Raportul Citrus J231: Eficiența energetic ă în Republica Moldova FINAL [616861]

Raportul Citrus J231: Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL 

REPUBLICA MOLDOVA: STUDIU PRIVIND ÎMBUN ĂTĂȚIREA
EFICIEN ȚEI ENERGETICE A CL ĂDIRILOR DE
LOCUIT

NUMĂRUL DE IDENTIFICARE A PROIECTULUI: 29975
24 februarie 2011 FINAL

Citrus Partners LLP
30 Gay Street
Bath BA2 2PA
UK
www.citrus-partners.com

NOTĂ: prezentul raport este întocmit în cadrul proiectului interna țional "Îmbun ătățirea eficien ței
energetice în sectorul reziden țial din Republica Moldova" și este plasat pentru consultare public ă și
obținerea de opinii privind chestiunile expuse în acesta. Raportul con ține opinii doar a exper ților străini
care l-au întocmit și nu reprezint ă obligatoriu viziunea Ministerului Dezvolt ării Regionale și
Construc țiilor.
Opiniile și obiecțiile dvs. pot fi expediate la po șta electronic ă: [anonimizat]. Persoana de
contact: Iurii Socol, șef al Direc ției reglement ări tehnico-economice, tel.: 204-599.

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina i 
 SUMAR EXECUTIV
Înainte de proclamarea independen ței în anul 1989, fondul locativ al Republicii Moldova era în
proprietatea statului. Dup ă independen ță s-a început privatizarea sectorului locativ în conformitate cu
Legea privatiz ării fondului de locuin țe din 1993 și în 1994-1997 apartamentele individuale au fost
transmise proprietarilor de locuin țe, însă proprietatea comun ă a blocurilor de locuin țe a rămas în
proprietatea statului. Începând cu anul 1997, proprietatea comun ă a început s ă fie transmis ă în
proprietate privat ă și în prezent aproximativ 50% din proprietatea comun ă a blocurilor de locuin țe
rămâne în proprietatea statului.
În conformitate cu Legea privatiz ării fondului de locuin țe, proprietarii de locuin țe sunt obliga ți să
creeze asocia ții de proprietarii (AP) pentru a gestiona blocurile de locuin țe. AP-urile au atribu ții
limitate și nu pot lua împrumuturi pentru a achita costurile capitale pentru renovarea propriet ății pentru
a asigura eficien ța energetic ă. Proprietarii de locuin țe nu doresc s ă creeze asocia ții de proprietari.
Proprietarii locuin țelor privatizate sunt responsabili pentru asigurarea și achitarea costurilor de
întreținere a locuin țelor lor. De și în multe cazuri proprietarii nu doresc s ă-și gestioneze proprietatea,
entitățile municipale continu ă să asigure între ținerea cl ădirilor privatizate. Cheltuielile pentru aceast ă
întreținere continu ă să fie achitate de proprietarii de locuin țe în conformitate cu tarifele stabilite, îns ă
fondurile acumulate nu sunt suficiente pentru a men ține propriet ățile într-o stare bun ă. În consecin ță,
întreținerea se limiteaz ă , în general, la repara ții urgente, iar propriet ățile private s-au deteriorat. În
plus, în multe cazuri proprietarii de locuin țe nu achit ă costurile de între ținere prev ăzute de legisla ție și
au datorii mari fa ță de întreprinderile municipale.
Legea condominiului din 2000 a fost introdus ă pentru a îmbun ătăți gestionarea locuin țelor privatizate
și pentru a aborda chestiunile identificate mai sus. Legea condominiului prevede crearea asocia țiilor
de proprietari ai locuin țelor privatizate (APLP-uri) și permite APLP-urilor s ă ia împrumuturi pentru
efectuarea lucr ărilor de renovare. Proprietarii de locuin țe sunt obliga ți să creeze APLP-uri și să-și
administreze propriet ățile. Cu toate acestea, au fost create pu ține APLP-uri, deoarece proprietarii nu
doresc s ă-și asume responsabilit atea pentru între ținerea propriet ății. Cu timpul, starea proprietăților
s-a înrăutățit, ceea ce, la rândul s ău, îi descurajeaz ă pe proprietarii de locuin țe să-și asume
responsabilitatea pentru între ținerea propriet ății.
Municipalit ățile nu vor transmite proprietatea comun ă aflată în proprietatea statului proprietarilor de
locuințe până când nu vor fi achitate datoriile pentru costurile de între ținere. Ca rezultat, proprietarii
de locuin țe care doresc s ă-și asume responsabilit atea pentru între ținerea propriet ății nu o pot face
deoarece nu dispun de fonduri pentru a achita datoriile. De aceea, ei nu pot s ă preia proprietatea
comună în proprietatea lor și nu pot crea APLP-uri pentru a- și administra propriet ățile.
Legea privatiz ării fondului de locuin țe este un act legislativ complex și de la promulgarea sa, din anul
1993, a fost supus ă la 90 modific ări/complet ări, care au fost introduse prin 14 acte legislative. În
unele cazuri procesul de privatizare nu a urmat condi țiile legii. De exemplu, proprietatea comun ă:
acoperișul, subsolurile și spațiile exterioare au fost vândute ter ților, nu transmise proprietarilor de
locuințe, ceea ce a creat probleme adi ționale legate de renovarea eficient ă a propriet ăților.
Pe scurt, barierele pentru viitoarele renov ări ale propriet ăților pentru a asigura eficien ța energetic ă
sunt de ordin financiar și legislativ (inclusiv complica țiile adiționale din cauz ă că unele practici nu au
fost efectuate în conformitate cu cadrul legislat iv în vigoare). Principalele chestiunile legate de
situația actuală pot fi rezumate în felul urm ător:
ƒ Proprietarii de locuin țe nu achit ă integral costul pentru serviciile energetice și datoriile istorice
față de întreprinderile municipale;
ƒ Fondul locativ se deterioreaz ă și este ineficient sub aspect energetic;
ƒ Întreprinderile nu asigur ă facturarea transparent ă a serviciilor energetice, m ăsurarea este
sporadic ă și există subvenții încrucișate între diferi ți consumatori; și
ƒ Proprietarii de locuin țe sunt împiedica ți să preia gestionarea propriet ății comune, deoarece
pentru aceasta ei trebuie s ă achite datoriile istorice fa ță de entitățile și agențiile municipale.
Lipsa unui cadru legislativ eficient se consider ă a fi principala barier ă pentru finan țarea proiectelor de
eficiență energetic ă în clădirile locative și pentru a permite realizarea poten țialului de economisire a
energiei. Acest raport recomand ă reforme în legisla ția locativ ă pentru a ob ține transmiterea

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina ii 
 proprietății comune a blocurilor de locuin țe, care înc ă este în proprietatea agen țiilor și întreprinderilor
municipale, proprietarilor de locuin țe. De asemenea, raportul recomand ă modificarea/completarea
Legii condominiului pentru a le acorda proprietarilor de locuin țe atribuțiile necesare pentru a- și
gestiona propriet ățile și pentru a efectua renov ările pentru eficien ța energetic ă prin intermediul unor
APLP-uri administrate în mod eficient. Modific ările /complet ările recomandate la Legea condominiului
includ:
ƒ Permiterea APLP-urilor s ă ia împrumuturi în numele proprietarilor de locuin țe pentru a finan ța
renovările pentru eficien ța energetic ă;
ƒ Acordarea APLP-urilor dreptului de înstr ăinare a apartamentelor pentru a se asigura
împotriva neachit ării de către proprietari a serviciilor și neramburs ării împrumuturilor;
ƒ Impunerea obliga ției asupra proprietarilor de a contribui la fondul pentru repara ții, mijloacele
căruia se vor p ăstra pe un cont separat conform regulilor de contabilitate ale organiza țiilor
necomerciale; și
ƒ Schimbări structurale în regu lile privind gestionarea și votarea APLP-urilor pentru a încuraja
participarea proprietarilor în procesul de gestionare și luare a deciziilor.
Informațiile complete despre modific ările /complet ările recomandate la Legea condominiului sunt
prezentate în Sec țiunea 4 a acestui raport.
Eficiența energetic ă
Sectorul locativ al Republicii Moldova consum ă un procent semnificativ din consumul total de energie.
În anul 1997, consumul de energie al sectorului locati v a constituit 35,4% din consumul total. Aceast ă
cifră a crescut pu țin, consumul pie ții locale, în 2007, fiind de 38% din consumul total de energie.
Consumul energiei este mai mare în zona urban ă unde popula ția depinde de sistemul de înc ălzire
centralizat, gazele naturale și produsele petroliere .
Prețurile la energie pentru consumatorii casnici nu mai sunt subven ționate în Republica Moldova și în
ultimii ani au pre țul s-a majorat semnificativ. Cele mai recente major ări de pre ț au avut loc în luna
noiembrie 2010. Acest raport ofer ă detalii privind tarifele actuale și majorările de pre ț.
Îmbunătățirea eficien ței energetice a propriet ăților locative din Republica Moldova ofer ă posibilit ăți
semnificative pentru reducerea consumului de energie și reducerea costurilor la energie pentru
proprietarii de locuin țe. Republica Moldova are pu ține resurse energetice și depinde mult de gazele
naturale importate din Rusia. Eficien ța energetic ă ar reduce astfel dependen ța de importurile de
energie. Industria energetic ă din Republica Moldova se confrunt ă cu datorii istorice, sisteme
învechite de producere a energiei și sisteme de distribu ție a energiei electrice și termice ineficiente.
Îmbunătățirea eficien ței energetice ar ajuta la reducerea cererii pentru aceste sisteme. S ărăcia
energetic ă face parte din problema s ărăciei generale din Republica Moldova. Republica Moldova are
cel mai mic PIB din Europa, fiind pe locul 131 pe Lista Mondial ă a FMI cu 2.839 dolari SUA per
capita, în anul 2009. Cei care sunt s ăraci cel pu țin pot să-și încălzească locuințele, dar sufer ă din
cauza unor condi ții locative proaste. Renov ările pentru eficien ța energetic ă ar îmbun ătăți aceste
condiții și ar reduce costurile la energie în viitor.
În timp ce abordarea „casa întreag ă” este cea mai eficient ă în ceea ce prive ște îmbun ătățirea
eficienței energetice, aceast ă abordare nu este întotdeauna posibil ă din cauza constrângerilor
financiare. În astfel de circumstan țe, poate fi elaborat un conc ept „pas cu pas” pentru a ob ține cu
timpul economii de cost.
Pentru blocurile de locuin țe, înlocuirea ferestrelor stricate sau prost ajustate va crea economii
semnificative de energie și condiții de trai îmbun ătățite. Ca regul ă, realizarea unor astfel de
îmbunătățiri pentru întregul bloc de locuin țe este mai eficient decât îmbun ătățirile efectuate pentru
apartamente aparte. În analiza noastr ă financiar ă noi examin ăm un șir de măsuri și recomand ăm
structuri financiare.
Susținerea și finanțare afacerilor
În pofida s ărăciei generale din Republica Moldova și incapacit ății percepute a consumatorilor de a lua
împrumuturi pentru îmbun ătățirea eficien ței energetice, exist ă un anumit grad de dorin ță a locatarilor
și proprietarilor de locuin țe să efectueze astfel de îmbun ătățiri. Băncile doresc s ă dezvolte afaceri
care ar sprijini m ăsurile de eficien ță energetic ă deși ele consider ă că limitările create de Legea

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina iii 
 condominiului sunt un obstacol major și nu ar fi preg ătite să acorde împrumuturi Asocia țiilor de
proprietari ai locuin țelor privatizate pân ă când Legea condominiului nu va fi îmbun ătățită. Unele b ănci
oferă deja împrumuturi proprietarilor individuali de locuin țe.
Modelul de finan țare utilizat de Banca European ă pentru Reconstruc ție și Dezvoltare (BERD) în
Slovacia și Bulgaria și pentru împrumuturile comerciale din Republica Moldova este reu șit și noi
recomand ăm ca acest model s ă fie multiplicat pe pia ța locativă din Republica Moldova. Acest model
include asisten ța financiar ă a donatorilor pentru b ănci și împrumuta ți acordat ă de echipa de
implementare a proiectului compus ă din exper ți internaționali și locali, recruta ți de BERD. Fiecare
echipă include exper ți tehnici și experți în finan țe care vor oferi suport la identificarea, preg ătirea și
verificarea proiectelor, exper ți în marketing pentru a promova linia de credit, exper ți în coordonarea și
administrarea proiectului, precum și asisten ță administrativ ă pentru structurarea, func ționarea și
monitorizarea liniei de credit.
Experien ță internațională
Am văzut din experien ța Slovaciei c ă împrumuturile combinate cu granturile Guvernului a fost un
mecanism eficient pentru stimularea renov ărilor pentru eficien ța energetic ă și suportului pentru
dezvoltarea pie ții de credite comerciale. Recomand ările noastre includ examinarea acestor pachete
combinate împreun ă cu granturile sau aloca țiile adiționale pentru persoanele afectate de s ărăcia
energetic ă. Granturile țintite (indemniza țiile locative etc.) vor ajuta proprietarii mai s ăraci să contribuie
egal la costurile renov ărilor.
În procesul de preg ătire a acestui studiu noi am examinat felul în care alte țări selectate din Europa
au abordat eficien ța energetic ă a propriet ăților locative și au examinat factorii economici și sociali care
au adus schimbarea. Noi am v ăzut că impulsul pentru conducerea Germaniei în domeniul eficien ței
energetice a ap ărut din lipsa resurselor naturale și propriet ățile termice proaste ale fondului s ău
locativ. Legea condominiului în vigoare a Germaniei a ap ărut în urma celui de-al doilea R ăzboi
Mondial atunci când a fost supus ă presiunii de a caza multe persoane f ără adăpost în case
multifamiliale.
În Slovacia, combina ția din împrumuturile b ăncilor comerciale și granturile Guvernului au fost
importante în crearea momentului potrivit. Îndeo sebi, acordarea împrumuturilor din partea B ăncii
Slovace de Garan ție și Dezvoltare a fost important pentru sprijinirea și dezvoltarea împrumuturilor
comerciale. Modific ările/complet ările la Legea condominiului au creat mediul potrivit pentru
acordarea împrumuturilor. Economiile au fost încurajate prin Banca de Economii și Construc ții și
armonizarea împrumuturilor le-a permis proprietarilor de locuin țe să adopte abordarea „pas cu pas”
față de eficien ța energetic ă. Aceste mecanisme împreun ă cu dezvoltarea Agen ției Guvernului pentru
Eficiența Energetic ă și Institutul civil în energetic ă (ONG) care a promovat eficien ța energetic ă prin
activități educaționale și instruiri profesionale, programe de informare comunitare, activit ăți de
consolidare a capacit ăților și cercetare și Institutul locativ care a elaborat programe și abilități similare
în domeniul gestion ării spațiului locativ și a suportului financiar pentru Uniunea Asocia țiilor de
Proprietari a informat proprietarii de locuin țe și le-a încurajat sim țul responsabilit ății. Ca rezultat
proprietarii de locuin țe și-au unit eforturile pentru a- și renova propriet ățile.
În Marea Britanie (MB) transpunerea prevederilor Directivei privind performan ța energetic ă a clădirilor
la nivel na țional a adus îmbun ătățiri considerabile în eficien ța energetic ă. În anul 2006 standardele de
construc ție au fost cu 40% mai eficiente sub aspect energetic decât propriet ățile construite în anul
2002 și cu 70% mai eficiente sub aspect energetic în compara ție cu cele construite în anul 1990.
Recomand ări
Luând lec țiile din studiul nostru comparativ și examinându-le în contextul institu țiilor și condițiilor
sociale și economice ale Republicii Moldova, noi am preg ătit recomand ări pentru consolidarea
instituțională, consolidarea capacit ăților, activit ăți educaționale și instruiri. Acest raport include o
strategie pentru implementarea acestor recomand ări care este prezentat ă în Secțiunea 7. Pe scurt,
recomand ările cheie care deriv ă din acest studiu includ:
ƒ Elaborarea unei noi Legi cu privire la performan ța energetic ă a clădirilor.
ƒ Modificări / complet ări la Legea condominiului în baza recomand ărilor noastre.

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina iv 
 ƒ Introducerea modific ărilor / complet ărilor semnificative la Legea privatiz ării fondului de locuin țe
din 1993, Codul cu privire la locuin țe din 1983 și un num ăr de hotărâri de Guvernului, inclusiv
Hotărârea Guvernului nr. 1224/1998 pentru a asigura armonizarea cu principiul propriet ății
locuinței și gestionării locuințelor de c ătre proprietarii de locuin țe.
ƒ Implementarea m ăsurilor de consolidare a capacit ăților de instruire a angaja ților băncilor cu
privire la evaluarea și procesarea cererile pentru acordarea împrumuturilor pentru eficien ța
energetic ă.
ƒ Modelul de finan țare pentru împrumuturile locative utilizat de BERD în Slovacia și Bulgaria și
pentru împrumuturile comerciale din Republica Moldova este reu șit și ar trebui multiplicat pe
piața locativ ă din Republica Moldova. Acest model include asisten ța financiar ă a donatorilor
pentru b ănci și împrumuta ți acordat ă de echipa de implementare a proiectului compus ă din
experți internaționali și locali, recruta ți de BERD.
ƒ Datorită economiilor semnificative pentru implementarea m ăsurilor de eficien ță energetic ă în
blocurile de locuin țe și ratele mai mari de recuperare implicate, este important ca o component ă
considerabil ă a liniei de credit s ă fie utilizat ă pentru cl ădiri și nu pentru persoane.

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  PROIECT    Pagina v 
 Conținut  
1 Introducere ……………………………………………………………………………………………………. ……………….. 1
2 Legislația și politica UE în domeniul eficien ței energetice ……………………………………………………… 2
2.1 Introdicere ……………………………………………………………………………………………………. ………… 2
2.2 Instrumentele legislative și politicile UE în domeniul eficien ței energetice ……………………….. 2
2.2.1 Directiva privind performan ța energetic ă a clădirilor ………………………………………………….. 2
2.2.2 Standardele ISO și CEN – Performan ța energetic ă a clădirilor …………………………………… 5
2.2.3 Certificatele de performan ță energetic ă …………………………………………………………………… 5
2.2.4 Directiva privind design-ul ecologic (produse consumatoare de energie) („Directiva EuP”)
…………………………………………………………………………………………………………….. …………… 6
2.2.5 Directiva privind utilizarea final ă eficientă a energiei și serviciile energetice (DSE) ……….. 7
2.3 Asistența tehnică și financiar ă pentru implementare …………………………………………………….. 8
3 Eficiența energetic ă a clădirilor locative din Republica Moldova …………………………………………….. 8
3.1 Date despre popula ție, venituri și locuințe …………………………………………………………………… 8
3.1.1 Populația ……………………………………………………………………………………………………………. . 8
3.1.2 Veniturile și cheltuielile locative ………………………………………………………………………………. 9
3.1.3 Fondul lo cativ …………………………………………………………………………………………………. …… 9
3.1.4 Construc ții noi și renovarea cl ădirilor …………………………………………………………………….. 10
3.1.5 Proprietatea fondul ui locativ …………………………………………………………………………………. 11
3.1.6 Gestionarea fondului locativ …………………………………………………………………………………. 12
3.1.7 Statutul actual al privatiz ării fondului locativ di n Republica Mo ldova ………………………….. 13
3.2 Resursele energetice și consumul energiei în sectorul locativ ……………………………………… 15
3.2.1 Resursele energetice ………………………………………………………………………………………….. 1 5
3.2.2 Consumul de energie în sectorul lo cativ ………………………………………………………………… 15
3.2.3 Consumul energiei termice în sectorul locativ ………………………………………………………… 16
3.2.4 Plățile pentru energia termic ă ………………………………………………………………………………. 16
3.2.5 Tarifele la energie …………………………………………………………………………………………….. .. 16
3.2.6 Livrarea gazelo r naturale …………………………………………………………………………………….. 17
3.2.7 Energia electric ă ………………………………………………………………………………………………… 17
3.2.8 Majorările de pre ț din noiembrie 2010 …………………………………………………………………… 17
3.3 Cazul pentru eficien ța energetic ă în Republic a Moldov a ……………………………………………… 18
3.4 Politica privind eficien ța energetic ă …………………………………………………………………………… 19
3.4.1 Structura institu țională …………………………………………………………………………………………. 19
3.4.2 Analiza lacunelor institu ționale ……………………………………………………………………………… 19
3.4.3 Legea Republicii Moldova cu privire la eficien ța energetic ă ……………………………………… 20
3.4.4 Noua Lege cu privire la performan ța energetic ă a clădirilor …………………………………….. 21
3.4.5 Standardele de eficien ță energetic ă ……………………………………………………………………… 23
4 Legea condomi niului …………………………………………………………………………………………….. ……….. 23
4.1.1 Sumar …………………………………………………………………………………………………………. ……. 23
4.1.2 Analiza Legii condomin iului nr. 913/2000 ………………………………………………………………. 24
4.1.3 Concluzii și recomand ări ……………………………………………………………………………………… 30
4.1.4 Recomand ări pentru reforma Leg ii condomin iului …………………………………………………… 32
4.2 Bariere adi ționale în implementarea eficient ă a măsurilor de eficien ță energetic ă în sectorul
locativ ………………………………………………………………………………………………………. …………………… 33
4.2.1 Legislative, institu ționale și administr ative ……………………………………………………………… 33
4.2.2 Economice și financia re ………………………………………………………………………………………. 33
4.2.3 Abilități, capacit ăți și sensibiliz are …………………………………………………………………………. 33
4.2.4 Măsuri de promovare a eficien ței energet ice ………………………………………………………….. 33
5 Finanțarea investi țiilor în eficien ța energetic ă ……………………………………………………………………. 34
5.1 Introducere ……………………………………………………………………………………………………. ……… 34
5.2 Sectorul locativ ……………………………………………………………………………………………….. …….. 34

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  PROIECT    Pagina vi 
 5.3 Constatări generale cu privire la situa ția mediului financiar pentru promovarea eficien ței
energetice și surselor de energie regenerabil ă ……………………………………………………………………… 35
5.4 Piețile financiare din Republica Moldova – context ……………………………………………………… 35
5.4.1 Condițiile actuale de finan țare în Republic a Moldova ………………………………………………. 35
5.4.2 Băncile autorizate din Republica Mo ldova ……………………………………………………………… 36
5.4.3 Cota-parte din pia ță a bancilor pr incipiale ………………………………………………………………. 37
5.4.4 Structura impr umuturilor ………………………………………………………………………………………. 3 8
5.5 Educarea financiar ă ……………………………………………………………………………………………….. 39
5.6 Condițiile pentru împrumuturi în eficien ța energetic ă pentru gospod ării ………………………… 40
5.7 Un model financiar general pentru îmbun ătățirea eficien ței nergetice……………………………. 43
5.7.1 Modelul nr. 1. Blocuri de locuin țe conectate la sistemul centralizat de înc ălzire ………….. 43
5.7.2 Modelul nr. 2. Proprietarii individuali de apar tamente ………………………………………………. 45
5.7.3 Modelul nr. 3. Împrumuturi pentru proprietarii de case care apar țin unei singure familii .. 46
5.7.4 Comentarii finale ………………………………………………………………………………………………. .. 46
5.7.5 Recomand ări ……………………………………………………………………………………………………… 47
5.8 Conceptul de „ipotec ă verde” …………………………………………………………………………………… 47
6 Posibilități pentru eficien ța energetic ă a locuințelor …………………………………………………………….. 47
6.1 Introducere ……………………………………………………………………………………………………. ……… 47
6.2 Posibile m ăsuri de promovare a eficien ței energetice …………………………………………………. 49
6.2.1 Reparația ferestrelor …………………………………………………………………………………………… 49
6.2.2 Instalarea schimb ătoarelor de înc ălzire în subsolurile cl ădirilor și a contoarelor de
termoficare la fiecare etaj ……………………………………………………………………………………… ……….. 50
6.2.3 Supape de circula ție și termostate ………………………………………………………………………… 50
6.2.4 Izolarea pere ților exteriori, izolarea acoperi șului și izolarea re țelilor orizontale ……………. 51
6.2.5 Ferestre noi cu geamuri duble ……………………………………………………………………………… 52
6.2.6 Pompe de caldur ă pe bază de aer ………………………………………………………………………… 52
6.2.7 Sobele cu lemne…………………………………………………………………………………………………. 52
6.3 Companiile de serv icii energetice …………………………………………………………………………….. 53
7 Strategia ……………………………………………………………………………………………………… ……………….. 54
7.1 Modificările legislative și structura mijloacelor financiare pr opuse ………………………………… 54
7.2 Consolidarea institu țională pentru sus ținerea eficien ței energetice ……………………………….. 55
8 Analiză comparativ ă……………………………………………………………………………………………………….. 56
8.1 Germania ………………………………………………………………………………………………………………. 56
8.1.1 Eficiența energetic ă în Germania ………………………………………………………………………….. 56
8.1.2 Finanțarea de st at ………………………………………………………………………………………………. 57
8.1.3 Sectorul locativ și Directiva privind performan ța energetic ă a clădirilor………………………. 57
8.1.4 Legea condomini ului …………………………………………………………………………………………… 5 8
8.1.5 Lecțiile învățate de la Germania ……………………………………………………………………………. 58
8.2 Analiză comparativ ă Slovacia ………………………………………………………………………………….. 59
8.2.1 Introducere ……………………………………………………………………………………………………. ….. 59
8.2.2 Politica privind eficien ța energetic ă ……………………………………………………………………….. 59
8.2.3 Politica și legislația cu privire la eficien ța energetic ă ……………………………………………….. 60
8.2.4 Finanțarea eficien ței energetice ……………………………………………………………………………. 61
8.2.5 Reglementarea fondul ui locativ …………………………………………………………………………….. 62
8.2.6 Legea condomini ului …………………………………………………………………………………………… 6 3
8.2.7 Proiecte pilot și instruire ………………………………………………………………………………………. 63
8.2.8 Lecții din Slov acia ………………………………………………………………………………………………. 6 4
8.3 Analiză comparativ ă Regatul Unit …………………………………………………………………………….. 66
8.3.1 Context ……………………………………………………………………………………………………….. ……. 66
8.3.2 Implementarea DPEC …………………………………………………………………………………………. 66
8.3.3 Standardul pentru materialele și sistemele noi din locuin țele renovate ………………………. 69
8.3.4 Codul clădirilor dur abile ……………………………………………………………………………………….. 69
8.3.5 Directiva privind serv iciile energe tice …………………………………………………………………….. 69
8.3.6 Abordarea s ărăciei energetice ……………………………………………………………………………… 70
8.3.7 Produsele consumatoa re de energie …………………………………………………………………….. 70

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  PROIECT    Pagina vii 
 8.3.8 Ultimele evolu ții – o abordare holistic ă …………………………………………………………………… 71
8.3.9 Administrarea și deținerea propriet ăților cu mai mul ți locatari în Regatul Unit …………….. 71
8.3.10 Lecțiile învățate de la Regat ul Unit………………………………………………………………………… 72
9 Bibliogr afie …………………………………………………………………………………………………… ………………. 73
10 Terminologie …………………………………………………………………………………………………… ……………. 74

Anexe
Anexa 1: Poten țialul eficien ței energetice al sectorului locativ din Republica Moldova
Anexa 2: Finan țare responsabil ă

Tabele
Tabelul 2.1: Directiva pentru performan ța energetic ă a clădirilor ………………………………………………….. 3

Tabelul 3.1: Fondul locativ rural și urban, dup ă zone ………………………………………………………………….. 9
Tabelul 3.2: Fondul locativ dup ă forma de proprietate în localit ățile rurale și urbane, 2009 ……………… 9
Tabelul 3.3: Disponibilitatea serviciilor comunale în localit ățile rurale și urbane ……………………………. 10
Tabelul 3.4: Repara ția capital ă a clădirilor, dup ă zone ………………………………………………………………. 10
Tabelul 3.5: Structura propriet ății locuințelor ……………………………………………………………………………. 14
Tabelul 3.6: Consumul de energie în sectorul locativ dup ă tipul de carburan ți, 2007 …………………….. 15
Tabelul 3.7: Major ările de pre ț la energia termic ă și electrică, 2006-2008 ……………………………………. 16
Tabelul 3.8: Tarifele la energia electric ă și termică …………………………………………………………………… 17
Tabelul 5.1: Date statistice privind principalele b ănci: ……………………………………………………………….. 36
Tabelul 5.2: Cota-parte din pia ță a șase banci principiale din Rep ublica Moldova (31.12.09) …………. 37
Tabelul 5.3: Structura imprumuturilo r bancare în Republ ica Mold ova ………………………………………….. 39
Tabelul 8.1: Cadrul legisl ativ al Regat ului Un it …………………………………………………………………… ……. 67

Figuri
Figura 3.1: Cadrul institu țional general pentru implementarea DPEC în Republica Moldova ………….. 22

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 1 
 1 INTRODUCERE
Clădirile de locuin țe sunt în prezent cei mai mari consum atori de energie din Republica Moldova și
consumă peste 38% din consumul na țional final de energie.1 Majoritatea cl ădirilor sunt umede și nu
sunt încălzite în mod adecvat, ceea ce du ce la deteriorarea structurii cl ădirilor și înrăutățirea condi țiilor
de trai. Un studiu privind cererea de pia ță realizat de Banca European ă pentru Reconstruc ție și
Dezvoltare (BERD) a evaluat nivelul actual al consumului anual de energie în cl ădirile locative pân ă la
129 kWh/m2 comparativ cu cerin țele pentru confortul termic de 179 kWh/m2.
După proclamarea independen ței Republicii Moldova în anul 1989, în sectorul locativ a fost realizat ă
o reform ă important ă. Probabil cea mai important ă a fost cea din anul 1994, când locuin țele au fost
transmise gratuit de la stat locatarilor existen ți sau pentru o tax ă nominal ă, care a dus la privatizarea
a 95% din blocurile de locuin țe multietajate.
De la transmiterea sectorului locativ în proprietate privat ă, întreținerea și investițiile au fost neglijate și
lipsesc. Aceasta se datoreaz ă faptului c ă 50% din locuin țele municipiului Chi șinău sunt de peste 40
de ani, iar 70% sunt blocuri de locuin țe construite din panouri care sunt prost izolate.
Multe locuin țe sunt umede. Aceste condi ții de umezeal ă sunt par țial cauzate de scurgeri în
infrastructur ă dar și de alți factori, inclusiv de s ărăcia energetic ă. Încălzirea proast ă a unor
apartamente aflate la periferia sistemului centralizat de înc ălzire, de asemenea contribuie la apari ția
umezelii.
Se estimeaz ă că sectorul locativ are un poten țial de 61% din economii de energie cu posibilit ăți de
investiții în valoare de 3,85 miliarde de Euro.
Un cadru de reglementare cuprinz ător este vital pentru sus ținerea economiilor de ene rgie în sectorul
locativ și renovarea fondului locativ actual pentru asigurarea eficien țe energetice. Republica Moldova
realizeaz ă un program al reformei regulatorii pentru a armoniza legile sale cu cele ale Uniunii
Europene (UE). Aceasta include armonizarea cu prevederile Directivei UE pentru performan ța
energetic ă a clădirilor (DPEC).
Ministerul Dezvolt ării Regionale și Construc țiilor a desf ășurat deja activit ăți importante pentru
implementarea DPEC. Pentru a finaliza aceast ă sarcină, Ministerul Dezvolt ării Regionale și
Construc țiilor a solicitat asisten ța BERD pentru elaborarea legisla ției primare și secundare pentru a
sprijini eficien ța energetic ă în sectorul construc țiilor, a propus modific ări / complet ări la codurile cu
privire la locuin țe existente și acordă asistență în identificarea și abordarea altor deficien țe ale
sectorului.
Una dintre cele mai mari bariere pentru îmbun ătățirea eficien ței energetice în sectorul locativ este
lipsa suportului financiar pentru a finan ța costurile capitale. Este necesar ă o structura cuprinz ătoare a
actelor legislative cu privire la sectorul locativ și eficiența energetic ă pentru a facilita împrumuturile
comerciale. În deosebi, Legea condominiului a Republicii Moldova necesit ă a fi reformat ă pentru a
facilita gestionarea eficient ă a propriet ăților de c ătre proprietarii de locuin țe și pentru a asigura
securitatea împrumuturilor locative acordate de c ătre institu țiile de credite comerciale.
Acest studiu examineaz ă cadrul legislativ, institu țional și operațional adecvat fondului locativ urban
din Republica Moldova. Studiul include o evaluare a legisla ției primare și secundare existente în
domeniul construc țiilor din Republica Moldova și compara ție cu cele mai bune practici din UE,
Germania, Slovacia și MB pentru a identifica posibilit ăți de finan țare a renov ării fondului de locuin țe
multietajate și propune recomand ări privind modul în care ar putea fi structurat programul de suport.
Situația proprietarilor de locuin țe, starea cl ădirilor și specifica țiile tehnice ale cl ădirilor vor determina
tipul de m ăsuri de eficien ță energetic ă care vor fi luate și viteza cu care aceste lucr ări vor fi efectuate.
În timp ce exper ții vor accepta acord c ă principiul „casa întreag ă” este cea mai eficient ă abordare,
acestă abordare poate s ă nu fie posibil ă în multe cazuri. Este necesar ă etapizarea activit ăților pentru
o perioad ă de câțiva ani și luarea deciziilor cu privire la utilizarea cea mai bun ă a fondurilor limitate.

1 Statisticile AIE din anul 2007. Not ă: aceasta nu include consumul energiei în zona rural ă.

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 2 
 În cazul deterior ării propriet ăților, experien ța și evaluările asisten ței tehnice indic ă că renovările de
bază ca: repara ția și izolarea ferestrelor stricate împotriva curentului poate duce la economii de
energie semnificative și îmbunătățirea temperaturilor din înc ăperi. Alte m ăsuri modeste ca: instalarea
ușilor în coridoare și în proprietatea comun ă poate de asemenea aduce îmbun ătățiri considerabile.
Noi am examinat aceste m ăsuri și altele cum ar fi: instalarea contoarelor de termoficare și reglarea
fluxului de c ăldură în blocurile de locuin țe pentru a dezvolta scheme de finan țare și propune structuri
de finanțare. Noi de asemenea am examinat activit ăți complexe cum ar fi: instalarea ferestrelor noi,
izolarea acoperi șului și izolarea exterioar ă a clădirilor.
În final, noi am propus o strategie pentru reforma regulatorie și instituțională pentru a sprijini
renovările în eficien ța energetic ă a propriet ăților locative din Republica Moldova.
Aria de aplicabilitate a studiul nostru se axeaz ă numai pe propriet ăților locative și noi nu ne exprim ăm
nicio opinie privind politica energetic ă națională.

2 LEGISLA ȚIA ȘI POLITICA UE ÎN DOMENIUL EFICIEN ȚEI ENERGETICE
2.1 INTRODICERE
Această Secțiune prezint ă o scurtă evaluare a actelor primare ale legisla ției UE care stau la baza
eficienței energetice a cl ădirilor locative. Legisla ția UE creeaz ă un cadru comun pentru promovarea
eficienței energetice a cl ădirilor din Europa, Sec țiunea 5 a acestui raport prezint ă o analiz ă privind
implementarea actelor legislative relevant e ale UE în Germania, Republica Slovacia și Marea Britanie
și prezintă concluzii asupra experien țelor pozitive din aceste țări.
Clădirile locative și cele comerciale sunt cei mai mari consumatori de energie și cei mai mari emiten ți
de CO 2 în UE, responsabili pentru circa 40% din consumul total de energie final ă și emisii de CO 2 din
UE. Sectorul are un poten țial considerabil pentru economii de energie cost-eficiente estimate la
aproximativ 27% din consumul de energie.
UE a întreprins ac țiuni pentru îmbun ătățirea eficien ței energetice în Europa decenii în șir, detaliile
cărora nu intr ă în aria de aplicabilitate a acestui raport. Ac țiunile cheie de interes dateaz ă din 19
octombrie 2006 când Comisia European ă a adoptat Planul de ac țiuni comprehensiv în domeniul
eficienței energetice, care con ține măsuri de realizare a obiectivului de a reduce consumul energiei
primare globale cu 20% c ătre anul 2020 fa ță de prognozele pentru anul 2020. Dac ă va reuși, UE va
consuma cu aproximativ 13% mai pu țină energie în 2020 decât în 2006, economisind 100 miliarde de
Euro și circa 780 milioane tone de CO 2 anual. Pentru a atinge aceste ținte, în Planul privind eficien ța
energetic ă, UE își revizuie ște o mare parte a legisla ției sale existente, ceea ce include revizuirea
Directivei privind performan ța energetic ă a clădirilor (DPEC) din 19 mai 2010.
2.2 INSTRUMENTELE LEGISLATIVE ȘI POLITICILE UE ÎN DOMENIUL EFICIEN ȚEI
ENERGETICE
Legislația primar ă a UE în domeniul eficien ței energetice a locuin țelor conține:
ƒ Directiva privind performan ța energetic ă a clădirilor (DPEC)2
ƒ Directiva privind design-ul ecologic (produsel e consumatoare de energie) („Directiva EuP”)3
ƒ Directiva privind utilizarea final ă eficientă a energiei și serviciile energetice (DSE)
DPEC și alte standarde relevante sunt discutate în detaliu mai jos.
2.2.1 Directiva privind performan ța energetic ă a clădirilor
DPEC este principalul act legislativ al UE în domeniul eficien ței energetice a cl ădirilor locative și
comerciale și este prezentat ă în Tabelul 2.1 . Obiectivul principal al DPEC este promovarea

2 Directiva 2002/91/EC (Directiva privind revizuirea 2010/31/EU)
3 Directivele 2005 32 EC, 2008/28/EC și 2009/125/EC

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 3 
 îmbunătățirii performan ței generale a cl ădirilor sub aspectul cost-eficien ței. Aceasta se realizeaz ă în
felul urm ător:
ƒ Crearea unei metodologii unice care poate fi folosit ă pentru calcularea performan ței
energetice a cl ădirilor.
ƒ Aplicarea cerin țelor minime de eficien ță energetic ă pentru toate cl ădirile noi și renovările
majore ale cl ădirilor cu o suprafa ță mai mare de 1.000 m2
ƒ Pregătirea certificatelor de performan ță energetic ă la vânzarea sau închirierea cl ădirilor
locative și comerciale existe.
ƒ Inspecții sistematice ale sistemelor de condi ționare a aerului cu o capacitate de peste 12
kilowați (kW) și cazane cu o capacitate de peste 20 kW și inspecții, la fiecare doi ani, a
cazanelor cu o capacitate de peste 100 kW.
DPEC nu stabile ște nivele minime de eficien ță energetic ă în UE, dar cere ca statele membre s ă-și
determine cerin țele proprii ținând cont de factori cum sunt condi țiile climatice exterioare și tradițiile din
construc ții. Totu și, DPEC cere s ă se țină cont de urm ătorii factori la calcularea performan ței
energetice a cl ădirilor:
ƒ Caracteristicile termice ale cl ădirii (pere ții exteriori și interiori ai cl ădirii etc.). Aceste
caracteristici mai pot include:
ƒ ermetizarea;
ƒ instalațiile de înc ălzire și de aprovizionare cu ap ă caldă, inclusiv caracteristicile de
izolare;
ƒ instalarea sistemelor de condi ționare a aerului;
ƒ ventilația;
ƒ instalarea iluminatului încorporat (în deosebi în sectorul ne-locativ);
ƒ poziționarea și orientarea cl ădirilor, inclusiv condi țiile climatice exterioare;
ƒ sistemele solare pasive și protecția solară;
ƒ ventilația natural ă; și
ƒ condițiile climatice interioare, inclusiv proiectarea condi țiilor climatice interioare .
ƒ De influien ța pozitiv ă a următoarelor aspecte ar trebui s ă se țină cont, acolo unde este
relevant, la calcularea performan ței energetice:
ƒ sistemele solare active și alte sisteme de energie electric ă și termică în baza surselor
de energie regenerabil ă;
ƒ energie electric ă produsă de uzine termoelectrice combinate care vor produce
energie electric ă și termică;
ƒ sisteme centralizate de înc ălzire și condiționare; și
ƒ iluminatul natural.
Tabelul 2.1: Directiva pentru performan ța energetic ă a clădirilor

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 4 
 
Nu există o metod ă unică de calculare a performan ței energetice a cl ădirilor. Totu și, pentru a ob ține
nivelul de uniformitate, Organiza ția Interna țională a Standardelor (ISO) și Comitetul European de
Standardizare (CEN) au elaborat standarde (vezi Secțiunea 2.2.2 ) pentru a acorda asisten ță la
implementarea DPEC.
Revizuirea DPEC 2010/31/UE
DPEC a fost revizuit ă la 19 mai 2010 pentru a aborda unele chestiuni care apar în procesul de
implementare la nivel statelor membre și pentru a cre ște obiectivele de eficien ță energetic ă în
sectorul locativ și comercial. Modific ările/complet ările la DPEC care sunt relevante pentru acest
Raport sunt:
ƒ Excluderea cerin ței de 1.000 m2 din DPEC ini țială a dus la faptul c ă 72% din stocul locativ
existent al UE este scut it de conformarea cu condi țiile DPEC în cazul renov ării. De aceea,
condițiile au fost modificate și toate cl ădirile, care sunt supuse renov ărilor costul c ărora
depășește 25% din valoarea lor sau care acoper ă mai mult de o treime din suprafa ța clădirii,
vor trebui s ă respecte condi țiile naționale de eficien ță energetic ă.
ƒ În iunie 2011 UE va introduce o metodologie care va fi utilizat ă de toate statele membre
pentru evaluarea cost-eficien ței.
ƒ Condițiile minime de performan ță energetic ă trebuie s ă fie stabilite ținând cont de atingerea
nivelelor performan ță energetic ă optime din punctul de vedere al costurilor.
ƒ Condițiile minime de performan ță energetic ă urmeaz ă să fie stabilite în privin ța sistemelor
tehnice ale cl ădirii, de exemplu, cazanele, unit ățile de climatizare a aerului etc.
ƒ Comisia va stabili principiile comune pentru definirea cl ădirilor cu emisii mici de carbon sau cu
emisii de nivel zero (LZC). Defini ția LZC va fi determinat ă de statele membre, dar ea trebuie
să fie în conformitate cu principiile stabilite de Comisie.
ƒ Condiția de stabilire a obie ctivelor pentru cre șterea num ărului de cl ădiri LZC cu obiective
separate pentru:
ƒ clădirile locative noi și cele renovate;
ƒ clădirile comerciale noi și cele renovate; și
ƒ clădirile ocupate de autorit ățile publice;
ƒ Statele membre vor avea scopul de a- și stabili nivele de performan ță energetic ă a clădirilor
din punctul de vedere al costurilor utilizând metodologia elaborat ă de Comisie.
Directiva
privind performan ța energetic ă a clădirilor
Articolul 3
Metodologia privind
performan ța ener getică

Articolul 4
Condițiile de performan ță
energetică
Articolul 7
Certificatele de
performan ță ener getică

Articolul 6
Clădirile existente

Articolul 5
Clădirile noi

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 5 
 2.2.2 Standardele ISO și CEN – Performan ța energetic ă a clădirilor
UE a împuternicit CEN cu elaborarea standardelor p entru a sprijini statele membre în implementarea
DPEC pentru a asigura transparen ța implement ării, a oferi acces la instrumente de încredere și
promova o pia ță liberă de servicii și produse de economisire a energiei.
ISO a elaborat de asemenea standarde interna ționale și acționează prin intermediul Comitetelor
Tehnice pentru preg ătirea standardelor. Pentru a oferi asisten ță la implementarea DPEC, Comitetul
Tehnic ISO ISO/TC 163 performan ță termică și utilizarea energiei în domeniul construc țiilor, a pregătit
un set de standarde pentru cl ădiri și materialele de construc ție. Deoarece ISO este împuternicit de
UE cu elaborarea standardelor, câteva dintre standardele Comitetului au fost elaborate în strâns ă
cooperare cu CEN și au fost implementate ca standarde CEN și ISO.
ISO EN 13790:2008 , performan ța energetic ă a clădirilor – Utilizarea energiei pentru înc ălzirea și
răcirea spa țiului locativ, este unul dintre standardele cheie pentru DPEC. El prevede metode de
calculare pentru principalele etapele în evaluarea performan ței energetice a clădirilor care sunt, dup ă
cum urmeaz ă:
ISO EN 13790:2008 este aplicabil pentru cl ădiri la etapa de proiectare și pentru cl ădirile existente.
Soft-ul special elaborat poate fi utilizat pentru a ajuta la calcul ările necesare pentru a determina
performan ța energetic ă a clădirii.
Statele membre au un grad de flexibilitate în aplic area ISO EN 13790:2008. În timp ce majoritatea
datelor folosite în calcul ări vor fi disponibile din specifica țiile construc ției sau ale cl ădirii, în anumite
situații statele membre pot opta pentru folosirea altor surse de informa ții. Acolo unde
ISO 13790:2008 este utilizat la preg ătirea certificatelor de performan ță energetic ă, va fi elaborat un
protocol la nivel na țional sau regional pentru a specifica tipul și sursele de informa ții suplimentare și
condițiile în care aceste informa ții pot fi utilizate.
După efectuarea evalu ării și calculării, poate fi emis certificatul de performan ța energetic ă a clădirii
(Ошибка ! Источник ссылки не найден .).
2.2.3 Certificatele de performan ță energetic ă
DPEC cere ca certificatele de performan ță energetic ă (CPE) s ă fie puse la dispozi ție în cazul
construc ției, vânzării sau închirierii propriet ăților comerciale sau locative . Scopul CPE este de a oferi
informații pentru cump ărători sau chiria și. Termenul de valabilitate a certificatelor este de 10 ani din
data emiterii.
Certificarea apartamentelor sau a unit ăților create pentru utilizare separat ă în blocurile de locuin țe se
poate baza pe:
ƒ certificarea comun ă a întregii cl ădiri pentru blocurile cu sistem de înc ălzire comun, sau
ƒ evaluarea unui alt apartament reprezentativ din acela și bloc.
ISO EN 15603 prevede un cadru general pentru ev aluarea consumului energiei totale al cl ădirii. Este
cel mai înalt standard în domeniul performan ței energetice a cl ădirilor. Modul de calculare folosit în
baza acestui standard se bazeaz ă pe rezultatele aplic ării altor standarde ISO EN privind
(i) standardele produselor din interiorul cl ădirii; (ii) volumul necesar de energie al cl ădirii; și (iii)
pierderile de energie ale cl ădirii.
Studiul comparativ al MB din acest raport ( Secțiunea 8.3 ) ilustreaz ă cum DPEC poate fi implementat ă
la nivel de stat membru.
Relevan ța pentru Republica Moldova
Republica Moldova a înregistrat deja progre se semnificative în implementarea DPEC și a pregătit
proiectul regulamentului pentru metodologia de calculare a performan ței energetice în baza
standardelor ISO CEN. Aceasta include im punerea standardelor minime pentru eficien ța energetic ă în
clădirile noi și cele renovate; certificatele de performan ță energetic ă în baza standardelor ISO CEN și
proiectul separat al regulamentului privind inspec ția cazanelor . Pentru o bun ă parte mare din aceste
activități s-a ținut cont de modific ările/complet ările la DPEC care se con țin în Directiva revizuit ă în
anul 2010. De exemplu, lipse ște limita de 1000 m2 pentru renov ări.

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 6 
 Sunt necesare legi și acțiuni suplimentare pentru a crea un cadrul legislativ și instituțional integral
pentru implementarea Directivei și aceste ac țiuni suplimentare sunt discutate în continuare în
Secțiunea 0.
2.2.4 Directiva privind design-ul ecologic (pr oduse consumatoare de energie) („Directiva
EuP”)
Directiva EuP este o directiv ă cadru care prevede regulile de stabilire a condi țiilor de design ecologic
pentru „ produsele consumatoare de energie ” care aplic ă principiul ciclului vie ții. Directiva EuP 2005
a fost revizuit ă în anul 2009 și aria ei de aplicabilitate a fost l ărgit pentru a include „ produsele
energetice aferente ”4. Produsele energetice aferente sunt ac ele produse care au un impact asupra
consumului de energie în timpul utiliz ării. De exemplu, ramele ferestrelor, acele ale c ăror propriet ăți
de izolare influien țează volumul energiei necesare pentru înc ălzirea sau r ăcirea clădirilor, și aparatele
consumatoare de ap ă, consumul de ap ă al căror influien țează volumul de energie necesar pentru
încălzire.
Directiva EuP nu prevede standarde de design ec ologic pentru produse, dar, în schimb, ofer ă un
cadru legislativ pentru stabilirea condi țiile minime de design ecologic p entru produsele consumatoare
de energie prin definirea condi țiilor și criteriilor pentru stabilirea unor astfel de condi ții prin
implementarea m ăsurilor ulterioare. Implementarea m ăsurilor este orientat ă spre grupuri individuale
de produse consumatoare de energie ca: electrocasnice, motoare, televizoarele, echipament de
iluminat sau m ăsuri privind func țiile specifice ale produ selor electrice cum ar fi regimul de a șteptare.
Implementarea m ăsurilor de design ecologic poate lua forma Directivelor UE cum sunt:
regulamentele, deciziile Comisiei sau acordurile voluntare dac ă industria elaboreaz ă standarde de
design ecologic înainte de implementarea m ăsurilor UE.
Măsurile de implementare au fost preg ătite pentru consumul energiei în regim de a șteptare, adaptor
simplu pentru televizor, surse exterioare de curent, iluminat general și terțiar, motoare, televizoare,
circulatoare și mașini de sp ălat și frigidere de uz casnic. Comisia European ă estimeaz ă că măsurile
de implementare realizate în baza Directivei-cadru pân ă în prezent au un poten țial de a reduce
consumul UE de energie cu circa 10%.
Toate produsele cuprinse de m ăsurile de implementare trebuie s ă aibă imprimat simbolul „produs în
CE” (simbolul
) pentru a ar ăta că ele sunt conforme cu m ăsurile de implementare înainte de a fi
plasate pe pia ță. Literele „ CE" reprezint ă abrevierea pentru fraza francez ă „Conformité Européene"
(sau „conformitate european ă"). Marcajul CE pe produs reprezint ă declarația produc ătorului precum
că produsul este conform condi țiilor Directivei EuP și este folosit de un num ăr de alte Directive UE
pentru produsele pentru a indica conformarea.
Se presupune c ă produsele care au eticheta ecologic ă a Comunit ății sunt conforme cu condi țiile
design-ului ecologic men ționate în m ăsurile de implementare aplicabile. Comisia are de asemenea
puterea de a decide dac ă alte etichete ecologice sunt echivalente cu etichetele ecologice ale
Comunității.
Producătorii sau importatorii de produse poart ă răspundere pentru adaptarea produselor pentru a
respecta m ăsurile de implementare. În caz contrar, ma rcajul CE nu poate fi aplicat pe produse și, în
consecin ță, ele nu pot fi vândute pe pia ța european ă.
Relevan ța pentru Republica Moldova
Republica Moldova se preg ătește în prezent de implementarea Directivei EuP, ceea ce va duce la
economii de energie în viitor dup ă cum arat ă experien ța altor țări. De exemplu, în MB m ăsurile de
implementare a EuP s-au dovedit a fi un concept foarte cost-eficient de îmbun ătățire a eficien ței
energetice a produselor. Se estimeaz ă că măsurile asupra c ărora s-a c ăzut de acord pân ă acum ar
putea aduce beneficii nete în MB estimate la peste £900 milioane pân ă în anul 2020 și circa 7
milioane tone de CO2 pe an pân ă în anul 2020. La fel ca și în cazul statelor membre ale UE,
Republica Moldova va beneficia de impl ementarea Directivei EuP, conform c ăreia bunurile produse în
UE în conformitate cu Directiva EuP sunt vândute și utilizate în Republica Mo ldova. Unul dintre

4 Cu excep ția transportului, care este acoperit de o legisla ție separat ă.

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 7 
 beneficiile majore ale Directivei EuP este faptul ca ea asigur ă eficiența în performan ță bunurilor și nu
cere schimb ări de comportament pentru a asigura economiile.
2.2.5 Directiva privind utilizarea final ă eficient ă a energiei și serviciile energetice (DSE)
Directiva pentru servic iile energetice (DSE) introduce pentru prima dat ă obligația ca statele s ă
introducă obligațiile pentru eficien ța energetic ă pentru distribuitorii și detailiștii de energie.
Consumatorilor de energie trebuie s ă li se asigure m ăsurarea individual ă dacă aceasta este fezabil
din punct de vedere al economiilor și tehnic și trebuie introdus ă facturarea informat ă pentru a ar ăta
consumul real de energie. Pe cât este posibil, facturile trebuie s ă se bazeze pe consumul real de
energie și trebuie s ă includă: prețurile și consumul actual, o compara ție a consumului actual cu
consumul din anul precedent și informa țiile de contact ale organelor care ofer ă informa ții despre
îmbunătățirea eficien ței energetice.
Statul membru trebuie s ă elaboreze Planuri de ac țiuni în domeniul eficien ței energetice (PAEE) pe o
perioadă de trei ani, începând cu anul 2007, în calitate de mijloc de planificare și raportare a
progreselor în realizarea obiectivelor indicative de economisire a energiei de 9% pân ă în anul 2016.
Pentru realizarea obiectivului UE de econom isire a energiei este necesar ca PAEE s ă fie central5.
DSE va încuraja dezvoltarea Companiilor de servic ii energetice (ESCO). Serviciile energetice includ
un șir de activit ăți ca: analiza și auditul energetic, gestionarea energiei, elaborarea și implementarea,
întreținerea și funcționarea proiectelor, monitorizarea și evaluarea economiilor, gestionarea liniei de
credit / propriet ăților, livrărilor de energie și /sau echipamente. Exist ă un număr de modele de ESCO,
care includ:
ƒ Modelul „gestionarea cl ădirii” sau „contract de performan ță”, care este cel mai avansat și,
în general, presteaz ă servicii pentru sectorul industrial. Structura juridic ă a acestui tip de
companii ESCO reprezint ă modelul de finan țare prin care compania ESCO acord ă garanții
privind performan ța pentru economii de costuri / economii de energie. Economiile sunt
repartizate între compania ESCO și client care eventual ar putea investi economiile în
eficiența energetic ă adițională. Există două tipuri ale acestui model: modelul economiilor
repartizate, în care compania ESCO finan țează proiecte din mijloacele sale sau din
împrumuturi și își asumă riscurile proiectului legate de performan ță și modelul economiilor
garantate în care consumatorul finan țează proiectul, iar compania ESCO î și asumă riscurile
legate de proiect;
ƒ Modelul comunitar , în care deciziile sunt luate de c ătre sau în numele unui grup de
consumatori din aceea și localitate (de exemplu, schema comunitar ă de încălzire). În baza
acestui tip de contract, contractorul percepe co sturile convenite pentru furnizarea serviciilor
energetice și are libertatea de a implementa m ăsuri de eficien ță energetic ă pentru a- și reduce
costurile opera ționale. Aceste contracte de obicei au o perioad ă de 20-30 de ani și sunt utile
în cazul când consumatorul dore ște să externalizeze serviciile și investițiile în clădiri. Aceste
contracte deseori iau forma unui parteneriat public-privat;
ƒ Model de gospod ărie, după cum ne sugereaz ă însăși denumirea, ținta acestui model este
piața internă. Furnizorii de energie ofer ă un șir de servicii de la contracte de între ținere pe
baza unei taxe fixe în baza c ăruia furnizorul î și asumă obligația de a înl ătura orice defecte în
sistemul de înc ălzire în termenul specificat pân ă la evaluarea energetic ă a locuin țelor care
compara economiile de energie cu costul pl ăților în rate pentru izolarea sau aparatele de
încălzire noi, îns ă furnizorul nu- și asumă riscul neob ținerii economiilor). Aceasta este cea mai
dificilă piață pentru penetrarea companiilor ESCO din cauza costurilor mari ale tranzac țiilor
pentru deservirea a multor consumatori mici în compara ție cu volumul economiilor.

Relevan ța pentru Republica Moldova
Contractele de performan ță semnate dintre companiile ESCO și consumatorii garanteaz ă economii
pentru consumator, iar compania ESCO este remuner ă din economiile ob ținute. Pentru ca acest
model s ă funcționeze, facturarea trebuie s ă fie transparent ă și plățile să se bazeze pe volumul
energiei utilizate, iar subven țiile încruci șate nu trebuie s ă aibă loc în blocurile de locuin țe. Măsurarea

5 Consiliul Uniunii Euro pene, Concluziile pre ședinției 19/20 iunie 2008 (11018/08).

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 8 
 corectă este o precondi ție precum este capacitatea consumatorilor de a controla energia termic ă și
electrică care intr ă în casele lor. Aceste condi ții nu sunt pe larg disponibile în prezent în blocurile de
locuințe din Republica Moldova precum este discutat mai jos, de aceea, acest studiu nu examineaz ă
implementarea m ăsurilor de eficien ță energetic ă prin intermediul companiilor ESCO, de și este
recunoscut c ă aceasta ar trebui s ă devină important pe viitor. Trebuie de men ționat că companiile
ESCO încep s ă apară în Republica Moldova, iar unele dintre companiile de inginerie au lucrat cu
contracte finan țate de donatori în domeniul eficien ței energetice.
2.3 ASISTEN ȚA TEHNIC Ă ȘI FINANCIAR Ă PENTRU IMPLEMENTARE
UE a întreprins diferite ini țiative sub umbrela general ă a acțiunilor coordonate cu DPEC care sus ține
schimbul de idei și de cele mai bune practici între statele membre pentru sus ținerea implement ării
prevederilor DPEC. Aceste ini țiative includ:
ƒ Grupul de lucru CEN care preg ătește standarde noi pentru a armoniza implementarea –
www.cen.eu .
ƒ „Acumulare” (build-up), ceea ce reprezint ă o pagină web pentru profesioni ști, municipalit ăți și
locatari care ofer ă recomand ări practice și schimb de experien ță cu alții – www.buildup.eu
ƒ Intelligent Energy Europe http://ec.europa.eu/energie /intelligent/index_en.html este un
mecanism de finan țare al UE pentru îmbun ătățirea eficien ței energetice.
Aceste materiale de referin ță despre CEN și paginile web ofer ă o resurs ă care este disponibil ă pentru
experți, dezvoltatorii de propriet ăți și locuitorii Republicii Moldova și mai ofer ă instrucțiuni și
recomand ări practice utile.
3 EFICIEN ȚA ENERGETIC Ă A CLĂDIRILOR LOCATIVE DIN REPUBLICA
MOLDOVA
Această secțiune prezint ă o vedere de ansamblu a sectorului loca tiv din Republica Moldova, inclusiv
livrările de energie, costul energiei și o evaluare a mecanismelor de îmbun ătățire a eficien ței
energetice în cl ădirile locative. Ea prezint ă o evaluare a legisla ției relevante și propune modificarea
/completarea legisla ției pentru posibilit ăți de îmbun ătățire a eficien ței energetice. Partea final ă a
acestei sec țiuni include o evaluare financiar ă a posibilit ăților de eficien ță energetic ă și recomand ări
pentru finan țarea de c ătre sectorul privat a eficien ței energetice în cladirile locative.
3.1 DATE DESPRE POPULA ȚIE, VENITURI ȘI LOCUIN ȚE
Cu excep ția cazului în care este stipulat al tfel, statisticile utilizate în aceast ă Secțiune 3.1 sunt
preluate din Anuarul Statistic al Republicii Mo ldova 2009, publicat pe pagina web a Biroului Na țional
de Statistic ă al Republicii Moldova.
3.1.1 Popula ția
Republica Moldova are o popula ție de 3.563.700 care s-a redus începând cu ianuarie 2000 când
această cifră era de 4.264.0006. Unul dintre factorii care a co ntribuit la reducerea cifrei popula ției este
migrația popula ției în căutarea unui loc de munc ă. În rezultatul migra ției propriet ățile din mediul rural
și urban sunt depopulate pentru perioade îndelungate de timp. Aceast ă problem ă prezintă dificultăți
în ceea ce prive ște gestionarea propriet ății, îndeosebi în blocurile de locuin țe, de exemplu în Chi șinău
se estimeaz ă că până la 10% din apartamente sunt nepopulate.
În prezent 41,2% din popula ție locuiește în mediul urban, iar 58,8% în mediul rural. Popula ția rurală
din Republica Moldova de obicei locuie ște în sate mari ca re au între 2.000 și 10.000 locuitori.
Chișinău este cel mai mare centru urban cu o popula ție de 77.856.

6 Cifrele pentru anul 2000 sunt luate din Profilul de țară UNECE privind sectorul locativ din Republica
Moldova din anul 2002.

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 9 
 3.1.2 Veniturile și cheltuielile locative
În anul 2008 venitul mediu lunar a fost de 2.529,7 lei, cu o majorare a cifrei medii lunare în anul 2001
cu 543,7 lei. Totu și, veniturile variaz ă între comunit ățile rurale și cele urbane și dintre regiunea de
nord și sud a țării. Venitul mediu lunar în Chi șinău reprezint ă 129% din venitul mediu în timp ce
comunitățile din sudul țării câștigă 69,1%, în regiunea central ă a țării – 74,4% și în regiunea de nord
82,6% din venitul mediu lunar.
În ultimii anii, procentul cheltuielilor locative di n venituri a crescut atât în mediul rural, cât și în mediul
urban. În 2007 – 2008, cheltuielile totale locative din venituri au crescut de la 13,5% pân ă la 16,3%.
Cheltuielile popula ției rurale au crescut de la 14,9% pân ă la 17,1%, care sunt pu țin mai mari decât
cheltuielile popula ției urbane, care au crescut de la 12,1% pân ă la 15,5%.
3.1.3 Fondul locativ
Fondul locativ al Republicii Moldova este relativ nou deoarece o mare parte din fondul locativ al țării a
fost distrus în timpul celui de-al doilea R ăzboi Mondial. Aproximativ 65% din fondul locativ dateaz ă din
anul 1970, iar 84% din anul 1960. Fondul locativ urban con ține aproximativ 63% de apartamente,
25% case care apar țin unei singure familii și 12% cămine care dateaz ă din timpurile sovietice, când
erau folosite pentru a caza speciali ști necăsătoriți. În prezent aceste c ămine sunt c ămine familiale.
Blocurile de locuin țe din timpurile sovietice sunt cladiri mari prefabricate (de obicei denumite „case din
panouri”, cl ădiri din beton construite pe loc sau cl ădiri de piatr ă). Aproximativ 50% din blocurile de
locuințe din mediul urban sunt cl ădiri cu nou ă și mai multe etaje.
Tabelul 3.1: Fondul locativ rural și urban, dup ă zone
Fondul locativ (milioane m2) 2005 2006 2007 2008
Total 77,1 77,1 77,8 77,4
Urban 28,6 28,6 28,6 29,7
Rural 48,5 48,5 48,7 48,7
Proprietate (milioane m2) 2005 2006 2007 2008
Publică 3,5 3,5 3,3 3,2
Privată 73,4 73,5 74,3 75,9
Tabelul 3.2: Fondul locativ dup ă forma de proprie tate în localit ățile rurale și urbane, 2009
Fondul locativ Suprafața
totală
(1000 m2) Spațiu
locativ Pe locuitor (m2) Numărul
de clădiri Apartamente
Total Spațiu
locativ
Total 78.853,80 54.512,80 22,1 15,3 460.318 Nu este
disponibil
Urban 30.100,60 19.217, 00 20,4 13 7.965 228.703
(estimat)
Rural 48.753,20 35.295,80 23,4 16,9 452.349 Nu este
disponibil

Presupunând că fondul locativ din mediul urban constituie 30% case care apar țin unei singure familii
și 70% apartamente, exist ă 326.718 case în localit ățile urbane, dintre care 228.703 sunt apartamente
și 98.015 case care apar țin unei singure familii. În mediul rural nu exist ă blocuri de locuin țe, dar sunt
452.349 case care apar țin unei singure familii.
În Chișinău 50% din locuin țe au 40 – 50 ani și au fost construite in valul de construc ții noi din anii ‘60,
o mare parte dintre acestea fiind construc ții din panouri cu o izolare proast ă. În timp ce lipsesc date
despre fondul locativ din Chi șinău, estimările ne sugereaz ă că aproximativ 70% din fondul locativ din
Chișinău reprezint ă construc ții din panouri. Lipsa investi țiilor în fondul locativ existent este reflectat ă
de prevalen ța ferestrelor stricate și acoperi șurilor sparte. Multe dintre propriet ăți sunt umede din

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 10 
 cauza unei combina ții de factori, incl usiv infrastructur ă spartă, sărăcia energetic ă; și încălzirea
proastă a unor apartamente, îndeosebi a acelor de la periferia sistemului centralizat de înc ălzire. În
condițiile similare celor fondului locativ din Chi șinău se găsesc și alte ora șe și orășele din Republica
Moldova.
Tabelul 3.3: Disponibilitatea serviciilor comunale în localit ățile rurale și urbane7
Serviciile
comunale Urban
(% din spa țiul locativ asigurat cu
servicii comunale ) Rural
(%din spa țiul locativ asigurat cu
servicii comunale )
2001 2005 2009 2001 2005 2008
Apă 77,2 79,0 79,8 9,8 11,3 13,1
Canalizare 76,3 77,9 78,7 5,2 6,0 8,2
Încălzire central ă* 74,5 73,8 75,0 1,5 3,2 5,0
Gaz 91,2 92,1 93,1 78,9 81,6 83,1
Apă caldă 55,6 55,0 61,6 0,4 0,8 1,6
Energia electric ă 2,3 1,8 1,7 0,1 0,1 0,1
* Această cifră reprezint ă mai degrab ă casele conectate la sistemul centralizat de înc ălzire și nu casele care
primesc înc ălzire de la sistemul centralizat de înc ălzire. Multe case nu mai primesc înc ălzire deoarece companiile
furnizoare de energie termic ă și-au stopat livr ările.
În mediul rural, 97% din locuin țe sunt care apar țin unei singure familii, cu unul sau dou ă etaje. În
comunitățile rurale exist ă o cultur ă semnificativ ă de a construi case de sine-st ătător, care este
reflectată de faptul c ă deseori casele sunt construite utiliz ănd materiale de calitate inferioar ă și muncă
necalificat ă, ceea ce duce la locuin țe de calitate proast ă. Infrastructura social ă și infrastructura
serviciilor comunale este limitat ă, deși numărul caselor rurale conectare la apeduct și sistemul de
canalizare a crescut în ultimii anii, precum este ilustrat în Tabelul 3.3 .
Casele tradi ționale din Republica Moldova sunt construite din c ărămizi de lut, dar casele mai noi au
fost construite din blocuri de piatr ă.
3.1.4 Construc ții noi și renovarea cl ădirilor
Construc ția locuințelor noi este realizat ă în majoritatea cazurilor de sectorul privat și este determinat ă
de cererea de pia ță. În anii ’90, pre țul la locuin țele noi a crescut de 7,5 ori fa ță de creșterea veniturilor
populației, ca rezultat numai 1-2% din popula ție își poate permite locuin țele noi. Cele mai recente cifre
privind volumul construc țiilor noi dateaz ă din anul 2007 și arată că au fost construi ți 419.000 m2 de
locuințe. Pentru a plasa aceast ă cifră în context, suprafa ța totală a propriet ății locative din Republica
Moldova, în 2007, a fost 77,8 milioane m2 suprafața brută.
În timp ce acest studiu se axeaz ă pe blocurile de locuin țe existente, este important s ă menționăm că
noile propriet ăți locative continu ă să fie construite în Republica Moldova. Majoritatea cl ădirilor noi
sunt finan țate de sectorul privat, iar aprox imativ 5% de sectorul public.
Datele Anuarului Statistic al Republicii Moldova 2009 privind repara ția capital ă a clădirilor sunt
prezentate în Tabelul 3.4 de mai jos. Din aceste date statistice se pare c ă economiile pentru repara ții
au început din anul 2007, majoritatea repara țiilor fiind efectuate de entit ăți altele decât municipalit ățile.
Nu sunt disponibile date despre procentajul (dac ă există) reparațiilor capitale care includ renovarea
pentru eficien ța energetic ă.
Tabelul 3.4: Repara ția capital ă a clădirilor, dup ă zone8
Anul Total
(mii m2) Dintre care
(mii m2 )

7 Sursă: Anuarul statistic al Republicii Moldova 2009
8 Idem

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 11 
 Municipal Alte întreprinderi
2003 15,9 Nil 15,9
2004 23,4 5,7 17,7
2005 14,7 0,5 14,2
2006 34,8 16,7 18,1
2007 304,3 279,7 24,6
2008 28,5 18,2 10,2

3.1.5 Proprietatea fondului locativ
Înainte de 1989
Înainte de independen ță, locuințele erau efectiv un activ gratuit cu arend ă și cheltuieli opera ționale
foarte mici, serviciile comunale cum sunt: energia termic ă și electrică era livrat ă aproape gratis. Nu
erau limite la consum sau mijloace de reglare a livr ărilor, iar locatarii nu cuno șteau câtă energie
consumau.
1993 – Legea privatiz ării fondului de locuin țe
După proclamarea independen ței, Guvernul a ini țiat privatizarea fondului locativ având obiectivul de a
reduce gestionarea statului în sist emul locativ, sporind rolul institu țiilor din sectorul privat și reducând
cheltuielile publice. Legea privatiz ării fondului de locuin țe din 1993 prevede cadrul pentru privatizarea
fondului locativ care include urm ătoarele prevederi:
ƒ Proprietarii de locuin țe sunt responsabili de între ținerea și reparația propriet ății lor și sunt
obligați să creeze Asocia ții de proprietari ai locuin țelor (APi) pentru a- și gestiona propriet ățile;
ƒ AP-urile au atribu ții limitate și nu pot lua împrumuturi;
ƒ AP-urile asigur ă legătura între proprietarii de locuin țe, entitățile municipale și alți prestatori de
servicii și organizeaz ă întreținerea pentru proprietarii de locuin țe.
ƒ Chiriașii clădirilor aflate în proprietate municipal ă nu sunt obliga ți să fie membri ai AP-urilor și
nu sunt responsabili de gestionarea propriet ății.
La prima etap ă, în perioada 1993-1996, a procesului de transmitere în proprietate privat ă au fost
transmise numai apartamentele, iar proprietatea comun ă a rămas la balan ța statului. În prezent
proprietatea comun ă din aproximativ 50% de blocuri de locuin țe ramâne în proprietatea statului.
Legea privatiz ării fondului de locuin țe este un act legislativ complex. De la introducerea sa, ea a fost
supusă la peste 90 modific ări/complet ări, care au fost introduse prin 14 acte legislative. Aceste
modificări /complet ări nu au fost analizate în detaliu de consultan ți.
1997 – prezent
Începând cu anul 1997 și până în prezent, proprietatea comun ă a blocurilor de locuin țe a fost
transmis ă la balan ța AP-urilor când apartamentele au fost privatizate, în baza acestor proceduri
proprietarii de locuin țe au devenit co-proprietari ai propriet ății comune.
În urma privatiz ării 225.300 din num ărul total de 263.000 de apartamente au fost transferate
proprietarilor de locuin țe gratuit sau la un pre ț nominal c ătre data de 1 ianuarie 1999.
Legea condominiului 2000
În continuare reforma a fost introdus ă în anul 2000 când a intrat în vigoare Legea condominiului din
2000. Conform Legii condominiului to ți proprietarii de locuin țe, inclusiv chiria șii clădirilor aflate în
proprietate municipal ă sunt obliga ți să devină membri ai asocia ției de proprietari ai locuin țelor
privatizate (APLP)9 pentru gestionarea, între ținerea și funcționarea în comun a condominiului.
Condominiurile pot cuprinde propriet ăți locative și comerciale și mai mult de un bloc de locuin țe.
APLP-urile au atribu ții mai largi decât AP-urile și au func ția de auto-gestiune și cea decizional ă.

9 În aceast ă secțiune „AP” este utilizat pentru asocia țiile create înainte de anul 2000 și „APLP” pentru
asociațiile create în conformitate cu Legea condominiului .

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 12 
 Legea condominiului nu a fost pe larg respectat ă în Republica Moldova și au fost create numai
44 APLP-uri. (Legea condominiului este examinat ă în detaliu în Secțiunea 4 ).
Proprietatea public ă
Aproximativ 38.000 apartamente și camere din c ămin au r ămas în proprietatea public ă, deoarece
locatari nu au dorit sau nu au putut deveni proprietari ai locuin țelor sau din cauza dezacordurilor
dintre proprietarii de locuin țe. Aproximativ 17.600 apartamente au r ămas în proprietate public ă în
Chișinău deoarece au fost în condi ții nesatisf ăcătoare sau ineligibile pentru privatizare, deoarece au
fost cămine.
3.1.6 Gestionarea fondului locativ
Autoritățile locale sunt respons abile de furnizarea servic iilor publice, inclusiv ap ă, canalizare, și de
gestionarea și întreținerea fondului locativ care a r ămas în proprietate public ă. Aceste func ții sunt
îndeplinite de întreprinderile municipale. Consiliile Municipale aprob ă tarifele pentru a acoperi
costurile de între ținere a propriet ății de întreprinderile municipale.
De la transmiterea fondului locativ în proprietate privat ă, fond locativ privat a fost neglijat și lipsit de
întreținere și investiții. Întreprinderile municipale continu ă să acorde servicii de între ținere pentru
locuințele privatizate, inclusiv blocurile de locuin țe cu AP-uri și APLP-uri. Întreprinderile municipale
sunt împuternicite s ă îndeplineasc ă această funcție în conformitate cu Hot ărârea Guvernului nr.
1224/1998. Cu toate acestea, Legea privatiz ării fondului de locuin țe cere ca proprietarii de locuin țe să
fie responsabili de costurile de între ținere care sunt calculate reie șind din suprafa ța apartamentelor și
numărul de persoane care locuiesc într-un apartament. Cercetarea noastr ă arată că locatarii achit ă
entităților municipale 1 leu pe metru p ătrat pe lun ă pentru între ținere. Aceast ă sumă este achitat ă de
proprietarii de locuin țe direct entit ăților municipale. Cercetarea noastr ă arată că această sumă este
insuficient ă pentru a acoperi nivelul de între ținere și repara țiile necesare pentru a men ține
proprietățile în condi ții bune. În consecin ță, prioritate se d ă reparațiilor urgente.
Entitățile municipale de țin un monopol eficient asupra teritoriilor lor și presteaz ă servicii numai pe
teritoriile sale. Ele nu concureaz ă între ele. Entit ățile municipale sunt preocupate de schimb ări și
introducerea concuren ței private deoarece aceasta ar putea duce la pierderea locurilor de munc ă,
deoarece proprietarii de locuin țe trec la pres tatorii priva ți.
Nu există o procedur ă standard pentru gestionarea propriet ății de APLP-uri și AP-uiri, de aceea nu
sunt limite privind m ărimea și componen ța acestor organiza ții. Unele AP-uri au 12.000 membri, iar
unele APLP-uri includ propriet ăți comerciale și locative, precum și case care apar țin unei singure
familii și blocuri de locuin țe. Din cauza m ărimilor diferite ale AP-urilor și APLP-urilor, nu este posibil
de cuantificat u șor procentul propriet ăților locative gestionate de aceste structuri. 95% din 212.103
apartamente din Republica Moldov a sunt privatizate, dar p ărțile comune din aproximativ 50% blocuri
de locuin țe rămân în proprietatea statului. În Republica Moldova au fost create aproximativ 1000 AP-
uri, APLP-uri și cooperative. Din aceast ă cauză probabil multe din blocurile de locuin țe privatizate nu
au structuri de gestionare a proprietarilor de locuin țe.
AP-urile de cele mai multe ori stabilesc leg ătura cu prestatorii de servicii (inclusiv furnizorii de energie
termică, electric ă și gaze naturale) și proprietarii de locuin țe pentru a asigura pres tarea serviciilor. În
timp ce majoritatea propriet ăților gestionate de AP-uri au primit servicii de gestionare a propriet ății de
la entitățile municipale, unele încep s ă se auto-administreze și primesc servicii de repara ție și
întreținere de la prestatorii priva ți.
Unele APLP-uri sunt administrate de administratorul condominiului care este remunerat pentru
serviciile sale. Administra torii pot administra banii și efectua pl ățile către prestatorii de servicii în
numele proprietarilor de locuin țe. Ei primesc pl ățile de la proprietarii de locuin țe și efectueaz ă plățile
către prestatorii de servicii. Nu exist ă limite pentru num ărul de condominiuri care pot fi administrate de
un administrator al condominiului. Cercetarea noastr ă ne arat ă că acești administratori achit ă
serviciile pentru un bloc din fondurile al tui bloc pentru a preveni sistarea livr ării serviciilor.
Acolo unde nu exist ă AP-uri sau APLP-uri, gestionarea propriet ății este asigurat ă de întreprinderile
municipale, care primesc pl ățile în baza tarifelor aprobate de administra ția public ă locală. Aceasta
este aceea și structur ă de gestionare care a func ționat înainte de privatizar e. În conformitate cu

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 13 
 Hotărârea Guvernului nr. 1224/1998 chiria șii care ocup ă propriet ăți de stat sunt obliga ți să achite
serviciile comunale.
Acest mix de tipuri de propriet ăți și clădiri multiple în cadrul acelea și APLP sau AP duce la priorit ăți
contradictorii între membrii s ăi. Inegalit ățile sunt de asemenea create de propriet ățile de m ărimi
diferite din cadrul acelea și clădiri deoarece exist ă proceduri inadecvate de repartizare a costurilor
între proprietarii de locuin țe în baza consumului de servicii. In terviurile noastre cu administratorii
condominiurilor au confirmat aceste probleme.
Lipsește o facturare transparent ă din partea entit ăților municipale și furnizorilor de energie termic ă și
electrică, ceea ce împiedic ă repartizarea corect ă între proprietarii de locuin țe. Lipsa m ăsurării
agraveaz ă această problem ă și poate duce la subven ții încruci șate în cadrul AP-urilor sau APLP-
urilor unde proprietarii de locuin țe ai unui bloc achit ă serviciile prestate unui alt bloc în cadrul aceleia și
AP sau APLP. Aceast ă lipsă de transparen ță, de asemenea, duce la subven ții încruci șate similare
între proprietarii de locuin țe din acela și bloc de locuin țe. Aceste probleme se agraveaz ă atunci când
administratorii condominiurilor achit ă facture deoarece ei pot crea subven ții încruci șate utilizând
fondurile unui proprietar de locuin ță pentru achita facturile altui proprietar de locuin ță. În unele cazuri,
atunci când un num ăr de condominiuri sunt administrate de un administrator de condominiu,
proprietarii de locuin țe din cadrul unui condominiu pot subven ționa proprietarii de locuin țe din alt
condominiu. În baza cercet ării noastre noi am ajuns la concluzia c ă subvențiile încruci șate sunt
constituite din mai multe nivele și se pot agrava din lipsa transparen ței în prestarea serviciilor și
administrarea propriet ății.
Entitățile municipale nu creeaz ă conturi sau facturi separate pent ru proprietarii apartamentelor
individuale sau blocurilor de locuin țe. Nu exist ă niciun raport care sa ateste c ă un bloc sau un
apartament are un surplus sau deficit și această lipsă de transparen ță este problema subven țiilor
încrucișate. Locatarii unui bloc pot achita costul lucr ărilor efectuate în alt bloc.
Entitățile municipale nu primesc plata integral de la to ți consumatorii. Aceasta face dificil ă asigurarea
lucrărilor de între ținere planificate. Neachitarea de c ătre unii consumatori a sumelor pentru subven țiile
încrucișate deoarece acei consumatori care î și achită facturile subven ționează pe acei care nu și le
achită. Acest sistem duce la un num ăr mare de subven ții necontrolate în sectorul locativ. Aceast ă
situație se complic ă de percep ția raspândit ă a proprietarilor de locuin țe precum c ă întreținerea
clădirilor și îmbunătățirile în sistemul de distribu ție a energiei termice este responsabilitatea statului și
că ar trebui acoperite de stat și nu de proprietarii de locuin țe.
Subvențiile încruci șate multiple create de furnizarea și achitarea energiei termice, electrice și serviciile
de gestionare a propriet ățile reprezint ă bariere în mod deosebit de semnificative în eficien ța
energetic ă deoarece nu exist ă stimulente din partea proprietarilor de locuin țe de a reduce consumul
de energie termic ă și electric ă dacă această reducere nu este reflectat ă în suma achitat ă pentru
servicii. Într-adev ăr lipsa con știentizării și informării publicului de entit ățile municipale înseamn ă că
proprietarii de locuin țe nu cunosc volumul de energie pe care ei îl consum ă sau măsurile care pot fi
efectuate pentru a îmbun ătăți eficiența energetic ă.
În baza informa țiilor pe care le-am ob ținut în cadrul interviurilor cu administratorii condominiurilor, noi
am ajuns la concluzia c ă, în general, lipsesc procedurile contra ctuale care ar reglementa gestionarea
proprietății în Republica Moldova. Aceast ă lipsă se răspândește în întregul sistem de la prestarea
serviciilor la repartizarea costurilor între proprietarii de locuin țe. De asemenea nu exist ă proceduri
standard de gestionare a propriet ății, iar responsabilii de gestionarea propriet ății se descurc ă care și
cum poate. Lipsa unei Legi a condominiului în vigoare, prest ări și facturare transparent ă a serviciilor
comunale, m ărimea și componen ța APLP-urilor și AP-urilor, toate acestea împiedic ă gestionarea
echitabilă și transparent ă a propriet ății.

3.1.7 Statutul actual al privatiz ării fondului locativ din Republica Moldova
În rezultatul practicii de privatizare în Republica Moldova proprietatea comun ă din aproximativ 50%
din blocurile de locuin țe din Republica Moldova au r ămas în proprietatea statului. În unele cazuri
practica de privatizare nu a fost în conformitate cu legisla ția. De exemplu, acoperi șurile, subsolurile și
spațiul exterior din juru l blocurilor de locuin țe a fost vândut investitorilor priva ți, nu proprietarilor de

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 14 
 locuințe. În unele cazuri, aceasta a dus la apari ția de apartamente noi construite pe ultimul etaj al
blocurilor de locuin țe existente. Tabelul 3.6: de mai jos prezint ă statutul actual al fondului locativ.
În prezent, municipalit ățile nu transfer ă AP-urilor proprietatea comun ă a clădirilor locative aflate în
proprietatea statului pân ă nu sunt achitate datoriile fa ță de entit ățile municipale pentru între ținerea
proprietăților. Aceast ă condiție de a achita datoriile împiedic ă crearea la momentul actual a
condominiurilor și APLP-urilor, ceea ce la rândul s ău împiedic ă gestionarea blocurilor de locuin țe de
proprietarii de locuin țe.
Legea privatiz ării fondului de locuin țe și Codul locativ sunt acte legislative complexe. Noi
recomand ăm să fie efectuat ă o analiz ă detaliată a acestor legi pentru a stabili propor ția în care
privatizarea a fost conform ă cu legisla ția și pentru a asigura c ă aceste legi sunt conforme cu
obiectivele Legii condominiului. În afar ă de aceasta, este necesar de examinat în continuare
abordarea datoriilor neachitate fa ță de entitățile municipale. O situa ție similar ă a apărut în Slovacia în
timpul privatiz ării și a fost solu ționată prin plăți în numerar alocate entit ăților municipale de c ătre stat.
Entitățile municipale au fost apoi privatizate, iar pl ățile în numerar au fost restituite statului. Este
necesar de studiat situa ția în continuare pentru a stabili dac ă această abordare ar fi adecvat ă pentru
Republica Moldova.
Tabelul 3.5: Structura propriet ății locuin țelor
Legea Proprietate
Numărul de
entități de
gestionare a
propriet ății
create Tipul de
proprietat
e Proprietate
locuințelor Proprietatea
părților comune
ale
propriet ăților Întreținerea
Codul locativ
Nr. 306 1983 Cooperative
private 312 Preponder
ent blocuri de locuin țe Proprietate
privată Proprietate
privată Proprietarii de locuin țe
sunt responsabili de costurile pentru
întreținere
Entitățile municipale pot
asigura între ținerea în
conformitate cu
Hotărârea Guvernului nr.
1224/1998
Legea
privatizării
fondului de locuințe din
1993 Apartamente
și case care
aparțin unei
singure familii aflate
în proprietate
privată Create 675
AP-uri Blocurile
de locuin țe
case care aparțin
unei
singure familii
Proprietate
privată În urma
privatizării
aproximativ 50%
din proprietatea comună se află
îm continuare în
proprietate publică.
O parte din
proprietatea comună a
clădirilor, inclusiv
acoperișurile,
subsoluri și
spațiile exterioare
au fost vândute terților.
Unii proprietarii
de locuin țe dețin
în proprietate proprietatea
comună a
clădirilor lor
(procent
necunoscut). Proprietarii de locuin țe
sunt responsabili de costurile pentru
întreținere
Entitățile municipale pot
asigura între ținerea în
conformitate cu
Hotărârea Guvernului nr.
1224/1998
Legea condominiului 2000 APLP-uri 44 Proprietăți
locative și
comerciale
mixte Proprietate
privată Proprietate
privată Proprietarii de locuin țe
sunt responsabili de
costurile pentru întreținere
Entitățile municipale pot

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 15 
 Legea Proprietate
Numărul de
entități de
gestionare a
propriet ății
create Tipul de
proprietat
e Proprietate
locuințelor Proprietatea
părților comune
ale
propriet ăților Întreținerea
asigura între ținerea în
conformitate cu
Hotărârea Guvernului nr.
1224/1998
Inaplicabil Proprietăți
locative în proprietatea
statului Inaplicabil Apartament
e și case
care
aparțin
unei singure
familii Proprietate
publică
(38.000
proprietăți) Proprietate
publică Întreprinderile
municipale în
conformitate cu
Hotărârea Guvernului nr.
1224/1998

3.2 RESURSELE ENERGETICE ȘI CONSUMUL ENERGIEI ÎN SECTORUL LOCATIV
În aceast ă secțiune a raportului, noi examin ăm resursele energetice și consumul de energie în
sectorul locativ urban și rural.
3.2.1 Resursele energetice
Republica Moldova nu are rezerve de c ărbune și gaze naturale și numai mici rezerve interne de petrol
crud, care reprezint ă mai puțin de 0,1 procente din livr ările totale de energie primar ă. Țara are de
asemenea un poten țial hidroelectric mic. Republica Moldova este de aceea foarte dependent ă de
importurile de energie preponderent din Federa ția Rusă și Ucraina, care constituie 98 procente din
consumul total de energie.
Strategia energetic ă a Republicii Moldova pân ă în anul 2020 (Hot ărârea Guvernului nr. 958 din 21
august 2007) planific ă să majoreze ponderea surselor de energie regenerabil ă în balan ța energetic ă
a țării cu pân ă la șase procente în 2010 și 20 procente în 2020. Pentru a realiza aceste obiective,
circa un milion de m2 de instala ții solare pentru înc ălzirea apei și 80.000 m2 de instala ții solare pentru
uscarea produselor agricole ca: tutunul, sunt necesare pân ă în anul 2010. În baza acestor estim ări
până la 40.000 toe (echivalent tone de petrol) ar put ea fi substituite, în timp ce instalarea necesar ă a
celulelor fotovoltaice pentru producerea energiei electrice ar fi de 6300 kW.
3.2.2 Consumul de energie în sectorul locativ
Sectorul locativ al Republicii Moldova consum ă un procent semnificativ din consumul total de energie.
În anul 1997, consumul de energie în sectorul locativ a fost de 35,4% din consumul total. Aceast ă
cifră a crescut pu țin, pe pia ța internă consumul fiind de 38% din consumul total de energie, în anul
2007. Consumul de energie este mai mare în mediul urban unde popula ția depinde de sistemul
centralizat de înc ălzire, de gazele naturale și produsele petroliere. În mediul rural, multe familii nu
sunt conectate la serviciile comunale și mizeaz ă pe sobele tradi ționale pentru a se înc ălzi. Tabelul
3.6: de mai jos arat ă consumul de energie în sectorul locativ dup ă tipul de carburan ți:
Tabelul 3.6: Consumul de energie în sectorul locativ dup ă tipul de carburan ți, 200710
Tipul de carburan ți Energia total ă consumat ă în
Republica Moldova Procentajul consumului dup ă
sectorul locativ
Toate tipurile de
carburan ți 2038 ktoe 38%
Energie termic ă 10689 TJ 50%
Gaze naturale 651 ktoe 38%
Energie electric ă 4155 GWh 31%

10 Sursă: Anuarul statistic al Republicii Moldova 2009

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 16 
 3.2.3 Consumul energiei termice în sectorul locativ
În timp ce aproximativ 75% de locuin țe urbane din Republica Moldova sunt conectate la sistemul
centralizat de înc ălzire, se în țelege că pe parcursul ultimilor 15 ani, re țelele de termoficare pe întreg
teritoriul țării s-au deteriorat. De asemenea a fost consolidat ă și efectuate schimb ări în sistemele de
termoficare, având un num ăr de 32 sisteme centralizate de înc ălzire func ționale în Republica
Moldova, acum sunt dou ă sisteme centralizate de înc ălzire în Chi șinău și încă două în alte ora șe.
Datorită faptului c ă există 15 municipalit ăți (orașe sau aglomer ări urbane mari) și 52 de ora șe, este
evident c ă un procent semnificativ al popula ției urbane a fost deconectat ă de la sistemul centralizat
de încălzire. Am dedus din aceste statistici c ă locatarii locuin țelor care nu mai primesc înc ălzire
centralizat, folosesc o varietate de surse de înc ălzire ca: re șourile electrice, sobele cu gaz sau
carburan ți solizi.
Descentralizarea sistemelor de înc ălzire are loc pentru a satisface cererea sectorului locativ. În 2003-
2005, peste 400 de sta ții termice au fost construite pentru furnizarea descentralizat ă a încălzirii pentru
consumatori, inclusiv 148 unit ăți în 2005. Cercetarea noastr ă arată că această tendință va continua
în viitor pentru a asigura furnizarea energiei termice consumatorilor în mediul rural, sursa de energie
primară fiind gazele naturale și sursele locale de energie regenerabil ă (energie solar ă și
biocombustibilul solid, lichid și gazos).
3.2.4 Pl ățile pentru energia termic ă
Cercetarea efectuat ă în cadrul acestui studiu privind facturarea și plățile a dus la date contradictorii.
Am dedus aceasta din cauz ă că principiul de facturare nu este uniform. Informa țiile primite indic ă că
de obicei:
ƒ Consumatorii primesc facturile care arat ă suma spre plat ă. Nu includ detalii cu privire la
volumul de energie consumat ă; modul de achitare a ratelor sau de calculare a facturilor; și
ƒ Subvențiile încruci șate apar în blocurile de locuin țe. De asemenea exist ă subvenții încrucișate
de la un bloc de locuin țe la altul în cazul când mai multe blocuri au aceea și administra ție.
Fiecare bloc de locuin țe are un singur contor de c ăldură. Apartamentele primesc facturile dar f ără
detalii despre volumul de energie consumat, rata sau perioada furniz ării. Proprietarii individuali de
apartamente uneori negociaz ă plata cu furnizorul de c ăldură și, deși apartamentele nu sunt m ăsurate
separat, proprietarii individuali de apartamente uneori primesc facturi separate de la furnizorul de
căldură.
Unele blocuri de locuin țe din mediul urban nu sunt conectate la sistemul centralizat de înc ălzire și au
instalate cazane de gaze proprii. De și sistemul de distribu ție a gazelor naturale are o penetrare
rezonabil ă cu 80-95% din popula ție conectat ă la acest sistem, comunit ățile rurale tind s ă foloseasc ă
sobe mici pentru a- și încălzi casele. Cercetarea indic ă că proprietarii de locuin țe din mediul rural nu
folosesc gazele naturale deoarece ei nu și-l pot permite sau deoarece ei prefer ă sobele tradi ționale.
În consecin ță, furnizarea îmbun ătățită de energie termic ă și apă caldă în localit ățile rurale ar
îmbunătăți temperaturile din înc ăpere și ar reduce s ărăcia energetic ă dar ar putea s ă nu contribuie
semnificativ la securitatea furniz ării energiei dac ă nu vor fi aplicate tehnologii de combustibil nefosil.
Comunitățile din mediul rural sunt, în general, mai s ărace decât cele din mediul urban și pot avea
nevoie de un suport financiar mai mare în form ă de granturi, indemniza ții sau subven ții pentru a
sprijini îmbun ătățirea locuin țelor.
3.2.5 Tarifele la energie
Costurile la gazele naturale, energia electric ă, energia termic ă și apa cald ă centralizat ă au rămas
practic neschimbate, în perioada 2001-2005, cu excep ția majorărilor de aproximativ 10% și 20% la
prețurile pentru energia electric ă și gazele naturale, în anul 2003, ca re, conform ipotezelor noastre, au
fost un rezultat direct al celui de-al doilea R ăzboi din Golf. Pre țul a început s ă crească în anul 2006,
continuând s ă crească. Majorările de pre țuri, în perioada 2006-2008, sunt prezentate în tabelul de
mai jos.
Tabelul 3.7: Major ările de pre ț la energia termic ă și electric ă, 2006-2008
Servicii Majorările de pre ț în %, anul precedent
2006 2007 2008

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 17 
 Energie electric ă 0 31,0 15,2
Gaze naturale 14,1 10,6 28,2
Încălzire centralizat ă 4,7 6,6 75,9
Apă caldă 0,0 0,0 0,0

La 17 decembrie 2009, Parlamentul a aprobat Legea privind modificarea și completarea Legii nr.
107-XVIII , care transfer ă responsabilitatea pentru stabilirea tarifului la energia termic ă de la
autoritatea public ă locală la ANRE, Agen ția Națională pentru Reglementare în Energetic ă. ANRE de
asemenea stabile ște tarifele la gazele naturale și energia electric ă. La începutul anului 2010 au fost
stabilite urm ătoarele tarife:
3.2.6 Livrarea gazelor naturale
ƒ Pentru gospod ăriile cu consumul mediu lunar de pân ă la 30 m3 de gaze naturale a fost stabilit
tariful de 3.574 lei/1000 m3, față de tariful precedent de 3.068 lei/1000 m3 (o majorare de
16,5%);
ƒ Pentru gospod ăriile cu consumul mediu lunar care dep ășește 30 m3 de gaze naturale a fost
stabilit tariful de 3.992 lei/1000 m3, față de tariful precedent de 3.427 lei/1000 m3 (o majorare
de 16,5%);
3.2.7 Energia electric ă
Tarifele la energia electric ă stabilite de diferite companii energetice sunt prezentate în tabelul urm ător:

Tabelul 3.8: Tarifele la energia electric ă și termică
Întreprinderea Tariful la energia electric ă
(lei /kWh)
Tariful la energia termic ă
(lei/Gcal)
CET-1 131,84 455,78
CET-2 96,60 375,72
CET Nord 103,03 786
RED Union Fenosa 95 (110 kV re țele)
133 (alte categorii)
RED Nord și RED Nord- Vest 143
Termocom N/A 821
Unele dintre tarifele de mai sus reprezint ă majorări semnificative la tarifele precedente de la 5 pân ă la
20%. Termocom a majorat tariful, la începutul anului 2010, pân ă la 699 lei/Gcal ceea ce a reprezentat
o creștere de 29,2% la tariful aplicat anterior de Consiliul Municipiului Chi șinău, care a fost stabilit cu
trei ani mai devreme, la 1 ianuarie 2007. În mai 2010, tariful a fost majorat din nou pân ă la 821
lei/Gcal. Aceste major ări de pre ț au fost cauzate în cea mai mare parte de majorarea pre țului la
gazele importate și energia electric ă și schimbarea cursului valutar al Dolarului SUA; energia electric ă
este achizi ționată în valută – dolari SUA.
3.2.8 Major ările de pre ț din noiembrie 2010
În noiembrie 2010 pre țul la gazele naturale și energia termic ă s-au majorat din nou. Tarifele actuale
sunt, dup ă cum urmeaz ă:
ƒ Pentru gospod ăriile cu consumul mediu lunar de pân ă la 30 m3 de gaze naturale a fost stabilit
tariful de 4.777 lei/1000 m3, față de tariful precedent de 3.574lei/1000 m3 (o majorare de
peste 30%);

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 18 
 ƒ Pentru gospod ăriile cu consumul mediu lunar care dep ășește 30 m3 de gaze naturale a fost
stabilit tariful de 5.146 lei/1000 m3, față de tariful precedent de 3.992 lei/1000 m3 (o majorare
de peste 25%);
ƒ Tariful pentru energia termic ă a S.A „Termocom” a crescut de la 821 lei /Gcal la 898 le / Gcal
(o majorare de circa 10%).
3.3 CAZUL PENTRU EFICIEN ȚA ENERGETIC Ă ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Republica Moldova se confrunt ă cu un num ăr de probleme sociale și economice complexe legate de
energie, inclusiv:
ƒ Securitatea energetic ă.
Republica Moldova are pu ține resurse energetice interne, ia r 98% din resursele energetice
sunt importate, majoritatea din Rusia și Ucraina.
ƒ Problemele legate de spa țiul locativ
Precum am men ționat în discu ția noastr ă de mai sus, sectorul locativ consum ă 39% din
energia total ă. În general, aceasta se datoreaz ă construc țiilor de calitate proast ă, izolării și
întreținerii proaste și lipsei de transparen ță în furnizarea și facturarea serviciilor comunale,
inclusiv a energiei termice, electrice și serviciilor de între ținere. Proprietatea comun ă din
multe blocuri de locuin țe rămâne în proprietatea statului și condiția de a achita datoriile
existente entit ăților municipale înainte de transmiterea propriet ății comune APLP-urilor
împiedică crearea APLP-urilor, ceea ce reprezint ă primul pas spre gestionarea locuin țelor de
către proprietarii de locuin țe.
Mulți proprietarii nu- și cunosc drepturile de proprietarii de locuin țe și obligațiile lor în
gestionarea locuin țelor și dintre ei sunt de p ărerea că gestionarea propriet ății este
responsabilitatea statului. Legea condominiului cere realizarea reformei pentru a asigura o structur ă regulatorie corect ă
și eficientă pentru gestionarea propriet ății.
Lipsa finan
țării primare disponibile este o barier ă pentru acei proprietari de locuin țe care
doresc s ă-și asume responsabilitatea pentru locuin țele proprii. Iner ția creată de aceste
bariere duce la deteriorarea continu ă a fondului locativ.
ƒ Probleme sistemice . Industria energetic ă a Republicii Moldova se confrunt ă cu probleme
majore în rezultatul unui num ăr de factori sociali și economici complec și care includ datorii
istorice semnificative, sist eme învechite de producere a energiei electrice, sisteme
centralizate de distribu ție a energiei electrice și termice ineficiente și tarifele stabilite sub
nivelul economic.
ƒ Sărăcia energetic ă. Sărăcia energetic ă face parte dintr-o problem ă mai mare a s ărăciei țării.
Republica Moldova are cel mai mic PIB din Europa, fiind pe locul 131 pe lista global ă a FMI
cu 2839 dolari SUA per capita în anul 2009. În anul 2005 PNUD a raportat c ă aproape 50%
din popula ție trăia sunt pragul s ărăciei, iar circa 8% tr ăiau cu mai pu țin de 1,25 dolari SUA pe
zi și încă 29% cu mai pu țin de 2,00 dolari SUA. S ărăcia este mai pronun țată în mediul rural,
dar majoritatea gospod ăriilor în Chi șinău dețin în proprietate locuin țele proprii. Cu toate
acestea, familiile din Chi șinău sunt deseori bogate dup ă proprietate dar cu venituri mici și nu
ar putea s ă facă față ajustărilor la tarifele pentru serviciile comunale și utilități11.
În timp ce chestiunile de mai sus sunt complexe, semnificative dup ă scară și vor necesita solu ții
multilaterale, îmbun ătățirea eficien ței energetice în sectorul locativ este unul dintre factorii care ar
putea aduce o contribu ție semnificativ ă la reducerea sc ării problemelor. Analiza comparativ ă care
este prezentat ă în Secțiunea  examineaz ă experien ța Germaniei și Slovaciei. Problemele actuale
cu care se confrunt ă Republica Moldova sunt similare problemel or cu care s-a confruntat Germania în
anii ’70 și Slovacia în anii ’90. Experien ța acestor țări oferă o înțelegere despre modul în care
eficiența energetic ă ar putea fi îmbun ătățită în Republica Moldova.

11 Sursă: ‘Lost in Transition: Housing reform in Moldova 2007; Dr Sasha Tsenkova, University of
Calgary („Pierdu ți în tranzi ție: reforma locativ ă în Moldova 2007”)

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 19 
 3.4 POLITICA PRIVIND EFICIEN ȚA ENERGETIC Ă
Strategia energetic ă a Republicii Moldova pân ă în anul 2020 (Hot ărârea Guvernului nr. 958 din 21
august 2007) are scopul de a atinge 20% din îmbun ătățiri în eficien ța energetic ă căte anul 2020, în
conformitate cu politica UE. Aceast ă Politică are trei obiective strategice: securitatea energetic ă,
promovarea eficien ței energetice și liberalizarea pie ților energetice și restructurarea industriei
energetice.
Planul Na țional pentru eficien ța energetic ă pentru anii 2010-2020 a fost preg ătit și așteaptă adoptarea
Parlamentului. Activit ățile prevăzute în plan includ:
ƒ Implementarea legisla ție secundare pentru sprijinirea eficien ței energetice
ƒ Elaborarea standardelor de construc ție noi
ƒ Elaborarea programelor sectoriale
ƒ Realizarea auditului energetic al cl ădirilor publice și implementarea m ăsurilor de eficien ță
energetic ă
ƒ Relansarea Agen ției Naționale pentru Eficien ța Energetic ă
ƒ Finanțarea eficien ței energetice
ƒ Crearea unui mediu economic pentru companiile ESCO
3.4.1 Structura institu țională
Eficiența energetic ă ține de responsabilitatea Ministerului Economiei, Direc ția Energie. Chestiunile
legate de energie în sectorul locativ s unt responsabilitatea Mi nisterului Dezvolt ării Regionale și
Construc ției.
Crearea unei noi Agen ții Naționale pentru Eficien ța Energetic ă (ANEE) este planificat ă în baza Legii
cu privire la eficien ța energetic ă adoptate de Parlament la 2 iulie 2010. Proiectul Regulamentului
pentru aprobarea ANEE a fost elaborat și circulat pentru comentarii p ărților interesate relevante și
așteaptă în prezent avizul final al Ministerului Justi ției.
Funcțiile ANEE includ: implementarea politicii de stat pentru eficien ța energetic ă și energia
regenerabil ă; aprobarea proiectelor cu finan țare parțială sau integral ă din fondurile statului, unit ăților
teritorial administrative și Fondul pentru eficien ță energetic ă; coordonarea proiectelor na ționale și
regionale; coordonarea programelor și planurilor de ac țiune elaborate de autorit ățile locale și
coordonarea programelor pentru eficien ța energetic ă finanțate de organiza țiile interna ționale în
cooperare cu Guvernul; men ținerea registrului auditorilor în energetic ă și auditelor în energie
realizate; asigurarea disemin ării informa țiilor privind eficien ța energetic ă; pregătirea și publicarea
rapoartelor sectoriale anuale.
3.4.2 Analiza lacunelor institu ționale
Cu excep ția nivelurilor cele mai înalte, capacit ățile institu ționale lipsesc. La cel mai înalt nivel în
Guvern lipsesc structurile institu ționale sau personalul pentru implementarea eficient ă a politicilor.
Din cauza timpului disponibil limitat pentru atingerea țintei de 20%, ar putea fi prudent de examinat
următoarele:
ANEE
Pentru obiectivul de a atinge ținta de 20% îmbun ătățiri în eficien ța energetic ă către anul 2020 vor fi
necesare resurse. Va fi necesar ă o abordare coordonat ă de ANEE și de un num ăr de ministere.
Eficiența energetic ă este relevant ă pentru un șir lung de activit ăți în transportul public și privat,
utilizarea energiei în cl ădirile locative și publice și utilizarea energiei în comer ț și industrie. Vor fi
necesare expertiza și resurse suplimentare în fiecare minister relevant pentru a desf ășura acese
activități noi și lua legătura cu ANEE. Finan țarea și asistența tehnică vor fi importante pentru a oferi
asistență în crearea structurilor institu ționale și a planurilor de lucru pentru a atinge țintele relevante.
Va fi necesar ă finanțare și pentru recrutarea și instruirea personalului. Va fi necesar suportul
experților tehnici pentru a oferi asisten ță în realizarea activit ăților ANEE.
Institutul în energetic ă
Crearea unui Institut energetic ob ștesc civil (organiza ție neguvernamental ă) finanțat din resurse
naționale sau ale donatorilor interna ționali pentru consolidarea capacit ăților, instruirea și educația în

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 20 
 domeniul eficien ței energetice și a energiei regenerabile. Acest institut ar fi o resurs ă pentru Guvern,
comerțul public și industrie și și-ar desf ășura activitatea în toate sectoarele pentru a implementa
proiecte pilot, oferi ajutor practic și promova eficien ța energetic ă. Institutul ar fi sus ținut și asigurat cu
personal de exper ți naționali și internaționali.
Această propunere este prezentat ă acum când exper ții în eficien ța energetic ă din Republica Moldova
lucrează cu ONG-urile, în sectorul privat și în educa ție. Aceste resurse ar putea fi mai u șor
exploatate de un Institut civil în energetic ă decât de o organiza ție guvernamental ă. Din cauza
resurselor limitate ale Republicii Moldov a este important ca toate resursele s ă fie utilizate în mod
eficient.

Institutul locativ
În baza experien ței Slovaciei, Institutul locativ a fost central pentru succesul în consolidarea
capacităților și sensibiliz ării comunit ăților locale. El a ajutat proprietarii de locuin țe să-și asume
responsabilitatea pentru gestionarea propriet ății și în crearea și funcționarea APLP-urilor. În cadrul
Institutului locativ din Slovacia a fost Centrul Educa țional și de Informare pentru dezvoltarea locativ ă.
Acesta a fost o organiza ție obștească creată printr-un regulament al Guvernului ca organiza ție
voluntară pentru a uni persoane și organiza ții pentru a oferi educa ție și informa ții în domeniul locativ,
axându-se pe:
ƒ gestionarea blocurilor locative aflate în proprietatea cet ățenilor,
ƒ managementul financiar,
ƒ dezvoltarea locativ ă și renovarea fondului locativ,
ƒ utilizarea fondului locativ,
ƒ economii de energie în sectorul locativ,
ƒ protecția mediului ambiant și îmbunătățirea calit ății sale precum și a calității locuințelor și
respectiv a vie ții în sine.
Comunitatea donatorilor, inclusiv USAID, a of erit suport pentru Institut. Se recomand ă de creat un
institut similar în Republica Moldova.
3.4.3 Legea Republicii Moldova cu privire la eficien ța energetic ă
În iulie 2010, Parlamentul a adoptat Legea cu privire la eficien ța energetic ă transpunând
prevederile Directivei UE 2006/32/EC din 5 aprilie 2006 privind utilizarea final ă eficientă a energiei și
serviciile energetice. Noi în țelegem c ă transpunerea prevederilor Directivei EuP urmeaz ă a fi
realizată, dar încă nu am v ăzut detaliile.
Legea cu privire la sursele de energie regenerabil ă (Decizia Parlamentului nr. 160 din 12 iulie
2007) prevede crearea Fondului pentru eficien ța energetic ă. Fondul urmeaz ă să fie o entitate
independent ă cu autonomie financiar ă. Activitatea principal ă a Fondului va fi finan țarea proiectelor de
eficiență energetic ă și energie regenerabil ă în conformitate cu politica Republicii Moldova și
prevederile pentru garan țiile, împrumuturile și asisten ța tehnic ă. 10% din sursele fondului vor fi
acordate de Guvernul Republicii Moldova și alte surse vor include dona ții și împrumuturi de la b ănci
sau investitori.
Directiva privind performan ța energetic ă a clădirilor este transpus ă de urm ătorul regulament și
hotărâre ordin care în prezent sunt supuse procesului legislativ și încă nu sunt în vigoare:
ƒ Regulamentul privind performan ța energetic ă a clădirilor care include (i) specifica țiile
pentru calcularea performan ței energetice a cl ădirilor, (ii) condi țiile minime de performan ță
energetic ă (iii) prevederi privind preg ătirea certificatelor de performan ță energetic ă.
ƒ Hotărârea privind inspec ția cazanelor care include proceduri și condiții pentru inspec țiile
sistematice ale cazanelor.
Analiza detaliat ă a legisla ției și a standardelor tehnice ale Republ icii Moldova a fost deja efectuat ă de
Ministerul Dezvolt ării Regionale și Construc țiilor, cu asisten ța BERD în leg ătură cu elaborarea

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 21 
 regulamentului și a hotărârii de mai sus pentru a identifica modific ările/complet ările la alte legi,
regulamente, standarde, și hotărâri.
3.4.4 Noua Lege cu privire la performan ța energetic ă a clădirilor
Legea privind eficien ța energetic ă din 2010 include o referin ță generală la elaborarea unei legi noi și a
unui Regulament privind performan ță energetic ă a clădirilor . Se așteaptă ca, în baza schemei
regulatorii, s ă fie adoptat ă o nouă lege a performan ței energetice a cl ădirilor și noi recomand ăm ca
această activitate s ă fie realizat ă. Aceast ă lege nou ă ar asigura cadrul legislativ primar pentru
performan ță energetic ă a clădirilor și ar include:
ƒ Obligațiile proprietarilor cl ădirilor privind eficien ța energetic ă (EE).
ƒ Obligațiile institu țiilor de stat privind EE a cl ădirilor.
ƒ Introducerea instrumentelor de EE a cl ădirilor (e-certificare, inspec ții sistematice, metodologia
de evaluare, condi țiile minime de EE).
ƒ Monitorizarea sistemului de EE în sectorul construc țiilor.
Legislația primar ă va fi implementat ă de legisla ția secundar ă care a fost deja elaborat ă de Minister.
Cadrul regulatoriu propus pentru eficien ța energetic ă a clădirilor în Republica Moldova este prezentat
în Figure 3.1 Ошибка ! Источник ссылки не найден .. Ministerul Dezvolt ării Regionale și
Construc țiilor va fi responsabil de impl ementarea tuturor aspectelor D PEC altele decât cele care au
legătură cu TVCA (termoficare, ventilare și condiționarea aerului) care vor fi realizate de Ministerul
Economiei.
Ministerul Dezvolt ării Regionale și Construc țiilor va fi astfel responsabil de implementarea
următoarelor:
ƒ Metodologia unic ă privind performan ța energetic ă.
ƒ Condițiile minime de performan ță energetic ă a clădirilor noi.
ƒ Condițiile minime de performan ță energetic ă a clădirilor mari renovate.
ƒ Certificate de performan ță energetic ă.
În Legea cu privire la eficien ța energetic ă există prevederi (care țin de responsabilitatea Ministerului
Economiei) privind elaborarea legilor și regulamentelor noi pentru implementarea DPEC. Precum este
menționat mai sus, noi recomand ăm, ca aceast ă nouă lege specific ă sectorului s ă fie promulgat ă
pentru a oferi un cadru legislativ pentru DPEC, in clusiv implementarea regulamentelor, standardelor
tehnice și condițiilor de certificare pentru evaluatorii și revizorii în eficien ța energetic ă.

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL                        Pagina 22 
 Figura 3.1: Cadrul institu țional general pentru implementarea DPEC în Republica Moldova

Cadrul institu țional general pentru implementarea DPEC în Republica Moldova
Directiva 2002 91 EC privind performan ța
energetic ă a clădirilor
Condiții
Metodologia
unică pentru
calcularea
performan ței
energetice Cerințe minime
pentru
performan ța
energetic ă a
clădirilor noi Cerințe
minime pentru
performan ța
energetic ă a
clădirilor mari,
renovate Certificate în
performan ța
energetic ă Condițiile
TVCA
Noua Lege cu privire la e ficienta
ener getică a clădirilo r
Lege cu privire
la certificarea
specialiștilor
Aplicarea în
construc ții Proiectul Regulamentului privind
consolidarea cadrului regulatoriu pentru e
ficienta ener getică în construc ții
Standarde tehniceMiniste rul Economiei al Republicii Moldova
Proiectul de Lege cu
privire la eficienta ener
geticăElaborarea legii și
a regulamentului Ministe rul Dezvolt ării Regionale și
Construc țiilor al Republicii Moldova

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 23 
 3.4.5 Standardele de eficien ță energetic ă
Republica Moldova nu dispune la moment de standarde de eficien ță energetic ă pentru construc țiile noi și pentru renovarea cl ădirilor existente. Ошибка !
Неверная ссылка закладки . de mai jos prezint ă U-valorile (W/m2K) pentru construc țiile noi stabilite de Standardul Na țional Tehnic. Ta belul 3.10 prezint ă
standardele noi care vor fi implementate împreun ă cu Regulamentul privind performan ță energetic ă a clădirilor pentru cl ădirile noi și cele existente.
Tabelul 3.9: U-Valorile pentru fondul locativ nou și cel existent (15-30 ani) stabilite de Standardul Na țional Tehnic
Construc ții Unitatea Construc ții noi Clădirile existente
Peretele extern W/m2K U = 0,4 U=1,0 – 1,2
Acoperiș plat W/m2K U = 0,3 U=1,2
Ferestre W/m2K U = 2,56 U=2,8 – 3,5
Tabelul 3.10: U-Valorile pentru fondul locativ nou și cel existent (15-30 ani) care vor fi impl ementate de Regulamentul privind performan ță energetic ă a clădirilor
Construc ții Unitatea Construc ții noi Clădirile existente
Peretele extern W/m2K U= 0,32 U = 0,32
Acoperiș plat W/m2K U=0,20 U = 0,2
Ferestre W/m2K U=1,5 U = 1,5
4 LEGEA CONDOMINIULUI
4.1.1 Sumar
În urma proclam ării independen ței Republicii Moldova în anul 1989 și privatizării fondului locativ, Legea condominiului a fost adoptat ă în anul 2000 pentru a
oferi un mecanism pentru proprietarii de locuin țe de a se auto-organiza pentru a gestiona blocurile lor, repartiza costurilor și organiza lucr ările de repara ție și
renovare. Asocia țiile de proprietari ai locuin țelor privatizate (APLP) este mecanismul utilizat de Legea condominiului pentru a facilita procesul de gestionare
și luare a deciziilor de proprietarii de locuin țe.
Proprietatea comun ă este în proprietatea APLP-urilor, AP-urilor sau a municipalit ăților și trebuie transmis ă proprietarilor de locuin țe reieșind din cota-parte
calculată în conformitate cu Legea condominiului. Este necesar de inclus m ăsuri de protec ție în Legea condominiului pentru a proteja chiria șii locuințelor
aflate în proprietate municipal ă care înc ă mai ocup ă apartamente municipale în cl ădirile aflate în proprietate privat ă. Va fi important ca ei s ă fie tratați în mod
egal si este necesar de examinat ci ne va achita partea sa de contribu ții pentru a între ținere renovarea cl ădirii. Principiile legale de proprietate indic ă că
municipalitatea ar trebui s ă plătească deoarece apartamentul îi apar ține și municipalitatea este responsabil ă pentru între ținerea apartamentului.

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 24 
 Legea condominiului nu con ține prevederi adecvate pentru a sprijini gestionarea transparent ă a propriet ății de APLP-uri. APLP-urilo r le lipsesc atribu țiile de
care ele au nevoie pentru a colecta pl ățile. Contabilitatea nu este transparent ă, ceea ce duce la lipsa încrederii în gestionarea de APLP-uri. Facturarea nu
este transparent ă, ceea ce duce la subven ții încrucișate între proprietarii de locuin țe. Condominiurile includ mai multe blocuri de locuin țe și diferite tipuri de
proprietăți, ceea ce duce la conflicte de interese între proprietarii de locuin țe. Procentajul mare de proprietari de locuin țe care sunt obliga ți să fie prezen ți la
ședințele APLP-urilor pentru a forma cvorumul (66%) și numărul de voturi necesare pentru aproba rea deciziilor (51%) poate fi o barier ă în calea schimb ărilor.
Dacă proprietarii de locuin țe lipsesc sau nu voteaz ă, deciziile nu pot fi adoptate. Aceast ă problem ă este amplificat ă de delegarea dreptului de vot de c ătre
proprietarii de locuin țe altor persoane, în consecin ță proprietarii se îndep ărtează de la procesul decizional. În multe blocuri de locuin țe până la 20% din
proprietarii de locuin țe locuiesc peste hotarele Republicii Moldova ceea ce poate duce la paralizarea procesului de lu are a deciziilor din cauza proce ntajului
mare de voturi necesare pentru adoptarea deciziilor. Aceast ă problem ă combinat ă cu probleme sistemice mai mari discutate mai jos contribuie la
deteriorarea structurii blocurilor de locuin țe și reprezint ă o barier ă în efectuarea renov ărilor pentru asigurarea eficien ței energetice. Este necesar ă reforma
Legii condominiului pentru a solu ționa aceste probleme și implementa mecanisme eficiente de gestionare a blocurilor de locuin țe. În urm ătoarele paragrafe
din aceast ă secțiune noi examin ăm Legea condominiului în detaliu și prezent ăm o analiz ă a lacunelor și recomand ări pentru modificarea /completarea legii.
4.1.2 Analiza Legii condominiului nr. 913/2000
Această parte a acestei sec țiuni a Raportului examineaz ă în detaliu textul Legii condominiului și consecin țele ei practice. Se propun și se justific ă modificările
/complet ările la Legea condominiului care sunt vitale și de asemenea precondi țiile pentru renovarea și îmbunătățirea eficien ței energetice a blocurilor de
locuințe și a caselor care apar țin unei singure familii.
Primul pas în modificarea /completarea Legii condominiului este de a defini mai precis terminologia folosit ă în lege. Al doilea, administrarea financiar ă a
blocurilor de locuin țe trebuie s ă fie transparent ă pentru a încuraja implicarea proprietarilor de locuin țe în procesul de luare a deciziilor și administrarea
finanțelor comune și luarea împrumuturilor pentru renovarea și îmbunătățirea eficien ței energetice. Aceste modific ări /complet ări sunt necesare deoarece
proprietarii de locuin țe se vor implica numai dac ă ei vor de ține controlul direct asupra administr ării financiare a renov ărilor, ceea ce ulterior va fi reflectat în
costurile serviciilor (prepunerea c ă facturarea energiei s ă fie transparent ă dintre furnizorul de energie și blocul de locuin țe) și valoarea majorat ă a
proprietăților imobile. Din aceste motive Legea condominiului necesit ă a fi modificat ă /completat ă.
Partea introductiv ă a Legii „Capitolul I – Dispozi ții generale” define ște scopul ei: „ Prezenta lege stabile ște raporturile de proprietate în condominiu, modul de
creare, exploatare, înstr ăinare a propriet ății imobiliare și de transmitere a drepturilor asupra ei în condominiu, modul de administrare a propriet ății imobiliare,
precum și modul de înfiin țare, înregistrare, func ționare și lichidare a asocia țiilor de coproprietar i în condominiu. ”
Capitolul I Dispoziții generale conține o problem ă majoră a acestei Legi, defini ția condominiului permite includerea propriet ăților de diferite tipuri într-un
singur condominiu. De exemplu, proprietatea nelocativ ă, proprietate locativ ă, privată, de stat sau municipal ă toate pot fi incluse într-un singur condominiu. În
același timp, Legea permite doar unei asocia ții de proprietari s ă gestioneze complexul locativ. (Articolul 1 ș 4 partea 1): „ Condominiu – complex unic de
bunuri imobiliare, ce include terenul în hotarele stabilite și blocurile (blocul) de locuin țe, alte obiecte imobiliare amplasat e pe acesta, în care o parte,
constituind locuin țele, încăperile cu alt ă destinație decât aceea de locuin ță, se află în proprietate privat ă, de stat sau municipal ă, iar restul este proprietate
comună indiviză.”
Capitolul II definește „Raporturile de proprietate în condominiu și drepturile și obligațiile proprietarilor”

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 25 
 Problema de aici este similar ă celei identificate mai sus. Articolul 4 permite condominiurilor s ă includă propriet ăți de diferite tipuri de uz diferit și cu
proprietate diferit ă. Gestionarea în comun a acestor propriet ăți va crea probleme în ceea ce prive ște procesul decizional, deoare ce proprietarii ar putea avea
priorități și nevoi diferite în func ție de scopul utiliz ării propriet ăților lor. Gestionarea în comun a mijloacelor financiare va crea conflicte din cauza priorit ăților
diferite și posibil contradictorii ale proprie tarilor (Articolul 4 partea (1) „ Condominiul include: „(b) câteva cl ădiri sau construc ții amplasate compact, unite de un
teren comun și elemente de infrastructur ă comune: case de locuit pentru o familie, case de vacan ță, garaje sau alte obiecte.”
În Articolul 6 partea (3) „ Bunurile comune în condominiu se afl ă în proprietatea comun ă în diviziune a proprietarilor de locuin țe.” Legea trebuie s ă stipuleze în
mod expres ce este „proprietatea comun ă în diviziune” și cum ea trebuie calculat ă. Aceasta este important deoarece aceast ă cotă-parte trebuie s ă fie
definită clar cum este utilizat ă pentru a determina contribu ția proprietarilor la plata pentru repara ții. Defini ția de proprietate implic ă registrarea cadastral ă
(apartament /camer ă și cotă-parte a propriet ății comune și clădirii) a entit ății respective, defini ția în Articolul 1 prevede urm ătoarele: „ Cota-parte de participare
– cota ce îi revine fiec ărui proprietar din proprietatea comun ă în diviziune, prin care se stabile ște cota acestuia în totalul pl ăților obligatorii pentru între ținerea și
reparația bunurilor comune, în alte cheltuieli comune, precum și cota voturilor la adunarea general ă a membrilor asocia ției de coproprietari în condominiu.”
Articolul 7 partea 1 prevede: „ Cota-parte a fiec ărui proprietar în bunurile imobiliare comune din condominiu este propor țională cotei constituite din suprafa ța
totală (în metri p ătrați) a locuin țelor (încăperilor) ce îi apar țin în condominiu”, ceea ce corespunde esen ței propriet ății în cadrul unui condominiu al unui bloc de
locuințe multietajat.
Pentru o asocia ție de proprietarii de locuin țe într-un complex de locuin țe care include un num ăr de blocuri de locuin țe și diferite tipuri de propriet ăți, procesul
de luare a deciziilor și efectuarea pl ăților devin foarte dificil. Gestionarea unui astfel de complex mare duce la subven ții încrucișate unde proprietarul unei
locuințe plătește pentru lucr ările efectuate pentru un alt apartament sau o alt ă cladire. Acest proces duce la privarea de drepturi a proprietarilor și această
problemă poate fi exacerbat ă și de delegarea atribu țiilor proprietarilor altor entit ăți juridice. Proprietarii priva ți de drepturi î și pierd interesul în gestionarea
blocurilor și nu particip ă la procesul de gestionare și luare a deciziilor. Ei de asemenea pot opri pl ățile pentru între ținere și reparații atunci când v ăd că
contribuția pe care ei au f ăcut-o în trecut a fost cheltuit ă pentru alte propriet ăți. Acesta este motivul de ce exist ă un nivel înalt de datorii la întreprinderile
municipale.
Este necesar de stabilit reguli și forme de plat ă clare pentru repara ții și servicii – pl ăți în baza documentelor oficiale de fact urare cu identificarea furnizorului și
consumatorului privind obiectul factur ării, volumul și prețul (legătura cu alte legi – cu privire la contabilitate și impozite). Pentru a preveni neachitarea pl ăților
de proprietarii de locuin țe, este important ca Legea condominiului s ă includă măsuri care ar permite dreptul de înstr ăinare a apartamentelor pentru a securiza
plata. Este necesar ca apartamentul înstr ăinat să fie de înregistrat la Oficiul Cadastral. Un astfel de mecanism va permite AP-urilor s ă asigure garan ția pentru
împrumuturi, ceea ce va permite AP-urilor s ă ia împrumuturi de la b ăncile comerciale în scopul efectu ării repara țiilor și îmbunătățirii eficien ței energetice.
Textul actual al Legii condominiului nu include acest mecanism.
Cu toate acestea, legea prevede o solu ție potrivit ă pentru transformarea cooperativelor blocurilor de locuin țe în asocia ții de coproprietari de locuin țe în caz de
achitare deplin ă și capital social (Articolul 3). La fel de potrivit ă este condi ția privind „ grevare cu dreptul de folosin ță limitată (servitute) de c ătre alte persoane ”
în Articolul 6 partea 6.
Când terenul adiacent condominiului este inclus în terenul aferent condominiului, proprietarii de locuin țe sunt responsabili de între ținerea terenului.
Administra ția public ă locală este responsabil ă de stabilirea hotarele care vor fi incluse gratuit în terenul aferent condominiului și transmite terenul
condominiului. Odat ă ce are loc aceast ă transmitere, între ținerea devine responsabilitatea proprietarilor de locuin țe (Articolul 9).

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 26 
 Prevederile cu privire la între ținerea și reparația propriet ății comune, modificarea apartamentelor și cvorumul de votare privind proprietatea propriet ății
comune sunt incluse în Articolul 10. Formul area privind drepturile de vot prevede: „ Asociația de coproprietari, cu întrunirea a 2/3 din num ărul total de voturi,
poate adopta decizia privind îmbun ătățirea confortului și eficienței clădirii, inclusiv a înc ăperilor primare .” Legea nu permite proprietarilor de locuin țe absenți
să transmit ă autoritățile lor în baza procurii (sau prin alte c ăi juridice transferul obliga țiilor) unui ter ț pentru a vota în numele lor. Din cauza procentului mare de
proprietari absen ți din Republica Moldova, este important s ă existe un mecanism pentru ace ști proprietari de a vota prin intermediul altor membri ai
condominiului pentru a facilita gestionarea eficace a propriet ății.
Articolul 11 abordeaz ă drepturile cump ărătorilor de locuin țe și Articolul 12 enumer ă obligațiile proprietarilor privind între ținerea și reparația locuințelor.
Articolul 14 discut ă plățile pentru serviciile comunale și alte servicii, precum și plățile pentru între ținere și reparații. Partea 1 prevede: „ Proprietarii achit ă
serviciile comunale și alte servicii prestate lor în conformitate cu legisla ția și actele normative .” Plățile pentru serviciile comunale sunt administrate de agen ții
de reglementare independente care vor trebui armonizate reciproc cu legea cu privire la proprietatea locuin țelor și introdus un sistem clar de pl ăți pentru
serviciile comunale și alte servicii furnizate. Aceast ă abordare va crea transparen ță în consumul și plata pentru serviciile comunale și va permite proprietarilor
de locuin țe să calculeze economiile poten țiale de eficien ță energetic ă și să verifice rezultatele în raport cu facturile pentru serviciile comunale.
Articolul 14, Partea 2 prevede: „Proprietarii locuin țelor, precum și chiriașii și arendașii locuințelor aflate în proprietate de stat sau municipal ă răspund de
neachitarea în termen a pl ăților pentru locuin țele (încăperile) ce le apar țin sau pe care le arendeaz ă, precum și pentru serviciile comunale, conform
contractelor încheiate direct cu prestatorii de servicii….” Acolo unde a fost creat ă o AP sau gestionarea propriet ății se efectueaz ă în baza contractelor de
către administratori profesioni ști, toate pl ățile trebuie s ă fie efectuate de proprietarii de locuin țe către AP, iar AP sau administratorul s ău trebuie s ă încheie
contracte direct cu prestatorii de servicii. Aceast ă abordare este unica modalitate de a avea un sistem transparent și corect de defalcare a costurilor pentru
serviciile comunale pentru blocurile de locuin țe. La defalcarea costurilor între proprietarii de locuin țe se ține cont de costurile de co ntabilitate sau serviciile
comunale ca: ascensoarele sau înc ălzirea propriet ății comune. La primirea facturilor, costurile vor fi defalcate între proprietarii de locuin țe în conformitate cu
defalcarea costurilor prestabilit ă (vezi mai jos). Vor trebui s ă fie introduse mecanisme, iar disputele solu ționate repede și fără cheltuieli mari și dreptul de
înstrăinare a locuin țelor, men ționat mai sus, va permite AP-urilor s ă întreprind ă acțiuni împotriva proprietarilor pentru neachitare.
„(4) Mărimea plăților obligatorii ale fiec ărui proprietar (chiria ș, arendaș) pentru între ținerea și reparația propriet ății comune din condominiu este propor țională
cotei-părți a proprietarului (chiria șului, arenda șului) și se stabile ște conform Normelor de defalcare a mijloacelor pentru exploatarea tehnic ă și reparația
fondului locativ.” Nu este clar de ce legea introduce și „chiriașul, arenda șul”, dacă toate locuin țele au proprietari, iar ace ști proprietari trebuie s ă aibă aceleași
drepturi și responsabilit ăți ca și alți proprietari de locuin țe și mai trebuie s ă participe în mod obligatoriu la procesul de luare a deciziilor și să adopte decizii la
adunarea general ă. Codul Civil reglementeaz ă raporturile dintre chiria și și proprietarii de locuin țe și există raporturi contractuale care stabilesc drepturile și
responsabilit ățile lor. Chiria șilor nu trebuie s ă li se permit ă să intervină în procesul decizional.
Capitolul III Articolul 15 define ște „Administrarea condominiului ” care ofer ă dreptul proprietarilor de locuin țe să decidă cu privire la forma de administrare.
Administrarea condominiului poate fi efectuat ă de către asocia ția de coproprietari de sine st ătător sau prin transmiterea acestor func ții (parțial sau integral),
pe bază de contract, unei persoane fizice sau juri dice autorizate, în modul stabilit, s ă îndeplineasc ă aceste func ții.

Capitolul IV prevede termenii de înfiin țare și înregistrare a Asocia ției de coproprietari.
Articolul 16 prevede înfiin țarea unei AP de cel pu țin doi proprietari de locuin țe. Odată creată ea poate exista pe o durat ă nelimitat ă. AP răspunde pentru
obligațiile sale și nu răspunde pentru obliga țiile membrilor s ăi, la fel și membrii s ăi nu răspund pentru obliga țiile asocia ției.

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 27 
 Articolul 17 abordeaz ă înregistrarea asocia ției în calitate de persoan ă juridică într-un registru separat al Ministerului Dezvolt ării Informa ționale și cere
înregistrarea concomitent ă a fiecărei locuin țe împreun ă cu cota-parte a fiec ărui proprietar în conformitate cu Legea cu privire la cadastru. Partea final ă a legii
include obliga ția de a reorganiza toate formele anterioare ale asocia țiilor în AP, dar aceast ă lege nu prevede termenul de reorganizare. Cercetarea noastr ă
arată că crearea AP-urilor nu se produce. Este necesar de creat un sistem pentru înregistrarea propriet ății locuințelor și propriet ății comune. Modific ările
/complet ările la Legea condominiului ar trebui s ă rezolve toate chestiunile nesolu ționate asociate cu proprietatea propriet ății comune a cl ădirilor, care r ămâne
în continuare în proprietatea administra ției publice locale în baza regulamentului vechi.
Capitolul V reglementeaz ă activitatea economic ă a asocia ției și prevede drepturile și obligațiile asocia ției și proprietarilor și acceptă raportarea complet ă,
prestarea serviciilor, utilizarea și darea în arend ă a bunurilor asocia ției. Adunarea general ă a proprietarilor ia decizii cu privire la utiliz area mijloacelor
financiare (Articolul 18). Facilitarea lucr ărilor și serviciilor subcontrac tate se efectueaz ă prin intermediul licita țiilor și încheierea ulterioar ă a contractelor.
Furnizarea serviciilor comunale este reglementat ă de Legea cu privire la energia electric ă (Articolul 19). Întrebarea dac ă pentru procesul licita țiilor este
important de a men ține condi țiile legii cu privire la competi ția economic ă sau dac ă este posibil de organizat licita ția în baza criteriilor stipulate în prealabil.
Articolul 20 introduce drepturile asocia ției de coproprietari: s ă încheie contracte; s ă gestioneze proprietatea comun ă; să întocmeasc ă devizul anual de venituri
și cheltuieli; s ă stabileasc ă pentru fiecare proprietar cuantumul pl ăților obligatorii; s ă beneficieze de credite bancare; s ă plătească pentru lucr ări executate și
servicii prestate în baza contractelor încheiate; s ă vândă și să dea în arend ă utilaj, să le treacă la pierderi, precum și să ducă evidența lor; în conformitate cu
normele și regulile de construc ție, să execute lucr ări de reconstruc ție; să dobândeasc ă în proprietate terenuri ce corespund intereselor asocia ției pentru
construc ția caselor de locuit și în cazul în care asocia ția presteaz ă de sine servicii tehnice ca: sisteme de alimentarea cu ap ă rece și apă caldă, de încălzire,
de canalizare și de alimentare cu energie electric ă să ceară de la întreprinderile pr estatoare de servicii compensarea cheltuielilor.
După cum este men ționat mai sus ( și folosind numerotarea din Legea condominiului) asocia țiile au urm ătoarele drepturi:
a) „… de gestionare și/sau deservire a propriet ății comune, ce apar ține asocia ției de coproprietari..”
g) „Să aibă în proprietate înc ăperi în condominiu”
k) „Să primeasc ă în folosin ță pe termen nelimitat sau s ă dobândeasc ă în proprietate terenuri pentru construc ția caselor de lo cuit, acareturilor și altor
construc ții și pentru exploatarea lor ulterioar ă.”

o) “În cazul în care efectueaz ă de sine st ătător deservirea sistemelor, din interiorul cl ădirii, de alimentare cu ap ă rece și apă caldă, de canalizare, înc ălzire și
de alimentare cu energie electric ă, să ceară de la întreprinderile prestatoare de servicii compensarea cheltuielilor pentru deservirea tehnic ă a acestor
sisteme.”
AP-urilor nu le-ar trebui permis s ă dețină în proprietate bunuri imobiliare, atribu țiilor lor ar trebui s ă se limiteze la asigurarea structurii organiza ționale pentru
administrarea condominiurilor și protejarea intereselor proprietarilor de locuin țe. AP-urile ar trebui constituite ca organiza ții necomerciale și nu ar trebui s ă
aibă obligația de a dispune de proprietate și de a efectua tranzac ții comerciale. Legea cu privire la privatizare actual ă cere ca proprietatea comun ă să fie
transferat ă AP-urilor și APLP-urilor. Aceast ă prevedere trebuie modificat ă pentru a cere ca aceast ă proprietate s ă fie transferat ă proprietarilor de locuin țe
reieșind din cota-parte a proprietarilor.

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 28 
 Articolul 21 stipuleaz ă Obligațiile asocia ției de coproprietari . Asociația este obligat ă să reprezinte interesele membrilor s ăi, să asigure îndeplinirea obliga țiilor
contractuale ale asocia ției în modul stabilit de legisla ție, să asigure executarea de c ătre toți membrii asocia ției (proprietarii locuin țelor) a obliga țiilor lor și să
pledeze pentru interesele lor.

Articolul 22 reglementeaz ă calitatea de membru al asocia ției de coproprietari. Membri ai asocia ției de coproprietari devin to ți proprietarii locuin țelor. Calitatea
de membru al asocia ției de coproprietari se dobânde ște din momentul înregistr ării clădirii nou-construite. Calitatea de membru înceteaz ă în cazul decesului
membrului asocia ției, lichid ării persoanei juridice, înstr ăinării bunurilor. În cazul membrilor minori, interesele le reprezint ă părinții, tutorii sau curatorii lor. În
cazul mo ștenirii sau vânz ării locuinței, calitatea de membru se transfer ă noului proprietar al locuin ței.
Drepturile proprietarilor sunt reglementate de Articolul 23. Proprietarii de locuin țe sunt în drept s ă dea cu chirie sau în arend ă locuințele. Cu toate acestea,
proprietarii de înc ăperi cu alt ă destinație decât aceea de locuin ță sunt obliga ți să foloseasc ă proprietatea în conformitate cu interesele altor proprietari
respectand drepturile lor.
Articolul 24 define ște organele asocia ției.
a) Adunarea general ă a membrilor (reprezentan ților autoriza ți) asociației de coproprietari;
b) Consiliul de administra ție al asocia ției de coproprietari.
Articolul ar trebui s ă mai men ționeze și organul de audit la care se face referin ță în Articolul 26 în calitate de organ ales de adunarea general ă, care joac ă un
rol important în asocia ție.
Articolul 25 – Reprezentan ții membrilor autoriza ți ai asocia ției de coproprietari. Acesta este un articol important care trebuie modificat. El permite
reprezentan ților să fie numi ți conform unei propor ții de 1:5 în cazul în care asocia ția de coproprietari este constituit ă din peste 40 de membri. Totu și, nu
există o descriere detaliat ă a procedurii de selectare. Acest articol incorporeaz ă practicile vechi ale cooperativelor locative. Practica numirii reprezentan ților i-
a îndepărtat pe proprietarii de locuin țe de la implicarea direct ă în procesul de luare a deciziilor. În cazul în care asocia ția include numai case, nu se
recomand ă de inclus aceast ă prevedere.

Articolul 26. Rolul și autoritatea adun ării generale sunt explicate în Articolul 26. Adunarea general ă este organul de conducere al asocia ției și adoptă decizii
care sunt obligatorii pentru to ți membrii. Ea are obliga ția de a convoca adunarea general ă a membrilor asocia ției cel târziu la 60 de zile dup ă încheierea
exercițiului financiar. Adunarea general ă poate fi convocat ă de consiliul de administra ție, cu 30% de voturi din num ărul total de voturi, precum și la cererea
comisiei de cenzori și a autorit ății administra ției publice locale. Num ărul de voturi al fiec ărui proprietar corespunde num ărului de locuin țe și încăperi alte decât
locuințele ce îi apar țin.
Fiecare proprietari de locuin ță deține un singur vot pentru un apartament. Un vot de țin și proprietarii apartamentelor comunale.
Sarcina cheie a adun ării generale este aprobarea statutului asocia ției și operarea în statut a modific ărilor și complet ărilor în conformitate cu legisla ția. Puterile
/atribuțiile cheie ale adun ării generale includ – acordarea dreptului de înstr ăinare și altor drepturi asupra propriet ății comune: adoptarea deciziilor privind
construc ția și lărgirea (în ălțarea) și deciziile privind solicitarea împrum uturilor (cu excluderea cvor ului de voturi). Mai mult decât atât ea aprob ă devizul anual
de venituri și cheltuieli, precum și a mijloacelor financiare, rapoartele comisiei de cenzori și alege comitetul administrativ, precum și comisia de cenzori
(auditor) a asocia ției. Ea de asemenea aprob ă plățile pentru fiecare proprietar reie șind din cota-parte a acestuia. Ea de asemenea constituie fonduri, inclusiv

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 29 
 fondul de rezerv ă pentru restabilirea și reparația propriet ății condominiului – totu și, crearea unui astfel de fond nu es te obligatoriu. Adunarea examineaz ă
petițiile privind activitatea consiliului de administra ție, președintelui acestuia și comisiei de cenzori a asocia ției de coproprietari și determin ă competen țelor de
bază ale consiliului de administra ție. De asemenea aprobarea regulamentului intern a asocia ției și deciziilor privind lucr ările efectuate pentru asocia ție.
Formularea nu prevede clar dac ă persoanele oficiale pot fi din rândul angaja ților asocia ției sau dac ă sunt doar remunera ți. Mai mult ca atât, adunarea adopt ă
decizii privind reorganizarea sau lichidarea asocia ției.
Articolul 26 (5) b) adoptar ea deciziilor privind înstr ăinarea, darea în arend ă, gajarea sau transmiterea altor drepturi asupra bunurilor asocia ției către
coproprietari sau ter ți – nu este clar dac ă asociația are dreptul legal de a sustrage bunurilor personale sau dac ă ea numai aprob ă tranzacțiile care implic ă
proprietățile.
Articolul 27. Procedurile de desfășurare a adun ării generale a coproprietarilor (reprezentan ților autoriza ți). Acest articolul stabile ște procedura de convocare a
adunării generale, avizare a proprietarilor, modul de desf ășurare a adun ărilor și condiția de întocmire a procesului-verbal al adun ărilor. Adunarea general ă
este deliberativ ă dacă la ea sunt reprezentate cel pu țin 2/3 din num ărul total de voturi. Dac ă nu este întrunit cvorumul, adunarea general ă poate fi
reconvocat ă nu mai devreme de 48 de ore și este în drept s ă adopte decizii cu majoritatea a cel pu țin 51% din num ărul total de voturi. 2/3 din participan ți este
prea mult în cazurile în care se abordeaz ă probleme ordinare. Majoritatea simpl ă ar trebui s ă fie suficient ă. Odată cu îmbun ătățirea particip ării la adunare,
majoritatea celor prezen ți ar trebui s ă fie suficient ă pentru adoptarea deciziilor. Un cvorum mai mare ar trebui s ă fie rezervat pentru decizii mai importante ca:
aprobarea împrumuturilor, transmiterea formei de administrare și lichidare etc.

Responsabilit ățile și rolul consiliul de administra ție al asocia ției sunt incluse în Articolul 28. Consiliul de administra ție este ales ca organ executiv al asocia ției
de coproprietari și adoptă decizii în toate chestiunile, cu excep ția chestiunilor ce țin de competen ța adunării generale. Membrii consiliului de administra ție se
aleg din rândul membrilor asocia ției de coproprietari pe un termen nu mai mare decât 3 ani. În cazul în care proprietatea de stat sau comunal ă constituie mai
mult de 30%, reprezentatul asocia ției se include, în mod automat, în componen ța consiliului de administra ție.

Articolul 29 prevede atribu țiile consiliului de administra ție al asocia ției de coproprietari. Consiliul execut ă deciziile adun ării generale, asigur ă respectarea
legislației și prevederilor statutului asocia ției, asigur ă achitarea în termen de c ătre proprietarii de locuin țe, întocme ște devizele anuale de venituri și cheltuieli
și le prezint ă spre aprobare adun ării generale, actualizeaz ă lista proprieta rilor de locuin țe, ține lucrările de secretariat, eviden ța contabil ă și întocme ște dări de
seamă și convoac ă adunările generale. Ședința consiliului de administra ție se convoac ă de către președinte, iar în lipsa lui – de c ătre vicepre ședinte. Ședința
consiliului de administra ție este deliberativ ă dacă la ea sunt prezen ți majoritatea membrilor lui. Consiliul de administra ție este în drept s ă dispună de
mijloacele financiare și să efectueze pl ățile conform planului aprobat.

Articolul 30. Obligațiile și funcția președintelui consiliului de administra ție al asocia ției de coproprietari. Președintele consiliului de administra ție și consiliul de
administra ție se aleg pe un termen de nu mai mare decât 3 ani. Pre ședintele consiliului de administra ție are rolul de a asigura executarea deciziilor consiliului
de administra ție, angajeaz ă și concediaz ă personalul asocia ției de coproprietari în conformitate cu legisla ția, gestioneaz ă resursele umane, preg ătește
statutul asocia ției și îl propune spre aprobare la adunarea general ă împreun ă cu orice modific ări/complet ări, încheie contracte și reprezint ă asociația de
coproprietari în raporturile cu ter ții. Drepturile men ționate mai sus presupun c ă funcția președintelui consiliului de administra ție este statutar ă.

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 30 
 Articolul 31. Comisia de cenzori nu este inclus ă în Articolul 24, dar este totu și o parte important ă din tot sistemul asocia ției. Dacă comisia de cenzori se alege
pe un termen de doi ani, în componen ța comisiei de cenzori nu pot fi inclu și membrii consiliului de administra ție. Comisia de cenzori, în num ăr de 3 și mai
mulți membri, alege din componen ța sa pre ședintele comisie. Comisia efectueaz ă revizii ale activit ății financiar-economice a asocia ției și prezintă adunării
generale darea de seam ă cu privire la activitatea asocia ției. Membrii comisiei de cenzori sunt în drept s ă participe la ședințele consiliului de administra ție
numai cu drept de vot consultativ.
Articolul 32. Mijloacele financiare și bunurile asocia ției de coproprietari – mijloacele financiare se cons tituie din taxele de înscriere și alte plăți ale membrilor.
Ele includ de asemenea veniturile provenite din activitatea financiar-economic ă a asocia ției (Articolele 18-21) mijloacele din compensarea cheltuielilor pentru
deservirea tehnic ă a sistemelor interioare de distribu ție, venitul din tranzac țiile cu hârtiile de valoare în baza deciziilor adun ării generale, ceea ce este foarte
riscant. Partea (4) prevede proprietatea asocia ției „… proprietatea mobiliar ă și imobiliar ă comună din condominiu, dobândit ă ca urmare a activit ății acesteia ”.
Aceste prevederi contravin cu însu și obiectivul asocia
ției în calitate de organiza ție necomercial ă de a administra proprietatea și proteja interesele
proprietarilor de locuin țe.

Asociația poate s ă asigure proprietatea comun ă a proprietarilor de locuin țe de prejudiciu fizic, în timp ce proprietarii de locuin țe efectueaz ă de sine st ătător
asigurarea locuin țelor. Articolul 33 prevede procedurile de desp ăgubire și repartizarea sumei asigurate între proprietarii de locuin țe, dacă condominiul a
suferit de pe urma unui accident sau a fost distrus în propor ții mari.
Două asociații se pot comasa la decizia proprietarilor de locuin țe – Articolul 34. Formularea nu stipuleaz ă clar, dac ă existența entităților inițiale înceteaz ă din
cauza cre ării unei noi entit ăți sau dac ă împuternicirile entit ății inițiale sunt transferate entit ății nou-create.
Articolul 35 prevede reorganizarea și lichidarea asocia ției, care se efectueaz ă în conformitate cu legisla ția în vigoare. Odat ă ce toate obliga țiile, inclusiv
împrumuturile, sunt solu ționate, bunurile imobiliare se repartizeaz ă între membrii asocia ției de coproprietari.
Articolul 36 stipuleaz ă răspunderea administrativ ă
, penală sau altă răspundere pentru nerespectarea prevederilor legale.
4.1.3 Concluzii și recomand ări
Sunt prezentate urm ătoarele concluzii și recomand ări privind modific ările / complet ările la Legea condominiului:
Noțiuni
Legea con ține unele no țiuni care, în formularea actual ă a condominiurilor, permite încluderea numeroaselor propriet ăți și clădiri într-un singur condominiu
(Articolul 1 și 4, Secțiunea 1). Acestea sunt câteva prevederi neclare în cadrul procesului de luare de ciziilor, precum sunt neclare și noțiunile cu privire la
plățile efectuate de proprietari.
Recomandare : Noțiunea de condominiu trebuie modificat ă pentru a evita referin țele la propriet ăți ca case cu un nivel, vile și spațiile comerciale. Un
condominiu trebuie s ă includă un singur bloc de locuin țe. Proprietarii diferitor tipuri de propriet ăți au interese și priorități diferite și acestea nu pot fi gestionate
de APLP-uri f ără să apară probleme cum sunt subven țiile încruci șate.

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 31 
 Statutul APLP-urilor
Statutul juridic al APLP-urilor este neclar, iar legea le permite asocia țiilor să dețină proprietăți și să efectueze tranzac ții cu hârtiile de valori etc.
Recomandare: Asociațiile proprietarilor de locuin țe trebuie definite clar ca entit ăți necomerciale create în scop de gestionare a propriet ății proprietarilor de
locuințe din blocurile de locuin țe. APLP-urile trebuie s ă aibă împuterniciri de a lua împrumuturi. Împrumut uri luate de APLP-uri în numele proprietarilor de
locuințe este o metod ă eficientă de a finan ța și gestiona lucr ările de renovare.
Organele asocia ției
Legea introduce numai adun ările generale și consiliul administrativ ca organe ale asocia țiilor.
Recomandare : Comisia de cenzori trebuie inclus ă în calitate de organ cheie.
Reprezentare
Legea actual ă permite ca proprietarii de locuin țe să fie reprezenta ți de delega ții aleși în propor ție de 1:5, cu toate acestea, legea nu descrie procedura.
Recomandare: Această procedur ă face ca proprietarii de locuin țe să se distan țeze de procesul de luare a deciziilor. Aceast ă prevedere trebuie anulat ă.
Trebuiesc incluse m ăsuri adecvate de protec ție pentru a asigura c ă interesele chiria șilor locuin țelor aflate în proprietate municipal ă sunt reprezentate în
cadrul ședințelor.
Proprietatea propriet ății comune
APLP-urile de țin proprietatea asupra propriet ății comune.
Recomandare : Proprietatea comun ă trebuie transmis ă proprietarilor de locuin țe propor țional cotei-parte a fiec ărui proprietar. Trebuiesc incluse m ăsuri
adecvate de protec ție pentru a asigura aceast ă transmitere. Cota-parte atribuit ă chiriașilor locuin țelor municipale în cl ădiri mari aflate în proprietate privat ă
trebuie s ă rămână la municipalitate, iar responsabilitatea pentru plata cotei sale de costuri trebuie s ă fie a municipalit ății, deoarece municipalitatea este
proprietarul.
Cvorumul
Legea cere un cvorum mare înainte de a desf ășura activitatea zilnic ă a asocia ției.
Recomandare : Regulile de votare trebuiesc modificate pentru a include un șir de condi ții de votare în func ție de importan ța chestiunilor.
Facturare
Plata pentru serviciile furnizorilor se efectueaz ă în bază de contract cu asocia ția și contractele ulterioare dintre asocia ție și proprietarii de locuin țe. În baza
interviurilor pe care le-am organizat la Chi șinău, nicio factur ă oficială nu este oferit ă de furnizorii de servicii care ar con ține detalii privind pre țul pe unitate și
volumul de bunuri sau servicii prestate.
Recomandare: Legea condominiului trebuie s ă fie armonizat ă cu legea contabilit ății, iar plățile trebuie f ăcute numai în baza unor facturi formulate corect.

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 32 
 Mijloacele financiare
Legea condominiului împuternice ște crearea diferitor fonduri, inclusiv a fondurilor pentru repara ție, dar nu introduce obligativitatea cre ării acestor fonduri și nu
impune obliga ția pentru proprietarii de locuin țe de a efectua pl ăți în aceste fonduri.
Recomandare: De modificat legea pentru a impune obliga ția de a institui un fond pentru repara ții și renovări și pentru proprietatea comun ă și de a impune
obligația pentru proprietarii de locuin țe de a efectua pl ăți în fond la nivelul stabilit de asocia ția proprietarilor de locuin țe.
Aplicare
Legea include dreptul asocia țiilor proprietarilor de locuin țe de a cere pl ățile neachitate pe care judiciar ă de la proprietarii de locuin țe care au r ămas
insolvabili.
Recomandare : Trebuie introduce mecanisme eficiente de aplicare pentru a asigura aplicarea legii. Acest mecanism trebuie s ă conțină procedurile sumare și
emiterea unui ordin de plata. De asemenea asocia țiile proprietarilor de locuin țe trebuie s ă fie împuternicite s ă înstrăineze blocurile de locuin țe prin metoda
garanțiilor. Acest mecanism permite APLP-urilor s ă întreprind ă acțiuni împotriva proprietarilor de locuin țe pentru neachitarea serviciilor, inclusiv a
împrumuturilor luate de APLP-uri.
4.1.4 Recomand ări pentru reforma Legii condominiului
Suplimentar la recomand ările de mai sus privind revizuirea Legii condominiului, se propun urm ătoarele recomand ări pentru reforma Legii condominiului:
ƒ Elaborarea unei noi Legi cu privire la performan ța energetic ă a clădirilor pentru a oferi cadrul legi slativ primar pentru eficien ța energetic ă a clădirilor și
pentru a oferi ministerelor împuternicir ile necesare pentru a pune în practic ă regulamentele și chestiuni auxiliare ca: auditul și reviziile.
ƒ Proprietatea comun ă a blocuri de locuin țe se află în continuare în proprietatea entit ăților municipale, iar APLP-urile sunt împiedicate s ă preia acest ă
proprietate pân ă când datoriile fa ță de entit ățile municipale nu vor fi achitate. Anularea legii care cere achitarea costurilor de între ținere
municipalit ăților înainte de transmiterea cl ădirilor de la municipalit ăți proprietarilor de locuin țe.
ƒ Este necesar ca municipalit ățile să elaboreze un plan pentru transmiterea progresiv ă a propriet ății comune proprietarilor de locuin țe în termenul
stabilit, de exemplu, 2 ani. Aceast ă abordare va avea succes numai dac ă proprietarii de locuin țe vor fi sprijini ți în timpul acestui proces și vor fi ajuta ți
să acumuleze capacit ățile necesare de gestionare a propriet ății lor proprii.
ƒ Anularea legii care cere membrilor asocia țiilor proprietarilor de locuin țe să plătească 1 leu pe metru p ătrat pe lun ă pentru serviciile de între ținere.
Precum am descris mai sus, este necesar ca asocia țiile proprietarilor de locuin țe să instituie fonduri pentru repara ții și renovare și să determine
contribuțiile proprietarilor de locuin țe.
ƒ De impus obliga ția legislativ ă de a crea APLP-uri pentru cl ădirile nou construite.
ƒ Crearea unei re țele sociale de siguran ță și de stimulente pentru primii adaptori prin mecanisme de finan țare combinate cu granturi. Aceast ă chestiune
este discutat ă în continuare, în Sec țiunile 6 și 7 de mai jos.

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 33 
 4.2 BARIERE ADI ȚIONALE ÎN IMPLEMENTAREA EFICIENT Ă A MĂSURILOR DE EFICIEN ȚĂ ENERGETIC Ă ÎN SECTORUL LOCATIV
În afară de limitările din Legea condominiului, a fost identificat un num ăr de bariere adi ționale în implementarea eficient ă a măsurilor de eficien ță energetic ă
în Republica Moldova. În timp ce este recunoscut c ă aceste chestiuni nu fac parte din domeniul reformei propuse a Legii condominiului și aceste chestiuni nu
pot fi solu ționate de împrumuturile sectorului privat, se recunoa ște de asemenea c ă pentru ca reforma Legii condominiului s ă aibă succes, iar împrumuturile
sectorului privat s ă fie acordate, va fi necesar de înl ăturat aceste bariere:
4.2.1 Legislative, institu ționale și administrative
ƒ Neajunsuri institu ționale. În timp ce persoanele de rang înalt sunt bine informate cu privire la aceste chestiuni, ele nu dispun de un cadru insti tuțional
prin intermediul c ăruia să asigure schimbarea.
ƒ Lipsa măsurării și facturării transparente de c ătre furnizorii de energie electric ă și termică.
ƒ Imposibilitatea proprietarilor de locuin țe de a regla consumul de energie.
4.2.2 Economice și financiare
ƒ Lipsa finan țelor din partea Guvernului și a sectorului privat pe ntru a sprijini investi țiile în eficien ța energetic ă. Fondul de eficien ță energetic ă prevăzut
de Legea cu privire al sursele de energie regenerabil ă încă nu este opera țional, iar în prezent nu exist ă împrumuturi comerciale.
ƒ Lipsa produselor de încredere, eficiente din punct de vedere energetic, certificate pe pia ță.
ƒ Tarifele la înc ălzire care nu reflect ă costul real al serviciului (de și aceste costuri se majoreaz ă în prezent).
ƒ Sărăcia raspândit ă care este reflectat ă de incapacitatea de a achita tariful actual la energia termic ă.
ƒ Ratele mic de colectare a pl ăților pentru serviciile de gestionare a propriet ății.
4.2.3 Abilit ăți, capacit ăți și sensibilizare
ƒ O percep ție răspândită a popula ției este c ă deteriorarea cl ădirilor și ineficien țele energetice sunt o problem ă care trebuie solu ționată de municipalit ăți
și de fond.
ƒ Lipsa inform ării publicului cu privire la beneficiile eficien ței energetice se datoreaz ă parțial lipsei ini țiativelor de educare și campaniilor de sensibilizare
a publicului.
ƒ Lipsa capacit ăților și experien ței de realizare a auditului energetic, instalarea, renovarea și verificarea reducerilor de energie ob ținute prin renovare.
4.2.4 M ăsuri de promovare a eficien ței energetice
În timp ce acest document se axeaz ă pe reforma Legii condominiului pentru a facilita gestionarea propriet ății de către proprietarii de locuin țe și pentru a
asigura un cadru regulatoriu pentru a permite împrumuturile comerciale pentru m ăsurile de eficien ță energetic ă, este recunoscut c ă aceste reforme nu vor
avea succes dac ă nu vor fi luate m ăsuri suplimentare pent ru a sprijini schimb ările culturale, sociale și economice necesare pentru a reu și trecerea la un
sector locativ mai eficient energetic din Republica Moldova. Aceste m ăsuri includ:

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 34 
 ƒ Cu asisten ța donatorilor, de continuat reforma regulatorie și aplicarea legilor pentru implementarea legisla ției UE în domeniul eficien ței energetice,
inclusiv a Directivei pr ivind serviciile de energie și Directivei privind performan ță energetic ă a clădirilor. Și mai important, introducerea Legii cu privire
la performan ță energetic ă a clădirilor și adoptarea Regulamentului de creare a ANEE.
ƒ Cu asisten ța financiar ă a donatorilor, de alocat resurse adecvat e pentru ANEE, de angajat personalul și experți.
ƒ Cu asisten ța donatorilor, de creat Institutul civil în energetic ă (ONG) finan țat de donatorii interna ționali pentru a asigura consolidarea capacit ăților,
instruirea și educarea în domeniul eficien ței energetice și energiei regenerabile.
ƒ Cu sprijinul donatorilor, de creat Instit utul locativ pentru consolidarea capacit ăților, instruirea și educarea în domeniul gestion ării propriet ății. Acest
institut va fi pe o durat ă de 5-6 ani și va coordona eforturile Guvernului, ONG-urlor și donatorilor.
ƒ Cu asisten ța financiar ă a donatorilor de sprijinit APLP-urile în activit ățile de consolidare a capacit ăților și legătura cu Guvernul pentru elaborarea
politicii locative.
ƒ Implementarea unui program de informare pentru a e duca publicul cu privire la beneficiile eficien ței energetice.
ƒ Crearea proiectelor demonstrative pentru solu ționarea tuturor problemelor neprev ăzute și pentru a permite accesul publicului. În schimbul serviciilor
publice prestate, de oferit stimulente pentru cl ădiri – perioade de gra ție mai mari, dobânzi mai mici sau un procentaj mai mare din granturi.
5 FINAN ȚAREA INVESTI ȚIILOR ÎN EFICIEN ȚA ENERGETIC Ă
5.1 INTRODUCERE
Acest capitol examineaz ă principalele probleme care afecteaz ă investițiile în eficien ța energetic ă pentru gospod ăriile din Republica Moldova. Prima sec țiune
examineaz ă aspectele institu ționale. Urm ătoarea sec țiune evalueaz ă piața financiar ă din Republica Moldova și barierele cu care se confrunt ă consumatori
atunci când doresc s ă împrumute mijloace financiare. Sunt explicate unele principii ale finan țării responsabile, precum și inițiativele în educarea financiar ă
generală a publicului larg. Aceste chestiuni pot p ărea triviale în economiile avansate dar în Republica Moldova mai exist ă o lacun ă semnificativ ă în
sensibilizarea consumatorului cu privire la luarea împrumuturilor și respectarea condi țiilor de către bănci pentru a facilita aceste îm prumuturi. În cele din urm ă,
analiza construie ște un model financiar destul de simplu al investi țiilor ipotetice într-un num ăr de măsuri de eficien ță energetic ă cum sunt: izolarea, geamurile
duble și termostatele. Aceast ă analiză examineaz ă condițiile generale de finan țare care sunt aplicabile ast ăzi în Republica Moldova și dacă investițiile vor fi
fezabile din punct de vedere financiar.
5.2 SECTORUL LOCATIV
Sectorul locativ este caracterizat de un șir larg de ineficien țe începând cu pierderile comerciale mari de ap ă caldă și energie termic ă (furturi și scurgeri) în
sisteme, consumul final cu pierderi în locuin țele care nu sunt izolate. În general, proiectele de eficien ță energetic ă în sectorul locativ nu se implementeaz ă, cu
excepția proiectelor demonstrative sus ținute de donatori și proiectele ocazionale ale administratorilor cl ădirilor.
Creșterea nivelului pre țurilor la energie combinat ă cu nivelul mic de venituri (facturile la energie ale gospod ăriilor în sezonul rece ar putea constitui mai mult
de 50% din salariul mediu, totu și cheltuielile anuale medii pentru locuin țe și încăperi, inclusiv serviciile de energie, constituie numai 13,5% din venitul total;
[sursă: Biroul Na țional de Statistic ă, 2008]), a dus istoric la rate mici de colectare a pl ăților (achitarea facturilor pentru energia electric ă au ajuns la 100% dup ă
ce Legea energiei a permis deconectarea consumatorilor r ău-platnici).

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 35 
 Este dificil de ob ținut economii reale în sectorul locativ în prezent deoarece temperaturile din înc ăperi sunt sub nivelul care este, în general, considerat ca
nivel confortabil și nu este dificil de definit „nivelul de baz ă al consumului de energie”.
Majorările de pre ț la combustibilii importa ți pentru energie, pierderile mari de sistem și neachit ările cronice de c ătre consumatori, au dus la o criz ă financiar ă
serioasă în sectorul de termoficare. Din anul 2000, întreprinderile de te rmoficare au fost create ca întreprinderi municipale, aflate î n proprietatea deplin ă a
administra ției locale.
Majoritatea acestor unit ăți nu dispun de mijloacele financiare necesare pentru a solu ționa problemele lor financiare. În consecin ță, multe sisteme de livrare a
energiei termice și-au sistat activitatea, în timp ce eficien ța celor existente este foarte mic ă. Ca rezultat, se rviciile de termof icare pentru cl ădirile publice și
clădirile locative continu ă să se deterioreze. Mul ți consumatori au început s ă refuze livrarea de energie termic ă, astfel reducând semnificativ cererea pentru
energie termic ă și eficiența sistemelor centralizate de înc ălzire.
5.3 CONSTAT ĂRI GENERALE CU PRIVIRE LA SITUA ȚIA MEDIULUI FINANCIAR PENTRU PROMOVAREA EFICIEN ȚEI ENERGETICE
ȘI SURSELOR DE ENERGIE REGENERABIL Ă
ƒ Deși legislația primar ă cu privire la eficien ța energetic ă și energia regenerabil ă există în Republica Moldova, lipse ște legisla ția secundar ă; astfel legisla ția
în domeniul eficien ței energetice este mai degrab ă declarativ ă decât opera țională;
ƒ Trebuie dezvoltate stimulente economice pentru a stimula implementarea m ăsurilor recomandate;
ƒ Legislație insuficient ă pentru sprijinirea stru cturii ANCE; cele mai importante bariere în calea def ășurării activit ăților Agen ției este lipsa resurselor
financiare și umane;
ƒ Toate sectoarele au un poten țial de eficien ță energetic ă semnificativ în fondul locativ, tehnologii și gestionare; totu și, lipsa de finan țare este o barier ă
generală pentru implementarea m ăsurilor de eficien ța energetic ă de toate categor iile de consumatori;
ƒ Conform datelor din 2007, investi țiile noi în sectorul corp orativ au fost alocate în primul rând din mijloacel e financiare interne; pia ța de capital, în general,
este subdezvoltat ă;
ƒ Este necesar ă consolidarea capacit ăților de dezvoltare a afacerilor pentru companiile implicate în eficien ța energetic ă;
ƒ Resursele financiare și umane sunt în continuare insuficiente pentru implementarea ac țiunilor practice; este nev oie de stabilitate institu țională, iar cadrul
existent normativ și legislativ trebuie extins; și
ƒ Lipsa of finan țare a principalelor activit ăți economice limiteaz ă interesul pentru investi țiile în eficien ța energetic ă; informare limitat ă a sectorului corporativ
cu privire la beneficiilor posibile și activitățile necesare duce la activit ăți de investi ții limitate în eficien ța energetic ă; din aceast ă cauză echitatea și
capacitățile de dezvoltare a afacerilor de finan țare intermediare sunt limitate.
5.4 PIE ȚILE FINANCIARE DIN REPUBLICA MOLDOVA – CONTEXT
5.4.1 Condi țiile actuale de finan țare în Republica Moldova
Criza financiar ă mondial ă a afectat indirect sistemul financiar al Republicii Mold ova, în primul rând din cauza accesului limitat al b ăncilor locale la pie țile de
capital internationale. De aceea, sistem ul bancar ramâne a fi, în general, solid, de și unele b ănci au suferit de insuficien ță temporar ă de lichidate și retrageri
relativ mari de depozite sau conversii ale valutei locale în depozite denominate în valut ă străină.

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 36 
 Împrumuturile în economie s-au redus semnificativ , în majoritatea cazurilor aceasta se datoreaz ă reducerii de împrumuturi în valut ă locală pentru
împrumuturile de consum, dar și întreprinderile mici și mijlocii (ÎMM) raporteaz ă dificultăți substan țiale în ob ținerea creditelor bancare, par țial din cauza
impactului crizei mondiale asupra sectorului real. Banca Na țională a Moldovei (BNM) a anun țat un program de finan țare pentru b ăncile din Republica
Moldova pentru a oferi lechidit ăți și susține împrumuturile pentru economia real ă la dobânzi acceptabile.
5.4.2 B ăncile autorizate din Republica Moldova
În Republica Moldova exist ă 15 bănci comerciale, toate fiind implicate în finan țarea diferitor activit ăți. Datorit ă acestei probleme de contractare a
împrumuturilor bancare am consider at important de a evalua dorin ța băncilor privind participarea lor în cadrul unei linii de credit poten țiale. De aceea au fost
planificate vizite și în total au avut loc 11 întâlniri între 14 b ănci comerciale și consultant. În afar ă de aceasta o institu ție financiar ă nebancar ă, care este lider
în împrumuturile ipotecare, de asemenea a acceptat vizita noastr ă. Notele cu referire la toate aceste întâlniri sunt anexate în Anexa A iar principalele date
statistice sunt prezentate în urm ătorul Tabel.
Tabelul 5.1: Date statisti ce privind pr incipalele b ănci:
Banca Anul fond ării Nr. de
filiale Active totale 2009, mii
dolari SUA Capitalul social 2009,
mii dolari SUA Venituri nete, mii
dolari SUA Vizitat de
echipă A cooperat cu
BERD
Moldova Agroindbank 1988 87 626,454 128,163 12,8 Da ÎMM EE
Banca de Economii 1990 486 416,864 68,98 1,932 Da Nu
VictoriaBank 1992 21 486,369 73,12 5,33 Da Nu
Moldindconbank 1991 50 373,398 46,106 1,139 Da ÎMM EE
Mobiasbanca 1990 69 260,373 50,987 1,131 Da ÎMM
Banca Sociala 1988 60 203,434 29,294 4,92 Da ÎMM
Eximbank 1994 59 296,819 65,784 -4,732 Da ÎMM
Fincombank 1993 31 151,874 29,488 0,475 Nu Nu
Banca Comercial ă Română 1997 3 163,154 10,836 -26,549 Da EE
Energbank 1997 58 105,586 18,868 6,63 Da Nu
Unibank 1993 18 32,465 12,707 -3,68 Nu Nu
Pro Credit 1999 22 46,845 10,235 -4,955 Da ÎMM
Comerțbank 1990 1 45,876 1,4 1,66 Nu Nu

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 37 
 Banca Anul fond ării Nr. de
filiale Active totale 2009, mii
dolari SUA Capitalul social 2009,
mii dolari SUA Venituri nete, mii
dolari SUA Vizitat de
echipă A cooperat cu
BERD
Universalbank 1994 8 22,8 11 -0,628 Nu Nu
EuroCreditbank 1992 16 22,8 11 0,87 Da Nu
Prime Capital 2005 4 Date nedisponibile Date nedisponibile Date nedisponibile Da Nu

Consultantul a reu șit să examineze șapte bănci principale dup ă activele lor. În acela și timp am considerat util ca consultantul s ă obțină viziunile a câtorva
bănci din clasificarea de mai jos. Cotele-p ărți ale pieții ale 6 bănci principale din Republica Moldova sunt prezentate în Tabelul 5.2 de mai jos.
5.4.3 Cota-parte din pia ță a bancilor principiale
Figura 6.1 prezint ă cota-parte din pia ță a șase bănci principale din Republica Moldova.
Tabelul 5.2: Cota-parte din pia ță a șase banci principiale din Re publica Moldova (31.12.09)

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 38 
 

5.4.4 Structura imprumuturilor
Majoritatea împrumuturilor cu termenul de scaden ță mai mult de un an sunt finan țate de donatorii interna ționali. Structura imprumuturilor arat ă că industriei și
comerțului le revine 49% din împrumuturi fa ță de 14% împrumuturilor de consum și, respectiv, agriculturii. Stabilitatea sistemului bancar și profiturile mari au
permis ca activele totale s ă ajungă la 2.828,5 milioane dolari SUA (31.978,1 milioane lei rata de schimb a Dolarului SUA de 11.306 lei) sfâr șitul anului 2007,
cu o majorare de 40.6% datorit ă activităților extensive ale bancilor. Împrumuturi
Active
Depozite
Altele Moldindconbank

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 39 
 Tabelul 5.3: Structura imprumuturilor bancare în Republica Moldova

Piața de consum pentru serviciile bancare a suferit schimb ări în ultimul timp. Unele dintre practicile pozitive, politicile și percepțiile actuale, sunt urm ătoarele:
ƒ Introducerea pe pia ță a băncilor str ăine reputabile a influien țat practicile de comunicare;
ƒ Câteva b ănci sunt lente în a deveni mai proactive în domeniul comunic ării deschise și transparen ței cu clien ții ca răspuns la condi țiile și cererea
schimbătoare ale pie ții; și
ƒ Materiale informative detaliate despre ma rketing sunt de obicei disponibile;
Totuși, puține institu ții au sisteme puternice de marketing și resurse umane sau de contabilitate managerial ă pentru introducerea finan țării responsabile.
5.5 EDUCAREA FINANCIAR Ă
Cu privire la nivelul alfabetiz ării financiare și nevoilor de evaluare, pentru consumatorii Republicii Moldova se aplic ă următoarele:
ƒ Locuitorii și tinerii din mediul urban au un nivel relativ înalt al alfabetiz ării financiare; Împrumuturi pentru
industrie și comerț
Împrumuturi de consum
Agricultura și industria
prelucrătoare
Bunuri imobiliare,
construc ții și dezvoltare
Alte îm prumuturi
Împrumuturi pentru
drumuri, construc ții și
transport
Energetic ă și industria
alimentar ă

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 40 
 ƒ Beneficiarii de remiten țe au un nivel relativ înalt al alfabetiz ării financiare;
ƒ Migranții care s-au reîntors au un nivel mai mare al alfabetiz ării financiare în compara ție cu ne-migran ții;
ƒ Nivelul alfabetiz ării financiare este mai mic la persoanele din mediul rural (61% din popula ție) și persoanele în etate;
ƒ Cunoștințele în domeniul financiar nu sunt în mod sistematic abordare în școli sau de b ănci;
ƒ Nici Asocia ția băncilor, nici Agen ția de protec ție a consumatorilor, care nu reprezint ă produsele financiare, nu promoveaz ă educația financiar ă; și
ƒ În pofida leg ăturii evidente cu dezvoltarea afacerilor pe termen lung, b ăncile comerciale nu au jucat niciun rol în promovarea educa ției financiare, cu
excepția defășurării instruirilor ocazionale pentru clien ții existen ți despre produsele noi. Pân ă acum, obiectivul educa ției financiare a b ăncilor este
dezvoltarea vânz ărilor pe termen scurt, nu educarea clien ților sau comunit ăților. Aceasta corespunde rolului perceput al b ăncilor ca organiza ții de vânz ări
și nu de servicii.
Republica Moldova are o propor ție mare de beneficiari de remiten țe care sunt caracteriza ți în felul urm ător:
ƒ Mai mulți beneficiari care ridic ă banii la banc ă (și nu în alte p ărți) au un cont în banc ă (20%);
ƒ Majoritatea (72%) celor care- și ridică banii la banc ă își plaseaz ă banii în economii;
ƒ Suma economiilor b ănești crește direct cu cre șterea frecven ței primirii banilor.
ƒ Deschiderea conturilor este foarte des asociat ă cu economiile și investițiile: 58% dintre cei care economisesc și 31% dintre cei care investesc în
conturile bancare; și
ƒ Beneficiarii femei economisesc mai mul ți bani decât b ărbații (2.400 dolari SUA fa ță de 1.800 dolari SUA), dar au de dou ă ori mai multe conturi
bancare decât b ărbații. Acest fapt este îndeosebi de important deoarece dou ă treimi dintre beneficiarii de remiten țe sunt femei.
Un studiu realizat de BERD arat ă că beneficiarii de remiten țe diferă de popula ția general ă, care reprezint ă informații valoroase pentru elaborarea strategiei
pentru educa ția financiar ă pentru beneficiarii de remiten țe. În timp ce 14% din popula ția general ă are un cont în banc ă, 19% din beneficiarii de remiten țe au
un cont.
Totuși 20% din beneficiarii de remiten țe au opinii negative sau nu au încredere în b ănci și au men ționat urm ătoarele motive pentru opiniile lor negative:
ƒ experien ță negativă cu băncile (36%),
ƒ comisioane bancare prea mari (25%),
ƒ banii lor nu sunt în siguran ță în bănci (23%),
ƒ nu sunt cunoscu ți cu băncile (8%), și
ƒ băncile nu trateaz ă bine persoanele (6%).
Alți 20% din beneficiarii de remiten țe nu știu cum s ă aprecieze serviciile bancare.
5.6 CONDI ȚIILE PENTRU ÎMPRUMUTURI ÎN EFICIEN ȚA ENERGETIC Ă PENTRU GOSPOD ĂRII
În urmă cu doi ani, o echip ă a examinat pozi ția financiar ă a mijloacelor financiare ale investi țiilor în eficien ța energetic ă a examinat un num ăr de parametri;
aceștia au fost evalua ți , după cum urmeaz ă:
Condițiile actuale de finan țare:

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 41 
 ƒ Dobânzi de 10 – 12% în cazul creditelor în euro/ dolari SUA (14% cel mai recent din cauza infla ției) – credite în euro/ dolari SUA sunt disponibile numai
pentru companii.
ƒ Împrumuturile în valut ă locală au scăzut de la circa 25% acum doi ani pân ă la circa 14-15% în prezent, de și mult depinde de credibilitatea clientului,
fluctuațiile reflect ă situația economic ă în Republica Moldova.
ƒ AP-urile nu poate beneficia de credite (prin lege) – numai APLP-urile (condominiul) și aceasta a fost punctul cheie în discu țiile cu băncile privind ideile lor
de schimbare.
ƒ Termenul de scaden ță al împrumuturilor cre ște până la maximum 5 – 7 ani pentru industrii, 10 ani gospod ării, ÎMM – 7 ani. Totu și împrumuturile mic pot fi
rambursate în decurs de doi ani.
ƒ Gajul este mare, acoperind, de obicei 130% din împrumut.
ƒ Cofinanțarea de c ătre client – aproximativ 30%, dar nu înto tdeauna – depinde de fiabilitatea proiectului și venituri, finan țarea din partea b ăncii poate
ajunge la 100%.
ƒ În ceea ce prive ște mărimea împrumuturilor, în general, b ăncile prefer ă să acorde câteva împrumuturi mici, decât unul mare. Lesne de în țeles că băncile
vor considera aceast ă posibilitate mult mai rentabil ă, chiar dac ă și împovărătoare din punct de vedere administrativ. M ărimea împrumutului nu este
limitată, procedurile de aprobare sunt cele standard (cu cât mai mare es te împrumutul, cu atât mai înalt este nivelul conducerii implic ate). Având în
vedere necesitatea modific ării Legii condominiului, împrumuturile mici pentru proprietarii de locuin țe individuali care lucreaz ă împreun ă vor fi mai u șor de
obținut pe termen scurt, decât un singur împrumut prin intermediul APLP-urilor. Odat ă cu modificarea Legii condominiului și asigurarea func ționării
eficiente a APLP-urilor, oportunit ățile de a acorda împrumuturi mai mari, probabil, vor cre ște. Aceast ă situație se explic ă prin îmbun ătățirea proceselor de
luare a deciziilor în cadrul condominiilor și prin faptul c ă împrumuturile vor fi acordate pentru renov ări menite s ă îmbunătățească eficiența energetic ă a
tuturor apartamentelor dintr-un condominiu, nu doar pentru un num ăr limitat de persoane proactive.
ƒ Comisioane bancare: ele au crescut considerabil în ultima perioad ă de timp și pot constitui pân ă la 4% din suma împrumutului.
Conform unei evalu ări recente efectuate de Pro Credit Bank, segmentele cu cea mai proast ă calitate a portofoliului au constat din împrumuturile mici în
valoare mai mic ă de 50.000 dolari SUA și împrumuturile foarte mici cu sume între 3.000 dolari SUA și 10.000 dolari SUA. Portofoliul supus riscurilor (PSR) al
acestor categorii peste 30 de zile a constituit 1,13% și 0.65% la sfâr șitul anului 2009. Pentru tot portofoliul, PAR peste 30 de zile a constituit doar 0,47%
(2008: 0,53%).
Doi ani în urm ă Banca Social ă trebuia s ă primeasc ă o linie de credit din partea Fondului Europe an al Europei de Sud-Est (FEESE) pentru finan țarea
ipotecară a gospod ăriilor; suplimentar la împrumuturile ipotecare standard, ea urma s ă permită finanțarea îmbun ătățirii cazanelor și a sistemelor de înc ălzire.
Împrumuturile se ofereau în baza condi țiilor standard și erau destinate finan țării tehnologiilor eligibile de asigurare a eficien ței energetice (izola ția boilerelor).
Din câte au în țeles consultan ții, linia nu a fost absorbit ă.
De asemenea, în anul 2008, Mobiasbanca Groupe Société Generale examina posibilitatea finan țării unui proiect mare de construire a unui complex de
producere a biogazului (200.000 euro), îns ă acest proiect nu a fost început. Majoritatea b ăncilor nu posed ă multă experien ță în finan țarea proiectelor de
asigurare a eficien ței energetice și producere a energiei regenerabile.
Cu toate c ă baza de cuno ștințe a băncilor s-a îmbun ătățit în ultimii ani, înc ă există necesitatea asisten ței tehnice pentru sus ținerea sectorului public de
construc ții și a institu țiilor financiare locale în implementarea proiectelor de asigurare a eficien ței energetice.

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 42 
 Declinul economic a for țat mulți proprietari de locuin țe să înceapă diferite renov ări și reparații și unele dintre acestea au inclus proceduri simple de
economisire a energiei, cum ar fi instal area geamurilor termopan, izolarea pere ților și chiar montarea contoarelor de termoficare.
Instrumentul de finan țare ar trebui s ă includă asistență tehnică pentru a identifica m ăsuri de stabilire a specifica țiilor tehnice pentru urm ătoarele categorii de
locuințe:
ƒ Case noi;
ƒ Blocuri noi de apartamente;
ƒ Case vechi;
ƒ Blocuri vechi de apartamente.
Această asistență tehnică trebuie s ă fie continu ă și actualizat ă cu regularitate, deoarece tehnologiile se schimb ă repede și măsuri mai noi pot fi mai potrivite.
Echipa consultan ților locali a putut identifica câteva specifica ții tehnice și costurile aferente investi ției, însă ele se vor schimba cu timpul și de aceea este
importat de a avea experien ța tehnică pentru a putea urm ări aceste schimb ări și efectele lor asupra gospod ăriilor.
De asemenea, Ministerul Dezvolt ării Regionale și Construc țiilor va avea nevoie de c oordonarea programului de informare. Cu siguran ță acum este timpul
potrivit pentru a elabora aceste m ăsuri de informare deoarece pre țurile la energie tocmai s-au majorat considerabil și deci popula ția locală este con știentă de
dificultatea de a ține pasul cu pre țurile la energie.
Totuși, consultan ții au constatat c ă băncile doresc s ă participe la o linie poten țială de credit pentru asigurarea eficien ței energetice. Toate b ăncile vizitate au
afirmat categoric c ă doresc s ă cunoasc ă mai multe detalii referitoare la condi țiile instrumentului de finan țare al BERD. Cons ultantul consider ă că reducerea în
volumul total al împrumuturilor acordate de b ănci a fost un factor major, îns ă interesul b ăncilor se mai datoreaz ă și faptului c ă acest tip de finan țare are
legătură cu finan țarea ipotecar ă existentă pe care o acord ă băncile.
Toate băncile au primit modelele financiare de investire p entru categoriile de apartamente individuale, case și blocuri de locuin țe (a se vedea sec țiunea
următoare). De și ele remarc ă atractivitatea plasamentelor în blocuri de locuin țe (sub aspectul ratelor mai mari de r entabilitate, fluxurilor mai sigure de
numerar la finan țare și a economiilor de scar ă evidente), ele înc ă sunt sceptice în privin ța angajării în acest tip de finan țare cu legile existente.
Actualmente b ăncile nu sunt dispuse s ă ofere împrumuturi pentru APLP-uri, deoarece legisla ția actual ă nu asigur ă acoperire adecvat ă băncilor. Acest
neajuns în legisla ție reprezint ă unul din motivele de reformare a legisla ției.
Prin urmare, se recomand ă ca o condi ție de participare a b ăncilor la instrumentul de finan țare să consteie în angajamentul b ăncilor de a acorda cel pu țin
jumătate din împrumuturile lor pentru blocurile de locuin țe. Aceast ă condiție mai trebuie s ă fie cizelat ă, dar mesajul pe care trebuie s ă-l înțeleagă băncile
participante este c ă ele nu trebuie s ă priveasc ă această linie ca fiind aplicat ă doar la persoane individuale și case. Consultantul a explicat c ă nu acesta era
obiectivul instrumentului de finan țare și că beneficiile economice sunt mult mai mari și mai importante când ea se aplic ă la blocuri de locuin țe.
La fel ca în cazul interesului general în instrumentul de finan țare, toate b ăncile erau preg ătite să direcționeze grantul spre împrumuta ți. Totuși, lipsa lor de
experien ță în gestionarea grantului a fost evident ă, deoarece majoritatea au pus întreb ări referitoare la procedurile de aprobare și plățile ulterioare din cadrul
grantului.

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 43 
 Consultantul a discutat câteva m ăsuri, dar se pare c ă cea mai simpl ă constă în aprobarea cererii de împrum ut pentru realizarea eficien ței energetice, dup ă
care proprietarul de locuin ță trebuie s ă efectueze cheltuieli în avans pentru materiale și lucrările efectuate. Dup ă prezentarea facturilor și inspectarea
lucrărilor efectuate banca poate s ă plătească componenta grantului în urm ătoarele 7-14 zile. Principiul important const ă în faptul c ă niciun grant nu trebuie s ă
fie plătit până când nu vor fi pl ătite în întregime toate bunurile și serviciile.
Modelele discutate în urm ătoarea sec țiune arat ă că granturile pentru persoane fizice și proprietarii de case sunt mai mari decât granturile pentru blocurile de
locuințe. Dacă se dore ște terminarea acestei situa ții, este important s ă fie pus cap ăt tuturor abuzurilor poten țiale ale cooperativelor de locuin țe de a ob ține
granturi mai mari. Exist ă o problem ă similară în legătură cu lucrările și serviciile. Exist ă un mare num ăr de constructori și instalatori neautoriza ți care ofer ă
servicii mult mai ieftine clien ților lor. Categoriile mai s ărace ale societ ății pot fi tentate s ă apeleze la serviciile lor pentru a pl ăti mai pu țin. Însă grantul trebuie
să prevadă măsuri de prevenire a acestui abuz poten țial. Procesul de înregistrare a tuturor lucr ărilor și utilizare doar a instalatorilor autoriza ți și furnizorilor
acreditați nu trebuie s ă fie dificil.
5.7 UN MODEL FINANCIAR GENERAL PENTRU ÎMBUN ĂTĂȚIREA EFICIEN ȚEI NERGETICE
În pofida s ărăciei generale din Republica Moldova și a incapacit ății percepute a consumatorilor de a lua împrumuturi pentru îmbun ătățirea eficien ței
energetice, consultan ții consider ă că locatarii de apartamente și proprietarii de locuin țe sunt dispu și să efectueze astfel de îmbun ătățiri. Aceast ă presupunere
se bazeaz ă pe inițiativele anterioare care au fost realizate în țări similare, cum ar fi Slovacia, Bulgaria și Ucraina.
Consultan ții au elaborat trei modele financiare prezentate în Anexa 1 , care prezint ă beneficiile preconizate pentru proprietarii de apartamente care vor investi
în măsuri de asigurare a eficien ței energetice. Aceste modele ar trebui s ă fie privite doar ca un ghid la determinarea costurilor și beneficiilor calculate ale
utilizării investi țiilor în eficien ța energetic ă. După cum s-a men ționat anterior, toate institu țiile vizitate au primit aceste modele în cadrul discu țiilor private și au
fost invitate s ă-și exprime comentariile pe acest subiect. Modelele sunt prezentate în Anexa 1 a acestui raport.
5.7.1 Modelul nr. 1. Blocuri de locuin țe conectate la sistemul centralizat de înc ălzire
Pentru o analiz ă clară și semnificativ ă, primul model arat ă o gamă de posibile îmbun ătățiri pentru un bloc de locuin țe tipic cu 5 etaje, cu 20 de apartamente.
Presupunem c ă blocul este conectat la sistemul centralizat de înc ălzire. Gama de investi ții include:
ƒ Izolarea pere ților;
ƒ Izolarea acoperi șului;
ƒ Calorifere,
ƒ Termostate,
ƒ Geamuri duble.
În afară de contorul de termoficare al cl ădirii, în șirul de m ăsuri a fost inclus o substa ție de înc ălzire individual ă, costul c ăreia inclus în comand ă este de
15.000 euro. Sunt examinate investi țiile ulterioare în reabilitarea și izolarea re țelelor de distribu ție orizontale principale în cl ădire la un cost de 13 euro pe
metru.
Tarifele cele mai recente sunt prezentate pentru toate utilit ățile:

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 44 
 
Tarif Gaze 1m3 Energia termic ă 1Gcal Energia electric ă kWh
lei 4,3 821 1,33
euro 0,26875 51,3125 0,083125
Acestea sunt tarifele existente, dar o nou ă majorare este planificat ă începând în anul viitor.
Măsurile presupuse sunt prezentate pentru num ărul de camere, lungimea, l ățimea și înălțimea pere ților exteriori.
Principalele ipoteze economice sunt urm ătoarele:
ƒ Acordarea împrumutului sau fiec ărui proprietari individual de locuin ță care coopereaz ă cu alții proprietari sau APLP;
ƒ Un grant în propor ție de 35% care se va aloca la suma împrumutului;
ƒ Perioada de gra ție a împrumutului, 2 ani pentru un termen de rambursare de 10 ani;
ƒ Dobândă la împrumut în propor ție de 10 % pe an;
ƒ Taxele administrative bancare în propor ție de 2,5% din suma împrumutului (pentru persoane fizice este de circa 4%, împrumuturi mai mari și investiții mai
mari ar presupune ca taxele percepute s ă fie mai mici);
ƒ Întreținere capitalului adi țional în propor ție de 3% din cheltuielile capitale ini țiale în anul 5;
ƒ Creșteri anuale reale ale pre țului la gaze 2%;
ƒ Creșteri anuale reale ale pre țului la energia electric ă 5%;
ƒ Creșteri anuale reale ale pre țului la energia termic ă 5%,
ƒ Rate de reduceri 12,5%.
Consumul lunar de energie pe apartament a fost:
Tipul de energie/ Unitatea Volum
Energie electric ă (kWH) 150
Gaze (m3) 8
Energie termic ă (Gigacal) 3
Introducerea m ăsurilor de economisire a energiei ar duce la urm ătoarea îmbun ătățire a eficien ței în procente.
Tipul de energie Procentajul economiilor
Energie electric ă (kWH) 15%
Gaze (m3) 5%

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 45 
 Energie termic ă (Gigacal) 50%

Se presupun ob ținerea economiilor anuale pentru șase luni pentru electricitate și gaze și 5,3 luni pentru înc ălzirea centralizat ă. Cu măsurile ini țiale,
economiile sunt de 30%, dar instalarea suplimentar ă a contorului de termoficare în cl ădire și reabilitarea și izolarea re țelelor orizontale duce la cre șterea
acestor economii cel pu țin cu 50%.
Pentru blocul de locuin țe, economii ini țiale timpurii în valoare monetar ă sunt ar fi:
Tipul de energie Economii (Lei)
Energie electric ă (kWH) 374
Gaze (m3) 13
Energie termic ă (Gigacal) 8975

În timp ce economii se ob țin în toate mediile, înc ălzirea genereaz ă cele mai mari economii. O reducere cu 50% în consum ar aduce economii de pân ă la
8.975 euro pe an la nivelul tarifelor actuale.
Proiectul presupune o rat ă internă de rambursare de 9% care este mai mic ă decât rata intern ă de rambursare de 12,5%. Exist ă de asemenea și o perioad ă
de rambursare de 8 ani înainte ca proiectul s ă devină fezabil (ceea ce înseamn ă că beneficiile fluxului în numerar ale proiectului trebuie s ă fie agregate
pentru nou ani înainte de egalarea costului total de investi ții de 84.253 Euro).
Cu includerea finan țării, linia fluxului în numerar cumulativ devine pozitiv ă din primul an, ceea ce ar consola împrumuta ții potențiali. La aceasta în mod
evident contribuie grantul în propor ție de 35%, dar în afara de aceasta și perioada de gra ție de doi ani înainte de rambursarea sumei principale.
5.7.2 Modelul nr. 2. Proprietarii individuali de apartamente
Împrumutul mediu va fi probabil destul de mic și în exemplul nostru noi avem un apartament cu o suprafa ță de 60 m2 și presupunem c ă acoperișul și pereții
nu sunt izola ți. Costul investi țiilor tipice ar fi sub 1.820 Euro și ar include instalarea unei sobe eficiente care este foarte eficient ă la reducerea cerin țelor de
termoficare în blocurile care nu sunt conectate la sistemul centralizat de înc ălzire.
Din cauza nivelul mic al acestor investi ții, este probabil c ă băncile nu ar agrea împrumuturi pentru o perioad ă mai mare de patru ani și ar acorda o perioad ă
de grație de numai un an înainte de cele trei pl ăți anuale principale egale. Împrumuta ții ar trebui s ă achite peste 4% din împrumut pentru costurile
administrative, f ără întreținere suplimentar ă pe durata împrumutului.
În afara de aceasta, proprietarii de locuin țe nu ar avea între ținere suplimentar ă pe durata împrumutului.

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 46 
 Din cauza riscurilor mari ai proprietarilor individuali de locuin țe se presupune c ă este necesar un grant de 50% pentru a reduce nivelul sumei principale și a
dobânzii achitate. Odat ă cu alocarea grantului, fluxul în numerar cumulativ devine pozitiv din primul an. De și aceasta ar consola b ăncile, totu și ele vor trebui
să evalueze riscurile împrumuta ților poten țiali pentru a confirma interesul lor pentru finan țarea unor astfel de m ăsuri.
5.7.3 Modelul nr. 3. Împrumuturi pentru proprietarii de case care apar țin unei singure familii
Al treilea model arat ă structura financiar ă pentru case și este important deoarece acest model ar fi tipi c pentru majoritatea satelor din Republica Moldova
unde nu exist ă blocuri de locuin țe.
Valoarea medie a împrumuturilor va fi prob abil mai mare pentru apartamente individuale și în exemplul nostru noi avem o cas ă cu 80 m2 și presupunem c ă
acoperișul și pereții sunt par țial izolați. Costul investi țiilor tipice ar fi de 10.350 euro, ceea ce ar include și instalarea unei sobe de lemn.
Cât despre apartamentele individuale, acest nivel mic de investi ții presupune c ă băncile nu ar agrea împrumuturi pentru o perioad ă mai mare de patru ani și
ar acorda o perioad ă de grație de numai un an înainte de cele trei pl ăți anuale principale egale. Împrumuta ții ar trebui s ă achite peste 4% din împrumut pentru
costurile administrative, f ără întreținere suplimentar ă pe durata împrumutului
Cu privire la proprietarii individuali de locuin țe, se presupune c ă este necesar un grant de 50% pentru a reduce nivelul sumei principale și a dobânzii achitate.
Odată cu alocarea grantului, fluxul în numerar cumulativ devine pozitiv din primul an. De și aceasta ar consola b ăncile, totu și ele vor trebui s ă evalueze
riscurile împrumuta ților poten țiali pentru a confirma interesul lor pentru finan țarea unor astfel de m ăsuri.
5.7.4 Comentarii finale
Piața împrumuturilor de consum din Republica Moldova se deschide și devine mai accesibil ă în termeni de finan țare. Cu toate acestea, chestiunile care îns ă
necesită a fi soluționate sunt: educa ția financiar ă și îmbunătățirea transparen ței împrumuturile oferite de b ănci.
Există un șir de îmbun ătățiri în eficien ța energetic ă disponibile și este rezonabil de examinat dac ă proprietarii de locuin țe din Republica Moldova sunt preg ătiți
să se implice în aceste m ăsuri.
Disponibilitatea programelor elaborate pentru a le ar ăta proprietarilor de locuin țe trebuie extinse ar ătând o combinare de împrumuturi relativ accesibile și
granturi în numerar.
Consultan ții au elaborat trei modele financiare relativ simple subliniind efectele finan țării unui și de investi ții în eficien ța energetic ă. În timp ce rata
împrumuturilor /granturilor a fost stabilit ă în mod arbitrar, este posibil de a stabili orice num ăr de combina ții pentru a face investi țiile accesibile.
Deși în practic ă ar părea că băncile ar prefera s ă finanțeze proprietarii de locuin țe individual, exist ă un caz puternic, bazat pe economii de propor ții pentru
grupuri de proprietari de locuin țe: condominiile sau asocia țiile proprietarilor de locuin țe pentru a cere un împrumut comun.
Proprietarii individuali de locuin țe reprezint ă un risc mai mare, dar cu granturi mai mari b ăncile pot examina acordarea împrumutur ilor proprietarilor individuali
de locuin țe care nu vor cheltui atât de mult.
Oricare ar fi situa ția, există motive de a fi optimi ști că măsurile pot fi accesibile pentru proprietarii de locuin țe.

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 47 
 5.7.5 Recomand ări
BERD ofer ă o linie de credit de 50 milioane euro pentru a fi repartizat ă între trei-patru b ănci participante sau institu ții financiare din Republica Moldova.
Modelul de finan țare utilizat de BERD în Slovacia și Bulgaria și pentru împrumuturile comerciale din Republica Moldova este reu șit și ar trebui multiplicat pe
piața locativă din Republica Moldova. Acest model include asisten ța financiar ă a donatorilor pentru b ănci și împrumuta ți acordat ă de echipa de implementare
a proiectului compus ă din exper ți internaționali și locali, recruta ți de BERD. Fiecare echip ă include exper ți tehnic și în finan țare pentru a ajuta la identificarea,
pregătirea și verificarea proiectelor și experți în marketing pentru a promova linia de credit precum și coordonarea administr ării proiectului și expertiz ă
administrativ ă pentru stabilirea structurii, func ționarea și monitorizarea liniei de credit.
Băncile participante pot fi de acord s ă canalizeze distribuirea granturilor și aici va exista o procedur ă uniformă de aprobare a împrumuturilor și acordarea
ulterioară a grantului, mai târziu dup ă ce toate facturile pentru bunurile și serviciile prestate vo r fi prezentate, precum și aprobarea procedurilor de finalizare.
Băncile de asemenea vor avea m ăsuri incorporate pentru a preveni orice fraude poten țiale în leg ătură cu cererile de solicitare a grantului
Datorită economiilor semnificative pentru implementarea m ăsurilor de eficien ță energetic ă în blocurile de locuin țe și ratele mai mari de recuperare implicate,
este important ca o component ă considerabil ă a liniei de credit s ă fie utilizat ă pentru cl ădiri și nu pentru persoane. Este necesar ca fiecare banc ă să fie de
acord ca 60% din cereri s ă fie procesate de la asocia țiile proprietarilor de locuin țe și condominiuri.
Pentru a reduce preocuparea b ăncilor cu privire la legisla ția existent ă în legătură cu neatractivitatea împrumuturilor pentru asocia țiile proprietarilor de
locuințe, va exista o precondi ție pentru linia de credit ca la început s ă fie modificat ă /completat ă legislația pentru ca s ă nu existe impedimente pentru
asociațiile proprietarilor de locuin țe și condominiuri și să fie tratate în mod egal cu proprietarii de locuin țe în ceea ce prive ște riscurile de credit.
5.8 CONCEPTUL DE „IPOTEC Ă VERDE”
Ipoteca „verde” faciliteaz ă finanțarea măsurilor de economisire a energiei cost-eficiente ca parte dintr-o singur ă ipotecă. Ipoteca „verde” poate fi folosit ă
pentru a procura locuin țe sau poate fi luat ă la o dat ă mai târzie pentru a finan ța măsurile de eficien ță energetic ă. Criteriile tehnice sunt incluse în ipotec ă
pentru a asigura c ă măsurile de eficien ță energetic ă ating nivelul necesar de performan ță energetic ă. În țările în care exist ă procentajul energetic al cl ădirilor,
conformarea cu o anumit ă clasă de energie (de exemplu, clasele de energie mai mari „A”, „B” și „C”) sau certificarea energetic ă poate fi obligatorie.
Economiile de energie ob ținute de împrumutat în rezultatul m ăsurilor de economisire a energiei îi permite s ă finanțeze îmbun ătățirea eficien ței energetice.
Ipoteca „verde” este acum disponibil ă în Europa dar înc ă nu a fost dezvoltat ă în Republica Moldova.
6 POSIBILIT ĂȚI PENTRU EFICIEN ȚA ENERGETIC Ă A LOCUIN ȚELOR
6.1 INTRODUCERE
În Republica Moldova exist ă posibilit ăți pentru eficien ța energetic ă a locuin țelor și ele încep s ă devină aparente odat ă cu creșterea pre țului la energia
electrică și termică. Noi am vazut major ări considerabile a pre țului la energia electric ă și termică din anul 2007 și acest fapt mai mult decât altele reprezint ă
un caz economic pentru eficien ța energetic ă.

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 48 
 Alegerea tehnologiei va depinde de tipul și amplasarea fondului locativ precum și de situa ția financiar ă a proprietarilor de locuin țe. Posibilit ățile pentru
eficiența energetic ă vor crește cu timpul, odat ă cu înlăturarea barierelor pe care noi le-am identificat, costul tehnologiilor de eficien ță energetic ă se reduc și
prețurile la combustibilii fosili importa ți crește.
Datorită faptului c ă 58,8% din popula ție locuie ște în mediul rural și 97% din aceast ă populație locuie ște în care apar țin unei singure familii depind în
majoritatea cazurilor pe sobe pentru a- și încălzi locuin ța și apa, reducerea limitat ă a consumului de combustibilii fosili importa ți se va realiza prin m ăsuri de
eficiență energetic ă în aceste domenii. Locuitorii din mediul rural sunt printre cei mai s ăraci din Republica Moldova și au mijloace limitate pentru a- și
îmbunătăți locuințele. Totu și, deoarece și în cazurile când standardele de trai ale acestei categorii de popula ții s-ar îmbun ătăți, ar putea ap ărea o cre ștere a
cererii de gaze naturale deoarece aceast ă populație nu are acces la gazoducte. Utilizar ea tehnologiilor curate ca energia solar ă pentru înc ălzirea apei pentru
termoficare pe baza energiei solare de aceast ă populație ar putea reduce cererea pentru gazele naturale pe termen lung.
41,2% din popula ție locuiește în mediul urban, iar majoritatea acestei popula ții locuiește în blocuri de locuin țe. Consumul combustibililor fosili de c ătre acest
segment de popula ție este cu mult mai mare comparativ cu consumul popula ției rurale. 50% din consumul total de energie termic ă revine sectorului locativ
urban. Aproximativ 30% din gazele naturale și energia electric ă este consumat ă de sectorul locativ. Datorit ă consumului mic de popula ția rurală, majoritatea
acestui consum va fi al popula ției urbane. Deoarece popula ția urbană suferă din cauza locuin țelor încălzite insuficient, acest consum probabil va cre ște odată
cu îmbun ătățirea standardelor de trai.
O mare parte din consumul energiei electrice probabil se datoreaz ă surselor alternative de înc ălzire folosite de locatarii blocurilor de locuin țe care nu mai
primesc energie termic ă de la întreprinderile municipale de termoficare. Gazele naturale pot fi de asemenea utilizate pentru înc ălzire de c ătre locatarii
etajelor 1-6 ale blocurilor de locuin țe. În cadrul cercet ării, ni s-a comunicat c ă proprietarii de apartamente î și instaleaz ă cazane de gaz proprii în locuin țele lor
(cazanele de gaz nu se instaleaz ă pe etajele superioare ale blocurilor de locuin țe din motive de securitate).
În baza datelor acestui raport, este evident c ă abordarea eficien ței energetice în mediul urban va crea o reducere imediat ă a consumului de combustibil fosil.
Deoarece majoritatea popula ției urbane locuie ște în apartamente, axarea pe apartamente va duce la cele mai mari reduceri. Aceste concluzii sus țin reforma
Legii condominiului.
Datorită diferitor surse de energie folosite de apartamentele care primesc înc ălzire din sistemul centralizat de înc ălzire și acele care nu o primesc, am divizat
scenariile noastre în trei grupuri dup ă populație:
ƒ proprietarii de locuin țe individuale;
ƒ proprietarii de apartamente care primesc înc ălzire din sistemul centralizat de înc ălzire; și
ƒ proprietarii de apartamente care nu primesc înc ălzire din sistemul centralizat de înc ălzire.
Alegerea tehnologiei va depinde de pre țul și accesul la tehnologie și politica Guvernului în form ă de granturi, tarife incluse și alte instrumente politice pentru a
influiența alegerea energiei. Noi am v ăzut cum costul afecteaz ă direct alegerea în Slovacia unde preferin ță se dă energiei electrice și nu gazelor naturale din
cauza pre țului, dar acum aceast ă alegere s-a inversat deoarece gazele natura le sunt mai ieftine decât energia electric ă.

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 49 
 Scopul acestei a Raportului este de a ilustra tipul m ăsurilor care sunt fezabile din punct de vedere fi nanciar. Este necesar ca proprietarii de locuin țe să
efectueze audite energetice și să apeleze la recomand ările profesioni știlor înainte de a lua o decizie cu privire la investi ții. Totuși, există câteva principii
generale ale celor mai bune practici care au influien țat tipul tehnologiilor pe care noi le-am examinat:
ƒ Izolarea este cea mai cost-eficient ă măsură de eficien ță energetic ă și ar trebui s ă fie asigurat ă înainte de instalarea tehnologiilor pe bazat ă de
combustibilii nefosili ca: energia solar ă și schimbătoare de caldur ă.
ƒ În cazul blocurilor de locuin țe, este mai eficient de izolat întregul bloc decât apartamentele, pe rând.
ƒ În absen ța unei cooper ări dintre APLP-uri cu to ți proprietarii de locuin țe poate fi nepractic. O solu ție alternativ ă ar fi de a finan ța grupuri de proprietarii
de locuin țe ca să investeasc ă împreun ă în mod neformal și cooperant. De exemplu, to ți proprietarii de locuin țe din partea de nord a cl ădirii ar putea
finanța izolarea exterioar ă a părții de nord a cl ădirii. Este necesar de men ționat că acolo unde structurile cum ar fi: pere ții externi și acoperi șurile,
aparțin municipalit ăților ar fi recomandabil de ob ținut acordul proprietarului municipal înainte de a efectua îmbun ătățirile. Este posibil ca aceast ă
abordare s ă creeze economii financiare și energetice în compara ție cu inițiativele pentru proprietarii individuali de locuin țe. Totuși, fără implicarea
APLP-urilor, b ăncile vor trebui s ă acorde împrumuturi individual fiec ărui proprietar de locuin țe, de aceea, nu va exista o posibilitate pentru a asigura
eficiența administr ării finanțelor.
ƒ Finanțarea proprietarilor individuali de locuin țe este abordarea cea mai pu țin susținută și asigură cea mai limitat ă opțiune.
În baza principiilor de mai sus, noi am preg ătit modele pentru a ilustra cum ar putea fi asigurat ă finanțarea anumitor m ăsuri de eficien ță energetic ă. Noi am
elaborat m ăsurile celor mai bune practici pentru proprietarii locuin țelor individuale, proprietarii de apartamente și blocurile de locuin țe. Noi recunoa ștem că
măsurile care vizeaz ă blocurile de locuin țe pot fi implementate de APLP-uri sau de grupuri informale de proprietarii de locuin țe care lucreaz ă împreun ă.
6.2 POSIBILE M ĂSURI DE PROMOVARE A EFICIEN ȚEI ENERGETICE
Toate persoanele intervievate în timpul cercet ării noastre au fost de acord c ă este necesar de aplicat abordarea „casa întreag ă” pentru a ob ține măsuri
eficiente de eficien ță energetic ă și reducerea s ărăciei energetice. Aceast ă viziune este uniform ă cu cea a exper ților din domeniu. Cu toate acestea,
abordarea „casa întreag ă” poate s ă nu fie fezabil ă în toate cazurile. În baza cercet ării noastre, noi am prev ăzut unele exemple de activit ăți care ar putea fi
efectuate pentru a îmbun ătăți eficiența energetic ă folosind abordarea „pas cu pas”.
6.2.1 Repara ția ferestrelor
Multe ferestre ale blocurilor de locuit sunt stricate sau neajustate ceea ce duce la apari ția curentului și pierderi de energie termic ă. Repara ția este mai ieftin ă
decât înlocuirea ferestrelor și duce la o îmbun ătățire considerabil ă a temperaturii din înc ăperi și eficiență energetic ă relativă la costul unei astfel de lucr ări.
Costul repara țiilor va varia în func ție de propor ția lucrărilor necesare, de aceea, în scopurile acestui studiu, noi am luat costul mediu.
Beneficii
Reparațiile au pre țuri modeste și oferă o îmbun ătățire semnificativ ă a temperaturilor din înc ăperi și economii de energie. În Slovacia, s-a estimat c ă aceste
lucrări au îmbun ătățit eficiența energetic ă cu 42%.

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 50 
 Reparațiile pot fi efectuate și achitate independent de proprietarii de locuin țe fără necesitatea de a avea o AP func țională în mod corespunz ător.
Împrumuturile ar putea fi acordate direct proprietarilor de locuin țe cu scopul de a efectua repara ții.
Probleme
O soluție pe termen mai lung și mai eficient ă din punct de vedere energetic ar fi instalarea uno r ferestre noi cu geamuri duble. Ferestrele noi cost ă 100 euro
comparativ cu costurile repara țiilor de 20 euro. Ideal, ferestrele ar trebui s ă fie reparate și instalate cele mai eficiente geamuri din punct de vedere termic. Ar
putea fi dificil de finan țat aceste materiale. Repara ția unor ferestre ar putea s ă nu fie posibil ă sau eficient ă din punct de vedere economic din cauza propor ției
deteriorărilor.
Finanțare
Reparațiile pot fi efectuate și achitate în mod independent de proprietarii de locuin țe fără necesitatea de a avea o AP func țională în mod corespunz ător.
Împrumuturile ar putea fi acordate direct proprietarilor de locuin țe cu scopul de a efectua repara ții. Costurile administrative pentru împrumuturile mici pot fi
interzise.
6.2.2 Instalarea schimb ătoarelor de înc ălzire în subsolurile cl ădirilor și a contoarelor de termoficare la fiecare etaj
Beneficii
Experien ța din Slovacia a ar ătat că aceste lucr ări au adus economii considerabile și a fost potrivit pentru sistemul vertical centralizat de înc ălzire. Nu au fost
înregistrate pierderi de energie termic ă și proprietarii de locuin țe au putut controla volumul energiei termice în cl ădirea lor. Este necesar ca aceste lucr ări să
fie efectuate numai dup ă finalizarea lucr ărilor de izolare.
Probleme
Asemenea lucr ări necesit ă cooperarea tuturor proprietarilor din cl ădire.
Proprietarii de locuin țe ar putea s ă nu doreasc ă să facă asemenea îmbun ătățiri, dacă nu vor avea garan ția că economiile de energie termic ă vor fi reflectate
în facturile reduse. Deoarece facturarea nu este transparent ă, va fi dificil de a vedea beneficiile financiare ale acestor îmbun ătățiri.
Finanțare
Instalarea acestei tehnologii este fezabil ă numai în cazul în care exist ă funcția AP-urilor, deoarece instalarea acestei tehnologii va face parte dintr-un program
de renovare sistematic și planificat atent, care în primul rând va necesita solu ționarea problemei izol ării întregii cl ădiri.
6.2.3 Supape de circula ție și termostate
O supap ă de circula ție este un robinet care poate fi instalat pe fiecare radiator într-un sistem vertical. Ea permite ocolirea fluxului de c ăldură spre radiator.
Utilizarea acestui mecanism cu o valv ă termostatic ă permite proprietarilor de locuin țe de a regla consumul termic f ără afectarea fluxului termic spre alte etaje.
Beneficii

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 51 
 Aceste ajust ări ar permite consumatorilor s ă regleze consumul de energie termic ă.
Dacă blocurile de locuin țe ar avea APLP-uri eficiente, costul energiei termice ar putea fi repartizat par țial în baza consumului și parțial în baza suprafe ței
locuinței pentru a ob ține o repartizare echitabil ă a costurilor. Aceasta este practica stabilit ă în alte unit ăți administrative cu sisteme centralizate de înc ălzire.
Separarea consumului de suprafa ța locuinței ține cont de fluxul de c ăldură în sus în cl ădire și beneficiile pe care un apartament le ob ține de la înc ălzirea
apartamentelor al ăturate.
Proporțional cu lucr ările majore de infrastructur ă, aceste îmbun ătățiri au un pre ț modest.
Aceste îmbun ătățiri reprezint ă primul pas în orice renovare. Prima prioritate este de a stopa plata pentru înc ălzirea nedorit ă sau inutil ă. Aceasta este
îndeosebi de important pentru blocurile de locu it în apropierea sistemului centralizat de înc ălzire care poate suferi din cauza supraînc ălzirii.
Probleme
Locatarii ar putea s ă nu doreasc ă să facă asemenea îmbun ătățiri, dacă nu vor avea garan ția că economiile de energie termic ă vor fi reflecta te în facturile
reduse. Deoarece facturarea nu este transparent ă, va fi dificil de a vedea beneficiile financiare ale acestor îmbun ătățiri. Din aceste motiv, ar putea fi
îndeosebi de dificil de convins proprietarii de locuin țe în apartamente supraînc ălzite să instaleze m ăsuri de control al energiei termice.
Ar fi necesar ca to ți locatarii s ă instaleze termostate și supape de circula ție pentru aceast ă abordare fa ță de lucrări. Ar putea fi necesar de o anumit ă
organizare pentru a face îmbun ătățirile și pentru a calcula contribu țiile pentru costurile de termoficare.
Finanțare
Instalarea acestei tehnologie necesit ă cooperarea tuturor proprietarilor de locuin țe din bloc. În timp ce ar putea fi posibil pentru b ănci să acorde împrumuturi
proprietarilor individuali de locuin țe, ar putea fi mai eficient ca împrumuturile s ă fie acordate prin APLP.
Ar putea fi dificil de convins pe acei care se afl ă lângă sistemul centralizat de înc ălzire să instaleze m ăsuri de eficien ță energetic ă. Un element de granturi mai
mare poate fi necesar pentru a acorda un stimulent pentru ac țiune. Ca alternativ ă, facturarea transparent ă ar ajuta la reducerea acestei probleme.
6.2.4 Izolarea pere ților exteriori, izolarea acoperi șului și izolarea re țelelor orizontale
Experții indică că aceste m ăsuri sunt cele mai cost-eficiente pentru a îmbun ătăți eficiența energetic ă și reduce costurile de termoficare.
Beneficii
Aceste m ăsuri pot fi întreprinse cu timpul, dac ă nu sunt mijloace financiare pentru a efectua toate îmbun ătățirile simultan.
Probleme
Implementarea m ăsurilor de eficien ță energetice în proprietatea comun ă ca: coridoarele și spațiile acoperi șului poate avea loc numai când to ți proprietarii de
locuințe sau un grup de proprietari relevan ți de locuin țe vor fi de acord cu aceasta.
Finanțare

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 52 
 Este necesar ca finan țarea să nu fie acordat ă pentru izolarea pere ților externi de un singur proprietar, deoarece aceasta este ineficient din perspectiva
economic ă și energetic ă. Ar putea fi izola ți pereți întregi dac ă va fi necesar ă o abordare gradual ă sau un grup de proprietari de locuin țe vor dori s ă izoleze un
perete întreg. Mijloacele financiare se vor acorda unui grup de persoane prin APLP sau prin împrumuturi individuale pentru fiec are membru al grupului.
6.2.5 Ferestre noi cu geamuri duble
Instalarea ferestrelor noi cu geamuri duble ar fi sub controlul proprietarilor individuali de locuin țe.
Beneficii
Instalarea geamurilor duble este s ub controlul proprietarilor de locuin țe. Procesul schimb ării ferestrelor poate fi realizat pas cu pas, dac ă nu sunt mijloace
financiare pentru a schimba toate ferestre simultan.
Probleme
Niciuna.
Finanțare
Ar putea fi acordate împrumuturi proprietarilor individuali de locuin țe sau APLP-urilor, dac ă instalarea ferestrelor noi este parte a unui proiect de renovare
sistematic și planificat atent.
6.2.6 Pompe de caldur ă pe bază de aer
Beneficii
Această tehnologie este extrem de eficient ă din punct de vedere energetic. Pot fi ob ținute între 70% și 90% economii de energie.
Probleme
Această tehnologie este costisitoare în compara ție cu cazanele de gaz și ar putea fi dificil de finan țat în Republica Moldova. G ăsirea speciali știlor care s ă
instaleze tehnologia poate de asemenea fi dificil.
Finanțare
Ar putea fi acordate împrumuturi proprietarilor individuali de locuin țe.
6.2.7 Sobele cu lemne
Ar putea fi posibil de instalat sobe cu lemne în apartamente cu hornuri și în care apar țin unei singure familii.
Beneficii
În zona rural ă este disponibil accesul la lemne și spațiul necesar pentru p ăstrarea lemnelor.
Probleme

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 53 
 Există probleme practice legate de func ționarea sobelor cu lemn în ora șe și orășele. Spațiul pentru p ăstrarea combustibilului volumi nos este limitat, ceea ce
împiedică livrări mai mari. Achizi țiile mici vor duce la livr ări frecvente. M ărimea și greutatea butucilor face aceast ă metodă nepractic ă. Căminele necesit ă
întreținere periodic ă pentru a evita incendiile provocate de camine. Co șul trebuie cur ățat cel pu țin o dată pe an. Cur ățarea tuturor co șurilor dintr-un bloc de
locuințe va necesita cooperarea între proprietarii de locuin țe din blocul respectiv. De asemenea co șul trebuie prelucrat pentru a evita scurgerile de smoal ă
prin mortar (ceea ce reprezint ă un pericol de incendiu) și eliminarea monoxidului de carbon și a altor gaze nocive în locuin țele de la etajele de sus.
Dacă sobele vor fi instalate, nu va exista un control asupra surselor de carburan ți folosite de proprietarii de locuin țe. Experien ță din alte țări arată că
proprietarii de locuin țe pot arde surse de carburan ți nepotrivite, inclusiv lemn verde și deșeuri toxice. Lemnul verde duce la acumul ări mari de smoal ă în
hornuri, ceea ce spore ște pericolul de incendii și impactul de șeurilor toxice asupra calit ății aerului. Arderea lemnului nu se permite în zonele f ără fum.
Deoarece legisla ția Republicii Moldova este armonizat ă cu legisla ția UE, vor fi impuse m ăsuri mai restrictive cu privire la calitatea aerului în mediul urban,
care ar putea interzice arderea lemnului sau altor carburan ți solizi prin implementarea conceptului de zon ă fără fum sau a altor m ăsuri.

Finanțare
Ar putea fi acordate împrumuturi proprietarilor individuali de locuin țe.
6.3 COMPANIILE DE SERVICII ENERGETICE
Noi nu am examinat angajarea companiilor de se rvicii energetice (ESCO) pentru a facilita îmbun ătățirile de eficien ță energetic ă. Companiile ESCO încep s ă
se dezvolte în Republica Moldova și poate fi relevant de utilizat serviciile lor în viitor pentru a asigura eficien ța energetic ă. În prezent, procesul de facturare nu
este transparent și există subvenții încrucișate semnificative în rândul proprietarilor de locuin țe. Proprietarii de locuin țe nu sunt capabili s ă măsoare sau s ă
controleze volumul energiei termice pe care-l consum ă. Aceste condi ții creeaz ă incertitudine și nu va garanta costuri reduse pentru consumatori în schimbul
economiilor de energie. Aceste circumstan țe sunt toate bariere pentru func ționarea eficient ă a companiilor ESCO în Repub lica Moldova. Modificarea
/completarea Legii condominiului pent ru a facilita gestionarea eficient ă a blocurilor de locuin țe va elimina unele dintre aceste bariere.
În prezent nu exist ă finanțare din partea sectorului privat îndeosebi pentru eficien ța energetic ă, nu exist ă nici suport disponibil din partea Guvernului în form ă
de granturi. Precum a fost discutat mai sus, Legea cu privire la eficien ța energetic ă prevede crearea unui fond al eficien ței energetice pentru a sus ține
investițiile private în energia regenerabil ă și eficiența energetic ă, însă fondul înc ă nu a fost creat.
Unicul suport pentru eficien ța energetic ă este cel al comunit ății donatorilor. PNUD în prezent lucreaz ă asupra unui program pilot pentru implementarea
anumitor m ăsuri de eficien ță energetic ă în 10 blocuri de locuin țe, dar planurile sunt la etapa incipient ă.
Situația privind ipoteca și împrumuturile în Republica Moldova, comparativ cu alte țări din Europa, este foarte diferit ă. În majoritatea țărilor europene, ipoteca
pe termen lung pentru procurarea locuin ței este disponibil ă pentru 25 – 30 ani. Acordarea de împrumuturi la valorile de pia ță este o m ăsură adecvat ă, pentru
aceste împrumuturi este posibil de a fi majorate pe parcurs ul termenului pentru a oferi mijloacelor financiare pentru m ăsurile de eficien ță energetic ă.
Împrumuturile nesecurizate pot fi de asemenea acordate de b ănci. Unele carduri de credit au limite mari ceea ce permite efectuarea cheltuielilor pentru
achiziții mari ca: ferestre și uși noi și izolare.

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 54 
 Pentru compara ție, în Republica Moldova, majoritatea caselor sunt achizi ționate cu asisten ța rudelor care lucreaz ă în străinătate (pân ă la 25% din popula ție
lucrează în afara țării). Împrumuturile securizate pentru procurarea propriet ăților locative sunt de obicei pe termen scurt și costisitoare; pe un termen de 3 la
10 ani cu dobânzi de 14% – 20% și împrumuturi la valorile de pia ță în propor ție de 70% și împrumuturi maxime de 50.000 dolari SUA.12
7 STRATEGIA
Prima parte a acestei sec țiuni prevede o strategie pentru modificare a Legii condominiului a Republicii Moldova și susținerea împrumuturilor pentru
comunitatea locativ ă pentru a facilita m ăsurile de eficien ță energetic ă. Partea a doua prevede m ăsuri propuse de consolidare institu țională care ar putea fi
implementate de Guvernul Republicii Moldova și donatorii interna ționali sub rezerva finan țării pentru a sprijini politicile Guvernului în eficien ța energetic ă.
Aceste m ăsuri mai largi ar sensibiliza pu blicul cu privire la importan ța eficienței energetice.
7.1 MODIFIC ĂRILE LEGISLATIVE ȘI STRUCTURA MIJLOACELOR FINANCIARE PROPUSE
Este necesar ca prima prioritate s ă fie finalizarea elabor ării cadrului regulatoriu pentru sus ținerea eficien ței energetice. Un volum considerabil de lucr ări a fost
deja realizat. Se recomand ă ca următorii pași să includă:
ƒ Modificarea /completarea Legii condominiului în baza recomand ărilor noastre propuse în punctul 4.1 de mai sus. Activitatea ar putea fi realizat ă de
Ministerul Dezvolt ării Regionale și Construc ției, cu sprijinul BERD. Dac ă se găsesc mijloace finan ciare, aceast ă acțiune ar putea începe imediat.
ƒ Elaborarea unei noi Legi cu privire la performan ța energetic ă a clădirilor de Ministerul Dezvolt ării Regionale și Construc ției, cu sprijinul BERD.
ƒ Anularea prevederilor Legii privatiz ării care cer ca costurile neachitate pentru între ținere să fie achitate municipalit ăților înainte de a transmite cl ădirile de
la municipalit ăți asociațiilor proprietarilor de locuin țe. Noi recunoa ștem că, dacă această lege va fi anulat ă, datoriile proprietarilor de locuin țe față de
entitățile municipale vor trebui s ă fie achitate. Este necesar de cercetat în continuare pentru a stabili un mecanism adecvat de achitare a acestor datorii.
Ar putea fi examinat modul în care situa ții similare au fost abordate în Slovacia. A fost efectuat ă plata în numerar c ătre entitățile municipale de c ătre stat
egală cu valoarea datoriil or neachitate. Entit ățile municipale au fost mai târziu transformate în companii cu r ăspundere limitat ă și privatizate. Dup ă
privatizare, pl ățile au fost rambursate statului.
Odată ce vor fi achitate datoriile c ătre entitățile municipale, ele nu ar trebui s ă mai presteze servicii de între ținere proprietarilor de locuin țe cu excep ția
cazului când proprietarii de locuin țe vor achita integral costul pentru presta rea unor astfel de servicii. Va trebui efectuat ă o evaluare a costurilor serviciilor
pentru a stabili costul real al serviciilor. Va fi nec esar de examinat în continuare sursele de finan țare. Aceast ă chestiune este în af ara ariei de aplicabilitate
a acestui document.
ƒ Va fi necesar de examinat atent Legea privatiz ării fondului de locuin țe din 1993, Legea condominiului din 2000, Codul cu privire la locuin țe din 1983 și un
număr de hotărâri ale Guvernului, inclusiv Hot ărârea Guvernului nr. 1224/1998 pentru a asigura armonizarea lor integral ă.

12 Sursă: ‘Lost in Transition: Housing reform in Moldova 2007; Dr Sasha Tsenkova, University of Calgary ’ („Pierdu ți în tranzi ție: reforma locativ ă în Moldova
2007”)

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 55 
 ƒ Modificarea /completarea Legii privatiz ării să prevadă transmiterea propriet ății comune proprietarilor de locuin țe reieșind din cota lor parte și nu
transmiterea propriet ății comune AP-urilor și APLP-urilor.
ƒ Anularea legii care cere ca membrii asocia țiilor proprietarilor s ă plătească 1 leu pe metru p ătrat pe lun ă ca tariful pentru servicii de între ținere. Impunerea
costului de pia ță integral pentru serviciile de între ținere.
ƒ Poziția actuală a propriet ății comune prezint ă o problem ă deosebit ă. În mod ideal, municipalit ățile ar trebui s ă transmit ă proprietatea comun ă proprietarilor
de locuin țe reieșind din cota lor parte. Experien ța cu Legea existent ă a condominiului din Republica Moldova arat ă că proprietarii de locuin țe nu doresc
să creeze APLP-uri. Dac ă proprietarii de locuin țe nu vor prelua partea lor din proprietatea comun ă sau nu vor crea APLP-uri în conformitate cu Legea
condominiului modificat ă, vor trebui impuse penalit ăți. În Slovacia entit ățile municipale au încetat acordarea serviciilor de între ținere și au fost impuse
penalități financiare împotriva proprietarilor de locuin țe.
ƒ Legea Republicii Moldova cere ca notarii s ă verifice costul repara țiilor și renovărilor înainte de acordarea unui împrumut bancar pentru a finan ța aceste
lucrări. Acest proces este costisitor și necesită timp. Anularea acestei legi și introducerea unui sistem de evaluare și verificare energetic ă în legătură cu
împrumuturile ar fi foarte eficient ă. Acest sistem ar putea fi introdus în baza Legii cu privire la performan ța energetic ă a clădirilor și Legea cu privire la
certificarea speciali știlor în construc ție.
ƒ Dacă linia de credit va fi repartizat ă între 3-4 b ănci din Republica Moldova, vor fi necesare m ăsuri de consolidare a capacit ăților pentru instruirea
angajaților băncilor cu privire la evaluarea și procesarea cererilor.
ƒ Modelul de finan țare utilizat de BERD în Slovacia și Bulgaria și pentru împrumuturile comerciale din Republica Moldova este reu șit și ar trebui multiplicat
pe piața locativ ă din Republica Moldova. Acest model include asisten ța financiar ă a donatorilor pentru b ănci și împrumuta ți acordat ă de echipa de
implementare a proiectului compus ă din exper ți internaționali și locali, recruta ți de BERD. Fiecare echip ă include exper ți tehnic și în finan țare pentru a
ajuta la identificarea, preg ătirea și verificarea proiectelor și experți în marketing pentru a promova linia de credit precum și coordonarea administr ării
proiectului și expertiz ă administrativ ă pentru stabilirea structurii, func ționarea și monitorizarea liniei de credit.
ƒ Va exista procedur ă uniform ă de aprobare a împrumuturilor și acordarea ulterioar ă a grantului, mai târziu dup ă ce toate facturile pentru bunurile și
serviciile prestate vor fi prezentate, precum și aprobarea procedurilor de finalizare. B ăncile de asemenea vor avea m ăsuri incorporate pentru a preveni
orice fraude poten țiale în leg ătură cu cererile de solicitare a grantului.
ƒ Datorită economiilor semnificativ e pentru implementarea m ăsurilor de eficien ță energetic ă în blocurile de locuin țe și ratele mai mari de recuperare
implicate, este important ca o component ă considerabil ă a liniei de credit s ă fie utilizat ă pentru cl ădiri și nu pentru persoane.

7.2 CONSOLIDAREA INSTITU ȚIONALĂ PENTRU SUS ȚINEREA EFICIEN ȚEI ENERGETICE
Următoarele m ăsuri ar sus ține eficien ța energetic ă in Republica Moldova:

ƒ Crearea, cu asisten ța mijloacelor financiare ale donatorilor, și angajarea personalului ANEE propuse și a Institutului civil în energetic ă și Institutul locativ
pentru a sprijini proprietarii de locuin țe și APLP-urile și pentru a acorda educa ție și instruiri în eficien ța energetic ă și gestionarea propriet ății. Acest institut
ar fi pe o durat ă de 5-6 an și ar coordona eforturile cu Guvernul, ONG-urile și donatorii.

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 56 
 ƒ Cu asisten ța financiar ă a donatorilor de sprijinit APLP-urile în activit ățile de consolidare a capacit ăților și legătura cu Guvernul în leg ătură cu dezvoltarea
politicii locative.
ƒ Implementarea unui program de informare pentru a e duca publicul cu privire la beneficiile eficien ței energetice.
ƒ Crearea proiectelor demonstrative pentru solu ționarea tuturor problemelor neprev ăzute și pentru a permite accesul publicului. În schimbul serviciilor
publice prestate, de oferit stimulente cl ădirilor – perioade de gra ție mai lungi, dobânzi mai mici sau un procent mai mare din granturi.
ƒ Implementarea unei scheme adminis trate de Institutul în energetic ă pentru instruirea constructorilor în calitate de instalatori certifica ți în eficien ța
energetic ă.
ƒ Implementarea unei scheme administrate de Institutul în energetic ă pentru instruirea auditorilor și revizorilor în eficien ța energetic ă.
8 ANALIZ Ă COMPARATIV Ă
8.1 GERMANIA
8.1.1 Eficien ța energetic ă în Germania
Există un șir de factori sociali și economici care au determinat Germania s ă elaboreze o legisla ție ce stimuleaz ă dezvoltarea tehnologiilor, ceea ce ia adus
rolul de lider în domeniul eficien ței energetice.
Germania este o țară cu resurse naturale limitate. Ea depi nde foarte mult de energia importat ă. În anul 2007, 76% din cererea total ă de energie a fost
acoperită de importuri, care au inclus 97% din volumul de petrol, 82% din gazele naturale și 66% din c ărbune. În prezent Germania este al cincilea cel mai
mare consumator de energie în lume și are cea mai mare economie na țională în Europa, industria constituind 29,1%.
Cele dou ă crize majore ale petrolului din anii '70 și Războiul din Golf din anii '80 au scos în eviden ța vulnerabilitatea Germaniei sub aspectul securit ății
energetice. Eforturile de a înl ătura vulnerabilitatea țării față de importuri s-au concentrat asupra îmbun ătățirii eficien ței energetice. Activitatea de sporire a
eficienței energetice s-a început în anii '70 și în ultimii 40 de ani a dus la îmbun ătățirea standardelor de construc ție, ceea ce a rezultat în reducerea cererii
energetice în cazul cl ădirilor noi de la 300 kWh/(m²·a) pân ă la 50kWh/(m²·a) pe parcursul acelei perioade.
Îmbunătățirea eficien ței energetice în cazul cl ădirilor existente a constituit o provocare major ă pentru Germania. Al doilea r ăzboi mondial a avut un impact
considerabil asupra fondului de locuin țe al Germaniei și astăzi mai pu țin de 30% de cl ădiri au peste 50 de ani. Aproape jum ătate din toate locuin țele din
Germania au fost construite între anii 1949 și 1978 și multe dintre ele au fost construite la repezeal ă, cu izola ție minimă.
Germania s-a pozi ționat ca lider în domeniul eficien ței energetice a cl ădirilor în urma aplic ării unei politici consecvente privind eficien ța energetic ă începând
cu anii '70 și îmbunătățirii treptate și continue a standardelor de eficien ță energetic ă. Această politică consecvent ă a fost sus ținută de cercet ări și investiții din
partea industriei construc țiilor. În prezent exist ă standarde noi de performan ță energetic ă susținute de studiile cost-eficien ței care arat ă că măsurile noi sunt
benefice din punct de vedere economic. Dac ă măsurile nu sunt benefice din punct de vedere economic, ele nu vor fi incluse în reglement ările noi – abordarea
care asigur ă încrederea în baza normativ ă. Guvernul anun ță standardele noi cu mult înainte de a le im plementa, ceea ce permite industriei construc țiilor să le
utilizeze în campanii de publicitate când se anun ță produse noi.

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 57 
 De asemenea, publicul din Germania are un nivel înalt de informare în privin ța eficien ței energetice, ceea ce a contribuit la succesul renov ării propriet ăților.
Mai mult, este disponibil ă și finanțarea pentru costurile capitale.
8.1.2 Finan țarea de stat
Toate programele de stat de finan țare sunt gestionate de Kreditanstalt für Wiederaufbau (Banca de Dezvoltare) sau KfW. Kf W este un grup bancar public
non-profit. KfW Förderbank (KfW Ba nca pentru Promovare) promoveaz ă construirea și modernizarea locuin țelor, conservarea energiei, protec ția mediului de
către întreprinderile comerciale, comunit ățile locale, precum și infrastructura și învățământul.
Inițial programele B ăncii pentru Promovare a grupului bancar KfW au fost lansate în anul 1996 cu scopul de a reduce emisiile de CO 2 și a spori eficien ța
energetic ă.
Până în anul 2005 în cadrul programelor KfW s-a acordat finan țare pe termen lung cu dobânzi reduse pentru îmbun ătățirea eficien ței energetice. Solicitan ții
erau scuti ți de rambursare în primii ani ai împrumutului. Îm prumuturile acopereau 100% din costurile de investi ții, inclusiv costurile indirecte. KfW ob ține
fonduri de pe pia ța financiar ă și transfer ă acest capital, prin b ănci comerciale, solicitan ților programului sub form ă de împrumuturi cu dobânzi reduse.
Începând cu anul 2005, KfW a utilizat subven ții suplimentare din partea Guvernul ui Federal atât pentru a îmbun ătăți condițiile financiare ale programelor, cât
și pentru a majora volumul lor. Subven țiile sunt utilizate pentru a acoperi diferen ța dintre rata dobânzii acordat ă solicitan ților și rata dobânzii pl ătită de KfW
pentru capitalul ob ținut de pe pia ța financiar ă. De asemenea, solicitan ții pot obține un grant constituind între 17,5% și 7,5% din costurile lor, în func ție de
eficiența energetic ă obținută. Persoanele care iau un împrumut pot fi scutite de rambursarea a între 12,5% și 2,5% din valoarea împrumutului, cei care ating
eficiența energetic ă mai mare beneficiind de scutiri mai mari. Standardele de eficien ța energetic ă aplicate sunt stabilite în De cretul privind conservarea
energiei, care se aplic ă la clădirile noi.
Proprietarii de locuin țe au dreptul s ă beneficieze de mai multe împrumuturi de la KfW și pot combina aceste împrumuturi cu alte programe de asisten ță
financiar ă, inclusiv cu granturile acordate la nivel de comunitate sau stat. În anul 2008 KfW a prelungit termenul de scaden ță a împrumuturilor pe termen lung
de la 30 pân ă la 35 de ani. Acum, în afara de perioadele ratelor fixe ale dobânzii de 5 și 10 ani deja disponibile, se mai acord ă și rate fixe pentru perioade de
până la 15 ani.
Se consider ă că Germania a abordat problema locuin țelor sociale într-un mod foarte eficient, ceea ce se reflect ă în faptul c ă programele de sus ținere a
locuințelor sociale de c ătre stat au fost închise în anul 1993, deoarece s-a considerat c ă nu mai era nevoie de asisten ță în continuare.
8.1.3 Sectorul locativ și Directiva privind performan ța energetic ă a clădirilor
Germania nu avea nevoie de modific ări considerabile în actele normative pentru a implementa DPEC, deoarece legisla ția sa era în conformitate cu cerin țele
directivei, sau chiar con ținea prevederi mai avansate. Standardele germane de performan ță energetic ă a clădirilor nu au fost afectate de directiv ă. De
asemenea, în Germania a existat programul de certificare a cl ădirilor pentru cl ădirile noi și cele renovate substan țial înaintea intr ării în vigoare a directivei și
acest plan a fost extins pentru a cuprinde și clădirile existente. Reglement ările Germaniei referitoare la performan ța energetic ă a renov ărilor majore a
clădirilor nu prev ăd limita de 1000 de m² și sunt mai stricte decât directiva prin cerin ța utilizării minime a energiei regenerabile care se refer ă la toate cl ădirile
noi. Unele state federale merg mai departe, cerând renovarea major ă a clădirilor existente în vederea includ erii surselor de energie regenerabil ă.

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 58 
 8.1.4 Legea condominiului
În urma devastatorului al doilea R ăzboi Mondial Germania s-a confruntat cu un deficit acut de locuin țe și necesitatea de a asigura cu locuin țe mii de persoane
fără casă. Acest fapt l-a obligat pe Legislatorul Germaniei s ă examineze posibilitatea utiliz ării unei astfel de forme a dreptului de proprietate asupra
locuințelor, care va facilita ob ținerea locuin țelor în proprietate și va asigura stabilitate social ă și economic ă. În anul 1951 a intrat în vigoare o lege nou ă a
condominiului care înc ă este în vigoare și astăzi.
Dreptul de proprietate asupra unui condominiu în Germania const ă din cota-parte a co-proprietarului în cl ădire și proprietatea unui apartament individual.
Legea condominiului stabile ște reguli de gestionare a acestor rela ții între co-proprietari și de solu ționare a conflictelor poten țiale. Proprietarii de apartamente
au anumite obliga ții, care îi pot limita în utilizarea propriet ății în beneficiul tuturor proprietarilor de apartamente.
Co-proprietarii pot crea propriile reguli de ge stionare a blocului de apar tamente, dar acest drept este supus anu mitor cerin țe obligatorii stipulate în Legea
condominiului, care protejeaz ă toți proprietarii de apartamente. Regulile sunt incluse în regulament ul creat în baza unui contract, încheiat între proprietarii d e
apartamente și, dacă este înregistrat la Oficiul Cadastral, el dev ine obligatoriu pentru viitorii proprietari.
În unele cazuri votul majorit ății exprimat la ședința co-proprietarilor poate fi suficient pentru a lua decizii atât în baza regulamentului, cât și a Legii
condominiului.
Regulamentele condominiilor pot modifica prevederile privind repa rtizarea costurilor din Legea condominiului în sensul distribu ției pe cap de locuitor sau a
repartizării pe metru p ătrat. Repartizarea, conform Leg ii condominiului, este efectuat ă în funcție de procentajul cotei-part e în co-proprietate.
8.1.5 Lec țiile învățate de la Germania
ƒ Legea privind eficien ța energetic ă a Germaniei a fost modelat ă de anumi ți factori economici importan ți, inclusiv securitatea energetic ă. Aceste
circumstan țe au determinat necesitatea aprob ării unei politici cuprinz ătoare pe termen lung prin care standardele au fost ridicate treptat, cu
informarea prealabil ă a industriei construc țiilor și publicului despre schimb ările planificate pentru a le permite s ă-și planifice și activitatea lor în mod
corespunz ător. Aceast ă abordare a asigurat stabilitate și încredere în baza normativ ă și a rezultat în investi ții din partea industriei construc țiilor,
inclusiv în cercetare și dezvoltare în domeniul produselor noi. Finan țarea îmbun ătățirilor în domeniul eficien ței energetice a creat o pia ță mare pentru
produsele în domeniul eficien ței energetice, ceea ce la rândul s ău a rezultat în produc ție în mas ă și prețuri reduse. Anume combina ția acestor
elemente este considerat ă a fi secretul succesului Germaniei în îmbun ătățirea eficien ței energetice a fondului s ău de locuin țe.
ƒ Legea condominiului a Germaniei, care a facilitat implementarea în anii '50 a unui sistem eficient de reglementare a cl ădirilor multifamiliale, a fost
elaborată sub influen ța unor factori sociali și economici. Posibil într-o oarecare m ăsură implementarea acestei legi a fost mai u șoară în Germania
decât va fi în Republica Moldova, deoarece Legea condominiului a fost aprobat ă înainte ca majoritatea persoanelor s ă se mute în apartamente și
populația pur și simplu a trebuit s ă respecte legea nou ă. În cazul Republicii Moldova propriet ățile nu au fost gestionate ade cvat timp de aproximativ
20 de ani și locatarii s-au obi șnuit cu condi țiile actuale. Drept urmare, pentru a schimba comportamentul va fi nevoie de un accent mai mare pe
educare și informare.
ƒ Republica Moldova poate fi comparat ă cu Germania sub aspectul dependen ței de importuri de energie și a contribu ției pe care sectorul locativ o
poate aduce în eficien ța energetic ă. De asemenea, paralele directe pot fi trase și cu standardele proaste de eficien ță energetic ă a clădirilor care
existau în Germania în anii '70 și fondul actual de locuin țe al Republicii Moldova. Oferirea proprietarilor de locuin țe a instrumentelor de care au nevoie

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 59 
 pentru a- și administra condominiile în baza unei legi eficiente a condominiului reprezint ă un element important în rea lizarea reducerii consumului de
energie în sectorul locativ. Dup ă cum se poate observa din experien ța Germaniei, siguran ța bazei normative, ridicarea continu ă a cerin țelor
standardelor, prezentarea în prealabil a standardelor noi, disponibilitatea finan țării, campaniile de informare a publicului, cercetarea și dezvoltarea
desfășurate de c ătre industria construc țiilor și proiectele pilot sunt factori esen țiali în realizarea unei eficien țe energetice mai bune în sectorul locativ.
8.2 ANALIZ Ă COMPARATIV Ă SLOVACIA
8.2.1 Introducere
Slovacia a aderat la Uniunea European ă la 1 mai 2004 și este una din economiile cu cel mai înalt ritm de cre ștere din Europa Central ă, cu rata de cre ștere a
PIB-ului de 8,5% în 2006 și 10,4% în 2007. Conform Raportului B ăncii Mondiale "Doing Business" din 2007, Slovacia, la nivel mondial, era una din țările care
se reformau cel mai rapid. Slovacia este clasificat ă drept țară cu venit mediu-superior, cu un venit na țional brut pe cap de locuitor de 9.620 dolari SUA în anul
2006.
Creșterea semnificativ ă a PIB-ului nu a modificat substan țial nivelul consumului de energie primar ă sau final ă. Intensitatea energiei primare s-a îmbun ătățit în
medie cu 3,8% anual, iar intensitatea energi ei finale a crescut cu 4,8% din 1993 pân ă în 2005. Cu toate acestea, intensitatea energetic ă a Slovaciei continu ă
să fie cu 40% mai mare decât media pe țările europene, membre ale OCDE.
La fel ca și Republica Moldova, Slovacia nu prod uce intern o cantitate semnificativ ă de energie și depinde mult de importurile de țiței, gaze naturale și
combustibili solizi. Ponderea importuril or nete de energie în aprovizionarea total ă cu energie primar ă reprezenta 67% în anul 2007. O parte semnificativ ă din
importuri reprezint ă importurile de gaze naturale și petrol din Federa ția Rusă. Piețele gazelor naturale și energiei electrice au fost liberalizate pentru
gospodăriile casnice la 1 iulie 2007 și prețurile nu includ subven ții încrucișate, dar continu ă să fie oferite subven ții (indemniza ții locative) unor grupuri mici de
consumatori, în baza test ării venitului mediu global al gospod ăriei.
8.2.2 Politica privind eficien ța energetic ă
Principalele responsabilit ăți aferente politicii energetice apar țin Ministerului Economiei. Politica este aprobat ă de Guvern și implementat ă de Ministerul
Mediului, Ministerul Economiei13 și Ministerul Dezvolt ării Regionale și Construc țiilor. Ministerul Mediului se ocup ă de aspectele ecologice în leg ătură cu
energia.
Ca și în alte state ale UE, Politica energetic ă a Republicii Slovace stabilește nivelurile țintă ale intensit ății energetice pentru anii 2010-2020. Conform
estimărilor, clădirile vor contribui cu economii de energie de 11% din totalul de 100%.
Planul na țional de ac țiuni cu privire la eficien ța energetic ă (PNAEE) pentru anii 2008-2010 a fost aprobat în octombrie 2007 în conformitate cu Directiva
UE 2006/32/CE. PNAEE include o serie de m ăsuri menite s ă atingă un obiectiv intermediar de reducere cu 3% a consumului de energie de la nivelurile
proiectate în 2010 și anticipeaz ă obținerea unor economii de 9% pân ă în anul 2016.

13 Ministerul Economiei este responsabil pentru toate organiza țiile care influien țează prețurile (Agen ția de Reglementare, Inspectoratul Energetic și Agenția
Energetic ă).

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 60 
 Concepția eficien ței energetice este un document strategic adoptat în anul 2007, cu un program de m ăsuri până în anul 2020. Este similar ă concepțiilor
adoptate de alte state membre ale UE și susține implementarea directivelor UE.
La nivel local, fiecare ora ș a trebuit s ă-și elaboreze propria politic ă energetic ă locală, care trebuia s ă includă o analiz ă a rețelei de înc ălzire și distribu ție din
oraș. Această politică energetic ă locală, odată aprobată de consiliul local, impune obliga ții privind noi pa și de dezvoltare, cu scopul de a încuraja renun țarea
la cazanele separate care nu corespund cerin țelor planului energetic local.
8.2.3 Politica și legislația cu privire la eficien ța energetic ă
În Slovacia DPEC a fost implementat ă prin intermediul urm ătoarelor acte legislative primare:
ƒ Legea cu privire la eficien ța energetic ă a clădirilor,
ƒ Legea nr. 656/2004 cu privire la alimentarea cu energie electric ă,
ƒ Legea nr. 555/2006 cu privire la performan ța energetic ă a clădirilor, care transpune prevederile Dire ctivei 91/2002/CE a UE privind performan ța
energetic ă a clădirilor și
ƒ Legea nr. 17/2007 cu privire la inspectarea sistematic ă a cazanelor, sistemelor de înc ălzire și sistemelor de climatizare.
În afară de aceste acte legislative primare, în Sl ovacia sunt implementate integral standardele și legislația interna țională ISO EN:
Legea cu privire la eficien ța energetic ă din 2008 implementeaz ă Directiva 2006/32/CE a UE privind eficien ța energetic ă la utilizatorii finali și serviciile
energetice.
Standardul STN 73 0540 privind izolarea termic ă a clădirilor a fost elaborat în anii '60 – '70 și nu includea la acea etap ă cerințe privind consumul de
energie. Acesta a fost modificat în anul 1979, când s-a introdus nivelul maxim de consum de energie pentru casele nou-construit e – 9.3 MWh.mb-1.r -1 (130
kWh.m-2.r-1)14 și a devenit obligatoriu din anul 1984. Dup ă anul 1992 au fost introduse noi cerin țe pentru casele nou-construite – 7.3 MWh.mb-1.r -1 (103
kWh.m-2.r-1) și pentru reconstruire – 9.3 MWh.mb-1.r -1 (130 kWh.m-2.r-1). Prin aceste modific ări s-au introdus și valori minime pentru rezisten ța termică a unor
părți specifice ale cl ădirilor, ca de exemplu, acoperi șurile, structurile de închidere și pereții interiori pentru noile propriet ăți ale clădirilor renovate semnificativ.
Economiile suplimentare de energie, care rezult ă din aceste revizuiri ale respectivului standard (compara tiv cu standardele anterioare) sunt estimate la peste
10%.
Regulamentul Guvernului nr. 433/2000 abordeaz ă specifica țiile tehnice fa ță de eficien ța cazanelor de ap ă fierbinte care activeaz ă în bază de combustibili
lichizi și gazoși, definind standardele minime de eficien ță pentru cazanele cu o capacitate de 4 – 400 kW, care sunt utilizate preponderent în sectorul locativ.
Legea nr. 657/2004 cu privire la sectorul energiei termice implementeaz ă prevederile DPEC privind inspectarea cazanelor și prevede realizarea
inspecțiilor eficien ței energetice a echipamentului de înc ălzire o dat ă în trei ani. Pân ă la introducerea acestui regulament, inspectarea cazanelor și altor
echipamente produc ătoare și distribuitoare de c ăldură se făcea anual, de aceea acest nou regulament este un pas înapoi din unele puncte de vedere.

14 kWh/m2 r-1
(ceea ce poate fi scris de asemenea și ca "kWh/m2 pe an") este o unitate de m ăsură a cererii de înc ălzire pe an, unde r= un an.

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 61 
 Măsura de consum a energiei și etichetare a aparatelor de uz casnic conform Legii nr. 264/1999, Coll. Respectiva lege implementeaz ă Directivele UE
privind produsele consumatoare de energie și privind etichetarea energetic ă și definește cerințele minime de performan ță energetic ă pentru frigidere,
congelatoare și balasturilor și solicită etichete energetice pentru ma șinile de sp ălat, lampele de uz casnic, usc ătoarele de rufe, frigiderele, congelatoarele,
mașinile de sp ălat/uscat combinate, ma șinile de sp ălat vesela, cuptoarele electrice de uz casnic și sistemele de climatizare.
8.2.4 Finan țarea eficien ței energetice
Implementarea m ăsurilor de eficien ță energetic ă în proprietatea locativ ă din Slovacia a fost sus ținută de finan țarea de stat și privată. Aceste ini țiative au
inclus:
Banca de Economii în Construc ții
În 1992, proprietarilor de locuin țe le-a fost oferit ă posibilitatea s ă facă economii la Banca de Economii în Construc ții și să ia împrumuturi pentru a finan ța
îmbunătățirea eficien ței energetice odat ă ce un anumit procentaj de costuri a fost economisit la banc ă. În prezent sunt oferite împrumuturi la rata de 5,58-
6,69% atunci când împrumutatul nu a f ăcut economii. În cazurile când împrumutatul a econ omisit 50% din costuri, rata dobânzii este 2,9%.
Ministerul Transporturilor, Construc țiilor și Dezvolt ării Regionale din Republica Slovac ă este responsabil de gestionarea schemei și stabilește regulile pentru
oferirea subven țiilor. Exist ă trei forme de ajutor de stat pe ntru construirea, dezvoltarea și repararea spa țiului locativ care sus țin eficien ța energetic ă ca un
criteriu prin:
ƒ Fondul de Stat pentru Dezvoltarea Spa țiului Locativ
ƒ Sistemul de subven ționare
ƒ Programul garan țiilor bancare
Fondul de Stat pentru Dezvoltarea Spa țiului Locativ
Susținerea din partea statului pentru dezvoltarea spa țiului locativ a fost stabilit ă de Legea nr. 124/1996 Coll. aprobată în 1996 și modificat ă în anii 2003-2004.
Ea cuprinde costurile capitale pentru dezvoltarea și reconstruirea fondului locativ. Proprietarilor de locuin țe și AP-urilor le sunt puse la dispozi ție împrumuturi
și granturi cu un accent mai mare pe sus ținerea prin împrumut. Sunt oferite împrumuturi în propor ție de pân ă la 80% din suma total ă. Suma împrumutului de
bazează pe suprafa ța spațiului: împrumutul minim este de 30 euro/m2, iar împrumutul maxim de 500 euro/m2 din suprafa ța apartamentului. O condi ție a
împrumutului este ca împrumutatul s ă economiseasc ă cel puțin 20% din energia termic ă. Rata dobânzii este de 1,0% și perioada de rambursare de 20 de
ani. Împrumuturile de acest tip sunt limitate la un împrumut pentru o locuin ță.
Sunt oferite împrumuturi de stat și pentru izolarea pere ților exteriori ai caselor. Sunt disponibile împrumuturi în propor ție de pân ă la 100% din costurile totale
la rata maxim ă de 50 euro/m2 din suprafa ța de izolare a fa țadelor unei case care apar ține unei singure familii și 80 euro/m2 pentru izolarea fa țadelor cl ădirilor
multifamiliale, de tipul blocurilor de locuin țe. Nu se pl ătește nicio dobând ă, iar suma împrumutului se ramburseaz ă timp de 15 ani.
Subvenții pentru repararea blocurilor de locuin țe construite din panouri
Deficiențele proiect ării și construc ției „caselor din panouri" (blocuri de locuin țe construite din panouri de beton) duc la probleme care trebuie rezolvate prin
renovare. Aceste deficien țe au fost documentate și statul a oferit subven ții pentru a facilita lucr ările de renovare. Subvențiile sunt disponibile pentru 12

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 62 
 deficiențe definite și pot acoperi pân ă la 50% din costul total al repara țiilor, cu o sum ă de maxim 18 euro pentru 1 m2 al suprafe ței locuinței pentru fiecare
apartament. Lucr ările de renovare, de și nu sunt axate pe eficien ța energetic ă, au oferit oportunitatea de a îmbun ătăți eficiența energetic ă.
Programul de stat pentru sus ținerea reînnoirii fondului locativ
Statul a oferit garan ții bancare pentru împrumuturile comerciale prin Banca Slovac ă de Garan ție și Dezvoltare. Acest program a contribuit semnificativ la
renovarea fondului locativ din Slovacia.
Din 1999 pân ă în 2003, Slovacia a avut un Program pentru reducerea intensit ății energetice și utilizarea resurselor de energie regenerabil ă. Acest program a
înlocuit alte dou ă programe care au existat din 1991.
Beneficiarii au inclus asocia țiile de locatari, proprietarii de locuin țe, AP-urile și municipiile. Sus ținerea a avut loc sub dou ă forme:
ƒ O subven ție care acoper ă până la 70% din dobânda împrumuturilor bancare luate pentru a acoperi pl ățile capitale pân ă la 4 milioane SKK.
ƒ Granturi ca ajutor financiar, pân ă la maximum 3 milioane SKK.
Fondul Ecologic de Stat
Fondul Ecologic de Stat este finan țat din taxele și amenzile percepute pentru poluarea mediului înconjur ător. Fondul ofer ă împrumuturi și granturi pentru
sursele de energie cu emisii mici sau emisii de nivel zero.
Linia de credit a Slovaciei pentru energie durabil ă (SLOVSEFF)
Prin aceast ă nouă schemă de finan țare, BERD ofer ă linii creditare b ăncilor participante în sum ă totală de până la 60 milioane euro cu scopul de a recredita
entitățile industriale din sectorul privat pentru investi ții în eficien ța energetic ă și energia regenerabil ă și a recredita asocia țiile locative în scopul major ării
eficienței energetice. Instrumentul este sus ținut de finan țare prin grant în sum ă de 15 milioane euro din partea Fondului Interna țional de Asisten ță pentru
Dezafectarea Centralei Nucleare Bohunice. Grantul are drept scop oferirea de asisten ță tehnică și realizarea de audite energetice și stimulente financiare
pentru sub-debitori și băncile participante pentru implementarea reu șită a unor astfel de proiecte. B ăncile participante deja au alocat fonduri pentru 388
proiecte în valoare de 46 milioane euro, inclusiv pentru 245 proiecte locative.
8.2.5 Reglementarea fondului locativ
Slovacia are o popula ție de aproximativ 5,4 milioane. Circa 40% din fondul locativ const ă din aproximativ 858.000 apartamente. Marea majoritate a acestor
apartamente au fost construite cu tehnologie prefabricat ă (de obicei acestea sunt numite „ case din panouri" ) La fel ca și în cazul Republicii Moldova, în cadrul
reformei politicii privind fondul de locuin țe din 1991, dreptul de proprietate a fost transferat locatari lor caselor în conformitate cu Legea nr. 182/1993 Coll.,
95% din fondul de locuin țe fiind privatizat. Standardele tehnice pentru construirea și renovarea spa țiului locativ au fost îmbun ătățite în corespundere cu
standardele UE și a fost modificat ă Legea condominiului (prezentat ă mai jos) pentru a obliga proprietarii de locuin țe să-și gestioneze proprietatea prin
intermediul asocia țiilor de proprietari sau companiilor de gestionare. Asocia țiile de proprietari au primit aut oritatea de a gestiona eficient și de a lua
împrumuturi în numele proprietarilor.

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 63 
 8.2.6 Legea condominiului
După cum a fost men ționat mai sus, Legea condominiului oblig ă proprietarii de locuin țe să-și administreze blocurile de locuin țe în una sau dou ă modalități: fie
printr-o companie de gestionare care va prel ua întreaga responsabilitate administrativ ă pentru bloc, fie prin crearea asocia țiilor de proprietar i (AP). Acest
document se axeaz ă pe AP-uri.
O AP este o organiza ție necomercial ă care poate fi creat ă pentru blocuri de locuin țe cu patru sau mai multe apartamente în baza unui contract de asociere și
este înregistrat ă la biroul administrativ de stat. În documentul de înregistrare se indic ă conducătorul asocia ției, consiliul, adunarea general ă și toate celelalte
organe de conducere formate de c ătre proprietarii locuin țelor.
Președintele ac ționează în conformitate cu hot ărârile adun ării generale și cu Legea condominiului. Pre ședintele coordoneaz ă activitățile AP, iar adunarea
generală îl alege pentru un termen de trei ani. Pre ședintele este responsabil s ă distribuie un plan de activitate c ătre proprietarii de locuin țe la începutul
fiecărui an și să raporteze privind pl ățile pentru servicii pe parcursul anului precedent. Repartizarea pl ăților pentru serviciile de înc ălzire are loc în baz ă de
60/40, adic ă 60% din costul serviciilor este pl ătit în baza suprafe ței locuinței și 40% în baza datelor de la contor.
Consiliul este organul de supraveghere și constă din cel pu țin trei membri. Rolul lui este de a controla gestiunea economic ă a blocului de locuin țe. Consiliul
convoacă adunarea general ă cel puțin o dată pe an. Legea condominiului prevede drepturile de vot, procesele de aprobare a documentelor și regulile de
alegere.
Legea condominiului reglementeaz ă gestiunea banilor de c ătre AP și cere ca banii proprietarilor de locuin țe să fie păstrați în conturi bancare separate.
Evidența contabil ă este efectuat ă în conformitate cu regulile aplicate organiza țiilor necomerciale. Subven țiile de stat sunt primite de proprietarii locuin țelor, nu
de AP.
De obicei se creeaz ă câte o AP pentru un bloc de locuin țe. O AP rareori administreaz ă mai multe blocuri de locuin țe, iar dac ă o face atunci blocurile
respective au instala ții comune, cum ar fi cazangerii comune.
Proprietarii de locuin țe efectueaz ă lunar pl ăți în avans c ătre AP pentru servicii și în fondul de repara ții și întreținere, conform cotei-p ărți ce îi revine din
proprietatea comun ă. AP are drept de înstr ăinare asupra apartamentului fiec ărui proprietar și, dacă nu sunt efectuate pl ățile pentru servicii și reparații, AP
poate impune un regim de securitate, care ar putea rezulta în vânzarea apartamentului de c ătre AP pentru a recupera datoria din partea proprietarului
locuinței. Drepturile de înstr ăinare sunt înregistrate la cadastru (Agen ția Cadastru). Drepturile și obligațiile proprietarilor de locuin țe sunt prev ăzute în Legea
condominiului.
Asociația Națională a Proprietarilor de Locuin țe este o persoan ă juridică și o asocia ție voluntar ă. Ea ofer ă instruiri pentru func ționarii din AP, public ă o revistă
pentru membrii s ăi și face lobby în administra ția central ă în numele membrilor s ăi. Ea a devenit un partener foar te important al statului și avizeaz ă elaborarea
tuturor legilor și regulamentelor relevante pentru AP-uri.
8.2.7 Proiecte pilot și instruire
Proiectele pilot au fost extrem de importante în Slovacia, ele au sensibilizat opinia public ă privind oportunit ățile oferite de eficien ța energetic ă și au
demonstrat ce putea fi ob ținut. Primul proiect pilot din Slovacia a fost finalizat în anul 1996 și a facilitat stabilirea unui sistem de instruire prin intermediul
Centrelor de Consultare în patru cele mai mari ora șe din Slovacia.

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 64 
 Uniunea AP-urilor a fost finan țată prin intermediul USAID pentru a oferi instruire, sus ținere și asisten ță proprietarilor de locuin țe și pentru a colabora cu
guvernul pentru realizarea reformei regulatorii și aplicarea celor mai bune practici.
8.2.8 Lec ții din Slovacia
ƒ Deși nu poate fi f ăcută o compara ție directă dintre Slovacia și Republica Moldova, deoarece Slovacia este membru al UE de 6 ani și și-a armonizat
legislația națională cu cea a UE ceva timp înainte de aderare, Slovacia este un exemplu bun fiindc ă ne arat ă ce beneficii pot fi ob ținute prin
armonizarea legisla ției, oferirea de suport financiar pentru eficien ța energetic ă și organizarea campaniilor de sensibilizare a opiniei publice.
ƒ Oferirea de stimulente prin intermediul granturilor și împrumuturilor s-a dovedit a fi eficient ă în Slovacia. Împrumuturile de stat oferite pentru plata
dobânzilor pentru împrumuturile de la b ăncile comerciale a adus un beneficiu suplimentar de stimulare a sectorului bancar.
ƒ În rezultatul m ăsurilor de eficien ță energetic ă, realizate în Slovacia, volumul de energie termic ă folosit de c ătre proprietarii de locuin țe de la sistemul
centralizat de înc ălzire s-a redus. Acesta este un subiect pentru politica energetic ă națională și nu se încadreaz ă în aria de aplicabilitate a prezentului
document.
ƒ Legislația puternic ă în domeniul condominiului, care permite proprietarilor de locuin țe să-și gestioneze blocurile și le oferă AP-urilor autoritatea de a
lua împrumuturi, le d ă proprietarilor de locuin țe atribuția puterea de a finan ța îmbunătățirea eficien ței energetice pentru întreaga cl ădire. Aceast ă
abordare este mult mai eficient ă decât îmbun ătățirile separate efectuate de proprietari în parte.
ƒ Proprietarii de apartamente în blocurile de locuin țe nu au dreptul personal s ă îmbunătățească spațiile comune, cum ar fi acoperi șul, coridoarele și
ușile principale. Ei pot s ă facă astfel de îmbun ătățiri doar dac ă acționează în comun. AP-urile le ofer ă oportunitatea de colaborare pentru a ob ține
economii cât mai cost-eficiente și cu o maxim ă eficiență energetic ă.
ƒ AP-urile au drept de înstr ăinare asupra apartamentelor. Acest fapt le d ă o garan ție în schimbul c ăreia ele pot lua împrumuturi, precum și le oferă
drepturi de vânzare silit ă a locuin țelor dacă proprietarii acestora nu fac pl ățile necesare. Acesta este un instrument important de management
financiar.
ƒ Drepturile și responsabilit ățile AP-urilor sunt stipulate în legisla ție și fiecare parte dispune de o solu ție în caz dac ă cealaltă parte nu î și îndepline ște
obligațiile. Din nou, acest fapt este important pentru gestionarea eficient ă a blocului și pentru protec ția proprietarilor de locuin țe împotriva subven țiilor
încrucișate.
ƒ Prevederile care cer ca banii proprietarilor de locuin țe să fie plasa ți pe în conturi separate sunt important e pentru a proteja proprietarii de locuin țe și a
le oferi încredere în func ționarea și managementul AP.
ƒ Obligația de a gestiona blocul prin intermediul unei companii de între ținere sau o AP asigur ă gestionarea corespunz ătoare a fiec ărui bloc. Aceasta
protejeaz ă fiecare proprietar de locuin ță și previne sc ăderea valorii propriet ății sau deteriorarea acesteia în rezultatul faptului c ă unii proprietari de
locuințe nu doresc s ă plătească pentru între ținerea blocului.
ƒ Managementul obligatoriu permite proprietarilor de locuin țe să lucreze împreun ă pentru a îmbun ătăți eficiența energetic ă. Planurile anuale sunt utile
în acest sens fiindc ă permit proprietarilor de locuin țe să planifice îmbun ătățiri treptate a propriet ății lor pe m ăsură ce reușesc să facă unele economii.
ƒ Drepturile executorii și compensa țiile permit rezolvarea problemelor dintre AP-uri și proprietarii locuin țelor.
ƒ Este important s ă se permit ă proprietarilor de locuin țe să aleagă opțiunea de gestionare a caselor lor prin intermediul unei companii de gestionare
profesioniste, deoarece unii proprietari de locuin țe ar putea prefera s ă plătească pentru un serviciu decât s ă piardă timp studiind noi aptitudini și
gestionându- și proprietatea.

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 65 
 ƒ Cerința ca proprietarii de locuin țe să preia responsabilitatea pentru între ținerea propriilor blocuri a dus la dezvoltarea treptat ă a unui sim ț al
responsabilit ății pentru casele lor. Acest proces ia timp și necesit ă cooperare între sectorul public și privat, precum și instruire și inițiative de
sensibilizare a opiniei publice la televiziune sau prin intermediul altor mijloace de informare în mas ă.
ƒ Standardele Slovaciei se bazeaz ă pe sistemul ISO.
ƒ Proiectele pilot sunt foarte importante pentru a demonstra ce poate fi ob ținut și pentru a sensibiliza opinia public ă referitor la oportunit ățile eficien ței
energetice. Combinarea proiectelor pilot cu centrele de instruire aduce beneficii maxime în domeniul instruirii și consolid ării capacit ăților.

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 66 
 
8.3 ANALIZ Ă COMPARATIV Ă REGATUL UNIT
8.3.1 Context
Pe parcursul ultimilor 35 de ani, Regatul Unit nu a avut de-a face cu probleme de securitate a aprovizion ării cu energie asociate cu înc ălzirea caselor de
locuit, fapt care a fost o tr ăsătură a experien ței germane și slovace. În mijlocul anilor '70 au fost descoperite gaze naturale pe șelful Mării Nordului care
aparține Regatului Unit. Aceast ă sursă de gaze naturale a influen țat alegerea combustibilului și 80% din sistemele de înc ălzire din Regatul Unit acum sunt
alimentate cu gaze naturale. Totu și, aceste resurse de gaze încep s ă se micșoreze, iar securitatea aprovizion ării cu energie devine acum o problem ă
semnificativ ă pentru Regatul Unit. .
Numărul total de gospod ării casnice din Regatul Unit este estimat la aproximativ 25 milioane15. Conform estim ărilor 6,1 milioane dintre ele nu dispun de o
grosime corespunz ătoare a izol ării mansardei, 8,5 milioane de case au pere ți cu goluri și neizolați și există un poten țial de izolare a 7,5 milioane case care au
pereți exteriori solizi. Doar aceste trei m ăsuri au poten țialul de a economisi 8,5 tone de emisii de carbon în fiecare an. În pofida acestui fapt, 95% din
proprietarii de locuin țe consider ă că încălzirea propriilor lor locuin țe este „eficient ă" în prezent.
Lipsa cuno ștințelor despre eficien ța energetic ă este considerat ă a fi un factor semnificativ în evolu ția proast ă a îmbun ătățirilor eficien ței energetice pe
parcursul ultimilor 30 de ani în Regatul Unit. Regatul Unit, spre deosebire de Germania, nu a avut factori economici semnificat ivi, care s ă susțină promulgarea
și implementarea eficient ă a regulamentelor privind eficien ța energetic ă. Ca rezultat, nu s-au dezvoltat aptitudinile tehnice și industriile necesare.
Regatul Unit, la fel ca și Germania, are un fond de cl ădiri ineficiente din punct de vedere energetic, dar din motive diferite. De și prejudiciul cauzat centrelor
orașelor pe parcursul celui de-al doilea R ăzboi Mondial a rezultat în crearea unui nou fond loca tiv ineficient din punct de vedere energetic, în anii '60 și '70,
acest fenomen nu a avut magnitudinea atins ă în Germania. O mare parte a fondului locativ din Regatul Unit este mai vechi de 100 de ani și nu poate fi
modernizat cu u șurință. În jur de 9,2 milioane locuin țe (43%) din Anglia sunt defin ite drept „greu de tratat".
8.3.2 Implementarea DPEC
Abordarea luat ă în implementarea DPEC în Regatul Unit a inclus urm ătoarele m ăsuri, care sunt ar ătate și în formă grafică în Tabelul 8.1 :
Cerințele minime de performan ță energetic ă pentru cl ădirile noi – Rata planificat ă a emisiilor
Rata planificat ă a emisiilor de CO 2 (RPE) este cerin ța minimă de performan ță energetic ă pentru o locuin ță nouă. Ea este exprimat ă ca masă a CO 2, în unități
de kg pe m2 din suprafa ța locuinței anual, emis ă în rezultatul prest ării serviciilor specificate fixe pentru cl ădiri pentru o gospod ărie standardizat ă la momentul
evaluării cu ajutorul procedurii st andard de evaluare. Pentru cl ădirile noi, rata planificat ă este atins ă prin utilizarea abord ării de „clădire conceptual ă". Acest
fapt necesit ă compararea emisiilor de CO 2 din clădirea real ă cu cele dintr-o cl ădire „conceptual ă" de aceea și formă și dimensiuni. Apoi este aplicat un factor
de îmbun ătățire pentru a ob ține RPE. De exemplu, factorul de îmbun ătățire utilizat în prezent este o îmbun ătățire cu 25% a standardelor din 2006. Aceast ă

15 Biroul Na țional de Statistic ă

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 67 
 abordare este bine în țeleasă de industria de construc ții. Factorul de îmbun ătățire poate fi majorat pe m ăsura cre șterii exigen țelor standardelor. Pentru
calcularea RPE pot fi folosite procedurile standard de evaluare.
Tabelul 8.1: Cadrul legisl ativ al Regatului Unit

Legea privind construc țiile Aplicarea / inspec ția Enforcement/InspectionReglement ări în construc ții 2010

Împuterniciri
de aprobare Aplicarea
cerințelor
privind
eficiența
energetic ă
Cerințe
minime privind
performan ța
energetic ă
Standarde
tehnice Clădiri
noi Clădirile
existente
Certificate de
performan ță
energetic ă

Documentele / îndrum ările aprobate Schema de
acreditare a
evaluatorilor
Metodologie
unică
Procedura
standard de
evaluare
Conform
ISO/CEN

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 68 
 Metodologia unic ă de calculare a performan ței energetice – procedura standard de evaluare
Regatul Unit a introdus procedura standard de evaluare 2009 (PSE) ca o metodologie unic ă de calculare a performan ței energetice a cl ădirilor noi și celor
existente. PSE coresp unde standardelor ISO și CEN și calculeaz ă performan ța energetic ă a unei cl ădiri prin sc ăderea economiilor de energie ob ținute din
tehnologii de producere a energiei din costurile energiei consumate de o cl ădire. Acest lucru se bazeaz ă pe calcularea emisiilor CO 2 la un m2 al clădirii și
compararea rezultatului cu emisiile CO 2 la un m2 al unei „cl ădiri conceptuale" care corespunde reglement ărilor în domeniul construc țiilor. Evaluarea PSE se
exprimă pe o scar ă de la 1 la 100, în care cu cât mai mare este num ărul, cu atât mai mici sunt costurile de exploatare a unei cl ădiri. Dacă o clădire este un
exportator absolut al energiei, evaluarea poate s ă depășească 100.
Pentru efectuarea PSE este necesar ă colectarea unui volum mare de date de la o cl ădire, ceea ce se poate realiza în cazul cl ădirilor noi, pentru care exist ă
planurile și specifica țiile necesare. În cazul cl ădirilor vechi, pentru care nu sunt disponibile aceste informa ții, PSE prevede o metod ă standard de ob ținere a
datelor care lipsesc. Pentru efectuarea calculelor în baza da telor introduse de evaluator a fost creat programul informatic PSE .
Reglement ări în domeniul construc țiilor partea L (Conservarea combustibilului și a energiei electrice)
Principalul instrument de reglement are în Regatul Unit, care prezint ă măsuri de asigurare a eficien ței energetice a cl ădirilor de locuin țe noi și substan țial
renovate în Marea Britanie este partea L a Reglement ărilor în domeniul construc țiilor. Actualmente partea L este inclus ă în Reglement ările în domeniul
construc țiilor 2010, care a intrat în vigoare la 1 octombrie 2010.
Partea L stabile ște cerințele DPEC în sensul cel mai larg și îl împuternice ște pe Secretarul de Stat s ă stabileasc ă detaliile, cum ar fi rata planificat ă a emisiilor
pentru cl ădiri noi fără necesitatea de a emite alte reglement ări.
Partea L prevede emiterea unor instruc țiuni aprobate de Secretarul de Stat, care ofer ă îndrumare cu privire la respectarea cerin țelor părții L. Instruc țiunile
aprobate abordeaz ă astfel de subiecte cum ar fi utilizar ea PSE pentru calcularea RPE. Instruc țiunile aprobate mai prev ăd „pachete de proiecte model“, care
corespund ratei planificate a emisiilor. Constr uctorii le pot utiliza pe acestea în loc s ă calculeze RPE. Pachetele de proiecte model includ diferite elemente ale
unei propriet ăți, inclusiv acoperi șuri, ferestre și uși și atribuie câte o valoare „U" fiec ărui element.
Reglement ările în domeniul construc țiilor se aplic ă de autoritatea local ă (municipalitate) sau de „inspectori aproba ți“, adică companiile sau persoanele
autorizate în baza Legii din 1984 privind construc țiile să efectueze activitatea de control în domeniul construc țiilor în Anglia și Țara Galilor.
Experien ța indică că publicul nu consider ă că încălcarea reglement ărilor în domeniul construc țiilor este o infrac țiune serioas ă. Conform legii precedente,
încălcarea reglement ărilor în domeniul construc țiilor putea fi constatat ă pe parcursul a doar unui singur an dup ă finalizarea lucr ărilor de construc ție. Totuși,
conform Legii din 2007 privind schimbarea climateric ă și eficiența energetic ă, perioada de aplicare a fost prelungit ă până la doi ani, pentru a facilita o aplicare
mai bună de către organele de reglementare.
Inspectarea cazanelor
Conform DPEC statele membre au op țiunea de a oferi îndrum ări privind inspectarea cazanelor și a aparatelor de aer condi ționat în locul unor cerin țe
normative pentru inspec țiile regulate. Regatul Unit a adoptat op țiunea de oferire a îndrum ărilor și nu a introdus cerin țe privind inspec ția.

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 69 
 Certificatele de performan ță energetic ă
Guvernul a promulgat reglement ări separate care cer întocmir ea certificatelor de performan ță energetic ă la construirea, vânzarea sau închirierea unei
proprietăți și stabilesc un plan de acreditare pentru evaluatori energetici. Inspectarea sistemelor de aer condi ționat, de asemenea, a fost inclus ă în aceast ă
reglementare. Pentru a calcula performan ța energetic ă a clădirilor se utilizeaz ă PSE.
8.3.3 Standardul pentru materialele și sistemele noi din locuin țele renovate
Pe lângă cerința DPEC, Regatul Unit mai stabile ște standarde minime pentru materialele și sistemele noi care urmeaz ă să fie instalate în cl ădiri renovate.
Specificarea acestor materiale și sisteme este exprimat ă în valori ai coeficientului U.
8.3.4 Codul cl ădirilor durabile
Codul clădirilor durabile completeaz ă certificatele de performan ță energetic ă prin faptul c ă recurge la aceea și formă de evaluare energetic ă. Codul m ăsoară
durabilitatea unei cl ădiri în baza categoriilor proiectului și evalueaz ă clădirea ca întreg în loc de criterii specifice, cum ar fi: iluminatul, înc ălzirea spa țiilor și apă
caldă. Corespunderea codului a fost o cerin ță facultativ ă, dar guvernul se orienteaz ă după acest cod și l-a utilizat pentru îmbun ătățirea legisla ției cu privire la
eficiența energetic ă.
8.3.5 Directiva privind serviciile energetice
Începând cu anul 2002 obiectivul de reducere a emisiilor de carbon (OREC) a impus o obliga ție legală asupra furnizorilor de energie cu o baz ă de
consumatori mai mare de 50.000 de clien ți de a reduce emisiile de CO 2 generate de gospod ării. Furnizorii ating acest obiectiv prin promovarea m ăsurilor de
asigurare a eficien ței energetice prin astfel de mecanisme ca subven țiile. OREC și planuri similare anterioare au asigurat subven ționarea complet ă sau
parțială a măsurilor de economisire a energiei în 7,5 milioane de case. Aces t lucru a permis realizarea unor economii medii anuale de 45 GBP pentru energia
consumat ă16.
Obiectivele din OREC sunt definite în „tone de CO 2 pe durata de via ță“. OREC, de asemenea, prevede și măsurile necesare pentru a atinge obiectivele.
Obligațiile companiilor energetice sunt mai mari fa ță de popula ția foarte s ăracă, care include: copii s ăraci, bătrâni, persoane cu dizabilit ăți și cele aflate la
întreținerea statului.
Obiectivele din OREC sunt periodic majorate, iar m ăsurile de asigurare a economiilor de energie revizuite pentru a reflecta schimb ări din legisla ția UE,
progrese în tehnologie și experien ța obținută în baza planului.
OREC va fi înlocuit ă cu Strategia de management energetic al locuin țelor (STEL) în anul 2012, care va dura cel pu țin până în anul 2020. STEL include un șir
de măsuri noi, inclusiv:
ƒ Orientarea exclusiv asupra izol ării care corespunde obiectivelor, pe care fiecare companie va trebui s ă le respecte.
ƒ Nerespectarea obiectivelor poate duce la aplicarea amenzii de 10% din profiturile globale. (Majoritatea furnizorilor de energie din Regatul Unit sunt
companii multina ționale și, prin urmare, aceast ă amendă poate atinge valori foarte mari.)

16 Guvernul Maiest ății Sale: Case calde, case mai verzi: o strategie pentru managementul energetic al gospod ăriei

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 70 
 ƒ 66% din finan țare va fi asigurat ă de furnizorii de energie, iar restul de b ănci. Împrumuturile de la b ănci vor fi garantate de propriet ăți, iar rambursarea se
va efectua de locatari din fonduri provenite din economii de energie. În total, gospod ăriile vor avea economii lunare în cheltuielile create de costurile
energiei și rambursarea împrumutului. Aceast ă abordare, cunoscut ă ca „plătești pe măsură ce economise ști" este deja testat ă în toată țara de Energy
Saving Trust.
ƒ Un parteneriat între furnizorii de energie, autorit ățile publice locale și sectorul privat, autorit ățile publice locale apelând la cunoa șterea regiunii locale pe
care o au pentru a îmbun ătăți implementarea.
Alte măsuri propuse în strategie includ:
ƒ Dotarea unei re țele de „cl ădiri model“ cu mijloace de asigurare a eficien ței energetice pentru a ridica nivelul de con știentizare a popula ției.
ƒ Conectarea propriet ăților sectorului public la re țele de înc ălzire dacă acest lucru este posibil.
ƒ Elaborarea unui „standard al casei calde“ pentru sectorul social închiriat, care s ă cuprindă sistemele de izolare și încălzire.
ƒ Reglementarea conform c ăreia casele trebuie s ă aibă mansarde și izolația pereților cu goluri pentru a putea fi date în chirie.
ƒ Introducerea standardelor privind executarea lucr ărilor pentru a proteja consumatorul de elementele frauduloase ale industriei de construc ții.
8.3.6 Abordarea s ărăciei energetice
Gospodăriile din Regatul Unit sunt considerate de Guvern „s ărace din punct de vedere energetic“ dac ă trebuie s ă cheltuiasc ă mai mult de 10% din venitul lor
pentru combustibil pentru a- și păstra casele într-o condi ție „satisfăcătoare“. În anul 2007 2,8 milioane de gospod ării în Anglia (13% din toate gospod ăriile) au
fost atribuite la categoria celor s ărace din punct de vedere energetic.
„Frontul cald“ este principalul program al guvernului finan țat din grant pentru abordarea s ărăciei energetice. Conform pl anului un inginer supravegheaz ă
proprietatea și oferă recomand ările necesare pentru a îmbun ătăți eficiența energetic ă.
De asemenea, persoanele în vârst ă și alte grupuri vulnerabile beneficiaz ă de plăți pentru combustibil iarna și pe vremea rece. OREC și Strategia men ționată
de management energetic al locuin țelor, de asemenea, ofer ă mai mult ă susținere celor afecta ți de sărăcia energetic ă.
8.3.7 Produsele consumatoare de energie
Energy Saving Trust17 estimeaz ă că Regatul Unit risipe ște peste 900 milioane de GBP pe an l ăsând aparatele în regimul de a șteptare când nu sunt utilizate.
Nu mai men ționăm faptul c ă energia este risipit ă din cauza c ă aparatele nu sunt atât de eficiente din punct de vedere energetic cum ar putea fi când
funcționează. Acestor produse consumatoare de energie le revine aproape jum ătate din emisiile de CO 2 ale Regatului Unit. Înlocuirea lor este considerat ă o
modalitate cost-eficient ă de reducere a emisiilor, economisind 86-161 GBP la fiecare ton ă de reducere a CO 2. Se așteaptă că politicile curente vor crea
beneficii nete în valoare de 28 miliarde de GBP pân ă în anul 2030, conform Departamentului Mediului și Afacerilor Rurale (Defra), departamentul autorit ăților
publice centrale responsabil de implementarea Directiv ei UE privind produsele consumatoare de energie.

17 Energy Saving Trust este o organiza ție necomercial ă finanțată de guvernul Regatului Unit și sectorul privat, împuternicit ă să efectueze cercet ări în
domeniul economiilor de energie și să ofere sfaturi gratuite publicului.

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 71 
 Programul de transformare a pie ței este instrumentul Rega tului Unit care faciliteaz ă implementarea standardelor UE cum ar fi etichetarea energetic ă,
cerințele obligatorii privind eficien ța energetic ă și inițiativa industrial ă voluntar ă. Acest program ofer ă Guvernului, industriei de construc ții și altor părți implicate
în proiectarea și implementarea politicilor care influen țează impactul produselor asupra mediului informa țiile convenite. Programul:
ƒ Colecteaz ă probe și elaboreaz ă planuri de ac țiune convenite cu un șir lung de p ărți interesate.
ƒ Cuantific ă impactul produselor și elaboreaz ă planuri privind modul în care diferite m ăsuri de politici ar putea transforma pia ța în mod optim în cazul
fiecărui tip major de produs.
ƒ Estimeaz ă economiile de impact asupra mediului care ar putea fi realizate prin combina ția propus ă de politici pentru a facilita stabilirea priorit ăților.
ƒ Colaboreaz ă cu părțile interesate pentru a publica informa ții de încredere privind performan ța produselor sub aspectul protec ției mediului, precum și
standardele de performan ță actuale și anticipate în viitor.
ƒ Încearcă să stabileasc ă rolul pe care l-ar putea juca inova ția în realizarea obiectivelor politicii.
Programul este condus de Sec ția produse și materiale durabile a Defra prin intermediul unui consor țiu de contractan ți. În cadrul programului se organizeaz ă
cu regularitate ședințe cu părțile interesate pentru a elabora strategii de politici privind produsele casnice și comerciale.
Programul acoper ă produsele care în timpul utiliz ării consum ă cantități mari de energie și apă și creează multe de șeuri și materiale periculoase la terminarea
termenului de exploatare.
8.3.8 Ultimele evolu ții – o abordare holistic ă
În prezent în Regatul Unit exist ă o diversitate de m ăsuri de îmbun ătățire a eficien ței energetice a locuin țelor. În unele cazuri, politicile s-au suprapus, au creat
confuzii, s-au orientat spre priorit ăți greșite și au rezultat în cheltuieli inutile și oportunit ăți pierdute. Cea mai recent ă politică a Guvernului sugereaz ă o
abordare nou ă a eficien ței energetice a locuin țelor, utilizând „Abordarea holistic ă a casei“18. Ea se orienteaz ă spre analizarea necesit ăților energetice ale unei
gospodării și stabilirea unui set de m ăsuri care pot fi rambursate în timp printr-o factur ă la energie. Printre ele se num ără echipamente, izolarea, echipament
de încălzire a înc ăperilor și apei, termostate microgeneratoare și contoare „inteligente“ care afi șează consumul de energie și costul ei în timp real.
8.3.9 Administrarea și deținerea propriet ăților cu mai mul ți locatari în Regatul Unit
Aproape 20% din popula ția Regatului Unit locuie ște în apartamente. Exist ă mai multe structuri de proprietate, în func ție de dimensiunea și amplasarea
apartamentelor. Multe apartamente se afl ă în case pentru familii mari care au fost transformate în case cu mai multe apartamente, în timp ce altele se afl ă în
blocuri special construite. Exist ă mai multe structuri de proprietate și gestionare, în func ție de dimensiunea, vechimea și amplasarea propriet ății. Majoritatea
presupun existen ța unui administrator care între ține structura cl ădirii din contul proprietarilor de locuin țe.
În ultimii 30 de ani, pre țurile la propriet ăți au crescut considerabil și modelele tradi ționale de gestionare a propriet ății au dus la gestionarea proast ă, ceea ce a
rezultat în probleme financiare ale proprietarilor de locuin țe.

18 Iulie 2009 White Paper „The UK Low Carbon Transi tion Plan“ (Planul Regatului Unit privind tranzi ția la emisii mici de carbon).

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 72 
 Guvernul a încercat s ă abordeze aceast ă problem ă a legisla ției, ceea ce a permis proprietarilor de locuin țe să preia controlul asupra gestion ării clădirilor lor.
Legislația adoptat ă în anul 2002 acord ă proprietarilor de locuin țe dreptul de a impune transferul func țiilor de gestionare unei companii speciale înfiin țate de ei
– dreptul de a conduce compania.
În anul 2002 legisla ția a impus alte m ăsuri de protejare a locatarilor. Printre ele se num ără:
ƒ Utilizarea fondurilor fiduciare sigure pentru p ăstrarea contribu țiilor periodice de între ținere ale locatarilor.
ƒ Consultarea obligatorie în privin ța lucrărilor care necesit ă cheltuieli importante.
ƒ Contabilitatea transparent ă și costurile rezonabile de gestionare.
ƒ Despăgubiri eficiente și cost-eficiente pentru toate p ărțile.

Aceste modific ări ilustreaz ă că chiar dac ă un sistem de proprietate este solid și se bazeaz ă pe acorduri între p ărți private consfin țite de sute de ani de tradi ție,
la ele pot fi aplicate retrospectiv reglement ări care schimb ă relația între p ărți, astfel încât aceste acorduri s ă fie în armonie cu circumstan țele economice și
sociale actuale.
8.3.10 Lec țiile învățate de la Regatul Unit
ƒ DPEC și clădiri noi. DPEC a îmbun ătățit considerabil standardele de eficien ță energetic ă a noilor cl ădiri. În anul 2006 standardele de construc ție erau cu
40% mai eficiente din punct de vedere energetic decât în cazul propriet ăților construite în anul 2002 și cu 70% mai stricte decât în cazul celor construite
în anul 1990. Aproximativ 30% din case care vor exista în anul 2050 înc ă nu au fost construite în R egatul Unit. Acest lucru înseamn ă că pe măsura
dezvoltării fondului de locuin țe eficiența medie total ă a clădirilor de locuin țe din Regatul Unit se va îmbun ătăți.19
ƒ Renovarea cl ădirilor existente în conformitate cu DPEC. Experien ța acumulat ă în Regatul Unit și Europa sugereaz ă că prevederile DPEC care
abordeaz ă renovări și includ limita de 1,000 m2 sub care nu exist ă nicio cerin ță privind eficien ța energetic ă limita aplicarea prevederii directivei privind
renovarea a aproximativ 30% de locuin țele multifamliale. Aceast ă problem ă a fost recunoscut ă și abordat ă în versiunea revizuit ă a DPEC din 2010, care
a exclus limita de 1,000 m2 și impune obliga ții în baza costului renov ării sau propor ției propriet ății afectate. Aceste cerin țe pot fi stabilite fie pentru cl ădirea
renovată în întregime, fie pentru sisteme sau componente renovate.
ƒ Instrucțiunile aprobate. Utilizarea „pachetelor de proiecte model“ și a instruc țiunilor aprobate ajut ă dezvoltatorilor, arhitec ților și constructorilor s ă
corespund ă cerințelor minime de eficien ță energetic ă.
ƒ Codurile facultative : Codurile de genul Codului cl ădirilor durabile stabilesc puncte de control mai st ricte decât reglementarea. Ele sunt elaborate de
industria construc țiilor în baza cercet ărilor și utilizate pentru a încuraja cele mai bune practici și a anticipa modific ări viitoare în politic ă și legislație. De
asemenea, ele permit companiilor de construc ții să comercializeze cl ădiri care consum ă puțină energie. Pe m ăsură ce obiectivele de eficien ță energetic ă
vor deveni mai stricte, codurile facultative adoptate de Guvern în calitate de reglementare nou ă vor deveni și ele mai stricte.
ƒ Modelele pilot : Programele pilot îmbun ătățesc probabilitatea succesului politicilor na ționale; ele permit Guvernului s ă învețe din experien ță și să cizeleze
politicile înainte de a le implementa la scar ă națională.

19 Planul de eficien ță energetic ă al Regatului Unit pentru anul 2007

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 73 
 

9 BIBLIOGRAFIE
ƒ Country Profiles on The Housing Sector, Republic of Moldova 2002 Economic Commission For Europe
ƒ Promoting Energy Efficiency Investments – Case Studies In the Residential Sector 2008 USAID IEA
ƒ Energy Slovak Republic Regular Review 2006: Part I, Trends in Energy and Energy Efficiency Polic ies, Instruments and Actors – C harter Protocol On
Energy Efficiency And Related Environmental Aspects (PEERA)
ƒ In-Depth Review of Energy Efficiency Policies and Programmes of T he Republic of Moldova 2004 Energy Charter Protocol On Energy Efficiency And
Related Environmental Aspects (PEEREA)
ƒ Alliance To Save Energy Moldova Fact Sheet MUNEE
ƒ Study Visit To Germany Best Practice Examples – Technical Aspects of Energy Savings In Buildings Michal Tvrdo ň Regional Environmental Center For
Central And Eastern Europe Country Office Slovakia et al
ƒ Vertically Integrated Systems In Stand-Alone Multi-story Buildings By Robert Bean, Associate Member ASHR AE, Tim Doran, Memb er ASHRAE, Bjarne
Olesen, Ph.D., Fellow ASHRAE, And Pe ter Simmonds, Ph.D., Member ASHRAE
ƒ HM Government : Warm Homes, Greener Homes: A Strategy for Household Energy Management
ƒ Energy Efficiency: A Recipe Fo r Success – Executive Summary World Energy Council
ƒ European University Institute (EUI) Fl orence/European Private Law Forum – Real Property Law and Procedure in the European Union, National Report,
Germany Christian Hertel, LL.M. (George Washington University, D.C., USA), et al in cooperation with De utsches Notarinstitut (DNotI) W ürzburg
ƒ Constitution of a Condominium in Germany – procedure and documents Dr. Hans-Frieder Krauß

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 74 
 ƒ Lost In Transition: Housing Reforms In Moldova Dr. Sasha Tsenkova University of Calgary
ƒ Housing, Energy and Thermal Comfort: A review of 10 Countries within the WHO European Region: World Health Organisation 2007
ƒ Condominium and right of Ownership Valentina Piontkovskaya
10 TERMINOLOGIE
ETEC – energie termic ă și electrică combinat ă.
Proprietate comun ă – include pere ții exteriori, temelia și acoperi șul unui bloc de locuin țe și toate zonele care nu sunt ocupate de proprietarii de locuin țe cum
ar fi: palierele, holurile, casele sc ărilor și cazangeria. Termenul include la fel și infrastructura care nu intr ă în proprietatea individual ă a proprietarilor cum sunt:
ascensoarele, cazanele centrale și sistemele inginere ști care deservesc locuin țele. Zonele exterioare cum ar fi: gr ădini și cărări de asemenea fac parte din
proprietatea comun ă deoarece sunt propriet ăți aflate în folosin ță comună.
Subvenții încruci șate reprezint ă situația când un proprietar de locuin ță achită în mod neinten ționat serviciile prestate u nui alt proprietar de locuin ță.
Subvențiile încruci șate pot ap ărea din cauza lipsei de transparen ță în procesul de facturare, m ăsurare sau a mecanismului de repartizare a serviciilor comune
între proprietarii de locuin țe.
Sărăcie energetic ă – Organiza ția Mondial ă a Sănătății recomand ă ca fiind necorespunz ătoare utilizarea unei no țiuni pan-europene a s ărăciei energetice. În
schimbul acestei no țiuni, ar trebui s ă fie elabora ți indicatori pentru a indica grupurile unde este prezent ă sărăcia energetic ă. Noțiunile actuale cuprind
indicatori generali cum este „ gospodăria care nu- și poate permite men ținerea nivelului de înc ălzire la costuri rezonabile” până la noțiuni mai înguste care
includ „ necesitatea de a cheltui mai mult de 10% din veniturile gospod ăriei pentru combustibil”
ONG – organiza ție neguvernamental ă.
toe – echivalentul în tone de petrol.
Anexa 1
Potențialul eficien ței energetice al sectorului locativ din Republica Moldova

Potențialul eficienței energetice al sectorului locativ a fost evaluat ținând cont de crearea modelului energetic simplificat (metod ă lunară semistabil ă conform
ISO EN 13790/2008) al tipului de referin ță de clădire locativ ă. Ipotezele și seturile de m ăsuri de eficien ță energetic ă folosite pentru renovarea cl ădirilor
locative sunt descrise în Sec țiunea 5.7 privind modelele de finan țare.
In general, se estimeaz ă că renovările pentru eficien ța energetic ă duc la îmbun ătățirea condi țiilor în 90% din fondul locativ de la nivelul actual de performan ță
energetic ă a fondului de referin ță la clasele energetice D și E până la clasele C și B, care reprezint ă condițiile reglement ărilor noi-elaborate, care transpun
prevederile Directivei privind performan ța energetic ă a clădirilor.

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 75 
 Măsurile de eficien ță energetic ă includ îmbun ătățirea caracteristicilor termice ale materialelor de construc ție pentru 90% din propriet ățile locative prin
intermediul izol ării pereților exteriori și acoperi șurilor, înlocuirea geamurilor și ferestrelor și perfecționarea sistemelor de înc ălzire.
Sistemele de înc ălzire ale caselor care apar țin unei singure familii vor fi îmbun ătățite prin instalarea cazanelor noi și eficiente de biomas ă sau a cazanelor
eficiente de gaze și instalarea termostatelor și sistemelor de control.
Se estimeaz ă că sistemele de înc ălzire din blocurile locative conectate la sistemul centralizat de înc ălzire să fie asigurate cu contoare de termoficare,
sub-sisteme de înc ălzire, amplasate în bloc, cu funcționare și control automatizat, în regim autonom. Sistemele de distribu ție orizontal ă principale trebuie
înlocuite / izolate. Balansarea hidraulic ă va fi asigurat ă în 60% din aceste categorii de cl ădiri și vor fi instalate valve termostatice pe radiatoarele în 90% din
blocurile de locuit care sunt cone ctate la sistemul centralizat de înc ălzire.
Sistemele de înc ălzire în blocurile de locuit care nu s unt conectate la sistemul centralizat de încălzire vor fi dotate cu înc ălzitoare locale eficiente,
cazane eficiente de gaze sau pompe de înc ălzire în func ție de disponibilitatea infrastructurii relevante de livrare.
Potențialul tehnic general a fost evaluat la 44358 TJ pe an. Acesta este doar poten țialul pentru economii de energie la încâlzire. Economiile care ar putea fi
obținute din înc ălzirea apei în condi ții casnice, aparatele de iluminat sau obiectele de uz casnic electrice și mobile utilizate în gospod ării nu sunt incluse.
Investițiile în energia durabil ă necesare pentru a obține acest poten țial tehnic general al înc ălzirii spațiului sunt de 11.706 milioane euro.
Oricum aceast ă referință la poten țialul de eficien ță energetic ă nu ia în calcul constrângerile actuale legate de disponibilitatea energetic ă și sub-standardele de
încălzire a multor cl ădiri locative, îndeosebi în mediul rural. Multe case care apar țin unei singure familii sunt numai par țial încălzite și /sau sunt înc ălzite la
temperaturi mai mici din înc ăperi și nu respect ă condițiile de confort termic. Dac ă se va ține cont de aceste constrângeri, poten țialul tehnic se va reduce pân ă
la 27.600 TJ.
Unele m ăsuri au perioade de rambursare mai mari în condi țiile tarifelor actuale la energi e, ceea ce face ca aceste m ăsuri să nu fie profitabile din punct de
vedere macroeconomic. Poten țialul economic definit de m ăsurile de eficien ță energetic ă și profitabile din punct de vedere macroeconomic este evaluat la
16.100 TJ.
Oricum poten țialul economic semnificativ existent este în continuare constrâns de imperfec țiunile pie ții, inclusiv tarifele subven ționate la energie, facturarea
netransparent ă, rata mic ă de penetrare a tehnologiilor, neinformarea p ărților interesate, capacitatea sc ăzută a infrastructurii inginere ști și, nu în ultimul rând,
lipsa mecanismelor corespunz ătoare de finan țare.
Toate aceste bariere legate de pia ță reduc poten țialul actual de economisire din înc ălzirea spa țiilor până la 6.108 TJ din poten țialul actual al pie ții. Acest
potential ar putea fi u șor exploatat chiar și în condi țiile actuale ale Republicii Moldova.
Investițiile durabile în energie nec esare pentru a realiza poten țialul sunt de 1.380 milioane euro.
Odată cu perfec ționarea cadrului legislativ și regulatoriu prin transpunerea modelelor legi slative eficiente bazat e pe Directivele UE și prin instituirea unor
mecanisme de finan țare, poten țialul pieții actuale se va extinde spre poten țialul de economisire.
Odată cu adoptarea unor tarife nesubven ționate la energie, poten țialul prezent de economisire se va extinde spre poten țialul tehnic acceptabil. Cre șterea
economic ă a potențialului tehnic accesibil se va extinde spre poten țialul tehnic general.

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 76 
 Realizarea integral ă a potențialului tehnic îi va permite Republicii Moldova s ă economiseasc ă 1,29 milioane de metri cubi de gaze naturale pe an sau 145.9 kt
echivalent de petrol și să reducă emisiile de carbon cu 2.46 tone de CO2 pe an (conform factorului carbonului din gaze naturale).

J231 Eficiența energetic ă în Republica  Moldova  FINAL     Pagina 77 
 
Anexa 2
Finanțare responsabil ă

Prin finan țare responsabil ă (FR) se subîn țeleg practici financiare în care deciziile privind investi țiile și activitatea economic ă țin cont de aspectul social, de
dezvoltare și/sau de mediul ambiant conform standardelor etice, pe lâng ă logica pur comercial ă de maximizare a profitului și profilurile riscurilor legate de
rambursare. Finan țarea responsabil ă include practici clare și transparente de acordare a împrum uturilor, vânzarea responsabil ă de produse adecvate
nevoilor clien ților, informa ții depline și corecte în anun țurile privind produsele fi nanciare. Evaluarea prudent ă a obliga țiilor solicitantului de rambursare a
datoriei și capacitatea de rambursare a împrumutului în baza unui grafic, chiar și răspunderea pentru întreruperi mici în asigurarea venitului, și mecanismul de
reclamații din partea clien ților reprezint ă practici financiare responsabile.
FR include termeni și condiții corecte și clare de acordare a împrumutului, posibilit ăți de re-planificare a graficului de ram bursare a datoriilor, personal instruit,
acces la mediator în cazul litigiilor și existența unui agent independent. Astfel, pe lâng ă serviciile adecvate nevoilor clientului, FR înseamn ă produse ajustate
în mod corespunz ător, prezentate într-un mod u șor de înțeles și comparabil, combinat cu prestarea unor servicii de calitate.
Principalele p ărți interesate care joac ă un rol în FR includ: Guvernul, autoritatea de reglementare care încearc ă să prevină efectele negative asupra stabilit ății
sistemelor financiare, companiilor de servicii financiare reglementate, ac ționarii și partenerii acestor companii.
Cu toate acestea, exist ă anumite aspecte domenii care necesit ă a fi îmbun ătățite:
ƒ Deși materialele de marketing sunt detaliate și abundente, ele nu sunt clare sau în țelese ușor de clien ți și nici nu stipuleaz ă clar costul total al
împrumutului pentru a facilita alegerea beneficiarilor;
ƒ Băncile duc lips ă de un sistem vizibil și eficient de examinare a reclama țiilor clien ților;
ƒ Sistemele și procedurile interne deseori nu promoveaz ă tratarea corect ă a beneficiarilor sau sunt numai în teorie nu și în practic ă, și
ƒ Multe bănci leagă finanțarea responsabil ă de cheltuielile mai mari pentru un client.
Pentru a implementa schimb ările este necesar ă susținerea pentru elaborarea politicilor, procedurilor și sistemelor de consolidare a capacit ăților băncilor în
domeniul managementului resurselor umane, marketingului, comunic ării, deservirii clien ților și controlului intern.