Rbelousov2002@gmail.com 408 Ngo Book Ro1 Text

2 Redactorii ediției: Ilia Trombițki și Tatiana Siniaeva Această carte este un manual pentru cetățenii care vor să înființeze o asociație obștească și să activeze în aceasta. Ea cuprinde actele legislative de bază ce reglementează activitatea sectorului necomercial din Moldova și sfaturi practice pentru înființarea unei organizații neguvernamentale în forma de asociație. Ediția întîi și cea de-a doua ale cărții au fost realizate de Societatea Ecologică „Biotica”, membru al Asociației Eco-TIRAS, din contul mijloacelor Fundației „Eurasia” și respectiv ale Programului de Granturi Mici al Ambasadei americane în Moldova. Acest ghid a fost pregătit cu sprijinul financiar al Uniunii Europene în cadrul proiectului „Consolidarea cadrului legal pentru activismul civic prin intermediul libertății asocierilor”, care se realizează în Moldova de Centrul European al Dreptului Necomercial (CEDN), Budapesta, și Asociația „Eco-TIRAS”. De conținutul acestui ghid răspunde exclusiv Eco- TIRAS. În nici un caz, conținutul acestui document nu poate fi conceput ca document ce reflectă poziția Uniunii Europene sau CEDN. This edition has been produced with the financial assistance of the European Union under the project “Strengthening the Legal Framework for Citizen Action through Freedom of Association,” implemented by the European Center for Not-for-Profit Law. The contents of this material are the sole responsibility of Eco-TIRAS and can under no circumstances be regarded as reflecting the position of the European Union or the European Center for Not-for-Profit Law. © 2008 European Center for Not-for-Profit Law and Eco-TIRAS International Environmental Association of River Keepers. Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții Pentru ce și cum se înființeaza asociațiile obștești / Asoc. Intern. Ecologică a Păstrătorilor Rîului “Eco-TIRAS” ; red.: Ilia Trombițki, Tatiana Siniaeava. – Ed. a 3-a. – Ch. : S. n., 2009 (Tipogr. “Elan Poligraf” SRL). – 118 p. 1000 ex. ISBN 978-9975-66-117-1 CZU: 061 P 50 3 CUPRINS Prefață la ediția a treia 4 Sfaturi practice pentru novici 5 Certicifarea asociațiilor obștești 8 Hotărîre Parlamentului pentru aprobarea Strategiei dezvoltării societății civile în anii 2009–2011 10 Lege cu privire la asociațiile obștești 17 Lege cu privire la filantropie și sponsorizare 37 Lege privind transparența în procesul decizional 48 Hotărîre pentru aprobarea Concepției privind cooperarea dintre Parlament și societatea civilă 55 Hotărîre Guvernului despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de confirmare a donațiilor pentru scopuri filantropice și/sau de sponsorizare 59 Statutul-model al Asociației obștești, procesul-verbal al Adunării de constituire și Cererea privind înregistrarea statutului 62 Documentele relatate la recunoașterea utilității publice a organizației necomerciale 75 Cod fiscal al Republicii Moldova (extrase) 87 Cadrul juridico-normativ pentru asociațiile obștești din Moldova. Racurs internațional. Centrul European al Dreptului Necomercial (CEDN) 90 Particularitățile evidenții contabile în organizația necomercială în baza cerințelor actelor normative în vigoare. Tatiana Prisacar 96 4 PREFAȚĂ LA EDIȚIA A TREIA Trăsătura distinctivă a societății civile dezvoltate, adică a unei astfel de societăți în care cetățenii conștientizează că de ei depind multe și doresc să participe activ și civilizat la soluționarea problemelor de importanță socială, este sectorul „al treilea” puternic. El reprezintă diverse asociații și alte organizații ale cetățenilor, înființate din inițiativa lor pentru atingerea și realizarea intereselor necomerciale. Rolul statului constă doar în faptul că, prin crearea condițiilor favorabile (legislație, contribuție materială etc.), să fie asigurată o astfel de autoorganizare a societății care ar permite a folosi eficient inițiativa cetățenilor săi. Totodată, ca și oricare alte relații obștești, organizarea sectorului necomercial necesită a fi reglementată prin legi, deoarece democrația și anarhia nu este nici pe departe același lucru. Legislația Moldovei în acest domeniu face doar primii pași, dar ei cer sporirea pregătirii juridice a persoanelor care tind să înființeze organizații neguvernamentale sau care deja activează în ele. Începînd cu anul 1996, Parlamentul Moldovei a adoptat o serie de legi indiscutabil progresive care au pus o temelie bună organizării și activității ONG-urilor. Ediția întîi și a doua a prezentei cărți, efectuate în anii 1997 și 2002 de către Societatea Ecologică „Biotica”, îndată după intrarea în vigoare a Legii cu privire la asociațiile obștești, potrivit numeroaselor aprecieri date de ONG-uri, a jucat un rol substanțial în stabilirea în Moldova a sectorului al „treilea”. Însă dat fiind faptul că dezvoltarea societății civile este un proces neîntrerupt, în el continuă să se încadreze persoane noi, scopul celei de-a treia ediții a cărții continuă să rămînă familiarizarea tuturor celor care au decis să-și lege destinul de activitatea în domeniul sectorului „al treilea”, de legislația în acest domeniu, de tradițiile lui scrise și nescrise, de procedurile de înregistrare și certificare a asociațiilor. Ținîndu-se cont de faptul că în acești ani în viața țării a crescut rolul businessului și, nu vom ascunde, contăm pe susținerea de către acesta a inițiativelor civice și în acest scop în anul 2003 a fost editată cartea „Pentru ce și cum se creează fundațiile”. Totodată, cartea nu e mare ca volum și răspunsuri la multe întrebări referitoare, de exemplu, la managementul și autoorganizarea internă a asociației, la căutarea de mijloace și contabilitate, trebuie căutate în altă literatură. Prezenta ediție, prelucrată și completată, a văzut lumina tiparului în cadrul proiectului susținut de Comisia Europeană și realizat în Moldova de către Asociația „Eco-TIRAS” în parteneriat cu Centrul European al Legislației Necomerciale ECNL (Budapesta). Am avut plăcerea să muncim în cadrul proiectului cu reprezentanții ECNL David Moore și Anna Asipovici, care au avut influență asupra reformării legislației necomerciale a Moldovei. Totodată, în Moldova se realiza proiectul UNDP pentru perfecționarea mediului legislativ pentru ONG-uri (manager Vlad Melnic). Ambele 5 proiecte au reușit să coopereze eficient, fapt la care a contribuit și înființarea Consorțiului ONG (Antonița Fonari – ONG „Tineri și Liberi”, Serghei Ostaf – ONG „CReDO”, Serghei Neicovcen – ”Contact” și Ilia Trombițki – „Eco- TIRAS”). În perioada realizării proiectului, datorită cooperării dintre societatea civilă și Parlament, s-a reușit într-o măsură considerabilă, a ameliora condițiile participării publicului în luarea deciziilor. Acestui fapt i-a contribuit adoptarea la sfîrșitul anului 2005 a Concepției privind cooperarea dintre Parlament și societatea civilă, a modificărilor în legislație ce permit publicului să aibă acces la legislația națională prin Internet, iar în anul 2008 – a Legii privind transparența în procesul decizional și a Strategiei dezvoltării societății civile în anii 2009–2011. Ultimul document, precum reiese din denumire, este unul strategic și în el sînt enumerate măsurile pe care va trebui să le întreprindă Guvernul în ceea ce privește crearea în țară a condițiilor pentru activitatea eficientă a celui de-al „treilea” sector. Exprimăm recunoștință pentru cooperare de lungă durată și binevoitoare în perfecționarea mediului legislativ pentru organizațiile neguvernamentale președintelui Parlamentului Marian Lupu și funcționarilor Parlamentului Stella Jantuan și Nicolae Corlăteanu. Sperăm că prezenta ediție va contribui la dezvoltarea organizațiilor neguvernamentale în Moldova, iar aceasta înseamnă că și la integrarea tării în comunitatea europeană și mondială. Asociația Internațională Ecologică a Păstrătorilor Rîului Nistru „Eco-TIRAS” SFATURI PRACTICE PENTRU NOVICI Așadar, din auzite știi de o așa noțiune cum este sectorul „al treilea” sau non-profit al economiei. Mai mult, prietenii, cunoscuții tăi deja au obținut careva succese în activitatea unei anumite asociații obștești (club pentru copii, școală arheologică, societate ecologică, uniune pentru sprijinul liberei inițiative etc.). Ai înțeles: acolo au nevoie de tine, deoarece energia se cere aplicată. Cu ce vei începe? Sînt două variante și fiecare din ele are plusurile și minusurile sale. Prima. Ai găsit o organizație care deja există și care corespunde intereselor tale și începi a lucra în ea. Plusul este că nu trebuie să-ți faci griji în privința multor formalități legate de căutarea adepților, de scrierea statutului, de înregistrarea și administrarea organizației. Minusurile posibile: tu, cel puțin la început, nu poți conta pe rolul de lider, pot să nu se stabilească relații bune cu conducerea, în sfîrșit, pur și simplu poți să nu fii primit în membrii organizației. 6 A doua. Ai decis să înființezi o organizație, deoarece te simți lider și îți dai seama că numai în așa fel vei putea obține cu succes ceea ce plănuiești. Cu ce să începi? În primul rînd, va trebui să conștientizezi că dorința ta nu este un impuls de moment, doar va trebui să atragi alte persoane și, în caz de insucces, riști să pierzi încrederea lor. Te-ai hotărît? Atunci apucă-te de lucru! Legea care reglementează dreptul cetățenilor la asociere e foarte liberală. Poți înființa asociație obștească în cele mai diferite scopuri, de exemplu, pentru profilaxia narcomaniei, pentru dezbateri asupra calității diferitor marci de bere sau pentru sprijinirea unui candidat pentru alegerea în postul de președinte al țării sau pentru toate aceste scopuri în același timp. Totodată, înregistrarea asociației nu este obligatorie, ea este rațională în cazul în care va fi nevoie să ai cont bancar și speri să ai pe acest cont mijloace. În acest caz, va trebui să știi că, potrivit Codului fiscal, organizațiile necomerciale au dreptul să-și folosească mijloacele doar în scopurile reflectate în statut și nu le pot repartiza între membri, participanți și fondatori. În timpul întocmirii statutului organizației poate să pară atrăgătoare ideea de a cuprinde scopurile cît mai larg, ceea ce în mod formal nu este interzis. Există însă multe motive de ce nu trebuie să procedezi astfel. În primul rînd, Legea cu privire la asociațiile obștești prevede că de facilități fiscale pot beneficia doar acele asociații, ale căror scopuri sînt orientate doar spre folosul societății în ansamblu. În plus, este naiv să aștepți că organizația care nu are o sferă de activitate specifică bine determinată pentru ea va putea conta pe vreun sprijin financiar din partea cuiva. În sfîrșit, avînd un domeniu concret, este mai ușor să-ți găsești locul în comunitatea altor organizații apropiate și surse de finanțare cu perspectivă. Discuțiile asupra scopurilor și sarcinilor asociației obștești, a structurii acesteia, adică a tot ce este stipulat în statut, necesită eforturi colective și fără o echipă de adepți, de viitori fondatori, nu faci nimic. De faptul cît de înalt este nivelul de înțelegere și credibilitate între ei, cît de reușit vor fi repartizate îndatoririle și vor fi respectate drepturile membrilor și cum se vor respecta principiile democratice în organizație, în multe privințe depinde succesul activității ONG-ului. Așadar, grupul de adepți a acceptat ideea de a se asocia și de a munci împreună. Cum se va proceda acum? A sosit timpul studierii Legii nr.837-XIII din 17 mai 1996 cu privire la asociațiile obștești (prezenta carte cuprinde textul legii) și de a acționa în conformitate cu ea. Amendamentele la Legea cu privire la asociațiile obștești prevăd o singură formă de organizare a asociațiilor obștești ce anterior corespundea formei „organizație obștească”. Deși numărul minim de fondatori este 2, în practică 7 va fi mai bine dacă ei vor fi cel puțin 5-7, deoarece aceasta va facilita crearea organelor de conducere și de control. Fondatorii se vor determina asupra cărui teritoriu se va extinde activitatea AO și, în funcție de aceasta, ei i se va atribui statutul de asociație obștească locală, republicană sau internațională. Totodată, nu este deloc obligator ca organul de conducere al AO republicane sau internaționale să se afle în capitală. AO locale se înregistrează de către autoritățile administrației publice locale, iar cele republicane și internaționale – de către Ministerul Justiției în termen de o lună de la data depunerii întregului set de acte. Legea permite AO locale să fie înregistrate de consiliile locale (sat, oraș). Noi nu recomandăm a te folosi de această posibilitate din următoarele motive. Statutul trebuie să fie calitativ, iar specialiști în această chestiune specifică în consiliul local, mai degrabă, nu sînt. În plus, încrederea față de o astfel de organizație din partea autorităților publice va fi mai mică. În virtutea acestui fapt, pentru organizația locală optimă va fi înregistrarea la nivel de raion. Important este să se țină cont că legea nu creează restricții față de faptul dacă fondatorii AO locale domiciliază în același sat sau în mai multe sate (orașe) și față de sfera ei de activitate. Mai mult, fondatorii pot locui și în afara hotarelor județului respectiv, indiferent de faptul că activitatea se va desfășura în hotarele acestuia. Acum urmează elaborarea statutului și organizarea adunării constitutive (congresul, conferința) la care acesta va fi aprobat, precum și alegerea organelor de conducere și de control. Un moment esențial este alegerea denumirii AO care, pe de o parte, va exprima sfera de activitate și forma de organizare juridică, iar pe de alta – nu va permite de a o confunda cu alte persoane sau forme juridice. De exemplu, nu va fi denumită fundație AO care are membri, deoarece fundațiile nu prevăd calitatea de membru. O altă greșeală frecventă la întocmirea statutelor este utilizarea noțiunii de calitate de membru colectiv, cu atît mai mult pentru persoane juridice – comerciale și alte persoane care nu sînt AO. Indiferent de faptul că majoritatea AO se înființează pe un termen nelimitat, o deosebită atenție se va acorda procedurii unei posibile lichidări, indicîndu-se persoana responsabilă. Modelul unui statut posibil se publică în această carte. Între ținerea adunării constitutive și depunerea actelor de înregistrare va trebui să treacă cel puțin o lună. După ce ai depus actele la organul de înregistrare, va trebui să te interesezi dacă față de ele sînt obiecții. Erorile pot fi corectate mai ușor în procesul lucrului. Pentru înregistrarea statutului, împreună cu el se depun o serie de acte ale căror modele se publică în această carte. Statutul tău a fost înregistrat! Aceasta însă e doar o jumătate din calea birocratică. Acum va trebui să fii luat la evidență la inspectoratul fiscal din raza teritorială a AO și să primești cod fiscal, autorizație pentru confecționarea 8 ștampilei la secția raională de poliție, să o comanzi și să o primești (apropo, să obții autorizație te va ajuta firma care confecționează ștampile), să te înregistrezi la Fondul Social și să deschizi cont bancar chiar și în cazul în care vărsăminte imediate nu se așteaptă. Acest lucru îl vei face în conformitate cu legislația și cît mai rapid. Acuratețea ta în ceea ce privește depunerea rapoartelor la inspectoratul fiscal și la organul de înregistrare va fi apreciată. Pentru ce este nevoie de aceasta? În primul rînd, inspectoratul fiscal are împuterniciri destul de mari ca să pricinuiască neplăceri oricărei organizații indolente. În al doilea rînd, peste o jumătate de an AO posibil va dori să treacă procedura de certificare pentru a avea dreptul să pretindă facilități fiscale și alte facilități și fără certificatul eliberat de organele fiscale nu va reuși. În sfîrșit, în al treilea rînd, de fiecare AO depinde imaginea favorabilă a sectorului non-profit în ansamblu. Nu-i vei trage pe sfoară pe colegi! E tocmai timpul să te apuci de lucru. Într-un ceas bun! CERTIFICAREA ASOCIAȚIILOR OBȘTEȘTI Legea cu privire la asociațiile obștești care a intrat în vigoare la 23 ianuarie 1997, a obligat toate asociațiile obștești existente la acel moment, ca în decurs de un an să treacă reînregistrarea. În plus, Codul fiscal, adoptat în anul 1997, conține o reglementare potrivit căreia organizațiile vor fi recunoscute necomerciale în conformitate cu procedura, prevăzută de lege, în caz contrar, ele pierd dreptul la scutire de impozitul pe venit. Spre regret, această prevedere, la adoptarea titlurilor ulterioare ale codului, nu s-a extins și asupra unor tipuri de impozitare. Potrivit Codului fiscal, pentru a fi pasibilă de impozitare facilitară, asociația obștească va respecta cîteva condiții. În primul rînd, sfera (sferele) de activitate a acesteia va fi exclusiv de utilitate publică, în rîndul al doilea, nici o parte din venituri nu va fi direcționată în scopuri nelegate de activitatea statutară și nu va fi repartizată între membrii, participanții și fondatorii asociației și, în cele din urmă, asociația obștească nu va declara despre sprijinul său în alegerile în organele puterii a blocurilor politice, partidelor și a unor candidați. O astfel de procedură este certificarea, prevăzută le Legea cu privire la asociațiile obștești. Fiind, la prima vedere, prea împovărătoare pentru AO, certificarea are scopul de a crea regim preferențial pentru toate AO de utilitate publică, totodată existența certificatului nu va fi ceva ieșit din comun, ci dimpotrivă, un fenomen normal pentru toate AO ce funcționează onest și aduc folos societății în ansamblu. Din lege decurge că orice AO poate depune acte pentru a primi Certificat de stat la cel puțin șase luni după înregistrarea de stat. Totodată AO depune la Comisia de Certificare de pe lîngă Ministerul Justiției descrierea sumară a activității sale de utilitate publică, care conține 9 și confirmarea că AO în perioada de după publicare a legii nu a sprijinit blocuri electorale, partide și candidați la alegerile în organele puterii, precum și un document de la inspectoratul fiscal din raza teritorială de evidență despre lipsa datoriilor la buget. Certificatul de stat primit în baza rezultatelor acestei proceduri se prezintă la inspectoratul fiscal, precum și poate servi în calitate de argument important pentru donatori în folosul alocării de mijloace, deoarece cerințe analoage față de primitorii (beneficiarii) de granturi există în majoritatea țărilor donatoare. În anul 2000 în Codul fiscal a fost operată o modificare, ce permite a pretinde scutire fiscală, neașteptînd expirarea a celor șase luni de la data înregistrării asociației obștești. În acest caz, asociația obștească poate depune la organele fiscale cerere de scutire și ea va fi scutită cu condiția că la expirarea a șase luni de la data înregistrării va prezenta Certificatul de stat eliberat de Comisia de Certificare. În cazul neprezentării certificatului, AO va fi obligată să plătească impozitele de care a fost scutită. De menționat că, indiferent de locul înregistrării și de teritoriul asupra căruia se extinde activitatea asociației obștești, certificarea se efectuează la Ministerul Justiției. Certificarea se efectuează de Comisia de Certificare în conformitate cu procedura prevăzută de un regulament elaborat în conformitate cu legea. 10 HOTĂRÎRE PARLAMENTULUI Nr. 267 din 11.12.2008 pentru aprobarea Strategiei dezvoltării societății civile în anii 2009–2011 Publicat: 13.01.2009 în Monitorul Oficial Nr. 1-2, art. Nr: 11 Data intrarii in vigoare: 11.12.2008 Parlamentul adoptă prezenta hotărîre. Art.1. – Se aprobă Strategia dezvoltării societății civile în anii 2009–2011, expusă în anexă. Art.2. – Guvernul: a) în cooperare cu organizațiile neguvernamentale, în termen de 4 luni: – va elabora și va aproba un plan de acțiuni pentru implementarea Strategiei; – va prezenta Parlamentului proiectele de acte legislative prevăzute în Stra- tegie; b) va prezenta anual, pînă la data de 15 martie, Parlamentului raport despre executarea prevederilor Strategiei. Art.3. – Comisia juridică, pentru numiri și imunități va exercita controlul asupra executării prezentei hotărîri. Art.4. – Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării. PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI Marian LUPU Nr.267-XVI. Chișinău, 11 decembrie 2008. Anexă STRATEGIA dezvoltării societății civile în anii 2009–2011 A. Dispoziții generale Societatea civilă din Republica Moldova se află în proces de tranzi- ție spre o prezență instituțională durabilă în dezvoltarea națională și cea lo- cală. Organizațiile societății civile (OSC) se afirmă tot mai vizibil ca parte- ner plenipotențiar în colaborarea cu autoritățile publice și cu mediul de afa- ceri atît la nivel național, cît și pe plan local. Situația este influențată, pe de o parte, de profesionalismul, deschiderea și implicarea activă a OSC din di- verse domenii în soluționarea problemelor cu care se confruntă statul, iar pe de altă parte, de necesitatea implementării standardelor europene care pre- supun o implicare activă a societății civile în procesul de luare a deciziilor. În Republica Moldova sînt înregistrate peste 8000 de organizații neguver- namentale, cu diferite domenii de activitate, număr impunător care, la prima 11 vedere, poate fi tratat drept indicator vizibil al gradului de participare a cetă- țenilor. Din acest număr însă doar o mică parte sînt organizații active, majo- ritatea activînd în localități urbane și concentrîndu-și eforturile în special asupra problemelor de importanță națională, mai puțin asupra celor de im- portanță locală. OSC nu sînt finanțate de către stat, depinzînd astfel de re- surse financiare alternative, în special din partea donatorilor internaționali. Domeniile de implicare a OSC trebuie să țină în mod prioritar de elaborarea cadrului legislativ, a politicilor de monitorizare și de promovare a serviciilor sociale, precum și de consolidarea capacităților de advocacy și lobby, care sînt indispensabile evoluției și consolidării societății civile, afirmării ei în calitate de partener al administrației publice într-un stat democratic de drept. Este necesară, totodată, consolidarea eforturilor pentru dezvoltarea unei culturi a comunicării, a participării și a interacțiunii eficiente între sectorul asociativ și administrația publică atît de nivel național, cît și de nivel local. B. Valorile și principiile cooperării și ale relațiilor dintre administrația publică și societatea civilă în contextul prezentei strategii Reprezentanții OSC și ai autorităților publice împărtășesc următoarele valori și acceptă pentru cooperare următoarele principii: Activitatea civică Prin activitate civică, în acest context, se subînțelege participarea voluntară, din proprie inițiativă, a cetățenilor la viața publică și la procesul de soluționa- re a problemelor în cadrul comunității locale, ceea ce reprezintă un component esențial al unei societăți democrate. Autoritățile publice susțin activitatea civică prin crearea unui cadru legal favorabil, prin informarea opiniei publice despre activitățile lor, prin implicarea OSC în procesul de planificare și de implemen- tare a deciziilor. Participarea OSC sînt reprezentante ale diferitelor valori și interese împărtășite de membrii societății. Prin intermediul acestor organizații cetățenii sînt informați și își pot exprima opiniile cu privire la deciziile propuse. Prin inițierea unui dialog cu opi- nia publică și prin examinarea propunerilor generate în cadrul audierilor publice autoritățile publice contribuie la creșterea nivelului de înțelegere și de implicare a publicului, la îmbunătățirea legitimității statului. Respectul reciproc OSC și autoritățile publice au diferite roluri, complementare, în procesul de dezvoltare și de implementare a politicilor. Autoritățile publice respectă dreptul OSC de a-și stabili propriile obiective și de a desfășura activități în conformitate cu Constituția țării. 12 Parteneriatul Parteneriatele dintre OSC și autoritățile publice permit acestora să colaboreze efectiv și să stabilească responsabilitățile astfel încît problemele din societate să fie soluționate cît mai eficient. Autoritățile publice înțeleg importanța implicării OSC în soluționarea problemelor comunităților locale, contribuind la dezvolta- rea mecanismelor de colaborare existente. Responsabilitatea și răspunderea Acționînd în interesul public, atît OSC, cît și autoritățile publice manifestă deschidere, responsabilitate și răspundere pentru activitățile desfășurate și pen- tru utilizarea resurselor. Independența politică a inițiativelor civice În limitele stabilite de legislație, OSC sînt libere și independente în stabilirea scopurilor, în luarea deciziilor și în desfășurarea activităților. Dezvoltarea durabilă și echilibrată În activitățile lor și în cadrul cooperării, OSC și autoritățile publice pornesc de la principiul dezvoltării durabile și echilibrate. Tratamentul egal și echidistant OSC și autoritățile publice respectă principiul accesului egal al tuturor cetățe- nilor și al asociațiilor acestora la posibilitatea de a participa la viața publică. Dezvoltarea regională și locală OSC și autoritățile publice înțeleg importanța participării la dezvoltare și a parteneriatelor pentru dezvoltare regională și locală. C. Prioritățile strategice I. Instituționalizarea cadrului de consultanță, de monitorizare și de evaluare a politicilor publice Republica Moldova construiește o societate democratică, bazată, pe lîngă multe alte principii, și pe cel al democrației participative, în care cetățeanul este subiectul proceselor sociale și politice. Este de neconceput o societate civilă fără consultanța și participarea cetățenilor (prin formele organizate ale societății civi- le) la procesul de definire, elaborare, monitorizare, evaluare și de implementare a politicilor publice. Obiective 1. Crearea unor mecanisme formale și neformale de implicare a societății ci- vile în procesele de definire, elaborare, monitorizare și de evaluare a politicilor. 2. Dezvoltarea mecanismelor existente, adoptarea unor noi măsuri de garan- tare a transparenței activității atît a ramurii legislative, cît și a celei executive la toate nivelele, de la Parlament și Guvern pînă la consiliile raionale, locale și la primării. 3. Determinarea modelelor de consultanță cu OSC, precum și a modalităților de participare la elaborarea, monitorizarea, evaluarea și implementarea politici- 13 lor publice. Includerea reprezentanților OSC în grupurile de lucru pentru dezba- terea proiectelor de strategii, de programe naționale și de planuri de acțiuni în cadrul procesului de monitorizare a implementării lor. 4. Crearea unor mecanisme eficiente formale și neformale pentru organizarea de consultanțe cu societatea civilă pe problemele integrării europene, în con- formitate cu Programul de cooperare, cu principiile generale și cu standardele minime de consultanță adoptate la nivelul Uniunii Europene. 5. Susținerea și îmbunătățirea practicii pozitive de participare a reprezentan- ților OSC la parteneriatul regional pentru dezvoltare, inclusiv la parteneriatul cu organizații neguvernamentale din regiunea de est a Republicii Moldova, precum și implicarea organizațiilor neguvernamentale din regiunea transnistreană în pro- cesele de consultare și de luare a deciziilor la nivel național. 6. Consolidarea supremației legii și încrederii cetățenilor în sistemul judiciar prin aplicarea consecventă a legilor și a reglementărilor privind informarea pu- blicului despre activitatea instituțiilor care prestează servicii publice. 7. Promovarea organizațiilor umbrelă și a rețelelor din sectorul asociativ pen- tru a reprezenta interesele membrilor acestora fără a prejudicia dreptul OSC de a se autoreprezenta. Acțiuni 1. Responsabilizarea autorităților publice de plasarea informațiilor referitoare la crearea de politici și la structura autorității administrației publice centrale pe site-urile instituțiilor respective. 2. Responsabilizarea autorităților administrației publice de elaborarea acordu- rilor de colaborare cu societatea civilă, în special a planurilor de acțiuni concrete cu OSC. 3. Organizarea formală a procesului de consultare a OSC în contextul elabo- rării de politici. 4. Elaborarea mecanismelor și a măsurilor prin care să se asigure transparența decizională și participarea OSC la dezbaterea proiectelor de acte legislative și normative. 5. Evaluarea posibilității de constituire pe lîngă Guvern a unei structuri abili- tată cu efectuarea interacțiunii cu societatea civilă, capabilă să susțină coopera- rea instituțiilor publice cu societatea civilă. 6. Perfecționarea mecanismului de cooperare dintre Parlament și OSC și con- sfințirea legislativă a unor astfel de mecanisme la nivel de Guvern, de autorități ale administrației publice centrale și locale. 7. Îmbunătățirea cooperării și conștientizarea procesului de dezvoltare a so- cietății civile de către autoritățile publice centrale și locale, de către organele responsabile de înregistrarea OSC. 14 II. Crearea unui cadru legal și fiscal favorabil dezvoltării durabile a sectorului asociativ Sînt deosebit de necesare: identificarea, elaborarea și implementarea unor ac- țiuni de perfecționare a cadrului juridic pentru activitatea organizațiilor neguver- namentale. Obiective 1. Crearea unor mecanisme de garantare a accesului echilibrat și transparent la toate cele 3 surse interne de finanțare a OSC: serviciile prestate de OSC și de antreprenoriatul social, finanțarea publică și filantropia. 2. Promovarea și încurajarea responsabilității și transparenței în funcționarea organizațiilor neguvernamentale și stimularea principiilor democratice în funcți- onarea internă a organizațiilor. Acțiuni 1. Elaborarea și adoptarea unui pachet de acte normative cu privire la acor- darea de subvenții, la contractarea de servicii, la comanda socială, la oferirea de granturi organizațiilor necomerciale de utilitate publică pentru acordarea anumi- tor servicii sociale, la standardele contabilității și ale raportării către fisc pentru organizațiile necomerciale, cu toate atributele necesare, cum ar fi criteriile de selectare a organizațiilor, tipurile de servicii, standardele de calitate, mecanismul de realizare, de monitorizare etc. 2. Elaborarea și adoptarea unui pachet de acte legislative menite să reglemen- teze posibilitatea contribuabililor de a direcționa un anumit procent din impozi- tul pe venit datorat statului spre organizațiile de utilitate publică. 3. Evaluarea posibilității de constituire a Fondului Național pentru Dezvolta- rea Societății Civile. 4. Eficientizarea și sporirea accesibilității politicilor de deducere a donațiilor. Definirea clară a procedurii de deducere pentru contribuabilul persoană fizică și juridică. Definirea clară a noțiunilor: donație, grant, subvenție, ajutor umanitar, filantropie și sponsorizare în legislația fiscală, modificarea sau abrogarea Legii cu privire la filantropie și sponsorizare și, după caz, adoptarea unui nou act le- gislativ în acest domeniu. 5. Definirea bazei de impozitare a sectorului necomercial și stabilirea facili- tăților fiscale. 6. Definirea noțiunii de antreprenoriat social, stabilirea facilităților fiscale pentru acest gen de activitate și crearea de premise băncilor și agențiilor de mi- crocreditare pentru oferirea de credite în condiții avantajoase organizațiilor care inițiază întreprinderi sociale de încadrare în cîmpul muncii a persoanelor defa- vorizate. 7. Perfecționarea cadrului legal care reglementează activitatea fundațiilor, in- clusiv a celor comunitare, în scopul simplificării procedurii de înregistrare și al 15 facilitării dezvoltării lor. Definirea și reglementarea în cadrul legal a noțiunii de fond de rezervă. 8. Asigurarea accesului la registrul public al organizațiilor neguvernamentale, inclusiv al organizațiilor care dețin statutul de utilitate publică și al organizații- lor acreditate în prestarea de servicii concesionate sau eligibile pentru achiziții publice. 9. Revizuirea cadrului legal în vederea clasificării și definirii organizațiilor necomerciale constituite în beneficiul public și a organizațiilor constituite în be- neficiul mutual al membrilor lor. 10. Elaborarea și adoptarea unui cadru legal cu privire la utilitatea publică care să stabilească, pentru organizațiile pretendente la statutul de utilitate publică, su- portul concret din partea statului și exigențele speciale referitor la conținutul și la calitatea serviciilor prestate, la structura organelor de conducere și de control, la evitarea conflictului de interese. Promovarea obligației de transparență a OSC (rapoarte anuale către beneficiari), funcționarea organului de guvernare (com- ponență și competențe distincte de cele ale executivului organizației), inclusiv pentru beneficiere de suport din partea statului. III. Dezvoltarea spiritului activ civic și a voluntariatului Voluntariatul presupune activitate de interes public desfășurată fără remune- rare materială, din proprie inițiativă de orice persoană fizică în folosul comuni- tății și al altor persoane. Atitudinea față de voluntariat este o problemă serioasă, fiindcă societatea nu sesizează importanța lui. Motivele pentru care cetățenii nu se implică în acțiuni de voluntariat țin de aspecte materiale, de valori, fiind generate de insuficiența informației. Activitatea de voluntariat este un factor important al compensării insuficienței acțiunilor guvernamentale sau a lipsei de funcționalitate a piețelor de servicii. Activitatea de voluntariat compensează de asemenea deficitul de buget, reduce cheltuielile statului, contribuie la descentralizarea și debirocratizarea procesului de prestare a serviciilor, produce efecte pozitive vizibile asupra mediului econo- mic și mediului infracțional. Analiza economică a valorii activității de voluntariat deschide perspectiva justificării introducerii politicilor de stimulare a voluntariatului. Obiective 1. Elaborarea politicilor cu privire la voluntariat. 2. Dezvoltarea unui model de recunoaștere instituțională a voluntariatului ca parte a unui instrument complex de aplicare a legislației cu privire la vo- luntariat. 3. Recunoașterea importanței rolului OSC în formarea și certificarea deprin- derilor sociale și profesionale. 16 4. Promovarea implicării pe bază de voluntariat a cetățenilor în identificarea soluțiilor pentru problemele aflate pe agenda publică. Acțiuni 1. Elaborarea și discutarea cadrului legal cu privire la voluntariat de către OSC și autoritățile publice. 2. Promovarea voluntariatului la nivel de Parlament, aplicîndu-se analiza cost–beneficiu a politicilor în acest domeniu. 3. Crearea unui grup de lucru și de comunicare la nivelul autorităților publice centrale abilitate și al OSC pentru elaborarea de concepte și de proiecte de acte normative menite să ducă la implementarea politicilor în domeniul voluntariatu- lui, inclusiv la protecția socială a voluntarilor. 4. Elaborarea de prevederi legislative pentru protejarea socială a voluntarilor. 5. Implicarea instituțiilor de învățămînt superior în procesul de motivare a tinerilor pentru practicarea activităților de voluntariat care să le dezvolte abilități profesionale. 6. Elaborarea și promovarea unui cod de bune practici pentru consultanță și idei în domeniul voluntariatului. 7. Acordarea de credite organizațiilor necomerciale care dezvoltă programe de voluntariat pentru contractarea de servicii sociale și pentru dobîndirea statu- tului de utilitate publică. 8. Organizarea anuală a Săptămînii naționale a voluntariatului pentru încura- jarea cetățenilor în a face voluntariat și pentru recrutarea de voluntari. 9. Organizarea anuală a Festivalului voluntarilor pentru recunoașterea meri- telor acestora. 10. Organizarea anuală a Conferinței naționale a voluntariatului pentru comu- nicare la nivel internațional și național, pentru discutarea politicilor și monitori- zarea implementării strategiei, legii, actelor normative etc. 11. Asigurarea participării OSC la managementul voluntariatului și la imple- mentarea programelor de promovare a voluntariatului. 17 LEGE Nr. 837 din 17.05.1996 cu privire la asociațiile obștești* (*Republicată în temeiul art. IV al Legii nr.178-XVI din 20 iulie 2007, cu renumerotarea elementelor și corespunzător modificarea referințelor) Publicat: 02.10.2007 în Monitorul Oficial № 153-156BIS Parlamentul adoptă prezenta lege. Prezenta lege reglementează relațiile sociale legate de realizarea dreptului de asociere al persoanelor și stabilește principiile de constituire, înregistrare, desfă- șurare și încetare a activității asociațiilor obștești. Capitolul I DISPOZIȚII GENERALE Articolul 1. Noțiunea de asociație obștească (1) Asociația obștească este o organizație necomercială, independentă de au- toritățile publice, constituită benevol de cel puțin două persoane fizice și/sau juridice (asociații obștești), asociate prin comunitate de interese în vederea reali- zării, în condițiile legii, a unor drepturi legitime. (2) Asociații obștești se consideră asociațiile pacifiste, de apărare și de promo- vare a drepturilor omului, asociațiile de femei, de veterani, de invalizi, de tineret și de copii, societățile științifice, tehnice, ecologiste, cultural-educative, sportive, uniunile de creație, comunitățile național-culturale, alte asociații ale persoanelor fizice și/sau juridice (asociații obștești) legal constituite. (3) Sub incidența prezentei legi nu cad partidele și alte organizații social-poli- tice, sindicatele, asociațiile de patronat, organizațiile religioase și persoanele ju- ridice create de acestea, organizațiile create de autoritățile publice, organizațiile cooperatiste și alte organizații, modul de constituire și funcționare al cărora este prevăzut de legi speciale. Articolul 2. Scopurile constituirii și activității asociațiilor obștești (1) Asociațiile obștești se constituie și își desfășoară activitatea în scopul rea- lizării și apărării drepturilor civile, economice, sociale, culturale, a altor drepturi și libertăți legitime; dezvoltării activismului social și spiritului de inițiativă al persoanelor, satisfacerii intereselor lor profesionale și de amatori în domeniul creației științifice, tehnice, artistice; ocrotirii sănătății populației antrenării aces- teia în activitatea filantropică, în practicarea sportului de masă și a culturii fizice; desfășurării activității de culturalizare a populației; ocrotirii naturii, monumen- telor de istorie și cultură; educației patriotice și umanistice; extinderii contacte- lor internaționale; consolidării păcii și prieteniei între popoare; desfășurării altor activități neinterzise de legislație. 18 (2) Asociațiile obștești se împart în asociații ce urmăresc beneficiul public și asociații ce urmăresc beneficiul mutual. (3) Asociații obștești ce urmăresc beneficiul public sînt asociațiile al căror obiect de activitate este în exclusivitate apărarea drepturilor omului, învățămîn- tul, dobîndirea și propagarea cunoștințelor, ocrotirea sănătății, asistența socială, cultura, arta, sportul de amatori, lichidarea efectelor calamităților naturale, pro- tecția mediului înconjurător și alte domenii cu caracter social-util. (4) Asociațiile obștești ce urmăresc beneficiul mutual se constituie în vederea satisfacerii intereselor particulare și corporative ale membrilor acestor asociații. (5) Asociațiile obștești pot contribui, prin activitatea lor, la realizarea de către autoritățile publice a scopurilor și sarcinilor de importanță și utilitate publice. Articolul 3. Principiile de constituire și de activitate ale asociațiilor obștești (1) Asociațiile obștești sînt egale în fața legii și își desfășoară activitatea con- form programelor și statutelor lor, în conformitate cu Constituția și cu legislația Republicii Moldova. (2) Asociațiile obștești se constituie și își desfășoară activitatea pe principiile liberului consimțămînt, autonomiei, autogestiunii, egalității în drepturi a tuturor membrilor. Activitatea asociațiilor obștești trebuie să aibă un caracter transpa- rent, informația cu privire la documentele de constituire și cele programatice fiind accesibilă tuturor. Asociațiile obștești sînt libere să-și stabilească structura internă, să-și aleagă scopurile, formele și metodele de activitate. (3) Participarea persoanei la activitatea asociației obștești nu poate servi drept temei pentru limitarea drepturilor acestuia sau pentru acordarea de către stat a cărorva înlesniri și privilegii, precum și drept condiție pentru încadrarea sau drept cauză pentru neîncadrarea într-o funcție publică, cu excepția temeiurilor prevăzute la art.4 alin. (4). Este inadmisibilă orice cerință de a indica în docu- mentele oficiale calitatea de membru al unei sau altei asociații obștești. (4) Activitatea asociațiilor obștești bazată pe principiul supunerii necondițio- nate a membrilor asociației conducerii acesteia se interzice. Articolul 4. Restricții la constituirea și activitatea asociațiilor obștești (1) Nu se admite constituirea și desfășurarea activității asociațiilor obștești care își propun drept scop sau își aleg drept mod de acțiune schimbarea prin vi- olență a regimului constituțional, subminarea integrității teritoriale a Republicii Moldova, propaganda războiului, violenței și a cruzimii, ațîțarea urii sociale, rasiale, naționale sau religioase, alte fapte pasibile de pedeapsă în conformitate cu legislația. Stipularea în statutul asociației obștești a clauzelor privind apărarea principiilor echității sociale nu poate fi considerată drept ațîțare a urii sociale. (2) Se interzice constituirea asociațiilor obștești paramilitare și a formațiuni- lor armate. 19 (3) Se interzice constituirea și desfășurarea activității asociațiilor obștești care atentează la drepturile și interesele legitime ale persoanelor, la sănătatea oame- nilor și la morala publică. (4) Funcționarii publici în obligațiile de serviciu ale cărora intră înregistra- rea asociațiilor obștești și controlul asupra activității lor nu pot fi fondatori ai asociațiilor obștești. Fondatori ai asociațiilor obștești și membri ai organelor lor de conducere, executive, de control și revizie nu pot fi membrii Guvernului și funcționarii publici în obligațiile de serviciu ale cărora intră promovarea poli- ticii de stat în domeniile prioritare, conform statutelor, pentru aceste asociații obștești. Prin lege pot fi stabilite și alte restricții la constituirea anumitelor tipuri de asociații obștești și la intrarea în aceste asociații a unor categorii concrete de funcționari publici. Articolul 5. Asociația obștească (1) Asociația obștească este constituită pe baza consemnării calității de mem- bru, pentru desfășurarea în comun a activității în vederea realizării scopurilor statutare ale persoanelor asociate și apărării intereselor lor comune. (2) Organul suprem de conducere al asociației obștești este congresul (con- ferința) sau adunarea generală. Organul de conducere permanent al asociației obștești este un organ colegial, eligibil, subordonat congresului (conferinței) sau adunării generale, care după înregistrarea asociației obștești exercită drepturile persoanei juridice în numele asociației obștești și îndeplinește obligațiile aceste- ia în conformitate cu statutul. Articolul 6. Uniunile de asociații obștești Asociațiile obștești au dreptul să creeze pe baza liberului consimțămînt, în temeiul contractului de constituire, uniuni de asociații obștești, înființînd astfel o nouă persoană juridică. Modul de organizare și încetare a activității uniunilor de asociații obștești este stabilit de prezenta lege. Articolul 7. Apărarea dreptului de asociere al persoanelor. Protecția juridică a asociațiilor obștești (1) Dreptul de asociere al persoanelor este apărat în cadrul supravegherii de stat asupra respectării legalității, pe cale judiciară sau administrativă. Din iniția- tiva persoanelor, acțiunile organelor și organizațiilor de stat, ale persoanelor cu funcții de răspundere care creează dificultăți la constituirea asociațiilor obștești și desfășurarea activității lor legitime pot fi reclamate în justiție sau petiționate. (2) Apărarea judiciară sau administrativă poate avea ca urmare restabilirea dreptului violat, curmarea acțiunilor organelor și organizațiilor de stat, ale per- soanelor cu funcții de răspundere care creează dificultăți la exercitarea dreptului de asociere al persoanelor, repararea prejudiciului cauzat prin violarea acestui drept. 20 (3) Statul garantează asociațiilor obștești apărarea drepturilor și intereselor lor legitime. (4) Problemele ce aduc atingere intereselor asociațiilor obștești se soluționea- ză, în cazurile prevăzute de legislație, de organele de stat, cu participarea repre- zentanților asociațiilor respective sau de comun acord cu aceștia. (5) Apărarea drepturilor și intereselor legitime ale asociațiilor obștești, pre- cum și a intereselor de importanță publică, se realizează pe cale judiciară, dacă legislația nu prevede altfel. (6) Amestecul neîntemeiat al organelor și organizațiilor de stat, al persoanelor cu funcții de răspundere în activitatea asociațiilor obștești, precum și amestecul asociațiilor obștești în activitatea organelor și organizațiilor de stat, a persoane- lor cu funcții de răspundere nu se admite, cu excepția cazurilor expres prevăzute de legislație. (7) Lucrătorii aparatului asociațiilor obștești cad sub incidența legislației muncii, precum și a legislației cu privire la asistența socială și la asigurarea soci- ală. Asistența socială și asigurarea socială a lucrătorilor din aparatul asociațiilor obștești – cetățeni străini, care nu-și au domiciliul în Republica Moldova, se efec- tuează în modul prevăzut de Legea cu privire la concesiuni. Articolul 8. Relațiile dintre stat și asociațiile obștești. Sprijinul acordat de stat asociațiilor obștești (1) Statul poate să acorde sprijin asociațiilor obștești prin finanțarea cu des- tinație specială, la cererea acestora, a unor programe sociale, științifice și cul- turale, prin încheierea unor contracte pentru executare de lucrări și prestare de servicii, precum și prin plasarea, pe bază de concurs, a unor comenzi sociale de realizare a diferitelor programe de stat unui număr nelimitat de asociații obștești. Statul contribuie la desfășurarea activității asociațiilor obștești ce urmăresc be- neficiul public, colaborînd cu acestea și promovînd față de ele o politică fiscală preferențială. În relațiile cu asociațiile obștești care desfășoară activitate în ace- lași domeniu, organele de stat nu trebuie să acorde preferințe nici uneia din ele. (2) Asociațiile obștești ce urmăresc beneficiul public pot fi scutite parțial sau integral de plata unor impozite în conformitate cu legislația fiscală și cu prezenta lege. Arendarea de către asociațiile obștești ce urmăresc beneficiul public a încă- perilor și clădirilor proprietate publică se face în condiții preferențiale, în modul stabilit de Guvern. Scutirea asociațiilor obștești de impozite și acordarea, cu titlu individual, a altor înlesniri și privilegii nu se admite. (3) Asociațiile obștești de tineret și de copii beneficiază de sprijinul material și financiar al statului. Statul acordă organizațiilor de copii dreptul de a folosi gratuit sau în condiții preferențiale încăperile școlilor, liceelor, colegiilor și instituțiilor ex- trașcolare, căminele culturale, palatele și casele de cultură, amenajările sportive. (4) Asociațiile obștești și persoanele lor juridice care, în perioada alegerilor autorităților publice, desfășoară agitație pro sau contra partidelor politice, orga- 21 nizațiilor social-politice, blocurilor și candidaților aparte sînt private de dreptul la sprijin financiar de stat cu destinație specială, la impunere, finanțare și credi- tare preferențială. Mijloacele financiare primite de ele în conformitate cu progra- mele speciale de stat, în calitate de granturi și subvenții urmează să fie restituite la bugetul de stat, în temeiul hotărîrii judecătorești, în conformitate cu legislația. Organele de conducere ale asociației obștești, în numele căreia membrii asociați- ei sau alte persoane au desfășurat agitație preelectorală fără știrea și asentimentul acestor organe, urmează să declare, fără întîrziere, neparticiparea asociației pe care o conduc la aceste acțiuni, iar organul de informare în masă, prin al cărui intermediu s-a făcut agitație, este obligat să difuzeze în cel mai scurt timp dez- mințirea. Persoanele care acționează în numele asociației obștești fără sancțiunea organelor de conducere poartă răspundere în conformitate cu legislația. (5) Asociațiile obștești și persoanele lor juridice nu au dreptul să utilizeze mijloacele bănești și valorile materiale, primite de la persoane fizice și juridice străine, autohtone, precum și de la stat, pentru susținerea partidelor politice, or- ganizațiilor social-politice, blocurilor și candidaților aparte în cadrul alegerilor autorităților publice. Încălcarea acestor restricții se pedepsește conform legis- lației în vigoare. Mijloacele bănești și valorile materiale utilizate în scopurile menționate urmează să fie expropriate, cu titlu gratuit, în venitul bugetului de stat, în temeiul hotărîrii judecătorești. Articolul 9. Categoriile de asociații obștești (1) Pe teritoriul Republicii Moldova se constituie și își desfășoară activitatea asociații obștești: republicane, locale și internaționale. (2) Se consideră asociație obștească republicană, asociația obștească a cărei activitate, în conformitate cu scopurile și sarcinile statutare, se extinde asupra în- tregului teritoriu al Republicii Moldova sau asupra majorității raioanelor, orașe- lor și municipiilor ei ori care are fondatori sau structuri organizatorice în aceste unități administrativ-teritoriale. (3) Se consideră asociație obștească locală, asociația obștească a cărei activi- tate se extinde asupra teritoriului unei sau al cîtorva unități administrativ-terito- riale. (4) Se consideră asociație obștească internațională, asociația obștească a că- rei activitate se extinde asupra teritoriului unui sau al cîtorva raioane, orașe și municipii ale Republicii Moldova sau asupra întregului ei teritoriu, precum și asupra teritoriului unui sau al cîtorva state străine, și care are sau intenționează să aibă, conform statutului, structuri organizatorice peste hotare. Se consideră filiale (secții, reprezentanțe) ale asociațiilor obștești internaționale, asociațiile obștești (neguvernamentale, nonprofit) constituite în conformitate cu legislația Republicii Moldova, care în propriile statute sînt consacrate ca filiale (secții, re- prezentanțe) ale asociațiilor obștești internaționale respective și consfințesc do- cumentar supremația statutelor asociațiilor internaționale. În cazul în care asoci- 22 ația obștească internațională a cărei filială (secție, reprezentanță) se înregistrează în Republica Moldova nu are statut, drept temei pentru acordarea statutului de filială (secție, reprezentanță) servește adresarea în scris a organului de conducere al asociației obștești internaționale respective către organul de înregistrare din Republica Moldova. Articolul 10. Legislația cu privire la asociațiile obștești (1) Legislația cu privire la asociațiile obștești se constituie din prezenta lege și din alte acte legislative. (2) Uniunile internaționale de asociații obștești se constituie, își desfășoară și își încetează activitatea pe teritoriul Republicii Moldova în modul prevăzut de prezenta lege pentru asociațiile obștești. (3) Filialele, secțiile, reprezentanțele și alte structuri organizatorice ale asoci- ațiilor obștești străine (negu­vernamentale, nonprofit) se constituie, își desfășoară și își încetează activitatea pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu prezenta lege și cu alte acte legislative. (4) Activitatea filantropică și de sponsorizare în sfera de activitate a asociați- ilor obștești se reglementează de Legea cu privire la filantropie și sponsorizare și de legislația fiscală. (5) Actele subordonate legii, care reglementează modul de realizare a dreptu- lui de asociere al persoanelor și stabilesc statutul unor tipuri distincte de asocia- ții, în partea în care contravin prevederilor prezentei legi, nu au putere juridică. Capitolul II CONSTITUIREA ASOCIAȚIILOR OBȘTEȘTI Articolul 11. Constituirea asociațiilor obștești (1) Asociațiile obștești se constituie din inițiativa fondatorilor care pot fi per- soane fizice – cetățeni cu capacitate de exercițiu deplină și persoane juridice – asociații obștești. (2) Fondatori ai asociațiilor obștești de tineret și de copii pot fi persoanele fi- zice cu capacitatea de exercițiu deplină sau asociațiile obștești prevăzute la alin. (1) din prezentul articol. (3) Autoritățile publice nu pot fi fondatori, membri ai asociațiilor obștești. (4) Cetățenii străini și apatrizii domiciliați în Republica Moldova pot fonda asociații obștești pe aceleași baze ca și cetățenii Republicii Moldova, dacă legis- lația cu privire la tipurile distincte de asociații obștești nu prevede altfel. (5) La constituirea asociațiilor obștești, fondatorii devin de drept membri ai acestora, titulari ai drepturilor și obligațiilor respective, stabilite prin statutele asociațiilor obștești. (6) Decizia de constituire a asociației obștești se adoptă la congresul (con- ferința) sau adunarea generală a inițiatorilor constituirii asociației, concomitent cu aprobarea statutului, alegerea organelor de conducere, de control și revizie și 23 desemnarea persoanei (persoanelor) învestite să reprezinte asociația în procesul înregistrării. Articolul 12. Membrii asociațiilor obștești (1) Membri ai asociațiilor obștești pot fi cetățeni ai Republicii Moldova, ce- tățeni străini și apatrizi, dacă legislația cu privire la tipurile distincte de asociații obștești nu prevede altfel. (2) În asociațiile obștești, calitatea de membru este consemnată. (3) Membri ai asociației obștești sînt persoanele fizice și juridice (asociații obștești) interesate în realizarea scopurilor și sarcinilor asociației respective, care dobîndesc calitatea de membru prin depunerea unei cereri individuale sau prin întocmirea unui alt document. (4) Membri ai asociațiilor obștești pot fi persoanele fizice cu capacitatea de exercițiu deplină. (5) Membri ai asociațiilor obștești de tineret pot fi persoanele care au atins vîrsta de 14 ani. (6) Membri ai asociațiilor obștești de copii pot fi persoanele care au atins vîrsta de 10 ani. (7) Asociațiile obștești pot intra, cu drepturi de membru, în componența altor asociații obștești, dacă astfel este prevăzut de statutele asociațiilor. (8) Membrii asociației obștești participă la activitatea asociației pe principii de egalitate și în conformitate cu bunele principii ale democrației. Articolul 13. Conducătorii asociațiilor obștești (1) Conducători ai asociațiilor obștești, precum și membri ai organelor de control și revizie ale asociațiilor obștești pot fi persoanele fizice cu capacitatea de exercițiu deplină, domiciliate în Republica Moldova. (2) Membrii organelor de conducere ale asociațiilor obștești nu pot fi con- comitent și membri ai organelor de control și revizie. Articolul 14. Denumirea și simbolica asociației obștești (1) Asociația obștească participă la raporturile juridice numai sub denumi- rea proprie, indicată în actul de constituire și înregistrată în modul stabilit. (2) Denumirea asociației obștești trebuie să includă forma sa juridică de organizare, scrisă în limba de stat. (3) Asociația obștească nu poate folosi în denumirea sa cuvinte sau abrevi- eri care ar induce în eroare cu privire la forma sa juridică de organizare. (4) Denumirea, steagurile, emblemele, fanioanele și alte simboluri ale aso- ciației obștești, dacă acestea există, trebuie să difere de denumirea și simbolica altor persoane juridice deja înregistrate, inclusiv ale acelora care, în conformitate cu prevederile art.36 alin.(4), au fost dizolvate prin hotărîre judecătorească și și- au încetat activitatea. (5) Simbolica asociației obștești nu trebuie să coincidă cu simbolica de stat 24 a Republicii Moldova sau a unor state străine, nici cu cea a organismelor inter- naționale recunoscute. Folosirea stemei de stat pe ștampilele și foile cu antet ale asociațiilor obștești nu se admite. (6) Denumirea și simbolica asociației obștești nu pot servi la propagarea scopurilor și modurilor de acțiune indicate la art.4 alin.(1). (7) Asociația obștească are dreptul să folosească în denumirea sa numele unei persoane fizice numai cu consimțămîntul acesteia, iar în caz de deces al persoanei respective, în temeiul unui testament autentificat de notar. Dacă nu există un testament, numele persoanei decedate poate fi folosit cu consimțămîn- tul comun al tuturor moștenitorilor. (8) Simbolica asociației obștești se aprobă de către organele de conducere ale acesteia în conformitate cu statutul asociației și se înregistrează de către or- ganul de stat care înregistrează (a înregistrat) asociația obștească. (9) Pentru înregistrarea simbolicii asociației obștești se încasează o taxă de stat în mărime de 90 de lei, cu excepția cazurilor în care simbolica este înregis- trată concomitent cu statutul asociației. Articolul 15. Sediul asociației obștești (1) Asociația obștească dispune de un sediu, a cărui adresă este indicată în actele de constituire. (2) Stabilirea și schimbarea sediului asociației obștești sînt opozabile părți- lor din momentul înregistrării de stat a asociației. (3) Adresa poștală a asociației obștești este cea a sediului. Asociația obșteas- că poate avea și alte adrese pentru a purta corespondență. (4) Toate documentele intrate în sediul asociației obștești se consideră ca fiind recepționate de către asociația obștească. Articolul 16. Statutul asociației obștești (1) Statutul asociației obștești trebuie să prevadă: a) forma juridică de organizare a asociației; b) denumirea asociației; c) sediul asociației și teritoriul în limitele căruia ea își desfășoară activita- tea; d) scopurile și sarcinile asociației, metodele de realizare a acestora, durata activității asociației obștești; e) condițiile și procedura de primire a noi membri în asociația obștească, precum și cele de retragere din rîndurile ei; f) drepturile și obligațiile membrilor asociației obștești; g) structura asociației obștești, procedura de constituire, denumirea exactă, structura, competența și durata mandatului organelor de conducere, organelor executive, ale celor de control și revizie ale asociației, sediul acestora; h) procedura de adoptare, de modificare și completare a statutului; 25 i) sursele, modul de formare și de folosire a proprietății și a altor bunuri ale asociației obștești; cuantumul cotizațiilor de membru; organul care este în drept să ia decizii cu privire la procurarea, distribuirea și înstrăinarea proprietății; j) procedura și termenele de convocare a adunărilor generale, conferințelor, congreselor; k) procedura de constituire, statutul, structura și metodele de activitate ale organizațiilor primare ale asociației obștești; l) parametrii principali ai dării de seamă financiare și modul în care aceasta este dată publicității; m) procedura de reorganizare și de încetare a activității asociației obștești. (2) Statutul asociației obștești poate să conțină descrierea simbolicii aso- ciației. (3) Statutul asociației obștești poate să conțină și alte prevederi referitoare la activitatea asociației, care nu contravin legislației. (4) Statutul este semnat de către toți fondatorii asociației obștești în momen- tul constituirii acesteia. Articolul 17. Înregistrarea statutului (1) Statutul asociației obștești urmează să fie înregistrat de către organul de stat autorizat. Asociația obștească este în drept să nu-și înregistreze statutul. (2) Capacitatea juridică a asociației obștești, în calitatea sa de persoană juri- dică, intervine de la data înregistrării statutului asociației de către organul de stat autorizat. Asociația obștească care nu și-a înregistrat statutul nu are capacitatea juridică a persoanei juridice, este o asociație neformală de persoane particulare, care nu cade sub incidența prezentei legi. (3) Statutele asociațiilor obștești republicane, precum și statutele asociații- lor obștești internaționale (inclusiv ale filialelor și reprezentanțelor acestora) sînt înregistrate de către Ministerul Justiției. (4) Statutele asociațiilor obștești locale se înregistrează de către organele administrației publice locale în a căror rază teritorială se constituie asociațiile. (5) Pentru înregistrarea statutului, asociația obștească prezintă, în termen de 1 lună de la data aprobării statutului, la organul de stat respectiv, următoarele documente, a căror listă nu poate fi extinsă: a) cererea, semnată de toți membrii organului de conducere al asociației obștești, în care se va indica domiciliul fiecăruia; b) statutul, în două exemplare; c) două copii de pe procesul-verbal al congresului (conferinței) de con- stituire sau adunării generale la care a fost adoptat statutul asociației obștești. Procesul-verbal trebuie să conțină date despre constituirea asociației obștești, aprobarea statutului, alegerea organelor de conducere, de control și revizie și despre desemnarea persoanei (persoanelor) învestite să reprezinte asociația ob- ștească în procesul înregistrării; 26 d) lista fondatorilor asociației obștești, autentificată prin semnăturile aces- tora, cu indicarea numelui, datei nașterii, domiciliului, cetățeniei fiecăruia și cu anexarea copiilor de pe actele de identitate ale acestora (în cazul persoanelor fizice); în cazul în care fondator este o persoană juridică (asociație obștească), se prezintă copia de pe certificatul de înregistrare de stat a acesteia și extrasul din procesul-verbal al ședinței organului său de conducere autorizat, în care este consemnată decizia de constituire a unei noi asociații obștești; e) declarația prin care persoanele indicate la art.14 alin.(7) consimt la folo- sirea numelui persoanei fizice în denumirea asociației obștești; f) documentul prin care se adeverește stabilirea sediului; g) documentul bancar care face dovada achitării taxei de înregistrare în mărime de 90 de lei; h) avizul organului de specialitate al administrației publice, în cazurile prevăzute de legislație. (6) Modificările și completările în statutul asociației obștești se înregistrea- ză conform aceleiași proceduri și în aceleași termene ca și statutul. Pentru înre- gistrarea modificărilor și completărilor condiționate de modificarea legislației nu se percepe taxa de înregistrare. (7) Statutul secției (filialei) locale a asociației obștești se ia la evidență de către organul administrației publice locale, în temeiul documentelor enumerate la alin.(5) lit.a)-c) și f) din prezentul articol, autentificate de organul central de conducere al asociației obștești, precum și al copiei de pe certificatul de înregis- trare de stat a statutului asociației respective. (8) Pentru înregistrarea statutului asociației obștești, a modificărilor și com- pletărilor se percepe taxa de înregistrare, în mărime de 90 de lei, în modul pre- văzut de legislație. Pentru folosirea în denumirea asociației obștești a denumirii statului “Moldova”, “Republica Moldova”, precum și a denumirilor de localități, taxa nu se percepe. Articolul 18. Decizia privind înregistrarea statutului Organul de stat de înregistrare este obligat să adopte, în termen de 1 lună, una din următoarele decizii: să înregistreze statutul asociației obștești și să elibe- reze fondatorilor certificatul de înregistrare de stat; să amîne înregistrarea statu- tului; să refuze înregistrarea statutului. Articolul 19. Certificatul de înregistrare de stat (1) Documentul ce atestă înregistrarea statutului asociației obștești este certificatul de înregistrare de stat, care se perfectează de către organul de înre- gistrare, în termen de 3 zile de la adoptarea deciziei de înregistrare a statutului. Formularul certificatului este aprobat de Guvern. (2) Înregistrarea statutelor asociațiilor obștești de tineret și de copii și elibe- rarea certificatelor de înregistrare de stat se fac numai în cazul în care în organele 27 de conducere ale acestor asociații sînt alese persoane fizice cu capacitatea de exercițiu deplină. Articolul 20. Amînarea înregistrării statutului Înregistrarea statutului asociației obștești poate fi amînată pe un termen de pînă la 3 luni, dacă a fost încălcată procedura de constituire a asociației, prevăzu- tă de prezenta lege. În decizia de amînare a înregistrării trebuie să fie menționate cauzele din care se amînă înregistrarea statutului. Fondatorilor asociației obștești li se comunică în scris, în termen de 3 zile, despre adoptarea acestei decizii. Articolul 21. Refuzul de a înregistra statutul (1) Înregistrarea statutului asociației obștești se poate refuza din următoa- rele motive excepționale: a) statutul contravine Constituției Republicii Moldova, prezentei legi și altor acte legislative; b) cerințele expuse în decizia de amînare a înregistrării statutului nu sînt îndeplinite în termen de 3 luni; c) anterior a fost înregistrat statutul unei asociații obștești cu aceeași denu- mire; d) cererea de înregistrare a statutului asociației obștești a fost depusă înainte de expirarea unui an din ziua rămînerii definitive a hotărîrii instanței de judecată privind încetarea activității asociației respective; e) organul de înregistrare constată că documentele prezentate de asociație conțin informație neautentică; f) denumirea asociației obștești atinge morala publică, sentimentele națio- nale și religioase ale persoanelor. (2) Refuzul de a înregistra statutul pe motivul inoportunității constituirii asociației sau în legătură cu faptul că sediul pus la dispoziția asociației obștești este domiciliul unei persoane, nu se admite. (3) În cazul în care înregistrarea statutului se refuză, fondatorilor asociației obștești li se comunică despre aceasta în scris, în termenul stabilit pentru înregis- trare, indicîndu-se motivul refuzului. (4) Refuzul de a înregistra statutul nu poate fi un obstacol pentru depunerea repetată a documentelor pentru înregistrare. (5) Examinarea adresării repetate către organul de înregistrare și adoptarea deciziei respective se fac pe baze generale, în modul prevăzut de prezenta lege, percepîndu-se taxa de înregistrare. Articolul 22. Exercitarea căii de atac împotriva refuzului de a înregistra statutul Refuzul de a înregistra statutul asociației obștești în termenul stabilit sau pentru motive pe care fondatorii le consideră neîntemeiate poate fi atacat în in- 28 stanța de contencios administrativ competentă în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei de refuz. Articolul 23. Registrul de stat al asociațiilor obștești (1) Ministerul Justiției ține Registrul de stat al asociațiilor obștești. (2) Organele administrației publice locale țin registrul asociațiilor obștești locale. Datele privind înregistrarea acestor asociații se transmit, în termen de 10 zile, la Ministerul Justiției. Evidența obligatorie a verigilor structurale primare ale asociațiilor obștești republicane și internaționale se ține, de asemenea, de organele administrației publice locale în a căror rază teritorială se află aceste verigi structurale. (3) Datele din Registrul de stat al asociațiilor obștești pe anul calendaristic precedent se publică în mod obligatoriu pe site-ul Ministerului Justiției pînă la sfîrșitul trimestrului 2 al fiecărui an calendaristic. Capitolul III DREPTURILE, OBLIGAȚIILE ȘI CONDIȚIILE ACTIVITĂȚII ASOCIAȚIILOR OBȘTEȘTI Articolul 24. Drepturi Asociația obștească are dreptul: a) să difuzeze liber informația despre activitatea sa; b) să fondeze mijloace de informare în masă proprii; c) să desfășoare activitate editorială; d) să reprezinte și să apere interesele legitime ale membrilor săi în organele și organizațiile de stat; e) să obțină de la autoritățile publice informația necesară pentru desfășura- rea activității statutare, cu omisiunile reglementate de legislație; f) să creeze, în funcție de necesități, pe contul mijloacelor proprii, subdivi- ziuni structurale locale; g) să desfășoare o activitate economică ce rezultă nemijlocit din scopurile prevăzute în statut, inclusiv cu ajutorul unor societăți comerciale și cooperative create în acest scop; h) să participe la concursuri naționale și internaționale în vederea obținerii de comenzi sociale și dotații din partea statului, precum și în vederea obținerii de granturi și burse de la alte țări, de la fundații și organizații naționale , străine și internaționale și de la persoane particulare; i) să încheie cu persoane fizice și juridice acorduri bilaterale și multilate- rale de colaborare tehnico-științifică, economică, financiară și de producție, de executare de lucrări și de prestare de servicii în vederea realizării scopurilor și sarcinilor statutare; 29 j) să încheie cu persoanele fizice și juridice contracte de utilizare a obiectelor de proprietate intelectuală care le aparțin cu drept exclusiv; k) să execute lucrări de cercetare științifică, de proiectare, să efectueze exper- tiza obștească a proiectelor și programelor de importanță socială, să participe la lucrările comisiilor mixte atunci cînd se examinează aceste proiecte, cu condiția stipulării acestor activități în statut; l) să aibă denumire și simbolică proprie; m) să exercite în volum deplin atribuțiile care nu contravin legislației cu pri- vire la asociațiile obștești, conferite persoanelor juridice de Codul civil și Codul de procedură civilă; n) să organizeze, în condițiile legii, întruniri și alte acțiuni publice. Articolul 25. Obligații (1) Asociația obștească este obligată: a) să respecte Constituția și legislația Republicii Moldova, normele de drept internațional referitoare la domeniul de activitate al asociațiilor obștești, precum și normele prevăzute de statutul asociației; b) să introducă modificările necesare în documentele de constituire, în cazul modificării legislației sau constatării necorespunderii acestor documente cu le- gislația; c) să informeze anual organul de înregistrare asupra continuării activității aso- ciației, indicînd denumirea, sediul organului de conducere, datele privind condu- cătorii asociației, care se trec în Registrul de stat al asociațiilor obștești; d) să verse la bugetul public național impozitele și alte plăți obligatorii, în conformitate cu legislația. (2) Neprezentarea datelor noi, în vederea trecerii în Registrul de stat al asoci- ațiilor obștești, precum și neinformarea în decurs de 2 ani a organului de înregis- trare asupra continuării activității asociației atrag excluderea asociației obștești din Registrul de stat și pierderea de către asociație a calității de persoană juridică, prevăzută de prezenta lege, în temeiul hotărîrii judecătorești. Articolul 26. Activitatea economică a asociației obștești (1) Asociația obștească este în drept să desfășoare activitate economică ce rezultă nemijlocit din scopurile prevăzute în statut în exclusivitate pentru reali- zarea scopurilor și sarcinilor statutare. (2) Pentru a practica o activitate economică, ce nu rezultă nemijlocit din sco- purile prevăzute în statut, asociația obștească poate fonda societăți comerciale și cooperative. (3) Asociația obștească are dreptul să procure complexuri patrimoniale ne- cesare desfășurării activității tehnico-științifice, pedagogice, cultural-educative, sportive, de întremare, activității de întreprinzător și altei activități permise de le- gislație. Asociațiile obștești de invalizi sînt în drept să creeze întreprinderi speci- 30 alizate în scopul utilizării forței de muncă a invalizilor, în conformitate cu Legea privind protecția socială a invalizilor. Se consideră întreprinderi specializate ale asociațiilor obștești de invalizi întreprinderile create pentru realizarea scopurilor statutare ale acestor asociații și în care nu mai puțin de 50% din numărul total de salariați sînt invalizi. (4) Întreprinderile asociațiilor obștești își desfășoară activitatea în conformita- te cu Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi și cu statutele asociațiilor care le-au creat. (5) Veniturile realizate de asociația obștească din activitatea economică nu pot fi distribuite între membrii acestei asociații și se folosesc în exclusivitate pentru realizarea scopurilor și sarcinilor statutare. Se permite folosirea veniturilor în scopuri filantropice, chiar dacă acest lucru nu este stipulat în statut. (6) Persoanele juridice cu scop lucrativ fondate de către asociațiile obștești varsă la buget plățile în modul și în cuantumul stabilite de legislație. (7) Pentru a desfășura activitate economică, prevăzută în statut, asociațiile obștești și persoanele juridice fondate de ele sînt obligate să obțină licențe pentru activitățile care se desfășoară pe bază de licență. Capitolul IV PROPRIETATEA ASOCIAȚIILOR OBȘTEȘTI ȘI ADMINISTRAREA BUNURILOR Articolul 27. Proprietatea (1) Proprietatea asociației obștești este protejată de lege. (2) Asociația obștească poate avea în proprietate orice bunuri necesare pentru asigurarea materială a activității prevăzute de statutul asociației, inclusiv obiecte de proprietate intelectuală (invenții, modele de utilitate, soiuri de plante, topo- grafii ale circuitelor integrate, denumiri de origine a produselor, mărci de produ- se și de servicii, desene și modele industriale, opere literare, de artă și de știință, secretul comercial (know-how) etc.). Fac excepție obiectele care, conform legis- lației sau acordurilor internaționale, se pot afla numai în proprietatea statului. (3) Asociația obștească poate avea în proprietate întreprinderi, organizații, instituții (inclusiv edituri), localuri pentru acțiuni de binefacere, realizate sau achiziționate pe contul mijloacelor asociației în conformitate cu scopurile și sar- cinile statutare. (4) Întreprinderea asociației obștești are dreptul să gestioneze nestingherit bu- nurile atribuite. Raporturile dintre asociația obștească – proprietar și întreprinde- rea ei se bazează pe contractul încheiat între acestea. Articolul 28. Sursele de formare a proprietății Proprietatea asociației obștești se formează din: a) taxe de aderare și cotizații; 31 b) donații și granturi; c) încasări din organizarea lecțiilor publice, expozițiilor, loteriilor, licitațiilor, acțiunilor sportive și de altă natură; d) venituri realizate din activitatea economică; e) venituri realizate din actele juridice civile; f) venituri realizate din activitatea economică externă; g) mijloace materiale și financiare donate de sponsori și filantropi în confor- mitate cu Legea cu privire la filantropie și sponsorizare; h) alte încasări neinterzise de legislație. Articolul 29. Titularul dreptului de proprietate în asociația obștească (1) Titular al dreptului de proprietate asupra tuturor bunurilor asociației ob- ștești este această asociație care are personalitate juridică. Persoanele fizice, membrii asociației obștești, nu au dreptul de proprietate asupra cotei de bunuri. (2) Titular al dreptului de proprietate asupra tuturor bunurilor asociației ob- ștești cu mai multe verigi este această asociație în ansamblu. Subdiviziunile structurale (secțiile locale) ale acesteia au dreptul de administrare operativă a bunurilor atribuite de proprietar. (3) În asociația obștească cu mai multe verigi care reunește asociațiile teri- toriale, în calitate de subiecte independente, într-o uniune, titular al dreptului de proprietate asupra bunurilor care aparțin asociației obștești în ansamblu este uniunea. Asociațiile teritoriale sînt proprietari ai bunurilor care le aparțin. Capitolul V CERTIFICAREA ASOCIAȚIILOR OBȘTEȘTI Articolul 30. Noțiunea de certificare a asociațiilor obștești (1) În sensul prezentei legi, prin certificare a asociațiilor obștești se înțelege procedura de verificare și atestare a utilității publice și neprofitabilității activi- tății lor, precum și a neparticipării atît a asociațiilor, cît și a persoanelor juridice înființate de ele la susținerea partidelor politice, organizațiilor social-politice, blocurilor și candidaților aparte în cadrul alegerilor autorităților publice. Scopul certificării este susținerea de către stat a asociațiilor obștești în desfășurarea ac- tivității acestora. (2) Comisia de Certificare efectuează certificarea la cel puțin jumătate de an de la înregistrarea asociației obștești, pe baza analizei documentelor de constitu- ire ale asociației, a raportului ei de activitate și avizului organelor Inspectoratului Fiscal de Stat. Articolul 31. Comisia de Certificare (1) Comisia de Certificare este alcătuită din 9 membri, din care 3 membri sînt numiți de Președintele Republicii Moldova, 3 de Parlament și 3 de Guvern. 32 Totodată, cel puțin unul din cei 3 membri numiți trebuie să fie reprezentant al unei asociații obștești și să nu fie, în același timp, funcționar public. (2) Comisia de Certificare se constituie pe lîngă Ministerul Justiției pe un termen de 5 ani și își desfășoară activitatea în temeiul prezentei legi și al regula- mentului aprobat de Ministerul Justiției. (3) Președintele Comisiei de Certificare este ales din rîndul membrilor ei. (4) Comisia de Certificare are următoarele atribuții: a) efectuează certificarea asociațiilor obștești republicane, locale și internațio- nale care au fost înregistrate și își desfășoară activitatea în Republica Moldova; b) primește și examinează petițiile privind chestiunile ce țin de competența comisiei, înaintate de persoane fizice și juridice; c) eliberează certificate de stat sau refuză să elibereze atare certificate; d) efectuează,potrivit regulamentului, controlul activității asociațiilor obștești certificate și, în cazul depistării unor încălcări de legislație, poate retrage certifi- catul de stat după examinarea materialelor controlului și a dosarului asociației; e) publică lista asociațiilor obștești certificate pe site-ul Ministerului Justiției. Articolul 32. Certificatul de stat (1) Certificatul de stat eliberat de Comisia de Certificare este documentul ofi- cial prin care se atestă utilitatea publică și neprofitabilitatea activității asociației obștești și neparticiparea acesteia la campaniile politice preelectorale. Formula- rul certificatului de stat este aprobat de Guvern. (2) Certificatul de stat este eliberat pe un termen de 3 ani. (3) Certificatul de stat servește drept temei pentru scutirea parțială sau inte- grală a asociației obștești de anumite impozite, taxe și alte plăți de stat, precum și pentru acordarea de înlesniri și privilegii acesteia în conformitate cu prezenta lege și cu alte acte legislative. (4) Asociația obștească care nu dispune de certificat de stat nu poate beneficia de înlesniri fiscale și de alte înlesniri. Articolul 33. Exercitarea căii de atac împotriva deciziilor Comisiei de Certificare Decizia negativă a Comisiei de Certificare referitoare la certificarea asociației obștești poate fi atacată în instanța de contencios administrativ competentă, din inițiativa organului de conducere al asociației obștești, în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia. Capitolul VI ÎNCETAREA ACTIVITĂȚII ASOCIAȚIILOR OBȘTEȘTI Articolul 34. Încetarea activității asociațiilor obștești (1) Asociația obștească își încetează activitatea în cazul: a) reorganizării prin fuziune, dezmembrare sau transformare; 33 b) dizolvării. (2) Procedura de încetare a activității asociației obștești se stabilește de fonda- tor (fondatori) și este stipulată în statutul asociației. Articolul 35. Reorganizarea (1) Asociația obștească se reorganizează prin decizie a congresului (conferin- ței) sau adunării generale a membrilor asociației. Înregistrarea statutului asocia- ției obștești nou-constituite se face în modul stabilit la art. 17. (2) În cazul reorganizării asociației obștești, patrimoniul ei se transmite per- soanelor juridice nou-constituite în modul prevăzut de Codul civil. Articolul 36. Dizolvarea (1) Asociația obștească se dizolvă prin decizie a congresului (conferinței) sau adunării generale a membrilor asociației, la expirarea termenului pentru care a fost constituită, sau prin hotărîre a instanței de judecată. (2) Bunurile rămase după dizolvarea asociației obștești și executarea crean- țelor creditorilor sînt folosite pentru realizarea scopurilor și sarcinilor statutare, iar în caz de lipsă a capitolelor respective în statut, sînt folosite pentru realizarea scopurilor și sarcinilor stabilite prin decizia de dizolvare adoptată de congresul (conferința) sau adunarea generală a membrilor asociației sau prin hotărîrea pro- nunțată de instanța de judecată. (3) Dacă, la lichidarea asociației obștești, congresul (conferința) sau aduna- rea generală a membrilor asociației nu a soluționat problema folosirii bunurilor rămase, atunci, după executarea creanțelor creditorilor, prin decizie a organelor de conducere ale asociației obștești, aceste bunuri sînt folosite pentru realizarea scopurilor și sarcinilor statutare ale asociației obștești lichidate. Decizia privind folosirea bunurilor rămase se publică în presă. (4) Asociația obștească poate fi dizolvată prin hotărîre a instanței de judecată în cazurile de: a) pregătire și/sau înfăptuire a acțiunilor de schimbare prin violență a regimului constituțional sau de subminare a integrității teritoriale a Republicii Moldova; b) pregătire și/sau înfăptuire a acțiunilor de răsturnare a autorităților publice legal constituite; c) ațîțare a urii și discordiei sociale, rasiale, naționale sau religioase; d) violare a drepturilor și libertăților legitime ale persoanelor; e) creare a formațiunilor paramilitare; f) avertizare repetată a asociației obștești asupra necesității lichidării încălcă- rilor legislației, făcută, în decursul unui an, de organul care a înregistrat asocia- ția, în cazul în care încălcările nu au fost lichidate. (5) Bunurile asociației obștești dizolvate prin hotărîre a instanței de judecată, rămase după executarea creanțelor creditorilor, se trec, cu titlu gratuit, în propri- etatea statului, pentru a fi utilizate în scopuri de caritate. 34 Articolul 37. Exercitarea căii de atac împotriva hotărîrii instanței de ju decată privind dizolvarea asociației obștești (1) Hotărîrea instanței de judecată privind dizolvarea asociației obștești poate fi atacată, de către organul ei de conducere, în instanța de judecată ierarhic supe- rioară, în modul stabilit de legislație. (2) Recunoașterea hotărîrii instanței de judecată cu privire la dizolvarea aso- ciației obștești ca fiind în contradicție cu prezenta lege atrage anularea acestei hotărîri și repararea, în modul stabilit, a prejudiciului cauzat. Capitolul VII RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA LEGISLAȚIEI Articolul 38. Controlul asupra activității asociațiilor obștești (1) Controlul asupra corespunderii activității asociației obștești scopurilor și sarcinilor statutare îl exercită organul care a înregistrat asociația. Persoanele cu funcții de răspundere din acest organ au dreptul să obțină informații referitoare la toate aspectele activității asociației, să ia cunoștință de documentele asociației și să asiste la toate acțiunile ei. (2) Controlul asupra surselor de venit, cuantumului mijloacelor obținute, plă- ții impozitelor și asupra altei activități financiare a asociației obștești îl exercită organele financiare și fiscale de stat. Modul de efectuare a controlului asupra activității financiare a asociației obștești este stabilit de legislație. (3) Alt amestec în activitatea asociației obștești este interzis. Articolul 39. Temeiurile răspunderii (1) Încălcarea legislației cu privire la asociațiile obștești atrage răspunderea disciplinară, materială, administrativă, penală și de altă natură în conformitate cu legislația. (2) Temeiurile și procedura tragerii la răspundere disciplinară, materială, ad- ministrativă și penală sînt reglementate de codurile respective. Articolul 40. Egalitatea temeiurilor răspunderii (1) Statul, în persoana autorităților publice, agenții economici, asociațiile ob- ștești și persoanele fizice aparte poartă în egală măsură răspundere pentru încăl- carea legislației cu privire la asociațiile obștești. (2) Statul, în persoana autorităților publice, agenții economici, asociațiile ob- ștești și persoanele fizice aparte, ale căror drepturi acordate de prezenta lege au fost lezate, sînt în drept să adreseze instanței de judecată și organelor administra- tive o cerere (petiție) pentru tragerea vinovaților la răspundere. Articolul 41. Răspunderea autorităților publice pentru încălcarea legislației cu privire la asociațiile obștești Autoritățile publice, precum și persoanele cu funcții de răspundere care înre- gistrează asociațiile obștești și exercită controlul asupra activității lor sau influ- 35 ențează în alt mod asupra constituirii și activității acestor asociații poartă răspun- dere disciplinară, materială, administrativă, penală și de altă natură, prevăzută de legislație, pentru încălcarea legislației cu privire la asociațiile obștești. Articolul 42. Răspunderea asociațiilor obștești pentru încălcarea legislației (1) Asociația obștească, în cazul în care încalcă legislația, poartă răspunderea prevăzută de această legislație. (2) Asociația obștească care, prin acțiunile sale nelegitime, a cauzat persoa- nelor fizice sau juridice prejudicii materiale sau morale este obligată să le repare în condițiile legii. (3) În cazul în care asociația obștească a întreprins acțiuni prin care se încalcă legislația, organul care a înregistrat statutul asociației obștești poate avertiza în scris organul de conducere al asociației. Articolul 43. Suspendarea activității asociației obștești (1) În cazul în care asociația obștească a fost avertizată de organul care i-a înregistrat statutul, cerîndu-i-se să lichideze încălcările de legislație depistate, și nu a îndeplinit această cerință în termen de 10 zile, activitatea asociației obștești, la propunerea organului care a înregistrat statutul asociației, poate fi suspendată prin hotărîre a instanței de judecată, pe un termen de pînă la 6 luni. (2) Suspendarea activității asociației obștești atrage suspendarea exercitării următoarelor drepturi: a) de a fonda mijloace de informare în masă; b) de a organiza congrese, conferințe, întruniri, mitinguri, demonstrații, piche- tări și alte acțiuni publice; c) de a folosi toate tipurile de depuneri bancare, cu excepția cazurilor cînd sînt necesare decontări cu contractanții, în cadrul activității economice productive și altei activități de întreprinzător, decontări aferente contractelor individuale de muncă, precum și decontări privind repararea prejudiciilor cauzate prin acțiunile asociației obștești, privind plata amenzilor (penalităților, despăgubirilor). Capitolul VIII RELAȚIILE INTERNAȚIONALE ALE ASOCIAȚIILOR OBȘTEȘTI Articolul 44. Dreptul la relații internaționale Asociația obștească, în conformitate cu statutul său, poate intra în organiza- ții obștești internaționale (neguvernamentale, nonprofit), stabili legături și avea contacte internaționale directe, încheia acorduri respective, precum și participa la acțiuni care nu contravin obligațiilor internaționale ale Republicii Moldova. 36 Articolul 45. Acordurile internaționale (1) Dacă prin acordul internațional la care Republica Moldova este parte sînt stabilite alte norme cu privire la asociațiile obștești decît cele prevăzute de legis- lația ei, se aplică dispozițiile acordului internațional. (2) Acordurile internaționale ratificate de Republica Moldova pot prevedea pentru asociațiile obștești drepturi și obligații suplimentare în sfera respectivă de activitate. Capitolul IX DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII Articolul 46 (1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării. (2) Înregistrarea asociațiilor obștești care au depus, la organele de stat autori- zate, cererile de înregistrare înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi se face în modul aplicat pînă la adoptarea ei. În același mod sînt înregistrate asociațiile obștești enumerate la art.1 alin.(3). (3) Asociațiile obștești care cad sub incidența prezentei legi, înregistrate îna- inte de intrarea în vigoare a acesteia, urmează să fie reînregistrate conform dis- pozițiilor ei, în termen de 18 luni. Totodată, asociațiile obștești își mențin drep- tul la denumirea, simbolica, conturile bancare și la alte elemente de identificare anterioare, iar în certificatul de înregistrare de stat se notează data constituirii în fapt a asociației. În aceste cazuri, taxa de înregistrare nu se percepe. Asociațiile obștești care nu s-au reînregistrat în decursul unui an de la data intrării în vigoare a prezentei legi pierd statutul de persoană juridică. (4) Sindicatele și asociațiile de patroni înregistrate anterior vor activa, pînă la adoptarea legilor respective, în baza certificatelor de înregistrare de stat eliberate la data constituirii acestora. (5) Guvernul: în termen de 3 luni, va aduce actele sale normative în conformitate cu pre- zenta lege; în termen de 18 luni: va efectua reînregistrarea asociațiilor obștești care cad sub incidența prezen- tei legi în conformitate cu dispozițiile acesteia; va elabora și va prezenta Parlamentului proiectele de legi care reglementea- ză constituirea și activitatea instituțiilor și fundațiilor necomerciale, sindicatelor și asociațiilor de patroni; la elaborarea proiectelor bugetului de stat pe anul 1997 și pe anii următori, va prevedea înlesniri fiscale și alte înlesniri pentru asociațiile obștești care urmă- resc beneficiul public. PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI Petru LUCINSCHI Nr.837-XIII. Chișinău, 17 mai 1996. 37 LEGE Nr. 1420 din 31.10.2002 cu privire la filantropie și sponsorizare Publicat: 31.12.2002 în Monitorul Oficial Nr. 185, art. Nr 1394. Parlamentul adoptă prezenta lege organică. Capitolul I DISPOZIȚII GENERALE Prezenta lege stabilește bazele reglementării juridice a activităților filantropi- ce și de sponsorizare, inclusiv a creării și funcționării organizațiilor filantropice, garanțiile statului privind activitățile filantropice și de sponsorizare și determină formele de susținere a acestora de către autoritățile publice centrale și locale. Articolul 1. Activitatea filantropică și de sponsorizare (1) Prin noțiunea de activitate filantropică se înțelege acordarea de ajutor ma- terial benevol, imparțial și necondiționat sau prestarea de servicii gratuite de către persoane fizice sau juridice pentru o persoană (un grup de persoane), fără a cere în schimb vreo recompensă, plată sau executare a anumitor obligații și fără a obține vreun profit. (2) Activitatea de sponsorizare se desfășoară de către persoane fizice și juridi- ce benevol, la solicitare, și constă în acordarea de mijloace financiare sau de alte bunuri pentru susținerea unor acțiuni de interes public. (3) Transmiterea de mijloace bănești și de alte mijloace materiale, acordarea de asistență sub orice altă formă persoanelor juridice care urmăresc obținerea de profit, susținerea partidelor politice și altor organizații social-politice nu sînt activități filantropice. (4) Nu constituie activitate de sponsorizare în sensul prezentei legi acordarea reciprocă între persoanele fizice sau juridice de mijloace financiare și materiale. Articolul 2. Scopurile activității filantropice (1) Scopurile activității filantropice sînt: a) susținerea și protecția socială a persoanelor, inclusiv îmbunătățirea situației materiale a persoanelor puțin asigurate, reabilitarea socială a șomerilor, invalizi- lor și altor persoane, inapte, din cauza particularităților fizice sau intelectuale ori din alte motive, să-și exercite de sine stătător drepturile și interesele legitime; b) pregătirea populației pentru depășirea consecințelor calamităților naturale, catastrofelor ecologice sau de altă natură, pentru prevenirea eventualelor acci- dente sau dezastre; 38 c) ajutorarea victimelor războaielor, calamităților naturale, epidemiilor, catas- trofelor ecologice sau de altă natură, conflictelor sociale și interetnice; d) ridicarea prestigiului și a rolului familiei în societate, protecția mamei și a copilului; e) acordarea de asistență materială organizațiilor filantropice, instituțiilor so- ciale și medicale; f) susținerea unor alte acțiuni de interes public ce necesită asistență financiară și materială. (2) Mijloacele financiare și materiale donate de sponsori organizațiilor filan- tropice sînt utilizate numai în scopuri de binefacere și nu pot fi folosite la între- ținerea acestor organizații. Articolul 3. Scopurile activității de sponsorizare (1) Scopurile activității de sponsorizare sînt: a) finanțarea unor programe și acțiuni în domeniul științei, culturii, cultelor, învățămîntului, literaturii, artelor, sporturilor, ocrotirii sănătății, tutelei și curate- lei, protecției și asistenței sociale a populației; b) finanțarea unor programe și acțiuni în domeniul protecției mediului, ame- najării străzilor, parcurilor și altor locuri publice; c) finanțarea unor programe și acțiuni în domeniul ocrotirii și restaurării mo- numentelor de istorie, arhitectură, cultură și artă, monumentelor naturii; d) susținerea financiară și materială a organizațiilor filantropice, instituțiilor sociale și medicale, uniunilor de creație, organizațiilor care se ocupă de proble- mele culturii, altor organizații, antrenate în acțiuni de interes public; e) finanțarea unor alte programe și acțiuni de interes public. (2) Activitatea de sponsorizare nu se poate desfășura prin utilizare de mijloace obținute din buget. (3) În cazul sponsorizării cu bunuri materiale, acestea vor fi evaluate în con- tractul de sponsorizare la valoarea lor reală din momentul transmiterii către be- neficiar. Articolul 4. Legislația cu privire la activitățile filantropice și de sponsorizare (1) Legislația cu privire la activitățile filantropice și de sponsorizare se consti- tuie din prevederile respective ale Constituției Republicii Moldova, ale Codului civil, ale prezentei legi și ale altor acte normative adoptate în conformitate cu prezenta lege. (2) Normele care reglementează activitatea filantropică și de sponsorizare și care se conțin în alte acte normative nu trebuie să contravină prezentei legi. (3) Dacă un tratat internațional la care Republica Moldova este parte statuea- ză alte reguli decît cele prevăzute în prezenta lege, se vor aplica regulile tratatului internațional. 39 Articolul 5. Dreptul la desfășurarea activităților filantropice și de spon- sorizare (1) Persoanele fizice și juridice au dreptul să desfășoare fără obstacole ac- tivități filantropice și de sponsorizare pe principii benevole, la libera alegere a scopurilor stabilite de prezenta lege. (2) Persoanele fizice și juridice au dreptul să desfășoare: a) activități filantropice și de sponsorizare în mod individual sau în asociere; b) activități filantropice cu sau fără constituirea de organizații filantropice; c) activități de sponsorizare fără constituirea de organizație specială. (3) Nimeni nu este în drept să limiteze libertatea de alegere a scopurilor ac- tivității filantropice și de sponsorizare, stabilite în prezenta lege, a formelor de desfășurare a acestei activități. Articolul 6. Participantul la activitatea filantropică și de sponsorizare (1) În sensul prezentei legi, prin participant la activitatea filantropică și de sponsorizare se înțelege persoana fizică și juridică ce desfășoară activitate filan- tropică și, respectiv, de sponsorizare, inclusiv activitate filantropică de susținere sau creare a unei organizații filantropice, precum și persoana fizică și juridică în ale cărei interese se desfășoară activitatea filantropică și de sponsorizare: filan- tropul, sponsorul, voluntarul social și beneficiarul. (2) Filantropul și sponsorul sînt persoane fizice sau juridice care fac donații de binefacere și, respectiv, de susținere sponsorială în scopurile prevăzute la art.2 și 3, sub formă de: a) transmitere dezinteresată (gratuită sau în condiții avantajoase) a drepturilor de posesiune, de folosință și de dispoziție asupra oricăror bunuri care sînt obiecte ale dreptului de proprietate, inclusiv asupra mijloacelor bănești și/sau obiectelor proprietății intelectuale; b) executare și prestare dezinteresată (gratuită sau în condiții avantajoase) a lucrărilor și serviciilor de către filantropi și sponsori persoane juridice. (3) Filantropii și sponsorii au dreptul să stabilească scopul, termenul și modul de utilizare a donațiilor lor și a mijloacelor de susținere sponsorială. (4) Voluntar social este persoana care desfășoară activitate filantropică sub formă de muncă gratuită în interesul beneficiarului, precum și al organizației filantropice. Aceasta poate plăti cheltuielile aferente activității pe care o desfă- șoară voluntarul social în cadrul său. (5) Beneficiar este persoana care primește donație de binefacere de la filantrop, ajutor din partea voluntarului social sau susținere sponsorială de la sponsor. (6) Beneficiar al susținerii sponsoriale poate fi orice persoană juridică ce nu urmărește obținerea de profit și orice persoană fizică ce desfășoară sau urmează să desfășoare activități în scopurile prevăzute la art.3. 40 Articolul 7. Organizația filantropică (1) Organizația filantropică este o organizație neguvernamentală, necomerci- ală, creată pentru realizarea scopurilor prevăzute în prezenta lege prin desfășu- rarea de activități filantropice în interesul întregii societăți sau al unor anumite categorii de persoane. (2) Filantropia este activitatea de bază a organizației filantropice. (3) Organizația filantropică nu desfășoară activitate de sponsorizare. (4) Dacă veniturile organizației filantropice depășesc cheltuielile, suma depă- șirii nu poate fi distribuită între fondatori (membri), inclusiv în procesul reorga- nizării și lichidării ei, ci se utilizează la realizarea scopurilor pentru care a fost creată organizația filantropică. (5) Autoritățile administrației publice centrale și locale, întreprinderile de stat și cele municipale și instituțiile de stat nu pot avea calitatea de fondator al unei organizații filantropice. Articolul 8. Formele organizației filantropice (1) Organizația filantropică se creează în formă de societate (asociație) filan- tropică, de fundație, instituție sau în alte forme neinterzise de lege. (2) Societatea (asociația) filantropică se creează benevol de către un grup de persoane fizice sau juridice în scopurile prevăzute la art.2. (3) Fundația este o organizație filantropică al cărei patrimoniu se constituie din mijloacele financiare sau din alte bunuri ale fondatorilor. (4) Fundația desfășoară activitate în interesul întregii societăți sau al unor anumite categorii de persoane, nu însă în interesul fondatorilor sau al organului său de conducere. (5) Fundația poate fi: a) corporativă, creată de întreprinderi și de alte persoane juridice din mijloace proprii; b) particulară, înființată de o persoană fizică din mijloace proprii sau ale fa- miliei sale; c) socială, specializată, formată din mijloacele cîtorva persoane fizice și ju- ridice. (6) Organizația filantropică poate fi creată în formă de instituție dacă fondato- rul ei este o organizație filantropică. Capitolul II MODUL DE CREARE ȘI DE LICHIDARE A ORGANIZAȚIEI FILANTROPICE Articolul 9. Înregistrarea de stat (1) Organizația filantropică obține drepturi de persoană juridică la data înre- gistrării ei la Ministerul Justiției. 41 (2) La înregistrare, organizației filantropice i se eliberează certificat de înre- gistrare de stat, de un model aprobat de Guvern. (3) Cererea înregistrării de stat a organizației filantropice nu poate fi respinsă pe motiv că sediul ei este domiciliul fondatorului. (4) Decizia Ministerului Justiției prin care se refuză înregistrarea de stat a or- ganizației filantropice, precum și nesoluționarea în termen legal a cererii de în- registrare pot fi atacate în instanța contenciosului administrativ. Articolul 10. Statutul (1) Organizația filantropică acționează în bază de statut. (2) În statutul organizației filantropice trebuie să se indice: a) denumirea și sediul ei; b) scopurile, sarcinile și genurile ei de activitate; c) structura și datele cu privire la organele ei de conducere; d) sursele de finanțare; e) datele din actele de identitate ale fondatorului; f) modul ei de reorganizare și de lichidare. (3) Statutul organizației filantropice poate să conțină și alte prevederi legale. Articolul 11. Organul suprem de administrare (1) Organizația filantropică este administrată de un organ suprem colegial, constituit conform prevederilor statutare. (2) Organizația filantropică poate avea organ executiv, structuri de control și de cenzori. (3) De competența organului suprem de administrare al organizației filantro- pice ține: a) modificarea statutului ei; b) formarea organului executiv, a structurilor de control și de cenzori și retra- gerea împuternicirilor lor; c) aprobarea programelor filantropice; d) aprobarea planului anual, a bugetului și raportului ei anual; e) adoptarea de hotărîri privind crearea de societăți comerciale și organizații necomerciale, participarea la ele, deschiderea de filiale și reprezentanțe; f) adoptarea hotărîrilor privind reorganizarea sau lichidarea organizației filan- tropice. (4) Membrii organului suprem de administrare își îndeplinesc obligațiile pe principiul voluntariatului social. În componența acestui organ poate activa (cu sau fără vot deliberativ) un membru al organului executiv al organizației filantropice. (5) Membrii organului suprem de administrare al organizației filantropice și persoanele cu funcție de răspundere ale acesteia nu pot intra în administrația societăților comerciale și a organizațiilor necomerciale pe care organizația filan- tropică le-a fondat sau la care participă. 42 Articolul 12. Reorganizarea și lichidarea (1) Organizația filantropică poate fi reorganizată sau lichidată prin hotărîre a organului ei suprem de administrare, a organului ei executiv, a fondatorilor sau prin hotărîre judecătorească. (2) Organizația filantropică nu poate fi reorganizată în societate comercială. (3) La lichidarea organizației filantropice, patrimoniul ei rămas după satisfa- cerea creanțelor este folosit în scopuri filantropice în modul prevăzut în statutul ei sau, dacă statutul nu conține astfel de prevederi, conform hotărîrii comisiei de lichidare. (4) La reorganizarea organizației filantropice, se interzice repartizarea averii între fondatorii ei, cu excepția averii depuse de aceștia. Capitolul III MODUL DE DESFĂȘURARE A ACTIVITĂȚII ORGANIZAȚIEI FILANTROPICE Articolul 13. Activitatea (1) Organizația filantropică are dreptul să desfășoare activitate filantropică, orientată spre atingerea scopurilor sale statutare și a scopurilor prevăzute de pre- zenta lege. (2) Organizația filantropică este în drept să desfășoare activitate pentru atra- gerea de resurse, precum și activitate neoperațională. (3) Organizația filantropică este în drept să desfășoare activitate de întreprin- zător numai pentru atingerea scopurilor sale statutare. (4) Pentru desfășurarea activității de întreprinzător care nu rezultă nemijlocit din scopuri statutare, organizația filantropică fondează societăți comerciale. Ea nu poate participa la activitatea societăților comerciale în comun cu alte persoa- ne juridice și fizice. (5) Organizația filantropică nu are dreptul să cheltuiască mijloace și să fo- losească bunuri ale sale pentru susținerea partidelor politice și altor organizații social-politice. Articolul 14. Filialele și reprezentanțele (1) Organizația filantropică este în drept să creeze filiale și să inaugureze re- prezentanțe în teritoriul Republicii Moldova în condițiile legii. (2) Organizația filantropică poate crea filiale și inaugura reprezentanțe în teri- toriul altor țări în conformitate cu legislația acestora dacă tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte nu prevăd altfel. (3) Filialele și reprezentanțele organizației filantropice nu au personalitate juridică. Ele sînt dotate cu bunuri ale organizației filantropice fondatoare și ac- ționează în baza regulamentelor aprobate de ea. Patrimoniul filialelor și al re- prezentanțelor se reflectă în balanțele lor și în balanța organizației filantropice fondatoare. 43 (4) Conducătorii filialelor și ai reprezentanțelor organizației filantropice sînt desemnați de organul ei suprem de administrare și acționează în bază de procură, eliberată de ea. (5) Filialele și reprezentanțele organizației filantropice desfășoară activitate în numele ei. Aceasta este responsabilă de activitatea filialelor și reprezentanțelor sale. Articolul 15. Asociațiile și uniunile (1) Pentru a-și lărgi posibilitățile de atingere a scopurilor statutare, organi- zațiile filantropice sînt în drept să se asocieze în asociații și uniuni pe bază de contract. (2) Asociațiile și uniunile organizațiilor filantropice sînt organizații necomer- ciale. (3) Membrii asociației și cei ai uniunii organizațiilor filantropice își păstrează independența și drepturile de persoană juridică. (4) Asociația și uniunea organizațiilor filantropice nu răspund pentru obligați- ile membrilor săi. Membrii asociației și cei ai uniunii organizațiilor filantropice poartă răspundere subsidiară pentru obligațiile asociației sau uniunii în mărimea și în modul prevăzute în documentele lor de constituire. Articolul 16. Sursele de formare a patrimoniului Surse de formare a patrimoniului organizației filantropice pot fi: a) contribuțiile fondatorilor ei; b) cotizațiile de membru (în cazul organizațiilor ai căror participanți au cali- tatea de membru); c) donațiile filantropice, inclusiv cele cu destinație specială (granturile filan- tropice), făcute de persoane fizice și juridice în bani sau în natură; d) mijloacele acordate cu titlu de sponsorizare; e) veniturile din activitatea neoperațională, inclusiv veniturile din valori mo- biliare; f) încasările din activitatea de atragere a resurselor (desfășurarea campaniilor pentru atragerea filantropilor și a voluntarilor sociali, inclusiv organizarea mani- festărilor de agrement, culturale, sportive, a altor manifestări de masă, desfășu- rarea campaniilor de colectare a donațiilor filantropice, organizarea de loterii și licitații, comercializarea donațiilor acordate de filantropi și a altor bunuri, potri- vit doleanțelor lor); g) veniturile din activitățile de întreprinzător permise de lege; h) transferurile de la bugetul de stat și de la bugetele unităților administrativ- teritoriale, din fondurile speciale, în condițiile legii; i) veniturile, rămase după plata impozitelor, din activitățile societăților comer- ciale fondate de organizația filantropică; j) munca voluntarilor sociali; k) alte surse neinterzise de lege. 44 Articolul 17. Patrimoniul (1) Organizația filantropică poate deține cu drept de proprietate sau în temeiul unui alt drept real al său: clădiri, construcții, mijloace bănești, valori mobiliare, resurse informaționale, alte bunuri, precum și rezultatele activității intelectuale, dacă legislația în vigoare nu prevede altfel. (2) Organizația filantropică poate desfășura activități economice numai dacă veniturile din ele sînt folosite în scopuri filantropice. (3) Organizația filantropică poate efectua, în raport cu bunurile aflate în pro- prietatea sa ori în temeiul unui alt drept real, orice tranzacție care nu contravine legislației în vigoare, statutului său și doleanțelor filantropilor. (4) Patrimoniul organizației filantropice nu poate fi vîndut sau transmis fon- datorilor ori membrilor ei în condiții mai favorabile pentru aceștia decît pentru alte persoane. Articolul 18. Programul filantropic (1) Programul filantropic reprezintă un complex de măsuri aprobate de orga- nul suprem de administrare al organizației filantropice și orientate spre îndepli- nirea unor sarcini concrete de realizare a scopurilor ei statutare. (2) Programul filantropic include devizul eventualelor transferuri și cheltuieli (inclusiv remunerația participanților la realizarea programului filantropic), sta- bilește etapele și termenele de realizare. (3) Pentru finanțarea programelor filantropice (inclusiv a cheltuielilor pentru asigurarea lor tehnico-materială, organizatorică și de altă natură, pentru remune- rația participanților la realizarea programelor filantropice și a altor cheltuieli de realizare a acestora), organizația filantropică folosește cel puțin 80% din veni- turile, acumulate în anul financiar, din activități neoperaționale, încasările de la societățile comerciale înființate de ea și veniturile obținute din activitățile de în- treprinzător legale. În cadrul realizării programelor filantropice pe termen lung, mijloacele acumulate se vor utiliza în tranșe stabilite în aceste programe. Capitolul IV GARANȚIILE DE STAT ALE ACTIVITĂȚII FILANTROPICE ȘI DE SPONSORIZARE Articolul 19. Susținerea activității filantropice și de sponsorizare de către autoritățile publice centrale și locale (1) Statul garantează și asigură protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice participante la activitatea filantropică și de sponso- rizare. (2) Persoanele cu funcție de răspundere care împiedică persoanele fizice și juridice să-și realizeze dreptul de a desfășura activitate filantropică și de sponso- rizare poartă răspunderea stabilită de legislația în vigoare. 45 (3) Recunoscînd importanța socială a acțiunilor de caritate, autoritățile ad- ministrației publice locale pot susține participanții la activități filantropice, în condițiile legii, prin: a) asigurarea tehnico-materială și subvenționarea organizațiilor filantropice (inclusiv scutirea lor totală sau parțială de plata serviciilor prestate de organiza- țiile de stat și de plata pentru utilizarea bunurilor proprietate de stat și a bunurilor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale), conform hotărîrii auto- rității administrației publice centrale sau locale; b) finanțarea pe bază de concurs a programelor filantropice, elaborate de or- ganizații filantropice; c) plasarea, în bază de concurs, a comenzilor sociale de stat și a celor locale; d) transmiterea în proprietate organizațiilor filantropice, cu titlu gratuit sau pe bază preferențială, a bunurilor proprietate de stat sau a bunurilor proprietate pu- blică a unităților administrativ-teritoriale în procesul de deetatizare, în condițiile legii. (4) Se interzice acordarea de facilități în mod individual unor anumite or- ganizații filantropice, fondatorilor (membrilor) acestora și altor participanți la activitate filantropică. (5) Organizația filantropică obține dreptul la facilități fiscale și la alte facili- tăți, legal stabilite, din data înregistrării ei de stat. Articolul 20. Evidența (1) Organizația filantropică și sponsorii țin o evidență strictă a beneficiarilor de ajutoare filantropice și de susținere sponsorială, indicînd numele acestora, mărimea și scopurile donațiilor filantropice și ale susținerii sponsoriale, prezintă trimestrial organelor de control financiar raportul de gestiune, potrivit unei tipi- zate aprobate de ele. (2) Beneficiarul este obligat să utilizeze mijloacele financiare și materiale în scopul, în modul și în termenul stabilit de sponsor. (3) Organizațiile filantropice sînt în drept să utilizeze, pentru desfășurarea ac- tivității lor și acoperirea cheltuielilor administrative, pînă la 20% din mijloacele acumulate în scopuri filantropice. Această restricție nu se extinde asupra retribu- ției participanților la realizarea programelor filantropice. Din mijloacele numite se plătesc impozitele și alte obligații conform legislației în vigoare, se fac defal- cări în bugetul asigurărilor sociale de stat. (4) Dacă filantropul sau programul filantropic nu stabilește altfel, cel puțin 80% din donațiile filantropice în bani se utilizează în scopuri filantropice pe parcursul unui an din data primirii lor. Donațiile filantropice în natură sînt di- recționate spre scopuri de binefacere pe parcursul unui an din data primirii lor dacă filantropul sau programul filantropic nu stabilește altfel. 46 Articolul 21. Facilități fiscale (1) Persoanele care desfășoară activitate de filantropie sau de sponsorizare confirmată documentar beneficiază de facilitățile fiscale prevăzute de legislația fiscală în vigoare. (2) Condițiile importării și exportării de mijloace materiale în scopuri filantro- pice sau de sponsorizare se stabilesc de Guvern. Articolul 22. Condițiile de acordare a facilităților Condițiile de acordare a facilităților fiscale sînt stabilite în Codul fiscal. Articolul 23. Controlul (1) Controlul asupra legitimității activităților filantropice și de sponsorizare este exercitat de organele fiscale de stat. (2) Organizațiile filantropice și sponsorii care au acordat mijloace financiare și materiale în scopuri concrete sînt în drept să primească informațiile de rigoare și să exercite control asupra utilizării mijloacelor. Articolul 24. Transparența Organizațiile filantropice și sponsorii sînt în drept să informeze prin mass- media opinia publică despre scopul ajutoarelor filantropice și al susținerii spon- soriale, precum și despre beneficiari. Astfel de informații pot fi difuzate numai cu acordul organizației filantropice și al sponsorului. Capitolul V ACTIVITĂȚI FILANTROPICE INTERNAȚIONALE Articolul 25. Desfășurarea activităților filantropice internaționale (1) Participanții la activități filantropice sînt în drept să desfășoare activități filantropice internaționale în modul stabilit de legislația Republicii Moldova și de tratatele internaționale la care aceasta este parte. (2) Activitățile filantropice internaționale se desfășoară prin participare la proiecte filantropice internaționale și la acțiuni ale organizațiilor filantropice in- ternaționale, prin interacțiune cu parteneri străini în anumite sfere de activitate filantropică, precum și sub orice altă formă acceptată în practica internațională și neinterzisă de legislația Republicii Moldova și de normele dreptului interna- țional. (3) Organizația filantropică este în drept, în conformitate cu legislația Repu- blicii Moldova, să deschidă conturi în instituții bancare din alte țări. (4) Organizația filantropică are dreptul să primească donații filantropice din partea cetățenilor străini și apatrizilor, precum și a organizațiilor străine și inter- naționale, mijloace pe care le va folosi în modul stabilit de prezenta lege. 47 Articolul 26. Activități filantropice și de sponsorizare desfășurate în teritoriul Republicii Moldova de cetățeni străini și de apatrizi, de organizații străine și internaționale Cetățenii străini, apatrizii, organizațiile străine și cele internaționale sînt în drept să participe la activități filantropice și de sponsorizare desfășurate în terito- riul Republicii Moldova, în conformitate cu prezenta lege. Capitolul VI DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII Articolul 27 (1) Statutele organizațiilor filantropice create înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi sînt valabile în măsura în care nu contravin acesteia. (2) Ministerul Justiției va reînregistra, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, organizațiile filantropice care desfășoară activitate în teritoriul Republicii Moldova. (3) Guvernul va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege. (4) La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 521-XIII din 7 iulie 1995 cu privire la filantropie și sponsorizare se abrogă. PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI Eugenia OSTAPCIUC Chișinău, 31 octombrie 2002, Nr. 1420-XV. 48 LEGE Nr. 239 din 13.11.2008 privind transparența în procesul decizional Publicat : 05.12.2008 în Monitorul Oficial Nr. 215-217, art. Nr : 798. Data intrarii in vigoare: 05.03.2009 Parlamentul adoptă prezenta lege organică. Capitolul I Dispoziții generale Articolul 1. Obiectul de reglementare Prezenta lege stabilește normele aplicabile pentru asigurarea transparenței în procesul decizional din cadrul autorităților administrației publice centrale și locale, altor autorități publice și reglementează raporturile lor cu cetățenii, cu asociațiile constituite în corespundere cu legea, cu alte părți interesate în vederea participării la procesul decizional. Articolul 2. Noțiuni În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni semnifică: asociație constituită în corespundere cu legea – asociație constituită în condi- țiile legii sau asociație de cetățeni neformală, creată pentru a exprima, a propune și a promova interesele comune ale membrilor săi; audiere publică – întrunire în cadrul căreia autoritățile publice care cad sub incidența prezentei legi consultă opinia cetățenilor, asociațiilor constituite în co- respundere cu legea, altor părți interesate referitor la un proiect de decizie supus discuțiilor; cetățean – persoană fizică care deține cetățenia Republicii Moldova, precum și cetățean străin sau apatrid, cu excepțiile stabilite de lege; consultare publică – comunicare reciprocă între cetățeni, asociații constituite în corespundere cu legea, alte părți interesate, pe de o parte, și autoritățile pu- blice care cad sub incidența prezentei legi, pe de altă parte, în rezultatul căreia ambele părți sînt informate și pot influența procesul decizional; decizie – act juridic adoptat de autoritățile publice care cad sub incidența pre- zentei legi; dezbatere publică – modalitate de consultare a opiniei publice, în cadrul căre- ia este argumentată necesitatea de a adopta proiectul de decizie supus consultării și sînt prezentate opiniile divergente, iar cetățenii, asociațiile constituite în co- respundere cu legea, alte părți interesate pot prezenta recomandări pe marginea proiectului de decizie; parte interesată – cetățeni, asociații constituite în corespundere cu legea, per- soane juridice de drept privat, care vor fi afectați, ar putea fi afectați de adoptarea deciziei și care pot influența procesul decizional; 49 proces decizional – procedură de elaborare și de adoptare a deciziilor de către autoritățile publice care cad sub incidența prezentei legi; recomandare – orice sugestie, propunere sau opinie cu caracter consultativ, exprimată verbal sau în scris de cetățeni, de asociațiile constituite în corespunde- re cu legea, de alte părți interesate pe marginea proiectelor de decizii elaborate; transparență – oferirea, în vederea informării în mod deschis și explicit, de către autoritățile publice care cad sub incidența prezentei legi a tuturor informațiilor privind activitatea lor și consultarea cetățenilor, asociațiilor constituite în corespundere cu le- gea, altor părți interesate în procesul de elaborare și de adoptare a deciziilor. Articolul 3. Domeniul de aplicare al prezentei legi (1) Domeniul de aplicare al prezentei legi îl constituie totalitatea raporturilor juridice, stabilite în cadrul procesului decizional, dintre cetățeni, asociații con- stituite în corespundere cu legea, alte părți interesate, pe de o parte, și autoritățile publice, pe de altă parte. (2) Sub incidența prezentei legi cad: a) autoritățile publice centrale: Parlamentul și autoritățile create de acesta (Agenția Națională pentru Protecția Concurenței, Consiliul Coordonator al Audi- ovizualului, Comisia Electorală Centrală, Comisia Națională a Pieței Financiare etc.), Președintele Republicii Moldova, Guvernul, ministerele, serviciile publice desconcentrate ale acestora, alte autorități administrative centrale și autorități de reglementare (Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, Agenția Națională pentru Reglementare în Telecomunicații și Informatică etc.); b) autoritățile administrației publice locale: consiliile locale (sătești, comuna- le, orășenești, municipale, raionale), primarii satelor (comunelor), orașelor (mu- nicipiilor), președinții raioanelor, serviciile publice descentralizate și instituțiile de interes local. (3) Sub incidența prezentei legi cad, de asemenea, persoanele juridice de drept public și privat care gestionează și utilizează mijloace financiare publice. (4) Autoritățile publice vor consulta cetățenii, asociațiile constituite în cores- pundere cu legea, alte părți interesate în privința proiectelor de acte legislative, administrative care pot avea impact social, economic, de mediu (asupra modului de viață și drepturilor omului, asupra culturii, sănătății și protecției sociale, asu- pra colectivităților locale, serviciilor publice). (5) Prevederile prezentei legi nu se aplică în procesul de elaborare a deciziilor și de desfășurare a ședințelor din cadrul autorităților publice la care sînt exami- nate informații oficiale cu accesibilitate limitată în condițiile legii. Articolul 4. Scopul prezentei legi Prezenta lege are drept scop: a) să asigure informarea multilaterală asupra procesului decizional din cadrul autorităților publice; b) să asigure participarea directă a cetățenilor, a asociațiilor constituite în co- respundere cu legea, a altor părți interesate la procesul decizional; 50 c) să eficientizeze procesul decizional în cadrul autorităților publice; d) să sporească gradul de răspundere al autorităților publice față de cetățeni și societate; e) să stimuleze participarea activă a cetățenilor, a asociațiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părți interesate la procesul decizional; f) să asigure transparența activității autorităților publice. Articolul 5. Principiile transparenței procesului decizional Transparența în procesul decizional se bazează pe următoarele principii: a) informarea, în modul stabilit, a cetățenilor, a asociațiilor constituite în co- respundere cu legea, a altor părți interesate despre inițierea elaborării deciziilor și despre consultarea publică pe marginea proiectelor de decizii respective; b) asigurarea de posibilități egale pentru participarea cetățenilor, asociațiilor constituite în corespundere cu legea, altor părți interesate la procesul decizional. Articolul 6. Drepturile părților interesate Cetățenii, asociațiile constituite în corespundere cu legea, alte părți interesate au dreptul: a) să participe, în condițiile prezentei legi, la orice etapă a procesului decizi- onal; b) să solicite și să obțină informații referitoare la procesul decizional, inclusiv să primească proiectele de decizii însoțite de materialele aferente, în condițiile Legii privind accesul la informație; c) să propună autorităților publice inițierea elaborării și adoptării deciziilor; d) să prezinte autorităților publice recomandări referitoare la proiectele de decizii supuse discuțiilor. Articolul 7. Obligațiile autorităților publice Autoritățile publice sînt obligate, după caz, să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea posibilităților de participare a cetățenilor, a asociațiilor con- stituite în corespundere cu legea, a altor părți interesate la procesul decizional, inclusiv prin: a) diseminarea informației referitoare la programele (planurile) anuale de ac- tivitate prin plasarea acestora pe pagina web oficială a autorității publice, prin afișarea lor la sediul acesteia într-un spațiu accesibil publicului și/sau prin difu- zarea lor în mass-media centrală sau locală, după caz; b) informarea, în modul stabilit, asupra organizării procesului decizional; c) instituționalizarea mecanismelor de cooperare și de parteneriat cu societa- tea; d) recepționarea și examinarea recomandărilor cetățenilor, asociațiilor consti- tuite în corespundere cu legea, ale altor părți interesate în scopul utilizării lor la elaborarea proiectelor de decizii; e) consultarea opiniei tuturor părților interesate de examinarea proiectelor de decizii, conform prezentei legi. 51 Capitolul II Transparența procesului de elaborare a deciziilor Articolul 8. Etapele asigurării transparenței Etapele principale ale asigurării transparenței procesului de elaborare a deci- ziilor sînt: a) informarea publicului referitor la inițierea elaborării deciziei; b) punerea la dispoziția părților interesate a proiectului de decizie și a materi- alelor aferente acestuia; c) consultarea cetățenilor, asociațiilor constituite în corespundere cu legea, altor părți interesate; d) examinarea recomandărilor cetățenilor, asociațiilor constituite în corespunde- re cu legea, altor părți interesate în procesul de elaborare a proiectelor de decizii; e) informarea publicului referitor la deciziile adoptate. Articolul 9. Anunțul referitor la inițierea elaborării deciziei (1) La inițierea procesului de elaborare a deciziei, autoritatea publică va plasa, cu cel puțin 15 zile lucrătoare pînă la examinarea deciziei, anunțul respectiv pe pagina web oficială, îl va expedia prin intermediul poștei electronice părților interesate, îl va afișa la sediul său într-un spațiu accesibil publicului și/sau îl va difuza în mass-media centrală sau locală, după caz. (2) Anunțul referitor la inițierea elaborării deciziei va conține, în mod obli- gatoriu: a) argumentarea necesității de a adopta decizia; b) termenul-limită, locul și modalitatea în care cetățenii, asociațiile constituite în corespundere cu legea, alte părți interesate pot avea acces la proiectul de deci- zie și pot prezenta sau expedia recomandări; c) datele de contact ale persoanelor responsabile de recepționarea și examina- rea recomandărilor. Articolul 10. Accesul la proiectele de decizii Autoritatea publică asigură accesul la proiectele de decizii și la materialele aferente acestora în modul stabilit de lege. Articolul 11. Consultarea părților interesate (1) Consultarea cetățenilor, asociațiilor constituite în corespundere cu legea, altor părți interesate se asigură de către autoritatea publică responsabilă de ela- borarea proiectului de decizie prin următoarele modalități: dezbateri publice, audieri publice, sondaj de opinie, referendum, solicitarea opiniilor experților în domeniu, crearea grupurilor de lucru permanente sau ad-hoc cu participarea re- prezentanților societății civile. (2) Consultarea se efectuează: a) la inițiativa autorității publice responsabile de elaborarea proiectului de decizie; 52 b) la inițiativa unei alte autorități publice, conform competenței; c) la propunerea cetățeanului, asociației constituite în corespundere cu legea, altei părți interesate. (3) Procedurile de consultare a cetățenilor, a asociațiilor constituite în cores- pundere cu legea, a altor părți interesate se stabilesc de Parlament, de Președin- tele Republicii Moldova și, respectiv, de Guvern. Articolul 12. Recepționarea și examinarea recomandărilor (1) Recomandările cetățenilor, asociațiilor constituite în corespunde- re cu legea, altor părți interesate vor fi recepționate de către autoritatea pu- blică responsabilă de elaborarea proiectului de decizie în modul următor: a) recomandările în formă verbală și scrisă, prezentate în cadrul consultărilor vor fi reflectate în procesele-verbale ale ședințelor respective, perfectate în mo- dul stabilit; b) recomandările în formă scrisă, primite în mod individual vor fi înregistrate conform legislației. (2) Termenul de prezentare a recomandărilor asupra proiectelor de decizii va constitui cel mult 15 zile lucrătoare din data mediatizării anunțului referitor la inițierea elaborării deciziei, cu posibilitatea extinderii acestui termen, după caz. (3) Recomandările se examinează de către autoritatea publică responsabilă de elaborarea proiectului de decizie. (4) Autoritatea publică va întocmi un dosar privind elaborarea proiectului de decizie, care va conține procesele-verbale privind consultarea cetățenilor, asoci- ațiilor constituite în corespundere cu legea, altor părți interesate, recomandările parvenite și sinteza acestora. Dosarul privind elaborarea proiectului de decizie este accesibil pentru toți cetățenii, asociațiile constituite în corespundere cu le- gea, alte părți interesate. (5) Sinteza recomandărilor parvenite se va plasa pe pagina web oficială a au- torității publice, se va afișa la sediul acesteia într-un spațiu accesibil publicului și/sau se va difuza în mass-media centrală sau locală, după caz. (6) Proiectul de decizie se transmite spre examinare împreună cu sinteza re- comandărilor. (7) În cazul în care cetățenii, asociațiile constituite în corespundere cu legea, alte părți interesate nu prezintă recomandări în termenul stabilit, iar autoritatea publică, în mod motivat, nu consideră necesară organizarea de consultări, pro- iectul de decizie poate fi supus procedurii de adoptare. Capitolul III Transparența procesului de adoptare a deciziilor Articolul 13. Participarea la ședințele publice (1) Ședințele din cadrul autorităților publice privind luarea de decizii sînt pu- blice, cu excepția cazurilor prevăzute de lege. 53 (2) Anunțul referitor la desfășurarea ședinței publice va fi plasat pe pagina web oficială a autorității publice, va fi expediat prin intermediul poștei electronice păr- ților interesate, va fi afișat la sediul autorității publice într-un spațiu accesibil pu- blicului și/sau va fi difuzat în mass-media centrală sau locală, după caz, conținînd data, ora și locul desfășurării ședinței publice, precum și ordinea de zi a acesteia. (3) Persoanele interesate vor participa la ședințele publice în limita locurilor disponibile din sala de ședințe și în ordinea prioritară stabilită de persoana care prezidează ședința, luîndu-se în considerare interesul cetățenilor, asociațiilor constituite în corespundere cu legea, al altor părți interesate față de subiectul ședinței publice. (4) Transparența procesului decizional în cazul Parlamentului se asigură în conformitate cu regulamentul de funcționare al acestuia. (5) Împiedicarea accesului la ședințele publice ale autorităților publice sau compromiterea procesului decizional prin tăinuirea informației de interes public ori prin denaturarea acesteia se sancționează conform legii. Articolul 14. Adoptarea deciziilor în regim de urgență (1) În cazul situațiilor excepționale, al căror regim este stabilit de lege, pro- iectele de decizii urgente pot fi supuse elaborării și adoptării fără respectarea etapelor prevăzute de prezenta lege. (2) Argumentarea necesității de a adopta decizia în regim de urgență fără con- sultarea cetățenilor, asociațiilor constituite în corespundere cu legea, altor părți interesate va fi adusă la cunoștința publicului în termen de cel mult 10 zile de la adoptare, prin plasare pe pagina web a autorității publice, prin afișare la sediul acesteia într-un spațiu accesibil publicului și/sau prin difuzare în mass-media centrală sau locală, după caz. Articolul 15. Informarea publicului referitor la deciziile adoptate Autoritățile publice vor asigura accesul la deciziile adoptate prin plasarea acestora pe pagina web oficială, prin afișare la sediul lor într-un spațiu accesibil publicului și/sau prin difuzare în mass-media centrală sau locală, după caz, pre- cum și prin alte modalități stabilite de lege Articolul 16. Rapoartele privind transparența în procesul decizional (1) Autoritățile publice vor întocmi și vor aduce la cunoștința publicului ra- poarte anuale privind transparența în procesul decizional, care vor conține: a) numărul deciziilor adoptate de autoritatea publică respectivă pe parcursul anului de referință; b) numărul total al recomandărilor recepționate în cadrul procesului decizi- onal; c) numărul întrunirilor consultative, al dezbaterilor publice și al ședințelor publice organizate; d) numărul cazurilor în care acțiunile sau deciziile autorității publice au fost 54 contestate pentru nerespectarea prezentei legi și sancțiunile aplicate pentru în- călcarea prezentei legi. (2) Raportul anual privind transparența în procesul decizional va fi făcut pu- blic în condițiile legii nu mai tîrziu de sfîrșitul trimestrului I al anului imediat următor anului de referință. Capitolul IV Dispoziții finale și tranzitorii Articolul 17. Intrarea în vigoare a prezentei legi Prezenta lege intră în vigoare la 3 luni de la data publicării. Articolul 18. Organizarea executării prezentei legi Guvernul, în termen de 3 luni: a) va înainta Parlamentului propuneri privind aducerea legislației în vigoare în concordanță cu prezenta lege; b) va aduce actele sale normative în concordanță cu prezenta lege; c) va elabora și va adopta actele normative necesare executării prezentei legi. PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI Marian LUPU Nr.239-XVI. Chișinău, 13 noiembrie 2008. 55 HOTĂRÎRE Nr. 373 din 29.12.2005 pentru aprobarea Concepției privind cooperarea dintre Parlament și societatea civilă Publicat: 13.01.2006 în Monitorul Oficial Nr. 005, art. Nr: 55, Data intrarii in vigoare : 29.12.2005 Parlamentul adoptă prezenta hotărîre. Art.1. – Se aprobă Concepția privind cooperarea dintre Parlament și societatea ci- vilă (se anexează). Art.2. – Parlamentul: – va asigura realizarea prevederilor Concepției privind cooperarea dintre Parlament și societatea civilă; – va asigura, începînd cu 1 februarie 2006, plasarea pe web-site-ul oficial al Parla- mentului a proiectelor de acte legislative înregistrate în modul stabilit. Art.3. – Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării. PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI Marian LUPU Chișinău, 29 decembrie 2005. Nr.373-XVI. Anexă CONCEPȚIE privind cooperarea dintre Parlament și societatea civilă Pornind de la faptul că Republica Moldova a declarat integrarea europeană drept o direcție strategică de dezvoltare a țării; Conștientizînd responsabilitatea pe care o poartă autoritățile publice, precum și societatea civilă pentru viitorul țării și al poporului; Considerînd necesară eficientizarea procesului de luare a deciziilor; Apreciind locul și rolul tradițional al societății civile în democrațiile europene; Pornind de la necesitatea promovării democrației participative; Pornind de la necesitatea stabilirii cooperării dintre Parlament și societatea civi- lă din Republica Moldova, Parlamentul instituie următorul mecanism de cooperare. 56 1. DISPOZIȚII GENERALE 1.1. Scopul prezentului document constă în a stabili o cooperare permanentă, deschisă și eficientă între Parlament și societatea civilă. Pentru atingerea acestui scop, se impune realizarea următoarelor obiective: a) evaluarea obiectivă a problemelor cu care se confruntă societatea; b) reprezentarea cît mai largă în Parlament a opiniilor diverselor grupuri de ce- tățeni; c) eficientizarea democrației participative și a procesului de luare a deciziilor; d) încurajarea inițiativelor civice; e) extinderea și perfecționarea cadrului legislativ prin participarea cît mai largă a alegătorilor la acest proces. 1.2. Cooperarea realizată în conformitate cu prezenta concepție nu substituie alte forme legale de cooperare între Parlament, organele de lucru ale acestuia și organizațiile societății civile. 2. PRINCIPII Procesul de cooperare se va baza pe următoarele principii: a) principiul participării Organizațiile societății civile vor fi implicate plenar în procesul de cooperare. b) principiul transparenței Procesul de cooperare se va desfășura într-o manieră deschisă, iar mecanismul de cooperare va fi clar atît organizațiilor societății civile implicate direct în acest proces, cît și opiniei publice. c) principiul eficienței Organizațiile societății civile vor fi implicate în mod constructiv în procesul de cooperare, astfel încît contribuțiile lor să poată avea impact asupra dezvoltării inițiativelor legislative, iar Parlamentul să poată beneficia din plin de pe urma co- operării. d) principiul egalității În procesul de cooperare, organizațiile societății civile beneficiază de un trata- ment egal. e) principiul independenței Organizațiile societății civile sînt libere și independente și nu vor promova în procesul de cooperare cu Parlamentul interese de business sau interese politice. 3. MECANISMUL DE COOPERARE 3.1. Cooperarea dintre Parlament și societatea civilă va asigura realizarea scopu- lui și obiectivelor prezentei concepții. 3.2. Participanți la cooperare sînt Parlamentul și organizațiile societății civile înregistrate în Republica Moldova. 3.3. În cooperarea sa cu societatea civilă, Parlamentul va conta pe capacitatea acesteia de a se organiza în vederea asigurării procesului de cooperare. 3.4. În vederea asigurării procesului de cooperare, Parlamentul va desemna din 57 cadrul Aparatului Parlamentului o subdiviziune responsabilă de relațiile cu socie- tatea civilă. Această subdiviziune va ține evidența organizațiilor societății civile in- teresate, care va cuprinde organizațiile neguvernamentale înregistrate în Republica Moldova ce își exprimă dorința de a coopera cu Parlamentul. 3.5. Cooperarea se va efectua în următoarele forme: a) consilii de experți Comisiile permanente ale Parlamentului, în condițiile prevăzute de Regula- mentul Parlamentului, creează, pe lîngă comisii, consilii permanente de experți din componența reprezentanților organizațiilor societății civile conform direcțiilor principale de activitate ale comisiilor. b) consultare permanentă Parlamentul va pune la dispoziția societății civile proiectele de acte legislative. În acest scop, proiectele vor fi plasate pe web-site-ul oficial al Parlamentului. Organizațiile societății civile interesate vor putea accesa liber informația și pre- zenta expertize, analize de impact, comentarii, opinii, evaluări, propuneri și alte materiale, respectînd standardele minime de cooperare. c) întruniri ad-hoc La inițiativa Președintelui Parlamentului, a Biroului permanent, a comisiilor parlamentare permanente, a fracțiunilor parlamentare sau a organizațiilor societății civile, pot fi organizate întruniri ad-hoc pentru consultări asupra unor probleme concrete de pe agenda Parlamentului și asupra altor probleme de interes național. d) audieri publice Audierile publice vor fi organizate cel puțin o dată pe an de către fiecare comisie parlamentară permanentă întru consultarea organizațiilor societății civile în proble- me de pe agenda Parlamentului sau în alte probleme de interes național. e) conferința anuală Pentru a evalua gradul de cooperare și pentru a decide asupra unor noi direcții de cooperare între Parlament și organizațiile societății civile, Președintele Parlamen- tului va convoca o conferință anuală, cu participarea reprezentanților organizațiilor societății civile, precum și a reprezentanților din cadrul Parlamentului. 3.6. Reprezentanții societății civile vor putea fi incluși în grupurile de lucru create de Parlament și de organele de lucru ale acestuia în vederea elaborării sau definitivării unor proiecte de acte legislative. 3.7. Toate contribuțiile organizațiilor societății civile, realizate în cadrul procesului de cooperare, poartă caracter de recomandare. 4. STANDARDE MINIME DE COOPERARE 4.1. Cerințe față de procesul de consultare 4.1.1. Parlamentul va prezenta proiecte de acte legislative, date de contact și alte informații relevante. 4.1.2. Contribuțiile organizațiilor societății civile vor fi prezentate în formă clară, concisă și vor conține: 58 a) analiza subiectului consultărilor; b) recomandări; c) anexe, după caz; d) o prezentare succintă a organizației și, după caz, un CV. 4.2. Informarea publică Parlamentul și organizațiile societății civile vor asigura procesului de consultare o publicitate adecvată prin implicarea tuturor mijloacelor de informare disponibi- le. 4.3. Termene 4.3.1. Contribuțiile organizațiilor societății civile vor fi luate în considerare cu condiția că vor fi înaintate în termen de 15 zile lucrătoare de la data plasării proiec- telor de acte legislative pe web-site-ul Parlamentului sau de la solicitarea expresă a Parlamentului. 4.3.2. În caz de urgență sau în cazul cînd este evident că organizațiile societății civile pot să-și exprime punctul de vedere mai operativ, termenul de 15 zile poate fi redus. 4.3.3. În caz de necesitate, termenul stabilit poate fi prelungit: a) în funcție de specificul propunerii (diversitatea organizațiilor societății civile implicate, complexitatea subiectului deschis spre consultare etc.); b) în cazul cînd va coincide cu perioada sărbătorilor, a vacanțelor parlamentare etc. 4.3.4. La expirarea termenului limită de recepționare a contribuțiilor, Parlamen- tul va închide procesul de consultare asupra subiectului respectiv și va trece la alte etape ale procesului legislativ. 4.3.5. Organizațiile societății civile vor fi anunțate despre data convocării întru- nirilor: a) în cazul întrunirilor ad-hoc – cu cel puțin 10 zile înainte; b) în cazul conferinței anuale – cu cel puțin o lună înainte. 4.4. Confirmarea recepționării contribuțiilor În vederea consolidării coerenței și încrederii reciproce, recepționarea contri- buțiilor trebuie confirmată. În funcție de numărul contribuțiilor receptate, precum și de posibilități, confirmarea va avea forma unui răspuns (prin e-mail) în care se va comunica decizia privind acceptarea sau neacceptarea (deplină sau parțială) a contribuțiilor, cu argumentarea acestei decizii. 59 HOTĂRÎRE Nr. 489 din 04.05.1998 despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de confirmare a donațiilor pentru scopuri filantropice și/sau de sponsorizare Publicat : 09.07.1998 în Monitorul Oficial Nr. 62-65, art. Nr 600. Întru îndeplinirea prevederilor alineatului (3) articolul 36 capitolul 4 al Codu- lui fiscal nr. 1163-XIII din24 aprilie 1997 privind necesitatea confirmării cheltu- ielilor sub formă de donații pentru scopuri filantropice, permise spre deducere din venitul brut, Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂȘTE: Se aprobă Regulamentul cu privire la modul de confirmare a donațiilor pentru scopuri filantropice, conform anexei. PRIM-MINISTRU AL REPUBLICII MOLDOVA Ion CIUBUC Chișinău, 4 mai 1998. Nr. 489. Anexă la Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 489 din 4 mai 1998 REGULAMENTUL cu privire la modul de confirmare a donațiilor pentru scopuri filantropice și de sponsorizare I. Noțiuni generale 1. Prezentul regulament este elaborat în conformitate cu alineatul (3) artico- lul 36 capitolul 4 al Codului fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997. 2. Prezentul regulament are drept scop reglementarea modului deducerii cheltu- ielilor pentru scopuri filantropice și de sponsorizare și confirmării lor și se extinde asupra tuturor contribuabililor-rezidenți (juridici și fizici). II. Acordarea ajutorului filantropic și sponsorizarea 3. Donațiile în scopuri filantropice sau de sponsorizare reprezintă donații efectuate în conformitate cu prevederile alineatului (2) articolul 36 al Codului fiscal și punctul 7 al prezentului Regulament în scopurile prevăzute la articolele 2 și 3 ale Legii cu privire la filantropie și sponsorizare. 4. Filantrop sau sponsor poate fi orice persoană-rezident juridică și fizică, indi- ferent de forma de proprietate și gospodărire, care efectuează donații filantro- 60 pice sau sponsorizări sub formă de transmitere dezinteresată în proprietate de mij- loace bănești, bunuri; investirea cu drepturi de proprietate, folosință și dispoziție de obiecte cu drept de proprietate; executarea lucrărilor, prestarea serviciilor. 5. Contribuabilii-rezidenți, care pe parcursul anului fiscal au efectuat donații în scopuri filantropice sau de sponsorizare, trebuie să confirme cheltuielile sale pentru a primi dreptul de a deduce aceste cheltuieli. 6. Contribuabilului-rezident i se permite deducerea oricăror donații, efectuate de către el în decursul anului fiscal în scopuri filantropice sau de sponsorizare, cuantumul cărora nu depășește 10 la sută din venitul impozabil (fără a se ține cont de toate scutirile acordate). III. Beneficiarii potențiali ai ajutorului filantropic și ai sponsorizării și cerințele față de ei 7. Către beneficiarii potențiali ai ajutorului filantropic și ai sponsorizării, în conformitate cu prevederile Codului fiscal se atribuie: a) autoritățile publice și instituțiile publice prevăzute la articolul 51; b) organizațiile necomerciale prevăzute la articolul 52 alineatul (1) literele a) și b), precum și organizațiile religioase prevăzute la litera c) alineatul (1) articolul 52. 8. Atît filantropii și sponsorii, cît și destinatarii ajutorului filantropic și sponsorizării trebuie să țină evidența contabilă în conformitate cu articolul 14 al Legii contabilității nr. 426-XIII din 4 aprilie 1995 și cu capitolul 6 al Codului fiscal. 9. Organul ce înregistrează organizațiile care au dreptul de a primi ajutorul filantropic și sponsorizării, trebuie să exercite controlul asupra corespunderii activității acestor organizații scopurilor pentru care sînt fondate. 10. Organizațiile care acordă ajutor de binefacere sau sponzorizare și organizațiile care beneficiază de ajutor filantropic sau sponsorizare, după expirarea anului fiscal urmează să prezinte dări de seamă în organul fiscal teritorial despre sumele acordate și utilizarea lor. 11. În cazul în care în urma controalelor efectuate de organele abilitate cu funcții de control respective se depistează utilizarea contrar destinației (alte scopuri neprevăzute în statut) a mijloacelor primite în calitate de ajutor filantropic sau sponsorizare, suma mijloacelor utilizate contrar destinației urmează a fi impozitată cu impozitul pe venit pe principii generale, conform prevederilor Titlului II al Codului fiscal. IV. Modul de confirmare a donațiilor 12. Donațiile pot fi efectuate atît în formă bănească, cît și nebănească. 13. Drept bază pentru acordarea donațiilor filantropice sau a sponsorizărilor o constituie cererea în scris din partea organizației, care dorește să primească astfel de ajutor și care în cadrul Codului fiscal au acest drept. 14. Persoana care face donația în formă nebănească, dar sub formă de un bun se consideră ca persoană care a vîndut bunul la un preț ce reprezintă baza lui 61 valorică ajustată. Calcularea bazei valorice ajustate a proprietății la momentul donației se efectuează conform prevederilor punctului 88 al Catalogului mijloacelor fixe și activelor nemateriale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 338 din 21 martie 2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 62-66, art. 379), cu modificările și completările ulterioare. Pentru active, cu excepția proprietății pentru care se calculează uzura, și activelor de capital, baza valorică ajustată reprezintă valoarea de bilanț a activelor la momentul donației. 15. În cazul în care donațiile au formă nebănească, confirmarea donației se face în felul următor: între filantrop/sponsor și beneficiarul ajutorului filantropic/sponsorizării se încheie un contract de donație filantropică/contract de sponsorizare în forma simplă scrisă, iar în cazul donării cu titlu filantropic/de sponsorizare a bunurilor imobile, autentificat notarial, cu specificarea fiecăreia din valorile donate (mărfuri și materiale), menționîndu-se scopul donației sau destinația bunurilor donate; între filantrop și beneficiarul ajutorului filantropic se încheie un contract de donație filantropică în forma simplă scrisă, iar în cazul donării cu titlu filantropic a bunurilor imobile, autentificat notarial, cu specificarea fiecăreia din valorile donate (mărfuri și materiale), menționîndu-se scopul donației sau destinația bunurilor donate; în baza contractului încheiat, împuternicirilor oferite de destinatar și în cazul existenței deciziei conducerii organizației, care acordă ajutorul filantropic/ sponsorizarea, bunurile se transmit destinatarului, conform facturii de expediție. În factura de expediție se indică denumirea mărfurilor, expeditorul încărcăturii, destinatarul, iar în partea de jos se introduce nota «Donație filantropică/ Sponsorizare». Persoanele fizice care nu sînt înregistrate ca subiecți ai activității de întreprinzător nu prezintă factura de expediție; documentele nominalizate constituie bază pentru recunoașterea donațiilor filantropice / sponsorizărilor în formă nebănească ca deduceri. 16. În cazurile în care donațiile au fost făcute sub formă bănească, document confirmativ servește dispoziția de plată în adresa, care în cadrul Codului fiscal pot fi destinatari ai acestui ajutor, precum și document confirmativ de la organizația destinatară a ajutorului filantropic/sponsorizării sub formă arbitrară despre faptul de primire a mijloacelor bănești cu titlu gratuit, legalizată de către conducătorul și contabilul șef al organizației destinatare. 62 S T A T U T U L Asociației Obștești ……………………………………………… Chișinău, 200__ Sau Drochia 200__ A P R O B A T la Adunarea de constituire a Asociației Obștești ……… ……………………………………. în baza procesului-verbal № din «___»_________ 200__ Î N R E G I S T R A T de Ministerul Justiției al Republicii Moldova nr._______ din Viceministru ___ Varianta pentru asociațiile obștești locale: A P R O B A T la Adunarea de constituire a Asociației Obștești ……… ……………………………………. în baza procesului-verbal № din «___»_________ 200__ Î N R E G I S T R A T de Consiliul Raional Drochia nr._______ din Președintele Consiliului Raional Model 63 1. DISPOZIȚII GENERALE Asociația Obștească …………………………, 1.1 în continuare – «Asociația», este o asociație obștească neguvernamentală, apolitică, nonprofit, constituită prin libera manifestare a voinței persoanelor asociate, in vederea realizării in comun a scopurilor determinate de prezentul statut. Denumirea completă: 1.2 Asociația Obștească ……………………………………… Asociația este creată și își desfășoară activitatea în conformitate cu 1.3 Constituția Republicii Moldova, Legea Republicii Moldova nr. 837-XIII cu privire la asociațiile obștești din 17 mai 1996 și prezentul statut. Asociația se constituie în forma juridică de organizare: «asociație 1.4 obștească». Asociația dobândește calitatea de persoană juridică din momentul 1.5 înregistrării statutului la Ministerul Justiției al Republicii Moldova [Consiliul Raional Drochia], dispune de toate drepturile și obligațiile care sunt atribuite de lege unor astfel de categorii de persoane juridice. Asociația dispune de ștampilă, emblemă, bilanț financiar propriu, cont bancar, în lei și în valuta străină, cod fiscal, precum și alte atribute ale persoanei juridice. Asociația reprezintă o asociație obștească republicană și își desfășoară 1.6 activitatea pe întreg teritoriul Republicii [raionul Drochia al Republicii Moldova]. Durata de activitate a Asociației este nelimitată. Asociația este nonprofit, apolitică, de utilitate publică și în activitatea sa nu 1.7 va distribui venitul sau proprietatea între fondatori sau între persoane particulare, inclusiv în procesul reorganizării și lichidării Asociației. Asociația va folosi întregul venit de la activitatea sa în scopurile prevăzute 1.8 de statut. Asociația nu va folosi vreo parte din proprietatea sa sau din venit în 1.9 interesele vreunui membru al Asociației, vreunui fondator sau vreunei persoane particulare. Asociația nu va susține vreun partid politic, bloc electoral sau candidat la 1.10 vreo funcție în cadrul autorităților publice și nu va folosi vreo parte din venit sau proprietate pentru finanțarea acestora. Asociația dispune de patrimoniu distinct, necesar pentru asigurarea 1.11 activității prevăzute de statut, și poartă răspundere pentru obligațiunile sale cu acest patrimoniu. Sediul Asociației se află pe adresa: Republica Moldova, mun. Chișinău, 1.12 str. (bd.) ………, nr. …., bl. …, ap. … . 2. PRINCIPIILE DE ACTIVITATE ALE ASOCIAȚIEI 2.1 Asociația se constituie și își desfășoară activitatea în baza principiilor libertății de asociere, legalității, publicității și transparenței, egalității în drepturi a tuturor membrilor, liberei exprimări a opiniei de către toți membrii și accesului lor la orice informație ce ține de activitatea Asociației, autoadministrării și autogestiunii. 64 2.2 Asociația este liberă să-și aleagă activitățile proprii, formele și metodele de activitate și să-și stabilească structura sa internă de organizare. Se interzice imixiunea autorităților publice în activitatea Asociației, precum și imixiunea Asociației în activitatea autorităților publice. 2.3 Asociația promovează în activitatea sa valorile și interesele naționale, civice, ale democrației și statului de drept, parteneriatul, competiția deschisă și respectă normele etice ale sectorului necomercial. 2.4 Asociația va evita pe parcursul activității sale apariția conflictului de interese. 2.5 Activitatea Asociației are un caracter transparent, informația cu privire la actele de constituire și cele programatice este accesibilă tuturor. Tuturor persoanelor fizice si juridice se garantează accesul liber la raportul de activitate și financiar al Asociației. 3. SCOPURILE ȘI METODELE DE REALIZARE 3.1 Scopurile Asociației constau în contribuirea la: ………………………………………; • ………………………………………. • 3.2. Pentru a-și realiza scopurile, Asociația va desfășura următoarele activități: Elaborarea unor metode, concepte, idei în ceea ce privește cunoașterea și studierea • fenomenului promovării și protejării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului; Organizarea și participarea la seminare, conferințe, întruniri, lecții etc., în • vederea realizării scopurilor statutare cu atragerea specialiștilor calificați în domeniile prioritare de activitate ale Asociației; Analiza problemelor de ordin socio-juridic cu care se confruntă societatea • Republicii Moldova, care au impact nemijlocit asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale omului; Ridicarea nivelului calitativ al potențialului cognitiv și intelectual al • cetățenilor; Editarea și multiplicarea publicațiilor periodice pentru copii și tineret; • Acordarea de asistență persoanelor social-vulnerabile; • Acordarea, în conformitate cu cerințele legislației, a asistenței consultative, • analiză, evaluare, monitorizare în toate sectoarele și sferele social-economice; Elaborarea, implementarea/realizarea, evaluarea și monitorizarea diferitelor • proiecte la nivel local/național în scopul dezvoltării potențialului social-economic și uman al Republicii Moldova și în scopul atingerii obiectivelor Asociației. 3.3 Pentru realizarea scopurilor propuse Asociația are dreptul: să reprezinte interesele membrilor Asociației în autoritățile publice și alte • organizații; să asigure protecția drepturilor și intereselor membrilor săi; • să fondeze mijloace de informare în masă proprii; • să desfășoare activitate editorială; • 65 să difuzeze liber informația despre activitatea sa; • să obțină de la autoritățile publice informația necesară pentru desfășurarea • activității statutare; să încheie contracte din numele său, să procure și să realizeze bunuri în • conformitate cu scopurile statutare; să participe la concursuri naționale și internaționale în vederea obținerii de • comenzi sociale și dotații din partea statului, precum și în vederea obținerii de granturi și burse de la alte țări, de la fundații naționale, străine și internaționale; să încheie cu persoanele fizice și juridice acorduri bilaterale și multilaterale de • colaborare, în vederea realizării scopurilor și sarcinilor statutare; să creeze întreprinderi și alte organizații cu drept de persoană juridică; • să procure complexuri patrimoniale, bunuri mobile și imobile necesare pentru • desfășurarea activității și asigurarea bunei funcționări a Asociației; să se bucure de alte drepturi acordate de legislația în vigoare. • 3.4 În conformitate cu art. 188 Cod Civil și art. 26 al Legii nr. 837-XIII cu privire la asociațiile obștești, Asociația are dreptul să desfășoare activitate economică ce rezultă nemijlocit din scopurile prevăzute în statut și în exclusivitate pentru realizarea scopurilor statutare. 4. ORGANELE DE CONDUCERE ȘI DE CONTROL 4.1 În structura organizatorică a Asociației intră următoarele organe: Adunarea Generală; • Consiliul de Administrare; • Președintele; • Comisia de Cenzori ( • Cenzorul). 4.2 Organul suprem de conducere al Asociației este Adunarea Generală a membrilor sau a delegaților acestora, care se întrunește ordinar și extraordinar. 4.3 Adunarea Generală are următoarele atribuții principale: determină direcțiile principale de activitate ale Asociației; • decide adoptarea, completarea sau modificarea Statutului; • examinează și aprobă bugetul anual, bilanțul financiar anual; • alege si revocă membrii Consiliului de Administrare, Comisia de Cenzori, • Președintele; aprobă dările de seamă ale Consiliului de Administrare și ale Comisiei de • Cenzori; hotărăște cu privire la reorganizarea sau lichidarea Asociației, desemnează • comisia de lichidare și aprobă bilanțul de lichidare; hotărăște orice alte probleme ce țin de activitatea Asociației. • 4.4 Mandatul tuturor organelor alese de Adunarea Generală este de __ ani. 4.5 Ședințele ordinare ale Adunării Generale se convoacă atunci când o cer interesele Asociației, dar nu mai rar de o dată în an. Convocarea Adunării Generale 66 se face de către Consiliul de Administrare, care va înștiința toți membrii Asociației cu cel puțin 15 zile înainte de data desfășurării Adunării Generale. Anunțul privind convocarea ședinței trebuie să conțină ordinea de zi, locul, data și ora ședinței. Despre convocarea organului suprem se va comunica fiecărui membru în parte sau prin publicația periodică indicată în statutul Asociației. 4.6 Convocarea Adunării Generale extraordinare se face de către Consiliul de Administrare din inițiativă proprie, la cererea Președintelui, Comisiei de Cenzori ori la cererea a cel puțin o treime din numărul total al membrilor Asociației. 4.7 Adunarea Generală extraordinară se convoacă în termen de cel mult două luni de la data prezentării deciziei cu privire la convocarea ședinței extraordinare adoptată de către subiecții nominalizați în punctul 4.5. al statutului. În cazul în care Consiliul de Administrare refuză sau tărăgănează intenționat convocarea ședinței extraordinare a Adunării Generale, subiecții împuterniciți sunt în drept să convoace ședința extraordinară fără acordul Consiliului de Administrare în modul stabilit pentru acesta. 4.8 Adunarea Generală este deliberativă numai în cazul când sunt prezenți 50% plus unu din numărul total al membrilor sau reprezentanților acestora. Fiecare membru deține un singur vot. Deciziile se adoptă prin votul majorității simple a celor prezenți, exceptând deciziile de modificare și completare a statutului și de reorganizare si lichidare a Asociației, decizii, care se adoptă prin votul a 2/3 din numărul membrilor prezenți la Adunarea Generală. 4.9 Dacă Adunarea generală nu este considerată deliberativă, în termen de o lună organul abilitat convoacă repetat ședința Adunării generale cu aceiași ordine de zi. Ședința convocată repetat va fi deliberativă cu participarea celor prezenți. 4.10 Adunarea Generală poate adopta hotărâri doar privind chestiunile incluse în ordinea de zi. Referitor la chestiunile care nu au fost incluse în ordinea de zi Adunarea Generală poate adopta hotărâri numai în cazul când participă sau sunt reprezentați toți membrii Asociației. 4.11 Desfășurarea Adunării Generale se consemnează într-un proces verbal semnat de secretar și contrasemnat de Președinte. 4.12 Consiliul de Administrare este organul permanent de conducere al Asociației, se subordonează Adunării Generale și are următoarea competența: elaborează strategia dezvoltării și trasează direcțiile principale ale activității • Asociației, prezentându-le pentru aprobare Adunării Generale; asigură îndeplinirea deciziilor Adunării Generale și prezintă rapoarte Adunării • Generale privind activitatea Asociației; elaborează bugetul Asociației, raportul financiar anual și raportul privind • activitatea acesteia prezentându-le Adunării generale pentru aprobare; aprobă regulamentele de uz intern ale Asociației și stabilește structura ei • organizatorică; aprobă statele de personal, propunerile pentru angajarea și concedierea • personalului, modul de remunerare a muncii și a salariilor pentru salariații Asociației; 67 stabilește, în condițiile legii, responsabilitatea materială a Președintelui • Asociației; aprobă sigiliul, ștampila, simbolica și formularele Asociației; • decide crearea, reorganizarea și lichidarea filialelor Asociației, aprobarea • regulamentelor lor; gestionează patrimoniul Asociației și activitatea privind majorarea lui; • stabilește modul în care pot fi folosite și repartizate donațiile colectate; • asigură respectarea de către Asociație a normelor eticii prevăzute în sectorul • necomercial; primirea și excluderea membrilor Asociației; • adoptarea deciziilor privind procurarea și înstrăinarea patrimoniului Asociației; • conducerea operativă a activității economice a Asociației, administrarea • bunurilor; hotărăște participarea Asociației în calitate de fondator al organizațiilor • necomerciale și al societăților comerciale; decide asupra tuturor chestiunilor care nu constituie competența exclusivă a • altor organe ale Asociației. 4.13 Consiliul de Administrare este ales de către Adunarea Generală pe un termen de __ ani. Ședințele Consiliului de Administrare se convoacă la necesitate, dar nu mai rar de o dată în trimestru și sunt deliberative, dacă sunt prezenți 2/3 din numărul membrilor. Deciziile se adoptă cu majoritatea simplă de voturi. La cererea unui membru al Consiliului de Administrare, Președintele Consiliului este obligat să convoace în termen de 10 zile ședința extraordinară a acestuia. În cazul în care Președintele refuză sau tărăgănează intenționat convocarea ședinței extraordinare a Consiliului de Administrare, membrul Consiliului care a solicitat convocarea ședinței extraordinare este în drept să convoace ședința extraordinară fără acordul Președintelui. 4.14 Calitatea de membru al Consiliului de Administrare încetează în următoarele condiții: în caz de deces, • în caz de demisie cu respectarea termenului stabilit de cel ce demisionează, dar • care nu va putea fi mai scurt de o lună de la avizarea în scris a Președintelui; în caz de excludere prin decizia Adunării Generale. • 4.15 În cazul situațiilor prevăzute la punctul 4.14, locul din Consiliul de Administrare rămâne vacant urmând ca în termenul cel mai scurt posibil să se desemneze un alt membru. 4.16 Consiliul de Administrare alege secretarul care: ține lucrările de secretariat; • înregistrează cererile și demersurile prezentate Asociației; • întocmește procesele-verbale ale Adunărilor Generale și ale ședințelor Consiliului • de Administrare; duce corespondența cu autoritățile publice, cu alte organizații și instituții. • 4.17 Președintele Asociației este concomitent și Președintele Consiliului de 68 Administrare, ales de Adunarea Generală pe un termen de 5 ani, gestionează nemijlocit Asociația în perioada dintre ședințele Consiliului de Administrare și are următoarea competență: convoacă și prezidează ședințele Consiliului de Administrare; • adoptă decizii pe orice problemă ce ține de activitatea Asociației și care nu este • de competența exclusiva a altor organe; reprezintă Asociația în instanțele judiciare, în relațiile cu autoritățile publice și • alte persoane fizice și juridice; administrează operativ mijloacele Asociației, încheie tranzacții și semnează contracte, • eliberează procure, deschide conturi bancare, semnează alte documente financiare; organizează si dirijează activitatea curenta a Asociației, a subdiviziunilor ei si • asigura îndeplinirea deciziilor, adoptate de către Consiliul de Administrare; face propuneri pentru angajarea și concedierea personalului; • este responsabil pentru ținerea lucrărilor de secretariat; • asigură ducerea evidenței contabile și statistice conform ordinii stabilite de • lege; poarta răspundere personală de activitatea Asociației și este responsabil de • valorile imobile și circulante ale ei; vine cu propuneri privind modul în care pot fi repartizate donațiile colectate și • participă la distribuirea ajutorului umanitar și de altă natură; oferă autorităților publice împuternicite informația necesară și prezintă rapoartele • stabilite de lege către acestea; emite ordine, indicații, instrucțiuni; • decide asupra formelor și metodelor de lucru, asigură integritatea și folosirea • rațională a patrimoniului Asociației. 4.18 Președintele poate constituie în caz de necesitate grupuri de experți pentru a studia anumite probleme importante legate de activitatea Asociației, pentru discutarea anumitor programe guvernamentale în domeniul de activitate al Asociației, pentru atenționarea opiniei publice asupra unor probleme majore ale societății. 4.19 Controlul asupra activității economico-financiare a Asociației este efectuat de Comisia de Cenzori, aleasă de Adunarea Generală pe un termen de __ ani. Din componența Comisiei de Cenzori nu pot face parte membrii Consiliului de Administrare. 4.20 Comisia de Cenzori: analizează respectarea statutului Asociației, executarea deciziilor Adunării • Generale, Consiliului de Administrare și prezintă concluzii pe marginea acestora Adunării Generale; controlează oportunitatea și legalitatea utilizării mijloacelor financiare ale • Asociației. 4.21 Comisia de Cenzori are dreptul sa ceară Consiliului de Administrare date privind activitatea lor pe o perioada concretă, să facă cunoștință cu toate actele, documentele, ce vizează activitatea Asociației. 4.22 Comisia de Cenzori efectuează controlul o dată pe an. Comisia de Cenzori 69 poate decide efectuarea unor controale din inițiativă proprie în caz de semnale a unor încălcări în activitatea financiară a Asociației. 4.23 Rezultatele controlului efectuat de către Comisia de Cenzori sunt prezentate sub formă de dare de seamă Consiliului de Administrare și Adunării Generale. 5. MEMBRII ASOCIAȚIEI. DREPTURILE SI OBLIGAȚIILE LOR 5.1 Fondatorii Asociației devin de plin drept membri ai Asociației. Membru al Asociației poate fi orice cetățean al Republicii Moldova, precum și cetățenii străini, persoanele fără cetățenie, cu domiciliul în Republica Moldova, care recunosc și susțin obiectivele Asociației. Asociația nu răspunde pentru obligațiile membrilor săi, iar membrii nu răspund pentru obligațiile Asociației. 5.2 Candidatura viitorului membru al Asociației este discutată la ședința Consiliului de Administrare, în prezența obligatorie a candidatului respectiv. Decizia de acceptare a noului membru va fi adusă ulterior la cunoștința Adunării Generale. 5.3 Fiecare membru al Asociației achită anual cotizația de membru în mărime de ___ lei. Cuantumul cotizației de membru poate fi modificat prin decizia Consiliului de Administrare. 5.4 Membrii Asociației au următoarele drepturi și obligații: dreptul de a participa la activitatea Asociației, de a alege și de a fi ales în orice • funcție eligibilă a Asociației, de a participa la toate proiectele Asociației, să publice lucrări și alte materiale în organul de presă al Asociației, de a se retrage din organizație, prezentând sau nu motivele respective; membrii Asociației sunt obligați să respecte prevederile prezentului Statut, hotărârile • Adunării Generale, Consiliului de Administrare, Președintelui, să participe activ la realizarea scopurilor statutare, să achite cotizația de membru la timp. 5.5 Membrul care nu participă la activitatea Asociației, rupând din proprie inițiativă legătura cu Asociația, precum și acei membri care încalcă prevederile prezentului Statut, pot fi excluși din rândul membrilor Asociației de către Consiliul de Administrare, printr-o decizie care va fi ulterior adusă la cunoștință Adunării Generale. 6. PATRIMONIUL SI SURSELE DE FINANȚARE 6.1. Proprietatea asociației obștești se formează din: a) taxe de aderare și cotizații; b) donații și granturi; c) încasări din organizarea lecțiilor publice, expozițiilor, loteriilor, licitațiilor, acțiunilor sportive și de altă natură; d) venituri realizate din activitatea economică; e) venituri realizate din actele juridice civile; f) venituri realizate din activitatea economică externă; g) mijloace materiale și financiare donate de sponsori și filantropi în conformitate cu Legea cu privire la filantropie și sponsorizare; h) alte încasări neinterzise de legislație. 70 6.1. Asociația poate avea în proprietate clădiri, construcții, utilaj, mijloace de transport, precum și alt patrimoniu necesar activității de realizare a scopurilor stabilite de prezentul Statut. 6.2. Donațiile către Asociație pot fi în formă de bunuri mobile și imobile, drepturi de autor, acțiuni, etc. 6.3. Întreg patrimoniul Asociației, precum și beneficiul obținut din activitatea economică, este folosit pentru realizarea scopurilor statutare și nu poate fi distribuit între membri. 6.4. Patrimoniul transmis Asociației de către membrii săi în calitate de cotizații și donații nu poate fi revocat și constituie proprietatea Asociației. 7. TRANSPARENȚA ACTIVITĂȚII ȘI DAREA DE SEAMA FINANCIARA 7.1. Darea de seamă a parametrilor principali se efectuează conform legislației in vigoare. La sfârșit de an financiar, Președintele prezintă Consiliului de Administrare un raport referitor la situația financiara a Asociației, care urmează să fie confirmat de Comisia de Cenzori. 7.2. Darea de seamă a Asociației se întocmește conform rezultatelor anului și conține: • expunere scurtă a rezultatelor activității Asociației în perioada de dare de seamă; • soldul mijloacelor bănești la începutul perioadei de dare de seamă; • venitul total al mijloacelor la fiecare sursă de mijloace ale Asociației, indicate în punctul 6.1. din prezentul statut; • cheltuielile pe direcțiile de activitate realizate, cu indicarea cheltuielilor pentru remunerarea muncii, defalcărilor, impozitelor și altor cheltuieli administrative; soldul mijloacelor bănești la sfârșitul perioadei de dare de seamă. 7.3. Darea de seamă financiară se aduce la cunoștința tuturor membrilor Asociației la ședința Adunării Generale. 7.4. Darea de seamă financiară se păstrează în Asociație, este accesibilă tuturor și, după posibilități, se publică în presă. 7.5. Tuturor persoanelor fizice si juridice se garantează accesul liber către parametrii financiari ai Asociației. 8. ADOPTAREA, COMPLETAREA SI MODIFICAREA STATUTULUI 8.1. Prezentul Statut se aprobă de către Adunarea Generală a membrilor Asociației. 8.2. Propunerile membrilor Asociației vizând modificările și completările prezentului statut se depun pe numele Consiliului de Administrare, care le propune pentru examinare la următoarea ședință a Adunării Generale. 8.3. Modificările și completările statutului se aprobă prin hotărârea Adunării Generale care este deliberativă cu prezența a 50% plus unu din numărul total al membrilor sau reprezentanților acestora și dacă pentru ele au votat 2/3 din numărul membrilor prezenți la ședință. Prevederile Statutului privind sediul Asociației pot fi modificate în baza deciziei Consiliului Administrativ. 71 8.4. Modificările și completările statutului întră în vigoare pentru terți din momentul înregistrării acestora. 9. FILIALELE ASOCIAȚIEI 9.1. Subdiviziunile organizatorice de bază ale Asociației sunt filialele care realizează aceleași direcții de activitate ale Asociației. 9.2. Filialele se constituie după criteriul teritorial și se organizează din nu mai puțin de 3 membri. Decizia cu privire la crearea Filialei se adoptă de Consiliul de Administrare. 9.3. Filiala activează în baza regulamentului aprobat prin hotărârea Consiliului de Administrare. Președintele Filialei este numit de Consiliul de Administrare. 9.4. Președintele Filialei prezintă pe bază permanentă darea de seamă despre activitatea Filialei Consiliului de Administrare al Asociației. 10. MODUL DE REORGANIZARE ȘI LICHIDARE 10.1. Asociația își încetează activitatea prin reorganizare și autodizolvare in baza deciziei Adunării Generale adoptată în condițiile stabilite de prezentul statut. 10.2. Reorganizarea Asociației se efectuează, în condițiile legii, prin fuziune (contopire, absorbție), dezmembrare (divizare, separare) sau transformare cu notificarea prealabilă a creditorilor. Reorganizarea produce efecte numai după înregistrarea ei în organul de stat competent. 10.3. Autodizolvarea poate avea loc în cazul în care nu pot fi realizate scopurile statutare din lipsa fondurilor sau în cazul atingerii obiectivelor statutare propuse. 10.4. Asociația poate fi lichidată în mod forțat în baza hotărârilor organelor abilitate in cazul încălcării legislației cu privire la asociațiile obștești. 10.5. Autodizolvarea Asociației este urmată de procedura de lichidare. În procesul de lichidare Asociația va utiliza denumirea sa cu mențiunea „în proces de lichidare”. Lichidarea Asociației se efectuează de către Comisia de lichidare, numita de către organul, care a adoptat această decizie în conformitate cu Legea cu privire la asociațiile obștești și Codul civil. 10.6. Consiliul de Administrare va depune la organul de înregistrare o cerere cu privire la înregistrarea declanșării lichidării Asociației și va comunica datele membrilor comisiei de lichidare. 10.7. Comisia de lichidare dispune de drepturile și obligațiile care nu contravin scopului lichidării. Comisia de lichidare suspendă activitatea Asociației, încasează creanțele de la debitori, vinde activele, satisface cerințele creditorilor și repartizează activele care au rămas conform prevederilor legale și statutare. 10.8. Comisia de lichidare întocmește bilanțul de lichidare, în care se indică valoarea și componența activelor rămase, și îl prezintă spre aprobare organului care a decis lichidarea. 72 10.9. Activele rămase după satisfacerea pretențiilor creditorilor nu pot fi distribuite între membrii Asociației și membrii organelor acesteia și se transmite altei organizații cu scopuri similare pentru realizarea scopurilor stabilite în statut. 10.10. Comisia de lichidare răspunde pentru daunele cauzate creditorilor în cazul în care nu și-a îndeplinit obligațiunile ce îi revin, a distribuit activele Asociației înainte de a satisface pretențiile creditorilor sau cu încălcarea legii ori statutului Asociației. 10.11. Comisia de lichidare poartă răspundere pentru daunele cauzate Asociației din culpa lor. Semnăturile fondatorilor: 1. ––––––––-, născut la 29.03.1951, cetățean al Republicii Moldova, domiciliat în r-nul Taraclia, str. Gogol 150, identificat prin buletin de identitate A–––––– eliberat la 03.03.1998 de către oficiul 46, cod personal –––––– –––––. _______________________________ 2. ––––––––-, născut la 29.03.1951, cetățean al Republicii Moldova, domiciliat în Taraclia, str. Gogol 150, identificat prin buletin de identitate A–––––– eliberat la 03.03.1998 de către oficiul 46, cod personal ––––––––––-. _______________________________ 3. ––––––––-, născut la 29.03.1951, cetățean al Republicii Moldova, domiciliat în Taraclia, str. Gogol 150, identificat prin buletin de identitate A–––––– eliberat la 03.03.1998 de către oficiul 46, cod personal ––––––––––-. _______________________________ 4. ––––––––-, născut la 29.03.1951, cetățean al Republicii Moldova, domiciliat în Taraclia, str. Gogol 150, identificat prin buletin de identitate A–––––– eliberat la 03.03.1998 de către oficiul 46, cod personal ––––––––––-. _____________________________________ 5. ––––––––-, născut la 29.03.1951, cetățean al Republicii Moldova, domiciliat în Taraclia, str. Gogol 150, identificat prin buletin de identitate A–––––– eliberat la 03.03.1998 de către oficiul 46, cod personal ––––––––––-. ______________________________ 73 Model orientativ Către Ministerul Justiției al Republicii Moldova PROCES-VERBAL al adunării de constituire (denumirea asociației obștești ce se creează) din „ ” „ 20 „ (data cînd aavut loc adunarea și locul unde a avut loc adunarea) Au participat (enumărarea persoanelor care au participat la adunarea de constituire) ORDINEA DE ZI: Alegerea președintelui și secretarului adunării 1. Adoptarea deciziei privind crearea asociației (deminirea asociației) 2. Discutarea și adoptarea statutului 3. Alegerea organelor de conducere, executive și de control și revizie ale 4. asociației Desemnarea persoanelor împuternicite să reprezinte asociația în procesul 5. înregistrării Alte chestiuni 6. DISCURSURILE Referitor la necesitatea creării asociației (denumirea asociației) au luat cuvîntul: 1. (numele raportorului și conținutul discursului) 2. ……. Referitor la statutul propus spre aprobare au luat cuvîntul: 1. (numele raportorului și conținutul discursului) 2. ……. (la rubrica discursuri se enumeră problemele discutate, numele raportorului și conținutul discursului) După ce a fost ascultate toate rapoartele s-a propus ca participanții să se expună referitor la problemele discutate: S-A HOTĂRÎT: Dea a crea asociația obștească (denumirea asociației) (se indică rezultatele 1. votării). 74 De a aproba statutul (în varianta inițială sau cu modificări, se incidă 2. rezultatele votării). Președintele (director) asociației a fost ales. 3. De a crea Consiliul de Administrație (sau alt organ prevăzut de statut) în 4. urmăroarea componentă (se enumeră persoanele și se indică rezultatele votării), Comisia de Control și celalte organe prevăzute de statut. De a-l împuternici pe Dl. … de a reprezenta asociația în procesul 5. înregistrării în organele competente. Președintele adunării Semnătura Numele și Prenumele Secretarul adunării Semnătura Numele și Prenumele Model orientativ Ministerul Justiției al Republicii Moldova CERERE În conformitate cu art.19 din Legea nr.837-XIII din 17 mai 1996 cu privire la asociațiile obștești, solicităm înregistrarea statutului (modificărilor la statutul) Asociației Obștești __________________________________________________ _________________________________________________________________ ______________________, adoptat la Adunarea de Constituire (procesul-verbal Nr.1 din „___”_________ 200__). La cerere anexăm următoarele acte: 1. ……………………… • ……………………… • ……………………… • ……………………… • ……………………… • Membrii Consiliului de Administrare al Asociației: (nume, prenume, domiciliul) _______________ semnătura (nume, prenume, domiciliul) _______________ semnătura (nume, prenume, domiciliul) _______________ semnătura 75 UTILITATEA PUBLICĂ ACTELE NECESARE PENTRU RECUNOAȘTEREA STATUTULUI DE UTILITATE PUBLICĂ 1. Cererea cu privire la recunoașterea statutului de utilitate publică. 2. Raportul de activitate. Raportul se semnează de către președintele și contabilul organizației și se autentifică prin ștampila acesteia. 3. Declarație financiară, prezentată organelor fiscale. 4. Raportul financiar, prezentat organelor de statistică. 5. Avizul Inspectoratului Fiscal de Stat privind achitarea tuturor impozitelor și plăților obligatorii către stat. 6. Copia certificatului de înregistrare. 7. Copia statutului organizației. 8. Decizia organului de conducere abilitat cu privire la desemnarea persoanei care va reprezenta organizația în Comisia de Certificare. 9. Informația vizând activitatea organizației pe perioada vizată. 10. Alte acte relevante (rapoarte publicate, buletine, broșuri, publicații în presă). 76 Comisia de Certificare de pe lângă Ministerul Justiției Cerere cu privire la recunoașterea utilității publice a organizației necomerciale Prin prezenta, solicităm recunoașterea utilității publice organizației necomerciale ______________________________________ Declarăm: Organizația _____________________________________________ activează timp de ani : ș desfășoară activitatea în conformitate cu statutul organizației. ș nu a participat și nu va participa la susținerea vreunui partid politic, bloc electoral sau candidat independent, la vreo funcție în cadrul autorităților publice, inclusiv prin folosirea autorității și mijloacelor sale în favoarea sau împotriva oricărui candidat. ș nu a distribuit patrimoniu sau între membri, fondatori, membrii organelor de conducere și control și l-a folosit conform scopurilor statutare. La cerere se anexează: 1. Raportul de activitate și declarația financiară. Raportul se semnează de către președintele și contabilul organizației și se autentifică prin ștampila acesteia. 2. Avizul Inspectoratului Fiscal de Stat privind achitarea tuturor impozitelor și plăților obligatorii către stat. 3. Copia certificatului de înregistrare. 4. Copia statutului organizației. 5. Decizia organului de conducere abilitat cu privire la desemnarea persoanei care va reprezenta organizația în Comisia de Certificare. 6. Alte acte relevante (rapoarte publicate, buletine, broșuri, publicații în presă). Notă: Cererea se semnează de către membrii organului de conducere al organizației neguvernamentale cu indicarea domiciliului. 77 Raport anual Pentru anul 20__ Management și administrare I. Acest raport este completat de: (A) Denumirea organizației și acronimul dacă există: Numărul de telefon: Adresa: Numărul de fax: Adresa e-mail: Persoana de contact: Organizația este: □ fundație (B) □ asociație obștească □ reprezentanță/filială a organizației internaționale □ instituție privată Indicați tipul organizației: (C) □ republicană □ locală □ internațională și raza de activitate a organizației ____________________________ ________________________________________________________ Indicați numele și funcția conducătorului organizației (D) Numele conducătorului Funcția Președinte Indicați numele fiecărui membru al organului executiv de conducere (E) 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. □ ^ Notați aici dacă organizația nu are organ executiv de conducere. Indicați numele și funcția angajaților organizației: (F) 78 Numele Funcția Numele Funcția Numele Funcția Numele Funcția Numele Funcția Numele Funcția Care este numărul de voluntari și membri ai organizației I. Membri Voluntari Raport de activitate și realizări II. Care sunt scopurile statutare ale organizației? (A) (B) Care sunt programele și activitățile de bază ale organizației? Pentru atingerea scopului și sarcinilor Asociația efectuează următoarele acțiuni: Care au fost activitățile concrete ale organizației și numărul de (B) beneficiari în anul precedent? (1) □ Marcați acest pătrat dacă organizația desfășoară și alte (C) activități ce nu servesc beneficiului public. (2) □ Marcați acest pătrat dacă organizația desfășoară activități (D) economice. (3) Dacă ați marcat pătratul de la întrebările (D)(1) sau (D)(2), (D) descrieți aceste activități: 79 Organizația a efectuat tranzacții cu angajații: directorii; (E) membrii organizației sau cu familiile acestora (ex. arendă, plată de servicii, etc)? □ da □ nu Dacă răspunsul este da, indicați fiecare tranzacție în spațiul de mai jos. Trebuie să indicați Numele și Funcția persoanelor implicate în tranzacție, ce beneficii sau mijloace a obținut persoana respectivă și orice altă informație ce explică caracterul tranzacției. Dacă răspunsul este nu, completați declarația din pagina 7. Organizația a efectuat tranzacții afiliate? □ Da (F) □ Nu Dacă da, indicați fiecare tranzacție în spațiul de mai jos. Organizație afiliată este organizația cu care ONG-ul, directorii săi, angajații, membrii sau rudele lor au interese de proprietate sau management. Trebuie să indicați Numele și Adresa organizației afiliate, caracterul relațiilor dintre organizații, ce beneficii sau mijloace a obținut ONG-ul în urma tranzacției, ce beneficii sau mijloace a obținut organizația afiliată în urma tranzacției precum și orice altă informație ce explică caracterul tranzacției. Dacă răspunsul este nu, completați declarația din pagina 7. Declarație financiară Rapoartele financiare 1.1 La prezenta declarație se anexează copiile rapoartelor financiare în- tocmite de către organizația necomercială pentru anul raportat ce se încheie la 31 decembrie, cu semnăturile și sigila organelor financiare de statistică cărora au fost prezentate. 1.2 În caz dacă organizația necomercială a fondat societăți comerciale, la pre- zenta declarație se anexează copiile rapoartelor financiare a acestor societăți cu semnăturile și sigila organelor financiare de statistică cărora au fost prezentate. 80 Sursele și valoarea mijloacelor financiare sau materiale obți- nute pe parcursul anului raportat. Sursele și valoarea mijloacelor financiare sau materiale obținute pe parcursul anului raportat vor fi enumerate pe larg în ordinea, după cum urmează în tabelul 1. Tabelul 1. (MDL) Sursa de venit Valoarea sursei 1. Surse rezultate în urma desfășurării activității prevăzute în actele de constituire 1.1.Taxele de aderare, cotizații, contribuții materiale și nemateriale a fondatorilor, membrilor organizației necomerciale Total pe 1.1. 1.2. Finanțări și încasări cu destinație specială A) Donații filantropice B) Granturi C) Donații simple Total pe 1.2 1.3. Alte venituri din activitatea statutară (încasări din organizarea lecțiilor, expozițiilor, licitațiilor, acțiunilor de colectare a fondurilor, acțiunilor sportive și altor acțiuni) Total pe 1.3. 1.4. Veniturile rezultate din activitatea economică prevăzută în actele de constituire Total pe 1.4. 1.5. Venituri financiare/materiale obținute din alte activități prevăzute în actele de constituire 81 Total pe 1.5. II. Surse rezultate în urma desfășurării activității economice auxiliare (neprevăzute în actele de constituire) 2.1. Venituri obținute în formă de dividende în urma investițiilor (titlurilor, obligații, depozite bancare sau alte investiții) Total pe 2.1. 2.2. Venituri obținute în rezultatul utilizării sau înstrăinării proprietății Total pe 2.2. 2.3. Venituri obținute din alte surse neinterzise de legislația în vigoare Total pe 2.3. Total pe II. Total surse Finanțările încasate în valută străină se indică în Tabelul 1 în MDL, în mărimea, care corespunde echivalentului valutei la data de primire a ei. Date despre folosirea mijloacelor financiare și/sau materiale I. primite. 3.1. Utilizarea mijloacelor financiare și/sau materiale primite. Prezentarea datelor despre folosirea mijloacelor financiare și/sau materiale primite se face în Tabelul 2, indicându-se sursele de acoperire a cheltuielilor pe direcții de activitate. 82 Tabelul 2. (MDL) Sursa de acoperire a cheltuielilor Utilizarea mijloacelor financiare și/sau materiale Cheltuieli cu desti- nație specială Cheltuieli administrative Proiecte În sco- puri ge- nerale 1. Surse rezultate în urma desfășurării activității prevăzute în actele de constituire 1.1. Taxe de aderare, cotizații, contribuții materiale și nemateriale a fondatorilor, membrilor organizației necomerciale 1.2. Finanțări și încasări cu destinație specială A) Donații filantropice B) Granturi C) Donații simple 1.3. Alte venituri din activitatea statutară (încasări din organizarea lecțiilor, expozițiilor, licitațiilor, acțiunilor) 1.4. Venituri rezultate din activitatea economică prevăzută în actele de constituire 1.5. Venituri financiare/materiale obținute din alte activități prevăzute în actele de constituire 2. Surse rezultate în urma desfășurării activității economice auxiliare (neprevăzute în actele de constituire) 83 2.1. Venituri obținute în formă de dividende în urma investițiilor (titlurilor de valoare, obligații, depozite bancare sau alte investiții) 2.2. Venituri obținute în rezultatul utilizării sau înstrăinării proprietății 2.3. Venituri obținute din alte surse neinterzise de legislația în vigoare Total acoperire cheltuieli 3.2. Cuantumul articolelor de cheltuieli în funcție de direcția utilizării. Cuantumul articolelor de cheltuieli în funcție de direcția utilizării mijloacelor financiare și/sau materiale se indică în tabelul 3. Tabelul 3 (MDL) Articole de cheltuieli Direcțiile de utilizare a mijloacelor financiare și/sau materiale proiect proiect proiect Scopuri generale Total Cheltuieli directe de program total, inclusiv: Consumabile Salarii și defalcări în fondul social Echipament Cheltuieli de delegare și transport Alte cheltuieli (specificați) 2. Cheltuieli generale și administrative total, inclusiv: Consumabile (de birou și gospodărie) 84 Salarii și defalcări în fondul social Cheltuieli de delegare și transport Alte cheltuieli (specificați) Total cheltuieli 3.3. Informație despre numărul membrilor organelor de conducere, angajaților, consultanților, experților, persoanelor angajate pentru prestarea serviciilor și valoarea salariilor și altor retribuiri a muncii. Informație despre numărul membrilor organelor de conducere, angajaților, consultanților, experților, persoanelor angajate pentru prestarea serviciilor și valoarea salariilor și altor retribuiri a muncii se reflectă în forma prevăzută de tabelul 4. Tabelul 4. (MDL) Funcția Numărul de persoane Costuri personale Membrii organelor de conducere Angajații permanenți Angajați prin cumul Consultanți Experți Alte retribuiri a muncii (pentru servicii prestate) Total cheltuieli privind retribuirea muncii 85 Declarație Marcați pe cele care sunt valabile: □^ Prin aceasta declar că nu au fost efectuate tranzacții între funcționarii, directorul, angajații sau membrii familiilor lor pe durata anului ce se încheie la 31 decembrie. □^ Prin aceasta declar că nu au fost efectuate tranzacții între organizație și orice altă organizație afiliată pe durata anului ce se încheie la 31 decembrie. □ Prin aceasta declar că organizația nu a susținut vreun partid politic, bloc electoral sau candidat la vreo funcție în cadrul autorităților publice și nu a folosit venitul sau activele sale pentru finanțarea acestora pe parcursul anului ce se încheie la 31 decembrie. Datele din acest raport anual sunt autentice și corecte. Numele reprezentantului autorizat______________________________ Semnătura reprezentantului autorizat____________________________ Data__________________________ 86 Tabelul A Acest tabel trebuie completat doar de organizațiile de utilitate publică ce activează în domeniile educației, protecției sănătății, sau dezvoltării economice. □ (1) ^ Marcați acest pătrat dacă organizația desfășoară activități de utilitate publică în domeniul educației și protecției sănătății. (Dacă ați marcat pătratul răspundeți la întrebările 2 și 3, și declarația de la întrebarea 4. Dacă nu, treceți la întrebarea 5.). Care sunt grupurile sau persoanele defavorizate care (2) beneficiază de serviciile organizației? Ce tipuri de bunuri, servicii sau alte beneficii sunt oferite (3) grupurilor sau persoanelor identificate în răspunsul de la întrebarea 2? Marcați: (4) □^ Prin aceasta declar că bunurile, serviciile sau beneficiile descrise în răspunsul la întrebarea 3 sunt oferite gratis. □ Prin aceasta declar că bunurile, serviciile sau beneficiile descrise în răspunsul la întrebarea 3 sunt oferite la un preț mai mic decât cel de piață. Dacă marcați acest pătrat, indicați mai jos care a fost prețul cerut pentru beneficii și cum ați determinat că este mai mic decât cel de piață. □ Marcați acest pătrat dacă organizația desfășoară activități (5) de utilitate publică în domeniul dezvoltării economice. (Dacă ați marcat pătratul răspundeți la întrebarea 6). Căror grupuri sau persoane defavorizate le prestează servicii (6) organizația dvs.? Datele incluse în declarațiile tabelul A sunt autentice și corecte. Numele reprezentantului autorizat______________________________ Semnătura reprezentantului autorizat____________________________ Data__________________________ 87 COD FISCAL AL REPUBLICII MOLDOVA Nr. 1163 din 24.04.1997 (Extrase) Titlul I DISPOZIȚII GENERALE Articolul 5. Noțiuni generale 14) Organizație necomercială – persoană juridică a cărei activitate nu are drept scop obținerea venitului și care nu folosește vreo parte din proprietate sau din venit în interesele vreunui membru al organizației, ale unui fondator sau ale unei persoane particulare. Titlul II IMPOZITUL PE VENIT Articolul 36. Alte deduceri (1) Contribuabilul rezident are dreptul la deducerea oricăror donații făcute de el pe parcursul anului fiscal în scopuri filantropice sau de sponsorizare, dar nu mai mult de 10% din venitul impozabil. În acest scop, venitul impozabil al contribuabilului se determină fără a se lua în considerare scuritile ce i se acordă conform prezentului capitol. (2) Pot fi deduse, conform prezentului articol, numai donațiile făcute în sco- puri filantropice sau de sponsorizare în favoarea autorităților publice și institu- țiilor publice specificate la art.51, a organizațiilor necomerciale specificate la art.52 alin. (1) lit. a) și b), și la art. 53³ precum și în favoarea organizațiilor religioase specificate la art. 52 alin.(1) lit. c). (3) Donațiile în scopuri filantropice sau de sponsorizare vor fi deduse numai în cazul confirmării lor în modul stabilit de lege. (4) Se permite deducerea cheltuielilor de investiții ce țin de: a) cheltuielile ordinare și necesare, achitate sau suportate pe parcursul anului fiscal în scopul obținerii venitului din investiții; b) dobînzile pe datorie, cu condiția ca dobînda să nu depășească suma ve- nitului din investiții, adică suma dobînzii sau chiria (arenda), sau royalty, sau creșterea de capital ca urmare a vînzării proprietății (obținute din activități, altele decît activitatea de întreprinzător). (5) Se permite deducerea defalcărilor obligatorii în Fondul republican și fon- durile locale de susținere socială a populației, efectuate pe parcursul anului fiscal în cuantumurile stabilite de legislație. (6) Se permite deducerea, în cuantumurile stabilite de legislație, a sumelor pentru primele de asigurare obligatorie de asistență medicală calculate de anga- 88 jator, precum și a sumelor primelor de asigurare obligatorie de asistență medica- lă achitate de persoanele fizice asigurate conform legislației. (7) Se permite deducerea contribuțiilor obligatorii în bugetul asigurărilor so- ciale de stat achitate de persoanele fizice, pe parcursul anului fiscal, în cuantu- murile stabilite de legislație. Articolul 52. Organizațiile necomerciale scutite de impozit (1) La organizațiile necomerciale scutite de impozit pot fi atribuite: a) instituțiile care activează în sferele ocrotirii sănătății, învățămîntului, știin- ței și culturii; b) societățile orbilor, surzilor și invalizilor, societățile veteranilor și alte aso- ciații obștești, fundațiile, organizațiile filantropice care se ocupă în mod exclusiv de: – acordarea de ajutor material și de servicii gratuite invalizilor, oamenilor bol- navi, persoanelor singure, orfanilor sau copiilor rămași fără îngrijire părintească, familiilor cu mulți copii, șomerilor, persoanelor care au avut de suferit în urma războaielor, calamităților naturale, catastrofelor ecologice, epidemiilor; – activitatea ce ține de apărarea drepturilor omului, învățămînt, dobîndirea și propagarea cunoștințelor, ocrotirea sănătății, acordarea ajutorului social popula- ției, cultură, artă, sport de amatori, lichidarea consecințelor calamităților natura- le, protecția mediului și de alte domenii cu caracter social-util, în conformitate cu legislația cu privire la asociațiile obștești și cu privire la fundații; c) organizațiile religioase, asociațiile patronilor, întreprinzătorilor și fermie- rilor și alte societăți organizate în scopul creării unor condiții favorabile pentru realizarea și apărarea intereselor de producție, tehnico-științifice, sociale și altor interese comune ale agenților economici; d) barourile și uniunile avocaților, uniunile și asociațiile notarilor și camerele notariale; e) partidele și alte organizații social-politice. (2) Organizațiile necomerciale specificate la alin.(1) sînt scutite de impozit în cazul în care corespund următoarelor cerințe: a) sînt înregistrate sau create în conformitate cu legislația, iar în statut, în regulament sau într-un alt document sînt indicate genurile de activitate concrete desfășurate de către organizația necomercială și statutul ei de organizație neco- mercială, precum și interdicția privind distribuirea venitului sau proprietății între membrii organizației, între fondatori sau între persoane particulare, inclusiv în procesul reorganizării și lichidării organizației necomerciale; b) întregul venit de la activitatea prevăzută de statut, de regulament sau de alt document să fie folosit în scopurile prevăzute de statut, de regulament sau de alt document; c) nu folosesc vreo parte din proprietate sau din venit în interesele vreunui membru al organizației, vreunui fondator sau vreunei persoane particulare; 89 d) nu susțin vreun partid politic, bloc electoral sau candidat la vreo funcție în cadrul autorităților publice și nu folosesc vreo parte din venit sau proprietate pentru finanțarea acestora. (3) Restricțiile prevăzute la alin.(2) lit. d) nu se extind asupra organizațiilor menționate la alin.(1) lit. e). (4) Organizațiile specificate la alin. (1) lit. a), c), d) și e) sînt recunoscute drept necomerciale și sînt scutite de plata impozitului, dacă respectă prevede- rile prezentului articol, la decizia organelor fiscale teritoriale. Decizia se emite în baza cererii persoanelor împuternicite ale organizațiilor respective. La cerere se anexează statutul, regulamentul sau un alt document, ce include dispoziții privind obligațiile de a îndeplini cerințele prezentului articol, precum și certi- ficatul înregistrării de stat dacă aceasta este prevăzută de legislație. Persoanele împuternicite ale organizațiilor respective, cu excepția celor recent constituite, prezintă, de asemenea, declarația, prevăzută la art. 83 alin. (2), pe perioadele de gestiune precedente, dar nu mai mult decît pe ultimii doi ani fiscali. Ca temei de refuz pentru recunoașterea organizației drept necomercială și pentru scutirea de plata impozitului servește neincluderea în statut, în regulament sau într-un alt document a dispozițiilor referitoare la obligațiile privind îndeplinirea prevede- rilor prezentului articol sau existența obligațiilor fiscale. Decizia privind recu- noașterea organizației drept necomercială și privind scutirea acesteia de plata impozitului se adoptă în termen de 30 de zile de la data prezentării documentelor prevăzute de prezentul alineat. Copia deciziei se înmînează solicitantului în ter- men de 3 zile. (5) Organizațiile specificate la alin. (1) lit. b) pot fi scutite provizoriu de plata impozitului, în modul prevăzut la alin. (4), conform deciziei organelor fiscale teritoriale, pînă la obținerea certificatului de stat conform legislației cu privire la asociațiile obștești și cu privire la fundații. Termenul pentru care se adoptă decizia organului fiscal privind scutirea provizorie de plata impozitului pe venit nu poate depăși un an de la înregistrarea organizațiilor specificate la alin. (1) lit. b). În cazul refuzului de a acorda certificat de stat, organizațiile menționate, pe perioada scutirii provizorii, achită impozitul în modul general stabilit. După obținerea certificatului de stat, drept temei pentru scutirea de plata impozitului servesc prezența certificatului respectiv și decizia Comisiei de Certificare, care prezintă Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanțelor lista organizațiilor necomerciale referitor la care a fost adoptată decizia de scu- tire de plata impozitului. Articolul 53. Afacerile auxiliare (1) Afacere auxiliară este orice activitate de întreprinzător a organizațiilor ne- comerciale, care nu implică scutire de impozit conform art.52. (2) Afacerile auxiliare ale organizațiilor menționate la art.52 alin.(1) se con- sideră obiect separat al impunerii, venitul de la care se impozitează la cota pre- văzută la art.15 lit.b). 90 (3) Venitul impozabil din afacerile auxiliare reprezintă venitul brut obținut de organizație din afacerile auxiliare desfășurate de către aceasta în mod regulat, redus cu mărimea deducerilor permise conform capit.3, care vizează nemijlocit afacerile respective. Articolul 53¹. Întreprinderile create de societățile orbilor, surzilor și invalizilor Se scutesc de plata impozitului întreprinderile create pentru realizarea scopu- rilor statutare ale societăților orbilor, surzilor și invalizilor. Articolul 53². Asociațiile de economii și împrumut Se scutesc de plata impozitului asociațiile de economii și împrumut. Articolul 53³. Organizațiile sindicale Organizațiile sindicale se scutesc de impozit pe venit. CADRUL JURIDICO-NORMATIV PENTRU ASOCIAȚIILE OBȘTEȘTI DIN MOLDOVA. RACURS INTERNAȚIONAL Centrul European al Dreptului Necomercial, Budapesta (CEDN), decembrie 2008 Cadrul juridico-normativ pentru organizațiile neguvernamentale, necomerci- ale (ONG) din Republica Moldova determină trei forme de bază ale organiza- țiilor: asociații obștești, fundații și instituții particulare. Legile de bază ce re- glementează activitatea ONG-urilor sînt Legea cu privire la asociațiile obștești (1996), completată în 2007, Legea cu privire la fundații (1999) și Codul civil (2002). Majoritatea absolută a ONG-urilor din Moldova sînt înregistrate ca aso- ciații obștești. Legea cu privire la asociațiile obștești adoptată în 1966, a fost completată în 2007 în scopul ajustării ei la Codul civil (2002). Ca rezultat al dezbaterilor cu ONG-urile, Parlamentul a adoptat modificări mai puțin restrictive decît cele propuse inițial. În ansamblu, Legea cu privire la asociațiile obștești sprijină acti- vitatea ONG-urilor și nu limitează posibilitățile pentru instituirea și gestionarea independentă a ONG-urilor. Probleme însă apar la aplicarea legii, parvin plîngeri că procesul de înregistrare e prea lung și anevoios.1 1 USAID индекс устойчивого развития НПО, 2007, secțiunea Moldova, pag.164. Acest material a fost pregătit cu sprijinul financiar al Uniunii Europene în cadrul proiectului „Consolidarea cadrului legal pentru activismul civic prin intermediul libertății asocierilor”, care se realizează de Centrul European al Dreptului Necomercial. De conținutul acestui document răspunde exclusiv CEDN. În nici un caz, conținutul acestui document nu poate fi conceput ca document ce reflectă poziția Uniunii Europene. 91 Prezentul articol analizează textul Legii cu privire la asociațiile obștești în comparație cu normele internaționale și cu bunele practici de reglementare. Noți- unea bune practici de reglementare include în sine acele practici, care se cuprind în cadrul legal ce sprijină activitatea ONG-urilor, adică în cadrul legal ce cores- punde legislației internaționale, simplifică procesul de înființare a ONG-urilor și sprijină ONG-urile în activitatea lor. Articolul nu analizează toate problemele posibile, mai degrabă le scoate în evidență pe cele importante. Dispoziții generale I. Definirea noțiunii „asociație obștească”. Articolul 1(1) definește „asociația obștească” drept o organizație benevolă, independentă, care este constituită de persoane cu interese comune în scopuri necomerciale. Această prevedere cores- punde bunei practici de reglementare la determinarea elementelor de bază ale asociației necomerciale. Articolul 1(3), excluzînd anumite forme de organizații, face claritate în ceea ce privește cadrul aplicării legii. Articolul 1(2) aduce exem- ple de diferite forme de asociații care sînt cuprinse de lege și lămurește cadrul de aplicare a legii; totodată această subdiviziune, probabil, nu este necesară și, în plus, nu trebuie aplicată pentru limitarea scopurilor admise pentru asociații, mai cu seamă în sensul frazei „atotcuprinzătoare” („alte asociații ale persoanelor fizice și/sau juridice (asociații obștești) legal constituite”). Articolul 2 declară deschis în continuare că scopurile admise pentru asociații includ atît scopuri de utilitate publică, cît și scopuri de avantaj reciproc. Este firesc și corespunde bunelor practici de reglementare. Amendamentele din 2007 la lege aduc două modificări pozitive în articolul 1(1). În primul rînd, este lăudabil că la definirea „asociației obștești”, articolul 1(1) îi specifică pe fondatori ca „persoane fizice și/sau juridice” și nu „cetățeni”. În al doilea rînd, această prevedere de asemenea specifică drept necesar pentru fondare un număr minim de persoane – doi fondatori, reducînd astfel cerințele anterioare față de numărul minim de fondatori de la trei la doi. Principiile de activitate a asociațiilor. Este lăudabil că articolul 3 stabilește cîteva principii ce reglementează activitatea asociațiilor: de exemplu, egalitatea în drepturi în fața legii, liberul consimțămînt și independența. Deosebit de im- portant este că asociațiile „sînt libere să-și stabilească structura internă, să-și aleagă scopurile, formele și metodele de activitate”. Cu toate acestea, două prin- cipii stabilite în articolul 3(2) sînt potențial problematice: primul – principiul „egalității în drepturi a tuturor membrilor” și al doilea – „caracterul transparent” al activității asociației. Primul principiu generează îngrijorare, deoarece poate împiedica asociației să stabilească diferite tipuri de membru al organizației, cum sînt membru cu drepturi depline, membru asociativ sau membru de onoare care pot presupune diferite cumuluri de drepturi. Atunci cînd principiul egalității în 92 drepturi corespunde, indiscutabil, principiilor conducerii democratice, liberta- tea asocierilor presupune și libertatea alegerii structurii asociației ce permite acesteia să-și diferențieze membrii. Cel de-al doilea principiu – caracterul trans- parent – este lăudabil în măsura în care el menține această transparență, dar e dubios din cauza caracterului lui incert. Trebuie oare ca tot ce întreprinde asoci- ația să fie deschis publicului? Poate oare asociația să țină adunări interne închise pentru public? O astfel de cerință totală a transparenței lasă aceste întrebări fără răspunsuri. Categoriile asociațiilor obștești. Amendamentele la lege trec cu vederea anu- mite categorii de asociații obștești. Potrivit unor date, au apărut probleme și întrebări referitor la statutul acelor asociații care au fost constituite ca mișcări obștești, organizații obștești și instituții obștești. În realitate, amendamentele au făcut ca multe asociații să-și revizuiască statutul lor juridic. Pentru instituții nu există un cadru clar de reglementări juridice și un cadru legal bine definit. Miș- cările care nu au calitatea de membru consemnată vor trebui să fie reînregistrate sub formă de „asociație”, adică să stabilească calitatea de membru consemnată. Absoluta majoritate a ONG-urilor care sînt înregistrate ca „organizații obștești” vor trebui să modifice puțin denumirea, statutul, ștampila etc., înlocuind cu- vintele „organizație obștească” cu cuvintele „asociație obștească”. Atunci cînd amendamentele par a fi, cel puțin din punct de vedere tehnic, aducătoare de cla- ritate și simplitate în lege, ar fi rezonabil de a proteja statutul organizațiilor deja existente și de a propune un proces ușor și gratis de trecere, care ar permite a depune actele modificate într-un termen rezonabil. În plus, definirea asociației obștești din articolul 5 ca „constituită pe baza consemnării calității de membru” de asemenea generează întrebări. Neclar este ce se subînțelege prin „consemnare a calității de membru”. Dacă această definiție într-o anumită măsură limitează posibilitatea pentru persoanele fizice sau juridice de a adera la o asociație sau de a o părăsi, aceasta poate fi calificat drept încălcare a libertății de asociere. Dacă asociația va trebui permanent să înregistreze listele membrilor săi la organul de control, acest fapt de asemenea este problematic. O astfel de cerință este mai mult impusă decît necesară și, cel puțin, în unele țări poate duce la aceea că statul va începe a-i urmări pe unii membri ai organizației. Dacă acest lucru este totuși necesar pentru ca organizația să efectueze controlul intern al listei membrilor săi, el este acceptabil. II. Cadrul legal: constituirea, înregistrarea și încetarea activității Fondatorii legali. Este lăudabil că amendamentele la Legea cu privire la aso- ciațiile obștești extind lista posibililor fondatori ai asociației. Articolul 11(1) și (2) elimină cerințele precedente referitoare la cetățenia persoanelor fizice, pre- cum și la majoratul fondatorilor asociațiilor de tineret și copii. Legea cu comple- 93 tările respective permite univoc cetățenilor străini și apatrizilor să fie fondatori ai asociațiilor de tineret și copii. Cu regret, lista organizațiilor juridice care pot fi în calitate de fondatori este limitată la asociații obștești. Subiecții economici, fundațiile și alți subiecți de drept nu pot, în virtutea legii, să organizeze asoci- ații. Motivul acestei limitări pentru subiecții juridici rămîne neînțeles. Această problemă se agravează prin restricțiile pentru dobîndirea calității de membru de către subiecții juridici, cu excepția asociațiilor obștești (articolul 12(3)) Calitatea de membru. Articolul 12(2) deranjează în ceea ce privește calitatea de membru „consemnată” pornind de la motivele expuse mai sus. După cum s-a subliniat, articolul 12(3) limitează drepturile persoanelor juridice de a adera la asociație (în afară de asociația obștească). Articolul 12(8) cere ca membrii organizației să participe la activitatea acesteia pe bază de egalitate în drepturi. Deși această prevedere pare atrăgătoare, ea este cam problematică. Libertatea asocierilor presupune, printre altele, libertatea fondatorilor în determinarea sis- temului intern de conducere. Bineînțeles, această libertate nu este nemărginită, dar este nevoie și de un anumit grad de flexibilitate la stabilirea regulilor de conducere de către fondatori a organizației pentru o realizare cît mai bună a misi- unii acesteia. Adeseori organizațiile au diferite forme de apartenență: membri cu drepturi depline, membri asociativi, membri de onoare. Cerințe mai stricte față de sistemul intern de conducere, posibil inclusiv principiul egalității în drepturi a tuturor membrilor, pot fi înaintate față de organizațiile care au statut de utilitate publică. Restricții privind participarea la lucrările organelor de conducere. Articolul 13(1) cere ca membrii organelor de conducere și de control și revizie ale asoci- ației să fie persoane fizice cu capacitate de exercițiu deplină și care domiciliază pe teritoriul Republicii Moldova. Cerința de a domicilia pe teritoriul țării este potențial problematică, deoarece limitează posibilitatea asociațiilor de a invita în calitate de membri ai organelor de conducere experți străini care nu sînt stabiliți în țară. În funcție de misiunea asociației (de exemplu, asociația care activează în domeniul perfecționării relațiilor internaționale), participarea străinilor care nu domiciliază pe teritoriul republicii poate fi legată nemijlocit de îndeplinirea misiunii organizației. Mai mult, o astfel de limitare încalcă potențial libertatea asocierilor care presupune dreptul fondatorilor la determinarea structurii condu- cerii interne. Taxele de înregistrare.Taxele de înregistrare de obicei se stabilesc pentru achi- tarea cheltuielilor de administrare necesare. Ele nu trebuie să fie împovărătoare ca să nu împiedice asociațiile în dorința lor de a se înregistra. Taxele de înregis- trare prea mari pot împiedica nemijlocit libertatea asocierilor și trebuie să fie explicate de către stat. Atragem atenția că articolul 14(9) pentru înregistrarea 94 simbolicii organizației stabilește o taxă de stat în mărime de 90 de lei, articolul 17(5)g) stabilește o taxă de înregistrare în mărime de 90 de lei și articolul 17(8) stabilește pentru înregistrarea statutului o taxă în mărime de 90 de lei. Procedura de înregistrare. Articolul nou 17(5)h) cere de la unele asociații pre- zentarea „avizului organului de specialitate al administrației publice”. Această cerință este foarte extinsă, iar procedurile nu sînt determinate, fapt ce generează preocupări în legătură cu eventualele rețineri, tergiversări birocratice și cu lua- rea unor decizii arbitrare. Această prevedere nu trebuie să servească drept temei pentru o înregistrare binivelară, ceea ce nu corespunde bunelor practici. CEDN nu dispune de date despre nici nu stat membru al Uniunii Europene care insistă asupra procesului binivelar de aprobare a înregistrării de către organele de con- ducere. Registrul de stat. Articolul 23(3) a fost completat cu cerința de a plasa pe site- ul Ministerului Justiției a registrului de stat, fapt ce constituie un pas important în calea spre o mai mare transparență. Dizolvarea. Articolul 36(5) a fost completat cu prevederea că bunurile aso- ciației dizolvate trec în proprietatea statului „pentru a fi utilizate în scopuri de caritate”. Aceasta este o prevedere avansată vis-a-vis de cea precedentă care nu conținea o astfel de formulare restrictivă. III. Drepturile și activitatea asociațiilor Activitatea economică. Articolul 26 acordă asociațiilor dreptul de a participa nemijlocit la activitatea economică „în exclusivitate pentru realizarea scopurilor și sarcinilor statutare”. Totodată, articolul limitează asociațiile în ceea ce pri- vește participarea la activitatea economică în sferele necuprinse de statut, decît prin constituirea în acest scop a societăților comerciale și cooperative proprii. Autorizarea asociațiilor de a participa nemijlocit la activitatea economică, cumu- lată cu statutul, corespunde întru totul bunelor practici. Multe state membre ale Uniunii Europene de asemenea permit asociațiilor (sau ONG-urilor) să participe la activitate economică în sferele necuprinse de statut, deși obligațiile fiscale pe veniturile provenite din această activitate în diferite țări sînt diferite. Activitatea de utilitate publică. Legea determină statutul de utilitate publică drept un statut special, accesibil organizațiilor cu anumite caracteristici. Artico- lele 30 – 33 în mod detaliat determină procedura de certificare a organizațiilor cu statut de utilitate publică. Articolul 31 în redacție nouă perfecționează cadrul ju- ridico- normativ pentru organizațiile de utilitate publică prin învestirea Comisiei de Certificare cu dreptul de a exercita funcții de supraveghere și plasare a listei 95 organizațiilor certificate pe site-ul ministerului. Totodată rămîn unele lacune și lipsuri. Lăudabil este că articolul 31(4)d) învestește Comisia de Certificare cu funcții de supraveghere, însă rămîne neclar ce se are în vedere prin „efectuea- ză, potrivit regulamentului, controlul activității. Nu există standarde și restricții clare și obiective” pentru controlul guvernamental. Mai mult, anularea statutului de utilitate publică trebuie să fie protejată de garanții sociale și realizată doar în caz de încălcări grave ale drepturilor. Cu toate acestea, nu se amintește de elibe- rarea de preavize asociațiilor de utilitate publică și nici de posibilitatea lor de a răspunde pînă la retragerea certificatului sau de posibilitatea de a face recurs în caz de retragere. În definitiv, articolul 32(2) limitează termenul de valabilitate a certificatului pînă la trei ani; aceasta presupune necesitatea reînregistrării la fie- care trei ani. Ar fi fost mai eficient ca organizația certificată să prezinte rapoarte anuale și în așa fel să evite necesitatea de a se reînregistra. Încheiere Prin acest articol CEDN a încercat să contureze unele părți slabe ale Legii Republicii Moldova cu privire la asociațiile obștești vis-a-vis de practicile eu- ropene. Acest articol nu este o analiză detaliată a cadrului legal. Noi, CEDN, exprimăm mulțumiri partenerului nostru organizației Eco-TIRAS pentru ajutor și sprijin în pregătirea acestui articol. 96 PARTICULARITĂȚILE EVIDENȚEI CONTABILE ÎN ORGANIZAȚIA NECOMERCIALĂ ÎN BAZA CERINȚELOR ACTELOR NORMATIVE ÎN VIGOARE Tatiana Prisacar auditor licențiat. ONG “Centrul de dezvoltare și implementare a reformelor economice” Aspectele teoretice de baza. Prezentul articol este scris, tinandu-se cont de actele normative in vigoare din Republica Moldova in domeniul contabilitatii, principalul fiind Legea contabili- tatii № 113-XVI din 27.04.2007, care a intrat in vigoare de la 1 ianuarie 2008 (in continuare- Legea nr.113). Dezvoltarea și lărgirea numărului diverselor fundații nestatale necomerciale necesită căutarea și implementarea unor căi moderne privind reglementarea acti- vității acestora. Un număr considerabil de probleme aferente reglementării legis- lative a activității organizațiilor necomerciale (ONC), inclusiv a fundațiilor ține de domeniul evidenței contabile, inclusiv, a pregatirii rapoartelor financiare. Obiect principal al contabilizării in fundatii il reprezinta mijloacele cu destinatie speciala primite si cheltuite. Nouă lege a contabilitații stabilește norme cu caracter conceptual, scopul acestora – formarea unei baze de drept legale in domeniu și stabilirea cerințelor și a mecanismelor unice de reglementare a evidenței contabile și raportării finan- ciare in Moldova. În continuare se vor examina unele prevederi din Legea nr.113, care sunt impor- tante și pentru ONC. Răsfrangerea prevederilor Legii nr.113 asupra ONC Prevederile legii se rasfrâng asupra tuturor tipurilor de entități indicate în  lege, indiferent de sfera activității, tipul proprietății și forma de organizare, inclusiv, și asupra ONG-lor. 97 Sistemul de contabilitate utilizat de entitate Entitățile care aplică sistemul contabil complet în partidă dublă  , altele decît instituțiile publice și alte entități specificate in lege, țin contabilitatea și întoc- mesc rapoartele financiare în baza Standardelor Internationale de Raportare Financiara (S.I.R.F) sau Standardelor Nationale de Contabilitate (S.N.C), conform politicii de contabilitate. Entitățile care aplică sistemul contabil simplificat în partidă dublă  țin contabili- tatea și întocmesc rapoartele financiare conform S.N.C. Entitățile care aplică sistemul contabil în partidă simplă  țin contabilitatea con- form normelor aprobate de Ministerul Finanțelor. Comentarii: 1) sistemul contabil complet în partidă dublă – sistem contabil care prevede reflectarea faptelor economice în baza dublei înregistrări, cu aplicarea planului de conturi contabile, registrelor contabile și rapoartelor financiare; 2) sistemul contabil simplificat în partidă dublă – sistem contabil ce prevede reflectarea faptelor economice în baza dublei înregistrări, cu aplicarea variantelor simplificate ale planului de conturi contabile, registrelor contabile și rapoartelor financiare; 3) sistemul contabil în partidă simplă – sistem contabil care prevede reflectarea unilaterală a faptelor economice, utili- zînd înregistrarea în partidă simplă conform metodei “intrare-ieșire”. Criteriile de selectare a sistemului de contabilitate Entitațile tin contabilitatea in baza sistemului contabil: în partidă simplă  , fără prezentarea rapoartelor financiare – daca nu depășesc limitele a două din următoarele trei criterii pentru perioada de gestiune precedentă: – totalul veniturilor din vînzări – cel mult 3 milioane de lei; – valoarea de bilanț a activelor pe termen lung – cel mult 1 milion de lei; – numărul mediu scriptic al personalului în perioada de gestiune – cel mult 9 per- soane; simplificat în partidă dublă  , cu prezentarea rapoartelor financiare condensate (simplificate) – daca nu depășesc limitele a două din următoarele trei criterii pentru perioada de gestiune precedentă: – totalul veniturilor din vînzări – cel mult 15 milioane de lei; – totalul bilanțului contabil – cel mult 6 milioane de lei; – numărul mediu scriptic al personalului în perioada de gestiune – cel mult 49 de persoane; complet în partidă dublă,  cu prezentarea rapoartelor financiare complete – daca nu cad sub incidența criteriilor de tinere a evidentei conform sistemului simplu sau sistemului simplificat in partida dubla. Comentarii: Cea mai mare parte a ONG-lor, reiesind din criteriile indicate in lege, este in drept sa aplice sistemul simplu de contabilitate. Actualmente acest sistem se re- glementeaza de SNC 62 „Contabilitatea in partida simpla”. Totodata, voi mentiona, ca prevederile acestui standard urmeaza sa mai fie adaptate, ținând cont de specificul acti- vității ONG. 98 Modul de schimbare a sistemului de contabilitate și alegerea sistemului pentru entitățile nou-create Entitatea nou-creată aplică unul din sistemele de ținere a contabilității  în conformitate cu datele din planul de afaceri și cu politica de contabilitate aprobată. Entitatea care are dreptul să utilizeze sistemul contabil în partidă  simplă poate aplica sistemul simplificat sau complet în partidă dublă, iar entitatea care are dreptul să utilizeze sistemul simplificat în partidă dublă – sistemul complet în partidă dublă. Dacă entitățile care aplică sistemul contabil în partidă simplă sau  simplificat în partidă dublă vor depăși, în decursul a 2 ani consecutivi, limitele criteriilor prevăzute in lege, ele vor fi obligate să schimbe sistemul contabil. Comentarii: Intrucât ONG-le nu practica afaceri comerciale, pentru entitățile neco- merciale nou-create ca baza pentru alegerea sistemului contabil poate servi Planul buge- tar al entității și politica de contabilitate. Aceleași documente pot servi temei și în cazul schimbării sistemului de contabilitate. Planul bugetar al unei organizații necomerciale (devizul de intrări și cheltuieli predestinate) reperzintă un plan (anual, trimestrial, lunar) a fluxului de surse cu destinatie speciala așteptate, pentru realizarea programelor, proiectele și altor activități statutare. Acest plan cuprinde toate cheltuielile (administrative, de pro- gram s.a.), necesare pentru realizarea activităților statutare ale ONG-lui. Planul bugetar poate fi elaborat in funcție de sursele de finanțare, tipuri de cheltuieli, pe executorii de programe etc. Obligativitatea ținerii evidenței contabile Aplicarea standardelor de contabilitate este o condiție obligatorie pen-  tru toate entitațile, inclusiv, pentru ONG-ri. Standardele servesc ca baza pentru ținerea contabilității, pregătirea rapoartelor financiare și repre- zintă o parte componenta a sistemului de drept al Republicii Moldova. Entitățile sunt obligate sa țina evidenta contabila și sa pregătească ra-  poartele financiare în modul prevăzut de Legea nr.113, standardele de contabilitate, Planul de conturi contabile și alte acte normative, aproba- te de către organele competente. Comentarii: ONG-urile, deasemenea sunt obligate să aplice standardele de contabili- tate, Planul de conturi pentru agenții economici și alte acte normative, insă, intr-o varianta adaptată. În contextul dat, adaptarea presupune necesitatea de a ține cont de specificul ac- tivității entității necomerciale si, totodată, asigurarea respectării concepțiilor, principiilor și regulilor stabilite de actele normative in domeniul contabilității. 99 Responsabilitatea entităților pentru ținerea evidenței contabile și pregă- tirea rapoartelor financiare Persoanele specificate in lege și responsabile pentru organizarea și ținerea contabilității sînt obligate: să organizeze și să asigure ținerea contabilității în mod continuu din mo-  mentul înregistrării pînă la lichidarea entității; să asigure elaborarea și respectarea politicii de contabilitate în conformitate  cu cerințele Legi nr.113, ale S.I.R.F. și ale S.N.C.; să asigure elaborarea și aprobarea:  – planului de conturi contabile de lucru al entității; – procedeelor interne privind contabilitatea de gestiune; – formularelor documentelor primare și registrelor contabile, în cazul lipsei formularelor tipizate sau dacă acestea nu satisfac necesitățile entității; să asigure întocmirea și prezentarea oportună, completă și corectă a do-  cumentelor primare, a registrelor contabile conform regulilor stabilite de Ministerul Finanțelor, precum și integritatea și păstrarea acestora conform cerințelor Organului de Stat pentru Supravegherea și Administrarea Fondu- lui Arhivistic al Republicii Moldova; să organizeze sistemul de control intern, inclusiv efectuarea inventarierii;  să asigure documentarea faptelor economice ale entității și reflectarea aces-  tora în contabilitate; să asigure respectarea actelor normative în domeniul contabilitații;  să asigure întocmirea și prezentarea rapoartelor financiare în conformitate  cu Legea nr.113 și cu standardele de contabilitate. Comentarii: In cadrul ONG-lor, responsabilitatea pentru organizarea și ținerea evi- denței contabile, pentru pregătirea rapoartelor financiare revine conducătorului (direc- torului executiv), iar direcționarea strategica și controlul – reprezinta responsabilitatea Consiliului Director al entității. 100 Drepturile entității privind tinerea contabilității și pregătirea rapoartelor financiare Persoanele specificate în lege și responsabile pentru organizarea si ținerea conta- bilității, au dreptul: să numească și să elibereze din funcție contabilul-șef în baza contractului indi-  vidual de muncă, în conformitate cu prevederile Codului muncii; să constituie secții (servicii) de contabilitate ca subdiviziuni interioare condu-  se de contabilul-șef (persoana împuternicită) care se subordonează nemijlocit conducătorului entității; să transmită ținerea contabilității unei organizații specializate sau firme de au-  dit în bază contractuală; să aleagă sistemul și forma de ținere a contabilității;  să stabilească reguli interne privind documentarea faptelor economice și grafi-  cul efectuării inventarierii. În entitățile care aplică sistemul contabil în partidă simplă, contabilitatea poate fi ținută nemijlocit de conducătorul entității. Contabilul-șef al entității trebuie să aibă studii superioare sau medii de specialitate de profil. Politica de contabilitate Se elaborează politica de contabilitate de sine stătător, în baza prevederilor Legii  nr.113 și a standardelor de contabilitate. Elaborarea politicii de contabilitate constă în 1) alegerea unui procedeu din cele  propuse în fiecare standard de contabilitate, 2) în fundamentarea procedeului ales, ținîndu-se cont de particularitățile activității entității, și 3) în acceptarea acestuia în calitate de bază pentru ținerea contabilității și întocmirea rapoartelor financiare. Dacă sistemul de reglementare normativă a contabilității nu stabilește metodele de ținere a contabilității referitor la o problemă concretă, entitatea este în drept să elaboreze metoda respectivă de sine stătător sau cu atragerea firmei de consultanță. În acest caz, se aplică, în următoarea consecutivitate, prevederile: Cadrului general pentru întocmirea și prezentarea rapoartelor financiare; – S.I.R.F. și S.N.C., în care se examinează probleme similare; – altor acte normative prevăzute in Legea nr.113, privind problema respectivă sau o – problemă analogică. Comentarii: În aspectul intocmirii politicii de contabilitate găsim problema pentru ONG-uri, deoarece actualmente nu exista standarde elaborate în special pentru organizatii nestatale necomerciale. In așa situație consider relevant a aplica prevederile Bazelor conceptuale ale pregătirii și prezentării rapoartelor finan- ciare, act normativ, aprobat prin ordinul Ministerului Finantelor nr.174 din 25.12. 1997. 101 Reguli generale privind contabilitatea elementelor patrimoniale Deținerea de către entitate a activelor cu orice titlu, înregistrarea surselor de prove-  niență a acestora și a faptelor economice fără documentarea și reflectarea acestora în contabilitate se interzic. Entitatea cu răspundere limitată înregistrează elementele contabile în baza contabi-  lității de angajamente, iar entitatea cu răspundere nelimitată – în baza contabilității de casă sau contabilității de angajamente. Contabilitatea activelor pe termen lung se ține pe fiecare obiect de evidență, în  expresie cantitativă și valorică. Contabilitatea stocurilor se ține în expresie cantitativă și valorică sau numai în ex-  presie valorică, în conformitate cu standardele de contabilitate. Înregistrarea inițială în contabilitate a elementelor de activ se face la valoarea de  intrare. Creanțele și datoriile pe termen scurt se înregistrează în contabilitate la valoarea  nominală, iar creanțele și datoriile pe termen lung – la valoarea scontată, în confor- mitate cu cerințele standardelor de contabilitate. Contabilitatea creanțelor și datori- ilor se ține pe categorii, clienți, furnizori, alți debitori și creditori. Valoarea acțiunilor sau a altor titluri de valoare, emise și subscrise, se reflectă  distinct în contabilitate. Contabilitatea cheltuielilor se ține pe feluri de cheltuieli, potrivit naturii sau desti-  nației acestora. Contabilitatea veniturilor se ține pe feluri de venituri, potrivit naturii sau sursei de  proveniență a acestora. În contabilitate, profitul sau pierderea se determină cu total cumulativ de la începu-  tul perioadei de gestiune. Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli se efectuea- ză, de regulă, la finele perioadei de gestiune. Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate pe destinații, conform deci-  ziei adunării generale a proprietarilor (asociaților, participanților, acționarilor) pri- vind repartizarea profitului anual, după aprobarea rapoartelor financiare anuale. Pierderea contabilă reportată conform statutului entității se acoperă din profitul net  al perioadelor de gestiune curentă și precedentă, din rezerve și din capitalul social, din contribuțiile suplimentare ale proprietarilor (asociaților, participanților, acțio- narilor) potrivit hotărîrii adunării generale a acestora. Provizioanele pentru riscuri și cheltuieli nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorii  elementelor de activ. Comentarii: Element (obiect) contabil – active, capitalul propriu, datorii, consumuri, cheltuieli, venituri, rezultate financiare și fapte economice ale entității. Dupa cum reiese din prevederile Legii nr.113, detinerea patrimoniului in valoare cat de mica nu ar fi si cu orice titlu, impune obligatiunea de organizare si tinere a evidentei contabile, indiferent de marimea entitatii, numarul angajatilor implicati in activitate. Contabilitate de angajamente – bază de contabilizare conform căreia elementele con- tabile sînt recunoscute pe măsura apariției acestora, indiferent de momentul încasării/ plății mijloacelor bănești sau compensării în altă formă. Contabilitate de casă – bază de contabilizare conform căreia elementele contabile sînt 102 recunoscute pe măsura încasării/plății mijloacelor bănești sau compensării în altă formă. ONG fixeaza in politica sa de contabilitate baza de contabilitate (de angajamente sau de casa) a elementelor patrimoniale in conditii determinate. Rapoartele financiare pentru diferite entitati Rapoartele financiare se pregatesc si se prezinta de catre entitatile  , care aplica sistemul simplificat sau complet in partida dubla. Rapoartele financiare ale entitatilor  care aplica sistemul complet in partida dubla, cu exceptia institutiilor publice, includ: – rapoarte financiare semianuale, inclusiv: a)bilanțul contabil condensat; b) raportul de profit și pierdere condensat; c) raportul privind fluxul mijloacelor bănești condensat; d) raportul privind fluxul capitalului propriu condensat; e) notele explicative selectate. – rapoarte financiare anuale, inclusiv: a) bilanțul contabil; b) raportul de profit și pierdere; c) raportul privind fluxul mijloacelor bănești; d) raportul privind fluxul capitalului propriu; e) notele explicative, inclusiv anexele la rapoartele financiare. Suplimentar la rapoartele financiare, entitatea va prezenta anual raportul conduce- rii și raportul auditorului, în cazul în care auditul este obligatoriu. Rapoartele financiare ale entitatilor  care aplica sistemul simplificat in partida dubla, includ: a) bilanțul contabil; b) raportul de profit și pierdere; c) notele explicative Rapoartele financiare se întocmesc în conformitate cu prevederile Legi nr.113,  ale standardelor de contabilitate și vor oferi imaginea reală și fidelă a elemen- telor contabile ale entității. Rapoartele financiare includ indicatorii activității tuturor filialelor, reprezen-  tanțelor și subdiviziunilor interioare ale entității, indiferent de locul amplasării acestora. Rapoartele financiare se întocmesc cu utilizarea datelor inventarierii pentru au-  tentificarea existenței și stării activelor și datoriilor. Rapoartele financiare reflectă valoarea elementelor aferente perioadelor de ges-  tiune curentă și precedentă. Dacă această valoare nu este comparabilă, datele perioadei precedente vor fi ajustate. Absența comparabilității și orice ajustare vor fi prezentate în notele explicative. Comentarii: Legea nr.113 stabileste, ca entitatile, inclusiv cele necomerciale, 103 care aplica sistemul simplu de contabilitate nu prezintă rapoarte financiare. Totodata, noua lege, ca si acea precedenta nu specifica careva separare a re- gulilor contabile pentru sectorul privat și cel necomercial nestatal. Actele nor- mative, elaborate în dezvoltarea prevederilor Legii nr.113, in particular S.N.C., deasemenea nu contin prevederi și reguli speciale pentru ONG, inclusiv, rapoarte financiare specializate. In prezent, in cadrul Ministerului finantelor al Republicii Moldova, s-a inceput lucrul asupra elaborarii noilor standarde nationale de con- tabilitate și a comentariilor la acestea, bazate pe directivele Uniunii Europene si SIRF. Există un vid în descrierea clară a regulilor și instrucțiunilor privind contabili- tatea organizațiilor necomerciale, necesitatea cărora se menține din motivul lipsei în sectorul necomercial a specialiștilor contabili profesioniști din cauza surselor financiare limitate. Experții străini și locali consideră unanim, că ținerea evidenței contabile în organizațiile necomerciale trebuie să se bazeze pe principiile și standardele unice de contabilitate și raportare. Totodată, reeșind din scopurile de bază a evidenței contabile, ONC necesită o interepretare particulară a principiilor și standardelor contabile, ce ține de specificul activității acestora. De exemplu, scopurile rapoartelor financiare pentru întreprinderile comerciale se determină în modul următor: “Rapoartele financiare trebuie să asigure cu infor- mație utilă investorii reali și potențiali, creditorii și alți utilizatori pentru luarea deciziilor privind investigarea, creditarea, etc. Informația trebuie să fie destulă și accesibilă pentru persoanele, competente în sfera activității comerciale și care au dorința de a o examina cu sîrguință rațională.” Respectiv, pentru ONG, cercul utilizatorilor informatiei financiare se largeste, in special, aceștea sunt donatorii, organizatiile locale si internationale finantatoare, reprezentantii societatii civile, in interesele carora activeaza ONG-urile. Ca conse- cinta, informatia financiara prezentata acestor utilizatori trebuie sa fie utila si cla- ra, cu privire la utilizarea rationala a mijloacelor predestinate (surse cu destinatie speciala). În rîndul caracteristicilor calitatative a informației financiare contabile se află utilitatea și economicitatea ei. Informația, prezentată de organizațiile necomerci- ale în rapoartele financiare actuale nu poate fi apreciată maximal utilă pentru stat și pentru organizațiile finanțatoare, deoarece formatul acestor rapoarte nu conține un șir de indici importanți, care ar demonstra utilitatea publică a acestora, sursele de finanțare și direcțiile de utilizare a lor. Referitor la respectarea principiului de economicitate pentru ONC am putea menționa, că acesta, probabil, nu a fost evaluat și calculat pînă în prezent. În esență, economicitatea prezintă doar o noțiune generală și determină faptul, că beneficiile obținute în urma utilizării informației trebuie să depășească cheltuie- lile suportate pentru obținerea ei. 104 În cazul, în care cineva ș-ar pune scopul de a efectua o analiză a cheltuielilor și beneficiilor aferente informației financiare pregătite de organizația necomer- cială, rezultatul ar fi demonstrat neeficiența acestei informații, ținănd cont și de faptul, că ONC pregătește numeroase rapoarte și pentru finanțatorii săi. Aceste rapoarte diferă mult de cele, ce sunt prezentate organelor fiscale și de statistică, cît și comisiei de certificare pentru confirmarea caracterului activității social-util și beneficii Standardele naționale contabile (SNC) în vigoare pe deplin corespund cerințe- lor utilizatorilor de informație din sectorul privat. Organizațiile neguvernamentale non-profit (în continuare ONC) sunt nevoite să se adapteze la Planul de conturi contabile al activității economico-financiare al întreprinderilor (în continuare Pla- nul de conturi), la principiile și regulile prevăzute în SNC, aferente descrierii și publicității informației în rapoartele financiare. Ciclul contabil Veriga generalizată de legătură între evidența contabilă (ciclul contabil)  și impozitare (ciclul fiscal) poate fi construită în modul următor: Ciclul contabil: Intocmirea documentelor primare si generalizatoare (colectarea, 1. alcătuirea și prelucrarea documentelor primare, ce confirmă efectuarea operațiunii.); Clasificarea operațiunilor, conform documentelor primare; 2. Evaluarea si recunoașterea elementelor evidenței contabile (fixarea 3. perioadei de constatare a tarnzacției și evaluarea datelor, conținute în documentul primar); Inregistrarea informatiei in conturile contabile; 4. Intocmirea registrelor contabile; 5. Inventarierea elementelor evidentei contabile; 6. Intocmirea balantei de verificare, a Cartii Mari; 7. Ciclul fiscal Calcularea impozitelor si intocmirea rapoartelor fiscale. 8. Continuarea ciclului contabil Intocmirea rapoartelor financiare pentru perioada de gestiune. 9. 105 Menționăm suplimentar, că efectuarea acțiunilor a ori cărui punct din veriga descrisă, cere un volum considerabil și vast a cunoștințelor de la contabilul sau specialistul responsabil de ținerea contabilității și calcularea impozitelor. De exemplu, la nivelul acțiunilor menționate în p.1-2 contabilul necesită de cunoștințe din domeniul legislației civile și a dreptului general, în particular, cu- noașterea prevederilor diverselor acte normative privind legalitatea afacerilor și a activității în întregime, cunoașterea formelor și formularelor, documentelor cu regim special aprobate la nivel de stat, care servesc ca documente primare justi- ficative pentru scopurile evidenței contabile și impozitării. In particular, conform Legii nr.113, faptele economice se contabilizeaza în baza documentelor primare și centralizatoare. Documentele primare se întocmesc în timpul efectuării ope- rațiunii, iar dacă aceasta este imposibil – nemijlocit după efectuarea operațiunii sau după producerea evenimentului. Prin notiunea de „fapt economic” se subin- telege orice tranzacție, operațiune, eveniment care au modificat sau pot modifica activele, drepturile și datoriile, consumurile, cheltuielile, veniturile, rezultatele financiare ale entității; Document primar – confirmare documentară (pe suport de hîrtie sau în formă electronică) care justifică efectuarea operațiunii economice, acordă dreptul de a o efectua sau certifică producerea unui eveniment. 106 Documente primare Legea nr.113 cere de la entitati utilizarea formulare tipizate de documente primare, aprobate de Ministerul Finanțelor. În lipsa formularelor tipizate sau dacă acestea nu satisfac necesitățile entității, entitatea elaborează și utilizează formulare de documente, aprobate de conducerea ei, cu respectarea cerințelor legii privind elementele obligatorii. In special, Legea nr.113 stabileste urmatoarele cerinte aferente documentelor pri- mare justificative: documentele primare întocmite pe suport de hîrtie sau în formă  electronică au aceeași putere juridică (în cazul întocmirii documentului primar în formă electronică, entitatea, la solicitarea utilizatorului, este obligată să imprime copia documentului pe suport de hîrtie din cont propriu); documentele primare întocmite trebuie sa contina toate elementele ob-  ligatorii prevazute de lege; documentele primare primite de entitate într-o limbă străină, alta  decît cea engleză și rusă, vor fi traduse în limba de stat, cu expunerea tranzacției respective; persoanele care întocmesc și/sau semnează documentele primare  răspund în conformitate cu art.44 al Legii nr.113; documentele de casă, bancare și de decontare, datoriile financiare, com-  erciale și calculate pot fi semnate unipersonal de conducătorul entității ori de două persoane cu drept de semnătură: prima semnătură aparține conducătorului sau altei persoane împuternicite, a doua – contabilului- șef sau altei persoane împuternicite. Semnăturile pe documentele menționate, după caz, se confirmă prin aplicarea ștampilei entității re- spective. În lipsa funcției de contabil-șef, ambele semnături pe docu- mentele menționate se aplică de conducătorul entității respective sau de alte persoane împuternicite; corectări în documentele primare care justifică operațiunile de casă,  bancare, de livrare și achiziție a bunurilor economice și a serviciilor nu se admit; contabilului-șef (șefului serviciului contabil) i se interzice să primească  spre executare documente privind faptele economice ce contravin acte- lor legislative și altor acte normative, informînd despre aceasta în scris conducătorul entității. Astfel de documente se primesc spre executare numai cu indicațiile suplimentare în scris ale conducătorului entității căruia, ulterior, îi revine răspunderea pentru aceasta. 107 În dependenta de tipul operatiunii efectuate, agentii economici utilizeaza for- mularele tipizate cu regim special, aprobate prin Hotarîrea de Guvern nr.294 din 17.03.98. Modul de editare, eliberare, procurare, păstrare, evidență și utilizare a formularelor tipizate cu regim special se stabilește de Guvern. Entitățile care desfășoară activitate de întreprinzător și dispun de un sistem de imprimare auto- matizat imprimă formulare tipizate cu regim special de sine stătător, cu acordul Ministerului Finanțelor, conform cerințelor prevăzute de Guvern. Documente primare cu regim special Formularele tipizate cu regim special se utilizează în cazurile:  a) înstrăinării activelor cu transmiterea dreptului de proprietate; b) prestării serviciilor; c) transportării activelor în cadrul entității dezintegrate din punct de ve- dere teritorial; d) achiziționării activelor de la furnizori – cetățeni; e) transmiterii activelor în leasing, arendă, locațiune. Pentru operațiunile de export-import al activelor și serviciilor, drept  documente primare pot fi utilizate documentele aplicate în practica internațională sau cele prevăzute de contract. Bonurile mașinilor de casă și control cu memorie fiscală sînt recunoscute  drept documente primare ce confirmă procurarea activelor și prestarea serviciilor, cu condiția respectării cerințelor prevăzute de legea nr.113. Se interzice emiterea mai multor documente primare pentru unele și  aceleași operațiuni. Comentarii: Regulile mentionate mai sus se rasfrîng si asupra ONG-rilor. Nerespectarea acestora conduce, de regula, la nerecunoasterea faptului econo- mic. Totodata, in lipsa documentelor justificative, sau in cazul completarii lor incorecte, reprezentantii organelor fiscale au tot temeiul sa nu recunoasca fap- tul efectuarii unei operatiuni economice. Conform legii nr.113, datele evidenței contabile servesc ca baza pentru determinarea obiectelor si bazei impozabile. Din acest motiv, de exemplu, nu este constatat ca document justificativ pentru deducere în scopul impozitării cecul mașinilor de casă și control cu memorie fiscală, inclusiv pentru procurarea combustibilului, din cauza neindicării în cec cine (organizația sau persoana fizică) este beneficiarul mărfii (cecul nu contine toate elementele obligatorii prevazute de Legea nr.113, pentru ca sa fie recunos- cut ca document justificativ unic). 108 Acțiunile contabilului la nivelul punctelor 3-7 и 9 cer de la el cunoștințe profun- de a legislației în domeniul contabilității. Actele normative care reglementează domeniul contabilității în Moldova Actele normative de reglementare in domeniul contabilitatii pot fi fi clasificate în funcție de nivelul reglementării după cum urmează: Nivelul 1 – Standardele Naționale Contabile (SNC)Legea contabilității № 113; Nivelul 2 – Standardele Naționale Contabile (SNC), Planul de conturi contabile și normele de aplicare a acestuia; Nivelul 3 – Indicații instructiv-metodice, regulamente, instrucțiuni, scrisori ale Ministerului Finanțelor, care reglementeaza aspecte separate ale contabilitatii; Nivelul 4 – Documentele interne, elaborate de entitate, ce țin de organizarea evidenței contabile. Evident, pentru calcularea corectă a impozitelor (p. 8), contabilul are necesitate de a studia Codul Fiscal a Moldovei, toate instrucțiunile si regulamentele aferente acestuia. La situatia 01.12.08 года, Codul fiscal al RM contine urmatoarele titluri: Titlul CF RM Denumirea titlului I Dispozitii generale II Impozitul pe venit III Taxa pe valoarea Adaugata IV Accize V Administrare fiscala VI Impozit pe bunurile imibiliare VII Taxe locale VIII Taxele pentru resursele naturale IX Taxe in fondul rutier 109 Obiectivul principal a contabilității în ONC constă în evaluarea și evidența mijloacelor cu destinație specială și a fondurilor, inclusiv a patrimoniului, aflat în gestiunea organizației, precum, evaluarea și evidența mijloacelor cu destinație specială utilizate conform destinației. Sarcina contabilității în ONC constă în măsurarea rezultatelor și dezvăluirea informației privind utilizarea mijloacelor cu destinație specială. Particularitățile evidenței contabile în ONC sunt determinate de specificul activității acestora, care constă în acumularea mijloacelor bănești, activelor ma- teriale și nemateriale într-un fond unic în scopul distribuirii acestor mijloace organizațiilor necomerciale și persoanelor fizice întru realizarea programelor so- ciale. Totalitatea mijloacelor monetare și non-monetare, obținute de organizația nercomercială, inclusiv de ONC, cu scopul realizării programelor respective (proiecte, măsuri) crează fondurile cu destinație specială. În corespundere cu practica internationala, fondurile cu destinație specială pot fi limitate si nelimitate, in functie de termenele si directia utilizarii lor, alte restricții, stabilite de catre finanțatori. Sursele financiare și materiale a fundațiilor au o destinație clară și strictă obligînd fundația să le utilizeze doar în cadrul scopurilor stabilite. De exem- plu, fundațiile de binefacere acumulează sursele materiale și monetare cu scopul finanțării unor programe în folosul societății în întregime, cît și privind interesul categoriilor anumite de cetățeni: fundații pentru acordarea ajutorului păturilor vulnerabile, caselor de copii, azilurilor, etc; fundații de susținere pentru anu- mite feluri de activitate a unor grupe sociale, de exemplu, susținerea activității privind restabilirea și construcția monumentelor istorice și de cultură, susținerea și protecția drepturilor contribuabililor, etc. Nici un act normativ în vigoare din Republica Moldova în domeniul contabilității nu conține instrucțiuni sau indicații metodice privind modul de ținere a evidenței contabile în ONC. În legătură cu aceasta, evaluarea și evidența patrimoniului ONC, a rezultatelor activității lor urmează să fie organizate în con- formitate cu Legea Contabilității, SNC, cu allte acte normative, ce regulează ordinea evidenței contabile. Aspecte practice de contabilitate in fundațiile nestatale (FN) 1. Aplicarea sistemului simplu de contabilitate. Cum s-a mentionat in partea introductiva, FN, care n-au depașit limitele a două din următoarele trei criterii pentru perioada de gestiune precedentă: – totalul veniturilor din vînzări – cel mult 3 milioane de lei; – valoarea de bilanț a activelor pe termen lung – cel mult 1 milion de lei; – numărul mediu scriptic al personalului în perioada de gestiune – cel mult 110 9 persoane, au dreptul sa aplice sistemul simplu de tinere a contabilitatii, utili- zand ca baza prevederile SNC 62 „Contabilitatea in partida simpla”. Este clar, ca e necesar a adapta la specificul activitatii FN notiunea „volumul vînzărilor” si a stabili, ca un indicator analogic relevant FN este volumul mijloacelor cu desti- natie speciala intrat in fundatie pe parcursul perioadei de un an. Ținerea evidenței contabile in partida simpla nu impune utilizarea iinregis- trarii clasice duble „debit-credit”. Faptele economice care au loc in activitatea FN se inregistreaza in registre speciale, forma carora este prezentată in stan- dardul mentionat. Orice entitate, care desfasoară activitate si dispune de patri- moniu, procura si utilizeaza anumite resurse in cadrul activitatii sale, urmeaza sa inregistreze toate aceste fapte economice in registrele recomandate de standardul 62. Pentru ONG-uri vom recomanda urmatoarele trei registre putin adaptate la specificul activitatii FN. 1.Registrul de intrari (venituri) si plati (cheltuieli) Pentru perioada ___________________________________200___. Nr.o Data, luna, anul Denumirea furnizorului/cumparătorului/donatorului/c ontinutul operatiunii Unitatea de masura cantitatea Documentul justificativ Suma mijloacelor cu destinatie specială intrate, lei Intrari in urma desfaĠurării activitaĠii tatutare economice, lei Alte intrari, lei Cheltuieli predestinate, lei Cheltuieli aferente activitatii economice statutare, lei Soldul mijloacelor baneĠti in casierie, lei Soldul mijloacelor baneĠti la contul curent, lei Rezultatul activitatii economice, profit (+), pierdere (-), lei Soldul mijloacelor cu destinatie specială neutilizat,lei Deficitul mijloacelor cu destinatie specială, lei Registrele se completează pe măsura efectuării operatiunii (faptului economic). 111 2. Registrul de evidență cu diverți furnizori ți cumpărători (beneficiari) Pentru perioada ______________________________200___. Nr./o Data, luna, anul Data si numarul documentului Denumirea furnizorului, clientului, persoanei fizice, beneficiarului de servicii, bugetului (local, de stat) Sold la inceputul perioadei Datori faĠă de furnizori Creante (datoriile cumparătorilor, clienĠilor) Sold la finele perioadei Datoria entitatii faĠă e furnizor, lei Datoriile cumparătorilor, clientilor, lei Inregistrarea datoriei (data) Inregistrarea datoriei (suma, lei) Inregistrarea achitării datoriei, data Inregistrarea achitării datoriei, suma, lei Inregistrarea achitării datoriei, data Inregistrarea achitării datoriei, suma, lei Inregistrarea datoriei (data) Inregistrarea datoriei (suma, lei) Datoria entitaĠii fata de furnizor, lei Datoria cumpărătorului faĠă de entitate, lei 112 3. Registrul activelor uzurabile (mijloace fixe, active nemateriale, OMVSD) Pentru perioada ___________________________________200___. Nr./o Data, luna, anul Data, numarul documentului Denumirea mijloacelor fixe, activelor nemateriale, OMVSD Valoarea de intrare, lei Reevaluarea valorii initiale, lei Termenul de exploatare (utilizare) Suma uzurii, amortizării pentru perioada de gestiune, lei Suma uzurii, amortizării acumulate, lei Valoarea activului exceptand uzura (amortizarea) acumulată, lei Suma reevaluării pozitive, lei Suma reevaluării negative, lei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 (5+6-7):8 10 (8 пред. пер.+10) 11 (5-10) Modul de completare a registrelor menționate se expune în SNC 62 „Contabilitatea în partidă simpla”. 2. Aplicarea sistemului de contabilitate complet, in partida dubla. Finanțările și incasările cu destinație specială (de la donatorii de granturi, or- ganizațiile și persoanele fizice finanțatoare, alte surse) se reflectă în contabilita- tea FN în funcție de sursa finanțării. Unele FN aplică pentru comoditate coduri gestionare, alcătuite din cifre, care asigură diferențierea surselor de finanțare pe tipuri de proiecte și programe. Pentru reflectarea incasărilor cu destinație specială în Planul de conturi ac- tual este prevăzut doar un singur cont, în clasa obligațiunilor pe termen lung în grupul datoriilor pe termen lung calculate – contul 423 „Finanțări și incasări cu destinație specială”. Așadar, contabilul unei organizații necomerciale este impus să adapteze Planul de conturi în cazurile, cînd mijloacele cu destinație specială încasate urmează să fie utilizate în cadrul unui an, deoarece un cont analogic 113 contului „423” nu este prevăzut în clasa obligațiunilor curente. Grație acestui fapt, în exemplele de corespondență a conturilor propuse în acest articol vor fi recomandate unele conturi contabile pentru reflectarea operațiunilor în FN. De exemplu, deoarece în Planul de conturi este foarte limitată descrierea contului contabil 516 „Alte datorii financiare pe termen scurt”, îl recomandăm pentru evidența finanțărilor și incasărilor cu destinație specială pe termen scurt. Toto- data, aceste aspecte urmeaza sa fie fixate in politica de contabilitate iar conturile contabile utilizate +in planul de conturi lucrativ, aprobat in comun cu politica de contabilitate. În continuare vom examina întrebarea privind momentul de constatare a fi- nanțării și încasărilor cu destinație specială în evidența contabilă a FN. În cazul existenței unei certitudini motivate că mijloacele cu destinație speci- ală vor fi încasate și condițiile contractului privind finanțarea v-or fi îndeplinite, constatarea și reflectarea acestora în contabilitate se efectuiază în baza metodei de angajament . Aceasta înseamnă, că FN va reflecta în evidență obligațiunile privind finanțările și încasările cu destinație specială în acea perioadă, în care va dispune de un con- tract semnat, privind finanțarea sau alte dovezi documentare, ce confirmă, că mij- loacele cu destinație specială v-or fi primite, indiferent de faptul în care perioadă aceste mijloace vor fi primite efectiv. În restul cazurilor, finanțările și încasările cu destinație specială se înregistrea- ză în baza metodei de casă, cu alte cuvinte se reflectă în contabilitate la momen- tul încăsării lor reale. În tabelul 1 sunt propuse înregistrări contabile privind reflectarea finanțărilor și încasărilor cu destinație specială: Tabelul 1 № oper. Conținutul operațiunii Corespondența conturilor Debitul contului Creditul contului 1. Sumele mijloacelor cu destinație specială în așteptare spre încasa- re (metoda de angajamente) 229 / subcontul analitic 516, 423 / subcontul analitic 2. Sumele mijloacelor cu destinație specială încasate (metoda de angajamente) 241, 242, 243 229 / subcontul analitic 3. Sumele mijloacelor cu destinație specială încasate (metoda de casă) 241, 242, 243 516,423 / subcontul analitic 4. Transferul sumelor de finanțare cu destinație specială de la contul obligațiunilor pe termen lung la contul obligațiunilor curente. 423 / subcontul analitic 516 / subcontul 114 Finanțările și incasările cu destinația specială rămîn reflectate pe contul respec- tiv al obligațiunilor pe termen lung sau scurt pînă la momentul utilizării lor reale și constatării în calitate de venituri cu destinație specială. Pînă la implementarea noului sistem al evidenței contabile, mijloacele cu destinație specială parvenite în organizație se reflectau în creditul contului „Finanțări și încasări cu destinație spe- cială”, iar aceleași mijloace deja utilizate se reflectau în debetul aceluiași cont. Din momentul întrării în vigoare a noului Plan de conturi contabile Ministerul Finanțe- lor insistă, ca mijloacele cu destinație specială utilizate să fie constatate în calitate de venituri cu destinație specială, concomitent cu constatarea micșorării sumelor reflectate la contul 423 „Finanțări și incasări cu destinație specială” sau 516 „Alte datorii financiare pe termen scurt”, subcontul „Finanțări și incasări cu destinație specială”. În legătură cu cele spuse apare neceitatea întroducerii unei noțiuni noi – venituri cu destinație specială. Venit cu destinație specială se constată mijloacele, care au fost utilizate conform destinației pentru realizarea programelor (proiectelor), altor măsuri cu destinație specială, încasate la început în organizația necomercială și reflectate pe creditul contului 423 „Finanțări și incasări cu destinație specială” sau 516 „Alte datorii financiare pe termen scurt”, subcontul „Finanțări și incasări cu destinație specială”. Ca regulă, venitul cu destinație specială se constată concomitent cu cheltuielile suporate/constatate cu destinație specială (refluxul mijloacelor cu destinație speci- ală menite repartizării). La rîndul său, cheltuieli cu destinație specială pot fi con- siderate cheltuielile, efectuate din contul mijloacelor cu destinație specială, strict conform destinației în scopurile indicate de persoanele finanțatoare. În cazul, în care acumularea mijloacelor Fundației este efectuată exclusiv din contul finanțării și încasărilor cu destinație specială, cu alte cuvinte FN nu efectu- iază paralel cu activitatea de bază o activitate economică de sine stătătoare (produ- cerea și realizarea produselor proprii, acordarea serviciilor cu plată), regula princi- pală, care se va respectă în contabilitate va fi: veniturile cu destinație specială = cheltuieliel cu destinație specială Excepție vor constitui cazurile, în care, de exemplu, suma cheltuielilor cu destinație specială a depășit suma finanțărilor acordate efectiv, sau în care chel- tuielile cu destinație specială s-au efectuat în avans, din contul altor surse de finanțare, dar urmează să fie compensate pe viitor din contul finanțărilor cu des- tinație specială. Dar aceste situații sunt mai complicate și nu vor fi discutate în prezentul articol. Mijloace cu destinație specială, obținute pentru realizarea unui program sau pro- iect de utilitate publică, urmează să fie utilizate strict conform destinației în peri- oada realizării acestui program (pe cîți ani este preconizat programul cu destinație specială, pe aceași perioadă se proiectează și consumarea mijloacelor cu destinație specială), pe lăngă aceasta termenele de consumare nu depind de anul calendaris- tic, dar de termenele și bugetul programului respectiv. 115 În scopul reflectării în evidența contabilă a operațiunilor privind încasarea și utilizarea mijloacelor cu destinație specială în ONC, inclusiv în FN, Ministerul Finanțelor recomandă pentru îndrumare aplicarea prevederilor SNC 20 «Contabili- tatea subvențiilor de stat și publicarea informației privind ajutorul acordat de stat”. Ținîndu-se cont de prevederile standardului menționat, se recomandă următoarele reguli de reflectare în evidența contabilă a FN a mijloacelor cu destinație specială utilizate: Metoda venitului – aplicată pentru înregistrarea mijloacelor cu desti- 1) nație specială, încasate în scopul procurării activelor pe termen scurt, inclusiv pentru achtarea serviciilor, sau care au parvenit sub forma activelor pe termen scurt. Metoda capitalului (patrimoniului) – aplicată în scopul contabilizării 2) mijloacelor cu destinație specială destinate pentru procurarea/crearea activelor pe termen lung (mijloacelor fixe, activelor nemateriale) sau primite nemijlocit de la finanțator sub formă de active utilizată pentru evidența registarea mijloacelor cu destinație specială obținute sub formă de active pe termen lung. Metoda venitului prevede: constatarea inițială în calitate de obligațiuni • a mijloacelor cu destinație specială, încasate sub forma, sau pentru procurarea activelor pe termen scurt (materiale, OMVSD, servicii), constatarea ulterioară a lor în calitate de venituri cu destinație specială, • în momentul utilizării lor, în aceiași perioadă de gestiune, cînd au fost suportate/constatate cheltuielile din contul acestor mijloace (cheltuieli cu destinație specială). În cazul, în care momentul consumării mijloacelor cu destinație specială pentru procurarea activelor materiale de scurtă du- rată nu corespunde cu momentul consumării (decontării) reale a lor sau achitarea serviciilor este efectuată anticipat, se recomandă de a constata mijloacele cu destinația specială utilizate mai întîi în calitate de venituri anticipate, reflectîndu-le în creditul contului 515 «Venituri anticipate curente», subcontul „Venituri anticipate curente cu destinație specială”. Doar la momentul consumării (decontării) reale a bunurilor materiale sau suportării cheltuielilor privind serviciile acordate veniturile anticipate se vor constata în calitate de venituri cu destinația specială curente. În Tabelul 2 se recomandă corespondența conturilor respectivă, în continuarea înscrierilor recomandate în Tabelul 1: 116 Tabelul 2. N/ op. Conținutul operațiunii Corespondența Debitul contului Creditul contului 1. Achitarea din contul mijloacelor cu destinație specială pentru procurarea activelor curente, serviciilor 521, 539 241, 242, 227, 532 2. Reflectarea activelor curente procurate, cheltuielilor privind serviciile acordate: – active curente – servicii 211, 213 7149 / subcont analitic 521, 539 3. Reflectarea mijloacelor cu destinație specială utilizate, pînă la momentul consumării efective a activelor cur- ente procurate 516/subcont analitic 515 / subcont analitic 4. Reflectarea veniturilor curente cu destinație specială concomitent și în aceeași sumă cu constatarea chel- tuielilor privind serviciile acordate 516 subcont analitic 612/ subcont analitic 5. Reflectarea cheltuielilor cu destinație specială privind activele curente con- sumate 7149 / subcont analitic 211, 213 6. Reflectarea veniturilor curente cu destinație specială, concomitent și în aceeași sumă cu constatarea cheltuielilor privind activele curente consumate 515 / subcont analitic 612 / subcont analitic Metoda capitalului presupune: constatarea inițială în calitate de obligațiuni • a mijloacelor cu desti- nație specială încasate sub forma activelor pe termen lung (mijloace fixe, active nemateriale) sau din contul cărora vor fi procurate/create active pe termen lung, • constatarea ulterioară în calitate de fond patrimonial*, la momentul procurării/ creării reale a activelor de lungă durată. Pe măsura uzurii/amortiză- rii activelor pe termen lung, cuantumul fondului patrimonial o să fie diminuat cu sumă egală cheltuielilor aferente uzurii/amortizării calculate a activelor pe termen lung și concomitent, în aceeași sumă înregistrat venit cu destinația specială. * dat find faptul, că în Planul de conturi actual nu sunt prevăzute conturi speci- ale pentru înregistrarea fondului patrimonial, pînă la elaborarea unor instrucțiuni respective se recomandă folosirea contului 515 «Venituri anticipate curente », sub- contul „Venituri anticipate curente cu destinație specială”. În Tabelul 3 se recomandă corespondența conturilor respectivă, în continuarea înscrierilor recomandate în Tabelul 1: 117 Tabelul 3 N/ op. Conținutul operațiunii Corespondența Debitul contului Creditul contului 1. Achitarea din contul mijloacelor cu destinație specială pentru procurarea activelor pe termen lung 521, 539 241, 242, 227, 532 2. Reflectarea activelor pe termen lung procurate din contul mijloacelor cu destinație specială, Reflectarea încasărilor cu destinație specială primite sub forma activelor pe termen lung 111, 121,123 521 423 /subcont analitic 3. Reflectarea mijloacelor utilizate pentru procurarea/crearea activelor pe termen lung 423 / subcont analitic 515 / subcont analitic 4. Constatarea cheltuielilor aferente uzurii/amortizării activelor pe termen lung 714 /9/ subcont analitic 113, 124 5. Concomitent, la aceeași sumă, reflectarea venitului cu destinație specială curent. 515 subcont analitic 612 / subcont analitic Venitul și cheltuielile cu destinație specială se înregistrează în contabilitate în mod cumulativ de la începutul anului și la finele anului de gestiune se închid la contul 351 „rezultat financiar total” (în materialele metodice elaborate pentru ONC se propune de a închide reciproc între ele conturile veniturilor și cheltuielilor cu destinație specială din motivul egalității lor). În cazurile în care FNN asuportat cheltuieli în mărimea ce a depășit suma mijloacelor cu destinație acordate, se reco- mandă ca acest sold să fie înregistrat în debitul contului 252 „Alte active curente”, la un subcont analitic separat. În caz contrar, cînd suma mijloacelor cu destinație specială a rămas neutilizată, NFF decide direcția utilizării acesteea și înregistrea- ză soldul la subcontul analitic respectiv a contului 423 „Finanțări și incasări cu destinație specială” sau 516 „Alte datorii financiare pe termen scurt”, subcontul „Finanțări și incasări cu destinație specială”. Ținerea evidenței contabile în FN are particularitățile sale comparativ și cu alte ONC, care nu sunt fundații. Deoarece FN pe de o parte acumulează mijloace cu destinație specială, iar pe de altă parte le repartizează, respectiv se formează și obiectele contabilității care urmează să fie constatate și evaluate: 118 Obligațiunile FN față de finanțatorii săi 1. , privind utilizarea mijloacelor acordate de aceștea conform destinației, repartizării ulterioare beneficiarilor a mijloacelor cu destinație specială pentru realizarea unor programe și pro- iecte. Obligațiuni ale FN față de beneficiarii finanțărilor 2. cu destinație specială pentru realizarea unor programe și proiecte, Obligațiunile beneficiarului finanțarii cu destinație specială față de FN 3. , pînă la momentul recunoașterii și aprobării de ultima a cheltuielilor efectuate din contul mijloacelor acordate, în baza rapoartelor prezentate periodic către FN. Despre momentul constatării obligațiunilor FN față de finanțatorii săi sa vorbit deja mai sus (Tabelul 1). Respectiv, în Tabelele 2 și 3 s-au adus exemple de înre- gistrare în evidența contabilă a mijloacelor cu destinație specială utilizate (anulării obligațiunilor față de finanțatori). Notati ! Unele FN aplică formule contabile care contavin principiilor stabilite în SNC, în particular, principiului calculării și principiului corespunderii veniturilor și cheltuielilor aferente acsetor venituri. De exemplu, la momentul încheierii contractului cu finanțatorul sau primirii avizului despre îndreptarea FN mijloacelor cu destinație specială, ultima înregistrază suma încasată sau care urmează să fie încasată direct la conturile de venit, evitînd conturile de reflectare a obligațiunilor, astfel fiind încălcat principiul calculării. Totodată, cheltuielile aferente acestor venituri, adică efectuate din contul mijloacelor încasate se înregistrează în acea perioadă gestionară, în care FN încheie la rîndul său contract de grant cu beneficiarul finanțărilor cu destinație specială pentru realizarea proiectelor și programelor preconizate. În așa mod se încalcă și principiul corespunderii veniturilor și cheltuielilor, constatarea și reflectarea lor în aceeași perioadă de gestiune. Obligațiunile FN față de beneficiarii finanțărilor cu destinație specială și creanța beneficiarului față de FN, se evaluează și se înregistrează în evidența contabilă în baza bugetului aprobat a cheltuielilor, anexat la contractul de grant (de finanțare). Exemplul 1 1. Vom identifica participantii la process dupa cum urmează: Entitatea (organizația) finanțatoare – OF Fundatia necomerciala nestatală – FN Beneficiarul mijloacelor cu destinatie specială – BM 119 2. Vom admite, ca: 20 decembrie, a. ХХ FN obtine un grant de la OF 10000 $ 25 decembrie, a. ХХ FN incheie contract cu BM privind acordarea subgrantului 3000 $ 5 ianuarie a.X1 FN transferă o tranță de mijloace BM 3000 $ 9 septembrie a.X1 BM prezintă FN raportul privind utilizarea mijloacelor 3000 $ 3. Momentul și modul de recunoaștere (inregistrare) a operațiunilor în evidențe contabilă a FN și BM: N/op. Conținutul operațiunii Corespondența Suma, lei Debitul contului Debitul contului 1.20.12.ХХ Mijloacele cu destinație specială intrate in FN de la OF (metoda de casă) 242, 243 516, 423 / cont analitic 10000 $* 2. 25.12.ХХ Inregistrarea obligațiunilor FN față de BM și, respectiv, inregistrarea creanței BM față de FN la momentul semnarii contractului de grant 229 / cont analitic 539/ cont analitic 3000 $ 3. 05.01.ХI Transferul de catre FN a mijloacelor banesti catre BM 539 / cont analitic 242, 252 / cont analitic 3000 $ 4. 09.09.ХI Inregistrarea cheltuielilor predestinate raportate de catre BM si aprobate de catre OF, in baza rapoartelor prezentate 714/9 cont analitic 229 / cont analitic 3000 $ 5. 09.09.ХI Concomitent, la aceeasi sumă, inregistrarea venitului predestinat (micșorarea obligațiunilor FN fața de OF. 423, 516 / cont analitic 612 / cont analitic 3000 $ * În scopul înțelegerii mai clare privind momentul și modul înregistrării ope- rațiunilor, valoarea acestora este prezentată în valută străină. În evidența conta- bilă a entității, operațiunile se vor reflecta și în monedă națională, ținând cont de regulile prevăzute în SNC 21 «Consecințele schimbării cursului valutar». Activele pe termen lung și scurt, procurate de sine stătător de FN cu scopul transmiterii lor ulterioare grătuite beneficiarilor pentru asigurarea tehnică a pro- gramelor și proiectelor, se recomandă inițial să fie înregistrate în evidența FN la contul activelor respective, fiind creat in planul de conturi lucrativ, subcon- tul «Active destinate repartizării gratuite beneficiarilor finanțărilor cu destinație specială”. La momentul transmiterii lor nemijlocite, în evidența contabilă a FN 120 se va înregistra micșorarea (sau stingerea) obligațiunilor acestuia față de bene- ficiarul finanțării cu destinație specială. În Tabelul 4 se recomandă înregistrările contabile aferente operațiunilor specifice pentru FN. Tabelul 4 № опер. Cntinutul operatiunii Corespondența conturilor Debitul contului Debitul contului 1. Suma mijloacelor cu destinație specială încasate de FN de la finanțatorii săi (metoda de casă) 242, 243 242, 243 2. Transferul sumelor finanțărilor cu destinație specială de la contul obligațiunilor pe termen lung la contul obligațiunilor pe termen scurt 423 / subcont analitic 423 / subcont analitic 3. Procurarea de către FN a activelor pe termen lung/scurt în scopul transmiterii ulterioare gratuite beneficiarilor finanțărilor cu destinație specială 252 / subcont analitic pe tipuri de active, sau subcont analitic a ctivului respectiv 252 / subcont analitic pe tipuri de active, sau subcont analitic a ctivului respectiv 4. Reflectarea mijloacelor cu destinație specială cheltuite de FN pentru procurarea activelor repartizabile 516, 423 / subcont analitic 516, 423 / subcont analitic 4. Reflectarea obligațiunilor FN față de beneficiarii finanțărilor cu destinație specială, concomitent cu creanța beneficiarului fașă de FN privind utilizarea mijloacelor conform destinației la momentul încheierii contractului 229 / subcont analitic 229 / subcont analitic 5. Transferul de către FN beneficiarului finanțărilor cu destinație specială a mijloacelor sau transmiterea gratuită la bilanț a activelor pentru asigurarea tehnică a programelor 539 / subcont analitic 539 / subcont analitic 7. Constatarea și reflectarea cheltuielilor raportate de către beneficiarul finanțărilor cu destinație specială și acceptate de FN 714 / 9 subcont analitic 714 / 9 subcont analitic 121 8. Concomitent, la aceeași sumă, reflectarea venitului cu destinație specială (micțorarea obligațiunii FN față de finanțatorul său) 516/ subcont analitic 516/ subcont analitic 9. La finele anului de gestiune se închid veniturile și cheltuielile cu destinație specială acumulate de FN 351 612 351 612 10. Constatarea cheltuielilor administrative ale FN suportate din contul finanțărilor și încasărilor cu destinație specială 713 / subcont analitic 713 / subcont analitic 11. Concomitent, la aceeași sumă, reflectarea venitului cu destinație specială (micțorarea obligațiunii FN față de finanțatorul său) 516 / subcont analitic 516 / subcont analitic Evidența cheltuielilor administrative a FN se recomandă de a ține separat de alte cheltuieli. Pentru unele FN, cumar fi de exemplu fundațiile de binefacere, este stabilit în mod legislativ, că mărimea cheltuielilor administrative nu poa- te depăși limita de 20% din suma totală a mijloacelelor cu destinație specială încasate de organizație. Cheltuielile administrative pot fi diverse, de exemplu, cheltuielile, ce țin de obținerea și evaluarea activelor, cheltuielile privind re- munerarea muncii personalului administrativ, membrilor Consiliului (Senatului) FN, cheltuieli pentru efectuarea auditului și alte cheltuieli. În caz dacă plafo- nul cheltuielilor administrative nu este stabilit prin lege, este rațional de stabilit această limita în mod administrativ, de către conducerea organizației și a fixa mărimea limită a cheltuielilor administrative în politica contabilitate a FN. În cazul, în care FN realizează mai multe programe de utilitate publică, apare pro- blema repartizării cheltuielilor administrative între programe. Există diferite variante de repartizare a cheltuielilor administrative. Una din variante constă în fixarea cheltuielilor administrative pe un subcont separat și la finele fiecărei perioade gestionare repartizarea lor la cheltuielile de program proporțional ponderii mijloacelor cu destinație specială încasate pentru progra- mul respectiv. Altă variantă constă în faptul, că la contul cheltuielilor administrative se deschid subconturi separate, aferente fiecărui program. În limita devizului de cheltuieli a programelor respective cheltuielile administrative se acumulează pe subconturile date. La atingerea limitei cheltuielilor administrative pe una din programe, se începe înregistrarea lor pe subcontul cheltuielilor administrative aferent altei programe ș.a.m.d. Există și alte variante. FN poate în mod independent să determine varianta evidenței și repartizării cheltuielilor administrative, fapt, ce necesită să fie reflec- tat în politica de contabilitate a FN. În prezentul articol sunt iluminate numai o parte din aspectele specifice ținerii evidenței contabile în FN, dar au fost comentate și propuse variante de înregistrări 122 contabile pentru operațiunile de bază. Există și alte modalități de înregistrare a operațiunilor specifice FN, mai mult sau mai puțin complicate, iar studiul experien- ței de ținere a evidenței contabile în unele FN a demonstrat, că fiecare din ele aplică forme și metode particulare de contabilizare a operațiunilor efectuate, multele din care contravin principiilor de bază stabilite în SNC. Autorul a încercat să propună recomandări privind modul de înregistrare a tranzacțiilor în FN, maximal adaptat la normele și standardele naționale în vigoare, cerințele Ministerului Finanțelor, totodată acest fapt nu exclude existența altor opinii referitor la modul de ținere a evidenței contabile în cadrul ONC, inclusiv, FN. Pînă la finisarea procesului de elaborare și aprobare a indicațiilor metodice pri- vind ținerea contabilității în cadrul ONC, inclusiv FN, problema rămîne deschisă pentru studiere și perfecționare.