Rațiunea pri .ncipală de a fi a poli .ticii în domeniul concur .enței (PDC) este deter .minată de [610432]

Introducere
Rațiunea pri .ncipală de a fi a poli .ticii în domeniul concur .enței (PDC) este deter .minată de
fap .tul că piața nu poate, în mod na .tural, să funcționeze normal, fiind n .ecesare intervenții din .afară,
care . să-i asigure o evoluție coresp .unzăt oare. Este bine cuno .scut rolul fundam .ental jucat de piață și
concur .ență în garantarea bunăstării consum .atorilor, în realiz .area unei repartiții op .time a resurselor și
în oferi .rea unei motivații puternice pr .ivind creșterea eficienței și a nivelulu .i tehnic și calitativ al
produc .ției. Totodată, princi .piul economiei de pia .ță deschise nu implică . existența unei atitudini
pasive faț .ă de modul de funcționare al piețelo ., ci dimpotrivă, impune . menținerea unei vigilențe
constante, pentr .u a permite meca nismelor pieței să f .uncționeze corect. Acest lucru d .evine cu atât
mai nec .esar în actualul context mondial, a .l globalizării, caracterizat prin a .dâncirea integrării la
nivelul piețelor.
Factorii ca .re au contribuit la introducerea de reguli .în domeniu l concurenței sunt de natură
diversă și au variat în timp. F .ără a încerca să facem trimi .teri mult prea îndepărtate, trebuie să
observăm că, primul set de r .eguli în domeniul concurenței a fost introdus în SUA, în US Sherman
Act, din 1890. Măsurile au fos t adoptate ca rezu .ltat al îngrijorărilor cresc .ânde manifestate la sfârșitul
secolului al Xl .X-lea în legătură cu creșterea numărului de înțelegeri din domeniul căilor ferate,
petrolului și băncilor, care amenințau stabilitate .a sistemului economic și pol itic. În diferitele țări
europene , de la începutul secolului al XX .-lea, reglement .ările în domeniul co .ncurenței au că .utat să
asigur .e un echilibru între be .neficiile economice generate de col .aborarea dintre firme și riscu .rile
p .olitice și economice pe care ace .asta le implica. Atât în Germ .ania, cât și în Japonia (ca și .în cazul
SUA) după al d .oilea război mondial, forț .ele aliate au imp .us o legislație anti -mon .opol cu scopul d .e a
restr .ânge puterea unor uriași fin .anciari -industriali, ca .re susținu seră eforturile .de război ale acest .or
țări. Din moti .ve similare, prevederi anti -tr .ust au fost introduse și în Trata .tul CECO, semna .t la Paris
în 1 .954, care, spre deosebire de Trat .atul CEE, a incl .us de la început și regl .ementări privind
controlul c once .ntrărilor.
În cazul Comunită .ții Europene , regulile .au fost introduse în 195 .7, prin Trata .tul CEE, dar
din rațiu .ni diferite. În acest caz, . regulile privind c .oncurența au servit pe .ntru a asigura fa .ptul că
re .stricțiile – tarifare și neta .rifare – existente î .n cadrul relațiilor .comerciale dintre ță .rile membre .și
anulate . prin acest tratat, n .u vor fi înlocuite de cartel .uri între compan . .ii din diferite țări.
Conform re .glementărilor comunitare, pol .itica în domeniul concurențe .i nu este p rivită ca un
.sco .p în sine, ci ca o condiț .ie necesară realizării pie .ței interne. As .tfel, Art.3(g) al TCE sub .liniază

fapt .ul că scopu .l urmărit este de a perm .ite instituirea unui „reg .im care să asigure faptul . că, în cadrul
pieței .unice, concure .nța nu este distor .sionată”. .

Obiectivele politicii în domeniul concurenței pot fi succint grupate în trei categorii:
1. Politica europea .nă în dom .eniul concurenței (PDC) trebuie .să garanteze unitat .ea pieței
inte .rne și să evite realiz .area de înțelegeri între fi .rme, de natură să afecteze comerțul
intracomu .nitar și manifestar .ea liberă a concure .nței. (înțelegerile și pract .icile concertate);
2. Politica în dom .eniul concurenței ca .ută să împiedice situa .țiile în care una sa .u mai multe
întrepr .inderi înce arcă să explo .ateze într -o manieră abu .zivă puterea lor econom .ică în raport
cu alte fi .rme mai puțin puter .nice (abuz de poziție dominantă);
3. De as .emenea, PDC tre .buie să împiedic .e acele intervenții a .le guvernelor statel .or membre
care pot fals .ifica r egulile jocului liber .al pieței prin discrim .inări în favoarea întreprinderilor
de st .at sau prin acorda .rea de ajutoare către anumit .e firme din sectorul pri .vat (ajutoarele de
stat).
Atrage .m atenția asupra faptului că reglem .entările comunitare din do m .eniul concurenței
interzic nu .mai acele comportame .nte care pot infl .uența negativ relațiile come .rciale dintre statele
mem .bre, fără a avea în ve .dere și situațiile în care efectele .negative sunt vizibile numa .i la nivelul
u .nui singur stat membru (ase m .enea situații sunt de competența autori .tăților naționale în dome .niu).
Pe .de altă parte, deoarece în . cadrul economiei de piață conc .urența reprezintă un ve .ctor esențial în
asigura .rea succesului econo .mic, sunt considerate ca ac .ceptabile anumite pra .ctici, care ge .nerează
efecte poz .itive asupra ec .onomiei.

1.Politica concurentiala in cadrul Uniunii Europene
1.1 Ca no .țiune uzuală, c .oncurența este o compet .iție în care oame .nii încearcă să exi .ste mai bine
dec .ât rivalii lor, în care a .ceștia t ind să obți .nă ceea ce au obținut .alții, sau chia .r mai mult, în .același
timp. În term ..eni comerciali, aceasta es ..te o formă de riva .li .tate între afaceri, în în .ce .rcarea de a atr .age
clienți pri ..n intermediul oferirii .con .dițiilor, prețuri .lor, cal ităț .ilor mai a .vantajoase. În . teoria
econo .miei li .bere, “politica concure .nți .ală” este poli .tica ce ti .nde să gar .anteze libe .rtatea de .plină a
.pieței și să pr .evină per .icolul apariției monopolur .il .or, oligopolurilor și altor a .cord .uri, capabile să
dict .eze pre .țuri și condi .ții comerciale în d .efavoarea consumat .orilor.
Cre .are .a unei piețe interne unice în . cadrul UE a de .terminat nec .esitatea asigurării con .diți .ilor
prop .ice une .i concurențe “funcționale” la nivel c .omu .nitar, “un sistem care să asigu .re o co .ncurență
nedist .o .rsionată pe piață inter .nă”.
Concur ..enta sau competitia presu .pune existe .nta a doua .sau mai mul .te intre .prinderi care
activ .eaza in cadr .ul unei piete pentru . atragerea unui n .um .ar cat mai mare de cli .enti in ve .derea
atin .g .erii unor obiecti .ve propuse.Ca urm .are,concure .nta ii deter .mina pe agen .tii economici sa s .e
orientez .e c .atre consumato .ri, mai pr .e .cis catre nevo .ile acestora, in .cercand sa . le satisfa .ca c .at mai b .i .ne
pri .n oferirea un .or produse sau se .rvicii differentiate fa .ta de cele ale altor c .ompetitor i.Acest lu .cru
presupu .ne adoptarea unui an .umit comportament concur .ential, comportament ca .re se manifesta i .n
relatiile de co .ncurenta existente i .ntr-un anumit domeniu de ac .tivitate sau int .r-o pia ta.
Deoare .ce concurenta se manife .sta,atat pe plan n .ational ,cat si pe plan internat .ional,ea a fost
definit .e si reglementata d .e catre Organizatia . de Cooperare Econom .ica si de De .zvoltare
(OECD),organism intern .ational ce mi .liteaza pentru creearea .unui climat economic s .i de
afaceriop .tim pentru statele membre , a .stfel: ”concuren .ta exprima situatia de pe . o piata in care firm .e
sau vanzatori se lup .ta in mod independ .ent pentru a castiga clientel .a cumparatorilor,in sco .pul de a
atin ..ge un obiec tiv economic,de ex .emplu,profituri si vanzari. Aceas .ta rivalitate poate sa s .e refere la
preturi,cali .tate,servicii sau combinatii ale acestor sau a .ltor factori pe care clientii ii .pretuiesc”.
1.2 Functiile concurentei
In condit .iile de piata libera c oncur .enta indeplineste cateva fu .nctii definitorii:

-facilitea .za ajustarea autom .ata a cererii si ofertei in to .ate domeniile vietii econo .mice;
-impiedica fixa .rea preturilor printr -o politi .ca de monopol ex .ercitata de anumiti ag .enti
economici;
-stimu l .eaza inventiile si inovatiil .e, crearea de pr .oduse ori servicii noi de o cal .itate tot mai
buna;
-asigu .ra o alocare rationala a res .urselor in functie de dif .eritele utilitati solicit .ate pe piata;
-stabi .leste o repartizare . a benefici .ilor proportion ala cu contribu .tia efectiva a agentilor
ec .onomici in activitatea de produc .ere a unor bunuri si d .e prestare a unor ser .vicii si de distribu .tie a
acestora.
1.3 Formele co .ncurentei
In functie d .e an .umite criterii in lite .ratu .ra juridica de specialita te se fa .ce deosebire intre mai
multe for .me ale concurentei. Dupa grad .ul de libertate se d .istinge, concurenta pura(p .erfecta) si
concu .renta efic .ienta(posibila).
Conc .urenta pura(perfecta) are .urmatoarele trasaturi:
 atom .icitatea pietei =>un numar m .are de agenti mici si . mijlocii ;
 omogenitatea produselor si serviciilor =>relat .ivă similitudine calit .ativa a acestora;
 transparent a =>posibilitatea consumatorilor de a cunoaste car .acteristicele si pretur .ile
produs .elor care li se ofe .ra; pluralitatea de optiu .ni, mobilitatea factori .lor de productie,
determin .ate de factori care ti n e .xclusiv de piata.
In ra .port cu acest tip de concurenta statul nu int .ervine in economie .decat pentru asig .urarea
conditii .lor optime pentru desf .asurarea spontana a c .oncurentei economice.
Concurenta pe .rfecta a functionat in perioad .a de inceput a cap .italismului . In timp, ten .di .nta a
fost de a s .e . promova o alta f .orma a concu .rentei den .umita co .nventional conc .urenta
eficient .a(posi .bila).
Trasaturi ale concu .rentei eficient e:
-caracterul desc .his al pietei: toti agentii eco .nomici se bucura d e acce .sul liber pe piata;
-toti utiliz .atorii si consumatorii sa be .neficieze de un grad sati .sfacator de libertate in aleg .erea
furniz .orului si a ma .rfii dorite;
-libert .atea de actiune pe . piata: toate in .treprinderile isi pot sta .bili in mod autonom po .litica in
raport cu ceilalti concur .enti si cu consum .atori;
Modelul concu .rentei este flexibil si ras .punde in mod corespun .zator unor exigent
conjun .cturale impuse de piat .a si este larg adop .tat in teoria drept .ului ca si in jurisp .rudenta, inclusive
de juris .prudenta Curtii de Ju .stitie a Comun .itatii Europene.

Dupa cum .prin practicele conc .urentiale ale agentilor economici s .e incalca dispo .zitiile legale
care regleme .nteaza domeniul concur .entei se face disti .nctie intre concu .renta licita si conc urenta
ili .cita.Concurenta ilicit .a poate fi de asem .enea clasificata in con .curenta interzisa si con .curenta
neloiala.Concure .nta interzisa apare in do .menii scoase de lege d .in sfera competentei. Conc .urenta
neloiala ap .are in domeniul in ca .re competiti a este permis .a prin lege dar tre .buie desfasurata cu .
mijlo .ace oneste. In con .cluzie, asa c .um s -a observat, ne afla .m in cazul concure .ntei neloiale atu .nci
ca .nd un act fara dr .ept (interzis de lege) si in ca .zul concurentei .neloiale atunci can .d un a ct este
reali .zat prin folosirea .unui drept un mo .d abuziv.
Compe .titia genereaza competitiv .itate, adica insusirea .unui agent econom .ic de a concur a . cu
alti com .petitor i si de a pu .tea obtine o pozitie avantajo .asa in cadrul domeniu .lui de activitate.
Ca factori ai comp .etitivitatii pot fi mentio .nati urmatorii:
– pretul ser .viciului/produsului . D .aca un produs sau un serviciu sa .tisface o anumita nev .oie
a con .sumatorilor, acesta va fi .ales daca pretu .l sau este mai m .ic decat cel al con .curentilor.Dr ept
urm .are, concurenta prin pr et devin .e un factor eliminat .or.
-calitatea servi .ciului/produsului . Daca prod .usul sau serviciul ofertit consumator .ilor la
acel .asi pret este de o calitate mai .buna decat cel al con .curen tilor, atunci va fi . preferat de ca .tre
consuma .tori,calitatea deveni .nd factor elimina .tor.
-rapor .tul calitate -pret. Acest facto .r surprinde cel mai .bine modul de achizi .tie a unui produs
sau ser .viciu de catre marea ma .joritate a consumatorilor, eviden .tiind in acel .asi timp competiti vitatea
unei intr .ep .rinderi. Daca la o anu .m .ita calitate la un an .u .mit produs sau se ..rviciu se v a ce .re u .n pret m .ai
mare de .cat cel practicat pe . piata respec .tiva, atunci raportul calit .ate-pret va deven i un fact .or
eliminato .r pentru agentul econo .mic in cauza,deoarece ac .esta nu reuseste sa obti .na profit decat . prin
cresterea . pretului la un produs(serviciu) de . aceeasi calitate oferit d .e catre conc .urentii sai dir .ecti.
-costul serviciului/produsului . Pent .ru a fi eficienti si competitiv i agenti .i economici vor
cau .ta sa produca cu un cost cat ma .i mic produsele sau s .erviciile oferite consu .matorilor.
-profitul .Dife .renta dintre pretul de van .zare si costul de prod .uctie devine profitu .l obtinut in
u .rma activita .tii desfa .surate de . agentul eco n .omic. Profitul, . ca fac .tor de .competitivit .a .te reprezin .ta in
ac .ela .si timp si o functie obi .ec .tiv urmarita de c .atre acesta.
-raportul cost/profit . Ch .iar daca ma .ximizarea p .rofitului repr .ezinta scop .ul oric .arui a .gent
economic,ac .est lucru nu -I va perm .ite obtinerea com .petittivitatii daca profitul se v .a realiz .e pe costuri
mari.Pe te .rmen lung,agentul econo .mic va fi eliminat de pe piat .a de un concurre .nt care inregistreaza
ace .lasi profit dar cu un r .aport cost/profit mai efi .cient.Exista s ituati .i,mai ales in caz .ul micilor
intrep .rinzatori,cand o firma poate . activa pe o piata si obtine un profit m .ic pe baza unor costuri de

product .ie foarte mici.In timp .insa,lipsa posibilitatii de a al .oca o parte din pro .fit pentru dezvoltare
,inv .estitii etc., adica exa .ct lipsa competitivitatii sa .le o vor conduce la elimi .narea de pe piata.
-volumul van .zarilor realizate .Ac .est factor de compet .itivitate determina dimens .iunea
age .ntului economic pe piata res .pective,mai al .es atunci cand pot fi calc ula .ti si o serie de indicatori .ai
capacit .atii pietei (cota de piata,cot .a relative de piata). Cu cat cota .de piata detinut .a de o
.intreprindere va fi mai mare, cu atat se . poate spune ca aceasta ocupa . o mare parte a pi .etei,deci
de .tine o pozitie co .mpetitiva.
-economia .de scara. Acest fa .ctor calitativ con .tribuie semnificativ la com .petitivitatea u .nui
agent econom .ic.Cu cat acesta va reali .ze o productie ma .i mare cu costuri mai re .duse va intervene
cur .ba de expierenta care determin .a economiile de scara ..
-teholo .gia utilizata. Poate deve .in un atu impor .tant important al unu .i agent economic care
utili .zeaza o cap .acitate de prductie mod .erna,detine o ridicata capa .citate de inovare si de int .egrare a
progreselor tehnol .ogice inregistrate intr -u .n anumit domeniu de .activitate.
-timpul. C .a factor hotarator al obtine .rii avantajului com .petitive,timpul are in vedere . viteza
de of .erire a unui produs/servici .u,dar si viteza de reactie a .competitorilor in anumite sit .uatii.La t .oate
ac .estea se m ai poate adauga si “rapiditatea” cu care con .sumatorii pot alege produs .ul/serviciul
of .erit,dispunand de o m .are varietate de surs .e de informare.
-managementul. S .e constituie intr -un .factor competitive . decisive atunci . cand este folo .sit cu
precad .ere de catre acei man .ageri care reusesc .sa-si armonizeze res .ursele disponibile si obi .ectivele
propuse cu cer .intele pietei.Cu alte cuvinte intregul sistem manag .erial trebuie orientat c .atre piata,
astfel incat intrepri .nderea sa reuseasca sa det .ina o po zitie competitiva. Dar ace .st lucru nu poate fi
realiz .at fara aplicarea urmator .ului factor de competit .ivitate:
> marketing -ul. Privit ca fun .ctie a intreprinderii marketin .g-ul devine un .ul . dintre cei m .ai
semnificat .ivi factori competitivi existen .ti la momentul actual.Deoare .ce consumatorii se ori .enteaza
ca .tre acele produse/ser .vicii care le satisfac cel .mai bine nevoile,ei le v .or alege pe ace .lea care
pr .ezinta avantaje sem .nificative.Abordarea se .parata in care ma .nagementul pune in cen .tru
pre .ocuparilor sale intreprin .derea , iar market .ingul se concentre .aza pe mediul e .xtern a devenit
depas .ita in ultima perioada,cand . a aparut necesara o abordare . comuna,conturand .u-se treptat un nou
concept: man .agement -marketingul,care imbi .na cel mai bine toate . procesele,rel .atiile și acțiunile
prac .tice necesare pentru o de .sfașurarea unei activitați efic .iente menite sa asi .gure o pozitie
compe .titive într -un dome .niu de activitate.Înteles . și utilizat e ficient, .managementul -m .arketingul
poa .te fi transfor .mat într -un atu m ajor al .competitivitații unei organ .izațiimoderne orientate spre .
piața.

Din pun .ct de vedere economic,conc .urenta poate fi:
-perfe ctă, atunc .i cand sunt îndeplinite,si .multan,cele 5 condiții: . atomicitatea (exi .stenta unui
num .ăr suficient de mare . de agenti econom .ici), omog .enitatea produsu .lui (bunurile sunt identice,nu
se dife .rențiază),intrarea și ieșire .a liberă pe piață . (nu există b .ariere pentru noii concurenti),
tra .nsparența perfectă a pi e .ței (deciziile sunt luate in condiții de informare asu pra calitații produselor,
natura acestora și al prețului), mobilitatea perfectă a factorilor de producție( factorii de producție
sunt distribuiti acolo unde sunt utilizați cel mai bine);
-imperf .ectă, atu .nci când una dintre ce .le cinci condiții,nu este . îndeplinită. Forme s .pecifice
concurenț .ei imperfect e: concur .ența monopolistă,monop .olul,oligopo .lul,monopsonu .l,oligopso .nul.
Din pu .nct de vedere al drep .tului co mercial,concu .rența poate fi:
-loială, co .nsiderată licită deo .arece se desfa .soară in cad rul leg .al,scopul ace .steia fiind
perfect .ionarea activitații agentu .lui economic,obti .nerea unei pozi .ții avantajoase in cadr .ul
pieț .ei,obtinerea prof .itului;
-neloială, conside .rată ilicita deoar .ece nu sunt respec .tate reglementările din . domeniul
concure .nței,cond .ucând la preju .dicierea gravă a mediului con .curențial.
Din pu .nct de ve .dere al marketingul .ui,concuren .ța poate fi:
-dire .ctă, apare între .întreprinderile ce ofe .ră bunuri identice sa .u similare dest .inate să satisf .acă
acele .asi categor ii de nevo .i ale consum .atorilor;
-in .direct ă, apare înt .re întreprinde .rile care realiz .eaza produse/ser .vicii diferite dest .inate să
sati .sfacă ace .eași nevoie sau nevoi dif .erite ale consum .atorilor.
Specialistul american in mark .eting, Philip Kotler,di sti .nge existenta alt .or patru nive .luri ale
concurenț .ei bazate pe gradul de sub .stituire al produsului și a .nume:
-concur .ența de marcă, care se re .feră la întreprinde .rile care oferă produs .e (servicii)
simila .re,la pre .turi similare,aceleași cate .gorii de consum .atori;
-concure .nța la nivel de in .dustrie, ce apare în .tre întreprinderile care ofe .ră aceleași pr .oduse
sau cla .să de produse;
-concuren .ța formală, ce apare într .e întreprinderile care ofe .ră produse destin .ate să satisfacă
acee .ași nevoie a consum .atorilor;
-concuren .ța generic ă, ce apare î .ntre întreprinderile care îș .i dispută acele .ași venituri ale
consuma .torilor.
Concur .ența de marcă și cea la .nivel de industrie sunt .considerate ca fiind for .me de
concurență direct .ă din punct de v .edere al producătoru .lui, iar concurența fo .rmală și cea ge .nerică
repr .ezintă forme ale concu .renței indirecte din .punct d vedere al pietei.

Atunci când se analizea .ză mediul concurențial, ceea c .e constitue un f .actor important î .n
luarea deci .ziei de ado ptare a st .rategiei de marketing, tre .buie ți .nut cont și de int .ensitatea concur .enței
dintr -un dom .eniu de activitate.Această inte .nsitate a concurenței poate fi inf .luențată de cinci factori
structur .ali sau *forțe concuren .țiale* așa cum au fost ele .definite de M. Porter.
Aceste 5 forțe con .curențiale identifi .cate de catre Por .ter si care pot det erm .ina atractiv .itatea
unei ram .uri economice sunt u .rmătoarele:
– Intrarea n .oilor concurenți pe p .iață;
– Rivalit .atea dintre concure .nții existenți;
– Amenin .tarea produselor sub .stituente;
– Pute .rea de negociere a furnizo .rilor;
Intrarea noilo .r concurenți pe pia .ță ridica frecvent mari p .roblem e atât acestor .a, cât și
concu .renților d eja exist .enți. Adeseori, no .ii intrati disp .un de resurse impo .rtante, materia l-financiare,
dar p .oate mai ales *psiho .logice* manifestate prin .dorința acestora de a oc .upa o cotă de pia .ță cât mai
mare. Da .că intrarea pe pia .ță nu este bloca .tă de existența u .nor bariere de intr .are, acești noi
concu .renți vor provoca probl .eme in cadrul med .iului concurențial deoa .rece va fi previz .ibil ca prețul
produs .elor să scadă, cee .a ce constitu i .e un ade .vărat pericol pen .tru costurile celorl .alti concurenți.
Frecvent co .mpaniile recurg la m .etoda achizitiil .or pentru a pătrund .e pe o pi .ață,în felul acesta .fiind
sporită inte .nsitatea concurenței.
Rivalita .tea dintre concurenț .ii existenți constit .uie o forță concure .nțială puternică, ap .ărută
dato .rită luptei dintre compe .titori pentru deținerea . unei poziții cât . mai bune pe pia .ță. Num ăr .ul și
m .ărimea relativă a compe .titorilor poate influența .intensitatea concure .nței,în sensul că e .xistența unui
num .ăr mai mare de com .petitor i pe o p .iață sporește rival .itatea dintre aceștia. Dar și în . situația în
ca .re există un număr re .dus de c ompetit .ori,egal din pu .nct de vedere al mărim .ii lor,rivalitatea e .ste
preze .ntă deoarece aceș .tia vor încerca printr .-o serie de tactici să câ .știge o poziție com .petitivă mai
bun .ă. Concurenții su .nt dependenți un .ii de alții, acea .sta este o re .alitate ce trebui .e acceptată de ori .ce
com .petitor care d .orește să -și mențină poz .iția pe piață. Acest lu .cru îi obligă în m .ulte situații să
ado .pte aceleași tact .ici, ca de exe .mplu: redu .cerea prețurilor, realizar .ea campaniilor publi .citare,
îmbunatățirea cal .ității produselor și a .serviciilor oferi .te etc. Concure .nța prin preț și concu .rența prin
ca .litate dete .rmină cea mai put .ernica rivalitate dintre com .petitor i, deoarece aceș .tia vor căuta
perm .anent să adopte tac .tici de marketing ca au i .n vedere obținer .ea unei cote de piață impor .tante și
mai ales atrage .rea consumatorilor către prod .usele oferite de acestia.
Amenințar .ea produselor .substituente devine o for .ță concurențială din ce în ce .mai puternică
de .oarece apariția unor noi pr .oduse subst ituente,ofer .ite la un preț mai mi .c și cu o calitat .e bună

determină inten .sificarea confruntarii dintre co .mpetitor.Toate prod .usele pot avea substi .tuente. Cu cât
es .te mai mare numărul p .roduselor substit .uente si perform .anța acestora,cu atât . este ma i intensă
com .petiția.Mai mult .,produsele substitue .nte pot creea un pla .fon privind prețuri .le.De ex .emplu,
cererea consum .atorilor pentru produse săn .ătoase este responsabilă de creș .terea puternică a
vânz .ărilor cerealelor pentru mi .cul dejun.
Putere .a de negociere a cump .ărătorilor determină inte .nsificarea concurenței p .rin faptul că
aceș .tia vor căuta să sel .ecteze acei co .mpetitor i care oferă prețul . cel mai bun,calitatea . cea mai bună și
ser .vicii suplimentare.Acest f .apt constitue un motiv în . plus pentru a perfe .cționa continuu tact .icile și
strate .giile de marketing abo .rdate de către un agent eco .nomic .Cumpărător .ii,angrosistii și det .ailiștii,
prin pute .rea lor de negociere .pot influența semnifi .cativ intensitatea concu .renței dintr -un domeniu de
activit .ate,mai ales atu .nci când aceștia au un ro .l hotărâtor în deci .ziile de achiziție al .e
consumatorilor.Dacă . un detailist poate deter .mina un consum .ator să cumpere o an .umită marcă de
produs prezentâ .ndu-i avanta .jele competitive ale ace .stuia, atu .nci cu siguranță că acesta ar .e o pu .tere
de neg .ociere mare și o va utili .za in relatiile cu produ .cătorii.
Puterea de n .egociere a furnizorilor a .cționează similar cu cea a c .umpărătorilor,în sen .sul că
furnizorii . vor căuta s .a ofere materii pri .me la prețuri mai ma .ri,mai ales atunci c .ând numărul lor est .e
redus in do .meniul respectiv.Acest lucr .u poate conduce . la scăderea profitabil .itații în acel domen .iu de
ac .tivitate. De exem .plu, numărul m .ic al furnizorilor de ker .osen, combusti .bil necesa r
av .ioanelor,permite negoc .ierea preșului de vânzar .e cu companiile aviatice.
1.4 Notiunea de piață
Piața are o struct .ură complex,neomogenă,de ac .eea este important să se porne .ască de la piața
glob .al,piața produsul .ui (serviciului), segmentel .e de piaț ă identificate,cu . o structură omogenă în
privinț .a modului de manifestare a .cererii și până la găsirea unor nișe de piață.
Concentrar .ea pieței -piața poate fi concentrată din punct de vedere al .cererii și al
ofertei;dispersată, situa .ția în care există mulți of .ertanți și mulți cumpăr .ători;concentrată în . privința
ofertei și di .spersată în privi .nța cererii.
Dim .ens .iunile pietei – se face distincție între p .iața efectivă, ca .re semnifică dime .nsiunile
pieței atins .e la un mome .nt dat, exprimâ .nd nevoil e cons .umatorilor actuali ai între .prinderii și piața
potenți .ală, care exprim .ă dimensiunile pos .ibile ale pietii, incl .uzând și nonc .onsumatorii relativi
(pers .oane care momen .tan nu cumpără produsul di .n diverse mot .ive).
Dinamic .a pieței – piața are un ciclu de viață . format din etapa de . apariție ,când exis .tă o nevoie
nes .atisfăcută, etapa de cre .stere, nevoia este satisf .ăcută de mai multi produ .cători,etapa de maturit .ate,

caracterizat .ă printr -o co .ncurență puter .nică și etapa de de .clin, situație î n c .are apar nevoi no .i și
pro .duse (servicii) noi d .estinate să le sati .sfacă.
Segme .ntele de pi .ață se pot def .ini pornind de la an .umit caracteristici ale pr .odusului sau
serv .iciului (de exe .mplu,modul de amb .alare al produsului,conținut .ul produsului, preț .ul..etc).
Deoa .rece tematica c .ompetiției implică cu .noașterea unor elem .ente economice da .r și de dre .pt
co .mercial,în lim .bajul cur ent se utili .zează terme .nul de piață rel .evant (relevant mark .et) care a f .ost
întrebuinț .at prima oară în Actu .l She rman din 1890, prin care . sunt cond amnate monop .olurile sau
te .ntativele de monopol.
Defi .nită ca locul unde se confr .untă cererea și ofert .a unor produse sau se .rvicii, care sunt .
socotite de cumpăr ă .tori ca substituib .ile înt .re ele,dar nu și substitui .bile cu alte bun .uri sau servicii
oferite pi .ața relevantă se con .stitue drept ca .drul în care se m .anifestă concurența efect .ivă dintre
agenții econ .omici.
Definiția dat .ă de către Organizația pe .ntru Cooperare și Dezvoltare Eco .nomică (OCDE) ia . în
consid erare a .tât cererea cât și ofert .a: Defin .iția pieței ia în con .siderare atât ce .rea cât și
aproviziona .rea.Pe latura cereri .i,produsele trebui .e să fie substitu .ibile din punctu .l de vede .re al
cumpărăt .orului. Pe latura apro .vizionării ,piața inclu .de nu mai vânzăto .rii care realize .ază produsul
relev .ant sau care își pot les .ne modifica produc .ția spre a oferi produs .e de substituire ori conexe.
Astfel, n .oțiunea prezentată mai . sus este deose .bit de complexă, fiind cara .cterizată prin d .ouă
dimens .iuni f undamentale: piața pro .dusului (serviciului) și piaț .a geografică, ambele afla .te în strânsă
conex .iune.
După cu .m am mai menționat,piața relevan .tă a produsului cuprinde toate produ .sele care sunt
interschimba .bile sau substituibile de către consum .atori. Aparent .simplă, această definiție rid .ică,
to .tuși, câteva probleme.În pr .imul rând,trebuie identi .ficați factorii care sunt luați î .n cosiderare în
analiza p .ieței relevante a prod .usului.Aceștia au fost prez .entați în Anexa la R eg .ulamentul nr.
3385/199 4 al C .omunitații Economice Europ .ene (C.E.E.) :
– Gradul se similaritate fizică între produsele (serviciile) în cauză;
– Diferențele de preț între două produse;
– C .ostul schimbării între do .uă produse ce pot fi con .curente;
– Preferințel .e consumatorilor pentru un an .umit tip/categori .e de produs în detrimentu l alt .ui
tip/categ .orie de produs;
– Clasific .ările similare sau dif .erite ale marii industr .ii.
În al doilea rând,un element important în stabilirea pieței relevante a produsului îl
repre .zintă structu .ra pro duselor solicitate de cons .umatori.Astfel, produ .sele care au aceeași stru .cură

fizică s .unt substituibile într .e ele (de ex: untul . și margarina).D .ar în multe situații,cons .umatorii pot
con .sidera anumite produse sub .stituibile și,deci, înca .drate în ace eași piață releva .nt, chiar dac .ă
acest .ea diferă în materialitatea lor.Corespu .nzător aceleiași ne .voi de petrecere a ti .mpului liber,filmu .l
transmis prin tele .viziune și filmul proiectat la cinemat .ograf se pot în .cadra în aceeași p .iață
relevant.Se ști e . că nevoile consumator .lor sunt tot mai com .plexe și mai di .versificate,ceea ce face ca
delimit .area pieței relevante să nu fie to .cmai ușoară ..
O probl .emă aparte o rep .rezintă cazul pro .duselor de marcă care .au,de regulă, un .preț mai
ridicat fa .ță de celelalte produse similar .e mai putin cunosc .ute.Există situ .ații în care consu .matorii
consideră prod .usele care nu benefi .ciază de o marcă renumi .tă ca fiind înlocuit .ori pentru acestea,da .r
trebuie mentio .nat că acest lucru n .u se va întâmpla pen .tru o rice tip de produs. De exempl .u, vinurile
de ca .litate superioară de la Murf .atlar, Ji .dvei și Cot .nari fac parte din ace .eași piață relevant,în ti .mp ce
vinu .rile de masă obișnu .ite nu vor intra în aceeași cate .gorie.
Piaț .a geografică rel .evant se referă la z .ona în care sunt loca .lizați agenții econo .mici
specializați i .n producerea și comer .cializarea produselor incluse în piața produsulu .i.
Determinarea acest .ui spațiu te ritorial are în ve .dere comportamentul consuma .torilor privind
substituibi .litatea unor prod .use fabricate în dive .rse zone geografice. De exem .plu,dacă locuitor .ii din
împrejurim .ile București .ului se vor orient .a către capitală pentru achiziț .ionarea unui mo .bilier,atunci
piața geog .rafică a mobilierului respecti .v va fi repr .ezentată de această zonă.
În a .fară de o serie de factori ce sunt . luați în co .nsiderare la defin .irea pieței geografice
releva .nte, precum : tip .ul și caracter .isticile produ .selor, preferințel .e produselor, prefe .rintele
consum .atorilor, existe .nța unor barier .e la intrarea pe pi .ață ,un elemen .t important îl constit .uie și
cheltuie .lile de transport. Dacă ace .stea depășesc un anum .it prag de renta .bilitate, atunci costul
transpo .rtului devine un factor principal de sep .arare a unor piețe rel .evante distincte.
Piața geog .rafică relevantă nu im .plică producerea bun .urilor economice în aceeași
.zonă,localitate,ci să fie . accesibile cumpăr .ătorilor.
În concl .uzie, piața relevant ă nu poate fi defini .tă cu exactitate. În prac .tică acest lucru est .e
evident atun .ci când se analizea .ză situații de concen .trări economice sau ab .uzuri de poziție
d .ominantă.
Pentru a .ocupa o poziție avanta .joasă în cadrul u .nei piețe,agenții economic .i vor adopt .a un
compo .rtament concurențial,baz .at pe fair -play și loialita .te, încercând î n ace .st mod să se adap .teze la
me .diul concurențial.Comp .ortamentul concurențial pres .upune, în acelasi timp și o imp .licare social
pr .ofundă,preocuparea pentru bu .năstarea consumatorilor și a societ .ății în general. D .e acee .a,

conceptele de mark .eting e tic sun .t tot mai des utiliz .ate de către acele organizații care s .e orientează
către pia .ță.
Dar, es .te cunoscut faptul că,di .n dorința de a obține profit .uri cât mai mari și de a ocu .pa o
po .ziție privile .giată, unii agenț .i economici re .curg la un compo rtament anticonc .urențial. Acest
comporta .ment este lipsit de e .tică și are în vedere acele a .cte ale agenților eco .nomici care a .u ca ef ect :
-restrângerea conc .urenței,adică înlătu .rarea unuia sau mai m .ultor elemente care def .inesc un .
mediu conc .urenți al normal;
-împiedicare .a concurenței, adică blo .carea intrării pe piață . a unor concurenți potenți .ali;
-denaturar .ea concurenței, are în .vedere orice manifestare care . afectează elem .entele
componente ale m .ediului concurențial nor .mal.
1.5 Practicile c oncurențiale și anticoncurențiale
Prac .ticile concurențiale se refer .ă la ansamblul acțiu .nilor desfașurate de căt .re agenții
econom .ici,în condiții de loi .alitate și respon .sabilitate, cu scopul obti .nerii unei po .ziții competitive în
cadrul pie .ței de re ferință.
Practic ile concu .rențiale presupun abor .darea concurenței în m .od conștient, loial, prin
conc .entrarea tuturor efortu .rilor către găsirea acelor st .rategii și tactic ice vo .r permite elimin .area
concu .renților și ocuparea unei po .ziții avantajoase în cadr .ul pieței.
Acțiu .nile de marketing des .fășurate în acest .scop se vor concentra în . jurul celor patru p .iloni
ai .marketingului.De aceea,se poate con .sidera că mixul de marke .ting reprezintă un teren prielni .c
pentru ad .optarea unor practice conc .urențiale.
PRODUS PREȚ DISTRIBUȚIE PROMOVAR E
* s tudierea nevoilor
consumatorilor
* descoperirea unor
nevoi
* cercetare -dezvoltare
*lansare de produse
noi *reducerea prețurilor
discount -uri
*Facilități de plată *Apropiere de
consumatori
*Lanturi de mag azine
* canale de
distribuție/magazine *Comunicare cu
publicul
*tehnici de comunicare
promoțională

În principal,reglem .entările privind co .ncurența se referă la două .aspect de baz .ă:concentrările
econ .omice și practicele antico .ncurențiale,ele aflâ .ndu-se într -o condițion .are reciprocă, în sensu .l că o

întreprin .dere care adoptă o pract .ică anticoncurențială poate ajun .ge să dețină o putere de .piață
ridicată,iar u .n grad ridicat de concent .rare economică poate fi sur .sa unor practici antic .oncurențiale.
Legea Concu .renței din România arm .onizată . cu legislația eu .ropeană în domeniul concu .renței
trat .ează pe larg,în cadrul . art.5 și art.6 din Legea Concurenței nr 21/1996 (corespunzător art.81 si
art.82 din Trat .atul de la Roma),urm .ătoarele tipuri de pr actic i antic .oncurențiale: înțelegerile î .ntre
întreprin .deri și abuzul de poziție d .ominantă.
Referitor la . înțelegerile între înt .reprinderi,priv .ate din punct de vedere j .uridic,există două .
categorii: cele str .ucturate juridic,care se r .eferă la acord urile exp .rese sau tacite încheiat .e între agen .ții
econo .mici și cele nestructurate jur .idic,care inclu .de practic ile conce .rtate constatâ .nd în
comporta .mentul agenților economici de adapta .re la mediul conc .urențial.
Practicele .anticoncurențiale inter zise,car .e sunt menționat .e în art.5 din Legea C .oncurenței au
ca re .ferință :
-fixarea c .oncertată în mod dire .ct sau indirect a prețurilo .r de vânzare sau de cu .mpărare,a tarifelor .
,rabaturilor,adaos .urilor și a oricăror alte con .diții comerciale inec .hitabile;
-limitare .a sau controlul producției, distri .buției , dezvoltării teh .nologice sau inves .tițiilor;
– împ .ărțirea piețelor de desface .re sau a surselor de apr .ovizionare pe criteriul terit .orial, al volu .mului
de vânzări și ach .iziții sau pe alte cri .terii ;
-aplicar .ea în privința part .enerilor com .erciali a unor condiț .ii inegale la prestaț .ii
echi .valente,provocând în a .cest fel uno .ra dintre ei un dezava .ntaj în poziția conc .urențială;
-condițio .narea încheierii unor con .tracte de acce ptare de căt .re parteneri a unor clauze stipu .lând
prestații suplimen .tare care , nici prin n .atura lor și nici c .onform uzanțelor come .rciale,nu au legăt .ură
cu obiectul .acestor cont .racte;
-participar .ea, în mod con .certat, cu oferte truncat .e la lici tații sau . orice alte forme de con .curs de
oferte;
-elim .inarea de pe piață a unor co .ncurenți, limitarea sau împ .iedicarea accesului pe pia .ță și a
liber .tății exercitării concurenței de către al .ți agenți economici, pr .ecum și înț .elegerile de a nu .
cum .păra sau de a nu vinde către an .umiți agenți economic .i fără o justificare rezon .abilă.
Aceste . înțelegeri între agen .ții economici pot fi săvâr .șite numai cu intenție .și atunci int .ră sub
incidența leg .ii.Dacă sunt săvârș .ite din culpă (limitarea prod uc .ției,distri .buției,dezvoltării
te .hnologice, investițiilor) și nu . afectează mediul concure .nțial, atunci nu sunt . interzise.

Înțelegerile intr .e doi sau mai mulți ag .enți economici se .pot referi la activita .tea de
aprovizi .onare cu materii prime, .la condițiile de producție ., la activitățil .e comerciale s .au la orice alt
eleme .nt legat de piață.Aceste înț .elegeri .vor urmări creșterea prof .iturilor pe seama elimină .rii
concuren .ței între participanți prin . restrângerea producției, cre .șterea eficienț ei întrep .rinderii prin
realiz .area unor economii de scară dato .rită standardizării prod .uselor,reducerea reisc .urilor legate de
c .rearea de noi produse s .au de pătrunderea p .e noi piețe, dar această just .ificare nu are și o b .ază
etică,le .gală.
Din punct de vedere economic, înțeleger .ile pot fi pe orizontală . sau pe verticală.
Înțel .egerile pe vertical ă sunt c .ele realizate între agen .ții economici care activ .ează pe piețe
dife .rite ale aceleiași piețe (de .exemplu, acordur .ile între prod .ucătorii și dis tribu .itorii aceluiași
pro .dus).
De regu .lă, înțelegerile pe o .rizontală pot afecta mai puter .nic mediul concurenț .ial normal
decât cele v .ertical ă, care pot av .ea și efecte proco .ncurențiale, cum ar fi creșt .erea eficienței
economice.De asemen .ea, aceste înțelegeri vert .icale pot ave .a efecte benefice as .upra consumatorilor
și ca ur .mare, dacă sunt constatate, .înțelegerile, deciziile .de asociere sau practicile conce .rtate se
încad .rează în categoriile excptate d .e la aplicarea art. 5 alin.(1) .din Legea Concure .nței.
Categoriile de înțele .geri exceptate de la prev .ederile art.5 alin.(1) au în v .edere următoarele:
-acor .duri pentru distribuție exc .ulsivă;
-acorduri .pentru cumpărare ex .clusivă;
-corduri .pentru cumpărare exclu .sivă;
-aco .rduri p entru cercetare -dez .voltare;
-aco .rduri de specia .lizare;
-acordu .ri pentru transfer de tehn .ologie și/sau knoe -how;
-acord .uri de franciză;
-acorduri de .distribuție, service și piese de schimb în . perioada de garanție și post . garanție pentru
auto .vehicule;

-acord .uri în domeniul asig .urărilor.
Abuzul de .poziție do .minant ă reprezintă o pract .ică anticoncurențială gra .vă, cu o mare
var .ietate a formelor de manif .estare ( impune .re de preț , utilizarea unor .prețuri de ruinare sau .de
discri .minare , stabilirea de cond .iții inegale la prestații .echivalente),adoptat .ă de către agenții
econom .ici cu o putere mare de piață și ca .re urmăresc eli .minarea concurenților direcți.
Curt .ea de Justiție a Comunită .ții Europene a definit p .oziția dominant c a o poziție .de forță
economic .deținută de o întreprindere, care îi dă po .sibilitatea să împiedice menț .inerea concurenței
efective pe piața rel .evantă,dându -i astfel put .erea de a se comporta indep .endent de concurenții săi, d .e
clienții săi și în c .ele din urmă față de cons .umatori.
Câștigarea unei p .oziții importante pe o p .iață constitue un obiec .tiv strategic deosebit de
important pentru . mulți competitori,obiectiv ce poate fi atins prin adoptarea unei strategii de
marketing adevate.Odată câștigată a ceastă pozi .ție prin tactici de mark .eting consecvente și
corespunzăto .are strategiei de marketing, se .poate ajunge într -o situați .e de dominare a pieței.Dar
această p .oziție dominată, deținută de u .n egent economic pe o .piață, nu contraven .e legii prin ea
însăși; le .gea sancționează numai .abuzul de poziție domin .ant.Desigur că, dețin .ând o poziție
dominan .t,agentul economic respec .tiv va fi tentat să -l specu .leze,adoptând un anu .mit comportament
concurențial.Dac .ă .ceilalți competitor vor fi capabili să co .ntracareze acțiunile acestuia, prin actiuni
de marketi .ng bine gândite,atunci poziția .dominant nu va mai fi dețin .ută de agentul economi .c în
cauză.
Ca pra .ctică anticoncurențial .ă,abuzul de poziție d .ominată poate fi săv .ârșită dacă sunt
îndeplinite următoarele două condițiicumulativ :
-unul sau mai mulți .agenți economici să dețină o poziți .e dominant pe piața .relevantă;
-agentul eco .nomic sau agenții eco .nomici să folosească abuziv puterea .pe care o are pe piața r .elevant
sau pe o .parte substanți ală a acesteia,a .fectând mediul conc .urențial normal și .prejudiciind
consumato .rii.
Existența unei pozi .ții dominante se stabi .leste numai pe piața re .levant ă a produsului
(serviciului) și pe pia .ța geografică rele .vantă.
Pe lângă def .inirea pieței rele vante . mai sunt nece .sare și alte elemente pentru a stabil .i
existența u .nei poziții dominate,ca de ex .emplu cota de piață dețin .ută de agenții ec .onomici respectiv i,

sistem .ul de distribuție utili .zat,barierele la int .rarea pe piața relevantă ,comp .ortame ntul agentului
economic . ce deține poziția dominantă.În ca .zul cotei de piață deținu .tă de către un agent economic,
Curtea Eur .opeană de Justiție consider că o v .aloare a acesteia de cel p .uțin 75%, menținută pe o
perioadă . mai mare de timp,este suficie .ntă pentru a stabili existența un .ei poziții dominante, în tim .p
ce o valoare cupr .isă între 40% și 75% necesi .tă existența și a altor ele .mente pentru a stabili un a .buz
de poziție dominantă.
Legea Concure .nței (art.6) prevede următoa .rele forme de abuz de po .ziție dominant ă, care pot
afecta co .merțul sau prejudicial c .onsumatorii :
– Impuner .ea,în mod direct sau ind .irect, a prețurilor de vân .zare sau de cumpărare, a tari .felor
sau a alto .r clauze contractuale inechitabile și refu .zul de a trata cu anumiți furnizori
beneficiari;
– Limit .area producției,distr .ibuției sau dezvoltării tehn .ologice în dezavantajul utili .zatorilor sau
consum .atorilor;
– Aplicar .ea,în privința parteneri .or comerciali, a unor .condiții inegale la pres .tații
ech .ivalente,provocând în ac est fel, .unora dintre ei, un dezavantaj în poziția concur .ențială;
– Con .diționarea încheierii unor cont .racte de acceptare, de către p .arteneri, a unor clauze
stipulând prestaț .ii suplimentare care,nici prin natura l .or și nici conform uzanțel .or
comercia .le, nu au legătură cu obiectul .acestor contracte;
– Realizarea d .e importuri fără competiție de .oferte și tratative tehnico -com .erciale uzuale,în
cazul pr .oduselor și serviciilor care dete .rmină nivelul prețurilor și tarifel .or în economie;
– Practicarea uno r .prețuri excessive sau practicarea unor prețuri . de ruinare,sub cos .turi,în
scopul î .nlăturării concurenților sau vân .zarea la export sub co .stul producției,cu acoper .irea
diferențelor p .rin impunerea unor preț .uri majorate consumatori .lor interni;
– Explo a .tarea stării de dep .endență economică în care se găse .ște un client sau un furn .izor față
de un as .emenea agent sau ag .enți economici și care nu dispun .e de o soluție alternati .vă în
condiții echivale .nte, precum și ruperea relați .ilor contractuale pentr .u singurul motiv că
parten .erul refuză să se supună . unor condiții comerciale neju .stificate.
Trebuie mențio .nat că o analiză a ac .estor practici anticon .curențiale referitoare la a .buzul de
p .oziție dominantă nu poate f .i făcută decât cu foarte mult .ă atenție și ținând con .t de fiecare caz în
p .arte.

1.6 Concurența neloială și practicile anticoncurențiale

Încălca .rea regulilor unei concur .ențe loiale,licite reprezi .ntă de multe ori o .tentație pentru
agenți .i economici dornici să obțină câ .știguri câ t mai mari, o poziție i .mportant pe piața de referi .nță
s .au chiar să -și elimine concurenții.Dacă c .omportamentul anticoncurențial cunoa .ște în practică cele
două .aspect referitoare la co .ncentrările economice și practi .cele an .ticoncurențiale (înțeleg .erile între
întreprinderi și ab .uzul de poziție dominantă) ,frecvent agenții recurg . la un comporta .ment
nel .oial,care afectează nu n .umai mediul concurenț .ial normal dar preju .diciază și interesele
consumato .rilor.
Mixul de m .arketing poate constitui,din p ăca .te, o tentație pentru . a încălca regulile jocul .ui
con .curențial bazat pe etică și loi .alitate.Toate cele patru comp .onente : produsul , distribuția , și
pro .movarea, pot fi abordat .e dintr -o perspectivă li .psită de fair -play.
În frecve .nte ocazii, age nții econom .ici recurg la o serie de acte de concur .ență neloială care, în
prin .cipal, se referă la următ .oarele :
– Den .igrarea concurenților prin lansarea un .or zvonuri false în legăt .ură cu activitatea
acesto .ra,urmărindu -se discreditarea și prejudici .erea imaginii lor;
– Confu .zia în rândul consumato .rilor prin imitare .a unor produse protejate .în privința
dimensiu .nilor,a formei, a culo .rii, a elementelor gr afic .e etc.De reg .ulă , în această sit .uație
apare conf .uzia de mărci,ceea ce face ca ac .est tip de concurență n .eloială să fie cunoscută sub
numele de concu .rență parazitară.
– Concur .ența ilicită, ce apare . ca urmare a încălcării legi .lor,în speci .al a celor fiscale (fraudă
fiscală) ,obțin .ându -se astfel costuri mai . reduse ce dau posibilitatea practicăr .ii unor prețuri
joase;
– Pre .țurile de dumping sau p .racticarea unor preț .uri joase,sub cost .urile de producție, c .u
sacrif .icarea propriului pro .fit pe o perioadă limita .tă de timp.

Deși exi .stă un cadru legislativ și instituțio .nal bine pus la punct, t .otuși se poate .observa că în
viața . reală aceste legi nu reusesc să func .ționeze atât de ef .icient pe cât ar trebui dato .rită
mecanis .mului de acțiune insufic .ient pus la punct.De .reținut, că deși adop .tarea unor acte sau .fapte

concu .rențiale neloiale p oa .te conduce la obținerea . unor avanaje competitive, .acestea vor fi pe term .en
scurt,deo .arece pe termen lung agentul econo .mic în cauză nu va reu .și să-și mențin .ă această poziție
pe piaț .a respectivă.
Consu .matorii, dacă nu le .gea,vor fi cei care vor . acorda un *vot de bla .m* agent .ului economic
respectiv,refuzâ .nd pe viitor să mai cumpere produsel .e sau serviciile oferite de acesta.
Cele mai des folosite și cele mai *dera .njante* acte neloiale .au ca bază de pornire produs .ul
sau activitatea . promoți onală, nelipsind însă nici cele d .ouă component e ale mi .xului de marketing,
prețul și distrib .uția.
Legat de prod .us uni .i agenți econ .omici recurg la anum .ite strategii neloiale, cele mai . utilizate
fiind pirate .ria și contra .facerea.
Noțiunea de pi .raterie se utilizează în domeniul drepturilor de autor, în timp ce noțiunea de
contrafacere se referă la încălcări ale dreptului privind marca.
Pirateri .a este constit .uită din acte de reprodu .cere (copiere) fraudul .oasă în sopul
come .rcializării produselor ce fac ob .iectul protecției drept .urilor de autor și dreptur .ilor conexe.Pot fi
reprodu .ce illegal operele sau fon .ogramele,emis .iuni de radio sau te .leviziune.
Leg .ea nr.8/1996 privind drepturile de au .tor și drepturile conexe recun .oaște și garanteză
dreptul .de autor asupra unei oper e liter .are, artistice .sau științifice, precu .m și asupra orică .ror
asem .enea oper e de cr .eație intelectuală. Aceast .ă lege este armoniz .ată cu o serie de no .rme legislative
specific pr o .tecției și apărării drept .urilor de propriet .ate intelectuală din cadrul Uniu .nii Europene.
Proble .ma protecției împotriva înc .ălcărilor de drepturi este m .enționată în Acordul . de la
Marakesh privi .nd constituirea Organizației Mondiale de Co .merț (OMC) –România la .ratificat prin
Legea 1 33/ .1994 – care cuprinde și *Ac .ordul TRIPS* privind aspe .ctele drepturilor de proprietate
intelect .uală legate de co .merț.
În cadr .ul Uniunii Europene au fost adoptate . o serie de măsuri de eva .luare și sancțion .are a
contra .facerii și pirateriei, concre tiza .te în *Cartea verd .e privind lupta împotriva contr .afacerii și
pirateriei în piața unică* .

La ora actu .ală peste 80% din prin .cipalele companii e .uropene recunosc că le -au fo .st încălcate
drep .turile de proprietate industrial,alocân .d anual în jur d e 5% din venit pentr .u protejarea produselor
pro .prii,inclusiv . pentru acțiuni judiciare .
Contrafa .ce .rea rprezintă încălc .area drepturilor exclusive de care beneficia .ză titularul
mă .rcii.Obiectul contrafac .erii sau concure .nței neloiale îl constit .uie proprietatea industria .lă,bre .vetele
de inven .ție,mărcile ,designul in .dustrial.De aceea,m .arca trebuie să fie prote .jată printr -un titlu de
pro .tecție.Înregistrarea m .ărcii confer ă titularului drept .ul exclusive asupra mă .rcii (art.35 din Legea
privi .nd mă rcile și indica .țiile geografice 84/1998).
Este evid .ent că întotdeauna va exis .ta tendința de cont .rafacere a anumitor mărc .i,deoarece o
m .arcă renumită constit .ue un garant al calității și confe .ră o încreder .e consumatorlui.În plus, ma .rca
are o deoseb i .tă importanță econom .ică, ea putând să dife .rențieze produsele sau serv .iciile similare.
Legea nr. 84/1998, la . articolul 83 privind mărcile și indic .ațiile geografice ,desemn .ează drept
infrac .țiune următoarel .e fapte/acte :
– C .ontrafacerea, imitar .ea sa u folosirea fără .drept a unei mărci în scopu .l inducerii în eroare a
publ .icului asupra calității produ .selor sau serviciilor la care se r .eferă marca;
– Punerea .în circulație, fără drept, a u .nui produs purtând o . marcă identică sau simil .ar cu o
marc .ă înregistrată pentru pro .duse identice sau simila .re și care prejudicia .ză pe titularul mărcii
înre .gistrate;
– Pu .nerea în circulație a prod .uselor care poartă i .ndicații geografice ce indi .că sau sugerează .că
produs .ul în cauză este orginar dintr -o reg .iune geografică alta dec .ât locul adevărat de
orig .ine,în scopul in .ducerii în eroare a publicul .ui cu privire la origi .nea geografică a
produsu .lui.

O altă component ă . important a m .ixului de marketin .g ,prețul,poate constit .ui un instrument
utili .zat în pr actica anticon .curențială, în încer .carea de a ocupa o poziție impo .rtantă pe piață sau de a
păs .tra o astfel de poziție câșt .igată anterior,fie pent .ru a elimina concur .enții dire .cți. De regulă, prețu .l
este folo .sit ca instrument în . cadrul unor înțeleg eri .vertical între agenții ec .onomici.Așa cu .m s-a
v .ăzut, Legea Concurenței sanc .ționează practicile nel .oiale care au în vedere ut .ilizarea prețului,ca de
exem .plu: fixare .a concertată a prețurilo .r,prețurile de discri .minare, prețurile de d .umping etc.

Dacă fixarea concert .ată a prețurilor pre .supune adoptarea unui com .portament similar din
partea ag .enților economici în privința fix .ării unui anumit nivel al preț .urilor (maxim sau minim)
produs .elor oferite,în schimb preț .ul de ruinare urmăr .ește înlă turarea concur .enților de pe piață și
descu .rajarea noilor intrări pri .n practicarea unui pr .eț sub nivelul costurilor.Amb .ele practice pot fi
într .-o primă etapă benef .ice p entru consum ator,d .ar ulterior contribuie la afec .tarea mediului
concuren .țial no rmal și la degra .darea calității sau serviciilor oferite.
.De regulă, prețul de ruinare implică reduc .eri de preț selective sau imp .unerea unui preț care
nu est .e profitabil pentru agentul economic ce adoptă . o astfel de practică.Aceast .ă vânzare sub cost
t .rebuie să fie însă dovedită ca fii .nd ruinătoare și că se în .cearcă astfel eliminarea unui conc .urent.
Prețul de r .uinare poate constitui și o form .ă a abuzului de poziție domi .nant pe piața relevantă.
Prețul de dum .ping este similar pr .ețului de ruina re,numai că .acest termen se folose .ște pentru
piața ext .ernă. .
În contextu .l distribuției, un .rol important îl au co .ncurența intermarcă și concurența
intra .marcă, prima fii .nd specifică întreprin .derilor care comer .cializează produse diferen .țiate sa u care
produ .c și concurează pe ba .za mărcilor com .erciale,iar a doua se man .ifestă între distribuitorii
aceleiași m .ărci.Cu cât este mai inte .nsă concurența intermar .că cu atât sunt mai evid .ente efectele
proconcu .rențiale,stimulând activita .tea agenților economici.O înțeleg .ere de distribuție exclu .sivă
poate re .duce semnificativ concurența inter .marcă dar,în același timp, per .mite unei mărci să
con .cureze mai puternic cu altele, spori .nd astfel concurența intermarcă.De exe .mplu,magazinele
specializ .ate î n vânzarea de ap .aratură electronic ă și electrocasnică Altex, Domo și Flanco, care
comerc .ializeză aceleași mărc .i de produse (Bosch .,Zanussi,Son .y, Phili .ps etc) contri .buie la sporirea
concu .renței intramarcă din .domeniul distri .buției.
Ca tehnic .ă utilizată în proc .esul comunicării de marke .ting ,publicitatea ar .e un rol însemnat în
c .adrul strategiei întreprinderi .i,care urmăre .ște obtinerea unui .avantaj competitiv, deoar .ece cu
ajutorul ac .esteia se pot transmite mes .aje în măsură să .provoace un an umit răspuns di .n partea
publiculu .i vizat.Datorită dezvolt .ării spectaculoase din u .ltimul an a publicității pri .n intermediul
tel .eviziunii, alături de fo .mele loiale de desfățurare . a acesteia au apărut și cele .neloiale.Ca fo .me
neloi .ale și destul de contro .versate se au în ved .ere: publicitatea co .mparativă, publicitatea
mincinoa .să, publicitatea care aten .tează la demnitatea uman .ă și morală publică , c .ea care inc .lude
discrimi .nări bazate pe rasă,sex,naționa .litate sau atentează l .a convingerile rel ig .ioase sau politice și

publicit .atea subliminală. Toat .e acestea . sunt menționate în c .adrul Legii nr. 148/2000 privind
publici .tatea.
Publicitatea compa .rativă, ca formă elocven .tă neloială presupune preze .ntarea prin compara .ție
a două pr .oduse,unul a l întrepr .inderii ce apelează la ac .eastă formă de publicitate și celă .lalt al unei
între .prinderi concurente,scoț .ându -se în evidență caracte .risticile favorabile primului pro .dus.O astfel
de publ .icitate compa .rativă este admi .să în unele țări ca: SUA, Irlanda, Canada,Dan .emarca,
Norve .gia,Suedia,Finl .anda și interzisă în Germ .ania,Austria,Belgia,Sp .ania,Italia și Luxem .burg.
În publicitatea comp .arativă poate fi pr .ezentat produsul concu rent direct viza .t prin imagini
sugest .ive care prezint .ă însemnel e mărcii sau chiar produsu .l respectiv.
Un caz aparte îl cons .titue și publicitatea .mincinoasă,înșelatoare,care prez .intă unele avantaje
ale prod .usului,dar care nu se regă .sesc cu adevărat,acest lu .cru constituind un dezava .ntaj clar pentru
consu .mator. Deși este destul de dific .il de a dovedi ca fiind *minc .inoasă* ,publicit .atea pentru
anumi .te produse poate fi c .onsiderată mai degrabă *amă .gitoare* ,deoarece sunt exa .gerate unele
caracter .istici sau performanțe ale pr .odusului.
Toate aceste fo .rme de concurență neloială folos .ite în scopul obținerii unor ava .ntaje ad .uc
prejudicii im .portante atât mediului concu .rențial normal,cât și consumat .orilor,care sunt î .nșelați în
așt .eptările lor.La cele prez .entate mai sus se poate ad .ăuga și publicitatea car e at .entează la demnitatea
u .mană,în special din do .menii particulare, precu .m: copii, adoles .cenții și femeile, prec .um și
publicit .atea subliminală, cu efecte nega .tive asupra compor .tamentului consumatorilor.Efectel .e
negat .ive ale publicității sublimi .nale sunt cu atât mai grav .e cu cât se știe că a .ceasta nu poate fi
perceput .ă conștient de către p .ublicul țintă,deoarec .e mesajul public .itar a fost realizat cu .o tehnică
superioa .ră ce nu permite identific .area conștientă.
La nivel nați .onal adoptare a unei legislați .i în domeniul concurenței .este binevenită într .ucât
prin pre .vederile sale,poate dimin .ua,chiar elimina, practici .le incorecte și comportame .ntul
anticoncu .rențial al întrepri .nderilor de pe piață.Reglement .area concurenței face ca nec .esitatea unei
e .conomii de piață să fie mai .ușor acceptabi .lă.
Legea conc .urenței trebuie privită ca un elem .ent relevant al refor .mei economiei într -o
econ .omie de piață.

În cee .ea ce privește re g .lementările comun .itare în domeniul concur .enței,putem a firm .a ca
princip .alele dimensiuni se .referă la:
– Stabili .rea jurisdicției referi .toare la momentul și mo .dalitatea de acțiune din p .artea organelor
comunit .are;
– Crite .riile convenite pentru reali .zarea practică a inter .venției;
– Elab .orarea unor calendare de adopta .re a deciziilor;

O caract .eristic .ă distinct ă a sistem .ului comun .itar este core .lația strânsă între legis .lația
privitoa .re la concurență și polit .ica în domeniul concu .renței.
Conf .orm prevederilor . din dreptul com erci .al,concuren .ța pe piaț ă a întrep .rinderilor poate fi
loială sau nelo .ială.
Con .curența loială se caracteriz .ează prin folosirea ne .discriminatorie a instrumentelor
compet .iției ,în condițiile accesulu .i liber pe piață și deplinei posibilități .de cunoaștere a m i .jloacelor
de reglementare a relațiilor de vânzare -cumpărare.
Concurența ne .loială constă în folosi .rea unor mijloace inc .orecte precum acordarea un .or
stimule .nte agenților economici,în uti .lizarea mijloacelor extraecon .omice de pătrundere și me .nținere
pe o pia .ță avâ nd ca scop acapararea pieței și c .onsolidarea unei poziții avanta .joase.
Din persp .ective teoriei economice a regle .mentării,se poate arg .ument că o strategie
economic ă . optimă ar în .corpora și o concurență regl .ementară juridic între sta .tele m .embre.

II.DREPTUL COMUNITAR
2.1 Noțiuni teoretice

Dreptul co .munitar reprezint .ă un asamblu de pricipii și norme j .uridice conținute în tratat .e sau
elabor .ate de instituții comunita .re prin care se urmăreș .te în principal funcția tutur or .instituțiilor
naționale,co .nform standardelor stabilite,implementarea .în dreptul intern al state .lor membre,a
normelo .r stabilite la nivel comunitar,respecta .rea drepturilor fundamentale în fiecar .e stat membru.
Normele care astă .zi constitu ie dreptu l comun .itar au la bază voin .ța a 6 sta .te care semnează
î .n 1951 primul tratat care concreti .zează începutul acțio .nării co mune a st .atelor de pe continent ul
e .uropean aducând în relit .ate o id e .e frământa .tă de veacuri,dar care până at .unci rămăsese la s .tadiul
de disc .ursuri parlamentare sau în co .nferi nțe ale medi .ului academic la nivel intern și internațional.
Având în ved .ere necesitatea creă .rii unui mediu concur .ențial, Constitu .ția prevede că
econo .mia României este economie de pi .ață, bazată pe libera iniț .iativă și c .oncurență.
De ase .menea, statul este obli .gat să asigure lib .ertatea comerțului, pro .tecția concurenței
loial .e, cr .earea cadrului favo .rabil pentru valorificar .ea tuturor factoril .or de producție.
Legislația subsecv .entă dezvolt ă aceste principia . în Legea concurenței nr.21/1 .996 și în Legea
nr.143/1999 privi .nd ajutorul de stat. Un alt act nor .mativ important pentru aceast .ă materie este Legea
nr.11/1991 privind concu .rența neloială care .nu face obiectul prezen .tului studi u.Tr .ebuie însă precizat
că norm .ele Legii 11/1991 nu int .ră în sfera de aplicare a dreptu .lui comunitar al concurenței,
raport .urile juridice respective fiind în .mod liber de legislația f .iecărui stat me .mbru UE, urmâ .nd a fi
apl .icate complementar c .u normel e stabilite de le .gile nr. 21/1996 și nr.143/1999 mai .sus menționate
și bineîn .țeles, cu normele drept .ului comunitar, astfel cum .vom vedea în cel .e ce urmează.

I. Momente cheie în evoluția europeană a politicii în domeniul concurenței
Isto .ria politic ii în .domeniul concurenței reprezi .ntă o „poveste fascinantă”, care i .mplică
apa .riția și consolidarea unui cad .ru reglementar și instituțio .nal bazat pe raporturi interinstit .uționale

str .ânse; actuala form .ă a PDC reprezintă rezult .atul sinergic al conv .ergenței dintre dinamica . internă a
politici .i și existența unor fac .tori exogeni diverși, de na .tură politică, economic .ă sau instituțională1.
Tratatul privind cre .area CECO, din 1951 , prin . art.65 și 66 reglem .entează practicile din
dom .eniul cărbunelu i, oț .elului și a concentrărilor econo .mice. Prevede .rile respective au fost ul .terior
prelu .ate în articolele 85(81) și 86(82)2 ale Tratatului de . la Roma din 1957, deși era eviden .t că
instru .mentele regulatorii res .pective nu erau adec .vate pentru a reg l .ementa și alte segmente de pi .ță.
Poli .tica europeană în domeniul concur .enței s -a bazat și se bazeaz .ă înc .ă pe art.3(f) al Tra .tatului CEE
(a .cum art. 3(g) al Tratatu .lui UE) conform că .ruia trebuie acțio .nat astfel încât „concure .nța la nivelul
Pieței Co .mune să nu fie disto .rsionată”, implementarea ac .estui principiu regăsi .ndu-se în articolele
85(81) – 94(89) ale Tratatul .ui UE. Prevede .rile respective se refe .ră la controlul Comis .iei asup .ra
aranjame .ntelor/practicilor restrictive (sau a c .arteluri lor), a exercitării .abuzive a poziției dominante
pe pi .ață și a controlului privind ac .ordarea ajutoarelor de stat. Ace .ste componente, specifice
mom .entului de început al PDC c .ontinuă să fie și astăzi p .ilonii centrali ai acestei politici.
La momentul lans .ării PDC, cu ex .cepția Germaniei, statele mem .bre aveau regleme .ntări în
acest dom .eniu mult mai puțin rigu .roase decât cele menț .ionate de Tratatul CEE. Astfel, Bel ..gia și
Lu .xemburg nu aveau o ase .menea legislație, în vrem .e ce Olanda benef .icia de o lege privin .d
concu .rența (Economic Comp .etition Act), din 1956, dar c .are impunea foarte puține .restricții. În
Italia, mo .nopolurile și pra .cticile restrictive erau re .glementate de C .odul Civil, în vrem .e ce în Franța,
leg .islația specifică era det .aliată dar extrem de lax .ă în ceea ce privește regle .mentarea practicilor
restric .tive. Ca .atare, Germania er .a singurul stat mem .bru care avea o legi .slație articulată în do .meniul
concurenței3.
Urmare a . acestei eterogenități, s .tatele membre au treb .uit să facă eforturi în di .recția adoptării
unor reguli p .rocedurale prin care . să poată fi puse în a .plicare prevederile . din Tratatul CEE, în .ainte
de exp .irarea perioadei de t .rei ani, prevăzută în T .ratat. În cel .e din urmă, statel .e membre au aju .ns la
un co .nsens privind conținutul ace .stor reguli procedurale, astfe .l încât în 1962 acest .ea au fost
adopta .te, acordul respectiv f .iind cunoscut sub den .umirea de Regulamentul 17/62 (textul acestuia a
fos .t în cea mai m .are măsură influe .nțat de sistemul ge r .man de notificare, ev .aluare și exceptare, și
presu .punea o aplicare central .izată, care reducea .rolul autorităților nați .onale. A de .venit atunci foa .rte
clar că r .edactarea regulilor a fost făcut .ă într -o asemenea m .anieră încât contr .olul acestei pol itici s .ă
rămână la n .ivel supranațional, res .pectiv la nivelul Co .misiei. Astfel, PDC a .devenit „prima polit .ică

1 Michelle Cini, Lee Mc Gowan, Competition Policy in the European Union, The European Union Series, 1998, p. 16
2 Numerele articolelor sunt conforme cu numerotarea adoptata la Amsterdam, intre paranteze fiind oferită numerotarea conform Tr atatului de la Maastricht
3 Idem, pag.19

sectorială au .tentic supranațională”, care ref .lecta poziția Comi .siei și a eforturilo .r făcute în direcț .ia
realiz .ării unei politici com .une nu doar coordon .ate în comun.
Primii cincis .prezece ani de exis .tentă (1958 -1972) ai PDC s- .au caracterizat printr – .o
dezvolt .are cumulativă și coeren .tă a unui set de pr .iorități politice care au perm .is Comisiei
promovar .ea unei atitudini ofensive. E .vident, în această perioa .dă, construcția ins .tituțională a fost
priorit .ară, fiind creat Direct .oratul general IV/Direcția Generală IV (DGIV), unu .l din primele
ser .vicii ale Comisiei, și fiind num .it și un Comisar resp .onsabil de acest do .meniu în persoa na
liber .alului Hans van der G .roeben.
În prima .parte a anilor 60, PDC e .ra sinonimă cu .politica privind .practicile restrictive
(cartelurile), ajutoarele de stat și monopolurile fiind practic neglijate. Această atitudine era în parte
motivată . de faptu l că, până la mijloc .ul anilor 60, obiectivul .Comisiei a fost de a încura .ja marile
compa .nii europene ca o mo .dalitate de a promova comp .etitivitatea industriei europen .e. Cu toat .e
ace .stea, în 1966 Comisia dă publ .icității un „Memora .ndum privind pr .oblematica concentrărilor în
cad .rul pieței comune”, docume .nt care marchează un pun .ct de cotitură în atitudin .ea acestei instituții.
PDC a fost și co .ntinuă să fie o politică comple .mentară preocupărilor leg .ate de realizarea
p .ieței unice, de vrem .e ce e a oferă u .n mecanism de înlăturare a .barierelor comerciale dintre st .atele
membre, cre .înd premize favorabile une .i cât mai complete integ .rări pe piață. .Înainte de 1968, anu .l în
care, în lin .ii mari, a fost atins st .adiul de uniune vam .ală, controlul c omun .itar asupra subv .ențiilor și
chiar asu .pra practicilor restri .ctive era mai degrabă o exc .epție. Odată cu real .izarea TVC și cu
înl .ăturarea cotelor și tax .elor vamale în cadrul schi .mburilor comerciale int .racomunitare, s -a produs o
mut .ație în zona de interes a Co .misiei, către bari .erele non – tarifare (BNT) (de la .cele tehnice, fiscale,
adminis .trative la cele impli .când intervenția statu .lui prin subven .ționarea industriei națio .nale).
Despre ne .voia unei politici indu .striale s -a discut .at abia la finele anilor 60, pe fondul
îngrijo .rărilor provocate . de ISD americ .ane în Europa și .numărul în creștere de prel .uări de către
firme .le americane a companiilor euro .pene. Cu toate . acestea, la acel moment nu . se înregist .ra un
co .nsens privind necesi .tatea unei strategii industr .iale europene. În ciuda ace .stor opinii, o se .rie de
memorandu .muri, mai întâi asupra conc .entrărilor industriale (1965), apoi asu .pra unei politici
in .dustriale (1970) și a unei politi .ci în domeniul științ .ei și tehnologiei ( 1970) au sugera .t faptul că
problem .a intervenționismului suprana .țional era încă mult prea puț .in discutată.

Perioa .da următoare , 1973 -1981, a fost un .a în care factorii exte .rni au fost cei care .și-au pus
în mo .d determinant am .prenta asupra PDC. Rec .esiunea economică, deter .minată de criza petro .lului
ma .nifestată în anii 1973 -74, a g .enerat nevoia unor politi .ci mult mai reactive din parte .a Comunității.
Pornind de l .a două rapoarte rea .lizate de Comisie în 1973, Co .nsiliul a adoptat prog .rame
me .nite să ofere bazele acț .iunilor viitoare din do .meniul politicii industriale. Unul . din domeni .ile de
acți .une era reprezentat de ma .nagementul sectoarelor ind .ustriale în decl .in. În acest caz, Co .misia
av .ea la dispoziție do .uă instrumente polit .ice4: pe de o parte, con .trolul ajutoarelor de stat . acordate de
guve .rnele statelor membre și, pe de altă . parte, utilizarea conting .entelor de import în ap .ărarea
industriei eu .ropene în fața concure .nței externe.
Așa cum .anii 60 au fost dominați de .intervenți ile . realizate c .onform art. 85(81) (privind
practic .ile restrictive), ani .i 70 au fost car .acterizați prin atenția aco .rdată abuzurilor legat .e de existența
unor poziț .ii dominante, res .pectiv spre posi .bilitățile de control a fuz .iunilor și concentrăr .ilor
econo .mice (vezi cazul Co .ntinental Can, 6/72, ECR 2 .15). Obiecti .vul l -a reprezentat „intro .ducerea
unui sistem in .stituționalizat al controlului prev .entiv”5. Trebuie sub .liniat însă fapt .ul că în acei an .i, în
cadru .l Consiliului, s -a înre .gistrat un eșec în re .alizarea unui co .mpromis între atitudinea gen .erală
anti-su .pranațională și dorința an .umitor state memb .re de a menține contro .lul absolut al politi .cilor
industriale națio .nale, atitudine care s -a m .enținut până spre mi .jlocul anilor 80. Ca a t .are, nici la
nivelul Com .isiei nu era evidentă o opinie .unitară privind ac .est aspect.
Dezbateri aprinse în cadr .ul DG IV, privi .nd apelul la instrume .nte intervenționiste în
domeni .ul concurenței, au av .ut loc ulterior recesiu .nii din 1973. La m .ijlocul anilor 70, Co .misia și -a
relaxat atit .udinea privind acordarea ajutoa .relor de stat, ca m .odalitate de combatere a șomaj .ului și de
sp .rijin a sectoarelor aflate în d .eclin6. Ca rezult .at, a apărut tend .ința de a ignora reglem .entările
privind ajuto .arele de stat, ceea ce a cond .us la apariția unor situații del .icate, care au înc .eput a fi
cor .ectate după jumătatea .anilor 807
Perioada 1982 -2000 , repre .zintă trecerea către o „nou .ă” politică în domen .iul concurenței.
Finalul .anilor 70 au reprez .entat u n apogeu al critici .lor adresate Comis .iei și modului în ca .re DG IV
realiza pol .itica în domeniul concurenței, dom .inante fiind acuzele pri .vind caracterul supercent .ralizat

4 Idem, p.27
5 Bern ini, G., The Rules on Competition, Thirty Y ears of Comunity Law, 1983, Luxemburg, p.349
6 Merkin și Williams, Competition Law: Antitrust Policy in the UK and in the EEC, London, 1984, p.327
7 M.Cini, L.McGowan, op.cit, p.29

al ac .esteia, procesul deciz .ional inadecvat, proc .eduri de impleme .ntare inefici ente, „sensi .bilitate”
cresc .ută la presiunile pol .itice și incapacitatea ace .steia în a atinge obiecti .vele stabilite8.
Sfârșitul a .nilor 80 au reprezen .tat un moment important .în evoluția acestei politic .i, care va
deve .ni mult mai tran .sparentă și cu o mai mare vi .teză decizională, reuși .nd să construiască un no .u
echili .bru între abordarea neo -li .berală și cea intervenționi .stă. Procesul de reali .zare a pieței unice
impun .ea aplicarea unor m .ăsuri corespunzătoare și în domen .iul concurenței. Este mai de .grabă un
truism fap .tul că, odată ce bar .ierele ne -tarifare (fizice, tehnice, fiscale) în ca .lea relațiilor comerciale
sunt înlăt .urale, firmele și guv .ernele vor căuta noi metode pri .n care să restric .ționeze concuren .ța și
să-și pro .tejeze industriile na .ționale. În Cartea Al .bă din 1985 , „Completing the Internai Market”,
se ar .ăta că: „pe măsură ce se .vor face pași semnificativ .i pe calea realizării pi .eței unice, va tre .bui să
se acțion .eze astfel încât practicile anti -c .oncurențiale să nu ia form .a unor noi barire prot .ecționiste
care să con .vtribuie la re -împărțirea pie .țelor” (Comisia, 1985, p.39).
Problemel .e care s -au aflat în centr .ul preocupărilor politicii în dom .eniul concurenței în an .ii
80 au fost ajut .oarele de stat și fuzi .unile. În caz ul fuziuni .lor, doi factori . importanți au contr .ibuit la
aceas .tă evoluție:
1. din pun .ct de vedere econom .ic și politic, piaț .a comună necesita un .control la nive .l
co .munitar; inten .sificarea relațiilor transfr .ontaliere ridica veche .a problemă a b .ariere lor
j .uridice și administ .rative;
2. unele deci .zii venite din part .ea CEJ, care in .dicau că, în anumite împrejurăr .i, se putea
fo .losi art 85(81) pe .ntru a controla fuziunile.
D .ezbaterile au fost i .ntense și au permis, în .cele din urmă, adoptar .ea, la fin ele anul .ui 1989 , a
prim .ului Regulament privind controlul concentrărilor.
În c .eea ce privește aju .toarele de stat, inter .vențiile au vizat nu introduce .rea unor noi
regleme .ntări (mențiunile Trata .tului fiind din ace .st punct de vedere suficien .te) ci a unor no .i
instrum .ente, necesare pe .ntru punerea în ap .licare a prevederilor ex .istente. Înainte de 1985,
imp .licarea redusă a Comi .siei în acest do .meniu, transformase ac .est domeniu în .tr-unul ca și
inexi .stent. În 1 .985, DG IV a tr .ecut la o revizuire a me .todologiei privind aco .rdarea ajutoarelor de
s .tat; primul s .et de rezultate a ac .operit perioada 1981 -1986 și a s .ervit ca punct de pleca .re pentru
viitoar .ele analize period .ice ale acestui dom .eniu.

8 Ibidem

În ciu .da presiuni .lor venite din partea .celor care se pronu .nțau pentru in .tervenții mult mai
protecț .ioniste, prin care s .e solicita plasar .ea competitivității în .aintea concurențe .i în ierarhia
obie .ctivelor promovate de Com .isie, DG IV a continu .at să promovez .e politica inițiată de Sir Leon
Britan conf .orm căruia compe .tiția de acasă este cel .mai bun dascăl . pentru a face față com .petiției de
afară („competition at home is the best trainer for competition abroad ”).
În conc .luzie, istoria ev .oluției PDC reprezin .tă o „juxtapune .re a unor perioade p .asive cu unele
active”, a „u .nor perioade cumulat .ive de expansiune a do .meniilor politicii, prin extinde .rea dar și
aprofund .area obiectivelor urmăr .ite în cadrul acesteia”9. Astfe .l, s-a trecut de la acc .entul pus în anii
60 pe practici .le restrictive, la politi .cile îndreptate împotr .iva monopolurilor din anii . 70 și la c .ele
orien .tate spre a .jutoarele de stat și contr .olul concentr .ărilor din anii 80 și 90, polit .ica în dom .eniul
concuren .ței extinzân .du-se în noi .sectoare indust .riale.

9 M.Cini, L.McGowan, o p.cit, p.36