REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI AUTORI REVIZIA DATA PAG S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 1/95 MEMORIU GENERAL FAZA PTH 1. DATE… [628377]

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 1/95

MEMORIU GENERAL
FAZA PTH
1. DATE GENERALE …………………………………………………………………… ………………………… ……..pag.2
2. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR …………………………………………………………………pag.4
2.1.DESCRIEREA LUCRARILOR……………………………………………………………………….…….pag.4
2.1.1. Amplasament………………………………………… ……………………………………………..pag.4
2.1.2. Topografia………………………………………………………………………………………..….pag.4
2.1.3. Clima si fenomenele natuarle specific e zonei ………………………..… ……………………….pag.5
2.1.4. Geologia , seismicitatea ……………………………………………………………………………pag.5
2.1.5 . Prezentarea proiectului pe specia litati……………………………………… …………………….pag.7
2.1.5.1.Istoricul cladirii …………………………………………………………………………..pag.7
2.1.5.2. Situatia actuala………………………………………………………………………….pag.10
2.1.5.2.1.Organizare functi onala..……………………………………………………pag.10
2.1.5.2.2. Descrierea starii te hnice ………………………………………………….pag.11
2.1.5.2.3.Sistemul constructiv……………………………………………………..…pag.18 2.1.5.2.4.Fatade si materiale ut ilizate…………………………………………………..pag.20
2.1.5.2.5.Echipare……………………… ……………………………………… …………pag.20
2.1.5.2.6.Patologie,degradari nestruc turale/structurale……………………………pag.21
2.1.5.3. Conceptul de interventie …………………………………………………..……………pag.23
2.1.5.4. Prezentarea lucrarilor……………………………………………………..…………….pag.23
2.1.5.4.1.Lucrari de consolidare -rezistenta ……………………………………..…pag.23
2.1.5.4.2.Lucrari de arhi tectura ………………… ………………………………………… …..pag.29
2.1.5.4.3. Lucrari de instalatii sanitare………………………………………………pag.45
2.1.5.4.4. Lucrari de instalatii electrice………………………………………………pag.51
2.1.5.4.5.Lucrari de instalatii te rmo-ventilatii………………………………….……pag.60
2.1.5.4.6.Lucrari de instalatii gaze naturale……………………………..…….……pag.76 2.1.5.4.7.Drumuri si sistematiz are verticala…………………………….…….……pag.82
2.1.5.4.8.Instalatii de gaze tehnice…………………… ….……………..……….……pag.83
2.1.6. Devierile si protejarile de utilitat i afectate…………………………… ………….…………….….pag.95
2.1.7. Sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon, etc. pentru lucrarile definitive si
provizorii…………………………………………………………………………………………………………….….pag.95
2.1.8. Caile de acces permanente, caile de comunicatii…………………………………….……..….pag.95
2.1.9. Trasarea lucrarilor …………………… …………………………………….………………..…….pag.95
2.1.10. Antemasuratoare…………………………………………………………………..…….………..pag.95

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 2/95
1. DATE GENERALE
1.1.Denumirea obiectivului de investitii
REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI

1.2.Elaboratorul studiului
S.C. POLARH DESIGN SRL
Sediu social: Bulevardul Tineretului nr. 1,bl. 5, sc. C, et. 1, ap. 61, Bucuresti
Cod unic de inregistrare: RO389642
Nr. de ordine in registrul comertului: J40/5205/1991
Activitatea principala: arhitectura, inginerie si servicii de consultanta tehnica legate de acestea – 7111
Date contact: tel: 0371383482 fax: 0314378268

1.3.Beneficiar
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

1.4. Titular
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

1.5. Proprietar
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
Acte proprietate: -ordinul Ministerului Educatiei, Cercetar ii si Tineretului- Cabinetul Ministrului nr. 4703/ 11.08.2003
-nr. Cadastral: 218432

1.6. Proiect: numarul 28304/ 2014

1.7. Amplasament: BUCURESTI,sector 5, Soseaua Panduri nr. 90
1.8. Certificat de Urbanism : nr. 794 / 1228929 din 30.05.2014 emis de Primaria Municipiului Bucuresti

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 3/95
1.9. Categoria de importanta – C
1.10. Clasa de importanta – II
1.11. Verificarea proiectului va fi facuta la exigentele de calitate conform L 10/1995: A, B1;C;D1;E;F
1.12. Valoarea estimata a lucrarilor : conform deviz general
1.13. Perioada de executie propusa : 36 luni
1.14. Sistem constructiv, finisaje si instalatii:
 fundatii: caramida
 structura: zidarie portanta de caramida
 acoperis : sarpanta din lemn
 pardoseli: gresie ceramica, parchet, covor PVC, rasini epoxidice, pardoseli suprainaltate
 tamplarie exterioara : lemn stratificat
1.15. Indicii spatiali ai constructiei sunt urmatorii:
 Suprafata totala a terenului = 32.284 mp conform documentatie cadastrala
 Aria construita (C9+C12+C13+C14+C17+C21)= 4949 mp
 Regim de inaltime existent: S+P+1+ pod
 Regim de inaltime propus: S+P+1+ M
 H cornisa = 11, 50 m;
 H max la coama = 14,65 m;
1.16. Utilitati:
– alimentare cu apa: racord la reteaua existanta din incinta- gospodarie de ape
– canalizare: racord la reteaua de canalizare stradala (sos. Panduri) conform aviz Apa Nova nr.
91500511/26.01.2015
-energie electrica: racord la post trafo din subsol;
– telefonizare: racord la reteaua de telefonie
– gaze naturale: racord la statia de reglare si masurare din incinta (SRM) confom aviz Distrigaz nr. 309.310.180/21.01.2015
– internet: racord la operator
– salubritate: conform contract de salubritate incheiat cu SC SALSERV ECOSISTEM SRL

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 4/95

2. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR
2.1.DESCRIEREA LUCRARILOR

2.1.1. Amplasament
Conform certificatului de urbanism nr. 794 / 1228929 din 30.05.2014 emis de Primaria Municipiului Bucuresti se
certifica:
 Regimul juridic: Imobilul situat in intravilanul Municipiului Bucuresti, Soseaua Panduri nr. 90 este un
Monument Istoric din grupa valorica A format din constructii cu regim de inaltime variabil care, impreuna cu
terenul aferent este proprietatea Universitatii din Bucurest i conform ordinul Ministerului Educatiei, Cercetarii si
Tineretului- Cabinetul Ministrului nr. 4703/ 11.08.2003. Imobilul face parte din Ansamblul Fostul Azil “Elena Doamna” inscris in Lista Monumenbte lor Istorice la pozitia 1605 , cod B-II-a-A-19322.
 Regimul economic:
Situatie existenta
: teren construit spatii administrative si social culturale
Situatie propusa : consolidarea, modernizarea (inclusiv amenajarea mansardei in volumul podului existent)
reabilitarea imobilului, pastrandu-se amprenta actuala si functiunea de spatii administrative si social- culturale
 Regimul tehnic: Conform PUG-MB aprobat cu HGGMB nr. 269/2000, imobilul se afla in subzona CB2-
subzona serviciilor publice dispersate in zone protejat e. Conform PUZ- Zone Construite Protejate, aprobat cu
HCGMB nr. 279/2000, imobilul face parte din zona protejate nr 77- Academia Militara, componenta a elementelor monumentale care structureaza orasul, avand gradul de protectie maxim- se protejeaza valorile
arhitectural- urbanistice, istorice si de mediu natural in ansamblul lor: trama stradala, fondul construit,
caracterul si valoarea urbanistica; nu sunt permise deca t interventii care conserva si potenteaza gruparea ca
atare.
In prezent, pe teren exista mai multe constructii cu regim de inaltime variabil cu functiunea de spatii administrative si social- culturale. Beneficiarul propune consolidarea, modernizarea (inclusiv amenajarea
mansardei in volumul podului existent) reabilitarea imobilului, pastrandu-se amprenta actuala si functiunea de
spatii administrative si social- culturale. Se vor reface inst alatiile interioare
2.1.2. Topografia
Terenul pe care este amplasat obiectivul analizat are o configuratie de relief plan si face parte din complexul
universitar Panduri al Universitatii din Bucuresti. Terenul es te intr-o usoara panta dinspre nord-vest catre sud-est, de la
circa +87,50 la +87,00. Vecinatatile sunt constituie din proprietati publice sau private si cai de acces public.
Pentru intocmirea proiectului tehnic, s-a intocmit un supor t topografic de catre S.C. International Partner Buro
S.R.L. -Dipl.Ing. Marian Radoi.
Sistemul de coordonate folosit: Stereografic 1970
Sistemul de altitudini folosit: Marea Neagra 1975

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 5/95
Reteaua de sprijin a suportului topografic a fost co nstituita din 3 puncte determinate prin observatii GPS
(metoda statica), cu aparatura Trimble R3, Trimble R6 si Trim ble R8 GNSS, iar datele au fo st fost procesate cu softul
Trimble Business Center 2.40. Pentru prelucrare s-au util izat masuratori furnizate de statia permanenta Bucuresti
(BUCU), iar reteaua a fost constransa pe acest punct. Coordonatele punctelor de detaliu au fost determinate prin
masuratori unghiulare si de distante utilizand statia totala Leica TCRP 1201;
Ridicarea topografica la scara 1:500 a presupus urmatoarele operatiuni:
– Perimetrarea tuturor elementelor topografice necesare reprezentarii in plan a detaliilor specifice;
– Culegerea tuturor informatiilor specifice identificarii topografice a elementelor din teren (adresa, numerotare
corpuri, indici cartare imobiliara, imprejmuiri cu diferentierea naturii acestora, vecinatati, etc.);
– Descrierea punctelor topografice noi determinate in cadrul lucrarii (puncte de indesire ale retelei de sprijin
sau ale retelei de ridicare).

2.1.3. Clima si fenomenele natuarle specifice zonei
Clima perimetrului cercetat este temperat – continental ă, având urm ătorii parametrii:
– temperatura medie anual ă……………………………….. + 10.3o C
– temperatura minim ă absolută…………………………… – 30.0o C
– temperatura maxim ă absolută…………………………… + 41.1o C
Precipitaț iile medii anuale au valoarea de 555.1 mm și reprezintă media valorilor înregistrate de-a lungul a 10
ani.
Repartiț ia precipita țiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel:
– iarna……………………… 109.7 mm
– primăvara………………… 144.5 mm
– vara………………………. 201.5 mm – toamna…………………… 124.3 mm Un alt factor important al climei îl reprezint ă determinarea m ărimii și direcției vânturilor. Direc țiile predominante
ale vânturilor sunt: cea estic ă (21.2%) și cea vestic ă (16.3%). Calmul înregistreaz ă valoarea procentual ă de 18.9%, iar
intensitatea medie a vânturilor la scara Beaufort are valoarea de 1.4 – 2.4 m/s.
2.1.4. Geologia , seismicitatea
In anul 2015 s-a intocmit un studiu geotehnic pe amplasament de catre SC Brick Construct SRL- ing. Oana Boti. Pe baza observa țiilor, investiga țiilor de teren și cercet ărilor de laborator efectuate se constat ă că în
amplasamentul Facult ății de Chimie, Bucure ști, terenul de fundare este alc ătuit din materiale coezive aflate în stare
plastic vârtoas ă cu zone plastic consiste nte, cu caracter de PSU.
Conform studiului geotehnic, stratifica ția terenului de pe amplasament a fost investigat ă prin trei foraje
geotehnice cu adâncimi variabile cuprinse între 7 și 14m rezultând urm ătoarele straturi:
– strat de sol vegetal, cu grosimi între 0.20 și 0.40m;
– argile prăfoase cafenii, plastic vârtoase cu zone plastic consistente într-un strat dispus între cotele –
0.40m și -14.0m;

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 6/95
– orizont necoeziv din nisipuri fine slab argiloase, cafenii, interceptat în forajul F1 la adâncimea de –
13.80m.
Apa subteran ă a fost interceptat ă în F1 la 11.00m, și F2 la 10.80m.
Au fost executate o serie de dezveliri la funda ții, astfel: trei la nivelul subsol ului ( în corpurile A0, A3, A4) și trei
la nivelul parterului, din exterior (la corpurile A4, A5). In urma realiz ării dezvelirii funda țiilor la niveulul subsolului s-a
constatat c ă nivelul de fundare al zidurilor este și cota subsolului, funda țiile au fost consolidat e în unele zone, funda țiile
stau în apă, nu prezint ă fisuri și avarii. Adâncimea de fundare la corpul A5 dep ășește 1.40m, iar la corpul A4 (zonele
fără subsol) 1.60m.
Clădirea facult ății este fundat ă în stratul coeziv, sensibil la umezire. Este format ă din mai multe tronsoane dar
nu are rosturi de tasare. Si perioadele de execu ție ale acestor tronsoane difer ă. Astfel, nu numai tas ările sunt diferite
dar și timpii de consolidare vor fi diferi ți. În situația actuală, după 100 de ani de exploatare se consider ă timpul de
consolidare consumat.
Date fiind condi țiile din amplasament, vecin ătatea șoselei Panduri și a galeriei de metrou, se recomand ă
limitarea presiunilor efective transmise la nivelul funda țiilor la o valoare a presiunii de 150kPa .
O atenție deosebit ă se va acorda monitoriz ării evoluției în timp a tas ări lor.
Se recomand ă respectarea urm ătoarelor măsuri privind organizarea și execuț ia lucrărilor de consolidare la
fundații:
– înainte de începerea s ăpăturilor la funda ții, este necesar ca suprafa ța terenului s ă fie curățată și nivelată, cu
pante de scurgere spre exterior, spre a nu se permite stagnarea apelor din precipita ții și scurgerea lor în să pături,
– lucrările se vor efectua pe tronsoane, f ără întreruperi și în timp cât mai scurt,
– se recomand ă verificarea conductelor purt ătoare de ap ă; evacuarea apelor de pe acoperi ș trebuie făcută prin
burlane la rigole și nu direct pe trotuar;
La începerea execu ției săpăturile vor fi verificate de un geotehnician, în scopul confirm ării naturii și stării fizice
a terenului în sensul considerat în prezentul studiu geotehnic.
Eventualele corpuri str ăine (blocuri de beton, conducte, cabluri, etc.) din excava ție vor fi îndep ărtate, iar
golurile vor fi umplute cu p ământ compactat sau beton slab. Totodat ă, este necesar ca s ăpăturile să nu fie l ăsate
deschise, înainte de turnarea betonului în funda ții.
Parametrii necesari pentru calculul seismic al structurilor care alc ătuiesc obiectivul, sunt urm ătorii:
– clasa de importan ță: clasa a II-a (cf. §5.3.3, tabel 5.1), cl ădiri publice având în peste 400 persoane în aria totală
expusă, clădire de patrimoniu;
– coeficientul de importan ță al construc ției: γI = 1,2 pentru clasa a II-a de importan ță (tabel 4.2);
– accelerația terenului pentru proiectare: ag= 0,24g (zona Bucure ști, fig. 3.1);
– perioada de col ț corespunz ătoare amplasamentului: Tc = 1,6s (fig. 3.2);
– factorul de comportare: q=1,5 (tab. 6.1, P100-3/2008), structuri din zid ărie simplă, nearmată.

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 7/95
2.1.5. Prezentarea proiectului pe specialitati
2.1.5.1.ISTORICUL CLADIRII
Clădirea a fost construit ă în mai multe etape ș i anume:
 tronsonul A1– anul 1862 – 1863;
 tronsonul A2 – anul 1863 – 1870;
 tronsonul A0 – anul 1865 – 1875;
 tronsonul Ac – anul 1870 – 1875;
 tronsonul A3 – anul 1884-1899;
 tronsonul A4 – anul 1884 – 1899;
 tronsonul A5 – anul 1934.
Conform studiului istoric elaborat de catre Institutul National al Monumentelor Istorice in anul 2006 (colectivul format din
arh. Gheorghe Sion, arh. Dan Ionescu, arh. Ruxandra Nemteanu) evolutia se poate caracteriza prin aspectele
urmatoare:
corp A1
Constructia a inceput in iulie (iulie 1862) cu aripa transversala “din dreapta”, de est-corpul A1 (lungime 30.47 m sau
15.64 stanjeni, latime 10.90 m sau 5.60 stanjeni, inaltime 11.60 m sau 5.95 stanjeni, cu galerie “anexata” lunga de 15.80 m, lata de 3.16 m si inaltime de 6.80 m); in luna octombrie cladirea iese din rosu si in februarie 1863 se incepe
tencuiala, fapt pentru care se deschide licitatie publica dupa documentatia si devizele arhitectului Ludovic Luigi
Liebitzer (Lipitzer, Lipiter). Este interesant de amintit, din datele licitatiei: “Lucrarea sus zisa, antreprenorul o va incepe
indata dupa ivirea vremei bune, in luna Martie, incepand cu lucrarea si ispravind indata la mansarde si apoi catul de
mijloc si astfel urmand cu celelalte etaje si mai cu seama mansardele si scara de mijloc pana jos, antreprenorul este
obligat a savarsi pana la 15 Aprilie viitor, fara alta prelungire de vreme (cf. Art. VII)”. Nerespectarea termenelor pentru invelitoarea de zinc a condus la inlocuirea antreprenorului – Bonjouan cu arhitectul (proiectant) Liebitzer.
Pe masura obtinerii banilor – la 28 martie 1863 insusi Pricipele domnitor daruieste suma de 1.600 de galbeni,
lucrarile continua: in aprilie se liciteaza imprejmuirea din lemn, in septembrie se aduce mobilierul si la 1 octombrie 1863
cladirea e gata sa adaposteasca primii 80 de copii orfani.
In raportul arhitectului Liebitzer se consemneaza ca edificiul avea patru nivele, adica:
I. Suterenul, compus din sofragerie a 120 copii, bucatarie, sala de bai si oficiu, camara, odae de bucatar etc.
II. Rez de chaussee ridicat, contine: sala pentru scoala si lucrat or (atelier) a 120 copii interni si 60 externi,
locuinta Directricei, odaie de cancelarie, un coridor etc.. III. Etajul I-iu, dormitor de 60 fete, infirmiera pentru 15 bolnavi si odae de spiterie.
IV. Mansardele contin un salon mare dormitor a 60 copii. Doua odai, locuinta servitorilor si mai multe camarute”. “Intrarea acestui stabiliment este prin coridor inchis cu geamlac si coloane de zid lucrate cu cea mai mare
exactitate si alte doua intrari secundare spre sud si est, atat pentru rezde chausse cat si pentru souterene, avand
aceasta cladire si o scara secundara de comunicatie la toate etajele prin antrelele iei deosebite; langa acestea sunt

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 8/95
ganguri pentru comunicatia in privatele si aceste private sunt a se executa prin vaterclozete si incalzite prin tubul de fier
esit din masina bucatariei…”
“Incalzitul insa a totalului edificiu se va forma prin calorifere asezate in souterene, iar odaile cele mici se vor
incalzi prin sobe obicinuite de zid sau fonta. Tavanurile saloanelor mari vor fi sustinute prin 8 coloane de fonta si pe
care se vor aseza candelabre pentru iluminare, iar dormitoarele etajului intaiu se va lumina prin lampe de gaz asezate
in zid si in fata cu geamuri inalte”. La subsol, la parter si la etajul 1 se pastreaza toate coloanele originare (din
fonta),necanelate de ordin egi ptean palmiform (lotiform?).
Din planurile si documentele ulterioare rezulta urmatoarea evolutie a acestui corp de cladire A1:
– cu ocazia alipirii corpului A3, spre vest, in 1895-1896, se desfiinteaza (prin demolare) turnul de vest.
– dupa marele incendiu din 1884, mansarda din acoperis este modificata intr-un al doilea nivel, cu zidarie la fatada dinspre sud.
– dupa anul 1945, aripa se lungeste spre nord cu inca un tronson (cu o latime ceva mai mica, dupa cum este
marcat pe planurile de situatie). In unghiul dintre corpul A1 si corpul A se adauga, tot spre nord, in exterior
un mic grup sanitar (pastrat si astazi). – dupa cutremurul din 1977, se demoleaza zidaria etajului 2 (al mansardei), pe fatada de sud si in lateral, spre
vest si, pe toata inaltimea casei, zona de limita nordica a fatadei corpului A , in afara, spre nord.
corp A2
Cel de al doilea tronson al cladirii care a urmat sa fie construit a fost corpul A2, din extremitatea estica, numit
in actele vechi “aripa stanga” (privit dinspre accesul principa l din acel timp, ce se realiza din “gradina Cotrocenilor”).
Proiectul, alcatuit in mod simetric fata de cealalta aripa, a fost incredintat arhitectului Ghiesel (Ghisel) si, dupa
ce a fost supus Consiliului tehnic si aprobat cu mici modificari, a fost pregatit pentru licitatie la 2 septembrie 1863. La 1
octombrie, dupa cum se consemneaza in Monitorul Oficial: “in acest moment aripa stanga a Azilului Elena se ridica repede, constructiile au ajuns la primul etaj”. In februarie 1864, aripa se ispraveste de rosu si s-a dat spre tencuit, iar in
luna martie se tine licitatia “pentru infiintarea unei scari principale, cu toate necesariile ei”, tot dupa planul si devizele arhitectului Ghiesel. In luna iunie are loc un incendiu la aceasta aripa, “prin neglijenta primului arhitect, care nu a avut
grija sa indeparteze grinzile de cosurile sobelor”. Corpul de cladire se pare ca a fost gata de rosu in luna februarie
1865 (intrucat, la 3 mai 1865 se publica licitatia pentru corpul central A), dar, in luna august 1870 , se noteaza ca abia
acum se monteaza acoperisul.
Pe de alta parte, in cursul anului 1864 a fost publicata o litografie a Dealului Cotrocenilor, privit dinspre nord
(cam de pe locul actualei Universitati de Medicina “Dr. Carol Da villa”). In litografie sunt prefigurate viitoarele cladiri ale
Azilului “Elena Doamna” ( cu cele doua aripi simetrice si cu turnul din capatul vestic), precum si Palatul Cotroceni cu
biserica fostei manastiri.
Aripa de est a fost structurata aproape identic cu cea de vest. Corpul A2 a suferit, in timp, urmatoarele modificari, in parte asemanatoare cu cele ale corpului simetruc, A1:
– cu ocazia alipirii corpului A4, spre est, in 1895 – 1896, se desfiinteaza (prin demolare partiala) turnul de est.
– dupa marele incendiu din 1884, mansarda din acoperis es te modificata intr-un al doilea nivel, cu zidarie pe
tot perimetrul elevatiei.

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 9/95
– dupa cutremurul din 1977, se demoleaza zidaria etajului 2 (al mansardei), pe fatadele de sud, nord si lateral,
spre est (pana la cca.2,00 m deasupra dusumelii fostului etaj 2).
corp A0
In luna februarie 1865, Azilul trece din subordinea Ministerului Internelor – Directia Serviciului sanitar, sub
obladuirea Eforiei Spitalelor Civile si, astfel, la 3 ma i, are loclicitatia pentru corpul din mijloc, central – A0. Din actele
Azilului rezulta: “constructia centrala a Azilului s-a adus la indeplinire mai incet decat aripile laterale. Realizarea unui
plan atat de vast era lucru anevoios, cu atat mai mult ca incepuse a se turbura vremurile. Numarul acelora cari doreau
un domnitor strein crestea”. In luna mai 1866 , la prima vizita la azil facuta de noul principe, Carol I, acestuia i se
prezinta planurile intregului “stabiliment”, de catre arhitectul Ghiesel in subterana corpului A (subl.ns.). In 1870, cand se
punea piatra fundamentala a capelei, se vorbeste de “coridorul ce unea cele doua aripi mai vechi, apoi subsolurile,
dotate cu instalatii, ce poate chiar si azi nu se realizeaza usor. In subsol au fost captate bogatele izvoare, ce existau in
zona cladirii, iar printr-un sistem mecanic o locomobila ce functiona zi si noapte, apa era pompata permanent pana la
etajul II al cladirii. De asemenea, apa incalzita era pompata spre spalatorie, dar mai ales in cazanele cu fund dublu din
bucatarie… Caruci oarele trase pe sine trans portau din depozite combus tibilul spre cuptoare”.
Constructia se pare ca a fost complet gata in anul 1875.
De-a lungul timpului, corpul principal, de sud, a suferit, la randul sau, diverse transformari:
– la incendiul din anul 1884, pierde mansarda, care este transformata, aparent, intr-un al doilea nivel, prin
zidurile construi te spre sud.
– seismul din 1977 ii aduce puternice degradari si, ca urmare, o sedie de consolidari interioare, cu dublari de
stalpi, modificari de compar timentare (nu de osebit de importante) etc.., care au condus la demolarea completa a
mansardei si inlocuirea cu o sarpanta simpla.
-administrarea dubla de astazi a determinat blocari de spatii ce dauneaza functiunii coerente a cladirii. – micul tronson de legatura cu corpul capelei ( Ac) este, de asemenea, fracturat.
corp Ac (capela)
Despre pregatirile pentru capela Azilului (Ac) exista stiri inca din anul 1866, cand corpul principal, de sud,
A0, era inca in constructie si cand Azilul a fost vizitat, pentru prima data de catre regele Carol I, luna mai, la putin timp
de cand sosise in tara. Trebuie reamintit ca in planurile initiale, asa cum apare din desenul de prezentare din 1863, capela era pozitionata in axul constructiei, iesind, insa, relativ putin din planul fatadei de nord. Cu prilejul vizitei, regel e
si-a exprimat dorinta de a se construi cat mai in graba capela proiectata.
La urmatoarea vizita, in luna decembrie 1869, Doamna Elisabeta, sotia regelui Carol I, propune deschiderea
unei liste de subscriptie publica pentru savarsirea capelei, sub inaltul sau patronaj, deschizand lista cu o suma de 12,00 franci. In 24 aprilie 1870 are loc ceremonia punerii pietrei fundamentele a Capelei; lucrarile par a se desfasura destul
de repede, caci in luna mai 1871 se publica licitatia pentru constructia turlei capelei. Totusi lucrarile se termina abia in anul 1874, capela fiind sfintita in 1875.
Este de mentionat ca planurile capelei, ce va purta, in continuare, numele de Capela Sf. Elisabeta , sunt
atribuite arhitectului Liebitzer, pictura fiind datorata pictorului Gheorghe N. Tattarescu, care a lucrat impreuna cu Petre Alexandrescu. Lemnaria decorativa a fost sculptata de Karl Storck.

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 10/95
Capela, dezafectata dupa anul 1945, a fost serios afectata de seismul din anul 1977, asupra ei planand, pana
in anul 1989, amenintarea demolarii. Parasita in continuare p ana in anul 2000, ea este supusa pangaririi si devastarii,
in special frescele fiind sistematic distruse. Dupa anul 2000, edificiul intra intr-un lent proces de restaurare, dar la 9
decembrie 2003 are loc un incendiu puternic care ii afecteaza turla si interiorul.
corp A3 si A4
In programa Azilului si scolii, dupa anul 1878, apar and necesitatea de a desparti Scoala Profesionala de
Scoala Normala, se fac pregatiri pentru construirea de noi corpuri de cladire. Incepand din anul 1884 si pana spre anul
1899 se ridica, de o parte si cealalta a nucleului A0 , corpurile de cladiri A3 , spre vest, pentru Scoa la Profesionala si A4,
spre est, pentru Scoala Normala, fiecare cu “17 camere”. Astfel, pentru Scoala Normala erau prevazute “2 cancelarii, 5 Sali de clasa, 3 pentru meditatii, 4 dormitoare, 1 sala pictura, 1 garderoba si 1 sufragerie”. Este de notat ca, in realitate,
corpurile s-au construit diferit, corpul A4 fiind ceva mai lung si avand in extremitatea estica inca un tronson de cladire,
pozitionat pe directia nord – sud. corp A5
Ultima etapa importanta a constructiei are loc pana in anul 1934 cand se ridica ultimul corp al aladirii A, corpul
notat de noi A5, prevazut cu un gang de trecere intre zona curtii de la sud, din fata ansamblului, spre est, pe care
existau diferite constructii anexe.
2.1.5.2.SITUATIA ACTUALA
2.1.5.2.1. ORGANIZAREA FUNCTIONALA
Ini țial construc ția a adăpostit fostul Azil Elena Doamna cu Școală normală, Școală pedagogic ă, Școală
primară și Școală profesional ă. Ulterior, destina ția clădirii din șoseaua Panduri nr.90, Bucure ști – corp A s-a schimbat in
spații pentru înv ățământ ale Universit ății București, respectiv Facultatea de Chimie, precum și spatii inchiriate (birouri
ale SC ECOIND S.A.)
Destinația actuală a clădirii este de spa ții de învățământ pentru Universitatea din Bucure ști, Facultatea de
Chimie și Facultatea de Administra ție și Afaceri. Acestea functiuneaza in tronsonul central (Facultatea de Administra ție
și Afaceri) si tronsonul dinspre sud-est (Facultatea de Chimie).
Pe lângă aceste facult ății, în tronsonul nord-vestic func ționează o Editura- Ars Docendi. De asemenea, in
tronsonul nord-vestic exist ă spații eliberate de fo știi chiriași, spații ale căror finisaje sunt într-o stare avansat ă de
degradare și care se propun a fi amenajate, prin proiect, pentru Facultatea de Administra ție și Afaceri și pentru
Facultatea de Științe Politice.
Functiunile principale sunt urmatoarele:
– laboratoare de chimie
– sali de curs
– sali de seminar
– cabinete profesori
Planimetria si rezolvarea spatiilor
Clădirea, în plan, are forma literei „L” , avand latimi diferite in functie de tronsoane:

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 11/95
-lățime de aproximativ 9,75 m –tronson A3
-lățime de aproximativ 17,65 m –tronson A0
-lățime de aproximativ 13,55 m -15 m –tronson A4
-lățime de aproximativ 11,50 m -15,10 m –tronson A4
Clădirea a avut o evolu ție în timp pe tronsoane edificate în mai multe etape. Denumirea corpurilor s-a facut in
functie de ordinea de construire. Construcț ia a început în anul 1862 iar ultimul corp s-a executat în 1926.
In prezent, construc ția are un front continuu spre șoseaua Panduri, cu un regim de inaltime subsol, parter,
etaj, pod.
Tronsonul central, notat A0 se afla in axul constructiei si a fost contruit al trilea ca ordine.
Primul corp construit a fost corpul A1 în anul 1862-1863 corp independent ini țial, dar demolat utlerior aproape
în întregime.
Al doilea corp este A2 construit în anul 1863-1870, de asemenea un corp independent.
Corpul A0 este construit între corpul A1 și A2 între anii 1865-1875 constituind cu acestea o cl ădire unitară,
subsol, parter și două etaje.
Ulterior în anul 1884-1899 se extinde clă direa în stânga și dreapta cu corpurile A3 și A4.
Corpul A4 este construit în dou ă etape .
La corpul A3 se alipește în 1904 corpul A3b, in care este amplasata in prezent editura iar în 1926 se
prelungește și corpul A4 cu corpul A5 catre Soseaua Panduri.
Dupa anul 1977, a disparut o portiune din corpul A1 si etajul al doilea din coprurile A0, A1 SI A2 Datorită avariilor din timpul cutremurelor și a incendiilor, construc ția a evoluat și ca număr de niveluri, unele
părți au fost demolate, etaje (mansarde) desființ ate.

2.1.5.2.2. DESCRIEREA STARII TEHNICE
Conform studiului istoric elaborat de catre Institutul National al Monumentelor Istorice in anul 2006 (colectivul
format din arh. Gheorghe Sion, arh. Dan Ionescu, arh. Ruxandra Nemteanu) evolutia se poate caracteriza prin
aspectele urmatoare: CORPUL A0 Amplasare

Corpul A0 este amplasat in centrul fostului Azil, intre corpurile A3 si A4. Structura

Zidurile subsolului si parterului (cca. 80 cm; la etaj si mansarda 40 – 50 cm), sunt relativ grav afectate de
seismele petrecute de la ridicarea constructiei, pana astazi.
Zidurile transversale si longitudinale, acolo unde se poate vedea, inclusiv cele exterioare, prezinta fisuri
inclinate ori in “X”, pronuntate, extinse pe mari suprafete. Fi surile sunt concentrate in corpul central, reducandu-se la
aripile centrale. O consolidare partiala s-a executat intre 1977 – 1982 (introducerea unei/unor centuri din ba la nivelul
aticului si probabil, a buiandrugilor din dreptul golurilor ferestrelor de la etajul 1, precum si a unor tiranti pretensionati,
amplasati imediat sub planseul de peste etajul 1).

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 12/95
Subsolul prezinta, pe alocuri, igrasie, tencuieli cazute, dusumele umflate, canalizari colmatate, rasuflatori si
zone inchise accesului prin inzidire – mai ales in ultimii 10 – 15 ani.
Mansarda (care conta ca etajul 2, vazuta dinspre sud), a fost desfiintata prin 1980/1982, odata pentru ca era
afectata de cutremurul din 4 Martie 1977, iar in al doilea rand, se pare ca, la ordinul lui Nicolae Ceausescu, in
momentul consolidarii cladirii fostului Azil. (S-ar fi observat inaltimea mare a mansardei, aratand ca de acolo se poate
privi in curtea palatului, ceea ce era inadmisibil). In prezent, ce a ramas din mansarda, este inglobat in pod; din loc in
loc se pastreaza fragmente din vechea tencuiala si zugraveala, precum si amprenta lavabourilor.
In casa scarii, la parter si la etajul 1 se pastreaza toate coloanele originare (din fonta), canelate de ordin ionic
neoclasic.
Boltile: “a vella” (numai la subsol pentru incaperi, initial dormitoare, bucatarii etc..) si “boltisoare de caramida
pe profile I” (la coridoare, incaperi mici, podestele unor scari).
Degradari la bolti: in aripa estica a subsolului corpului A, la doua incaperi dinspre strada. Alte doua bolti au
fost consolidate in 2005/2006 de catre Trustul Carpati.
Arcele sunt “in maner de cos”, “aplatizate”, “in plin cint ru” si “in acolada dreapta” (ultimele numai la inchiderea
golurilor de usi la parter, etaj si intre coridoare).
Sarpanta si invelitoarea e in stare satisfacatoare: o mare parte par sa fie originale. Invelitoarea este din tabla.
O parte din curculatii sunt inchise la subsol, etajul 1 si pod (culoare, scari ca si trecerile dintr-un pod in altul),
mai ales in zonele de comunicare intre spatiile utilizate de Facultatea de Chimie restul spatiilor utilizate anterior de
catre Institutul ECOInd. Totodata, sunt inchise toate circulatiile dintre capela Sf. Elisabeta si spatiile utilizate de catre
Facultatea de Administratie si Afeceri
Finisaje
Peretii sunt tencuiti si zugraviti – probabil cu vinarom, prin 1982, iar in sala mare de la etaj (fosta Sala a
Donatorilor), sunt zugraviti cu vopsea lavabila, de culoare alba (astfel nu se mai vad fisurile din pereti).
Pardoselile: ciment mozaicat – de diferite culori; pastrate peste 90%. Pe alocuri sunt acoperite cu mocheta
(dupa 1992/1995), ori cu gresie (in grupurile sanitare – ante 2006).
Tavanele sunt din sipci cu trestie, toate tencuite si zugravite si tavane false executate recent. Fatadele: tencuite “calccio vecchio” cu ciment negru. Din loc in loc se observa vechea tencuiala din var, cu
imitatii de bosaje.
Treptele: din piatra naturala – in zonele foarte tocite sunt reparate cu ciment mozaicat; balustradele sunt din
fier forjat; stalpii de la capetele balustradelor sunt din font a, decorati functie de destinatia scarii (de onoare, principala,
secundara); mana curenta este din lemnde stejar lustruit, lacuit si profilat. O singura scara are treptele din lemn, iar balustrada din bare metalice (vegele circulare): uneste etajul 1 si podul unde functiona unul dintre dormitoarele Azilului
(aripa estice).
Cornisele actuale sunt din caramida, “in zimti de fierastrau”. Golurile si tamplaria ferestrelor si usilor: databile
dupa incendiul din 1883/1884 – cand pare-se, au fost modificate vechile goluri ale corpului central, dupa cum pare a
indica un astfel de gol de la fatada catre strada; unele usi au captuseala din lemn. Cea mai decorata este usa de la sala principala de la etajul 1, reparata rezonabil in 2005.

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 13/95
Instalatii
Majoritatea conductelor sunt vechi (intre 70 – 140 ani), pe alocuri fiind inlocuite. Grupurile sanitare au fost
modernizate conform standardelor actuale.
Instalatiile electrice sunt vechi, pe alocuri fiind reparate si inlocuite.
Canalele de ventilatie din ziduri sunt partial obturate, gurile lor din pod fiind desfiintate.
Incalzirea tuturor corpurilor (A0 – A5), se face pr in calorifere.

CORPUL A1
Amplasare
Este amplasat la vest de corpul central A. Acest corp este in prezent, aproape total demolat.
Structura

Zidurile subsolului si parterului pastrat: cca. 80 cm; la etaj si manasarda 40-50 cm. Subsolul se pastreaza
partial (greu accesibil). Doua rasuflari – prevazute cu ferestre – asigura o parte din ventilatia subsolului corpului A.
Zidurile transversale si longitudinale au fost acoperite cu tencuiala din ciment negru. Nu se observa fisuri. A
fost partial consolidata intre 1977-1982 (centuri din beton armat la nivelul aticului si poate a buiandrugilor ferestrelor de la etajul 1, precum si tiranti pretensionati, amplasati imediat sub planseul de peste etajul 1, in zona racordului cu corpul
A0.
Boltile sunt de doua tipuri: “a vella” si de tip ‘boltisoare de caramida pe profile I. La subsol sunt utilizate
concomitent, primele pentru incaperi, iar celelalte pentru corido are. Degradari la bolti nu am putut constata. Arcele sunt
de doua tipuri: “in maner de cos” si “aplatizate”.
Accesul la fragmentul de subsol al fostului corp A1 se face atat pe casa scarii dintre corpurile A si A3, cat si
pe scara secundara dinspre curte.
Finisaje

Cu exceptia subsolului nu se mai pastreaza nimic din finisajele vechi. Toate golurile actuale ale ferestrelor si usilor (la subsol) par sa dateze dintr-a doua etapa a Azilului.

CORPUL A2
Amplasare

Este amplasat la est de corpul central A.
Structura
Zidurile subsolului si parterului au cca. 80 cm; la etaj si manasarda 40-50 cm. Nu pare sa fi fost afectate de
cutremurele de pamant produse intre 1868 – 2006.
Zidurile transversale si longitudinale nu prezinta fisuri vizibile. Aceasta parte a cladirii pare a nu fi fost
consolidata intre 1977-1982.
Mansarda (care conta ca etajul 2), a fost desfiintata prin 1980/1982, ca urmare a cutremurului din 4 Martie.
Boltile sunt de tip “boltisoare de caramida pe profile I” si probabil, “a vella”. La subsol sunt utilizate
concomitent.

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 14/95
La prima vedere elementele constitutive ale sarpantei se prezinta in stare satisfacatoare, iar o mare parte par
sa fie oiginale.Invelitoarea este din tabla.
Finisaje
Peretii sunt tencuiti si zugraviti, probabil cu vinarom. Pardoselile sunt finisate, pe coridoare, cu ciment mo zaicat-de diferite culori si se pastreaza in proportie de
100%. In amfiteatrele P3 si P4 este parchet, pastrat foarte bine.
Tavanele sunt din sipci cu trestie, toate tencuite si zugravite sau plafoane suspendate executate recent. Fatadele sunt tencuite “calccio vecchio’, dar cu ciment negru. Vechea tencuiala se pare ca imita bosajele – ca
la corpul A. Cornisele actuale sunt profilate, realizate din caramida de format special.
Toate golurile ferestrelor par sa dateze dintr-a treia etapa a Azilului, adica de dupa incendiul din 1883/1884,
cand, pare-se, vechile goluri au fost modificate, dupa cum pare a indica un astfel de gol de la fatada catre strada a corpului A. Tot de atunci datau tocurile si cercevelele din lemn, precum si usile – unele cu captuseala lor din lemn.
Tamplaria ferestrelor a fost inlocuita in toamna aceasta cu tamplarie PVC cu geam termopan.
In amfiteatrele P3 si P4, mobilierul din lemn (pupitre in gradene si catedra), pare sa fie original (ante 1945?) si
se pastreaza satisfacator.
Instalatii

Grupurile saniatare au fost modernizate conform standa rdelor atuale. Canalele de ventilatie sunt partial
obturate.
CORPUL A3 si A3b
Amplasare

Corpul A3 se afla la vest de corpul A0 si este alcatuit din doua segmente: segmentul A3 si A3b.
Structura
Zidurile subsolului si parterului au cca. 80 cm; la etaj si pod au 40 cm. A fost afectat de cutremurele de
pamant produse intre 1868 – 2006. Aceasta parte a cladirii a fost consolidata intre 1977-1982.
Boltile sunt de tip “boltisoare de caramida pe profile I” Nu sunt vizibile degradari la bolti – afara de
desprinderea tencuieliii si fenomenul de igrasie.
La prima vedere, elementele constitutive ale acesteia se prezinta in stare satisfacatoare, iar o mare parte par
sa fie oiginale. Invelitoarea este din tabla. Finisaje

Peretii sunt tencuiti si zugraviti, probabil cu vinarom, prin 1982. Pardoselile sunt finisate cu ciment mozaicat – de diferite culori si se pastreaza in proportie de peste 90%. In
cateva Sali este parchet, iar in altele parchetul a fost indepartat fiind vizibile extradosurile boltisoarelor.
Tavanele sunt de doua tipuri: boltisoare de caramida pe profile metalice “I” (la subsol si la parter) si din sipci
cu trestie, toate tencuite si zugravite (la parte si etaj 1).
Fatadele sunt tencuite “calccio vecchio”, dar cu ciment negru. Toate treptele sunt din piatra naturala – in zonele foarte tocite sunt reparate cu ciment mozaicat, iar
balustradele sunt din fier forjat; stalpii da la capetele balustradelor sunt din fonta, fiind decorati diferit, functie de

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 15/95
destinatia scarii (principala, secundara); mana curenta este din lemn de stejar lustruit, lacuit si profilat. Cornisele
actuale sunt din caramida “in zimti de fierastrau”, asezate vertical ‘pe lung”.
Toate golurile ferestrelor par sa dateze din momentul constructiei; doua goluri de fereastra au fost inzidite
catre Sos. Panduri (corpul cu editura) Tot de atunci dateaza tocurile si cercevelele din lemn, precum si usile – unele cu
captusela lor din lemn. La etajul 1 al corpului mic in rezlit se afla geamlac, cu tamplaria din lemn.
Instalatii
Canalele de ventilatie sunt partial obturate, unele din gurile lor din pod fiind desfiintate.
Cu exceptia coprului A3b (editura) instalatiile au fost demontate in totalitate.
CORPUL A4
Desi este construit intr-o singura etapa, pentru corpul A4 se disting doua tronsoane.
CORPUL A4a
Este amplasat la est de Corpul A. Zidurile subsolului si parterului au cca. 80 cm; la etaj si pod au 40 cm. Nu
par a fi fost afectate de cutremurele de pamant produse intre 1868 – 2006. Nu este clar daca are subsol pe tot corpul
((!). Aceasta parte a cladiri nu pare a fi fost consolidata intre 1977 – 1982. Nu are mansarda.
In actualele laboratoare, la parter si la etajul 1 se pastreaza toate coloanele originare (din fonta), necanelate
de ordin egiptean “lotiform”.
Boltile sunt de tip “boltisoare de caramida pe profile I” si “a vella”. La parter sunt bolti numai din a doua
categorie (la coridoare, incaperi mici si foarte mici, ca si la podestele unor scari). Nu sunt vizibile degradari la bolti. La prima vedere elementele constitutive ale sarpantei se prezinta in stare satisfacatoare, iar o mare parte par
sa fie oiginale. Invelitoarea este din tabla.
Peretii sunt tencuiti si zugraviti, probabil cu vinarom, prin 1982, iar coridorul si salile de la etaj sunt zugraviti cu
vopsea lavabila, de culoare alba. La subsol peretii au fost finisati cu faianta alba.
Pardoselile sunt finisate cu ciment mozaicat – de diferite culori si se pastreaza in proportie de peste 90%. Pe
alocuri sunt acoperite cu ciment in ultimul an, ori cu gresie (in grupurile sanitare), executata in ultimii ani.
Tavanele sunt de trei tipuri: bolti de caramida “a vella” (la subsol), boltisoare de caramida pe profile metalice
“I” (la subsol si la parter) si din sipci cu trestie, toate tenc uite si zugravite (la parte si etaj 1) sau plafoane suspendate
executate recent.
Fatadele sunt tencuite “calccio vecchio”, dar cu ciment negru. Din loc in loc se observa vechiul finisaj din
caramida aparenta.
Toate treptele sunt din piatra naturala – in zonele foarte tocite sunt reparate cu ciment mozaicat, iar
balustradele sunt din fier forjat; stalpii da la capetele balustradelor sunt din fonta, fiind decorati diferit, functie de destinatia scarii (principala, secundara); mana curenta este din lemn de stejar lustruit, lacuit si profilat. O singura scara
are treptele din lemn, iar balustrada din bare metalice (vergele de sectiune circulara): uneste etajul 1 si podul in zona
fostei mansarde, unde functiona una dintre locuintele personalului (in aripa centrala).
Cornisele actuale sunt din caramida “in zimti de fierastrau”, asezate vertical “pe lung”.
Toate golurile ferestrelor par sa dateze de la origine. Tocurile si cercevelele din lemn au fost recenmt inlocuite
cu tamplarie PVC de culoare alba.

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 16/95
Majoritatea conductelor sunt vechi, pe alocuri fiind in locuite. Grupurile saniatare au fost modernizate conform
standardelor atuale. Instalatiile electrice sunt vechi, pe aloc uri fiind reparate si inlocuite. Canalele de ventilatie din
ziduri sunt partial obturate, gurile lor din pod fiind desfiintate. Pentru ventilarea actualelor laboratoare au fost instalate
sisteme de ventilatie, dar ghenele lor au fost realizate prin spargerea boltisoarelor de caramida ce acopera salile.
CORPUL A4b
Corpul A4.b este amplasat la est de Corpul A4a. Este compus din doua tronsoane, primul in continuarea
corpului A, cu orientarea vest – est si al doilea avand orientarea nord – sud.
Zidurile subsolului si parterului au cca. 80 cm; la etaj si pod au 40 – 50 cm. Nu par a fi fost afectate de
cutremurele de pamant produse intre 1868 – 2006. Aceasta parte a cladiri nu pare a fi fost consolidata intre 1977 – 1982.
In casa scarii, la parter si la etajul 1 se pastreaza toate coloanele originare din fonta, necanelate de ordin
egiptean “palmiform”.
Boltile de la subsol, parter si etaj sunt de tip “boltisoare de caramida pe profile I”. Nu sunt vizibile degradari la
bolti. Arcele sunt de doua tipuri: “in maner de cos” si “aplatizate”.
La prima vedere elementele constitutive ale sarpantei se prezinta in stare satisfacatoare, iar o mare parte par
sa fie oiginale. Invelitoarea este din tabla neagra (vopsita) groasa.
Circulatile se pastreaza in spatiile in care au fost amenajate la origine si fara a fi obturate. La sud se
racordeaza cu corpul A5.
Peretii sunt tencuiti si zugraviti, probabil cu vinarom. Pa rdoselile sunt finisate cu ciment mozaicat – de diferite
culori si se pastreaza in proportie de peste 90%. Pe aloc uri sunt acoperite cu mocheta, asternuta dupa 1992/1995, ori
cu gresie (in grupurile sanitare), executata in ultimii ani. In cateva sali este parchet, pastrat ca atare, ori acoperit cu
linoleum.
Tavanele sunt si din sipci cu trestie, toate tencuite si zugravite sau dublat cu plafoane suspendate. Din 2006
sala de lectura a bibliotecii are tavan fals.
Fatadele sunt tencuite “calccio vecchio”, dar cu ciment negru. Din loc in loc se observa vechiul finisaj din
caramida aparenta.
Toate treptele sunt din piatra naturala – in zonele foarte tocite sunt reparate cu ciment mozaicat, iar
balustradele sunt din fier forjat; stalpii da la capetele balustradelor sunt din fonta, fiind decorati diferit, functie de
destinatia scarii (de onoare, principala, secundara); mana curenta este din lemn de stejar lustruit, lacuit si profilat.
Cornisele actuale sunt din caramida “in zimti de fierastrau”, asezate vertical “pe lung”. Toate golurile ferestrelor par sa dateze din momentul constructiei. Tot de atunci dateaza tocurile si
cercevelele din lemn, precum si usile – unele cu captusela lor din lemn. Tamplaria ferestrelor este in inlocuita cu tamplarie PVC (de culoare alba).
Majoritatea conductelor sunt vechi, pe alocuri fiind in locuite. Grupurile saniatare au fost modernizate conform
standardelor atuale. Instalatiile electrice sunt vechi, pe aloc uri fiind reparate si inlocuite. Canalele de ventilatie din
ziduri sunt partial obturate, gurile lor din pod fiind desfiintate, fie prin inchidere, fie fiind intersectate de cabluri elect rice
recente. Cosurile de ventilare ale laboratoarelor sunt in mare pare functionale.

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 17/95
CORPUL A5
Este amplasat la est sud de Corpul A4. Este alcatuit din doua segmente: unul aflat in prelungirea corpului
A4b, iar celalalt oblic fata de primul – deoarece este aliniat paralel cu aliniamentul Soselei Pandurilor.
Structura
Zidurile subsolului si parterului au cca. 80 cm; la etaj si pod au 40 cm. Nu par a fi fost afectate de cutremurele
de pamant produse intre 1868 – 2006. Subsolul se intinde doar intre racordul cu corpul A4b si gangul de acces.
Subsolul este nemodificat.
Aceasta parte a cladiri pare a fi fost partial consolidata intre 1977 – 1982, prin introducerea unei/unor centuri
din beton armat la nivelul aticului.
Boltile sunt de tip “boltisoare de caramida pe profile I” (la subsol, parter si etaj). La prima vedere elementele constitutive ale sarpantei se prezinta in stare satisfacatoare, iar o mare parte par
sa fie originale. Invelitoarea este din tabla.
Circulatiile se pastreaza in spatiile in care au fost amenajate la origine si fara a fi obturate. La parter, in
apropiere de zona racordarii cu corpul A4b, are un gang de comunicatie intre curtile asezamantului. Cele doua capete ale gangului sunt terminate in arc in plin cintru.
Peretii sunt tencuiti si zugraviti, probabil cu vinarom, iar doua laboratoare si sala de lectura a bibliotecii de la
etaj sunt zugravite cu vopsea lavabila, de culoare alba. Pardoselile sunt finisate cu ciment mozaicat – de diferite culori
si se pastreaza in proportie de peste 90%. Pe alocuri su nt acoperite cu mocheta, asternuta dupa 1992/1995, ori cu
gresie (in grupurile sanitare), executata in ultimii ani. In ca teva Sali (amfiteatre, laboratoare si in depozitul bibliotecii)
este parchet, pastrat ca atare, ori acoperit cu linoleum, mai ales in amfiteatre.
Tavanele sunt si din sipci cu trestie, toate tencuite si zugravite (la parte si etaj 1) iar o parte sunt plafoane
suspendate executate recent.
Fatadele sunt tencuite “calccio vecchio”, dar cu ciment negru.
Toate treptele sunt din piatra naturala – in zonele foarte tocite sunt reparate cu ciment mozaicat, iar
balustradele sunt din fier forjat; stalpii de la capetele balustradelor sunt din fonta, fiind decorati diferit, functie de destinatia scarii (principala, secundara); mana curenta este din lemn de stejar lustruit, lacuit si profilat.
Cornisele actuale sunt din caramida “in zimti de fierastrau”, asezate vertical “pe lung”.
Toate golurile ferestrelor par sa dateze de la origine. Tot de atunci dateaza tocurile si cercevelele din lemn,
precum si usile – unele cu captusela lor din lemn. Tamplaria ferestrelor este inlocuita recent cu tamplarie PVC (de culoare alba).
Majoritatea conductelor sunt vechi, pe alocuri fiind in locuite. Grupurile saniatare au fost modernizate conform
standardelor atuale. Instalatiile electrice sunt vechi, pe aloc uri fiind reparate si inlocuite. Canalele de ventilatie din
ziduri sunt partial obturate, unele din gurile lor din pod fiind desfiintate, fie prin inchidere, fie fiind intersectate de ca bluri
electrice recente. Cosurile de ventilatie ale laboratoarelor par sa fie functionale. O parte din cosurile de ventilare ale
laboratoarelor nu mai sunt functionale, fiind demolate, iar molozul lasat in pod.

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 18/95
2.1.5.2.3. SISTEMUL CONSTRUCTIV
Din analiza releveului construc ției, rezultă o concepție cu rezolv ări corecte la nivelul prosibilit ăților de la acea
vreme, pentru preluarea și transmiterea eforturilor de la plan șee la teren. De la început, trebuie remarcat faptul c ă, prin
funcțiunea sa, cl ădirea impunea rezolv ări tehnice deosebite din punctul de vedere al rezisten ței: săli cu deschideri mari
pentru cursuri și laboratoare, dispuse pe mai multe niveluri, cu condi ții speciale de asigurare a ilumin ării naturale,
amfiteatre pentru uzul curent, amfiteatru și săli monumentale pentru evenimente (conferin țe, festivități). Se
observă clar tendin ța arhitectului de a ob ține structuri repetabile, adaptate func țiunilor cerute.
Cu o lungime de 236m, imobilul are o form ă neregulat ă în plan, cu ie șinduri, intrânduri și corpuri a șezate
pieziș. Se men ționează că între tronsoanele executate în perioade diferite, cu rezolv ări distincte din punct de vedere al
concepției, nu exist ă rosturi de separa ție.
Corpul A0 are o structur ă de rezistență simetrică față de axul transversal, alc ătuită din pereț i groși din zidărie
de cărămidă plină si mortar de var, cu plan șee din bolți și bolțișoare cu profile metalice. Datorit ă avariilor pronun țate din
zona central ă, planșeul de la nivelul subsolului a fost consolidat recent între axele 19-20 și Z-L. Consolidarea a constat
în introducerea unor lamele, câte patru pe fiecare travee, cu dimensiunea de 15x95cm, înglobate în zid ăria pereț ilor. Pe
acestea descarc ă un planșeul din beton armat, cu grosimea de 15cm. Bol țile au fost consolidate prin armarea cu plase
și betonarea acestora la extrados. Planșele și lucrările privind intervenț ia la acest plan șeu sunt prezentate în Anexa F2.
Zidurile au grosimi mari, de 80..100cm la nivelul subsolului îns ă scad la nivelurile superioare, în special
zidurile transversale intermediare. S-a observat pe releveele studiate o continuitate pe vertical ă în poziționare pere ților
structurali, neexistând ziduri care reazem ă pe planșee sau cu grosime mai mare la nivelurile superioare decât cele
inferioare.
Planșeul peste subsol în dreptul holului este alc ătuit din bol țișoare din c ărămidă și profile metalice Ia o
distanță interax de aproximativ 90cm. Sub culoarul central, sc ările monumentale și în spaț iile laterale acestora, sunt
bolți “a vella” din c ărămidă care s-au dovedit c ă, în acest caz particular, au avut o comportare defavorabil ă la acțiuni
orizontale. In acest sens se remarc ă că între axele 14-16 acestea au fost înlocuite cu un plan șeu din bol țișoare și
profile metalice.
Studiul istoric men ționează consoldiarea efectuata în 2005/2006 de c ătre Trustul Carpa ți. De asemenea, in
expertiza tehnica se semnalizeaz ă prăbușirea unei bol ți dintre axele 16- 19 și o stare precar ă de stabilitatea la celelalte,
acestea prezentând ample deforma ții și o stare avansat ă de avariere.
Planșeul peste parter și peste etaj nu a putut fi relevat datorit ă tavanelor false instalate, îns ă, se presupune c ă
acestea sunt din bol țișoare și profile metalice iar pe deschiderile mari (între axele 19-20) acestea sunt înt ărite pe
direcție transversal ă de grinzi metalice principale cu sec țiunea transversal ă probabilă în formă de I cu lățimea tălpilor
de 20cm și înălțimea de 40cm, asem ănator celorlalte grinzi me talice transversale releva te în corpurile vecine.
Șarpanta din lemn este alc ătuită din ferme transversale cu popi 12x15cm, lega ți cu clești 2x5x18cm și sprijini ți
pe tălpi 20x20cm. Panele au sec țiunea transversal ă de 12x15cm. La incendiul din 1884, acest corp pierde mansarda,
care este transformat ă într-un al doilea nivel prin zidurile construite spre sud. Seismul din 1977 ii aduce puternice
degradări și, ca urmare, o serie de consolid ări interioare, cu dubl ări de stâlpi din zid ărie și modificări de
compartimentare care au condus la demolarea complet ă a mansardei și înclocuirea cu o șarpantă simplă.
La casa sc ării au fost pă strate toate coloanele din font ă, camelate, cu raza de 50, respectiv 38cm.

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 19/95
Corpurile A1 și A2 sunt simetrice fa ță de corpul A0 și au o structur ă asemănătoare cu excepț ia amfiteatrului
poziționat la fațada secundar ă, aparținând corpului A2. La corpul A1 acesta a fost demolat dup ă cutremurul din 1977,
probabil după avariile grave pe care le-a suferit. Aceste corpuri sunt, din punct de vedere structural, simple, compacte
cu pereț i din zidărie cu grosimi relativ mari, cu plan șee din bol țișoare de cărămidă cu profile metalice, dispuse pe
distanță transversal ă, la distanțe interax de aproximativ 1.00m.
Corpul A2 a sufe rit în timp urm ătoarele modific ări, în parte asem ănătoare cu cele ale corpului simetric, A1: cu
ocazia alipirii corpului A4 spre est, se desființ ează prin demolare par țială turnul de est; dup ă marele incendiu din 1884,
mansarda din acoperi ș este modificat ă într-un al doilea nivel, cu zidă rie pe tot perimetrul eleva ției; după cutremurul din
1977, se demoleaz ă zidăria etajului 2 (al mansardei), pe fa țadele de sud, nord și lateral, spre est, pân ă la cca. 2,00m
deasupra duș umelii fostului etaj 2.
Din studiul istoric rezult ă că la corpul A1 au fost realizate consolid ări între 1977-1982 sub forma centurilor din
beton armat la nivelul aticului și, poate, a buiandrugilor ferestrelor de la etajul 1, precum și tiranți pretensionaț i,
amplasați imediat sub plan șeul de peste etajul 1, în zona racordului cu corpul A.
Amfiteatrul corpului A2, situat la fa țada secundar ă are planșeele din bol țișoare de cărămidă și profile metalice.
Acestea sunt sus ținute suplimentar de grinzi metalice în profil I cu l ățimea de 20cm și înălțimea de 40cm, dispuse pe
direcție transversal ă, în număr de 3. La nivelul demisolului, considerându-se probabil înc ărcări mari la nivelul parterului,
acestea au fost sprijinit ă în zona median ă de stâlpi din fontă cu diametrul de aproximativ 50cm.
Corpul A3b are o formă compactă în plan, apropiindu-se de p ătrat, cu regim de înă lțime parter și etaj. Zidurile
perimetrale sunt mai groase, 60..65cm la parter și etaj, iar cele interioare de 30cm. Având în vedere perioada în care a
fost construit și alcătuirea tronsoanelor ală turate se b ănuiește că planșeele sunt executate tot din bol țișoar e de
cărămidă și profile metalice.
Corpul A3 , poziționat între corpurile A3b și A1, are o form ă dreptunghiular ă în plan și regimul de în ălțime
subsol, parter și etaj. La nivelul parterului și etajului nu exist ă pereț i transversali cu excepț ia zidurilor de cap ăt, de la
contactul cu corpurile vecine. La nivelul demisolului, trei pere ți transversali cu grosimea de 50..65cm sunt dispu și la
distanțe relativ egale. Pereț ii pe direcție longitudinal ă au grosimea de 75cm la demisol, 60cm la parter și 50cm la etaj.
Planșeele peste demisol și parter sunt alc ătuite din bol țișoare de cărămidă și profile metalice dispuse pe
direcție longitudinal ă. Sub acestea, sunt grinzi transversale metalice în sec țiune I, la o distan ță de aproximativ 5.00m.
La nivelul plan șeului peste etaj r ămând doar grinzile metalice transversale, adă ugându-se pe direc ție longitudinal ă
grinzi din lemn cu sec țiunea 10x18cm.
Șarpanta este din lemn, alc ătu ită din ferme transversale dispuse la distan ța de 3.5 m. Fermele sunt simple, cu
un popi centrali rezema ți pe corzi transversale cu sec țiunea de 26x26cm și cu contrafi șe până în căpriori.
Corpurile A4, A4a, A4b , amplasate la estul tronsonului A0, sunt construite în aceia și perioadă însă se disting
ca tronsoane concepute diferit. Subsolul este par țial, numai sub corpul A4b și o parte din A4a. Planșeele peste demisol
și parter sunt din profile metalice și bolț ișoare de cărămidă și întărite pe direc ție longitudinală de grinzi metalice mai
puternice, dispuse sub grinzile secundare. Zidurile perimetrale exterioare au grosimea de 60..70cm iar cei interiori între
30 și 55cm.
Corpul A5 are o structur ă de rezisten ță alcătuită din pereți din zidărie de cărămidă simplă, cu grosimea de
40..60cm și planș ee din beton armat cu grinzi dispuse aleatoriu, func ție de deschiderile spa țiilor acoperite. Din

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 20/95
relevarea structurii, a rezultat înă lțimea totală a planș eului de 23cm, din care probabil 15cm reprezint ă planșeul propriu
zis, restul fiind stratul de pardoseal ă.
La nivelul parterului, grinzile din beton armat au sec țiunea transversal ă de 20x40cm. La etajul corpului A5a,
grinzile din beton armat sunt dispuse pe direc ție transversal ă la o distan ță de aproximativ 2.5m și au secțiunea de
25x50cm. Nu se cunoaște dacă acestea sprijină direct pe zid ărie sau pe centuri înglobate în pereț i. De asemenea, se
precizează că nu au fost descoperite elemente verticale din beton armat înglobate în ziduri.
Fundațiile au fost relevate în sondaje dinspuse uniform pe amprenta cl ădirii, atât la corpurile cu subsol cât și
la cele fără subsol. In principiu, la corpurile cu subsol, funda țiile nu prezint ă avarii în zonele în care au fost realizate
sondajele iar adâncimea de fundare a zidurilor este și cota subsolului. La corpurile f ără subsol, zidurile continu ă cu
aceiași grosime de la parter și în pământ, fă ră evazări, cel puțin până la cota 1.40m.

2.1.5.2.4.FATADE SI MATERIALE UTILIZATE
Fatadele cladirii sunt in prezent tencuite plin desi, initial, corpurile A3, A4 si A5 erau finisate cu caramida
aparenta, dupa cum se poate observa pe zonele in care tencuielile sunt cazute. Se pastreaza foarte putine elemente
decorative originale.
In general, lipsa de intretinere periodica a cladirii confera un aspect de uzura, iar tencuiala este degradata
(burdușită sau căzu tă) pe aproape toate p ărțile pline ale fa țadei, de asemenea tencuiala soclului este degradat ă pe tot
conturul ansamblului de corpuri care sunt legate între ele (f ără rosturi de deformare);
Invelitoarea cladirii este din tabla – cu panta foarte mica ceea ce permite infiltrarea apelor din precipitatii; Tamplaria este realizata din lemn cu ferestre duble, neconferind un confort termic adecvat. O parte a
ferestrelor exterioare au fost inlocuite in urma unor interventii anterioare cu ferestre cu geam termoizolant cu tamplarie de PVC de culoare alba, fapt ce confera cladirii un aspect dezordonat, lipsit de coerenta.
2.1.5.2.5.ECHIPARE ACTUALA
Echiparea cladirii in momentul actual este urmatoarea: – instalatii termice : – instalatia de incalzire actuala este cu corpuri statice alimentate din mai multe centrale termice
-in laboratoarele de chimie exista o tubulatura de ventilatie; Ventilatia grupurilor sanitare se face natural – instalatii sanitare: parte uzate, parte executate recent
– instalatii electrice – parte uzate, intr-o stare proasta, parte executate recent
Mentinerea unui confort termic in cadrul Facultatii de Chimie se face in momentul actual cu o centrala termica
proprie, cu corpuri statice montate pe pere tii exteriori. Centrala a fost montata in subsol, in apropierea ferestrelor,
pentru a facilita scoaterea in exterior a cosului pentru evacuarea gazelor arse. Radiatoarele vechi din fonta au forme si dimensiuni diferite pentru diferite incaperi. In subsol este asigurata distributia coloanelor de apa si incalzire. Aceast ă
centrală are capacitatea termic ă aproximativ egal ă cu necesarul de înc ălzire a spaț iilor Facult ății de Chimie proiectate.
Centrala termic ă actuală produce agent termic numai pentru înc ălzirea spaț iilor Facult ății de Chimie actuale, apa cald ă
de consum necesar ă fiind preparat ă local. Centrala termic ă actuală este prev ăzută cu cazane performante cu
randament ridicat. Cazanele sunt din font ă și sunt în stare bun ă de funcționare, neavând o vechime prea mare.

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 21/95
Incalzirea pentru spatiile care sunt in prezent folosite de Facultatea de Administratie si Afaceri este realizata cu
mai multe centrale termice murale montate fie in incaperi, fie pe coridoare.
Cladirea este in prezent echipata cu :
– Coloane alimentare cu apa rece si legaturi la obiectele sanitare din grupurile sanitare si laboratoare; – Coloane de canalizare menajera si legaturi la obiectele existente;
– Sifoane pardoseala in grupurile sanitare si in laboratoare
– Coloanele de apa rece si canalizare sunt preluate la nivelul subsolului
Echiparea cu grupuri sanitare a constructiei in momentul actual este :
– Subsol: nu exista – Parter: 6 grupuri sanitare- 1 la Editura, 2 la facultat ea de Administratie si Afaceri si 3 la Facultatea de
Chimie – Etaj 1: 6 grupuri sanitare- 1 la Editura, 2 la facultat ea de Administratie si Afaceri si 3 la Facultatea de
Chimie
Asigurarea nivelului optim de iluminare naturala este asigurat prin ferestre iar iluminarea artificiala se face cu
corpuri incandescente si fluorescente.
2.1.5.2.6. PATOLOGIE , DEGRAD ARI NESTRUCTURALE / STRUCTURALE
La nivelul subsolului s-au constatat urm ătoarele:
-atac biologic cu activitate distructiva la nivelul pere ților (conform expertizei biologice nr. 198/ 28.01.2014
elaborata de catre specialisti din cadrul Muzeului National de Istorie a Romaniei). Probele analizate la
stereomicroscop contin colonii fungice si bacteriene. Prezența de umiditate excesiv ă în subsol care a favorizat
atacul biologic la nivelul zidurilor.
– umiditatea în exces la nivelul subsolului este favorizat ă și de: tencuielile de ciment din interior, pavimentul
asfaltic la exterior și de ciment la interior, sistematizarea vertical ă defectuoas ă și preluarea ineficient ă a apelor
pluviale. -ferestrele zidite sau blocate cauzeaz ă o lipsă a ventilației corespunz ătoare a spa țiilor
-finisajele sunt îmb ătrânite și afectate în propor ție de 100% de umiditate.
-se pot observa fisuri la boltile de peste subsol (in special in tronsonul A0)
La nivelurile supraterane s-au constatat urm ătoarele:
-finisajele sunt într grade diferite de uzur ă: mozaicul de pe holuri in stare medie, gresia și faianț a din grupurile
sanitare in stare medie
-tâmplăria exterioar ă executată din PVC este total necorespunz ătoare imaginii monumentului
-tâmplăria interioar ă se
află într-o stare medie de degradare
La nivelul podului s-au constatat urm ătoarele:
-lipsa ventilaț iei corespunz ătoare a podului
-unele burlanele sunt deterioare si nu sunt preluate la canalizare ci se scurg lâng ă construcție
La nivelul fa țadelor s-au constatat urm ătoarele:

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 22/95
-nu se pă strează aspectul eviden țiat în studiul istoric: bosaje pe corpurile A0, A1, A2 si caramida aparenta pe
corpurile A3, A4, A5
-elementele decorative originale sunt degradate sau lipsesc
-tâmplăria din PVC de culoare alb ă inlocuita recent este neconform ă cu imaginea monumentului.
-tamplaria veche din lemn este degradata si nu ofera etanseitate sau confort termic;
-aparatele de aer condi ționat sunt amplasate pe fa țade
-in unele cazuri, apele meteorice provenite de la burlane sunt deversate pe trotuare f ără un sistem de preluare și
direcționare corespunză toare.
-tencuielile sunt umflate, scorojite, cazute;
-soclul prezinta depuneri de saruri, atac biologic, desfaceri de tencuieli
-trotuare de garda lipsesc sau nu au rigola perimetrala pentru indepartarea rapida a apelor
La nivelul instalatiilor interioare s-au constatat urm ătoarele:
-Instalațiile termice existente prezint ă o stare de uzur ă ca urmare se va propune înlocuirea în totalitate a instala ției
de încă lzire existente.
-facultatea de administratie si afaceri este incalzita prin tr-o serie de centrale murale independente amplasare pe
coridare sau in salile de curs. -Instalațiile sanitare sunt de asemenea într-o stare avansat ă de uzură
-Instalațiile electrice (prize și forță ) sunt uzate , vor trebui înlocuite
La nivelul re țelelor din incint ă
-Rețeaua de canalizare din incint ă deși funcțională este de asemenea într-o stare avansat ă de uzură
-Rețeaua de alimentare cu ap ă este într-o stare de uzur ă avansată
-Racordul electric subteran trebuie înlocuit pentru a r ăsp
unde noilor solu ții (pentru consumatorii considera ți )
-postul trafo existent montat la subsol este uzat și nu mai prezint ă siguranță in exploatare

componenta stare de degradare
tencuiala si vopsitorie exterioara avansata
tamplarie lemn avansata
tamplarie P.V.C. interventie recenta
invelitoare tabla medie
sarpanta lemn medie
tencuiala si vopsitorie interioara medie la nivelurile supraterane
avansata la subsol
pardoseli (gresie si mozaic) medie
instalatii avansata

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 23/95
2.1.5.3. CONCEPTUL DE INTERVENTIE
Proiectul de consolidare si reabilitare a fost abordat pr in efectuarea unor cercetari si investigatii complete
asupra cladirii (studiu geotehnic, studiu topografic, expertiza tehnica, expertiza biologica, relevee intocmite prin scanare
laser), astfel ca strategia de proiectare adoptata sa asigure in final:
 integritatea structurala a constructiei in limitele rigorilor impuse de normele actuale;
 confortul si solutilor tehnice moderne si utilitatile necesare unei functionari adecvate;
In acest scop se vor utiliza toate mijloacele moderne care stau la dispozitia proiectantilor si constructorilor.
Scopul proiectului este asigurarea de spatii de invatamant adecvate si suficiente pentru Universitatea din
Bucuresti, Facultatile de Chimie, Administratie si Afaceri si Stiinte Politice – care sa respecte exigentele actuale in domeniu.
2.1.5.4. PREZENTAREA LUCRARILOR
Pentru o mai buna intelegere a proiectului si pentru esalonarea in timp a lucrarilor de interventie se propune
structurararea investitiei pe mai multe obiecte dupa cum urmeaza:
OBIECTUL 1: Editura- tronsonul A3b
OBIECTUL 2: Facultatea de stiinte politice- tronsonul A3
OBIECTUL 3: Facultatea de administra tie si afaceri- tronsoanele A1, A0, A2
OBIECTUL 4: Facultatea de chimie- tronson A4, A4a, A4b
OBIECTUL 5: Facultatea de chimie- tronson A5 OBIECTUL 6: Retele exterioare
OBIECTUL 7: Amenajari exterioare

2.1.5.4.1.Lucrari de consolidare- rezistenta
Având în vedere considera țiile de mai sus, rezultatele m ăsurătorilor dinamice și analizele statice liniare, decizia de
intervenție se bazeaz ă pe tronsonarea ansamblului în corpuri func ție de perioadele în care au fost construite, concep ția
și alcătuirea structural ă și consolidarea individual ă a acestora conform caracteristicilor particulare pe care le prezint ă.

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 24/95
Se propune reabilitarea structural ă a corpurilor A0, A1 ș i A2 printr-o solu ție unitară pentru cele trei corpuri, astfel:
(i) suprabetonarea plan șeelor din bolț ișoare din cărămidă și profile metalice și ancorarea acestora cu centuri
întoarse cu sec țiunea de 20x20cm înglobate în zidurile existente cu scopul de a realiza efectul de șaibă rigidă și pentru
a echilibra distribu ția încărcărilor verticale la pere ții portanți (în prezent, prin intermediul profilelor metalice dispuse pe o
direcție, sunt lesta ți doar pereț ii pe care reazem ă, nu și cei ortogonali pe ace știa); suprabetonarea se va lega de
grinzile metalice ale bol țișoarelor prin sudarea unor conectori metalici de acestea;
(ii) consolidarea grinzilor metalice transversale de peste holul de intrare cu platbande la talpa inferioar ă și
rigidizări pe inima dac ă aceste lucr ări se dovedesc necesare; se men ționează că acestea nu au fost relevate în acest
stadiu al investiga țiilor însă se presupune c ă sunt similare celorlalte grinzi transversale principale identificate în
corpurile al ăturate.
(iii) bolțile a vella de la nivelul subsolului, cu excep ți a celor dintre axele 19-20 și Z-L care au fost consolidate,
se vor desface și reface având în vedere c ă unele dintre acestea s-au pr ăbușit iar altele prezint ă avarieri caracteristicile
stării de precolaps; după refacere, deasupra acestora se va realiza un plan șeu din beton armat care s ă sprijine pe
zidăriile existente prin centuri înglobate;
(v) realizarea unui sistem de centuri din beton armat pe pere ții din zidărie la nivelul podului care s ă lege
pereț ii, să împiedice r ăsturnarea acestora la ac țiuni perpendiculare pe planul acestora și să asigure o rezemare
corespunz ătoare șarpantei;
(vi) consolidarea fundaț iilor la nivelul subsolului prin grinzi vierendeel la exterior și grinzi din beton armat la
interior, care ecliseaz ă zidurile m ărindu-le aria de desc ărcare și coborând adâncimea de fundare la minim 60cm la
interior și 0.90m la exterior; grinzile din beton armat se asociaz ă zidurilor prin leg ături transversale armate; astfel, se
vor limita presiunile pe teren la valorile recomandate de studiul geotehnic;
(vii) consolidarea zidurilor cu tiranț i verticali din o țel Bst500s, ancora ți la partea superioar ă în centurile din
beton armat și la partea inferioar ă de legăturile transversale dintre grinzile de fundare;
(viii) consolidarea pere ților din zidă rie printr-o c ămășuir e cu mortar de var (f ără ciment) armat ă cu grile
polimerice tri-axiale de tip Tensar;
(ix) consolidările se pot executa f ără desfacerea șarpantei (doar a învelitorii care oricum trebuie schimat ă)
însă elementele din lemn degradate se vor schimba.

Urmă rind în ca lcul soluția de consolidare propus ă au rezultat urm ătoarele grade de asigurare:
Gradul de asigurare pe structur ă – Corp A0, A1, A2
Etaj/Direcția Σ Vd (kN) Σ VRd (kN) R 3i
Parter/X 17527.47 14437.39 0.824
Parter/Y 21421.05 14522.99 0.678
Etaj 1/X 11027.72 10284.26 0.933
Etaj 1/Y 13418.25 9349.95 0.697
Media gradelor de asigurare la nivelul parterului a rezultat cu valoarea R3=0.751 .

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 25/95
Reabilitarea structural ă a corpului A3 prin:
(i) execuția a trei pere ți structurali din beton armat pe direc ție transversal ă (se menționează că, în prezent, la
nivelul parterului, nu exist ă niciun perete transversal pe o distan ță de 43m);
(ii) consolidarea șpaleților longitudinali cu stâlpi șori din beton armat în care se înglobeaz ă și grinzile metalice
transversale ale plan șeelor formând un soi de cadre transversale;
(iii) suprabetonarea plan șeelor din bolț ișoare de cărămidă de peste parter și demisol și ancorarea acesteia în
zidurile existente cu centuri întoarse înglobate; suprabetonarea se va lega de grinzile metalice ale bol țișoarelor prin
sudarea unor conectori metalici de acestea;
(iv) desfacerea plan șeului din lemn de peste etaj și refacerea acestuia din beton armat antrenând la preluarea
sarcinii gravita ționale și grinzile metalice transversale;
(v) consolidarea funda țiilor cu grinzi din beton armat prin eclisarea acestora; grinzile din beton armat se vor
asocia funda țiilor existente prin crose în g ăuri forate și prin legături transversale executate prin carotare;

Urmă rind în ca lcul soluția de consolidare propus ă au rezultat urm ătoarele grade de asigurare:
Gradul de asigurare pe structur ă – Corp A3
Etaj/Direcția Σ Vd (kN) Σ VRd (kN) R 3i
Parter/X 3914.26 3097.95 0.791
Parter/Y 2891.16 4163.72 >1
Etaj 1/X 2350.25 2509.21 >1
Etaj 1/Y 1694.42 5112.72 >1
Media gradelor de asigurare la nivelul parterului a rezultat cu valoarea R3=0.950 .

Reabilitarea structural ă a corpurilor A3b și A4b prin:
(i) suprabetonarea plan șeelor din bolț ișoare din c ărămidă și profile metalice și ancorarea acesteia cu centuri
întoarse cu sec țiunea 20x20cm înglobate în zidurile existente cu scopul de a realiza efectul de șaibă rigidă și pentru a
echilibra distribu ția încă rcărilor verticale la pereț ii portanți; centurile întoarse se vor realiza doar în pere ții perimetrali iar
în dreptul zidurilor interioare continuitatea suprabeton ării se va realiza prin trecerea unor arm ături prin găuri executate
orizontal în ziduri și injectate; suprabetonarea se va lega de grinzile metalice ale bol țișoarelor prin sudarea unor
conectori metalici de acestea;
(ii) consolidarea zidurilor la nivelul podului cu un sistem de centuri din beton armat iar la nivelul funda țiilor cu
grinzi din beton armat de o parte și alta a acestora, legate transversal;
(iii) consolidarea zidurilor prin tiran ți verticali din o țel Bst500s, ancora ți la partea superioar ă în centurile din
beton armat și la partea inferioar ă de legăturile transversale dintre grinzile de fundare;
(iv) consolidarea pereț ilor din zid ărie printr-o c ămășuire cu mortar de var (f ără cim ent) armat ă cu grile
polimerice tri-axiale de tip Tensar;
(vi) consolidările se pot executa f ără desfacerea șarpantei (doar a învelitorii care oricum trebuie schimbat ă)
însă elementele din lemn degradate se vor schimba.

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 26/95
Urmă rind în ca lcul soluția de consolidare propus ă au rezultat urm ătoarele grade de asigurare:
Gradul de asigurare pe structur ă – Corp A3b
Etaj/Direcția Σ Vd (kN) Σ VRd (kN) R 3i
Parter/X 1691.00 1428.24 0.845
Parter/Y 1594.25 1461.07 0.916
Etaj 1/X 1017.34 1313.07 >1
Etaj 1/Y 1029.08 1136.09 >1
Gradul de asigurare pe structur ă – Corp A4b
Etaj/Direcția Σ Vd (kN) Σ VRd (kN) R 3i
Parter/X 3612.42 2687.63 0.744
Parter/Y 2817.16 3268.97 >1
Etaj 1/X 2090.82 2316.09 >1
Etaj 1/Y 1727.97 3646.40 >1
Mediile gradelor de asigurare la nivelul parterului au rezultat cu valoarea R3=0.880 (la corpul A3b), respectiv R3=0.935
(la corpul A4b).
Reabilitarea structural ă a corpului A2’ prin:
(i) execuția unui perete structural de rost din beton armat spre corpul A2;
(ii) consolidarea șpale ților cu stâlpi șori din beton armat în care se înglobeaz ă grinzile metalice transversale ale
planș eelor; dacă, odată cu decopertarea structurii se dovede ște necesar ă consolidarea grinzilor metalice principale,
capacitatea portant ă a acestora va fi suplimentat ă de platbenzi la talpa inferioar ă și rigidizări pe inimă;
(iii) suprabetonarea plan șeelor din bol țișoare de c ărămidă și ancorarea acesteia în zidurile existente cu
centuri întoarse înglobate cu sec țiunea de 20x20cm; suprabetonarea se va lega de grinzile metalice ale bol țișoarelor
prin sudarea unor conectori metalici de acestea;
(iv) consolidarea fundaț iilor cu grinzi din beton armat prin eclisarea acestora; grinzile din beton armat se vor
asocia funda țiilor existente prin crose în g ăuri forate și prin legături transversale executate prin carotare;
(v) consolidarea zid ăriilor la nivelul aticului cu o c ămășuială din beton armat torcretat de 5cm grosime și o
centură perimetral ă cu înălțimea de 20cm de care s ă se
ancoreze corespunz ător șarpanta.
Urmă rind în ca lcul soluția de consolidare propus ă au rezultat urm ătoarele grade de asigurare:
Gradul de asigurare pe structur ă – Corp A2’
Etaj/Direcția Σ Vd (kN) Σ VRd (kN) R 3i
Parter/X 3116.25 2555.55 0.820
Parter/Y 2460.58 2790.28 >1
Etaj 1/X 2104.29 2090.13 0.993
Etaj 1/Y 1381.81 2649.63 >1
Media gradelor de asigurare la nivelul parterului a rezultat cu valoarea R3=0.920 .

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 27/95

Reabilitarea structural ă a corpurilor A4 și A4a prin:
(i) înglobarea unor tiran ți verticali în galerii forate lega ți de sistemul de consolidare al funda țiilor și de sistemul
de centuri de pe coronamentul pere ților; confinarea pere ților din zid ărie se va realiza printr-o c ămășuire cu mortar de
var (cu excepț ia fațadelor) armată cu grile polimerice tri-axiale de tip Tensar;
(ii) consolidarea funda țiilor cu grinzi din beton armat
(iii) suprabetonarea plan șeelor din bol țișoare de c ărămidă și ancorarea acesteia în zidurile existente cu
centuri întoarse înglobate cu sec țiunea de 20x20cm; suprabetonarea se va lega de grinzile metalice ale bol țișoarelor
prin sudarea unor conectori metalici de acestea; Urmă rind în ca lcul soluția de consolidare propus ă au rezultat urm ătoarele grade de asigurare:
Gradul de asigurare pe structur ă – Corp A4
Etaj/Direcția Σ Vd(kN) Σ VRd(kN) R 3i
Parter/X 6462.86 6282.19 0.972
Parter/Y 6538.88 5525.76 0.845
Etaj 1/X 2431.77 4879.71 >1
Etaj 1/Y 6538.88 5482.71 0.838
Gradul de asigurare pe structur ă – Corp A4a
Etaj/Direcția Σ Vd (kN) Σ VRd (kN) R 3i
Parter/X 6976.35 6961.31 0.998
Parter/Y 7314.09 5646.68 0.772
Etaj 1/X 4402.79 5462.61 >1
Etaj 1/Y 4481.38 4027.98 0.899
Mediile gradelor de asigurare la nivelul parterului au rezultat cu valoarea R3=0.908 (la corpul A4) , respectiv R3=0.885
(la corpul A4a).

Reabilitarea structural ă a corpurilor A5a prin:
(i) execuția a doi pere ți structurali de rost din beton armat pe direc ție transversal ă;
(ii) execuția la interiorul zidurilor longitudinale ce m ărginesc amfiteaterele a unei c ămășuieli din beton torcretat
cu grosimea de 5cm;
(iii) consolidarea plan șeelor din beton armat cu o suprabetonare asociat ă plăcilor existente;
(iv) consolidarea funda țiilor existente cu grinzi din beton armat;
(v) consolidarea zid ăriilor la nivelul aticului cu o c ămășuială din beton armat torcretat de 5cm grosime și o
centură perimetral ă de care să se ancoreze corespunz ător șarpanta.

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 28/95
Urmă rind în ca lcul soluția de consolidare propus ă au rezultat urm ătoarele grade de asigurare:
Gradul de asigurare pe structur ă – Corp A5a
Etaj/Direcția Σ Vd (kN) Σ VRd (kN) R 3i
Parter/X 3828.42 2877.84 0.752
Parter/Y 4294.52 3352.19 0.781
Etaj 1/X 1802.13 1972.93 >1
Etaj 1/Y 2056.78 1688.06 0.821
Media gradelor de asigurare la nivelul parterului a rezultat cu valoarea R3=0.766 .

Reabilitarea structural ă a corpurilor A5b prin:
(i) execuția a două nuclee din beton armat dispuse în s ălile marginale legate între ele prin suprabetonarea
planș eelor existente;
(ii) consolidarea funda țiilor existente cu grinzi din beton armat;
(iii) consolidarea zid ăriilor la nivelul aticului cu o c ămășuială din beton armat torcretat de 5cm grosime și o
centură perimetral ă de care să se ancoreze corespunz ător șarpanta.
(iv) consolidarea fundaț iilor existente cu grinzi din beton armat legate de funda țiile existente și de fundaț iile
nucleelor din beton armat.
Urmă rind în ca lcul soluția de consolidare propus ă au rezultat urm ătoarele grade de asigurare:
Gradul de asigurare pe structur ă – Corp A5b
Etaj/Direcția Σ Vd (kN) Σ VRd (kN) R 3i
Parter/X 9019.34 7414.28 0.822
Parter/Y 10961.66 9440.86 0.861
Etaj 1/X 5392.18 5187.12 0.962
Etaj 1/Y 6446.70 4868.14 0.755
Media gradelor de asigurare la nivelul parterului a rezultat cu valoarea R3=0.841 .

Alte lucrări de consolidare ce trebuiesc executate se refer ă la:
(i) refacerea integrit ății zidurilor prin repararea fisurilor și a cr ăpăturilor prin inject ări și rețeseri locale;
(ii) curățarea și protejarea profilelor metalice ale plan șeelor din bolț ișoare;
(iii) înlocuirea elementelor degradate de la nivelul șarpantelor;

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 29/95
2.1.5.4.2.Lucrari de arhitectura
Conceptul de interventie pr esupune urmatoarele aspecte:
-in tronsonul A3, in prezent parasit, se vor amenaja noi spatii de invatamant pentru Facultatea de Stiinte
Politice
-se vor reamenaja salile de curs, amfiteatrele, salile de seminarii si laboratoarele din celelalte tronsoane
-se va transformarea podul in mansarda cu functiunea de cabinete profesori, doctoranzi, centre de cercetare
Se vor amenaja doua zone distincte de mansarda: o zona in tronsoanele A0, A1, A2 (Obiectul 3) si o zona in tronsoanele A4a si A5 (Obiectele 4 si 5)
– pentru asigurarea accesului persoanelor cu dizabilitati se vor introduc doua ascensoare electrice fara camera
masinii, unul in tronsonul A3 spre A1 intre zonele ocupate de Facultatea de Stiinte Politice si Facultatea de
Administratie si Afaceri (ascensor electric fara camera ma sini 1.600 kg / 21 persoane/ 3 statii) si un ascensor in
tronsonul A4a care va servi Facultatii de Chimie (ascensor electric fara camera masinii 630 kg / 8 persoane/ 3 statii)
– pentru accesul persoanelor cu disabilitati la cota parterului se vor monta platforme liftante- o platforma in
dreptul accesului in corpul A4a (Facultatea de Chimie), o platforma in dreptul accesului in corpul A3 (Facultatea de
Stiinte Politice), o platforma in dreptul accesului de pe fatada posterioara in coprul A4. Dimensiunile platformelor vor fi
de 914x1372mm. Platformele vor avea o sarcina de 340 kg, cursa maxima 1200 mm, vopsea culoare ral va fi precizata
de proiectant iar platforma va include si rampa de acces, console de fixare, portita de acces la statia superioara
– in salile de curs se va asigura acustica adecvata prin pereti si tavane speciale din cu proprietati acustice. -se va inlocui in totalitate tamplaria interioara si exterioara; ferestrele vor fi executate din tamplarie din lemn
stratificat cu desenul tampla riei originale, insa cu geam termo-fono-izolant pe care se aplic folie antiefractie.
-la nivelul subsolului se va executa un canal de aerare perimetral din beton armat care are scopul de a asigura
evacuarea umiditatii din zidaria peretilor subsolului; canalul de aerare va fi ventilat natural prin slituri verticale care vor fi
create in zidarie la nivelul parterului.
Proiectul de arhitectura presupune urmatoarele interventii:
A. Lucrări de desfaceri:

 la nivelul subsolului se vor desface și se vor îndep ărta toate straturile de vopsitorii și tencuieli la pere ți,
tavane, bolț i afectate de umiditatea excesiv ă și aflate sub atac biologic.
 se va desface trotuarul existent pe l ățimea necesar ă realizării unui canal de aerare conform indica țiilor de
pe planș e si pentru a realiza noi trotuare care sa asigure indepartarea radida a apelor de langa cladire
 se vor desface tencuielile pe baza de ciment de pe fa țade și din interior. Dupa decaparea tencuielii va fi
inspectata starea zidariei si solicitata prezenta expertului tehnic in cazul in care se vor constata avarii (fisuri,
fracturi, maci nare liant);
 se va desface tâmpl ăria exterioar ă din PVC în vederea înlocuirii ei
 se vor desface toate elementele parazitare fa țadei (agregatele de aer condi ționat, copertine)
 se vor desface in totalitate grilajele metalice (interventii ulterioare)
 se va desface învelitoarea din tabl ă zincată, inclusiv toate elementele de tinichigerie: jgheaburi și burlane

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 30/95
 se vor deface elementele de șarpantă deteriorate iremediabil (putrezite) și cele care nu fac parte din
concepția inițială a șarpantei.
 se vor desface în subsol toate pardoselile în vederea refacerii acestora pe strat drenant.
 se vor desface toate pardoselile la parter si etaj pe zonele unde se vor executa suprabetonari. Se va evacua
umplutura de pe bolti si boltisoare
 se vor desface toate interven țiile recente la nivelul finisajelor și compartiment ărilor: tavane suspendate din
materiale plastice deteriorate, placaje la pere ți executate cu lambriuri, compartiment ări improvizate.
 se vor desface la toate nivelurile finisajele degradate de la pere ți, tavane și pardoseli, în special cele
afectate de umiditate sau deteriorate iremediabil (lambriuri, vopsitorii pere ți, tencuieli degradate)
 se vor desface toate u șile interioare aflate într-o stare avansat ă de degradare în vederea înlocuirii lor sau a
restaurarii
 se vor desface în totalitate instala țiile interioare în vederea înlocuirii lor
 se vor desface anumiti pereti de compartimentare din zidar ie de caramida si a anumite constructii parazitare
de pe fatada conform indicatiilor din planse.
 la etajul corpului A4a se vor desface pereț ii din gipscarton din casa sc ării și cei de pe holul ce conduce la
grupurile sanitare, revenindu-se la configura ția inițială.
 la parterul si etajul corpului A4b se vor desface toti peretii interiori din gipscarton sau zidarie eliberandu-se cele 6 coloane din fonta
 se vor demola cele 3 construc ții parazitare alipite cl ădirii și destinate accesului la subsol din curte
 se va
demola la corpul A4a a podestele și treptele exterioare care nu mai au u și în dreptul lor
 golurile de ferestre obturate par țial sau total se vor reface
 toate conductele de gaze aparente de pe fa țade se vor demonta
 in tronsonul A0 se vor desface toate boltile „a vella” aflate in stare de degradare avansata in vederea refacerii
B. Lucrări de restaurare:

Pereți subsol.
 zidăria va fi cur ățată cu peria de sârm ă; rosturile se vor adânci pe ntru a favoriza eliminarea umiditatii. Se
vor executa plombe de zidarie pe zonele degradate, folosind caramida de acelasi format cu cel existent.
 dupa uscare, pe pereti, vor aplicate substan țe de biocidare- tratament antisepic (conform expertizelor
biologice nr. 198 si 199/ 28.01.2014 elaborate de catre specialisti din cadrul Muzeului National de Istorie a Romaniei) Se vor folosi solu ții antimucegai cu remanen ță ridicată precum un agent cationic cu
activitate biocid ă din grupa N-cetil piridin ă, sub form ă de soluție apoasă sau alcoolic ă de 5%
substanță activă: de asemenea, se recomand ă și utilizarea unor materiale de consolidare (mortare),
tratate cu biocizi ca m ăsură preventiv ă;
 pe peretii de zidarie se vor reface tencuielile cu tencuieli speciale de asanare pe baza de var hidraulic
pentru a evita apari ția ulterioar ă a umezelii și depunerile de s ăruri, cu exceptia spatiilor din subsolul corpului
A0, unde zidaria va ramane aparenta, se va curata si se va rostui cu mortar pe baza de var.

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 31/95
 în grupurile sanitare și in vestiare se va executa tapet PVC 1mm grosime pe peretii de compartimentare
executati din gipscarton rezistent la umiditate
 In oficiu (S08) – peretii vor fi fi A1 EI 60 cu usi E 15-C.
 pe holuri si coridoare peretii adiacenti vor fi A1 EI 90.
 casele de scara vor fi inchise cu pereti A1 EI 150 cu usi pline cu sistem de autoinchidere.
 statiile de pompe incendiu (S14 si S41) vor avea pereti A1 EI 180 cu usi EI 90-C.
 centralele termice (S15 si S42) vor avea pereti A1 EI 180 si usi metalice cu sistem de autoinchidere ce se
vor deschide spre exteriorul incaperii.
 incaperea destinata Postului trafo va avea pereti A1 EI 180 si usi EI 90-C.
 Depozite de substante (S52, S54, S55, S57, S58, S59, S60) vor avea pereti A1 EI 180 si usi EI 90-C.
Pereți niveluri supraterane:
 se vor reface finisajele la pere ții de zidarie existenti cu vopsitorie pe glet si tencuieli pe baz ă de var hidraulic
 compartimentarile noi se vor realiza din pereti usori din gipscarton dublu placati pe structura metalica cu
vata minerala si finisati cu glet si vopsitorii lavabile. In spatiile umede, placile de gipscarton vor fi rezistente
la umiditate. Pentru spatiile in care, prin scenariul de securitate la incendiu, s-au prevazut pereti rezistenti la
foc, vor fi executate alcatuiri de pereti speciale certificate ca etanseitate la incendiu.
 la mansard ă, compartiment ările vor fi realizate cu pere ți de gipscarton (rezistenti la foc conform scenariului
de securitate la incediu). Compartimentarile vor îngloba și o parte din elementele din lemn ale șarpantei.
Elementele din lemn libere se vor proteja și ele din punct de vedere al siguran ței la foc. Pere ții din mansarda
vor fi în general finisa ți cu glet si vopsele semilavabile pentru interior, culoare alb ă.
 in amfiteatre și pe holuri se vor monta lambriuri din lemn biocidare si ignifugate.
 in laboratoarele de chimie pere ții se vor finisa cu vopsitorii epoxidice rezistente la acizi si antistatice
 pereț ii oficiilor și cei ai grupurilor sanitare se vor finisa cu tapet din PVC 1mm grosime cu tratament
atibacterian, fixat cu cordon de sudura.
 In axul 30 se realizeaza un perete antifoc din caramida A1 REI 180 (inclusiv in pod). Golul de tecere este
protejat cu sas tampon cu pereti A1 EI 60 si usi EI 45-C, cladirea fiind impartita in plan in 2 compertimente
de incendiu
 holurile si coridoarele vor avea pereti A1 EI 90.
 casele de scara vor fi inchise cu pereti A1 EI 150 si vor avea usi pline cu sistem de autoinchidere.
 la
boratoarele de chimie vor avea pereti A1 EI 120
 camerele de curenti slabi vor avea pereti A1 EI 60.
 amfiteatrul E79 – 173 locuri este o sala aglomerata tip S2 si va fi prevazuta cu pereti A1 EI 180, planseu A1
REI 90 si usi E 15-C.
 peretii catre zonele de pod vor fi A1 EI 120 cu usi EI 45-C
 sarpanta va fi protejata prin placare cu gips carton A1 R 30.

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 32/95
Tavane Subsol
 boltile din corpul A0 vor fi desfacute cu exceptia culoarului si a zonei consolidate recent. Se vor reface
boltile in sistem “a vela” conform situatiei existente folosindu-se cofraje de lemn. Peste bolti se va realiza o
noua umplutura din zgura ca suport pentru placa de beton armat care se va turna ca suport pentru
pardoseala de la nivelul parterului.
 pe boltisoarele care vor ramane in teren vor fi aplicate substan țe pentru combaterea atacului biologic: solu ții
antimucegai cu remanen ță ridicată precum un agent cationic cu activitate biocid ă din grupa N-cetil
piridină, sub form ă de soluție apoasă sau alcoolic ă de 5% substan ță activă: de asemenea, se
recomand ă și utilizarea unor materiale de consolidare (mortare), tratate cu biocizi ca m ăsură
preventivă;
 boltile “a Vella” vor fi rostuite, iar caramida va ramane aparenta.
 celelalte spatii de la nivelul subsolului (acoperite cu boltisoare) vor fi dublate cu plafoane suspendate casetate si din gipscarton rezistent la umiditate.
 statiile de pompe incendiu (S14 si S41) vor avea planseu A1 REI 90
 centralele termice (S15 si S42) vor avea plansee A1 REI 120
Tavane niveluri supraterane:
 se vor executa plafoane suspendate din gipscarton cu placi de 12,5mm grosime pe schelet metalic. in incaperile umede se vor monta placi de gipscarton rezi stente la umiditate. Pentru spatiile in care, prin
scenariul de securitate la incendiu, s-au prevazut tavane rezistente la foc, vor fi executate alcatuiri de
plafoane speciale certificate ca etanseitate la incendiu.
 in anumite incaperi, pe zonele centrale se vor executa tavane casetate acustice sau acustice si rezistente la foc. Tavanele suspendate casetate vor fi etanse la incendiu EI 30'' (cf EN13501), vor fi alcatuite din casete
din placi de fibra minerala 600x600x20 mm, RAL9003 cu cant cazut 8mm. Casetele vor fi fixate pe profile T
24mm (43, 38) asamblate prin clipsare+ tiranti. Casetele vor avea urmatoarele caracteristici: clasa A
absorbite sonora, rezistenta umiditate de min 95%, certificare camera curate ISO 5, clasa reactie la foc A2-
s1, d0, coeficient de absorbtie a sunetului aw=1,00, izolatie fonica Dnfw= min25dB si Rw = min10dB,
curatabile cu carpa umeda, grad de reflexia a luminii minim 87%
 se vor cur ăța elementele decorative de la plafoanele decorate ale amfiteatrului de la etajul corpului A5 de
straturile de vopsitorie acumulate în timp. Vor fi executate vopsitorii în culori pe baz ă de apă cu o cromatic ă
cât mai apropiat ă de cea original ă.
 Planseul intre zonele de pod si spatiile utile va fi minim EI 30.
Pardoseli subsol:
 se
va executa un strat de drenaj din pietri ș cu rolul de rupere a capilarit ății, peste care se executa un
sistem termoizolant din polistiren extrudat cu grosimea de 7cm, peste care va turna o plac ă de B.A. de
10cm grosime pentru suportul pardoselilor
 In zone de bufet, oficiu, vestiare si spatiile tehnice se vor executa pardoseli din Covor PVC 2mm, omogen, fungistatic si bacteriostatic, tratament intretinere usoara cu lac de protectie (de tip Evercare sau similar)

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 33/95
 In zonele reprezentative (biblioteci, coridoare, sala st udenti, librarie, se va executa o pardoseala din gresie
caramica format caramida (t ip Klinker) asezate in coada de randunica (format aprox 12x24cm). Culoarea va
fi stabilita de catre proiectant pe baza monstrelor prezentate de constructor.
 Coloanele din fonta si tampile grinzisoarelor vor fi curatate si restaurate. Va fi aplicat tratament anticoroziv
si vopsea termospumanta mata.
Pardoseli niveluri supraterane:
 pe holuri se vor executa in general pardoseli din gresie caramica format caramida (tip Klinker) asezate in coada de randunica (format aprox 12x24cm). Pe anumite holuri se se va executa pardoseala din piatr ă
naturală (Vrata) 2cm grosime cu dimensiuni de 30×60 cu suprafata tratata antiderapant.
 se vor executa pardoseli pardoseli flotante din parchet de stejar triplustratificat 14mm grosime, strat nobil 3,5mm, livrate finisate cu 7 straturi lac protectie si asezate pe un strat de 5mm de polistiren extrudat, în
amfiteatre, s ăli de curs, s ăli seminar, laboratoare de informatic ă, săli de consiliu, cabinete decan,
prodecani, cadre didactice, secretariate, biblioteca chimie.
 pardoseala din grupurile sanitare va fi înlocuit ă integral cu Covor PVC 2mm, eterogen, strat uzura min
0,9mm, clasa R10, tratament fungistatic si bacter iostatic, lac de protectie pentru intretinere usoara
(tratament de tip Sparclean sau similar)
 în mansarda corpului A5, in cabinete, se va executa o pardoseal ă tehnica suprainaltata cu inaltime finita
400mm asezata pe piedestal tip S din otel zincat M16, inaltime 360mm, cu finisajul din panouri parchet
lamelar 600x600mm, cantuite.
 în mansarda corpului A5, in grupurile sanitare si pe holuri, se va executa o pardoseal ă tehnica
suprainaltata cu inaltime finita 400mm cu finisaj din gresie ceramica 45×45 asezat pe panouri din Sulfat de calciu de 28mm nut si fedder FHB 28 600x600mm. P anourile vor fi asezate pe piedestal tip S din otel
zincat M16 inaltime +/- 370mm.
 Pe zonele de mansarda unde se vor executa pardoseli tehnice suprainaltate, va fi montata, perimetral
plinta flexibila PVC 15x50mm 50ml/rola
 in laboratoarele de chimie si spatiile anexa precum si in depozitele de substante se vor executa pardoseli din Covor PVC 2mm, omogen, grupa abraziune P, rezistenta buna la substante chimice cf EN423, antistatic (10^4<Rt<10^6), greutate max. 3100g/mp, clasa de alunecare R9
 in spaț iile de editare se vor executa pardoseli din Covor PVC 2mm, omogen, fungistatic si becteriostatic,
tratament intretinere usoara cu lac de protectie (de tip Evercare sau similar)
 toate podestele și treptele exterioare de acces vor fi executate din dale din piatr ă naturală (Andezit) 4cm
grosime
 pardoselile reci se vor freca, cerui, lustrui
 pardoselile calde vor fi livrate finisate, respectiv lac pentru parchet si straturi de protectie pentru covoarele PVC

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 34/95
 trotuarele perimetrale vor fi executate din dale de piatra naturala (andezit) cu dimensiunile de 60x30x4cm
cu suprafa de calcare neregulata cu rigola perimetrala din piatra (andezit) cu profil special (concavitate) si dimensiunile exterioare 60x60x8cm grosime
 suprafata de calcare din curtile de lumina va fi executata din dale de piatra naturala (andezit) cu dimensiunile 50x25x4cm.
Tâmplărie:
 ușile interioare, cu exceptia celor stabilite ca fiind rezistente la foc, vor fi înlocuite integral cu u și din lemn
stratificat finisate cu bait si lac mat cu exceptia usii de la fosta sala a donatorilor (E33- sala de consiliu),
usa care se va restaura.
 se vor folosi u și metalice rezistente la foc pentru zonele stabilite prin scenariul de rezistenta la incediu:
-statii pompe incendiu- usi EI90c -oficiu (S08)- usi EI15c
-post trafo- usa EI90c
-depozite substante- usi EI90c -amfiteatru E79 (173 locuri)- usi EI15c
-usi catre pod EI45-C
 se vor folosi u și cu dispozitie de autoinchidere pentru zonele stabilite prin scenariul de rezistenta la incediu
si marcate pe planuri cu indicativul “c”
-usi oficiu subsol (S08)
-usi statii pompe incendiu
-usi centrale termice
-usi post trafo
-usi depozite substante
-usi case de scari -usi laboratoare de chimie
-usi amfitreatru sala aglo merata (E79- 173 locuri)
-usi catre pod
 toate usile la incaperile peste 50 de persoane se vor deschide inspre sensul evacuarii persoanelor inspre exterior
 tâmplăria exterioar ă (uși și ferestre) va fi înlocuit ă integral cu tâmpl ărie din lemn stratificat și geam termo-
fono-izolant cu desenul tamplariei originale.
 Vor fi montate glafuri exterioare din piatr ă naturală cu profil de rupere a pic ăturii si glafuri interioare din
lemn stratificat fi nisate cu bail si lac incolor mat.
 Depozite de substante (S52, S54, S55, S57, S58, S59, S60) si laboratoarele de chimie vor vor fi prevazute cu folie antiefractie si feronerie anti-scanteie.
 Lifturile vor fi inchise cu sticla securizata de minim 10mm grosime fixata pe o structura de sustinere de tip fatada cortina (lift exterior) sau tip “spyder” (lift interior)

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 35/95
Scări:
 se va restaura balustra da din fier forjat.
 mâna curent ă din lemn se va repara si finisa cu bait si lac mat.
 se vor revizui treptele din piatra, se vor repara muchiile ciobite, se vor chitui, lustrui, șlefui și cerui.
Șarpanta și invelitoare
 se vor înlocui elementele degradate iremediabil, putrezite și elementele care difer ă de cele originale, sau
au fost improvizate f ără a modifica concep ția și conforma ția acoperișului (pantă, înalțime, sisteme de
rezemare): capriori, cosoroabe, pane, etc…
 toate elementele șarpantei vor fi protejate prin biocidare și ignifugare (noi și vechi).
 învelitoarea din tabl ă zincată din prezent va fi înlocuit ă integral cu învelitoare din tabl ă de zinc, culoare gri
grafit, cu fal țuri verticale duble (cu banda de etansare), montat ă pe un sistem de acoperi ș ventilat
(astereala dubla 160x24mm si sipci 5x5cm in lungul pantei). Tabla va avea o grosime minima de 0,8mm si
va fi fixata cu minim 8 cleme/mp.
 se vor reface toate lucarnele și tabacherele, acestea fiind etan șate prin montarea de tâmpl ărie de lemn
stratificat cu geam termo-fono-izolant.
 burlanele și jgheaburile vor fi înlocuite integral cu tabla de zinc. Burlanele vor fi racordate la canalizare
 se vor
etanșa zonele sensibile pentru evitarea infiltra țiilor de apă.
 pe zonele unde se vor amenaja spatii in mansarda va fi prevazut ă o termoizola ție la nivelul podului,
respectiv în planul c ăpriorilor. Pe zonele de pod va fi asigurata termoizolatia prin saltea de vata minerala
rigida asezata peste planseul de peste etaj. Termoizolatia va fi protejata cu o podina din lemn.
Fațade
 pe soclu se va executa tencuial ă de asanare pe baz ă de var hidraulic pân ă la cota superioar ă a soclului si
vopsitorii pe baza de var.
 se vor repara profilele decorative si decoratiile degradate pe baza martorilor existenti
 se vor reconstitui elementele decorative care au disp ărut de pe fa țada principal ă (corp A2 etaj) astfel încât
acestea să întregească compoziția simetrică a corpului central pe baza fotografiilor istorice din anul 1940
 Fațadele corpului central (tronsoanele A0, A1, A2) se vor finisa cu tencuieli si vopsitorii pe baza de var
hidraulic cu rosturi care imita bosajele (pe baza martorilor existenti la nivelul podului corpului A1 si a
zonelor vizibile in urma desprinderilor de tencuieli de pe fatade)
 Aripile laterale (tronsoanele A3, A4, A5) vor fi tratate la nivelul fatadelor conform fotografiilor de epoca-
respectiv caramida aparenta intrerupta de braul intermediar tencuit de peste parter. Dupa curatarea
tencuielilor exterioare, se vor inlocui caramizile deteriorate prin plombare cu caramizi de acelasi tip
(dimensiuni) cu teserea rosturilor. Se vor curata si reface rosturile. Se vor trata fisurile conform
specificatiilor din expertiza. Se va curata prin periere fatada si aplica tratament de biocidare si hidrofugare.

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 36/95
Structura functionala propusa:
OBIECT 1 – TRONSON A3b – EDITURA
Parter
P01 EDITURA 19,22
P02 EDITURA 15,59
P03 EDITURA 21,55
P04 CENTRALA TERMICA 6,09
P05 GRUP SANITAR 11,30
P06 HOL 29,62
TOTAL UTIL 103,37
Etaj
E01 HOL 13,56
E02 HOL 8,08
E03 BIROU 19,41
E04 BIROU 16,58
E05 SALA CONSILIU 14,58
E06 TERASA 7,01
E07 GRUP SANITAR 3,42
E08 ANEXA 7,85
TOTAL UTIL 90,49

Total suprafata utila obiect 1- Editura 193,86 mp

OBIECT 2 – TRONSON A3 – FACULTATEA DE STIINTE POLITICE

Subsol
S01 SAS ACCES PERSONAL /
MARFA 3,12
S01a HOL PERSONAL 8,81
S01b HOL DEPOZITARE MARFA 9,88
S02 VESTIAR 10,81
S03 GRUP SANITAR 5,85
S04 GRUP SANITAR 5,85
S05 VESTIAR 11,55
S06 BIROU RECEPTIE MARFA 2,88
S07a DEPOZIT COLONIALE 6,99
S07b DEPOZIT FRIG 5,85
S07c DEPOZITARE/SPALARE OUA 1,35
S08 OFICIU 79,75
S08a OFICIU SERVIRE 15,07
S08b SPALATOR VESELA 9,19
S09 BUFET 92,59
S10 HOL ACCES STUDENTI 39,86
S11 GRUP SANITAR BARBATI 14,19
S12 GRUP SANITAR FEMEI 16,28

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 37/95
CURTE DE LUMINA 1 98,63
TOTAL UTIL 438,50
Parter
P07 AMFITEATRU 123,81
P08 HOL 82,59
P09 HOL 7,44
P10 CABINET PRODECAN / DIR.
DEPART. 27,20
P11 SALA CURS 60,96
P12 SALA CURS 59,45
TOTAL UTIL 361,45
Etaj
E09 HOL 97,35
E10 SALA CURS 62,11
E11 SALA CURS 66,00
E12 LABORATOR INFORMATICA 33,38
E13 SALA SEMINAR 32,55
E14 SALA CURS 67,54
E15 BIROU ERASMUS STIINTE POLITICE 9,50
TOTAL UTIL 368,43

Total suprafata utila obiect 2- Facultatea de stiinte politice 1168,38 mp

OBIECT 3 – TRONSON A1,A0,A2 – FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI
Subsol
S13 HOL 25,37
S14 STATIE HIDROFOR / REZ.
APA 20,95
S15 CENTRALA TERMICA 44,89
S16 CASA SCARII 24,13
S17 HOL 85,73
S18 BIBLIOTECA 72,79
S19 BIBLIOTECA 74,23
S20 BIBLIOTECA IMPRUMUT 50,91
S21 BIROU BIBLIOTECA 24,56
S22 HOL 41,61
S23 SALA STUDENTI 114,14
S24 LIBRARIE 27,86
S25 CENTRU ANGLOFON 12,89
S26 CENTRU FRANCOFON 14,18
S27 HOL 88,48
S28 BIBLIOTECA IMPRUMUT 52,36
S29 BIROU BIBLIOTECA 24,94
S30 BIBLIOTECA 77,18
S31 BIBLIOTECA 79,93
S32 HOL 9,01

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 38/95
S33 HOL 12,01
S33a ANEXA 12,79
S34 HOL 10,56
S34a OFICIU CURATENIE 6,67
S35 VESTIAR PERSONAL
CURATENIE 19,11
S36 GRUP SANITAR 14,64
S37 ANEXA 7,17
S38 CASA SCARII 20,37
S39 ASOCIATII STUDENTESTI 149,19
S40 HOL 35,59
CURTE DE LUMINA 2 67,04
CURTE DE LUMINA 3 154,65
CURTE DE LUMINA 4 63,45
TOTAL UTIL 1539,38
Parter
P13 SECRETARIAT STIINTE
POLITICE 30,26
P13a SECRETAR SEF 15,82
P14 CAMERA CURENTI SLABI 10,19
P15 HOL 13,70
P16 ANEXA 2,40
P17 OFICIU 3,36
P18 GRUP SANITAR 3,27
P19 SALA CADRE DIDACTICE 30,80
P20 BIROU PRODECAN ST. POLITICE 13,72
P21 HOL 28,78
P22 CASA SCARII 24,34
P23 HOL 87,39
P24 SALA SEMINAR 80,35
P25 SALA SEMINAR 81,13
P26 SALA SEMINAR 81,03
P27 GRUP SANITAR PERS. DIZAB. 4,58
P28 GRUP SANITAR BARBATI 14,92
P29 GRUP SANITAR FEMEI 13,86
P30 HOL PRINCIPAL 137,81
P31 HOL 72,53
P32 HOL 88,35
P33 SALA CURS 82,75
P34 SALA CURS 82,41
P35 SALA CURS 81,63
P36 ANEXA 36,77
P37 CASA SCARII 32,03
P38 HOL 13,82
P39 LABORATOR INFORMATICA 40,56
P40 CABINET PROFESOR 22,25
P41 AMFITEATRU 15,47
TOTAL UTIL 1246,28

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 39/95
Etaj
E16 HOL 27,12
E17 SERVERE 10,20
E18 HOL 14,62
E19 SECRETARIAT 15,29
E20 DECANAT STIINTE POLITICE 31,32
E21 CABINET 23,95
E22 GRUP SANITAR 3,27
E23 OFICIU 3,36
E24 ANEXA 2,10
E25 HOL 25,40
E26 BIROU ADMINISTRATIE S.P. 24,20
E27 HOL 95,30
E28a GRUP SANITAR BARBATI 15,45
E28b GRUP SANITAR FEMEI 14,45
E29 SALA SEMINAR ADM. SI AF. 85,50
E30 SALA SEMINAR ADM. SI AF. 84,40
E31 SALA SEMINAR ADM. SI AF. 85,00
E32 HOL 109,50
E33 SALA CONSILIU 142,90
E34 HOL 95,40
E35 SALA CURS ADM. SI AF. 85,40
E36 SALA CURS ADM. SI AF. 86,50
E37 SALA CURS ADM. SI AF. 87,20
E38 ANEXA 39,70
E39a CASA SCARII 32,20
E39b HOL 14,70
E40 AMFITEATRU ADM. SI AF. 152,30
E41 DECAN ADM. SI AF. 42,70
E42 BIROU ADMINISTRATIE S.P. 23,60
TOTAL UTIL 1473,03
Mansarda
M01 CASA SCARII 26,50
M02 HOL 33,50
M03 GRUP SANITAR BARBATI 10,10
M04 GRUP SANITAR FEMEI 8,75
M05 CABINET 16,60
M06 CABINET 17,70
M07 ANEXA 5,90
M08 HOL 242,80
M09 CABINET 27,60
M010 CABINET 24,50
M011 CABINET 24,90
M012 CABINET 22,40
M013 CABINET 24,20
M014 CENTRU DE CERCETARE 51,00
M015 CABINET 30,40

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 40/95
M016 CABINET 25,70
M017 CABINET 24,95
M018 CABINET 22,50
M019 CABINET 25,40
M020 CABINET 26,70
M021 CABINET 25,60
M022 CABINET 22,30
M023 CABINET 40,00
M024 CABINET 40,00
M025 CABINET 22,75
M026 CABINET 20,15
M027 ANEXA 7,25
M028 GRUP SANITAR BARBATI 15,65
M029 GRUP SANITAR FEMEI 13,00
M030 CABINET 21,20
M031 CABINET 12,35
M032 CABINET 21,55
M033 CABINET 24,35
M034 CABINET 22,95
M035 CABINET 25,30
M036 CABINET 25,85
M037 CABINET 30,50
M038 CABINET 18,30
M039 CENTRU DE CERCETARE 48,80
M040 CABINET 19,30
M041 CABINET 29,20
M042 CABINET 22,50
M043 CABINET 24,95
M044 CABINET 24,50
M045 CABINET DOCTORANZI 63,40
M046 CASA SCARII 30,90
TOTAL UTIL 1364,70
Total suprafata utila obiect 3- Facultatea de administratie si afaceri 5623,39 mp

OBIECT 4 – TRONSON A4,A4a,A4b – FACULTATEA DE CHIMIE
Subsol
S41 STATIE HIDROFOR 49,27
S42 CENTRALA TERMICA 65,67
S43 STATIE AER COMPRIMAT 22,21
S44 HOL 17,77
S45 VESTIAR 5,12
S45a HOL 1,19
S45b GRUP SANITAR 2,38
S46 BIROU ATELIER 11,21
S47 ATELIER 95,88
S48 ATELIER 23,57
S49 ATELIER 12,56

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 41/95
S50 HOL 10,32
S50a HOL 20,05
S51 BIROU 17,06
S52 ATELIER STICLARIE 29,01
S53 HOL 30,61
S54 DEPOZIT SUBSTANTE 21,18
S55 DEPOZIT SUBSTANTE 11,26
S56 HOL 26,36
S57 DEPOZIT SUBSTANTE 31,23
S58 DEPOZIT SUBSTANTE 25,91
S59 DEPOZIT SUBSTANTE 25,79
S60 DEPOZIT SUBSTANTE 86,76
CURTE DE LUMINA 5 85,43
CURTE DE LUMINA 6 8,51
CURTE DE LUMINA 7 29,18
DEPOZIT SUBSTANTE 11,77
TOTAL UTIL 777,26
Parter
P42 BIROU ADMINISTRATIE 18,14
P43 GRUP SANITAR FEMEI 9,77
P44 HOL ACCES 22,58
P45 GRUP SANITAR BARBATI 10,81
P46 LABORATOR INFORMATICA 56,12
P47 HOL ACCES 35,53
P48 BIROU PRODECAN 30,55
P49 BIROU SEF CATEDRA 29,57
P50 SALA SEMINARII 62,69
P51 HOL 22,48
P51a HOL 49,26
P52 HOL 23,80
P53 TAMPON ANTIFOC 8,64
P54 HOL 9,00
P55 ANEXA 16,97
P56 LABORATOR 104 69,06
P57 LABORATOR 105A 79,19
P58 LABORATOR 105B 83,06
P59 SALA LECTURA BIBLIOTECA 108,20
P60 BIROU 7,46
P61 HOL 62,26
P62 HOL 106,35
P63 HOL 18,67
P64 GRUP SANITAR FEMEI 6,88
P65 GRUP SANITAR PERS. DIZ. 4,65
P66 BIBLIOTECA -IMPRUMUT 72,09
P67 HOL 83,56
P68 CAMERA CURENTI SLABI 13,80
P69 SEF DE CATEDRA 24,06
P70 BIBLIOTECA 75,07

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 42/95
P71 LABORATOR 85 75,26
TOTAL UTIL 1295,53
Etaj
E43 HOL 53,00
E44 CABINET SEF CATEDRA 18,70
E45 SECRETARIAT 58,10
E46 HOL 17,30
E47 CASA SCARII 10,80
E48 CASA SCARII 19,10
E49 GRUP SANITAR 3,90
E50 OFICIU 13,00
E51 CABINET PRODECAN ADM. SI
AF. 15,25
E52 CABINET PRODECAN ADM. SI AF. 21,30
E53 GRUP SANITAR FEMEI 11,50
E54 HOL SI CASA SCARII 36,70
E55 HOL 38,10
E56 GRUP SANITAR BARBATI 11,20
E57 LABORATOR 132 135,45
E58 TAMPON ANTIFOC 9,50
E59 LABORATOR 132 bis. 33,90
E60 HOL 71,50
E61 LABORATOR 133 65,10
E62 ANEXA 9,30
E63 LABORATOR 133 45,50
E64 ANEXA 10,70
E65 LABORATOR 136 73,35
E66 LABORATOR 30,00
E67 ANEXA 10,20
E68 LABORATOR 29,20
E69a HOL 112,10
E70 HOL 20,70
E71 GRUP SANITAR BARBATI 7,40
E72 GRUP SANITAR PERS. CU
DIZAB. 4,90
E73 LABORATOR 115 31,50
E74 LABORATOR 115 22,40
E75 LABORATOR 115 21,10
E76 HOL 85,50
E77 LABORATOR 113 38,70
E78 AMFITEATRU P2 157,80
TOTAL UTIL 1353,75
Mansarda
M047a CASA SCARII 19,70
M047b CASA SCARII 32,80
M048 HOL 37,30
M049 CABINET 8,85

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 43/95
M050 CABINET 9,10
M051 CABINET 9,10
M052 CABINET 11,30
M053 CABINET 10,10
M054 CABINET 10,20
M055 CABINET 10,40
M056 CABINET 10,30
M057 CABINET 10,10
M058 CABINET 10,10
M059 CABINET 11,15
M060 GRUP SANITAR FEMEI 5,50
M061 GRUP SANITAR BARBATI 5,95
TOTAL UTIL 211,95
Total suprafata utila obiect 4- Facultatea de chimie-tronson A4 3638,49 mp

OBIECT 5 – TRONSON A5 – FACULTATEA DE CHIMIE
Parter
P72 HOL 23,10
P73 LABORATOR 84 89,31
P74 HOL 30,02
P75 LABORATOR 83 58,05
P76 GRUP SANITAR BARBATI 9,47
P77 GRUP SANITAR FEMEI 9,06
P78 CASA SCARII 24,81
P79 HOL 86,94
P80 HOL 6,75
P81 ANEXA 15,25
P82 LABORATOR 78 42,56
P83 LABORATOR 79 43,48
P83a HOL 6,23
P84 ANEXA 14,83
P85 HOL 6,34
P86 LABORATOR 80 42,60
P87 ANEXA 15,26
P88 HOL 5,58
P89 LABORATOR 82 42,87
P90 ANEXA 15,03
P91 LABORATOR 64,89
TOTAL UTIL 652,43
Etaj
E69b HOL 75,60
E79 AMFITEATRU P1 213,30
E80 CASA SCARII 25,15
E81 HOL 93,70
E82 GRUP SANITAR FEMEI 9,60
E83 GRUP SANITAR BARBATI 10,40

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 44/95
E84 LABORATOR 110 69,40
E85 LABORATOR 109 67,40
E86 LABORATOR 108 66,90
E87 LABORATOR 107 66,80
E88 LABORATOR 106 51,30
E89 ANEXA 11,10
E90 ANEXA 6,20
TOTAL UTIL 766,85
Mansarda
M062 HOL 52,80
M063 CABINET 9,80
M064 CABINET 10,10
M065 CABINET 11,35
M066 CABINET 9,45
M067 CABINET 9,50
M068 CABINET 6,95
M069 CABINET 9,75
M070 CABINET 10,00
M071 CABINET 11,20
M072 CABINET 9,30
M073 CABINET 9,40
M074 CABINET 10,20
M075 CAMERA HVAC 14,30
M076 CAMERA CURENTI SLABI 26,15
M077 CASA SCARII 25,25
M078 HOL 5,40
M079 HOL 63,10
M080 CENTRU CERCETARE 54,70
M081 CABINET 16,10
M082 CABINET 15,75
M083 CAMERA HVAC 5,65
M084 OFICIU 8,30
M085 GRUP SANITAR FEMEI 4,50
M086 GRUP SANITAR BARBATI 4,60
M087 CABINET 11,60
M088 CABINET 15,60
M089 CABINET 16,30
M090 CABINET DOCTORANZI 54,95
M091 CABINET 15,40
M092 CABINET 14,80
M093 CABINET 15,40
M094 CABINET 18,70
M095 CABINET 15,65
M096 CABINET 15,60
M097 CABINET 16,00
TOTAL UTIL 623,60
Total suprafata utila obiect 5- Facultatea de chimie-tronson A5 2042,88 mp

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 45/95

Centralizator suprafete:
Obiect suprafata utila
1 OBIECT 1 – TRONSON A3b – EDITURA 193,86 mp
2 OBIECT 2 – TRONSON A3 – FACULTATEA DE STIINTE POLITICE 1168,38 mp
3 OBIECT 3 – TRONSON A1,A0,A2 – FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACER 5623,39 mp
4 OBIECT 4 – TRONSON A4, A4a, A4b – FACULTATEA DE CHIMIE 3638,49 mp
5 OBIECT 5 – TRONSON A5 – FACULTATEA DE CHIMIE 2042,88 mp
TOTAL SUPRAFATA UTILA 12667,00 mp

2.1.5.4.3.Lucrari de instalatii sanitare
Se prevad urmatoarele categorii de instalatii sanitare:
 Alimentare cu apa
Alimentarea cu ap ă rece a instala ției interioare se va face din re țeaua exterioara de alimentare cu apă ,
prevăzuta în exteriorul cl ădirii . Avand in vedere existenta a doua compartimente de incendiu s-a optat pentru
realizarea a doua statii de hidrofor SH1 si SH2 ce vor deservii fiecare cate un compartiment de incendiu. La pătrunderea conductelor de polietilena în subsolul cladirii pe fiecare racord se vor monta un robinet de închidere 3”un
filtru Y si un robinet de siguranta de 3”. Pentru asigurarea parametrilor debit presiune pentru fiecare consumator in SH1
si SH2 se vor monta pe langa grupul de pompe de incendiu GPI , cate un grup de pompare de hidrofor GPH1 si GPH2.
Instalația interioar ă de alimentare cu ap ă rece se va executa din tubulatur ă de polipropilen ă PP-R cu fibr ă
compozită, dimensionata corespunzator consumurilor pe tronsoane , montat ă aparent și /sau îngropat , fixat ă în brățări
de metalice și izolat ă termic cu tuburi din elastomeri .
În grupurile sanitare conductele de distributie ap ă rece montate aparent vor fi izolate termic corespunz ător cu
tuburi din elastomeri iar conductele de leg ătură de la coloan ă până la obiectele sanitare vor fi montate îngropat în
tencuială sau / și în pardoseal ă. Pentru racordare la obiectele sanitare și la ceilalți consumatori se vor utiliza racorduri
flexibile și robineți de colț.
 Instalatia interioara de canalizare
Va fi executat ă din tuburi de polipropilen ă (PP) pentru canalizare, etan șarea făcându-se pe inele de cauciuc la
montaj.
L
a realizarea instala ției interioare de canalizare se va ține seama de pantele de montaj de la obiectele
sanitare și sifoanele de pardoseal ă spre coloane și de racordarea acestora la colectorii ce vor ie și din clădire spre
caminele de racord ap ă menajeră. Colectorii instala ției interioare de canalizare a apelor menajere , vor fi du și pe sub
pardoseala subsolului spre caminele de racord apa menajera ,iar din acestea spre reteaua de canalizare existenta în
exteriorul cl ădirii . Colectorii instala ției interioare vor ie și din clădire prin funda ție la o cotă sub adâncimea de înghe ț a
terenului sistematizat din exteriorul cladirii și vor avea pante de montaj normale spre c ăminele de racord ap ă uzată
menajeră . R a m u r i l e i n s t a l a ției interioare de canalizare de la subsol vor fi colectate în colectorii Dn 160mm ,Dn

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 46/95
200mm iesind spre caminele de racord . Pantele de montaj vor asigura o vitez ă de curgere a apei menajere, cuprins ă
între viteza minim ă de autocur ățire (vmin= 0.7m/s) și viteza maxim ă admisă ( vmax =4m/s).
Trecerile prin funda ția clădirii se vor face prin tub de protec ție , iar etan șarea se va face cu material elastic.
Pardoseala finit ă a grupurilor sanitare va fi realizat ă cu panta continu ă spre sifoanele de pardoseal ă cu ieșire
laterală.
Distanțele minime între obiectele sanitare vor fi cele reglementate prin STAS 1504.
Conductele de canalizare interioare de la obiectele sanitare pân ă la coloane vor fi montate îngropat în
pardoseală, iar coloanele vor fi montate aparent, pe aceastea prevâzându-se piese de curăț ire . Piesele de cur ățire vor
fi montate la 0.4 – 0.8 m fa ță de pardoseal ă.
Pentru buna func ționare a instala ției interioare de canalizare se va avea în vedere asigurarea ventil ării
acesteia. Va fi prev ăzută ventilarea coloanelor prin conducte D 75 mm care vor str ăpunge invelitoarea cl ădirii ș i vor
fi prevăzute cu piesa de cap ăt a conductelor de ventilare, respectiv ventilarea local ă cu aeratoare de coloan ă cu
membrană .
 Instalatii sanitare de combatere a incendiilor
Conform P118/2-2013 "Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor, Partea aII-a-Instalatii de
stingere " cladirea avand functiune de spatii de invatamant, cu mai mult de 200 utilizatori, conform cap.4 pct. 4.1 (c)
cladirea va fi prevazuta cu hidranti interiori. Exista doua compartimente de incendiu separate prin perete antifoc,
deservite fiecare de catre o instalatie de stingere cu hidranti interiori si de catre o gospodarie de apa. Deoarece volumul cladirii este >25000mc si are o sala aglomerata cu 180 locuri amplasata la etajul Facultatii de chimie, instalatia de stins
incendiu va avea debitul Q=2×2,1 l/s=4,2l/sec, conform Anexa 3 din P118/2-2013. Vor functiona 2 jeturi in functiune simultana in toata cladirea, iar in amfiteatrul cu 180 locuri si in zona laboratoarelor facultatii de chimie, 2 jeturi
simultane pentru fiecare punct al incaperilor conform P118/2-2013, cap. 4, pct. 4.37.
Timpul de functionare al instalatiei de hidranti interiori este de 60 minute, conform P118/2-2013, cap. 4, pct.
4.3
5(b) pentru compartimentul 2 de incendiu ( reprezentat de Facultatea de chimie ) si de 10 min , conform P118/2-
2013, cap. 4, pct. 4.35(d) pentru compartimentul 1 de incend iu (format din Editura, Facultatea de stiinte politice si
Facultatea de administratie si afaceri) .
Pentru realizarea debitului si presiunii necesare functionarii hidrantilor de incendiu interiori s-a prevazut la
subsol doua gospodarii de apa pentru incendiu echipate dupa cum urmeaza
a) Pentru compartimentul 1 de incendiu statia de hidrofor SH1 – va fi echipata cu grup de pompare
pentru incendiu GPI1, 3 recipienti metalici verticali pentru inmagazinarea apei fiecare cu volum de 1000l (rezerva pentru 10 minute = 4,2l/sec.x10min x60sec= 2520 l ) . Grupul de pompare va fi dotat cu 1 pompa activa + 1 pompa
rezerva ( cu Q=16 mc/h si H=45 mca)
Parametrii de functionare ai intalatiei cu hidranti de incendiu interi ori sunt urmatorii:
• Debitul specific minim al unui jet q = 2,1 l/s
• Lungimea minima a jetului compact l = 6,0 m
• Debitul de calcul al instalatiei Qc = 4,2 l/s
• Durata de functionare a instalatiei T = 10 min
b) Pentru compartimentul 2 de incendiu statia de hidrofor SH2 – va fi echipata cu grup de pompare

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 47/95
pentru incendiu GPI2 , rezervor metalic pentru inmagazinarea apei (rezerva pentru 60 minute = 4,2l/sec.x60min
x60sec= 15120 l , paralelipipedic cu Vc= 3.0×3.0x2.10, nivel apa in rezervor 1.85m, volum util Vu=16.65mc) Grupul de
pompare este dotat cu 1 pompa activa + 1 pompa rezerva ( cu Q=16 mc/h si H=45 mca)
Parametrii de functionare ai intalatiei cu hidranti de incendiu interiori sunt urmatorii: • Debitul specific minim al unui jet q = 2,1 l/s
• Lungimea minima a jetului compact l = 6,0 m
• Debitul de calcul al instalatiei Qc = 4,2 l/s • Durata de functionare a instalatiei T = 60 min
Pentru compartimentul 2 facultatea de chimie se vor prevedea coloana uscata de hidranti aplasata pe casa
in vecinatatea amfiteatrului ( sala aglomerata ) .
Instalatiile cu hidranti de incendiu interiori vor fi permanent sub presiune si s-au proiectat in sistem apa-apa.
Hidrantii de incendiu interiori s-au amplasat in locuri vizibile si usor accesibile in caz de incendiu, in functie de
raza lor de actiune si de necesitati. Hidran ții interiori vor fi monta ți aparent marcându-se corespunz ător ( conf STAS
297/2 și SR ISO 6309 ), fă ră a schimba rezisten ța la foc a elementului de construc ție pe care sunt monta ți
Hidrantii de incendiu interiori se vor echipa cu furtunuri plate (SR-EN 671-2), (Dn 50mm si L = 20m – art. 4.18
) si cu tevi de refulare universale (cu 3 pozitii de reglare – pentru jet pulverizat, pentru jet compact si pentru inchidere)
care asigura jeturi compacte de minimum 6 metri lungime la o presiune de 2 bar. Diametrul duzei de refulare sau
diametrul echivalent al tevii va fi de 18mm. Teava de refulare universala este prevazuta cu un robinet de inchidere cu
supapa a alimentarii cu apa ce va permite deschiderea lenta prin actionarea unei roti de manevra in concordanta cu art 4.20 ( P118/2-2013 ) , de asemenea teava va permite urmatoarele pozitii de reglare : inchidere si jet pulverizat
si/sau jet compact ( art 4.19 – P118/2-2013 ).
Hidranții vor fi monta ți într-o cutie metalic ă la 0.8-1.5 m față de pardoseal ă , avâd un geam de sticl ă cu
următoarele inscrip ționări :
 Inscripția H , respectiv nr. hidrantului
 Diametrul ajutajului
 Inscripția “ ÎN CAZ DE NECESITATE SE VA SPARGE GEAMUL “
Instalatiile interioare de hidranti interiori vor fi separate de restul instalatiilor si se vor executa din tevi de otel
zincat DN 3” si 2 1/2”pentru traseele de distributie, respectiv DN 2” in cazul racordurilor catre hidrant, imbinate prin
infiletare.
Conform P118/2-2013, art. 4.27 retelele interioare de alimentare a hidrantilor interiori vor fi de tip ramificat ,
deoarece alimenteaza un numar mai mic de 8 hidranti pe nivel. Alimentarea instalatiilor interioare de stingere se face
prin racord DN 3” de la distribuitorul aferent instalatiilor de stingere din SH1,SH2 . Trecerea colanelor instala ției de
stingere prin plan șee se va face prin piese de trecere astfel încât s ă impiedece patrunderea fumului sau a fl ăcărilor de
la un nivel la altul .
Toate conductele instalatiei cu hidranti interiori vor fi grunduite si vopsite cu vopsea in 2 straturi. Sustinerea
conductelor din otel se va face cu coliere si bratari din ot el zincat cu garnitura din cauciuc antivibrant. In apropierea
hidrantilor de incendiu se vor monta lampi pentru asigurarea iluminatului de siguranta si marcarea acestora, conform
proiectului de instalatii electrice.

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 48/95
Pentru situatia de avarie ( cand rezervorul de acumulare a apei pentru stingerea incendiilor este in revizie
etc.), neasigurandu-se parametrii necesari de functionare (d ebitul ), a fost prevazut in distribuitorul instalatiei de
stingere a incendiului cu hidranti, un racord fix de tip Storz ,tip B pentru alimentarea de la autopompele de interventie
ale pompierilor, precum si o conducta de by-pass a GPI1,GPI2 , pentru alimentarea directa din reteaua exteriara la debitul si presunea asigurata de reteaua publica la care este racordata reteaua incintei .
Camera SH1 si SH2 pentru stingerea incendiilor respecta prevederile normativelor si standardelor in vigoare
atat in ceea ce priveste dotarile PSI, accesul din exterior, cat si al separarii de incinta protejata prin elemente de
constructie rezistente la foc;
Tabloul electric ce asigura alimentarea electrica a fiecarui grup de pompare pentru stingerea incendiilor va
avea dubla alimentare din doua surse independente de energie el ectrica, pe doua cai distinct ( conf I7/2011), prevazute
in proiectul de instalatii electrice.
Panoul de comanda aferente gruprilor de pompare asigura atat alimentarea electrica cat si automatizarea
functionarii acestora, pornirea facindu-se cu convertizoare de frecventa . Oprirea pompelor se face numai manual, din
statia de pompe.
In vederea realizarii incercarilor periodice a pompelor de stingere a incendiilor este prevazuta o conducta de
proba ce da posibilitatea functionarii grupului de pompare de incendiu cu monitorizarea parametrilor debit presiune , prin preluarea si intoarcerii apei in rezervor( rezerva de incendiu aferenta fiecarei statii de hidrofor ) . Pe aspiratiile si
refularile pompelor active si de rezerva sunt prevazute racorduri pentru preluarea vibratiilor;
Pompele sunt prevazute cu vane de separare pe conductele de aspiratie si robinete de separare si de
retinere pe conductele de refulare.
Alimentarea cu apa a rezervoarelor s-a prevazut a se fa ce mecanic prin robinete cu plutitor si automat in
functie de nivelul apei ( comanda la un plutitor electric), prin intermediul a cate doua electrovane montate pe conductele de admisie a apei de la reteaua exterioara. Electrovanele sunt prevazute cu contacte electrice pentru transmiterea la distanta a semnalizarii pozitiilor de functi onare “Normal inchis – Normal deschis”.
Din cauza stagnarii apei in rezervorul de acumulare, aceasta isi va pierde caracteristicile de potabilitate. Din
acest motiv vanele instalatiilor vor fi inscriptionate: “APA NEPOTABILA”.
Conform prevederilor NP118/2 ,conducta de alimentare cu apa de la retea trebuie dimensionata pentru
asigurarea unui debit de refacere a rezervei intangibile:
Qref =16/24*3,6= 0,19 l/sec. Debitul pentru refacerea rezervei intangibile in caz de incendiu este calculat tinand seama de prevederile SR
1343-1/2006, cerandu-se ca refacerea sa se efectueze in 24 ore (conform tabelului 6).
 Retele exterioare
SITUATIA EXISTENTA Reteaua de alimentare cu apa

Incinta in care se gaseste Corpul A ce urmeaza sa fie supus lucrarilor de amenajare, este racordata la
reteaua de apa existenta pe Soseaua Panduri conform aviz nr .91500511/26.01.2015 de la SC Apa Nova Bucuresti . Astfel in fata corpului de cladire Tronson A3b -editura , exista un camin de apometru CA1 pozat pe bransamentul

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 49/95
existent Dn 100mm , in caminul de apometru fiind montata o clapeta de sens Dn100 , un apometru Dn 50 si o clapeta
de sens Dn 50.
Langa corpul de cladire Tronson A5 – Facultatea de chimie exista de asemenea un camin CA2 , pozat pe un
bransament Dn100 , pe care este montat un apometru Dn50 si o vana de inchidere Dn100 .
Alimentarea cu apa a gospodariei de apa din incinta este facuta printr-o conducta din polietilena De=110mm ,
din caminul CA1 .
Traseul conductei ocoleste corpul de cladire „editura „ si ajunge intr-un camin de vane CWex1 in care traseul
se ramifica spre Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, spatii de cazare ale aceleiasi facultati , respectiv spre subsolul Tronsonului A3 –Facultatea de stiinte politice .
Conducta de alimentare cu apa din polietilena PEID, De=110mm ,Pn6 este dusa la tavanul subsolului
tronsoanelor A3,A1,A0 ,A2 ale Facultatiilor de Stiinte politice si de Administratie si afaceri ajungand in constructia
anexa ce cuprinde gospodaria de apa . Gospodaria de apa cuprinde rezerva de incendiu cu Vu=100 mc , camera
tehnica cu grup de pompare de incendiu si grup de pompare de hidrofor conform "Proiect Facultate de Sociologie” .
Gospodaria de apa asigura stingerea din exterior prin 3 hidranti exteriori de tip subteran ce asigura 10 l/s , pentru
cladiriile Facultatii de sociologie si partial ( pe latura de no rd )pentru editura ,stinte politice si facultatea de administra tie
.De asemenea prin grupul de pompe de hidrofor se asigura alimentarea cu apa pentru corpul A al Universitatii Bucuresti . Gospodaria de apa pentru stingerea din exterior a incendiului (corpul de cladire C15 ce adaposteste rezerva
de incendiu si grupuri de pompare) existenta in actuala incinta corespunde necesitatilor , dimensionarea acesteia nu face obiectul proiectului, iar in cele ce urmeaza aceasta se va considera existenta.
Reteaua de canalizare

Reteaua de canalizare din incinta functioneaza in sistem unitar, preluind apele uzate menajere si pe cele
pluviale acestea fiind deversate spre strada Ana Davila,str.N Paulescu situate in partea de Nord –Est a obiectivului .
SITUATIA PROIECTATA
Retea de alimentare cu apa
Racordurile la retelele publice se pastreaza, urmand ca alimentarea cu apa, aferente CORPULUI '' A '', sa se
realizeze prin inlocuirea cu materiale noi, dimensionate corespunzator, a retelelor existente.
Prin amenajarea corpului A de cladire se propune modificarea traseului alimentarii cu apa din CW1 prin
exteriorul corpului A pana la gospodaria de apa , astfel vor fi prevazute doua camine cu apometru (CAp1, CAp2) la intrarea pe proprietate, intre editura si curtea de lumina precum si la intrare in Corpul "A" pentru masurarea consumului
propriu. Pe racorduri impreuna cu apometrele Dn 25 si Dn 80 se vor monta: robineti de concesie, filtre, robineti de
linie,clapete de sens si robineti de golire .
Din caminul de apometru existent CA2 reteaua exterioara din incinta se va inlocui cu conducta PEID PE80
SDR17.6 110×6.3mm si va alimenta gospodaria de apa existent a pentru stingerea incendiilor din exterior precum si
consumatorii menajeri deserviti de aceasta .
Caminul de apometru CA2 de langa corpul facultatii de chimie va fi a doua cale de alimentare cu apa din
incinta , astfel se va reechipa corespunzator prevazandu-se caminul CAp3 cu apometru Dn80, robinet de concesie,
filtru, robinet de linie ,clapeta de sens si robinet de golire .

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 50/95
Conducta din PEID PE80 SDR17.6 110×6.3mm din CAp3 va fi dusa spre gospodaria de apa fiind conectata la
reteaua ce vine din CAp1 in caminul proiectat CWp1.
Pe reteaua astfel propusa vor fi prevazute racorduri ( pe langa cel la gospodaria de apa ) spre cele doua statii
de hidrofor montate la subsolul corpului Tronson A1- facultatea de administratie si afaceri – SH 1 , respectiv la subsolul
corpulul de cladire A4a- facultatea de chimie- SH2 .
Alimentarea gospodariilor de apa amplasate in subsol se va realiza prin conducte de polietilena PEHD PE80
SDR17.6 90×5.1mm , pentru realizarea debitului si presiunii noilor consumatori cat si pentru asigurarea functionarii
instalatiilor interioare de stingere asa cum vor fi descrise in partea de instalatii interioare.
Instalatii de stingere din exterior
Conform P118/2-2013 cap. 6 art. 6.1(4) b si h, la constr uctii de invatamint cu mai mult de 200 de persoane si
care cuprind sali aglomerate se prevad hidranti exteriori.
Corespunzator anexa 7 si cap.6, pct. 6.19 b, pentru un volum al cladirii cuprins intre 15001 si 30000 mc si
nivelul II de stabilitate la incendiu , debitul de apa pentru stingerea din exterior a unui incendiu este Qe = 15,0 l/s, timp
de functionare 180 minute.
In imediata apropiere a Corpului A ce face obiectul reabil itarii (langa cladiriile facultatii de sociologie) exista de
asemenea 3 hidranti de incendiu exteriori de tip ingropat , racordati la reteaua exterioara actuala de stingere a
incendiilor. Pentru asigurarea corpului A este necesara suplimentarea numarului de hidranti exteriori ,astfel in fiecare
punct al cladirii va fi atins debitul de 15 l/s prin 2 hidranti in actiune simultana . Au fost prevazuti 8 noi hidranti
supraterani Dn 100 mm, amplasati conform planului de situatie ( in spatii verzi ) , la minim 5m de peretii exteriori ai
cladirii ( conform P118/2-2013 cap. 6 art. 6.9 ). Se va inlocui si se va extinde reteaua exterioara de stingere a incendiilor cu conducta de PEHD, PE100, SDR17.6, 160 x 9.1 mm . Raza de actiune a fiecarui hidrant exterior este
considerata de 120 m ( conform P118/2-2013 cap. 6 art. 6.8 ).
Toate conductele reteleor de alimentare cu apa vor fi montate îngropat la o adâncime de minim 0,90 m peste
generatoarea superioara a conductei ( sub adâncimea de înghet, conform STAS 6054 ), fata de cota terenului
sistematizat. Conductele vor intra în cladire prin fundatie la cota de -2.20 pt SH1 ,SH2 trecerile urmand sa se faca în
tuburi de protectie, cu un diametru de 160 mm, iar etansarea se va face cu material elastic (masticuri bitumate similar
sikaswell ).
Conductele de alimentare cu apa vor fi montate îngropat, într-un sant cu latimea de 0.6 m, pe un pat de nisip
de 15 cm sub limita de înghet în zona, conform normelor in vigoare. De asemenea peste conducte va fi asternut un strat de nisip de 10 cm , iar apoi cu straturi de 15 cm de p ământ compactat.
Retele de canalizare

Reteaua stradala existenta in vecinatatea obiectivului pe Soseaua Panduri este o retea de canalizare mixta
pentru apa uzata menajera si apa pluviala . Apele uzate si apele pluviale colectate de la instalatile interioare de
canalizare , respectiv apele pluviale colectate de pe invelitoarea cladirii si curtea interioara vor fi conduse la reteaua de
canalizare existenta , la caminul de racord CRC – existent pe reteaua de canalizare
Rețeaua de canalizare ape menajere:
Colectorii coloanelor menajere de la instala țiile interioare de canalizare menajer ă, vor conduce apele uzate
spre o statie de pompare ape uzate menajere SPAU prin colectori cu D=110mm -D=200mm , iar apoi spre caminul

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 51/95
notat in planse cu CM1 , de unde vor fi conduse spre reteaua de canalizare existenta Dn 80/120 cmpe Soseaua
Panduri – conf. aviz 91500511/26.01.2015de la SC Apa Nova SA Bucuresti .
Rețea de canalizare ape pluviale:
Apele pluviale colectate prin jgheaburi si burlane de pe invelitoarea cladirii , din curtea interioara , cat si apele
colectate la suprafa ța terenului amenajat în incinta exterioara vor fi cond use fie direct in canalizare , fie spre gurile de
scurgere cu depozit GSD-uri , echipate cu gr ătar din font ă , din acestea prin tronsoane din tuburi PVC-KG spre
căminele de racord apa pluvial ă, ce descarca intreg debitul in reteaua proiectata , respectiv in CM 1 , din acesta
facandu-se bransamenul pe reteaua de canalizare existenta in zona. Racordul de la CM1 la CRC se va face prin foraj
orizontal pe sub Soseaua Panduri .
Retelele de canalizare vor fi executate din tuburi din PVC-KG pentru canalizare cu etansare pe inel de
cauciuc pozate in sant. Adâncimea de pozare a retelei de canalizare va fi conditionata de adancimea de inghet respectându-se înaltimea minima de 0,80-0,90 m conform indicatiilor STAS 6051-77.
Sapaturile se vor executa fie mecanic sau manuale (ultimii 25-30 cm) sau în locuri înguste. Largirea gropii
pentru executiea caminelor de vizitare se va face manual. Pozarea tuburilor se va face obligatoriu pe un strat de nisip
de 20 cm, se va aseza nisip si în jurul conductei si 10-15 cm deasupra. Dupa stratul de nisip urmeaza umplutura de
pamant care se va realiza in straturi de 10-20 cm la umiditatea optima de compactare (daca este necesar se va realiza udarea fiecarui strat) dupa care se va face compactarea cu maiul de mana sau maiul mecanic.
Cota de racordare a canalelor va depinde de configuratia naturala a terenului si de panta minima de montaj a
conductelor de canalizare care se impune pentru a asigura viteza de autocuratire optima a canalului.
În mod obligatoriu colectoarele proiectate vor fi executate din aval spre amonte, cu tronsoane finalizate (puse
în functiune) astfel ca eventualele debite de siroire cauzate de ploi, vor fi dirijate spre reteaua deja executata.
Tronsoanele de canalizare vor fi montate cu pante normale de curgere, aceste pante vor asigura o curgere cu
viteza mai mare de 0.7 m/s (viteza de autocuratire ) si mai mica de 4.0 m/s (viteza maxima admisibila pe conductele din PVC) , la gradul de umplere asigurat.
2.1.5.4.4.Lucrari de instalatii electrice
Clădirea este o constructie existenta și se află pe teren intraviran.
Rețeaua de distribu ție interioară se realizeaz ă după schema de tip TN-S, în care conductorul de protec ție
distribuit este utilizat pentru întreaga schem ă, de la firida de retea pân ă la ultimul punct de consum.
Alimentarea cu energie electric ă a imobilului din reț eaua furnizorului se va realiza conform avizului de racord
eliberat de furnizorul de serviciu la cererea beneficiarului.
Din secundarul postului trafo, se va duce o coloana principala pana in bateria de compensare a puterii
reactive montata in subsolul cladirii. Din aceasta se va alimenta tabloul general, urmand ca din acesta sa plece coloane
de alimentare pentru toate tablourile de distributie princi pale din cladire si exterioare. O dimensionata pentru
alimentarea tuturor consumatorilor vitali va trece prin tabloul de automatizare al grupului electrogen, acest utilaj comutand automat (sau manual daca este cazul) in cazul caderii tensiunii.

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 52/95
Instalația electrică este dimensionată in baza consumatorilor indicati de catre beneficiar si proiectantii
specialitatilor de instalatii sanitare si HVAC. Tensiunile de lucru sunt U=400V si U = 230 V , iar frecven ța rețelei f =
50Hz .
Dimensiunile conductoarelor, tuburilor și echipamentelor de protec ție au fost alese conform prevederilor
Normativului I7-2011 privind proiectarea și execuția instalaț iilor electrice și prescripțiilor tehnice în vigoare și sunt
menționate în breviarul de calcul.
Contorizarile consumurilor de energie electric ă din clădire se vor face în MT sau JT, in functie de dispozitiile
primite de la furnizorul de serviciu.
Se prevad urmatoarele categorii de instalatii electrice:
 Instalatii electrice de curenti tari;
 Instalatii electrice de curenti slabi;
A. INSTALATII ELECTRICE DE CURENTI TARI
 Instalatii de iluminat si prize
Instalația de iluminat artificial
Iluminatul general diurn este asigurat prin lumin ă naturală, ferestrele fiind alese prin proiectul de arhitectur ă
astfel încât s ă contribuie nivelul de iluminare normal pentru majoritatea înc ăperilor componente, func ție de destina ția
acestora.
În acest context, proiectul prevede asigurarea iluminatului nocturn, pentru realizarea nivelurilor de iluminare
confortabile pentru o cladire de invatamant, având înc ăperi cu destina ții diferite.
Amplasarea aparatelor de iluminat s-a prev ăzut cu prec ădere în camp distribuit, pentru asigurarea ilumin ării
tuturor zonelor deservite.
Comanda aparatelor de iluminat se face cu întreruptoare unipolare simple si duble, comutatoare simple si cap
scara, respectiv senzori crepusculari pentru iluminatul exterior.
Înălțimea de pozare a comutatoarelor și întreruptoarelor este de 0,9 m de la nivelul pardoselii finite.
Toate cablurile si conductoarele folosite la circuitele de iluminat sunt din cupru izolat cu rezistenta la foc si
fara emisii de halogeni, tip MHf 1,5 mmp, montate în tuburi flexibile HFPP mm pentru un num ăr d e maxim patru
conductoare și în tuburi HFPP Φ 20 mm pentru cinci și șase conductoare, îngropate/inglobate în elementele de
construcție. Sectiunea conductorilor pentru iluminatul exterior va fi de 2,5mmp. Se vor folosi tuburi de protectie flexibile
metalice pentru circuitele care intra in contact cu materiale combustibile si pentru cablurile nearmate trase prin pamant.
Întreruptoarele se monteaz ă în doze de aparataj încastrate în elementele de construc ție (pereț i).
Toate aparatajele aferente laboratoarelor si salilor de seminar din cadrul Facultatii de Chimie vor fi de tip
ATEX.
In cadrul calculuilui luminotehnic s-a prevazut dotarea cl ădirii cu diferite tipuri de corpuri de iluminat luându-se
în calcul nivelurile medii de iluminare in functie de tipul de activitate, în func ție de fiecare tip de înc ăpere. Alegerea
corpurilor de iluminat trebuie s ă respecte gradul minim de protec ție împotriva p ătrunderii prafului și a apei, iar acolo
unde este cazul, protec ția la socurile mecanice. Toate corpurile de iluminat vor avea un indice de redare a culorilor cat
mai apropiat de lumina naturala, dar nu mai mic de Ra=0,7.

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 53/95
Toate carcasele aparatelor de iluminat, vor fi legate la nulul de protec ție și se monteaz ă pe elementele de
construcție cu ajutorul diblurilor de plastic și a holszșuruburilor.
Pe pereti unde sunt mai multe întreruptoare, ele vor fii grupate în acea și ramă până la maxim 4 întreruptoare,
la înă lțimea de 0,9 m.
În tablourile de distribu ție, pentru protec ția circuitulelor de iluminat s-au prev ăzut întreruptoare automate 10A,
protectii diferentiale tip A sau tip B (nu se accepta tip AC), 30mA, protec ție 2P, având curba de protec ție C.
Iluminatul arhitectural va fi asigurat prin proiectoare as imetrice montate la baza clad irii pe sol, cu posibilitate
de reglaj pe azim ut si elevatie.
Iluminatul pietonal va fi realizat cu corpuri pe stalpi cu sursa LED, lumina calda, h stalp = 3m.
Instalația de prize
Prizele utilizate sunt cu contact de protec ție si dopuri de protectie care se deschid doar la intrarea fisei, prin
presarea simultana a acestora. Acestea sunt montate în doze de aparataj încastrate în pere ți. Conductoarele folosite
sunt din cupru cu rezistenta la foc, tip MHf, respctiv cablurile, de tip NXHX.
În tabloul electric de distribu ție, pentru protec ția circuitelor de priză se prevăd întreruptoare automate de 16 A,
protectii diferentiale tip A sau tip B (nu se ac cepta tip AC), 30mA, 2P, având curba de protec ție C. Circuitele pe care se
vor leaga motoare electrice (inclusiv masini de sp ălat, hidrofor, pompe de recirculare etc.) vor fi prev ăzute și cu
protecție cu relee ma gneto-termice.
Toate aparatajele aferente laboratoarelor si salilor de seminar din cadrul Facultatii de Chimie vor fi de tip
ATEX.
Toate prizele montate sunt duble din considerente practice, îns ă au fost alese special spre a nu strica
arhitectura interioar ă dorită prin aspectul lor.
Utilajele de putere, precum ventilatoarele, chillerele, pompele, centralele termice, lifturile etc. vor fi alimentate
prin legaturi directe la bornele motoarelor/tablourilor proprii.
Consumatorii vitali vor fi alimentati din tabloul de distributie aferent grupului electrogen
Carcasele tablourilor de distributie interioara vor fi metalice, cu montaj ingropat, min. IP54, IK07, dotata cu
yala de inchidere.
Tablourile exterioare vor avea grad min. IP65, IK07, cu yala de inchidere.
Instalația de iluminat de siguranta si panica
Se prevad sisteme de iluminat de siguranta dotat cu corpuri de iluminat cu pictograme si acumulatori
(autonomie min. 3h), respectiv iluminat de panica, alimen tat conform schemelor de comanda. Pentru laboratoarele din
cadrul Facultatii de Chimie, corpurile de iluminat vor fi dotate cu kit de emergenta incorporat. Iluminatul antipanica va fi
alimentat dintr-un UPS livrat impreuna cu grupul electrogen, avand tipul de intrare in functiune sub 5s de la caderea
tensiunii, restul consumatorilor vitali fiind alimentati dupa stabilizarea parametrilor calitativi ai tensiunii de la grupul electrogen.
Se prevede alimentarea cu energie electrica cu circuite monofazate a utilajelor pentru sistemele: DATE,
Audio, Antiefractie, Antiincendiu, Control Acces.
 Instalatii de protectie

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 54/95
Pentru protejarea utilizatorilor împotriva șocurilor electrice prin atingere indirect ă accidental ă s-a prevăzut
alimentarea tuturor aparatelor electrice prin intermediul prizelor cu contact de protec ție. Conductorul de protec ție se
conectează la priza de p ământ de protec ție prin intermediul unei piese de separatie.
În tablourile de distribu ție sunt prev ăzute întreruptoare automate echipate cu dispozitive de protec ție
diferențială de 30 mA, pentru atingeri directe. Circuitele care alimenteaz ă motoare vor beneficia în plus de protec ție prin
relee magneto-termice.
Se vor monta desc ărcătoare de supratensiuni si supracurenti, clasa II de protec ție, pe TG si pe tabloul de
distributie al generatorului, alimentat dintr-o cutie de jonctiune montata in amonte de protectia generala a TG.
Priza de p ământ pentru instala ția interioar ă va fi una artificiala, comuna, cu o valoare a rezistentei de
dispersie Rd<1 Ω. La priza se vor lega si stalpii exteriori, bara de egalizare a potentialelor B.E.P. si carcasele tuturor
utilajelor.
După executarea prizei se vor face m ăsurători ale acestora pentru a se verifica valoarea rezisten ței de
dispersie, iar în cazul în care aceasta dep ășește valoarea de 1 Ω, se vor suplimenta treptat prizele de p ământ cu câte
un tarus de impamantare din teava OL-Zn 1 1/2”, batuti pana la cota -0,80m, respectiv platbandă zincata 40×4 mm,
sudata de acestia si de armatura cladirii, pân ă când valoarea masurata scade sub cea maxim ă R<1Ω.
Instalația de protec ție împotriva loviturilor de tr ăsnet
Din breviarul de calcul a rezultat necesitatea prevederii unei instala ții de paratr ăsnet. S-a ales ca și soluție un
sistem dotat cu P.D.A.(paratr ăsnet cu dispozitiv de amorsare) nivel de protectie I (intarit. Acesta se va monta conform
plansei de detaliu, deasupra coamei construc ției pe un catarg din INOX 2” sau teava OL-Zn. Coborârile vor fi din
conductor masiv din Al Φ8, conectate la priza de pamant comuna. Dup ă executarea prizelor de p ământ se vor face
măsurători ale acesteia pentru a se verifica valoarea rezisten ței de dispersie, iar în cazul în care aceasta dep ășește
valoarea de 1 Ω, se va suplimenta treptat priza de p ământ cu câte un tarus, respectiv platband ă, până când valoarea
acesteia scade sub cea maxim ă – R<1Ω.

B. INSTALATII ELECTRICE DE CURENTI SLABI
Se prevad urmatoarele categorii de instalatii electrice:
 retea structurata voce-date
Sistemul este proiectat cu cele mai recente tehnologii din domeniu – cabinete (RACK pentru conexiuni) sigure
si usor accesibile cu un design modern, echipamente pentru conexiuni performante, cabluri de Categorie 7, accesorii
specifice de calitate pentru transport cablu in cladiri. Sistemul proiectat se refera la partea pasiva a sistemului, partea
active (switch-uri, servere, etc) se vor instala in cabibetele rack dupa cablarea sistemului in functie de necesitatile
curente.
S-a realizat o retea structurata in care ponderea o detine reteaua de date.. Pentru configurarea retelei, stabilirea traseelor de cablu si pozitia prizelor s-a avut in vedere amplasarea si
destinatia incaperilor , pozitia mobilierului, reducerea lungimii cablurilor, realizarea unor trasee mascate si protejate.
S-a instalat cate cel putin 1 priza dubla RJ45 pentrufiecare sala de curs, sala de seminar si amfiteatru, o priza
RJ 45 pentru fiecare loc di birouri ,Sali de informatica ,biblioteci.

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 55/95
In locurile unde mobilierul este pozitionat langa perete, prizele s-au montat in doze ingropate in zid, la 1 m fata
de pardoseala. Cablul se instaleaza prin plafonul fals si coboara la priza prin teava PVC ingropata in zid. Langa fiecare
priza de date se instaleaza o priza de 220 V la distanta de cel putin 30 cm.
In birourile in care mobilierul nu este langa perete, prizele s-au instalat in doze de pardoseala. Cablul se
instaleaza prin plafonul fals al etajului inferior si strapunge planseul in dreptul dozei In dozele de pardoseala s-a instalat
cate 6 prize rj 45 tip Legrand Mozaic sau similar .Linga dozele de pardoseala pantu date se vor amplasa doze de
paroseala pentru prize 22o v.
Poziția dozelor de pardoseal ă este cea indicat ă în planuri (conform ă cu mobilierul) .
Toate prizele de date sunt duble. În locurile unde este folosit ă numai o pozi ție pentru pc sau telefon, priza se
cablează complet, iar pozi ția liberă va fi utilizat ă ca rezervă.
Reteaua de voce date destinata faultatii de Chimie este separata de reteaua de voce date a facultatilor de
Administrare Afaceri ,Stiinte Politice si Editura.
Administrare Afaceri , Stiinte Politice si Editura : se va amplasa la parter in camera P 08 , Rackul principal in
care se vor face bransamentele de voce si de date de la furnizorii de astfel de servicii . De la acesta pe fibra optica sau
cablu SFTP cat 7 se va da semnal la rackurile intermediare amplasate astfel : parter – rack de perete 18 U amplasat in
zona camerei P39 ,etaj –rack pardoseala 37 U amplasat in camera E26 , mansarda – rack perete 18U amplasat pe hol
in dreptul camerei M 32.Preizele de voce date de la subsol vor fi preluate di rackul principal ca si o parte din prizele de
la parter .Celelalte prize de la parter vor fi preluate di rackul de perete amplasat la parter.Prizele de voce date de la etaj ,inclusiv cele de la editura , vor fi preluate din rackul de la etaj iar cele de la mansarda din rackul mansarda .
In camera de curenti slabi s-a prevazut un repartitor telefonic de 100 perechi in care se poate face
bransamentul telefonic general pentru toata cladirea ,iar in fiecare rack s-au prevazut patch paneluri telefonice cu 50
sau 30 perechi.
Facultatea de Chimie – Rackul principal se va amplasa la parter in cameara P69 de unde prin fibra optica sau
sftp se vor prelua : rackul etaj de perete 18 U amplasat in dreptul camerei E 77 , rack mansarda de podea 37 U in
camera M 80 .
Topologie retea: Sistemul de transmisii date-voce Cat. 6 (class E: ISO 11801-2: Ed 2002) proiectat, este un
sistem ce trebuie furnizat in totalitate de un singur producator de cabluri si conectica, suportul transmisiei se face pe cablu din cupru 4 perechi neecranate Cat.6 FTP, viteza de 250Mhz, conectica punct la punct (permanent link) terminat
in conectori RJ 45, dispusi in prize speciale respectiv in panouri de conectare patch panel, distanta maxima admisa pe
legatura (permanent link) maxim 90m. Cabinetul principal se va monta in subsol si va face legatura cu cabinetele de
nivel montate in fiecare etaj. In cabinetul din subsol de asemenea se vor conecta toate prizele care deservesc subsolul
si parterul.
Trasee pentru curenti slabi transmisiuni date & voce: Reteaua va fi cablata pe orizontala de la fiecare
priza catre cabinetul de nivel sau cabinetul din subsol. Se vor folosii paturi metalice de cabluri pe fiecare nivel astfel
dimensionate incat sa permita incarcarea maxima care exista, precum si o rezerva de minimum 20% pentru
dezvoltarile ulterioare, acestea vor fi instalate in tavanul tehnic. In parter traseele se vor face prin strapungeri in pardoseala la fiecare camera iar traseul catre cabinet se va face prin tavanul din subsol. Cablarea intre cabinete se va
face prin ghenele de cabluri pentru curenti slabi. Conexiunea cu centrala telefonica, punctul IT si punctul de distributie

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 56/95
semnal TV in spital se va face prin subol, ingropat prin sant in exterior pana la punctele enumerate anterior. Pentru
fiecare tip de semnal (voce, date si semnal TV) se vor folosi cablurile enumerate in lista de materiale.
Terminatii: In camere cablurile vor fi terminate in conectori de cat. 6 ecranate, conector RJ45 standard
EIA/TIA 568 A.;in rack cablurile FTP se vor termina in panouri de conexiuni cu conectori RJ45 (patch panel) cu
conectica frontala tip IDC, identica cu prizele, standard EIA/TIA 568 A.
Patching: Legaturile intre echipamentele active si retea va fi asigurata prin cordoane flexibile cat. 6, cu
terminatie in conectori RJ45-RJ45 (date)
Impamantare: Este necesara o impamantare directa a cabinetelor, direct de la centura de impamantare a
cladirii.
Se va evita: Sursele care pot afecta transmisiile din sistem: cabluri de curenti tari, lampi neon, spoturi,
motoare, elevatoare, tablouri electrice, antene, transformatoare etc.
Echipamente. Solutia adoptata este cablu FTP, cat.7, 250MHz/1000MHz, traseu ecranat. Prizele sau
panourile de conexiuni (patch panel) sunt ecranate si dispun in afara de cele 8 contacte, de un al 9-lea contact pentru
impamantare. Atat prizele cat si panourile de conexiuni dispun de o conectica frontala care usureaza mentenata si
service-ul.
Se folosesc prize simple sau duble, montate pe perete cu conectica frontala (pentru usurarea intretinerii) tip
IDC; ornamentele si accesoriile din material plastic sunt UL VO,care prezinta simboluri interschimbabile de identificare a portului si prevazute cu usitemobile de protectie. Cordoanele de legatura (patchcord) pentru reteaua de date, sunt din
cablu flexibil, cu conectori RJ45-RJ45 turnati in fabrica, intariti la ambele capete cu elemente de protectieatit in interior
cit si in exteriorului conectorului. Pentru reducerea interferentelor dinconectorii RJ45, se folosesc conectori RJ45 cu elemente de ghidare pe doua rinduri. Torsadarea perechilor din cablu flexibil este respectata pina in interiorul
conectorului RJ45.
Panourile de conexiuni (patchpanel) respecta acelasi tip de conectica folosit la prize, respectiv conectica
frontala tip IDC, elemente de sustinere a cablurilor in interior, sistem demarcare sau etichetare. Dulapul de
echipamente permite instalarea componentelor standard cu latime de 19”. Dulapurile sunt echipate cu: usa
transparenta , panouri laterale detasabile , cheie, ventilat iefortata, module 19” cu prize impamintate de 220VAC si
siguranta automata, inele desustinere si ghidaj pe verticala a cordoanelor, ghidaje metalice pentru sustinerea
cablurilorde retea, element de impamantare.
Solutie retea Wifi. Pentru etajele cu Sali de seminarii a fost prevazuta o retea wireless 802.11b/g/n cu acces libera
internet, separata de reteaua cablata fixa. Pe fiecare nivel se vor monta unul saudoua accespoint-urisi o priza simpla pentru conectarea acestora. Alimentarea accespoint-urilor se va fi de tip PoE(Power over Ethernet). Pentru aceste
accespointuri au fost prevazute in proiectechipamentele active necesare (switch cu management, router etc)
 retea avertizare incendiu
Se realizeaza o retea adesabila pentru avertizarea in caz de incendiu. Se instaleaza detectori de fum in
incaperi, pe holuri si in plafonul fals. Se instaleaza detectori de gaz metan la centrala termica. Sistemul semnalizeaza
starea la dispecerat, inchide gazul metan in caz de pericol, comanda procedurile de desfumare in zonele/spatiile ce
necesita evacuarea automata a fumului in caz de incendiu. Echipamentele vor fi amplasare in camerele special
prevazute pentru curenti slabi situate la parterul corpului A1 si la parterul corpului A4a.

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 57/95
Centrala de detectie si semnalizare incendiu pentru acest obiectiv va fi o centrala de detectie incendiu
adresabila ce are integrat un terminal de operare si spatiu pentru acumulatori. Ea are posibiliatea conectarii a 4 bucle,
putand functiona cu un numar maxim de 127 de elemente pe fiecare bucla. Centrala poate fi folosita atat in sistem
stand-alone , cat si in retea de mai multe centrale. La centrala se pot conecta terminale de control(transpondere) si/sau
repetoare.
Centrala are urmatoarele optiuni compatibile cu EN 54-2:
-semnale de defect ; -semnale de alarma ;
-detectie coincidenta;
-intarzierea semnalului iesirilor;
-dezactivarea fiecarei zone ;
-testare ;
-componente pentru semnalizarea incendiului (sirene) ;
– transmiterea semnalelor catre dispecerat.
Echipamentul este proiectat pentru a fi operabil la o tensiune de 230V, 50Hz si apartine clasei 1 de
functionare. De asemenea, echipamentului trebuie sa i se asigure legarea la pamant.
Detectoarele adresabile de fum si cele de fum si temperatura au imunitate crescuta la alarme false, sunt foarte
bune pentru incaperi mari, oferind o distanta de detectie intr e 5 si 100 metri, au imunitate crescuta la lumina exterioara
si influenta campului electromagnetic.
Sirena de semnalizare incendiu adresabila de interior are o cutie robusta, rezistenta la intemperii ,tonuri cu
frecventa modulata,protectie impot riva taierii firelor, tamper si programarea timpului de alarma.
Sirena incendiu autoalimentata profesionala de exterior are autoprotectie la taierea firelor, autoprotectie la
demontare ,semnalizare luminoasa pulsatorie (flash) ,ext erior estetic din policarbonat si protectie suplimentara
metalica.
Butoanele de alarmare manuala adresabile inteligente non-automate acopera un larg spectru de aplicatie si
trasaturile lor standard includ indicatori de alarma.
Transponderele adresabile, contin relee prin intermediul carora se pot actiona diferite elemente neadresabile
(ventilatie, desfumare,lifturi, sistem control acces, detectori conventionali etc).
Justificarea solutiei.
Deoarece conform legii unitatile de invatamant sunt considerate cu un risc mic spre mijlociu de incendiu, s-a ales folosirea cate unui sistem de detectie la incendiu adresabil cu 4 bucle pentru Facultatea de Stiinte Politice si
Facultatea de Administrare si Afaceri si pentru Facultaea de Chimie, sisteme care sa faca fata din punct de vedere al
acoperirii suprafetei mari a complexului(a tuturor zonelor).
Sistemele vor fi compuse din o centrala adresabila cu 4 bucle, detectori de fum, detectori de fum si
temperatura, detectori de fum antistatici pentru laboratoarele din facultatea de Chimie, detectori de gaz metan, butoane
de incendiu, sirene de interior si de exterior cu flash. In cazul in care unul din detectori detecteaza automat prezenta
unui incendiu sau se actioneaza manual unul din butoanele de incendiu, centrala de detectie incendiu va porni alarma
de incendiu. Toate produse din sistemul proiectat raman functionale chiar si atunci cand se produce un scurtcircuit.

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 58/95
Acest sistem de detectie incendiu va actiona trapele de desfumare, in cazul in care se semnalizeaza un
incendiu de la unul din elemente, conform documentatiei de desfumare realizata pentru aceasta locatie. De asemenea,
centrala mai poate asigura oprirea tensiunii si eliberarea usil or controlate de sistemul de control acces si poate actiona
lifturile.
Modul de asigurare a garantiei, service-ului si interventia in cazul defectiunilor.
Termenul de garantie si buna executie acordat este de 24 luni de la data semnarii procesului verbal de
receptie, dupa care se poate acorda, intr-un contract separat, service-ul post garantie. Beneficiarii sistemelor pot incheia contract de service cu societati licentiate. Sistemele de alarmare impotriva incendiului se verifica si se intretin
periodic de personalul firmei instalatoare sau, dupa caz, de firma care asigura service-ul.
La finalizarea sistemului de alarmare impotriva incendiului firma executanta preda in mod obligatoriu
beneficiarului utilizator urmatoarele documente:
– proiectul sistemului de alarmare impotriva incendiului si avizul verificatorului de proiecte (referat si stampila
MTCT) ;
– documentatia echipamentelor instalate si instructiuni de utilizare a sistemului;
– documentele care atesta instruirea profesionala a personalului utilizator;
– jurnalul sistemului de alarmare impotriva incendiului.
Timpul de interventie, in cazul unor defectiuni la oricare din echipamentele ce compun sistemul de alarmare
impotriva incendiului, este de maxim 12 ore in aceeasi localitate si de maxim 24 ore in afara localitatii obiectivului, si de remediere a defectiunilor este de maxim 24 ore.

 sistem supraveghere video
Sistemul de supraveghere video este conceput pentru a se putea monitoriza 24 din 24 de ore activitatea din
interiorul si exteriorul obiectivului.
In punctele de acces din exterior sunt montate camere video IP pentru supraveghere. Camerele video sunt
conectate la un inregistratoar video de retea (Network Vid eo Recorder). NVR-ul are posibilitatea sa preia imaginile
transmise de camerele video si sa le inregistreze pe Hard Disk.
Monitoarele NVR-urilor aferente fiecarei se vor monta in Camera de curenti slabi de la Parter.
Sistemul de supraveghere video aferent Facultatii de Stiinte Politice si Facultatii de Administrare si
Afaceri este format din:
– 1 inregistrator video de retea cu 36 canale (NVR)
– 1inregistrator video de retea cu 8 canale (NVR)
– 14 camere video de exterior IP tip bullet color cu lentila varifocala si infrarosu
– 27 camera video de interior IP tip dome color cu lentila varifocala si infrarosu
– 2 monitoare supraveghere video – 1 sursa redundanta de tensiune UPS de 1000VA
– 7 sursa alimentare camere 12V 8A
Sistemul de supraveghere video aferent Facultatii de Chimie este format din:

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 59/95
– 1 inregistrator video de retea cu 36 canale (NVR)
– 14 camere video de exterior IP tip bullet color cu lentila varifocala si infrarosu
– 20 camera video de interior IP tip dome color cu lentila varifocala si infrarosu
– 1 monitoare supraveghere video
– 1 sursa redundanta de tensiune UPS de 1000VA
– 5 surse alimentare camere 12V 8
 sistem antiefractie
Sistemul antiefractie este administrat de unitatea centrala, controlata de un microprocesor care poate
partitiona sistemul antiefractie in subsisteme independente (partitii). Sist emul prezentat in acest proiect va avea doua
(2) partitii pentru Facultatea de stiinte Politice si Facu ltatea de Administrare si Afaceri si o (1) partitie pentru
Facultatea de Chimie .
Centralele antiefractie se vor amplasata in Camera curent i slabi de la Parter atat pentru Facultatea de stiinte
Politice si Facultatea de Administrare si Afaceri, cat si pentru facultatea de Chimie.
Tastaturile prezente in sistem permite armarea/dezarmarea astfel:
– tastatura T1 permite armarea/dezarmarea detectorilor de la nivelul Editura pentru Facultatea de stiinte
Politice si Facult atea de Administrare si Afaceri;
– tastatura T2 permite dezarmarea elementelor din restul incaperilor pentru Facultatea de stiinte Politice si
Facultatea de Administrare si Afaceri;
– tastaturile T1 permite armarea/dezarmarea intregului sistem, pentru Facultatea de Chimie.
Unitatea centrala, cat si sursele suplimentare si elemetele alimentate sunt prevazute cu acumulatori tampon
care asigura alimentarea sistemului in cazul intreruperii alimentarii cu energie de la retea de 12Vcc/7Ah.
Declansarea sistemului se poate produce:
– in cazul patrunderii in zonele supravegheate de detectorii de prezenta cu infrarosu si contactele magnetice cand sistemul este armat;
– in cazul fortarii usilor supravegheate de sistemul de control al accesului 24/24 ore;
– in cazul sabotarii sistemului (taierea oricarui cablu, deschiderea carcasei sirenei de exterior sau deschiderea carcasei centralei si a modulelor de expander), 24/24 ore;
– declansarea voita de la tastaturi, 24/24 ore,
Declansarea este semnalizata acustic si optic in exteriorul cladirii prin intermediul sirenelor externe de mare
putere, care au incorporat un acumulator propriu si este protejata impotriva oricarei tentative de sabotaj, iar in
interiorul cladirii declansarea sistemului este semnalizata de sirenele de putere mai mica.
 sistem control acces
Sistemul de control acces aferent numai Facultatii de Stiinte Politice si Facultatii de Administrare si Afaceri are
urmatoarea structura: un computer de ge stiune control acces, unitati centrale, cititoare de cartele de proximitate,
dispozitive electromagnetice pentru blocare/deblocare usa, butoane cerere de iesire si butoane cerere de iesire de
urgenta. Orice eveniment sesizat la unul din punctele controlate (acces valid sau invalid, fortarea intrarii, fortarea deschiderii carcasei unui cititor) este comunicata centralei de control acces. Starea exacta a cititoarelor de cartele, a
intrarilor de control si a iesirilor de comanda poate fi controlata prin dispecerat operativ.

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 60/95
Controlerul are o structura modularizata, dezvoltata in jurul unui microcontroler si a unei memorii de lucru
expandabile. Controlerul pune la dispozitie porturi de comunicatie seriala de mare distanta pentru conectarea
modulelor de control acces sau cititoarelor, intrari supervizate (monitorizeaza starea cablurilor de legatura cu
elementele de control din camp), intrari nesupervizate (standard) si iesiri de comanda (contacte de releu). Pentru
dezvoltari ulterioare se pot adauga module de extensie care cuprind intrari supervizate sau nesupervizate, sau iesiri de
comanda pe relee.
Cititoarele de proximitate sunt dispozitive inteligente capabile sa sustina comunicatia cu controlerul pe o
magistrala seriala de mare distanta. Cititoarele au o buna imunitate la zgomote pe linia de alimentare, rezista la variatii mari de temperatura si pot recunoaste mai multe formate de cartele de proximitate.
Electromagnetul de 500 kgf si contact de monitorizare stare deschis/inchis este elementul de blocare care
asigura zona protejata.
Toate usile trebuie sa fie dotate cu amortizoare hidraulice, alese corespunzator pentru a asigura inchiderea lor
completa.
In cazul usilor duble, usa care nu se utilizeaza in mo d frecvent (nu are elemente de control acces) va putea fi
deschisa din blocajul mecanic, doar cand usa principala (controlata cu elemente de control acces) este deschisa.
 Sistem audio- video- proiectie
În fiecare amfiteatru, sala de curs si in unele laboratoar e s-a prevazut un sistem audio format din aplificator cu
mixer incorporat , difuzoare –incinte acustice de perete ,microfoane de pupitru , microfon wireless , receptor pentru
microfon wireless si microfo de levaliera . Toate echipamentele se vor monta in rack 32 u de pardoseala prevazut ciu
toate accesoriile necesare : organizatoare cabluri ,prize cu CP ,ventilatoare ,termostat etc.Amfiteatrele mari vor fi
prevazute cu amplificator de 600 w si 6 incinte audio de 100 w , iar salile de curs vor fi prwevazute cu amplificator de
400w si 4 incinte audio de 60 w.
Proiecția video se va realiza independent în fiecare sala. Pupitrul de comand ă pentru proiector se va instala in
rack, împreun ă cu stația de amplificare și calculatorul.
Fiecare rack va fi cablat cu cablu de date pentru calculator, si priza de 220v.
Semnalul pentru proiector va fi furnizat din re țeaua de date, de la calculatorul propriu sau de la un DVD montat
in rack.
Ecranul este de tip rulou, actionat electric este de 2x 1,5 m pentru Sali de curs si de 4x 3 m pentru amfiteetre
mari.
Conform dorintei beneficiarului in Sali de curs , amfiteatre, seminar si unele laboratoare se amplaseaza table
inteligente (interactive ) de 82’’ si de 100’’. Acestea au posibilitatea legarii la calculatorul montat in rack pentru instalar ea
softului necesar.
Schemele de interconectare, traseul si tipul cablurilor sunt prevazute in planuri.

2.1.5.4.5.Lucrari de instalatii termo-ventilatii
Obiectivul este amplasat în zona termica II, motiv pentru care s-a lucrat în calcule o temperatura exterioara
conventionala de calcul de -15 [șC].Va fi prevazuta o instalatie de incalzire /racire cu ventiloconvectoare de pardoseala
, ventiloconvectoare de tavan ( cu refulare pe 4 directii – in expansiune directa ) , cat si unitati de tratare a aerului de

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 61/95
tip necarcast montate deasupra tavanului fals – ventiloconvectoare de tubulatura . Pentru celelalte spatii ca grupurile
sanitare, oficii, holuri, case de scara va fi prevazuta in calzire cu corpuri statice de incalzire ( radiatoare ). In
laboratoarele facultatii de chimie a fost prevazuta o incalzire pa rtiala cu corpuri statice , ia r incalzirea /racirea pentru
atingerea temperaturilor de confort a fost prevazuta a se realiza prin ventiloconvectoare de tubulatura ce introduc aer
proaspat in aceste spatii .
A. OBIECTUL 1 – Editura
a) Instalație de încălzire cu corpuri statice
În baza SR 1907/1-2 – 1997 și a Normativului I13-2002 , și ținând seama de exigen ța “D’ cu privire la igiena
și sănătatea oamenilor, stipulat ă în legea nr.10/95, pentru înc ăperile corpului de cladire cu destinatia editura ,
respectiv: casa scă rii , grupuri sanitare, hol , anexa si centrala termica , s-a proiectat un sistem de înc ălzire cu corpuri
statice. Sistemul de înc ălzire asigur ă în încăperi temperaturile prev ăzute de STAS 1907/2-90 în regim permanent de
funcționare a sursei (func ționare automat ă). Temperaturile interioare conform STAS sunt diferite în func ție de
destinaț ia diverselor înc ăperi.
S-a adoptat solu ția de încă lzire cu corpuri statice – radiatoare – amplasate, în principal, în dreptul
suprafeț elor vitrate sau în apropierea acestora, alimentate printr-o instala ție în sistem bitubular cu distribuț ia inferioar ă
și circulaț ie forțată , cu agent termic – ap ă caldă de 700/600C.
Corpurile statice sunt radiatoare cu elementi din aluminiu , fiecare radiator este echipat cu robinet dublu reglaj
pe tur și cu robinet de reglaj pe retur, ambele având ½”. Radiatoarele sunt echipate de fabricant cu robine ți manuali de
aerisire , dopuri și au în dotare și supor ți de montaj.
Distribuția agentului termic de înc ălzire se va realiza prin conducte montate ingropat in zidarie sau sub
pardoseala fixate în br ățări din plastic . În vederea func ționării și echilibrării instalației, precum și pentru a se putea
interveni în caz de service, la plecarea din centrala termica se vor monta robine ți de închidere .
Aerisirea instalatiei se va face in punctele de cota maxima , prin aeratoarele manuale montate pe fiecare corp
de
incalzire , iar pentru goliri locale a ramurilor in puncte de cota minima se vor utiliza robine ți sferici de golire echipa ți
cu racord pt furtun montati pe corpurile de incalzire . Instala ția de încălzire se realizeaz ă cu tubulatura de cupru , pentru
instalații de încălzire. Conductele de distributie tur și retur se vor izola cu tuburi din elastomeri cu λminim=0.040 W/mK ,
având grosimea de 19 mm.
Corpurile statice si ventiloconvectoarele vor fi alimentate printr-o instalatie în sistem bitubular cu distribu ția
inferioara și circulație forțata, cu agent termic – apa calda de 700/600C – furnizat de o centrala pe combustibil gazos
avand Pu=32 KW, echipata cu un boiler incorporat cu Vu=54 l ( vezi fisa tehnica ).
Microcentrala termica va fi dotata cu elemente de siguranta si semnalizare ce arata eventualele defec țiuni
aparute în urma funcț ionarii.
Umplerea instala ției de încalzire va fi realizata prin conectarea conductei de apa rece la microcentrala termica
, pe conducta de umplere va fi prevazut un robinet sferic, un filtru Y și un filtru cu polifosfat, pentru a împiedica
depunerile de calcar în interiorul centralei termice și patrunderea impurita ților din apa în instala ție.
Pompa primara de circulatie a centralei termice va avea punctul de functionare stabilit pe treapta a doua de
viteza. Punctul de functionare se va stabili avand in vedere pierderile hidraulice pe circuitul ce mai defavorizat , la debitele de agent calculat.

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 62/95
Pentru evacuarea gazelor arse, centrala pe combustibil gazos va fi dotata cu un Kit de evacuare gaze arse si
preincalzirea aerului insuflat necesar arderii cu D100/60 mm .
Masuri de paza si stingerea incendiilor:
Prin prezentul proiect s-a urmarit prevederea de solutii tehnice care sa nu favorizeze declansarea sau
extinderea incendiilor. In acest sens, au fost aplicate masurile care corespund cerintelor normativelor I.13 / 94
Mediul exterior se încadreaza în:
– mediu cu praf incombustibil "PI" conform I .7 – 2011
– neclasificat conform ID 17 – 78.
La intocmirea proiectului de arhitectura s-a tinu t cont de prevederile Normativului I.13-2002 astfel:
1. Asigurarea accesului echipament elor in centrala termica.
2. Asigurarea sumpafetei minime vitrate.
b) Instalații de încălzire cu ventiloconvectoare
În baza SR 1907/1-2 – 1997 ; Normativului I13-2002 , respectiv Normativului I 5/2010 și tinând seama de
exigența “D’ cu privire la igiena și sănătatea oamenilor, stipulat ă în legea nr.10/95, s-au proiectat instala ții de
încălzire/climatizare interioare – la temperatura interioar ă de 20oC ( in regim de iarna ), respectiv 26oC( in regim de
vara ) . S-a adoptat sol ția de încălzire cu aer cald recirculat – cu ventiloconvectoar e de pardoseal ă.
Amplasarea ventiloconvectoarelor se va face în fun ție de corpul de cladire existent în dreptul suprafetelor
vitrate sau în apropierea acestora . Vor fi prevazute ventiloconvectoare in “sistem cu 4 tevi “, adica cu o baterie de
incalzire si o baterie de racire ce vor functiona independent in regim de iarna /vara , aceste ventiloconvectoare vor avea
trei turatii asigurand debite de aer recirculat functie de turatie . Aceste aparate sunt cu expansiune direct ă, fiind
dotate cu ventilatoare silen țioase și grile de dirijare , asigurând o mi șcare a aerului cu viteze mici asfel încât s ă nu fie
creată senzația de curent prin refularea aerului în spatiul deservit de acestea .
Ventiloconvectoarele sunt alimentate prin circuite în sistem bitubular cu distribu ția inferioar ă și circulație
forțată prin pompa primara a centralei termice ce deserveste si instalatia de incalzire cu corpuri statice – cu agent termic
– apă caldă de 700/600C.
Răcirea se va face cu agent de r ăcire apă răcită 7/12°C , furnizat ă de un chiller amplasat pe terasa E06,
având puterea de r ăcire P răcire max =15.2 KW ( vezi fisa tehnica ).Avand in vedere conditiile de montaj proprii se va
avea in vedere ca furnizarea echipamentului ( chiller ) sa se faca cu modul hidraulic inclus ( ce cuprinde rezervorul acumulare apa racita si pompa de circulatie ) . Pentru a nu interveni pe timp friguros ( pt golirea circuitelor ) se va utiliza
ca agent de racire un amestec de apa –glicol intr-un procent de 50% , astfel performantele racitorului vor fi influentate de un coeficient de corectie . La stabilirea alegerii chillerului s-a tinut seama de acest coeficient de corectie si de
puterea de racire calculata , acestea fiind prezentate in breviarul de calcul .
In punctele de cota maxima vor fi prevazute aeratoare automate , iar in punctele de minim robineti de golire .
La execuție se vor respecta diametrele conductelor indicate în proiect, pentru a se realiza o bun ă circulție a
agentului termic, care va asigura și o echilibrare hidraulic ă corespunzatoare a instala ției, în spiritul celor prev ăzute în
Normativul I13-2002, art.5.4 si art.17.17 la art.17.19
.

B. OBIECTUL 2 – Facultatea de stiinte politice

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 63/95
a) Instalație de încălzire cu corpuri statice
În baza SR 1907/1-2 – 1997 și a Normativului I13-2002 , și ținând seama de exigen ța “D’ cu privire la igiena
și sănătatea oamenilor, stipulat ă în legea nr.10/95, pentru înc ăperile corpului de cladire cu destinatia “ Facultatea de
stiinte politice “ , respectiv: holuri etaj , parter si subsol , oficiu subsol , grupuri sanitare si vestiare subsol , s-a proi ectat
un sistem de înc ălzire cu corpuri statice. Sistemul de înc ălzire asigur ă în încăperi temperaturile prev ăzute de STAS
1907/2-90 în regim permanent de func ționare a sursei (func ționare automat ă). Temperaturile interioare conform STAS
sunt diferite în func ție de destina ția diverselor înc ăperi.
S-a adoptat solu ția de încă lzire cu corpuri statice – radiatoare – amplasate, în principal, în dreptul
suprafeț elor vitrate sau în apropierea acestora, alimentate printr-o instala ție în sistem bitubular cu distribuț ia inferioar ă
și circulaț ie forțată , cu agent termic – ap ă caldă de 700/600C.
Corpurile statice sunt radiatoare cu elementi din aluminiu , fiecare radiator este echipat cu robinet dublu reglaj
pe tur și cu robinet de reglaj pe retur, ambele având ½”. Radiatoarele sunt echipate de fabricant cu robine ți manuali de
aerisire , dopuri și au în dotare și supor ți de montaj.
Distribuția agentului termic de înc ălzire se va realiza prin conducte montate ingropat in zidarie sau sub
pardoseala fixate în br ățări din plastic . În vederea func ționării și echilibrării instalației, precum și pentru a se putea
interveni în caz de service, la plecarea din centrala termic a CT02 ( centrala ce deserveste atat Facultatea de stiinte
politice cat si Facultatea de administratie si afaceri- obiect 3 ) pe ramura (Ram 1-R) se vor monta robine ți de închidere
.
Aerisirea instalatiei se va face in punctele de cota maxima , prin aeratoarele manuale montate pe fiecare corp
de
incalzire , iar pentru goliri locale a ramurilor in puncte de cota minima, pentru golire se vor utiliza robine ți sferici de
golire echipa ți cu racord pt furtun montati pe corpurile de incalzire . Instala ția de încălzire se realizeaz ă cu tubulatura de
cupru , pentru instalaț ii de încălzire. Conductele de distributie tur și retur se vor izola cu tuburi din elastomeri cu
λminim=0.040 W/mK , având grosimea de 19 mm.
b) Instalații de încălzire cu ventiloconvectoare
În baza SR 1907/1-2 – 1997 ; Normativului I13-2002 , respectiv Normativului I 5/2010 și tinând seama de
exigența “D’ cu privire la igiena și sănătatea oamenilor, stipulat ă în legea nr.10/95, s-au proiectat instala ții de
încălzire/climatizare interioare – la temperatura interioar ă de 20oC ( in regim de iarna ), respectiv 26oC( in regim de
vara ) . S-a adoptat sol ția de încălzire cu aer cald recirculat – cu ventiloconvectoar e de pardoseal ă.
Amplasarea ventiloconvectoarelor se va face în fun ție de corpul de cladire existent în dreptul suprafetelor
vitrate sau în apropierea acestora in amfiteatru ,sali de curs,laborator informatica , sala de seminar ,birou ,cabinet si
bufet( la subsol ) . Vor fi prevazute ventiloconvectoare in “sistem cu 2 tevi “, adica cu o baterie unica de incalzire /racire
ce va functiona in regim de iarna /vara , functie de agentul cu care se vor alimenta circuitele de ventiloconvectoare din centrala termica . Ventiloconvectoarele vor avea trei turatii asigurand debite de aer recirculat functie de turatie ,
aceste aparate sunt cu expansiune direct ă, fiind dotate cu ventilatoare silen țioase și grile de dirijare , asigurând o
mișcare a aerului cu viteze mici asfel încât s ă nu fie creat ă senzația de curent prin refularea aerului în spatiul deservit
de acestea .
Ventiloconvectoarele sunt alimentate prin circuite în sistem bitubular cu distribu ția inferioar ă și circulație
forțată prin pompele P1,P2,P3 montate pe butelia de egalizare a presiunilor BEP 1 . Butelia BEP1 va fi alimentata cu

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 64/95
agent termic – ap ă caldă de 700/600C din centrala termica CT02 pe ramura ( Ram 1-VC ) , prin conducta PP-R cu fibra
compozita speciala pentru instalatiile de incalzire cu D=90*10.1mm montata sub pardoseala subsolului .
Răcirea se va face cu agent de r ăcire apă răcită 7/12°C , furnizat ă de asemenea din CT02 spre BEP1 , din
aceata fiind alimentate ramurile ce deservesc ventiloconvectoarel e din corpul de cladire al facultatii de stiinte politice .
Circulatia agentului de racire va fi asigurata prin pompele de circulatie P1,P2,P3 montate pe BEP1 .
Asigurarea agentului de incalzire iarna , respectiv a agentului de racire vara se va face din CT02 , din butelia
BEP 3 prin inchiderea /deschiderea de ro bineti ( R1,R3- pentru alimentarea cu agent de incalzire; R6,R7- pentru
alimentare cu agent de racire ) a se vedea palnsele I13,I14 . In punctele de cota maxima a instalatiei ( coloana C4 ) vor
fi prevazute aeratoare automate de ½” , ia r in punctele de cota minima si la BEP1 vor fi prevazuti robineti de golire .
La execuție se vor respecta diametrele conductelor indicate în proiect, pentru a se realiza o bun ă circulție a
agentului termic, care va asigura și o echilibrare hidraulic ă corespunzatoare a instala ției, în spiritul celor prev ăzute în
Normativul I13-2002, art.5.4 si art.17.17 la art.17.19 .
c) Instalații de ventilare
În baza Normativului I05-2010 , și ținând seama de exigen ța “D’ cu privire la igiena și sănătatea
oamenilor, stipulat ă în legea nr.10/95, pentru înc ăperile in care sunt degajari mari de caldura sau umiditate cat si
pentru inlaturarea mirosurilor neplacute a fost nevoie de proiectarea unor sisteme de ventilare . Astfel pentru salile de
curs , amfiteatru , laborator informatica , sala de seminar si bufetul ( de la subsol ) s-a proiectat un sistem de
climatizare cu ventiloconvectoare de pardoseala , care asigura recircularea aerului interior mentinandul in anumiti parametri de temperatura si umiditate . Pentru asigurarea co nditiilor de confort este necesara asigurarea unei ratii de
aer poaspat , pentru incaperiile enumerate mai sus , dat fiind faptul ca sunt degajari de caldura de la oameni , iar in laboratorul de informatica sunt prezente degajarile de caldura si de la echipamente.
Asigurarea ratiei de aer proaspat va fi asigurata prin recuperatoare de caldura in contracutent ( UR, respectiv
UR1 ) , cu debite de aer D=800 mc/h, respectiv D=1000 mc/h , acestea vor fi amplasate desupra tavanului fals cu
preluarea aerului proaspat din nise verticale si refularea aerului viciat de asemenea spre nise pentru aerul viciat .
Astfel aerul proaspat preluat din exterior va fi incalzit la un Dt printr-un schimbator de caldura in contracurent de la din
aerul viciat evacuat . In perioadele foarte reci , se poate forma chiciura pe schimbator ,blocand trecerea prin
recuperator , pentru aceasta se va instala un termostat antiinghet care comanda inchiderea automata a clapetelor de pe refulare aer spre spatiile interioare , respectiv clapeta de pe by-pass ( aceste clapete sunt actionate de
servomotoare ), astfel fluxul de aer cald ce provine de la aerul uzat din ambient spre exterior v-a permite o dezghetare
rapida a recuperatorului .De asemenea pentru incalzirea aerului introdus in perioada rece , recuperatorul va fi dotat cu
o rezistenta electrica de preincalzire montata pe tubulatura inainte de recuperator ,avand puterea nominala Pn=3 kW
.De asmena la intrarea/iesirea din recuperator vor fi montate clapete de inchidere actionate de servomotoare ,
comanda de deschidere a clapetelor fiind data de functionarea recuperatorului .
Aerul proaspat preincalzit ( in regim de iarna , sau racit in regim de vara ) va fi distribuit in interior prin grile de
refulare 250*150 mm , echipate cu dampere de reglaj debite , iar preluarea aerului uzat se va face prin grile de deflexie
250*150 mm echipate de asemenea cu dampere de reglaj debite . Toate tubulaturile de preluare refulare aer vor fi izolate si montate deasupra tavanului fals .

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 65/95
Gurile de preluare aer proaspat din exterior ( deasupra invelitorii ) vor avea o constructie adecvata din punct
de vedere arhitectural fiind dotate cu caciuli de ventilare , preluarea aerului se va face prin grile echipate cu jaluzele
orientate contra ploii si cu plasa impotriva insectelor . S-a avut in vedere ca preluarea aerului proaspat sa se faca din
zone curate , altele decat zonele in care este refulat aerul viciat – intre cele doua fiid o distanta de minim 10 m . La
nivelul terenului va fi prevazut un element de preluare a aeru lui proaspat cu D=500 mm, acesta fiind pozat la o distanta
de 4 m de cladire ( montajul acestui element se va face in zona verde ) .
Pentru bufetul de la subsol ventilatia se realizeaza pr in introducerea de aer proaspat cu ajutorul unei unitati
VPA 1 , unitate de ventilare de tip box , ec hipata cu filtre de tip G4 si rezist enta de incalzire a aerului preluat din
exterior .Distributia aerului se va face prin tubulatura din PVC montata sub pardoseala pe care vor fi montate grile
liniare echipate cu clapete de reglaj si damper .Astfel spatiul bufetului va fi ventilat in suprapresiune miscarea aerului
fiind spre zone de presiune scazuta( zone de depresiune spre holul de acces sau oficiu ) .In oficiul ( bucataria ) de la
subsol se va realiza o ventilatie in depresiune astfel aerul va avea o miscare dinspre bufet spre oficiu .
In grupurile sanitare propuse va fi prevazuta o instalatie ( pentru fiecare grup sanitar ) de ventilare cu
scoaterea aerului uzat ( se va crea o depresiune – ce nu va permite accesul aerului din grupurile sanitare spre celelalte
incaperi de la subsol ).
In grupurile sanitare aerul viciat se va prelua prin valve circulare montate in tavanul fals , aerul fiind condus
spre ventilatoare tip caseta cu patru guri de preluare aer si o gura de evacuare aer viciat in exterior . Functionarea
ventilatorului poate fi automatizata ( comandata ) de un senzor de prezenta in grupurile sanitare , ventilatoarele vor fi
prevazute cu regulatoare de turatie ( pentru reglajul debitului de aer extras de ventilator ).
C. OBIECTUL 3 – Facultatea de administratie si afaceri
a) Instalație de încălzire cu corpuri statice
În baza SR 1907/1-2 – 1997 și a Normativului I13-2002 , și ținând seama de exigen ța “D’ cu privire la igiena
și sănătatea oamenilor, stipulat ă în legea nr.10/95, pentru înc ăperile corpului de cladire cu destinatia “ Facultatea de
administratie si afaceri “ , respectiv: holuri etaj , parter si subsol , grupuri sanitare si casa scarii s-a proiectat un sis tem
de încălzire cu corpuri statice. Sistemul de înc ălzire asigur ă în încăperi temperaturile prev ăzute de STAS 1907/2-90 în
regim permanent de func ționare a sursei (func ționare automat ă). Temperaturile interioare conform STAS sunt diferite
în funcț ie de destina ția diverselor înc ăperi.
S-a adoptat solu ția de încă lzire cu corpuri statice – radiatoare – amplasate, în principal, în dreptul
suprafeț elor vitrate sau în apropierea acestora, alimentate printr-o instala ție în sistem bitubular cu distribuț ia inferioar ă
și circ
ulație forțată , cu agent termic – ap ă caldă de 700/600C.
Corpurile statice sunt radiatoare cu elementi din aluminiu , fiecare radiator este echipat cu robinet dublu reglaj
pe tur și cu robinet de reglaj pe retur, ambele având ½”. Radiatoarele sunt echipate de fabricant cu robine ți manuali de
aerisire , dopuri și au în dotare și supor ți de montaj.
Distribuția agentului termic de înc ălzire se va realiza prin conducte montate ingropat in zidarie sau sub
pardoseala fixate în br ățări din plastic . În vederea func ționării și echilibrării instalației, precum și pentru a se putea
interveni în caz de service, la plecarea din centrala termic a CT02 ( centrala ce deserveste atat Facultatea de stiinte
politice cat si Facultatea de administratie si afaceri- obiect 3 ) pe ramurile (Ram 2-R , Ram 3-R) se vor monta robine ți
de închidere .

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 66/95
Aerisirea instalatiei se va face in punctele de cota maxima , prin aeratoarele automate pe coloane , respectiv
prin aeratoare manuale montate pe fiecare corp de incalzire , iar pentru goliri locale a ramurilor in puncte de cota
minima, pentru golire se vor utiliza robineț i sferici de golire echipa ți cu racord pt furtun montati pe corpurile de incalzire .
Instalația de încălzire se realizeaz ă cu tubulatura de cupru , pentru instala ții de încălzire. Conductele de distributie tur și
retur se vor izola cu tuburi din elastomeri cu λminim=0.040 W/mK , având gros imea de 19 mm.
b) Instalații de încălzire cu ventiloconvectoare
În baza SR 1907/1-2 – 1997 ; Normativului I13-2002 , respectiv Normativului I 5/2010 și tinând seama de
exigența “D’ cu privire la igiena și sănătatea oamenilor, stipulat ă în legea nr.10/95, s-au proiectat instala ții de
încălzire/climatizare interioare – la temperatura interioar ă de 20oC ( in regim de iarna ), respectiv 26oC( in regim de
vara ) . S-a adoptat sol ția de încă lzire cu aer cald recirculat – c u ventiloconvectoare de pardoseal ă si
ventiloconvectoare de tavan cu refulare pe patru directii.
Amplasarea ventiloconvectoarelor de pardoseala se va face în fun ție de corpul de cladire existent în dreptul
suprafetelor vitrate sau în apropierea acestora . Ventiloconvectoarele de tavan sunt cu expansiune direct ă pe patru
directii, fiind dotate cu ventilatoare silen țioase și grile de dirijare , asigurând o mi șcare a aerului cu viteze mici asfel
încât să nu fie creat ă senzația de curent prin refularea aerului în spatiul deservit de acestea .
Vor fi prevazute ventiloconvectoare in “sistem cu 2 tevi “, adica cu o baterie unica de incalzire /racire ce va
functiona in regim de iarna /vara , functie de agentul cu care se vor alimenta circuitele de ventiloconvectoare din centrala termica . Ventiloconvectoarele vor avea trei turatii asigurand debite de aer recirculat functie de turatie , aceste aparate sunt cu expansiune direct ă . Ventiloconvectoarele sunt alimentate prin circuite în sistem bitubular cu
distribuția inferioar ă și circulaț ie forțată prin pompele P8,P9,P10,P11 de pe ramura ( Ram 2- VC ) alimentata din BEP3
, respectiv prin pompele P4,P5,P6,P7 din butelia de egalizare a presiunilor BEP 2 . Butelia BEP2 va fi alimentata cu
agent termic – ap ă caldă de 70
0/600C din centrala termica CT02 pe ramura ( Ram 3-VC ) , prin conducta PP-R cu fibra
compozita speciala pentru instalatiile de incalzire cu D=110*15.2mm montata sub pardoseala subsolului .
Răcirea se va face cu agent de r ăcire apă răcită 7/12°C , furnizat ă de asemenea din CT02 spre BEP2 prin
ramura Ram3 –VC , respectiv prin ramura Ram2-VC , din aceata fiind alimentate ramurile ce deservesc
ventiloconvectoarele din corpul de cladire al facultatii de administratie si afceri . Circulatia agentului de racire va fi
asigurata prin pompele de circulatie de pe cele doua ramuri , pompele avand punctul de functinate in trepta a doua .
Asigurarea agentului de incalzire iarna , respectiv a agentului de racire vara se va face din CT02 , din butelia
BEP 3 prin inchiderea /deschiderea de ro bineti ( R1,R3- pentru alimentarea cu agent de incalzire; R6,R7- pentru
alimentare cu agent de racire ) a se vedea palnsele I13,I14 .
La execuție se vor respecta diametrele conductelor indicate în proiect, pentru a se realiza o bun ă circulție a
agentului termic, care va asigura și o echilibrare hidraulic ă corespunzatoare a instala ției, în spiritul celor prev ăzute în
Normativul I13-2002, art.5.4 si art.17.17 la art.17.19 .
In camerele servere de la parter si etaj P08 si E26 vor fi prevazute dulapuri de climatizare , unitatile exterioare
ale acestora fiind pozitionate in curtea de lumina a obiectului 2 ( vezi plansa V01 )
c) Centrala termica CT02
Agentul termic necesar înc ălzirii este furnizat de o centrala de pardoseala cu Pnom= 864KW, cu 8
module termice independente intre ele , gestionate de auto matizarea cazanului . Panoul de comanda poate asigura

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 67/95
functionarea cazanului si in cazul in care un modul este nefunctional . Avand in vedere constructia speciala a cazanului
puterea termica furnizata poate fi modulata de la Pminim =22KW la Pmax =864 KW . Cazanul functioneaza cu
combustibil gazos , prin gestionarea modulelor putand fi setate sa functioneze independent , asigurând o functionare
functie de temperatura exterioara , temperatura interioara , respectiv temperatura setata pe tur , pentru prepararea
agentului termic 80/600C (apă caldă) necesar instalatiei de înc ălzire cât și pentru prepararea apei calde de consum.
Fiecare modul este dotat cu arzator independent ce poate modula flacara in functie de automatizarea ( gestionarea cazanului ) . Se recomanda ca la furnizarea cazanului sa aiba furnitura un kit cu elemente de siguranta cu elementele componente ( termometru , stuturi de inspectie , racord pt supapele de siguranta , termostat de siguranta , presostat de
minim , presostat de siguranta reglabil , fluxostat cu clapeta pentru oprirea cazanului in cazul opririi pompei de
circulatie , priza de presiune cu tub de amortizare si robinet cu trei cai pt conectarea manometrului )
Umplerea instala ției de încălzire va fi realizat ă prin conectarea conductei de ap ă rece la BEP3 , BEP4 – butelii
de egalizare a presiunilor ,pe conductele de umplere vor fi prev ăzuti robineti sferici si filtreY . Alimentarea cu apa rece
se va face de la o sta ție de dedurizare a apei , pentru a împiedica depu nerile de calcar în interi orul echipamentelor și
pătrunderea impurit ăților din ap ă în instala ție. Statia de dedurizare va avea o functionare automata cu programare
functie de timp , va cuprinde un rezervor de saramura si doi recipienti cu rasina regenerabila asigurand un debit maxim de dedurizare de 4.2 mc/h .
Prepararea apei calde de consum se va realiza printr-un schimbator de caldura Scacm1 , ce utilizeaz ă ca
agent primar , ap ă caldă din 80/60 °C ( primar ), preparat de centrala termica si inmagazinarea acm –ului preparat in
secundarul schimbatorului , intr-un vas de acumulare AC1 . Circula ția în primarul schimbatorului , va fi realizat ă cu
pompa de circulaț ie P15 , respectiv in secundarul schimbatorului prin pompa de circulatie P38 , pornirea oprirea
pompelor se realizeaz ă cu ajutorul elementului de control (sond ă), montată pe acumulator ( adica cand acesta ajunge
la temperatura setata transmite un semnal de oprire , respectiv cand scade sub aceasta temperatura transmite semnal de pornire ) . Controlul temperaturii acm-ului se va face printr-o vana de amestec cu trei cai actionata de servomotor cu
comanda de la sonda de temperatura de pe conducta de acm .
Circulatia in circuitul cazanului, spre buteliile BPE 3 ; BPE4 se va face prin doua pompe P18;P18’ dispuse in
paralel înaintea pompelor de circulatie se va monta cate un filtru tip Y.
Pe butelia de egalizare a presiunilor BEP3 vor fi prev ăzute racorduri cu robine ți de închidere pentru circuitul
de apă răcită produsa in secundarul celor doua schimbatoare de caldura SC1,SC2 si care au ca agent de racire primar
amestecul de apa – glicol din circuitul celor doua chillere cu puterea de racire Pr=2*244 KW .Circulatia intre BEP3 si
secundarul schimbatoarelor SC1,SC2 va fi asigurata prin pom pele de circulatie P19;P19’ .Pentru preluarea dilatarilor
din circuitul de apa racita va fi prevazut un vas de expansiune cu Vu=200 l .
Din BEP3 circulaț ia agentului se va face prin ramurile de încalzire/racire , Ram 1 – VC ; Ram 2- VC ; Ram3-
VC
Din BEP4 circula ția agentului se va face prin ramurile de în calzire la Ram1-R ; Ram2-R ; Ram3-R si la
primarul Scacm1 .
Caracteristicile tehnice a pompelor de recirculare sunt date în fi șe
le tehnice ale utilajelor . Pompele de
recirculare au fost alese cu trei trepte de vitez ă, iar punctul de func ționare trebuie s ă fie situat pe treapta a doua de

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 68/95
viteză. Punctul de funcț ionare s-a stabilit având în vedere pierderile hidraulice pe fiecare circuit , la debitele de agent
calculat pe fiecare ramur ă .
Pe conducta de retur agent termic înainte de elementele de închidere ( arm ături ) ,pe centrala termica , pentru
preluarea dilat ării apei din instala ție și compensarea suprapresiunilor accidentale care pot ap ărea , se va monta un vas
de expansiune închis cu membran ă cu Vu=500 l , iar pe tur din Kitul de siguranta supape de suprapresiune .
La interior reglajele temperaturilor în încaperi se efectueaz ă cu ajutorul robine ților cu dublu reglaj monta ți pe
tur , robine ților termostata ți ( obț ional ) pentru radiatoare , modulul electronic de selec ție din echiparea standard a
fiecărui venticonvector , respectiv , termostate de ambient (op țional).
Încaperea centralei termice va corespunde ca limit ă de rezistență la foc (planșeu, pereți din panouri
termoizolate având clasa de combustibilitate C0 , rezistent la foc – timp de 1,5 ore ) – conf. I13 – 2002, art.10.22.;
In interiorul spa țiul tehnic destinat centralei termice se vor instala:
-buteliile de egalizare a presiunilor ce deservesc ramurile racordate la butelii , fiecare circuit fiind echipat cu
pompă de circulație, robineți de închidere, clapet ă de sens și aparatur ă de măsură și control.
-pompele de circula ție agent termic radiatoa re ,ventiloconvectoare, respectiv în circ uitul producere acm
Automatizarea standard a cazanului îndeplinește func ții de automatizare și comand ă funcție de temperatura
exterioară , temperatura interioar ă setată , temperatura tur agent termic 80/60°C ( ap ă caldă ), astfel încât curba
consumului de energie s ă fie corelat ă cu temperatura exterioar ă . Automatizarea va primi date de la sonde de
temperatur ă , pentru a avea un obtim al consumului de energie termic ă .

La stabilirea dimensiunilor s ălii centralei termice s-a avut în vedere respectarea distan țelor necesare între
echipamente și elementele de construc ție, precum și a spațiilor ce trebuie asigurate pentru scoaterea, între ținerea și
repararea elementelor demontabile. S-a avut în vedere respectarea prevederilor capitolului 11 din Normativul I-
13/2002: “organizarea spa țiilor din centrale și puncte termice” precum și indicaț iile din car țile tehnice ale furnizorilor de
echipamente.
Asig
urarea și protecția centralelor și a instalaț iei
-montarea a doua supape de siguran ță pe conducta de ie șire la fiecare centrala termica , în scopul protec ției
la suprapresiuni accidentale, peste limitele admise (conform I 13 – 2002, art. 9.29., H.G. nr. 453/2003, anexa 1, STAS
7132 – 86, GP – 041 – 86, art.3.2.1.4.);
-prevederea vase de expansiune – care are scopul men ținerii presiunii statice în sistemul instala ției și a
preluării variaț iilor de volum ale apei ca urmare a variaț iei temperaturii acesteia (în conformitate cu STAS 7132-86,
GP041- 98 și I13- 2002, art.9.29 și art.9.30.);
-montarea de aparatur ă de măsură și control – termometre, manometre, termomanometre – în punctele
caracteristice (conform I 13 – 2002, art. 16.3. – art.16.5. și art.16.7. – art.16.9
-montarea unor filtre ( staț ie de dedurizare ) pe conducta de umplere a instala ției de încălzire ( conform I 13 –
2002, art. 9.41.)
-robineți cu sfera cromat ă necesari pentru inchiderea circuitelor și separarea pompelor și a schimbatoarelor ;
-robineți de golire cu sfer ă, dop și port-furtun, amplasa ți în punctele de minim ale instalaț iei (golirea circuitelor,
a distribuitorului, a colectorului și a BEP-urilor ;

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 69/95
-dezaeratoare automate , amplasate în punctele de maxim ale instala ției;
Se face observa ția că pentru filtrul de impurit ăți tip “Y” se recomand ă montajul îin poziț ie orizontal ă, între doi
robineți de închidere pentru a se putea face o izolare și curățire corespunz ătoare a sitei filtrului ;
-Pentru leg ăturile între BEP3,BEP4 si cazan , respectiv se cundarul SC1,SC2 si ramurile spre colector
distribuitor se vor utiliza conducta din o țel , iar pentru circuitele de înc ălzire pe fiecare ramur ă , se utilizeaz ă tubulatura
din cupru ( sau PP-R ) , special ă pentru instala ții de încălzire diametrele fiind alese în func ție de debitele vehiculate și
pierderile de presiune liniare și locale.
-Pentru cazul unor interven ții necesare mont ării diverselor echipamente și armături, se vor utiliza racorduri
olandeze.
-Buteliile sunt confecț ionate din țeavă neagră. Ambele capete se protejeaz ă anticoroziv prin grunduire, dup ă
care se izoleaz ă termic.
-Porțiunile orizontale ale diverselor trasee din incinta centralei termice se monteaz ă cu o pantă de minim 2‰,
pentru realizarea aerisirii sau golirii instala ției în bune condi ții.
-Tubulaturile in CT02, se izoleaz ă termic cu vat ă minerală (sau similar) de minim 20 mm grosime , sau cu
tuburi din elastomeri .Se recomand ă ca valoarea coeficientului de conductibilitate termic ă a materialului tubului s ă fie
sub cifra de 0.040 W/Mk.
d) Instalatii de ventilare
În baza Normativului I05-2010 , și ținând seama de exigen ța “D’ cu privire la igiena și sănătatea
oamenilor, stipulat ă în legea nr.10/95, pentru înc ăperile in care sunt degajari mari de caldura sau umiditate cat si
pentru inlaturarea mirosurilor neplacute a fost nevoie de proiectarea unor sisteme de ventilare . Astfel pentru holurile ,
cabinet doctoranzi ,centru de cercetare de la mansarda ; Sali de seminar ,salile de curs , amfiteatru ,sala de consiliu
etaj ; sali de curs , sali de seminar amfiteatru , laborator de informatica cat si pt sala studenti de la subsol s-a proiecta t
un sistem de climatizare cu ventiloconvectoare de pardosea la ,respectiv ventiloconvectoare de tavan care asigura
recircularea aerului interior mentinandul in anumiti parametri de temperatura si umiditate . Pentru asigurarea conditiilor
de confort este necesara asigurarea unei ratii de aer poaspat , pentru incaperiile enumerate mai sus , dat fiind faptul ca sunt degajari de caldura de la oameni , iar in laboratorul de informatica sunt prezente degajarile de caldura si de la
echipamente.
Asigurarea ratiei de aer proaspat va fi asigurata prin recuperatoare de caldura in contracutent ( UR,UR2
respectiv UR3 ) , cu debite de aer D=800 mc/h,D=1200 mc/h respectiv D=480 mc/h , acestea vor fi amplasate desupra tavanului fals cu preluarea aerului proaspat din nise verticale si refularea aerului viciat de asemenea spre nise pentru
aerul viciat . Astfel aerul proaspat preluat din exterior va fi incalzit la un Dt printr-un schimbator de caldura in
contracurent de la din aerul viciat evacuat . In perioadele foarte reci , se poate forma chiciura pe schimbator ,blocand
trecerea prin recuperator , pentru aceasta se va instala un termostat antiinghet care comanda inchiderea automata a
clapetelor de pe refulare aer spre spatiile interioare , respectiv clapeta de pe by-pass ( aceste clapete sunt actionate de servomotoare ), astfel fluxul de aer cald ce provine de la aerul uzat din ambient spre exterior v-a permite o dezghetare
rapida a recuperatorului .De asemenea pentru incalzirea aerului introdus in perioada rece , recuperatorul va fi dotat cu o rezistenta electrica de preincalzire montata pe tubulatura inainte de recuperator ,avand puterea nominala Pn=3 kW

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 70/95
.De asmena la intrarea/iesirea din recuperator vor fi montate clapete de inchidere actionate de servomotoare ,
comanda de deschidere a clapetelor fiind data de functionarea recuperatorului .
Aerul proaspat preincalzit ( in regim de iarna , sau racit in regim de vara ) va fi distribuit in interior prin grile de
refulare 250*150 mm , echipate cu dampere de reglaj debite , iar preluarea aerului uzat se va face prin grile de deflexie
250*150 mm echipate de asemenea cu dampere de reglaj debite . Toate tubulaturile de preluare refulare aer vor fi
izolate si montate deasupra tavanului fals .
Gurile de preluare aer proaspat din exterior ( deasupra invelitorii ) vor avea o constructie adecvata din punct
de vedere arhitectural fiind dotate cu caciuli de ventilare , preluarea aerului se va face prin grile echipate cu jaluzele orientate contra ploii si cu plasa impotriva insectelor . S-a avut in vedere ca preluarea aerului proaspat sa se faca din
zone curate , altele decat zonele in care este refulat aerul viciat – intre cele doua fiid o distanta de minim 10 m .
Pentru sala studentilor de la subsol ventilatia se realizeaza prin introducerea de aer proaspat cu ajutorul unei
unitati VPA2 , VPA3 unitate de ventilare de tip box , echipata cu filtre de tip G4 si rezistenta de incalzire a aerului
preluat din exterior. Distributia aerului se va face prin tubulatura din PVC montata sub pardoseala pe care vor fi
montate grile liniare echipate cu clapete de reglaj si damper . Astfel sala studentilor va fi ventilata in suprapresiune
miscarea aerului fiind spre zone de presiune scazuta( zone de depresiune spre holul de acces sau spre ferestre ) .
In grupurile sanitare propuse va fi prevazuta cate o instalatie ( pentru fiecare grup sanitar ) de ventilare cu
scoaterea aerului uzat ( se va crea o depresiune – ce nu va permite accesul aerului din grupurile sanitare spre celelalte
incaperi).
In grupurile sanitare aerul viciat se va prelua prin valve circulare montate in tavanul fals , aerul fiind condus
spre ventilatoare tip caseta cu patru guri de preluare aer si o gura de evacuare aer viciat in exterior . Functionarea
ventilatorului poate fi automatizata ( comandata ) de un senzor de prezenta in grupurile sanitare , ventilatoarele vor fi
prevazute cu regulatoare de turatie ( pentru reglajul debitului de aer extras de ventilator ).
e) Instalatii de scoatere fum si presurizare
Incaperile E47 ( casa scarii etaj ) ; S16 ( casa scarii subsol ) S38 ( casa scarii subsol ) ; S19 ( biblioteca
subsol ) ; S30 (biblioteca subsol ) sunt prevazute prin tema de arhitectura cu trape sau ferestre cu deschidere automata comandata de centrala de detectie la prezenta fumului , astfel pentru scoaterea fumului din aceste incaperi este nevoie
de introducerea mecanica a aerului de presurizare la partea inferiaora prin tubulatura rezistenta la foc 2h prin grile montate la maxim 1m de pardoseala . Pe tubulaturi vor fi prevazute clapete rezistente la foc 2 h inaintea ventilatoarelor
de introducere a aerului proaspat din exterior Ve1-Ve5 cu debitele indicate in fisele tehnice, rezistente la foc 2 h la 400
gr C . In incaperea E48 ( casa scarii etaj ) patrunderea aerului se va face natural prin deschidrea usilor exterioare de
la parter , dar neavand la partea superioara o trapa de deschidere s-a prevazut o insalatie de desfumare. Fumul va fi
preluat printr-o grila montata in treimea superioara a incapeii, cu dimensiunile de 400*400 mm rezistenta la foc 2 ore ,
montata pe o tubulatura si deservita de un ventilator ex tragere , rezistent la temperatura de 400gr C , timp de 2 ore
cu debitul de 2000 mc/h, asigurand in acest fel un debit de aer extras mai mare de 0.5 mc/s .
Tubulatura va fi de tipul rezistenta la foc 2 ore, pe acasta se va prevedea o clapeta antifoc resitenta la foc 2 h ,
montata impreuna cu ventilatorul in grupul sanitar adiacent casei scarii , clapeta va fi rezistenta la foc 2 ore ,
actionarea acesteia se va face manual sau automat de la centrala de detectie .( conf .I5/2010).
D. OBIECTUL 4 si 5 – Facultatea de chimie

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 71/95
a) Instalație de încălzire cu corpuri statice
În baza SR 1907/1-2 – 1997 și a Normativului I13-2002 , și ținând seama de exigen ța “D’ cu privire la igiena
și sănătatea oamenilor, stipulat ă în legea nr.10/95, pentru înc ăperile corpului de cladire cu destinatia “ Facultatea de
chimie “ , respectiv: holuri , grupuri sanitare , laboratoare , vestiare ,ateliere si depozite de substante s-a proiectat un
sistem de înc ălzire cu corpuri statice. Sistemul de înc ălzire asigur ă în încăperi temperaturile prev ăzute de STAS
1907/2-90 în regim permanent de func ționare a sursei (func ționare automat ă). Temperaturile interioare conform STAS
sunt diferite în func ție de destina ția diverselor înc ăperi.
S-a adoptat solu ția de încă lzire cu corpuri statice – radiatoare – amplasate, în principal, în dreptul
suprafeț elor vitrate sau în apropierea acestora, alimentate printr-o instala ție în sistem bitubular cu distribuț ia inferioar ă
și circulaț ie forțată , cu agent termic – ap ă caldă de 700/600C.
Corpurile statice sunt radiatoare cu elementi din aluminiu , fiecare radiator este echipat cu robinet dublu reglaj
pe tur și cu robinet de reglaj pe retur, ambele având ½”. Radiatoarele sunt echipate de fabricant cu robine ți manuali de
aerisire , dopuri și au în dotare și supor ți de montaj.
Distribuția agentului termic de înc ălzire se va realiza prin conducte montate ingropat in zidarie sau sub
pardoseala fixate în br ățări din plastic . În vederea func ționării și echilibrării instalației, precum și pentru a se putea
interveni în caz de service, la plecarea din centrala termic a CT01 ( centrala ce deserveste Facultatea de chimie ) pe
ramurile (Ram 1-R , Ram 2-R, Ram3-R,Ram4-R) se vor monta robine ți de închidere .
Ramura 1-R va fi dusa prin exteriorul cladirii spre camera tehnica a gospodariei de apa existenta , pentru a
deservi corpurile de incalzire din aceasta camera circulatia fiind asigurata prin pompa P29 .
Pe ramura 3-R circulatia va fi asigurata prin pompele P30 si P24 , acestea fiind in serie pe circuit , pe ramura
2-R circulatia va fi asigurata prin pompa P29, iar prin ramura4-R circulatia va fi asigurata prin pompa P31 .
Aerisirea instalatiei se va face in punctele de cota maxima , prin aeratoarele automate pe coloane , respectiv
pri
n aeratoare manuale montate pe fiecare corp de incalzire , iar pentru goliri locale a ramurilor in puncte de cota
minima, pentru golire se vor utiliza robineț i sferici de golire echipa ți cu racord pt furtun montati pe corpurile de incalzire .
Instalația de încălzire se realizeaz ă cu tubulatura de cupru , pentru instala ții de încălzire. Conductele de distributie tur și
retur se vor izola cu tuburi din elastomeri cu λminim=0.040 W/mK , având grosimea de 19 mm. Toate tercerile
conductelor care stapung peretii tamponului antifoc , respectiv perentele antifoc din axul 30 se vor face piese de trecere rezistente la foc 3 h .
b) Instalații de încălzire cu ventiloconvectoare
În baza SR 1907/1-2 – 1997 ; Normativului I13-2002 , respectiv Normativului I 5/2010 și tinând seama de
exigența “D’ cu privire la igiena și sănătatea oamenilor, stipulat ă în legea nr.10/95, s-au proiectat instala ții de
încălzire/climatizare interioare – la temperatura interioar ă de 20
oC ( in regim de iarna ), respectiv 26oC( in regim de
vara ) . S-a adoptat sol ția de încă lzire cu aer cald recirculat – c u ventiloconvectoare de pardoseal ă si
ventiloconvectoare de tavan cu refula re pe patru directii si ventilatoare de tubulatura de tip necarcasat .
Amplasarea ventiloconvectoarelor de pardoseala se va face în fun ție de corpul de cladire existent în dreptul
suprafetelor vitrate sau în apropierea acestora . Ventiloconvectoarele de tavan sunt cu expansiune direct ă pe patru
directii, fiind dotate cu ventilatoare silen țioase și grile de dirijare , asigurând o mi șcare a aerului cu viteze mici asfel
încât să nu fie creat ă senzația de curent prin refularea aerului în spatiul deservit de acestea .

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 72/95
Vor fi prevazute ventiloconvectoare in “sistem cu 2 tevi “, adica cu o baterie unica de incalzire /racire ce va
functiona in regim de iarna /vara , functie de agentul cu care se vor alimenta circuitele de ventiloconvectoare din
centrala termica . Ventiloconvectoarele vor avea trei turatii asigurand debite de aer recirculat functie de turatie ,
aceste aparate sunt cu expansiune direct ă .
Ventiloconvectoarele sunt alimentate prin circuite în sistem bitubular cu distribu ția inferioar ă și circulație
forțată prin pompele P20,P21,P22,P23 din butelia BEP 5 , aceasta fiind alimentata cu agent termic – ap ă caldă de
700/600C din centrala termica CT01 pe ramura ( Ram 3-VC ) , prin conducta PP-R cu fibra compozita speciala pentru
instalatiile de incalzire cu D=110*15.2mm montata sub pardoseala subsolului , respectiv deasupra tavanului fals de la etaj . Ramura Ram 1-VC va avea asigurata circulatia prin pompa de recirculare P25 , iar ramura Ram2-VC va avea
asigurata circulatia prin pompele P26 , respectiv P39 in serie , ramurile 2 si 3 –VC vor fi montate sub pardoseala
subsolului la plecarea din CT01 , acestea fiind din PP-R cu fibra compozita cu D=90*10.1mm .
Răcirea se va face cu agent de r ăcire apă răcită 7/12°C , furnizat ă de asemenea din CT01 spre BEP5 prin
ramura Ram3 –VC , respectiv prin ramura Ram2-VC ,Ram1-VC din aceata fiind alimentate circuitele ce deservesc
ventiloconvectoarele din corpul de cladire al facultatii de chimie . Circulatia agentului de racire va fi asigurata prin
pompele de circulatie de pe cele trei ramuri , pompele avand punctul de functinate in trepta a doua .
Asigurarea agentului de incalzire iarna , respectiv a agentului de racire vara se va face din CT01 , din butelia
BEP 6 prin inchiderea /deschiderea de robineti ( R10,R12- pentru alimentare a cu agent de incalzire; R11,R13- pentru
alimentare cu agent de racire ) a se vedea palnsele I22,I23 .
La execuție
se vor respecta diametrele conductelor indicate în proiect, pentru a se realiza o bun ă circulție a
agentului termic, care va asigura și o echilibrare hidraulic ă corespunzatoare a instala ției, în spiritul celor prev ăzute în
Normativul I13-2002, art.5.4 si art.17.17 la art.17.19.
Toate tercerile conductelor care stapung peretii tamponul u i antifoc , respectiv perentele antifoc din axul 30 se
vor face piese de trecere rezistente la foc 3 h .
In camera de curenti slabi de la parter P69 si de la mansarda corp 5 –M80 vor fi prevazute sisteme monosplit
de aer conditionat cu unitate interioara si unitate exterioara .
c) Centrala termica CT01
Agentul termic necesar înc ălzirii este furnizat de trei centrale de pardoseala CT1, CT2 ( existente ) si o
central termica CT3 de pardoseala cu Pnom= 348KW, cu 7 module termice independente intre ele , gestionate de
automatizarea cazanului . Panoul de comanda poate asigura functionarea cazanului si in cazul in care un modul este nefunctional . Avand in vedere constructi a speciala a cazanului puterea termica furnizata poate fi modulata de la
Pminim =12KW la Pmax =348 KW . Cele trei central vor functiona in cascada functie de temperatura exterioara ,
temperatura interioara , respectiv temperatura setata pe tur , pentru prepararea agentului termic 80/60
0C (apă caldă)
necesar instalatiei de încă lzire cât și pentru prepararea apei calde de consum.Cazanele vor fi legate in bara comuna –
bucla Tichelmann asigurand agentul apa calda spre BEP6, respectiv BEP7 .
Se recomanda ca la furnizarea cazanului CT3 sa aiba furnitura un kit cu elemente de siguranta cu elementele
componente ( termometru , stuturi de inspectie , racord pt supapele de siguranta , termostat de siguranta , presostat de
minim , presostat de siguranta reglabil , fluxostat cu clapeta pentru oprirea cazanului in cazul opririi pompei de
circulatie , priza de presiune cu tub de amortizare si robinet cu trei cai pt conectarea manometrului )

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 73/95
Umplerea instala ției de încălzire va fi realizat ă prin conectarea conductei de ap ă rece la BEP6 , BEP7 – butelii
de egalizare a presiunilor ,pe conductele de umplere vor fi prev ăzuti robineti sferici si filtreY . Alimentarea cu apa rece
se va face de la o sta ție de dedurizare a apei , pentru a împiedica depu nerile de calcar în interi orul echipamentelor și
pătrunderea impurit ăților din ap ă în instala ție. Statia de dedurizare va avea o functionare automata cu programare
functie de timp , va cuprinde un rezervor de saramura si doi recipienti cu rasina regenerabila asigurand un debit maxim
de dedurizare de 6.0 mc/h .
Prepararea apei calde de consum se va realiza printr-un schimbator de caldura Scacm2 , ce utilizeaz ă ca
agent primar , ap ă caldă din 80/60 °C ( primar ), preparat de centrala termica si inmagazinarea acm –ului preparat in
secundarul schimbatorului , intr-un vas de acumulare AC2 . Circula ția în primarul schimbatorului , va fi realizat ă cu
pompa de circulaț ie P32 , respectiv in secundarul schimbatorului prin pompa de circulatie P33 , pornirea oprirea
pompelor se realizeaz ă cu ajutorul elementului de control (sond ă), montată pe acumulator ( adica cand acesta ajunge
la temperatura setata transmite un semnal de oprire , respectiv cand scade sub aceasta temperatura transmite semnal de pornire ) . Controlul temperaturii acm-ului se va face printr-o vana de amestec cu trei cai actionata de servomotor cu
comanda de la sonda de temperatura de pe conducta de acm .
Circulatia in circuitul cazanului, spre buteliile BPE 6 ;BPE7 se va face prin doua pompele de pe returul
centralelor termice P35;P36;P37 înaintea pompelor de circulatie se va monta cate un filtru tip Y.
Pe butelia de egalizare a presiunilor BEP6 vor fi prev ăzute racorduri cu robine ți de închidere pentru circuitul
de apă răcită produsa in secundarul schimbatorului de caldura SC3 care are ca agent de racire primar amestecul de
apa – glicol din circuitul chillerului cu puterea de racire Pr=411 KW .Circulatia intre BEP6 si secundarul schimbatorului
SC3 va fi asigurata prin pompele de circulatie P34;P34’ .Pentru preluarea dilatarilor din circuitul de apa racita va fi
prevazut un vas de expansiune VE3 cu Vu=200 l .
Din BEP6 circulaț ia agentului se va face prin ramurile de încalzire/racire , Ram 1 – VC ; Ram 2- VC ; Ram3-
VC
Din BEP7 circula ția agentului se va face prin ramurile de încalzire la Ram1-R ; Ram2-R ; Ram3-R ;Ram4-R si
la primarul Scacm2 .
Caracteristicile tehnice a pompelor de recirculare sunt date în fi șele tehnice ale utilajelor . Pompele de
recirculare au fost alese cu trei trepte de vitez ă, iar punctul de func ționare trebuie s ă fie situat pe treapta a doua de
viteză. Punctul de funcț ionare s-a stabilit având în vedere pierderile hidraulice pe fiecare circuit , la debitele de agent
calculat pe fiecare ramur ă .
Pe conducta de retur agent termic înainte de elementele de închidere ( arm ătur
i ) ,pe centrala termica , pentru
preluarea dilat ării apei din instala ție și compensarea suprapresiunilor accidentale care pot ap ărea , se vor monta doua
vase de expansiune închis cu membran ă cu Vu=2*300 l , iar pe tur din Kitul de siguranta supape de suprapresiune .
La interior reglajele temperaturilor în încaperi se efectueaz ă cu ajutorul robine ților cu dublu reglaj monta ți pe
tur , robine ților termostata ți ( obț ional ) pentru radiatoare , modulul electronic de selec ție din echiparea standard a
fiecărui venticonvector , respectiv , termostate de ambient (op țional).
Încaperea centralei termice va corespunde ca limit ă de rezistență la foc (planșeu, pereți din panouri
termoizolate având clasa de combustibilitate C0 , rezistent la foc – timp de 1,5 ore ) – conf. I13 – 2002, art.10.22.;
In interiorul spa țiul tehnic destinat centralei termice se vor instala:

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 74/95
-buteliile de egalizare a presiunilor ce deservesc ramurile racordate la butelii , fiecare circuit fiind echipat cu
pompă de circulație, robineți de închidere, clapet ă de sens și aparatur ă de măsură și control.
-pompele de circula ție agent termic radiatoa re ,ventiloconvectoare, respectiv în circ uitul producere acm
Automatizarile prevazute RE1,RE2 sunt pentru comanda a cate trei circuite de incalzire fiecare , acestea
primind comenzile de la un cazan master , iar celelalte doua slave , astfel sunt comandate cazanele cu realizarea
cascadei func ție de temperatura exterioar ă , temperatura interioar ă setată , temperatura tur agent termic 80/60°C ( apă
caldă ), astfel încât curba consumului de energie s ă fie corelat ă cu temperatura exterioar ă . Automatiza rea cazanului
master va primi date de la sonde de temperatur ă , pentru a avea un obtim al consumului de energie termic ă .

La stabilirea dimensiunilor s ălii centralei termice s-a avut în vedere respectarea distan țelor necesare între
echipamente și elementele de construc ție, precum și a spațiilor ce trebuie asigurate pentru scoaterea, între ținerea și
repararea elementelor demontabile. S-a avut în vedere respectarea prevederilor capitolului 11 din Normativul I-
13/2002: “organizarea spa țiilor din centrale și puncte termice” precum și indicaț iile din car țile tehnice ale furnizorilor de
echipamente.
Asigurarea și protecția centralelor și a instalaț iei
-montarea a doua supape de siguran ță pe conducta de ie șire la fiecare centrala termica , în scopul protec ției
la suprapresiuni accidentale, peste limitele admise (conform I 13 – 2002, art. 9.29., H.G. nr. 453/2003, anexa 1, STAS 7132 – 86, GP – 041 – 86, art.3.2.1.4.);
-prevederea vase de expansiune – care are scopul men ținerii presiunii statice în sistemul instala ției și a
preluării variaț iilor de volum ale apei ca urmare a variaț iei temperaturii acesteia (în conformitate cu STAS 7132-86,
GP041- 98 și I13- 2002, art.9.29 și art.9.30.);
-montarea de aparatur ă de măsură și control – termometre, manometre, termomanometre – în punctele
caracteristice (conform I 13 – 2002, art. 16.3. – art.16.5. și art.16.7. – art.16.9
-montarea unor filtre ( staț ie de dedurizare ) pe conducta de umplere a instala ției de încălzire ( conform I 13 –
2002, art. 9.41.)
-robineți cu sfera cromat ă necesari pentru inchiderea circuitelor și separarea pompelor și a schimbatoarelor ;
-robineți de golire cu sfer ă, dop și port-furtun, amplasa ți în punctele de minim ale instalaț iei (golirea circuitelor,
a distribuitorului, a colectorului și a BEP-urilor ;
-dezaeratoare automate , amplasate în punctele de maxim ale instala ției;
Se face observa ția că pentru filtrul de impurit ăți tip “Y” se recomand ă montajul îin poziț ie orizontal ă, între doi
robineți de închidere pentru a se putea face o izolare și curățire corespunz ătoare a sitei filtrului ;
-Pentru leg ăturile între CT1,CT2 si CT3 , respectiv secundarul SC3 si ramurile spre colector- distribuitoarelor
se vor utiliza conducta din o țel , iar
pentru ci rcuitele de înc ălzire pe fiecare ramur ă , se utilizeaz ă tubulatura din cupru (
sau PP-R ) , special ă pentru instala ții de încălzire diametrele fiind alese în func ție de debitele vehiculate și pierderile de
presiune liniare și locale.
-Pentru cazul unor interven ții necesare mont ării diverselor echipamente și armături, se vor utiliza racorduri
olandeze.

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 75/95
-Buteliile sunt confecț ionate din țeavă neagră. Ambele capete se protejeaz ă anticoroziv prin grunduire, dup ă
care se izoleaz ă termic.
-Porțiunile orizontale ale diverselor trasee din incinta centralei termice se monteaz ă cu o pantă de minim 2‰,
pentru realizarea aerisirii sau golirii instala ției în bune condi ții.
-Tubulaturile in CT01, se izoleaz ă termic cu vat ă minerală (sau similar) de minim 20 mm grosime , sau cu
tuburi din elastomeri .Se recomand ă ca valoarea coeficientului de conductibilitate termic ă a materialului tubului s ă fie
sub cifra de 0.040 W/Mk.
d) Instalatii de ventilare
În baza Normativului I05-2010 , și ținând seama de exigen ța “D’ cu privire la igiena și sănătatea
oamenilor, stipulat ă în legea nr.10/95, pentru înc ăperile in care sunt degajari mari de caldura sau umiditate cat si
pentru inlaturarea mirosurilor neplacute a fost nevoie de proiectarea unor sisteme de ventilare . Astfel pentru holurile ,
cabinet doctoranzi ,centru de cercetare de la mansarda ; Sali de seminar ,laboratoare , amfiteatre , s-a proiectat un
sistem de climatizare cu ventiloconvectoare de pardoseala , ventiloconvectoare de tavan care asigura recircularea
aerului interior mentinandul in anumiti parametri de temperat ura si umiditate . Pentru asigurarea conditiilor de confort
este necesara asigurarea unei ratii de aer poaspat , pentru incaperiile enumerate mai sus , dat fiind faptul ca sunt
degajari de caldura de la oameni , iar in laboratorul de informatica sunt prezente degajarile de caldura si de la echipamente.
Asigurarea ratiei de aer proaspat va fi asigurata prin recuperatoare de caldura in contracutent ( UR1,UR2 ) ,
cu debite de aer D=720 mc/h,D=1200 mc/h, acestea vor fi amplasate desupra tavanului fals cu preluarea aerului proaspat din nise verticale si refularea aerului viciat de asemenea spre nise pentru aerul viciat . Astfel aerul proaspat
preluat din exterior va fi incalzit la un Dt printr-un schimbator de caldura in contracurent de la din aerul viciat evacuat .
In perioadele foarte reci , se poate forma chiciura pe schimbator ,blocand trecerea prin recuperator , pentru aceasta se va instala un termostat antiinghet care comanda inchiderea automata a clapetelor de pe refulare aer spre spatiile
interioare , respectiv clapeta de pe by-pass ( aceste clapete sunt actionate de servomotoare ), astfel fluxul de aer cald
ce provine de la aerul uzat din ambient spre exterior v-a permite o dezghetare rapida a recuperatorului .De asemenea
pentru incalzirea aerului introdus in perioada rece , recuperatorul va fi dotat cu o rezistenta electrica de preincalzire
montata pe tubulatura inainte de recuperator ,avand puterea nominala Pn=3 kW .De asmena la intrarea/iesirea din recuperator vor fi montate clapete de inchidere actionate de servomotoare , comanda de deschidere a clapetelor fiind
data de functionarea recuperatorului .
Aerul proaspat preincalzit ( in regim de iarna , sau racit in regim de vara ) va fi distribuit in interior prin grile de
refulare 250*150 mm, anemostate , grile constructive in amfiteatrul E80 , echipate cu dampere de reglaj debite , iar preluarea aerului uzat se va face prin grile de deflexie 250*150 mm echipate de asemenea cu dampere de reglaj debite
. Toate tubulaturile de preluare refulare aer vor fi izolate si montate deasupra tavanului fals . Pentru asigurarea aerului
proaspat in laboratoare se vor utiliza ventiloconvectoare de tu bulatura de tip UTN ce vor prelua aerul proaspat din nise
verticale , acesta va fi trecut prin bateria de incalzire /racire –asigurand furnizarea aerului tratat in laboratoare .Extragerea aerului din laboratoare se va face prin tubulaturi pe care se vor monta grile de deflexie ( de aspiratie ) aceste tubulaturi avand la partea superioara ( in pod ) sub invelitoare ventilatoare de extractie de tubulatura sau
centrifugale , alegerea acestora s-a facut in functie de debitele vehiculate si presiunile statice ce au trebuit realizate .

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 76/95
Gurile de preluare aer proaspat din exterior ( deasupra invelitorii ) vor avea o constructie adecvata din punct
de vedere arhitectural fiind dotate cu caciuli de ventilare , preluarea aerului se va face prin grile echipate cu jaluzele
orientate contra ploii si cu plasa impotriva insectelor . S-a avut in vedere ca preluarea aerului proaspat sa se faca din
zone curate , altele decat zonele in care este refulat aerul viciat – intre cele doua fiid o distanta de minim 10 m .
In grupurile sanitare propuse va fi prevazuta cate o instalatie ( pentru fiecare grup sanitar ) de ventilare cu
scoaterea aerului uzat ( se va crea o depresiune – ce nu va permite accesul aerului din grupurile sanitare spre celelalte
incaperi).
In grupurile sanitare aerul viciat se va prelua prin valve circulare montate in tavanul fals , aerul fiind condus
spre ventilatoare tip caseta cu patru guri de preluare aer si o gura de evacuare aer viciat in exterior . Functionarea
ventilatorului poate fi automatizata ( comandata ) de un senzor de prezenta in grupurile sanitare , ventilatoarele vor fi
prevazute cu regulatoare de turatie ( pentru reglajul debitului de aer extras de ventilator ).
Nisele si dulapurile de reactivi au fost de asemena prevazute cu tubulaturi de exaustare din PVC , aceste
tubulaturi fiind duse in pod unde au fost grupate spre ventilatoare comune ce creaza o depresiune pe tubulatura astfel
incat orice nisa sau dulap de reactivi ar fi in functiune aerul exaustat de acestea prin ventilatoare proprii sa poata fi
condus deasupra invelitorii si degajat in atmosfera . F unctionarea ventilatoarelor de exaustare aferente niselor ,
dulapurilor de reactivi , sunt comandate in asa fel incat daca cel putin o nisa sau un dulap este in functiune atunci si ventilatoarele vor functiona . Analog se intampla cu ventilatoarele de extragere aer uzat din laboratoare , astfel la
functionarea cel putin a unui ventioconvector de tip UTN ( deci de introducere a aerului tratat in laboratoare ) va genera o comanda de pornire si pentru ventilatoarele de extragere aer .
e) Instalatii de scoatere fum si presurizare
Incaperile E58;P53 ( Tampon antifoc ) ; E80 ( amfiteatru etaj) ; P78 ( casa scarii parter ) ; P68 ( casa scarii
+hol ) ; P71 (biblioteca parter ) sunt prevazute prin tema de arhitectura cu trape sau ferestre cu deschidere automata
comandata de centrala de detectie la prezenta fumului , astfel pentru scoaterea fumului din aceste incaperi este nevoie
de introducerea mecanica a aerului de presurizare la partea inferiaora prin tubulatura rezistenta la foc 2h prin grile
montate la maxim 1m de pardoseala . Pe tubulaturi vor fi prevazute clapete rezistente la foc 2 h inaintea ventilatoarelor
de introducere a aerului proaspat din exterior Ve6-Ve13 cu debitele indicate in fisele tehnice rezistente la foc 2h la 400
grC .
Clapetele vor fi actionate manual sau automat de la centrala de detectie .( conf .I5/2010).

2.1.5.4.6.Lucrari de instalatii gaze naturale
Corpul A de cladire cu adresa in Sos Panduri, Nr.90 din cadrul Universitatii Bucuresti va intra intr-un proces de
reabilitare care va cuprinde reabilitare cladire, cu lucrari de restaurare consolidare, reamenajare precum si reabilitarea
instalatiilor.
Prin Avizul emis de S.C. DISTRIGAZ SUD S.A. nr. 309.310.180/21.01.2015 s-a aprobat modificarea
instalatiei de gaze naturale cu dezafectarea traseelor exterioare si interioare in corpul A, demontarea tuturor aparatelor de consum existente , reamplasarea unora si montarea unor aparate noi
Situatia aparatelor existente si noi se prezinta in cele ce urmeaza:
Aparate de consum existente pe instalatie

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 77/95
Corp A
Centrale termice murale 11 buc x 3,5mc/h = 38,5mc/h
Centrale termice murale 1 buc x 3,0mc/h = 3,0mc/h
Cazane 2 buc x 39,0mc/h = 78mc/h (se vor reamplasa)
Bec bunsen 254buc x 0,1mc/h = 25,4mc/h
Total 144,9
Camin studentesc Fac. Sociologie cazane 2 buc x 20,1 mc/h= 40,2mc/h
Facultatea de Sociologie
Cazane 2 buc x 22,1mc/h = 44,2mc/h
Facultatea de Psihologie
Cazane 2 buc x 35mc/h = 70mc/h
Corp G (Anexa)
Centrale termice murale 2 buc x3,0mc/h = 6,0mc/h
Bec bunsen 13buc x0,1mc/h = 1,3mc/h
Total 7,3mc/h
Total general: 306,6mc/h

Aparate de consum existente ce se dezafecteaza

Corp A Centrale termice murale 11 buc x 3,5mc/h = 38,5mc/h
Bec bunsen 229buc x 0,1mc/h = 22,9mc/h
Total 61,4mc/h

Aparate de consum noi ce se vor instala

Corp A
1. Editura
Centrale termice murale 1 buc x 3,5mc/h = 3,5mc/h
2.Facultatea de Stiinte Politice
Bucatarie:
Masina de gatit cu 6 ochiuri 1 buc x 4,0mc/h =4,0mc/h Masina de gatit cu placa radianta 1 x 1,2mc/h = 1,2mc/h
Friteusa 2 cuve 1buc x 3,2mc/h = 3,2mc/h
Fry-top mixt 1 buc x 1,8mc/h = 1,8mc/h
3.Facultatea de Administratie si afaceri
Camera CT:
Centrala termica TN 1 buc x 92mc/h = 92mc/h

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 78/95
4.Facultatea de Chimie corp A4, A4b, A4a
Camera CT:
Centrala termica TN 1 buc x 37mc/h = 37mc/h
Laboratoare:
Bec bunsen 52buc x 0,1mc/h = 5,2mc/h
Atelier Sticlarie:
Cuptor sticlarie 1buc x 1,0mc/h = 1,0mc/h 5.Facultatea de Chimie corp A5
Bec bunsen 75buc x 0,1mc/h = 7,5mc/h
Total = 156,4mc/h

Aparate de consum rezu ltate dupa renominalizare

Corp A 1. Editura corp A3b
Centrale termice murale 1 buc x 3,5mc/h = 3,5mc/h

2.Facultatea de Stiinte Politice corp A3 Bucatarie/Oficiu:
Masina de gatit cu 6 ochiuri 1 buc x 4,0mc/h =4,0mc/h

Masina de gatit cu placa radianta 1 x 1,2mc/h = 1,2mc/h
Friteusa 2 cuve 1buc x 3,2mc/h = 3,2mc/h
Fry-top mixt 1 buc x 1,8mc/h = 1,8mc/h
3.Facultatea de Administratie si afaceri corp A1, A0, A2
Camera CT: Centrala termica TN 1 buc x 92mc/h = 92mc/h

Centrale termice murale 1 buc x 3,0mc/h = 3,0mc/h (Capela)
4.Facultatea de Chimie corp A4, A4b, A4a
Camera CT:
Centrala termica TN 1 buc x 37mc/h = 37mc/h
Centrala termica TN 2 buc x 39mc/h = 78mc/h
Laboratoare:
Bec bunsen 27+25buc x 0,1mc/h = 5,2mc/h
Atelier Sticlarie:
Cuptor sticlarie 1buc x 1,0mc/h = 1,0mc/h
5.Facultatea de Chimie corp A5
Bec bunsen 75buc x 0,1mc/h = 7,5mc/h 6.Camin studentesc Fac. Sociologie
cazane 2 buc x 20,1 mc/h= 40,2mc/h
7.Facultatea de Sociologie

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 79/95
Cazane 2 buc x 22,1mc/h = 44,2mc/h
8.Facultatea de Psihologie
Cazane 2 buc x 35mc/h = 70mc/h 9.Corp G (Anexa)
Centrale termice murale 2 buc x3,0mc/h = 6,0mc/h Bec bunsen 13buc x0,1mc/h = 1,3mc/h
TOTAL = 399,1mc/h

A) Camera CT01 Corp A4b :
Centralele Termice cu tiraj natural proiectate se vor monta in camera CT aflata la Subsolul Tehnic al Cladirii
corp A4b
– incapere cu dimensiunile V=167,4mc
– suprafata vitrata existenta Sve=6,24mp
– suprafata vitrata necesara Svn=167,4×0,02=3,348mp
–Pentru -Vi/Q < 30 , se prevede priza aer pentru accesul aerului direct din exteriorul construc ției la partea inferioar ă a
încăperii. In cazul de fata: Vi/Q=1,45< 30 : rezulta ca priza de aer este necesara. In situatia existentei ferestrelor de tip
Termopan, PA este obligatorie.

Suprafata golului de acces aer necesar arderii se calculeaza cu relatia: S=0,0025xQ (mp), si este:
S=0,0025×115 = 0,287mp. Priza se va practica in partea de jos a incaperii, cat mai aproape de pardoseala si va avea suprafata de minim 0,54×0,54m. In situatia de fata insa, datorita conditiilor impuse de arhitectura imobilului, practicarea
prizei de aer se va face deasupra ferestrelor si a usii cu o suprafata de Spa=3×0,975=2,925mp.
B) Camera CT02 Corp A1 :

Centralele Termice cu tiraj natural proiectate se vor monta in camera CT aflata la Subsolul Tehnic al Cladirii
corp A1 – incapere cu dimensiunile V=108,5mc
– suprafata vitrata existenta Sve=2,97mp – suprafata vitrata necesara Svn=108,5×0,02=2,17mp

–Pentru -Vi/Q < 30 , se prevede priza aer pentru accesul aerului direct din exteriorul construc ției la partea inferioar ă a
încăperii. In cazul de fata: Vi/Q=108,5/92=1,17< 30 : rezulta ca priza de aer este necesara. In situatia existentei
ferestrelor de tip Termopan, PA este obligatorie.
Suprafata golului de acces aer necesar arderii se calculeaza cu relatia: S=0,0025xQ (mp), si este:
S=0,0025×92 = 0,23mp. Priza se va practica in partea de jos a incaperii, cat mai aproape de pardoseala, si va avea
dimensiunile de minim 0,5×0,5m. In situatia de fata insa, datorita conditiilor impuse de arhitectura imobilului, practicarea
prizei de aer se va face deasupra ferestrelor si a usii cu o suprafata de Spa=2×0,45=0,9mp. C) Bucatarie – Oficiu corp A3 :

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 80/95
Aparatele din bucatarie se vor amplasa in spatiul special amenajat dotat cu sistem de admisie aer proaspat si
evacuare a gazelor arse/noxe si vapori apa rezultate in urma activitatilor specifice.
La aceasta incapere nu se impune priza de aer sau grila de ventilare.
– incapere cu dimensiunile V=195,5mc
– suprafata vitrata existenta Sve=4,68mp
– suprafata vitrata necesara Svn=71,82×0,02=3,91mp
C) Camera CT Editura corp A3b:
Centrala Termica murala cu tiraj fortat si camera etansa proiectata se va monta in camera CT aflata la
Parterul Corpului A3b. – incapere cu dimensiunile V=15,0mc
– suprafata vitrata existenta Sve=6,78mp
– suprafata vitrata necesara Svn=108,5×0,02=0,3mp
Intrucat CT este de tip cu tiraj fortat si camera etansa nu se impune practicarea unei prize de aer sau grila de ventilare.
D) Hol casa scarii capela CT corp A0:

Centrala Termica murala cu tiraj fortat si camera et ansa existenta se va refolo si si monta dupa reabilitarea
cladirii pe acelasi amplasament in Holul – Casa scarii catre Capela aflata la Parterul Corpului A0.
– incapere cu dimensiunile V=60,0mc
– suprafata vitrata existenta Sve=18,0mp – suprafata vitrata necesara Svn=60×0,02=1,2mp
Intrucat CT este de tip cu tiraj fortat si camera etansa nu se impune practicarea unei prize de aer sau grila de ventilare.

Breviar de calcul
Conform NTPEE -2008 debitul de calcul va fi:
Q=NxFxq unde:
Q – debitul de calcul
F – factor
ul de simultaneitate = 1
N – numarul de consumatori = 161 q – debitul de calcul este Qmax=399,1Nm
3/h
Breviarul de calcul in regim redusa si joasa presiune se prezinta in tabelele atasate acestui memoriu.
Modul de realizare al lucrarilor
Lucrarile se vor desfasura etapizat in concordanta cu cele de reabilitare a corpului de cladire de catre
constructor. Etapele vor fi:
1.demontarea instalatiilor interioare
2.executia retelei exterioare ingropata fara traseele catre punctele de legatura
3.montarea instalatiilor interioare si a aparatelor de consum dupa amenajare 4.executarea legaturilor
5.probe

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 81/95
6.demontarea conductelor ingropate vechi
7.receptia si punerea in functiune
Lucrarea va fi completata cu etape intermediare in functie de desfasurarea lucrarilor de reabilitare in
ansamblu. Traseele prezentate in acest proiect se vor putea modifica la executie in functie de situatiile aparute , cu dispozitii de santier avizate de Verificatorul de proiecte, Proiectantul General si Beneficiar.

Prevederi generale
La trecerile conductelor prin pereti se vor monta tuburi de protectie din PVC ce intrec peretele cu cel putin
10mm si cu diametre corespunzatoare conform normativ. Conductele pozate aparent se vor fixa cu bratari incastrate in zidarie.
La elaborarea proiectului s-au respectat ,,Normele tehnice pentru proiectarea, executia si exploatarea
sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE – 2008.
Materialele utilizate sunt omologate,cu agreement tehnic s
i cu certificat de aprobare de model conform
legislatiei in vigoare.
In fiecare din incaperile unde se monteaza focuri (mai putin in cele indicate in proiect) sunt prevazute sisteme
automate de detectie scapari gaze. Sistemele de detectie sunt conform standardului SR EN 50194/2002 si sunt agrementate pentru exploatarea de catre persoanele fizice. Tipul de detector ce se va monta este
unul din urmatoarele: PREVENT 2000M; SECOR2000M; ROMGAZ200M; SMART200M. La dosarul definitiv se va atasa documentul de identificare al detectorului care s-a montat ( cu serie/numar/data fabricatiei/producator,etc).
Aceste detectoare se vor verifica periodic, metrologic conform legislatiei, sarcina ce intra in grija beneficiarului. Periodicitatea verificarilor este data de valabilitatea buletinului de verificare emis de
laboratorul metrologic respectiv.
Traseul instalatiei de utilizare va fi rectiliniu de la postul de reglare masurare existent,urmarind,peretii ,grinzile
si stalpii cladirii. La trecerea prin pere ti conductele se vor monta in tuburi de protectie ce vor depasi fata finita a
peretilor cu 10 mm si se vor fixa etans(conform art.8.33 din norma NTPEE – 2008.).
Fixarea conductelor pe pereti se va face cu bratari sau console. Imbinarea conductelor se realizeaza prin
infiletare ( pentru diametre mai mici de 1”) sau prin sudura pentru cele egale sau mai mari de 1”. Sudarea se va efectua de catre sudori autorizati, pe baza prevederilor ISCIR – CC 71 si STAS 9532. sudorii
vort marca sudurile efectuate.
Inainte de punerea in functiune conductele din instalatiile de utilizare se vor supune la verificari de presiune
dupa cum urmeaza :
a) Proba de rezistenta: instalatia de utilizare (presiune joasa ) P = 1×10
5 Pa (1 bar) timp de 1 ORA
b) Proba de etanseitate : instalatia de utilizare (presiune joasa ) P = 0,2×105 Pa (0.2 bar) timp de 24 ORE
Inainte de efectuarea verificarilor de presiune se va face curatirea conductelor de impuritati prin suflare cu aer
si se vor efectua incercari preliminare ( de casa ) in aceleasi conditii cu cele de receptie.
Toate incercarile se vor face cu aer. Incercarile de rezistenta si de etanseitate se vor face dupa egalizarea
temperaturii aerului din conducta si a aerului din mediul inconjurator. Durata de incercare si durata de egalizare a
temperaturilor vor fi cele prevazute in tabelul 8 si 9 din norma NTPEE – 2008.

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 82/95
In timpul incercarilor nu se admit pierderi de presiune.Verificarile se vor face de preferinta cu manometre
inregistratoare, iar in lipsa acestora cu manometre indicatoare.
Dupa terminarea incercarilor evacuarea aerului se va face pe la capatul opus celui de umplere.

2.1.5.4.7.Drumuri si sistematizare vertizala
Acest capitol se refera la lucrarile necesare realizarii acceselor carosabile pentru deservirea cladirii si a
parcajelor proiectate, a trotuarului de protectie din jurul cladirii, a aleilor pietonale, a imprejmuirii din lungul soselei
Panduri, precum si la cele necesare realizarii sistematizarii terenului liber.
Drumurile de incinta carosabile, locurile de parcare si aleile pietonale vor avea ca imbracaminte calupuri din
piatra cubica naturala (andezit) cu dimensiuni de 8x8x8 cm. Trotuarele perimetrale din jurul cladirii vor fi realizate din
dale de piatra cu grosimea de 4cm. Spatiile libere vor fi prevazute cu gazon si pomi sau arbusti.
Imprejmuirea se va realiza cu panouri din profile metalice patrate, implantate intr-un soclu de zidarie cu
fundatii de beton armat.
Sistematizarea verticala va urmari indepartarea rapida a apelor superficiale de la cladire spre rigolele
perimetrale realizate din dale de piatra. Pe zonele carosabile se vor monta rigole cu gratar metalic.
Pe latura sudica a amplasamentului, paralel cu Soseaua Panduri se va realiza un drum de incinta, dublu sens,
cu o latime de 5,5- 6m care va deservi parcajele nou proiectate amplasate atat paralel, cat si perpendicular pe drumul
de incinta.
Astfel, bilantul locurilor de parcare:
-locuri de parcare existente sau in curs de executie in incinta: 133 de locuri
-locuri de parcare propuse prin prezentul proiect: 83 locuri.
Total locuri de parcare din incinta: 216 locuri.
Locurile de parcare paralele cu drumul de incinta vor avea dimensiunile de 2,5m x 6m
Locurile de partcare perpendiculare pe drumul de incinta vor avea d Forma si dimensiunile au fost impuse de tema
arhitecturala
Structura drumului a fost conceputa pe baz a urmatoarelor cerinte de performanta:
– rezistenta si stabilitate
– durabilitate
Toate lucrările de realizare ale carosabilului se vor realiza în condi țiile respect ării normelor și standardelor Uniunii
Europene, conform HG nr. 766/1997 și a Legii nr. 10/1995.
Proiectul de fata trateaza amenajarea unor drumuri si a unor parcari in cadrul incintei Complex Panduri . Prin
acesta se impune luarea de masuri cu privire la sistematizarea verticala a terenului.
Scurgerea apelor de suprafa ța carosabila se realizeaz ă cu ajutorul pantelor transversale si longitudinale . Acestea
vor fi dirijate spre bordura si eliminate in geigere.
Suprafata drumurilor de acces si a zonelor de parcare va fi marginita de borduri prefabricate asezate pe o fundatie
din beton. Amplasarea bordurilor se va face decalat fata de cota superioara a platformei cu 5cm. Incinta este alcatuita din:
1- Drumuri de acces realizate din piatra cubica

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 83/95
2- Parcari auto realizate din piatra cubica
3- Trotuare realizate din piatra
4- Geigere pentru preluarea apelor pluviale
5- Rigole piatra in zona trotuarelor pentru preluarea apelor pluviale
Structura drumului:
Drum
urile de acces si zonele de parcare, au urmatoarea alcatuire:
-nisip conform STAS 6400- 10cm
-balast conform STAS 6400- 30cm
-nisip conform STAS 6400- 4cm
-pavaj piatra cubica 8x8x8 cm
-borduri piatra 20×20 cm
Trotuarele, au urmatoarea alcatuire:
-nisip conform STAS 6400- 10cm
-balast conform STAS 6400- 30cm
-nisip conform STAS 6400- 4cm
-dale din piatra 60x60x4cm
La executarea sapaturilor se vor lua masuri de indepartare rapida a apelor meteorice,evitandu-se stagnarea
acestora in excavatii

Pentru stabilitatea taluzurile acestea se vor arma cu geogrila dupa care se vor inierba.
imensiunile de 2,5m x 5m
Accesul in incinta se va realiza pe intrarile carosabile existente

2.1.5.4.8. Instalatii de gaze tehnice
Amplasarea statiei de butelii
Amplasarea buteliilor de alimentare cu gaze tehnologice se va realiza respectand normele in vigoare.
Incintele si cabinete/dulapurile in care vor fi amplasate buteliile vor fi bine ventilate si din materiale
necombustibile. Buteliile nu se vor amplasa sub directa incindeta a intemperiilor sau a radiatiilor solare.
Dulapurile de butelii vor intra sub incidenta normativului SR EN 14470-2 – Dulapuri rezistente la foc pentru
butelii sub presiune si SR EN 14727 – Mobila de laborator. Unit ăți de depozitare pentru laboratoare. Cerin țe și metode
de încercare.
Spatiiul tehnic va fi ales pentru a permite un acces convenabil in scopul realizarii lucrarilor de mentenanta,
inspectii de rutina si pentru a preveni accesul persoanelor neautorizate la echipamente.
Ventilatoarele pentru cabinetele anti-ex vor asigura numarul minim de schimburi orare pentru ventilare si vor fi
conforme cu normele ATEX, normativul NP 099-0.
Pentru ventilatoare se vor asigura doua surse de alimentare cu energie electrica.
Statia de butelii de Acetilena (C 2H2)

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 84/95
Acetilena (C 2H2) este un gaz incolor, miros slab eterat cand este pura; acetilena tehnica are un miros
caracteristic datorat impuritatilor pe care le contine.
Este solubila in apa, benzina, acetona si, de asemenea, in alte lichide folosite ca solventi selectivi.
Reprezinta un gaz extreme de inflamabil. Se descompune violent la temperatura mare si/sau presiune mare,
ori in prezenta unui catalizator. Formeaza acetiluri explosive cu argintul, cuprul si mercurul. Nu se folosesc aliaje cu un continut mai mare de 70% cupru la instalatiile de acetilena. Poate forma amestecuri explosive cu aerul si poate
reactiona violent cu oxidantii (Fe, Cu, Al).
In concentratii mari poate provoca asfixierea iar simp tomele sunt pierderea mobilitatii / cunostintei. In
concentratii mici poate produce efecte narcotice.
Necesarul de acetilena pentru prezentul proiect este de maxim 0,9 m
3/h. Astfel, pentru C 2H2 se va prevede o
butelie de 50L si, de asemenea, un spatiu pentru depozitarea buteliilor goale.
Din cerintele beneficiarului, cat si din motive tehnice si financiare, butelia de distributie a acetilenei se va
monta in laborator, in cabinet anti-ex, respectand normativele in vigoare pentru acest tip de situatie, cat si conditiile necesare pentru evitarea oricaror accidente.
Dulapurile anti-ex vor fi conform standardului SR EN 14470-2 si SR EN 14727. Cabinetul va fi bine ventilat atat la partea superioara, cat si la partea inferioara. Ventilarea va fi de natura
mecanica si se va realiza cu ajutorul unui ventilator. Ventilatorul va fi conectat si la o sursa de alimentare de rezerva. Va fi necesara verificarea periodica de catre personal specializat si repararea oricarei anomali ce este prezenta in functionarea lui. Canalul de ventilare va fi tot anti-ex.
Cabinetul va fi pus cat mai aproape de un peretele exterior. Pentru acetilena se va prevede o statie de reducere a presiunii (0-12 bar) ce va contine:
– furtun flexibil rezistent la presiuni ridicate ce este conform cu normativul EN ISO 14113;
– manometre cu indicatori 0-40 si 0-2.5 bar;
– clapeta de sens rezistenta la presiuni ridicate;
– robinet de izolare (manual) cu ac rezistent la presiuni ridicate;
– reductor de presiune (0-12 bar) in doua trepte, cu diafragma de otel inoxidabil, ce este conform cu
normativul EN ISO 7291;
– supapa de inchidere automata;
– opritor de flacara la iesirea din reductor conform cu normativul EN 730-1;
– supapa de siguranta;
– ventil de purjare pe partea de presiune scazuta;
– robinet de izolare (manual) cu bila;
– senzor de gaz si sistem de alarmare vizual si acustic;
– suport si flansa pentru montaj pe perete;
– lant pentru fixare butelie.
Senzorul de gaz si un sistem de alarmare vizual si acustic are rolul de a atentiona la detectarea unor
concentratii de gaz in atmosfera.

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 85/95
Toate echipamentele vor fi din materiale ce nu reactioneaza cu acetilena (inox, alama) iar conductele din inox
vor fi legate la impamantare. De asemenea, cabinetul va fi legat la impamantare.
Buteliile nu fac parte din prezentul proiect, ele vor fi furnizate de catre furnizorul de gaze tehnologice
Se recomanda ca buteliile de acetilena sa fie depozitate in aer liber.
Daca nu se poate evita depozitarea in incaperi, pentru acestea (incaperi) se vor aplica
urmatoarele reguli:
 peretii exteriori, peretii de separare si acoperisurile salilor de depozitare se vor construi din materiale
incombustibile. Peretii de separare vor fi impermeabili si vor avea o rezistenta la foc de cel putin o ora.
Constructia depozitului pentru butelii de acetilena se va realiza cu respectarea tuturor masurilor specifice
spatiilor cu pericol de explozie de categoria A(BE3a) prevazute in Normativul P118;
 golurile pentru decomprimare practicate in peretii exteriori pot fi realizate prin ferestre cu geamuri de tip usor,
panouri din materiale acrilice sau policarbonat usor de mici dimensiuni sau, daca sunt de dimensiuni mari
(peste 0,5 m2), trebuie sa fie fixate cu grilaje, astfel incat in caz de explozie sa nu fie proiectate in afara, cu
riscul de a lovi persoanele prezente in jurul constructiei;
 acoperisul constructiei trebuie sa fie de “tip usor” si independent de peretii constructiei;
 pardoselile din salile de depozitare vor fi din materiale incombustibile, care nu produc scantei, si vor fi nivelate
astfel incat buteliile de acetilena sa stea in siguranta. Se permite acoperirea pardoselii cu vopsea de protectie adecvata care sa indeplineasca cerintele de pardoseala antiscantei si antistatica;
 salile de depozitare vor fi eficient ventilate atat la nivel superior, cat si inferior. Ventilatia naturala este
suficienta daca deschiderile de ventilatie care duc direct in exterior sunt prezente cu
o sectiune totala transversala de cel putin 1/300 din suprafata de pardoseala a salii de depozitare;
 se vor asigura cai de evacuare in caz de urgenta catre exteriorul cladirii de la depozit.
Caile de evacuare din salile invecinate nu vor trece prin depozit;
 materialele inflamabile (de exemplu: lemnul, aschiile de lemn, hartia, cauciucul si lichidele
inflamabile) nu se vor depozita in incaperi de depozitare a buteliilor de acetilena;
 incaperile de depozitare pentru buteliile de acetilena, care se invecineaza cu un drum
public, vor avea pe partea adiacenta drumului un perete fara usi sau deschideri cu o inaltime de cel putin 2 m. Acest fapt nu se aplica usilor care se inchid automat si sunt rezistente la foc;
 se va mentine separarea adecvata dintre buteli ile de acetilena si alte butelii care contin
gaze oxidante.
Pentru asigurarea functionarii in conditii de siguranta a instalatiilor care produc sau utilizeaza acetilena, la
punerea in functiune si pe timpul exploatarii acestora, detinatorii si utilizatorii sunt obligati sa respecte prevederile
prescriptiilor tehnice – Colectia ISCIR, astfel:
 recipientele sub presiune si conductele sub presiune aferente instalatiilor de acetilena,
in masura in care din punct de vedere al parametrilor de functionare – presiune, volum, diametru se incadreaza in
prevederile prescriptiilor tehnice PT C4/1 (Cerinte tehn ice privind montarea, instalarea, exploatarea, repararea si
verificarea recipientelor metalice stabile sub presiune) respectiv PT C6 (Cerinte tehnice privind montarea, instalarea,

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 86/95
exploatarea, repararea si verificarea conductelor metalice pentru fluide), vor fi puse în functiune numai dupã
autorizarea de catre ISCIR INSPECT;
 dispozitivele de siguranta – supape de siguranta si membrane de rupere care echipeaza
instalatiile si echipamentele supuse prescriptiilor tehnice mentionate in aliniatul precedent, trebuie sa indeplineasca si prevederile prescriptiei tehnice PT C7 (Cerinte tehnice privind montarea, utilizarea, repa rarea, verificarea, scoaterea
din uz si casarea dispozitivelor de siguranta);
 in cazul instalatiilor si echipamentelor noi, care produc si utilizeaza acetilena, se respecta
conditiile prevazute in Hotararea de Guvern nr. 584/2004 pr ivind stabilirea conditiilor de introducerea pe piata a
echipamentelor sub presiune;
 agentii economici care detin si/sau utilizeaza instalatii tehnologice pentru imbutelierea
acetilenei sub presiune in butelii din otel cu acetona in masa poroasa si care efectueaza activitati de umplere, reparare, verificare tehnica, scoatere din uz si casare a acestora trebuie sa fie autorizati de ISCIR INSPECT conform prevederilor
prescriptiei tehnice PT C5 (Cerinte tehnice privind utilizarea recipientelor butelii pentru gaze comprimate, lichefiate sau
dizolvate sub presiune);
 buteliile si bateriile de butelii in care se imbuteliaza acetilena trebuie sa corespunda
prevederilor prescriptiei tehnice PT C5;
 in cazul buteliilor si bateriilor de butelii noi, in care se imbuteliaza acetilena, se respecta
prevederile Hotararii de Guvern nr. 941/2003 privind stabilir ea conditiilor de introducere pe piata si utilizare repetata a
echipamentelor sub presiune transportabile, cu modificarile si completarile ulterioare.
La stabilirea spatiului de depoz itarea pentru butelii si a statie de distri butie s-a tinut cont de prevederile din:
 Normativ din 28/04/2006 pentru asigurarea indeplinirii cerintelor privind siguranta in exploatare si securitate la
incendiu pentru instalatiile care produc sau utilizeaza acetilena;
 Regulamentului RG 01/2007 privind depozitarea buteliilor transportabile pentru gaze comprimate, lichefiate
sau dizolvate sub presiune;
 NSSM 4 – Norme pentru fabricarea, transportul si depozitarea acetilenei;
 Indicativ P 118/1 – 2013 – Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor;
 P118/99 – Normativ de siguranta la foc a constructiilor;
 Normativ SR EN 14470-2 – Dulapuri rezistente la foc pentru butelii sub presiune.
Statia de aer comprimat

Aceasta va fi amplasata intr-o camera tehnica, la subsol, ce va fi prevazuta cu toate utilitatile necesare. Statia va asigura necesarul de aer comprimat de aproximativ 36 m
3/h la o presiune de 8-10 bar. Statia de aer
comprimat va avea urmatoarea configuratie:
– 2 compresoare de aer de minim 36 m3/h la o presiune de 10 bar;
– 1 rezervor de aer de 270 litri;
– 1 echipament de uscare si purificare prin desicare regenerativa, montat in by-pass;
– 1 monitor de dew-point;
– 2 reductoare de presiune la 8 bar montate in by-pass;

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 87/95
– 2 reductoare de presiune la 10 bar montate in by-pass;
– 2 filtre de aer montate in by-pass;
– separator apa-ulei.
COMPRESORUL DE AER – compresoarele statiei de aer comprimat vor fi de tip compresor cu surub.
Durata de viata a statiei de aer comprimat este data de numarul de ore de functionare a
compresoarelor. Statia este prevazuta cu un sistem aut omat de comanda care asigura functionarea alternanta a
compresoarelor si pastreaza un decalaj al orelor de functionare, astfel incat, in momentul in care un compresor
se strica, celalalt intra in functiune si in acest mod se realizeaza o functionare continua a instalatiei, si timp
suficient pentru schimbarea compresorului avariat.
Compresoarele s-au ales astfel incat fiecare compresor sa asigure debitul proiectat.
REZERVORUL DE AER – Rezervorul trebuie sa fie fabricat din materiale rezistente la coroziune (ex. tabla de
otel galvanizata), sa corespunda standardului EN 286-1 si trebuie sa respecte cerintele directivei recipientelor sub presiune 97/23/CEE. Rezervorul trebuie sa fie prevazut cu : supapa de siguranta, manometru, orificiu de acces si/sau
inspectie si sistem de dren aj automat. Rezervorul ar e o capacitate de … litri.
ECHIPAMENTUL DE USCARE SI PURIFICARE – Echipament ele de uscare si purificare sunt prevazute cu 2
coloane identice in care aerul este uscat datorita fenomenului de adsorbtie (moleculele de apa sunt retinute de materialul desicant). In timp ce in una din coloane aerul se usuca in cealalta coloana are loc regenerarea substantei desicante prin curatarea de molecule de apa.
Este prevazut cu robineti de izolare. Pentru purificarea aerului se utilizeaza filtre ce au diverse grade de retentie.
MONITORUL DE DEW-POINT – Pentru monitorizarea cantitatii vaporilor de apa din aerul comprimat furnizat
si pentru verificarea eficientei echipamentului de uscare se va prevede un monitor al “punctului de roua”, montat la iesirea din echipament si care va alarma operatorul in cazul depasirii limitei setate.
PANOUL REDUCTOR DE PRESIUNE – Utilizat pentru re ducerea presiunii din compresoare la valoarea
presiunii de lucru si mentinerea acesteia la o valoare constanta.
Va avea doua ramuri identice, in paralel, pe fiecare fi ind un regulator de presiune si o supapa de siguranta,
astfel se pot permite operatiile de service si de remediere a avariilor fara a intrerupe alimentarea.
FILTRUL DE AER – Elimina substante lichide precum apa, uleiuri sau solvent si substante solide. Construit
din otel carbon.
SEPARATORUL APA-ULEI – Va fi prevazut pentru a asigur a normele de protectie a mediului inconjurator in
vigoare, separand particulele de ulei din apa colectata de la purjele automate ale compresoarelor si rezervoarelor de aer.
Statia de butelii de argon (Ar)

Argonul (Ar) este un gaz incolor, inert si asfixiant in concentratii mari. Poate provoca sufocare rapida, dureri de
cap, somnolenta, ameteli, salivatie in exces, varsaturi si pierderea cunostintei.
Necesarul de Argon pentru fiecare consumator in prezentul proiect este de aproximativ 0,6 m3/h. Astfel, pentru
Ar se va prevede cate o butelie de 50 litri la fiecare punct de consum si, de asemenea, un spatiu menit pentru depozitarea buteliilor goale.

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 88/95
Statia va fi amplasata in laborator si va fi adapostita intr-un cabinet anti-ex ce este conform cu normativul SR
EN 14470-2 si SR EN 14727.
Se va asigura o ventilare adecvata a dulapurile atat la partea superioara cat si la partea inferioara. Aceasta va
fi de natura mecanica cu ajutorul unui ventilator. Ventilatorul va fi legat si la un circuit electric secundar de rezerva. Va f i
necesara verificarea periodica de catre personal specializat si repararea oricarei anomali ce este prezenta in
functionarea lui. Canalul de ventilare va fi tot anti-ex.
Cabinetul va fi amplasat cat mai aproape de un perete exterior.
Pentru argon se va prevede o statie de reducere a presiunii (0-12 bar) ce va contine:
– furtun flexibil rezistent la presiuni ridicate ce este conform cu normativul EN ISO 14113;
– ventil de purjare pe partea de presiune ridicata;
– clapeta de sens rezistenta la presiuni ridicate;
– robinet de izolare (manual) cu ac rezistent la presiuni ridicate;
– reductor de presiune (0-12 bar) in doua trepte cu diafragma de otel inoxidabil;
– manometre cu indicatori 0-400 si 0-6 bar;
– supapa de siguranta;
– ventil de purjare pe partea de presiune scazuta;
– robinet de izolare (manual) cu bila;
– suport si flansa pentru montaj pe perete;
– lant pentru fixare butelie.
La stabilirea spatiului de depoz itarea pentru butelii si a statie de distri butie s-a tinut cont de prevederile din:
 Regulamentului RG 01/2007 privind depozitarea buteliilor transportabile pentru gaze comprimate, lichefiate
sau dizolvate sub presiune;
 Normativ SR EN 14470-2 – Dulapuri rezistente la foc pentru butelii sub presiune;
 Indicativ P 118/1 – 2013 – Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor;
 P118/99 – Normativ de siguranta la foc a constructiilor.
Statia de butelii de azot (N 2)
Azotul (N 2) este un gaz incolor, inert si asfixiant in concentratii mari. Poate provoca sufocare rapida, dureri de
cap, somnolenta, ameteli, salivatie in exces, varsaturi si pierderea cunostintei.
Necesarul de azot pentru prezentul proiect este de maxim 5,4 m3/h. Astfel, pentru N 2 se vor prevede patru
butelii a cate 50L fiecare si, de asemenea, un spatiu menit pentru depozitarea buteliilor goale. Statia va avea cate doua butelie pe fiecare ramura.
Statia va fi depozitata intr-un dulap anti-ex, ce se va aflat intr-o incapere exteriora cladirii, la o distanta de
minim 3m de aceasta si/sau de un spatiu public frecvent circulat. Statia va fi delimitata si de un gard protector din
sarma.
Statia va fi cu comutarea automata intre ramuri.
Cabinetul va fi bine ventilat atat la partea superioara, cat si la partea inferioara si va fi conform cu normativul
SR EN 14470-2.
Ventilarea va fi naturala si se va face cu ajutorul unor fante ce vor fi in constructia metalica.

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 89/95
Pentru azot se va prevede o statie de reducere a presiunii (0-12 bar) ce va contine:
– furtun flexibil rezistent la presiuni ridicate ce este conform cu normativul EN ISO 14113;
– ventil de purjare pe partea de presiune ridicata;
– manometre cu indicatori 0-400 si 0-6 bar;
– clapeta de sens pe fiecare butelie cu rezistenta la presiuni ridicate;
– robinet de izolare (manual) cu ac rezistent la presiuni ridicate;
– reductor de presiune (0-12 bar) in doua trepte cu diafragma de otel inoxidabil;
– supapa de siguranta;
– ventil de purjare pe partea de presiune scazuta;
– robinet de izolare (manual) cu bila;
– suport si flansa pentru montaj pe perete;
– lant pentru fixare butelie.
La stabilirea spatiului de depoz itarea pentru butelii si a statie de distri butie s-a tinut cont de prevederile din:
 Regulamentului RG 01/2007 privind depozitarea buteliilor transportabile pentru gaze comprimate, lichefiate
sau dizolvate sub presiune;
 Normativ SR EN 14470-2 – Dulapuri rezistente la foc pentru butelii sub presiune;
 Indicativ P 118/1 – 2013 – Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor;
 P118/99 – Normativ de siguranta la foc a constructiilor.
Statia de Heliu (He)
Heliul (He) este un gaz incolor, inert si asfixiant in concentratii mari. Simptomele pot include pierderea
mobilitatii/cunostintei.
Necesarul de heliu pentru fiecare consumator, in prezentul proiect, este de maxim 0,6 m3/h. Astfel, pentru He
se va prevede cate o butelie de 50 litri la fiecare punct de consum si, de asemenea, un spatiu menit pentru depozitarea
buteliilor goale.
Statia va fi amplasata in laborator si va fi adapostita intr-un cabinet anti-ex ce este conform cu normativul SR
EN 14470-2 si SR EN 14727.
Se va asigura o ventilare adecvata a dulapurile atat la partea superioara cat si la partea inferioara. Aceasta va
fi de natura mecanica cu ajutorul unui ventilator. Ventilatorul va fi legat si la un circuit electric secundar de rezerva. Va f i
necesara verificarea periodica de catre personal specializat si repararea oricarei anomali ce este prezenta in
functionarea lui. Canalul de ventilare va fi tot anti-ex.
Cabinetul va fi pus cat mai aproape de un perete exterior. Pentru heliu se va prevede o statie de reducere a presiunii (0-12 bar) ce va contine:
– furtun flexibil rezistent la presiuni ridicate ce este conform cu normativul EN ISO 14113;
– ventil de purjare pe partea de presiune ridicata;
– clapeta de sens rezistenta la presiuni ridicate;
– robinet de izolare (manual) cu ac rezistent la presiuni ridicate;
– reductor de presiune (0-12 bar) in doua trepte cu diafragma de otel inoxidabil;
– manometre cu indicatori 0-400 si 0-6 bar;

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 90/95
– supapa de siguranta;
– ventil de purjare pe partea de presiune scazuta;
– robinet de izolare (manual) cu bila;
– suport si flansa pentru montaj pe perete;
– lant pentru fixare butelie.
La stabilirea spatiului de depoz itarea pentru butelii si a statie de distri butie s-a tinut cont de prevederile din:
 Regulamentului RG 01/2007 privind depozitarea buteliilor transportabile pentru gaze comprimate, lichefiate
sau dizolvate sub presiune;
 Normativ SR EN 14470-2 – Dulapuri rezistente la foc pentru butelii sub presiune;
 Indicativ P 118/1 – 2013 – Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor;
 P118/99 – Normativ de siguranta la foc a constructiilor.
Statia de Hidrogen (H 2)
Hidrogen (H 2) este un gaz incolor, extrem de inflamabil (explozibil) si asfixiant in concentratii mari.
Simptomele pot include pierderea mobilitatii/cunostintei.
Necesarul de hidrogen pentru prezentul proiect este de maxim 6 m3/h. Astfel, pentru H 2 se vor prevede patru
butelii a cate 50L fiecare si, de asemenea, un spatiu menit pentru depozitarea buteliilor goale. Statia va avea cate doua
butelie pe fiecare ramura.
Statia va fi depozitata intr-un dulap anti-ex, ce se va aflat intr-o incapere exteriora cladirii, la o distanta de
minim 3m de aceasta si/sau de un spatiu public frecvent circulat. Statia va fi delimitata si de un gard protector din
sarma.
Statia va fi cu comutarea automata intre ramuri. Cabinetul va fi bine ventilat atat la partea superioara, cat si la partea inferioara si va fi conform cu normativul
SR EN 14470-2.
Ventilarea va fi naturala si se va face cu ajutorul unor fante ce vor fi in constructia metalica.
Pentru hidrogen se va prevede o statie de reducere a presiunii (0-12 bar) ce va contine:
– furtun flexibil rezistent la presiuni ridicate ce este conform cu normativul EN ISO 14113;
– ventil de purjare pe partea de presiune ridicata;
– manometre cu indicatori 0-400 si 0-6 bar;
– clapeta de sens pe fiecare butelie cu rezistenta la presiuni ridicate;
– robinet de izolare (manual) cu ac rezistent la presiuni ridicate;
– reductor de presiune (0-12 bar) in doua trepte cu diafragma de otel inoxidabil;
– supapa de siguranta;
– supapa de inchidere automata;
– opritor de flacara la iesirea din reductor conform cu normativul EN 730-1;
– ventil de purjare pe partea de presiune scazuta;
– robinet de izolare (manual) cu bila;
– senzor de gaz si sistem de alarmare vizual si acustic;
– suport si flansa pentru montaj pe perete;

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 91/95
– lant pentru fixare butelie.
Senzorul de gaz si un sistem de alarmare vizual si acustic are rolul de a atentiona la detectarea unor
concentratii de gaz in atmosfera.
Conductele din inox vor fi legate la impamantare. De asemenea, cabinetul va fi legat la impamantare
La stabilirea spatiului de depoz itarea pentru butelii si a statie de distri butie s-a tinut cont de prevederile din:
 Regulamentului RG 01/2007 privind depozitarea buteliilor transportabile pentru gaze comprimate, lichefiate
sau dizolvate sub presiune;
 Normativ SR EN 14470-2 – Dulapuri rezistente la foc pentru butelii sub presiune;
 Indicativ P 118/1 – 2013 – Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor;
 P118/99 – Normativ de siguranta la foc a constructiilor.
Statia de Oxigen (O 2)
Oxigen (O 2) este un gaz incolor si extrem de oxidant. Acesta accelereaza repede arderea. Respirarea unei
atmosfere cu un continut de oxigen de 80% sau peste, la pres iune atmosferica normala, mai mult de cateva ore, poate
provoca congestie nazala, tuse, dureri in gat, dureri in piept si dificultati de respiratie.
Respiratia oxigenului la presiune mai mare decat cea atmosferica determina si cresterea probabilitatii de
aparitie a unor efecte adverste intr-o perioada de timp mai scurta. Respiratia O 2 pur sub presiune poate provoca
afectiuni pulmonare si, de asemenea, efecte adverse asupra sistemului nervos central care se pot manifesta sub forma
de ameteli, coordonare slaba, senzatie de furnicaturi, tu lburari vizuale si auditive, spasme musculare, stare de
inconstienta si convulsii.
Necesarul de oxigen pentru prezentul proiect este de maxim 5,4 m3/h. Astfel, pentru O 2 se vor prevede patru
butelii a cate 50L fiecare si, de asemenea, un spatiu menit pentru depozitarea buteliilor goale. Statia va avea cate doua
butelie pe fiecare ramura.
Statia va fi depozitata intr-un dulap anti-ex, ce se va aflat intr-o incapere exteriora cladirii, la o distanta de
minim 3m de aceasta si/sau de un spatiu public frecvent circulat. Statia va fi delimitata si de un gard protector din
sarma.
Statia va fi cu comutarea automata intre ramuri. Pentru oxigen se va prevede o statie de reducere a presiunii (0-12 bar) ce va contine:
– furtun flexibil rezistent la presiuni ridicate ce este conform cu normativul EN ISO 14113;
– ventil de purjare pe partea de presiune ridicata;
– manometre cu indicatori 0-400 si 0-6 bar;
– clapeta de sens pe fiecare butelie cu rezistenta la presiuni ridicate;
– robinet de izolare (manual) cu ac rezistent la presiuni ridicate;
– reductor de presiune (0-12 bar) in doua trepte cu diafragma de otel inoxidabil;
– opritor de flacara la iesirea din reductor conform cu normativul EN 730-1;
– supapa de siguranta;
– ventil de purjare pe partea de presiune scazuta;
– robinet de izolare (manual) cu bila;
– suport si flansa pentru montaj pe perete;

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 92/95
– lant pentru fixare butelie.
Toate echipamentele si conductele vor fi curatate si degresate pentru a nu reactiona cu oxigenul.
La stabilirea spatiului de depoz itarea pentru butelii si a statie de distri butie s-a tinut cont de prevederile din:
 Regulamentului RG 01/2007 privind depozitarea buteliilor transportabile pentru gaze comprimate, lichefiate
sau dizolvate sub presiune;
 Normativ SR EN 14470-2 – Dulapuri rezistente la foc pentru butelii sub presiune;
 Indicativ P 118/1 – 2013 – Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor;
 P118/99 – Normativ de siguranta la foc a constructiilor.
Instalatia de distributie a gazelor tehnice de laborator
Descrierea instalatiei
Instalatia de distributie a gazelor tehnice de laborator va fi alcatuita numai din otel inoxidabil austenitic
(1.4401 / TP316L) ce contine crom, nichel, molibden (X5CrNiMo17-12-2) si este conform SR EN 10028 .
Temperaturile de lucru pentru instalatie: -40 ᴼC / +60ᴼC
Instalatia va fi compatibila pentru utilizarea gazelor de inalta puritate 5.0 (99,999%).
Tubulatura din otel inoxidabil, va fi electro-slefuita, degresate cu solvent organici, spalata si uscata cu azot,
fara uleiuri si grasimi.
Toate tevile de oxigen vor fi curatate si degresate in concordanta cu SR EN 10028.
Toate racordurile si fitingurile aferente statiilo r si instalatiilor vor fi din otel inoxidabil.
Fitingurile din otel, pentru racordarea conductelor, vor fi curatate si degresate pentru a fi compatibile cu
oxigenul si vor fi ambalate astfel incat sa se evite contaminarea cu impuritati.
La executia instalatiilor de distributie pentru aer compri mat, argon, azot, heliu, oxigen imbinarile se va face
prin cuple rapide. In punctele de ramificatie vor fi montate teuri de tip „cuple rapide”.
Instalatiile de acetilena si hidrogen se vor imbina prin sudura, tehnologia de sudare – sudura orbitala cu WIG
(wolfram inert gas) tip cap la cap.
Tubulatura de inox trebuie sa fi testate la 80 de bari si se va cere prezentarea certificatelor de incercare pentru
fiecare lot in parte.
Toate statiile de reducere a presiunii, cat si echipam entele unitatilor terminale vor prezenta certificate de
calitate si conformitate pentru fiecare echipament in parte.
In incaperile cu gaze periculoase vor fi instalatii senzori de detectie pentru aceste gaze. Statiile de acetilena, argon, azot, heliu, hidrog en, oxigen vor avea diafragma din otel inoxidabil.
Statiile vor fi semi-automate, adica vor avea posibilitatea de comutare semi-automata intre cele doua
ramificatii.
Echipamentele pentru controlul presiunii din laborator vor fi fabricate din otel inoxidabil, vor fie prevazute cu
opritor de flacara pe partea de iesire pentru gazele inflamabile sau ce intretin arderea, vor avea robineti de izolare si
valve de suprapresiune.
Firma de executie va fi autorizata ISCIR C4, C5, CR6, CR9 pentru efectuarea instalatiilor de gaze sub
presiune.

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 93/95
Sistemul de conducte, prin care se va realiza distributia gazelor tehnice de laborator, va fi realiza cu montaj
aparent. Se va prevede spatiu de acces lejer la robineti.
Tevile de gaze vor fi sustinute la intervale corespunzatoare pentru a se evita deplasarea sau flambarea
acestora. Suportii de prindere sunt prevazuti cu manson din cauciuc.
Intervalul maxim intre suportii de prindere nu va depasi limitele indicate in tabelul de mai jos.
In locurile in care tevile de fluide tehnologice trec peste cablurile electrice sau peste alte conducte se vor
asigura distante de sustinere corespunzatoare de fiecare parte a intersectiei, astfel incat sa se evite contactul.
Intre tevile de gaze tehnice si tevile de apa rece, apa calda sau abur se va recomanda o distanta de minim
200 mm.
Montarea tevilor din inox
Tevile de inox se vor realizaza numai de catre personal autorizat ISCIR pentru conducte metalice sub
presiune ce vehiculeaza fluide. Executantul retelei de gaze va fi certificat conform ISO 9001:2008, ISO 13485.
Pentru aer comprimat, argon, azot, heliu si oxigen se va folosi un sistem de imbinare de tip “cuple rapide”, iar
pentru instalatia de distributie de acetilena si hidrogen se vor prevede imbinari prin sudura orbitala.
Operatia de imbinare prin sudura va fi insotita in mod obligatoriu de purjarea continua cu gaz inert pentru a
previni aparitia impuritatiilor in interiorul tevilor. Urmele de flux si oxizii de la suprafata imbinarilor se vor indeparta pr in
curatare.
Schimabrile de directie ( tip cot ) vor fi inlocuite prin curbarea conductei de inox cu ajutorul unui dispozitiv de
curbat tevi. Singurele ramifica tii vor fi cele de tip „Teu”.
Inceperea lucrarilor se va face numai dupa obtinerea acordului beneficiarului si instiintarea persoanelor
responsabile, iar in timpul desfasurarii lucrarilor se vor asigura mijloace de stingere a focului.
Sistemul de conducte va fi identificat prin marcare cu etichete adezive care indica tipul gazului si sensul de
curgere al acestuia prin conducte.
Toate lucrarile cu foc deschis se executa numai pe baza permisului de lucru cu foc, asigurand masuri de
prevenire a incendiilor in conformitate cu Ordinul 163/2007.
Intregul sistem de instalatii se va purja cu gaz inert inainte de punerea in functiune. Se vor face probe de presiune pentru constatarea etansarii corecte a imbinarilor.
Sistem de avertizare acustica si vizuala
Senzorii de gaz au rolul de a detecta prezenta unor scapari de gaze inflamabile in atmosfera din camere.
Alarmarea se va face prin semnale optice si acustice.
Alarmele de operare atentioneaza personalul ca exista posibilitatea unor concentratii periculoase de gaz
inflamabil in atmosfera.
Sistemele de alarmare vor fi prezente in incaperile unde se utilizeaza gazul respectiv, cat si in zonele de
acces in incaperile respective sau in zonele menite pe ntru monitorizare.
Robineti de izolare
La intrarea si iesirea din fiecare regulator de presiune se prevad robineti de izolare pentru oprirea alimentarii in
caz de avarie.
La fiecare consumator se prevede robinet cu reglaj fin.

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 94/95
Robinetii vor fi din otel inoxidabil. Robinetii vor fi degresati, curatati si in ambalaj individual.
Robinetii plasati in zonele accesibile sunt prevazuti cu sistem de blocare.
Robinetii se identifica prin aplicarea unei etichete cu numarul robinetului – numar ce trebuie sa corespunda cu
cel inscris pe planurile instalatiei. Reductoare de presiune
Pentru toate instalatiile se va folosi reductoare de pres iune cu plajele de presiune precizate si cu robineti de
izolare. Diafragmele reductoarelor de presiune vor fi confectionate din materiale ce nu interactioneaza cu gazul ce intra in contact.
Reductoarele de presiune vor fi compatibile cu clasa de puritate a gazelor.
In laboratoare, la consumatori, se vor monta unitati terminale pentru reglajul presiunii si al debitului.
Pentru consumatorul de acetilena, ca unitate terminala cu montaj pe perete se va prevede:
– reductor de presiune (0-2 bar) cu o treapta, diafragma din otel inoxidabil;
– manometru cu indicator 0-2.5 bar;
– opritor de flacara conform cu normativul EN 730-1;
– clapeta de sens;
– robinet de izolare (manual);
– robinet cu reglaj fin;
– suport si flansa pentru montaj pe perete.
Pentru consumatorii de oxigen si hidrogen, ca unitate terminala cu montaj pe perete se va prevede:
– reductor de presiune (0-12 bar) intr-o treapta, diafragma de otel inoxidabil;
– manometru cu indicator 0-6 bar;
– opritor de flacara conform cu normativul EN 730-1;
– clapeta de sens;
– robinet de izolare (manual);
– robinet cu reglaj fin;
– suport si flansa pentru montaj pe perete.
Pentru consumatorii de argon, azot, heliu, ca unitate terminala cu montaj pe perete se va prevede:
– reductor de presiune (0-12 bar) cu o treapta, diafragma din otel inoxidabil;
– manometru cu indicator 0-6 bar;
– clapeta de sens;
– robinet de izolare (manual);
– robinet cu reglaj fin;
– suport si flansa pentru montaj pe perete.

REABILITARE CORP A COMPLEX PANDURI
AUTORI REVIZIA DATA PAG
S.C. POLARH DESIGN SRL 0 1 2 3 4 APRILIE 2015 Pag 95/95
2.1.6. Devierile si protejarile de utilitati afectate
Devieri – Nu este cazul.
Protejari de utilitati afectate – Nu este cazul.
2.1.7. Sursele de apa, energie electrica, gaze, tele fon, etc. pentru lucrarile definitive si provizorii
– alimentare cu apa: racord la reteaua existanta din incinta- gospodarie de ape
– canalizare: racord la reteaua de canalizare stradala (sos. Panduri) conform aviz Apa Nova nr.
91500511/26.01.2015 -energie electrica: racord la post trafo din subsol;
– telefonizare: racord la reteaua de telefonie
-gaze naturale: racord la statia de reglare si masurare din incinta (SRM) confom aviz Distrigaz nr. 309.310.180/21.01.2015
– internet: racord la operator
-salubritate: conform contract de salubritat e incheiat cu SC SALSERV ECOSISTEM SRL
2.1.8. Caile de acces permanente, caile de comunicatii
Accesul auto se asigura prin Soseaua Panduri
Accesul pietonal se asigura prin Soseaua Panduri
Caile de comunicatii :
– telefonie fixa ;
– telefonie mobila ;
– conexiune internet ;
– drumurile de acces 2.1.9. Trasarea lucrarilor
Pentru lucrarile de consolidare si reabilitare, fiind vorba de cladiri existente, nu este cazul.
Pentru lucrarile exterioare si organizarea de santier (temporara), trasarea lucrarilor se va executa conform
standardelor de referinta:
 STAS 9824/0 – 1987 – trasarea pe teren al constructiilor.
Cotele de nivel vor fi transmise cu nivela topografica sau cu furtunul de nivel. La receptia lucrarilor de trasare, care se consemneaza intr-un proces verbal, beneficiarul si constructorul
trebuie sa primeasca de la proiectant punctele bazei de trasare si trebuie sa raspunda de la conservarea reperelor, iar in caz de distrugerea acestora la reconstituirea lor.
2.1.10. Antemasuratoare
Conform anexelor detaliate pe specialitati.

INTOCMIT ,
Arh. Mircea Capatana