Raportul juridic aplicabil în domeniul activitatiilor de autorizare al vânzării băuturilor alcoolice în România. [303697]

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

ACADEMIA DE POLIȚIE “Alexandru Ioan Cuza”

Facultatea: ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE

DENUMIREA PROGRAMULUI DE STUDIU : DREPT ADMINISTRATIV

TEMA: Raportul juridic aplicabil în domeniul activitatiilor de autorizare al vânzării băuturilor alcoolice în România.

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR ABSOLVENT Ă

Tiberiu Pavelesscu Raluca Cătălina Elena Marinică

București,

2019

CUPRINS

1.Introducere…………………………..……..…..………….………….…….……..….…..3

2. CAPITOLUL I Administrație Publică ….……….………….…..….….…….….……5

1.1.Raporturile de drept administrativ………………………………………………………..10

1.1.2 Categorii de raporturi juridice în administrația publică………………………11

1.1.3. Obiectul raportului de drept administrativ…………………………………………12

1.1.4. Subiecții raporturilor de drept administrativ………………………………………13

1.2 Accizele………………………………….…..………….……..…….….…….….15

1.2.1 Accize armonizate………………………………………………..…………..15

1.2.2 Produse accizabile………………………………………………..………….15

1.2.3 Persoane impozabile………………………………………………………….16

1.2.4 Regimul suspensiv de accize………………………………………..……….17

1.2.5 Regimul de stabilire a obligațiilor fiscale………………………………………………..20

1.2.6 Alte produse accizabile………………..……………….…….……..………..20

3. CAPITOLUL II Proceduri generale privind deținerea și deplasarea produselor supuse accizelor ………………….………………………………………….………………20

2.1. Contravenții și sancțiuni la regimul produselor accizabile…………….……30

2.2.Sistemul de supraveghere a producției de alcool și de distilate……………..33

2.3. Regimul de supraveghere a producției, [anonimizat], rachiuri naturale și vinuri..35

2.4.Regimul de autorizare a [anonimizat]/sau comercializează produse supuse accizelor…………………………………………………40

2.5. Sanctiuni…………………..…………….………………..………………….…45

4. CAPITOLUL III Studiu de caz…………………….………………………….………..52

5. Concluzii…………………………………………………………………………….…….71

6. Bibliografie ……………………………………………………………………………….74

7.ANEXE

INTRODUCERE

Primul capitol urmărește să facă o introducere a ceea ce înseamnă administrație publică, a principiilor care o guvernează, precum și a rolului acesteia în cadrul unei societăți.

Deși, în limbaj curent, a administra este sinonim cu a conduce sau a organiza, [anonimizat] o [anonimizat]. [anonimizat].

O definiție a administrației publice ar putea fi “[anonimizat], [anonimizat]”1 . Administrația publică este acea formă prin care se realizează funcția executivă a statului, printr-o organizare a executării și o executare concretă a legilor.

Iorgovan spunea că “ [anonimizat], este istoria guvernării și administrării popoarelor” .

[anonimizat]or bunuri, sub denumirea de accize. Accizele au regim juridic diferit, distingând între accizele la țigarete și accizele armonizate. Accizele armonizate, datorate pentru alcool, tutun prelucrat și produse energetice (inclusiv electricitate) sunt reglementate prin Directiva Consiliului 2008/118/CE privind regimul general al produselor supuse accizelor.

Doua acte normative ce se adreseaza operatorilor economici ce trebuiau sa obțina atestate de operatori cu produse accizabile au fost publicate in Monitorul Oficial din 20.12.2016. Se proroga termenul pana la care se poate obține autorizația.

Este vorba despre OMFP nr. 3619 din 20 Decembrie 2016 Ordin privind modificarea Ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală nr. 1.849/2016 pentru aprobarea Procedurii de inregistrare a operatorilor economici care comercializează in sistem angro sau en détail produse energetice – benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat si biocombustibili, precum si pentru aprobarea modelului si continutului unor formulare, si OMFP nr. 3620 din 20 Decembrie 2016 Ordin privind modificarea Ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală nr. 1.850/2016 pentru aprobarea Procedurii de inregistrare a activitatii de distributie si comercializare angro de băuturi alcoolice si/sau tutun prelucrat, precum si pentru aprobarea modelului si continutului unor formulare.

„Prevederile de la art. 435 obliga operatorii economici ce efectueaza activităti de comert cu produse accizabile – bauturi alcoolice, tutun prelucrat, produse energetice (benzina, motorina) sa detina autorizatii emise de directia de specialitate privind produsele accizabile, din cadrul Autoritatii fiscale”, arata consultantul fiscal Adrian Benta.

Pentru realizarea activitatilor de distributie de astfel de produse pe teritoriul national, autorizatiile sunt particularizate in functie de tipul de produs.

Actele normative de baza pentru obtinerea acestor atestate sunt: OMFP nr. 1850/2016 pentru distributia de bauturi alcoolice si/sau tutun. Acestea au fost publicate in perioada iunie-iulie 2016 si impuneau tuturor operatorilor economica sa se reautorizeze, conform noilor conditii fiscale.

Operatorii economici au primit ca termeni de reautorizare 180 de zile de la intrarea in vigoare a respectivelor acte normative.

Comercianții nu vor mai putea oferi gratuit potențialilor clienți tutun și alcool la vânzarea sau prezentarea unei oferte de vânzare a unui asemenea produs, Guvernul urmând să interzică din ianuarie această practică, denumită "vânzare cu prime", pentru a-și crește încasările din produse accizabile.

Motivația Guvernului este că această practică comercială, sub forma vânzărilor cu prime, conduce la diminuarea veniturilor bugetare în cazul anumitor produse accizabile.

Legislația în vigoare definește vânzarea cu prime drept acea practică comercială prin care, la vânzarea sau oferta de vânzare de produse/servicii, se oferă consumatorului cu titlu gratuit, imediat sau la un anumit termen, prime sub forma unor produse/servicii.

În opinia Executivului, acest tip de vânzări sunt atractive pentru consumatori, reprezentând o invitație deschisă la fumat, în cazul produselor din tutun.

Pentru a revolva problema, Guvernul va interveni în comerț și va restricționa această practică, prin modificarea Codului Fiscal.

"Se interzice practicarea vânzărilor cu prime în cazul tutunului prelucrat, alcoolului și băuturilor alcoolice. Practicarea acestui tip de vânzare de către contribuabili va constitui contravenție și va fi sancționată cu amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum și cu confiscarea produselor, iar în situația în care acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din aceste vânzări", se arată într-un proiect de ordonanță de urgență pregătit de Guvern în acest sens.

În același timp, pentru a evita practicarea de prețuri foarte mici ca urmare a interzicerii vânzărilor cu prime a alcoolului și băuturilor alcoolice, precum și a tutunului prelucrat, ordonanța prevede că, în cazul vânzărilor cu preț redus a acestor produse, nu poate fi practicat un preț mai mic decât costurile ocazionate de producerea, importul sau desfacerea produselor accizabile vândute, la care se adaugă acciza și taxa pe valoarea adăugată. În caz contrar, contribuabulii care nu respectă această prevedere legală vor fi sancționați tot cu amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum și cu confiscarea produselor, iar în situația în care acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din aceste vânzări.

CAPITOLUL I

ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ, reprezintă, în sens material, o activitate de organizare a executării – și de executare în concret -a legii, realizată prin acțiuni cu caracter de dispoziție, prin care se stabilesc reguli de conduită pentru terți, sub formă de acte juridice, operațiuni administrative, fapte materiale înfăptuite de titularii funcțiilor publice din sistemul organelor administrației publice, și acțiuni cu caracter de prestație, realizate pe baza și în executarea legii, pentru îndeplinirea interesului general, prin asigurarea de servicii publice. În sens formal, administrația publică poate fi înțeleasă ca un sistem de organe, de instituții, cuprinzând diverse structuri administrative care realizează activitatea de organizare a executării și de executare în concret a legii. Mai putem vorbi despre administrația publică, folosind un dublu sens.

În primul rând, în sens formal, organic, administrația publică este acel sistem format din instituții și autorități publice, ce cuprind anumite structuri ale administrației și care realizează o activitate cu un anumit specific, ce permite organizarea executării și executarea în concret a legii. In sens material, vorbim despre executarea anumitor prestații către populație, o bună funcționare a serviciilor publice, executarea anumitor prestații către populație, o bună funcționare a serviciilor publice,satisfacerea intereselor generale, printr-o bună desfășurare a activității de organizare a executării și executarea în concret a legii din partea autorităților componente din acest sistem.

Administrația publică este formată din:

     Organele puterii executive (Președintele, Guvernul și Ministerele)

     Autoritățile administrației publice locale (Consilii județene, consilii locale, primarii)

Că și activitate, menționăm două componente ale administrației publice:

  Executiv – dispozitivă ( adoptarea actelor administației de autoritate pentru organizarea executării și executarea în concret a legii).

  De prestare de servicii publice (se iau tóate măsurile pentru o bună funcționare a serviciilor publice). Sunt încheiate acte juridice și executate anumite operațiuni tehnico- materiale.

http://www.stiucum.com/drept/drept-administrativ/Raportul-de-drept-administrativ

Administrația publică se manifestă activ în tóate sferele viețîi sociale, având conexiuni și legături cu multe componenete ale societății.

A. Principiul legalitățîi. Acțiunea administrației publice este subordonată legalității și, de aceea, această trebuie întemeiată în temeiul legii. “Actele administrative, care sunt acte individuale, trebuie făcute numai în baza și în cadrul dispozițiilor stabilite mai înainte pe cale generală și impersonală de către legiuitor ” . Actul administrativ este principalul instrument de realizare a administrației publice și este un act unilateral. Încercând să evite excesul de putere, decidentul nu poate face decât atât cât ii permite legea, în exercitarea competenței sale de alegere. Tot în baza acestui principiu, este pusă la dispoziție o acțiune în justiție, pentru un mai bun control al legalității.

B.  Principiul proporționalității. Încălcarea principiului reprezintă o libértate de acțiune depășită, o utilizare excesivă a puterii politice. Trebuie, astfel, adaptate mijloacele de realizare la finalitatea urmărită.

C.  Principiul permanenței și continuității în asigurarea interesului general. Prin satisfacerea intereselor generale, publice, este menținut un echilibru social și o ordine publică. Reprezentând în totalitate statul, administrația publică trebuie să fie continuă. Principiul subordonării administrației interesului general

E.  Principiul motivării

F.  Principiul transparenței

G. Principiul egalității în față administrației

Trebuie precizat că administrația publică este mai cuprinzătoare și nu se confundă cu ”adminstratia de stat” întrucât conceptul de administrație publică se referă nu numai la Guvern și ministere, respectiv la activitatea lor în domeniul aplicării legii, ci și la activitatea și structura organizatorică prin intermediul căreia se organizează aplicarea și se aplică legea la nivelul unităților administrativ-teritoriale în conformitate cu principiul autonomiei locale și al descentralizării administrative, aplicabile într-un stat de drept.
Noțiunea de administrație publică este analizată și prin raportarea la alte noțiuni, cum ar fi: autoritatea administrativă, putere publică, serviciu public, organ administrativ. Profesorul Constantin Ranincescu utilizează noțiunea de funcție administrativă precizând că această înseamnă asigurarea funcționarii continue și regulate a serviciilor publice administrative, care constituie, în totalitatea lor, administrația unui stat.

Serviciile publice interioare reprezintă compartimentele de lucru ale autorităților publice, iar entitățile distincte ale administrației publice care au sau nu personalitate juridică, dar dispun de o anumită autonomie, ce au o organizare de sine stătătoare și o conducere proprie, reprezintă serviciile publice exterioare. Administrația publică centrală este cea care înființează serviciile publice de interes național. Acestea apar sub formă structurilor interioare, regiile autonome sau instituții publice, în ceea ce privește serviciile publice exterioare. Organismele private, precum și administrația publică centrală, care își desfășoară activitatea doar la nivelul unei entități administrativ- teritoriale, sunt cele care organizează serviciile publice de interes local. Potrivit Legii nr.215/2001, art. 38(1) lit.1, înființarea de instituții publice, societăți comerciale și servicii publice, revine consiliului local și totodată, consiliului județean.

Vorbim de serviciul public atunci când aveam de-a face cu necesitatea de satisfacere a unor nevoi umane, ce nu poate fi rezolvată decât prin activitatea autorităților statului, județului, orașului sau satului, ducând, astfel, la beneficii pentru acea colectivitate. De asemenea, există cazuri în care anumite necesități publice nu sunt satisfăcute. Doar în cazul în care există o “ nevoie generală” , ce corespunde unei anumite colectivități, un fenomen social amplu, recunoscut de sectorul politic, putem vorbi de organizarea unui serviciu public. Cele două criterii care stau la baza formării unui seviciu public sunt:

1.   Interesul general (care îl animă)

2.   Voință autorităților publice (decid asupra modului de rezolvare al problemei)

Pentru o bună organizare și funcționare, serviciile publice trebuie să fie conforme cu o serie de principii.

Publicația oficială

Legea nr. 42/1993

Tratat de Drept administrativ, 2 vol. (Ed. Nemira, 2000, reeditat în 2001 și 2005); Antonie Iorgovan

http://www.stiucum.com/drept/drept-administrativ/Raportul-de-drept-administrativ

Acestea sunt:

A. Principiul egalității tuturor în față serviciului public. Acesta derivă din principiul egalității tuturor cetățenilor în față legii, prezent în Art 16(1) al Constituției României din 1991, care ne spune că toți cetățenii sunt egali în față legii și a autorităților publice fără privilegii și fără discriminări. Vorbim aici despre faptul că toate persoanele care se confruntă cu o anumită problema, pot solicită și beneficia de satisfacerea acesteia , fără a există o diferențiere sau discriminare de nici un fel. În cazul în care avem de-a face cu cazuri extraordinare, în care unele persoane se află în situații sociale dezavantajoase, se poate ajunge la situația în care acestea beneficiază de anumite facilități, acordate prin lege (perceperea unor tarife mai mici sau acordarea de ajutoare bănești suportate ori de administrația publică sau de operatorul de servicii publice).

B. Principiul continuității. În esență , se vorbește despre faptul că serviciul public trebuie să răspundă nevoilor de interes general. Nu putem vorbi aici de o satisfacere descontinua a nevoilor generale, de aceea este importantă o legiferare detaliată privind dreptul la greva al salariaților funcțiilor publice, deoarece trebuie asigurată continuitatea funcționarii serviciului public, excepție făcând cazurile de forță majoră.

C. Principiul adaptabilității serviciilor publice, că urmare a modificărilor apărute în societate de-a lungul timpului. Avem de-a face cu o evoluție care își pune amprenta, atât asupra domeniului tehnic, economic și juridic, dar în foarte mare măsură asupra serviciului public. Ceea ce trebuie să facă administrația publică pentru o bună funcționare a serviciilor publice, este să adapteze acestea în funcție de noile nevoi apărute și de complexitatea acestora. Vorbim aici despre o perfecționare continuă a activității agenților angajați în cadrul serviciilor publice și de o adaptabilitate la noile prețuri și tarife apărute.

https://www.academia.edu/8254461/SUBIECTE_DREPT_ADMINISTRATIV

Noua lege a contenciosului administrativ – geneză și explicații (Ed. "Roata", 2004, reeditată în 2006), Antonie Iorgovan

Culegere de spete fiscal, Adrian Benta.

1.1.Raporturile de drept administrativ

Raporturile de drept administrativ sunt relații sociale reglementate de normele dreptului administrativ, care se formează în legătură cu organizarea și activitatea organelor administrației publice.

Ceea ce este specific raporturilor de drept administrativ este faptul că cel puțin unul din subiecții între care se stabilesc aceste raporturi este, în principal, un organ al administrației publice sau funcționar al acestuia. Prin urmare, pentru a fi în prezența unui raport de drept administrativ este nevoie că subiectul sau subiecțîi să aibă calitatea și competență de a întră într-un asemenea raport juridic, calitate și capacitate prevăzută de lege.

Obiectul raporturilor juridice de drept administrativ nu prezintă particularități față de alte raporturi juridice. Că și în cazul altor raporturi juridice, obiectul îi constituie acțiunea sau inacțiunea subiecților.

Conținutul raporturilor juridice de drept administrativ îi formează drepturile și obligațiile părților. O particularitate a raporturilor de drept administrativ, din punct de vedere al conținutului, o constituie faptul că exercitarea drepturilor subiective ale organelor administrației publice este o obligație legală a acestora. Această înseamnă că organul respectiv nu are facultatea de a-și exercită sau nu drepturile ce fac parte din conținutul raportului juridic dat.

În ceea ce privește nașterea, modificarea, stingerea raporturilor de drept administrativ este de precizat că acestea se nasc fie din inițiativa unuia din subiecți, fie din inițiativa unui terț, se modifică atunci când temeiul nașterii raporturilor juridice l-a constituit actul juridic și modificarea acestuia atrage după sine și modificarea raporturilor de drept administrativ, fie în privința obiectului, fie în privința conținutului.

Stingerea raporturilor de drept administrativ se poate datora mai multor cauze: revocarea sau anularea actului de drept administrativ care a generat raportul juridic, realizarea obiectului raportului de drept administrativ.

1.1.2  Categorii de raporturi juridice în administrația publică

Raporturile de drept administrativ formează o categorie distinctă de raporturi juridice care au caractere proprii ce-i conferă un aspect specific. Prin urmare reținem următoarele trăsături:

1. unul din subiecte este întotdeauna, în mod obligatoriu, un purtător al administrației publice statale sau a colectivităților teritoriale, reprezentat de un organ al administrației publice, sau prin excepție de un stabiliment public sau de autoritate publică – o structura nestatala, autorizată care prestează un serviciu public alături sau în locul unei autorități a administrației publice. Astfel, se individualizează raporturile de drept administrativ față de cele de drept privat.

2. sunt raporturi de putere, care apar în sfera relațiilor sociale, reglementate de normele dreptului administrativ. Sunt în acest sens, raporturi care se nasc în cadrul și în vederea realizării puterii executive a statului. Raporturile de drept administrativ se disting astfel, de celelalte raporturi de drept public(de drept constituțional, de drept penal etc.).

3. sunt raporturi de subordonare ale unuia din subiecți față de celălalt. Acest raport de inegalitate, de subordonare a autorității administrative este ceea ce, de asemenea, deosebește dreptul administrativ de orice subramură a dreptului privat unde subiectele, oricare ar fi ele se află în raport de inegalitate. De pildă, prefectul se află în raport de subordonare față de Guvern.

4. sunt raporturi de tutela administrativă care se caracterizează prin aceea că un organ al administrației beneficiază de un drept de supraveghere a legalității altui organ administrativ dar fără că acesta din urmă să i se subordoneze ierarhic primului, așa cum se întâmplă în cazul raporturilor de subordonare. Este cazul raporturilor ce se stabilesc între Prefect și organele administrației publice locale, situația în care acestea nu se subordonează prefectului, dar acesta avizează actele emise de organele pe care le tutelează beneficiind și de dreptul de a folosi acțiunea în contencios administrativ în vederea demarării controlului asupra actelor administrative considerate de prefect a fi ilegale.

Încercând o particularizare mai aprofundată a raportului de drept administrativ, ne vom opri asupra unor caracteristici juridice specifice elementelor sale: subiectul, obiectul, conținutul.

1.1.3. Obiectul raportului de drept administrativ

Că în orice raport juridic, obiectul raportului de drept administrativ îl formează acțiunea sau inacțiunea părților. Obiectul raportului de drept administrativ îl formează chiar conduită la care se referă conținutul. Specificitatea constă în aceea că acțiunea sau inacțiunea subiecților se încadrează în activitate administrativă a statului sau a colectivităților locale, deci în cadrul realizării puterii executive.

Raporturi care se formează în cadrul sistemului administrației publice.

Această categoriei de raporturi se referă, în principal, la organizarea și funcționarea administrației publice. Ele pot fi raporturi de subordonare ierarhică, de colaborare și de participare.

Raporturile de subordonare ierarhică sunt atunci când unul din subiecți acționează că autoritate ierarhic superioară.

Raporturile de colaborare sunt atunci când subiectele raporturilor de drept administrativ sunt pe poziție de egalitate și acționează pentru realizarea unui scop comun.

Raporturile de participare sunt atunci când subiecțîi participa la exercitarea unor atribuții pe care le da în competență unui organ colegial față de care subiecțîi pot fi în raporturi de subordonare ( participarea miniștrilor la ședințele Guvernului).

Raporturi care se formează între un subiect ce aparține administrației publice și unul din afară acestui sistem.

Și aceste raporturi pot fi de subordonare, de colaborare sau de participare, dar în aceste situații subiectele din afară sistemului administrației publice întră în raporturi juridice cu această, de pildă cu administrația locală, în calitatea lor de cetățeni sau în legătură cu domiciliul ori reședința lor.

1.1.4. Subiecții raporturilor de drept administrativ

Subiect al raportului de drept administrativ, care acționează în virtutea autorității publice cu care este investit, poate fi o persoană fizică sau o persoană juridică.

Atunci când acesta este o persoană fizică și face parte dintr-un organ al administrației publice, se pune, uneori problema calității sale, întrucât ea îndeplinește, de fapt, atribuțiile instituției din care face parte, nu acționează în nume propriu. Prin urmare, funcționarul public acționează că subiect de drept administrativ, investit cu autoritate, numai atunci când prin lege i se stabilesc atribuții speciale.

În ceea ce privește capacitatea de exercițiu de drept administrativ a unei persoane fizice, deci capacitatea să de a întra în raporturi de drept administrativ este de precizat că, de regulă, drepturile minorului sunt exercitate de reprezentantul sau legal.

Aceste drepturi pot fi însă exercitate și de minor, personal, în mod valabil la orice vârstă, iar situația este aceeași și în privința obligațiilor ( un minor proprietar de imobil își poate îndeplini oricând obligația administrativ financiară privind plata impozitelor și taxelor).

Subiectele de drept administrativ, în cele mai frecvente raporturi juridice de această natură, sunt persoanele juridice, organele administrației publice, acestea întrând în astfel de raporturi atât cu persoanele fizice cât și cu persoanele juridice.

În componentă unui organ al administrației publice, că la orice persoană juridică, întră mai multe elemente:

– personalul, care de regulă este o colectivitate umană, organizată pe baza de lege și care desfășoară o activitate stabilită tot prin lege.

– mijloacele materiale și financiare (patrimoniul).

– competență, care este elementul principal și care conferă calitatea colectivității respective de autoritate administrativă, dreptul și obligația de a acționa pe baza și în executarea legii.

Aceste drepturi pot fi exercitate pe un anumit teritoriu – competență teritorială – și într-un anumit domeniu de activitate – competență materială.

Legea nr. 42/1993 privind accizele la produsele din import și din țară, precum și impozitul la țițeiul din producția internă și gazele natural

1.2 Accizele

Denumirede acciza dată taxei de consum instituită și percepută în unele state cu titlu de impozit indirect asupra anumitor produse precum: mărfuri de lux, tutun, băuturi alcoolice, produse petroliere etc. Neplata acesteia poate constitui, în condițiile stabilite de lege, infracțiunea de evaziune fiscală.

1.2.1 Accize armonizate

Accizele armonizate sunt accizele pentru care se aplică un singur sistem de impunere, comun în spațiul comunitar.

1.2.2. Produse accizabile

Accizele fiind un impozit cu obiect limitat, prima preocupare constă în delimitarea obiectului acestuia, și anume produsele accizabile.

Prima categorie de produse o reprezintă alcoolul și băuturile alcoolice (berea, vinul, băuturi fermentate, alcool etilic). A doua categorie de produse este dată de tutunul prelucrat (țigarete, țigări, țigări de foi, tutun de fumat). A treia categorie o reprezintă produsele energetice (motorină, benzină, kerosen, gaz, păcură, cărbune).

A patra categorie de produse o reprezintă energia electrică. Specific este faptul că toate aceste produse sunt incluse în Nomenclatorul codurilor de produse accizabile, aprobat prin OMFP nr. 3661/2008. Definițiile produselor, așa cum au fost preluate din Directiva 2008/118/CE, sunt extrem de generale, urmărind calitățile esențiale ale produsului și așteptările obișnuite ale clienților.

Regimul armonizat al accizelor dă naștere unui număr semnificativ de spețe privind anumite produse și circulația acestora, soluționate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Curtea a admis că Grecia poate utiliza un nivel de accize redus pentru ouzo; că este permisă impunerea diferită a vinului și a berii; că este permisă obligarea la autorizare prealabilă, pentru protejarea sănătății și ordinii publice, a importului de alcool etilic nedenaturat, cu o tărie alcoolică mai mare de 80%.

O serie de produse sunt scutite de la plata accizelor, în condițiile art. 206-206C. fisc., și anume: produsele utilizate în relații diplomatice, produsele valorificate prin magazine duty-free, produsele din alcool denaturate, produse energetice utilizate de nave, aeronave etc.

În privința aplicării acestor dispoziții legale, un rol clarificator revine jurisprudenței Curții Europene de Justiție. Astfel, în ipoteze de speță, s-a decis că este scutit de Ia plata accizelor armonizate alcoolul etilic importat pe teritoriul vamal al Uniunii Europene și care este conținut în produse pe bază de ciocolată care sunt destinate consumului direct, cu condiția de a nu se depăși 8,5 litri pe 100 de kilograme de produs în ceea ce privește conținutul de alcool al acestor produse; că nu este scutit alcoolul care intră în compoziția vinului de bucătărie care are o tărie alcoolică reală pe volum de peste 1,2 %; că se accizează aditivii pentru carburanți, care au calitatea de „uleiuri minerale” sau de „produse energetice”, dar care nu sunt destinați utilizării, nu sunt puși în vânzare sau utilizați drept carburant.

1.2.3. Persoane impozabile

Operațiunile cu produse accizabile armonizate se realizează exclusiv de un antrepozitar fiscal ori de un destinatar autorizat. Antrepozitarul fiscal este autorizat să producă și să transforme produse accizabile, într-un antrepozit fiscal. Acesta nu poate valorifica produsele prin vânzarea cu amănuntul.

Cererea de autorizare ca antrepozit fiscal trebuie să descrie fluxul tehnologic, să precizeze capacitatea de producție, randamentul utilajelor. Autorizarea se face raportat la un anumit spațiu, care să nu permită scoaterea de produse accizabile, fără plata accizelor, construit și securizat în acest sens. Antrepozitarul fiscal va primi o autorizație și un cod de accize. Antrepozitarul are o serie de obligații specifice: să depună o garanție, să prevadă locul cu sigilii, contoare etc., să țină evidențe stricte ale produselor accizabile, să permită accesul organelor fiscale în spațiu și la produsele accizabile.

Nu sunt persoane impozabile, persoanele fizice pentru produsele accizabile utilizate în scopuri personalei.

Destinatarul înregistrat poate să-și desfășoare activitatea în această calitate numai în baza autorizației valabile emisă de autoritatea competentă, în care va fi înscris și codul de accize atribuit de această autoritate.

La nivel comunitar se instituie un registru special al operatorilor în domeniul accizelor, conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 612/2013 al Comisiei privind funcționarea registrului operatorilor economici și al antrepozitelor fiscale, statisticile conexe și raportarea în temeiul Regulamentului (UE) nr. 389/2012 al Consiliului privind cooperarea administrativă în domeniul accizelor.

https://europa.eu/youreurope/business/taxation/excise-duties-eu/index_ro.htm

http://www.mfinante.gov.ro/detalii.html?method=searchAnaf&pagina=taxe&den=ACCIZE

1.2.4. Regimul suspensiv de accize

Antrepozitarii autorizați de către autoritățile competente ale unui stat membru sunt recunoscuți ca fiind autorizați atât pentru circulația națională, cât și pentru circulația intracomunitară a produselor accizabile. Deplasarea intracomunitară de produse accizabile este considerată ca având loc în regim suspensiv de accize doar dacă este acoperită de un document administrativ electronic procesat. Expeditorul din România înaintează un proiect de document administrativ electronic la autoritățile competente, prin intermediul sistemului informatizat prevăzut la art. 1 din Decizia nr. 1.152/2003/ CE a Parlamentului European și a Consiliului privind informatizarea circulației și a controlului produselor supuse accizelor. Autoritățile competente efectuează o verificare electronică a datelor din proiectul de document administrativ electronic. Autoritatea competentă transmite fără întârziere documentul administrativ electronic autorității competente din statul membru de destinație, care la rândul ei îl transmite destinatarului, în cazul în care acesta este un antrepozitar autorizat sau un destinatar înregistrat.

Produsul este realizat, depozitat și eventual transportat în regim suspensiv, adică, fără ca acciza să fi fost încă plătită.

La un anumit moment, produsul iese din regim suspensiv, adică este eliberat pentru consum. Constituie eliberare spre consum: a) ieșirea produselor accizabile, inclusiv neregulamentară, dintr-un regim suspensiv de accize; b) deținerea de produse accizabile în afara unui regim suspensiv de accize pentru care accizele nu au fost percepute în conformitate cu dispozițiile prezentului capitol; c) producerea de produse accizabile, inclusiv neregulamentară, în afara unui regim suspensiv de accize; d) importul de produse accizabile, chiar și neregulamentar, cu excepția cazului în care produsele accizabile sunt plasate, imediat după import, în regim suspensiv de accize; e) utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal altfel decât ca materie primă. Eliberare pentru consum se consideră și deținerea în scopuri comerciale de către un comerciant de produse accizabile, care au fost eliberate în consum în alt stat membru sau au fost importate în alt stat membru și pentru care accizele nu au fost percepute în România.

Nu se consideră eliberare pentru consum distrugerea totală sau pierderea iremediabilă de produse accizabile, dacă acestea intervin în timpul în care se află într-un regim suspensiv de accize și dacă: a) produsul nu este disponibil pentru a fi folosit în România datorită vărsării, spargerii, incendierii, contaminării, inundațiilor sau altor cazuri de forță majoră; b) produsul nu este disponibil pentru a fi folosit în România datorită evaporării sau altor cauze care reprezintă rezultatul natural al producerii, deținerii sau deplasării produsului; c) distrugerea este autorizată de către autoritatea competentă.

În acest sens, a se vedea: CJUE, C-314/06'1: Noțiunea „forță majoră” (…), vizează împrejurări străine antrepozitarului autorizat, neobișnuite și imprevizibile, ale căror consecințe nu ar fi putut să fie evitate, în pofida întregii diligențe manifestate de acesta. Condiția potrivit căreia împrejurările trebuie să fie străine antrepozitarului autorizat nu se limitează la împrejurări exterioare acestuia într-un sens material sau fizic, ci vizează și împrejurări care para ieși în mod obiectiv din sfera de monitorizare a antrepozitarului autorizat sau a fi situate în afara sferei de răspundere a acestuia.

Raționamentul juridic privind plata accizelor chiar și în caz de deficite ori pierderi neregulamentare, este explicat de Curte în aceeași cauză: într-adevăr, (…), uleiurile minerale sunt supuse accizelor prin simplul fapt al producerii sau al importării lor pe teritoriul Comunității și accizele sunt, în principiu, exigibile și în caz de deficite și de pierderi pentru care nu a fost acordată o scutire de către autoritățile competente. în consecință, punerea în consum nu este determinantă pentru nașterea datoriei fiscale.

În scopul determinării regimului normal de pierderi din activitatea de producție ori depozitare, antrepozitarul fiscal are obligația la momentul autorizării de a prezenta studii privind coeficienții maximi de pierderi.

1.2.5. Regimul de stabilire a obligațiilor fiscale

Exigibilitatea Accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum în statul membru în care se face eliberarea pentru consum, precum și în momentul importului (din state terțe1'1).

Obligația de plată a accizei revine persoanei plătitoare de accize, care poate fi antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat sau orice altă persoană care eliberează produsele accizabile din regimul suspensiv de accize ori în numele căreia se efectuează această eliberare și, în cazul ieșirii neregulamentare din antrepozitul fiscal, orice altă persoană care a participat la această ieșire, persoana care deține produsele accizabile sau orice altă persoană implicată în deținerea acestora, persoana care produce produsele accizabile sau, în cazul unei produceri neregulamentare, orice altă persoană implicată în producerea acestora.

Astfel, obligația la plata accizei nu revine numai persoanei autorizate să realizeze operațiuni cu produse accizabile, ci și persoanei care acționează de manieră ilicită.

Marcarea produselor. Produsele accizabile la eliberarea spre consum sunt supuse unei proceduri de marcare prin aplicarea unui timbru fiscal. Timbrele se eliberează după o procedură strictă, înseriate și nu se rambursează acciza dacă timbrele fiscale au dispărut înainte de a fi aplicate pe produsele din tutun.

Plata. Accizele sunt venituri la bugetul de stat. Termenul de plată a accizelor este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care accizele devin exigibile, cu excepția cazurilor expres prevăzute de lege. în cazul furnizorilor autorizați de energie electrică sau de gaz natural, termenul de plată a accizelor este data de 25 a lunii următoare celei în care a avut loc facturarea către consumatorul final. întârzierea la plata accizelor cu mai mult de 5 zile de la termenul legal atrage suspendarea autorizației deținute de operatorul economic plătitor de accize până la plata sumelor restante.

Declarația de accize. Orice plătitor de accize are obligația de a depune lunar la autoritatea competentă o declarație de accize, indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declarația.

1.2.6.Alte produse accizabile

Prin dispozițiile art. 207 C. fisc., sunt stabilite categorii de produse, „de lux” pentru care sunt datorate accize: cafea, autovehicule, arme, bijuterii din aur etc.

Ordonanta nr. 58/1998 privind desfasurarea activitatii

https://www.avocatnet.ro/t3817/bauturi-alcoolice.html

https://legestart.ro/conditii-de-distributie-si-comercializare-a-produselor-accizabile/

CAPITOLUL II 
Proceduri generale privind deținerea și deplasarea produselor supuse accizelor

Aceasta introduce proceduri cu privire la produsele supuse accizelor, pentru a garanta libera circulație a acestora și, astfel, buna funcționare a pieței unice a UE.

În înțelesul prezentului capitol, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

1. accize percepute reprezintă accizele stabilite și înregistrate în evidențele contabile ale plătitorului de accize și care urmează a fi virate la bugetul de stat în termenele prevăzute de prezentul capitol;

2. antrepozitarul autorizat este persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea competentă, în cadrul activității sale, să producă, să transforme, să dețină, să primească sau să expedieze produse accizabile în regim suspensiv de accize într-un antrepozit fiscal;

3. antrepozitul fiscal este locul în care produsele accizabile sunt produse, transformate, deținute, primite sau expediate în regim suspensiv de accize de către un antrepozitar autorizat în cadrul activității sale, în condițiile prevăzute de prezentul capitol;

5. autoritatea competentă reprezintă:

a) direcțiile generale regionale ale finanțelor publice, Direcția generală de administrare a marilor contribuabili, denumite în continuare autoritate fiscală teritorială;

b) structura cu atribuții de monitorizare, control și/sau soluționare a contestațiilor din cadrul Ministerului Finanțelor Publice – aparat central, denumită în continuare autoritate fiscală centrală;

c) structura cu atribuții în elaborarea legislației privind regimul accizelor din cadrul Ministerului Finanțelor Publice – aparat central, denumită în continuare autoritate fiscală centrală;

d) structurile de specialitate din cadrul Direcției Generale a Vămilor, denumite în continuare autoritate vamală centrală sau teritorială, după caz;

e) direcțiile regionale vamale sau birourile vamale de interior și/sau birourile vamale de frontieră, denumite în continuare autoritate vamală teritorială;

6. codul NC reprezintă poziția tarifară, subpoziția tarifară sau codul tarifar, așa cum este prevăzută/prevăzut în Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun, în vigoare de la 19 octombrie 1992, iar în cazul produselor energetice, în vigoare de la 1 ianuarie 2002. Ori de câte ori intervin modificări în nomenclatura combinată a Tarifului Vamal Comun, corespondența dintre codurile NC prevăzute în prezentul capitol și noile coduri NC se realizează potrivit prevederilor din normele metodologice;

7. consumator final de gaz natural/energie electrică reprezintă persoana fizică sau juridică care nu este supusă obligației de licențiere de către autoritatea de reglementare competentă și care utilizează aceste produse;

8. denaturarea reprezintă operațiunea/procesul prin care alcoolului etilic sau produselor alcoolice li se adaugă substanțele prevăzute prin normele metodologice astfel încât acestea să devină improprii consumului uman;

9. destinatar înregistrat înseamnă persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea competentă să primească, în cadrul activității sale, produse accizabile care se deplasează în regim suspensiv de accize dintr-un alt stat membru;

10. expeditor înregistrat înseamnă persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea competentă din statul membru în care are loc importul, în cadrul activității sale, exclusiv să expedieze în regim suspensiv de accize produsele accizabile puse în liberă circulație în conformitate cu art. 79 din Regulamentul (CEE) nr. 2.913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de restituire a Codului Vamal Comunitar;

11. grad alcoolic reprezintă proporția de alcool absolut, exprimată în procente volumetrice măsurată la temperatura de 20°C, conținută într-o soluție hidroalcoolică;

12. gradul Plato reprezintă cantitatea de zaharuri exprimată în grame, conținută în 100 g de soluție măsurată la origine la temperatura de 20°/4°C aferentă berii, respectiv bazei de bere din amestecul cu băuturi nealcoolice;

13. hectolitru alcool pur reprezintă 100 litri alcool etilic rafinat, cu concentrația alcoolică de 100% în volum, măsurați la temperatura de 20°C, conținut într-o cantitate dată de produs alcoolic;

14. importator autorizat înseamnă persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea competentă să importe, în cadrul activității sale, produse accizabile supuse marcării prin banderole sau timbre;

15. import de produse accizabile înseamnă intrarea pe teritoriul Uniunii Europene de produse accizabile, cu excepția cazului în care produsele, la intrarea lor pe teritoriul Uniunii Europene, sunt plasate sub un regim sau sub o procedură vamală suspensivă, precum și ieșirea lor dintr-un regim ori o procedură vamală suspensivă;

16. marcajele reprezintă hârtii de valoare cu regim special, respectiv timbre și banderole, care se tipăresc de către Compania Națională "Imprimeria Națională" – S.A.;

17. marcatori și coloranți reprezintă substanțele utilizate pentru marcarea și colorarea produselor energetice;

18. operator economic reprezintă persoana juridică ce desfășoară activități cu produse accizabile;

19. procedură vamală suspensivă sau regim vamal suspensiv înseamnă oricare dintre procedurile speciale prevăzute de Regulamentul (CEE) nr. 2.913/1992 al căror obiect îl constituie mărfurile necomunitare în momentul intrării pe teritoriul vamal al Uniunii Europene, depozitarea temporară, zonele libere sau antrepozitele libere, precum și oricare dintre procedurile prevăzute la art. 84 alin. (1) lit. a) din acest regulament;

20. producția și transformarea produselor accizabile reprezintă orice operațiune prin care aceste produse sunt fabricate, procesate sau transformate sub orice formă, inclusiv operațiunile de îmbuteliere și ambalare a produselor accizabile în vederea eliberării pentru consum, precum și operațiunile de extracție a produselor energetice;

21. produsele accizabile sunt produsele prevăzute la art. 335 alin. (2), supuse reglementărilor privind accizele potrivit prezentului capitol;

22. regim suspensiv de accize înseamnă un regim fiscal aplicat producerii, transformării, deținerii sau deplasării de produse accizabile care nu fac obiectul unei proceduri ori al unui regim vamal suspensiv, accizele fiind suspendate;

23. stat membru și teritoriul unui stat membru înseamnă teritoriul fiecărui stat membru al Uniunii Europene căruia i se aplică Tratatul, în conformitate cu art. 52 din Tratatul privind Uniunea Europeană și art. 355 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, cu excepția teritoriilor terțe;

24. supraveghere fiscală în domeniul accizelor reprezintă acțiunile și/sau procedurile de intervenție ale autorității competente pentru prevenirea, combaterea și sancționarea fraudei fiscale;

25. teritorii terțe înseamnă teritoriile prevăzute la art. 337 alin. (1) și (2);

26. Tratat înseamnă Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

27. țară terță înseamnă orice stat sau teritoriu căruia nu i se aplică Tratatul;

28. Uniunea Europeană și teritoriul Uniunii Europene înseamnă teritoriile statelor membre, astfel cum sunt definite la pct. 22;

29. utilizator final înseamnă persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea competentă, potrivit prevederilor din normele metodologice, să primească, în cadrul activității sale, produse accizabile în regim de exceptare/scutire de la plata accizelor destinate a fi utilizate în scopurile prevăzute de aceste regimuri.

Faptul generator (art 338)

Produsele accizabile sunt supuse regimului accizelor la momentul:

a) producerii acestora, inclusiv, acolo unde este cazul, la momentul extracției acestora, pe teritoriul Uniunii Europene;

b) importului acestora pe teritoriul Uniunii Europene.

Exigibilitatea (art 339)

(1) Accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum și în statul membru în care se face eliberarea pentru consum.

(2) Condițiile de exigibilitate și nivelul accizelor aplicabile sunt cele în vigoare la data la care accizele devin exigibile în statul membru în care are loc eliberarea pentru consum.

Eliberarea pentru consum (art 340)

(1) În înțelesul prezentului capitol, eliberarea pentru consum reprezintă:

a) ieșirea produselor accizabile, inclusiv neregulamentară, dintr-un regim suspensiv de accize;

b) deținerea de produse accizabile în afara unui regim suspensiv de accize pentru care accizele nu au fost percepute în conformitate cu dispozițiile prezentului capitol;

c) producerea de produse accizabile, inclusiv neregulamentară, în afara unui regim suspensiv de accize;

d) importul de produse accizabile, inclusiv neregulamentar, cu excepția cazului în care produsele accizabile sunt plasate, imediat după import, în regim suspensiv de accize;

e) utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal altfel decât ca materie primă.

(2) Eliberare pentru consum se consideră și deținerea în scopuri comerciale de către o persoană a produselor accizabile care au fost eliberate în consum în alt stat membru și pentru care accizele nu au fost percepute în România.

(3) Momentul eliberării pentru consum este:

a) în situațiile prevăzute la art. 401 alin. (2) lit. a) pct. 2, momentul primirii produselor accizabile de către destinatarul înregistrat;

b) în situațiile prevăzute la art. 401 alin. (2) lit. a) pct. 4, momentul primirii produselor accizabile de către beneficiarul scutirii prevăzute la art. 395;

c) în situațiile prevăzute la art. 401 alin. (3), momentul primirii produselor accizabile la locul de livrare directă.

(4) În cazul unui produs accizabil care are dreptul de a fi scutit sau exceptat de la plata accizelor, utilizarea în orice scop care nu este în conformitate cu scutirea, respectiv exceptarea atrage obligația de plată a accizelor.

(5) În cazul unui produs energetic, pentru care accizele nu au fost anterior exigibile, eliberare pentru consum se consideră atunci când produsul energetic este oferit spre vânzare ori este utilizat drept combustibil pentru motor sau combustibil pentru încălzire.

(6) În cazul unui produs accizabil, pentru care acciza nu a fost anterior exigibilă, se consideră eliberare pentru consum atunci când produsul accizabil este deținut într-un antrepozit fiscal pentru care s-a revocat ori s-a anulat autorizația. Acciza devine exigibilă la data la care decizia de revocare a autorizației de antrepozit fiscal produce efecte ori la data comunicării deciziei de anulare a autorizației de antrepozit fiscal, pentru produsele accizabile ce pot fi eliberate pentru consum.

(7) În cazul unui produs accizabil, pentru care acciza nu a fost anterior exigibilă, se consideră eliberare pentru consum atunci când produsul accizabil este deținut într-un antrepozit fiscal pentru care autorizația a expirat și nu a fost emisă o nouă autorizație, sub rezerva art. 365 alin. (8).

(8) În sensul prevederilor alin. (6), prin produse accizabile ce pot fi eliberate pentru consum se înțelege produse accizabile care îndeplinesc condițiile legale de comercializare.

(9) Nu se consideră eliberare pentru consum mișcarea produselor accizabile din antrepozitul fiscal, în condițiile prevăzute în secțiunea a 16-a, către:

a) un alt antrepozit fiscal în România sau în alt stat membru;

b) un destinatar înregistrat din alt stat membru;

c) un teritoriu din afara teritoriului Uniunii Europene.

(10) *) Distrugerea totală sau pierderea iremediabilă a produselor accizabile aflate sub regim suspensiv de accize, inclusiv dintr-o cauză ce ține de natura produselor sau ca urmare a unui caz fortuit ori de forță majoră sau ca o consecință a autorizării de către autoritatea competentă, nu este considerată eliberare pentru consum.

(11) În sensul prezentului capitol, produsele sunt considerate distruse total sau pierdute iremediabil atunci când devin inutilizabile ca produse accizabile. Distrugerea totală sau pierderea iremediabilă a produselor accizabile trebuie dovedită autorității competente.

(12) Nu se consideră eliberare pentru consum deplasarea produselor energetice din antrepozitul fiscal în vederea alimentării navelor sau aeronavelor care au ca destinație un teritoriu din afara teritoriului Uniunii Europene, fiind asimilată unei operațiuni de export. De asemenea, operațiunea de alimentare cu produse energetice a navelor sau aeronavelor care au ca destinație un teritoriu din afara teritoriului Uniunii Europene este asimilată unei operațiuni de export.

A se vedea și Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 319/2016 pentru aprobarea condițiilor privind distrugerea în antrepozitul fiscal a produselor accizabile care nu au fost eliberate pentru consum.

Plătitori de accize (art 341)

(1) Persoana plătitoare de accize care au devenit exigibile este:

a) în ceea ce privește ieșirea de produse accizabile dintr-un regim suspensiv de accize, astfel cum este prevăzută la art. 340 alin. (1) lit. a):

1. antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat sau orice altă persoană care eliberează produsele accizabile din regimul suspensiv de accize ori pe seama căreia se efectuează această eliberare, iar, în cazul ieșirii neregulamentare din antrepozitul fiscal, orice altă persoană care a participat la această ieșire;

2. în cazul unei nereguli în cursul unei deplasări a produselor accizabile în regim suspensiv de accize, astfel cum este definită la art. 412 alin. (1), (2) și (4): antrepozitarul autorizat, expeditorul înregistrat sau orice altă persoană care a garantat plata accizelor în conformitate cu art. 348 alin. (1) și (2), precum și orice persoană care a participat la ieșirea neregulamentară și care avea cunoștință sau care ar fi trebuit să aibă cunoștință în mod normal de caracterul neregulamentar al acestei ieșiri;

b) în ceea ce privește deținerea unor produse accizabile, astfel cum este prevăzută la art. 340 alin. (1) lit. b), persoana care deține produsele accizabile sau orice altă persoană implicată în deținerea acestora;

c) în ceea ce privește producerea unor produse accizabile, astfel cum este prevăzută la art. 340 alin. (1) lit. c), persoana care produce produsele accizabile sau, în cazul unei producții neregulamentare, orice altă persoană implicată în producerea acestora;

d) în ceea ce privește importul unor produse accizabile, astfel cum este prevăzut la art. 340 alin. (1) lit. d), persoana care declară produsele accizabile sau pe seama căreia produsele sunt declarate în momentul importului ori, în cazul unui import neregulamentar, orice altă persoană implicată în importul acestora;

e) în cazurile prevăzute la art. 340 alin. (4) – (7), persoana care determină eliberarea pentru consum.

(2) Atunci când mai multe persoane sunt obligate să plătească aceeași datorie privind accizele, acestea sunt obligate să plătească în solidar acea datorie, iar fiecare dintre aceste persoane poate fi urmărită pentru întreaga datorie.

Nivelul accizelor (art 342)

(1) Nivelul accizelor este prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul titlu. Nivelul accizelor aplicabil în anul 2017 este prevăzut în coloana 3 din anexa nr. 1. Începând cu anul 2018 inclusiv, nivelul accizelor aplicabil de la data de 1 ianuarie a fiecărui an, respectiv 1 aprilie a fiecărui an pentru țigarete este nivelul prevăzut în coloanele 4 – 8 din anexa nr. 1, actualizat conform prevederilor alin. (2).

(2) Cu excepția produselor accizabile care se regăsesc la nr. crt. 6 din anexa nr. 1, nivelul accizelor prevăzut în coloanele 4 – 8 din anexa nr. 1 se actualizează cu creșterea prețurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, față de perioada octombrie 2014 – septembrie 2015, comunicată oficial de Institutul Național de Statistică până la data de 15 octombrie. Nivelul accizelor actualizat se publică pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, până cel mai târziu pe data de 20 octombrie a fiecărui an.

(3) Prevederile alin. (2) nu se aplică în cazul în care în ultimele 12 luni are loc scăderea prețurilor de consum, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, față de perioada octombrie 2014 – septembrie 2015, comunicată oficial de Institutul Național de Statistică până la data de 15 octombrie.

(4) Nivelul în lei al accizelor, obținut după efectuarea actualizării prevăzute la alin. (2), se rotunjește la nivel de două zecimale, prin reducere, atunci când a treia zecimală este mai mică decât 5, și prin majorare atunci când a treia zecimală este mai mare sau egală cu 5.

(5) Nivelul accizelor prevăzut la nr. crt. 5 – 9 din anexa nr. 1 cuprinde și contribuția pentru finanțarea unor cheltuieli de sănătate prevăzute la titlul XI din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată.

(6) Pentru băuturile alcoolice, țigaretele, țigările și țigările de foi, nivelul accizelor prevăzut la nr. crt. 1 – 7 din anexa nr. 1 cuprinde și cota de 1% datorată Ministerului Tineretului și Sportului, prevăzută în Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare.

(7) Pentru produsele energetice pentru care nivelul accizelor este stabilit la 1.000 litri, volumul se măsoară la o temperatură de 15°C.

(8) Pentru motorina destinată utilizării în agricultură se poate aplica un nivel redus de accize. Nivelul și condițiile privind aplicarea accizei reduse se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

(9) Este supusă unui nivel al accizelor diferențiat, stabilit prin diminuarea cu 189,52 lei/1.000 litri, respectiv cu 224,30 lei/tonă, a nivelului standard prevăzut pentru motorină în coloana 3 din anexa nr. 1, motorina utilizată drept carburant pentru motor în următoarele scopuri:

a) transport rutier de mărfuri în cont propriu sau pentru alte persoane, cu autovehicule ori ansambluri de vehicule articulate destinate exclusiv transportului rutier de mărfuri și cu o greutate brută maximă autorizată de cel puțin 7,5 tone;

b) transportul de persoane, regulat sau ocazional, cu excepția transportului public local de persoane, cu un autovehicul din categoria M2 ori M3, definit în Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective.

(10) Reducerea nivelului accizelor prevăzută la alin. (9) se realizează prin restituirea sumelor reprezentând diferența dintre nivelul standard al accizelor și nivelul accizelor diferențiat prevăzut la alin. (9), către operatorii economici licențiați în Uniunea Europeană. Condițiile, procedura și termenele de restituire se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Măsurile instituite potrivit prevederilor alin. (9) se aplică cu respectarea procedurilor specifice în domeniul ajutorului de stat, pentru motorina achiziționată în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2016 inclusiv, cu încadrarea în creditele de angajament și bugetare aprobate prin legea bugetului de stat pentru Programul "Ajutoare de stat pentru finanțarea proiectelor pentru investiții din cadrul bugetului Ministerului Finanțelor Publice".

(11) În perioada 1 ianuarie – 31 martie 2016 inclusiv, acciza specifică pentru țigarete este de 333,37 lei/1.000 țigarete.

(12) Pentru perioada 1 ianuarie – 31 martie 2017, acciza totală pentru țigarete este de 435,58 lei/1.000 țigarete, acciza minimă este de 422,51 lei/1.000 țigarete, iar acciza specifică se determină pe baza accizei totale și a accizei ad valorem calculate prin aplicarea procentului legal asupra prețului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul aferent anului 2015.

(13) În perioada 1 iulie 2017 – 31 martie 2018 inclusiv, acciza specifică pentru țigarete este de 333,582 lei/1.000 țigarete.

Calculul accizelor ( art 343)

(1) Calculul accizelor se efectuează potrivit prevederilor din normele metodologice.

(2) Pentru țigarete, acciza datorată este egală cu suma dintre acciza specifică și acciza ad valorem.

(3) Nivelul accizelor pentru țigarete se actualizează anual, începând cu data de 1 aprilie, conform regulilor prevăzute la art. 342 alin. (1), (2) și (4), cu excepția situației prevăzute la alin. (3).

(4) Acciza ad valorem se calculează prin aplicarea procentului legal de 14% asupra prețului de vânzare cu amănuntul al țigaretelor eliberate pentru consum.

(5) Acciza specifică exprimată în lei/1.000 de țigarete se determină anual, pe baza prețului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem și a accizei totale al cărei nivel este prevăzut în anexa nr. 1. Această acciză specifică se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice*) care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu cel puțin 30 de zile înainte de intrarea în vigoare a nivelului accizei totale.

(6) Acciza datorată determinată potrivit alin. (2) nu poate fi mai mică decât nivelul accizei minime exprimate în lei/1.000 de țigarete care este de 97% din nivelul accizei totale prevăzut în anexa nr. 1.

(7) Prețul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul se calculează în funcție de valoarea totală a tuturor cantităților de țigarete eliberate pentru consum, pe baza prețului de vânzare cu amănuntul, incluzând toate taxele, împărțit la cantitatea totală de țigarete eliberate pentru consum. Acest preț mediu ponderat se stabilește până pe data de 15 februarie a fiecărui an, pe baza datelor privind cantitățile totale de țigarete eliberate pentru consum în cursul anului calendaristic precedent, și se publică pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice în termen de 15 zile de la data stabilirii.

(8) Prețul de vânzare cu amănuntul pentru orice marcă de țigarete se stabilește și se declară de către persoana care eliberează pentru consum țigaretele în România sau care importă țigaretele și este adus la cunoștința publică, în conformitate cu cerințele prevăzute de normele metodologice.

(9) Este interzisă vânzarea de către orice persoană a țigaretelor pentru care nu s-au stabilit și declarat prețuri de vânzare cu amănuntul.

(10) Prețul de vânzare al țigaretelor nu poate depăși prețul de vânzare cu amănuntul declarat în vigoare la momentul vânzării.

(11) Este interzisă vânzarea de țigarete, de către orice persoană, către persoane fizice, la un preț mai mic decât prețul de vânzare cu amănuntul declarat.

*) Conform art. 1 din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 350/2017, nivelul accizei specifice la țigarete în perioada 1 aprilie 2017 – 31 martie 2018 inclusiv este de 329,222 lei/1.000 țigarete.

Responsabilitățile plătitorilor de accize (art 344)

(1) Plătitorii de accize au obligația de a se înregistra la autoritatea competentă.

(2) Orice plătitor de accize poartă răspunderea pentru calcularea corectă și plata la termenul legal a accizelor către bugetul de stat și pentru depunerea la termenul legal a declarațiilor de accize la autoritatea competentă, conform prevederilor prezentului capitol.

Plata accizelor la bugetul de stat ( art 345)

(1) Termenul de plată a accizelor este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care accizele devin exigibile, cu excepția cazurilor pentru care se prevede în mod expres un alt termen de plată. (anexa)

Contravenții și sancțiuni la regimul produselor accizabile

Constituie contravenții următoarele fapte:

a) producerea de produse accizabile ce intră sub incidența sistemului de antrepozitare fiscală, în afara unui antrepozit fiscal autorizat de către autoritatea fiscală competentă;

b) deținerea de produse accizabile în afara regimului suspensiv, care nu au fost introduse în sistemul de accizare conform titlului VII din Codul fiscal;

c) neanunțarea autorității fiscale competente, în termenul legal, despre modificările aduse datelor inițiale avute în vedere la eliberarea autorizației;

d) deținerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit titlului VII din Codul fiscal, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false;

e) nerespectarea programului de lucru al antrepozitului fiscal, așa cum a fost aprobat de autoritatea fiscală competentă;

f) practicarea, de către producători sau de către importatori, de prețuri de vânzare mai mici decât costurile ocazionate de producerea sau importul produselor accizabile vândute, la care se adaugă acciza și taxa pe valoarea adăugată;

g) neînscrierea distinctă în facturi a valorii accizelor sau a impozitului la țițeiul și gazele naturale din producția internă, în cazurile prevăzute la titlul VII din Codul fiscal;

h) neutilizarea documentelor fiscale prevăzute de titlul VII din Codul fiscal;

i) neefectuarea, prin unități bancare, a decontărilor între furnizori și cumpărători, ca persoane juridice, de produse accizabile;

j) amplasarea mijloacelor de măsurare a producției și a concentrației de alcool și distilate în alte locuri decât cele prevăzute expres în titlul VIII din Codul fiscal sau deteriorarea sigiliilor aplicate de către supraveghetorul fiscal și nesesizarea organului fiscal în cazul deteriorării lor;

k) nesolicitarea desemnării supraveghetorului fiscal în vederea desigilării cisternelor sau recipientelor în care se transportă alcoolul și distilatele în vrac;

l) transportul de alcool etilic și de distilate, efectuat prin cisterne sau recipiente care nu poartă sigiliile supraveghetorului fiscal, au sigilii deteriorate sau nu sunt însoțite de documentul de însoțire prevăzut la titlul VII din Codul fiscal;

m) fabricarea de alcool sanitar de către alte persoane decât antrepozitarii autorizați pentru producție de alcool etilic;

n) comercializarea în vrac, pe piața internă, a alcoolului sanitar;

o) circulația și comercializarea în vrac a alcoolului etilic rafinat și a distilatelor în alte scopuri decât cele expres prevăzute în titlul VIII din Codul fiscal;

p) neevidențierea corectă în registrul special a cantităților de alcool și distilate importate în vrac;

q) neevidențierea la organele fiscale teritoriale a situațiilor privind modul de valorificare a alcoolului și distilatelor;

r) nesolicitarea organului fiscal teritorial în vederea desigilării instalațiilor de fabricație, precum și neevidențierea în registrul destinat acestui scop a informațiilor privind capacitățile reale de distilare, data și ora sigilării și desigilării cazanelor sau a celorlalte instalații de fabricație a țuicii și a rachiurilor de fructe;

s) practicarea de prețuri de vânzare cu amănuntul mai mici decât prețurile minime stabilite pe produse, potrivit titlului VIII din Codul fiscal, la care se adaugă taxa pe valoarea adăugată;

ș) comercializarea, la prețuri mai mari decât prețurile maxime de vânzare cu amănuntul declarate, a produselor pentru care s-au stabilit astfel de prețuri;

t) comercializarea produselor ce nu se regăsesc în listele cuprinzând prețurile maxime de vânzare cu amănuntul declarate de către agenții economici producători și importatori;

ț) refuzul agenților economici producători de țigarete de a prelua și de a distruge, în condițiile prevăzute de lege, cantitățile de produse din tutun confiscate;

u) folosirea conductelor mobile, a furtunurilor elastice sau a altor conducte de acest fel, utilizarea rezervoarelor necalibrate, precum și amplasarea înaintea contoarelor a unor canele sau robinete prin care se pot extrage cantități de alcool sau distilate necontorizate;

v) comercializarea în vrac și utilizarea ca materie primă, pentru fabricarea băuturilor alcoolice, a alcoolului etilic și a distilatelor cu concentrația alcoolică sub 96,0% în volum;

x) comercializarea, prin pompele stațiilor de distribuție, a altor uleiuri minerale decât cele din categoria gazelor petroliere lichefiate, benzinelor și motorinelor auto, precum și a petrolului lampant, care corespund standardelor naționale de calitate;

y) funcționarea instalațiilor de producere alcool etilic sau distilate, în afara programului de lucru aprobat de Comisia de autorizare a antrepozitelor fiscale din cadrul Ministerului Finanțelor Publice;

z) producerea sau comercializarea produselor accizabile într-un antrepozit fiscal în perioada în care autorizația a fost revocată sau anulată, iar comisia de autorizare nu a emis autorizație specială pentru valorificarea stocurilor de produse.

Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează cu amendă de la 200.000.000 lei la 1.000.000.000 lei, precum și cu:

a) confiscarea produselor, iar în situația în care acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare, în cazurile prevăzute la lit. a), b), d), l), m), n), o), x), y) și z);

b) confiscarea cisternelor, recipientelor și a mijloacelor de transport utilizate în transportul alcoolului etilic și al distilatelor, în cazul prevăzut la lit. l);

c) revocarea autorizației de antrepozit fiscal sau, după caz, oprirea activității, pe o perioadă de 1-3 luni, pentru situațiile prevăzute la lit. d), e), j), m), n), o), u), x), y) și z). Cererea pentru o nouă autorizație poate fi depusă numai după o perioadă de cel puțin 6 luni de la data revocării.

2.2.Sistemul de supraveghere a producției de alcool și de distilate

Art. 1

(1) Pentru înregistrarea anuală a tuturor producătorilor de alcool și de distilate, precum și a capacităților de producție deținute de aceștia agenții economici producători de alcool și de distilate vor întocmi și vor depune în perioada 1 decembrie-31 decembrie a fiecărui an, la direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, în a căror rază teritorială își desfășoară activitatea, declarația privind capacitățile de producție ale instalațiilor deținute, precum și nivelul producției de alcool și de distilate, ce se estimează a se realiza în anul imediat următor.

Instrucțiuni:

1. -Declarațiile ce urmează să fie depuse vor fi verificate și vizate de supraveghetorii fiscali desemnați potrivit legii, pentru conformitate cu realitatea datelor înscrise în acestea.

Anual direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, vor centraliza declarațiile privind capacitățile de producție ale instalațiilor deținute de agenții economici producători de alcool și distilate, precum și nivelul producției de alcool și de distilate ce se estimează a se realiza în decursul unui an, conform modelului prezentat în anexa nr. 1. Aceste situații centralizatoare vor fi transmise Ministerului Finanțelor Publice – Direcția generală a tehnologiei informației, până la data de 15 februarie a fiecărui an.

Art. 2. –

(3) Modificarea efectivă a capacităților de producție inițial declarate și, respectiv, realizarea efectivă de noi capacități de producție de alcool și de distilate se comunică de către agentul economic producător, în termen de 30 de zile de la producerea acestora, direcțiilor generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București. Această perioadă reprezintă și perioada maximă admisă de producție în regim de probe tehnologice.

Instrucțiuni:

2. -Semestrial, până la finele primei luni a semestrului următor, direcțiile generale ale finanțelor publice județene și, respectiv, a municipiului București vor proceda la actualizarea situațiilor centralizatoare comunicate Ministerului Finanțelor Publice, în raport cu modificările intervenite în cursul semestrului.

Art. 3 –

(2) Pentru fiecare agent economic producător de alcool și de distilate, inclusiv pentru filialele acestora, vor fi desemnați reprezentanți permanenți ai direcțiilor generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, denumiți în continuare supraveghetori fiscali. Prezența supraveghetorilor fiscali va fi asigurată pe tot parcursul desfășurării procesului de producție, respectiv pe cele 3 schimburi și în zilele de sărbători legale.

Instrucțiuni:

3. –

(1) Pentru fiecare agent economic producător de alcool și de distilate, inclusiv pentru filialele acestora, supraveghetorii fiscali vor fi desemnați de către direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, în raza cărora își desfășoară activitatea agentul economic în cauză.

(2) În situația în care agenții economici producători de alcool și distilate estimează că pe parcursul unui an vor realiza o producție mai mică decât capacitatea de producție instalată, aceștia sunt obligați ca în termen de minimum 30 de zile înainte de începerea trimestrului următor să depună la direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, în raza cărora își desfășoară activitatea, programul de lucru aferent trimestrului ce urmează, în care vor preciza perioada în care se va desfășura efectiv producția, prezența supraveghetorilor fiscali asigurându-se numai în această perioadă. Pe durata inactivității instalațiile de producere a alcoolului și a distilatelor vor fi sigilate. Orice intenție de modificare a programului de lucru declarat va fi comunicată direcțiilor generale ale finanțelor publice județene.

(3) În procesul de sigilare a instalațiilor de producere a alcoolului și a distilatelor se vor utiliza sigilii de unică folosință, de tipul "capse de sigilat cu sârmă", marcate cu inscripția "MFP" și stema României pe față, iar pe verso cu numărul unic de identificare. Sigiliile vor fi aplicate atât la elementele tuturor instalațiilor de producere alcool și distilatelor aflate în funcțiune și conservare, cât și la rezervoarele și recipientele în care se depozitează alcoolul și distilatele. Acest tip de sigilii se va utiliza în toate situațiile de sigilare prevăzute de lege, cu excepția cazurilor în care sigilarea se efectuează de către organele vamale.

(4) După fiecare operațiune de desigilare sigiliile dezafectate se vor atașa procesului-verbal de sigilare-desigilare, constituind proba martor, înregistrarea, păstrarea și arhivarea acestora efectuându-se cu respectarea normelor legale în vigoare.

Art. 7. –

(2) În cazul în care pentru producerea alcoolului și a distilatelor se achiziționează materii prime de la persoane fizice, borderourile de achiziție și documentele de recepție se întocmesc în două exemplare și vor purta în mod obligatoriu viza supraveghetorului fiscal.

Instrucțiuni:

4. -Modelul borderourilor de achiziție și al documentelor de recepție este cel prevăzut în normele metodologice de întocmire și utilizare a formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea comercială și contabilă.

Art. 9. –

(6) Dacă timpul de remediere a contoarelor depășește 24 de ore, se suspendă activitatea de producție a alcoolului și a distilatelor. Instalațiile respective vor fi sigilate.

Instrucțiuni:

5. –

(1) În cazul în care agentul economic aflat în această situație deține plămezi ce trebuie prelucrate, se pot continua distilarea și rafinarea acestora. Supraveghetorul fiscal este obligat să constate și să consemneze într-un proces-verbal cantitatea de plămezi existentă, precum și să urmărească personal procesul de distilare și rafinare, utilizând pentru măsurare mijloace de determinare a volumului de alcool și de distilate, precum și a concentrației alcoolice a acestora, altele decât contoarele.

(2) În situația în care după finalizarea procesului de distilare și rafinare a cantității de plămezi, consemnată în procesul-verbal, contoarele defecte nu au fost remediate, supraveghetorul fiscal va întocmi procesul-verbal de suspendare a activității.

2.3. Regimul de supraveghere a producției, importului și circulației unor produse supuse accizelor – Sistemul de supraveghere pentru țuică, rachiuri naturale și vinuri

Art 15

(1) Fabricarea țuicii și a rachiurilor naturale se poate efectua numai prin:

a) distilerii legal autorizate;

b) cazane industriale legal autorizate;

c) cazane individuale cu o capacitate minimă de 100 litri, aparținând deținătorilor legali autorizați.

(2) Comercializarea în vrac a țuicii și a rachiurilor naturale de către agenții economici este interzisă, cu excepția cazurilor în care producătorii livrează direct aceste produse către alți agenți economici legal autorizați să îmbutelieze produsele respective sau să le comercializeze în sistem de alimentație publică ori direct către magazine specializate pentru produse alimentare, cu respectarea legislației în vigoare.

Art. 16. –

(1) Pentru înregistrarea anuală a tuturor producătorilor de țuică și rachiuri naturale, precum și a capacităților de producție ale acestora, agenții economici – persoane juridice, asociații familiale și persoane fizice autorizate – care produc țuică și rachiuri naturale vor întocmi și vor depune în perioada 1 decembrie-31 decembrie a fiecărui an, la organele fiscale teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, declarația privind capacitățile de producție ale instalațiilor deținute, tipul instalațiilor, precum și nivelul producției de țuică și rachiuri naturale estimat a se realiza în anul imediat următor.

(2) Modelul declarației este prezentat în anexa nr. 4.

Art. 17. –

(1) În vederea înregistrării corecte a producției de țuică și de rachiuri naturale fiecare agent economic deținător de distilerii și cazane industriale este obligat să se doteze cu mijloace de măsurare volumetrică, denumite în continuare contoare, avizate de Biroul Român de Metrologie Legală, precum și cu mijloace legale de măsurare a concentrației alcoolice a materiei prime și a produselor rezultate din prelucrarea acestora.

(2) Cazanele individuale ale producătorilor de țuică și rachiuri naturale vor fi litrate și vor fi dotate cu vase litrate de organele abilitate de Biroul Român de Metrologie Legală, precum și cu mijloace de măsurare legală a concentrației alcoolice a produselor obținute.
Art. 18. –

(1) Pentru controlul cantităților de țuică și rachiuri naturale pe perioada de nefuncționare distileriile și celelalte instalații de fabricație deținute de agenții economici vor fi sigilate de către organele fiscale teritoriale.

(2) După primirea materiei prime în vederea distilării deținătorii de astfel de instalații vor solicita, în scris, organului fiscal teritorial desigilarea acestora. Data și ora desigilării, precum și cantitățile și tipurile de materie primă ce urmează a se prelucra se vor consemna într-un registru de fabricație, care va fi numerotat, vizat de organul fiscal și păstrat la producător. În același timp organul fiscal va consemna aceleași date într-un proces-verbal.

(3) Desigilarea va fi solicitată în condițiile în care agentul economic deținător de astfel de instalații are în stoc materie primă pentru utilizarea capacităților de producție pentru minimum 10 zile, procesul de producție fiind obligatoriu să se desfășoare în mod continuu până la terminarea materiei prime.

(4) În momentul desigilării cazanelor reprezentantul organului fiscal va verifica, prin probe de producție, timpii de fabricație și randamentul în alcool pentru fiecare tip de materie primă, stabilind numărul de fierberi în 24 de ore și întocmind un proces-verbal de constatare.

(5) Timpii de funcționare a cazanului și randamentele stabilite vor fi utilizate pentru evidențierea producției în registrul de fabricație.

(6) În vederea opririi instalațiilor producătorul va anunța organul fiscal teritorial pentru resigilarea acestora cu două zile înaintea opririi producției.

(7) Dacă nu se solicită resigilarea cazanelor sau a celorlalte instalații în momentul opririi acestora, se consideră că producția a continuat pe toată perioada trecută de la desigilare.

(8) Momentul sigilării va fi menționat în registrul de fabricație, întocmindu-se, de asemenea, un proces-verbal în care se va preciza cantitatea de producție realizată de la data desigilării.

Art. 19. –

Comercializarea în vrac a vinului de către agenții economici este interzisă, cu excepția cazurilor în care aceștia livrează direct acest produs către alți agenți economici legal autorizați să prelucreze, să îmbutelieze sau să comercializeze vinul în sistem de alimentație publică ori direct către magazine specializate pentru produse alimentare, cu respectarea legislației în vigoare.

Art. 20. –

Intră sub incidența regimului de supraveghere băuturile alcoolice distilate obținute din alcool etilic rafinat sau din distilate de origine agricolă, altele decât țuica și rachiurile naturale.

Art. 21. –

(1) Pentru înregistrarea anuală a tuturor producătorilor de băuturi alcoolice distilate, precum și a capacităților de producție ale acestora, agenții economici producători de băuturi alcoolice distilate vor întocmi și vor depune în perioada 1 decembrie-31 decembrie a fiecărui an, la direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, în a căror rază teritorială își desfășoară activitatea, declarația privind capacitățile de producție ale instalațiilor deținute, precum și nivelul producției de băuturi alcoolice distilate ce se estimează a se realiza în anul imediat următor. Modelul Declarației privind capacitățile de producție pentru băuturi alcoolice distilate este prezentat în anexa nr. 5.

(2) Intenția de a realiza noi capacități de producție de băuturi alcoolice distilate, precum și de a crește capacitățile de producție deja existente va fi declarată la Ministerul Finanțelor Publice, în vederea notificării.

(3) Modificarea efectivă a capacităților de producție inițial declarate și, respectiv, realizarea efectivă de noi capacități de producție de băuturi alcoolice distilate se comunică de către agentul economic producător, în termen de 30 de zile de la producerea acestora, direcțiilor generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București. Această perioadă reprezintă și perioada maximă admisă de producție în regim de probe tehnologice.

Art. 22. –

(1) Toți agenții economici producători de băuturi alcoolice distilate vor inventaria, la sfârșitul fiecărei luni, atât cantitățile de materii prime, semifabricate, cât și cantitățile de produse finite, aflate în stoc.

(2) Listele de inventariere prevăzute la alin. (1) vor fi întocmite în două exemplare și vor cuprinde în mod obligatoriu date privind denumirea sortimentului, cantitatea și concentrația alcoolică a acestuia.

(3) Un exemplar al listelor de inventariere, vizat de conducerea agentului economic, se va transmite până la data de 10 a lunii următoare direcției generale a finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, în a cărei rază teritorială își desfășoară activitatea agentul economic producător, iar al doilea exemplar se va păstra de agentul economic.

Art. 23. –

Comercializarea și circulația băuturilor alcoolice distilate în vrac, obținute din producția internă sau provenite din import, între agenții economici, indiferent de calitatea acestora, sunt interzise.

Art. 24.

Utilizarea băuturilor alcoolice distilate ca materie primă pentru fabricarea altor băuturi alcoolice este interzisă.

Art. 25. –

Alcoolul, distilatele și băuturile alcoolice distilate pot fi importate în vrac numai pe bază de contracte încheiate direct cu producătorii externi sau cu reprezentanții acestora și numai în scopul prelucrării sau al îmbutelierii directe de către agentul economic importator legal autorizat.

Art. 26. –

(1) La intrarea în țară a alcoolului în vrac, indiferent de natura acestuia, a distilatelor în vrac, precum și a băuturilor alcoolice distilate în vrac, organele vamale de frontieră, după efectuarea formalităților de vămuire, vor aplica pe fiecare cisternă și recipient un sigiliu special cu însemnele autorității vamale, desigilarea fiind interzisă până la destinația finală a acestora.

(2) În momentul efectuării operațiunii de vămuire se va preleva în mod obligatoriu o probă din fiecare cisternă sau recipient, în scopul verificării autenticității datelor înscrise în documentele însoțitoare, respectiv factura și certificatele de analize fizico-chimice.

(3) Prelevarea probei se face de către delegatul laboratorului agreat de Direcția Generală a Vămilor să efectueze expertize în vederea identificării mărfurilor.

(4) Prelevarea probei se face în prezența autorității vamale, a delegatului permanent în vamă din partea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și a agentului economic importator. Dacă importatorul depune o declarație că nu este interesat să participe la prelevare, operațiunea respectivă se poate face în lipsa acestuia.

(5) Operațiunea de prelevare a probelor se efectuează în conformitate cu normele românești în vigoare privind eșantionarea, analiza și inspecția unui lot de produse de către delegatul laboratorului agreat.

(6) Din proba prelevată se vor constitui 3 eșantioane identice, dintre care unul este destinat laboratorului, altul autorității vamale, iar al treilea importatorului.

(7) Eșantioanele vor fi etichetate și vor fi sigilate de către autoritatea vamală.

(8) Transmiterea eșantioanelor prelevate către laboratoare se efectuează prin grija și sub responsabilitatea delegatului laboratorului agreat.

(9) Operațiunea de prelevare se încheie prin întocmirea unui proces-verbal de prelevare, conform modelului prezentat în anexa nr. 6.

(10) Rezultatele expertizei vor fi consemnate în certificate de expertiză de către laboratorul agreat.

(11) Analiza produselor se face pe cheltuiala agenților economici importatori și are ca scop determinarea concentrației alcoolice și a calităților reale comparativ cu cele înscrise în documentele însoțitoare, pentru corecta evaluare a accizelor datorate și a calității produsului.

(12) Termenul de efectuare a analizelor va fi, după caz:

a) pe loc, în cazul produselor fără conținut de zahăr;

b) în 24 de ore de la prelevarea probei, în cazul produselor cu conținut de zahăr.

(13) Termenul obligatoriu de păstrare a eșantioanelor este de un an.

(14) Prevederile alin. (2) se aplică și cantităților de alcool, de distilate și de băuturi alcoolice distilate în vrac, aduse în regim de import temporar.

(15) Cantitățile de alcool, de distilate și de băuturi alcoolice distilate în vrac provenite din import vor fi sigilate de către organul vamal de frontieră și în situația în care marfa este tranzitată către o vamă de interior în vederea efectuării operațiunii vamale de import. Marfa astfel sigilată, împreună cu documentul de însoțire a mărfii eliberat de autoritatea vamală de frontieră, conform modelului prezentat în anexa nr. 7, în care se menționează cantitatea de alcool, de distilate sau de băuturi alcoolice distilate importată, are liber de circulație până la punctul vamal unde au loc operațiunea vamală de import și prelevarea de probe, conform prevederilor alin. (2).

(16) În toate cazurile, la determinările efectuate pe baza analizelor de laborator abaterea admisă este de ±0,3 grade volum.

(17) Desigilarea cisternelor și a recipientelor de alcool, de distilate și de băuturi alcoolice distilate în vrac provenite din import, ajunse la destinația finală, se va face în prezența unui reprezentant al organului fiscal, desemnat la solicitarea scrisă a importatorilor.

(18) Importatorul are obligația să evidențieze într-un registru special, conform modelului prezentat în anexa nr. 8, vizat de reprezentantul organului fiscal în a cărui rază teritorială își desfășoară activitatea, toate cantitățile de alcool, de distilate și de băuturi alcoolice distilate în vrac – în litri și în grade – pe tipuri de produs și pe destinații ale acestora.

(19) Lunar, până la data de 25 a lunii următoare, Direcția Generală a Vămilor va comunica Ministerului Finanțelor Publice – Direcția generală a tehnologiei informației situația importurilor de alcool, de distilate și de băuturi alcoolice distilate în vrac, din care să rezulte denumirea agenților economici importatori, datele de identificare a acestora și cantitățile importate.

2.4.Regimul de autorizare a agenților economici care produc, importă și/sau comercializează produse supuse accizelor

Art. 30. – Respingeri de neconstituționalitate

(1) Intră sub incidența regimului de autorizare agenții economici care produc și importă, pentru prelucrare și/sau comercializare, următoarele grupe de produse:Practică judiciară (1)

a) alcool etilic rafinat, distilate și băuturi, așa cum sunt definite în legislația care reglementează regimul accizelor;

b) produse din tutun;

c) cafea, cafea cu înlocuitori, cafea solubilă, inclusiv amestecuri cu cafea solubilă.

(2) Intră, de asemenea, sub incidența regimului de autorizare agenții economici care comercializează, în sistem angro sau de alimentație publică, produse supuse autorizării.

Art. 31. –

(1) Agenții economici producători care își desfășoară activitatea în sistem integrat se vor autoriza, atât în calitate de producător de alcool etilic rafinat și distilate, cât și în calitate de producător de băuturi alcoolice distilate, cu plata taxei de autorizare aferente fiecărei activități în parte.

(2) Același regim prevăzut la alin. (1) se aplică și agenților economici importatori de produse supuse autorizării, pe care le prelucrează în vederea obținerii altor produse supuse autorizării.

Art. 32. – Respingeri de neconstituționalitate

Agenții economici prevăzuți la art. 30 își pot desfășura activitatea numai în baza autorizației emise de:

a) Ministerul Finanțelor Publice, în cazul agenților economici producători și importatori de alcool etilic rafinat, distilate și băuturi alcoolice distilate, cu excepția țuicii și a rachiurilor naturale, altele decât rachiul de vin;Modificări (1)

b) direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, în cazul:

– agenților economici producători interni și importatori de băuturi, altele decât cele prevăzute la lit. a), de produse din tutun și de cafea;

– agenților economici comercianți în sistem angro de băuturi îmbuteliate, de produse din tutun și de cafea;

– agenților economici comercianți în sistem de alimentație publică de băuturi, de produse din tutun și de cafea.

Art. 33. –

(1) Autorizațiile se emit în baza unei cereri însoțite de următoarele documente:

a) certificatul de înregistrare ca agent economic, eliberat potrivit reglementărilor legale în vigoare;

b) statutul sau actul constitutiv, care să cuprindă în obiectul de activitate producția, importul și/sau comercializarea de produse supuse autorizării;

c) cazierele judiciare ale administratorilor și/sau directorilor executivi;

d) certificatul de atestare fiscală, eliberat de organul fiscal teritorial, din care să rezulte că agentul economic nu înregistrează obligații restante față de bugetul de stat;

e) agenții economici producători de alcool și de distilate, precum și agenții economici producători de băuturi alcoolice distilate, care achiziționează instalațiile de fabricație sau anumite părți din acestea de la alți agenți economici producători de alcool, distilate sau băuturi alcoolice distilate, sunt obligați să prezinte propriul certificat de atestare fiscală și o copie de pe certificatul de atestare fiscală al agentului economic vânzător al instalației sau al revânzătorilor, în cazul în care în cursul aceluiași an instalațiile au fost vândute de mai multe ori, din care să rezulte că aceștia nu au la bugetul de stat obligații restante reprezentând accize;

f) declarația solicitantului privind sediul social, filialele, sucursalele, punctele de lucru, spațiile de depozitare și orice alte locuri unde își desfășoară activitatea, precum și adresele acestora. În cazul agenților economici producători de alcool, de distilate și de băuturi alcoolice distilate declarația va fi însoțită și de documentele care atestă dreptul de proprietate asupra clădirilor, precum și dreptul de proprietate sau concesiune asupra terenului;

g) adeverința eliberată de organul fiscal teritorial, în cazul producătorilor interni de alcool, distilate și băuturi alcoolice distilate, altele decât țuică și rachiuri naturale, din care să rezulte deținerea în proprietate a capacităților de producție, precum și a celorlalte construcții anexe: depozite de materii prime, bazine pentru plămezi, rezervoare de depozitare și de păstrare a produselor obținute;Modificări (1)

h) licența de fabricație, emisă de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, în cazul agenților economici producători interni;

i) copii de pe certificatele privind dotarea cu mijloace de măsurare a producției, eliberate de organele teritoriale ale Biroului Român de Metrologie Legală, care, în cazul agenților economici producători de alcool și distilate, vor fi vizate de către supraveghetorii fiscali;

j) contractele de import încheiate direct cu producătorii externi sau cu reprezentanții acestora, în cazul agenților economici importatori, însoțite de copii legalizate de pe certificatele care atestă deținerea mărcii de produs din țara de origine;

k) contractele de vânzare-cumpărare încheiate direct între agenții economici, producători interni sau importatori de alcool și distilate, și agenții economici, producători interni de băuturi alcoolice distilate. Orice reziliere a acestor contracte sau încheierea de noi contracte va fi adusă la cunoștință organului emitent al autorizațiilor;

l) licența pentru atestarea dreptului de marcare, în cazul agenților economici producători interni și importatori de produse supuse marcării;

m) declarația privind capacitățile de producție pentru alcool și/sau distilate;

n) lista sortimentelor de băuturi alcoolice distilate pentru care se solicită autorizație, avizată de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor ca fiind în conformitate cu prevederile legale care reglementează denumirile atribuite acestor produse.

(2) Documentele vor fi prezentate în copie, însoțite de original pentru conformitate.

(3) În cazuri justificate comisiile instituite potrivit prevederilor prezentei legi au dreptul să solicite și alte documente necesare soluționării cererilor privind eliberarea autorizațiilor, inclusiv documente de identificare a acționarilor societăților comerciale și a persoanelor împuternicite să desfășoare activități în numele agenților economici respectivi.

Art. 34

Emiterea autorizațiilor se efectuează în baza deciziilor unor comisii instituite la nivelul Ministerului Finanțelor Publice, prin ordin al ministrului finanțelor publice, iar la nivelul fiecărei direcții generale a finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, prin ordin al directorului general.

Art. 35.

Autorizațiile emise au o valabilitate de 12 luni de la data înscrisă pe formularul de autorizație ca dată de eliberare a acesteia.

Art. 36

(1) Autorizațiile se emit de organele cu competență în acest sens, cu percepere de taxe, și se eliberează în termen de maximum 60 de zile de la data depunerii documentației complete.

(2) Taxele de autorizare se fac venit la bugetul de stat, cuantumul acestora fiind prevăzut în anexa nr. 4.

(3) Taxele de autorizare se datorează anticipat, dovada achitării acestora prezentându-se la data ridicării autorizației.

Agenții economici nu vor fi autorizați în situația în care:

a) înregistrează obligații fiscale restante față de bugetul de stat. Nu se consideră obligații fiscale restante față de bugetul de stat sumele pentru care agenții economici au obținut înlesniri la plata acestora, potrivit reglementărilor legale;

b) administratorul și/sau directorul executiv al agentului economic care solicită autorizare a suferit condamnări pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi;

c) administratorul și/sau directorul executiv este funcționar public sau ocupă o altă funcție incompatibilă cu funcția de gestionar sau de administrator;

d) utilajele ori instalația de producere a alcoolului, a distilatelor sau a băuturilor alcoolice distilate provine, direct sau indirect, de la agenți economici care înregistrează datorii fiscale restante reprezentând accize;

e) utilajele ori instalația de producere a alcoolului, a distilatelor sau a băuturilor alcoolice distilate provine de la agenți economici ce nu pot fi identificați și verificați de organele de control, pentru a se stabili realitatea și legalitatea tranzacției, precum și obligațiile fiscale generate de aceasta.

Nu intră sub incidența regimului de autorizare:

a) produsele supuse autorizării, comercializate în zonele libere, precum și în magazinele autorizate, potrivit legii, să comercializeze mărfuri în regim duty-free;

b) băuturile slab alcoolizate, cu o concentrație alcoolică sub 1,2% în volum;

c) aromele și esențele alimentare cu o concentrație alcoolică sub 1,2% în volum, care nu pot fi consumate ca atare, fiind utilizate la prepararea produselor alimentare;

d) produsele supuse autorizării, comercializate pentru consum în mijloacele de transport terestre, navale și aeriene;

e) importul, cu destinație exclusivă pentru producția de medicamente, al alcoolului etilic cu o concentrație alcoolică de peste 99% în volum, în cantități limitate, aprobate de Ministerul Finanțelor Publice.

Art. 45.

(1) Agenții economici cărora le-a fost anulată autorizația și care dețin stocuri de produse la data anulării autorizației pot valorifica produsele respective numai cu acordul Ministerului Finanțelor Publice. De asemenea, cu acordul Ministerul Finanțelor Publice, poate fi finalizată și apoi valorificată și materia primă aflată, la data anulării autorizației, în stadiu de producție neterminată.

(2) În situația în care agenții economici înregistrează obligații restante față de bugetul de stat, organele competente, în cadrul procedurii de executare silită, potrivit legii, pot valorifica stocurile de produse supuse autorizării, precum și stocurile de materie primă, indiferent de starea în care se află acestea.

Art. 46

Listele cuprinzând autorizațiile în vigoare, eliberate de către Ministerul Finanțelor Publice agenților economici producători interni și importatori de alcool etilic rafinat, distilate și băuturi alcoolice distilate, vor fi publicate în prima decadă a fiecărui trimestru în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 49

(1) Necomercializarea sau neprelucrarea de către agenții economici producători de alcool etilic rafinat și/sau distilate, în fiecare trimestru al anului pentru care s-a obținut autorizație de comercializare, a unei cantități egale cu cel puțin 10% din cantitatea estimată a se realiza pe perioada de autorizare atrage suspendarea activității și sigilarea instalațiilor de producție pe termen de 3 luni.

(2) Întârzierea la plată a accizelor cu mai mult de 60 de zile de la termenul legal atrage suspendarea autorizației și, respectiv, a activității agentului economic în cauză, până la plata sumelor restante.

2.5.Sancțiuni

Art. 51. –

(1) Constituie infracțiuni următoarele fapte săvârșite de administratorul, directorul sau reprezentantul legal al agentului economic:

a) angajarea agentului economic în producerea sau importul de alcool etilic rafinat și distilate fără autorizație eliberată de Ministerul Finanțelor Publice;

b) angajarea agentului economic în utilizarea alcoolului brut, alcoolului etilic de sinteză și a alcoolului tehnic ca materie primă pentru fabricarea băuturilor alcoolice de orice fel;

c) neasigurarea dotării instalațiilor cu mijloace legale de măsurare a producției de alcool și distilate;

d) cesionarea sau înstrăinarea sub orice altă formă de acțiuni, părți sociale sau de active fixe ale societății comerciale legal autorizate, fără înștiințarea organului emitent al autorizației cu cel puțin 60 de zile înainte de realizarea acestei operațiuni, în vederea efectuării controlului financiar-fiscal;

e) achiziționarea de alcool etilic rafinat și distilate de la alți agenți economici decât cei legal autorizați.

(2) Infracțiunile prevăzute la alin. (1) se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 2 ani, în cazul celor prevăzute la lit. a) și e), cu închisoare de la 1 an la 3 ani, în cazul celor prevăzute la lit. b) și c), și cu închisoare de la 1 an la 5 ani, în cazul celei prevăzute la lit. d).

Art. 52. –

(1) Constituie contravenții următoarele fapte:

a) nedeclararea în termen la organul fiscal a capacităților de producție pe care le dețin agenții economici producători de alcool, de distilate sau de băuturi alcoolice, precum și a oricărei modificări efectuate asupra acestora;

b) amplasarea mijloacelor de măsurare a producției și a concentrației de alcool și distilate în alte locuri decât cele expres prevăzute de prezenta lege;

c) deteriorarea sigiliilor aplicate de către supraveghetorul fiscal;

d) nesolicitarea desemnării supraveghetorului fiscal în vederea desigilării cisternelor sau a recipientelor în care se transportă alcoolul și distilatele în vrac;

e) comercializarea în vrac și utilizarea ca materie primă pentru fabricarea băuturilor alcoolice distilate a alcoolului etilic cu concentrația alcoolică sub 95,5% în volum;

f) fabricarea de alcool sanitar de către alți agenți economici decât cei producători de alcool etilic rafinat sau fabricarea alcoolului sanitar din alte materii prime decât din alcool etilic rafinat;

g) comercializarea în vrac pe piața internă a alcoolului sanitar;

h) nedepunerea în termen, la organul fiscal, de către agenții economici producători de băuturi alcoolice distilate a inventarelor lunare privind cantitățile de materie primă și cantitățile de produse finite aflate în stoc;

i) circulația și comercializarea în vrac a alcoolului etilic rafinat și a distilatelor în alte scopuri decât cele expres prevăzute de prezenta lege;

j) comercializarea în vrac a băuturilor alcoolice distilate, indiferent de concentrația alcoolică a acestora, precum și utilizarea acestor băuturi ca materie primă pentru fabricarea altor băuturi alcoolice;

k) neevidențierea corectă în registrul special a cantităților de alcool și distilate importate în vrac;

l) nedepunerea la organele fiscale teritoriale a situațiilor privind modul de valorificare a alcoolului și a distilatelor;

m) transportul de alcool, de distilate și de băuturi alcoolice distilate, efectuat prin cisterne sau recipiente care nu poartă sigiliile supraveghetorului fiscal, care au sigilii deteriorate sau care nu sunt însoțite de documentul de supraveghere fiscală;

n) nedeclararea în termen la organele fiscale teritoriale a capacităților de producție aferente instalațiilor deținute de producătorii de țuică și de rachiuri naturale;

o) nedotarea cu mijloace de măsurare a producției și a concentrației alcoolice aferente țuicii și rachiurilor naturale;

p) comercializarea în vrac a țuicii, a rachiurilor naturale și a vinului în alte scopuri decât cele expres prevăzute de prezenta lege;

q) deținerea de capacități de producție de alcool, de distilate sau de băuturi alcoolice, de materii prime pentru fabricarea alcoolului, a distilatelor sau a băuturilor alcoolice, precum și de stocuri de astfel de produse fără documente justificative legale;

r) nesolicitarea organului fiscal teritorial în vederea desigilării instalațiilor de fabricație, precum și neevidențierea în registrul destinat acestui scop a informațiilor privind capacitățile reale de distilare, data și ora sigilării și desigilării cazanelor sau a celorlalte instalații de fabricație a țuicii și a rachiurilor naturale;

s) nesesizarea organului fiscal în cazul deteriorării sigiliilor;

ș) practicarea de prețuri de vânzare cu amănuntul mai mici decât prețurile minime stabilite pe produse, potrivit prezentei legi, la care se adaugă taxa pe valoarea adăugată;

t) livrările de bere din producția internă neînsoțite de certificate de calitate;

ț) fabricarea sau importul de produse supuse autorizării fără autorizație;

u) comercializarea de produse supuse autorizării fără autorizație sau fără aprobarea Ministerului Finanțelor Publice, după caz;Respingeri de neconstituționalitate (6)

v) achiziționarea, în vederea prelucrării sau a comercializării, a altor produse supuse autorizării decât cele prevăzute la art. 51 alin. (1) lit. e) de la alți agenți economici decât cei legal autorizați;

x) producerea de alcool și de distilate, inclusiv pe perioada de probe tehnologice, fără supraveghere fiscală;

y) neanunțarea organului emitent al autorizației, în termenul legal, despre modificările aduse datelor inițiale avute în vedere la eliberarea autorizației;

z) refuzul agenților economici producători de țigarete de a prelua, în condițiile prevăzute de lege, cantitățile de produse din tutun confiscate.

(2) Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează după cum urmează:

a) cu amendă de la 300 milioane lei la 500 milioane lei, pentru cea prevăzută la lit. a);

b) cu amendă de la 5 miliarde lei la 10 miliarde lei și confiscarea produselor, iar în cazul în care acestea au fost vândute, cu confiscarea sumelor rezultate din această vânzare, precum și cu confiscarea instalațiilor de producție și anularea autorizației, după caz, pentru contravențiile prevăzute la lit. b), ț) și x);

c) cu amendă de la 200 milioane lei la 500 milioane lei și anularea autorizației, pentru cea prevăzută la lit. c);

d) cu amendă de la 200 milioane lei la 500 milioane lei, pentru cele prevăzute la lit. d), k) și y);

e) cu anularea autorizației, pentru cea prevăzută la lit. e);

f) cu amendă de la 1 miliard lei la 5 miliarde lei și confiscarea produselor, iar în cazul în care acestea au fost vândute, cu confiscarea sumelor rezultate din această vânzare și, după caz, anularea autorizațiilor, pentru cele prevăzute la lit. f), i), j) și u);

g) cu amendă de la 100 milioane lei la 200 milioane lei și confiscarea produselor, iar în cazul în care acestea au fost vândute, cu confiscarea sumelor rezultate din această vânzare, pentru cele prevăzute la lit. g) și p);

h) cu amendă de la 50 milioane lei la 100 milioane lei, pentru cele prevăzute la lit. h), n), o), r), s) și t);

i) cu amendă de la 100 milioane lei la 500 milioane lei și suspendarea activității pe o perioadă de 3 luni, pentru cea prevăzută la lit. l);

j) cu amendă de la 1 miliard lei la 2 miliarde lei și confiscarea produselor și a recipientelor sau cisternelor și anularea autorizației, pentru cea prevăzută la lit. m);

k) cu amendă de la 500 milioane lei la 1 miliard lei, confiscarea utilajelor, instalațiilor, materiilor prime sau a produselor și anularea autorizației, pentru cea prevăzută la lit. q);

l) cu amendă de la 500 milioane lei la 1 miliard lei, confiscarea, după caz, a produselor și a cisternelor sau a recipientelor și suspendarea activității pe o perioadă de 3-6 luni, pentru cele prevăzute la lit. ș) și v);

m) cu amendă de la 150 milioane lei la 300 milioane lei, pentru cea prevăzută la lit. z).

(3) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal jumătate din minimul amenzii prevăzute de prezenta lege, organul de control făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal de constatare.

(4) Limitele amenzilor contravenționale prevăzute în prezenta lege pot fi actualizate anual, în funcție de evoluția ratei inflației, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanțelor Publice.

(5) Constatarea și sancționarea faptelor ce constituie contravenție se fac de către personalul de specialitate din Ministerul Finanțelor Publice și din unitățile sale teritoriale, împuternicite în acest scop.

(6) Contravențiilor prevăzute în prezenta lege li se aplică prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 53. –

(1) Anularea autorizațiilor se face de către organul emitent, în baza deciziilor comisiilor ce vor fi instituite potrivit prezentei legi, ca urmare a actelor de control emise de organele de specialitate cu atribuții în acest sens sau la solicitarea agentului economic.

(2) În situația în care un agent economic își încetează activitatea, este obligat să solicite organului emitent anularea autorizației.

(3) Suspendarea activității se face de organul fiscal în raza căruia își desfășoară activitatea agentul economic, în temeiul:

a) actelor de control emise de organele de specialitate, prin care s-au constatat încălcări ale prevederilor legale;

b) prevederilor art. 49.

(4) În situația existenței unor acte de control aflate în diferite stadii de contestare se va proceda la suspendarea activității până la soluționarea litigiului, cu posibilitatea prelungirii duratei de valabilitate a autorizațiilor cu o perioadă egală cu perioada de suspendare.

(5) Dacă actele de control nu sunt contestate în termenul legal, autorizațiile vor fi anulate.

(6) Procedura suspendării activității va fi stabilită prin instrucțiunile de aplicare a prezentei legi.

Art. 54. –

(1) Soluționarea contestațiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finanțelor Publice se face conform dispozițiilor legale în materie.

(2) Împotriva măsurilor de anulare a autorizației emise în condițiile prevăzute de prezenta lege se pot utiliza căile de atac prevăzute pentru contenciosul administrativ.

Art. 55. –

Soluțiile privind aplicarea unitară a prevederilor prezentei legi vor fi supuse analizei și aprobării Comisiei centrale fiscale, constituită în cadrul Ministerului Finanțelor Publice.

Art. 56. –

Ministerul Finanțelor Publice va emite, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, instrucțiuni de aplicare, aprobate prin ordin al ministrului finanțelor publice, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 58. –

Finanțarea cheltuielilor necesare în vederea executării și distribuirii sigiliilor, a documentelor de supraveghere fiscală, a Registrului supraveghetorului fiscal, precum și a autorizațiilor prevăzute în prezenta lege se asigură din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Finanțelor Publice.

https://legeaz.net/dictionar-juridic/acciza

https://legestart.ro/conditii-de-distributie-si-comercializare-a-produselor-accizabile/

https://europa.eu/youreurope/business/taxation/excise-duties-eu/index_ro.htm

https://lege5.ro/Gratuit/ha4tomrvge/platitori-de-accize-norma-metodologica

http://www.mfinante.ro/accizetaxe.html?pagina=domenii

Legea nr. 215/2001, Legea administrației publice locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general, cu modificarile si completarile ulterioare;

Ordonanta nr. 58/1998 privind desfasurarea activitatii

https://www.avocatnet.ro/t3817/bauturi-alcoolice.html

http://www.cdep.ro/pls/leg

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ: LEGENDARY DRACULA

Înființată în 2013, cu misiunea de a revigora mitul din cel mai notoriu vampir din lume, legendarul Dracula a ales să livreze lumii autenticul

Experiența născută din Transilvania a contelui nemuritor. Construind o marca puternică inspirată de caracteristicile aristocratice ale lui Dracula – pasiune, grandoare, sete pentru gusturi rafinate – am creat o gama completă de produse, inclusiv vinuri, băuturi alcoolice, dulciuri și suveniruri care povestesc povestea Contelui într-un mod modern, catchy, seducand clienții noștri nu numai cu savurarea lor uimitoare, ci și cu designul lor remarcabil.

Selecția noastră de produse de înaltă calitate a fost inițial destinată exclusiv magazinelor Duty-Free / Travel Retail, dar datorită creșterii cererii clienților și partenerilor noștri, am decis să extindem și să ajungem la mai mulți clienți, în diferite locații din întreaga lume.

„Distribuiți mitul și răspândiți legendă!”

Originile Contelui :” Întoarcerea unui erou într-o Legendă”

După cum știu foarte puțini, Vlad al III-lea, fiul lui Vlad al II-lea, cunoscut și sub numele de Vlad Dracula, și nepotul lui Mircea cel Bătrân, nu sa numit niciodată Vlad Țepeș.

Numele ia fost dat de boierii din Țara Românească și de dușmanii săi, turcii.

Ei au fost, la urma urmei, acelea pe care le-a suferit prințul ca urmare a trădării lor sau pentru a servi ca exemplu tuturor celor care i-ar jefui și supuneau țara, Țara Românească. Spre deosebire de dușmanii săi car Întoarcerea unui erou într-o Legendă.

Nașterea lui Dracula: „ Când Mitul se întâlnește cu Istoria”

Numele Dracula dat Domnului Vampir creat de romancierul Bram Stoker a fost inspirat de patronimul lui Vlad – Dragwlya, Dragulea, Dragolea, Draculea, care este o diminuare a epitetului Dracula purtat de tatăl său, Vlad II, că urmare a apartenenței sale la Ordinul Dragonului, o ordine cavaleristică fondată în 1408. Prin urmare, Dracula ar însemna literalmente "Fiul dragonului". Dar cuvântul "drac" are înțelesul diavolului, ceea ce a dus la interpretări greșite ale epitetului lui Vlad, care îl caracterizează drept "diavol"

Legendarul Transilvaniei: „ Domnul regatului dincolo de pădure”
Faptele folclorice descriu patria patronală a Contelui că pe un tărâm rătăcit de demoni și spirite, creaturi mitice care trăiesc prin hrănirea sângelui ființelor vii. Toți ascultă de un vampir vechi de secole, care, spre deosebire de vampirii lorei orientale europene, care sunt portretați că niște creaturi repulsive, asemănătoare cadavrelor, eliberează un farmec aristocratic; "Cei mai deștepți și cei mai vicioși, precum și cei mai viteji dintre fii din țara dincolo de pădure", după cum îl descrie unul dintre dușmanii săi legați.

Pasiunea nu moare niciodată: „Un călător prin secole”

La fel, un blestem și o binecuvântare, starea nemuritoare a contelui la dus de la castelul său izolat la fiecare colț al pământului, urmărind neliniștitor pasiunea să arzătoare pentru muritorul care ia luat inima pentru totdeauna. Pierzându-i din când în când, nu a încetat niciodată să caute și să o găsească în vremuri diferite, în locuri diferite. Timpul nu este altceva decât o iluzie pentru nemuritorul hotărât să traverseze secole doar pentru ai ține din nou în brațe, renăscut că Ilona, ​​Mînă, Anna….

Selecția noastră de produse: „Descoperiți colecțiile noastre de produse fine”

Vinuri : O selecție de vinuri de înaltă calitate din struguri recoltate în inima împărăției lui Dracula.

LEGEND OF DRACULA

Un călător neobosit de-a lungul timpului, Dracula continuă să fascineze lumea 500 de ani după ridicarea să că Vlad Țepeș, domnul foarte temut de o țară relativ mică. Cunoscut mai ales pentru măsurile sale drastice împotriva dușmanilor săi și de asemenea, împotriva subiecților săi trădători, Vlad a fost, de fapt, un avocat al justiției și un războinic devotat în slujba țărilor creștine împotriva celui mai atrocos dușman al lor, Imperiul Otoman. Notorietatea să că Dracula a depășit secolele, fascinând vremurile moderne la o scară mai mare decât înainte. În zilele noastre, foarte puțini oameni nu au fost expuși mitului vampirului, care nu simt nici o senzație de descoperire a legendei lui Dracula.

PRINCIPE DRACULA

Un vin iconic dedicat unei figuri iconice din istoria valahului, Principe Dracula, elixirul din această sticlă este un semn al tradițiilor românești la cele mai bune, un autentic produs al unor ținuturi mitice odată conduse de Vlad Țepeș. Produs în Dealu Mare, cea mai bună regiune viticolă din România, situată pe același meridian că celebrul Toscana sau Bordeaux,acest vin este considerat a fi singurul lichid care ar fi stins setea lui Impaler.

Desigur, unele legende spun că setea lui nu ar fi putut fi stinsă niciodată …

Acum, ce efect ar avea asupra setei noastre? Asta rămâne să fie de PRINCIPE DRACULA

Acum, ce efect ar avea asupra setei noastre? Asta rămâne să fie descoperită.scoperită.

DOMINION DRACULA

Șoaptele fierbinți, nesfârșite, recoltate din buzele roșii tremurânde, în mijlocul nopții, spun povestea sângelui rece și întunecat de struguri care se grăbește în venele celor suficient de curajoși pentru a se deda la puterea puternică a legendarului Dracula. Cu fiecare picătură de vin, puterea lui devine mai puternică și mai puternică decât cea a muritorului care ține paharul. Dar, în cele din urmă, nimic nu se compară cu senzația de dominare și dominare în același timp …

DRACULEA

Din adâncurile istoriei, un personaj se ridică pentru a deveni a simbol al misterului, o icoană a pasiunii și o întrupare a puterii străvechi. Draculea, cunoscut și sub numele de Vlad Țepeș, a fost o figură istorică notorie, la fel de urâtă de dușmanii săi și iubită de poporul său. Acest vin este dedicat contelui transilvan.

DRACULA 555

Toată lumea știe Dracula, dar foarte puțini știu un detaliu important despre domnia lui în Țara Românească. Capitală actuală a României, București, a fost menționată pentru prima oară într-un document scris, semnat de Vlad Țepeș, voievodul care mai târziu a devenit cunoscut în întreaga lume că Dracula, legendarul nemuritor. Acest vin negru Maiden este un omagiu pentru el, la aniversarea a 555 de ani de la acest moment istoric pentru toți românii. Să vedem cum legendă va recâștiga forța Acum 111 ani!

ROYAL BLOOD

Recoltat în vremurile de mai devreme, Royal Blood întruchipează moștenirea unică a lui Dracula, trăind de-a lungul secolelor, perpetuând puterea nobilă a contelui. Se spune că o singură picătură de sânge a lui Dracula este suficientă pentru a transformă orice om într-o ființă nemuritoare. Acum imaginați-vă ce poate face o sticlă de Royal Blood.

Spirtoase: O selecție de băuturi spirtoase, realizate în Transilvania cu tradițiile noastre seculare vechi.

Legendarele spirtoase

O selecție de băuturi spirtoase, artizanale în Transilvania, cu tradițiile noastre seculare vechi.
Imaginați-vă forța feroce a regiunii transilvănești extrase din cele mai bogate culturi din țară și conținute în sticle încântați așezate în boltă rece sub adăpostul lui Dracula! Colecția conteluiă a tradițiilor Horincă, Palincă și Țuică este acum disponibilă pentru fiecare muritor îndrăzneț. Gustați puterea și respirați focul spiritelor nereligioase ale lui Dracula!

POW ER OF DRACULA

Nimeni nu i-ar putea explică puterea. Nimeni nu și-a rezistat gustul. Nimeni nu-i cunoaște rețeta secretă. Distilat în conformitate cu tradițiile uitate și ascuns subteran într-o boltă veche, Puterea lui Dracula de 50 ml, este dovadă incontestabilă că prezența contelui este încă trează în țara Transilvaniei. Gustul său unic, câștigat cu timp în butoaie de lemn, și puterea să de 50 de grade transformă această băutură arzătoare într-o provocare pe care doar câțiva oameni îndrăznesc să le facă față chiar și în zilele noastre.

POTION OF DRACULA

Ilash-tanagul-Mala noht falla loocht-Ana thama-O'cul drako!

Doar o incantație străveche are puterea de a conține poțiunea de foc a lui Dracula într-o sticlă! Distribuiți-l de fiecare dată când deschideți balonul, altfel este sălbatic și poțiunea neliniștită va dispărea instantaneu în aer subțire!

DRACUL A ’S DESIRE

Cu fiecare picătură de pasiune dulce și roșie, care se revărsa pe buzele sale setea, contele cade mai adânc în acea noapte când privea prima oară  silueta ei fermecătoare. Când ochii lor se întâlneau, timpul se oprea. În momentul în care și-a prins mâna, toate simțurile sale au fost luate de parfumul subtil de vișine, într-un dans de har și dorință. După secole, nu putea spune dacă în noaptea aceea era vânătorul sau pradă. Acum, îndrăzniți să vă urmăriți ultima experiența din dorința lui Dracula?

IMMORTAL

Cei despre care se spune că se ridică noaptea și rămân în fiecare zi, nu au nevoie de labe să meargă până în zori, nici picioare să se rătăcească la prânz și nici să nu răspândească aripile zburate la amurg. Dat fiind că traseul lung de zile și de nopți nu este nimic mai mult decât o clipită pentru nemuritorul blestemat să fie primul, dar și ultimul.

SPIRIT OF DRACULA

După ani de rătăcire și de vânătoare din întreaga lume, fiecare vampir aude chemarea. Este momentul mult așteptat al adunării în țara în care a început totul. Numai în cea mai întunecată noapte, cu o eclipsă lunară totală, Dracula își poate convoca  toți frații săi din Transilvania pentru a-și recâștiga puterea în boltă secretă a castelului său. După cum spun  legendele, fiecare lichid produs în timpul acelei nopți se transformă într-o poțiune arzătoare la prima lumină a zilei. Foarte puțini muritori îndrăznesc să bea efectiv acest elixir, cunoscut sub numele de Spiritul lui Dracula!

ETERNAL DRACULA
Prima dată când a privit-o, tânăra a jucat în livada tatălui ei. Observându-l, își întoarse capul și a zâmbit, oferindu-i străinului un coș plin de prune. Ochii ei erau atât de adânci și nevinovați, de gestul ei atât de cald și prietenos, încât vampirul se opri, lovit de un tunet. Încurcat, se întoarse și dispăru spre pădure. Ani după aceea, a cumpărat acea livadă și și-a folosit întreaga recoltă pentru a produce o băutură care îi va aminti mereu a acelei fete care și-a furat inima în acea seară de toamnă. Această băutură nu era menită să-și stingă setea fizică, ci să-și scape dorința de mireasă lui de neatins. Ea a fost și ea va fi întotdeauna iubirea veșnică a lui Dracula.

Firma participa la diverse târguri în străînătate de alcool unde își prezintă produsele pentru export alături de alte crame sau distilării, pe baza târgurilor se fac exporturi în diverse țări.

România este printre puținele țări din Europa unde avem acciza doar la spirtoase nu și la vinuri.

Conform ART. 435 – Condiții de distribuție și comercializare a băuturilor alcoolice Legendary Dracula este distribuitor și comercializeză angro băuturi alcoolice, este înregistă la autoritatea competentă potrivit prevederilor stabilite prin ordin al președintelui A.N.A.F conform alin 3.

Alin. (3) al art. 435 a fost modificat de pct. 8 al art. unic din LEGEA nr. 358 din 31 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 988 din 31 decembrie 2015, care completează art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 50 din 27 octombrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 817 din 3 noiembrie 2015, cu pct. 36^16.

Legendary nu intra sub influenta alin 3 conform alin 5 conform art 435: (3) antrepozitarii autorizați pentru locurile autorizate ca antrepozite fiscale și destinatarii înregistrați pentru locurile declarate pentru recepția produselor accizabile.
În alin (6) băuturile alcoolice livrate de operatorii economici producători către Legendary Dracula angro sunt însoțite de o copie a certificatului de marcă al producătorului, din care să rezulte că marca îi aparține. Ambalajele în care sunt prezentate băuturile alcoolice trebuie să conțină și informații privind producătorul( conform anexelor atasate)
În alin (11) prin derogare de la prevederile Ordonanței Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, republicată, cu modificările și completările ulterioare, vânzările cu prime către consumator nu se aplică pentru produsele accizabile supuse regimului de marcare prin timbre sau banderole prevăzute la art. 421. Prin consumator se înțelege persoana definită la art. 4 lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În aplicarea raportului de export art. 405 alin. (1) din Codul fiscal, produsele accizabile pot fi deplasate în regim suspensiv de accize pe teritoriul Uniunii Europene, de la un antrepozit fiscal la un loc de unde acestea părăsesc teritoriul Uniunii Europene, inclusiv în cazul în care acestea sunt deplasate via o țară terță sau un teritoriu terț.

Deplasarea produselor accizabile poate fi realizată în regim suspensiv de accize, potrivit art. 405 alin. (1) din Codul fiscal, numai dacă este acoperită de documentul administrativ electronic.

Dovada încheierii deplasării produselor accizabile în regim suspensiv de accize este raportul de export întocmit de autoritatea vamală teritorială din România sau, după caz, de autoritatea competentă din statul membru de export, raport întocmit pe baza vizei biroului vamal de ieșire ori a biroului unde se realizează formalitățile de ieșire a produselor, prin care se atestă faptul că produsele accizabile au părăsit teritoriul Uniunii Europene.

Mai jos am prezentat topul celor mai vândute produse accizabile :

Dispozițiile speciale ale art. 20669 din Codul fiscal în acest domeniu au fost modificate și completate prin recenta ordonanță nr.30/2011, în vigoare de la 5 septembrie 2011, privind băuturi alcoolice:

● Intră sub incidența prevederilor asupra acestei categorii de produse toate băuturile alcoolice, respectiv: bere, vinuri, băuturi fermentate – altele decât bere și vinuri -, produse intermediare, băuturi alcoolice din grupa alcoolului etilic. Pentru băuturile alcoolice realizate de către operatorii economici producători care dețin certificat de marcă sau adeverință eliberată de Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, livrările vor fi însoțite de o copie a acestor documente.

● Pentru realizarea băuturilor alcoolice sub licență, se obține în prealabil avizul Comisiei. Activitatea desfășurată fără acest aviz se consideră a fi activitate în afara antrepozitului fiscal. Livrările sunt însoțite de un document legal din care să rezulte dreptul producătorului de a utiliza marca în cursul duratei de protecție a mărcii. Documentul legal poate fi contract de licență, cesiune, consimțământ scris din partea firmei Legendary Dracula sau declarația producătorului înregistrat în România din care să rezulte că acesta fabrică sortimentele respective, concret nominalizate în declarație, în baza contractelor de licență.

● Pentru vinurile realizate de producători, livrările sunt însoțite de o copie a buletinului de analiză fizico-chimică și caracteristici organoleptice, eliberat de laboratoare autorizate.

● Băuturile alcoolice livrate producători către Legendary Dracula în distribuitor sunt însoțite de o copie a certificatului de marcă al producătorului, din care să rezulte că marca îi aparține.

● Legendary Dracula in calitate de distributor al băuturilor alcoolice răspunde pentru proveniența nelegală a produselor deținute.

● În temeiul Normelor de aplicare a Codului fiscal, Legendary in calitate de distribuitor și comercializează în sistem angro băuturi alcoolice este înregistrat la autoritatea vamală teritorială potrivit procedurii stabilite prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Potrivit dispoziției commune printr-o prevedere introdusă de O.G. nr.30/2011, este interzisă practicarea, cu excepția situațiilor prevăzute de lege, de către producători, importatori, operatori economici care realizează achiziții intracomunitare sau de către persoane care comercializează, sub orice formă, de prețuri de vânzare mai mici decât costurile ocazionate de producerea, importul sau desfacerea produselor accizabile vândute, la care se adaugă acciza și taxa pe valoarea adăugată, atât producători cât și Legendary respectă această dispoziție

Accize la ieșirea din UE

Produsele Legendary Dracula se găsesc în  România doar în aeroporturi unde pot fi cumpărate de către persone fizice, dacă ele se îndreaptă către o destinație din afara UE (sau spre anumite regiuni din UE, cum ar fi Insulele Canare), pot cumpăra produse scutite de taxe și accize din magazinele „duty-free" aflate în aeroporturi . Menționănd totuși că în țara de destinație din afara UE aceste bunuri pot fi supuse unor accize și taxe.

Conform alin.13^2 și 13^3 introduse la art.206^69 din Codul Fiscal, prin OUG 102/2013, cu referință la vânzările produselor accizabile (țigări, băuturi). De asemenea, furnizorul ne poate acordă  factură pe baza contractuui unde se poate specifica discounturile acodate, degustariile si promotiile produselor   pentru a evita frauda.

Măsurile care vizează completarea art.206^69 din Codul fiscal cu două noi alineate, respectiv alin.(13^2) și alin.(13^3), introduse prin OUG 102/2013 au drept scop combaterea anumitor practici comerciale a căror finalitate a condus la diminuarea veniturilor bugetare prin nefiscalizarea veniturilor realizate în urmă unor asemenea activități, precum și reducerea consumului de produse din tutun și băuturi alcoolice.

Astfel, potrivit prevederilor alin.(13^2) al art.206^69 din Codul fiscal, "prin derogare de la prevederile Ordonanței Guvernului nr.99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, republicată, cu modificările și completările ulterioare, vânzările cu prime nu se aplică pentru produsele accizabile supuse regimului de marcare prin timbre sau banderole prevăzute la art.206^61."

Altfel spus, produsele accizabile supuse regimului de marcare prin timbre sau banderole, precum băuturile fermentate, altele decât bere și vinuri, produsele intermediare și alcoolul etilic (cu excepțiile prevăzute prin normele metodologice) și tutunul prelucrat produse prevăzute la art.206^61alin.(1)  din Codul fiscal nu mai pot fi vândute utilizând că practică comercială vânzarea cu prime.

Documentele uzuale pntru export : commercial invoice, packing-list, buletine de analiză, dacă marfă circulă în regim suspensiv :

e-DA transmis în aplicația EMCS-RO Mișcări   ,dacă nu circulă în regim suspensiv : factură fiscală (în packing-list să fie trecut codul NC al produsului ).

CUI,CIF ( semnat și ștampilat conform cu originalul)

împuternicire ( anexată )

actul constitutiv al societățîi-copie ( semnat și ștampilat conform cu originalul) (anexa)

contractul –comandă atașat

copie autorizație de antrepozit fiscal sau comerciant en-gross după caz ( semnată și ștampilată conform cu originalul )

EORI ( semnat și ștampilat conform cu originalul)(anexa)

ART. 192/5 – Documentul de însoțire simplificat

(1) Documentul de însoțire simplificat se întocmește de către expeditor în 3 exemplare și se utilizează după cum urmează:

a) primul exemplar rămâne la expeditor;

b) exemplarele 2 și 3 ale documentului de însoțire simplificat însoțesc produsele accizabile pe timpul transportului până la primitor;

c) exemplarul 2 rămâne la primitorul produselor;

d) exemplarul 3 trebuie să fie restituit expeditorului cu certificarea recepției și cu menționarea tratamentului fiscal ulterior al mărfurilor în statul membru de destinație, dacă furnizorul solicită în mod expres acest lucru în cadrul unei cereri de restituire de accize.

(2) Modelul documentului de însoțire simplificat va fi prevăzut în norme.

ART. 192^6 – Restituirea accizelor pentru produsele cu accize plătite

(1) Un comerciant în timpul activitățîi sale poate să solicite restituirea accizelor aferente produselor accizabile care au fost eliberate în consum în România, atunci când aceste produse sunt destinate consumului în alt stat membru, cu respectarea următoarelor condițîi:

a) înainte de eliberarea produselor, comerciantul expeditor trebuie să facă o cerere de restituire la autoritatea fiscală competență și să facă dovadă că acciza a fost plătită;

b) livrarea produselor către statul membru de destinație se face în conformitate cu prevederile art. 192^4;

c)comerciantul expeditor trebuie să prezinte autoritățîi fiscale competențe copia returnată a documentului prevăzut la art. 192^5, certificată de către destinatar, care trebuie să fie însoțită de un document care să ateste că acciza a fost plătită în statul membru de destinație. De asemenea, comerciantul expeditor va prezența adresa biroului autoritățîi fiscale competențe din statul membru de destinație și dată de acceptare a declarației destinatarului de către autoritatea fiscală competență a statului membru de destinație, împreună cu numărul de înregistrare a acestei declarații.

(2) Pentru produsele supuse accizelor, care sunt marcate și eliberate în consum în România, se pot restitui accizele de către autoritatea fiscală competență, dacă această autoritate a stabilit că marcajele respective au fost distruse în condițiile prevăzute în norme.

(3) în cazurile prevăzute la art. 192^3, autoritatea fiscală competență va restitui acciza plătită doar atunci când accizele au fost plătite anterior în statul membru de destinație, în conformitate cu procedura prevăzută la art. 192^3 alin. (5).

(4) în cazurile menționate la art. 192^8 alin. (1), autoritatea fiscală competență, la cererea vânzătorului, poate restitui acciza plătită atunci când vânzătorul a urmat procedurile prevăzute la art. 192^8 alin. (4).

ART. 192^8 – Vânzarea la distanță

(1) Produsele supuse accizelor, cumpărate de către persoane care nu au calitatea de antrepozitar autorizat sau de operator înregistrat ori neînregistrat și care sunt expediate sau transportate direct ori indirect de către vânzător sau în numele acestuia, sunt supuse accizelor în statul membru de destinație. în înțelesul prezentului articol, statul membru de destinație este statul membru în care sosește trimiterea sau transportul de produse accizabile.

(2) Livrarea produselor supuse accizelor, eliberate deja în consum într-un stat membru și care sunt expediate sau transportate direct ori indirect de către vânzător sau în numele acestuia către o persoană prevăzută la alin. (1), stabilită într-un alt stat membru, face că acciza să fie datorată pentru respectivele produse în statul membru de destinație. în această situație, accizele plătite în statul membru de proveniență a bunurilor vor fi rambursate la cererea vânzătorului, în condițiile stabilite prin norme.

(3) Acciza statului membru de destinație va fi datorată de vânzător în momentul efectuării livrării.

(4) Statul membru în care vânzătorul este stabilit trebuie să se asigure că acesta este în măsură să îndeplinească următoarele cerințe:

a) să garanteze plata accizelor în condițiile fixate de statul membru de destinație înaintea expedierii produselor și să asigure plata accizelor după sosirea produselor

b) să țînă contabilitatea livrărilor de produse.

ART. 195 – Documente fiscale

(1) Pentru produsele accizabile, altele decât cele marcate, care sunt transportate sau deținute în afară antrepozitului fiscal sau a unui antrepozit vamal, originea trebuie să fie dovedită folosindu-se un document care va fi stabilit prin norme. Documentul nu poate fi mai vechi de 5 zile. Această prevedere nu este aplicabilă pentru produsele accizabile transportate sau deținute de către alte persoane decât comercianțîi, în măsură în care aceste produse sunt ambalate în pachete destinate vânzării cu amănuntul.

(2) Toate transporturile de produse accizabile sunt însoțite de un document, astfel:

a) mișcarea produselor accizabile în regim suspensiv este însoțită de documentul administrativ de însoțire;

b) mișcarea produselor accizabile eliberate pentru consum este însoțită de factură ce va reflectă cuantumul accizei, modelul acesteia fiind precizat în norme;

c) transportul de produse accizabile, când acciza a fost plătită, este însoțit de factură sau aviz de însoțire, precum și de documentul de însoțire simplificat, după caz.

Scutiri. Sunt scutite de plata accizelor:

a) produsele exportate direct sau prin agenți economici care își desfășoară activitatea pe baza de comision; în cazul în care agențîi economici care efectuează operațiuni de export cumpără de la producătorii interni, în vederea vânzării la export, produse supuse accizelor, aceștia pot solicită în termen de 3 luni de la dată efectuării exportului, organelor fiscale teritoriale, pe baza documentelor justificative, restituirea accizelor aferente produselor finite exportate;

b) produsele comercializate prin magazinele autorizate să comercializeze mărfuri în regim duty-free;

c) produsele importate în regim de tranzit sau import temporar, atât timp cât se află în această situație

Pentru realizarea băuturilor alcoolice sub licență, se va obține în prealabil avizul Comisiei. Activitatea desfășurată fără acest aviz se consideră a fi activitate în afară antrepozitului fiscal. Livrările vor fi însoțite de un document legal din care să rezulte dreptul producătorului de a utiliza marca în cursul duratei de protecție a mărcii. Documentul legal poate fi contract de licență, cesiune, consimțământ scris din partea titularului mărcii sau declarația producătorului înregistrat în România din care să rezulte că acesta fabrică sortimentele respective, concret nominalizate în declarație, în baza contractelor de licență

Băuturile alcoolice livrate de operatorii economici producători către operatorii economici distribuitori sau comercianți angro vor fi însoțite și de o copie a certificatului de marcă al producătorului, din care să rezulte că marca îi aparține

Eliberare pentru consum se consideră și deținerea în scopuri comerciale de către un comerciant de produse accizabile, care au fost eliberate în consum în alt stat membru sau au fost importate în alt stat membru și pentru care accizele nu au fost percepute în România.

3) Momentul eliberării pentru consum este:

a) în situațiile prevăzute la art. 206^30 alin. (2) lit. a) pct. 2, momentul primirii produselor accizabile de către destinatarul înregistrat;

b) în situațiile prevăzute la art. 206^30 alin. (2) lit. a) pct. 4, momentul primirii produselor accizabile de către beneficiarul scutirii de la art. 206^56;

c) în situațiile prevăzute la art. 206^30 alin. (3), momentul primirii produselor accizabile la locul de livrare directă.

(4) Nu se consideră eliberare pentru consum mișcarea produselor accizabile din antrepozitul fiscal, în condițiile prevăzute în secțiunea a 9-a din prezentul capitol și conform prevederilor din normele metodologice, către:

a) un alt antrepozit fiscal în România sau în alt stat membru;

b) un destinatar înregistrat din alt stat membru;

c) un teritoriu din afară teritoriului comunitar

În cazul unui produs accizabil, pentru care acciza nu a fost anterior exigibilă, se consideră eliberare pentru consum atunci când produsul accizabil este depozitat într-un antrepozit fiscal pentru care s-a revocat ori s-a anulat autorizația. Acciza devine exigibilă la dată la care decizia de revocare a autorizației de antrepozit fiscal produce efectele ori la dată comunicării deciziei de anulare a autorizației de antrepozit fiscal, pentru produsele accizabile ce pot fi eliberate pentru consum

Concluzie

Rolul directivei este aceasta introduce proceduri cu privire la produsele supuse accizelor, pentru a garanta libera circulație a acestora și, astfel, buna funcționare a pieței unice a UE.

Această directivă stabilește procedurile generale cu privire la accize care se aplică pentru:alcoolul și băuturile alcoolice reglementate de Directivele 92/83/CEE (normele UE privind impozitarea alcoolului) și 92/84/CEE; .

Produse sunt supuse accizelor când: produse, inclusiv, acolo unde este cazul, la momentul extracției acestora, în cadrul UE; sunt importate în UE.

Atâta timp cât acestea nu dau naștere unor formalități legate de trecerea frontierelor în cadrul UE, țările UE pot percepe taxe și asupra: altor produse decât produsele accizabile; prestărilor de servicii, inclusiv cele legate de produsele accizabile, care nu pot fi caracterizate ca impozite pe cifra de afaceri.

Această directivă se aplică pe teritoriul UE cu câteva excepții, cum ar fi: Insulele Canare; departamentele franceze de peste mări; Insulele Åland; Insulele Anglo-Normande.

Accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum în țara UE în cauză. Persoana plătitoare de accize este, în general, antrepozitarul autorizat sau destinatarul înregistrat in țările UE: pot remite sau restitui accizele la anumite produse accizabile care au fost eliberate pentru consum; sunt libere să stabilească condițiile relevante, inclusiv ratele de impozitare, atâta timp cât:

taxele sunt mai mari decât ratele stabilite de UE;

acest lucru nu creează o nouă categorie de exceptare (a se vedea paragraful următor).

Scutirea produselor accizabile de plata taxei accizei, dacă ele sunt destinate utilizării în urmatoarelor relații: diplomatice sau consulare; organizații internaționale; forțele armate ale unei țări a UE; forțele armate britanice staționate în Cipru; și în cadrul unui acord încheiat cu țări terțe sau cu organizații internaționale.

Țările UE pot scuti de la plata accizelor produsele accizabile furnizate de magazinele duty-free, transportate în bagajul personal al călătorilor care se deplasează pe cale aeriană sau maritimă către o țară din afara UE.

Țariile UE au dreptul de a-și stabili propriile norme privind producerea, transformarea și deținerea de produse accizabile., când accizele nu sunt plătite, aceastea trebuie să aibă loc într-un antrepozit fiscal.

Deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize presupune circularea accizelor în cadrul unui regim suspensiv în UE, dintr-un antrepozit fiscal sau dintr-un loc de import la: un alt antrepozit fiscal; un destinatar autorizat; un loc de export din UE sau un beneficiar al scutirii menționate mai sus (relații diplomatice sau consulare, organizații internaționale, forțe armate etc.).

Circulație a produselor accizabile trebuie, în principiu, să se desfășoare sub acoperirea unui document administrativ electronic, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 684/2009, modificat cel mai recent de Regulamentul (UE) 2018/503.

Autoritățile competente din țara UE de expediție pot solicita antrepozitarului autorizat sau expeditorului înregistrat o garanție care să acopere riscurile inerente deplasării în regim suspensiv de accize. În principiu, garanția poate fi oferită de către un terț.

Accizele pe mărfuri achiziționate de o persoană fizică pentru uz personal și transportate dintr-o țară a UE în alta pot fi taxate numai în țara UE în care sunt achiziționate. Pentru a stabili dacă bunurile accizabile sunt destinate uzului propriu al unei persoane private, țările UE iau în considerare: statutul comercial al persoanei care deține produsele; locul în care se află produsele; orice document referitor la produse; natura produselor; cantitatea de produse.

În cazul în care produsele accizabile destinate consumului într-o țară a UE sunt deținute în scopuri comerciale într-o altă țară a UE, produsele sunt supuse accizelor în această altă țară a UE. Accizele plătite în prima țară din UE se pot restitui.

În cazul vânzării la distanță dintr-o țară a UE în alta, vânzătorul și intermediarul acestuia trebuie să plătească accize în țara UE de destinație.

Țările UE pot dispune ca produsele accizabile să poarte marcaje fiscale sau marcaje naționale de identificare.

Aplicarea directive de la 15 ianuarie 2009, iar țările UE au avut obligația de a o transpune în legislația lor până la 1 ianuarie 2010.

Pentru informații suplimentare, consultați au dispoziții comune privind accizele (Comisia Europeană).

Documentul principal este directiva 2008/118/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind regimul general al accizelor și de abrogare a Directivei 92/12/CEE

Modificările și corecturile succesive aduse Directivei 2008/118/CE au fost integrate în textul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.

Document conex Regulamentul (CE) nr. 684/2009 al Comisiei din 24 iulie 2009 de implementare a Directivei 2008/118/CE a Consiliului în ceea ce privește procedurile informatizate pentru deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize .

Regimul accizelor armonizate presupune dispoziții generale ale articolului 335 sunt in sfera de aplicare :

– Accizele armonizate sunt venituri datorate la bugetul statului și care se colectează conform prevederilor capitolului 1.

– Accizele armonizate, denumite în continuare accize, sunt taxe speciale percepute direct sau indirect asupra consumului următoarelor produse:alcool și băuturi alcoolice .

Bibliografie

1. https://legeaz.net/dictionar-juridic/acciza

2. https://legestart.ro/conditii-de-distributie-si-comercializare-a-produselor-accizabile/

3.https://europa.eu/youreurope/business/taxation/excise-duties-eu/index_ro.htm

4.http://www.mfinante.gov.ro/detalii.html?method=searchAnaf&pagina=taxe&den=ACCIZE

5.https://dexonline.ro/definitie/acciz

6.https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/asistenta_contribuabili/persoane_fizice/

7.https://lege5.ro/Gratuit/ha4tomrvge/platitori-de-accize-norma-metodologica

8.http://www.mfinante.ro/accizetaxe.html?pagina=domenii

9.Legea nr. 215/2001, Legea administrației publice locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

10.Legea nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general, cu modificarile si completarile ulterioare;

Ordonanta nr. 58/1998 privind desfasurarea activitatii de turism in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare.

https://www.avocatnet.ro/t3817/bauturi-alcoolice.html

http://www.cdep.ro/pls/legis/

Publicația oficială

Legea nr. 42/1993

http://www.stiucum.com/drept/drept-administrativ/Raportul-de-drept-administrativ

https://www.academia.edu/8254461/SUBIECTE_DREPT_ADMINISTRATIV

Tratat de Drept administrativ, 2 vol. (Ed. Nemira, 2000, reeditat în 2001 și 2005); Antonie Iorgovan

Noua lege a contenciosului administrativ – geneză și explicații (Ed. "Roata", 2004, reeditată în 2006), Antonie Iorgovan

Culegere de spete fiscal, Adrian Benta.