-hidraulic.

2.2.3.2 Categoria și clasa de importanță a construcțiilor

Potrivit cu HGR 766/1997 modificată și completată prin H.G. nr. 675/2002, categoria de importanță globală a lucrărilor ce constituie obiectul documentației, stabilită conform Ordin MLPAT nr. 31/N-1995, este ,,C’’ (importanță normală), pentru care este suficientă urmărirea curentă în perioada de exploatare.

Potrivit cu STAS 4273/1983, construcțiile hidrotehnice de barare a albiei se încadrează în clasa IV de importanță specifică (construcții definitive de importanță principală).

In ceea ce priveste criteriile:

Social economice, categoria de importanță este IV (H < 6 m)

Durata de exploatare, construcția este definitivă (permanentă)

Rolul funcțional, construcția este de importanță principală

Potrivit clasei de importanță a construcției (clasa IV) și în conformitate cu STAS 4068/2-1987, pragul de realizare a cotei de captare este dimensionat la debitul de 5%. Potrivit cu STAS 4273/1983, construcțiile hidrotehnice de producere a energiei se încadrează în clasa IV de importanță specifică (construcții definitive de importanță principală). Din punct de vedere al criteriilor:

Social economice, categoria de importanță este IV (Pinstalat < 2 MW)

Durata de exploatare, construcția este definitivă (permanentă)

Rolul funcțional, construcția este de importanță principală

2.2.4 Descriere constructivă conform proiectului inițial. Starea actuală a construcțiilor și echipamentelor

2.2.4.1.1 MHC Ilieș I

Amplasament si caracteristici principale

a) Localizare

MHC Ilieș 1 este construită pe râul luhod, afluent al râului Tarnava Mică.

Lucrarea este amplasată în județul Mureș, sat llieș, la cca. 7 km de orașuI Sovata.

Punerea în funcțiune: 1982.

Potrivit certificatului de proprietate seria M0 3 nr. 5845/16.10.2000, terenul aferent amenajărilor hidroenergetice Ilieș 1 și Ilieș 2, are o suprafață de 3398,23 mp.

Potrivit Protocolului de predare-primire nr. 7165111.07.02 și cererilor de înscriere la oficiul de cadastru, această suprafată de teren este impărțită pe obiective astfel:

– 1.286,66 m.p. — Captare MHC Ilieș 1

– 1.617 m.p. — Incinta clădire MHC Ilieș 1 și bazin compensator pentru MHC Ilieș2

– 494,57 m.p. — MHC Ilieș 2

Fig 2.3 Plan de amplasament MHC Ilies 1 si Ilies 2

b) Caracteristiclie principale ale amenajării (conform proiectului):

– căderea brută/netă: Hbr/ Hnet 29,1/25,26 m;

– debit mediu: Qm = 1,05 m3/s;

– debit instalat: Qi = 1,4 m3/s;

– puterea instalată: Pi = 215 kW;

– producția de energie medie: Em = 918 MWh/an;

– captarea: prag de captare cu priză laterală; servește pentru ambele MHC: Ilieș 1 si Ilieș 2;

– bazin de compensare V = 600 m³;

– aducțiunea: conducta PREMO Di= 1000 mm; L = 960 m;

– echipament:

• turbine: 1 buc. tip Banki 05 B;

• generatoare: 1 buc. tip GA , Pn = 200 kW.

Descrierea obiectelor amenajării

Microhidrocentrale Ilieș 1 și 2 functionează în cascadă, debitul de apă turbinat de centrală din amonte este folosit integral, de cea din aval.

a) Captarea

Construcția este formata dintr-un prag de captare de cca. 20 m lățime, alcătuit dintr-un front deversant, o scară de pești și o deschidere de spălare adiacentă prizei de mal. Captarea servește pentru ambele microhidrocentrale Ilieș 1 și 2.

Priza (la cota 599 mdM) amplasata pe malul drept al râului Iuhod este prevazută cu grătar metalic, captează debitele și le dirijează într-un bazin compensator amplasat în aval, langă captare.

b) Bazinul compensator

Bazinul compensator amplasat pe malul drept al râului Iuhod are un volum de cca. 600 m³. În radierul bazinului este prevazută o rigolă centrală care asigură spălarea printr-o vană de spălare-golire.

La capătul aval, la racordul cu aducțiunea este prevăzut un cămin de plecare.

c) Aducțiunea

Aducțiunea pozată subteran, este formata dintr-o conductă de beton de tip PREMO cu diametrul Dn = 1000 mm, cu o lungime de 960 m.

Traseul aducțiunii pleaca de la bazinul compensator și ajunge la clădirea MHC Ilieș 1.

d) Centrala

1) Amplasare și structură

Centrala de tip suprateran este situata pe malul drept al râului Iuhod.

Clădirea centralei are o suprafață de cca. 44 m² (6,55 x 6,55 m).

Structura de rezistență este formata din stâlpi și grinzi din beton armat și zidărie de caramidă.

Cladirea este acoperita cu tablă zincată.

Platforma centralei este betonată, înconjurată de spațiu verde și delimitată de gard.

Accesul la centrală se face din drumul comunal, pe un drum de pământ, în lungime de cca. 20 m.

2) Echipamente mecanice

Microhidrocentrala Ilieș 1 a fost echipată cu un microagregat de tip BANKI 05 B, furnizor IUPS Reghin, cu puterea instalată de 215 kW.

3) Echipamente electrice

Se foloseste un generator de tip asincron trifazat Mt B 2-31 5-80-8, Pn = 90 kW, Ua = 400 V c.a, n=750 rot/mm. Hidroagregatele sunt deservite de aparatajul de comutare, protecție, control și semnalizare echipat în tabloul TLRG și dulapul de condensatoare. Tensiunea de 0,4 kV este debitată prin intermediul unui transformator tip TTU 20/0,4 kV de 400 kVA (ce aparține S.C. Electrica S.A.) în rețeaua locală, potrivit schemei monofilare primită de la beneficiar. Serviciile interne asigurate prin schema desfașurată, asigură actionarea electrică a instalației hidraulice aferentă vanei și funcționarea instalatiei electrice de iluminat normal și de sigurantă a incintei centralei și zonei aferente microhidrocentralei.

Canalul de fugă

In caz de avarie, evacuarea debitelor la microhidrocentrala din aval se face printr-un canal deschis de cca. 25 m lungime, cu debușare în albia râului Iuhod.

Situația existentă

MHC Ilieș 1 este retrasă din exploatare din anul 1997.

Uvrajele hidrotehnice au o stare fizică corespunzatoare cu durata lor actuală de viată și anume:

Captarea

Necesita reparații la paramentul aval al pragului de captare, lucrări de decolmatare și reabilitarea elementelor mecanice.

b) Bazinul compensator

A fost realizat în profil mixt, ( partial în săpătură), cu pereu din beton, care prezintă fisuri în special la taluzul stâng.

c) Aducțiunea

Nu prezinta semnale de avarii sau alte deteriorări

d) Centrala

Acoperișul este invelit cu tabla de tip sarpant, iar infiltrațiile prin acoperiș au condus la degradarea tencuielii interioare. La nivelul centurii de beton in interiorul cladirii se afla două grinzi tip I ** pe care se pot monta palane de manevrare a echipamentelor. De asemenea, la fațadele principale au fost sparte și distruse elementele de iluminare naturală (tocuri, geamuri).

Prin canalul trapezoidal se face evacuarea spre rau.

e) Echipamentele mecanice și electrice

Centrala fiind oprită, echipamentele mecanice se află într-o stare de degradare avansată, respectiv vanele, turbina, generatorul, sistemul de reglaj al turbinei, etc. Generatorul existent în centrală are o putere de 90 kW, față de 200 kW cât este prevăzut prin proiect.

f) Canalul de fugă

Placile din beton sunt partial fisurate si este colmatat cu multa vegetatie.

Indentificand comportarea în exploatare a centralei se constată următoarele:

Scaderea randamentului hidroagregatelor: turbina tip BANKI — multiplicator de turatie — motor asincron, desele întreruperi ce apăreau în exploatare au determinat o valorificare ineficienta a potențialului hidroenergetic al râului luhod.

Microhidracentrala nu are condiții optime de funcționare în sistemul “totul sau nimic” ***, pentru care a fost proiectată, repunerea ei în funcțiune se poate face doar prin măsuri de retehnologizare completă.

Producția de energie electrică

În etapa de proiectare, la MHC Ilieș 1 au fost preliminate urmatoarele valori pentru energia produsă și durata de funcționare a puterii instalate:

producția de energie 918 MWh/an și durata de functionare 4270 ore/an în anul hidrologic mediu.

Avand in vedere datele culese de la beneficiar a fost întocmit tabelul urmator, care evidențiază valorile producției anuale de energie electrică înregistrată la MHC Ilieș 1 :

Tabel 2.1 Valorile anuale de productie a energiei electrica MHC Ilies 1

Tabel 2.2

Producția medie anuală de energie electrică înregistrată în perioada 1986-1989 (135 MWh/an) reprezintă 15% din energia medie anuală de proiect (918 MWh/an) in timp ce productia medie anuala inregistrata in perioada 2012 – 2013 este de doar 67 MWh/an

Nerealizarea producției de energie estimate în proiect se datorează în principal:

echipamentele hidromecanice fiind uzate;

puterea mica a generatorului montat in centrala decat cea prevazuta in proiect;

pierderilor de apă din bazinul compensator si captarile colmatate.

Concluzii

Centrala hidroelectrică este locatizată în județul Mureș, satul Ilieș, la cca. 7 km de orașul Sovata.

Centrala fiind pusă în funcțiune în anul 1982.

MHC Ilieș 1 valorifică micropotențialul hidroenergetic al râului Iuhod pe care este amplasată, afluent al râului Tarnava Mică.

Potrivit proiectului tehnic inițial, produce 918 MWh/an și funcționează 4.270 ore/an în anul hidrologic mediu.

Producția medie anuală de energie electrică înregistrată în perioada 1986 – 1989 (135 MWh/an) reprezintă 15% din energia medie anuală de proiect (918 MWh/an).

MHC Ilieș 1 este retrasă din exploatare din anul 1997. Uvrajele hidrotehnice au o stare fizică corespunzatoare cu durata lor actuală de viață.

Nerealizarea producției de energie estimate în proiect este cauzată în principal de uzura echipamentetor hidromecanice, captarea colmatată, puterea generatorului montat în centrală, mult mai mică decât cea prevazută prin proiect.

2.2.4.1.2 MHC Ilieș 2

Amplasament și caracteristici principale

Localizare

MHC Ilieș 2 este construită pe râul Iuhod, afluent al râului Tarnava Mică.

Lucrarea este amplasată în județul Mureș, sat Ilieș, la cca. 5 km de orasul Sovata.

Punerea în funcțiune: 1982.

Potrivit certificatului de proprietate seria M03 nr. 5845/16.10.2000, terenul aferent amenajărilor hidroenergetice Ilieș 1 si Ilieș 2 este în suprafață de 3398,23 mp.

Potrivit Protocolului de predare-primire nr. 7165111.07.02 si a cererilor de înscriere la oficiul de cadastru, această suprafață de teren este împartită pe obiective astfel:

– 1.286,66 m.p. — Captare MHC Ilieș 1

– 1.617 m.p. — Incinta cladirii MHC Ilieș 1 și bazinului compensator pentru MHC Ilieș 2

– 494,57 m.p. — MHC Ilieș 2

b) Caracteristicile principale

– caderea brută/netă: Hbr/Hnet 26,0/23,1 m;

– debit mediu: Qm = 1,05 m3/s;

– debit instalat: Qi = 1,4 m3/s;

– puterea instalată: Pi = 185 kW

– producția de energie medie pe an: Em = 765 MWh/an;

– captarea: – lucrează în cascadă cu MHC Ilieș 1

– aducțiunea: – conductă PREMO, ø 1000; L = 1000 m

– bazin compensator: V= 600 m3;

– echipament:

• turbine: 1 buc. Tip Banki 05 B

• generatoare: 1 BUC TIP ga TRIFAZAT Pn = 160 kW

Descrierea obiectelor amenajării

Celor 2 MHC-uri functioneaza in cascada, uvrajele hidrotehnice: captare și bazin compensator aferente MHC IIieș 1, asigură și debitul necesar a fi turbinat în MHC IIieș 2.

a) Bazinul de încarcare (bazin compensator)

Prezinta o forma dreptunghiulară și se situează aval de centrala Ilieș 1. Volumul de apă este de cca. 600 m3.

În zona din aval a bazinului de încărcare se afla blocul vanelor, care adăposteste grătarul și vana de admisie a apei în conducta de aducțiune. Este prevăzută și o vana de golire a bazinului cu evacuarea apei în albia râului Iuhod printr-o tubatie de beton.

b) Aducțiunea

Aducțiunea pozată subteran, este alcătuită dintr-o conductă sub presiune din tuburi PREMO cu Dn = 1000 mm, având lungimea de 1000 m.

Traseul aducțiunii pleaca de la bazinul de încărcare aval de centrala Ilieș 1 și ajunge la clădirea centralei Ilieș 2.

La cca. 5 m amonte de centrală este prevăzută o golire a aducțiunii ø 300 mm, prevăzută cu o vană Dn =300 mm.

c) Centrala

1) Amplasare și structura

Centrala de tip suprateran este situată pe malul drept al râului Iuhod, în apropierea drumului spre Sovata.

Clădirea centralei are o suprafață de cca. 44 mp (6,55 x 6,55 m)

Structura de rezistență este formată din stâlpi și grinzi din beton armat și zidarie de cărămida.

Cladirea este acoperita cu tabla zincata si forma fiind de timp sarpanta din lemn.

Centrala are o platforma betonata,inconjurata de spatiu verde si delimitata cu gard.

2) Echipamente mecanice

Microhidrocentrala Ilies 2 a fost echipata cu un microagregat de tip BANKI 05 B, furnizor IUPS Reghin, cu puterea instalatä de 160 kW.

3) Echipamente electrice

Generatorul utilizat este de tip asincron trifazat MIB 2-315L-6, Pn = 90 kW, Ua = 400 V c.a., n=77rot/mm. Hidroagregatele sunt deservite de aparatajul de comutare, protecție, control și semnalizare echipat în tabloul TLRG și dulapul de condensatoare. Tensiunea de 0,4 kV este debitată prin intermediul unui transformator tip TTU 20/0,4 kV de 400 kVA (ce aparține S.C. Electrica S.A.) în reteaua locală, potrivit schemei rnonofilare primită de la beneficiar. Serviciile interne asigurate prin schema desfașurată, asigură acționarea electrică a instalației hidraulice aferentă vanei și funcționarea instalației electrice de iluminat normal și de siguranță a incintei centralei și zonei aferente microhidrocentralei.

d) Bazinul de liniștire

Bazinul de liniștire în care debușeaza aspiratorul turbinei are structura din beton armat

e) Canalul de fuga

Centrala Ilieș 2 evacueaza apa printr-un canal de fugă deschis, având secțiunea trapezoidală și o lungime de cca. 10 m, care debușează in albia râului luhod.

Situația existentă

MHC Ilieș 2 este retrasă din exploatare din anul 1997.

Uvrajele hidrotehnice au a stare fizică corespunzătoare cu durata lor actuală de viată și anume:

a) Bazinul de încarcare (compensator)

Este echipat cu două grătare, cămin și stavilă de perete. Bazinul este colmatat parțial, are multa vegetație (arbuști, copaci), după curățire va trebui controlat.

b) Aducțiunea

Nu prezinta semnale de avarii sau alte deteriorări.

c) Centrala

Construcției se afla intr-o stare bună.Necesita înlocuirea unei ferestre, întrucât a fost distrusă complet. La partea superioară, în centrală sunt 2 grinzi tip I pentru montarea unor palane de manevră la montaj sau intervenții.

d) Echipamentele mecanice și electrice

Centrala find scoasă din funcțiune, echipamentele mecanice se află într-o stare de degradare avansată, respectiv vanele, turbina, sistemele de reglaj, etc. Echipamentele electrice existente sunt depăsite moral și majoritatea scoase din fabricație. Generatorul existent în centrală are o putere de 90 KW fața de 160 KW căt este prevăzut prin proiect.

e) Bazinul de liniștire

Bazinul de liniștire are structură din beton și se află într-o stare bună.

f) Canalul de fugă

Este construit sub forma trapezoidală, pereat cu piatră, este colmatat și are multă vegetație perenă

Indentificand comportarea în exploatare a centralei se constată urmatoarele:

Scaderea randamentului al hidroagregatelor: turbina tip BANKI

— multiplicator de turatie

— motor asincron, desele întreruperi ce apareau în exploatare, au determinat o valorificare ineficientă a potențialului hidroenergetic al râului Iuhod.

Microhidrocentrala nu are condiții optime de funcționare în sistemul ,,totul sau nimic” pentru care a fost proiectată.

Repunerea ei în funcțiune se poate face numai prin retehnologizarea completă a acesteia.

Producția de enerqie electrică

În etapa de proiectare, la MHC IIieș 2 au fost preliminate urmatoarele valori pentru energia produsă si durata de funcționare a puterii instalate:

– produce 765 MWh/an și funcționează 4135 ore/an în anul hidrologic mediu.

Avand in vedere datel obtinute de la beneficiar a fost întocmit tabelul următor, care evidentiază valorile producției anuale de energie electrică înregistrată la MHC Ilieș 2:

Tabel 2.3 Valorile anuale de productie MHC Ilies 2

‘ , –

Producția medie anuală de energie electrică înregistrată în perioada 1986 — 1992 (142 MWh/an) reprezintă 18 % din energia medie anuală de proiect (765 MWh/an). Nerealizarea producției de energie estimată în proiect se datorează în principal:

echipamentele hidromecanice fiind uzate;

puterea mica a generatorului montat in centrala decat cea prevazuta in proiect;

Tabel 2.4

Concluzii

Centrala hidroelectrică este localizatä în județul Mureș, satul Ilieș, la cca. 5 km de orașul Sovata.

Centrala fiind pusă în funcțiune în anul 1982.

MHC Ilieș 2 valorifică micropotețialul hidroenergetic al râului Iuhod pe care este amplasată. Potrivit proiectului tehnic inițial, produce 765 MWh/an și funcționează 4135 ore/an în anul hidrologic mediu.

Producția medie anuală de energie etectrică înregistrata în perioada 1986 — 1992 (142 MWh/an) reprezintă 18 % din energia medie anuală de proiect (765 MWh/an) in timp ce productia medie anuala inregistrata in pearioasa 2012 – 2013 este de 47 MWh/an

MHC Ilieș 2 este retrasă din exploatare din anul 1997. Uvrajele hidrotehnice au o stare fizică corespunzătoare cu durata lor actuală de viată.

Nerealizarea producției de energie estimate în proiect este cauzata în principal de uzura echipamentelor hidromecanice, puterii generatorului montat în centrală, mult mai mică decât cea prevăzută prin proiect.

In ceea ce priveste situația actuală a MHC Ilieș 1 și 2 analizată mai sus în cadrul obiectivului de investiții fundamentat prin prezentul Studiu de Fezabilitate se propune executarea următoarelor lucrări:

Dezafectarea completa a echipamentului hidro-mecanic și hidro-electric principal din cele două microhidrocentrale și realizarea unei noi capacități de producție pe amplasamentul existent, utilizând tehnologie modernă, de înalta fiabilitate și eficientă.

Echipamentele mecanice la captarea de apa pentru MHC Ilieș 1 trebuiesc inlocuite.

Decolmatarea bazinelor compensatoare.

Prevederea la bazinele compensatoare a înlocuirii echipamentelor mecanice, a traductoarelor pentru măsură nivel apă utilizate în sistemul de comandă al automatizării centralelor.

Lucrări de ambientizare la clădirile centralelor.

****

2.3 Date tehnice ale investiției

2.3.1 Zona și amplasamentul

Obiectivul de investiții „Reabilitare și Modernizare Microhidrocentrale (MHC) Ilieș 1 și 2” este situat în județul Mures pe teritoriul administrativ al Orașului Sovata.

Microhidrocentralele Ilieș 1 si 2 valorifică potențialul hidraulic al râului Iuhod (afluent de stânga al râului Tarnava Mica) între cotele 599.25-543.50 fiind situate în lungul drumului comunal din localitatea Ilieș.

2.3.2 Statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat

S.C. Hidroconstrucția S.A. detine terenurile pe care se execută lucrările de reabilitare și modernizare cu excepția aducțiunilor de apă, sunt în proprietatea

Ca si localizare a terenurilor ocupate de investiție, acestea fiind situate extravilan și intravilan pe teritoriul administrativ al orașului Sovata.

2.3.2.1 Situația ocupărilor definitive de teren: suprafața totală, reprezentând terenuri din intravilan/extravilan;

Situația terenurilor ocupate

S.C. Hidroconstrucția S.A. detine terenurile pe care se desfasoara lucrarile, acestea fiind situate în orașul Sovata – localitatea Ilieș, dupa cum urmează:

Captare + bazin compensator Ilieș 1 conf.Carte Funciară nr.6070- Sovata nr.Cadastral A+1 = 7049; Nr. Cad 173

Suprafața incintei S=1286.66 mp – teren cu construcție extravilan

MHC Ilieș 1+ Bazin compensator MHC Ilieș 2 conf.Carte Funciară nr.6071- Sovata nr.Cadastral A+1 = 7029 / 1 / 2; 7029 / 2 / 2; Nr. Cad 169

Suprafața incintei S=1617 mp – teren cu construcție intravilan

MHC Ilieș 2 + canal fugă conf.Carte Funciară nr.6069- Sovata nr.Cadastral A+1 = 6985 / 2; Nr.Cad 170

Suprafata incinta S=494.57 mp – teren cu constructie intravilan

2.3.2.2 Terenuri ocupate temporar

Organizariele de santier au ocupat terenurile temporar.

Terenurile ocupate temporar de catre organizările de șantier au fost considerate suprafețe de cca. 100 mp situate în zona captărilor, în incintele bazinelor compensatoare și în incinta MHC-urilor, teren aflat în proprietatea SC Hidroconstrucția SA.

Reabilitare conductelor de aducțiune (lucrări de reparații și impermeabilizare rosturi) situate pe terenuri proprietate privată a locuitorilor din localitatea Ilieș, se estimează a fi ocupată temporar o suprafată de cca.2000 mp pentru care proprietarul microhidrocentralelor pe perioada executării lucrărilor de intervenție va fi obligat sa obțina acordul proprietarilor.

2.3.2.2.1 Zona seismică de calcul și perioada de colț

Zona seismică de calcul potrivit P100-1/2006 se înscrie în următoarele caracteristici:

valori de vârf ale accelerației terenului ag = 0,12 g

perioada de control (colț) Tc = 0,7 s

2.3.2.2.2 Date hidrologice

Beneficiarul detine datele hidrologice privind caracteriticile bazinului hidrografic al râului Iuhod și sunt descrise în cadrul scrisorii Administrației Naționale “Apele Romane” Directia Apelor Mures nr.4403/16.06.2008 dupa cum urmeaza:

Raul Iuhod – sectiunea amonte loc. Ilieș

F = 52.65 kmp

Qmediu multianual = 0.995 mc/s

Qmediu zilnic min (p90%) = 0.263 mc/s

Potrivit Direcției Apelor Mureș a furnizat beneficiarului curba de durată a debitelor medii zilnice prezentată în anexele cu ajutorul căreia s-a calculat ε pentru cele 3 variante de analiză privind optimizarea debitului instalat.

Proiectantul folosind datele precizate anterior și caracteristicile hidrologice proprii bazinului hidrografic al râului Iuhod, a calculat debitele pentru diverse asigurări, astfel:

Q1% = 107 mc/s Q5% = 60.4 mc/s

Q2% = 85.6 mc/s Q10% = 44.7 mc/s

Q3% =73.2 mc/s Q20% =31.0 mc/s

Marcam de comun acord cu beneficiarul pentru calculul parametrilor energetici aferenti MHC Ilieș 1 și 2 în secțiunea pragului de captare cota talveg râu 597.35 mdM s-a considerat un debit de servitute în valoare de 20% din Qmodul rezultand Qservitute = 0.2 mc/s.

Grafic 2.1

Grafic 2.2

Grafic 2.3

2.3.3 Lucrări de reabilitare și modernizare propuse

2.3.3.1 Lucrări de reabilitare. Partea de Construcții și Arhitectură

MHC Ilieș 1

Componente schemei de amenajare aferente MHC Ilieș I sunt:

clădire MHC;

bazin compensator cu rol de denisipator și rol funcțional pentru asigurarea elasticității microhidrocentralelor Ilieș 1 și 2;

prag captare cu priză laterală;

conducta de aducțiune;

canal de evacuare la râu a debitului turbinat amplasat aval de MHC.

Reabilitarea pe partea de construcții + arhitectură + instalații sunt următoarele:

prag captare construit din beton ciclopian necesită lucrări reduse de reparații ale betoanelor degradate la suprafață.

Langa compartimentului de priză pentru a se asigura măsurarea bilanțului de debite (afluent, captat, servitute) se vor monta traducătoare de nivel care prin sistemul SCADA*** cascadă (transmitere date prin fibră optică montată pe LEA existent în zonă) vor transmite informațiile la Dispecer cascadă amplasat la MHC Ilieș 2.

La fel se vor monta traductoare pentru măsurarea gradului de înfundare cu aluviuni, măsură strict necesară în vederea intervenției în timp util a personalului de exploatare în vederea manevrării manuale a vanelor de spălare.

bazin compensator – a mai fost reparat în timpul exploatării cu aplicare de spriț beton peste zidărie de piatră.

Are fisuri pe zona radierului și pereții laterali datorate unor tasări inegale ale terenului de fundare.Este nevoie de lucrări de colmatare și reparații ale structurii de beton prin tratarea rosturilor și a fisurilor deschise, refacerea impermeabilizării pereților prin aplicarea unui strat de șpriț beton.

In interiorul bazinul compensator se vor monta traductoare pentru măsurarea nivelului minim și maxim de exploatare și măsură a nivelului depunerilor aluviuni.

Traductori instalati transmit nivelele la Dispecer cascadă prin fibră optică și permit funcționarea automatizată a MHC-urilor (sistem de măsură nivele) declanșând după caz oprirea-pornirea hidroagregatului. Măsurarea nivelului de depunere a aluviunilor asigură luarea deciziei de intervenție în vederea spălării aluviunilor din bazinul compensator.

aducțiunea de apă (960 m) este formata din tuburi Premo și prezintă probleme de etanșeitate, de asemenea pe circa 10% din lungimea ei tuburile sunt deteriorate necesitând înlocuirea integrală.

– clădire MHC Ilieș 1

Necesita inlocuire acoerisului din plăci de azbociment cu acoperis din tabla;

Jgeaburilor și burlanelor de scurgere a apelor de pe acoperiș necesita refacere;

Tencuieala, zugrăvelilor și vopsitoriilor de asemenea necesita refacere;

Execuția trotuarelor lipsă;

Refacerea împrejmuirlor și porților de acces;

Refacerea instalației electrice interioare și exterioare de iluminat;

– canalul de evacuare la râu a debitelor uzinate necesită decolmatare și reparații ale betonului la suprafață.

MHC Ilieș 2

Obiectele componente ale schemei de amenajare aferente MHC Ilieș 2 sunt:

bazin compensator situat pe platforma MHC Ilieș 1 în aval de clădirea centralei cu rol funcțional în schema de amenajare, asigurând elasticitate în funcționarea MHC Ilieș 2.

Pereții bazinului compensator sunt realizați din piatră de râu.Bazinul este colmatat 75% cu vegetație forestieră crescută pe amplasament și necesită defrișăre + decolmatare.

Pereții prezinta fisuri sau străpunși de rădăcinile vegetației crescute.

Trebuie decolmatate și reparata structura de beton prin tratarea rosturilor și a fisurilor deschise, refacerea impermeabilizării pereților prin aplicarea unui strat de șpriț beton.

În bazinul compensator se vor monta traductoare pentru măsurarea nivelului minim și maxim de exploatare și măsură a nivelului depunerilor aluviuni.

Traductorii instalati transmit nivelele la Dispecer cascadă prin fibră optică și permit funcționarea automatizată a MHC-urilor (sistem de măsură nivele) declanșând după caz oprirea-pornirea hidroagregatului. Măsurarea nivelului de depunere a aluviunilor asigură luarea deciziei de intervenție în vederea spălării aluviunilor din bazinul compensator.

aducțiunea de apă (1000 m) este construite din tuburi Premo și prezintă probleme de etanșeitate, de asemenea pe circa 10% din lungimea ei tuburile sunt deteriorate necesitând înlocuirea integrală.

– clădire MHC Ilieș 2

Înlocuire invelitoare din plăci de azbociment cu învelitoare din tabla;

Refacerea jgeaburilor și burlanelor de scurgere a apelor de pe acoperiș;

Refacerea tencuielilor, zugrăvelilor și vopsitoriilor;

Execuția trotuarelor lipsă;

Refacerea împrejmuirilor și porților de acces;

Refacerea instalației electrice interioare și exterioare de iluminat;

Realizarea unei aleei pietonale de acces la clădire MHC

2.3.3.2 Lucrări de modernizare. Partea mecanică, electrică și automatizare

MHC Ilieș 1

In momentul actual a echipamentului din cele două MHC-uri impune înlocuirea totală a acestora. Astfel echipamentele hidromecanice (vane, batardouri, grătare) de la pragul de captare, bazinele compensatoare, priza aducțiunilor, căminele de racord care asigură racordul către canalul de evacuare a apei turbinate la râu este necesar a fi integral înlocuite.

În privinta echipamentelor electromecanice și de automatizare din MHC-uri (ansamblul turbină – generator și instalațiile electromecanice aferente acestora) s-a optat pentru menținerea tipului de turbină Croosflow.

De asemenea echipamentul din MHC este complet automatizat. Turbina Croosflow fucționeză cu randament ridicat și în cazul debitelor de apă reduse, exploatarea acesteia este aproape fără întreținere, funcționând cu fiabilitate ridicată.

Furnitura echipamentului electro-mecanic începe la partea mecanică cu flanșă liberă DN800, PN 6 racordată la vana de închidere DN 800 PN 6 și la tronsonul de conductă la intatrea în turbină și se termină cu conducta de aspirație de sub turbină. Partea electrică începe cu sonda de măsură nivel apa în bazinul amonte de turbină, înainte de conducta de aducțiune și se tremină cu tabloul de distribuție al generatorului.

Condiții de funcționare CHEMP Ilieș 1

Microhidrocentrala are rolul de a regla și a verifica potențialul apei brute/netratate, prin producere de energie electrică.

Debitul reglat introdus în turbină se face în funcție de nivelul apei din bazinul de acumulare din amonte turbină.

MHC-ul va fi echipat din punct devedere al automatizării, protecțiilor și conducerii de la distanță astfel încât va funcționa complet automatizat fără personal de exploatare, doar cu supraveghere periodică (gresarea rulmenților, strângerea șuruburilor).

Sistemul de automatizare cu un automat programabil (PLC) pentru microhidroagregat cuprinde toate nivelele infomaționale și de control, care să asigure funcționarea centralei în condiții de siguranță și la un înalt randament și nivel de fiabilitate al hidroagregatului.

Sistemul de comandă permite comunicarea la distanșă prin intermediul sistemului SCADA (sau prin modem GSM) cu posibilitatea transmiterii la distanță a semnalizărilor și comenzilor.

Caracteristici hidraulice (Qi = 1,2 mc/s ):

Tabel 2.5

Parametrii tehnici:

Puterea conform datelor hidraulice

Tabel 2.6

Putere max. la turbină: 229kW

Putere max. la bornele generatorului: 211kW (ηg=92%)

Volumul și limitele echipamentului:

Vana de închidere din fața turbinei:

vana de închidere cu acționare electrică;

diametrul nominal DN 800, presiune nominală PN 6;

compensator de montaj;

contraflansă DN 800/PN 6

Turbina cu accesorii:

turbina Crossflow cu 2 camere, model SH 5.102/11g;

turație 360/min, turația max. de ambalare 867/min;

racord de conductă la flanșa turbinei;

conducta de aspirație de lungime 1,5m;

placa/rama de fundație;

închidere forțată AD prin contragreutate (gravitațional);

senzori pentru masură turații și poziție clapete;

servomotoare hidraulice pentru regalj turbină;

ulei pentru prima de umplere

agregat hidraulic (GUP)

Multiplicator de turații / Cuple

multiplicator de turație frontal cu racitor de ulei;

buloane de ancorare pentru multiplicator;

cuple între turbina, multiplicator de turație și generator;

apărătoare părți rotative;

ulei pentru prima umplere

Generator

generator asincron, putere nominală PN=250kW;

turație nominală 1009/min., turație max. de ambalare 2428/min (pe perioada 15 min);

frecvența 50 Hz, factor putere 0,8; tensiune 400V

clasa protecție IP 55, răcire IC 01, clasa izolație H/F;

încălzire anticondens a infășurărilor;

senzori pentru măsurarea temperaturii înfasurărilor și rulmenților 5 x PT100;

șuruburi de ancorare a generatorului.

Sistem de comandă

va asigura funcționarea MHC-ului în paralel cu SEN fără personal de exploatare;

va asigura următorul volum minim de protecții: tensiune min., tensiune max., frecvență, supracurent, putere inversă și asimetrie de curent;

sistemul de comandă cu PLC va asigura pornirea și orpirea automată a MHC-ului în funcție de nivelul de apă din bazinul amonte de turbină;

sistemul de comandă va permite comanda și semnalizarea la distanță (SCADA sau sistem GSM);

sonda de măsură nivel apă;

cable de comunicare (Cu) între subansamblele MHC în sala mașini;

oferta nu include cablurile de forță/evacuare putere (nu cunoștem lungimile necesare!!!) și cablul de legătură între sonda de nivel și sistemul de comandă (trebuie pozat la montajul conductei de aducțiune)

Tablou electric de distribuție cu protecție de putere 400 V, 50Hz

MHC Ilieș 2

Condiții de funcționare CHEMP Ilieș 2

Microhidrocentrala are rolul de a regla și a verifica potențialul apei brute/netratate, prin producere de energie electrică.

Debitul reglat introdus în turbină se face în funcție de nivelul apei din bazinul de acumulare din amonte turbină.

MHC-ul va fi echipat din punct devedere al automatizării, protecțiilor și conducerii de la distanță astfel încât va funcționa complet automatizat fără personal de exploatare, doar cu supraveghere periodică (gresarea rulmenților, strângerea șuruburilor).

Sistemul de automatizare cu un automat programabil (PLC) pentru microhidroagregat cuprinde toate nivelele infomaționale și de control, care să asigure funcționarea centralei în condiții de siguranță și la un înalt randament și nivel de fiabilitate al hidroagregatului.

Sistemul de comandă permite comunicarea la distanșă prin intermediul sistemului SCADA (sau prin modem GSM) cu posibilitatea transmiterii la distanță a semnalizărilor și comenzilor.

Caracteristici hidraulice (Qi = 1,2 mc/s ):

Tabel 2.7

Parametrii tehnici:

Puterea conform datelor hidraulice

Tabel 2.8

Putere max. la turbină: 200kW

Putere max. la bornele generatorului: 184kW (ηg=92%)

Volumul și limitele echipamentului la MHC Ilieș 2 sunt identice cu cele prezentate pentru MHC Ilieș 1.

Fig. 2.4 Profil longitudinal sinoptic

2.3.4 Situația existentă a utilităților și analiza acesteia

S.C. HIDROCONSTRUCȚIA S.A. potrivit prevederilor legii energiei electrice nr. 13/2007 deține licența de producere a energiei electrice nr. 777 eliberata de catre ANRE.

2.3.5 Concluziile evaluării impactului asupra mediului

2.3.5.1 Impactul sectorului energetic asupra mediului

Mentionam ca producția si consumul de energie exercită presiuni remarcabile asupra mediului, care includ contribuții la schimbările climatice, deteriorarea ecosistemelor naturale, deteriorarea mediului construit și producerea de efecte negative asupra sănătății umane.Din activitatea energetic provine poluarea responsabilă, de existența poluanților în proportie de peste 50% la emisiile de metan și monoxid de carbon, 97% la emisiile de dioxid de sulf, 88% din emisiile de oxizi de azot, 99% la emisiile de dioxid de carbon.

Sectorul energetic din Romania a contribuit ca factor major de degradare a mediului prin dezvoltarea centralelor electrice pe cărbuni inferiori. In sectorul energetic poluarea poate fii cauzată de procesul de producție a energiei primare, de transport, conversie și consum. Sectorul energetic contribuie la emisia în atmosfera a unor cantități însemnate de dioxid de sulf (SO2), monoxid de carbon (CO), dioxid de carbon (CO2), oxizi de azot (NOx) și particule fine, precum și la deversarea de ape reziduale.

Activitatile sectorului energetic sunt:

extracția și prepararea carbunelui;

extracția petrolului și gazelor naturale;

extracția și prepararea minereurilor radioactive;

industria de prelucrare a țiteiului;

producția, transportul și distribuția de energie electrică și termică, gaze și apă caldă.

Unitățile de producție sunt: termocentralele, hidrocentralele și Centrala Nuclearo-Electrică de la Cernavodă. Termocentrala este cea mai important sursa, care polueaza aerul prin procesele de combustie și care generează emisii de gaze cu efect de seră (oxizi de azot, oxizi de sulf, CO2 afectând calitatea atmosferei). In urma răcirii aburului în condensatoare apa caldă rezultată, modifică parametrii calitativi ai apelor de suprafață, cu consecințe asupra faunei și florei acvatice; depozitele de zgură și cenușă afectează calitatea aerului din zonă (prin spulberări de cenușă) și a apelor subterane.Accidentele produse la termocentrale, scăpările de produse petroliere, afectează calitatea apelor de suprafață și a solului. Hidrocentralele, transformă peisajul, ecosistemele, varietatea și numărul de specii, calitatea apei (prin concentrarea în săruri, apa nefiind potabilă). Construcția unei hidrocentrale necesită o suprafata mare de teren, defrisări masive, indepartarea populației spre alte zone.

Centrala Nuclearo-Electrică de la Cernavodă poluează mediul datorita debitului mare de apă necesar în sistemul de răcire și prin conținutul în radionuclizi al gazelor, lichidelor și materialelor solide evacuate. Apa caldă provenită din sistemul de răcire poate provoca poluarea termică în zona de evacuare, deci o înmulțire a algelor și dispariția unor specii.

2.3.5.2 Impactul consumului de energie electrică asupra mediului

Energia electrică este definita ca fiind o ramură economică cu impact accentuat asupra mediului, în special, datorită faptului că cea mai mare parte din energia generată se realizează datorită arderii de combustibili. Deseul, cel mai punternic radioactive este combustibilul nuclear uzat, în multe cazuri fiind nevoie de câteva sute de mii de ani pentru ca acestea să se dezintegreze. Lanțul sectorului energetic– producere – transport – distribuție – consum, produce cca 90% din emisiile poluante din România. Cei mai importanti poluanți rezultați din arderea combustibililor fosili cu impact asupra aerului sunt: pulberi (cenușa zburătoare, particule de cărbune, zgură, pământ, funingine etc.); oxizi de sulf (SO2 si SO3); oxizi de azot (NO si NO2); oxizi de carbon; gudroane; hidrocarburi; acizi organici etc.

Principale obiective de mediu care se regăsesc în politica de energie se referă la minimizarea impactului de mediu și dezvoltarea unui sistem energetic durabil. Minimizarea impactului de mediu are trei direcții principale de acțiune:

înlocuirea energiilor poluante cu altele mai putin poluante;

introducerea tehnologiilor de reducere a emisiilor de gaze;

creșterea eficienței energetice.

Hidroenergia

Hidroenergia reprezinta o sursă de energie regenerabilă cu caracteristici speciale, asigurând energie curată și servicii indispensabile pentru sistemul energetic.In aces moment, în România potențialul hidroenergetic al apelor este de circa 40.000 GWh/an și se obține prin amenajări hidroelectrice și microhidrocentrale.

În România avem 362 Centrale Hidroelectrice (HPP) cu o putere medie instalată de 6.120MW, care înseamna 27, 9% de capacități totale instalate.

Centrala Porțile de Fier I este cea mai importantă, situată pe fluviul Dunarea, și de asemenea reprezintă cea mai mare centrală hidroenergetică din Europa. Avand o capacitate instalată de 1.050 MW (doar în partea României.

2.3.6 Plan de management și reducere a impactului negativ asupra mediului și asupra sănătății publice

2.3.6.1 Aspecte legate de poluarea mediului.

Toate prevederile cuprinse în Autorizațiile de Mediu au fost avute în vedere elaborarea prezentului Studiu de fezabilitate care stabilește indicatorii tehnico-economici aferenți lucrărilor de reabilitare și modernizare a MHC Ilies 1 si 2.

Mentionam ca s-a acordat soluții privind asigurarea debitului de servitute pe râul Iuhod (Qservitute=0,2mc/s) aval de secțiunea pragului de captare, problematici privind sistemele de măsură și transmitere a nivelelor necesare determinării bilanțului între Qafluent, Qcaptat, Qservitute la centrul dispecer amplasat la MHC Ilieș 2.

În momentul executării lucrărilor de reabilitare și modernizare, ca și în procesul de exploatare a MHC-urilor pot avea un impact asupra factorilor de mediu următoarele doua elemente:

Emisiile în apă;

Modificarile produse în valoarea debitului de servitute prin cerințele impuse de către organele de mediu și gospodărirea apelor.

În principiu centralele hidroelectrice nu poluează apa râurilor.

Emisiile în apă în timpul exploatării, întreținerii și reparațiilor MHC-urilor sunt cu totul accidentale și sunt datorate indisciplinei personalului de exploatare sau execuție a lucrărilor de reparații. Ele pot fi mici deșeuri sau impurități și nu afectează grav flora și fauna râului.

Modificarile debitului de servitute pe râu stabilit prin avizele de gospodărire a apelor este interzisa în timpul exploatării.

Din cele mentionate mai sus, după terminarea lucrărilor la obiectivul de investiții “Reabilitarea și Modernizarea Microhidrocentrale (MHC) Ilieș 1 și 2” producția de energie electrică obținută prin exploatarea celor două microhidrocentrale va îndeplini condițiile de a fi recunoscută ca producție de energie electrică din surse regenerabile de energie (E-SRE).

Licența de producere de E-SRE se eliberează de către ANRE potrivit Regulamentului pentru acordarea licențelor și autorizațiilor în sectorul energiei electrice, aprobat prin HG nr.540/2004.

Beneficiază de sistemul de promovare E-SRE produsă din energie eoliană, energie solară, geotermală, biomasă, a valurilor, hidrogen, precum și energie produsă în centralele hidroelectrice cu o putere instalată mai mică sau egală cu 10 MW, puse în funcțiune sau modernizate începând cu anul 2004. .

După obținerea licenței, producătorul de E-SRE vinde E-SRE pe piața de energie electrică ca orice alt producător obținând pentru aceasta prețul pieței iar pentru acoperirea integrală a costurilor de producere și obținerea unui profit rezonabil primește pentru fiecare 1MWh de energie electrică livrat în rețea un certificat verde (CV) care poate fi tranzacționat în limitele de preț legal stabilite.

2.3.6.2 Conținutul Planului de Management

Prezentul Plan de Management prezinta condițiile privind protecția mediului ce trebuie respectate, (în acord cu prevederile Uniunii Europene) în conformitate cu:

Legea nr.18/1991 – Legea fondului funciar, republicată.

OUG 195/2005 – Legea protecției mediului.

Legea nr.107/1996 – Legea apelor.

Acordul de Mediu nr. GJ-51/18.04.2003 eliberat de Ministerul Apelor și Protecției Mediului, Inspectoratul de Protecție a Mediului Tg. Jiu și cu Avizul de Gospodărire a Apelor nr. 188/14.02.2003 eliberat de Administrația Națională „ Apele Române ”

Ordonanța Guvernului nr.27/1992 privind unele măsuri pentru protecția patrimoniului cultural național.

Ordonanța Guvernului nr.43/1997 privind regimul juridic al drumurilor.

Ordinul Ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului nr.462/1993 pentru aprobarea Condițiilor tehnice privind protecția atmosferei și a Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanți atmosferici produși de surse staționare.

Ordinul Ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului nr.125/1996 pentru aprobarea Procedurii de reglementare a activităților economice și sociale cu impact asupra mediului înconjurător.

Ordin al Ministrului sănătății nr.536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viață al populației.

Ordin al Ministrului transporturilor nr.44/27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normelor privind protecția mediului ca urmare a impactului drum-mediu înconjurător.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.78/16 iunie 2000 privind regimul deșeurilor.

Ordin al Ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului nr.756/3 noiembrie 1997 pentru aprobarea reglementării privind evaluarea poluării mediului.

2.3.6.3 Prevederi pentru monitorizarea impactului asupra mediului și asupra sănătății publice

Monitorizarea factorului de mediu apă – va fi monitorizat în activitatea curentă de construcție și va urmări: traseele de scurgere a apelor pluviale colectate în amplasamentul lucrărilor, precum și comportarea în timp a acestor lucrări în vederea preîntâmpinării poluării apelor freatice sau a surselor potabile existente în vecinătate.

Monitorizarea factorului de mediu aer se va putea realiza în cooperare sau pe bază de contract cu societăți dotate cu aparatură și personal specializat, urmărindu-se impactul emisiilor de gaze aparținând mașinilor, utilajelor, asupra zonei.

Monitorizarea factorului de mediu sol se va realiza în etapa de construcție a lucrărilor prin mijloace proprii și va urmări: cantitatea și calitatea materiei prime depozitate.

2.4 Durata de realizare și etapele principale ale investitiei – pe trimestru

2.4.1 .Durata de realizare (luni)

Durata de realizare a investiției este de 18 luni

3. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTIȚIEI

3.1 Valoarea totală cu detalierea pe structura Devizului General

Eșalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiției

INVESTITIE MHC ILIES 1+ 2 POTRIVIT DEVIZ GENERAL REFACUT=3.689.548 LEI

INVESTITIE MHC ILIES 1 POTRIVIT DEVIZ GENERAL REFACUT= 1.922.254 LEI

La esalonarea valorifica a investitiei in analiza B/C s-a considerat urmatorul scenariu de finantare:

30% sursa proprie din total DG impartita in mod egal intre anul I si II ( anul I=3 trim, anul II=3 trim)

70% credit trans integral in anul I (adica in primele 3 trimestre ale perioadei de realizare a investitiei ANALIZA-COST BENEFICIU)

3.1 Identificarea investiției și definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinta.

Microhidrocentralele Ilieș 1 și 2 valorifică potențialul hidraulic al râului Iuhod pe sectorul cuprins între cotele 598,60 mdM și 543,50 mdM, fiind puse în funcțiune în anul 1982.

În anul 2002 MHC-urile au intrat in proprietatea Societății Comerciale de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice “Electrica” S.A. – Filiala Târgu Mureș de către S.C. Hidroelectrica S.A. – Sucursala Hidrocentrale Cluj în baza HG nr.554/2002 și HG nr.1016/2002.

În anul 2006, în urma procedurii de licitație publică deschisă cu strigare, organizată de către S.C. Hidroelectrica S.A., devine proprietarul celor două microhidrocentralele.

Potrivit angajamentului asumat prin contractul de vânzare-cumpărare nr.139/25.10.2006 încheiat între S.C. Hidroelectrica S.A. și S.C. Hidroconstrucția S.A., unde Hidroconstructia are obligația ca în intervalul de 5 ani, începand cu data de 01.01.2007, din surse proprii sau atrase pe numele său, să efectueze investiții pentru reabilitarea și modernizarea MHC Ilieș 1 și 2.

Potrivit datelor proiectului inițial energia de proiect produsă în anul hidrologic mediu este de 1683 MWh/an. În realitate, în intervalul 1986-1998 energia medie anuală produsă efectiv în exploatarea microhidrocentralele a fost de 277 MWh/an ceea ce reprezintă 16,46% din energia de proiect.

Investiția “Reabilitare și Modernizare Microhidrocentrale (MHC) Ilieș 1 și 2” reprezintă programul de reabilitare și modernizare pe care S.C. Hidroconstrucția S.A., în calitate de proprietar, s-a angajat să-l execute.

În concluzie, pentru exploatarea economică a potențialului hidro-energetic al râului Iuhod, este necesară dezafectarea actualei capacități de producere a energiei electrice și crearea pe amplasamentul existent a unei noi capacități, utilizând o tehnologie modernă, pe baza unui proiect constituit astfel încat să valorifice în condiții de maximă eficiență și performanță potențialul de resurse regenerabile existent.

Principalele obiective ale Studiului de fezabilitate sunt:

stabilirea debitelor medii multianuale actualizate în bazinul hidrografic al râului Iuhod în secțiunea pragului de captare aferent MHC Ilieș 1;

actualizarea potențialului hidraulic al râului Iuhod pe sectorul cuprins între cotele 598,60 mdM și 543,50 mdM ținând cont de impunerile privind asigurarea debitului de servitute în conformitate cu prevederile legislative actuale;

stabilirea principalelor soluții tehnice privind lucrările de reabilitare a părții de construcție și a celor de modernizare a echipamentelor electro-mecanice de la toate uvrajele schemei de amenajare (prag captare, bazin compensator, aducțiune, MHC);

stabilirea eficienței tehnico-economice și a principalelor indicatori tehnico-economici ai obiectivului de investiție;

analiza financiară, identificarea riscurilor asumate, analiza riscurilor aferente obiectivului de investiții

Obiectivul major al prezentului Studiul de Fezabilitate îl reprezintă stabilirea soluțiilor tehnice și a indicatorilor tehnico-economici în vederea fundamentării Programului de reabilitare și modernizare al MHC Ilieș 1 și 2, program care este asumat de către S.C. Hidroconstrucția S.A. prin Contractul de vânzare-cumpărare nr.139/25.10.2006, încheiat între S.C. Hidroelectrica S.A. și S.C. Hidroconstrucția S.A..

După finalizarea lucrărilor la obiectivul de investiții "Reabilitarea și Modernizarea MHC Ilieș 1 și 2" producția de energie electrică obținută prin exploatarea celor 2 microhidrocentrale va îndeplini condițiile de a fi recunoscută ca producție de energie electrică din surse regenerabile de energie (E-SRE).

Licența de producere de E-SRE se eliberează de către A.N.R.E. conform Regulamentului pentru acordarea licențelor și autorizațiilor în sectorul energiei electrice, aprobat prin HG nr.540/2004 cu modificarile si completarileaprobate prin HG 553/2007.

Beneficiază de sistemul de promovare E-SRE produsă din energie eoliană, energie solară, geotermală, biomasă, a valurilor, hidrogen, precum și energie produsă în centralele hidroelectrice cu o putere instalată mai mică sau egală cu 10 MW puse în funcțiune sau modernizate începând cu anul 2004.

După obținerea licenței, producătorul de E-SRE vinde E-SRE pe piața de energie electrică ca orice alt producător obținând pentru aceasta prețul pieței, iar pentru acoperirea integrală a costurilor de producere și obținerea unui profit rezonabil primește pentru fiecare 1MWh de energie electrică livrat în rețea un certificat verde (CV) care poate fi tranzacționat în limitele de preț legal stabilite.

Analiza opțiunilor

Microhidrocentralele Ilieș 1 și 2 valorifică potențialul hidraulic al râului Iuhod pe sectorul cuprins între cotele 598,60 mdM și 543,50 mdM, fiind puse în funcțiune în anul 1982.

În anul 2002 MHC-urile au fost preluate din patrimoniul Societății Comerciale de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice “Electrica” S.A. – Filiala Târgu Mureș de către S.C. Hidroelectrica S.A. – Sucursala Hidrocentrale Cluj în baza HG nr.554/2002 și HG nr.1016/2002.

În anul 2006, în urma procedurii de licitație publică deschisă cu strigare, organizată de către S.C. Hidroelectrica S.A., S.C. Hidroconstrucția S.A., devine proprietarul celor doua microhidrocentrale.

Potrivit cu angajamentul asumat prin contractul de vânzare-cumpărare nr.139/25.10.2006 încheiat între S.C. Hidroelectrica S.A. și S.C. Hidroconstrucția S.A., Hidroconstructia are obligația ca în intervalul de 5 ani, incepand cu data de 01.01.2007, din surse proprii sau atrase pe numele sau, sa efectueze investiții pentru reabilitarea și modernizarea MHC Ilieș 1 și 2.

Ca urmare, opțiunile posibile sunt următoarele:

Varianta zero (variantă fără investiție)

Varianta zero nu este posibilă, privind situația tehnica actual a amenajarii hidroenergetice, prezintă uzura fizică și morală înaintată. După cum se arată și prin prezentul studiu, unele echipamentele principale sunt scoase din uz, functionarea “Cascadei MHC Ilieș 1+2” fiind întreruptă din anul 1998. În acest sens, singura opțiune este implementarea unui program de retehnologizare profundă, care să conducă la crearea unei noi capacități de producere a energiei electrice pe amplasamentul existent al vechilor centrale.

ii. Variante analizate pentru fundamentarea alegerii debitului instalat optim

Pentru identificarea debitului instalat optim în MHC-uri, constant pentru întreg sectorul amenajat, având în vedere valoarea debitului modul în secțiunea pragului de captare (0,995 mc/s), debitului de servitute (0,2 mc/s) s-au analizat 3 variante:

Varianta maximă: Qi = 1,4 mc/s; Ki = 1,76; ε = 80%;

Varianta medie: Qi = 1,2 mc/s; Ki = 1,51; ε = 77%;

Varianta minimă: Qi = 1,0 mc/s; Ki = 1,26; ε = 72%.

Investițiile corespunzătoare variantelor analizate și parametrii tehnico-energetici ai acestora se tine seama printre altele de tabelele următoare:

Sinteza tabelelor prezentate mai sus se prezintă astfel:

Tabel 3.4

Se iau in calcul urmatoarele tarife de valorificare a energiei electrice produse pentru a determina durata de recuperare a investitiei si a veniturilor aferente proiectului:

tarif de valorificare a energiei de bază: 59 Euro/MWh (262.5Lei/MWh), constant pentru întreaga perioadă de analiză, adică 30 ani (1 Euro = 4,5 Lei);

tarif de valorificare pentru certificat verde: 40 Euro/MWh (180Lei/MWh), constant pentru primii 15 ani de la PIF a CHEMP-urilor (1 Euro = 4.5 Lei).

Cheltuielile de exploatare anuale ale MHC-urilor acestea s-au considerat constante pentru întreaga perioadă de analiză, adică 30 ani, după cum urmează:

cheltuieli cu salarii:

2 persoane x 1000 Euro/lună x 12 luni = 108000 Euro [3.1]

reparații curente: = 25000 Euro [3.2]

cheltuieli cu apa la CNAR:

700 Euro x 12 luni = 37800 Euro [3.3]

Total cheltuieli anuale de exploatare = 170800 Euro / 768600 Lei [3.4]

Subliniem că durata de recuperare a investiției s-a calculat în ipoteza asigurării surselor de finanțare integral din surse proprii ale Beneficiarului. Scenariul de valorificare al tarifelor și cel de finanțare din surse precizate mai sus s-au utilizat pentru a defini durata de recuperare a investiției, criteriul necesar a fi calculat pentru a alege varianta optimă de debit instalat.

Varianta selectată – alegerea debitului optim instalat în MHC-uri

Analizant variantele în capitolul anterior rezultă ca fiind total nejustificată varianta maximă care în raport cu veniturile înregistrate de energia produsă în cadrul proiectului înregistrează cea mai lungă durată de recuperare a investiției.

Stiind ca existența aducțiunii la diametrul de 1000 mm și impunerea soluției de echipare a MHC-urilor cu un singur grup se propune alegerea variantei medii adică instalarea în cele 2 MHC-uri a debitului Qi = 1,2 mc/s. De asemenea atragem atenția că indiferent de varianta analizată investiția în reabilitarea părții de construcție reprezintă o constantă.

Stabilirea parametrilor energetici ai MHC-urilor

Potrivit scenariilor tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiții pot fi atinse și cu analiza tehnico-economică privind alegerea debitului optim instalat la nivel de Qi = 1,2 mc/s, au rezultat următorii parametrii energetici aferenți MHC Ilieș 1 și 2:

Tabel 3.5 Parametri energetici

Menționăm că pentru calculul puterii instalate în CHEMP-uri și a energiei de proiect produsă în anul hidrologic mediu s-au utilizat următoarele formule:

(MW) [3.5] (MWh/an) [3.6]

unde: Hnet = Hbrut – hr [3.7]

hr = pierderea totală de sarcină; hr =hd + hl

hd = pierderea liniară de sarcină

hl = pierderea locală de sarcină

ηt = 83%

ηg = 92% Kdisponibilitate = 0,972 (10 zile/an adică 355/365 zile) [3.8]

b. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță financiară: fluxul cumulat, valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate și raportul cost-beneficiu

Analiza financiară și calcularea indicatorilor de performanță financiară se bazează pe investiția de 3.689.548 lei, pe cheltuielile de exploatare de 159.840 lei (fără amortizări, dar cuprinzând salarii, taxe și impozite, materiale de întreținere, costul apei, etc), investiția suportată din fonduri proprii, credite bancare sau fonduri structurale europene nerambursabile, și pe veniturile și costurile pe o perioadă viitoare de timp de 25 de ani (durata recomandată de “Principiile metodologice elaborate de MEF“) după punerea în funcțiune a lucrării. Aceste elemente constituie baza de calcul pentru stabilirea fluxului financiar care a stat la baza calculării indicatorilor de performanță financiară.

c. Analiza COST-BENEFICIU

Analiza cost -beneficiu este cunoscută în general sub numele de analiza Beneficiu–Cost și este detaliată în cele ce urmează (evident că indicatorul Cost – Beneficiu este inversul indicatorului Beneficiu – Cost).

Analiza Beneficiu / Cost face parte din analiza economică – financiară a variantei reținute și presupune calcularea câtorva indicatori, indicatori recunoscuți și pe plan mondial, care reflectă economicitatea amenajării propuse. Cei mai cunoscuți sunt raportul Beneficiu / Cost (B/C), Rata internă de revenire (RIR), Venit net actualizat (VNA) și Costul unitar actualizat (CUA).

Se numește venit net actualizat suma algebrică a veniturilor nete anuale actualizate.

Forma analitică a criteriului depinde esențial de momentul de referință considerat pentru actualizare. Din acest punct de vedere, apar două cazuri distincte, și anume:

– momentul de referință considerat pentru actualizare este momentul demarării proiectului de investiții ;

– momentul de referință considerat pentru actualizare este momentul începerii exploatării proiectului de investiții.

În cazul considerării drept moment de referință a momentului demarării proiectului de investiții, venitul net actualizat se calculează cu relația:

VNA= [3.9]

unde: IN sunt încasările efectuate în anul “i”; C- cheltuielile de exploatare din anul “i”- inclusiv taxele și impozitele, dar exclusiv amortizmentele; A- anuitățile plătite în anul “i” pentru returnarea creditelor luate; I- investițiile efectuate din fonduri proprii în anul “i”; a- rata de actualizare considerată; t – durata de timp pentru care se calculează venitul net actualizat (durata de studiu).

Durata de timp pentru care se calculează venitul net actualizat este:

t=t+t [3.10]

unde t reprezintă durata de realizare a investiției (de montaj), iar t- durata de funcționare considerată.

Din cele expuse rezultă că un proiect de investiții este eficient în condițiile în care VNA este pozitiv și are o valoare cât mai mare și ca proiectul respectiv este cu atât mai rentabil cu cât RIR este mai mare. Rata Internă de Rentabilitate (RIR) reprezintă de fapt rata de actualizare pentru care investiția se recuperează în perioada analizată. Cei doi indicatori de eficiență sunt complementari, utilizarea simultană a acestora conducând la o buna decizie de fundamentare a investiției respective.

Rata internă de rentabilitate a unei investiții (RIR) reprezintă acea rată de actualizare pentru care venitul actualizat se anulează, respectiv:

[3.11]

O problemă deosebit de dificilă este evaluarea veniturilor și a costurilor pe o perioadă îndelungată de timp de 30 de ani. Acestea sunt funcție de ritmul de creștere al economiei naționale, productivitatea muncii, creșterea nivelului de trai, etc, la acest nivel putându-se face numai anumite evaluări pur informative.

În cadrul calculelor privind sensibilitatea rezultatelor în funcție de variația anumitor date de bază se prezintă mai multe ipoteze (scenarii):

-> Ipoteza 1:- tarif valorificare energia de bază = 37 Euro/MWh

– tarif valorificare certificat verde = 45 Euro/MWh pentru primii 10 ani de la PIF

– 50% din finanțarea investiției asigurată de Beneficiar din surse proprii

– 50% din finanțarea investiției asigurată din credit bancar obținut în următoarele

condiții : dobandă 8%/an, perioadă de grație 1 an, perioadă de rambursare 10 ani

-> Ipoteza 2 : – tarif valorificare energia de bază = 50 Euro/MWh

– tarif valorificare certificat verde = 45 Euro/MWh pentru primii 10 ani de la PIF

– 50% din finanțarea investiției asigurată de Beneficiar din surse proprii

– 50% din finanțarea investiției asigurată din credit bancar obținut în următoarele

condiții : dobandă 8%/an, perioadă de grație 1 an, perioadă de rambursare 10 ani

-> Ipoteza 3 :- tarif valorificare energia de bază = 37 Euro/MWh

– tarif valorificare certificat verde = 45 Euro/MWh pentru primii 10 ani de la PIF

– 25% din finanțarea investiției asigurată de Beneficiar din surse proprii

– 25% din finanțarea investiției asigurată din fonduri structurale europene

nerambursabile

– 50% din finanțarea investiției asigurată din credit bancar obținut în următoarele

condiții : dobandă 8%/an, perioadă de grație 1 an, perioadă de rambursare 10 ani

Tariful pentru certificatul verde în prezent pe piață este uzual la valoarea de 40 Euro/MWh; tariful de 45 Euro/MWh considerăm ca va fi promovat de către ANRE care are în desfășurare procedura de modificare a legislației în domeniul E-SRE.

Pentru cele 3 ipoteze s-a calculat rata internă de revenire (RIR) pe baza fluxului de venituri și costuri actualizate prezentate in tabelele urmatoare:

Tabel 3.1.1 CALCULUI RATEI INTERNE DE REVENIRE (RIR) – IPOTEZA 1

Tabel 3.1.2 CALCULUI RATEI INTERNE DE REVENIRE (RIR) – IPOTEZA 2

Tabel 3.1.3 CALCULUI RATEI INTERNE DE REVENIRE (RIR) – IPOTEZA 3

Din calculele anterioare cu privire la venitul net actualizat rezultă că acesta este pozitiv în fiecare an pentru toate ipotezele prezentate.

Evoluția RIR pentru toate cele 3 iporeze este următoarea:

Tabel 3.1.4

d. Analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță economică

Nu este cazul, lucrarea nefiind investiție publică majoră, aceasta fiind obligatorie doar în cazul investițiilor publice majore.

Valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate și raportul cost-beneficiu

Acești indicatori au fost calculați în cadrul Capitolului 3

e. Analiza de senzitivitate

Prin cele 3 ipoteze prezentate în cadrul Capitolului 4 s-a elaborat în fapt analiza de senzitivitate a proiectului privind realizarea investiției ”Reabilitare și Modernizare Microhidrocentrale (MHC) Ilieș 1 și 2 ”, materializându-se calculul ratei interne de revenire RIR pentru 3 scenarii de valorificare a producției de energie corelat cu scenariul de finanțare a investiției.

Analizând ipotezele studiate în cadrul analizei Beneficiu / Cost, dorec să fac câteva comentarii privind tarifele de valorificare al energiei de bază și al certificatelor verzi cât și scenariile de finanțare a investiției:

Menținerea tarifului de valorificare al energiei de bază pe întreaga perioadă de analiză de 30 de ani la nivelul de 37 de Euro/Mwh este o ipoteză mult prea pesimistă care deformează în mod direct fluxul de venituri în cadrul proiectului.

Tariful de valorificare al energiei electrice de bază la nivelul de 50 de Euro/MWh care în prezent este preconizat de către OPCOM ca fiind un tarif minim pentru contractele de furnizare de energie in viitor, este ales astfel încât să aibă un grad de acoperire în raport cu fluxul veniturilor deoarece a fost considerat constant pe întreaga perioadă de analiză.

Tarifului de valorificare al certificatelor verzi la nivel de 45 Euro/MWh, Proiectantul îl consideră a fi o evoluție mai apropiată de evoluția reală a prețurile certificatelor verzi pe piață. În viitor prin modificarea legislației în domeniul E-SRE este posibil ca acest tarif să aibă o evoluție ascendentă cu valori care pot atinge nivelul de 65 Euro/MWh. Desigur o astfel de evoluție conduce direct la creșterea veniturilor .

Deși în prezent legislația actuală prevede perioada de valorificare a certificatelor verzi până în anul 2012 inclusiv pentru centralele hidroelectrice care îndeplinesc condițiile de calificare pentru E-SRE considerăm că alegerea unei perioade de 10 ani după punerea în funcțiune a MHC Ilieș 1+2 este o ipoteză fezabilă în raport cu tendința de abordare în cadrul legislației europene a încurajării producției de energie din surse regenerabile.

În raport cu cele prezentate mai sus se propune ca soluție de modernizare și retehnologizare a microhidrocentralelor Ilieș 1, 2 un scenariu de finanțare în părți egale între sursele proprii și creditul bancar, fara credit nerambursabil, adică ipoteza 2 care inregistrează un RIR= 6, 035%.

f. Analiza de risc

Riscul de proiectare. În cazul de fața acesta poate aparea dacă în cazul lucrarilor de reamenajare și retehnologizare nu s-au luat în considerare executarea tuturor lucrărilor care să permită o exploatare normală a uvrajelor în toate condițiile privind debitele afluente la toate punctele de captare (în special a debitelor extreme, viitură sau secetă extremă), asigurarea unor debite de servitute care să fie corect măsurate, spălarea bazinelor de compensare cu pierderea unor cantități minime de apă (debitele folosite pentru spălarea bazinelor de compensare pot conduce la reducerea debitelor de servitute). Toate acestea dacă nu au fost evaluate corect pot conduce la diminuarea producției de energie. Aceste riscuri identificate sunt minime deoarece la proiectare s-a ținut în permanența legatura cu Beneficiarul și cu personalul de exploatare.

Riscul de finalizare. Orice lucrare de construcție poate prezenta riscul unor întârzieri, în cazul de fața neterminarea lucrărilor într-un an, întârziere ce se poate datora în special din cauza neasigurarii unei finanțări în concordanța cu termenul PIF propus.

Riscul veniturilor. Așa cum s-a aratat, Beneficiarul poate negocia prețul de valorificare a energiei atât pe piața energiei cât și pe piața certificatelor verzi (CV).

Principalul risc în realizarea veniturilor îl constituie factorul hidrologic existând posibilitatea nerealizării debitului mediu considerat, debit stabilit prin metode indirecte. De aceea, după darea în funcțiune, personalul de exploatare va trebui să țina o evidența strictă a debitelor zilnice și a bilanțului apelor din care să rezulte maximizarea debitelor uzinate. Realizarea veniturilor este funcție și de succesiunea anilor în cadrul aceleași perioade medii de 25 de ani considerată. Astfel daca primii ani sunt secetoși și ultimii sunt ploioși este evident ca veniturile actualizate care intervin în calcule sunt mai mici (încasarile din primii ani sunt mai reduse) și în consecința rezultă RIR mai mic decât cel arătat . Și invers, dacă primii ani sunt ploioși rezultă RIR mai mare ca cel arătat .

În ceea ce privește tariful de valorificare a energiei de bază și al certificatelor verzi luat în considerare pentru calculul veniturilor proiectului, considerăm că menținerea acestora la o valoare constantă pentru toată durata de analiză de 30 ani este o variantă minimală, acoperitoare. Deasemenea piața certificatelor verzi va pune în evidență o cerere mărită în raport cu disponibilitățile producătorilor de E-SRE, motiv pentru care valoarea de 40 Euro/CV (MWh) considerată în cadrul analizei B/C, în mod cert va fi depășită.

În concluzie, nu numai că riscul veniturilor poate fi neglijat din punct de vedere al valorificării producției de energie, dar considerăm că veniturile proiectului au reale șanse să fie mai mari datorită evoluției tarifelor.

Riscul de operare. Exploatarea MHC-urilor s-a presupus că se face de personal calificat care are la dispoziție toate mijloacele , inclusiv financiare, pentru remedierea unor defecțiuni într-un timp scurt făcând reparații de bună calitate în scopul diminuarii pierderilor de apă (energie). Exploatarea acestor MHC-urilor s-a presupus că se va face în scopul producției maxime de energie. Aceasta se poate realiza daca bazinele compensatoare vor fi menținute de regulă spre cota maximă în scopul realizării unor căderi mari (MHC-urile fiind legate la sistem nu este necesar să furnizeze energie o anumită durată de timp unor consumatori izolați).

Bazinele compensatoare au rol numai pentru asigurarea funcționarii turbinelor la apariția unor debite extrem de mici. Exista deci riscul unei exploatări necorespunzatoare cu scaderea nivelelor în bazinele compensatoare astfel încât să nu se mai asigure producerea unei cantități maxime de energie. Evitarea acestor riscuri se poate face prin elaborarea și respectarea unor instrucțiuni de exploatare prin care personalul să fie instruit privind modul de funcționare la diferite debite afluente pentru ca acestea sa fie uzinate la căderi cât mai mari și cu randamente bune ale grupurilor.

Riscul hidrologic. Evaluarea producției de energie s-a facut pe baza datelor hidrologice comunicate de către Compania Națională Apele Române – Filiala Târgu Mureș. Fiind vorba de niște MHC care nu au acumulare și uzinează debitele zilnice (bazinele compensatoare cu volum de 600 mc nu pot face o regularizare a debitelor) o mare importanță o prezintă coeficientul de utilizare (captare) care este funcție de regimul debitelor zilnice sau chiar instananee și de coeficientul de instalare. Acest coeficient a fost stabilit pe baza curbei de durată a debitelor medii zilnice. Considerăm că prezentul Studiu de Fezabilitate fundamenteză corect calculul coeficientului de utilizare a stocului bazinului hidrografic al râului Iuhod, asigurând analiza pertinentă a variantelor de debit instalat implicit alegerea acestuia la valoarea de 1,2 mc/s pentru fiecare MHC. Evident, dacă organele de Gospodărirea Apelor vor impune modificarea Qservitute în secțiunea pragurilor de captare considerat în calcule la nivel de 0,2 mc/s (20% din Qmodul =0,995 mc/s) producția de energie electrică a celor 2 MHC-uri va fi afectată în mod direct, veniturile proiectului fiind micșorate.

3.2 SURSELE DE FINANȚARE A INVESTIȚIEI

Sursele de finanțare a investițiilor se constituie în conformitate cu legislația în vigoare și constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri externe nerambursabile (fonduri structurale) și alte surse legal constituite.

Studiul de Fezabilitate a fost elaborat avându-se în vedere opțiunea Beneficiarului de a accesa fonduri nerambursabile (Fonduri Structurale) în concordanță cu:

Programul Operațional Sectorial „Cresterea Competitivității Economice”

Axa Prioritară 4 – Cresterea eficienței energetice si a securității furnizării, în contextul combaterii schimbărilor climatice

Domeniul Major de Intervenție 2 – Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi

Operațiunea – Sprijinirea investițiilor în modernizarea și realizarea de noi capacități de producere a energiei electrice și termice prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unități cu putere instalată mai mică sau egală cu 10 MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale si a altor resurse regenerabile de energie.

3.3 ESTIMĂRI PRIVIND FORȚA DE MUNCĂ OCUPATĂ PRIN REALIZAREA INVESTIȚIEI

3.3.1 Număr de locuri de muncă create în faza de execuție

Pe durata fazei de execuție numărul de angajați implicați va fi de aproximativ 20.

3.3.2 Număr de locuri de muncă create în faza de operare.

După implementarea investiției, numărul de locuri de muncă necesare pentru întreținerea sistemului hidroenergetic MHC Ilieș 1+2 va fi de 2.

3.4 PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIȚIEI

g. Valoarea totală a investiției (MHC Ilieș 1+2), exclusiv TVA

(în prețuri – mai 2015 , 1 euro = 4.45lei),

VALOAREA TOTALĂ 3.689.548 LEI

(EXCLUSIV TVA) 872.233 EURO

DIN CARE:

CONSTRUCȚII/MONTAJ 1.725.725 LEI

(EXCLUSIV TVA) 407.972 EURO

h. Valoarea totală a investiției (MHC Ilieș 1), exclusiv TVA

(în prețuri – mai 2013, 1 euro = 4.45 lei),

VALOAREA TOTALĂ 1.922.254 LEI

(EXCLUSIV TVA) 454.433 EURO

DIN CARE:

CONSTRUCȚII/MONTAJ 867.633 LEI

(EXCLUSIV TVA) 205.114 EURO

i. Valoarea totală a investiției (MHC Ilieș 2), exclusiv TVA

(în prețuri – mai 2013, 1 euro = 4.45 lei),

VALOAREA TOTALĂ 1.767.294 LEI

(EXCLUSIV TVA) 417.800 EURO

DIN CARE:

CONSTRUCȚII/MONTAJ 879.489 LEI

(EXCLUSIV TVA) 211.557 EURO

j. Eșalonarea investiției (INV/C+M), exclusiv TVA

Anul I (12 luni) 31645499/ 22 874 400 lei 790

416/ 6 354 000 euro

Anul II (6 luni) 22 219 263/ 15 249 948 lei

172 017/ 4 236 107 euro

k. Durata de realizare (luni)

Durata de realizare a investiției este de 18 luni.

l. Capacități (în unități fizice și valorice)

Capacitățile specifice obiectivului de investiții MHC Ilieș 1+2 sunt:

Tabel 4.1.5

3.5 Alți indicatori specifici domeniului de activitate în care este realizată investiția, după caz

Investiția va contribui la:

Promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie (E-SRE), care reprezintă un imperativ al perioadei actuale motivat de: protecția mediului, creșterea independenței energetice față de importuri prin diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, precum și motive de ordin economic și de coeziune socială.

Acționare în direcția Directivei 2001/77/CE a Parlamentului și Consiliului European privind promovarea energiei electrice produse din surse de energie regenerabile pe piața internă, care reprezintă prima acțiune concretă a Uniunii Europene de atingere a obligațiilor de reducere a emisiilor cu gaze cu efect de seră la care s-au angajat prin ratificarea Protocolului de la Kyoto.

Cartea Albă pentru o Strategie Comunitară a Uniunii Europene prevede creșterea, până în anul 2010, a aportului surselor regenerabile de energie a țărilor membre, până la 12% din consumul total de resurse primare. În România ponderea surselor regenerabile de energie în consumul total de resurse primare, în anul 2013, trebuie să ajungă la 11%, iar în anul 2018 la 11,2%.

Prin crearea unei noi capacități de producție pe amplasamentul existent amenajării hidroenergetice MHC Ilieș 1+2 pe râul Iuhod-județul Mureș se va obține o energie de proiect în anul hidrologic mediu de 1865 MWh/an, ceea ce reprezintă o reducere de emisii de CO2 (datorită promovării unei tehnologii de producere a unei energii din surse regenerabile E-SRE) în raport cu situația alternativă bazată pe folosirea combustibililor convenționali fosili de: 0,559tCO2/MWh x 1865 MWh/an = 1042,5tCO2/an. ******

4 .AVIZE ȘI ACORDURI DE PRINCIPIU NECESARE PROMOVĂRII

INVESTIȚIEI

Din punct de vedere al realizării unei capacități de producere de energie electrică din resurse regenerabile, principalele etape în realizarea capacității de producere, comercializarea E-SRE și beneficierea de sistemul de promovare a E-SRE sunt:

Avizul beneficiarului de investiție privind necesitatea și oportunitatea investiției;

obținerea avizelor și autorizațiilor necesare construirii;

construirea obiectivului;

obținerea licenței de producere a energiei electrice;

obținerea calificării pentru producție prioritară de energie electrică a capacității de producție;

înscrierea la OPEE (SC Opcom SA) – pentru a vinde E-SRE pe piața pentru ziua următoare (PZU);

înscrierea la OTS (CN Transelectrica SA) -pentru a obține certificate verzi (CV);

înscrierea la OPCV (SC Opcom SA) – pentru a participa la piața centralizată de CV.

Din punct de vedere al realizării obiectivului de investiții hidroenergetice și al recunoașterii acestuia ca o capacitate de producere a E-SRE este necesar să se obțină:

Acte emise de autoritatea administrației publice județene sau locale, după caz:

certificat de urbanism – conține inclusiv precizări privind toate avizele care trebuie obținute;

autorizație de construire.

Avize și acorduri:

Avize de principiu privind asigurarea utilităților (energie electrică, telecomunicații etc.);

Acordul de mediu;

Aviz Gospodărirea Apelor

Alte avize și acorduri de principiu specificate în CU.

Acte emise de operatorul rețelei electrice la care se racordează instația

aviz de amplasament – emis conform Metodologiei pentru emiterea avizelor de amplasament aprobată prin Ordin ANRE nr.38/2003;

aviz tehnic de racordare – emis conform Regulamentului privind recordarea utilizatorilor la rețelele electrice de interes local, aprobat prin HG nr.867/2003.

Acte emise la ANRE

autorizație de înființare

conform Regulamentului pentru acordarea licențelor și autorizațiilor în sectorul energiei electrice, aprobat prin HG nr.540/2004;

numai pentru obiective energetice având puterea instalată mai mare de 10MW;

licența de producere E-SRE

conform Regulamentului pentru acordarea licențelor și autorizațiilor în sectorul energiei electrice, aprobat prin HG nr.540/2004;

calificarea pentru producție prioritară de energie electrică

conform Regulamentului pentru calificarea producței prioritare de energie electrică din surse regenerabile de energie, aprobat prin Ordinul ANRE nr.39/2006.

5. CONCLUZII SI AVANTAJE

In concluzie, obiectivul major al prezentului Studiul de Fezabilitate îl reprezenta exploatarea în condiții de optim tehnico-economic a potențialului hidroenergetic al râului Iuhod, pentru acesta fiind necesară dezafectarea actualei capacități de producere a energiei electrice și crearea pe amplasamentul existent a unei noi capacități, utilizând o tehnologie modernă, viabilă și sigură in exploatare care să valorifice potențialul de resurse energetice regenerabile existent.

Prezentul Studiu de Fezabilitate are ca obiect stabilirea soluțiilor tehnice și a indicatorilor tehnico-economici în vederea fundamentării Programului de reabilitare și modernizare al MHC Ilieș 1

Centrala hidroelectrică este locatizată în județul Mureș, satul Ilieș, la cca. 7 km de orașul Sovata.

Centrala a fost pusă în funcțiune în anul 1982.

MHC Ilieș valorifică micropotențialul hidroenergetic al râului Iuhod pe care este amplasată, afluent al râului Tarnava Mică.

In momentul de fata MHC nu mai functioneaza.

Având în vedere situația actuală a MHC Ilieș 1 și 2 descrisă mai sus în cadrul obiectivului de investiții fundamentat prin prezentul Studiu de Fezabilitate s-a propus executarea următoarelor lucrări:

Reabilitarea captărilor de apă prin înlocuirea echipamentelor mecanice, prevederea unor sisteme de captare a apei pe timp de iarnă și realizarea unui sistem de măsură a debitelor la captarea pentru MHC Ilieș I, pentru asigurarea debitului de servitute (Qserv = 0.20 mc/s) la ambele captări.

Reparații la bazinele compensatoare prin lucrări de decolmatare și de impermeabilizare a betoanelor degradate, înlocuirea echipamentului hidromecanic și prevederea de traductori de nivel al apei din bazine pentru comanda sistemului de automatizare din microhidrocentrale și intervenția în timp util în cazul colmatării.

Modernizarea prin înlocuirea integrală a hidroagregatelor și echipamentelor electro-mecanice și de automatizare din cele două microhidrocentrale

Reparații la clădirile centralelor prin: înlocuire învelitoare, reparații șarpantă, înlocuirea tâmplăriei exterioare, reparații tencuieli și vopsitorie, reparații iluminat interior și exterior pe platformă.

Am ales ca varianta optima instalarea debitului :

Din analiza variantelor studiate în capitolele anterioare rezultă ca fiind total nejustificată varianta maximă care în raport cu veniturile înregistrate de energia produsă în cadrul proiectului înregistrează cea mai lungă durată de recuperare a investiției.

Având în vedere existența aducțiunii la diametrul de 1000 mm și impunerea soluției de echipare a MHC-urilor cu un singur grup se propune alegerea variantei medii adică instalarea în cele 2 MHC-uri a debitului Qi = 1,2 mc/s. De asemenea atragem atenția că indiferent de varianta analizată investiția în reabilitarea părții de construcție reprezintă o constantă.

In urma analizei C/B se propune ca soluție de modernizare și retehnologizare

a microhidrocentralelor Ilieș 1, 2 cu un scenariu de finanțare în părți egale între sursele proprii și creditul bancar, fara credit nerambursabil, care inregistrează un RIR= 6, 035%.

Sursele de finanțare a investițiilor se constituie în conformitate cu legislația în vigoare și constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri externe nerambursabile (fonduri structurale) și alte surse legal constituite.

Avantaje:

Asigură durata de recuperare a investiției cea mai scurtă

Modernizarea echipamentelor presupune efortul investițional cel mai mic, prin păstrarea tipului de echipamente originale, ceea ce duce la evitarea modificărilor în structura centralei și în schema tehnologică a amenajării

Lucrările minim necesare prevăzute la captare și la bazinele compensatoare asigură atât un spor de energie considerabil prin utilizarea la maxim a stocului de apă disponibil cât și cerințele avizelor obținute și totodată asigură funcționarea în siguranță a amenajării.

Măsurile de echipare prevăzute cu spălarea hidraulică a bazinelor compensatoare și asigurarea cu traductori de nivel a bazinelor asigură utilizarea la maxim a stocului de apă disponibil, reduce pierderile prin spălare și implicit maximizează energia care poate fi produsă în cele 2 microhidrocentrale.

Centralele hidroelectrice vor funcționa complet automatizat, parametrii de exploatare fiind urmăriți de către beneficiar de la Dispeceratul amplasat în cladirea MHC Ilieș 2; orice abatere în funcționarea corectă a sistemului hidraulic sau electro-mecanic al componentelor aferente schemei de amenajare hidroenergetică este sesizată de către sistemul de înregistrare a datelor, aceasta fiind responsabil de posibilitatea asigurării unei intervenții în timp util a personalului de exploatare, în condițiile asigurarii funcționarii în regim de siguranța al tuturor obiectelor componente circuitului hidraulic si energetic.

6. bIBLIOGRAFIe

[1] www.avize-mediu.ro/acord-mediu

[2] OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, modificata, completata si aprobata prin Legea nr. 265/2006;

[3] Legea Apelor nr. 107/1996, modificata si completata prin Legea 310/2004 si Legea 112/2006;

[4] Informatii obtinute de la S.C. HIDROCONSTRUCTIA S.A. ;

[5] Informatii obtinute de la S.C. ENERGOMONTAJ S.A. ;

[6] Blitz E. ,Epurarea apelor uzate menajere, Ed. Tehnica;

[7] Negulescu M , Epurarea apelor uzate industriale, vol I, Ed. Tehnica;

[8] Munteanu, Octavian Liviu, Evaluarea impactului antropic asupra mediului, Editura Casa Cartii de stiinta, Cluj-Napoca;

[9] E.C.Isbașoiu, S.C.Georgescu, Mecanica fluidelor, Editura Tehnică, București, 1997

[10] M.Grigoriu , Mașini și instalații hidropneumatice, Editura UPB, București 1995

[11] Dan Robescu ,Tehnologii, instalatii si echipamente pentru epurarea apei;

[12] http://www.hidroconstructia.com/dyn/att/42/1242.pdf

[13] http://www.hydrorom.com/res/MHC2011/ilies.pdf

[14] Pavel D. Stații de pompare și Rețele de transport hidraulic; Editura Didactică și Pedagogică Bucuresti 1964 

6. bIBLIOGRAFIe

[1] www.avize-mediu.ro/acord-mediu

[2] OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, modificata, completata si aprobata prin Legea nr. 265/2006;

[3] Legea Apelor nr. 107/1996, modificata si completata prin Legea 310/2004 si Legea 112/2006;

[4] Informatii obtinute de la S.C. HIDROCONSTRUCTIA S.A. ;

[5] Informatii obtinute de la S.C. ENERGOMONTAJ S.A. ;

[6] Blitz E. ,Epurarea apelor uzate menajere, Ed. Tehnica;

[7] Negulescu M , Epurarea apelor uzate industriale, vol I, Ed. Tehnica;

[8] Munteanu, Octavian Liviu, Evaluarea impactului antropic asupra mediului, Editura Casa Cartii de stiinta, Cluj-Napoca;

[9] E.C.Isbașoiu, S.C.Georgescu, Mecanica fluidelor, Editura Tehnică, București, 1997

[10] M.Grigoriu , Mașini și instalații hidropneumatice, Editura UPB, București 1995

[11] Dan Robescu ,Tehnologii, instalatii si echipamente pentru epurarea apei;

[12] http://www.hidroconstructia.com/dyn/att/42/1242.pdf

[13] http://www.hydrorom.com/res/MHC2011/ilies.pdf

[14] Pavel D. Stații de pompare și Rețele de transport hidraulic; Editura Didactică și Pedagogică Bucuresti 1964 

Similar Posts

  • Program Pentru Dimensionarea Liniilor Electrice DE Medie Tensiune

    Cap. 1 Calculul liniilor electrice de medie teniune Cap. 1.1 Calculul căderilor de tensiune Cap. 1.2 Linia trifazată radială care alimentează n consumatori concentrați Cap. 1.3 Linia trifazată radială cu sarcini dezechilibrate pe faze Cap. 2 Dimensionarea rețelelor de distribuție radiale Cap. 2.1 Considerații generale Cap. 2.2 Dimensionarea secțiunii conductoarelor pe baza încǎlzirii în regim…

  • Captarea Energiei Solare Si Conversia In Energie Electrica

    Soarele este cea mai mare stea (corp ceresc) din spațiul cosmic, masiv și strălucitor, de formă aproximativ sferică, alcătuit din plasmă într-un oarecare echilibru hidrostatic, care a produs în trecut, produce și va mai produce energie pe baza reacțiilor de fuziune atomică din interiorul său. Pământul, toate celelalte planete, asteroizii, meteoriții, cometele precum și cantitățile enorme de praf interplanetar orbitează în jurul Soarelui. Energia provenită de la Soare (sub formă…

  • Instant Audio Video Streamer

    CUPRINS 1 INTRODUCERE………………………………………………………… 1.1 Scurtă istorie a Internetului……………………………………………………… 1.2 Succesul Internetului………………………………………………………….. 1.3 World Wide Web……………………………………………………………… 1.4 Scurtă istorie a WWW………………………………………………………… 1.5 Puncte forte ale Web…………………………………………………………… 1.6 Multimedia…………………………………………………………………….. 1.7 Protocoale de comunicare pe Internet………………………………………… 1.7.1 Transmission Protocol………………………………………………. 1.7.2 User Datagram Protocol……………………………………………… 1.7.3 Real Time Transfer Protocol………………………………………… 1.7.3.1 RTP Data Transfer Protocol……………………………….. 1.7.3.2 RTP Control Protocol……………………………………… 1.7.4…

  • Analiza Procesului Tehnologic de Realizare a Piesei Capac Carter

    CAPITOLUL 1. Considerații generale 1.1 Obiectivul proiectului și principalele probleme propuse a fi rezolvate 1.2 Prezentarea reperului/produsului 1.2.1 Descrierea reperului/produsului O schiță a reperului CAPAC CARTER FM-2202-09-19-79” se prezintă în fig., unde Sk, k = 1, 2,… sunt suprafețele definitorii. Caracteristici constructive prescrise Caracteristicile suprafețelor Caracteristicile principale ale suprafețelor Sk se prezintă în tabelul 1….