RAȚIU (IAMBOR) ALEXANDRA -MARIA CLUJ -NAPOCA 2019 UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ -NAPOCA FACULTATEA DE INGINERIA MATERIA LELOR ȘI A MEDIULUI LUCRARE… [604245]
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE INGINERIA MATERIALELOR ȘI A MEDIULUI
LUCRARE DE DISERTAȚIE
RAȚIU (IAMBOR) ALEXANDRA -MARIA
CLUJ -NAPOCA 2019
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE INGINERIA MATERIA LELOR ȘI A MEDIULUI
LUCRARE DE DISERTAȚIE
RAȚIU (IAMBOR) ALEXANDRA -MARIA
IULIE 2019
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE INGINERIA MATERIALELOR ȘI A MEDIULUI
DEPARTAMENTUL INGINERIA MEDIULUI ȘI ANTREPRENORIATUL
DEZV OLTĂRII DURABILE
AVIZ
DIRECTOR IMADD
LUCRAREA DE DISERTAȚIE
Numele și prenumele absolvent: [anonimizat]: RAȚIU (IAMBOR) ALEXANDRA -MARIA
Programul de studiu: STUDIU UNIVERSITAR DE MASTERAT
Specializarea: INGINERIA, DREPTUL ȘI ECONOMIA DEZVOLTĂRII DURABILE
Enunțul temei: EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
Conducător științific: Conf.univ.dr.ing. Emil RITI -MIHOC
Data primirii temei: 15.11.2018
Data predării lucrării: 16.07.2019
AVIZ
CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC ABSOLVENT: [anonimizat]
1
CUPRINS
REZUMAT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 3
ABSTRACT ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 4
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 5
Capitolul 1. FACTORI CLIMATICI ȘI EFECTELE LOR ASUPRA RELAȚIEI
CLĂDIRE – ÎNSORIRE ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 7
1.1. CLIMA ȘI GAZELE CU EFECT DE SERĂ ………………………….. ………………………….. .. 7
1.2. FACTORII CLIMATICI ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 8
1.2.1. Temperatura aerului ………………………….. ………………………….. ………………………… 8
1.2.2. Vântul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 10
1.2.3. Însorirea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 11
1.2.4. Precipitațiile și umiditatea aerului ………………………….. ………………………….. …… 12
Capitolul 2. ROLUL ANVELOPEI CLĂDIRILOR ÎN EFICIENTIZAREA
ENERGETICĂ A CLĂDIRII ………………………….. ………………………….. ……………………. 12
2.1. ANVE LOPA ȘI FLUXUL DE CĂLDURĂ ………………………….. ………………………….. .. 13
2.2. ANVELOPA ȘI FLUXUL DE AER ………………………….. ………………………….. ………….. 14
2.3. ANVELOPA ȘI FLUXUL DE UMIDITATE ………………………….. …………………………. 15
Capitolul 3. STUDIU PRIVIND MATERIALELE ȘI TEHNICILE DE
TERMOIZOLARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 16
3.1. TEHNICI DE IZOLARE ………………………….. ………………………….. …………………………. 16
3.2. MATERIALE TERMOIZOLANTE ………………………….. ………………………….. ………….. 18
3.2.1. Polistirenul ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 19
3.2.2. Vata minerală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 19
3.2.3. Termoizolații din spumă ………………………….. ………………………….. …………………….. 20
3.2.4. Lâna de oi ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 21
3.2.5. Paiele ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 21
3.2.6. Pluta ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 22
3.2.7. Alte materiale termoizolante ………………………….. ………………………….. ……………….. 22
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
2
Capitolul 4. STUDIU DE CAZ PRIVIND REABILITAREA TERMICĂ A
CLĂDIR ILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 23
4.1. PREZENTAREA GENERALĂ A CLĂDIRII PE BAZA INVESTIGĂRII
PRELIMINARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 23
4.1.1. Amplasarea clădirii în mediul construit ………………………….. ………………………… 24
4.1.2. Descrierea arhitecturală a clădirii ………………………….. ………………………….. …… 25
4.1.3. Descrierea alcătuirii elementelor de construcție și structurii de rezistență ……. 26
4.1.4. Descrierea tipurilor de instalații interioare ………………………….. …………………… 27
4.1.5. Regimul de ocupare al clădirii ………………………….. ………………………….. ………… 27
4.1.6. Anvelopa clădirii si volumul incălzit al clădirii ………………………….. ……………… 27
4.1.7. Punțile termice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 28
4.1.8. Caracteristi cile geometrice ale construcției ………………………….. …………………… 29
4.2. REABILITAREA TERMICĂ A IMOBILULUI STUDIAT ………………………….. ……… 30
4.2.1. Certificatul de performanță energetică a clădirii ………………………….. …………… 31
4.2.2. Soluții de reabilitare termică a anvelopei ………………………….. ……………………… 35
4.2.3. Analiza soluțiilor de reabilitare propuse ………………………….. ……………………….. 37
4.2.3.1. Analiza energetică a soluțiilor de reabilitare ………………………….. ………………. 38
4.2.3.2. Analiza economică a soluțiilor propuse ………………………….. ……………………… 39
4.3. COMPARAREA REZISTENȚELOR TERMICE ALE ELEMENTELOR DE
CONSTRUCȚIE ALE ANVELOPEI CLĂDIRII ………………………….. ……………………. 41
4.3.1. Efectul soluțiilor de construcție asupra performanței de izolare termică a clădirii 42
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 45
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 48
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
3
EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
Alexan dra-Maria RAȚIU (căs. IAMBOR ), Emil RITI -MIHOC
Universitatea Tehnică Cluj -Napoca, Facultatea de Ingineria Materialelor și a Mediului
Bulevardul Muncii 103 -105, 400641 Cluj -Napoca, România
alexandra_maria21 @yahoo.com , emil_riti@yahoo.com
REZUMAT
Economisirea energiei și îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor reprezintă un mod
de a aborda protecția mediului și stabilitatea climei și de a asigura o creșt ere economică durabilă
pe termen lung. Eficientizarea energetică se referă la acel aspect, de mare actualitate, care tratează
analizele și intervențiile legate de economia de energie, în condițiile asigurării unui nivel de confort
corespunzător.
Obiectul l ucrării de disertație este acela de a studia consumul de energie a unei clădiri,
înainte și după reabilitarea termică a anvelopei acesteia. Orice activitate de îmbunătățire menține
clădirea într -o formă mai bună, prelungindu -i durata de viață și mărindu -i valoarea.
Această temă este importantă, fiindcă unul dintre cei mai mari consumatori de energie este
și vor rămâne clădirile și în mod indubitabil sectorul rezidențial. Conform prognozelor, ca urmare
a creșterii nivelului de trai, numărul persoanelor pe lo cuință va descrește, necesarul de confort va
crește. Pentru a asigura un confort mai ridicat într -un număr mai mare de clădiri va fi necesară o
cantitate de energie tot mai mare.
Tematica abordată se referă la noțiuni fundamentale de eficiență energetică î n clădiri
studiind factorii climatici și efectele lor asupra relației clădire -însorire, rolul anvelopei clădirilor
în eficientizarea energetică și prezentând materialele și tehnicile de termoizolare. Studiul de caz
prezentat t ratează reabilitarea termică a clădirilor, propunând soluții pentru creșterea performanței
energetice a acesteia.
CUVINTE CHEIE: eficientizare, energie, reabilitare, clădire, izolare, performanță.
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
4
THE ENERGY EFFICIENCY OF BUILDINGS
Alexandra -Maria RAȚI U (IAMBOR), Emil RITI -MIHOC
Tehnical University of Cluj -Napoca, Faculty of Material Engineering and Environment
Bulevardul Muncii 103 -105, 400641 Cluj -Napoca, România
alexandra_maria21@yahoo.com , emil_riti@yahoo.com
ABSTRACT
Energy saving and improving the energy efficiency of buildings is a way of addressing
environmental protection and climate stability at the same time ensuring sustainable long -term
economi c growth. Energy efficiency refers to that high -profile issue that deals with energy saving
analyzes and interventions, while providing an appropriate level of comfort.
The subject of this dissertation thesis is the study of energy consumption of a buildi ng
before and after the thermal rehabilitation. Any improvement activity keeps the building in better
shape, extending its life and increasing its value.
This is important because one of the largest energy consumers is and will undoubtedly be
and remain t he residential sector. According to forecasts, as a result of rising living standards, the
number of people on the dwelling will decrease, the need for comfort will increase. In order to
ensure greater comfort in a larger number of buildings, an ever -incre asing amount of energy will
be needed.
The subject deals with fundamental concepts of energy efficiency in buildings by studying
the climatic factors and their effects on the building -sun relationship, the role of the building
envelope in energy efficienc y and the presentation of materials and techniques of thermal
insulation. The case study presented deals with the thermal rehabilitation of buildings, proposing
solutions for increasing the energy performance of the buildings.
KEYWORDS: efficiency, energ y, rehabilitation, building, isolation, performance.
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
5
INTRODUCERE
Energia este cea care furnizează servicii cheie necesare confortului, igienei, iluminatului,
comunicațiilor, timpului liber ocupanților spatiilor clădirii fie locuința, fie clădire publi că-
administrativă. În acest complex dar unitar, spațiu al unei clădiri, acțiunile și cercetările în planul
creșterii performanței energetice reprezintă un potențial uriaș nu numai pentru ridicarea gradului
de confort al serviciilor spațiilor respective, da r și pentru reducerea consumurilor de energie, al
costurilor, al utilizării eficiente a energiei, a reducerii emisiilor de noxe în mediu înconjurător, și
al creșterii eficienței energetice.
Scopul lucrării de disertație ”Eficientizarea energetică a clădiri lor” este promovarea
creșterii performanței energetice a clădirilor prin reabilitarea termică a acestora, ținând seama de
condițiile climatice exterioare, de amplasament, de rolul anvelopei clădirilor, de cerințele de
confort interior și de diferitele mate riale și tehnici de termoizolare existente.
Obiectivele lucrării de disertație
În cadrul elaborării lucrării de disertație s -a urmărit atingerea următoarelor obiective:
Abordarea conceptuală și metodologică a performanțelor energetice ale clădirilor;
Ident ificarea rolului anvelopei clădirilor și efectele factorilor climatici asupra acestora în
procesul de eficientizare energetică;
Studierea materialelor și tehnicilor de termoizolare existente;
Realizarea studiului de caz privind reabilitarea termică a clădi rilor;
Efectul soluțiilor găsite asupra performanței de izolare termică și eficientizării energetice
clădirilor.
Structura lucrării de disertație
Lucrarea de disertație va fi structurată pe două părți. O parte teoretică și o parte practică.
În lucrarea de disertație se vor urmări următoarele aspecte:
Teoretice
Factorii climatici și efectele lor asupra relației clădire -însorire;
Rolul anvelopei clădirilor în eficientizarea energetică;
Studiu privind materialele și tehnicile de t ermoizolare;
Practice
Studiu de caz privind reabilitarea termică a clădirilor.
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
6
Oportunitatea și actualitatea temei de disertație
Această temă este importantă, fiindcă unul dintre cei mai mari consumatori de energie este
și vor rămâne clădirile și în mod indubitabil sectorul rezidențial. Conform prognozelor, ca urmare
a creșterii nivelului de trai, numărul persoanelor pe locuința va descrește, necesarul de confort va
crește. Pentru a asigura un confort mai ridicat într -un număr mai mare de clădiri va fi ne cesară o
cantitate de energie tot mai mare. Scopul specialiștilor este și va fi în viitor găsirea de noi soluții
în vederea creșterii eficientei energetice a clădirilor și instalațiilor, limitarea riguroasă a utilizării
resurselor energetice pe de o parte, pe de alta parte educarea consumatorilor asupra posibilităților
largi de economisire a energie consumate într -o clădire.
Aproape în fiecare țară există preocupări pentru reducerea consumului de energie în
așezările umane, în clădiri și locuințe în special , motiv pentru care clădirile –locuințe sau clădiri
publice – sunt supuse unor reconsiderări de ordin tehnic, energetic, ecologic. Evaluarea
consumurilor de energie constituie o problemă abordată frecvent pe plan național și internațional
în lucrări tehnic e de specialitate, la diferite manifestări tehnico -științifice, încercându -se să se
găsească cele mai bune strategii și soluții în domeniu care să permită o dezvoltare durabilă și
creșterea eficienței energetice a clădirilor.
Una din măsurile adoptate pe s cara largă în Europa și în Romania vizează creșterea
performanței energetice a clădirilor și implementarea programelor de reabilitare termică.
Metodologiile de diagnosticare energetică a clădirilor au fost promovate în tarile Uniunii și
Certificatul energe tic a devenit o prezență constantă și o necesitate în viața tehnică a clădirii. Cu
toate acestea, în Romania rapoartele de audit, expertizele energetice ale unei clădiri sunt încă
subiecte aflate în discuții prelungite, critici și revizuiri, atât ca proced uri metodologice cât și ca
informații tehnice, simțindu -se absența unor instrumente eficiente de verificare a acurateței
calculului unui audit energetic.
În condițiile societății de astăzi în care obținerea unui confort interior în clădiri este
confruntată cu necesitatea reducerii consumului de energie, rezolvarea acestei probleme depinde
de factorii care participă la asigurarea acestui confort.
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
7
Capitolul 1. FACTORI CLIMATICI ȘI EFECTELE LOR ASUPRA RELAȚIEI
CLĂDIRE – ÎNSORIRE
Eficientizarea energetică a clădirilor este o prioritate a politicilor europene privind energia
și schimbările climatice, dar și a celor privind securitatea aprovizionării cu energie și combaterea
sărăciei energetice.
1.1. CLIMA ȘI GAZELE CU EFECT DE SERĂ
Clima reprezintă dinamica tu turor fenomenelor meteorologice din atmosferă dintr -un
anumit loc sau regiune de pe glob, într -un interval de timp foarte mare.1 Uscatul și marea, fiind
foarte diferite, reacționează diferit cu atmosfera terestră, u nde masele de aer circulă permanent.
Variațiile zilnice ale factorilor meteorologici dintr -o anumită zona geografică constituie vremea ,
în timp ce clima este sinteza pe termen lung a acestora.
Pe planeta noastră clima este într -o continuă schimbare . Numero ase gaze care determină
schimbările climatice sunt poluanți atmosferici cunoscuți, care ne afectează sănătatea și mediul.
În numeroase moduri, îmbunătățirea calității aerului poate stimula, de asemenea, eforturile de
atenuare a schimbărilor climatice.
Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai importante provocări ale timpurilor
noastre. Impactul lor este resimțit la nivel global, afectând oamenii, natura și economia. Pentru a
diminua amploarea schimbărilor climatice, trebuie să reducem în mod sem nificativ emisiile
globale de gaze cu efect de seră. Acumularea gazelor cu efect de seră în urma arderii
combustibilului fosil a dus la creșterea temperaturilor. Implicit au fost alterate dramatic tiparele
meteo ale Planetei.
Există numeroase posibilități de economisire a energiei și de reducere a emisiilor în
sectorul clădirilor. Se estimează că, până în 2050, acestea ar putea fi reduse cu aproximativ 90 %.
În temeiul legislației privind performanța energetică a clădirilor, începând cu 2021, valoarea netă
a energiei utilizate de construcțiile noi va trebui să fie zero, ceea ce înseamnă că acestea vor
produce cantitatea de energie necesară consumului. Procesul a început deja, iar multe state membre
al Uniunii Europene aplică deja reguli energetice mai strict e.
1 https://ro.wikipedia.org/wiki/Clim%C4%83
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
8
1.2. FACTORII CLIMATICI
Factorii climatici includ acțiunea conjugată sau separată a luminii, temperaturii, umidității,
precipitațiilor și vânturilor , care diferă în funcție de latitudine și de caracteristicile reliefului.
Consumul energetic al unei clă diri depinde de factori externi și de factori interni . Factorii
externi sunt parametrii climatici caracteristici ai amplasamentului: temperatura aerului, viteza
vântului, însorirea, umiditatea aerului.
Proiectarea construcțiilor și a instalațiilor aferente se face pe baza unor valori medii
statistice ale parametrilor climatici, corespunzătoare unei anumite perioade a anului (zi, lună,
sezon de încălzire), valori obținute în urma unor durate de observare de zeci de ani. Aceste valori
convenționale sunt stand ardizate în SR 48392 și SR 1907 -13, pentru temperatura aerului , viteza
vântului, însorire și umiditate.
Clădirea e expusă determinărilor date de:
– macroclimă – legată de situarea ei într -o anumită zonă climatică;
– mezoclimă – legată de situarea ei region ală: influența topografiei, rezervelor de apă din zona
amplasamentului ;
– microclimă – legată de avantajele și dezavantajele date de vecinătate: limita edificabilului și
suprafețele calde învecinate.
În auditarea energetică a clădirii, trebuie să se facă o distincție clară între valorile
convenționale și valorile efective ale parametrilor climatici exteriori pe perioada în care se
determină consumurile energetice ale clădirii.
1.2.1. Temperatura aerului
Pentru calculul necesarului de căldură de calcul al unei cl ădiri (necesarul de căldură orar
care dimensionează instalația de încălzire) se folosește temperatura exterioară convențională de
calcul (t e).
Conform SR 1907 -14 România este împărțită în cinci zone climatice cărora le corespund
următoarele temperaturi ext erioare convenționale de calcul:
2 Standard Român SR 4839:2014, Instalații de încălzire. Numărul anual de grade -zile
3 Standard Român SR 1907 -1:2014, Instalații de încălzire. Necesarul de căldură d e calcul. Metodă de calcul
4 Standard Român SR 1907 -1:Septembrie 2014, Instalații de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Metodă
de calcul
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
9
Tabel 1 .1.
Zone climatice și masuri de calcul pe teritoriul României
Zona climatică Temperatura Orașe caracteristice
Zona I -12 Constanța, Reșița, Drobeta Turnu Severin
Zona II -15 București, Brăila, Arad, Craiova, Pite ști, Oradea
Zona III -18 Baia Mare, Bacău, Iași, Sibiu, Cluj -Napoca, Galați
Zona IV -21 Predeal, Brașov, Făgăraș, Reghin, Gheorghieni, Suceava
Zona V -25 Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe
(Sursa: Standard Român SR 1907 -1: 2014, Instalații de încălzire. Ne cesarul de căldură de calcul. Metodă de calcul )
Una dintre informa țiile importante necesare p entru calculul pierderilor de c ăldură ale unui
imobil este cea referitoare la zona climatic ă în care este amplasat imobilul respectiv. În func ție de
aceasta se st abile ște temperatura exterioar ă de calcul care, la r ândul ei, influen țează decisiv
schimbul termic prin elementele care compun anvelopa cl ădirii.
Zonarea teritoriului României după temperatura exterioară convențională de calcul este
dată în Figura 2.1.
Figura 1 .1 Zonarea climaterică a teritoriului României
Pentru a calcula necesarul de căldură al unei clădiri pe un an întreg și necesarul anual de
combustibil pentru încălzire se folosesc temperaturile exterioare medii lunare. Cu ajutorul lor se
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
10
determină temperatura medie pe perioada de încălzire (t em) și numărul de grade -zile (N), în
conformitate cu standardul SR 48395.
1.2.2. Vântul
Pătrunderea aerului exterior în încăperi (aerul de infiltrație) are loc datorită acțiunii
vântului. De regulă temperaturile exter ioare cele mai scăzute nu corespund cu vitezele cele mai
ridicate ale vântului. Pe baze statistice, referitoare la concomitența vânt – temperatură, s -au adoptat
valori de calcul ale vitezei vântului, care determină 4 zone eoliene pe teritoriul țării.
Încadrarea localităților în zonele eoliene este indicată în standardul SR 1907 -16. Zonarea
climatică făcută după temperatura exterioară convențională de calcul nu este identică cu zonarea
eoliană.
Tabel 1 .2.
Vitezele convenționale ale vântului
ZONA
EOLIANĂ Amplasamentul clădirii
În localități În afara localităților
V, m/s V4/3 V, m/s V4/3
Zona I 8,0 16,0 10,0 21,54
Zona II 5,0 8,55 7,0 13,39
Zona III 4,5 7,45 6,0 10,9
Zona IV 4,0 6,35 4,0 6,35
Figura 1 .2 Harta zonelor eoliene din România
5 Standard Român SR 4839:2014, Instalații de încălzire. Numărul anual de grade -zile
6 Standard Român SR 1907 -1:Septembrie 2014, Instalații de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Metodă
de calcul
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
11
1.2.3. Însorire a
Datele climatice privind însorirea (durata de strălucire a soarelui și intensitatea radiației
solare) prezintă interes atât pentru perioada caldă a anului cât și pentru cea rece. Ele se folosesc
pentru dimensionarea instalațiilor de climatizare în sezonu l cald, stabilind aporturile solare care
trebuie preluate. De asemenea, datele climatice privind însorirea se folosesc pentru corectarea
necesarului de căldură pentru încălzire, în măsura în care clădirea este conformată corespunzător
pentru captarea energ iei solare în sezonul rece.
Duratele medii de strălucire a soarelui, determinate prin prelucrarea statistică a datelor
meteorologice, diferă în funcție de localitate și de luna anului.
Figura 1 .3 Durata medie de strălucire a soarelui în România
Radiația solară globală [W/m2] se compune din radiație directă și radiație difuză (datorată
aerului atmosferic și norilor). Pe cer senin radiația directă este maximă și cea difuză minimă, iar
pe cer înnorat, invers. Radiația solară globală este diferită în funcție de ora zilei; radiația solară
directă este diferită după orientarea suprafeței receptoare. Valorile intensităților radiației solare
sunt date în STAS 6648/27, pe luni ale anului și pe ore ale zilei. La calculul aporturilor solare ale
unei clădiri trebuie avute în vedere particularități ale amplasamentului referitoare la vecinătăți și
la efectele umbririi cauzate de vegetație și alte clădiri.
7 Standard de Stat STAS 6648/2 -82 Instalații de ventilare și climatizare –Parametrii climatici exteriori
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
12
1.2.4. Precipitațiile și u miditatea aerului
Precipitațiile atmosferice reprezintă orice formă de apă care cade din atmosfer ă pe pământ.
Formele de precipitații sunt: ploaia, zăpada, lapoivița, grindina și chiciura. Precipitațiile sunt o
componentă de bază a circuitului apei în natură.
Umezeala sau umiditatea aerului este definită prin conținutul de vapori de apă existenți la
un moment dat în atmosferă. Umiditatea aerului exterior joacă un rol deosebit în tehnica ventilării
și climatizării. Ea poate fi exprimată ca umiditate relativă, în procente, s au ca umiditate absolută
(sau conținut de umiditate), în grame de vapori la 1 kg de aer uscat. Umiditatea relativă este definită
ca raportul dintre conținutul real de umiditate și conținutul maxim de umiditate (corespunzător
stării de saturație a aerului l a temperatura reală). Cum capacitatea aerului de a îngloba umiditate
crește cu temperatura, rezultă că umiditatea relativă are o variație inversă temperaturii aerului.
Capitolul 2. ROLUL ANVELOPEI CLĂDIRILOR ÎN EFICIENTIZAREA
ENERGETICĂ A CLĂDIRII
Clădir ea reprezintă un ansamblu de camere, spații de circulație și alte spații comune,
delimitat de o serie de suprafețe care alcătuiesc anvelopa clădirii și prin care au loc pierderile de
căldură.
Anvelopa unei clădiri este alcătuită din totalitatea suprafețelo r elementelor de construcție
perimetrale, care delimitează volumul interior (încălzit sau răcit), de mediul exterior sau de spațiile
necondiționate din exteriorul clădirii.8 Anvelopa clădirii separă volumul interior al clădirii de:
aerul exterior;
sol (plă cile care vin în contact direct cu solul , precum și pereții care sunt în contact cu solul);
încăperile anexă ale clădirii propriu -zise, neîncălzite sau mult mai puțin încălzite, separate
de volumul clădirii prin pereți sau/și planșee, termoizolate în mod c orespunzător (exemplu:
garaje, magazii, subsoluri tehnice sau pivnițe, poduri, camere de pubele, verande, balcoane
ș.a.);
spațiile care fac parte din volumul constructiv al clădirii, dar care au funcțiuni sau destinații
diferite (exemplu: spații comerciale la parterul clădirilor de locuit, birouri, ș.a.);
alte clădiri, având pereții adiacenți separați prin rosturi de clădirea c onsiderată.
Anvelopa reprezintă învelișul care protejează interiorul casei împotriva vântului, ploii și
ninsorii; în plus, ea confe ră suportul structural pentru pereți și acoperiș, protejează structura
8 http://www.ipconsult.ro/Indrumar%20de%20Eficienta%20Energetica%20pentru%20Cladiri%20I.htm
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
13
împotriva deteriorării, permite utilizarea luminii naturale, precum și accesul în și înafara clădirii.9
O abordare globală a anvelopei reprezintă cheia unei izolări termice performante. Pentru o izolare
eficientă a anvelopei, trebuie luate în considerație toate componentele sale. În practică, însă, nu
este atât de simplu, având în vedere că aceste componente trebuie să satisfacă exigențe diverse și
variate (transparență, mobilitate, cara cteristici mecanice). O izolare echilibrată a tuturor
componentelor este de multe ori însă imposibilă.
În cele din urmă, rolul anvelopei este acela de a separa mediul controlat, confortabil de la
interior de vremea de afară. Menținerea condițiilor dorite l a interior se realizează prin controlul
fluxurilor de căldură, aer și umiditate între interiorul și exteriorul clădirii. Prezența acestor fl uxuri
este ilustrată în Figura 2 .1, unde se deosebesc fluxurile de căldură, , de fluxurile de aer și
umiditate real izate prin ventilație, .
Figura 2 .1. Fluxuri de căldură, aer și umiditate prin anvelopa unei clădiri
2.1. ANVELOPA ȘI FLUXUL DE CĂLDURĂ
O condiție importantă pentru realizarea confortului interior o reprezintă dotarea clădirii cu
un sistem de încălzire ca re să furnizeze căldură pe perioada sezonului rece. Căldura furnizată
trebuie să fie menținută la interiorul clădirii, astfel încât consumul de energie al sistemului de
încălzire să fie minim necesar. Dar caracteristica transferului de energie termică (sau căldurii,
9 http://www.scritub.com/stiinta/arhitectura -constructii/CUM -FUNCTIONEAZA -O-CLADIRE2432114197.php
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
14
numită popular „transfer de căldură”) este aceea că el este generat de orice diferență de temperatură
și poate avea loc în orice direcție.
Multă lume crede poate că, datorită aerului cald care se ridică, cea mai mare parte a căldurii
se pierde p rin acoperiș. Aceasta nu este neapărat adevărat. Căldura „curge” de la orice suprafață
mai rece spre una mai caldă, fie în sus, fie în jos, fie pe laterală. O cameră încălzită plasată peste
un garaj neîncălzit va pierde căldură prin podea. În mod similar, pierderile de căldură pot apare
prin pereți – în subsol sau deasupra solului. Este rolul anvelopei clădirii de a controla fluxul de
căldură între mediul său interior și cel exterior.
Controlul fluxului de căldură prin anvelopă se realizează prin intermediu l unui material
izolator termic . Acesta învelește anvelopa clădirii pentru a -i reduce pierderile de căldură spre
exterior. Aerul în repaus nu este bun conductor termic, astfel că el reprezintă în principiu un izolant
relativ bun. Însă, în spații mai mari, precum cavitățile din pereți, căldura se poate pierde totuși prin
convecție și radiație. Rolul izolației este exact acela de a diviza volumul de aer în compartimente
suficient de mici pentru a împiedica formarea curenților convectivi, aerul rămânând în rep aus. În
același timp, materialul izolator reduce radiația de la o suprafață la alta a compartimentului cu aer.
2.2. ANVELOPA ȘI FLUXUL DE AER
Schimbul de aer prin anvelopă poate reprezenta o sursă importantă de pierdere termică.
Deoarece aerul cald poate conține cantități mari de vapori de apă, fluxul de aer este de asemenea
principalul mijloc prin care umiditatea străbate anvelopa. În condiții de iarnă, aerul este forțat să
treacă prin anvelopa clădirii. Aerul care iese transportă căldură și umiditate, ia r aerul care intră
este uscat și creează curenți neconfortabili.
Pentru a fi eficientă, izolația termică trebuie să includă spații mici de aer nemișcat. De
aceea, ea trebuie protejată împotriva vântului ce suflă dinspre exterior, dar și împotriva scăpărilo r
de aer dinspre interior.
În cazul în care anvelopa este suficient de etanșă, rezultatul unei renovări majore sau
caracteristica unei construcții noi de calitate, controlul fluxului de aer trebuie în mod obligatoriu
completat cu sisteme de aerisire și ven tilare.
A nu se uita că o clădire complet etanșă este nesănătoasă, periculoasă chiar.
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
15
2.3. ANVELOPA ȘI FLUXUL DE UMIDITATE
Umiditatea cauzează fărâmițarea betonului, putrezirea lemnului, cojirea vopselii, poate
strica tencuiala și distruge covoarele. Sub toate formele sale, umiditatea reprezintă o cauză majoră
de distrugere a componentelor unei clădiri.10
Pentru ca clădirile să fie durabile și confortabile, controlul fluxului de umiditate prin
anvelopă este foarte important. Elementele de construcție pr ecum scurgerile, acoperișul, și
hidroizolația din subsol protejează clădirea împotriva apei lichide. Controlul fluxului de vapori de
apă protejează structura clădirii și asigură nivelul confortabil de umiditate la interior.
Materialele care pot fi folosite ca bariere de vapori includ polietilena, vopselele pe bază de
ulei și vopselele impermeabile speciale, unele materiale de izolare termică și placajul. B ariera de
vapori poate fi alcătuită din materiale diferite în diferite părți ale clădirii. Un același material poate
reprezenta în același timp barieră de aer și barieră de vapori, cu condiția să îndeplinească ambele
tipuri de proprietăți și să fie instalat corespunzător.
Asigurarea „respirației” anvelopei spre exterior permite clădirii să facă față fluct uațiilor
sezoniere în umiditate și să elimine orice umezeală care pătrunde în anvelopă, fie dinspre exterior,
fie dinspre interior.
Când se urmărește executarea unor lucrări de renovare și reabilitare o atenție specială
trebuie acordată echilibrului dintr e fluxul de aer și cel de umiditate, precum și efectelor pe care
diversele intervenții făcute le au asupra sistemelor de încălzire și ventilare.
10http://www.scritub.com/stiinta/arhitectura -constru ctii/CUM -FUNCTIONEAZA -O-CLADIRE2432114197.php
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
16
Capitolul 3. STUDIU PRIVIND MATERIALELE ȘI TEHNICILE DE
TERMOIZOLARE
Anvelopa joacă un rol important pentr u izolarea termică a clădirii, reprezentând ansamblul
elementelor ce delimitează clădirea și prin care se asigură interacțiunea ei cu exteriorul.
Izolarea termică a anvelopei implică materiale ce împiedică transmiterea căldurii interior –
exterior, iarna, e xterior -interior, vara. Acesta învelește anvelopa clădirii pentru a -i reduce
pierderile de căldură spre exterior.
Figura 3 .1 Pierderi de căldură prin anvelopa unei clădiri
Aerul în repaus nu este bun conductor termic, astfel că el reprezintă în princi piu un izolant
relativ bun. Însă, în spatii mai mari, precum cavitățile din pereți, căldura se poate pierde totuși prin
convecție și radiație. Rolul izolației este exact acela de a diviza volumul de aer în compartimente
suficient de mici pentru a împiedica formarea curenților convectivi, aerul rămânând în repaus. În
același timp, materialul izolator reduce radiația de la o suprafață la alta a compartimentului cu aer.
Cele mai importante lucrări de reabilitare ale unei clădiri sunt izolarea exterioară a
pereților, montarea geamurilor termopan și înlocuirea conductelor de distribuție.
3.1. TEHNICI DE IZOLARE
O izolație termică funcționează bine, dacă este montată corespunzător. Tehnologia de
montaj este relativ complexă și specifică locului, dar se pot indica u rmătoarele recomandări
generale:
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
17
Izolația trebuie să umple spațiul complet și uniform. Orice porțiuni goale sau colțuri vor
permite apariția convecției termice, care vor scădea randamentul izolației.
Punțile termice trebuie evitate oriunde este posibil. Puntea termică, după cum sugerează și
numele reprezintă o porțiune de anvelopă cu rezistența termică conductivă mai mică,
permițând astfel transferul preferențial al căldurii prin acea porțiune (de exemplu, o grindă
în perete). Atunci când izolația se aplică peste una din fetele punții termice, ea acționează ca
o barieră, blocând fluxul de căldură.
Izolația trebuie să aibă grosimea permisă de mărimea spațiului și, atunci când este formată
din material moale și poros, ea trebuie să aibă densitatea corespunzăto are pentru a forma
rezistența termică necesară.
Figur a 3.2 Montarea izolației și aplicarea tencuielii
Multe dintre clădirile vechi, în special cele construite în anii 60 și 70, suferă datorită
deteriorării materialului extern al peretelui, penetrării apei, condensului și pierderii excesive a
căldurii datorită lipsei unei izolații adecvate. În proiectele de renovare și reabilitare, izolarea
externă este de obicei combinată cu înlocuirea ferestrelor astfel evitându -se un blocaj termic.
Exista o diferen ță între cum se izolează o clădire aflată în construcție și una deja construită.
Această diferență nu ține însă de procesul în sine al izolației, ci de etapele de pregătire.
Pentru o clădire aflată în construcție, este necesară doar uscarea materialului di n care este
făcut zidul (dacă materialul necesită uscare), pe când în cazul unei clădiri deja construite poate fi
necesară îndepărtarea tencuielii (mai ales în cazul clădirilor vechi). De asemenea, elemente
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
18
precum țevi de gaz sau burlane pot îngreuna între gul proces, deoarece vor trebui mutate pentru a
avea o izolație complet.
Izolația exterioară are următoarele avantaje: este cea mai eficientă pentru izolația termică,
deoarece izolează peretele de temperatura exterioară, nu locuința de temperatura peretelu i; este
eficientă în hidroizolație și izolație fonică; proprietarul nu este nevoit să renoveze pe interior pentru
a o aplica; pot fi folosite mai multe tipuri de materiale. Dar are și dezavantaje: este mai costisitoare;
presupune un efort logistic ridicat în cazul clădirilor înalte.
Izolația interioară are următoarele avantaje: poate fi folosită cu succes la antifonare; este o
opțiune bună în cazurile construcțiilor cărora izolația exterioară le -ar schimba aspectul exterior
(cabane de munte, clădiri cu fața de istorice etc.); se poate folosi în diverse etape ale construcției
pentru a izola încăperi speciale (ex: subsolul). Dar are și dezavantaje: micșorează considerabil
spațiul util al încăperii; necesită îndepărtarea totală a zugrăvelii; necesită demontarea caloriferelor
(unde este cazul) și schimbarea diblurilor acestora cu unele mai lungi (pentru a le fixa direct de
perete).
3.2. MATERIALE TERMOIZOLANTE
Materialele termoizolante au conductivitate termică și densitate reduse, sunt de natură
organică sau anorgan ică și se prezintă sub formă de plăci, blocuri, saltele și altele.
Tabel 3 .1.
Valori ale conductivității termice ale unor materiale termoizolante
Material Conductivitate
termică [w/mk]
Poliuretan 0,018
Polistiren extrudat 0,035
Polistiren epandat 0,04
Vata minerală 0,041
Plută 0,045
Materialele termoizolatoare se pot clasifica conform tipului:
• Vegetale: plută, fibre de lemn, in, paie, etc.
• Minerale: fibră de sticlă, vată minerală, argilă expandată, carburi metalice, sticlă
spongioasă, etc.
• Materiale sintetice: polistiren, spume fenolice și poliuretan, PVC, etc.
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
19
3.2.1. Polistirenul
Polistirenul (expandat sau extrudat) prezintă o serie de avantaje care îl aduc în topul
preferințelor, cel mai important dintre acestea fiind prețul redus. Este obținut prin prelucrarea
granulelor de polistiren rezultatul fiind o placa a cărei densitate influențează o serie de parametri
precum; absorbția de apă, rezistența la compresiune, elasticitatea, permeabilitatea la vapori.
Poate fi utilizat la termoiz olarea pereților exteriori, a planșeelor intermediare, a
acoperișurilor sau teraselor. Un astfel de sistem de izolare termică a clădirii are mai multe avantaje,
printre care se numără: rezistența ridicată la umezeala și sarcini statice (în special în cazul
polistirenului extrudat), montajul ușor, proprietăți termoizolante bune. D intre d ezavantajele unui
termosistem pe baz ă de polistiren pentru izolare termică a clădirii putem enumera: rezistența
scăzută la foc, durabilitatea materialului, precum și impactul negativ asupra mediului.
Figura 3 .3 Polistiren ( expandat și extrudat)
3.2.2. Vata minerală
Vata minerală (de sticlă sau bazaltică) poate fi folosită atât în cadrul pereților tip sandwich,
sub forma de umplutură, cat și într -un termosistem similar celui pe bază de polistiren pentru izolare
termică a clădirii. Vata este fixată prin adezivi, dibluri, plasă de armare, sau utilizând panourile de
vată minerală fixate pe structura metalică reglabilă.
Avantajele unui termosistem cu vată în izolarea termic ă a clădirii sunt semnificative: durata
de viață mai mare, grad scăzut de incombustibilitate (comparativ cu polistirenul), permeabilitate
la vapori precum și performanțe ridicate de izolare fonică. În plus prezintă un grad de
sustenabilitate relativ superi or față de alte materiale izolatoare. Dezavantajul este dat de prețul mai
ridicat comparativ cu alte materiale competitoare.
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
20
Figura 3 .4 Vata minerală (de sticlă și bazaltică)
3.2.3. Termoizolații din spumă
Dezvoltarea industriei chimice, precum și a cerințelor legate de izolații termice care să
poată fi montate în locuri greu accesibile au condus la apariția unor spume cu expandare în situ
(pe șantier), spume care au la baza diverse substanțe chimice, poliuretanice, de sticlă etc.
Avantajele sunt da te de posibilitatea de a fi introduse în zone mai greu accesibile. Sunt
rigide și impermeabile la vapori; se poate găsi și sub forma de plăci semifinisate (spumă de sticlă).
În cazul dezavantajelor trebuie menționat faptul că este indicată montarea doar în zone ferite de
lumină directă a soarelui, sau protejarea acesteia cu straturi speciale, costuri mai ridicate față de
sistemele clasice de termoizolare precum și necesitatea echipamentelor speciale de pulverizare.
Figura 3 .5 Termoizolații din spumă poliuretanică
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
21
3.2.4. Lâna de oi
Acest produs este un izolator excelent folosit de mii de ani. În principiu lâna se poate folosi
ca și vata de sticlă sau bazaltică, pe același principiu, urmărind însă, ca fenomen foarte important,
reducerea umidității di n structura materialului și respectiv păstrarea acestuia în stare uscată.
Unele dintre avantajele folosirii acestui material sunt: ușurința folosirii, nu conține
substanțe iritante și este un produs natural 100%, reciclabil și biodegradabil. Printre dezav antaje
putem enumera tratarea cu insecticide și alte substanțe pentru rezistența la foc și la mucegai și
prețul mai ridicat decât al altor materiale.
Figura 3 .6 Izolația cu lână de oaie
3.2.5. Paiele
Baloții de paie rețin căldura foarte ușor, lăsând în același timp aerul să circule în casă.
Termoizolațiile din paie sunt f olosite în general în zone cu caracter agricol, acolo unde acest tip
de material se poate găsi în mod curent. Necesită o minimă procesare, pentru a se aranja paiele pe
o singura direc ție, iar pentru rezultate mai bune se pot folosi în panouri prefabricate și montate în
situ. Este recomandat ca, indiferent de modul de montaj, să se folosească o folie impermeabilă la
apă, care să se monteze către exterior, și o folie barieră împotriva va porilor, care sa se monteze la
interior, pentru a împiedica condensarea vaporilor in structura materialului termoizolant.
Figura 3 .7 Termoizolații din paie
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
22
3.2.6. Pluta
Pluta (granulată sau expandată) este un material natural cu proprietăți de izol are termică a
clădi rii dar și fonică foarte bună. Aceasta p rezintă caracteristici antialergenice, are rezistență bună
la foc și este impermeabilă. Termoizolația din plută p oate fi utilizată la toate tipurile de pereți
(zidărie sau structuri ușoare) atât la interior cât și exterior precum și la termoizolarea învelitorilor
în procesul de izolare termică a clădirii.
Figura 3 .8 Materiale termoizola nte din plută
3.2.7. Alte materiale termoizolante
Pe lângă sistemele termoizolante pentru izolare termică a clă dirii menționate mai sus se
găsesc și alte tipuri de materiale mai rar întâlnite cum ar fi izolația din celuloză, izolarea cu cânepă,
aerogelul, Blue and Green și altele . O termoizolare eficientă nu se poate obține fără niște materiale
concepute special î n acest scop. Pentru a fi considerat termoizolant, un material trebuie să
îndeplinească următoarea condiție: conductivitatea termică de calcul să fie mai mică sau cel mult
egală cu 0,10 W/(mK). În funcție de materia primă folosită, există mai multe tipuri de materiale
termoizolante, fiecare având reguli specifice ce privesc atât domeniul de utilizare, cât și, mai ales,
modul de montaj sau exploatare.
Indiferent de tipul de termoizolație ales la izolare termică a clădirii este important de știut
faptul că si stemul constructiv al clădirii precum și tipul de activitate ce se desfășoară în interiorul
acesteia dictează grosimea materialului izolator. Pentru a obține cele mai bune rezultate este
necesar un studiu atent al tuturor parametrilor.
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
23
Capitolul 4. STU DIU DE CAZ PRIVIND REABILITAREA TERMICĂ A
CLĂDIRILOR
Clădirea este considerată ca un organism într -o evoluție continuă, care trebuie tratat,
reabilitat și modernizat în timp, pentru a corespunde exigențelor stabilite de utilizator într -o
anumită etapă.
Reabilitarea termică s-ar putea defini ca și o creștere a performanței energetice a clădirilor
prin aplicarea de materiale termoizolante pe pereții exteriori, planșeu peste subsol, pe terase și prin
modernizarea instalațiilor de încălzire, înlocuirea ferestr elor și ușilor exterioare cu altele mai
performante energetic.
Măsurile de reabilitare termică urmăresc îmbunătățirea confortului termic în locuințe și , în
același timp, reducerea consumurilor energetice ale clădirii.
Reabilitare a energetică este un a nsamb lu de măsuri care conduc la atingerea parametrilor
de izolare termică sau consumuri energetice prevăzuți la proiectarea inițială a clădirii .
Se prezintă un studiu de caz pe o clădire multifamilială cu mai multe apartamente –bloc de
locuințe , prezentând soluții privind executarea lucrărilor de reabilitare termică și comparând
consumul de energie înainte și după reabilitare.
Clădirea pe care s -a realizat studiul de caz este un bloc de locuințe S+P+4E plasat în județul
Sălaj, orașul Șimleu Silvaniei.
Stabilir ea consumului anual de căldură s -a realizat conform metodei și datelor climatice
prezentate în metodologia romanescă de expertizare, certificare și auditare energetica a clădirilor
existente, metodologie în acord cu normele europene în acest domeniu.
4.1. PREZENTAREA GENERALĂ A CLĂDIRII PE BAZA INVESTIGĂRII
PRELIMINARE
Obiectivul studiat este reprezentat printr -o clădire de locuit cu mai multe apartamente –
bloc de locuințe situat pe una din arterele principale ale orașului Șimleu Silvaniei județul Sălaj .
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
24
4.1.1. Amplasarea clădirii în mediul construit
Elementele caracteris tice privind amplasarea clădirii studiate în mediul construit sunt
următoarele:
zona climatică III conform h ărții de zonare climatic ă a României11
zona eolian ă IV conform hărții de încadrare a lo calităților în zone eoliene12
zona climatic ă pentru înc ărcare cu z ăpadă corespunzând unei valori caracteristice a
încărcării din z ăpada pe sol, so,k = 1,5 k /m2, conform CR 1 -1-3/2012 ;13
adâncimea minim ă de înghe ț: 70-80 cm , conform h ărții din STAS 6054 -7714.
zonă seismică : intensitate de gradul 6, conform SR 11100 -9315
Istoricul datelor meteo, valori medii înregistrate în ultimii 30 de ani, pentru Șimleu
Silvaniei sunt prezentate în graficul de mai jos:
Grafic 4 .1. Temperatura , precipitații le și viteza vânt ului în Șimleu Silvaniei16
11 Figura 2.1 Zonarea climaterică a teritoriului României
12 Figura 2.2 Harta zonelor eoliene din România
13 Cod de proiectare. Evaluarea acțiuni i zăpezii asupra construcțiilor – indicativ CR 1 -1-3/2012
14 Standa rd de Stat STAS 6054 -77 Adancimi Maxime de Inghet
15 Standard Român SR 11100 -93 Zonare seismică. Macrozonarea teritoriului României
16 Grafic preluat de pe https://www.meteoblue.com/ro/vreme/historyclimate/climatemodelled/%C5%9Eimleu –
silvaniei_rom%C3%A2nia_667101
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
25
Maxima medie zilnică (linia roșie continuă) arată temperatura maximă medie a unei zile
pentru fiecare lună pentru Șimleu Silvaniei. De asemenea, minima medie zilnică (linia albastră
continuă) arată media temperaturii minime. Zilel e calde și nopțile reci (liniile punctate albastre și
roșii) arată media celei mai calde zile și a celei mai reci nopți ale fiecărei luni din ultimii 30 de ani.
Viteza vântului este reprezentată prin culoarea vesde.
4.1.2. Descrierea arhitecturală a clădirii
Clădirea studiată este de tip bloc de locuințe fiind situată în localitatea Șimleu Silvaniei,
județul Sălaj.
Figura 4.2 Plan de situație
Clădirea a fost construită în perioada 1979 -1980.
Clădirea, de formă paralelipipedică are un regim de înălțime S+P+4E. Suprafața construită
este de 1342,65 m2, amprenta la sol fiind de 230,75 m2.
Blocul are 19 apartamente , din care 3 la parter și câte patru pe fiecare nivel superior.17
Clădirea are o scară interioară comună, cu o singură rampă și nu este prevăzută cu ascen sor.
Soluția arhitecturală existentă grupează următoarele funcțiuni pe nivel:
subsol: subsol tehnic
parter: casa scării și apartamente cu 2 camere
etaj 1 -4: apartamente cu 2 camere
17 Anexa 1 Planuri clădire existentă (plan parter și plan etaj)
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
26
Înălțimile de nivel sunt:
subsol: 2. 00 m
parter: 2. 5 5 m
etajele 1 -4: 2.5 5 m
Imobilul face parte dintr -un tronson cu o casă de scară. Scările blocului sunt alipite, cu
rosturi închise cu tablă. Fațada principal ă este dezvoltat ă pe strada principală (spre Nord -Est), iar
fațada posterioar ă este spre curtea interioar ă a clădirii (sp re Sud -Vest). Accesul principal în clădire
are loc pe fațada N -V, fațada S -V fiind prevăzută cu o cale de acces secundară. 18
Clădirea are subsol general cu funcțiune tehnică și este destinat boxelor și adăpostirii
conductelor de distribuție a apei reci. Planșeul peste subsol nu este prevăzut cu termoizolație.
Accesul în subsol se face pe o scară amplasată sub rampa de acces către etaj.
Acoperișul este de forma terasă necirculabilă și prezintă degradări și neetanșeități .
Blocul are balcoane începând de la nivelul 1 până la etajul 4.
4.1.3. Descrierea alcătuirii elementelor de construcție și structurii de rezistență
Pereții exteriori care alcătuiesc anvelopa clădirii sunt alcătuiți astfel:
tencuieli de cca. 2 cm grosime la interior;
structuri din panouri prefabric ate din beton armat având grosimea de 27 cm;
tencuieli d e cca. 2 cm grosime la exterior.
Pereții interiori sunt din cărămidă , iar cei în contact direct cu casa scării sunt din beton
armat.
Tâmplăria exterioară a apartamentelor din clădire este parțial cu r amă din lemn de
rășinoase, de tip cuplată, cu 2 foi de geam simplu, prezentând elemente de degradare și parțial din
tâmplărie cu ramă din PVC cu geamuri termoizolante duble montată de către locatari în ultimii
ani.
Ușa intrării principale în clădire este d in tâmplărie metalică cu geamuri; la intrarea
secundară ușa este din metal, fără geam , ambele fiind neetanșe, prezentând rosturi mari. Ușa de
intrare în clădire nu este prevăzută cu sistem automat de închidere.
Structura de rezistență a blocului deasupra cotei 0,00 este alcătuită astfel:
elemente verticale din beton armat monolit – stâlpi de rezistență;
18 Anexa 2 Fațade clădire ( Fațada N -E, Fațada S -E și Imagini fațade)
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
27
elemente orizontale – planșee prefabricate din beton armat și grinzi realizate atât prefabricat
cat si monolit; scările sunt prefabricate.
Infrastructura e ste realizată după cum urmează:
pereți structurali din beton armat atât pe linia elementelor structurale ale suprastructurii cât
și suplimentari față de aceștia;
planșeu peste subsol realizat din beton armat turnat monolit;
fundații continu e de tip talpă si cuzinet din beton armat.
Terasa necirculabilă are un strat de pant ă din beton, peste care este turnat ă o șapă cu
hidroizola ție bituminoas ă lipită la cald .
4.1.4. Descrierea tipurilor de instala ții interioare (încălzire, ventilare/climatizare, apă
caldă menajeră, iluminat)
Clădirea are asigurate urm ătoarele utilități:
alimentare cu energie electric ă din rețeaua de joas ă tensiune;
alimentare cu gaz natural din rețeaua orășenească (doar pentru apartamentele racordate);
alimentare cu ap ă rece de la rețeaua orășenească ;
apă caldă preparată în regim propriu.
Încălzirea se asigură în regim propriu, în cea mai mare parte prin centrale pe gaz, iar într –
un procentaj mic cu sobe pe combustibil solid.
Casa scării nu este incălzită în mod direct.
Nu există s istem de ventil are mecanică, ventilarea se realizează prin ferestre.
4.1.5. Regimul de ocupare al clădirii
Regimul de ocupare al clădirii este de 24 de ore pe zi, iar alimentarea cu căldură se
consideră în regim continuu.
4.1.6. Anvelopa clădirii si volumul incălzit a l clădirii
Anvelopa clădirii reprezintă totalitatea elementelor de construc ție care închid volumul
încălzit, direct sau indirect.
Componentele anvelopei clădirii sunt: pereți exteriori, ferestre, uși, pereți interiori spre casa
scării care este un spațiu n eîncălzit, terasa și planșeul spre subsol. De asemenea o componenta
importantă a consumului de căldură este datorată infiltrației și exfiltrației de aer din spațiul încălzit.
Pereții exteriori și ferestrele au diverse orientări, fiind mai mult sau mai puți n supuse radiației
solare, motiv pentru care au fost considerate componente distincte.
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
28
4.1.7. Punțile termice
Punțile termice reprezintă zone ale unui perete cu rezistență termică relativ redusă .
Rezistențele termice corectate , medii pe ansamblul clădirii, ale el ementelor de construcție (R' m) se
determină cu luarea în considerație a influenței tuturor punților termice .
Punțile termice liniare trebuie în mod obligatoriu s ă fie luate în considerare în stabilirea
necesarului anual final de energie al clădirii. Acest ea sunt, în principal, urm ătoarele:
la pereții exteriori : stâlpi, grinzi, centu ri, plăci de balcoane, colțuri și conturul
tâmplăriei
la intersecția dintre pereții exteriori și planșeul de teras ă;
la intersecția dintre pereții exteriori și planșeul peste su bsolul ne încălzit: grinzi ,
centuri, precum și zona de racordare cu pereții adiacenț i.
Toate colțurile încăperilor (ale configurației geometrice) sunt punți termice.
Sunt două principale tipuri de punți termice:
punți termice rezultate din neomogenități in terioare ale pereților, inserții de alte
materiale, anizotropii;
punți termice rezultate din configurația geometrică a pereților: zone de colț, zone
de grosime diferită.
Colțurile încăperilor sunt punți termice (ale configurației geometrice) deoarece:
forma geometrică a colțului face ca suprafața exterioară să fie mai mare decât cea
interioară ceea ce face ca în masa peretelui să prevaleze temperatura exterioară
(temperatura peretelui la suprafața interioară este mai redusă în dreptul colțului
decât pe re stul suprafeței);
datorită faptului ca în dreptul colțului sunt blocate două grade de libertate în
mișcarea aerului, acesta va deveni mai static, ca urmare coeficientul de convecție
scade, deci în consecință temperatura din interior influențează mai puțin
temperatura peretelui.
Figura 4 .3 Exemple de punți termice detectate prin termografie
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
29
Dintre dificultățile pe care le creează punțile termice putem aminti pierderile crescute de
căldură și favorizarea condensului datorită diferențelor de temperatură ap ărute între diverse zone.
4.1.8. Caracteristicile geometrice ale construcției
Suprafața construită la sol =230,75 m2
Caracteristici dimensionale =19,97m x14,20m
Aria totală a anvelopei =1342,65 m2
Volumul încălzit =3000,21 m3
Tabelul 4 .2
Caracteristicile const rucției
Tip
suprafață Pereți
exteriori
opaci Ferestre Uși Planșeu
terasă
necirculabilă Placa pe sol
Aria (m2) 414,58 97,56 28,96 230,75 255,58
N-E 206,56 48,74 15,12 – –
S-V 208,02 48,96 13,44 – –
N-V 181,68 – – – –
S-E 181,68 – – – –
Caracteristici le elementelor care se iau în considerare în calculul anvelopei, precum și
denumirea, simbolurile și ariile elementelor de construcție care compun anvelopa clădirii, sunt
date în tabelul 4.2, care prezint ă rezisten țele termice unidirec ționale și rezisten țele termice
corectate pentru elementele de construc ție ale anvelopei.
Rezisten țele termice corectate constituie date de intrare pentru determinarea consumului
de energie termic ă pentru înc ălzirea cl ădirii.
Tabelul 4 .2
Rezistențele termice unidirecționale ș i rezistențele termice corectate pentru
elementele de construcție ale anvelopei.
Tip element de construcție Suprafața R r R`
[m2] [m2 K/W] – [m2 K/W]
Perete exterior NORD -EST 206,56 1,336 0,505 0,675
Perete exterior SUD -VEST 208,02 1,336 0,515 0,688
Perete exterior SUD -EST 181,68 0,328 1,000 0,328
Perete exterior NORD -VEST 181,68 1,260 0,535 0,674
Tâmplărie exterioară NORD -EST 48,74 64,13 1,000 0,520
Tâmplărie exterioară SUD -VEST 48,96 34,56 1,000 0,520
Terasă necirculabilă 230,75 1,754 0,734 1,287
Planșeu peste subsol 255,58 0,368 0,869 0,320
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
30
Rezisten ța termic ă unidirec țional ă R, se calculează cu relația:
[m2 K/W]
în care:
i – coeficientul de transfer termic superficial la interior, [W/m2K]
e – coeficientul de transfer termic superficial la exterior, [W/m2K ]
- grosimea elementului de construc ție [m]
- conductivitatea termic ă de calcul a elementului de construc ție [W/mK]
Rezisten ța termic ă corectat ă R’, ține seama de influen ța pun ților termice și se determin ă
cu rela ția:
R’ = r × R[m2K/W]
în care : r – coeficient de reducere al rezisten țelor termice unidirec ționale.
În consecință, sintetizând, consumul anual de căldură pentru încălzire se compune din
cotele aferente fiecărei componente. Aceste consumuri se diferențiază însă în funcție de suprafața
componentei respective, de rezistența termică aferentă componentei și bineînțeles de orientarea
componentei respective prin potențialul termic exterior, solicitant.
4.2. REABILITAREA TERMICĂ A IMOBILULUI STUDIAT
CLĂDIRE DE LOCUIT COLE CTIVĂ – BLOC DE LOCUINȚE
Prin reabilitarea obiectivului studiat se urmărește creșterea gradului de confort termic
interior, reducerea consumurilor energetice, reducerea costurilor de întreținere pentru încălzire și
ventilare -climatizare, în consecință red ucând emisiile poluante în vederea diminuării efectului de
seră la scară planetară.
Măsurile de intervenție asupra clădirii trebuie să asigure un echilibru al performanțelor,
costurilor și termenelor, avându -se în vedere realizarea unei calități care să sa tisfacă cerințele
utilizatorilor în condiții de calitate, îmbunătățirea performanțelor de izolare termică a elementelor
de construcție ce delimitează spațiile încălzite de exterior precum și creșterea eficienței energetice.
Lucrările de intervenție la anve lopa blocului de locuințe , stabilite prin noile reglementări
sunt:
Izolarea termică a pereților exteriori;
Înlocuirea ferestrelor și ușilor exterioare existente, inclusiv tâmplăria aferentă accesului în
blocul de locuințe, cu tâmplărie performantă energeti c;
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
31
Termo -hidroizolarea terasei necirculabile (planșeul peste ultimul etaj);
Izolarea termică a planșeului peste subsol;
Lucrări de refacere a finisajelor anvelopei.
4.2.1. Certificatul de performanță energetică a clădirii
Certificatul energetic al unei clădiri este un document tehnic care atestă performanța
energetică a acesteia. El cuprinde valori de referință prevăzute în reglementările tehnice în vigoare,
care permit utilizatorilor să compare și să evalueze performanța energetică a clădirii.
Certificatul de performanță energetică conține următoarele informații privind construcția
și instalațiile aferente acesteia:
Date privind evaluarea performanței energetice a clădirii existente,
Date privind evaluarea performanței energetice a clădirii de referință,
Notare a clădirilor existentă și de referință în vederea certificării energetice .
Certificatul energetic pentru imobil ul studiat atribuie clădirii clasificarea energetică ”C” și
o valoare de 235,49 kWh/m2an pentru consumul anual de energie pentru încălzire, apă c aldă de
consum și iluminat, căreia îi corespunde nota 79,64 . Indicele de emisii echivalent CO2 este 49,98
kgCO2/m²an.
Separat pe utilități termice clasificarea energetică a clădirii existente este:
– pentru încălzire: clasificarea “C” și consumul anual spe cific de energie: 140,09 kWh/m2an;
– pentru apa caldă de consum: clasificarea “D” și consumul anual specific de energie: 84,13
kWh/m2an;
– pentru iluminat: “A” și consumul anual specific de energie: 11,26 kWh/m2an
La clădirea de referință se atribuie clasi ficarea energetică ”B” și o valoare de 194,95
kWh/m2an pentru consumul anual de energie pentru încălzire, apă caldă de consum și iluminat,
căreia îi corespunde nota 92,90 .
Indicele de emisii echivalent CO2 este 38,67 kgCO 2/m²an.
Penalizările acordate clădirii reprezintă p0 = 1,265
Mai jos este prezentat Certificatul de performanță energetică , întocmit în conformitate cu
Metodologia de calcul al Performanței Energetice a Clădirilor.19.
19 Metodologia de calcul al Performanței Energetice a Clădirilor aprobată prin OMTCT nr.157/2007, cu completările
și modificările ulterioare, elaborată în aplicarea prevederilor Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a
clădirilor.
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
32
CERTIFICAT DE PERFORMANȚĂ ENERGETICĂ
Figura 4 .4 Certificat de performa nță energetică
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
33
Date privind evaluarea performanței energetice a clădirii
Grile de clasificare energetică a clădirii în funcție de consumul de căldură anual specific:
Figura 4.5 Grile de clasificare energetică a clădirii
Performanța energetică a clădir ii de referință:
Tabel 4.3
Performanța energetică a clădirii de referință
Consum anual specific de energie
(kWh/m2an) Notare energetică
Încălzire 96,43
92,90 Apă caldă de consum 84,13
Climatizare –
Ventilare mecanică –
Iluminat 11,26
Penalizăr i acordate clădirii certificate și motivarea acestora: 20
P0 = 1.436 – după cum urmează:
Subsol inundat/inundabil p1 = 1,05
20 Clasi ficarea energetică a clădirii este făcută funcție de consumul total de energie al clădirii, estimat prin analiză
termică și energetică a construcției și instalațiilor aferente. Notarea energetică a clădirii ține seama de penalizările
datorate utilizării ne raționale a energiei.
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
34
Ușa nu este prevazută cu sistem automat de închidere și este lăsată frecvent deschisă în
perioada de neutilizare p2 = 1,05
Ferestre/uși în stare proastă, lipsă sau sparte p3 = 1,02
Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj dar unele nu funcționează p4 = 1.02
Corpurile statice nu au fost demontate și spălate/curățate în totalitate după ultimul sezon de
încălzire p5 = 1,05
Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armături de separare și golire a acestora, funcționale
p6 = 1,02
Există contor general de caldură pentru încalzire și acm.m p7 = 1,00
Stare proastă a tencuielii exterioare p8 = 1,05
Pereții exteriori umezi p9 = 1,05
Terasa degradată, dar în stare uscată p10 = 1,00
Nu prezintă coșuri de fum p11 = 1,00
Există sistem de ventilare naturală, stare de nefuncționare p12 = 1,06
Recomandări pentru reducere a costurilor prin îmbunătățirea performanței energetice
a clădirii:
Termoizolare pereți exteriori ;
Termoizolare planșeu terasă;
Termoizolare placă peste subsol;
Înlocuire tâmplărie existentă cu tâmplărie performantă din pvc și geamuri termoizolante;
Reface rea izolației conductelor de distribuție agent termic încălzire si apă caldă de consum
aflate în subsolul clădirii;
Montare robineți cu termostat pe racordul corpurilor de încălzire;
Izolare termică conducte încălzire distribuție subsol;
Montarea becurilor economice în locul celor incandescente;
Asigurarea calității aerului interior prin ventilare naturală sau ventilare hibridă a
apartamentelor (introducere permanentă aer exterior prin orificii pe fațade și evacuare aer
interior prin băi și grupuri sanitare ).
Prezentarea în întregime a Certificaului de performanță energetică , incluzând Informaț ii
privind clădirea certificată se află în Anexa 3 .21
21 Anexa 3 Certificat de performanță energetică
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
35
4.2.2. Soluții de reabilitare termică a anvelopei
Realizarea lucrărilor de intervenție are ca scop creșterea performan ței energetice a blocului
de locuințe și, implicit, reducerea consumurilor energetice necesare climatizării locuinței, atât pe
perioada iernii cât și pe timp de caniculă.
Scopul principal al măsurilor de reabilitare/modernizare energetică a clădirii existe nte îl
constituie reducerea consumurilor de căldură pentru încălzirea spațiilor și pentru prepararea apei
calde de consum în condițiile asigurării condițiilor de microclimat confortabil.
Soluțiile propuse vizează izolarea anvelopei clădirii pentru a reduce pierderile de căldură
prin cele patru componente ale imobilului: fundație, ferestre și uși, terasă și pereți.
Tabel 4 .4
Pierderi de căldură ale anvelopei clădirii
Item Fundație Ferestre, uși Acoperiș/terasă Pereți Neetansietăți,
deschideri
Pierderi d e
căldură 5-10% 20-25% 15-20% 20-25% 5-10%
Figura 4.6 Pierderile de căldură prin anvelopa unui bloc de locuințe neizolat
În cazul clădirii studiate s -au identificat următoarele soluții posibile de reabilitare:
Soluția 1 (S1) – Sporirea rezistentei t ermice a pereților exteriori peste valoarea de 1,8 m2
k/W prevăzută de norma metodologica de aplicare a OG 18/2009, prin izolarea termică a pereților
exteriori cu un strat de polistiren expandat ignifugat de 10 cm grosime, inclusiv protecția acestuia
și aplicarea tencuielii exterioare. La aplicarea termosistemului se va acorda o atenție deosebită
acoperirii punților termice existente.
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
36
Soluția 2 (S2) – Înlocuirea tâmplăriei existente din lemn și metal de pe fațade cu tâmplărie
termoizolantă etanșă cu ramă d in PVC, având minim 5 camere și geamuri duble, tratate low -e și
eventual cu strat de Argon. Pentru asigurarea calități aerului interior și evitarea creșterii umidității
interioare tâmplă ria va fi prevăzută cu fante hid roreglabile.
Soluția 3 (S3) – Sporirea rezistentei termice a plăcii peste subsol peste valoarea minimă de
1,25 m 2 K/W prevăzută de norma metodologica de aplicare a OG 18/2009, prin fixarea, lipirea
sau prinderea cu dispozitive mecanice a unui strat termoizolant realizat din plăci din polistir en
expandat de 10 cm grosime sau vată minerală. Stratul termoizolant se va coborî pe pereții laterali
ai subsolului pe o înălțime de 0,9 m pentru a „închide” punțile termice. Termoizolația se va proteja
cu o masă de șpaclu armată cu plasă din fibră de stic lă.
Soluția 4 (S4) – Sporirea rezistenței termice a terasei prin îndepărtarea straturilor exterioare
până la hidroizolație și montarea unui nou strat termoizolant, de calitate și grosime
corespunzătoare noilor cerințe. Stratul termoizolant poate fi alcătu it din:
– placi de polistiren expandat de înaltă densitate, cu grosime de 20 cm, protejate cu o
șapă din mortar de ciment armată, sau
– placi rigide din vată minerală bazaltică de 20 cm grosime, protejate .
La exterior terasa necirculabilă se va proteja cu u n strat hidroizolant alcătuit din cel puțin
două membrane bituminoase multistrat, cea exterioară fiind cu ardezie.
Stratul termoizolant va „îmbrăca” aticul și se va racorda cu cel de pe fațadele clădirii.
Alte soluții recomandate pentru instanțiile afer ente clădirii:
refacerea izolației conductelor de distribuție agent termic încălzire și apă caldă de consum
aflate în subsolul clădirii;
montarea unor robineți cu termostat pe racordul corpurilor de încălzire;
montare debitmetre la punctele de consum apă caldă și apă rece;
montarea becurilor economice în locul celor incandescente;
asigurarea calității aerului interior prin ventilare naturală sau ventilare hibridă a
apartamentelor (introducere permanentă aer exterior prin orificii pe fațade și evacuare aer
interior prin băi și grupuri sanitare).
Soluțiile propuse formează împreună un pachet de soluții (P1) care răspunde cerințelor OG
18/2009 având în vedere izolarea termică a anvelopei clădirii și înlocuirea tâmplăriei existente,
fără a face referire la ins talațiile de încălzire, de apă sau cele electrice ale imobilului studiat.
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
37
Pachetul propus (P1) conține cuplarea solutiei S1 cu solutiile S2, S3 si S4 și propune
izolarea termică a pereților exteriori, înlocuirea tâmplăriei existente vechi cu tâmplărie
termoizolantă etanșă din PVC, sporirea rezistentei termice a plăcii peste subsol și sporirea
rezistenței termice a planșeului peste ultimul nivel. (P1=S1+S2+S3+S4)
4.2.3. Analiza soluțiilor de reabilitare propuse
Se vor forma cinci variante de reabilitare:
Varianta de reabilitare V1(S1) – implică un cost de cca. 172902 lei și se recuperează în cca.
4.11 ani, costul specific al economiei energetice fiind de 0.102 lei/kWh. Aceasta soluție
implică un cost relativ mare al investiției dar aduce o economie semnificativă d e energie și
îmbunătățește confortul termic interior. În același timp, soluția aduce îmbunătățiri
performanței energetice a anvelopei clădirii prin limitarea efectelor punților termice. Aceasta
soluție se va aplica conform detaliilor și indicațiilor date î n proiectul de execuție întocmit de
un specialist în domeniul construcțiilor civile care va analiza starea clădirii din punct de
vedere al rezistenței.
Varianta de reabilitare V2(S2) – implică un cost de cca. 35993 lei și se recuperează în cca.
2.55 ani, costul specific al economiei energetice fiind de 0.08 lei/kWh. Aceasta soluție este
cea mai performantă din punct de vedere tehnico -economic.
Varianta de reabilitare V3(S3) – implică un cost de cca. 34546 lei și se recuperează în cca.
8.37 ani, costul spe cific al economiei energetice fiind de 0.27 lei/kWh. Aplicând soluția de
termoizolare a plăcii peste subsol, costul investiției este relativ mare comparativ cu economia
de energie însă îmbunătățește semnificativ confortul termic din spatiile de la parter ș i asigură
închiderea punților termice pe ansamblul anvelopei.
Varianta de reabilitare V4(S4) – implică un cost de cca. 61415.53 lei și se recuperează în
cca. 5.55 ani, costul specific al economiei energetice fiind de 0.27 lei/kWh. Aplicând soluția
de term oizolare a plăcii planșeului de pod ca și în cazul termoizolării plăcii pe sol se asigura
continuitatea stratului termoizolant aplicat anvelopei clădirii și se reduc pierderile de
energie.
Varianta de reabilitare V5(P1) – implica un cost de cca. 304856 lei și se recuperează în cca.
4.69 ani, costul specific al economiei energetice fiind de 0,15 lei/kWh. Varianta de
reabilitare este bună atât din punct de vedere energetic cat și economic rezultând scăderea
consumului anual specific pentru încălzire la valoar ea de 59.06 kwh/m2 an, respectând
prevederile Ordonanței de Guvern OG 18/2009.
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
38
4.2.3.1. Analiza energetică a soluț iilor de reabilitare
Aceasta analiză presupune reevaluarea indicatorilor energetici de bază ai clădirii pentru
fiecare soluție în parte. În principa l, este vorba de consumul anual de energie al clădirii care rezultă
prin aplicarea fiecarei măsuri, mai redus decât cel aferent situației actuale. Analiza s -a efectuat atât
pentru soluțiile prezentate cât și pentru pachetul de soluții menționat.
Tabel 4 .5
Rezultatele analizei energetice a soluțiilor propuse
Varianta Consum
anual
specific de
încălzire Consum
total specific
de energie Economie
anuală Nota
energetică
(kWh/m2an) (kWh/m2an) (%)
V0
(Cl.Reală) 140,09 235,49 0 79,64
V1 (S1) 87,62 183,01 22,28 88,54
V2 (S2) 122,48 217,88 9,62 85,11
V3 (S3) 134,95 230,34 2,18 81,62
V4 (S4) 126,31 221,71 5,85 81,33
V5 (P1) 59,06 154,46 34,41 95,34
Graficul 4 .7 Consumul total specific de energie
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
39
În graficul prezentat se poate observa variația consumului de energie în funcție de
variantele alese. Opțiunea cea mai rentabilă privind eficientizarea energetică este varianta de
reabilitare V5 care include Pachetul de soluții (P=S1+S2+S3+S4).
4.2.3.2. Analiza economică a soluțiilor propuse
Aceasta analiză presupune e valuarea următorilor indicatori:
costurile de investiție a variantelor de reabilitare;
durata de viață a variantelor de reabilitare;
economiile energetice datorate adoptării variantelor de reabilitare.
Ținând seama de costul specific al energiei termic e se stabilesc următoarele:
durata de recuperare a investiției pentru fiecare variantă de reabilitare;
costul specific al energiei termice economisite;
reducerea procentuală a facturii la utilitățile de energie termică.
În analiza economică a variantel or de reabilitare s -a avut în vedere un cost specific al
agentului de încălzire de 0,5 lei/kWh. Prețurile unitare aferente fiecărei soluții reprezintă valori
medii ale pieței la momentul întocmirii auditului. Â
Tabel 4 .6
Rezultatele analizei economice
Varianta Economia
anuală Cost
aproximativ
investiție Durata de
viață Durata
recuperare
investiție Costul
specific al
economiei
energetice
(kWh/an) (lei) (ani) (ani) (lei/kWh)
V1 (S1) 84200,93 172902,01 20 4,11 0,103
V2 (S2) 28253,12 35993,07 15 2,55 0,085
V3 (S3) 8254,32 34546,24 15 8,37 0,279
V4 (S4) 22114,44 61415,53 10 5,55 0,278
V5 (P1) 130022,76 304856,86 10 4,69 0,156
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
40
Graficul 4 .8 Durata de recuperare a investiției
Din punct de vedere a duratei de recuperare a investiției, cea mai eficient ă este varianta de
reabilitare V2 care include soluția S2 (î nlocuirea tâmplăriei existente din lemn și metal de pe
fațade ), investiția recuperându -se în 2 ani și jumătate, în comparație cu celelalte variante care
depășesc 4 ani.
Analizele energetice și eco nomice prezentate în tabelele 4.5 și 4.6 pun în evidență
performanțele diferitelor soluții de reabilitare.
În analiza și decizia finală privind adoptarea anumitor soluții și pachete de soluții în scopul
reducerii consumurilor energetice trebuie avut în ve dere faptul că prețul specific al energiei termice
va creste în următorii ani, astfel încât durata de recuperare a investițiilor se va reduce
corespunzător.
Tabel 4 .7
Centralizator al solutiilor de reabilitare energetica a cladirii
Soluție/
Pachet
de
soluții Consum
specific
încălzire Consum
specific
total Economie
de
energie Economie
relativă
de
energie Costul
investiției Durata de
recuperare Costul
energiei
economisi
te
Variante (kWh/m2an) (kWh/m2an) (kWh/an) (%) (lei) (ani) (lei/ kWh)
V1 (S1) 87,62 183,01 84200,9 22,28 173902,01 4,11 0,102672
V2 (S2) 122,48 217,88 28253,1 9,62 35993,07 2,55 0,08493
V3 (S3) 134,95 230,34 8254,3 2,18 34546,24 8,37 0,279015
V4 (S4) 126,31 221,71 22114,4 5,85 61415,53 5,55 0,277717
V5 (P1) 59,06 154,46 130022,8 34,41 304856,86 4,69 0,156309
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
41
4.3. COMPARAREA REZISTENȚELOR TERMICE ALE ELEMENTELOR DE
CONSTRUCȚIE ALE ANVELOPEI CLĂDIRII
Rezistențele termice corectate ale elementelor de construcție, R’, se compară cu
rezistențele termice normate , R’min .
Criteriul de satisfacere a exigenței de izolare termică a clădirii este:
R’ ≥ R‘min
Pentru clădirea de referin ță (eficientă energetic) se consideră următoarele valori ale
rezistențelor termice corectate:22
– pereți exteriori: R’ = 1,80 m2K/W
– terasa: R’ = 5 ,00 m2K/W
– planșeu pes te subsol neîncălzit: R’ = 2,90 m2K/W
– pereți rosturi închise: R’ = 1,100 m2K/W
– tâmplărie exterioară: R’ = 0, 77 m2K/W
Pentru clădirea de referin ță, prin calcul, s -a obținut o valoare a rezistenței termice corectate
medii pentru întreaga anvelopă a clăd irii de RM’ = 0,767 m2K/W – considerabil mai mare decât
cea evaluată pentru clădirea existentă de R = 0,496 m2K/W.
În tabelul 4.8 sunt date, comparativ, aceste valori pentru elementele de construcție din
componența anvelopei clădirii.
Se constată că major itatea elementelor de construcție ale anvelopei clădirii nu îndeplinesc
exigența de izolare termică.
22 Valorile rezistențelor necesare și respectiv minime adoptate conform Breviar la MC001 -2006 aprobat în
decembrie 2009, cu intrare în vigoare de la 01.01.2010
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
42
Tabelul 4.8
Exigența de izolare termică înainte de reabilitare
Elementul de
construcție R`cl. existentă
[m2 K/W] R`min
[m2 K/W] Satisfacerea
exigenței de
izolare
termică
Pereți exteriori 0,670 1,80 Nu
Tâmplărie exterioară 0,415 0,77 Nu
Placa peste subsol 0,83 2,90 Nu
Placa peste ultimul etaj
(Terasa) 1,414 5,00 Nu
Graficul 4 .9. Exigența de izolare termică înainte de reabilit are
4.3.1. Efect ul soluțiilor de construcție asupra performanței de izolare termică a
clădirii
Prin aplicarea soluțiilor de reabilitare termică a anvelopei clădirii se obține îmbunătățirea
performanței de izolare termică a clădirii și încadrarea în condiț iile normate referitoare la
rezistențele termice ale elementelor de construcție, R’min, și la coeficientul global de izolare
termică
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
43
În Tabelul 4.9 sunt date rezultatele obținute în urma reabilitării construcției, cu referire la
rezistențele termice ale el ementelor de construcție ale anvelopei.
Tabelul 4.9
Exigența de izolare termică după reabilitare
Elementul de
construcție R`cl. de referință
[m2 K/W] R`min
[m2
K/W] Satisfacerea
exigentei de
izolare
termică
Pereți exterio ri 2,43 1,80 Da
Tâmplări e exterioară 0,79 0,77 Da
Placa peste subsol 2,93 2,90 Da
Placa peste ultimul etaj
(Terasa) 5,13 5,00 Da
Graficul 4 .10. Exigența de izolare termică după reabilitare
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
44
Graficu l 4.11. Compararea rezistențelor termice înainte și după reabilitare
Reprezentând grafic cele două tabele cu exigențele de izolare termică înainte și după
reabilitare se poate vedea clar, în graficul 4.10, cum după reabilitare , eficiența energetică a crescut
în toate cele patru cazuri de reabilitare a pereților exteriori, a tâ mplăriei exterioare, a planșeului
peste subsol și a terasei.
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
45
CONCLUZII
În condițiile societății de astăzi în care obținerea unui confort interior în clădiri este
confruntată cu necesitatea reducerii consumului de energie, rezolvarea acestei probleme de pinde
de factorii care participă la asigurarea acestui confort.
La momentul actual, atât pe plan național cât și la nivelul țărilor membre ale Uniunii
Europene, se pune tot mai mult accent pe utilizarea cât mai eficientă a energiei la nivelul clădirilor.
Este bine cunoscut faptul ca sectorul clădirilor este responsabil cu 40% din consumul de energie
finală. Având în vedere acest aspect, cheltuielile cu eficientizarea energetică ar trebui privite mai
degrabă ca o investiție care poate duce la revitalizarea s ectorului construcțiilor și pe termen lung
la o scădere a consumului și a costurilor la energie.
Pe plan național, problematica creșterii performantei energetice a clădirilor se află într -un
stadiu de implementare încă modest, centralizarea și verificarea indicatorilor de performanță
energetică nu sunt dezvoltate cu suficientă acuratețe și nu oferă o imagine fidelă a creșterii
performanței energetice după realizarea măsurilor de reabilitare termică.
Datorită stării clădirilor, în principal din cauza neefect uării reparațiilor la acestea, îndeosebi
în cazul blocurilor de locuințe din zonele urbane și, parțial, în cazul caselor unifamiliale din zonele
rurale, aproximativ 58% din blocurile de locuințe existente (cca. 2,4 milioane de apartamente)
construite înain te de 1985 necesită reabilitare și modernizare termică.
Majoritatea blocurilor de locuințe existente în Romania se situează în clasele energetice C
sau D, iar b locurile de locuințe reabilitate, în clasa B.
Prin măsurile de eficientizare energetică aplicate elementelor de anvelopă, cât și
instalațiilor existente în clădire, se urmărește trecerea clădirilor din clasele energetice inferioare
(D, E, F, G) în clasele eficiente energetic (A, B).
Figura 5.1 Creșterea eficienței energetice
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
46
În această lucrare s -au analizat teoretic aspecte privind factorii climatici și efectele lor
asupra relației clădire -însorire; rolul anvelopei clădirilor în eficientizarea energetică; materialele
și tehnicile de termoizolare. La studiul de caz s -a făcut prezentarea generală a clădirii existente
(amplasare, descriere arhitecturală, elemente de construcție, tipuri de instalații, anvelopa clădirii,
punți termice și caracteristicile geometrice), apoi s -au prezentat soluțiile și tehnicile de reabilitare
ale acesteia, finalizând cu compararea performanțelor energetice ale clădirii existente și cea de
referință.
Cercetările orientate în direcția identificării unor strategii și mijloace de rezolvare a
problemelor energetice și mai recent a celor de mediu, în cadrul generos oferit de c onceptul
dezvoltării durabile, au demonstrat că printr -o abordare interdisciplinară, multicriterială a
concepției clădirilor și în urma reabilitării lor , este pe deplin posibilă o bună calitate arhitecturală,
un mediu interior agreabil, confortabil și sănă tos și un consum de energie redus.
Prin reabilitarea termică a clădirii studiate s -a urmărit atingerea unor anumite standarde:
reducerea pierderilor de căldură și a consumului de resurse energetice;
reducerea semnificativă a costurilor cu energia termică pentru încălzire , pe perioada
iernii ;
reducerea cheltuielilor cu climatizarea, pe perioada verii;
diminuarea efectelor schimbărilor climatice, prin reducerea emisiilor de gaze cu
efect de seră;
îmbunătățirea condițiilor de igienă și confort termic;
amelior area aspectului urbanistic al localităților.
Pentru atingerea acestor standarde, în Certificatul de eficiență energetic ă al clădirii au fost
propuse soluții și recomandări de reabilitare termică, oportune pentru beneficiarul clădirii
analizate.
În urma ana lizei soluțiilor propuse pentru reabilitarea clădirii existente și alegerii variantei
mai eficiente din punct de vedere energetic, se ajunge la o clădire bine izolată care este mai
confortabilă, mai sănătoasă, mai economică.
Toate soluțiile prezentate au f ost grupate într -un pachet de soluții care, deși este maximal
din punct de vedere al costului investiției, asigură realizarea unei economii mari de bani și se
recomandă alegerea lui în funcție de posibilitatea de realizare a eforturilor financiare.
Deși în Romania, în izolarea termică a clădirilor, este utilizat cel mai adesea polistirenul,
atât din motive economice, dar și datorită faptului că beneficiile celorlalte materiale nu sunt
cunoscute îndeajuns se recomandă, totuși, să se pună accent tot mai mult pe alegerea de materiale
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
47
termoizolante naturale și ecologice, care vor contribui la reducerea consumului de energie și
totodată la îmbunătățirea calității mediului.
Aceste materiale ”prietenoase cu mediul” prezintă următoarele caracteristici:
provin direct din natură (materialul este 100% natural) , deci nu poluează ;
sunt antialergenice ;
unele precum paiele sunt foarte ieftine ;
sunt reciclabile și biodegradabile .
Indiferent de materialul termoizolant ales , natural sau sintetic, prin reabilitarea termică a
clădirilor se ajunge la eficientizarea energetică și reducerea emisiilor poluante în mediul
înconjurător.
O importanță deosebită se acordă conștientizării și educării cetățenilor privind importanța
schimbării comportamentului la nivel de individ și grup și c rearea de competențe și deprinderi în
sfera managementului energetic și protecției mediului.
Reabilitarea termică a clădirilor este un pas important spre rezolvarea problemelor
energetice, reducerea efectului încălzirii globale, îmbunătățirea condițiilor de mediu și salvarea
planetei.
Salvarea planetei, reducerea efectului încălzirii globale, scăderea gradului de poluare al
orașelor nu începe în laboratoarele de cercetare ci în obiceiurile oamenilor. Gesturi sim ple
precum închiderea luminii câ nd se părăse ște camera, oprirea televizorului, deplasarea pe distanțe
scurte fără mașină, sunt obiceiuri care economisesc energia.
Primul pas pentru salvarea planetei este folosirea mai eficienta a resurselor actuale.23
23 http://www.egs -project.eu/index.php?option=com_docman&task=doc_download&gid=168&Itemid=94
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
48
BIBLIOGRAFIE
[1] Anca Maria , Ionescu, Teza d e doctorat -Cercet ări privind consumul de energie pentru
climatizarea cl ădirilor , Bucureș ti 2011;
[2] Bogdan Gabriel, Brumă, Teză de doctorat -Studii numerice comparative privind performanța
termică a elementelor anvelopei clădirii ;
[3] Cristian, Răducanu, Roxana Pătrașcu, Dragoș Paraschiv, Aurel, Gaba, Auditul energetic,
Editura AGIR București 2000;
[4] Cristian, Răducanu, Roxana Pătrașcu, Evaluarea eficienței energetice, Editura Agir, București
2006;
[5] Directiva 2010/31/EU . (2010, 06 18). Directiva Par lamentului European și a Consiliului din
19 mai 2010 privind performanța energetică. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene . Parlamentul
European.
[6] Gabriela, Cazan, Eficiența energetică a clădirilor și calitatea mediului interior. Știință și
Inginerie, Ed itura AGIR, București, 2009, vol. 15, pag. 475 -486;
[7] Legea 325/27.05.2002 pentru aprobarea O.G. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a
fondului construit existent și stimularea economisirii energiei termice.
[8] Marinela, Precup (Ivan), Teza de D octorat, Contributii privind auditarea energetica a
clădirilor noi și existente , Universitatea Tehnica de Construc ții Bucuresti, Facultatea de Inginerie
a Instalatiilor, 2011 ;
[9] Norma Metodologică din 17.03.2009 – Norma metodologică de aplicare a O.G.
18/04.03.2009
[10] O.G. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului c onstruit existent și stimularea
economisirii energiei termice.
[11] O.G. 18/04.03.2009 – Ordonanta de urgenta privind cresterea performantei energetice a
blocurilor de locuințe publicata în MO nr. 155/2009.
[12] Prof.univ.dr.ing. Florin Iordache, Conf.univ.dr.ing. Vlad Iordache, Gradul de izolare termică
și solicitarea climatică anuală. Factori determinanți asupra performanțelor energetice ale clădirilor;
[13] Standard Român SR 1907 -1: 2014, Instalații de încălzire. Necesarul de căldură de calcul.
Metodă de calcul ;
[14] Standard Român SR 4839:2014, Instalații de încălzire. Numărul anual de grade -zile;
[15] Vătău, D., Jădăneanț, M., Borlea, I., Laza, I. – Utilizarea eficientă a e nergiei, Timișoara,
Orizonturi Universitare, 2004
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
49
[12]http://ipconsult.ro/Indrumar%20de%20Eficienta%20Energetica%20pentru%20Cladiri%20I.
htm
[13]https://ro.wikipedia.org/wiki/Clima_Rom%C3%A2niei
[14]http://www.scritub.com/stiinta/arhi tectura -constructii/CUM -FUNCTIONEAZA -O-
CLADIRE2432114197.php
[15]https://standardizare.wordpress.com/2015/01/27/sr -1907 -12014/
[16]https://edoc.pub/audit -energetic -181010 -pdf-free.html
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
50
ANEXA 1
PLANURI CLĂDIRE EXISTENTĂ –BLOC DE LOCUINȚE
PLAN PARTER
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
51
PLAN ETAJ
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
52
ANEXA 2 FAȚADE PRINCIPALE
FAȚADA NORD -EST
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
53
FAȚADA SUD -VEST
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
54
IMAGINI FAȚ ADE
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
55
ANEXA 3
CERTIFICAT DE PERFORMANȚĂ ENERGETICĂ
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
56
Date privind evaluarea performanței energetice a clădirii
Grile de clasificare energetică a clădirii funcție de consumul de căldură anual specific:
Performanța energetică a clădirii de referință :
Consum anual specific de energie
(kWh/m2an) Notare energetică
Încălzire 96,43
92,90 Apă caldă de consum 87,25
Climatizare –
Ventilare mecanică –
Iluminat 11,26
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
57
Penalizări acordate clădirii certificate și motivarea acestora: 24
P0 = 1.436 – după cum urmează:
Subsol inundat/inundabil p1 = 1,05
Uța nu este prevazută cu sistem automat de închidere și este lăsată frecvent deschisă în
perioada de neutilizare p2 = 1,05
Ferestre/uși în stare proastă, lipsă sau sparte p3 = 1,02
Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj dar unele nu funcționează p4 = 1.02
Corpurile statice nu au fost demontate și spălate/curățate în totalitate după ultimul sezon de
încălzire p5 = 1,05
Coloanele de încălzire sunt prevăzute c u armături de separare și golire a acestora, funcționale
p6 = 1,02
Există contor general de caldură pentru încalzire și acm.m p7 = 1,00
Stare proastă a tencuielii exterioare p8 = 1,05
Pereții exteriori umezi p9 = 1,05
Terasa degradată , dar în stare uscată p10 = 1,00
Nu prezintă coșuri de fum p11 = 1,00
Există sistem de ventilare naturală, stare de nefuncționare p12 = 1,06
Recomandări pentru reducerea costurilor prin îmbunătățirea performanței energetice
a clădirii:
Soluții recomandate pentru anvelopa clădirii:
Soluția 1 (S1) – Sporirea rezistentei termice a pereților exterior peste valoarea de 2,5
m2k/W, prevăzută de norma metodologica de aplicare a OG 18/2009, prin izolarea termică a
pereților exteriori cu un strat d e polistiren expandat ignifugat de 10 cm grosime, inclusiv protecția
acestuia și aplicarea tencuielii exterioare. La aplicarea termosistemului se va acorda o atenție
deosebita închiderii punților termice existente.
Soluția 2 (S2) – Înlocuirea tâmplăriei ex istente din lemn si metal de pe fațade,
corespunzătoare celor doua scări, cu tâmplărie termoizolanta etanșă din PVC, minim 3 camere si
geamuri duble cu strat de Argon. Pentru asigurarea calității aerului interior si evitarea creșterii
umidității interioare tâmplăria va fi prevăzută cu fante higroreglabile.
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
58
Soluția 3 (S3) – Sporirea rezistenței termice a plăcii peste subsol peste valoarea minimă de
1,25 m2K/W prevăzută de norma metodologică de aplicare a OG 18/2009, prin fixarea, lipirea sau
prinderea cu dis pozitive mecanice a unui strat termoizolant realizat din placi din polistiren extrudat
de 10 cm grosime sau vată minerală. Stratul termoizolant se va coborî pe pereții laterali ai
subsolului pe o înălțime de 0,9 m pentru a închide punțile termice. Termoizo lația se va proteja cu
un strat impermeabil rezistent.
Soluția 4 (S4) – Sporirea rezistenței termice a terasei peste valoarea minimă de 3,5 m2K/W
prevăzută de norma metodologică de aplicare a OG 18/2009, prin îndepărtarea straturilor
exterioare pană la hid roizolația existentă și montarea unui nou strat termoizolant, de calitate și
grosime corespunzătoare noilor cerințe. Stratul termoizolant poate fi alcătuit din:
– plăci de polistiren expandat cu grosime de 10cm, armat cu plasa de sârmă și protejat cu o
șapă din mortar de ciment, sau
– plăci de polistiren extrudat cu grosime de 10cm, protejat cu o șapă din mortar de ciment.
La exterior terasa se va proteja cu un strat hidroizolant din membrană de bitum în două
straturi.
Soluțiile propuse formează împreună un pachet de soluții care răspunde cerințelor OG
18/2009 .
Soluții recomandate pentru instalațiile aferente clădirii:
Refacerea izolației conductelor de distribuție agent termic încălzire si apă caldă de consum
aflate în subsolul clădirii;
Montare robineți cu termostat pe racordul corpurilor de încălzire;
Montare debitmetre la punctele de consum apă caldă si apă rece;
Montarea becurilor economice în locul celor incandescente;
Asigurarea calității aerului interior prin ventilare naturală sau ventilare hibridă a
apartamentelor (introducere permanentă aer exterior prin orificii pe fațade și evacuare aer
interior prin băi și grupuri sanitare).
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
59
INFORMAȚ II PRIVIND CLĂDIREA CERTIFICATĂ
Anexa la Certificatul de performanță energetică nr. ……………………..
1. Date privind construcția
Categoria clădirii: ☐de locuit, individuală ☒de locuit cu mai multe apartamente
☐cămine, internate ☐spitale policlinici
☐hoteluri și restaurante ☐clădiri pentru sport
☐clădiri cultural sociale ☐clădiri pe ntru serviciu și comerț
☐alte tipuri de clădiri consumatoare de energie
Nr. niveluri: ☒Subsol ☐Demisol
☒Parter + 4 etaje
Nr. de apartamente și suprafețe:
Tip apartament Nr. apartament Suprafața apartament
[m2]
1 cam. – –
2 cam. 19 73,44
3 cam. – –
4 cam. – –
5 cam. – –
Volumul încălzit al clădirii: 4252,19 m3
Caracteristici geometrice și termotehnice ale anvelopei:
Element de construcție Suprafață Rezistență termică
corectată
m2 m2K/W
Perete exterior NORD -EST 206,56 0,675
Perete exterior SUD -VEST 208,02 0,688
Perete exterior SUD -EST 181,68 0,328
Perete exterior NORD -VEST 181,68 0,674
Tâmplărie exterioară NORD -EST 48,74 0,520
Tâmplărie exterioară SUD -VEST 48,96 0,520
Terasă necirculabilă 230,75 1,287
Planșeu peste sub sol 255,58 0,320
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
60
2. Date privind instalația de încîlzire interioară:
Sursa de energie pentru încălzirea spațiilor:
☒Sursă proprie, cu combustibil gazos și solid
☐Centrală termică de cartier
☐Termoficare – punct termic central
☐Termoficare – punt t ermic local
☐Altă sursă sau sursă mixtă
Tipul sistemului de încălzire:
☒Încălzire locală cu sobe
☒Încălzire centrală cu corpuri statice
☐Încălzire centrală cu aer cald
☐Încălzire centrală cu planșee încălzitoare
☐Alt sistem de încălzire
Date privind instalația interioară cu corpuri statice:
Tip corp static Număr de corpuri statice [buc]
În spațiul locuit În spațiul comun Total
Date privind instalația de încălzire locală cu sobe:
Numărul sobelor:_________
Tipul:__________________
– Neces arul de căldură de calcul: 84,41 kW25
– Racord la sursa centralizată cu căldură: ☒racord unic
☐multiplu: __________ puncte
– Contor de căldură: – tip contor nu există _
– anul instalării __________
– existența vizei metrologice ____ ______
25 Conform STAS 1907
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
61
– Elemente de reglaj termic și hidraulic:
– la nivel de racord nu există _
– la nivelul coloanelor nu există _
– la nivelul corpurilor statice Robinet de eglaj _
– Lungimea totală a rețelei de distribuție amplasată în spații n eîncălzite: __________ m
3. Date privind instalația de apă și consum:
Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum:
☒Sursă proprie cu: combustibil gazos _
☐Centrală termică de catrier
☐Termoficare – punct termic central
☐Termoficare – punt termic local
☐Altă sursă sau sursă mixtă
Tipul sistemului de preparare apei calde de consum:
☐Din sursă centralizată
☒Centrală termică proprie
☒Boiler cu acumulare
☐Preparare locală cu aparate de tip instant a.c.m.
☐Preparare locală pe plit ă
☐Alt sistem de pretarare a a.c.m. ☐racord unic
☐multiplu: __________ puncte
Puncte de consum a.c.m.:
Numărul de obiecte sanitare – pe tipuri: Lavoar 19
Spălător 19
Cadă de baie 19
Duș 19
Racord la suursa centralizată cu căldură: ☒racord unic
☐multiplu: __________ puncte
Alexandra -Maria RAȚIU (căs. IAMBOR) – EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
62
Conducta de reciclare a a.c.m.: ☒funcționează
☐nu funcționează
☒nu există
Contor de căldură general: – tip contor _____________
– anul instalării __________
Debimetre la nivelul punctelor de consum: ☒nu există
☐parțial
☐peste tot
4. Informații privind instalația de climatizare:
–
5. Informații privind instalația de ventilare:
–
6. Informații privind instalația de iluminare:
Preponderent cu becuri incandescente
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: RAȚIU (IAMBOR) ALEXANDRA -MARIA CLUJ -NAPOCA 2019 UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ -NAPOCA FACULTATEA DE INGINERIA MATERIA LELOR ȘI A MEDIULUI LUCRARE… [604245] (ID: 604245)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.