Raportul Dintre Familiaritate Si Solemnitate In Discursurile Comune ale Lui David Cameron Si Angela Merkel

În lucrarea de față am urmărit evidențierea anumitor contraste și asemănări în ceea ce privește discursurile comune ale patru oameni politici proveniți din medii culturale diferite și cu stiluri diferite de comunicare și de raportare unul la celălalt. De asemena, am urmărit contextul în care au loc întâlnirile, raportul noi/voi, identificarea poziției fiecăruia cu privire la anumite teme, cui se adresează discursurile, metafore, clișee, apelul la emoție, stilul personal, strategii ale politeții.

Consider că, pentru a înțelege mai bine și pentru o analiză mai eficientă a celor două discursuri politice rezultate în urma întâlnirii dintre David Cameron și Angela Merkel, respectiv Benjamin Netanyahu și Victor Ponta, este nevoie de o raportare la contextul în care au loc aceste evenimente. Astfel că, vizita cancelarului german în Marea Britanie are loc în urma dezacordurilor existente între guvernul de la Londra și reprezentanții Uniunii Europene cu privire la dreptul la liberă circulație a cetățenilor statelor membre și în contextul în care premierul britanic dorește organizarea unui referendum în privința rămânerii sau ieșirii Marii Britanii din U.E. Pe de altă parte, declarația comună a premierului român cu cel israelian este mai degrabă obișnuită, o vizită oficială care urmărește întărirea cooperării dintre cele două state, însă această întrevedere are loc după ce trei adolescenți israelieni au fost împușcați pe teritoriul Cisiordaniei, pe fundalul conflictului de lungă durată dintre Israel și Palestina.

Cele două întâlniri presupun o comunicare politică de natură internațională, două discursuri care urmăresc scopuri diferite, cu mijloace diferite. Dacă vizita cancelarului german în Marea Britanie privește detensionarea unor polemici create de anumite principii și interese pe care executivul britanic le urmărește, vizita în Israel a premierului român este formală, privind cooperarea celor două state în anumite domenii.

Din perspectiva instituțiilor și organizațiilor politice, distingem între mai multe tipuri de comunicare politică: prezidențială, guvernamentală, de partid, locală și internațională. Fiecare tip presupune un ,,contact de comunicare” specific, așadar, anumite strategii, practici și structuri de interacțiune cu mass-media, opinia publică și ceilalți actori ai comunicării politice.

În deschiderea conferinței comune de la Londra, David Cameron este cel care ia cuvântul, vorbind, pentru început, despre relațiile foarte bune pe care statul britanic le are în domeniul economic și tehnologic cu Germania și apartenența celor doi oficiali la același ideologie politică. Apropierea, relația de prietenie a acestora este sugerată de către britanic încă din prima frază: ,,am avut câteva discuții foarte bune la masa de prânz”, însă, interesant este că, deși tema și obiectivele aproape întregului discurs îl constituie probleme ce privesc Uniunea Europeană, chestiunea Ucrainei și a Irlandei de Nord, este aleasă această formulă de evidențiere a prieteniei și cooperării eficiente dintre cele două state pentru atenuarea dezacordurilor create între cei doi în ceea ce privește politicile referitoare la imigranții din U.E. Pe de altă parte, discursul lui Merkel debutează aproape în același mod, este folosit un limbaj care duce ,,spre informal, familiaritate”, însă aceasta vorbește mult mai puțin despre relațiile dintre cele două puteri, motivând că ,,mi-am exprimat ideile despre parteneriatul germano-britanic foarte clar în comentariile mele la Parlament” și dorește să-și concentreze discursul pe strategia Uniunii Europene.

Raportarea discursului la context presupune, pe lângă implicațiile personale (stare fizică, psihică a locutorului și interlocutorului, domenii de interes, comportamente specifice etc.), actualizarea componentei interpersonale/relaționale a comunicării – la nivelul discursului apar, în acest sens, modificări în planul formei (al formulelor de adresare, al folosirii persoanei a doua singular sau plural etc.) și al conținutului.

Premierul britanic face câteva aluzii referitoare la o politică de continuitate care ar trebui să aibă loc în interiorul U.E., însă pune foarte mult accentul pe schimbare, pe reformă: ,,schimbări de care avem nevoie pentru Marea Britanie”. De asemena, spune că ,,într-o Europă de 28 de țări nu este de mirare că procesul de găsire și de a ajunge la un acord necesită timp, răbdare și muncă grea”, părând mai degrabă ușor nemulțumit de numărul mare al membrilor Uniunii Europene, lucru care explică politica executivului britanic. Concepțiile acestuia cu privire la reformele pe care le dorește în raport cu politica U.E. pot fi ilustrate categoric în afirmația ,,idei cum ar fi reducerea intervenției excesive și penetrarea de către instituțiile europene a vieții noastre naționale”. Deși este motivul principal al întâlnirii celor doi oficiali – tema imigrației și raporturile Marii Britanii cu Uniunea Europeană – în discursurile acestora, acest subiect pare a avea un caracter periferic, ba chiar mai mult, Angela Merkel nu vorbește despre asta deloc până la întrebările jurnaliștilor.

Din punctul de vedere al crizei din Ucraina, cei doi politicieni găsesc un bun prilej de apropiere a statelor pe care le reprezintă prin expunerea raportului noi/ei (voi) prin apelul la cultura, civilizația și valorile occidentale: ,,Amândoi susținem o Ucraină unită și democratică, și sprijinim aspirațiile poporului ucrainean de a trăi într-o societate cu adevărat democratică, stat de drept, fără corupție și intimidare”, dar ,,Rusia a făcut acest angajament și este important ca Rusia să se țină de cuvânt”. Totuși, Merkel duce această discuție din sfera polemicii în cea a cooperării, subliniind că ,,cu toate acestea, în discuțiile mele cu președintele rus, aș dori să spun că am văzut că Rusia este de aceeași părere cu noi în această chestiune”.

Persoana I plural (noi) este în mod tipic utilizată strategic, pentru a crea solidarizare (când include destinatarul) sau pentru a sublinia raportarea polemică (noi/voi). Noi este adesea un element cu referent imprecis (identitate de grup: general-umană, etnică, socială, profesională, situațională etc.) și variabil pe parcursul discursului, transformările sale fiind adesea de natură strategică (noi, oamenii; noi, reprezentanții partidului; noi, parlamentarii etc.).

Cea mai interesantă parte a acestei conferințe o constituie dialogul cu presa pe care îl au cei doi politicieni. Întrebați despre reformele cu privire la libertatea de circulație în Uniunea Europeană, David Cameron preferă să afirme și să amplifice relațiile foarte bune pe care le are cu Merkel, iar când abordează tema, el nu detaliază și nici nu argumentează, preferând să ocolească diplomatic dezacordul cu ideile cancelarului german, care este însă mult mai directă și hotărâtă: ,,Eu sunt o mare campioană a liberei circulații”.

Pe de altă parte, întrevederea dintre Victor Ponta și Benjamin Netanyahu corespunde unei alte categorii de oameni politici, proveniți din alte zone culturale, România, cultura est-europeană și Israel, cea orientală. Sunt discursuri mai scurte, mai solemne, fără întrebări de la reprezentanți ai presei.

Putem observa încă de la formula inițială a premierului israelian ,,domnule prim-ministru Victor Ponta” că între cei doi nu există o prietenie precum am văzut anterior, cu adresări ca ,,Angela” sau ,,David”. Conform teoriilor politeții lingvistice ale lui Brown and Levinson, discursurile celor doi occidentali relevă o strategie ,,«pozitivă»: de apropiere, interes față de celălalt”, în timp ce formulele românului și ale israelianului au un caracter indirect și presupun o strategie «negativă» : menƫinere a distanƫei, protejare a «feƫei» (imaginii publice)”. Exprimări precum ,,am semnat”, ,,amândoi vrem”, ,,împărtășim”, la persoana a II-a plural, sunt mijloace pentru a marca apropierea dintre aceștia, viziunile politice asemănătoare.

Discursul lui Netanyahu se adresează în primul rând poporului israelian, făcând apel la emoție, întrucât acesta vorbește despre uciderea a trei adolescenți israelieni și îl critică pe liderul palestinian Mahmud Abbas. Totodată, el vorbește despre democrație, libertate, condamnând antisemitismul și rasismul.

În plus, apelul la trecut al premierului din Israel din punctul de vedere al relațiilor cu România evidențiază continuitatea, stabilitatea acestor legături: ,,Avem afinități vechi de secole între noi, trebuie să ne asigurăm că nu repetăm greșelile trecutului și că vom avea grijă de viitor”.

Putem observa la nivelul discursului celor doi premieri, utilizarea unor formulări precum ,,vreau”, ,,vrem”, ,,aș dori”: ,,Vrem prosperitate pentru cetățeni, vrem liniște pentru țările noastre. Amândoi vrem pace și securitate în Orientul Mijlociu, în Europa de Est și în întreaga lume. ”

Prin enunțarea voinței de a realiza ceva (dorința de a întreprinde o acțiune), comunicatorul identifică o lipsă (a sa, a altora, a societății etc.) și își asumă depășirea acestei lipse îndeplinind o anumită acțiune. El identifică totodată existența unor dificultăți sau constrângeri, ceea ce face ca îndeplinirea voinței să nu depindă numai de el (prin enunțare se lasă a se înțelege acest lucru).

De asemenea, discursul premierului român debutează cu afirmația ,,apreciez foarte mult că ați păstrat această întâlnire în ciuda crizei, a tragediei cu care vă confruntați”, fiind o formulă de politețe care îi permite acestuia să marcheze circumstanțele în care are loc întâlnirea și de a exprima solidaritatea pentru cele întâmplate, făcând apel la emoție.

Aprecierile sunt folosite pentru a evalua, în funcție de anumite sentimente pe care comunicatorul le are față de o situație, evenimente, lucruri și actori sociali. El își asumă evaluarea și gradul de cunoaștere a situației la care se referă, situându-se pe o poziție de superioritate față de interlocutor (când evaluez, fie pozitiv, fie negativ, îmi atribui dreptul de a pune un calificativ sau de a aprecia).

Victor Ponta face apel la raportul noi/alții în exprimări precum: ,,România nu a trimis niciun reprezentant al vreunei forțe politice rasiste, populiste, antisemite în Parlamentul European. Nu pot spune același lucru despre alte țări europene” sau ,,să ne asumăm acest trecut și să facem tot ce ne stă în putință pentru a nu-l repeta și a nu-l ignora, așa cum se întâmplă în unele zone din Europa”. Dacă la primul text, conferința comună a Angelei Merkel și a lui David Cameron, putem observa că alții sunt formulați explicit, concret: ,,Rusia”, în timp ce în discursul lui Victor Ponta, alții sunt puși sub semnul incertitudinii, ambiguității și nu știm despre cine vorbește, lăsând loc unor interpretări multiple. Stilul său personal este mai degrabă unul vag, dar nu și atunci când spune despre numărul evreilor din România (,,aproape 200.000 de cetățeni israelieni sunt originari din România”).

De asemenea, putem observa în discursul lui Benjamin Netanyahu câteva metafore pe care acesta le folosește pentru a descrie terorismul și pe care le atribuie grupării Hamas și liderului acesteia, Khaled Mashal: ,,forțe ale întunericului”, ,,forțe care încearcă să ne aducă înapoi în vremuri întunecate”.

Apelurile pe care Victor Ponta le face la ,,Holocaust”, ,,rasism”, la comunitatea evreiască (,,Suntem foarte mândri de tradițiile și moștenirea comunității evreiești din România”) sunt mijloace emoționale pe care acesta le folosește pentru a conferi o continuitate relațiilor bune pe care statul român le are cu Israelul, însă apelul la emoție este făcut, în cel mai înalt grad, încă de la începutul discursului, prin fraza ,,Sunt tată și știu că întotdeauna copiii, adolescenții sunt victimele nevinovate ale deciziilor politice greșite”.

Prin comparație, putem afirma că stilurile personale ale celor doi politicieni occidentali, Merkel și Cameron, sunt prolixe, moderne, cu un grad accentuat de schimbare, de modernizare din partea amândurora, în timp ce discursul celor doi prim-miniștri din spațiul estic relevă stiluri ale acestora asemănătoare: concis, emoțional și monoton.

În ambele discursuri comune putem observa accentul pe care îl pun acești politicieni pe valorile occidentale, pe statul de drept, libertate etc. De asemenea, ei vorbesc despre marile proiecte și acorduri pe care le-au realizat împreună, pun accentul pe continuitate, făcând apel la istorie, mai ales în discursul care a avut loc în Israel. Putem vedea, ca în majoritatea discursurilor, formulări la persoana I plural precum ,,vom face”, ,,am semnat”, ,,amândoi vrem” pentru a marca strânsa colaborare și muncă pe care o contsruiesc aceștia. De puține ori aceștia folosesc persoana I singular, probabil pentru că, în caz de eșec, aceștia nu trebuie să-și asume responsabilitatea individuală. Este cazul lui Cameron când afirmă ,,eu pot anunța astăzi că vom numi un judecător independent”, însă acesta nu își asumă până la capăt. Nici în cealaltă conferință comună nu găsim o asumare individuală concretă, în afară de calitatea de tată pe care o evidențiază Ponta și în construcțiile în care își exprimă regretul cu privire la uciderea adolescenților israelieni. În schimb, aceștia se raportează foarte clar la valorile occidentale, și le asumă folosind persoana I singular: ,,ca european și cetățean al lumii moderne, aș dori să condamn orice fel de violență” (Victor Ponta) sau ,,eu sunt o mare campionă a liberei circulații” (Angela Merkel). ,,Asumarea explicită a unei poziții de cunoaștere este o strategie de discurs cu atât mai eficientă cu cât este vorba despre o situație de comunicare publică”.

Aceste discursuri comune se adresează publicului larg, pe de o parte cetățenilor Uniunii Europene în conferința celor doi lideri occidentali, iar pe de altă parte cetățenilor români și israelieni, iar tema comună abordată atât în Marea Britanie, cât și în Israel este chestiunea Ucrainei.

În concluzie, consider că cele două discursuri sunt exemple concrete ale diferențelor de context și de cultură în care acestea au loc, întrucât se poate observa apropierea oficialilor occidentali pe care vor să o facă publică în contextul unor polemici de idei, în opoziție cu stilul mult mai distant din exprimările premierilor israelian și român. mai ales pe fondul unei tragedii a statului din Orientul Mijlociu. În ambele conferințe remarcăm apeluri la tragedii recente și istorice în scopul creării unei anumite emoții în rândul opiniei publice și în vederea generării unui sentiment de continuitate a relațiilor acestor actori.

BIBLIOGRAFIE

BECIU, Camelia: Sociologia comunicării și a spațiului public, București: Editura Polirom, 2011.

HOBJILĂ, Angelica: Comunicare, discurs, teatru:, delimitări teoretice și deschideri aplicative, Iași: Institutul European, 2012.

ZAFIU, Rodica: Limbaj și politică, București: Editura Universității din București, 2007.

Text 1: David Cameron și Angela Merkel, conferință de presă despre reformele la nivelul Uniunii Europene, problema Ucrainei și despre Irlanda de Nord, 27 februarie 2014 (URL: ˂https://www.gov.uk/government/speeches/david-cameron-and-angela-merkel-press-conference-february-2014˃, accesat la data de 14.01.2015).

Prime Minister (David Cameron)

Good afternoon and welcome. I’m delighted to welcome Angela back to Downing Street today; we’ve just had some very good discussions over lunch. We are 2 centre-right leaders who share a determination to secure a better future for our peoples by building stronger, more competitive, more open and more flexible economies. And we want to work together to achieve this.

Our trading relationship is now one of the fastest growing in the world, and German companies now invest more in Britain than anywhere else in Europe. It is a win-win relationship; together German companies employ almost 400,000 people here in Britain, and there are 1,000 British companies currently employing over 200,000 people in Germany. One in 5 BMWs now has an engine made in the United Kingdom – I don’t know whether the one you did drive up in Downing Street did, but I hope so – and we once again become an exporter of high quality cars.

We also want to strengthen our cooperation in other areas, from research and science to high tech, and I’m delighted that in a couple of weeks we’ll be opening together one of the world’s largest digital trade fairs in Hanover.

Now, our discussions today have focused mainly on the European Union. We both agree that Europe faces an existential economic challenge, and it needs to change if it is to succeed in the modern world. The overriding task of the European Union today is to help secure the prosperity and the wellbeing of its citizens. That requires a more open, outward-looking, flexible and competitive European Union. We want to work together with our fellow leaders to deliver that change.

And we’ve already shown what is possible. Working together, we’ve cut the EU budget for the first time in its history, and we’ve got the European Commission to identify where they can cut EU red tape. Now we need to go further: we want to complete the single market so that our businesses can seize the potential of the world’s largest market to expand and create jobs; we want to do more trade deals with all the corners of the globe. It would be a massive prize to see a trade and investment partnership with the United States, and we’re both committed to putting our full weight and efforts behind this.

We want to make sure that the driving mission of the next European Commission is to help generate growth. And this amounts to a substantial agenda for reform and change. And as Angela has said, there are further changes that will be needed for the Eurozone; those are changes that Britain supports. And there are changes that we need for Britain, to protect our interests in the single market and to secure the support of the British people for our continued membership.

Now, I set out my vision for a reformed European Union in my speech at Bloomberg a year ago. Today, we’ve discussed further some of those ideas for reform; ideas like how to cut the excessive interference and meddling by European institutions in our national life. We also need to guarantee the interests of those in the single market, but not in the euro.

The discussions that Angela and I have had today are part of an on-going conversation which will continue in Hanover in a fortnight’s time, and in the weeks and the months to come. It’s a discussion that must, of course, involve our fellow leaders; in a Europe of 28 countries it is hardly surprising that the process of finding and reaching agreement requires time, patience and hard work. I want Britain to be a positive player in a reformed European Union, and I know that Angela wants a strong Britain in that reformed European Union.

[Political content removed]

Finally, we discussed the situation in Ukraine, a clear example of where it is right for the nations of the European Union to work closely together. We both support a united and democratic Ukraine, and we support the aspirations of the Ukrainian people to live in a truly democratic society under the rule of law, free from corruption and intimidation.

We are particularly concerned by the situation in Crimea. Every country should respect the territorial integrity and sovereignty of the Ukraine. Russia has made that commitment and it’s important that Russia keeps its word. The world will be watching.

This is not a zero-sum game. If the people of Ukraine want closer ties with Europe – greater trade, greater contacts – then of course we welcome that, but it is not about forcing the Ukrainian people to choose between Russia and Europe. It is in all our interests to have a stable and prosperous Ukraine that has strong relations with its neighbours, and that is what we should all, including Russia, work to achieve.

It is important that I also say a few words about the situation in Northern Ireland. I’ve been clear that there was a dreadful mistake made by the PSNI in the John Downey case, and our thoughts should be with the families of those killed in Hyde Park in 1982. But it is important to set out the facts about what has happened. When we came to power in 2010, we inherited a process where letters were sent setting out the factual position on whether or not some individuals were wanted for questioning by the police.

This process continued under this government. There was never any amnesty or guarantee of immunity for anyone, and there isn’t now. But I agree with the First Minister of Northern Ireland, that after the terrible error in the Downey case, it is right to get to the bottom of what happened. The case has already been referred to the police ombudsman but, as the First Minister has said, we should have a full, independent examination of the whole operation of this scheme.

So I can announce today that we will appoint an independent judge, to produce a full public account of the operation of this administrative scheme, to determine whether any other letters were sent in error. The judge will have full access to government files and to government officials. This needs to happen quickly, so this review will report by the end of May, and we’ll publish the report.

It’s right that we take swift action. But let us also remember that Northern Ireland has made great strides forward as a result of the peace process. It’s vital that we deal properly with the events of the past, but make sure this never undermines our determination to build a shared and prosperous future for the next generation so that we never again return to the horrors of the past.

Thank you. Angela.

Angela Merkel (via interpreter)

Thank you very much, David, for your very gracious hospitality that you’ve offered to me and the members of my delegation here in Downing Street, Number 10. Let me say that it was a very great honour to address both houses of parliament.

I set out my ideas about the German-British partnership very clearly in my remarks to Parliament, and obviously we had the opportunity of a lunch to further deepen certain issues. How do we envisage Europe for the next few years to come? And there is a lot of common ground here.

You may well imagine that we did not get into technicalities here; we talked about the overriding goals, and those goals are: growth – we need growth; we need more jobs. That presupposes that those countries that are in the Eurozone do their homework; that this monetary union is stabilised by them in such a way that we turn this into a resilient architecture, one that does not immediately sit – one that wards off future crisis for the euro because that is what we all need for stable, growing economies. Stable, growing economies generate jobs, and this is too what we need.

I’m very much looking forward to CeBit – the United Kingdom is our partner country in CeBit this year. We will be able then to show that our countries indeed lend a contribution to competitiveness, to our economies being fit for purpose in the global economy, and this is why I’m very much looking forward to your visit, David, in 2 weeks’ time.

If the EU is to emerge stronger out of the crisis than it went in, it needs to do its homework, and the exact dimension of that homework is something that we need to design over the next few weeks. We talked about the March council and the agenda; climate and energy will loom large on that agenda. There is a lot of common ground here too between Britain and Germany.

And we also talked about the international agenda here, in particular about Ukraine. The Ukrainian parliament today, with a large majority, voted Arseniy Yatsenyuk to be the new Prime Minister. I have great respect as regards the task the new Prime Minister will take over, and we wish him not only the necessary strength for his task – I think I can say for both of us that we shall do everything we can in order to support this government that has a tremendously difficult economic situation. Without reforms that economic situation cannot be solved.

We are also pinning our hopes on cooperation with the IMF, and we hope that Russia will also support the cooperation with the IMF, where we are, after all, members.

The issue of territorial integrity of Ukraine is of central importance to us. In my talks with the Russian President, however, I would like to say that I have seen that Russia is of the same view as we are on this matter. And this territorial integrity needs to be preserved; the Ukrainian government needs to resume its work, and all of Ukraine must see itself reflected in the work of this government.

We know that there is a very large Russian majority in Ukraine, and they too need to find themselves reflected in this government – in the work of this government. This will be of tremendous importance for the good and future of Ukraine.

Thank you yet again. It was beyond our ordinary, sort of, meetings; a very special event for me. And thank you very much for the support, David, you gave to me.

Question

Chancellor, can I just ask you first: you’re well aware by now of the kind of things, in terms of reform, the Prime Minister needs to keep his back benchers happy. Can you just tell us frankly whether you think there’s any chance of those kind of reforms being achievable? And in your speech you mentioned the question of freedom of movement; you seemed to suggest that you thought mistakes had been made on that. What mistakes and what do you think could be done to correct them in the future?

Prime Minister, can I just add one thing? Sorry to – Prime Minister, can I just say one thing to you? Isn’t it time to admit that you’re not going to get what you want from the Chancellor?

Prime Minister

We had excellent discussions at lunchtime. Look, Angela and I both want to see change in Europe. We both believe that change is possible. And I believe that what I’m setting out, the sort of changes that Britain wants to see to build confidence in our membership of this organisation are possible and deliverable and doable [political content removed].

On the specific issue about free movement, I’ve set out several times how I think this is being abused in terms of benefit tourism. You know, that needs to change; that’s one of the things I want to see change. And it’s something I’ve discussed with Angela; I also discussed with Mark Rutte in Holland, with Fredrik Reinfeldt in Sweden and many others. So I have great confidence the sorts of changes that we’re talking about are achievable and will be achieved over the coming – over the coming years. But – Angela, sorry, I jumped in there.

Angela Merkel (via interpreter)

Yes, well, when, a few months ago, we were discussing MFR from 2014 to 2020 – the European budget that is – even I did not quite know whether we would be able to get this through, because the obstacles seemed insurmountable. And that showed – the fact that we were able to surmount them – where there’s a will there’s a way. And I firmly believe that what we’re discussing here is feasible, is doable. I think it’s most important to first define political goals; it’s what David Cameron does, it’s what I do.

Freedom of movement: I am a great champion of freedom of movement. I said this today. But if we were to see – and let me be very careful in my choice of words because there is a suit pending before the European Court of Justice, there will be a public hearing on this – if we were to see that freedom of movement has, as a consequence, that each and every one who’s seeking a job in Europe has the possibility to come to Germany, and will receive an equal amount of social benefits as someone who, for a long time, has been unemployed in Germany after 30 to 40 years of work, gets a certain level, obviously, of social benefits, then that would not be the interpretation of freedom of movement that I would have.

So, that’s what we need to say: is immigration into social security possible? Is it there? No country in Europe will be able to withstand such an onslaught because we have very different social security systems; we can only have virtually the same level of social security if we try to generate growth and jobs, but not by having immigration into social systems. That is just as much of a headache for us in Germany as it is for the British people.

Now, we have to look at it. Can we change our German laws to address this? Or do we need more of a specification as what we mean by freedom of movement. But if we say we want freedom of movement for jobs but no immigration into the social security systems in Europe then I think we need to come to a definition. And this is how we ought to proceed.

And then, obviously, what Britain suggests is, obviously, also has something to do with the fact that we are members of the euro area; that Britain isn’t, and doesn’t want to become, a member of the euro area. If that is acceptable, one can find solutions for the different requests. If you look, for example, at the fact that we have a majority of the EU members as members in the euro area then we have totally different majorities, as we did with banking union, for example. We have to look very closely at how to deal with those countries that don’t have a say because they’re not members.

You must not actually have them at a systematic disadvantage. All of these issues need to be addressed openly and candidly. I believe in this. It’s not a piece of cake. It’s going to be a lot of work. But we’ve already worked quite hard on other issues. If one wants Britain to remain in the European Union – which is what I want – if one at the same time wants a competitive union that generates growth, one can find common solutions.

Question (via interpreter)

Would it be important for you that Conservative members of the European Parliament were not in the same group as, for example, groups of Alternative für Deutschland? That they are not in the same…?

Prime Minister

The Conservative Party are members of the ECR group in the European Parliament; a very successful group. I’m very proud of the creation of the group, and they’ll remain members of that group. In terms of the parties that are going to join that, we have a sister party in Germany, the CDU/CSU. We’re not looking for a new sister party. So I don’t anticipate that situation arising at all. But as I said to Angela, if she wants to join our group, she’s always welcome.

Question

But you will not commit – the question was a different one. You will not commit your candidates –

Prime Minister

My candidates will always be members of the ECR, and we’re not looking for new German sister parties in that group.

Angela Merkel (via interpreter)

Quite frankly, we haven’t even started the election campaign, let alone have it behind us. I’m fighting for the CDU/CSU – for the CDU. I’m very pleased to hear David say – labelling us a sister party. We see the same for the Conservative Party here, and want our group to be strong, and a way that David helps me, I think is support.

Question

Prime Minister, could I just ask you one on Northern Ireland? Some people might want to know whether you think the process itself of handing out these letters – not what happened at the Old Bailey, but the process itself was a dreadful mistake or a necessary compromise for the peace process.

And Chancellor Merkel, could I ask you, is it true you think of David Cameron as a naughty nephew who you’d like to help? And the biggest bit of help he might want is a categorical assurance that there will be a fundamental treaty ready for him to put to the British people by 2017; is that a realistic timetable? Can you give that assurance?

Prime Minister

Let me take the question on Northern Ireland. Look, the mistake – and it was a dreadful mistake – was for Mr Downey to be sent a letter being told he was not wanted for particular crimes when he still was. That was a dreadful mistake and that’s what I said in the House of Commons. But I think it’s such a dreadful mistake that we need to make absolutely sure that other letters weren’t sent in error, and that’s why there’s going to be not just the ombudsman inquiry but also the more general inquiry that I’ve announced and that Peter Robinson, I believe, will welcome. I think that’s important.

In terms of the process – look, very difficult decisions were taken around the time of the Good Friday Agreement and around the time of the peace process, and as an incoming Prime Minister I don’t want to unpick or call into question all those difficult decisions that were made. I want to be a Prime Minister that helps deliver devolved institutions in Northern Ireland, continued peace and progress in Northern Ireland. But I want to be absolutely clear to people that these letters were not, and should be not, any form of amnesty and that’s what the – and that’s why this report is so important.

Angela Merkel (via interpreter)

Allow me, if I may, to point out how our cooperation actually works. We sit in a European Council 28 heads of government, and there’s unanimity as regards our voting. So a result will only be there if all of the 28 say yes. That means that we each stand up for our own interests. I do it, David does it and, incidentally, the 26 others too. That’s something we have to live with.

Then the task is always weighing the pros and cons of a compromise that, by nature, we have to enter into. We, as representatives of our country – can we responsibly say the pros far outweigh the cons? And then I will accept it, David will accept it, Francois Hollande will accept it and all the others too.

A lot of hot potatoes have been solved in this way, by us, and dealt with by us as – so our cooperation is part and parcel of the overall European cooperation. For me it’s a matter of course that David stands up for the UK’s interest, and for him it is a matter of course that I stand up for Germany’s interest, and the good thing is we’ve always found a solution in the end.

Question (via interpreter)

Today you were almost received like the queen of Europe; such a red carpet treatment is very rare for other European leaders. Were you surprised and how do you deal with the expectations that are linked to this, which the British [inaudible] into that?

Angela Merkel (via interpreter)

I was received in a country that already has a queen and can justly be proud of having a queen. I am very much looking forward, incidentally, to having tea with the Queen. I actually used a royal blue blazer in order to offset that against the red carpet.

Prime Minister

Thank you very much for coming and thank you, Angela.

Traducere:

Primul ministru, David Cameron:

Bună ziua și bun venit. Sunt încântat să urez bun venit Angelei înapoi la Downing Street astăzi; tocmai am avut niște discuții foarte bune la masa de prânz. Suntem 2 lideri de centru-dreapta care împărtășesc o determinare pentru a asigura un viitor mai bun pentru popoarele noastre prin construirea unor economii puternice, mai competitive, mai deschise și mai flexibile. Și dorim să lucrăm împreună pentru a realiza acest lucru.

Relația noastră comercială cunoaște acum cea mai mare creștere din lume, iar companiile germane investesc acum mai mult în Marea Britanie decât oriunde altundeva în Europa. Este o relație între câștigători; toate companiile germane angajează aproximativ 400.000 de persoane aici, în Marea Britanie, și există 1.000 de companii britanice care angajează în prezent peste 200.000 de oameni din Germania. Unul din 5 BMW-uri are acum un motor realizat în Regatul Unit și am redevenit un exportator de mașini de înaltă calitate.

De asemenea, dorim să consolideze cooperarea noastră în alte domenii, de la cercetare și știință până la înaltă tehnologie, și sunt încântat că în câteva săptămâni vom deschide împreună unul dintre cele mai mari târguri digitale din lume în Hanovra.

Acum, discuțiile noastre de astăzi s-au concentrat în principal asupra Uniunii Europene. Amândoi suntem de acord că Europa se confruntă cu o provocare economică, și trebuie să se schimbe dacă dorește să reușească în lumea modernă. Sarcina primordială a Uniunii Europene de astăzi este de a contribui la securizarea prosperității și bunăstării cetățenilor săi. Acest lucru necesită o Uniune Europeană mai deschisă spre exterior, mai flexibilă și competitivă. Vrem să lucrăm împreună cu colegii noștri lideri pentru a oferi această schimbare.

Și am arătat deja ceea ce este posibil. Lucrând împreună, am tăiat bugetul UE pentru prima dată în istoria sa, și împreună cu Comisia Europeană am identificat unde se poate reduce birocrația UE. Acum trebuie să mergem mai departe: vrem să completăm piața unică, astfel încât întreprinderile noastre să profite de potențialul de cea mai mare piață din lume pentru a extinde și crea locuri de muncă; vrem să creăm mai multe acorduri comerciale în toate colțurile globului. Ar fi un mare premiu să vedem un parteneriat comercial și de investiții cu Statele Unite, și suntem amândoi angajați să depunem toate eforturile pentru asta.

Vrem să vă asigurăm că misiunea de conducere a viitoarei Comisii Europene este de a genera creștere. Și asta impune o agendă substanțială pentru reformă și schimbare. Și, după cum a spus Angela, există și alte modificări care vor fi necesare pentru zona euro; acestea sunt schimbari pe care Marea Britanie le acceptă. Și există schimbări de care avem nevoie pentru Marea Britanie, protejarea intereselor ei în cadrul pieței unice și asigurarea sprijinului poporului britanic pentru continuarea noastră ca membru.

Am prezentat viziunea mea pentru o Uniune Europeană reformată în discursul meu de la Bloomberg din urmă cu un an. Astăzi, am discutat în continuare unele dintre aceste idei pentru reformă; idei, precum reducerea intervenției excesive de către instituțiile europene în viața noastră națională. De asemenea, trebuie să garantăm interesele acestora pe piața unică, dar nu în euro.

Discuțiile pe care le-am avut astăzi cu Angela fac parte dintr-o discuție care va continua la Hanovra timp de două săptămâni, dar și în săptămânile și lunile următoare. E o discuție care trebuie, desigur, să implice și colegii noștri lideri; într-o Europă de 28 de țări nu este de mirare că procesul de găsire și de a ajunge la un acord necesită timp, rabdare si muncă grea. Vreau ca Marea Britanie să fie un jucător pozitiv într-o Uniune Europeană reformată, și știu că Angela vrea o Mare Britanie puternică în acea Uniune Europeană reformată.

[Conținut politic eliminat]

În cele din urmă, am discutat despre situația din Ucraina, un exemplu clar unde națiunile Uniunii Europene trebuie să colaboreze strâns. Amândoi susținem o Ucraină unită și democratică, și sprijinim aspirațiile poporului ucrainean de a trăi într-o societate cu adevărat democratică, statu de drept, fără corupție și intimidare.

Suntem preocupați în special de situația din Crimeea. Fiecare țară ar trebui să respecte integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei. Rusia a făcut acest angajament și este important ca Rusia să se țină de cuvânt. Lumea va fi cu ochii pe ea.

Acesta nu este un joc de sumă nulă. Dacă oamenii din Ucraina vor legături mai strânse cu Europa – comerț mai important, contractele mai mari – atunci, desigur, salutăm acest lucru, dar nu este vorba despre forțarea poporului ucrainean de a alege între Rusia și Europa. Este în interesul nostru să avem o Ucraină stabilă și prosperă, care are relații strânse cu vecinii săi, și că este ceea ce toți ar trebui să facem, inclusiv Rusia.

Este important să spun, de asemenea, câteva cuvinte despre situația din Irlanda de Nord. Am spus clar că a existat o greșeală îngrozitoare făcută de PSNI în cazul Ioan Downey, și gândurile noastre ar trebui să fie cu familiile celor uciși în Hyde Park în 1982. Dar este important să se stabilească faptele cu privire la ceea ce s-a întâmplat. Când am venit la putere în 2010, am moștenit un proces în care au fost trimise scrisori pentru a stabili dacă unii indivizi au fost căutați de către poliție pentru interogatoriu.

Acest proces a continuat sub acest guvern. Nu a existat vreo amnistie sau garanție de imunitate pentru nimeni, și nu există în prezent. Dar sunt de acord cu primul ministru al Irlandei de Nord, că după eroarea teribilă în cazul Downey, este bine să căutăm mai profund ce sa întâmplat.

Așadar, eu pot anunța astăzi că vom numi un judecător independent, pentru a crea un raport public complet cu privire la funcționarea acestui sistem administrativ, pentru a determina dacă orice alte scrisori au fost trimise eronat. Judecătorul va avea acces deplin la dosare guvernamentale și ale oficialilor guvernamentali. Acest lucru trebuie să se întâmple repede, astfel încât această analiză ne va informa până la sfârșitul lunii mai, și vom publica raportul.

E necesar să luăm măsuri rapide. Dar să ne amintim, de asemenea, că Irlanda de Nord a făcut pași mari înainte, ca rezultat al procesului de pace. Este vital să tratăm în mod corespunzător evenimentele din trecut, dar fiți siguri că acest lucru nu compromite determinarea noastră de a construi un viitor comun și prosper pentru generația următoare, astfel încât să nu ne întoarcem din nou la ororile trecutului.

Mulțumesc. Angela.

Angela Merkel:

Îți mulțumesc foarte mult, David, pentru foarte amabila ospitalitate oferită mie și membrilor delegației mele aici, în Downing Street numărul 10. Permite-mi să spun am avut o mare onoare de a mă adresa ambelor camere ale parlamentului.

Am stabilit ideile mele despre parteneriatul germano-britanic foarte clar în comentariile mele la Parlament și, evident, am avut ocazia unui prânz pentru a aprofunda anumite aspecte. Cum vedem Europa pentru următorii câțiva ani? Și există o mulțime de motive comune aici.

Vă puteți imagina că nu am intrat în detalii tehnice aici; am vorbit despre obiectivele prioritare, iar aceste obiective sunt: creștere economică – avem nevoie de creștere; avem nevoie de mai multe locuri de muncă. Asta presupune ca acele țări care se află în zona euro să-și facă temele; că această uniune monetară este stabilizat de ele astfel înât transformăm asta într-o construcție elastică, una care nu se așază imediat Economiile stabile, în creștere generează locuri de muncă, iar acest lucru este ceea ce avem nevoie.

Aștept cu nerăbdare să CeBit – Regatul Unit este țara noastră parteneră în CeBit în acest an. Vom putea apoi să demonstrăm că țările noastre contribuie la competitivitate, pentru economiile noastre fiind adecvate în economia globală, de aceea aștept cu foarte multă nerăbdare vizita ta, David, în două săptămâni.

Dacă UE iese mai puternică din criză decât a intrat, ea trebuie să facă temele, iar dimensiunea exactă a acestei teme este ceva de care avem nevoie pentru a proiecta în următoarele câteva săptămâni. Am vorbit despre consiliul din martie și ordinea de zi; problemele de climă și energia sevor afla pe ordinea de zi. Există o mulțime de teme comune între Marea Britanie și Germania.

Totodată, aici am vorbit și despre agenda internațională, în special cu privire la Ucraina. Parlamentul Ucrainei de astăzi, cu o largă majoritate, a votat Arseni Iațeniuk pentru a fi noul prim-ministru. Am un mare respect în ceea ce privește sarcina noului prim-ministru, și îi dorim puterea necesară pentru îndeplinirea atribuțiilor sale – Cred că pot spune în numele amândurora că vom face tot ce putem pentru a sprijini acest guvern care are o situație economică extrem de dificilă. Fără reforme situația economică nu poate fi rezolvată.

De asemenea sperăm în cooperarea cu FMI, și sperăm că Rusia va sprijini, de asemenea, cooperarea cu FMI, în cazul în care suntem, la urma urmei, membri.

Problema integrității teritoriale a Ucrainei este de o importanță esențială pentru noi. Cu toate acestea, în discuțiile mele cu președintele rus, aș dori să spun că am văzut că Rusia este de aceeași părere cu noi în această chestiune. Și această integritate teritorială trebuie păstrată; Guvernul ucrainean trebuie să-și reia activitatea, precum și toate din Ucraina trebuie să se reflecte în activitatea acestui guvern.

Știm că există o foarte mare majoritate rusească în Ucraina, iar ei au nevoie de a se găsi reprezentați de acest guvern – în activitatea acestui guvern. Acest lucru va fi de o importanță extraordinară pentru binele și viitorul Ucrainei.

Mulțumesc încă o dată. Asta a fost dincolo de întâlnirile noastre obișnuite; un eveniment foarte special pentru mine. Și îți mulțumesc foarte mult pentru sprijinul acordat, David.

Text 2: Conferință de presă comună a premierilor Victor Ponta și Benjamin Netanyahu în Israel – 24 iunie 2014 (URL: ˂http://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-primul-ministru-victor-ponta-i-omologul-sau-israelian-benjamin-netanyahu-la-finalul-consultarilor-interguvernamentale-dintre-guvernul-romaniei-i-guvernul-statului-israel˃, accesat la data de 15.01.2015).

Benjamin Netanyahu:

Domnule prim-ministru Victor Ponta, este o plăcere să vă urez bun venit din nou în Ierusalim după ce am avut oportunitatea acum câteva luni să luăm o cină liniștită împreună. A fost o oportunitate extraordinară să vă cunosc și de asemenea să continuăm prietenia deosebită dintre țările noastre. Faptul că ați venit acum însoțit de atâția colegi ca și noi de altfel, este o dovadă a consolidării relațiilor dintre țările noastre. Este un angajament pe care îl împărtășim și care reflectă relația istorică dintre statele noastre. Avem o comunitate originară din România foarte activă, sunt evrei și români foarte mândri și acest lucru se reflectă și în ce s-a întâmplat astăzi.

Am semnat o serie de acorduri în domeniul protecției mediului, domeniul medical, al îngrijirii persoanelor vârstnice, al tehnologiei informației și a comunicațiilor, al comemorării Holocaustului, al tehnologiilor educaționale și al vizelor de lucru. Este foarte important pentru proiectele noastre din domeniul construcțiilor, dar și privind infrastructura, să avem muncitori calificați din România. În plus, am semnat un acord foarte important privitor la proiectul de construcție a laserului, ceea ce va conduce la progres în expertiza în domeniu a statelor noastre. Cooperarea face țările noastre mai puternice, avem aceleași obiective. Vrem prosperitate pentru cetățeni, vrem liniște pentru țările noastre. Amândoi vrem pace și securitate în Orientul Mijlociu, în Europa de Est și în întreaga lume. 

Împărtășim un angajament important pentru democrație, libertate pentru statul de drept și de asemenea pentru lupta împotriva bigotismului, a tuturor formelor de antisemitism, rasism și intoleranță. Antisemitismul a fost poate cea mai nocivă formă de intoleranță din istorie, aici, cred că există o responsabilitate specială, trebuie să combatem toate formele de antisemitism pe care le vedem că apar în diverse zone ale Europei. Avem afinități vechi de secole între noi, trebuie să ne asigurăm că nu repetăm greșelile trecutului și că vom avea grijă de viitor. 
Există forțe care încearcă să ne aducă înapoi în vremuri întunecate. Ele sunt în Orient, dar și-au trimis criminalii, luptătorii așa cum îi denumesc ei, în Europa. Trebuie să stabilim o linie de demarcație clară între civilizație și sălbăticie și să luăm măsuri clare împotriva acestor forțe ale întunericului. 

Aseară, liderul Hamas, Khaled Mashal a apărat și a lăudat răpirea brutală a trei adolescenți nevinovați, adolescenți israelieni care se întorceau acasă de la școală. Mashal a reiterat că Hamas rămâne angajat în războiul său împotriva Israelului și împotriva oricărui cetățean israelian și împotriva oricărui evreu din întreaga lume. 

Cum poate așadar președintele Abbas să se alieze cu acești teroriști care elogiază răpirea de persoane? Am apreciat ce a spus președintele Abbas acum câteva zile în Arabia Saudită, când a condamnat răpirea, cred că era important ce a spus.

Dacă într-adevăr a vrut să spună acel lucru, despre răpire și este cu adevărat dedicat luptei pentru pace și împotriva terorismului atunci ar fi logic și de bun simț să rupă pactul pe care-l are cu Hamas. Este singurul mod prin care putem merge înainte, acest punct de vedere este împărtășit de mulți din Europa care înțeleg că nevoia de pace și de stabilitate înseamnă implicit lupta împotriva forțelor terorismului, intoleranței, a vremurilor întunecate; nu poate exista nicio alianță cu răpitorii de copii. Domnule Prim-ministru, știu că sunteți de acord cu ce vă spun, că sunt valori commune, aceste valori se reflectă în cooperarea noastră și aștept cu nerăbdare noi prilejuri de a întări relația dintre România și Israel. Bine ați venit la Ierusalim!

Victor Ponta

Domnule premier, distinși miniștri, permiteți-mi să exprim în numele meu și al guvernului român faptul că suntem foarte bucuroși că avem această ocazie să ne întâlnim cu dumneavoastră la Ierusalim, să discutăm și să decidem lucruri importante privind cooperarea bilaterală. 
Apreciez foarte mult că ați păstrat această întâlnire în ciuda crizei, a tragediei cu care vă confruntați acum și aș vrea să mă folosesc de acest prilej pentru a exprima în numele guvernului și al poporului român solidaritatea și sprijinul nostru. Sunt tată și știu că întotdeauna copiii, adolescenții sunt victimele nevinovate ale deciziilor politice greșite și vă asigur pe dumneavoastră și pe poporul dumneavoastră că poporul roman, cetățenii europenii prețuiesc valoarea vieții și a drepturilor omului, siguranța generațiilor viitoare. Înțelegem perfect tragedia cu care vă confruntați acum și suntem solidari cu dumneavoastră. Credem că astfel de tragedii nu trebuie acceptate și nu trebuie să permitem să fie considerate ceva normal. 
Ca european și cetățean al lumii moderne, aș dori să condamn orice fel de violență și să exprim solidaritatea noastră cu guvernul și poporul dumneavoastră. 
Ați menționat relațiile bilaterale pe care le consider excelente și care se întâmplă de mulți ani. Sunt foarte mândru să continui această tradiție a relațiilor bilaterale. Sunt foarte bucuros să menționez că s-au semnat 14 acorduri bilaterale de către membrii celor două Cabinete, lucru care dă o perspectivă pozitivă asupra viitorului în domeniul protecției mediului, al tehnologiei și cercetării. Israelul este un model pentru întreaga lume în domeniul tehnologiilor avansate, a investițiilor în cercetare si în educație. Aici pot spune că guvernul nostru încearcă să îmbunătățească învățământul și nu doar educația copiilor, a viitoarelor generații, dar și cunoașterea trecutului. Aici am lucrat cu ministrul educației și am încercat să învățăm tânăra generație despre trecut, despre Holocaust, despre tragedia care s-a petrecut nu numai în alte țări ale Europei, dar și în România, să ne asumăm acest trecut și să facem tot ce ne stă în putință pentru a nu-l repeta și a nu-l ignora, așa cum se întâmplă în unele zone din Europa. 
Sunt mândru să vă spun, domnule Prim –ministru și domnilor miniștri, că la recentele alegeri europene, România nu a trimis niciun reprezentant al vreunei forțe politice rasiste, populiste, antisemite în Parlamentul European. Nu pot spune același lucru despre alte țări europene. Eu ca lider politic sunt foarte îngrijorat de ascendența populismului și rasismului în Europa, dar sper că România va rămâne o societate deschisă, democratică, liberă și vom putea lupta împotriva oricăror tendințe care readuc stafiile trecutului. În acest sens, vă pot asigura pe dumneavoastră și poporul dumneavoastră că veți găsi întotdeauna în România un prieten și un partener pentru toate parteneriatele dumneavoastre importante. 

Am folosit acest prilej pentru a discuta despre relația economică importantă, deoarece România este acum într-un proces pozitiv de creștere economică, de creare de noi locuri de muncă. Extinderea relațiilor economice ar conduce la situații avantajoase pentru ambele țări. Mai precis, cooperarea noastră în combaterea terorismului și infracțiunilor cibernetice este un proiect foarte important pentru ambele țări. Avem foarte mult de învățat din experiența dumneavoastră și a specialiștilor dumneavoastră. Dar cum știți, și România este foarte avansată în acest sector al combaterii infracțiunilor cibernetice.

Vreau să menționez și domeniul cercetării și mă bucur că specialiștii dumneavoastră vor fi implicați într-unul dintre cele mai importante proiecte de cercetare din România și Europa, ELI, (Extreme Light Infrastructure). Nu sunt specialist, dar îmi dau seama că cea mai importantă tehnologie cu laser este un mare avantaj pentru Europa. Această tehnologie poate fi utilizată de Israel pentru a îmbunătăți dezvoltarea economică și de asemenea capacitatea noastră defensivă în fața tuturor tipurilor de pericole. Nu vreau să spun mai mult de atât, dar suntem bucuroși că am avansat în cooperarea domeniului medical și al legislației muncii. Vreau să spun că Israelul este un partener special pentru România, chiar și pentru motivul că aproape 200.000 de cetățeni israelieni sunt originari din România. Suntem foarte mândri de tradițiile și moștenirea comunității evreiești din România și vrem să ne folosim de această istorie comună pentru a ne îmbunătăți relațiile. 

I-am prezentat premierului Netanyahu ultimele evoluții de pe scena politică europeană. Europa va avea o noua conducere politică, se concentrează pe acest lucru, va avea un nou președinte al Comisiei și un nou președinte al Parlamentului. Am vorbit și despre criza politică de la granița noastră, din Ucraina, din Crimeea, despre relația cu Rusia. Europa trebuie să înțeleagă că această parte a lumii este foarte importantă, și că ce se întâmplă aici în Orient afectează mai devreme sau mai târziu viața Europei și trebuie să fim de partea păcii, a dialogului și a securității pentru toți locuitorii din această parte a lumii. Nu este atât de departe această regiune, precum se crede uneori în Europa și trebuie să fim mai implicați pentru a găsi soluții de pace, securitate și dialog. Aș dori să închei prin a-mi exprima recunoștința pentru primirea călduroasă făcută tuturor miniștrilor și să reamintesc, domnule Prim-ministru, că în fața tragediilor nu trebuie să rămânem tăcuți și să trecem cu vederea sau să spunem că nu este problema noastră. Orice cetățean al acestei lumi, orice adolescent trebuie să fie protejat și să aibă ocazia să își trăiască viața într-un mediu sigur. Vă exprimăm din nou solidaritatea noastră.

Vă mulțumesc.