Rațiunea pri .ncipală de a fi a poli .ticii în domeniul concur .enței (PDC) este deter .minată de [626342]

1
INTRODUCERE

Rațiunea pri .ncipală de a fi a poli .ticii în domeniul concur .enței (PDC) este deter .minată de
fap .tul că piața nu poate, în mod na .tural, să funcționeze normal, fiind n .ecesare intervenții din .afară,
care . să-i asigure o evoluție coresp .unzăt oare. Este bine cuno .scut rolul fundam .ental jucat de piață și
concur .ență în garantarea bunăstării consum .atorilor, în realiz .area unei repartiții op .time a resurselor și
în oferi .rea unei motivații puternice pr .ivind creșterea eficienței și a nivelulu .i tehnic și calitativ al
produc .ției. Totodată, princi .piul economiei de pia .ță deschise nu implică . existența unei atitudini
pasive faț .ă de modul de funcționare al piețelo ., ci dimpotrivă, impune . menținerea unei vigilențe
constante, pentr .u a permite meca nismelor pieței să f .uncționeze corect. Acest lucru d .evine cu atât
mai nec .esar în actualul context mondial, a .l globalizării, caracterizat prin a .dâncirea integrării la
nivelul piețelor.
Factorii ca .re au contribuit la introducerea de reguli .în domeniu l concurenței sunt de natură
diversă și au variat în timp. F .ără a încerca să facem trimi .teri mult prea îndepărtate, trebuie să
observăm că, primul set de r .eguli în domeniul concurenței a fost introdus în SUA, în US Sherman
Act, din 1890. Măsurile au fos t adoptate ca rezu .ltat al îngrijorărilor cresc .ânde manifestate la sfârșitul
secolului al Xl .X-lea în legătură cu creșterea numărului de înțelegeri din domeniul căilor ferate,
petrolului și băncilor, care amenințau stabilitate .a sistemului economic și pol itic. În diferitele țări
europene , de la începutul secolului al XX .-lea, reglement .ările în domeniul co .ncurenței au că .utat să
asigur .e un echilibru între be .neficiile economice generate de col .aborarea dintre firme și riscu .rile
p .olitice și economice pe care ace .asta le implica. Atât în Germ .ania, cât și în Japonia (ca și .în cazul
SUA) după al d .oilea război mondial, forț .ele aliate au imp .us o legislație anti -mon .opol cu scopul d .e a
restr .ânge puterea unor uriași fin .anciari -industriali, ca .re susținu seră eforturile .de război ale acest .or
țări. Din moti .ve similare, prevederi anti -tr .ust au fost introduse și în Trata .tul CECO, semna .t la Paris
în 1 .954, care, spre deosebire de Trat .atul CEE, a incl .us de la început și regl .ementări privind
controlul c once .ntrărilor.
În cazul Comunită .ții Europene , regulile .au fost introduse în 195 .7, prin Trata .tul CEE, dar
din rațiu .ni diferite. În acest caz, . regulile privind c .oncurența au servit pe .ntru a asigura fa .ptul că
re .stricțiile – tarifare și neta .rifare – existente î .n cadrul relațiilor .comerciale dintre ță .rile membre .și
anulate . prin acest tratat, n .u vor fi înlocuite de cartel .uri între compan . .ii din diferite țări.

2
Conform re .glementărilor comunitare, pol .itica în domeniul concurențe .i nu este p rivită ca un
.sco .p în sine, ci ca o condiț .ie necesară realizării pie .ței interne. As .tfel, Art.3(g) al TCE sub .liniază
fapt .ul că scopu .l urmărit este de a perm .ite instituirea unui „reg .im care să asigure faptul . că, în cadrul
pieței .unice, concure .nța nu este distor .sionată”. .

Obiectivele politicii în domeniul concurenței pot fi succint grupate în trei categorii:
1. Politica europea .nă în dom .eniul concurenței (PDC) trebuie .să garanteze unitat .ea pieței
inte .rne și să evite realiz .area de înțelegeri între fi .rme, de natură să afecteze comerțul
intracomu .nitar și manifestar .ea liberă a concure .nței. (înțelegerile și pract .icile concertate);
2. Politica în dom .eniul concurenței ca .ută să împiedice situa .țiile în care una sa .u mai multe
întrepr .inderi înce arcă să explo .ateze într -o manieră abu .zivă puterea lor econom .ică în raport
cu alte fi .rme mai puțin puter .nice (abuz de poziție dominantă);
3. De as .emenea, PDC tre .buie să împiedic .e acele intervenții a .le guvernelor statel .or membre
care pot fals .ifica r egulile jocului liber .al pieței prin discrim .inări în favoarea întreprinderilor
de st .at sau prin acorda .rea de ajutoare către anumit .e firme din sectorul pri .vat (ajutoarele de
stat).
Atrage .m atenția asupra faptului că reglem .entările comunitare din do m .eniul concurenței
interzic nu .mai acele comportame .nte care pot infl .uența negativ relațiile come .rciale dintre statele
mem .bre, fără a avea în ve .dere și situațiile în care efectele .negative sunt vizibile numa .i la nivelul
u .nui singur stat membru (ase m .enea situații sunt de competența autori .tăților naționale în dome .niu).
Pe .de altă parte, deoarece în . cadrul economiei de piață conc .urența reprezintă un ve .ctor esențial în
asigura .rea succesului econo .mic, sunt considerate ca ac .ceptabile anumite pra .ctici, care ge .nerează
efecte poz .itive asupra ec .onomiei.

3
CAPITOLUL I.POLITICA CONCURENTIALA IN CADRUL UNIUNII
EUROPENE

I.1. Concept

Ca no .țiune uzuală, c .oncurența este o compet .iție în care oame .nii încearcă să exi .ste mai bine
dec .ât rivalii lor, în care a .ceștia t ind să obți .nă ceea ce au obținut .alții, sau chia .r mai mult, în .același
timp. În term ..eni comerciali, aceasta es ..te o formă de riva .li .tate între afaceri, în în .ce .rcarea de a atr .age
clienți pri ..n intermediul oferirii .con .dițiilor, prețuri .lor, cal ităț .ilor mai a .vantajoase. În . teoria
econo .miei li .bere, “politica concure .nți .ală” este poli .tica ce ti .nde să gar .anteze libe .rtatea de .plină a
.pieței și să pr .evină per .icolul apariției monopolur .il .or, oligopolurilor și altor a .cord .uri, capabile să
dict .eze pre .țuri și condi .ții comerciale în d .efavoarea consumat .orilor.
Cre .are .a unei piețe interne unice în . cadrul UE a de .terminat nec .esitatea asigurării con .diți .ilor
prop .ice une .i concurențe “funcționale” la nivel c .omu .nitar, “un sistem care să asigu .re o co .ncurență
nedist .o .rsionată pe piață inter .nă”.
Concur ..enta sau competitia presu .pune existe .nta a doua .sau mai mul .te intre .prinderi care
activ .eaza in cadr .ul unei piete pentru . atragerea unui n .um .ar cat mai mare de cli .enti in ve .derea
atin .g .erii unor obiecti .ve propuse.Ca urm .are,concure .nta ii deter .mina pe agen .tii economici sa s .e
orientez .e c .atre consumato .ri, mai pr .e .cis catre nevo .ile acestora, in .cercand sa . le satisfa .ca c .at mai b .i .ne
pri .n oferirea un .or produse sau se .rvicii differentiate fa .ta de cele ale altor c .ompetitor i.Acest lu .cru
presupu .ne adoptarea unui an .umit comportament concur .ential, comportament ca .re se manifesta i .n
relatiile de co .ncurenta existente i .ntr-un anumit domeniu de ac .tivitate sau int .r-o pia ta.
Deoare .ce concurenta se manife .sta,atat pe plan n .ational ,cat si pe plan internat .ional,ea a fost
definit .e si reglementata d .e catre Organizatia . de Cooperare Econom .ica si de De .zvoltare
(OECD),organism intern .ational ce mi .liteaza pentru creearea .unui climat economic s .i de
afaceriop .tim pentru statele membre , a .stfel: ”concuren .ta exprima situatia de pe . o piata in care firm .e
sau vanzatori se lup .ta in mod independ .ent pentru a castiga clientel .a cumparatorilor,in sco .pul de a

4
atin ..ge un obiec tiv economic,de ex .emplu,profituri si vanzari. Aceas .ta rivalitate poate sa s .e refere la
preturi,cali .tate,servicii sau combinatii ale acestor sau a .ltor factori pe care clientii ii .pretuiesc”.
I.2 Functiile concurentei

In condit .iile de piata libera c oncur .enta indeplineste cateva fu .nctii definitorii:
-facilitea .za ajustarea autom .ata a cererii si ofertei in to .ate domeniile vietii econo .mice;
-impiedica fixa .rea preturilor printr -o politi .ca de monopol ex .ercitata de anumiti ag .enti
economici;
-stimu l .eaza inventiile si inovatiil .e, crearea de pr .oduse ori servicii noi de o cal .itate tot mai
buna;
-asigu .ra o alocare rationala a res .urselor in functie de dif .eritele utilitati solicit .ate pe piata;
-stabi .leste o repartizare . a benefici .ilor proportion ala cu contribu .tia efectiva a agentilor
ec .onomici in activitatea de produc .ere a unor bunuri si d .e prestare a unor ser .vicii si de distribu .tie a
acestora.

I.3 Formele co .ncurentei

In functie d .e an .umite criterii in lite .ratu .ra juridica de specialita te se fa .ce deosebire intre mai
multe for .me ale concurentei. Dupa grad .ul de libertate se d .istinge, concurenta pura(p .erfecta) si
concu .renta efic .ienta(posibila).
Conc .urenta pura(perfecta) are .urmatoarele trasaturi:
 atom .icitatea pietei =>un numar m .are de agenti mici si . mijlocii ;
 omogenitatea produselor si serviciilor =>relat .ivă similitudine calit .ativa a acestora;
 transparent a =>posibilitatea consumatorilor de a cunoaste car .acteristicele si pretur .ile
produs .elor care li se ofe .ra; pluralitatea de optiu .ni, mobilitatea factori .lor de productie,
determin .ate de factori care ti n e .xclusiv de piata.
In ra .port cu acest tip de concurenta statul nu int .ervine in economie .decat pentru asig .urarea
conditii .lor optime pentru desf .asurarea spontana a c .oncurentei economice.
Concurenta pe .rfecta a functionat in perioad .a de inceput a cap .italismului . In timp, ten .di .nta a
fost de a s .e . promova o alta f .orma a concu .rentei den .umita co .nventional conc .urenta
eficient .a(posi .bila).

5
Trasaturi ale concu .rentei eficient e:
-caracterul desc .his al pietei: toti agentii eco .nomici se bucura d e acce .sul liber pe piata;
-toti utiliz .atorii si consumatorii sa be .neficieze de un grad sati .sfacator de libertate in aleg .erea
furniz .orului si a ma .rfii dorite;
-libert .atea de actiune pe . piata: toate in .treprinderile isi pot sta .bili in mod autonom po .litica in
raport cu ceilalti concur .enti si cu consum .atori;
Modelul concu .rentei este flexibil si ras .punde in mod corespun .zator unor exigent
conjun .cturale impuse de piat .a si este larg adop .tat in teoria drept .ului ca si in jurisp .rudenta, inclusive
de juris .prudenta Curtii de Ju .stitie a Comun .itatii Europene.
Dupa cum .prin practicele conc .urentiale ale agentilor economici s .e incalca dispo .zitiile legale
care regleme .nteaza domeniul concur .entei se face disti .nctie intre concu .renta licita si conc urenta
ili .cita.Concurenta ilicit .a poate fi de asem .enea clasificata in con .curenta interzisa si con .curenta
neloiala.Concure .nta interzisa apare in do .menii scoase de lege d .in sfera competentei. Conc .urenta
neloiala ap .are in domeniul in ca .re competiti a este permis .a prin lege dar tre .buie desfasurata cu .
mijlo .ace oneste. In con .cluzie, asa c .um s -a observat, ne afla .m in cazul concure .ntei neloiale atu .nci
ca .nd un act fara dr .ept (interzis de lege) si in ca .zul concurentei .neloiale atunci can .d un a ct este
reali .zat prin folosirea .unui drept un mo .d abuziv.
Compe .titia genereaza competitiv .itate, adica insusirea .unui agent econom .ic de a concur a . cu
alti com .petitor i si de a pu .tea obtine o pozitie avantajo .asa in cadrul domeniu .lui de activitate.
Ca factori ai comp .etitivitatii pot fi mentio .nati urmatorii:
– pretul ser .viciului/produsului . D .aca un produs sau un serviciu sa .tisface o anumita nev .oie
a con .sumatorilor, acesta va fi .ales daca pretu .l sau este mai m .ic decat cel al con .curentilor.Dr ept
urm .are, concurenta prin pr et devin .e un factor eliminat .or.
-calitatea servi .ciului/produsului . Daca prod .usul sau serviciul ofertit consumator .ilor la
acel .asi pret este de o calitate mai .buna decat cel al con .curen tilor, atunci va fi . preferat de ca .tre
consuma .tori,calitatea deveni .nd factor elimina .tor.
-rapor .tul calitate -pret. Acest facto .r surprinde cel mai .bine modul de achizi .tie a unui produs
sau ser .viciu de catre marea ma .joritate a consumatorilor, eviden .tiind in acel .asi timp competiti vitatea
unei intr .ep .rinderi. Daca la o anu .m .ita calitate la un an .u .mit produs sau se ..rviciu se v a ce .re u .n pret m .ai
mare de .cat cel practicat pe . piata respec .tiva, atunci raportul calit .ate-pret va deven i un fact .or
eliminato .r pentru agentul econo .mic in cauza,deoarece ac .esta nu reuseste sa obti .na profit decat . prin
cresterea . pretului la un produs(serviciu) de . aceeasi calitate oferit d .e catre conc .urentii sai dir .ecti.

6
-costul serviciului/produsului . Pent .ru a fi eficienti si competitiv i agenti .i economici vor
cau .ta sa produca cu un cost cat ma .i mic produsele sau s .erviciile oferite consu .matorilor.
-profitul .Dife .renta dintre pretul de van .zare si costul de prod .uctie devine profitu .l obtinut in
u .rma activita .tii desfa .surate de . agentul eco n .omic. Profitul, . ca fac .tor de .competitivit .a .te reprezin .ta in
ac .ela .si timp si o functie obi .ec .tiv urmarita de c .atre acesta.
-raportul cost/profit . Ch .iar daca ma .ximizarea p .rofitului repr .ezinta scop .ul oric .arui a .gent
economic,ac .est lucru nu -I va perm .ite obtinerea com .petittivitatii daca profitul se v .a realiz .e pe costuri
mari.Pe te .rmen lung,agentul econo .mic va fi eliminat de pe piat .a de un concurre .nt care inregistreaza
ace .lasi profit dar cu un r .aport cost/profit mai efi .cient.Exista s ituati .i,mai ales in caz .ul micilor
intrep .rinzatori,cand o firma poate . activa pe o piata si obtine un profit m .ic pe baza unor costuri de
product .ie foarte mici.In timp .insa,lipsa posibilitatii de a al .oca o parte din pro .fit pentru dezvoltare
,inv .estitii etc., adica exa .ct lipsa competitivitatii sa .le o vor conduce la elimi .narea de pe piata.
-volumul van .zarilor realizate .Ac .est factor de compet .itivitate determina dimens .iunea
age .ntului economic pe piata res .pective,mai al .es atunci cand pot fi calc ula .ti si o serie de indicatori .ai
capacit .atii pietei (cota de piata,cot .a relative de piata). Cu cat cota .de piata detinut .a de o
.intreprindere va fi mai mare, cu atat se . poate spune ca aceasta ocupa . o mare parte a pi .etei,deci
de .tine o pozitie co .mpetitiva.
-economia .de scara. Acest fa .ctor calitativ con .tribuie semnificativ la com .petitivitatea u .nui
agent econom .ic.Cu cat acesta va reali .ze o productie ma .i mare cu costuri mai re .duse va intervene
cur .ba de expierenta care determin .a economiile de scara ..
-teholo .gia utilizata. Poate deve .in un atu impor .tant important al unu .i agent economic care
utili .zeaza o cap .acitate de prductie mod .erna,detine o ridicata capa .citate de inovare si de int .egrare a
progreselor tehnol .ogice inregistrate intr -u .n anumit domeniu de .activitate.
-timpul. C .a factor hotarator al obtine .rii avantajului com .petitive,timpul are in vedere . viteza
de of .erire a unui produs/servici .u,dar si viteza de reactie a .competitorilor in anumite sit .uatii.La t .oate
ac .estea se m ai poate adauga si “rapiditatea” cu care con .sumatorii pot alege produs .ul/serviciul
of .erit,dispunand de o m .are varietate de surs .e de informare.
-managementul. S .e constituie intr -un .factor competitive . decisive atunci . cand este folo .sit cu
precad .ere de catre acei man .ageri care reusesc .sa-si armonizeze res .ursele disponibile si obi .ectivele
propuse cu cer .intele pietei.Cu alte cuvinte intregul sistem manag .erial trebuie orientat c .atre piata,
astfel incat intrepri .nderea sa reuseasca sa det .ina o po zitie competitiva. Dar ace .st lucru nu poate fi
realiz .at fara aplicarea urmator .ului factor de competit .ivitate:

7
> marketing -ul. Privit ca fun .ctie a intreprinderii marketin .g-ul devine un .ul . dintre cei m .ai
semnificat .ivi factori competitivi existen .ti la momentul actual.Deoare .ce consumatorii se ori .enteaza
ca .tre acele produse/ser .vicii care le satisfac cel .mai bine nevoile,ei le v .or alege pe ace .lea care
pr .ezinta avantaje sem .nificative.Abordarea se .parata in care ma .nagementul pune in cen .tru
pre .ocuparilor sale intreprin .derea , iar market .ingul se concentre .aza pe mediul e .xtern a devenit
depas .ita in ultima perioada,cand . a aparut necesara o abordare . comuna,conturand .u-se treptat un nou
concept: man .agement -marketingul,care imbi .na cel mai bine toate . procesele,rel .atiile și acțiunile
prac .tice necesare pentru o de .sfașurarea unei activitați efic .iente menite sa asi .gure o pozitie
compe .titive într -un dome .niu de activitate.Înteles . și utilizat e ficient, .managementul -m .arketingul
poa .te fi transfor .mat într -un atu m ajor al .competitivitații unei organ .izațiimoderne orientate spre .
piața.
Din pun .ct de vedere economic,conc .urenta poate fi:
-perfe ctă, atunc .i cand sunt îndeplinite,si .multan,cele 5 condiții: . atomicitatea (exi .stenta unui
num .ăr suficient de mare . de agenti econom .ici), omog .enitatea produsu .lui (bunurile sunt identice,nu
se dife .rențiază),intrarea și ieșire .a liberă pe piață . (nu există b .ariere pentru noii concurenti),
tra .nsparența perfectă a pi e .ței (deciziile sunt luate in condiții de informare asu pra calitații produselor,
natura acestora și al prețului), mobilitatea perfectă a factorilor de producție( factorii de producție
sunt distribuiti acolo unde sunt utilizați cel mai bine);
-imperf .ectă, atu .nci când una dintre ce .le cinci condiții,nu este . îndeplinită. Forme s .pecifice
concurenț .ei imperfect e: concur .ența monopolistă,monop .olul,oligopo .lul,monopsonu .l,oligopso .nul.
Din pu .nct de vedere al drep .tului co mercial,concu .rența poate fi:
-loială, co .nsiderată licită deo .arece se desfa .soară in cad rul leg .al,scopul ace .steia fiind
perfect .ionarea activitații agentu .lui economic,obti .nerea unei pozi .ții avantajoase in cadr .ul
pieț .ei,obtinerea prof .itului;
-neloială, conside .rată ilicita deoar .ece nu sunt respec .tate reglementările din . domeniul
concure .nței,cond .ucând la preju .dicierea gravă a mediului con .curențial.
Din pu .nct de ve .dere al marketingul .ui,concuren .ța poate fi:
-dire .ctă, apare între .întreprinderile ce ofe .ră bunuri identice sa .u similare dest .inate să satisf .acă
acele .asi categor ii de nevo .i ale consum .atorilor;
-in .direct ă, apare înt .re întreprinde .rile care realiz .eaza produse/ser .vicii diferite dest .inate să
sati .sfacă ace .eași nevoie sau nevoi dif .erite ale consum .atorilor.

8
Specialistul american in mark .eting, Philip Kotler,di sti .nge existenta alt .or patru nive .luri ale
concurenț .ei bazate pe gradul de sub .stituire al produsului și a .nume:
-concur .ența de marcă, care se re .feră la întreprinde .rile care oferă produs .e (servicii)
simila .re,la pre .turi similare,aceleași cate .gorii de consum .atori;
-concure .nța la nivel de in .dustrie, ce apare în .tre întreprinderile care ofe .ră aceleași pr .oduse
sau cla .să de produse;
-concuren .ța formală, ce apare într .e întreprinderile care ofe .ră produse destin .ate să satisfacă
acee .ași nevoie a consum .atorilor;
-concuren .ța generic ă, ce apare î .ntre întreprinderile care îș .i dispută acele .ași venituri ale
consuma .torilor.
Concur .ența de marcă și cea la .nivel de industrie sunt .considerate ca fiind for .me de
concurență direct .ă din punct de v .edere al producătoru .lui, iar concurența fo .rmală și cea ge .nerică
repr .ezintă forme ale concu .renței indirecte din .punct d vedere al pietei.
Atunci când se analizea .ză mediul concurențial, ceea c .e constitue un f .actor important î .n
luarea deci .ziei de ado ptare a st .rategiei de marketing, tre .buie ți .nut cont și de int .ensitatea concur .enței
dintr -un dom .eniu de activitate.Această inte .nsitate a concurenței poate fi inf .luențată de cinci factori
structur .ali sau *forțe concuren .țiale* așa cum au fost ele .definite de M. Porter.
Aceste 5 forțe con .curențiale identifi .cate de catre Por .ter si care pot det erm .ina atractiv .itatea
unei ram .uri economice sunt u .rmătoarele:
– Intrarea n .oilor concurenți pe p .iață;
– Rivalit .atea dintre concure .nții existenți;
– Amenin .tarea produselor sub .stituente;
– Pute .rea de negociere a furnizo .rilor;
Intrarea noilo .r concurenți pe pia .ță ridica frecvent mari p .roblem e atât acestor .a, cât și
concu .renților d eja exist .enți. Adeseori, no .ii intrati disp .un de resurse impo .rtante, materia l-financiare,
dar p .oate mai ales *psiho .logice* manifestate prin .dorința acestora de a oc .upa o cotă de pia .ță cât mai
mare. Da .că intrarea pe pia .ță nu este bloca .tă de existența u .nor bariere de intr .are, acești noi
concu .renți vor provoca probl .eme in cadrul med .iului concurențial deoa .rece va fi previz .ibil ca prețul
produs .elor să scadă, cee .a ce constitu i .e un ade .vărat pericol pen .tru costurile celorl .alti concurenți.
Frecvent co .mpaniile recurg la m .etoda achizitiil .or pentru a pătrund .e pe o pi .ață,în felul acesta .fiind
sporită inte .nsitatea concurenței.

9
Rivalita .tea dintre concurenț .ii existenți constit .uie o forță concure .nțială puternică, ap .ărută
dato .rită luptei dintre compe .titori pentru deținerea . unei poziții cât . mai bune pe pia .ță. Num ăr .ul și
m .ărimea relativă a compe .titorilor poate influența .intensitatea concure .nței,în sensul că e .xistența unui
num .ăr mai mare de com .petitor i pe o p .iață sporește rival .itatea dintre aceștia. Dar și în . situația în
ca .re există un număr re .dus de c ompetit .ori,egal din pu .nct de vedere al mărim .ii lor,rivalitatea e .ste
preze .ntă deoarece aceș .tia vor încerca printr .-o serie de tactici să câ .știge o poziție com .petitivă mai
bun .ă. Concurenții su .nt dependenți un .ii de alții, acea .sta este o re .alitate ce trebui .e acceptată de ori .ce
com .petitor care d .orește să -și mențină poz .iția pe piață. Acest lu .cru îi obligă în m .ulte situații să
ado .pte aceleași tact .ici, ca de exe .mplu: redu .cerea prețurilor, realizar .ea campaniilor publi .citare,
îmbunatățirea cal .ității produselor și a .serviciilor oferi .te etc. Concure .nța prin preț și concu .rența prin
ca .litate dete .rmină cea mai put .ernica rivalitate dintre com .petitor i, deoarece aceș .tia vor căuta
perm .anent să adopte tac .tici de marketing ca au i .n vedere obținer .ea unei cote de piață impor .tante și
mai ales atrage .rea consumatorilor către prod .usele oferite de acestia.
Amenințar .ea produselor .substituente devine o for .ță concurențială din ce în ce .mai puternică
de .oarece apariția unor noi pr .oduse subst ituente,ofer .ite la un preț mai mi .c și cu o calitat .e bună
determină inten .sificarea confruntarii dintre co .mpetitor.Toate prod .usele pot avea substi .tuente. Cu cât
es .te mai mare numărul p .roduselor substit .uente si perform .anța acestora,cu atât . este ma i intensă
com .petiția.Mai mult .,produsele substitue .nte pot creea un pla .fon privind prețuri .le.De ex .emplu,
cererea consum .atorilor pentru produse săn .ătoase este responsabilă de creș .terea puternică a
vânz .ărilor cerealelor pentru mi .cul dejun.
Putere .a de negociere a cump .ărătorilor determină inte .nsificarea concurenței p .rin faptul că
aceș .tia vor căuta să sel .ecteze acei co .mpetitor i care oferă prețul . cel mai bun,calitatea . cea mai bună și
ser .vicii suplimentare.Acest f .apt constitue un motiv în . plus pentru a perfe .cționa continuu tact .icile și
strate .giile de marketing abo .rdate de către un agent eco .nomic .Cumpărător .ii,angrosistii și det .ailiștii,
prin pute .rea lor de negociere .pot influența semnifi .cativ intensitatea concu .renței dintr -un domeniu de
activit .ate,mai ales atu .nci când aceștia au un ro .l hotărâtor în deci .ziile de achiziție al .e
consumatorilor.Dacă . un detailist poate deter .mina un consum .ator să cumpere o an .umită marcă de
produs prezentâ .ndu-i avanta .jele competitive ale ace .stuia, atu .nci cu siguranță că acesta ar .e o pu .tere
de neg .ociere mare și o va utili .za in relatiile cu produ .cătorii.
Puterea de n .egociere a furnizorilor a .cționează similar cu cea a c .umpărătorilor,în sen .sul că
furnizorii . vor căuta s .a ofere materii pri .me la prețuri mai ma .ri,mai ales atunci c .ând numărul lor est .e
redus in do .meniul respectiv.Acest lucr .u poate conduce . la scăderea profitabil .itații în acel domen .iu de

10
ac .tivitate. De exem .plu, numărul m .ic al furnizorilor de ker .osen, combusti .bil necesa r
av .ioanelor,permite negoc .ierea preșului de vânzar .e cu companiile aviatice.

I.4 Notiunea de piață

Piața are o struct .ură complex,neomogenă,de ac .eea este important să se porne .ască de la piața
glob .al,piața produsul .ui (serviciului), segmentel .e de piaț ă identificate,cu . o structură omogenă în
privinț .a modului de manifestare a .cererii și până la găsirea unor nișe de piață.
Concentrar .ea pieței -piața poate fi concentrată din punct de vedere al .cererii și al
ofertei;dispersată, situa .ția în care există mulți of .ertanți și mulți cumpăr .ători;concentrată în . privința
ofertei și di .spersată în privi .nța cererii.
Dim .ens .iunile pietei – se face distincție între p .iața efectivă, ca .re semnifică dime .nsiunile
pieței atins .e la un mome .nt dat, exprimâ .nd nevoil e cons .umatorilor actuali ai între .prinderii și piața
potenți .ală, care exprim .ă dimensiunile pos .ibile ale pietii, incl .uzând și nonc .onsumatorii relativi
(pers .oane care momen .tan nu cumpără produsul di .n diverse mot .ive).
Dinamic .a pieței – piața are un ciclu de viață . format din etapa de . apariție ,când exis .tă o nevoie
nes .atisfăcută, etapa de cre .stere, nevoia este satisf .ăcută de mai multi produ .cători,etapa de maturit .ate,
caracterizat .ă printr -o co .ncurență puter .nică și etapa de de .clin, situație î n c .are apar nevoi no .i și
pro .duse (servicii) noi d .estinate să le sati .sfacă.
Segme .ntele de pi .ață se pot def .ini pornind de la an .umit caracteristici ale pr .odusului sau
serv .iciului (de exe .mplu,modul de amb .alare al produsului,conținut .ul produsului, preț .ul..etc).
Deoa .rece tematica c .ompetiției implică cu .noașterea unor elem .ente economice da .r și de dre .pt
co .mercial,în lim .bajul cur ent se utili .zează terme .nul de piață rel .evant (relevant mark .et) care a f .ost
întrebuinț .at prima oară în Actu .l She rman din 1890, prin care . sunt cond amnate monop .olurile sau
te .ntativele de monopol.
Defi .nită ca locul unde se confr .untă cererea și ofert .a unor produse sau se .rvicii, care sunt .
socotite de cumpăr ă .tori ca substituib .ile înt .re ele,dar nu și substitui .bile cu alte bun .uri sau servicii
oferite pi .ața relevantă se con .stitue drept ca .drul în care se m .anifestă concurența efect .ivă dintre
agenții econ .omici.
Definiția dat .ă de către Organizația pe .ntru Cooperare și Dezvoltare Eco .nomică (OCDE) ia . în
consid erare a .tât cererea cât și ofert .a: Defin .iția pieței ia în con .siderare atât ce re .rea cât și
aproviziona .rea.Pe latura cereri .i,produsele trebui .e să fie substitu .ibile din punctu .l de vede .re al

11
cumpărăt .orului. Pe latura apro .vizionării ,piața inclu .de numai vânzăto .rii care realize .ază produsul
relev .ant sau care își pot les .ne modifica produc .ția spre a oferi produs .e de substituire ori conexe.
Astfel, n .oțiunea prezentată mai . sus este deose .bit de complexă, fiind cara .cterizată prin d .ouă
dimens .iuni fundamentale: piața pro .dusului (serviciului) și piaț .a geografică, ambele afla .te în strânsă
conex .iune.
După cu .m am mai menționat,piața relevan .tă a produsului cuprinde toate produ .sele care sunt
interschimba .bile sau substituibile de către consum .atori.Aparent .simplă, această definiție rid .ică,
to .tuși, câteva probleme.În pr .imul rând,trebuie identi .ficați factorii care sunt luați î .n cosiderare în
analiza p .ieței relevante a prod .usului.Aceștia au fost prez .entați în Anexa la R eg .ulamentul nr.
3385/1 994 al C .omunitații Economice Europ .ene (C.E.E.) :
– Gradul se similaritate fizică între produsele (serviciile) în cauză;
– Diferențele de preț între două produse;
– C .ostul schimbării între do .uă produse ce pot fi con .curente;
– Preferințel .e consumatorilor pentr u un an .umit tip/categori .e de produs în detrimentu l alt .ui
tip/categ .orie de produs;
– Clasific .ările similare sau dif .erite ale marii industr .ii.
În al doilea rând,un element important în stabilirea pieței relevante a produsului îl
repre .zintă structu .ra produselor solicitate de cons .umatori.Astfel, produ .sele care au aceeași stru .cură
fizică s .unt substituibile într .e ele (de ex: untul . și margarina).D .ar în multe situații,cons .umatorii pot
con .sidera anumite produse sub .stituibile și,deci, înca .drate în a ceeași piață releva .nt, chiar dac .ă
acest .ea diferă în materialitatea lor.Corespu .nzător aceleiași ne .voi de petrecere a ti .mpului liber,filmu .l
transmis prin tele .viziune și filmul proiectat la cinemat .ograf se pot în .cadra în aceeași p .iață
relevant.Se ș tie . că nevoile consumator .lor sunt tot mai com .plexe și mai di .versificate,ceea ce face ca
delimit .area pieței relevante să nu fie to .cmai ușoară ..
O probl .emă aparte o rep .rezintă cazul pro .duselor de marcă care .au,de regulă, un .preț mai
ridicat fa .ță de celelalte produse similar .e mai putin cunosc .ute.Există situ .ații în care consu .matorii
consideră prod .usele care nu benefi .ciază de o marcă renumi .tă ca fiind înlocuit .ori pentru acestea,da .r
trebuie mentio .nat că acest lucru n .u se va întâmpla pen .tru orice tip de produs. De exempl .u, vinurile
de ca .litate superioară de la Murf .atlar, Ji .dvei și Cot .nari fac parte din ace .eași piață relevant,în ti .mp ce
vinu .rile de masă obișnu .ite nu vor intra în aceeași cate .gorie.
Piaț .a geografică rel .evant se refe ră la z .ona în care sunt loca .lizați agenții econo .mici
specializați i .n producerea și comer .cializarea produselor incluse în piața produsulu .i.

12
Determinarea acest .ui spațiu te ritorial are în ve .dere comportamentul consuma .torilor privind
substituibi .litatea unor prod .use fabricate în dive .rse zone geografice. De exem .plu,dacă locuitor .ii din
împrejurim .ile București .ului se vor orient .a către capitală pentru achiziț .ionarea unui mo .bilier,atunci
piața geog .rafică a mobilierului respecti .v va fi repr .ezenta tă de această zonă.
În a .fară de o serie de factori ce sunt . luați în co .nsiderare la defin .irea pieței geografice
releva .nte, precum : tip .ul și caracter .isticile produ .selor, preferințel .e produselor, prefe .rintele
consum .atorilor, existe .nța unor barier .e la intrarea pe pi .ață ,un elemen .t important îl constit .uie și
cheltuie .lile de transport. Dacă ace .stea depășesc un anum .it prag de renta .bilitate, atunci costul
transpo .rtului devine un factor principal de sep .arare a unor piețe rel .evante distincte.
Piața geog .rafică relevantă nu im .plică producerea bun .urilor economice în aceeași
.zonă,localitate,ci să fie . accesibile cumpăr .ătorilor.
În concl .uzie, piața relevant ă nu poate fi defini .tă cu exactitate. În prac .tică acest lucru est .e
evident atun .ci câ nd se analizea .ză situații de concen .trări economice sau ab .uzuri de poziție
d .ominantă.
Pentru a .ocupa o poziție avanta .joasă în cadrul u .nei piețe,agenții economic .i vor adopt .a un
compo .rtament concurențial,baz .at pe fair -play și loialita .te, încercând în ace .st mod să se adap .teze la
me .diul concurențial.Comp .ortamentul concurențial pres .upune, în acelasi timp și o imp .licare social
pr .ofundă,preocuparea pentru bu .năstarea consumatorilor și a societ .ății în general. D .e acee .a,
conceptele de mark .eting etic sun .t tot mai des utiliz .ate de către acele organizații care s .e orientează
către pia .ță.
Dar, es .te cunoscut faptul că,di .n dorința de a obține profit .uri cât mai mari și de a ocu .pa o
po .ziție privile .giată, unii agenț .i economici re .curg la un com portament anticonc .urențial. Acest
comporta .ment este lipsit de e .tică și are în vedere acele a .cte ale agenților eco .nomici care a .u ca ef ect :
-restrângerea conc .urenței,adică înlătu .rarea unuia sau mai m .ultor elemente care def .inesc un .
mediu conc .urențial normal;
-împiedicare .a concurenței, adică blo .carea intrării pe piață . a unor concurenți potenți .ali;
-denaturar .ea concurenței, are în .vedere orice manifestare care . afectează elem .entele
componente ale m .ediului concurențial nor .mal.

13
I.5 Practicile concurențiale și anticoncurențiale

Prac .ticile concurențiale se refer .ă la ansamblul acțiu .nilor desfașurate de căt .re agenții
econom .ici,în condiții de loi .alitate și respon .sabilitate, cu scopul obti .nerii unei po .ziții competitive în
cadrul pie .ței de referință.
Practic ile concu .rențiale presupun abor .darea concurenței în m .od conștient, loial, prin
conc .entrarea tuturor efortu .rilor către găsirea acelor st .rategii și tactic ice vo .r permite elimin .area
concu .renților și ocuparea unei po .ziții avantajoa se în cadr .ul pieței.
Acțiu .nile de marketing des .fășurate în acest .scop se vor concentra în . jurul celor patru p .iloni
ai .marketingului.De aceea,se poate con .sidera că mixul de marke .ting reprezintă un teren prielni .c
pentru ad .optarea unor practice conc .urențiale. ( a se vedea Tabelul nr. 1)

Tabel nr. 1
PRODUS PREȚ DISTRIBUȚIE PROMOVAR E
* s tudierea nevoilor
consumatorilor
* descoperirea unor
nevoi
* cercetare -dezvoltare
*lansare de produse
noi *reducerea prețurilor
discount -uri
*Facilități de plat ă *Apropiere de
consumatori
*Lanturi de magazine
* canale de
distribuție/magazine *Comunicare cu
publicul
*tehnici de comunicare
promoțională

În principal,reglem .entările privind co .ncurența se referă la două .aspect de baz .ă:concentrările
econ .omice și practicele antico .ncurențiale,ele aflâ .ndu-se într -o condițion .are reciprocă, în sensu .l că o
întreprin .dere care adoptă o pract .ică anticoncurențială poate ajun .ge să dețină o putere de .piață
ridicată,iar u .n grad ridicat de concent .rare economică poate fi sur .sa unor practici antic .oncurențiale.
Legea Concu .renței din România arm .onizată . cu legislația eu .ropeană în domeniul concu .renței
trat .ează pe larg,în cadrul . art.5 și art.6 din Legea Concurenței nr 21/1996 (corespunzător art.81 si
art.82 din Trat .atul de la Roma),urm .ătoarele tipuri de practic i antic .oncurențiale: înțelegerile î .ntre
întreprin .deri și abuzul de poziție d .ominantă.

14
Referitor la . înțelegerile între înt .reprinderi,priv .ate din punct de vedere j .uridic,există două .
categorii: cele st r .ucturate juridic,care se r .eferă la acordurile exp .rese sau tacite încheiat .e între agen .ții
econo .mici și cele nestructurate jur .idic,care inclu .de practic ile conce .rtate constatâ .nd în
comporta .mentul agenților economici de adapta .re la mediul conc .urențial.
Practicele .anticoncurențiale interzise,car .e sunt menționat .e în art.5 din Legea C .oncurenței au
ca re .ferință :
-fixarea c .oncertată în mod dire .ct sau indirect a prețurilo .r de vânzare sau de cu .mpărare,a tarifelor .
,rabaturilor,adaos .urilor ș i a oricăror alte con .diții comerciale inec .hitabile;
-limitare .a sau controlul producției, distri .buției , dezvoltării teh .nologice sau inves .tițiilor;
– împ .ărțirea piețelor de desface .re sau a surselor de apr .ovizionare pe criteriul terit .orial, al volu .mului
de vânzări și ach .iziții sau pe alte cri .terii ;
-aplicar .ea în privința part .enerilor com .erciali a unor condiț .ii inegale la prestaț .ii
echi .valente,provocând în a .cest fel uno .ra dintre ei un dezava .ntaj în poziția conc .urențială;
-condiț io .narea încheierii unor con .tracte de acceptare de căt .re parteneri a unor clauze stipu .lând
prestații suplimen .tare care , nici prin n .atura lor și nici c .onform uzanțelor come .rciale,nu au legăt .ură
cu obiectul .acestor cont .racte;
-participar .ea, în mod con .certat, cu oferte truncat .e la licitații sau . orice alte forme de con .curs de
oferte;
-elim .inarea de pe piață a unor co .ncurenți, limitarea sau împ .iedicarea accesului pe pia .ță și a
liber .tății exercitării concurenței de către al .ți agenți econ omici, pr .ecum și înț .elegerile de a nu .
cum .păra sau de a nu vinde către an .umiți agenți economic .i fără o justificare rezon .abilă.
Aceste . înțelegeri între agen .ții economici pot fi săvâr .șite numai cu intenție .și atunci int .ră sub
incidența leg .ii. Dacă sunt săvârș .ite din culpă (limitarea produc .ției, distri .buției,dezvoltării
te .hnologice, investițiilor) și nu . afectează mediul concure .nțial, atunci nu sunt . interzise.
Înțelegerile intr .e doi sau mai mulți ag .enți economici se .pot referi la activit a .tea de
aprovizi .onare cu materii prime, .la condițiile de producție ., la activitățil .e comerciale s .au la orice alt
eleme .nt legat de piață.Aceste înț .elegeri .vor urmări creșterea prof .iturilor pe seama elimină .rii
concuren .ței între participanți prin . restrângerea producției, cre .șterea eficienței întrep .rinderii prin
realiz .area unor economii de scară dato .rită standardizării prod .uselor,reducerea reisc .urilor legate de
c .rearea de noi produse s .au de pătrunderea p .e noi piețe, dar această just .ificar e nu are și o b .ază
etică,le .gală.

15
Din punct de vedere economic, înțeleger .ile pot fi pe orizontală . sau pe verticală.
Înțel .egerile pe vertical ă sunt c .ele realizate între agen .ții economici care activ .ează pe piețe
dife .rite ale aceleiași piețe (de .exemplu, acordur .ile între prod .ucătorii și distribu .itorii aceluiași
pro .dus).
De regu .lă, înțelegerile pe o .rizontală pot afecta mai puter .nic mediul concurenț .ial normal
decât cele v .ertical ă, care pot av .ea și efecte proco .ncurențiale, cum ar fi creșt .erea eficienței
economice.De asemen .ea, aceste înțelegeri vert .icale pot ave .a efecte benefice as .upra consumatorilor
și ca ur .mare, dacă sunt constatate, .înțelegerile, deciziile .de asociere sau practicile conce .rtate se
încad .rează în categoriile excptat e d .e la aplicarea art. 5 alin.(1) .din Legea Concure .nței.
Categoriile de înțele .geri exceptate de la prev .ederile art.5 alin.(1) au în v .edere următoarele:
-acor .duri pentru distribuție exc .ulsivă;
-acorduri .pentru cumpărare ex .clusivă;
-corduri .pentru cumpărare exclu .sivă;
-aco .rduri pentru cercetare -dez .voltare;
-aco .rduri de specia .lizare;
-acordu .ri pentru transfer de tehn .ologie și/sau knoe -how;
-acord .uri de franciză;
-acorduri de .distribuție, service și piese de schimb în . perioada de garanție și post . garanție pentru
auto .vehicule;
-acord .uri în domeniul asig .urărilor.
Abuzul de .poziție do .minant ă reprezintă o pract .ică anticoncurențială gra .vă, cu o mare
var .ietate a formelor de manif .estare ( impune .re de preț , utilizarea unor .prețuri de ruinare sau .de
discri .minare , stabilirea de cond .iții inegale la prestații .echivalente),adoptat .ă de către agenții
econom .ici cu o putere mare de piață și ca .re urmăresc eli .minarea concurenților direcți.
Curt .ea de Justiție a Comunit ă .ții Europene a definit p .oziția dominant ca o poziție .de forță
economic .deținută de o întreprindere, care îi dă po .sibilitatea să împiedice menț .inerea concurenței

16
efective pe piața rel .evantă, dându -i astfel put .erea de a se comporta indep .endent de c oncurenții săi,
d .e clienții săi și în c .ele din urmă față de cons .umatori.
Câștigarea unei p .oziții importante pe o p .iață constitue un obiec .tiv strategic deosebit de
important pentru . mulți competitori,obiectiv ce poate fi atins prin adoptarea unei str ategii de
marketing adevate.Odată câștigată această pozi .ție prin tactici de mark .eting consecvente și
corespunzăto .are strategiei de marketing, se .poate ajunge într -o situați .e de dominare a pieței.Dar
această p .oziție dominată, deținută de u .n egent eco nomic pe o .piață, nu contraven .e legii prin ea
însăși; le .gea sancționează numai .abuzul de poziție domin .ant.Desigur că, dețin .ând o poziție
dominan .t,agentul economic respec .tiv va fi tentat să -l specu .leze,adoptând un anu .mit comportament
concurențial. Dac .ă .ceilalți competitor vor fi capabili să co .ntracareze acțiunile acestuia, prin actiuni
de marketi .ng bine gândite,atunci poziția .dominant nu va mai fi dețin .ută de agentul economi .c în
cauză.
Ca pra .ctică anticoncurențial .ă, abuzul de poziție d .ominată poate fi săv .ârșită dacă sunt
îndeplinite următoarele două condițiicumulativ :
-unul sau mai mulți .agenți economici să dețină o poziți .e dominant pe piața .relevantă;
-agentul eco .nomic sau agenții eco .nomici să folosească abuziv puterea .pe care o ar e pe piața r .elevant
sau pe o .parte substanțială a acesteia,a .fectând mediul conc .urențial normal și .prejudiciind
consumato .rii.
Existența unei pozi .ții dominante se stabi .leste numai pe piața re .levant ă a produsului
(serviciului) și pe pia .ța geografic ă rele .vantă.
Pe lângă def .inirea pieței relevante . mai sunt nece .sare și alte elemente pentru a stabil .i
existența u .nei poziții dominate,ca de ex .emplu cota de piață dețin .ută de agenții ec .onomici respectiv i,
sistem .ul de distribuție utili .zat,barierel e la int .rarea pe piața relevantă ,comp .ortamentul agentului
economic . ce deține poziția dominantă.În ca .zul cotei de piață deținu .tă de către un agent economic,
Curtea Eur .opeană de Justiție consider că o v .aloare a acesteia de cel p .uțin 75%, menținută p e o
perioadă . mai mare de timp,este suficie .ntă pentru a stabili existența un .ei poziții dominante, în tim .p
ce o valoare cupr .isă între 40% și 75% necesi .tă existența și a altor ele .mente pentru a stabili un a .buz
de poziție dominantă.

17
Legea Concure .nței (art.6) prevede următoa .rele forme de abuz de po .ziție dominant ă, care pot
afecta co .merțul sau prejudicial c .onsumatorii :
– Impuner .ea,în mod direct sau ind .irect, a prețurilor de vân .zare sau de cumpărare, a tari .felor
sau a alto .r clauze contractuale i nechitabile și refu .zul de a trata cu anumiți furnizori
beneficiari;
– Limit .area producției,distr .ibuției sau dezvoltării tehn .ologice în dezavantajul utili .zatorilor sau
consum .atorilor;
– Aplicar .ea,în privința parteneri .or comerciali, a unor .condiții ineg ale la pres .tații
ech .ivalente,provocând în acest fel, .unora dintre ei, un dezavantaj în poziția concur .ențială;
– Con .diționarea încheierii unor cont .racte de acceptare, de către p .arteneri, a unor clauze
stipulând prestaț .ii suplimentare care,nici prin na tura l .or și nici conform uzanțel .or
comercia .le, nu au legătură cu obiectul .acestor contracte;
– Realizarea d .e importuri fără competiție de .oferte și tratative tehnico -com .erciale uzuale,în
cazul pr .oduselor și serviciilor care dete .rmină nivelul prețuri lor și tarifel .or în economie;
– Practicarea unor .prețuri excessive sau practicarea unor prețuri . de ruinare,sub cos .turi,în
scopul î .nlăturării concurenților sau vân .zarea la export sub co .stul producției,cu acoper .irea
diferențelor p .rin impunerea unor pr eț .uri majorate consumatori .lor interni;
– Exploa .tarea stării de dep .endență economică în care se găse .ște un client sau un furn .izor față
de un as .emenea agent sau ag .enți economici și care nu dispun .e de o soluție alternati .vă în
condiții echivale .nte, precum și ruperea relați .ilor contractuale pentr .u singurul motiv că
parten .erul refuză să se supună . unor condiții comerciale neju .stificate.
Trebuie mențio .nat că o analiză a ac .estor practici anticon .curențiale referitoare la a .buzul de
p .oziție dominant ă nu poate f .i făcută decât cu foarte mult .ă atenție și ținând con .t de fiecare caz în
p .arte.
I.6 Concurența neloială și practicile anticoncurențiale

Încălca .rea regulilor unei concur .ențe loiale,licite reprezi .ntă de multe ori o .tentație pentru
agen ți .i economici dornici să obțină câ .știguri cât mai mari, o poziție i .mportant pe piața de referi .nță
s .au chiar să -și elimine concurenții.Dacă c .omportamentul anticoncurențial cunoa .ște în practică cele
două .aspect referitoare la co .ncentrările economice și practi .cele an .ticoncurențiale (înțeleg .erile între
întreprinderi și ab .uzul de poziție dominantă) ,frecvent agenții recurg . la un comporta .ment

18
nel .oial,care afectează nu n .umai mediul concurenț .ial normal dar preju .diciază și interesele
consumato .rilor.
Mixul de m .arketing poate constitui,din păca .te, o tentație pentru . a încălca regulile jocul .ui
con .curențial bazat pe etică și loi .alitate.Toate cele patru comp .onente : produsul , distribuția , și
pro .movarea, pot fi abordat .e dintr -o perspectivă li .psită de fair -play.
În frecve .nte ocazii, agenții econom .ici recurg la o serie de acte de concur .ență neloială care, în
prin .cipal, se referă la următ .oarele :
– Den .igrarea concurenților prin lansarea un .or zvonuri false în legăt .ură cu activitatea
acesto .ra,urmărindu -se discreditarea și prejudici .erea imaginii lor;
– Confu .zia în rândul consumato .rilor prin imitare .a unor produse protejate .în privința
dimensiu .nilor,a formei, a culo .rii, a elementelor gr afic .e etc.De reg .ulă , în această sit .uație
apare con f .uzia de mărci,ceea ce face ca ac .est tip de concurență n .eloială să fie cunoscută sub
numele de concu .rență parazitară.
– Concur .ența ilicită, ce apare . ca urmare a încălcării legi .lor,în speci .al a celor fiscale (fraudă
fiscală) ,obțin .ându -se astfel cost uri mai . reduse ce dau posibilitatea practicăr .ii unor prețuri
joase;
– Pre .țurile de dumping sau p .racticarea unor preț .uri joase,sub cost .urile de producție, c .u
sacrif .icarea propriului pro .fit pe o perioadă limita .tă de timp.

Deși exi .stă un cadru legi slativ și instituțio .nal bine pus la punct, t .otuși se poate .observa că în
viața . reală aceste legi nu reusesc să func .ționeze atât de ef .icient pe cât ar trebui dato .rită
mecanis .mului de acțiune insufic .ient pus la punct.De .reținut, că deși adop .tarea unor acte sau .fapte
concu .rențiale neloiale poa .te conduce la obținerea . unor avanaje competitive, .acestea vor fi pe term .en
scurt,deo .arece pe termen lung agentul econo .mic în cauză nu va reu .și să-și mențin .ă această poziție
pe piaț .a respectivă.
Cons u .matorii, dacă nu le .gea,vor fi cei care vor . acorda un *vot de bla .m* agent .ului economic
respectiv,refuzâ .nd pe viitor să mai cumpere produsel .e sau serviciile oferite de acesta.

19
Cele mai des folosite și cele mai *dera .njante* acte neloiale .au ca bază de pornire produs .ul
sau activitatea . promoțională, nelipsind însă nici cele d .ouă component e ale mi .xului de marketing,
prețul și distrib .uția.
Legat de prod .us uni .i agenți econ .omici recurg la anum .ite strategii neloiale, cele mai . utilizate
fiind pir ate .ria și contra .facerea.
Noțiunea de pi .raterie se utilizează în domeniul drepturilor de autor, în timp ce noțiunea de
contrafacere se referă la încălcări ale dreptului privind marca.
Pirateri .a este constit .uită din acte de reprodu .cere (copiere) frau dul .oasă în sopul
come .rcializării produselor ce fac ob .iectul protecției drept .urilor de autor și dreptur .ilor conexe.Pot fi
reprodu .ce illegal operele sau fon .ogramele,emis .iuni de radio sau te .leviziune.
Leg .ea nr.8/1996 privind drepturile de au .tor ș i drepturile conexe recun .oaște și garanteză
dreptul .de autor asupra unei oper e liter .are, artistice .sau științifice, precu .m și asupra orică .ror
asem .enea oper e de cr .eație intelectuală. Aceast .ă lege este armoniz .ată cu o serie de no .rme legislative
specific pr o .tecției și apărării drept .urilor de propriet .ate intelectuală din cadrul Uniu .nii Europene.
Proble .ma protecției împotriva înc .ălcărilor de drepturi este m .enționată în Acordul . de la
Marakesh privi .nd constituirea Organizației Mondiale de Co .merț (OMC) – România la .ratificat prin
Legea 133/ .1994 – care cuprinde și *Ac .ordul TRIPS* privind aspe .ctele drepturilor de proprietate
intelect .uală legate de co .merț.
În cadr .ul Uniunii Europene au fost adoptate . o serie de măsuri de eva .luare și sanc țion .are a
contra .facerii și pirateriei, concretiza .te în *Cartea verd .e privind lupta împotriva contr .afacerii și
pirateriei în piața unică* .
La ora actu .ală peste 80% din prin .cipalele companii e .uropene recunosc că le -au fo .st încălcate
drep .turile de proprietate industrial,alocân .d anual în jur de 5% din venit pentr .u protejarea produselor
pro .prii,inclusiv . pentru acțiuni judiciare .
Contrafa .ce .rea rprezintă încălc .area drepturilor exclusive de care beneficia .ză titularul
mă .rcii.Obiectul contrafac .erii sau concure .nței neloiale îl constit .uie proprietatea industria .lă,bre .vetele
de inven .ție,mărcile ,designul in .dustrial.De aceea,m .arca trebuie să fie prote .jată printr -un titlu de

20
pro .tecție.Înregistrarea m .ărcii confer ă titularului drept .ul exclusi ve asupra mă .rcii (art.35 din Legea
privi .nd mărcile și indica .țiile geografice nr. 84/1998).
Este evid .ent că întotdeauna va exis .ta tendința de cont .rafacere a anumitor mărc .i,deoarece o
m .arcă renumită constit .ue un garant al calității și confe .ră o încreder .e consumatorlui.În plus, ma .rca
are o deosebi .tă importanță econom .ică, ea putând să dife .rențieze produsele sau serv .iciile similare.
Legea nr. 84/1998, la . articolul 83 privind mărcile și indic .ațiile geografice ,desemn .ează drept
infrac .țiune ur mătoarel .e fapte/acte :
– C .ontrafacerea, imitar .ea sau folosirea fără .drept a unei mărci în scopu .l inducerii în eroare a
publ .icului asupra calității produ .selor sau serviciilor la care se r .eferă marca;
– Punerea .în circulație, fără drept, a u .nui produs p urtând o . marcă identică sau simil .ar cu o
marc .ă înregistrată pentru pro .duse identice sau simila .re și care prejudicia .ză pe titularul mărcii
înre .gistrate;
– Pu .nerea în circulație a prod .uselor care poartă i .ndicații geografice ce indi .că sau sugerează .că
produs .ul în cauză este orginar dintr -o reg .iune geografică alta dec .ât locul adevărat de
orig .ine,în scopul in .ducerii în eroare a publicul .ui cu privire la origi .nea geografică a
produsu .lui.

O altă component ă . important a m .ixului de marketin .g ,pr ețul,poate constit .ui un instrument
utili .zat în practica anticon .curențială, în încer .carea de a ocupa o poziție impo .rtantă pe piață sau de a
păs .tra o astfel de poziție câșt .igată anterior,fie pent .ru a elimina concur .enții dire .cți. De regulă, prețu .l
este folo .sit ca instrument în . cadrul unor înțelegeri .vertical între agenții ec .onomici.Așa cu .m s-a
v .ăzut, Legea Concurenței sanc .ționează practicile nel .oiale care au în vedere ut .ilizarea prețului,ca de
exem .plu: fixare .a concertată a prețurilo .r,prețurile de discri .minare, prețurile de d .umping etc.
Dacă fixarea concert .ată a prețurilor pre .supune adoptarea unui com .portament similar din
partea ag .enților economici în privința fix .ării unui anumit nivel al preț .urilor (maxim sau minim)
produs .elor o ferite,în schimb preț .ul de ruinare urmăr .ește înlăturarea concur .enților de pe piață și
descu .rajarea noilor intrări pri .n practicarea unui pr .eț sub nivelul costurilor.Amb .ele practice pot fi
într .-o primă etapă benef .ice p entru consum ator,d .ar ulterior contribuie la afec .tarea mediului
concuren .țial normal și la degra .darea calității sau serviciilor oferite.

21
.De regulă, prețul de ruinare implică reduc .eri de preț selective sau imp .unerea unui preț care
nu est .e profitabil pentru agentul economic ce ado ptă . o astfel de practică.Aceast .ă vânzare sub cost
t .rebuie să fie însă dovedită ca fii .nd ruinătoare și că se în .cearcă astfel eliminarea unui conc .urent.
Prețul de r .uinare poate constitui și o form .ă a abuzului de poziție domi .nant pe piața relevantă.
Prețul de dum .ping este similar pr .ețului de ruinare,numai că .acest termen se folose .ște pentru
piața ext .ernă. .
În contextu .l distribuției, un .rol important îl au co .ncurența intermarcă și concurența
intra .marcă, prima fii .nd specifică întreprin .derilor care comer .cializează produse diferen .țiate sau care
produ .c și concurează pe ba .za mărcilor com .erciale,iar a doua se man .ifestă între distribuitorii
aceleiași m .ărci.Cu cât este mai inte .nsă concurența intermar .că cu atât sunt mai evid .ente efectele
proconcu .rențiale,stimulând activita .tea agenților economici.O înțeleg .ere de distribuție exclu .sivă
poate re .duce semnificativ concurența inter .marcă dar,în același timp, per .mite unei mărci să
con .cureze mai puternic cu altele, spori .nd astfel concurenț a intermarcă.De exe .mplu,magazinele
specializ .ate în vânzarea de ap .aratură electronic ă și electrocasnică Altex, Domo și Flanco, care
comerc .ializeză aceleași mărc .i de produse (Bosch .,Zanussi,Son .y, Phili .ps etc) contri .buie la sporirea
concu .renței intra marcă din .domeniul distri .buției.
Ca tehnic .ă utilizată în proc .esul comunicării de marke .ting ,publicitatea ar .e un rol însemnat în
c .adrul strategiei întreprinderi .i,care urmăre .ște obtinerea unui .avantaj competitiv, deoar .ece cu
ajutorul ac .esteia se pot transmite mes .aje în măsură să .provoace un anumit răspuns di .n partea
publiculu .i vizat.Datorită dezvolt .ării spectaculoase din u .ltimul an a publicității pri .n intermediul
tel .eviziunii, alături de fo .mele loiale de desfățurare . a acesteia au apărut și cele .neloiale.Ca fo .me
neloi .ale și destul de contro .versate se au în ved .ere: publicitatea co .mparativă, publicitatea
mincinoa .să, publicitatea care aten .tează la demnitatea uman .ă și morală publică , c .ea care inc .lude
discrimi .nări bazate pe rasă,se x,naționa .litate sau atentează l .a convingerile relig .ioase sau politice și
publicit .atea subliminală. Toat .e acestea . sunt menționate în c .adrul Legii nr. 148/2000 privind
publici .tatea.
Publicitatea compa .rativă, ca formă elocven .tă neloială presupune p reze .ntarea prin compara .ție
a două pr .oduse,unul al întrepr .inderii ce apelează la ac .eastă formă de publicitate și celă .lalt al unei
între .prinderi concurente,scoț .ându -se în evidență caracte .risticile favorabile primului pro .dus.O astfel

22
de publ .icitate compa .rativă este admi .să în unele țări ca: SUA, Irlanda, Canada,Dan .emarca,
Norve .gia,Suedia,Finl .anda și interzisă în Germ .ania,Austria,Belgia,Sp .ania,Italia și Luxem .burg.
În publicitatea comp .arativă poate fi pr .ezentat produsul concu rent direct viz a .t prin imagini
sugest .ive care prezint .ă însemnele mărcii sau chiar produsu .l respectiv.
Un caz aparte îl cons .titue și publicitatea .mincinoasă,înșelatoare,care prez .intă unele avantaje
ale prod .usului,dar care nu se regă .sesc cu adevărat,acest lu .cru constituind un dezava .ntaj clar pentru
consu .mator.Deși este destul de dific .il de a dovedi ca fiind *minc .inoasă* ,publicit .atea pentru
anumi .te produse poate fi c .onsiderată mai degrabă *amă .gitoare* ,deoarece sunt exa .gerate unele
caracter .istici sau pe rformanțe ale pr .odusului.
Toate aceste fo .rme de concurență neloială folos .ite în scopul obținerii unor ava .ntaje ad .uc
prejudicii im .portante atât mediului concu .rențial normal,cât și consumat .orilor,care sunt î .nșelați în
așt .eptările lor.La cele prez .entate mai sus se poate ad .ăuga și publicitatea care at .entează la demnitatea
u .mană,în special din do .menii particulare, precu .m: copii, adoles .cenții și femeile, prec .um și
publicit .atea subliminală, cu efecte nega .tive asupra compor .tamentului consumato rilor.Efectel .e
negat .ive ale publicității sublimi .nale sunt cu atât mai grav .e cu cât se știe că a .ceasta nu poate fi
perceput .ă conștient de către p .ublicul țintă,deoarec .e mesajul public .itar a fost realizat cu .o tehnică
superioa .ră ce nu permite iden tific .area conștientă.
La nivel nați .onal adoptarea unei legislați .i în domeniul concurenței .este binevenită într .ucât
prin pre .vederile sale,poate dimin .ua,chiar elimina, practici .le incorecte și comportame .ntul
anticoncu .rențial al întrepri .nderilor de pe piață.Reglement .area concurenței face ca nec .esitatea unei
e .conomii de piață să fie mai .ușor acceptabi .lă.
Legea conc .urenței trebuie privită ca un elem .ent relevant al refor .mei economiei într -o
econ .omie de piață.
În cee .ea ce privește re g .lemen tările comun .itare în domeniul concur .enței,putem afirm .a ca
princip .alele dimensiuni se .referă la:
– Stabili .rea jurisdicției referi .toare la momentul și mo .dalitatea de acțiune din p .artea organelor
comunit .are;
– Crite .riile convenite pentru reali .zarea pr actică a inter .venției;
– Elab .orarea unor calendare de adopta .re a deciziilor;

23
O caract .eristic .ă distinct ă a sistem .ului comun .itar este core .lația strânsă între legis .lația
privitoa .re la concurență și polit .ica în domeniul concu .renței.
Conf .orm preve derilor . din dreptul com erci .al,concuren .ța pe piață a întrep .rinderilor poate fi
loială sau nelo .ială.
Con .curența loială se caracteriz .ează prin folosirea ne .discriminatorie a instrumentelor
compet .iției ,în condițiile accesulu .i liber pe piață și depli nei posibilități .de cunoaștere a m i .jloacelor
de reglementare a relațiilor de vânzare -cumpărare.
Concurența ne .loială constă în folosi .rea unor mijloace inc .orecte precum acordarea un .or
stimule .nte agenților economici,în uti .lizarea mijloacelor extraeco n .omice de pătrundere și me .nținere
pe o pia .ță având ca scop acapararea pieței și c .onsolidarea unei poziții avanta .joase.
Din persp .ective teoriei economice a regle .mentării,se poate arg .ument că o strategie
economic ă . optimă ar în .corpora și o concuren ță regl .ementară juridic între sta .tele m .embre.

24
CAPITOLUL II. CONCURENȚA ÎN DREPTUL COMUNITAR

II.1 Noțiuni teoretice

Dreptul co .munitar reprezint .ă un asamblu de pricipii și norme j .uridice conținute în tratat .e sau
elabor .ate de instituții comunita .re prin care se urmăreș .te în principal funcția tuturor .instituțiilor
naționale,co .nform standardelor stabilite,implementarea .în dreptul intern al state .lor membre,a
normelo .r stabilite la nivel comunitar,respecta .rea drepturilor fundamentale în fiecar .e stat membru.
Normele care astă .zi constitu ie dreptul comun .itar au la bază voin .ța a 6 sta .te care semnează
î .n 1951 primul tratat care concreti .zează începutul acțio .nării co mune a st .atelor de pe continent ul
e .uropean aducând în relit .ate o id e .e frământa .tă de veacuri,dar care până at .unci rămăsese la s .tadiul
de disc .ursuri parlamentare sau în co .nferi nțe ale medi .ului academic la nivel intern și internațional.
Având în ved .ere necesitatea creă .rii unui mediu concur .ențial, Constitu .ția prevede că
econo .mia României este economie de pi .ață, bazată pe libera iniț .iativă și c .oncurență.
De ase .menea, statul este obli .gat să asigure lib .ertatea comerțului, pro .tecția concurenței
loial .e, cr .earea cadrului favo .rabil pentru valo rificar .ea tuturor factoril .or de producție.
Legislația subsecv .entă dezvoltă aceste principii . în Legea concurenței nr.21/1 .996 și în Legea
nr.143/1999 privi .nd ajutorul de stat. Un alt act nor .mativ important pentru aceast .ă materie este Legea
nr.11/199 1 privind concu .rența neloială care .nu face obiectul prezen .tului studi u.Tr .ebuie însă precizat
că norm .ele Legii 11/1991 nu int .ră în sfera de aplicare a dreptu .lui comunitar al concurenței,
raport .urile juridice respective fiind în .mod liber de legisla ția f .iecărui stat me .mbru UE, urmâ .nd a fi
apl .icate complementar c .u normele stabilite de le .gile nr. 21/1996 și nr.143/1999 mai .sus menționate
și bineîn .țeles, cu normele drept .ului comunitar, astfel cum .vom vedea în cel .e ce urmează.

II.2. Momente ch eie în evoluția europeană a politicii în domeniul concurenței

Isto .ria politicii în .domeniul concurenței reprezi .ntă o „poveste fascinantă”, care i .mplică
apa .riția și consolidarea unui cad .ru reglementar și instituțio .nal bazat pe raporturi interinstit .uționale

25
str .ânse; actuala form .ă a PDC reprezintă rezult .atul sinergic al conv .ergenței dintre dinamica . internă a
politici .i și existența unor fac .tori exogeni diverși, de na .tură politică, economic .ă sau instituțională1.
Tratatul privind cre .area CECO , din 1951 , prin . art.65 și 66 reglem .entează practicile din
dom .eniul cărbunelui, oț .elului și a concentrărilor econo .mice. Prevede .rile respective au fost ul .terior
prelu .ate în articolele 85(81) și 86(82)2 ale Tratatului de . la Roma din 1957, deși era e viden .t că
instru .mentele regulatorii res .pective nu erau adec .vate pentru a regl .ementa și alte segmente de pi .ță.
Poli .tica europeană în domeniul concur .enței s -a bazat și se bazeaz .ă înc .ă pe art.3(f) al Tra .tatului CEE
(a .cum art. 3(g) al Tratatu .lui U E) conform că .ruia trebuie acțio .nat astfel încât „concure .nța la nivelul
Pieței Co .mune să nu fie disto .rsionată”, implementarea ac .estui principiu regăsi .ndu-se în articolele
85(81) – 94(89) ale Tratatul .ui UE. Prevede .rile respective se refe .ră la contr olul Comis .iei asup .ra
aranjame .ntelor/practicilor restrictive (sau a c .artelurilor), a exercitării .abuzive a poziției dominante
pe pi .ață și a controlului privind ac .ordarea ajutoarelor de stat. Ace .ste componente, specifice
mom .entului de început al PDC c .ontinuă să fie și astăzi p .ilonii centrali ai acestei politici.
La momentul lans .ării PDC, cu ex .cepția Germaniei, statele mem .bre aveau regleme .ntări în
acest dom .eniu mult mai puțin rigu .roase decât cele menț .ionate de Tratatul CEE. Astfel, Bel ..gia și
Lu .xemburg nu aveau o ase .menea legislație, în vrem .e ce Olanda benef .icia de o lege privin .d
concu .rența (Economic Comp .etition Act), din 1956, dar c .are impunea foarte puține .restricții. În
Italia, mo .nopolurile și pra .cticile restrictive erau re .glementate de C .odul Civil, în vrem .e ce în Franța,
leg .islația specifică era det .aliată dar extrem de lax .ă în ceea ce privește regle .mentarea practicilor
restric .tive. Ca .atare, Germania er .a singurul stat mem .bru care avea o legi .slație articulată în do .meniul
concurenței3.
Urmare a . acestei eterogenități, s .tatele membre au treb .uit să facă eforturi în di .recția adoptării
unor reguli p .rocedurale prin care . să poată fi puse în a .plicare prevederile . din Tratatul CEE, în .ainte
de exp .irarea perioadei de t .rei ani, prevăzută în T .ratat. În cel .e din urmă, statel .e membre au aju .ns la
un co .nsens privind conținutul ace .stor reguli procedurale, astfe .l încât în 1962 acest .ea au fost
adopta .te, acordul respectiv f .iind cunoscut sub den .umirea de Regulamentul 1 7/62 (textul acestuia a
fos .t în cea mai m .are măsură influe .nțat de sistemul ger .man de notificare, ev .aluare și exceptare, și
presu .punea o aplicare central .izată, care reducea .rolul autorităților nați .onale. A de .venit atunci foa .rte
clar că r .edactare a regulilor a fost făcut .ă într -o asemenea m .anieră încât contr .olul acestei politici s .ă
rămână la n .ivel supranațional, res .pectiv la nivelul Co .misiei. Astfel, PDC a .devenit „prima polit .ică

1 Michelle Cini, Lee Mc Gowan, Competition Policy in the Eur opean Union, The European Union Series, 1998, p. 16
2 Numerele articolelor sunt conforme cu numerotarea adoptata la Amsterdam, intre paranteze fiind oferită numerotarea conform Tr atatului de la Maastricht
3 Idem, pag.19

26
sectorială au .tentic supranațională”, care ref .lecta poziția Comi .siei și a eforturilo .r făcute în direcț .ia
realiz .ării unei politici com .une nu doar coordon .ate în comun.
Primii cincis .prezece ani de exis .tentă (1958 -1972) ai PDC s- .au caracterizat printr – .o
dezvolt .are cumulativă și coeren .tă a unui set de pr .iorități politice care au perm .is Comisiei
promovar .ea unei atitudini ofensive. E .vident, în această perioa .dă, construcția ins .tituțională a fost
priorit .ară, fiind creat Direct .oratul general IV/Direcția Generală IV (DGIV), unu .l din primele
ser .vicii ale Comisiei, și fiind num .it și un Comisar resp .onsabil de acest do .meniu în persoana
liber .alului Hans van der G .roeben.
În prima .parte a anilor 60, PDC e .ra sinonimă cu .politica privind .practicile restrictive
(cartelurile), ajutoarele de stat și monopol urile fiind practic neglijate. Această atitudine era în parte
motivată . de faptul că, până la mijloc .ul anilor 60, obiectivul .Comisiei a fost de a încura .ja marile
compa .nii europene ca o mo .dalitate de a promova comp .etitivitatea industriei europen .e. Cu toat .e
ace .stea, în 1966 Comisia dă publ .icității un „Memora .ndum privind pr .oblematica concentrărilor în
cad .rul pieței comune”, docume .nt care marchează un pun .ct de cotitură în atitudin .ea acestei instituții.
PDC a fost și co .ntinuă să fie o politică comple .mentară preocupărilor leg .ate de realizarea
p .ieței unice, de vrem .e ce ea oferă u .n mecanism de înlăturare a .barierelor comerciale dintre st .atele
membre, cre .înd premize favorabile une .i cât mai complete integ .rări pe piață. .Înainte de 1968, anu .l în
care, în lin .ii mari, a fost atins st .adiul de uniune vam .ală, controlul comun .itar asupra subv .ențiilor și
chiar asu .pra practicilor restri .ctive era mai degrabă o exc .epție. Odată cu real .izarea TVC și cu
înl .ăturarea cotelor și tax .elor vamale în cadrul schi .mburilor comerciale int .racomunitare, s -a produs o
mut .ație în zona de interes a Co .misiei, către bari .erele non – tarifare (BNT) (de la .cele tehnice, fiscale,
adminis .trative la cele impli .când intervenția statu .lui prin subven .ționarea indust riei națio .nale).
Despre ne .voia unei politici indu .striale s -a discut .at abia la finele anilor 60, pe fondul
îngrijo .rărilor provocate . de ISD americ .ane în Europa și .numărul în creștere de prel .uări de către
firme .le americane a companiilor euro .pene. Cu toate . acestea, la acel moment nu . se înregist .ra un
co .nsens privind necesi .tatea unei strategii industr .iale europene. În ciuda ace .stor opinii, o se .rie de
memorandu .muri, mai întâi asupra conc .entrărilor industriale (1965), apoi asu .pra unei politic i
in .dustriale (1970) și a unei politi .ci în domeniul științ .ei și tehnologiei (1970) au sugera .t faptul că
problem .a intervenționismului suprana .țional era încă mult prea puț .in discutată.

27
Perioa .da următoare , 1973 -1981, a fost un .a în care factorii ext e .rni au fost cei care .și-au pus
în mo .d determinant am .prenta asupra PDC. Rec .esiunea economică, deter .minată de criza petro .lului
ma .nifestată în anii 1973 -74, a g .enerat nevoia unor politi .ci mult mai reactive din parte .a Comunității.
Pornind de l .a două rapoarte rea .lizate de Comisie în 1973, Co .nsiliul a adoptat prog .rame
me .nite să ofere bazele acț .iunilor viitoare din do .meniul politicii industriale. Unul . din domeni .ile de
acți .une era reprezentat de ma .nagementul sectoarelor ind .ustriale în decl .in. În acest caz, Co .misia
av .ea la dispoziție do .uă instrumente polit .ice4: pe de o parte, con .trolul ajutoarelor de stat . acordate de
guve .rnele statelor membre și, pe de altă . parte, utilizarea conting .entelor de import în ap .ărarea
industriei eu .ropene în fața concure .nței externe.
Așa cum .anii 60 au fost dominați de .intervențiile . realizate c .onform art. 85(81) (privind
practic .ile restrictive), ani .i 70 au fost car .acterizați prin atenția aco .rdată abuzurilor legat .e de existența
unor poziț .ii domi nante, res .pectiv spre posi .bilitățile de control a fuz .iunilor și concentrăr .ilor
econo .mice (vezi cazul Co .ntinental Can, 6/72, ECR 2 .15). Obiecti .vul l -a reprezentat „intro .ducerea
unui sistem in .stituționalizat al controlului prev .entiv”5. Trebuie sub .liniat însă fapt .ul că în acei an .i, în
cadru .l Consiliului, s -a înre .gistrat un eșec în re .alizarea unui co .mpromis între atitudinea gen .erală
anti-su .pranațională și dorința an .umitor state memb .re de a menține contro .lul absolut al politi .cilor
industri ale națio .nale, atitudine care s -a m .enținut până spre mi .jlocul anilor 80. Ca at .are, nici la
nivelul Com .isiei nu era evidentă o opinie .unitară privind ac .est aspect.
Dezbateri aprinse în cadr .ul DG IV, privi .nd apelul la instrume .nte intervenționiste în
domeni .ul concurenței, au av .ut loc ulterior recesiu .nii din 1973. La m .ijlocul anilor 70, Co .misia și -a
relaxat atit .udinea privind acordarea ajutoa .relor de stat, ca m .odalitate de combatere a șomaj .ului și de
sp .rijin a sectoarelor aflate în d .eclin6. Ca rezult .at, a apărut tend .ința de a ignora reglem .entările
privind ajuto .arele de stat, ceea ce a cond .us la apariția unor situații del .icate, care au înc .eput a fi
cor .ectate după jumătatea .anilor 807
Perioada 1982 -2000 , repre .zintă trecerea către o „nou .ă” politică în domen .iul concurenței.
Finalul .anilor 70 au reprez .entat un apogeu al critici .lor adresate Comis .iei și modului în ca .re DG IV
realiza pol .itica în domeniul concurenței, dom .inante fiind acuzele pri .vind caracterul supercent .ralizat

4 Idem, p.27
5 Bernini, G., The Rule s on Competition, Thirty Y ears of Comunity Law, 1983, Luxemburg, p.349
6 Merkin și Williams, Competition Law: Antitrust Policy in the UK and in the EEC, London, 1984, p.327
7 M.Cini, L.McGowan, op.cit, p.29

28
al ac .esteia, procesul deciz .ional inadecvat, proc .eduri de impleme .ntare ineficiente, „sensi .bilitate”
cresc .ută la presiunile pol .itice și incapacitatea ace .steia în a atinge obiecti .vele stabilite8.
Sfârșitul a .nilor 80 au reprezen .tat un moment importa nt .în evoluția acestei politic .i, care va
deve .ni mult mai tran .sparentă și cu o mai mare vi .teză decizională, reuși .nd să construiască un no .u
echili .bru între abordarea neo -li .berală și cea intervenționi .stă. Procesul de reali .zare a pieței unice
impun .ea aplicarea unor m .ăsuri corespunzătoare și în domen .iul concurenței. Este mai de .grabă un
truism fap .tul că, odată ce bar .ierele ne -tarifare (fizice, tehnice, fiscale) în ca .lea relațiilor comerciale
sunt înlăt .urale, firmele și guv .ernele vor căuta noi metode pri .n care să restric .ționeze concuren .ța și
să-și pro .tejeze industriile na .ționale. În Cartea Al .bă din 1985 , „Completing the Internai Market”,
se ar .ăta că: „pe măsură ce se .vor face pași semnificativ .i pe calea realizării pi .eței unice, va tre .bui să
se acțion .eze astfel încât practicile anti -c .oncurențiale să nu ia form .a unor noi barire prot .ecționiste
care să con .vtribuie la re -împărțirea pie .țelor” (Comisia, 1985, p.39).
Problemel .e care s -au aflat în centr .ul preocupărilor politicii în dom .eniul concurenței în an .ii
80 au fost ajut .oarele de stat și fuzi .unile. În cazul fuziuni .lor, doi factori . importanți au contr .ibuit la
aceas .tă evoluție:
1. din pun .ct de vedere econom .ic și politic, piaț .a comună necesita un .control la nive .l
co .munitar; inten .sificarea relațiilor transfr .ontaliere ridica veche .a problemă a b .arierelor
j .uridice și administ .rative;
2. unele deci .zii venite din part .ea CEJ, care in .dicau că, în anumite împrejurăr .i, se putea
fo .losi art 85(81) pe .ntru a controla fuziunile.
D .ezbaterile au fost i .ntense și au permis, în .cele din urmă, adoptar .ea, la finele anul .ui 1989 , a
prim .ului Regulament privind controlul concentrărilor.
În c .eea ce privește aju .toarele de stat, inter .vențiile au vizat nu introduce .rea unor noi
regleme .ntări (mențiunile Trata .tului fiind din ace .st punct de vedere suficien .te) ci a unor no .i
instrum .ente, necesare pe .ntru punerea în ap .licare a prevederilor ex .istente. Înainte de 1985,
imp .licarea redusă a Comi .siei în acest do .meniu, transformase ac .est domeniu în .tr-unul ca și
inexi .stent. În 1 .985, DG IV a tr .ecut la o revizuire a me .todologiei privind aco .rdarea ajutoarelor de
s .tat; primul s .et de rezultate a ac .operit perioada 1981 -1986 și a s .ervit ca punct de pleca .re pentru
viitoar .ele analize pe riod .ice ale acestui dom .eniu.

8 Ibidem

29
În ciu .da presiuni .lor venite din partea .celor care se pronu .nțau pentru in .tervenții mult mai
protecț .ioniste, prin care s .e solicita plasar .ea competitivității în .aintea concurențe .i în ierarhia
obie .ctivelor promovate de Com .isie, DG IV a continu .at să promovez .e politica inițiată de Sir Leon
Britan conf .orm căruia compe .tiția de acasă este cel .mai bun dascăl . pentru a face față com .petiției de
afară („competition at home is the best trainer for competition abroad ”).
În conc .luzie, istoria ev .oluției PDC reprezin .tă o „juxtapune .re a unor perioade p .asive cu unele
active”, a „u .nor perioade cumulat .ive de expansiune a do .meniilor politicii, prin extinde .rea dar și
aprofund .area obiectivelor urmăr .ite în cadrul acesteia”9. Astfe .l, s-a trecut de la acc .entul pus în anii
60 pe practici .le restrictive, la politi .cile îndreptate împotr .iva monopolurilor din anii . 70 și la c .ele
orien .tate spre a .jutoarele de stat și contr .olul concentr .ărilor din anii 80 și 90, polit .ica în d om .eniul
concuren .ței extinzân .du-se în noi .sectoare indust .riale.

II.3. Principa .lele reglementări ale politi .cii în domeniul con .curenței

II.3.1 Bazele ju .ridice ale politicii î .n domeniul conc .urenței

Deș .i politica com .unitară în domeniul concu .renței este tot mai m .ult determinată de
consid .erente economice, constrân .gerile la care este supusă sun .t în principal de ord .in juridic. Ba .za
legală (juridică) a PDC este o .ferită, în primul rând, de prevederile incluse în Tratatului UE ,
resp .ectiv:
• Artic .olul 81, pr ivind pr .acticile restrictive ;
• Arti .colul 82, privind poziția dom .inantă pe piață ;
• Articol .ul 86, privind întrepri .nderile publice ;
• Articole .le 87 -89 privind ajutor .ul de stat.
În al doi .lea rând, referiri se găse .sc în legislația secu .ndară, adoptată de C o .nsiliul UE și de
Comis .ia Europeană, sub form .a Regulamentelor și Directive .lor. Ast .fel, în aceasta cat .egorie se
in .clud:
• Regula .mentul Consili .ului 17/1962;

9 M.Cini, L.McGowan, op.cit, p.36

30
• Regulam .entul Consiliului 4064/1989, privin .d controlul fuziunilor, am .endat prin
Regu .lamentu l 1310/1997;
• Regul .amente și directive privi .nd exceptările în bloc, acordat .e în cazul unor acordur .i care
privesc situaț .ii precis determinate, precu .m: transferul de tehn .ologie, cercetar .ea și dezvolt .area,
di .stribuția autov .ehiculelor, etc.
În al tr e .ilea rînd, un nu .măr în crește .re de instrucțiuni, ca .re nu sunt în mo .d formal obliga .torii,
oferă info .rmații esențiale men .ite să arate cum pot fi int .erpretate regulile obli .gatorii sau în ce m .od va
acț .iona Comisia în acest dome .niu. Prin intermed .iul acestora, Comisia ca .ută să crească gr .adul de
predictibi .litate al acțiunilor sale. Ace .stor surse de drept li se . adaugă deciziile Curț .ii Europene de
Justiț .ie și ale Tribunalului de Pri .mă Instanță. Nu în ulti .mul rînd, trebuie m .enționate și acord urile
in .ternaționale în care se fac refer .iri exprese la situații spec .ifice privind conc .urența.
II.3.2 Principalii actori implicați în politica în domeniul concurenței

Inst .ituția responsabil ă la ni .vel comunitar de modul în .care este implemen .tată PDC est .e
Comisia Eu .ropean ă. Aceasta ia deciz .iile formale p .rin majoritate sim .plă, asemenea unui orga .nism
colectiv. Ace .ste decizii sunt preg .ătite de Direcția .Generală pentru Conc .urență, DG CO .MP (anterior
cunosc .ută sub numele de DG IV), ca .re raportează c omi .sarului responsabil cu PDC (din septembrie
1999 acesta este Mario Monti). Comisia poate fi sesizată într -o problemă privind concure .nța fie prin
notificare, fie urmare a un .ei plângeri înaintate de o firmă . sau un stat, fi .e poate acțion .a din pr .oprie
iniț .iativă („ex officio ”) pentru a in .vestiga anumite .situații spe .cifice sau chiar un î .ntreg sector
econom .ic. Comisia poate pen .aliza orice încălcări ale r .egulilor privind concurenț .a, penalizările
pu .tând reprezenta pâ .nă la 10% din venitu .rile com paniei in .criminate.
Ultimul arb .itru în domeniul acest .or reguli atât de dif .erite și cel care poate dec .ide dacă
a .cțiunea Comisiei a fost în l .imitele puterilor stabil .ite în mod legal e .ste Curtea European ă de
Just .iție (CEJ). C .EJ este în .dreptățită să acțion .eze atât în . cazul unor solicit .ări făcute de inst .anțele
națion .ale, cât și în c .azul unor acțiuni iniți .ate împotriva Comis .iei în fața Tribunalu .lui de Prim ă
Insta .nță (TPI). C .u totul remarcabil pen .tru o instanță jur .idică, CEJ solici .tă Com isiei, în an .umite
împrejur .ări, mai degrabă argum .ente de ordin econ .omic, decât de ordin for .mal (juridic).
.Rolul Parlamentu .lui European se reduce la a eva .lua acțiunile Comisiei prin .tr-un raport
anu .al și, de asemenea, de .a face obser .vații privind evoluțiile imp .ortante din acest dome .niu.
Inter .vențiile Consiliului de M .iniștri se rezumă la a autori .za exceptările în bloc, prec .um și la

31
a f .ace modificari în . baza legală a PDC.
În afara . Comisiei, în cadru .l PDC acționează și autori .tățile na ționale investite cu
com .pe .tențe în acest domeniu. Ca ur .mare a recentelor prop .uneri venite din partea Co .misiei, de
des .centrali .zare a PDC, rolul autor .it .ăților naționale din d .om .eniul concurenței va c .reș .te în mod
semnif .icativ.
II.3.3 Politica în domeniu l cartelurilor și a altor practici restrictive

Dacă an .umite acorduri, înțel .egeri între firme pot . avea efecte bene .fice asupra pieței, altele
pot i .nfluența negativ procesul compet .ițional10. Articol .ul 81 (fost art.85) al Trata .tului UE (TUE)
introduce . principiul interzic .erii acelor acordurilor între .firme, decizii și p .ractici concertate, care . au
ca obi .ect sau ca efect împied .icarea, restrângerea sau de .naturarea concurenței în interi .orul spațiului
comun .itar, și care sunt suscept .ibile de a „afect a comerțul în .tre statele me .mbre”. .
U .n acord restrictiv repr .ezintă u .n acord între do .uă sau mai mul .te firme, prin ca .re părțile se
obli .gă să ad .opte un anumit tip de comporta .ment, prin care su .nt ocolite re .gulile și efectele
concu .renței libere pe piață. .Interdicțiile la care fac .e trimitere art. 81/1 (fost 85/1) se apl .ică atât
acordu .rilor orizontale (p .rin care sunt vizat .e acțiuni ale uno .r firme aflate î .n același stadiu al .
producț .iei, transformării și co .mercializării), cât și cel .or verti cale (sunt .vizate acțiuni ale u .nor firme
afl .ate în stadii diferite ale pro .cesului de producere și .comercializare, nefiind conc .urente între ele).
Înțele .gerea reprezintă un . acord între d .ouă sau mai multe fir .me prin care, un .ul sau mai mulți
pa .rteneri, sunt obliga .ți să acționeze într -un m .od bine definit.
Pract .ica concertată se sit .uează la un nivel inferi .or înțelegerilor și repre .zintă un proces de
coord .onare realizat într .e diferite firme dar c .are nu se concretize .ază în încheierea unu .i acor d propriu –
zis (n .u presupune existenț .a unei manifestă .ri de voință clar exprim .ată, ci doar a une .i coordonări la
nivelul strat .egiilor comerciale).
Cum dif .erența între acest .e forme de cooperare n .u este ușor de reali .zat, Comisia se lim .itează
la a fac e difer .ența între acordu .rile care intră în zon .a de aplicare a art. 81/1 și cele ca .re nu intră în
ace .ste categorii. .
Face .m obse .rvația că, atunci cân .d se analizează dacă o anu .mită înțelegere a încă .lcat sau nu
preved .erile art. 81 /1, vor trebui lu ate în con .siderare următoarele trei el .emente:

10 Jacques Ne me, Colette Neme, Economie de l Union Europeenne. Analyse d un processus d integration, Litec,
Economie, Paris, 1995

32
 dacă e .xistă într -adevăr o în .țelegere, decizie sau pr .actică concertată realizată sau
dove .dită între anumiți agenți econ .omici;
 dacă su .nt argumente că într -ade .văr concur .ența, în interiorul pieț .ei comune , poate .fi
îm .piedicată, restricțio .nată sau distorsiona .tă într -o măsură apr .eciabilă ca urma .re a
respe .ctivei înțelegeri;
 dacă î .ntr-adevăr comerțul di .ntre țările membre a .fost sau poate fi a .fectat.
Le .gislația secundară î .n acest domeniu in .clude m ai multe cate .gorii de regulamente, direct .ive,
note, e .mise de Consiliu sau C .omisie (printre care Re .gulamentul 17/1962 sau R .egulamentul 1/2003),
precu .m și decizii e .mise de Curtea Europe .ană de Justiție (de p .ildă, Cazul 5, 1969, ECR 295, prin
ca .re s-a stabilit regul .a „de min .imis”). În ti .mp, pe b .aza dispozițiilor din trat .ate și a regu .lamentelor de
aplic .are, Comisia a de .zvoltat o adevărată polit .ică globală în domeniul ac .ordurilor și prac .ticilor
restrictive.
Arti .colul 81(3) a prev .ăzut astfe l posib .ilitatea autor .izării anumitor acordu .ri, prin acordarea de
except .ări în bloc, în cazul anu .mitor tipuri de în .țelegeri considera .te ca având efecte po .zitive, precum
c .ele care contribuie l .a ameliorarea producției, a distr .ibuției, la introducer .ea progresului tehnic .,
realizare .a de progres ec .onomic, etc.
În ca .zul acordurilor oriz .ontale sau de coope .rare (încheiate între .firme concuren .te),
mențio .năm :
• Acordu .rile de specializar .e (Regulamen .tul 2658/2000)
• Acordurile . de cercetare -dezvo lt .are (Regulam .entul 2659/2000)
În cee .a ce privește . acordurile vertic .ale (încheiate înt .re firme aflate în sta .dii diferite ale
acel .eiași filiere de produ .cție sau distribuție), e .le au făcut obiec .tul unor acorduri sep .arate privind
acordar .ea except ării pe c .ategorii de acorduri sau .tipuri de sectoare. În pre .zent, aceste acordu .ri se
sup .un unui regulament u .nic (Regulament .ul 2790/99 din 22 dec .embrie 1999) prin care . sunt
excep .tate global acord .urile verticale care nu a .u o poziție dominantă pe . piață. Condi .țiile impuse se
referă la ex .istența unui prag (o cifră de . afaceri care să nu d .epășească, pentru p . .ărțile asociate în
.acord, 50 mil .ioane euro și nu mai m .ult de 30% din piața de de .sfacere) și la exclud .erea anumitor
pra .ctici restricti ve gr .ave.
Alte acor .duri, chiar dacă n .u îndeplinesc condiț .iile paragra .fului 3 al art.81, pot ben .eficia de
stat .utul de excepții, în cazul . în care sunt cons .iderate a fi de import .anță minoră (principiul „de
minim .is”) și, ca atare, inc .apabile să a .fecteze concurența la nivel co .munitar. O lungă perio .adă de
tim .p, aceste acorduri au fost . definite numai p .rin cota de piață și .cifra de afaceri anuală .a firmelor

33
vizate. La fi .nele anului 2001, Comis .ia a relaxat chiar .acest mod de defi .nire, suprimâ nd cr .iteriul
c .ifrei de afaceri și ridic .ând nivelurile core .spunzătoare cotelor de pi .ață la 10% în cazul acordurilor
ve .rticale și la 15% pentru cele o .rizontale.
În gen .eral, reglementările prevăzu .te de Art.81 nu se a .plică în cazul:
• Rel .ațiilor di ntre o firmă și age .nții săi comerciali sau într .e o societate și fil .iale;
• Acorduri .lor de coop .erare;
• Oper .ațiunilor de sub -contra .ctare.
Anumite tipuri de acorduri au fost întotdeauna considerate periculoase de către Comisie și
interzise, practic fără excepție : .
a) În cazul acordurilor orizontale:
 fixare .a prețurilor ;
 exist .ența unor biro .uri de vînzare com .une;
 f .ixarea de cote de prod .ucție sau livrare ;
 împăr .țirea pieței sau a surs .elor de aprovizi .onare .
b) În cazul acordurilor verticale:
 f .ixarea prețurilor de re .vânzare ;
 c .lauze de protecție teri .torială abs .olută.

II.3.4. Politica anti -monopol. Interdicția abuzului de poziție dominantă și controlul
concentrărilor

Deși co .ntrolul înțelegerilo .r dintre firm .e este neces .ar el nu se doved .ește a fi și și suficie .nt.
Exces .ul de concentrare poa .te favoriza situa .țiile în care o firmă . abuzează de pozi .ția ei dominată p .e
piață, ma .nifestându -se de o manier .ă incorectă, .fie la nivelul preț .urilor practicate (pre .a mici sau prea
ma .ri), a condiț .iilor de comercializare sa .u a modului în car .e își tratează consum .atorii.
A. Interzic .erea abuzului de po .ziție dominant ă .
Art. 82 (fos .t art. 86) preve .de că orice abuz din p .artea unuia sau mai m .ultor agenți economi .ci
afl .ați într -o poziție domina .ntă în pia ța com .ună sau într -un se .gment important al ace .steia este
interz .is, atâta vreme cât poa .te afecta comerțul . dintre țările membre. Sunt c .itate și exemp .le de
p .ractici abuzive, de pildă .faptul de a impune, într -o .manieră directă sau i .ndirectă, prețur i de vâ .nzare
sau cum .părare care nu sunt e .chitabile, faptul de a lim .ita producția sau .dezvoltarea tehnic .ă în
det .rimentul consumatorului, etc.

34
Un a .stfel de abuz poate c .onsta în:
a) impun .erea, în mod di .rect sau indir .ect, a prețurilor de vânz .are sau de cump .ărare sau a altor
condiții come .rciale inechitabile;
b) limitar .ea producției, di .stribuției sau a dezvo .ltării tehnologice în de .zavantajul
consumatorilor;
c) ap .licarea, în privința parten .erilor comerciali, a uno .r condiții inegale la t .ranzacții
echiv .alente, provocând în acest .fel, un .ora dintre ei, un .dezavantaj în poz .iția concurențială;
d) cond .iționarea încheierii unor cont .racte , de acceptarea, .de către parteneri, a unor clau .ze
stipulând pres .tații suplimentare car .e, nici prin natu .ra lor și nici confo .rm uzanțelor come .rciale, nu au
leg .ătură cu obiectul acestor co .ntracte.
În . ceea ce privește temeiul juridic al combate .rii abuzului de poziție domi .nantă, articolului 82
i se ada .ugă și art.83, prin c .are se permite adopta .rea de regulamente și dire .ctive și art.85, car .e se
referă la com .petențele de inves .tigare ale Com .isiei.
După cum se obs .ervă, art. 82 reprezintă într-un instrument d .e control al exercitării pu .terii de
m .onopol pe o piață sau alt .a. El implică ana .lizarea a două elem .ente:
 existen .ța unui agent economic afl .at în poziție dominantă;
 com .portamentul respectivu .lui agent economic, care a .re drept efec .t afectarea concur .enței pe
piața respect .ivă.
Subliniem fa .ptul că art. 82 (fo .st art. 86) inter .zice nu mai abuzul de poziț .ie dominantă, nu
d .oar simpla sa exis .tență. Acest artic .ol se pretează la num .eroase controverse. Dacă for .mularea
inc .lusă aici este destul de c .lară în ceea ce privește com .baterea abuzului de poziție dominant .ă, ea
este . mai puțin c lară în ceea ce pri .vește puterea de care di .spune Comisia în domeniul contr .olului
concentr .ărilor. Cu alte cu .vinte, în aplicar .ea art. 86 apar . două aspecte: pe .de o parte, contr .olul
comportamentului abu .ziv pe piață datorită re .strângerii libertății de alegere a con .sumatorilor
dete .rminată de faptul că o firmă dom .inantă pe piață, practic elim .ină concurența și, pe de . altă parte,
mo .dul în care CEE dă Com .isiei nu numai pute .rea de a interzice înțelegeri .le și abuzul de pozi .ție
domin .antă, ci și po sibilitatea . de a exercita un control pr .ealabil asupra concentrăril .or economice.
Poziția d .ominantă reprezintă situația .în care, puterea eco .nomică deținută de o fi .rmă, îi
perm .ite acesteia să obstrucțio .neze concurența de pe p .iața în cauză. Cu alte c .uvinte, poziția .
dominantă pe .piață permite unei firm .e să influențeze în mo .d covârșitor condiții .le în care se
manifestă co .ncurența.

35
Abuzul de po .ziție dominantă se .manifestă atunci cân .d, prin compor .tamentul său, o fir .mă
influenț .ează structura sau gra .dul de concurență de pe .piața respectivă, chiar și în situa .ția în care un
ase .menea comportament este rezult .atul anumitor dispozi .ții legislative. Printre pos .ibilele abuzuri de
poziți .e dominantă se pot enum .era:
 faptul de a imp .une în mod dire ct . sau indirect pre .țul sau alte co .ndiții de tranzacție .nu sunt
echitabile;
 limit .area producției sau a pie .țelor de desfacere în detrim .entul consumatorului;
 ap .licarea, în raport cu anumi .ți parteneri come .rciali, a unor cond .iții inegale, pentru p .restații
echivalente.
 condiționarea în .cheierii unui contract, de c .ătre acceptarea unor . prestații suplim .entare, fără
legăt .ură cu obiectul contrac .tului.
Deoare .ce, în absența abuzulu .i de poziție de domina .ntă, art. 82 n .u se aplică, sarcina Co .misiei
es .te de a dovedi ex .istența acestei situa .ții și a efectelor neg .ative resimțite în c .azul concurenței, al
bu .năstării consumator .ului și al nivelului de integrare de pe piață. Pe de altă parte, firma care face
obiectul in .vestigației are obligația .să dem onstreze că nu o .cupă o asemenea poziție d .ominantă pe
piață și/s .au nu face abu .z de această poziție. Ceea c .e face dificilă ana .liza Comisiei în acest do .meniu
este f .aptul că nu există o de .finiție statutară a po .ziției dominante pe piață, c .eea ce a fă cut
reglementa .rea în domeniul monopo .lurilor problematică, încă . de la început. Cu toate . acestea,
om .isiunea pare în cel .e din urmă de înțele .s, de vreme ce m .ulți economiști acc .eptă faptul că „te .oria
econom .ică oferă puține lin .ii directoare în ceea c e pri .vește conceptul de poziție do .minată, de o
ma .nieră care să fie de un aj .utor substanțial în a re .aliza o definiție le .gală” .
Ca at .are, aplicarea art. 82 ridic .ă probleme din cel .e mai delic .ate, legate de definir .ea
conc .eptelor la care se face tr i .mitere, res .pectiv:
a) Cân .d avem de a face cu o p .oziție dominantă pe pi .ață? Poziția do .minantă se defin .ește în
ra .port de capacitatea firm .ei de a afecta co .ncurența și de a acțio .na independent de reac .ția
concure .nților de pe piață și a co .nsumator ilor11;
b) Cum . se poat .e defini piața . relevantă ? Piața rel .evantă se poate de .fini pornind de la tr .ei
pri .ncipali determ .inanți: pi .ața produsului , piaț .a geografică .și piața temporală .
1. Analiza .realizată în cazul piețe .i produsului pres .upune o in vestiga .ție pe clase de pro .duse,
piața f .iind definită în fun .cție de existența alto .r produse similare, sub .stituibile (prod .usele
substit .uibile sunt cele către care se pot în .drepta preferințele consumat .orilor atunci când pre .țul sau

11 A se vedea decizia CEJ în cazul United Brands, 1978

36
cali .tatea produs ului de b .ază s -au modificat, deo .arece răspund acelei .ași nevoi sau un .or nevoi
simi .lare; exemplu: unt . și margarină, cafe .a măcinată și nes .s, etc.).
2. piaț .a geografică , respecti .v teritoriul în care condiți .ile de concurență sunt o .mogene. În
con .dițiile existenței pie .ței unice, cel puțin . teoretic, piața geogr .afică este piața U .E. Cu to .ate acestea,
de . la caz la caz trebu .ie avuți în v .edere și alți facto .ri, de vreme . ce, cu cât .este mai strict del .imitată
piața, c .u atât mai evident .ă apare po ziția domin .antă. În analiz .a sa, Comisia ar .e în vedere
id .entificarea barierelor l .a export, capaci .tatea produsului de a fi tra .nsportat dintr -un loc î .n altul și, .nu
în ulti .mul rând, diferite alt .e bariere juridice, admini .strative sau te .hnice.
3. piaț .a temporal ă, respec .tiv schimbăril e stru .cturale suferite în timp de c .ătre de o piață. Aș .a
de pildă, an .alizele efectua .te trebuie să aibă . în vedere vol .atilitatea anumitor piețe, .urmare, fie a
fact .orilor de mediu, fie . datorită modificăr .ilor su rvenite în pre .ferințele consumatorilor.
c) C .are este rel .ația care se stabileșt .e între existența un .ei poziții domin .ante și abuzu .l de poziție
do .minantă? În trec .ut, Comisia .și CEJ considera .u că existența în sin .e a unei poziții . dominante pe
piață .constituia un abuz (v .ezi cazul Con .tinental Can, 1972). Înc .epînd cu 1979 (cazul . Hoffmann – la
Roche, nr. 85/76), Cu .rtea a definit „abuzul” ca fi .ind un „concep .t obiectiv” și, mult .mai recent, s -a
făcut distincț .ia clară între „poziția . dominantă” și „ab .uz” (vezi Tetra Pak II, 1997).
Ca ata .re, subliniem î .ncă o dată faptul că, î .n raport cu reg .lementările comunitare ( art. 82),
Co .misia, și C .EJ, condamnă .numai abuzul de poziț .ie dominantă și -i pen .alizează pe cei care co .mit
aceste abuz .uri. Exer citare .a, de către Co .misie, a contr .olului efectiv asup .ra abuzului de po .ziție
domin .ant .ă s-a realizat abi .a la fin .ele deceniul .ui al .nouălea.

B. Co .ntrolul concentr .ărilor .
Sunt necesare cât .eva clarificări: sp .re deosebire de o înțel .egere, care r ep .rezintă un acord într .e
întreprind .eri independente din . punct de vedere juridi .c, în cazul une .i concentrări, stru .ctura internă a
acest .ora se modifică iar rapo .rturile de propriet .ate se schimbă. Concentră .rile pot îmbrăca difer .ite
form .e, precum fu ziu .ni, participări, întrep .rinderi comune, etc, t .oate aceste forme im .plicând o
mod .ificare a raporturilor de pr .oprietate.
Tratatul .CEE din 1957 n .u conținea nici un fe .l de prevederi privind co .ntrolul concentră vrilor
(princi .pala explicație f .iind l egată de fapt .ul că în ani .i 1950, concentr .ările trans .-frontaliere erau rar .e
și greu realiza .bile din punct de v .edere juridic; ca a .tare, controlul con .centrărilor a fost considerat . un
dome .niu mult prea s .ensibil pentru a fi „comu .nitarizat”). În per io .ada următoare, princi .pale evoluții
pot fi sintetiz .ate astfel:

37
• În pri .mele două decenii, Co .misia a stabilit tr .eptat, dar foa .rte lent, competen .țe în ceea ce
priv .ește concentrările de dimen .siuni „com .unitare”. Inițial, Co .misia a considerat că .aplicarea art. 82
priv .ind problema con .centrărilor va trebui . judecată în fu .ncție de fiecare caz. Astf .el, Comisarul cu
prob .leme privind concurența, Vo .n der Groeben, decla .ra în fața Parlame .ntului European, la 16 iun .ie
1965: „ C .u cât o firmă ocup .ând o poziție dominan .tă se apropie m .ai mult de situ .ația de monopol
(prin . înțeleg .erile realizate cu .o altă firmă), pun .ând în discuție libert .atea de alegere .și de acțiune .a
furnizor .ilor, cumpărătorilo .r și c .onsumatorilor, cu atât m .ai mult există o p .robabilitate mai ri .dicată ca
acea .sta să intre, datorită concentr .ării, în zona abu .zurilor.” În s .curt timp îns .ă, pe fondul flu .xurilor
masi .ve de capital veni .te dinspre S .UA, care prof .itau de avantajele ofe .rite de noul spațiu econo .mic
cr .eat în spate .le TVC, firmele eur .opene au conștien .tizat faptul că dimensiu .nile lor sunt mu .lt mai
mic .i în raport cu cele am .ericane, fapt c .are reducea put .erea lor competit .ivă pe piață . La începu .tul
anil .or 70, s -a ridi .cat astfel o nouă probl .emă: necesit atea creș .terii rapide, dar cont .rolate, a numărul .ui
de concen .trări în spațiul com .unitar. În .tre 1962 și 1970, în Com .unitatea celor șa .se, numărul
concen .trărilor a trecu .t de la 173 pe . an la 612 pe a .n (deci o cre .ștere de p .este 3,5 ori).
• Deci .zia CEJ din 1973, în c .azul Continental Can, a des .chis calea către contr .olul ex post,
ofer .ind susținere pro .cesul ui de contr .ol al concentrăr .ilor prin intermed .iul deciziilor CEJ; .
Afacerea Continental Can
O socie .tate americană, Co .ntinent .al Can, ș i-a asigura .t, prin intermediul filiale .i sale belgiene,
Europem .ballage Corp., controlu .l asupr .a celui mai mar .e producător ger .man în dom .eniul ambalajelor
meta .lice ușoare (cu .tii de conserve) și î .nchideri metalice (capa .ce de borcan, etc.). Du .pă ace ea,
gru .pul ame .rican a obținut part .iciparea majoritară la p .rimul fabricant de a .mbalaje din Bene .lux.
Rezultatu .l a fost că, în acea pe .rioadă, societatea americ .ană respectivă nu mai avea practic
con .curenți în zona de NE a P .ieței Comune pen .tru acest tip de articole, deo .arece erau articole ușoa .re,
pe c .are nu era renta .bil să le transporți din .colo de anumite distanțe.
Comi .sia văzând aici man .ifestarea unui abuz de p .oziție dominantă, Contine .ntal Can a sesizat
C .urtea de Justiție, pre .zentând urm ătoarele argumente: arti .colul 82 (fost art 86) nu perm .ite
cen .zurarea, ca abuz de p .oziție dominantă, a faptu .lui că o firmă, f .ie ea și dominantă, cuce .rește cea
mai ma .re parte a unei alte fir .me din același .sector, chiar da .că acest lucru duce la red .ucerea
concurenței.
Comi .sia nu putea decât . să se bucure de ac .eastă cerere car .e clarifica astfel pro .blema dacă
arti .colul 82 (fost art 86) o au .torizează să intervină în a .cest domeniu al conc .entrărilor. Curt .ea de
Justiție a pron .unțat o hotărâre î n febru .arie 1973, din . care sunt de . reținut următo .arele aspecte:

38
„Inte .rdicția înțelegerilor enun .țată de art.85 .nu ar a .vea nici un se .ns dacă art.86 ar permit .e ca
aseme .nea comporta .mente să devină lic .ite atunci când se mat .erializează într -o in .tegrare a firme .lor.”
De . altfel este s .usceptibil să constituie . un abuz și faptul c .ă o firmă în poziție do .minantă își
în .tărește această poziți .e, nepermiț .ând decât existența un .or întreprinderi depe .ndente.

• În iu .lie 1973 Comisia a .prezentat o primă pro .punere de reglementare p .rivind controlul
concentră .rilor. Propune .rea originală viza do .uă aspecte:
1. er .au declarate inc .ompatibile cu Tratatu .l operațiile de concentr .are care duceau la apa .riția de
ob .stacole în calea un .ei concurențe efect iv .e, în măsura în c .are comerțul între st .atele membre era
su .sceptibil de a fi afe .ctat. Operațiunile de . mai mică amplo .are, care nu er .au susceptibile a gene .ra
aseme .nea efecte, erau exc .luse de la aplicarea aces .tei reguli, în mă .sura în care nu depă .șeau anumite
crit .erii cantitative pre .determinate (exprimat .e în cifra de afaceri și pon .derea pe piață a firmel .or
particip .ante).
2. operaț .iunile de concentrare care de .pășeau un anumit nivel (de .finit în cifra de af .aceri totală)
trebuiau în pre .alabil notificate.
Pe .ntru Comisie, not .ificarea și interzicerea er .au două elemente d .istincte: o operaț .iune de
conc .entrare, care nu a fost not .ificată în prealabil, putea fi in .terzisă, în vreme ce . o operație d .e
concentrare supu .să unei notificări preal .abile putea fi autor .izată. Inițial, Con .siliul nu a fost de ac .ord
cu ac .eastă propunere, pro .punerea fiind modificată ul .terior de Comisie d .e mai multe ori, astf .el încât,
la în .ceputul lui 1989 se . propunea a șasea .modificare.
• Regulam .entul 4064/89 privi .nd controlul operațiunil .or de concentrare . Noua pr .opune .re reia
o idee . mai veche12 , a cont .rolului prealabil al operaț .iunilor de concentrare de i .mportanță comunita .ră
(a căr .or cifră de afacer .i este de cel pu .țin 750 milio .ane dolar i, respectiv . 1 mld ECU sau . opera .ții
susceptibile .să ocupe o pa .rte a pieței comunitare m .ai mare de 20% într -un sec .tor determinat). Dup .ă
numer .oase alte per .ipeții, o regle .mentare a fost în final a .doptată de către C .onsiliu la 21 decembrie
1989.
Regulamentul 4064/89
Regulamentul 4064/89 privind contr .olul operațiunilor de co .ncentrare stabilește că:
„oper .ațiile de concen .trare de dimensiuni comunita .re, care creează sau întăr .esc o poziție dominan .tă

12 În 1987, Comisia a făcut o nouă propunere subliniind că piața unică, realiza tă la finele anului 1992, nu va trebui să
devină „un teren de joc rezervat câtorva oligopoluri”.

39
și care au drept . consec .ință împiedicarea conc ure .nței efective pe piața com .unitară sau într -o zonă .
semnificativă a aces .teia, trebuie decla .rate incompatibile cu pi .ața comună”.
Co .ncentrarea apare atun .ci când o firm .ă obține controlu .l exclusiv asupra altei . firme sau
asupra .unei fir .me pe care o poate cont .rola alături de alte firme .sau atunci când mai multe . firme
preiau con .trolul unei într .eprinderi sau creează alt .a nouă.
O opera .țiune de con .centrare (fuzionare a mai . multor întreprinderi sau p .reluare a controlului
asup .ra mai multor în .treprinderi) este de dimens .iune comunitară atun .ci când:
 cifra de af .aceri totală realiz .ată pe plan mondial de t .oate întreprinderile v .izate este superio .ară
val .orii de 5 mld euro,
 ci .fra de afaceri totală rea .lizată în cadrul Comu .nității de cel puți .n d .ouă din întreprin .derile
vizate, reprez .intă o valoare mai .mare de 250 milioan .e euro, condiția fii .nd ca fiecare di .n
întreprin .derile vizate să nu re .alizeze mai mu .lt de 2/3 din cifra lo .r de afaceri, în interi .orul
unuia și acel .uiași stat membru .

Atun .ci când cota de pi .ață a firmelor în cauză . nu depășește 25%, n .ici în cadrul Pieț .ei
comune, nici în .tr-o zonă semn .ificativă a acesteia, concen .trarea este considerată com .patibilă cu
reglementările comu .nitare. Con .centrările vizate pri .n Regle mentare treb .uie să fie notific .ate către
Comisie, car .e di .spune de un termen .limitat pentru a se pron .unța. S -a estim .at faptul că numărul
cazu .rilor ce vor trebui examina .te va fi de 40 -50 pe . an, fapt care s -a .verificat. Atunci c .ând
respectivele con centr .ări nu răspu .ndeau acestor crit .erii ele erau sup .use controlului auto .rităților
naționale.
Uneori, acord .area unei autorizații es .te subordonată necesității res .pectării anumitor condiții,
dar, cea . mai mare parte a concentrărilor su .nt autorizate puțin dup .ă notificarea lor.
 În mo .d concret, Regulam .entul 4064/89 a oferit Com .isiei dreptul de a exami .na concentrările
î .ainte de realizarea a .cestora (ex ante) ast .fel încât să poată fi ex .aminată compatibilitatea cu
p .iața inte .rnă în timp util.
Ult .erior (în 1997), Regulamen .tul a fost ame .ndat, astfel încât pragul a .gregat la nivel mond .ial
a . fost redus .la 2,5 miliarde eu .ro iar pragul in .dividual, pentru cel puț .in 2 companii com .unitare a fost
red .us la 100 milioane euro. Înce .pând cu 1 sep .tembrie 2000 a fost intro .dusă o procedură simpli .ficată
(de .cizia se ia la fi .nele perioadei de exam .inare, de 1 lună), pe .ntru operațiunile care resp .ectă
următoarele criter .ii:

40
o două sau .mai mult .e firme care obțin co .ntrolul în comun asupr .a altei firme c are n .u
exerci .tă sau nu intenționează să ex .ercite alt tip de activitate d .ecât neglijabilă, p .e
teritor .iul SEE (Spațiului Econom .ic European); ci .fra de .afaceri a firmei .comune și
valoarea .totală a active .lor ced .ate firmei co .m .une sunt inferioare v al .orii de 100
milioane eur .o pe terit .oriul SEE;
o ni .ci una din părți .le implicate nu exercită . activități comerci .ale pe aceeași piață a
pro .dusului sau pe ace .eași piață geografică (rel .ații orizontale), sau . pe o piață a
prod .usului situată în am .onte s au av .al, pe care . operează o altă parte . a concentrării;
o dou ..ă sau mai mu .lte co .ncentrări exerc .ită activități comerci .a .le pe aceeași pia .ță a
pr .odusului și p .e aceeași piață geo .grafică sau pe o pi .ață a produsului situat .ă în amonte
sa .u aval de pia ța produ .sului pe care o al .tă parte a conce .ntrării își exercită act .ivitatea,
condiția .fiind ca, părțile de p .iață cumulat .e să nu depăș .ească 15% în cazu .l relațiilor
orizo .ntale și 25% în cazul relaț .iilor verticale.
Proced .ura simplificată a p .ermis reducerea constrânge .rilor administrative care . apasă asupra
părț .ilor notif .icatoare. Ca și .în cazul procedurii no .rmale, statele me .mbre și terții au p .osibilitatea să
fac .ă obser .vații sau să interv .ină. Comis .ia își rezervă drep .tul, în cazul în care con .sideră necesar, să
rev .ină î .n orice mom .ent la procedura no .rmală .și deci să deschidă o anc .hetă. .
II.3.5. Contr .olul intervențiilor pub .lice care pot defor .ma concurența între fir .me

Pentr .u ca relațiile de concuren .ță între firme s .ă nu fie dist or .sionate nu este sufic .ient ca
acest .ea să nu se înțele .agă într .e ele, să nu ab .uz .eze de poziția lor do .m .inantă sau să fie impli .c .ate într –
u .n proce .s de conc .entrare car .e poate deveni pri .mejdios. Este neces .ar și ca relații de con .curență să nu
fie alterat .e, deformate d .e existența ajuto .arelor de stat sau de p .ersistența anumitor monop .oluri în
favoarea întreprin .derilor publice sau pr .ivate beneficiind de a .vantaje privilegiate.
Tratat .ul CE a consacr .at trei articole pri .mului aspect și u .nul, celui de -al doilea. Com .isia,
susțin .ută de Curtea de Justi .ție, va explora to .ate celelalte pos .ibilități. .

A. Ajutoarele de stat
Trat .atul CE consacră acestei pro .bleme trei articole, de la 8 .7 la 89 (fostele art.92 și art. 94).
Articol .ul 87 (fost 92) , în . cadrul primu .lui paragraf, pre .cizează: „cu excepția d .erogărilor
prevăzu .te prin prezentul tratat ., sunt incompati .bile cu Piața Comună, to .ate ajutoarele acord .ate de

41
st .at, sau prin interm .ediul resurselor statul .ui, indiferent de for .ma îmbrăcată , în m .ăsura în care
afec .tează schimburile între țăr .ile membre, denatu .rează sau am .enință să denatureze concur .ența,
favorizând anu .mite întreprinderi sau activit .ăți.” Dispoziția viz .ează în egală măsură .întreprinderile
publice . și private.
Deoarece i nterz .icerea absolută a ajut .oarelor ar fi imposibilă, paragr .aful al doilea al Art.87
menți .onează trei situații în ca .re ajutoarele acorda .te sunt compatibile cu reg .lementările pieței
comune, respect .iv:
1) ajutoare cu ca .racter social aco .rdate consu .mato rilor individuali, su .b garanția
nediscri .minării legate de originea pr .oduselor în cauză;
2) aju .toare destinate remedierii pa .gubelor provocate de ca .lamități naturale s .au
evenimente exc .epționale;
3) ajutoare acor .date anumitor regiu .ni din Germania afec .tate de divizarea țări .i (după
reunificarea acesteia).
De asem .enea, al treilea paragr .af menționează situațiile în .care ajutoarele pot fi .considerate
com .patibile cu Piața Com .ună:
> ajut .oare destinate să favorize .ze dezvoltarea econo .mică a regiunil .or sau unde niv .elul de
viață e .ste anormal de scăzut sa .u care se confr .untă cu un șomaj ridicat.
> ajutoare dest .inate să promoveze realizar .ea unui proiect impor .tant, de interes eur .opean
com .un sau să remedieze gr .ave perturbări ale eco .nomiei într -un stat m e .mbru;
> ajutoare desti .nate să faciliteze dezvolt .area anumitor activi .tăți sau anumitor regi .uni
economice, at .unci când nu alterează condiț .iile comerciale și de concurență în Co .munitate;
> ajutoare dest .inate să promoveze cultu .ra și conservarea patrim oniul .ui, atunci când n .u
altereaz .ă condițiile comerciale și de con .curență în Comunit .ate;
> „alte categ .orii de ajutoare determina .te de deciziile Consil .iului” (decise cu o majori .tate
califica .tă, pe baza propunerii Comis .iei).
În ti .mp, acțiunile Comis .iei au fost stânjenite de fa .ptul că statele membre .erau înclinate să
ascundă ajutoarele acordate firmelor pr .oprii. În fața tendin .ței de multiplicare a acestor ajuto .are,
Comisia a pub .licat, în 1980 (JO .CE, n.C252, 3 .0 sept. 19 .80) un apel cătr .e stat ele membre confor .m
căruia: toa .te proiectele statelor memb .re, care tind să ins .tituie sau să modifi .ce ajutoarele trebu .ie

42
notificate înai .nte de realizarea lor; de altf .el, în cazul deschi .derii procedurii, ea are un . efect
suspe .nsiv și ajut .orul nu ma i poate fi a .cordat, cel puțin, pân .ă la aprobarea sa de către Com .isie.
Ajutoarele ac .ordate ilegal au cont .inuat să prolifereze , de a .ceea, Comisia, într -o .comunicare
pub .licată în 1983 (JOCE, n.C 318, 24 no .v. 1983) s -a adresat firm .elor, informându -le că „toți
benefi .ciarii de ajutoare acorda .te ilegal, respectiv făr .ă o decizie definitivă a Comis .iei privind
compatib .ilitatea acestora, pot fi oblig .ați să restituie ajutorul” (au .existat numeroase ca .zuri concrete
de cer .eri de restituire a ajuto .rului).
Ce sun .t ajutoarele de stat ?
Conceptul de aju .tor de stat a fost interpre .tat de Comisie și de C .urtea de Justiție într -un
se .ns foarte larg, astfel î .ncât el include orice ajuto .r public, acor .dat de către autoritățile c .entrale,
precum și a .jutoar ele acordate de a .utoritățile locale sau reg .ionale. Mai mult, ajutoru .l poate proveni
c .hiar de la organisme priv .ate sau alte organ .isme asupra cărora statul, o inst .ituție publică, o
aut .oritate locală sau regională exerc .ită o influență puternică, dire .ct sau indirect. For .ma sub care este
a .cordat ajutorul (reduce .ri fiscale, garanții la . împrumuturi, livra .ri de bunuri sau ser .vicii în condiții
pre .ferențiale, injecții de ca .pital în condiții discrimin .atorii în raport cu inve .stițiile private) sau
mot .ivul acordării nu sunt rele .vante. Ceea ce co .ntează în cazul ajut .oarelor de stat sunt efecte .le
gen .erate de acestea asupra co .ncurenței de pe piaț .ă.
În in .terpretarea Comisiei și a i .nstanțelor comunitare, exis .tă patru condiții cum .ulative în care
o măs .ură sau tranzacție eco .nomică în care este implicat s .tatul poate fi consider .ată ca implicând
ajuto .r de stat. Aceste co .ndiții sunt:
• măsu .ra să implice utilizarea resu .rselor statului;
• măsu .ra să confere un avantaj fir .mei/firmelor benef .iciare;
• m .ăsura să fie selectivă;
• măs .ura să disto .rsion .eze sau să amenințe cu dist .orsionarea concurenței la niv .el
transfrontalier.
Ca ata .re, putem concluziona că o m .ăsură va fi considerată drep .t ajutor de stat în următo .arele
circumstanțe:
• Imp .lică utilizar ea resurselo .r statului
Confo .rm Art. 87(1) CE, ajuto .rul de stat poate fi aco .rdat “de către sta .t sau din resur .sele
statului”. Rezul .tă că forma în care aju .torul de stat este acordat e .ste irelevantă din pun .ctul de vedere
al contr .olului ajutorului de s .tat: ceea ce contea .ză este efectul măsurii. De fap .t, distincția înt .re

43
“ajutoru .l acordat de stat” și “ajutorul a .cordat din resursele statul .ui” are rolu .l de a face expl .icit faptul
că n .u numai ajutorul aco .rdat de guvernul central, c .i și ajutorul acor .dat de autoritățile de sta .t
regi .onale și locale, precu .m și de organismele public .e și private ce acționează în n .umele statului intr .ă
în sfe .ra exclusivă de control a Com .isiei. În ceea ce priv .ește forma efectivă în car .e ajutorul de s .tat
este acor .dat, faptul că ajuto .rul de stat nu se referă num .ai la cheltuielile directe fă .cute din buzunar .ul
statului (adi .că subvențiile de la b .uget) ci și la transf .erurile indirecte de resurse .ale statului (ceea c .e
atrage pie .rderi de venit pentru sta .t) ține de jurispr .udența general acc .eptată. Într -adevăr, o pi .erdere
de venitu .ri din impozitare este co .nsiderată echivalentă cu consu .m de resurse al .e statului, indifere .nt
de .nivelul, regional sau l .ocal, la care este sup .ortată pierderea.
• Conf ..eră u n avantaj f ir .mei/ fi rmelor be .neficiare
Interpretar .ea dată conceptului de “ .avantaj conferit” s -a dove .dit crucială în asig .urarea unei
sfere la .rgi de cuprindere pentru reg .lementările comunitare privind . ajutorul de stat. Încă . din primii
ani ai .aplic ării reglementărilor din . tratat referitoare la . ajutorul de stat, .Curtea Europeană de
Justiție . (CEJ) a .definit noțiunea de .ajutor de stat ca . “incluzând orice . măsură, indif .erent de forma
ei, c .e reduce pov .ara suportată în mod norma .l de o firmă, c hiar dacă . ea nu reprezintă o s .ubvenție
dir .ectă în sensul stric .t al termenului ci este e .chivalentă acestei .a în virtutea naturii și efe .ctelor ei”.
În co .nsecință, în Fiscal Aid Notice Co .misia doar reiterea .ză un concept bine -cu .noscut: o
mă .sură fisc ală care scute .ște firmele de poveri supor .tate în mod normal d .in resursele lor prop .rii
satis .face al doilea criteriu di .n definiția ajutorului d .e stat. Comisia d .ă și câteva exemple de m .ăsuri
fiscale c .are conferă un asem .enea avantaj:
• Măs .uri ce red uc b .aza fiscală (precum dedu .ceri speciale, aranjame .nte de depreciere
(amor .tizare) specia .lă sau accelerată, in .cluderea rezervelor în bi .lanțul firmei);
• Măsu .ri ce implică o red .ucere parțială sau to .tală a sumei dato .rate ca impozit (exem .plu:
scu .tirile de taxe sau cred .itele fiscale);
• Amâna .rea, anularea sau .chiar reeșalonarea în .mod excepțional a d .atoriilor față de bu .get.
Mai mu .lt, chiar și măsurile fisc .ale care nu echiva .lează în ultimă instan .ță cu o pierdere de
v .enit pentru stat, pre .cum amânările de p .lăți fiscale și la bug .etul asigurărilor sociale, intr .ă de
ase .menea în categoria ajut .orului de stat în mă .sura în care facilitățile de .acest tip conferă firm .elor
be .neficiare un avantaj p .rin aceea că le pe .rmite să utilizeze su .me de bani care nu s .-ar afla alt .fel la
dispoz .iția lor.

44
• Este sele .ctivă
Art. 87(1) C .E se apli .că doar măsurilor ca .re au o natură selec .tivă, adică acel .ora care
“favoriz .ează anumite act .ivități sau producerea anumit .or bunuri”. Aplic .area criteriului sele ct .ivității
atra .ge după sine trasa .rea unei distincții între . măsurile cu ap .licabilitate generală, cu al .te cuvinte acele
măs .uri care se apli .că tuturor firmelor și s .ectoarelor fără deose .bire, și măsu .rile care generează
avanta .je doar pentru an .umite firme sau sectoa .re. Nu de pu .ține ori, to .tuși, este extrem d .e dificil să
tra .sezi o graniță cl .ară între măsurile de s .prijin generale și ce .le selective. M .ăsurile fiscale s .unt în
plus .dificil de evalua .t pe baza acest .ui criteriu și din cau .za fapt ului că dreptul co .munitar consideră c .ă
selectivit .atea anumitor m .ăsuri fiscale poate .fi totuși justifi .cată prin “natur .a sau schema gene .rală a
sis .temului” (as .emenea măsuri nef .iind acoperite de regle .mentările UE privitoa .re la ajutorul de .stat).
Putem spun .e fără teama de .a greși că, p .ână la momentul a .ctual, distincția între .măsurile de
sprijin gene .rale și selective ră .mâne mai degrabă nec .lară în jurispruden .ță și în dre .ptul comunitar al
ajuto .rului de stat. Fi .scal Aid Notice n .u aduce pre a multă lum .ină în ceea ce prive .ște selectivitatea
măsur .ilor fiscale. Coment .atorii au propus dive .rse metode pentru a de .osebi măsurile fisc .ale generale
de c .ele selective, totuș .i o analiză detaliată a ac .estui concept iese, cred .em, din sfera studiul ui nos .tru.
Cu to .ate acestea, este ade .vărat că atât Comi .sia cât și instanțele com .unitare au tendinț .a de a atrib .ui
select .ivitate unei măsuri o .ri de câte ori n .u poate fi dovedit c .ă ea este, dimpotr .ivă, generală sa .u
justif .icată de natura siste .mului.
• Afecteaz .ă relațiile comerciale di .ntre statele membre
Inter .vențiile care implică aju .tor de stat duc la af .ectarea relațiilor comercia .le dintre statel .e
membre și la . distorsionarea concur .enței. Cele do .uă condiții sunt orga .nic dependente, deo .arece, dacă
acor .darea unui ajutor du .ce la întărirea poz .iției unui întreprinzător în rap .ort cu alți întrepri .nzători
care acți .onează în spațiul comuni .tar, cei care nu a .u beneficiat de aj .utor sunt discriminați ș .i afectați
în m .od negativ.
Pro .cedura
Comisia are . obligația să vegheze .asupra modului în care su .nt respectate reglementăr .ile în
domen .iul concurenței. Ea po .ate acționa din pro .prie inițiativă, în urma .unei plângeri făcute de .un stat
mem .bru, în urma unei notifi .cări a acordurilor real .izate de către diferite firm .e sau urm .are a
notif .icării ajutorului de .stat. Comisia dis .pune de însemna .te puteri de inves .tigare; ea poate efec .tua
contr .oale la nivelul firm .elor fără a le pr .eveni în prealabil și po .ate solicita consultarea mate .rialelor
necesare.

45
Deoa .rece Comisia tre .buie să se asigure de fa .ptul că nu sunt a .cordate decât acele aju .toare ce
pot fi consid .erate compatibile cu pi .ața unică, Artic .olul 88 (fost 93) fix .ează procedura și pre .vede că
statele me .mbre au obligația s .ă inf ormeze, în ti .mp util, Comisia asu .pra proiectelor car .e tind/
intențion .ează să instituie un . ajutor nou sau s .ă modifice un aj .utor existent. Aces .t lucru se traduc .e în
mod con .cret prin notifi .carea prealabilă a pro .iectului.
Comi .sia poate autoriz .a ajutorul, poat .e cere modificarea s .au respingerea ace .stuia. În caz .ul în
care Co .misia consideră că u .n anumit tip de a .jutor nu este comp .atibil cu piața co .mună și nici c .u
exce .pțiile acceptate, ac .esta cere statului me .mbru să transmită observa .țiile sale privind aceas .tă
măsu .ră în cel mult o . lună. Dacă justi .ficările respective n .u sunt convingătoare, C .omisia poate dec .ide
modifica .rea sau eliminarea aju .torului de stat respec .tiv, într -o perioa .dă determinată (de reg .ulă, două
luni). În .cazul în care sta .tul membru nu s .e conformează deciz .iei până la terme .nul stabilit, Co .misia
sau ori .care alt stat me .mbru afectat po .t aduce cazul în fa .ța CEJ. În același tim .p, și statul mem .bru
viz .at poate recur .ge la CEJ sau la .Consiliul UE (dacă acest .a nu se pronunță în te .rmen de trei luni,
form .ularea deciziei r .ămâne în sarcina Co .misiei). Consili .ul, cu unanimita .te, poate decide .că un
aj .utor instituit sau car .e urmează a fi ins .tituit este c .ompatibil cu piața com .ună, în cazul î .n care
circu .mstan țe excepționale jus .tifică o asemenea dec .izie. Într -o ase .menea situație, toate proce .durile
desfăș .urate până în mome .ntul respectiv vor fi sus .pendate.
Co .nsiliul, cu majoritate calif .icată, pe baza prop .unerilor Comisie .i și după consult .area
Parlam .entului European, p .oate adopta regula .mentele necesare pentru a .plicarea articolelor de m .ai
su .s (Art.89 – fostul Art.94). Ast .fel, prin Regulame .ntul nr.994/98/CE, Comisi .a poate except .a
an .umite tipuri de aju .toare de stat, de t .ip orizontal , de la o .bligația notificării, respect .iv: ajuto .arele
pentr .u IMM -uri, pe .ntru cercetare -dezvolta .re, protecți .a mediului, ocupare .a forței de mun .că și
forma .re profesională, ajutoare .regionale în conformitate cu . harta ajutoarelor re .gionale aprobată d .e
Comisie, ia .r prin Regulam .entul nr.659/1999/CE a cl .arificat și consolidat reguli .le de procedură
priv .ind ajutorul de stat.
Regulam .entul 994/98/CE privind ap .licarea Art.87 și 88 ale Tra .tatului UE privind une .le
cat .egorii de ajutoare de s .tat orizontale, inst ituie dre .ptul Comisiei de a emit .e regulamente de
excepta .re pe categorii, privin .d anumite tipuri de .ajutoare. Aceste regu .lamente vor trebui să spe .cifice
pen .tru fiecare categorie scop .ul lor, beneficiarii, pr .agurile valorice, condițiile pr .ivind cum ulul și
mo .dalitățile de control. De asem .enea, Comisia poa .te decide că în caz .ul anumitor ajutoare c .are nu
depăș .esc un anumit pla .fon, notificarea că .tre Comisie nu m .ai este neces .ară (regula „de minimis”). Î .n

46
plus ., regulamen .tul conține prevederi . privind transparen .ța și controlul ajuto .arelor, durata de
val .iditate și modu .l de modificare a regul .amentelor emise de Com .isie.
B. Într .eprinderile publice și libe .ralizarea pieței
În cee .a ce privește întreprinderile p .ublice și firmele cărora st .atul le acordă drepturi spec .iale
sau exclu .sive, articolul 86 parag .raful 1 (fostul artic .ol 90, paragra .ful 1) al Tratatu .lui interzice statel .or
memb .re să stabilească sau să m .ențină măsuri contrare reglem .entărilor stabilite prin tra .tat, respectiv
cele p ri .vind concurența.
Paragrafu .l al doilea al acestui arti .col permite anumit .e derogări de la regu .lile prevăzute în
trat .at. Astfel, se pre .vede faptul că înt .reprinderile însărcinate cu gesti .onarea serviciilor de inte .res
economic general sau care prezi ntă caracteristicile unui monopol fiscal, se supun regulilor de
concu .rență, în măsura în ca .re aplicarea acest .or reguli nu împiedică înde .plinirea în drept și î .n fapt a
misiun .ii particulare care le -a fost atrib .uită. Această disp .oziție are drept scop asigurar .ea unui
compro .mis între interesele statelor mem .bre, de a utiliza anumit .e firme ca instrument de politic .ă
economi .că sau fiscală și inter .esul Comunității de a fi respect .ate reglementările din dom .eniul
con .curenței și prezervarea pieței inte .rne.
Pent .ru a fi evitate mono .polurile care exploa .tează rețele care asigură s .ervicii publice,
respect .iv servicii de b .ază, de care beneficia .ză populația aflată pe terito .riul unui stat memb .ru sau pe
o par .te a acestuia, Comisia a pro .movat o politi .că de liberalizare, ca .re a atins următoarele sect .oare:
A. produc .ția și distribuția de gaze și elec .tricitate,
B. telec .omunicații,
C. serv .icii poștale și
D. tran .sporturile.
Î .n ceea ce privește înt .reprinderile publice, politica de li .beralizare a Comisiei se baze .ază pe
Art.86 paragr .aful 3 (ex -articolul 90, paragr .aful 3) și 222 (fost 295) ale Trat .atului, care o autorize .ază
pe aceas .ta să adreseze, atunci câ .nd este nevoie, dire .ctive sau decizii corespun .zătoare statelor
m .embre, fără a aduce preju .dicii regim ului propri .etății din statele mem .bre. Drepturile spe .ciale sau
exclu .sive acordate anumitor fir .me sunt mențion .ate în Art.37 (fost 31), aline .atele 1 și 2, car .e fac
trimit .ere la monopolurile na .ționale care prezintă carac .ter comercial, iar în cazu .l serviciilor public .e
refe .ririle sunt conțin .ute în artic .olele (16) ; 36 (30) ; 56 (46) și 90 (86) parag .raful 2.

47
În pr .incipiu, Tratatul n .u preved .e un regim special pentru într .eprinderile publice , ele fi .ind
obli .gate, ca orice firmă, să respe .cte regul ile privi .nd concurența (Art. 90, pa .r.1). Cu toa .te acestea,
caracte .risticile particulare ale rel .ațiilor care se stabi .lesc între guvern și ajuto .arele de stat aco .rdate
întreprin .derilor public .e impune tratarea ace .stora cu deosebită aten .ție. O schim b .are de fond î .n
atitu .dinea Comisiei s -a pr .odus în anii 1980, oda .tă cu adoptarea „Dir .ectivei privind tran .sparența
relațiilor fin .anciare dintre înt .reprinderile publice și Guve .rn”, cunoscut .ă și sub den .umirea de
„Directiva Tran .sparenței ” (Jurna .lul Oficial, 1980, L195). Ace .steia i s -au adăugat modific .ările și
com .pletările din 1993, car .e au urmărit creșterea g .radului de transparență, solic .itând statelor mem .bre
să trans .mită anual Comisiei rapo .arte privind întreprinderile pu .blice din sectoru l industrial ., în cazul
în c .are cifra de afaceri a acest .ora depășește 250 milioan .e euro.
Drep .turile speciale sau exc .lusive reprezintă re .stricții ale numărului de operat .ori autorizați să
exerc .ite o anumită activitate eco .nomică, acest drept p .utând fi asigurat nu .mai anumitor operatori
(dreptur .i speciale) sau unuia si .ngur (drept exclusiv sau . de monopol) , fie că acestea su .nt întreprinderi
publi .ce sau private. Artic .olul 37 (fost 31) al Trat .atului mențio .nează faptul că mon .opolurile
națion .ale t rebuie reorgan .izate progresiv astfel î .ncât să fie evitate disc .riminările între sta .tele
m .embre. Aceste reorg .anizări trebuiau fina .lizate până la finele unei . perioade de tranziție (depăș .ită în
cazul stat .elor membre fondatoare), n .egociată și mențion ată pent .ru fiecare nou stat mem .bru (în cazul
ex .tinderilor succesive). Conf .orm Articolului 90 (86), dr .epturile speciale sau excl .usive nu pot
con .traveni reglementărilor Trata .tului, privind asigura .rea celor patru lib .ertăți (mărfuri, pers .oane,
ser .vicii și capital) și a regu .lilor privind concuren .ța. Excepția menț .ionată de Tratat se referă nu .mai la
întreprinder .ile responsabile cu g .estionarea unui mon .opol fiscal și a celor respo .nsabile cu
admini .strarea serviciilor de inte .res economic general. Î .n cele două si .tuații, dreptur .ile pot fi
men .ținute chiar dacă c .ontravin Tratatului, co .ndiția fiind ca exce .pția să fie dictat .ă de cerințele unei .
sar .cini particulare atribuite ace .stora și să nu afecte .ze schimburile comerc .iale într -o măsură car .e să
contravin .ă intereselor Comun .ității.
Serviciile pub .lice, cunosc .ute și sub den .umirea de servicii de inte .res public sau utilit .ăți
publice , repre .zintă activități econo .mice de interes gener .al, înființate de au .toritățile publice ș .i
funcți .onând sub responsabi .litatea acestora, chia .r dacă gestion .area lor este delega .tă unui operat .or
pu .blic sau pri .vat, separ .at de funcția administr .ativă. Conceptul s .e aplică servici .ilor de „ reț .ea”,
resp .ectiv celor care ți .n de domeniul furnizării d .e energ ie electrică, ga .ze, apă, tra .nsport public,
servici .ilor poștale și telecomunic .ațiilor. Acest dome .niu a rămas mu .ltă vreme în af .ara preocupărilor

48
Com .isiei, deoarece n .u se dorea ca i .ntervenția acesteia î .n acest domeniu să fie . considerată ca o
încăl c .are a principiului neut .ralității în ceea ce priveșt .e proprietatea publică ș .i nici să gen .ereze
conflicte c .u statele membre, care p .riveau serviciile publice c .a o chestiune de adminis .trare internă.
Cu to .ate acestea, realizarea libe .rei circulații a bu .nurilor și serviciilor a ridicat pro .blema
barie .relor netarifare, gene .rate de existența drept .urilor speciale și exclusi .ve, acordate de stat .ele
m .embre propriilor între .prinderi din domeniul se .rviciilor publice. Ca at .are, la începutul anil .or 90,
Comis .ia a demarat proces .ul de reducere si .stematică a drepturilor sp .eciale și exc .lusive.
Decizi .ile britanice în dome .niul liberalizării servic .iilor publice au reprezent .at o experiență
extrem . de utilă pentru aborda .rea Comisiei. În . UK, program .ul de liberali .zare a luat forma str .ategiei
de priva .tizare, deși este imp .ortant de sublinia .t faptul că liberalizare .a nu implică în mo .d necesar și
modi .ficarea formei de pr .oprietate. Priva .tizarea reprezintă do .ar o modalitate d .e a injecta ca .pital în
econo .mie, modalit .ate care adese .a este mult m .ai legată de motiv .e ideologice dec .ât economice.
Administr .ația Thatcher a ani .lor `80 a prom .ov .at liberalizarea și dereglementa .rea, urmărind .
liberalizarea maj .orității utilităților pu .blice. După o anu .mită perioadă de ti .mp, guvernul bri .tanic a
reușit s .ă privatizeze cele .mai multe utilit .ăți publice, print .re care British Telecom .munications și
Briti .sh Gas.
Cu toa .te acestea, pri .vatizarea a ajuns d .e cele mai m .ulte ori să repre .zinte un scop în si .ne,
as .tfel încât, în ciuda priva .tizărilor, monopo .lurile s -au mențin .ut, transform .ându -se doar din pub .lice
în private. Ca at .are, scopul urmărit în co .ntinuare a fo .st să se introdu .că concurența în no .ua piață
p .rivată a utilităților. As .tfel, au fost creat .e noi organisme, me .nite să supravegheze pi .ața, prec .um
O .FTEL (Oficiul Telecomuni .cațiilor), OF .GAS (Oficiul F .urnizorilor de Gaze) și OFW .AT (Oficiul
Servic .iilor de Distrib .uție a Apei).

Un num .ăr de diferite instru .mente au fost ad .optate cu s co .pul de a contribui la lib .eralizarea
ace .stei piețe. În ace .st sens, poate fi mențio .nată Direc .tiva 96/19/CE, care fix .ează terme .nul de 1
ia .nuarie 1 998 ca dată de in .trare în vigoare a liberei concuren .țe pe piața telecomuni .cațiilor sau
Directiva 97 /67/CE, privi .nd liberalizarea serviciilor poș .tale, în limitele asigur .ării unui nivel min .im
de ser .vicii în beneficiul utiliz .atorilor (sub termen .ul de serviciu univers .al) și a reze .rvării anumitor
activ .ități pentru unul sa .u mai mulți oper .atori (se rvicii rez .ervate).

49
II.4 Refor .ma politicii î .n domeniul concurențe .i

Politi .ca în domeni .ul concurenței, ale cărei obiectiv .e și proceduri au . rămas în linii . mari
nem .odificate de la începu .tul procesului de integ .rare, se află a .cum în proces de modern .izare și
desce .ntralizare. În prez .ent sunt în curs două refo .rme:
• refo .rmă în domeniul regle .mentărilor antitru .st – respectiv a reg .ulilor privind
acord .urile dintre întreprinderi, care .presupune modificarea rad .icală a faimosului Regu .lament
17/62, priv .ind aplicarea Artic .olelo r 81 și 82;
• O refor .mă în domeniul „conce .ntrărilor ”, care pr .ivește modificarea Regul .amentului
priv .ind concentrările eco .nomice.
Mode .rnizarea Regle .mentării 17
Regl .ementarea 17, care a .re deja o vechi .me de peste 50 de ani, a su .ferit mai multe modi .ficări
prin ado .ptarea Regulame .ntului 1/200317, respec .tiv:
a) pentr .u prima dat .ă în istoria UE, su .nt împuternicite autorităț .ile naționale, inclu .siv
tribu .nalele naționale, să apl .ice exceptările confor .me cu Art.81(3) împreu .nă cu interdicțiile
prevă .zute de Art.81 (1) și 82. Acorda .rea exceptărilor a repreze .ntat întotdeauna o preroga .tivă a
Com .isiei.
b) Pentru pri .ma oară, autoritățile naț .ionale au obliga .ția să aplice leg .islația comunitară în lo .cul
celei nați .onale ori de câte ori com .erțul frontalier este afe .ctat;
c) Pentru prim .a dată, autorit ățile națio .nale au obligația să con .sulte Comisia înai .nte de a lua
orice dec .izie;
d) Pentru prima da .tă, tribunalele na .ționale trebuie să înain .teze Comisiei copii dup .ă decizii;
e) Comis .ia va avea drep .tul să apară în fața tribun .alelor naționale;
f) Ce .i peste 50 de . ani de „ notificăr .i prealabile” vor l .ua sfârșit. Acest lu .cru va asigura:
– pe de o p .arte, descentra .lizarea sistemului, pri .n înlocuirea pri .ncipiului „autorizării
preala .bile” a înțelegerilor, cu cel .al „exceptărilor legale”, în cazul î .n care acestea s .unt
confor .me cu re glementările Tratat .ului (Art.81), ceea ce va .da dreptul autori .tăților din
dome .niul concurenței din țările mem .bre să decidă în cazul exce .ptărilor (Art.81/3);
– pe de al .tă parte, va asigur .a o aplicare unif .ormă a reglementărilor com .unitare, deo .arece
Comisia își va con .serva puteri de .decizie importante, prec .um exceptările pe cat .egorii,
deciziile indi .viduale, formular .ea de linii direct .oare, vor fi întări .te cap .acitățile acesteia de

50
ins .pectare și se va urm .ări 13 realizarea unei coo .perări siste .matice dintre autorităț .ile naționale
și C .omisie.
Reforma Regul .amentului privind conc .entrările
Obiec .tivul modificărilor propu .se în legătură cu . acest nou Re .gulament vizează creșt .erea
transpar .enței procesului de deci .zie. În acest sco .p, reforma – pro .pusă în vara anului . 2000 într – un
raport al Consiliului și apoi, lansată oficial prin publicarea Cărții Verzi, în decembrie 2001, prevede
un ansa .mblu de măsuri, print .re care, se detașează prin imp .ortanță:
• vo .r fi ameliorate criterii .le de apreciere a operați .unilor de concentrare, pr .in amelio rarea
testu .lui dominanței. No .ul test va per .mite mai buna anal .iză a efectelor con .centrărilor, efecte car .e
sc .ăpaseră testului anterior. As .tfel, efectele crea .te de o concentrare .vor putea fi con .siderate de o
manieră favor .abilă atunci când efect .ele pozitive vo r depă .și consecințele pot .ențial negative ale
operați .ei. Urmare a analiz .elor tot mai co .mplexe pe care le vor sol .icita testările respective, Comis .ia
va în .tări de o manieră semnific .ativă expertiza econo .mică, completând stru .ctura personalului cu u .n
„econ .omist șef al concurenței” l .a cel mai înalt ni .vel, care, susțin .ut de o echipă de econo .miști
indust .riali, va întreprinde an .chetele respective.
• Sunt p .ropuse unele măsu .ri pentru a oferi părț .ilor notifi .cante garanția că argume .ntele și
angajamente .le lor, prezentate p entru a răspu .nde obiecțiilor Comisiei, vo .r fi luate în consi .de .rare.
Astf .e .l, în plan intern, sistem .ul „che .cks and ba .lances” va fi con .si .derabil întărit, atâ .t datorită unei
exper .tize economice superi .oare cât și dat .orită unui sistem de „pa .ssage sur le gril .l” pentru to .ate
anche .tele în faza a II -a.
Redistrib .uirea competențelor înt .re Comisie și statel .e membre va trebui clarif .icată, astfel
încâ .t să se realizeze în cel mai pr .ecoce stadiu al operaț .iunii, în strânsă colabo .rare cu părțile.
• Asigur .area unui control ju .risdicțional mai efic .ace și mai r .apid, care s .ă se sprijin .e pe
înt .ărirea resurselor Tribuna .lului de Primă Insta .nță și Curții de Jus .tiție.
În de .cembrie 2002, Comisia a ado .ptat un pachet de ref .orme menite să contri .buie la procesul
de refo .rmă a legislației în do m .eniul concentrărilor. Reforma va adu .ce în prim planul a .tenției analiza
econ .omică a fenomenu .lui, va întări sistemul .de verificare și cont .rol, precum și drept .ul părților
impli .cate în concentrare d .e a fi ascultate pe p .arcursul invest .igațiilor14.

13 Vezi Council Regulation (EC) No 1/2003 on the implementation of the rules on competition laid down in
articles 8 1 and 82 of the Treaty, OJ of EC, 16.12.2002
14 Vezi Commission adopts comprehensive reform of EU merger control, Press Release, IP/02/1856 din 11/12/2002

51
CAPITOLUL III. Contabilitatea SC CASA SRL

Societatea Comerciala CASA , este organizată sub forma unei societăți cu răspundere limitată
–SRL, cu asociat unic și are ca principal obiect de activitate este prestari de servicii în domeniul
construcțiilor.
Societatea a fost înființată în anul 1997 și are o cifra de afaceri anuală de aproximativ 10
milioane lei , iar în ultimii 5 ani a înregistrat un pr ofit mediu anual de 2 milioane lei .
Societatea realizează construcții civile și industrial e atât pentru beneficieri persoane fizice sât
și juridice, lucrările fiind executate atât pe teritoriu României cât și în Uniunea Europeană. SC
CASA SRL ocupa aproximativ 15 % din piata de profil la nivel județean și 5 % din piața naț ională a
construcțiilor .
Concurența în domeniul construcțiilor este accerba, datorită numărului mare de firme de
profil și datorită competitorilor neoficiali atât a furnizorilor care lucrează ilegal ( la negru ) cât si
lucrătorilor în regie proprie.
Periodic societatea derulează campanii publicitare în presa națională și în mediul online, în
special în lunile aprilie -mai. Soc ietatea nu lucrează cu subcontractori, dar preia contracte în regim de
subcontractare și de asemenea participă la licitațiile pu blice organizate la nivel local și național.
Societatea nu realizează construcții în scopul vânzării.
În luna martie a anului 2017 societatea înregistrează următoarele costuri:
– cheltuieli cu sala .riile person alului di .rect productiv (m .uncitorii), .
– chelt .uieli cu materiile pri .me si auxiliare nece .sare in desfasura .rea lucrarilor,
– cheltu .ieli cu util .itatile,
– amor .tizarea echipamentelor ut .ilizate de pers .onalul direct produ .ctiv,
– cheltuie .li cu alte servicii contrac .tate pentru realizarea lucra .rii,
– alte cheltui .eli indirecte de produ .ctie (cum ar fi sal .ariul managerului de p .roiect),
– cheltui .eli cu salariile personalului ad .ministrativ,
– cheltuieli cu amortiz .area mijloacelor fixe utili .zate de catre pers .onalul administrativ,
– cheltuieli cu utilit .ati

52
Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor:

Salarii:
641 Cheltuieli cu salariile = 421 Personal salarii
datorate 121.400
ron
6451 Cheltuieli cu asig. sociale = 4311 CAS societate 25.257
ron
421 Personal salarii datorate = 4312 CAS angajat 12.750
ron
6453 Cheltuieli cu asig. sociale de
sanatate = 4313 CASS societate 6.314
ron
421 Personal salarii datorate = 4314 CASS angajat 6.679
ron
6452 Cheltuieli cu taxe somaj = 4371 Somaj societate 607 ron
421 Personal salarii datorate = 4372 Somaj angajat 607 ron
635 Alte taxe salariale (FAMBP; CCI;
ITM; Fond garantare, etc) = 447 Alte taxe 2.854
ron
421 Personal salarii datorate = 444 Impozit pe salarii 16.223
ron
Costul total lunar salarii 156.460 lei. Consideram ca 80% din aceste costuri sunt costuri cu salariile
personalului direct productiv, iar 20% cu salariile personalului administrativ si de vanzari.
Materii prime si materiale auxiliare:
Achizitii materii prime si materiale auxiliare:
% = 401 Furnizori 202.300 lei
301 Materii prime =
100.000 lei

53
302 Materiale auxiliare =
70.000 lei
4426 TVA deductibila
(19%)=
32.300 lei
Consumul materiilor prime si materialelor auxiliare pe baza bonurilor de consum:
% = % 170.000 lei
601 Chelt. cu mat prime = 301 Materii prime 100.000 lei
602 Chelt. cu mat auxiliare
= 302 Materiale
auxiliare 70.000 lei
Utilitati:
= 401 Furnizori 6.664 lei
605 Cheltuieli cu utilitatile
aferente realizarii
lucrarilor
5.600 lei
4426 TVA deductibila
(19%)
1.064 lei
= 401 Furnizori 1.428 lei
605 Cheltuieli cu utilitatile
achiz in scop administrativ
1.200 lei
4426 TVA deductibila
(19%)
228 lei
Amortizarea echipamente utilizate de personalul direct productiv:
6811 Cheltuieli cu
amorti zarea = 281 Amortizare
cumulata 15.000 lei
Amortizare mijloace fixe utilizate de personalul administrativ:
6811 Cheltuieli cu 281 Amortizare 10.000 lei

54
amortizarea = cumulata
Alte servicii prestate de terti:
628 Cheltuieli cu serviciile
subcontractate pentru lucrari = 401 Furnizori 2.700 lei

La sfarsitul perioadei de referință , se intocmeste devizul lucrarilor prestate si se realizeaza
calculatia de cost. Prezintă interes valoarea costurilor direct si indirect alocabile lucrarii. Fisa
costurilor pentru luna martie , luand in considerare costurile de mai sus, ar fi urmatoarea:

COST valoare
Costuri directe

Salarii 124.800 ron
Materii prime si materiale 170.000 ron
Utilitati 5.600 ron
Amortizare 15.000 ron
Costuri indirecte

Salarii 31.200 ron
Utilitati 1.200 ron
Amortizare 10.000 ron
Alte servicii 2.700 ron
TOTAL 360.500 ron

55
Pe parcursul lunii martie 2017 societatea înregistrează următoarele venituri :

Veniturile sunt rec .unoscute , confo .rm OMFP 3055/2009 pentru apro .barea reglementărilor
co .ntabile confor .me cu directivele eu .ropene, „ veni .turile din prestă .ri de servicii se înregist .rează în
contabil .itate pe măsura efect .uării acestora . Pre .starea de servicii cuprind .e inclusiv executarea d .e
lucrări și ori .ce alte operați .uni care nu pot fi co .nsiderate livrări de bunur .i.”
De obicei, cont .ractele de construc .tii sunt de tipul C .OST PLUS sau FIX .ED PRICE (pr .et fix)
SC CASA SRL calculează p retul contractului prin aplicarea unui procent de 25% (COST
PLUS) asupra cos .turilor directe acce .ptate de catre beneficiar .ul SC X și emite fac .turi de lucrari
lunar.
La data acc .eptarii devizului de catre benefic .iar, societatea calcu .leaza pretul aferent
serv .iciilor prestate si emite fa .ctura catre beneficiar:
4111 Clienti =
469.157,50 lei
704 Venituri din prestari
servicii 394.250 lei (315.400 lei
costuri directe x 1.25)
4427 TVA colectata
(19%) 74.907,50 lei
Co .nform OMFP 305 .5/2009, „ stadiul d .e execuție al lucrării se d .etermină pe bază de s .ituații
de lucrări care însoțes .c facturile , procese -verba .le de recepție sau alte do .cumente care atestă
stadi .ul realizării și recepția ser .viciilor prestate. În caz .ul lucrărilor de con .strucții, recunoașterea
ven .iturilor se face pe baza act .ului de recepție semnat . de beneficiar, prin care .se certifică faptul că
execut .antul și-a îndeplinit obligații .le în conformitate cu prevede .rile contractului și ale
docume .ntației de execuț .ie”. .

În luna martie 2017 , societatea are luc .rari in curs, sau lucrari nere .ceptionate de catre SC X în
valoare de 30.000 lei . Pentru a re .specta principiul conectarii chelt .uielilor la venituri, toate cos .turile
realizate ca .re nu au fost facturate mai departe catre bene .ficiar vor fi capitalizate in costu .l lucrarilor
in ex .ecutie in aceeasi perioada. Baz .a legala: OMFP 3055/2009 „contr .avaloarea lucrărilor

56
nere .cepționate de beneficiar până la sfârși .tul perioadei se evidențiază la .cost, în contul 332
“Ser .vicii în curs de execuție”, pe sea .ma contului 712 “Venituri afer .ente costurilor serviciilor în
curs de e .xecuție””.
332. Lucrari in curs = 712 Venituri aferente
serviciilor in curs de
executie 30.000 lei

La sfârșitul lunii martie 2017 societatea procedează la închiderea conturilor de venituri
și cheltuieli și la regularizarea T .V.A. după cum urmează:
%
712 Venituri aferente
serviciilor in curs de
executie
704 Venituri din prestari
servicii 121 Profit sau pierdere

424.250 lei
30.000 lei

394.250 lei

121 Profit sau pierdere =

%
641 Cheltuieli cu salariile
6451 Cheltuieli cu asig.
sociale
6453 Cheltuieli cu asig.
sociale de sanata te
6452 Cheltuieli cu taxe
somaj
635 Alte taxe salariale
(FAMBP; CCI; ITM; Fond
garantare, etc)
601 Chelt. cu mat prime
602 Chelt. cu mat
auxiliare 350.932
121.400
25.257

6.314
607
2.854

100.000 lei
70.000 lei

57
605 Cheltuieli cu utilitatile
aferente realizarii
lucrarilor
605 Cheltuieli cu utilitatile
achiz in scop administrativ
6811 Cheltuieli cu
amortizarea
6811 Cheltuieli cu
amortizarea
628 Cheltuieli cu serviciile
subcontractate pentru
lucrari
5.600 lei

1.200 lei

15.000 lei

2.700 lei
4424 TVA de recuperat = 4426 TVA deductibila 33.592 lei
4427 TVA colectata = 4423 TVA de plată 74.907,50 lei
4423 TVA de plată = 4424 TVA de recuperat 41.315,50 lei

În luna martie 2017 societatea a înregistrat un profit de 73.318 lei.

58
BIBLIOGRAFIE

I.TRATATE, CURSURI, MONOGRAFII
1. Ion P. Filipescu, Augustin Fuerea, “Drept Instituțional Comunitar European” , Editura
Actami,București, 1999.
2. Augustin Fuerea, „Drept comunit ar european.Partea generală” ,Editura All
Beck,București,2003.
3. Augustin Fuerea, „Drept comunitar al afacerilor” , Editura Universul juridic, București,2003.
4. Augustin Fuerea, „Drept comunitar al afacerilor” , Editura Universul juridic, București,2006.
5. Augu stin Fuerea, „Manualul Uniunii Europene” ,Editura Universul Juridic,București,2006.
6. Roxana Mariana Popescu,Mihaela Augustin Dumitrașcu,Augustin Fuerea, „Drept comunitar
european, Caiet de seminar” ,Editura ProUniversitaria,București,2004.
7. Dumitru Miron, „C omerț internațional și politici comerciale contemporane” ,Editura
Eficient,București,1997.
8. Dumitru Miron,Laura Păun,Alina Dima,Violeta Băjeanu,Ovidiu Slăvoiu,”Economia
Integrării Europene” ,Editura ASE, București,2001,2002.
9. Marius Profiroiu,Irina Popescu, „Politici europene”, Editura Economică,București,2003.
10. Ovidiu Ținca, „Drept comunitar material” ,Editura Lumina Lex, București,2003.
11. Nicolae Sută, „Integrarea Economică Europeană” , Editura Economică,București,1999.
12. Iulian Văcărel, „Relații financiare inte rnaționale” ,Editura Academiei,București, 1995.
13. Octavian Căpățână, „Dreptul concurenței comerciale. Concurența
patologică.Monopolismul”,Editura Lumina Lex, București, 1993.
14. Octavian Căpățână, „Dreptul concurenței comerciale.Concurența neloială pe piața int ernă și
internațională”. Editura Lumina Lex, București,1996.
15. Yolanda Goldman,Antoine I.yon -Caen,Louis Vogel, „Drept comercial european” ,Dalloz
Paris, 1994.
16. Ion Jinga,Andrei Popescu, „Integrarea Europeană -Dicționar de termeni comunitari” ,Editura
Lumina L ex, București, 2000.
17. Octavian Manolache, „Drept comunitar.Cele patru libertăți fundamentale.Politici
comunitare.” ,Editura ALL,București, 1997.
18. Dumitru Mazilu, „Dreptul comerțului internațional -partea generală”, Editura Lumina
Lex,București, 1999.
19. J.M. Mo usseron, V. Selinsky, „Le droit francais nouveau de la concurence” ,Dalloz ,Paris,
1998.
20. Dumitra Popescu, Adrian Năstase, „Drept internațional public” ,Casa de editură și presă
„Șansa „ SRL, București, 1997.
21. Charles Zorgbibe, „ Construcția europeană.Trecut , prezent, viitor” ,Editura Trei,București,
1998.
22. Michelle Cini, Lee Mc Gowan, Competition Policy in the European Union, The European
Union Series, 1998

59
23. Bernini, G., The Rules on Competition, Thirty Y ears of Comunity Law, 1983, Luxemburg
24. Merkin și William s, Competition Law: Antitrust Policy in the UK and in the EEC, London,
1984
II.ARTICOLE ȘI REVISTE DE SPECIALITATE
1. Dorin Clocotici, „Probleme teroretice și practice ale concurenței comerciale,examinate în
contextul procesului de integrare a Rom âniei în ordinea juridică a Uniunii Europene”, în
„Revista de drept comercial”, nr 11/2000.
2. Dumitru Mazilu, „Consolidarea economiei de piață prin reducerea sectorului de stat.
Asigurarea capacității de a face față presiunilor concurențiale din Uniunea Eur opeană” ,în
„Revista de drept comercial”, nr.11/2000.
3. „Documente de bază ale Comunității Europene”,Editura Polirom,1999.
4. Structural Adjustment and Economic Development Policies, în „Romania’ s Medium Term
Economic Strategy”, March 2000.
5. Jacques Neme, Colett e Neme, Economie de l Union Europeenne. Analyse d un processus d
integration, Litec, Economie, Paris, 1995
III.LEGISLAȚIE
*** Strategia națională de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană.
***Tratatul de la Roma,1958.
*** Actul Unic European,1987.
*** Tratatul de la Mastricht,1993.
*** Tratatul de la Amsterdam,1999.
*** Tratatul de la Nisa, 2003.
*** Tratatul de reformă de la Lisabona.
*** Regulamentul 4064/89 privind controlul operațiunilor de concentrare
*** Tratatul CECO
*** Regulamentul nr. 3385/1994 al Comunitații Economice Europene (C.E.E.)
*** Regulamentul 17/62 al C.E.E
*** Legea Concurenței nr . 21/1996
*** Legea nr.8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe
*** Acordul . de la Marakesh privind constituirea Organizației Mondiale de Comerț (OMC) –
.ratificat de România prin Legea nr.133/1994
*** Legea privind mărcile și indicațiile geografice nr. 84/1998
*** Legii nr. 148/2000 privind publicitatea

60
Cuprins
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 1
CAPITOLUL I.POLITICA CONCURENTIALA IN CADRUL UNIUNII EUROPENE ………………………….. .3
I.1. Concept ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 3
I.2 Functii le concurentei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 4
I.3 Formele co .ncurentei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .4
I.4 Notiunea de piață ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 10
I.5 Practicile concurențiale și anticoncurențiale ………………………….. ………………………….. ……………………… 13
I.6 Concurența neloială și practicile anticoncurențiale ………………………….. ………………………….. …………….. 17
CAPITOLUL II. CONCURENȚA ÎN DREPTUL COMUNITAR ………………………….. ………………………….. . 24
II.1 Noțiuni teoretice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 24
II.2. Momente cheie în evoluția europeană a politicii în domeniul concurenței ………………………….. ………. 24
II.3. Principa.lele reglementări ale politi.cii în domeniul con.curenței ………………………….. …………………… 29
II.3.1 Bazele ju.ridice ale politicii î.n domeniul conc.urenței ………………………….. ………………………….. .. 29
II.3.2 Principalii actori implicați în politica în domeniul concurenței ………………………….. …………………. 30
II.3.3 Politica în domeniul cartelurilor și a altor practici restrictive ………………………….. ……………………. 31
II.3.4. Politica anti -monopol. Interdicția abuzului de poziție dominantă și controlul concentrări lor ……. 33
II.3.5. Contr.olul intervențiilor pub.lice care pot defor.ma concurența între fir.me ………………………….. . 40
II.4 Refor.ma politicii î.n domeniul concurențe.i ………………………….. ………………………….. ……………………. 49