Raport privind impactul asupra mediului [627498]
Raport privind impactul asupra mediului
pentru proiectul
Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investi ie ț
în central electric pe b ă ă iomas în ora ul Horezu, Vâlceaă ș
WESTAGEM srl
Beneficiar:
S.C. KDF ENERGY S.R.L. Bucure ti ș
______________________________________________________________________________________
S.C. WESTAGEM S.R.L. Elaboratori
Dr. Fiz. George Mocioac ă
Director GeneralDr. Fiz. George Mocioac ă
Chim. Alin Deneanu
Ing. Mihai uta Ș
Iunie 2010
Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul
„Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin
investi ie în central electric pe biomas în ora ulț ă ă ă ș
Horezu, Vâlcea”
Beneficiar:S.C. KDF ENERGY S.R.L. Bucure ti ș
Proiectant: S.C ECO CARBON CONSULTING S.R.L. Bucure ti ș
Contract: 19 / 26.05.2010
______________________________________________________________________________________
CUPRINS
INFORMA II GENERALE Ț 2
PROCESE TEHNOLOGICE 47
1 DE EURIȘ 57
2 IMPACTUL POTEN IAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER , ASUPRA Ț Ă
COMPONENTELOR MEDIULUI I M SURI DE REDUCERE A ACESTUIA Ș Ă ..66
3 ANALIZA ALTERNATIVELOR …………………………………………………………… 156
4 MONITORIZAREA 158
5 SITUA II DE RISCȚ 159
6 DESCRIEREA DIFICULT ILOR ĂȚ………………………………………………………. 161
7 REZUMAT F R CARACTER TEHNIC PENTRU INFORMARE PUBLICA Ă Ă
162
8 DOCUMENTE ANEXATE 174
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 1 / 177
______________________________________________________________________________________
INFORMA II GENERALE Ț
1.1Introducere. Cadru legal
Prezenta lucrare reprezint Raportul privind impactul asupra mediului pentru ă
proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiie în ț
central electric pe biomas în ora ul Horezu, Vâlcea”, aparinând S.C. KDFă ă ă ș ț
ENERGY S.R.L. Bucure ti i serve te la obinerea acordului de mediu pentru ș ș ș ț
acest proiect.
Raportul privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea
resurselor regenerabile de energie prin investiie în central electric pe ț ă ă
biomas ” a fost elaborat în conformitate cu OUG nr. 195/2005 aprobat cuă ă
modific ri i complet ri prin Legea 265/2006 privind protecia mediului, Ordinulă ș ă ț
nr. 1037/2005 privind modificarea Ordinului nr. 860/2002 al MAPM pentru
aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului i de emitere a ș
acordului de mediu cu modific rile ulterioare, Ordinul nr. 863/2002 al MAPM ă
privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru
de evaluare a impactului asupra mediului, Anexa 2, Partea a II-a – Structura
raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, i cu H.G. nr. ș
1213/2006 pentru stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra
mediului pentru anumite proiecte publice sau private.
La baza elabor rii acestei lucr ri au stat urm toarele: ă ă ă
•documentaia tehnic pus la dispoziie de beneficiar: ț ă ă ț
-Memoriu tehnic necesar emiterii acordului de mediu pentru investiia ț
“Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiie în ț
central electric pe biomas în ora ul Horezu, Vâlcea”, elaborat deă ă ă ș
ecolog Vlad Dimitriu
-Memoriu general documentaie pentru autorizaie de construire, ț ț
elaborat de S.C. Arhispace S.R.L., Râmnicu Vâlcea;
-Studiu de fezabilitate pentru proiectul “Valorificarea resurselor
regenerabile de energie prin investiie în central electric pe ț ă ă
biomas în ora ul Horezu, Vâlcea”, elaborat de S.C. Primă ș
Consulting Grup S.R.L., Ilfov;
-Studiu geotehnic privind proiectul “Central electric de cogenerare ă ă
pe biomas în ora ul Horezu, judeul Vâlcea”, elaborat de S.C. ă ș ț
Befac S.R.L., Râmnicu Vâlcea;
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 2 / 177
______________________________________________________________________________________
•documente emise de instituii abilitate; ț
•literatura de specialitate;
•legislaie în domeniu.ț
Titularul proiectului deine urm toarele urm toarele ț ă ă
avize/acorduri/certificate:
•Certificat de urbanism nr. 41 din 14.04.2010, emis de Prim ria ora ului ă ș
Horezu;
•Avizul favorabil nr. 522 din 21.04.2010, emis de Serviciul de Gospod rire ă
Comunal i Locativ al ora ului Horezu;ă ș ă ș
•Aviz de securitate la incendiu nr. 2083237 din 30.04.2010, emis de
Inspectoratul pentru situaii de urgen „General Magheru” al judeului ț ță ț
Vâlcea.
Titularul proiectului este S.C. KDF ENERGY S.R.L., cu sediul în Bucure ti, ș
Calea Victoriei, nr. 1-5, Sc. D, Ap. 1.
Proiectantul lucr rilor este S.C. ECO CARBON CONSULTING S.R.L., ă
Bucure ti, strada Vlad Dracul nr. 4.ș
Elaboratorul Raportului privind impactul asupra mediului este S.C. WESTAGEM
S.R.L., cu sediul în Bucure ti, str. Drago Vod , nr. 55-57, tel./fax.: ș ș ă
021 2104068. S.C. WESTAGEM S.R.L. este înscris în ăRegistrul Na ional al ț
elaboratorilor de studii pentru protec ia mediului ț implementat i gestionat ș
de Ministerulul Mediului i P durilor la poziia nr. 30, fiind abilitat prin aceasta ș ă ț ă
s elaboreze urm toarele categorii de studii în domeniul proteciei mediului:ă ă ț
•rapoarte de mediu,
•rapoarte privind impactul asupra mediului,
•bilanuri de mediu, ț
•rapoarte de amplasament,
•rapoarte de securitate
•studii de evaluare adecvat . ă
1.2Descrierea proiectului i a e ștapelor acestuia
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 3 / 177
______________________________________________________________________________________
Proiectul este propus a se realiza în ora ul Horezu, judeul Vâlcea, pe un teren ș ț
având o suprafa de 20005 m ță2, concesionat de c tre S.C. KDF ENERGY ă
S.R.L. de la Consiliul Local al ora ului Horezu pe o perioad de 49 de ani, ș ă
conform contractului de concesiune nr. 2580/16.02.2010, anexat.
Pe acest teren se are în vedere dezvoltarea a dou investiii distincte, i anume: ă ț ș
1.Investiia „Central electric pe biomas ”, care va ocupa o suprafa deț ă ă ă ță
16205 m2, proiect obiect al propunerii pentru finanare nerambursabil în ț ă
cadrul apelului de proiecte POS CCE 4.2;
2.Investiia „Central electric în cogenerare, pe biomas ”, care va ocupaț ă ă ă
restul terenului, de 3780 m2, ce va fi obiectul unui proiect separat i ș
independent, f r legatur cu finanarea nerambursabil . ă ă ă ț ă
Proiectul supus procedurii de evaluare a impactului asupra mediului care face
obiectul prezentului Raport privind impactul asupra mediului se refer strict la ă
prima investiie, „Central electric pe biomas ”. ț ă ă ă
Terenul pe care va fi amplasat centrala se afl în intravilanul i extravilanul ă ă ș
ora ului Horezu, i are urm toarele vecin t i:ș ș ă ă ăț
•la nord – vest: Strada Stadionului;
•la vest i sud – vest: Parcul Industrial Horezu;ș
•la sud, est i nord: Domeniul public al ora ului Horezu. ș ș
Terenul urmeaz a fi ocupat cu: ă
1.Constructii in suprafata de 4.595 mp;
2.Platforme carosabile si parcaje in suprafata de 7.695 mp;
3.Alei carosabile in suprafata de 120 mp;
4.Spatii verzi plantate in suprafata de 3.795 mp .
Suprafata CEB Horezu va fi organizata in trei zone functionale:
1.Zona administrativa;
2.Zona de productie;
3.Zona de depozitare biomasa.
1) Zona administrativa va fi amplasata adiacent strazii Stadionului si va
cuprinde:
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 4 / 177
______________________________________________________________________________________
a) cladire cabina poarta;
b) cladire punct de conexiune retea electrica;
c) constructii anexe – 2 rezervoare de incendiu, cladire pompe si grup
electrogen;
d) corpul de cladire administrativ;
e) parcaje pentru un numar de 15 autovehicule;
f) platforme carosabile;
g) spatii verzi plantate.
Accesul in incinta CEB Horezu se realizeaza din strada Stadionului in zona de
punct control, prin intermediul unei porti cu deschidere electrica.
2) Zona de productie va fi amplasata în zona centrala a terenului si va cuprinde:
a) cladire centrala electrica;
b) platforme / fundatii pentru echipamente specifice;
c) platforme carosabile;
d) spatii verzi si plantate.
3) Zona de depozitare biomasa va fi amplasata adiacent zonei de productie si
va cuprinde:
a) depozit acoperit pentru biomasa;
b) platforme pentru tocatoare si banda transportoare;
c) platforme carosabile;
d) spatii verzi plantate.
Prezentarea lucr rilor de construc ie a cl dirilor: ă ț ă
1.a. Cladire cabina poarta:
•caracteristici functionale – orientative:
-constructie realizata dintr-un container metalic prefabricat;
-suprafata construita = 21,75 mp;
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 5 / 177
______________________________________________________________________________________
-componenta spatiilor:
obirou personal control acces;
ogrup sanitar dotat cu lavoar si toaleta.
•caracteristici constructive – orientative:
-va fi realizata dintr-un container metalic prefabricat care se va
rezema pe o platforma betonata cu grosimea de 20 cm si armat
dublu cu plasa sudata;
-inaltimea libera 3,35 metri.
1.b. Constructie punct de conexiune la reteaua electrica:
•caracteristici functionale – orientative:
-constructie cu functiune tehnica – protejare echipamente tehnice
specifice;
-este amplasata la limita de proprietate adiacenta strazii Stadionului;
-suprafata construita = 20,00 mp.
1.c. Constructie pentru rezervoare de incendiu, cladire pompe si grup
electrogen
•caracteristici functionale – orientative:
-constructie cu functiune tehnica – doua incaperi pentru pompe de
incendiu si grupul electrogen;
-este amplasata la limita de proprietate adiacenta strazii Stadionului
in apropiere de constructia pentru conexiune la reteaua electrica;
-suprafata construita = 20,00 mp
1.d. Cladire corp administrativ
•caracteristici functionale – orientative:
-constructie realizata din containere metalice prefabricate;
-suprafata construita = 210,15 metri patrati – 17,7 x 11,85 metri;
-componenta spatiilor:
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 6 / 177
______________________________________________________________________________________
ovestiar si grup sanitar pentru personal cu suprafata construita
19,30 mp (corelat cu structura personalului si prezenta per
schimburi si zile lucratoare);
ooficiu cu suprafata construita 19,30 mp;
omagazie depozitare piese de schimb cu suprafata construita
40,90 mp;
obirou personal cu suprafata construita 40,90 mp;
obirou secretariat si conducere cu suprafata construita 40,90
mp;
ohol acces cu suprafata construita 32,35 mp.
•caracteristici constructive – orientative:
-corpul administativ va fi realizat din 10 containere metalice
prefabricate care vor rezema pe o platforma realizata din beton cu
grosimea de 20 cm armata dublu cu plasa sudata – 8 containere
2,96 / 7,35 si 2 containere 2,96 / 5,94;
-inaltime etaj – 3,35 metri;
-inaltime la atic – 3,35 metri;
•solutii tehnice:
-inchidere cu panouri metalice termoizolante cu spuma de poliuretan
rigid;
-compartimentari interioare din panouri prefabricate din beton armat
cu grosimea de 10 centrimetri;
-invelitoare de tip “terasa” si panouri metalice termoizolante;
-usi metalice termoizolante;
-tamplarie metalica si geam termopan;
-pardoseli din P.V.C. de trafic mediu;
-finisaje tip vopsele acrilice pe elementele din metal.
2. Hala centrala electrica
•caracteristici functionale – orientative:
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 7 / 177
______________________________________________________________________________________
-constructia este o anvelopanta pentru tehnologia de producere a
curentului electric fiind rezultanta conditionarilor impuse de
tehnologie;
-suprafata construita = 3.230,00 mp, din care:
oconstructie acoperita inchisa = 2.751 mp;
oconstructie acoperita deschisa = 479,00 mp.
-cladirea este compusa din:
osala cazanelor = 2.178 mp;
osala turbinei 1 = 251,20 mp;
osala turbinei 2 = 251,20 mp;
ocamera compresoare 1 = 23,80 mp;
ocamera compresoare 2 = 23,80 mp;
ozona acoperita si deschisa compusa din cuve cu instalatii de
preluare a biomasei catre cazane = 479,00 mp.
•caracteristici constructive – orientative:
-este formata dintr-un corp de cladire cu dimensiuni generale in plan
de circa 41,00 x 81,00 m si regim de inaltime Parter;
-structura de rezistenta va fi realizata din stalpi si grinzi din beton
prefabricate;
-cuvele de la cotele -2,35m,-3,30m, -4,00m si -4,95m vor fi realizate
din pereti de beton armat monolit C16/20 cu grosimea de 30 cm
care se vor hidroizola si vertical si orizontal;
-fundatiile sub stalpii structurii vor fi de tip izolat realizate din beton
armat prefabricat tip fundatii pahar incastrate in teren la cote de
fundare diferite;
-cuvele din beton armat vor avea fundatii fip radier general cu
grosimea de 40 cm;
-pardoseala de la cota +0,00 de grosime 20 cm va fi realizata din
beton armat dispers cu fibre metalice, iar pe contur va fi terminata
printr-un soclu rebord din beton armat monolit sau prefabricat;
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 8 / 177
______________________________________________________________________________________
-pentru a se evita fenomenul de baltire se vor lua masuri de colectare
a apelor provenite din precipitatii astfel incat acestea sa nu patrunda
la talpa fundatiei influentand negativ terenul de fundare;
-inaltimea libera – 8 metri;
-inaltimea maxima – 10,35 metri;
-travei – 4 travei a 8,3 metri;
-deschideri – 4 deschideri de 8,3 metri;
•solutii tehnice – orientative:
-o inchideri din panouri prefabricate din beton termoizolante (cu vata
minerala), rezistente la foc, cu grosimea de 20 cm;
-o compartimentari interiorare din panouri prefabricate din beton
armat cu grosimea de 10 cm;
-o invelitoare din panouri metalice termoizolante;
-o tamplarii: usi sectionale actionate mecanic, tamplarie metalica si
geam termopan;
-o pardoseli de trafic greu;
-o finisaje: beton aparent si vopsele acrilice.
•indeplinirea cerintelor de calitate:
-siguranta in exploatare:
opardoseli antiderapante;
obalustrada si montanti cu inaltimea de 90 cm;
oparapeti metalici;
osistemul de avertizare incendiu propus realizeaza protejarea
din punct de vedere al incendiului si este realizat prin
intermediul unei centrale de avertizare incendiu adresabila.
Acest sistem este destinat protejarii cladirii si a persoanelor
ce s-ar putea afla la un moment dat în cladire din punct de
vedere al aparitiei unui incendiu.
-securitatea la incendiu:
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 9 / 177
______________________________________________________________________________________
otoate utilajele si echipamentele incluse in CEB Horezu vor fi
etanse (aspect confirmat de un prim set de oferte primit de la
potentialii furnizori);
onu sunt depozitate substante periculoase, clasificate prin HG
nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident
major în care sunt implicate substan țe periculoase,
modificat de HG nr. 79/2009;ă
ostructura de rezistenta este alcatuita din stalpi si grinzi din
beton armat prefabricat, inchiderile sunt din panouri
termoizolante din beton armat prefabricat;
osala cazanelor este incadrata in categoria D de pericol de
incendiu este separata incaperile turbinelor încadrate în
categoria C de pericol de incendiu prin perete realizat din
elemente incombustibile cu rezistenta la foc minim 2 ore;
oexistenta sistem de evacuare a fumului spatiile locatiei vor
avea suprafete vitrate direct spre exterior, ceea ce permite, în
caz de incendiu, evacuarea fumului prin tiraj natural (conform
2.5.2 din P118/99);
ose va realiza marcarea cailor de evacuare: spatiile
obiectivului vor fi prevazute cu iluminat de siguranta pentru
evacuare, de tip 4, conform STAS 297/1-2;
omarcajele realizate si regulamentele interne vor asigura caile
de evacuare pentru salvarea persoanelor raman intotdeauna
libere;
oin caz de nevoie, accesul fortelor de interventie în zona
imobilului se poate face prin strada Stadionului (acces
carosabil);
oaccesul personalului de interventie în interiorul constructiei se
poate face prin intermediul usilor situate la nivelul parter;
oechiparea si dotarea cu mijloace tehnice de aparare împotriva
incendiilor: sisteme, instalatii si dispozitive de semnalizare,
alarmare si alertare în caz de incendiu;
oechiparea cu sisteme, instalatii si dispozitive de limitare si
stingere a incendiilor: hidranti interiori de incendiu, conform
prevederilor art 4.1. din Normativul pentru proiectarea ,
executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a
incendiilor, indicativ NP 086-05, astfel incat fiecare punct sa
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 10 / 177
______________________________________________________________________________________
fie protejat cu un jet de 2.5l/s, instalatia dimensionandu-se
pentru doua jeturi in functiune simultana (5l/s) pentru timpul
teoretic de functionare de 10 minute. Se va asigura iluminatul
de siguranta pentru marcarea hidrantilor interiori de incendiu
de tipul 1, corpurile de iluminat amplasandu-se la maxim
1.5m fata de cutia hidrantului.
opentru stingerea din exterior a incendiilor conform
prevederilor art. 6.21. din Normativul pentru proiectarea,
executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a
incendiilor, indicativ NP 086-05, se va asigura un debit de 20
l/s pentru durata de 3 ore, prevazandu-se o retea inelara de
diametrul minim de 150mm, pe care se vor amplasa din
200m in 200m , hidranti exteriori supraterani tip DN100, la
circa 2 m fata de marginea cailor de circulatie;
odotarea cu stingatoare, alte aparate de stins incendii, utilaje,
unelte si mijloace de interventie.
3. Depozit operativ biomasa
•caracteristici functionale – orientative:
-amenajat sub forma unei platforme betonate cu suprafata de 1.281
metri patrati;
-structura depozitului va fi deschisa;
-distanta dintre stalpii de sustinere va permite accesul camioanelor
basculante si a incarcatoarelor frontale pentru impingerea
materialului in stive – vor fi delimitate culoare de circulatie pe toata
suprafata depozitului cu latime de 6 metri;
-in depozitul operativ se va pastra biomasa prelucrata si gata pentru
consum – stocul minim de siguranta a centralei va fi mentinut pentru
15 zile de functionare si este estimat la circa 2.300 tone combustibil;
-capacitatea totala de depozitare este de 5.000 tone combustibil tip
biomasa;
-accesul autovehiculelor se realizeaza pe latura de vest unde sunt
amplasate tocatoarele
-pe latura lunga (opusa halei centrale) este amplasata o banda
transportoare pentru preluarea biomasei de la uscator si conducerea
catre depozitul operativ
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 11 / 177
______________________________________________________________________________________
-latura adiacenta halei centralei este deschisa, permitand accesul
incarcatoarelor frontale ce preiau biomasa si o conduc catre
buncarele cazanelor energetice.
•caracteristici constructive – orientative:
-constructia este formata dintr-un corp de cladire cu dimensiuni
generale in plan de circa 21,00 x 61,00m si regim de inaltime Parter;
-structura de rezistenta va fi realizata din stalpi si grinzi din beton
prefabricate;
-pe latura de sud a sopronului se va realiza un perete de beton armat
monolit cu grosimea de 30 cm si inaltimea de 3,00 m cu rol de
sustinere a biomasei;
-fundatiile sub stalpii structurii vor fi izolate de tip fundatii pahar
realizate din beton prefabricat incastrate in teren pana la cota Hf=-
1,75m;
-peretele de beton armat va avea o fundatie continua din beton cu
centura la partea superioara;
-pardoseala de la cota +0,00 de grosime 20 cm va fi realizata din
beton armata dublu cu plasa sudata. Pentru a se evita fenomenul de
baltire se vor lua masuri de colectare a apelor provenite din
precipitatii astfel incat acestea sa nu patrunda la talpa fundatiei
influentand negativ terenul de fundare;
-intreaga constructie va fi prevazuta pe contur cu trotuare de
protectie din beton avand latime minima 1,5 m si panta 5% spre
exterior;
-inaltime libera – 6 metri;
-inaltime maxima – 7,9 metri;
-travei – 6 travei a 10 metri;
-deschideri – 1 deschidere de 20 metri.
•solutii tehnice:
-pardoseli de trafic greu;
-invelitori – polanta din tabla ondulata.
Descrierea echipamentelor
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 12 / 177
______________________________________________________________________________________
A. Echipamente implicate in fluxul de producere energie electrica
A.1. Cazan energetic pe biomasa cu putere termica nominala de 4900
kWt – 4 bucati
Principiul de functionare cazane
Tehnologia de ardere a deseurilor din lemn in sistem cu gratare mobile este
bazata pe principiul arderii la temperaturi foarte inalte (in camera de ardere se
inregistreaza temperaturi de 900-1300 C). Datorita temperaturilor de lucru ˚
foarte ridicate, cu aceste sisteme se pot arde fara probleme deseuri din lemn
verde, fara o uscare sau preuscare a acestora, obtinandu-se un raport optim
intre consum si eficienta energetica.
Toate rezultatele se bazeaza pe camera de combustie/ardere complet
samotata, cu inalta inertie termica si cu admisie de aer primar si secundar
complet automatizat/controlat.
Pentru a putea ajunge la aceste rezultate camera de combustie este dotata cu
sisteme de masura comanda si control adaptate procesului de ardere. Aceste
sisteme sunt in masura sa comande alimentarea controlata cu deseuri
lemnoase, reglarea debitului aerului primar de combustie si a celui secundar de
oxidare, descarcare cenusa etc.
Cazanele energetice pe biomasa sunt oferite standardizat pe clase de putere
termica nominala.
Puterea termica maxima a CEB Horezu este data de capacitatea maxima de
consum a turbogeneratoarelor care este 17,8 MW (a se vedea descrierea
tehnica la punctul 2.2.c – subpunct A.2). Aplicand randamentul cazanelor de
90% se obtine puterea termica maxima generata in focarele cazanelor 19,73
MW.
Pentru siguranta cazanele au fost alese sa aiba putere nominala cu 20% peste
puterea ceruta de turbogeneratoare in regim maxim. Masura are ca efect
crestere disponibilitate a CEB Horezu, avand in vedere ca cele mai expuse
echipamente din flux producere energie electrica la defecte sunt cazanele (in
special sistemele de alimentare cu biomasa aferente). Prin aplicarea acestei
masuri de siguranta, in cazul in care un cazan iese din functiune accidental se
poate asigura mentinerea a 88% din capacitatea de productie de energie
electrica.
Puterea termica maxima de 19,73 MW nu poate fi depasita deoarece nu se
poate prelucra mai departe in turbine (ar constitui practic o pierdere).
Determinarea acestor indicatori porneste de la puterea instalata a celor doua
turbogeneratoare, respectiv 2,269 MW si 1,863 MW. Puterea instalata este
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 13 / 177
______________________________________________________________________________________
ajustata cu autoconsumul celor doua turbogeneratoare, ajungand la o putere
instalata net de 2,180 MW, respectiv 1,775 MW (conform specificatiilor primite ă
de la furnizorii de turbogeneratoare).
Puterea neta instalata cumulata a celor doua turbogeneratoare (3,96 MW) este
multiplicata cu numarul de 8.500 ore de functionare per an (tinand cont de
intreruperile tehnice, adica o marja de 260h=2,97%) si ajustata ulterior cu
consumul intern de energie electrica al CEB Horezu exprimat in MWh,
obtinandu-se astfel cantitatea de energie electrica produsa si livrata in Sistemul
Energetic National.
Pentru determinarea puterii termice maxime a cazanului energetic a fost
calculat un randament electric per turbogenerator, sub forma unui raport intre
productia la borne si consumul de caldura al turbogeneratorului in baza datelor
primite de la furnizorii de turbogeneratoare.
Puterea termica maxima utilizata a cazanelor este calculata ca raport intre
puterea bruta instalata a turbogeneratoarelor si randamentul electric al
acestora. In cazul CEB Horezu, puterea nominala a cazanelor maxim utilizata
este de 17,76 MW. Puterea termica maxima utilizata a cazanelor este ulterior
raportata la un randament al cazanului energetic, de regula intre 89 – 91%,
considerat in cazul de fata la 90%. Rezultatul obtinut reprezinta puterea termica
necesara a cazanului, in cazul CEB Horezu fiind de 19,73 MW. Din ratiuni de
spatiu, costuri achizitie si mentenanta, modularitate a echipamentului se
opteaza pentru achizitia a patru cazane energetice, cu aceleasi caracteristici
tehnici si aceeasi putere termica instalata si putere termica necesara /
accesata. Astfel, este vizata achizitia a 4 cazane cu putere termica instalata de
4,9 MW (pentru asigurarea functionalitatii la un grad de circa 80% al CEB
Horezu in cazul unor defectiuni temporare a unui cazan. Toate cele 4 cazane
vor fi postate pe bara comuna si pot prelua oricare dintre cele doua
turbogeneratoare (in perechi de cate doua cazane per turbogenerator).
Necesarul de biomasa este determinat ca raport intre puterea termica necesara
a cazanului (19,73 MW) raportata la puterea calorifica a biomasei – fiind
considerata biomasa cu putere calorifica inferioara 2.6 MWh/t, maximum 50%
umiditate (adica o abordare prudenta).
Descriere furnitura
1.Boiler / cazan pentru biomasa:
Principalele caracteristici tehnice:
•Capacitate termica totala: 4.900 kW
•Circuit primar ulei – temperatura ulei tur: 310° C
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 14 / 177
______________________________________________________________________________________
•Circuit primar ulei – temperatura ulei retur: 250° C
•Capacitate schimb: 4.900 kW
•Presiune: 30 bar
•Circuit secundar ulei – temperatura ulei tur: 250° C
•Circuit secundar ulei – temperatura ulei retur : 130° C
•Capacitate schimb: 585 kW
•Presiune: 30 bar
•Temperatura gaz de admisie: 950° C
•Temperatura gaz de evacuare dupa preincalize: 200° C
•Capacitate ulei diatermic: 13.500 litri
a. Unitate de combustie / ardere
•Are urmatoarele caracteristici:
-sectiune mare, cu mai multe drumuri ale gazelor de ardere pentru
eliminarea optima a particulelor de cenusa antrenate, cu temperaturi
in timpul functionarii de 900 – 1300° C;
-este captusita cu caramida refractara cu continut mare de oxid de
aluminiu (60%), are grosimea peretului de circa 250 milimetri si este
prevazuta cu usi de vizitare pentru curatare periodica;
-camera de combustie are pozitie „dezaxata” fata de schimbatoarele
de caldura convective pentru reducerea riscului de incendiu datorat
unei eventuale scurgeri a uleiului diatermic.
•Este dotata cu:
-Arzator mecanic cu gratar mobil inclinat pe care se sprijina structura
autoportanta cu desfasurare orizontala, construita din otel special cu
grosimea de 10-12 milimetri, apta sa suporte solicitarile termice in
timpul functionarii. Gratarul mobil inclinat este construit astfel incat
sa admita aport de aer primar independent. Totodata, gratarul mobil
are miscarea independenta pe trei zone pentru optimizarea etapelor
arderii: uscarea combustibilului, preincalzirea, aprinderea,
combustia totala si evacuarea cenusii. Elementele gratarului sunt
construite din otel aliat special cu Ni, tip 130CRS 129-27, cu continut
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 15 / 177
______________________________________________________________________________________
de crom intre 27 si 30 %. Acest aliaj are avantajul fata de fonta ca
nu produce deformari permanente la temperaturi inalte, revenind la
forma si dimensiunile initiale la racire.
-Trei circuite hidraulice de comanda a gratarelor mobile care permit
miscarea gratarului de ardere mobil in mod independent, in trei
zone.
b. Unitate post-combustie / ardere:
•In camera post-combustie admisia gazelor de ardere se face la viteza
mare, turbulenta, datorita injectiei aerului secundar de ardere;
•Camera de post-combustie este captusita cu caramida refractara cu
continut mare de oxid de aluminiu (60%), are grosimea peretului de circa
250 milimetri si este prevazuta cu usi de vizitare pentru curatare
periodica.
c. Suprafata de schimb caldura convectiva
•Are urmatoarele caracteristici:
-desfasurare verticala pentru a garanta schimbul termic la randament
maxim.
•Este dotata cu:
-schimbator de caldura in serpentina cu trei circuite paralel pe partea
de temperatura inalta pentru evitarea inaltimilor excesive ale
cazanului.
-schimbator/recuperator de caldura in serpentina cu trei circuite
paralel pentru circuitul de temperatura joasa.
-Schimbatoarele au usi de vizitare de 50 x 50 cm prevazute cu
contrasasiu si dig refractar pentru a evita deformarile termice si
dispozitiv de securizare impotriva deschiderilor accidentale pentru
curatare periodica si intretinere.
d. Sistem pneumatic pentru curatarea schimbatoarelor de caldura
•Functioneaza cu jeturi de impuls aer la presiune inalta intr-o serie de
electrovalve secventiale de preincalzire aer pentru evitarea socurilor
termice la nivelul schimbatorului.
e. Sistem de recirculare a fumului pentru preincalzirea aerului de combustie
(economizor / recuperator) – este un schimbator de caldura gaze – aer in
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 16 / 177
______________________________________________________________________________________
contracurent pentru preincalzirea aerului de combustie (primar, secundar si
tertiar). Economizorul este in desfasurare verticala in forma de „manta si tevi”
(circulatia gazele de ardere este prin tevi, iar a aerului prin manta).
Economizorul este proiectat pentru urmatoarele temperaturi:
•Temperatura gazelor de ardere: aprox. 250 °C
•Temperatura de intrare a aerului de ardere20°C
•Temperatura aerului de combustie aprox. 150°C
f. Structura de suport camin cu racire fortata cu apa
•Este dotata cu :
-Sistem de reglare ;
-Ventilator de aer primar cu impartire in mai multe zone de oxidare
complet independente ;
-Ventilator de aer secundar;
-Ventilator de aer tertiar;
-Canale de aspiratie aer prevazute cu sibere manuale si mecanice
pentru reglarea aerului de combustie direct din sistemul PLC de
supervizare si control, in functie de nivelul oxigenului din gazele de
ardere evacuate la cos si de temperatura din camera de combustie;
-Convertizor trifat de frecventa pentru reglarea vitezei ventilatoarelor.
g. Sistem de descarcare automata a cenusei – sistem ce permite evacuarea
automata a cenusii acumulate sub gratar, deasupra gratarului automat si in
camera de calmare, prin intermediul unui transportator cu racleti cu miscare
orizontala, independenta de cea a gratarului. Sistemul respecta normele de
igiena avand un snec special care transporta cenusa intr-un container.
2. Multiciclon pentru retinere particule din gazele de ardere
•Are urmatoarele caracteristici:
-asigura o buna decantare a pulberilor aflate in suspensie in gazele
de ardere evacuate din cazan. Acest sistem asigura o decantare de
~ 85% din pulberi.
-are desfasurare verticala pe structura autoportanta din tabla de otel
cu grosime mare (minimum 2.5 mm, maximum 4 mm).
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 17 / 177
______________________________________________________________________________________
-descarcarea cenusii se face prin ventil metalic rotativ intr-un colector
cenusa etansat cu valva stelara cu corp si rotor din fonta.
-ciclonul este izolat termic cu saltea de vata minerala peste care este
tabla din otel carbon inoxidabil si vopsit pe exterior cu vopsea
siliconica rezistenta la temperatura.
3. Sistemul de recirculare gaze de ardere – are rolul de a recircula o parte din
gazele evacuate in camera de combustie permitand cresterea puterii termice a
cazanului si este comandat in mod automat de panoul PLC.
4. Filtru retinere particule din gazele de ardere
•Are urmatoarele caracteristici:
-Structura din otel inoxidabil AISI 304;
-Izolatie termica din vata minerala acoperita cu tabla din otel zincat.
•Este dotat cu:
-Camera filtranta cu precamera de decantare;
-Camera de calmare pentru colectare cenusa in recipienti detasabili
care se golesc periodic;
-Instalatie pneumatica automata temorizata pentru curatarea
membranelor filtrante;
-Transportor elicoidal de extractie si descarcare la colectorul de
cenusa;
-Panou electric general de 380 V.
5. Siloz de stocare combustibil
•Are urmatoarele caracteristici:
-incinta de beton si pereti din zidarie acoperita, ingropata fata de
planul cazanului.
•Este dotat cu:
-pat fluctuant pentru extractia combustibilului uscat sau umed
(rumegus, talaj, aschii de lemn) cu capacitate de 240 m 3 (14 x 6 x 3
m);
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 18 / 177
______________________________________________________________________________________
-extractorul este de tip orizontal, compus din trei gratare si brate cu
largimea de 1.80 m si lungimea de 14 m fiecare;
-glisiera de alunecare pe care sunt instalate cele trei gratare si brate;
-trei cilindii hidraulici care antreneaza extractorul;
-unitate de pompare ulei care alimenteaza cei trei cilindrii hidraulici.
6. Sistem de alimentare cu combustibil cu granulometrie variabila
•Are urmatoarele caracteristici:
-este construit din doua transportoare elicoidale (snecuri) sprijinite pe
cadru profilat si transmisie prin articulatie;
-sistemul proiectat pentru antrenarea biomasei lemnoase sub forma
de aschii poate sa suporte sarcini accidentale cu dimensiuni de 30
centimetri lungime si 8 x 8 centimetri sectiune datorita posibilitatii
variatiei axei de rotire a transportoarelor elicoidale.
•Este dotat cu:
-Doua transportare elicoidale (snecuri);
-Doua motoare cu turatia variabila, cu sensuri opuse de rotatie, care
antreneaza sistemul de alimentare cu combustibil;
-Comanda manuala de reglare;
-Sistem hidraulic automat de dozare a debitului de combustibil;
-Perete despartitor anti-incendiu.
7. Sistem de receptie si transport reziduri de ardere
•Are urmatoarele caracteristici:
-Colecteaza cenusa generate de cazan, multiciclon si filtre in
containere pentru a fi evacuata in afara centralei;
-Este izolat complet pentru evitarea pulberarii in centrala;
-Descarcarea se face in container interschimbabil.
•Este format din transport greu cu:
-lant dublu de tractiune;
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 19 / 177
______________________________________________________________________________________
-cu racleta de teflon autolubrefiant pentru reducerea zgomotului;
-senzori cu infrarosu pentru securitate;
-senzori de nivel pentru evitarea infundarii.
8. Cos de urgenta
•Are urmatoarele caracteristici:
-rol de siguranta;
-asigura evacuarea rapida a gazelor de ardere din camera de
combustie in cazuri de urgenta pentru a preveni supraincalzirea
circuitului de ulei;
-este realizat din otel inoxidabil cu perete dublu, izolat termic cu un
strat de 50 milimetri de izolatie de inalta densitate.
9. Cos de fum
•Are urmatoarele caracteristici:
-asigura evacuarea gazelor de ardere la iesirea din filtrul de particule;
-are perete simplu cu grosimea de 2 mm, diametru de 200 mm si
inaltimea de 18 m.
10. Tablou electric de comanda si control, sistem control remote
•Are urmatoarele caracteristici:
-Are rolul de control programat si automat al combustiei, indeplineste
urmatoarele functii:
oComanda de baza – pentru controlul alimentarii cu
combustibil;
oControlul si reglarea aerului de combustie – prin sistemul
INVERTER:
• Aerul primar se regleaza functie de nivelul sarcinii
prin variatia vitezei ventilatorului cu ajutorul convertizorului de
frecventa;
• Aerul secundar si tertiar se regleaza prin compararea
nivelului oxigenului cu o valoare de referinta prin variatia vitezei
ventilatoarelor cu ajutorul convertizoarelor de frecventa;
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 20 / 177
______________________________________________________________________________________
oControlul si reglarea depresiunii in camera de combustie;
oControlul de siguranta de depresiune minima si maxima in
camera de combustie cu comanda de oprire a arderii in cazul
atingerii valorilor limita;
oControl total al arderii cu unitate de masurare, supervizare si
analiza continua a continutului de oxigen din gazele de
ardere (senzor Lambda);
oControlul realizarii aprinderii combustibilului si mentinerea
automata a combustiei in regim de stand-by;
oControl de siguranta a temperaturii minime si maxime in zona
schimbatoarelor cu posibilitate de oprire in cazul atingerii
valorilor limita.
-Toate semnalele analogice si digitale colectate sunt analizate de
PLC care comanda o gestiune automata cat mai eficienta pentru
obtinerea unor rezultate in functionare fara erori de conducere in
procesul de combustie, acest lucru avand ca efect o functionare
indelungata fara interventii de intretinere si service.
•Este dotat cu:
-intrerupator general cu dispozitiv de blocare;
-intrerupator de comanda cu cheie;
-lampi de semnalizare;
-comutatoare;
-alte diverse butoane de comanda;
-controler logic programabil PLC care gestioneasa procesul de
ardere.
11. Componente hidraulice
a. Sistem de protectie a schimbatorului de suprasarcini – sistemul este format
din doua supape de siguranta cu arc pretensionat, cu descarcare totala si
reglabile la presiunea de siguranta.
b. Sistem de pompare ulei diatermic – este cu transmisie diferentiala si are
alimentarea electrica dubla (de la retea si una de siguranta).
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 21 / 177
______________________________________________________________________________________
c. Rezervoare pentru stocare ulei diatermic – sunt 4 rezervoare cilindrice cu
pereti dublii de 15 m 3 capacitate, utilizate pentru golirea instalatiei in orice
situatie (golire programata sau de avarie). Introducerea uleiului in instalatie se
face cu o pompa care are debitul de 5 m3/h la presiunea de 12 bar si este
comandata de tabloul PLC.
d. Schimbator de caldura cu fascicul de tevi – este un schimbator de caldura
ulei diatermic (320 °C) – apa (80 °C) cu termoreglare electronica a
temperaturii, conectat in paralel cu unitatea ORC si are rol de preluare
automata a sarcinii termice in caz de avarie la turbina.
e. Unitate de recuperare energetica cazan de tip vertical cu tuburi de ulei cu
diametru dimensionat pentru acest gen de aplicatie cu 2 drumuri de fum plus
preincalzitor de aer pentru aerul de combustie. Unitatea este dotata cu usi
(captusite cu material refractar si izolate termic) de inspectie si de curatare
pentru o buna intretinere a instalatiei. Unitatea de recuperare va furniza agent
termic la temperatura de maxim 315 C, iar circulatia in cazan se face cu o ˚
pompa de recirculare.
A.2.Turbogenerator cu ciclu ORC 1,86 MW (T1) – 1 bucata
Turbogenerator cu ciclu ORC 2,27 MW (T2) – 1 bucata
Generarea de energie electrica se va face in sistem ORC – « Organic Rankine
Cycle ». Centrala electrica pe biomasa va fi dotata cu doua turbogeneratoare cu
ciclu ORC (T1 si T2). Turbogeneratoarele care echipeaza centrala cu ciclu ORC
au o constructie similara, desi au puteri diferite.
Proiectarea turbogeneratoarelor ORC are la baza urmatoarele criterii:
•Instalatia este construita dintr-un modul usor de transportat si de
instalat, preasamblat si probat in fabrica;
•Instalatia utilizeaza ca agent de lucru in circuit inchis – un fluid organic
sigur din punct de vedere al mediului, cat si al sanatatii;
•Functionarea instalatiei este complet automata si are cheltuieli reduse de
mentenanta;
•Generatorul electric este de tip asincron si de joasa tensiune, pentru a
permite cuplarea mai simpla si sigura la retea;
•Intregul modul, dar in special turbina, sunt proiectate pentru a fi simple si
sigure si functioneaza la viteze joase.
Unitatea ORC are urmatoarele avantaje:
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 22 / 177
______________________________________________________________________________________
•foarte buna eficienta a turbinei (peste 90%);
•tensiune mecanica mica a turbinei, datorita turatiei mici;
•turatia mica permite antrenarea directa a generatorului, fara a fi
necesar cuplajul prin intermediul reductorului de turatie;
•nu se inregistreaza eroziune la paletele turbinei datorita absentei
umiditatii in ajutaje;
•durata operationala de viata foarte lunga a turbinei;
•nu este necesar un sistem de tratare a apei;
•operare automata a centralei, fara a fi necesar personal de inalta
calificare.
•alte avantaje pot fi: proceduri simple de pornire/oprire, operare sigura,
mentenanta minim
•eficienta la sarcini partiale buna.
Parti componente ale modulului turbogenerator cu ciclu ORC:
•Regeneratorul (1) – schimbator de caldura pentru preincalzirea fluidului
organic din circuitul inchis.
•Condensatorul (2) – schimbator de caldura cu fascicul de tevi de cupru
intre fluidul organic si apa de racire. Are rolul de a elimina energia
termica remanenta a ciclului ORC;
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 23 / 177
______________________________________________________________________________________
•Turbina (3) si sistemele auxiliare (lubrefiere, pompa de vid, etansari, etc)
cu functionare complet automata;
•Generatorul electric asincron (4) de joasa tensiune;
•Pompa de circulatie (5) a fluidului organic dupa condensarea acestuia in
condensator;
•Preincalzitorul (6) – schimbator de caldura cu placi din otel inox sudat cu
laser intre uleiul diatermic si fluidul de lucru organic;
•Vaporizatorul (7) – schimbator de caldura cu fascicul de tevi otel carbon
intre uleiul diatermic si fluidul de lucru;
•Altele:
-Vana de admisie vapori ai uleiului organic pentru pornire si by-pass
turbo-generator;
-Panoul de comanda al instalatiei;
-Tabloul de comanda al operatorului;
-Computer pentru monitorizare si supraveghere turbogenerator
instalat in camera de comanda a centralei.
A.3. Modul racire cu aer 8 MW – 2 bucati
•Are urmatoarele caracteristici:
-este utilizat pentru racirea si evacuarea in mediul ambient a energiei
termice generate din condensatorul cu apa al turbogeneratorului cu
ciclu ORC;
•Principalele caracteristici tehnice orientative:
-Temperatura aerului pentru racire circa 15ș C;
-Energie termica disipata peste 8 MW;
-Nivel admis zgomot la distanta de 10 metri in conditii nominale sub
50 dB;
-Temperatura de admisie a sistemului de racire apa cu aer: 35° C;
-Temperatura de evacuare a sistemului de racire apa cu aer: 25° C.
A.4. Container colectare cenusa – 6 bucati
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 24 / 177
______________________________________________________________________________________
•Are urmatoarele caracteristici:
-Are rol de colectare a cenusii rezultate in urma procesului de ardere
de la cazanele energetice
•Principalele caracteristici tehnice orientative:
-Capacitate colectare 30 metri cubi ;
-Constructie din material rezistent la termeraturi ridicate (metalic) ;
-Posibilitate basculare ;
-Dotare cu prelata.
B. Echipamente pentru racordarea la Sistemul Energetic Naional ț
Echipamente necesare pentru furnizarea de energie electrica catre statia locala
de distributie prin LES 20 kV (pentru plecarea in linie):
1. Transformator de putere compatibil pentru fiecare turbogenerator si celula de
transformator aferenta;
2. Punct de conexiuni pentru delimitare si decontare;
3. Linie electrica subterana 20 kV cu cablu A2XS(FL)2Y cu lungime de 3
kilometri;
4. Celula de linie
Descriere functionala :
Pornirea turbogeneratoarelor se face cu linia de 20 kV si statia de 0,660 kV sub
tensiune. Dupa pornirea turbinei si realizarea conditiilor de sincronism se
conecteaza turbogeneratorul cu SEN prin inchiderea intreruptorului de bloc.
Turbogeneratorul se incarca progresiv cu sarcina activa, iar energia electrica
este debitata prin intermediul barelor statiei de 0,660 kV si a transformatorului
de putere 20/0,660 kV spre linia electrica de legatura la statia de distributie de
110 kV – racordata la Sistemul Energetic National.
B.1.Trafo 1: Transformator de putere in ulei 0,6 / 20 kV, 2500 KVA pentru T1
– 1 bucata
Trafo 2: Transformator de putere in ulei 6,3 / 20 kV, 3150 KVA pentru T2
– 1 bucata
•Au urmatoarele caracteristici:
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 25 / 177
______________________________________________________________________________________
-Posibilitate functionare la rece (temperaturi sub 75ș C);
-Posibilitate preluare suprasarcina accidentala (15-25%) din puterea
activa a turbogeneratoarelor;
-Puterea aparenta necesara este de 2500 kVA (Trafo 1), respectiv
3150 kVA (Trafo 2) cu o rezerva de 25 %, puterea aparenta utila
oferita este de 5650 kVA la tensiunea 0,6 / 20 kVA (Trafo 1) si
6,3/20 kVA (Trafo 2);
-Pentru protectii se alege un curent de suprasarcina de 3 secunde si
o valoare de 1.25 x curentul nominal;
-realizat in constructie trifazata, imersat in ulei, cu racire natural
libera;
-destinat sa lucreze in exterior sau in interior la altitudini ce nu
depasesc 2000 metri deasupra nivelului marii;
-dimensiuni: 2500 x 2200 x 2000 milimetri.
Principalele caracteristici tehnico-constructive sunt:
-Putere nominala 6000/7500 kVA;
-Tensiunea primara 660V / 6300 V;
-Tensiunea secundara 20kV;
-Grupa de conexiuni Yind-5;
-Frecventa 50 Hz;
-Limite de reglaj la medie tensiune +/-5 %;
-Numar de faze 3;
-Nivel de izolatie infasurare primara = 24/60/125kV.
Fiecare transformator va fi dotat cu o celula de transformator cu intreruptor in
vid, montata in punctul de conexiuni (a se vedea descrierea la punctul C.3).
B.2. Punct de conexiuni – 1 bucata
•Are urmatoarele caracteristici:
-Se afla in anvelopa de metal;
•Este dotat cu:
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 26 / 177
______________________________________________________________________________________
-2 celule de transformator cu intreruptor in vid;
-1 celula de linie cu intreruptor in vid;
-1 celula de trafo cu separator de sarcina si sigilii, fuzibile;
-Loc pentru o celula de linie (achizitionata prin achitarea tarifului de
racordare catre Operatorul zonal de Distributie).
Celula de medie tensiune de 20 kV – celula de medie tensiune de 20 kV pentru
linia de legatura cu SEN-ul va fi o celula clasica de transformator cu intreruptor
si separator cu cutit de legare la pamant.
•Are urmatoarele caracteristici:
-este inchisa, compartimentata, rezistenta la actiunea arcului electric
liber;
-este realizata astfel incat dupa debrosare sa se realizeze atat
separarea vizibila cat si inchiderea
-completa a zonei aflate sub tensiune cu ajutorul jaluzelelor metalice;
-la celula operationala se conecteaza o linie de evacuare putere in
linie electrica subterana LES
-20kV;
-este prevazuta cu o celula de masura pentru monitorizarea si
masurarea comerciala a livrarii de
-electricitate a Centralei electrice Horezu;
-este prevazuta cu sistem propriu de incalzire si iluminat;
-dimensiunile de gabarit estimativ ale celulei sunt: L X H X A = 1000
x 2000 x 2000 milimetri;
-indeplineste urmatoarele cerinte minime de protectie:
oprotectia maximala de curent instantanee;
oprotectia maximala de curent temporizata;
ocoordonanta cu protectiile din statia de 110 kV adiacenta
orasului Horezu;
-indeplineste urmatoarele cerinte generale:
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 27 / 177
______________________________________________________________________________________
odebrosarea se realizeaza in interiorul celulei fara deschiderea
usii pentru protectia deplina a personalului;
odebrosarea se realizeaza cu un dispozitiv cu surub si
manivela proiectate special;
ose asigura interblocajele necesare pentru evitarea
manevrelor gresite;
odupa debrosare este asigurata separarea barelor aflate sub
tensiune cu jaluzele metalice;
ocelula este prevazuta cu trape de esapare pentru protectia
personalului in cazul unui arc electric intern;
ointreruptorul trebuie proiectat astfel incat sa poata fi extras din
celula de catre o singura persoana cu ajutorul unui carucior
mobil.
•Este dotata cu:
-Compartiment circuite secundare (1 bucata);
-Indicator suport (3 bucati);
-Izolator tubular (6 bucati);
-Intreruptor debronsabil de 20 kV / 1200 A / 630 a si curent de
scurtcircuit Ik = 80 kA – avand in vedere ca pe bornele
transformatorului de 5 MVA curentul de scurtcircuit este de 55 kA –
(1 bucata);
-Bara PE (1 bucata);
-Izolator capacitiv (3 bucati);
-Separator de legare la pamant (1 bucata);
-Transformator de masura curent (3 bucati);
-Sistem bare principale (3 bucati);
-Schema sinoptica (1 bucata) – este inscriptionata pe partea din fata
a celulei, pe usa compartimentelor secundare si prezinta starea
echipamentelor in timp real prin semnalizare luminoasa;
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 28 / 177
______________________________________________________________________________________
-Sens intrare cablu (1 bucata) – intrarea cablurilor in celula se face
prin partea inferioara direct din canalul de cabluri. Iesirea spre
barele generale se face in baza de Cupru 40 x 10 mm;
-Cutie cu oblon (1 bucata).
Celule de joasa tensiune
•Au urmatoarele caracteristici:
-Celula metalica inchisa, de interior;
-Incadrata in clasa IP 4x;
-Va fi inclusa in furnitura Turbogeneratorului;
-Dimensiuni: 1000 x 2200 x 1900 milimetri.
•Este dotata cu:
-Intreruptor automat debransabil de 2500 A cu Isc de 75 kA –
realizeaza conectarea generatoarelor la baza de joasa tensiune de
0,660 kV.
B.3. Lucrari retele eletrice – 1 bucata
a. Montare Linie electrica subterana 20 kV cu cablu A2XS(FL)2Y cu lungime de
3 kilometri si amenajarea ulterioara a mediului – 1 bucata
•Are urmatoarele caracteristici:
-Va face legatura dintre punctul de conexiune si statia locala de
distributie a energiei electrice de 110 kV;
-Realizarea traseelor electrice subterane de 20 KV se va face prin
cabluri subterane pozate in santuri cu adancime de 0,8 metri si
latime de 0,6 metri, pe o lungime de circa 3.000 metri.
b. montare punct de conexiuni
B.4. Celula de linie – 1 bucata
•Principalele caracteristici tehnice – orientative:
-Tensiunea nominala (Um): 4 KV;
-Curent nominal (In): 630A;
-Curent de rupere: 25 KA;
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 29 / 177
______________________________________________________________________________________
-Intreruptor debrosabil vid SSB1
-Releu protectie.
C Echipamente necesare pentru receptie si procesare biomasa
C.1. Tocator electric biomasa– 1 bucata
•Are urmatoarele caracteristici:
-Tocator fix (electric) cu masa de scuturare, culegator metale si
sortator cu discuri;
-Dimensionat astfel incat sa poata prelucra debitul mediu al centralei
6,4 tone / ora;
-Performantele tehnice:
oDebit nominal tocatura: 60 – 70 metri cubi / ora;
oDimensiune nominala tocatura: 20 milimetri;
oDimensiunea maxima care poate fi regasite: 50 milimetri;
-Nivelul de zgomot din zona tocatorului impune folosirea de
echipamente de protectie si necesita imprejmuirea zonei de lucru cu
panouri fonoabsorbante.
•Este dotat cu:
-Graifer (macara) pentru incarcare, cu cabina pentru operator;
-Masa de preluare si impingere lemne prevazuta cu scuturator pentru
inlaturarea pietrelor si cu senzor de metale pentru protejarea
cutitelor / cutterelor;
-Tambur cu cutite pentru tocarea lemnului, cu diametru maxin de 65
mm; Tamburul cu minim 2 cutite dispuse simetric si actionate
electric;
-Sita de evacuare si recirculare tocatura;
-Suflanta pentru antrenare si evacuare tocatura finisata;
-Tubulatura si buncar de descarcare pentru tocatura;
-Brat de incarcare hidraulic actionat de operator.
C.2. Uscator biomasa – 1 bucata
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 30 / 177
______________________________________________________________________________________
•Are urmatoarele caracteristici:
-este utilizat pentru uscarea tocaturii si a rumegusului, pentru a spori
eficienta energetica a CEB Horezu;
-este un recipient sub forma de tambur rotativ in care se introduce
rumegusul si tocatura intr-un flux de gaze fierbinti si/sau aer
produse de un generator de aer cald in functie de regimul tehnologic
si anotimp;
-functioneaza automat.
•Este dotat cu:
-Debit nominal per uscator : 30 metri cubi per ora ;
-Umiditate la intrare: 60%;
-Umiditate la iesire: 25%.
C.3. Banda transportatoare biomasa (de la uscator biomasa la depozit operativ)
– 1 bucata
•Are urmatoarele caracteristici:
-preia in buncarul de alimentare al benzii transportoare biomasa
evacuata din uscatorul de rumegus si tocator lemn si o transporta
automat in depozitul operativ;
-lungime estimata de 60 metri liniari (aferenta distanta de 10 metri
lineari de la uscator pana la cea mai apropiata intrare in depozitul
operativ si circa 50 metri lungimea depozitului operativ);
-sunt plasate pe partea superioara a structurii metalice a depozitului
operativ.
C.4. Instalatie de cantarire din mers autovehicule rutiere – 1 bucata
•Are urmatoarele caracteristici:
-Indeplineste functia de receptie cantitativa – rol de cantarire din mers
a camioanelor transportoare de biomasa si rol de inregistrare a
intrarilor de biomasa prin sistemul de inregistrare electronica a
datelor. Astfel, la intrarea in incinta CE Horezu va fi amenajat un
punct de masura prin montarea unui cantar rutier in mers.
Camioanele vor parcurge cu viteza de deplasare mica (maxim 5
kilometri / ora) platforma de masura a cantarului si se va inregistra
greutatea la intrare. Dupa descarcare se va relua operatiunea de
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 31 / 177
______________________________________________________________________________________
cantarire si in calculatorul cantarului se vor inregistra si datele de
identificare a transportului. Cantitatea neta calculata prin diferenta
se va inscrie in baza de date si se va consemna in documentul de
-receptie pentru fiecare transport/livrare. Aceste documente vor sta la
baza decontarilor comerciale;
-Toate autovehiculele transportoare de biomasa care intra in incinta
centralei vor parcurge circuitul de receptie cantitativa (vor trece
peste cantarul rutier in mers);
-In functie de conditiile comerciale in care se va valorifica / depozita
cenusa rezultata in procesul de productie, cantarul poate fi folosit si
pentru evidentierea cantitatilor de cenusa evacuate;
-Cantarul va fi avizat metrologic si va fi verificat periodic de Biroul de
metrologie local;
-Performantele tehnice :
oCapacitatea de incarcare pe osie maxim 20 tone;
oNumar de axe: maxim 10;
oPrecizia de cantarire: 100 kilograme / diviziune.
•Este dotat cu: ă
-Fundatie prefabricata care urmeaza sa fie incastrata in betonul
aferent unui segment rutier (in zona de receptie);
-Sistem de cantarire:
oPlatforma de cantarire plasata transversal pe calea de rulare
si inglobata in aceasta;
oCelule de sarcina;
oCutie si cablu de conexiune;
oConstrainer;
oIndicatoare de greutate;
oSistem informatic.
C.5. Laborator receptie calitativa biomasa – 1 bucata
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 32 / 177
______________________________________________________________________________________
•Are urmatoarele caracteristici:
-Asigura activitatile de esantionare si analiza biomasa, pentru
indeplinirea procedurilor specifice receptiei calitative – analiza
continutului de umiditate si a puterii calorifice inferioare;
-Procedura de receptie calitativa biomasa va fi inclusa drept clauza
contractuala in raport cu furnizorii de biomasa – vor fi preluate probe
de analiza a biomasei din cadrul unor transporturi selectate aleator,
dar si pentru biomasa care se afla in afara limitelor de calitate
stabilite prin contract la controlul cu aparatele manuale ;
-Laboratorul va fi amenajat in zona punctului de receptie si va avea
spatii (rafturi) de depozitare a esantioanelor;
-Se va crea un sistem de etichetare a esantioanelor corelat cu
nevoile specifice;
-Pentru fiecare analiza/control efectuat, se vor pregati cate 3
esantioane: una pentru furnizorul de biomasa, una pentru beneficiar
si pnetru va ramane drept proba martor pana la definitivarea
procedurilor de receptie calitativa;
-Suprafata utila a laboratorului este estimata la 20 metri patrati si va
avea sistem propriu de climatizare si ventilatie.
•Este dotat cu:
-Umidometru mobil pentru determinarea umiditatii rumegusului;
-Umidometru mobil cu electrozi de contact pentru determinarea
umiditatii lemnului brut aprovizionat (lemn de foc; tocatura, etc);
-Moara de laborator cu ciocane pentru prelucrarea mecanica a
probelor (1 bucata);
-Cantar de precizie de laborator (1 bucata);
-Cuptor electric pentru incalzirea controlata a probelor si eliminarea
umiditatii pentru minim 10 tavite cu probe (1 bucata);
-Bomba calorimetrica automata pentru determinarea puterii calorifice
la combustibilii solizi (1 bucata).
C.6. Incarcator frontal cu accesorii pentru transport biomasa – 2 bucati
•Are urmatoarele caracteristici:
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 33 / 177
______________________________________________________________________________________
-Asigura transportul biomasei in incinta CEB Horezu, intr-o prima
iteratie de la depozitul deschis de stocare biomasa neprelucrata la
statia de prelucrare (tocator) si ulterior de la depozitul operativ de
biomasa prelucrata la buncarul de alimentare a cazanelor;
•Principalele caracteristici tehnice – orientativ:
-Capacitatea cupei de incarcare – intre 0,5 – 1,5 tone (la o densitate
a lemnului de 1 mc / tona);
-Viteza maxima de deplasare – intre 30 – 40 km / h;
-Inaltimea de descarcare – este 3,5 metri;
-Forta de rupere la nivelul cupei – peste 90 kN;
-Motor proiectat sa respecte standardele Comunitatii Europene
Stage III A si EPA TIER III;
-Actionare hidraulica;
-Ciclu de lucru: intre 7 – 15 secunde (umplere cupa, coborare cupa
goala, descarcare cupa).
C.7. Incarcator frontal cu brat telescopic pentru transport si stivuire biomasa –
1 bucata
•Are urmatoarele caracteristici:
-Asigura transportul biomasei in incinta CEB Horezu, intr-o prima
iteratie de la depozitul deschis de stocare biomasa neprelucrata la
statia de prelucrare (tocator) si ulterior de la depozitul operativ de
biomasa prelucrata la buncarul de alimentare a cazanelor;
-Principala sa utilitate este cea de ridicare la inaltime si suport pentru
activitatea de stivuire.
•Principalele caracteristici tehnice – orientativ:
-Inaltime maxima de ridicare – peste 7 metri;
-Sarcina maxima – peste 2 tone;
-Lungime pana la baza furcii – peste 6,06 metri;
-Viteza maxima de deplasare – intre 30 – 40 km / h;
-Forta de rupere la nivelul cupei – peste 90 kN;
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 34 / 177
______________________________________________________________________________________
-Motor proiectat sa respecte standardele Comunitatii Europene
Stage III A si EPA TIER III;
-Actionare hidraulica;
-Ciclu de lucru: sub 50 secunde (umplere cupa, coborare cupa goala,
descarcare cupa).
D. Asigurare utilitati interne
D.1. Transformator de putere in ulei 20 / 0,4 kV, 630KVA – 1 bucata
•Are urmatoarele caracteristici:
-Rol transformare energie electrica preluata din SEN la 20 kV la 0,4
kV pentru necesarul de consum al CEB Horezu.
-realizat in constructie trifazata, imersat in ulei, cu racire natural
libera;
-destinat sa lucreze in exterior sau in interior la altitudini ce nu
depasesc 2000 metri deasupra nivelului marii;
•Principalele caracteristici tehnice – orientative:
-Putere aparenta necesara 630 kVA, la tensiune 20 / 0,4 kV.
D.2. Grup electrogenerator 3 kVA – 10 kVA, trifazat, declansare automata – 2
bucati
•Are urmatoarele caracteristici:
-rolul grupului electrogenerator este de preluare automata a
sistemului de ungere a turbogeneratorului in caz de intrerupere
alimentare energie electrica din SEN pana cand turbina ajunge la
turatie 0 – rol de siguranta pentru sistemul turbogeneratorului
-pornirea in caz de fault a retelei trebuie sa se faca in mod automat,
in timp scurt;
-fiecare dintre cele doua turbogeneratoare cu ciclu ORC ale CEB
Horezu va fi dotat cu cate un grup electrogenerator;
-specificatiile tehnice ale grupului eletrogenerator sunt generate de
furnizorul turbogeneratoarelor cu ciclu ORC functie de cerintele
echipamentului.
•Principalele caracteristici tehnice – orientative:
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 35 / 177
______________________________________________________________________________________
-Grup electrogen > 3 kVA;
-Curent trifazat;
-Frecventa 50 Hz;
-Autonomie peste 1 ora;
-Declansare automata in caz de intrerupere alimentare energie
electrica din SEN;
-Panoul de automatizare asigura pornirea generatorului in cazul
intreruperii alimentarii de la retea si transferarea sarcinii catre
generator, oprirea generatorului si transferarea sarcinii catre reteaua
nationala imediat ce aceasta este disponibila.
D.3. Statie aer comprimat – 1 bucata
•Are urmatoarele caracteristici:
-aerul comprimat reprezinta o utilitate necesara pentru
functionalitatea cazanului si turbogeneratoarelor;
-debitul de aer al compresoarelor, volumul rezervorului si umiditatea
aerului tehnologic vor fi stabilite functie de specificatiile cazanului si
turbogeneratoarelor;
-in general, parametrii aerului comprimat sunt standardizati la o
presiune de 6 bar si umiditate 0;
-statia de aer comprimat va fi amenajata in afara centralei intr-o zona
accesibila;
-sala compresoarelor va fi realizata din panouri usoare termoizolante
si va fi prevazuta cu tubulatura pentru aspiratie aer si prize de aer
rece;
-suprafata construita a statiei de compresoare va fi de circa 20 metri
patrati.
1.3Durata etapei de func ionare ț
Durata etapei de funcionare va depinde de cerinele pieei i de disponibilitatea ț ț ț ș
resurselor de biomas . ă
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 36 / 177
______________________________________________________________________________________
1.4Informa ii privind produc ia care se va realiza i resursele folosite înț ț ș
scopul producerii energiei necesare asigur rii produc iei ă ț
Produsul generat de funcionarea obiectivului este energia electric obinut cu ț ă ț ă
ajutorul turbogeneratoarelor, având puterea instalat de 2,269 MW si respectiv ă
1,863 MW. Puterea instalata este ajustata cu autoconsumul celor doua
turbogeneratoare, ajungand la o putere instalata net de 2,180 MW, respectiv ă
1,775 MW (conform specificatiilor primite de la furnizorii de turbogeneratoare).
Puterea neta instalata cumulata a celor doua turbogeneratoare (3,96 MW) este
multiplicata cu numarul de 8.500 ore de functionare per an (tinand cont de
intreruperile tehnice, adica o marja de 260 h = 2,97%) si ajustata ulterior cu
consumul intern de energie electrica al CEB Horezu exprimat in MWh,
obtinandu-se astfel cantitatea de energie electrica produsa si livrata in Sistemul
Energetic National, de 32,3 GWh/an.
Pentru producerea acestei cantit i de energie electric se vor folosi instalaii de ăț ă ț
ardere (4 cazane de putere termic nominal 5,8 MWt fiecare), ce utilizeaz ă ă ă
drept combustibil biomasa, estimându-se un consum mediu anual de 64604 t.
Principalele caracteristici ale combustibilului utilizat sunt:
•Continut de apa – maxim 50%
•Puterea calorifica inferioara – 2.600 kWh/kg
•Continut de cenusa – cca. 1% la lemn, cca. 5% in amestec cu alti
combustibili
•Tratament – sortare, maruntire, uscare, detectare si eliminare metale
În tabelul 1.4 sunt prezentate sintetic informatiile privind resursele care vor fi
folosite in scopul realiz rii productiei de energie. ă
Tabel 1.4Informatii privind productia si necesarul resurselor
energetice
Productie Resurse folosite in scopul asigurarii productiei
Denumire CantitateDenumireCantitateFurnizor
Energie electric produsa ă
si livrata in Sistemul
Energetic National32,3 GWh/anBiomas ă64.604 t/anPersoane fizice i ș
juridice din jud.
Valcea, în principal,
si judetele limitrofe
Arges si Gorj
1.5Informa ii despre materiile prime, substan ele sau preparateleț ț
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 37 / 177
______________________________________________________________________________________
chimice
Materia prim utilizat în ă ă procesul de producere a energiei electrice este
combustibilul utilizat, respectiv biomasa.
În procesul tehnologic vor mai fi folosite urm toarele substane: ă ț
•Uleiul diatermic utilizat pentru transferul energiei termice a gazelor de
ardere c tre fluidul organic de lucru al ciclului ORC, prin intermediulă
vaporizatorului. Uleiul este pompat în circuitul de transfer termic, fiind
depozitat într-un rezervor cu capacitatea de 13.500 litri.
•Fluidul organic de lucru (ulei organic) utilizat in cadrul circuitului
turbinelor, care este un circuit perfect inchis, etans si asigurat contra
deversarilor accidentale. Sunt 4 rezervoare cilindrice cu pereti dubli de
15 mc capacitate, utilizate pentru golirea instalatiei in orice situatie (golire
programata sau de avarie). Introducerea fluidului in instalatie se face cu
o pompa care are debitul de 5 m 3/h la presiunea de 12 bar.
În Tabelul 1.5 sunt fi prezentate sintetic atât materiile prime, substantele sau
preparatele chimice i cantit ile necesare realiz rii investiiei, cât cele necesare ș ăț ă ț
produciei energiei electrice. ț
Tabel 1.5Informatii despre materiile prime si substantele sau
preparatele chimice
Denumirea materiei prime, a substantei
sau a preparatului chimicCantitatea
utilizata Clasificarea si etichetarea substantelor
sau
preparatelor chimice*
Categorie
Periculoase/
Nepericuloase
(P/N)Periculozitate**Fraze de
risc*
Materile necesare realiz rii investi iei** ă ț
Motorina/Benzin ă43777 lPInflamabil,
Nociv, ToxicR10; R11;
R45
Beton armat circa 3500
mcN–
C r mid refractară ă ă ă ***N–
Container metalic prefabricat 11 bucN–
Panouri metalice termoizolante ***N–
Panouri prefabricate din beton armat cu
grosimea de 10 cm***N–
Panouri prefabricate din beton
termoizolante (cu vata minerala), rezistente
la foc, cu grosimea de 20 cm***N–
Stalpi si grinzi din beton armat prefabricat ***N–
Travei 4 buc x 8,3 m
6 buc x 10 mN–
Vopsea pentru realizarea finisajelor 500 kgPNociv,
InflamabilR10;
R20/21;
R36/38;
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 38 / 177
______________________________________________________________________________________
Denumirea materiei prime, a substantei
sau a preparatului chimicCantitatea
utilizata Clasificarea si etichetarea substantelor
sau
preparatelor chimice*
Categorie
Periculoase/
Nepericuloase
(P/N)Periculozitate**Fraze de
risc*
Materile necesare realiz rii investi iei** ă ț
R66; R67
Materile necesare functionarii instalatiei
Biomas ă 64.604 t/anN
Motorina/Benzin ă22479 lPInflamabil,
Nociv, ToxicR10; R11;
R45
Ulei diatermic13.500 lPIritantR36/38;
R37
Fluid organic de lucru utilizat in circuitul
turbinelor (hexametildisiloxan sau
octametiltrisiloxan care intr în categoria ă
uleiurilor organice)
•hexametildisiloxan
•octametiltrisiloxan60 mcPFoarte
inflamabil,
Iritant
Inflamabil
IritantR11;
R36/38
R10;
R36/38
* Conform HG nr. 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase
** Cantitătile sunt estimate pentru realizarea totală a investitiei
*** Nu se cunosc la acest stadiu cantitățile și volumele necesare
1.6Informa ii despre poluan ii fizici i biologici care afecteaz mediul,ț ț ș ă
genera i de activitatea propusț ă
Poluanti fizici care sunt asociati cu construcia i funcionarea CEB Horezu sunt ț ș ț
zgomotul i vibratiile. ș
Trebuie avuta in vedere atat in faza de costruire, cat si in faza de operare a
centralei respectarea nivelului de zgomot admis la limita teritoriilor protejate
(zone locuite) conform OM 536/1997 pentru aprobarea normelor de igiena si a
recomandarilor privind mediul de viata al populatiei, cu modificarile si
completarile ulterioare. Astfel, conform art. 17, nivelul de zgomot in cazul
locuintelor individuale, masurat in conditiile stabilite nu trebuie sa depaseasca
50 dB (m surat la 3 m de peretele exterior al locuinei), iar in cazul ă ț
apartamentelor nu trebuie sa depaseasca 35 dB (m surat în interiorul camerei, ă
cu ferestrele închise). In timpul noptii nivelul echivalent continuu trebuie redus
cu 10 dB.
De asemenea, toate echipamentele utilizate in aer liber atat in faza de
constructie cat si in cea de operare trebuie sa respecte prevederile HG
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 39 / 177
______________________________________________________________________________________
1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu, produs de
echipamente destinate utilizarii in exteriorul cladirilor.
STAS 10009-88 – Acustica urbana – Limite admisibile ale nivelului de zgomot –
prevede limitele maxim admisibile in baza carora se apreciaza starea mediului
din punct de vedere acustic in zona unui obiectiv. Astfel, la limita unei incinte
industriale valoarea maxima este de 65 dB. De asemenea, normativul specifica
valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe strazi in functie de
categoria tehnica a strazilor, respectiv de intensitatea traficului. Trebuie precizat
ca aceste valori sunt orientative, standardele fiind documente utilizate ca
referinta in procesul de autorizare.
In ceea ce priveste transportul deseurilor pe drumurile publice pana la
instalatiile de gestionare, trebuie avute in vedere prevederile SR 12025-1/1994
– Acustica in constructii. Efectele vibratiilor produse de traficul rutier asupra
cladirilor sau partilor de cladiri.
În etapa de construcie, sursele de zgomot vor fi aferente urm toarelor ț ă
operaiuni:ț
•lucr rile propriu-zise de construcie i montaj;ă ț ș
•transportul materialelor de construcie. ț
Echipamentele care vor produce zgomot vor fi: buldozere, compactoare,
înc rc toare, greidere, foreze, excavatoare, autocamioane transport,ă ă
basculante, având o putere acustic între 75 i 110 dB. ă ș
Utilajele de construcie având mase mari, prin deplasarea lor pot constitui surse ț
de vibraii. Autobasculantele, atât înc rcate, cât i goale, pot constitui surseț ă ș
importante de zgomot i vibraii la deplasarea pe drumurile din localit i. ș ț ăț
La deplasarea autobasculantelor prin localit i, pot ap rea vibraii cu intensit i ăț ă ț ăț
peste cele admise prin SR 12025:1994, în funcie i de calitatea drumurilor. ț ș
Parcurgerea unei localitati de catre autobasculantele ce deservesc lucrarile, pot
genera niveluri echivalente de zgomot, pentru perioade de referinta de 24 ore,
peste 50 dB(A), daca numarul de treceri depaseste 20.
Sursele de zgomot datorate activit ilor de construcii i transport care vor fi ăț ț ș
desf urate în perioada de construcie vor fi discontinue i pe intervale de timpăș ț ș
de 8 – 16 ore, în perioada de zi. Pe parcursul acestor intervale exist ă
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 40 / 177
______________________________________________________________________________________
posibilitatea cre terii nivelurilor de zgomot, în anumite perioade, peste limita ș
prev zut de STAS 10009/88 – Acustica urban – „Limite admisibile aleă ă ă
nivelului de zgomot" de 65 dB(A), la limita funcional a incintei industriale. ț ă
Având îns în vedere durata limitat în timp a lucr rilor de construcie, situarea ă ă ă ț
într-o zon industrial (ce are deja un fond de poluare fonic comparabil cu ă ă ă ă
cea generat de obiectiv), la o distan de minim 200 m de orice zon locuit i ă ță ă ă ș
existena unei liziere de p dure cu l imea medie de cca. 100 m întreț ă ăț
amplasamentul centralei i cele mai apropiate zone locuite, se consider c ș ă ă
impactul zgomotului în aceast etap nu va provoca schimb ri cuantificabile ale ă ă ă
nivelului zgomotului în aceste zone.
În etapa de operare, sursele de zgomot vor fi cele specifice unei termocentrale:
tirajul co urilor, ventilatoarele de aer i de gaze de ardere, pompele, ș ș
turbogeneratoarele, compresoarele, mecanismele de transport i extracie a ș ț
cenu ii i combustibilului, toc torul de biomas , precum i traficul auto înș ș ă ă ș
incint , cu o putere acustic cuprins între 50 i 110 dB. ă ă ă ș
Impactul surselor de zgomot din etapa de operare este asem n tor celor din ă ă
etapa de construcie, având în vedere amplasamentul i gama de puteri ț ș
acustice asem n toare a acestora. De asemenea, camioanele i basculantele ă ă ș
ce vor transporta combustibilul i cenu a vor constitui surse de vibraii, dup ș ș ț ă
cum a fost prezentat mai sus. Datorit funcion rii continue a centralei îns , ă ț ă ă
unele surse de zgomot, precum tirajul co urilor, ventilatoarele, pompele, ș
turbogeneratoarele vor avea caracter continuu.
În Tabelul 1.6 sunt prezentate sintetic sursele de zgomot din perioada realiz rii ă
investiiei i funcion rii centralei.ț ș ț ă
Tabel 1.6Informatii despre poluarea fizica generata de activitatea de
construc ie i func ionare a centralei ț ș ț
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 41 / 177
______________________________________________________________________________________
Tipul
poluariiSursa
de
poluareNr. surse
de
poluarePoluare
maxima
permisa
(limita
maxima
admisa
pentru
om si
mediu)Poluare
de fondPoluare calculata produsa de activitate si
masuri de eliminare/reducere
Masuri de
eliminare/
reducere a
poluariiPe zona
obiectivuluiPe zone de
protectie/
restrictie
aferente
obiectivului,
conform
legislatiei in
vigoarePe zone rezidentiale, de
recreere sau alte zone
protejate cu luarea in
considerare a poluarii
de fond
Fara masuri
de
eliminare/
reducere a
poluariiCu
implementarea
masurilor de
eliminare/
reducere a
poluarii
Perioada de construc ie ț
ZgomotMijloace/
Utilaje de
transport1065 dB(A) –
limita
functional ă75
dB(A)75-110
dB(A)Nu este
cazulNesemnific
ativaNu este cazulNu este
cazul
Perioada de func ionare ț
ZgomotFuncionarț
ea
centralei
electrice165 dB(A) –
limita
functional ă75
dB(A)50-110
dB(A)Nu este
cazulNesemnific
ativaNu este cazulImprejmui
rea zonei
tocatorulu
i de
biomasă
cu
panouri
fonoabsor
bante
ZgomotMijloace/
Utilaje de
transport365 dB(A) –
limita
functional ă75
dB(A)75-110
dB(A)Nu este
cazulNesemnific
ativaNu este cazulNu este
cazul
În privina unor țm suri de reducere a impactuluiă , se menioneaz c incinta va fiț ă ă
împrejmuit de gard, iar dup terminarea lucr rilor de construcie, va fi creat i ă ă ă ț ă ș
o perdea de protecie forestier în jurul acesteia. Pe perioada desf ur rii ț ă ăș ă
lucr rilor de construcie, se recomand montarea de panouri de protecie peă ț ă ț
perimetrul zonei de antier. In privinta zgomotelor la sursa si a a stresului indus ș
de zgomotul tehnologic la locul de munca sunt necesare respectarea integrala a
dispoziitiilor legale in vigoare cu privire la dotarea personalului de exploatare cu
mijloace de protectie individuala (antifoane, casti, etc) avand in vedere ca cu
toate masurile tehnice ce se pot lua, valorile de zgomot aferente mediului de
munca vor fi depasite.
1.7Alternative studiate de titularul proiectului
Au fost analizate o serie de alternative privind fluxul tehnologic de producie. ț
Acestea sunt enumerate mai jos, urmând a fi analizate la capitolul “Analiza
alternativelor”.
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 42 / 177
______________________________________________________________________________________
În cadrul studiului de pre-fezabilitate elaborat de S.C. Ecocarbon Consulting
S.R.L. a fost studiat posibilitatea realiz rii unei centrale electrice pe ă ă
biomas cu ciclu clasic ap -abur, ca alternativ la soluia cu ciclu ORC,ă ă ă ț
propus în proiect.ă
În ceea ce prive te managementul cenu ii rezultate în urma arderii biomasei în ș ș
cazanele centralei, au fost luate în considerare i urm toarele variante de ș ă
valorificare/eliminare:
•utilizarea ca fertilizator în agricultur sau silvicultur ; ă ă
•utilizarea ca material de construcii la fabricile de ciment sau la ț
producerea de prefabricate din beton.
În cadrul studiului de evaluare a impactului asupra mediului au fost analizate i ș
alte alternative referitoare la procesul tehnologic propus prin proiect.
A fost luat în considerare modificarea parametrilor fizici ai co urilor de ă ș
dispersie aparinând cazanelor de ardere. Soluiile alternative au vizat în primul ț ț
rând modificarea parametrilor fizici în sensul reducerii vitezei de evacuare a
gazelor prin cre terea diametrului co ului de dispersie. Aceast soluie tehnic ș ș ă ț ă
ar avea avantajul reducerii nivelului de zgomot (datorat vitezei ridicate de
evacuare a gazelor de ardere) generat de funcionarea obiectivului în soluia ț ț
tehnic propus .ă ă
1.8Informa ii despre documentele/reglement rile existente privindț ă
planificarea/amenajarea teritorial în zona amplasamentului proiectului ă
În vederea obinerii autorizaiei de construire, societatea S.C KDF ENERGY ț ț
S.R.L. Bucure ti deine Certificatul de urbanism nr. 41 din 14.04.2010, emis de ș ț
Prim ria ora ului Horezu. ă ș
În Certificatul de urbanism se specific urm toarele: ă ă
•Regimul juridic: Terenul se afl în intravilan i extravilan, adiacent str. ă ș
Stadionului, punctul „Treapt” i aparine ora ului Horezu; Prin H.C.L. Horezu nr. ș ț ș
89/29.12.2009 a fpst aprobat studiul de oportunitate privind scoaterea la licitaie ț
a terenului amplasament pentru înfiinarea unei centrale electrice pe biomas ; ț ă
conform Planului Urbanistic General avizat de c tre Consiliul Local Horezu i ă ș
Consiliul Judeean Vâlcea, pentru care au fost obinute toate acordurile i ț ț ș
avizele legale, aflat în faza de aprobare, terenul a fost propus pentru producere
de energie electric din surse regenerabile (energie verde); Terenul a fost ă
concesionat de S.C. KDF ENERGY S.R.L. prin contractul de concesiune nr.
2580/16.02.
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 43 / 177
______________________________________________________________________________________
•Regimul economic: Categoria de folosin : P une. ță ăș
•Regimul tehnic:
-Suprafaa lotului: 16.225 mp; ț
-Utilit i: reea energie electric , reea alimentare cu ap înăț ț ă ț ă
aproprierea amplasamentului (str. Stadionului);
-Amplasament fa de propriet ile vecine: conform prevederilor ță ăț
Codului Civil;
-Lucr ri pentru amenajare central : lucr ri pentru amenajare depozită ă ă
de material lemnos, cazane energetice inclusiv instalaiile anexe, ț
turbogeneratoare pentru generare energie electric , instalaii ă ț
electrice conexe;
-Arhitectura: specific centralelor electrice de generare; ă
-Acces: direct din strada Stadionului.
1.9Informa ii despre modalit ile propuse pentru conectare laț ăț
infrastructura existent ă
a. Conectarea la reeaua de drumuri ț
Amplasamentul obiectivului va fi adiacent la nord str zii Stadionului i accesul ă ș
auto în incint se va face direct din aceasta. ă
b. Conectarea la reeaua de alimentare cu ap ț ă
Alimentarea cu ap se va face prin intermediul serviciului de gospod rie ă ă
comunal , fiind proiectat bran ament la reeaua public de alimentare cu ap aă ș ț ă ă
ora ului Horezu (langa Trei Stejari), prin construirea unei conducte dinș
polietilena de inalta densitate PE 80 cu D = 180 x 16,4 mm , L = 300,00 m, prin
care se face extinderea retelei de distributie a apei existente in zona spre
amplasamentul noului obiectiv.
c. Conectarea la reeaua de canalizare ț
Sistemul centralizat de canalizare al ora ului Horezu este nefuncional, prim ria ș ț ă
ora ului având în derulare un proiect de reabilitare integral a acestuia. Înș ă
aceste condiii, incinta va fi prev zut cu reea proprie de canalizare i epurare ț ă ă ț ș
a apelor uzate. Detalii sunt prezentate la capitolul „Apa”.
d. Conectarea la reeaua electric ț ă
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 44 / 177
______________________________________________________________________________________
La o distanta de circa 550 m de amplasament exista PA Stofe Mobila, alimentat
cu energie electrica din Statia 110/20 kV Horezu prin LEA 20 kV Fabrica de
Mobila sI LEA 20 kV Cerna, cu posibilitati de preluare a consumului din alte
statii 110/20 kV prin intermediul retelelor de LEA 20 kV existente.
Acest PA este echipat cu sase celule cu intreruptor, din care se pot alimenta cu
energie electrica consumatorii noi.
Acest punct de alimentare nu poate prelua intreaga capacitate de transport a
energiei electrice produsa de centrala electrica care se construieste intrucat
retelele electrice care alimenteaza cu energie electrica acest punct de
alimentare nu corespund din punct de vedere tehnic:
– sectiune mica a conductorului aerian al liniilor electrice,
– liniile electrice traverseaza proprietati private
– in caz de avarie nu se poate remedia rapid defectiunea
-liniile electrice aeriene sunt intercalate in linii electrice subterane construite
cu cabluri cu izolatie de hartie sau ulei (peste 20 ani vechime).
În aceste condiii, conform solutiei propuse de Operatorul zonal de Distributie, ț
se va opta pentru racordarea directa la statia locala de distributie a energiei
electrice de 110 kV, prin realizarea unei linii electrice subterane cu cablu de tip
A2XS(FL)2Y 3x(1×150) mm2 in lungime de aproximativ 3 km pe domeniul
public din punctul de conexiuni realizat in incinta obiectivului propus, pana la
Statia de transformare 110/20 kV Horezu.
A fost propus schema electric monofilar de mai jos: ă ă ă
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 45 / 177
______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 46 / 177
______________________________________________________________________________________
PROCESE TEHNOLOGICE
1.10Procese tehnologice de produc ie ț
Procese tehnologice propuse prin proiect, tehnicile i echipamentele ș
necesare; alternative avute în vedere
Proiectul analizat const în construcia unei centrale electrice pe biomas , ă ț ă
a adar procesul tehnologic ce va fi implementat în cadrul obiectivului deș
investiii va fi cel specific producerii de energie electric folosind dreptț ă
combustibil de euri de biomas . ș ă
În continuare este prezentat un exemplu de flux tehnologic cu principiile de
baz ale producerii energiei electrice într-un grup energetic pe biomas .ă ă
Acesta, împreun cu desenele au rol de exemplificare i nu reprezint imaginea ă ș ă
exact a echipamentelor/locaiei/dimensiunilor.ă ț
1. Depozitarea si transportul combustibilului
Combustibilul, respectiv biomasa lemnoasa in diverse forme este preluat din
siloz (1) si transportat catre cazanul cu gratare mobile, cu ajutorul unui
transportor (2), actionat printr-un sistem hidraulic (3).
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 47 / 177
______________________________________________________________________________________
2. Arderea si sistemul de evacuare a gazelor de ardere
Sursa de energie (biomasa lemnoasa) este arsa in camera de ardere 1. Gazele
de ardere rezultate in rezervorul cu ulei diatermic (2) aferent arderii lemnului
sunt evacuate prin tirajul de la boiler (4), fiind conduse catre cosul de fum (5) cu
ajutorul unei conducte dedicata gazelor de ardere (3).
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 48 / 177
______________________________________________________________________________________
3. Gratar cu sistem de actionare hidraulic
Cenusa este un produs rezidual al arderii, ce este evacuat din camera de
ardere prin poarta de cenusa (2), cu ajutorului unui gratar cu sistem de
actionare (1).
4. Sistem de manipulare cenusa
Dupa poarta de evacuare a deseurilor, cenusa este preluata prin sistemul de
manipulare cenusa, format din poarta de cenusa (1), multiciclon de cenusa (2),
filtru cenusa (3) si container / recipient cenusa (4). Schimbarea recipientului de
cenusa este necesara in medie la fiecare 14 zile.
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 49 / 177
______________________________________________________________________________________
5. Ciclul primar – boiler cu ulei diatermic
Gazele de ardere fierbinti trec prin boilerul de ulei diatermic (1), unde isi
transfera energia catre uleiul diatermic (ce are un punct de inflamabilitate foarte
inalt) si il incalzeste pana la o temperatura de circa 350°C – temperatura ce
este inferioara punctului de inflamabilitate al uleiului diatermic.
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 50 / 177
______________________________________________________________________________________
6. Vaporizator – ciclul secundar
Prin intermediul vaporizatorului (1) energia stocata in uleiul diatermic este
transferata catre un fluid de lucru organic, care se afla in ciclul secundar al
vaporizatorului (2). Fluidul de lucru organic nu contine clor, nu este toxic pentru
stratul de ozon si are un punct de inflamabilitate foarte scazut, care favorizeaza
eficienta energetica.
Datorita punctului sau de fierbere / inflamabilitate scazut, fluidul de lucru se
inflameaza imediat la contactul cu ulei diatermic fierbinte. Dupa inflamare,
fluidul de lucru trece prin conducta de tur (2) catre turbina (3) si cedeaza
acesteia energia.
Fluidul de lucru decomprimat trece de turbina (3) fiind transferat catre
condensator (5) unde este lichefiat. Fluidul de lucru organic revenit in stare
lichida este transferat prin intermediul pompei de alimentare a condensatorului
(6) catre regenerator pentru preincalzire si apoi catre vaporizator prin conducta
de retur pentru inchidere circuit si reluare proces.
7. Furnizarea de energie electrica
Turbogeneratorul cu ciclu ORC (1) transforma energia termica in energie
electrica, care apoi este livrata in sistemul energetic (3) cu ajutorul unui
transformator (2).
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 51 / 177
______________________________________________________________________________________
Ciclul termodinamic utilizat pentru producerea energiei electrice va fi Ciclul
Organic Rankine (ORC). Acesta este un ciclu Claus Rankine care utilizeaz un ă
fluid organic de lucru în locul apei – aburului. In ultimii 15 ani a fost imbunatatit
substantial si a devenit foarte popular in procesele de producere a energiei, mai
ales pentru gama de puteri mici (< 5 MWel), unde beneficiaza de avantajul
functionarii la temperaturi inferioare ciclului apa – abur.
În figura urm toare este prezentat o schem simplificat a unui circuit ă ă ă ă
termodinamic cu ciclu ORC.
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 52 / 177
______________________________________________________________________________________
Turbogeneratorul utilizeaza temperatura inalta a uleiului termic pentru
preincalzirea si vaporizarea fluidului organic in vaporizator (8 -> 3 -> 4).
Vaporii fluidului organic antreneaza turbina (4 -> 5), care antreneaza un
generator prin intermediul unui cuplaj elastic.
Vaporii evacuati din turbina in regenerator (5 -> 9) preincalzesc fluidul organic
(2 -> 8).
La final, vaporii sunt condensati intr-un condensator racit cu apa (9 -> 6 -> 1).
Fluidul organic este pompat (1 -> 2) la regenerator si apoi la vaporizator, astfel
fiind completata secventa de operatii in ciclul inchis.
CEB Horezu va prevede urm torul flux de recepie, depozitare i prelucrare ă ț ș
biomas :ă
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 53 / 177
______________________________________________________________________________________
Deoarece solutia propusa pentru fiecare cazan energetic are puterea termica
maxim utilizata de 19,73 MW, activitatea propusa prin proiect nu cade sub
incidenta prevederilor OUG nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat
al poluarii, aprobata prin Legea nr. 84/2006, cu modific rile i complet rile ă ș ă
ulterioare.
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 54 / 177
______________________________________________________________________________________
Valorile limita ale parametrilor relevanti (consum de apa si energie, poluanti in
aer si apa, generarea deseurilor) atinse prin tehnicile propuse de titular sunt
prezentate in Tabelul 2.1.
Tabel 2.1Valorile limita ale parametrilor relevanti atinsi prin tehnicile
propuse de titular
Parametru UM*Valori limita
Tehnici
alternative
propuse de
titularPrin cele
mai bune
tehnici
disponibil
e**Conform
celor mai
bune
practici
de
mediu*** 1…n
Consum de energie**** GJ/GWh/an –-
Consum de apa m3/GWh/an35,6–
Emisii de
poluanti
atmosfericiParticule totale g/mμ3/24 h54,5–
PM10g/mμ3/24 h10,9–
NOxg/mμ3/an8,7–
COg/mμ3/8 h200–
Particule totalekg/GWh/an204,67–
PM10kg/GWh/an83,10–
NOxkg/GWh/an481,50–
COkg/GWh/an400,83–
Emisii de
poluanti in apa
pluviala*****Materii in
suspensie
evacuate în
emisarmg/l 35–
Materii in
suspensie
evacuate în
staie deț
epuraremg/l 350
Materii totale
in suspensiekg/GWh/an 11,6–
Cenu șărezultat în urma arderiiă
biomaseit/GWh/an 38,92–
De euri rezultate în urmaș
întreinerii i reparaiilorț ș ț
echipamentelor, metale de la
arderea biomasei, n mol de la ă
cur area reelei de canalizare iăț ț ș
fosei septicekg/GWh/an 194,42
Deseuri menajere i asimilabil ș
menajere, de euri din activit i de ș ăț
biroukg/GWh/an 188,85–
* consum de energie, in GJ raportat la unitatea de produs sau de materie prima; consum de apa, in m 3
raportat la unitatea de produs sau de materie prima; emisii de poluanti atmosferici: concentratii in mg/m 3 si
cantitati in g sau kg raportate la unitatea de produs sau de materie prima; emisii de poluanti in apa:
concentratii in mg/l si cantitati in g sau kg raportate la unitatea de produs sau de materie prima; deseuri
generate: cantitati in kg raportate la unitatea de produs sau de materie prima.
** Compararea si evaluarea viabilitatii acestora in concordanta, dupa caz, cu cele mai bune practici de
mediu si cu cele mai bune tehnici disponibile in UE – conform documentelor relevante privind cele mai
bune tehnici disponibile si bazelor de date privind Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii, ca de ex.
bazele de date ale Biroului IPPC de la Sevilla. Compararea cu cele mai bune practici de mediu si cu cele
mai bune tehnici disponibile se face numai pentru proiectele unor activitati propuse prevazute de Anexa 1
a OUG nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata prin Legea nr. 84/2006 cu
modificările și completările ulterioare.
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 55 / 177
______________________________________________________________________________________
*** Conform recomandarilor Comisiei de la Helsinki (HELCOM) privind implementarea masurilor
tehnologice pentru tipuri de activitati relevante.
**** Nu a putut fi estimat consumul de energie, dar se va utiliza energia produsă în centrală,
1.11Activit i de dezafectareăț
Terenul pe care urmeaz s fie construit obiectivul de investiie este în prezent ă ă ț
folosit ca p une, a adar realizarea acestuia nu va implica lucr ri de ăș ș ă
dezafectare.
În cazul în care se va pune problema încet rii funcion rii centralei pe biomas ă ț ă ă
i a dezafect rii cl dirilor, instalaiilor, echipamentelor etc. aferente acesteia,ș ă ă ț
acest lucru se va realiza pe baza unui proiect i a unui studiu de evaluare a ș
impactului asupra mediului separat, aferent acestui proiect de dezafectare.
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 56 / 177
______________________________________________________________________________________
1DE EURIȘ
1.12De euri rezultate în faza de construc ieș ț
În timpul realiz rii lucr rilor de construcii i de montaj vor rezulta de euri de ă ă ț ș ș
construcie specifice. Acestea vor fi colectate separat i eliminate prin grija iț ș ș
responsabilitatea antreprenorilor lucr rilor. De eurile care vor rezulta în ă ș
perioada de construcie i de montaj vor consta în de euri de materiale de ț ș ș
construcie i de euri menajere de la personalul angajat. Vor fi generateț ș ș
urm toarele tipuri de de euri:ă ș
•de euri vegetale rezultate din decopertarea terenului pe care urmeazș ă
s se construiasc obiectivul (care este în prezent folosit drept p une).ă ă ăș
•p mânt de excavaie excedentar;ă ț
•de euri de materiale din construcie (resturi de beton, caramidș ț ă
refractar );ă
•de euri de material plastic (PEID, PVC);ș
•de euri metalice rezultate de la operaiile de asamblare a structurilorș ț
metalice i de montaj al utilajelor;ș
•capete conductori – neferoase cu izolaii; ț
•de euri de lemn (resturi tâmpl rie);ș ă
•uleiuri uzate de la utilajele de construcie; ț
•de euri solide grase i uleioase (lavete, filtre de ulei);ș ș
•de euri de ambalaje rezultate din folosirea unor materiale în lucr rile deș ă
construcii (vopsele, lacuri);ț
•acumulatori uzai; ț
•anvelope uzate;
•de euri menajere i asimilabil menajere, rezultate din activit ileș ș ăț
personalului angajat.
Pentru etapa de execuie a lucr rilor de construcie, modalit ile de gestionare ț ă ț ăț
eficient i conform a de eurilor generate în aceast etap vor avea în vedere:ă ș ă ș ă ă
•inventarul tipurilor i cantit ilor de de euri ce vor fi produse, inclusiv ș ăț ș _______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 57 / 177
______________________________________________________________________________________
clasa de periculozitate a acestora;
•evaluarea oportunit ilor de reducere a gener rii de de euri solide, în ăț ă ș
special a tipurilor de de euri periculoase sau toxice; ș
•determinarea modalit ii i a responsabililor pentru implementarea ăț ș
m surilor de gestionare a de eurilor;ă ș
•refolosirea pe cât de mult posibil a p mântului de excavaie ca material ă ț
de umplutur , surplusul de p mânt fiind depozitat în spaii aprobate de ă ă ț
municipalitate;
•colectarea separat i valorificarea prin ageni economici autorizai a ă ș ț ț
materialelor cu potenial valorificabil (lemn, metal, materiale plastice, ț
sticl );ă
•urm rirea strict a fluxului de de euri periculoase (uleiuri uzate iă ă ș ș
lubrifiani, ambalaje de vopsele i lacuri), depozitarea temporar aț ș ă
acestora în condiii de siguran i predarea spre valorificare sau ț ță ș
eliminare final prin operatori autorizai; ă ț
•depozitarea temporar a tuturor de eurilor pe amplasament, în spaii ă ș ț
special destinate i amenajate pentru aceast activitate, astfel încât s ș ă ă
se reduc riscul polu rii solului, subsolului i apelor subterane.ă ă ș
Prin acordul semnat cu antreprenorii de lucr ri se va stabili responsabilitatea ă
p rilor în privina gestion rii de eurilor. Gospod rirea de eurilor generate înă ț ț ă ș ă ș
perioada realiz rii investiiei se va efectua astfel: ă ț
•de euri vegetale rezultate din decopertarea terenului vor fi transportateș
în vederea elimin rii finale la ădepozite de deșeuri menajere conforme,
prin intermediul operatorului de salubritate din zona;
•pământul de excavație excedentar va fi utilizat pentru reconstructia
ecologica a unor terenuri (la solicitarea autorităților locale sau ale
persoanelor fizice și juridice interesate) sau va fi transportat, prin
intermediul operatorului de salubritate din zona, către depozite de
deșeuri menajere conforme pentru a se asigura materialul inert necesar
acoperirilor zilnice;
•deșeurile de materiale din construcie țvor fi depozitate temporar pe
platforme betonate din vecinătatea zonei de realizare a investiției, de
unde vor fi preluate în vederea eliminării finale prin depozitare de către
operatori autorizați (utilizare ca materialul inert necesar acoperirilor
zilnice în cadrul depozitelor de deșeuri menajere conforme);
•de euri de material plastic (PEID, PVC), ș deșeurile metalice, capetele
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 58 / 177
______________________________________________________________________________________
conductori – neferoase cu izolaii i ț ș de eurile de lemn (resturi tâmpl rie)ș ă
vor fi colectate separat, depozitate temporar pe platforme betonate din
vecinătatea zonei de realizare a investiției, de unde vor fi preluate în
vederea valorificării de către operatori autorizați;
•uleiurile uzate rezultate de la utilaje și echipamente vor fi colectate în
recipiente metalice închise, care se vor depozita controlat într-un depozit
special amenajat, de unde vor fi preluate în vederea valorificării/eliminarii
(incinerare) de către operatori autorizați;
•de eurile solide grase i uleioase (lavete, filtre de ulei)ș ș vor fi colectate în
recipiente metalice închise, care se vor depozita controlat într-un depozit
special amenajat, de unde vor fi preluate în vederea eliminării
(incinerare) de către operatori autorizați;
•de eurile de ambalaje rezultate din folosirea unor materiale în lucr rileș ă
de construcii (vopsele, lacuri) ț vor fi colectate separat în containere într-
un depozit special amenajat în vederea preluării acestora pentru
eliminare (incinerare) de către operatori autorizați;
•acumulatorii uzai i anvelopele uzate ț ș vor fi colectate separat, depozitate
temporar pe platforme betonate din vecinătatea zonei de realizare a
investiției, de unde vor fi preluate în vederea valorificării de către
operatori autorizați;
•de eurile menajere i asimilabil menajere vor fi colectate în containereș ș
metalice, amplasate pe suprafee betonate, în apropierea zonei de ț
realizare a investiiei, fiind eliminate prin depozitare final (preluare de ț ă
c tre operatorul de salubritate din zonaă pe baz de contracte deă
prest riă).
În tabelul 3-1 se prezint succint tipurile de de euri generate în perioada de ă ș
construc ie i modul de gestionare a acestoraț ș .
Tabel 3.1Managementul de eurilor în perioada de ș construc ie ț
Denumire de eu* șCantitate
prev zută
a fiă
generatăStarea
fizică
(Solid – S
Lichid –
L,
Semisoli
d – SS)Cod
de eu*șCod
privind
principal
a
proprieta
te
periculoa
sa**Cod
clasificar
e
statisticăManagementul de eurilor- ș
cantitate prev zut a fi ă ă
generată
valorific
atăeliminat
ăramasă
în stoc
De euriș
vegetale
rezultate din
decopertarea
terenului8000 m3S02 01 03-09.21-8000
m3-
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 59 / 177
______________________________________________________________________________________
Denumire de eu* șCantitate
prev zută
a fiă
generatăStarea
fizică
(Solid – S
Lichid –
L,
Semisoli
d – SS)Cod
de eu*șCod
privind
principal
a
proprieta
te
periculoa
sa**Cod
clasificar
e
statisticăManagementul de eurilor- ș
cantitate prev zut a fi ă ă
generată
valorific
atăeliminat
ăramasă
în stoc
P mânt deă
excavaieț10000m3S17 05 04-12.133000
m37000
m3-
De euriș
materiale de
construcieț
(beton,
c r midă ă ă
refractar ) -ă
inerte60 tS17 01 07-12.13-60 t-
De euri deș
material plastic
(PEID, PVC)0,35 tS17 02 03-07.040,35 t–
De euri metaliceș
din construcie ț1,5 tS16 02 13-06.111,5 t–
Capete
conductori –
neferoase cu
izolaiiț0,1 tS17 04 11-06.260,1 t–
De euri de lemnș
(resturi
tâmpl rie)ă40 m3S17 02 01-07.5140 m3–
Uleiuri uzate0,2 tL13 02
08*H501.31-0,2 t-
De euri solideș
grase iș
uleioase
(lavete, filtre de
ulei)0,15S15 02
02*H507.62
01.32-0,15-
De euri deș
ambalaje
rezultate din
folosirea unor
materiale în
lucr rile deă
construciiț
(vopsele, lacuri)0,3 tS15 01
10*H606.31-0,3 t-
Acumulatori
uzaiț0,2 tS16 06
01*H808.410,2 t–
Anvelope uzate0,4 tS16 01 03-07.310,4 t–
De euriș
menajere4 tS20 03 01-10.11-4 t-
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 60 / 177
______________________________________________________________________________________
* În conformitate cu Lista cuprinzând deșeurile, din Anexa 2 din HG 856/2002 privind evidența gestiunii
deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase.
** Ordonanța de Urgență a Guvernului 78/2000 privind regimul deșeurilor, aprobată cu modificări și
completări prin Legea 426/2001, cu modificările și completările ulterioare.
*** Regulamentul (CE) nr. 2150/2002 al Parlamentului European si al Consiliului din 25 noiembrie 2002
privind statisticile asupra deseurilor (odata cu data aderarii Romaniei la UE, Regulamentele UE se aplica
direct in Romania)
1.13De euri rezultate în faza de operareș
Din activit ile desf urate în cadrul centralei pe biomas vor rezulta ăț ăș ă
urm toarele categorii de de euri:ă ș
•cenu rezultat în urma arderii de eurilor de biomas i reinut ișă ă ș ă ș ț ă ș
colectat prin mecanismele de reinere i de colectare a cenu ii dină ț ș ș
dotarea instalaiilor de ardere ale centralei; ț
•metale rezultate de la separatorul de metale al toc torului de biomas ; ă ă
•metale i materiale refractare rezultate de la operaii de reparaie aș ț ț
cazanelor de ardere si utilajelor;
•n mol rezultat de la operaii de cur are a reelei de canalizare i a foseiă ț ăț ț ș
septice;
•de euri menajere i asimilabil menajere, rezultate din activit ileș ș ăț
personalului angajat.
Pe lâng aceste categorii de de euri, urmare operaiilor de întreinere iă ș ț ț ș
reparaie vor rezulta i urm toarele categorii de de euri:ț ș ă ș
•uleiuri uzate
•de euri solide grase i uleioase (lavete, filtre de ulei)ș ș
•de euri din aluminiuș
•cablu uzat
•acumulatori uzai ț
•anvelope uzate
În ceea ce prive te activitatea aferent birourilor pe lâng de eurile menajere i ș ă ă ș ș
asimilabil menajere se vor genera i urm toarele categorii de de euri: ș ă ș
•tonere de la imprimante (inclusiv cartu e) ș
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 61 / 177
______________________________________________________________________________________
•de euri hârtie i cartonș ș
•de euri de ambalaje i recipiente din plasticș ș
•de euri de sticl .ș ă
Cenu a fiind un produs de ardere la temperatura inalta (1100-1300 șC) aș
lemnului, cenusa rezultata poate fi catalogata ca de eu inert. Ea este reinut ș ț ă
prin sisteme succesive de reinere care permit evacuarea în containere etan e ț ș
a cenu ii uscate din sala cazanelor. Reinerea cenusei se face in mai multeș ț
zone ale instalatiei astfel:
•retinerea cenusii la sfârsitul focarului;
•retinerea cenusii depuse pe parcursul schimbatorului convectiv de
caldura orizontal;
•retinerea partiala a cenusii zburatoare in multicicloane;
•retinerea finala a cenusii zburatoare din gazele de ardere evacuate in
filtrul cu saci prevazut inainte de evacuarea la cos;
Sistemul permite colectarea separata a cenusii cu impuritati mecanice (pietre,
bucati de metal, cuie) care pot ajunge accidental in cazan in containerul situat la
fine gratar de ardere.
Depozitarea definitiva a cenusii se poate realiza in depozite conforme luindu-se
masurile antispulberare pe perioada transportului si a depozitarii. Aceste masuri
constau in umectarea cu pâna la 25% apa si transportarea in containere
acoperite cu prelata pe distante de maxim 200 km.
Transportul cenusii la depozit se poate realiza odata pe saptaminal cu unu-
doua containere autobasculante care sunt prevazute in dotarea centralei.
Depozitele industriale conforme care sunt in zona si in care aceste deseuri
inerte se pot depozita sunt:
•Depozit de cenusa al CET Govora la 45 km;
•Depozit de cenusa al Complexului Energetic Rovinari la 95 km.
Cenusa poate fi depozitata de asemenea in carierele de carbune aflate in zona
orasului Berbesti (35 km) prin adaugare pe halda de steril care se formeaza
pentru umplerea carierei in urma exploatarii. Aceasta cantitate este
nesemnificativa in raport cu cantitatile anuale de steril vehiculate, de exemplu,
in cariera Panga, peste 10 milioane mc/an).
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 62 / 177
______________________________________________________________________________________
Metalele rezultate de la separatorul de metale al toc torului de biomas i ă ă ș
metalele rezultate de la operaii de reparaie a cazanelor de ardere si utilajelor ț ț
vor fi colectate separat, depozitate temporar pe platforme betonate din
vecinătatea centralei, de unde vor fi preluate în vederea valorificării de către
operatori autorizați.
Materiale refractare rezultate de la operaii de reparaie a cazanelor de ardere si ț ț
utilajelor vor fi depozitate temporar pe platforme betonate din vecinătatea zonei
de realizare a investiției, de unde vor fi preluate în vederea eliminării finale prin
depozitare de către operatori autorizați (utilizare ca materialul inert necesar
acoperirilor zilnice în cadrul depozitelor de deșeuri menajere conforme).
N mol rezultat de la operaii de cur are a reelei de canalizare i a foseiă ț ăț ț ș
septice va fi colectat în recipiente metalice și transportat, prin intermediul
operatorului de salubritate din zona, către statiile de epurare din zonă sau se va
elimina final prin incinerare.
De eurile rezultate în urma operaiilor de întreinere i reparaie, precum iș ț ț ș ț ș
de eurile rezultate din activitatea aferent birourilor vor fi ș ă colectate separat,
depozitate temporar pe platforme betonate din vecinătatea centralei, de unde
vor fi preluate în vederea valorificării/eliminării de către operatori autorizați.
De eurile menajere i asimilabil menajere rezultate din activitatea celor 25 deș ș
angajai, care vor opera în cadrul obiectivului, vor fi de aproximativ 4 t/an i seț ș
vor depozita în containere metalice amplasate pe platformele betonate din
vecin tatea obiectivului analizat.ă
Ridicarea, transportul i depozitarea de eurilor menajere i asimilabil menajere ș ș ș
se realizeaz pe baz de contracte de prest ri servicii cu operatori autorizai. ă ă ă ț
În tabelul 3-2 se prezint succint tipurile de de euri generate în perioada de ă ș
operare i modul de gestionare a acestoraș .
Tabel 3.2Managementul de eurilor în perioada de operare ș
Denumire de eu* șCantitat
e
prev zuă
t a fiă
generat
ăStarea
fizică
(Solid –
S Lichid
– L,
Semisol
id – SS)Cod
de eu*șCod
privind
principa
la
propriet
ate
periculo
asa**Cod
clasificare
statisticăManagementul de eurilor- ș
cantitate prev zut a fi generat ă ă ă
valorific
atăeliminatăramasă
în stoc
Cenu (șă din
scruberul
usc torului deă
biomas )ă1257 tS10 01 03-12.42-1257 t-
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 63 / 177
______________________________________________________________________________________
Denumire de eu* șCantitat
e
prev zuă
t a fiă
generat
ăStarea
fizică
(Solid –
S Lichid
– L,
Semisol
id – SS)Cod
de eu*șCod
privind
principa
la
propriet
ate
periculo
asa**Cod
clasificare
statisticăManagementul de eurilor- ș
cantitate prev zut a fi generat ă ă ă
valorific
atăeliminatăramasă
în stoc
Metalele
rezultate de la
separatorul de
metale al
toc torului deă
biomas iă ș
metalele
rezultate de la
operaii deț
reparaie aț
cazanelor de
ardere si
utilajelor2 tS16 01 17-06.112 t–
N mol rezultată
de la operaii de ț
cur are aăț
reelei deț
canalizare i a ș
fosei septice0,5 tS19.08.05-11.11-0,5 t-
Uleiuri uzate0,33 tL13 02 08*H501.31-0,33 t-
De euri solideș
grase i ș
uleioase
(lavete, filtre de
ulei)0,25 tS15 02 02*H507.62
01.32-0,25 t-
De euri dinș
aluminiu0,3 tS17 04 02-06.220,3 t–
Cablu uzat 0,7 tS17 04 11-06.240,7 t–
Acumulatori
uzai ț0,8 tS16 06 01*H808.410,8 t–
Anvelope uzate1,4 tS16 01 03-07.311,4 t–
Tonere de la
imprimante
(inclusiv
cartu e)ș0,2 tS08 03 17*H502.130,2 t–
De euri hșârtie iș
carton0,6 tS15 01 01-07.210,6 t–
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 64 / 177
______________________________________________________________________________________
Denumire de eu* șCantitat
e
prev zuă
t a fiă
generat
ăStarea
fizică
(Solid –
S Lichid
– L,
Semisol
id – SS)Cod
de eu*șCod
privind
principa
la
propriet
ate
periculo
asa**Cod
clasificare
statisticăManagementul de eurilor- ș
cantitate prev zut a fi generat ă ă ă
valorific
atăeliminatăramasă
în stoc
De euri deș
ambalaje i ș
recipiente din
plastic1,2 tS15 01 02-07.411,2 t–
De euri de sticlș ă0,1 tS15 01 07-07.110,1 t–
De eușri
menajere4 tS20 03 01-10.11-4 t-
* În conformitate cu Lista cuprinzând deșeurile, din Anexa 2 din HG 856/2002 privind evidența gestiunii
deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase.
** Ordonanța de Urgență a Guvernului 78/2000 privind regimul deșeurilor, aprobată cu modificări și
completări prin Legea 426/2001, cu modificările și completările ulterioare.
*** Regulamentul (CE) nr. 2150/2002 al Parlamentului European si al Consiliului din 25 noiembrie 2002
privind statisticile asupra deseurilor (odata cu data aderarii Romaniei la UE, Regulamentele UE se aplica
direct in Romania)
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 65 / 177
______________________________________________________________________________________
2IMPACTUL POTEN IAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER , ASUPRA Ț Ă
COMPONENTELOR MEDIULUI I M SURI DE REDUCERE A Ș Ă
ACESTUIA
1.14Apa
4.1.1Condi iile hidrogeologice ale amplasamentuluiț
Apele de suprafa cele mai apropiate de amplasamentul analizat sunt râul ță
Luncav , situat la circa 200 m nord-est i pârâul Valea Ursilor situat la circaăț ș
900 m nord-est. Râul Luncav izvor te de sub culmea munilor C p ânii, ăț ăș ț ă ăț
Carpaii Meridionaliț.
Cea mai important ap de suprafa din zon este Râul Olt, fiind situat la circa ă ă ță ă
45 km est. Râul Olt str bate teritoriul judeului Vâlcea pe aproximativ 130 km, ă ț
coborând de la râul Vadului, pân la sud de Dr g ani aproximativ 210 m, ă ă ăș
panta medie fiind de 1,5 m/km.
Temperaturile medii lunare ale râului Olt cresc în perioada ianuarie – august (de
la 0,7șC la 19,1șC) cu un salt caracteristic între lunile martie i aprilie (de la ș
3,7șC la 8,8șC), iar în perioada august – decembrie scad (de la 19,1șC la
1,6șC).
În ceea ce prive te condiiile hidrogeologice din zona în care va fi realizat ș ț ă
investiia, se întâlnesc strate acvifere întinse i de mare productivitate,ț ș
cantonate în nisipuri i pietri uri. Totodat se reg sesc ape subterane de ș ș ă ă
adâncime care sunt capatate i utilizate în scop potabil. ș
Urmare forajelor realizate cu ocazia efectu rii studiului geotehnic (F1 i F2) s-a ă ș
constat c apa subteran este la 7,00 m, nivelul variind în timp.ă ă
Adâncimea de înghe în zona analizat este la 0,7-0,80 m. ț ă
4.1.2Alimentarea cu ap ă
Pentru realizarea investiiei nu va fi utilizata apa. In perioada realizarii lucrarilor, ț
angajaii vor utiliza apa potabiladin reeaua public ora eneasc .ț ț ă ș ă
Dup punerea în funciune a centralei electrice, pe amplasamentul analizat apaă ț
se va utiliza:
•în scop potabil i în scop menajer la grupurile sanitare aferente cl dirii ș ă
administrative i cabinei poart ș ă
•pentru stingerea incendiilor
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 66 / 177
______________________________________________________________________________________
•pentru sp larea utilajelor, cazanelor (maxim de 2-3 ori/an), ă
•pentru întreinerea spaiilor interioare, a aleilor i platformelor betonate, ț ț ș
•pentru r cirea forat a cazanelor în caz de avarii sau accidente,ă ț ă
•pentru r cirea condensatoarelor (circuit închis – se alimenteaz laă ă
punerea în funciune). ț
Sursa de ap este reprezentat de reeaua public ora eneasc , fiind proiectat ă ă ț ă ș ă
bran ament la aceasta. ș
Situa ia existentț ă
Ora ul Horezu dispune de un sistem centralizat de alimentare cu ap , alc tuitș ă ă
din:
•captare – sursa Romani,
•captare – sursa Râme ti, ș
•conducta de aduciune Dn 400 mm – de la sursa Romani, ț
•conducta de aduciune Dn 200 mm – de la sursa Râme ti, ț ș
•staie de tratare pentru sursa Romani – capacitare 150 l/s,ț
•staie de tratare pentru sursa Râme ti – capacitate 25 l/s,ț ș
•rezervor 1 x 2500 mc – cota 527,00 m,
•rezervoare 2 x 500 mc – cota 600,00 m,
•reea de distribuie de joas presiune,ț ț ă
•reea de distribuie de înalt presiune.ț ț ă
Situa ia propusț ă
Pentru alimentarea cu ap a obiectivului analizat se propun urm toarele lucr ri: ă ă ă
•conduct din polietilena de înalt densitate PE 80 cu D = 180 x 16,4 mm,ă ă
L = 300,00 m, prin care se face extinderea retelei de distributie a apei existente
in zona ( langa Trei Stejari ), spre amplasamentul noului obiectiv;
•in incinta obiectivului, conducta de mai sus se ramifica in doua ramuri,
fiecare cu D=125×11,4 mm, pe care s-au prevazut hidranti subterani de
incendiu cu D = 65mm; la hidranti se asigura presiunea de minim 7,00m
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 67 / 177
______________________________________________________________________________________
necesara pentru interventia cu utilajele pompierilor; din aceste ramuri se vor
alimenta si punctele de consum aferente obiectivului; se mentioneaza ca
presiunea maxima asigurata este de 13,00m.
•deoarece in sistemul de alimentare cu apa al orasului Horezu pot
aparea disfunctionalitati care impun intreruperea furnizarii apei catre
consumatori, s-a prevazut asigurarea unei rezerve de apa proprie, pentru
stingerea incendiului; rezerva de apa va fi pastrata in doua rezervoare tip
POLSTIF – cu capacitatea de 60 mc fiecare, montate ingropat;
•utilaj de pompare necesar pentru preluarea apei din rezervoare si
pomparea ei spre punctul unde a aparut incendiul; sunt necesare doua
electropompe (1A+1R) cu caracteristicile Q = 30 mc/h , H = 50 m , N = 10 KW;
•pentru situatia in care a izbucnit un incendiu si este cazuta si linia
electrica, s-a prevazut o motopompa care sa preia functiile utilajului de pompare
care nu poate fi folosit datorita lipsei curentului electric;
•instalatiile hidraulice aferente rezervoarelor si legatura lor cu utilajul de
pompare;
•pentru protejarea utilajului de pompare si al motopompei este necesara o
cabina cu dimensiunile in plan de 5,00 x 3,00m.
Instala ii sanitareț
Corpul administrativ si cabina poarta fiind tip container sunt prevazute cu
instalatie interioara sanitara pentru ele fiind necesara doar racordarea la sursa
de apa din incinta si la reteaua de canalizare menajera. Instalatiile interioa re de
alimentare cu apa rece si apa calda a obiectelor sanitare se vor proiecta in
conformitate cu prevederile STAS 1478-90 si Normativului I 9-94.
Conductele instalatiilor interioare de alimentare cu apa din hala se vor executa
din teava de otel zincat. Conductele de apa rece si apa calda se vor termoizola
pe tot traseul cu tuburi termoizolante din poliuretan.
Obiectele sanitare din corpul administrativ si cabina poarta sunt lavoare din
portelan sanitar, vase de closet din portelan sanitar suspendat, cu rezervor
ingropat si cazi de dus din acryl.
Bilantul consumului de apa in cadrul obiectivului analizat in perioada function rii ă
este prezentat in tabelul 4.1.1.
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 68 / 177
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________
Tabel 4.1.1Bilantul consumului de apa (mc/zi; mc/an)
Proces
tehnologicSursa de
apă
(furnizor)Consum total
de apă
(coloanele
4,10,11)Apa prelevat din surs ă ă Recirculat /reutilizat ă ă
Comentarii
TotalConsum
menajerConsum industrial*
Apa de
la
propriul
obiectivApa de la
alte
obiectiveRe ea publicț ă
or eneascăș ă
de apă
menajerăApa
subteran ăApa de
suprafațăPentru compensarea
pierderilor în
sistemele cu circuit
închis
Apa
subteran ăApa de
suprafață
12345678910111213
Producere
energie
electric dină
surse
regenerabileRe eaț
publică
or eneascăș ă
de apă
menajerăMax. 16 m3/zi
Max. 1.150 m3/anMax. 16 m3/zi
Max. 1.150 m3/an1 m3/zi
250 m3/anMax. 15 m3/zi
Max. 900 m3/an––-
* În categoria consum industrial este prev zut apa necesar sp l rii utilajelor, cazanelor ă ă ă ă ă (maxim de 2-3 ori/an), între inerea spa iilor interioare, a aleilor ț ț
i platformelor betonate etc., precum i r cirea for at a cazanelor în caz de avarii sau accidenteș ș ă ț ă
** necesarul pentru ap pentru stingerea incendiilor va fi de 25 l/s pentru func ionarea simultan timp de 10 min a celor 2 hidran i interiori care vor fi ă ț ă ț
montai în hala de produc ie (fiecare cu un debit de 2,5 l/s) i a celor 4 hidran i exteriori care vor fi montai în zona depozitului de biomas (fiecare cu unț ț ș ț ț ă
debit de 5 l/s)
Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 69 / 177
__________________________________________________________________________________________
4.1.3Managementul apelor uzate
Prin realizarea investiiei nu vor rezulta ape uzate. In zona organiz rii de santier ț ă
vor fi montate toalete ecologice pentru personalul care va realiza lucrarile.
Din funcionarea CEB Horezu nu vor rezulta ape uzate tehnologice de proces.ț
Dup punerea în funciune a centralei electrice, de pe amplasamentul analizat voră ț
rezulta urm toarele categorii de ape uzate: ă
•ape uzate menajere rezultate de la angajai; ț
•ape uzate rezultate de la spalarea utilajelor, cazanelor (maxim de 2-3
ori/an),
•ape uzate rezultate de la întreinerea spaiilor interioare, a aleilor i ț ț ș
platformelor betonate,
•ape meteorice.
Situatia existenta
Orasul Horezu dispune in zona de un sistem centralizat de canalizare,
nefunctional. Primaria Horezu are in derulare un proiect de reabilitare a sistemului
de canalizare integral.
Situatia propusa
Incinta este prevazuta cu dou retele de canalizare si epurare a apelor uzate. ă
Aceasta varianta cuprinde urmatoarele lucrari:
•retea de canalizare menajera de incinta, din tuburi PVC – SN4 cu D = 250 x
6,2 mm, L = 220,00 m care preia apele uzate de toate categoriile, în afar de cele ă
meteorice si le conduce spre o fosa septica ecologica;
•retea de canalizare pentru apele pluviale, din tuburi PVC – SN4 cu D = 250
x 6,2 mm, L = 220,00 m care preia apele pluviale de pe acoperi urile cl dirilor i ș ă ș
de pe platforma amenajat a incintei; aceasta se termin cu un bazin decantor cu ă ă
volumul estimat de 20 m 3, subteran, de unde apele pluviale sunt deversate în
emisarul natural din zona (raul Luncavat) prin intermediul unei retele de ape
pluviale, acestea fiind considerate conventional curate. Reteaua de canalizare
pentru apele pluviale va prelua i apele uzate rezultate de la întreinerea spaiilor ș ț ț
interioare, a aleilor i platformelor betonate. ș
•camine de vizitare pe reteaua de canalizare menajera – 12 bucati;
__________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 70 / 178
__________________________________________________________________________________________
•un camin de deznisipare necesar pentru pre-epurarea apelor uzate
rezultate de la spalarea utilajelor, cazanelor, inainte de a fi deversate in fosa
septica propusa;
•fosa septica ecologica va cuprinde unitati de epurare primara, gen anaerob,
care va asigura in mod natural, fara substante de prelucrare chimica, epurarea
apei uzate astfel încât s respecte valorile admisibile pentru indicatorii de calitate, ă
specifici, impusi prin Normativul privind conditiile de evacuare a apelor uzate in
retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare NTPA-002 din
HG 352/2005 si anume:
opH 6,5 – 8,5;
omaterii in suspensie 350 mg/l;
oconsumul biochimic de oxigen CBO 5 300 mgO2/l;
oconsum chimic de oxigen – CCO-Cr 500 mgO2/l;
ofosfor total 5 mg/l;
osulfati 600 mg/l.
In scopul prevenirii incarcarii apelor pluviale cu potentiale susbstante nocive
provenite fie din depozitul de biomasa fie din zonele instalatiilor tehnologice,
aceste zone vor fi perimetrate cu un sistem de rigole de preluare a apelor din
precipitatii. Aceste zone tehnologice sunt acoperite cu un acoperis din materiale
usoare prevazut cu jgheaburi si burlane, astfel incat apa pluviala sa fie dirijata
departe de sursele potentiale de contaminare.
Pentru preluarea apelor accidentale de pe pardoselile halei se vor monta sifoane
de pardoseala, racordate la reteaua exterioara de canalizare menajer din incinta. ă
In Tabelul 4.1.2 este prezentat bilantul apelor uzate, iar in Tabelul 4.1.3 sunt
prezentate caracteristicile fizico-chimice ale apelor uzate.
__________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 71 / 178
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________
Tabel 4.1.2Bilantul apelor uzate
Sursa apelor
uzate,
Proces
tehnologicTotalul apelor
uzate generateApe uzate evacuateApe direc ionate spre ț
reutilizare/recirculare
Comentarii
m3/zim3/anMenajereIndustriale* Pluviale**În acest obiectivC tre alteă
obiective
m3/zim3/anm3/zim3/anm3/zim3/anm3/zim3/anm3/zim3/an
1234567891011121314
Producere
energie electric ă
din surse
regenerabileMax. 56,3Max.
7.3850,8200Max. 12Max. 65043,56.535––
*În categoria ape uzate industriale sunt prev zute ă ape uzate rezultate de la spalarea utilajelor, cazanelor (maxim de 2-3 ori/an) i ape uzate ș
rezultate de la între inerea spaiilor interioare, a aleilor i platformelor betonate ț ț ș
** Debitul de ap pluvial s-a determinat, luându-se ca model o ploaie de calcul uniform distribuit pe întregul amplasament cu o intensitate ă ă ă
constant , cu durata efectiv de 10 minute. (72,62 l/s)ă ă
Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 72 / 177
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________
Tabel 4.1.3Caracteristici fizico-chimice ale apelor uzate
Poluanti*Total ape uzate generateApe uzate evacuate
Ape fecaloid-menajere Ape industriale Ape meteorice
Debit total
[mc/an]Cantitate
totala
[kg/an]Debit
[mc/an]Conc. la
evacuare
[mg/l]Cantitate
[kg/an]Debit
[mc/an]Conc. la
evacuare
[mg/l]Cantitate
[kg/an]Debit
[mc/an]Conc. la
evacuare
[mg/l]Cantitate
[kg/an]
123456789101112
Materii in
suspensieMax. 7.38537520035070480**
170***35
35016,8
59,56.53535228,7
* Având în vedere categoriile de ape uzate, s-a calculat debitul numai pentru poluantul materii în suspensie
** Ape uzate rezultate d e la întreinerea spa iilor interioare, a aleilor i platformelor betonate care se evacueaz în comun cu apele meteoriceț ț ș ă
*** Ape uzate rezultate de la spalarea utilajelor, cazanelor (maxim de 2-3 ori/an) care se evacueaz în comun cu apele fecaloid-menajere ă
Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 73 / 177
__________________________________________________________________________________________
4.1.1Prognozarea impactului
Activit ile desf urate în cadrul etapei de construcie vor avea un impactăț ăș ț
nesemnificativ asupra calit ii apelor subterane i de suprafa . ăț ș ță
Având în vedere natura apelor uzate rezultate din funcionarea obiectivului, ț
precum i lipsa apelor uzate de proces, se poate aprecia c indicatorii de calitateș ă
ai acestor ape uzate colectate în fosa septic i pre-epurate vor respecta ă ș
prevederile Normativului privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de
canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare NTPA-002 din HG
352/2005.
Pe de alt parte realizarea unui camin de deznisipare pentru pre-epurarea apeloră
uzate rezultate de la spalarea utilajelor, cazanelor, inainte de a fi deversate in fosa
septica propusa va red uce considerabil materiile în suspensie din aceste ape.
În ceea ce prive te apele pluviale i apele uzate rezultate de la întreinerea ș ș ț
spaiilor interioare, a aleilor i platformelor betonate, prin realizarea:ț ș
•unui bazin decantor în vederea pre-epur ri acestor ape înainte de ă
evacuarea lor în emisar i a ș
•unui sistem de rigole în jurul depozitului de biomasa i din zonele ș
instalatiilor tehnologice,
impactul asupra calit ii raului Lucavat va fi neglijabil. ăț
4.1.2M suri de diminuare a impactuluiă
M surile de diminuare a impactului asupra factorului de mediu ap vor consta în:ă ă
•sistem de r cire în circuit închis pentru utilajele tehnologice; ă
•reeaua de canalizare menajer racordat la o fos septic ecologic , careț ă ă ă ă ă
asigur epurarea natural a apelor uzate;ă ă
•Pentru preluarea apelor accidentale de pe pardoselile halei se vor monta
sifoane de pardoseala, racordate la reteaua exterioara de canalizare menajer din ă
incinta.
•apele uzate provenite din zonele tehnologice vor fi trecute printr-un
deznisipator înainte de a fi deversate în fosa septic ; ă
•In scopul prevenirii incarcarii apelor pluviale cu potentiale susbstante nocive
provenite fie din depozitul de biomasa fie din zonele instalatiilor tehnologice,
__________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 74 / 177
__________________________________________________________________________________________
aceste zone vor fi perimetrate cu un sistem de rigole de preluare a a pelor din
precipitatii. Aceste zone tehnologice sunt acoperite cu un acoperis din materiale
usoare prevazut cu jgheaburi si burlane, astfel incat apa pluviala sa fie dirijata
departe de sursele potentiale de contaminare;
•implementarea unui program de întreinere preventiv a sistemului de ț ă
canalizare a apelor uzate fecaloid-menajere i a celor provenite din zonele ș
tehnologice;
•managementul de eurilor conform cerinelor legale, prin: colectarea ș ț
selectiv a de eurilor la surse, depozitarea de eurilor în spaii special amenajateă ș ș ț
pe suprafee protejate i eliminarea de eurilor prin operatori autorizai; ț ș ș ț
•suprafaa aferent obiectivului analizat va fi betonat în procent de 76,6 %.ț ă ă
__________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 75 / 177
__________________________________________________________________________________________
1.15Aerul
1.15.1Date generale
Clima
Climatul zonei apartine tipului temperat – continental , cu nuante specifice date de
prezenta elementelor locale de cadru natural. Rezultatul este un climat
dedepresiune, racoros, fara temperaturi excesive, atât vara cât si iarna,
carefavorizeaza practicarea diverselor forme de turism în tot timpul anului.
Clima este temperat continentala cu unele influente mediteraneene.În functie de
circulatia generala a atmosferei, cantitatea anuala de precipitatii prezinta variatii
periodice si neperiodice.
Conditiile de mediu nu creeaza probleme deosebite, calitatea aerului, apei si
solului se mentine în limite normale. Lipsa acitivitatilor industriale poluante, pe o
raza de cel putin 30 km, contribuie la mentinerea unui mediu curat, fara influente
negative asupra organismului uman, favorabil dezvoltarii activitatilor de turism.
Clima orasului Horezu, este influentata de asezarea geografica, de relief
sicirculatia generala a atmosferei. Topoclima reprezinta variatile
climaticedeterminate de neomogenitatea suprafetei active, în primul rând de relief
si apoide vegetatie, sol, retea hidrografica, ape freatice, etc. , variatii care au loc în
limitainferioara a atmosferei într-un spatiu tridimensional denumit prin analogie
cuspatiul microclimatic, spatiu topoclimatic pâna la care se resimt
influentelesuprafetei active ce caracterizeaza diferitele peisaje geografice.
Regimul precipitatiilor – cantitati lunare si anuale (valori medii, valori
extreme istorice)
Precipitatiile – cantitatea medie multianuala de precipitatii atmosferice se situeaza
în jurul valorii de 900 mm; în zona locuita, cantitatea maxima înregistrata este de
1098,4 mm (1979), iar cea minima, de 395 mm (înregistrata în anul 2000). La
altitudini mai mari, de circa 1.400 m, precipitatiile medii anuale înregistreaza valori
de 1200 mm.
Ploile au frecventa mai mare în lunile mai – iunie si sunt mai reduse spre toamna,
în septembrie – oct mbrie. Cele mai mici cantitati de precipitatii s-au înregistrat în
luna ianuarie – 43 mm. În zona de munte, numarul zilelor ploioase este de circa
150 / an.
__________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 76 / 177
__________________________________________________________________________________________
În Depresiunea Horezu prima zapada poate sa cada în luna noiembrie, cu totul
exceptional la sfârsitul lui octombrie, însa apare de obicei catre mijlocul lunii
decembrie, si dureaza pâna în luna martie.
Numarul mediu anual de zile cu ninsoare este cuprins intre 15-20 zile. Stratul de
zapada poate persista în medie 40-50 zile/an, dar în iernile mai reci si umede,
acesta a persistat o perioada mai îndelungata, 60-70 zile/an, in schimb in iernile
calde si secetoase, acesta a durat 25-30 zile/an.
Grosimea medie a stratului de zapada este de 15-54 cm, dar s-au înregistrat si
grosimi mai mari, uneori depasind 100 cm.
Grosimea medie multianuala a stratului de zapada este de circa 8 – 10 cm, iar
durata medie a mentinerii acestuia este de circa trei – patru luni / an. La altitudini
mai mari, pecrestele si pe versantii sudici ai Muntilor Capatânii, statul de zapada
apare de obicei pe la jumatatea lunii octombrie si se mentine în medie cinci luni /
an, pâna catre începutul lunii aprilie, astfel ca, exista conditii prielnice pentru
practicare a sporturilor de iarna.
Grosimea maxima atinsa de stratul de zapada s-a înregistrat în anul 1985 (51 cm –
grosimea medie lunara). În anii 1982, 1988, 1989, 1994 si în anul 2000, stratul de
zapada a avut grosimi mici.
Temperaturi – lunara si anuala (valori medii, valori extremeînregistrate –
vârfuri istorice)
Temperatura medie multianuala a aerului, calculata pentru perioada anilor 1976 –
2000 este de 9.1°C în zona deluroasa si de 6° pe înaltimile ce depasesc 800 m
altitudine.
Pe parcursul unui an, temperatura aerului prezinta medii mai ridicate în luna iulie,
media multianuala a acestei luni fiind de 19°C.
Cele mai scazute valori se înregistreaza în lunile ianuarie si februarie, când
temperatura aerului coboara sub 0 °C (-1°C – -2° C). În zona montana,
temperatura medie a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -7° C, iar în luna iulie,
luna ea mai calda, este de +12° C.
Temperatura minima absoluta s-a înregistrat în 13 ianuarie 1963 si a avut
valoarea de -21.8 °C, iar temperatura maxima absoluta s-a înregistrat în ziua de 4
iulie 2000, cu o valoare de 39°C.
Adâncimea maxima de înghet este de 0,7 – 0,8 m.
__________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 77 / 177
__________________________________________________________________________________________
Temperatura medie anuala este de 9,1 0C, cu 1 0C sub temperatura medie anuala
a tarii (10 0 C). Temperatura medie a lunii ianuarie se mentine în jur de – 2 0C,
care este temperatura medie pe tara a iernii. Temperatura medie a lunii iulie
(cuptor) este + 19 0C, aproape egala cu temperatura medie a verii pe tara ( + 21
0C). Temperatura maxima înregistrata este de + 37,3 0 C, iar temperatura medie
minima de – 27,3 0 C.
Temperatura medie în perioada de vegetatie este de + 17,3 0C. Data medie a
primului înghet este cuprinsa între 15 si 21 octombrie tinzand in ultimii ani catre
luna noiembrie, iar a ultimului înghet între 10 si 16 martie, toamna mai târziu si
primavara mai timpuriu fata de media pe tara.
Regimul vânturilor
Vânturile au intensitate redusa, zona fiind ferita manifestari extreme.
Directiile predominante ale vântului sunt cele dinspre vest si nord-vest (NV – 26,3
% si V – 10,6 %). În Depresiunea Horezu, din punct de vedere al circulatiei
maselor de aer, predomina calmul atmosferic (60 %). Brizele de munte si de vale
sunt un fenomen des întâlnit.
1.15.2Calitatea aerului în zona analizat ă
Sursele de poluarea a aerului din vecin tate amplas ăamentului sunt reprezentate
de:
•Traficul rutier aferent DN 67 Poluanii emi i: NOx, CO, particule, COV, SO ț ș 2,
metale grele
•Activit i casnice: înc lzire rezidenial în sisteme ce utilizeaz lemn,ăț ă ț ă ă
c rbune, combustibil lichid u or. Poluani emi i: NOx, CO, particule, COV,ă ș ț ș
SO2, metale grele.
Conform Ordinului Ministrului Mediului i Dezvolt rii Durabile nr. 1269/14.10.2008 ș ă
pentru aprobarea încadr rii localit ilor din cadrul Regiunii 4 în liste, potrivit ă ăț
prevederilor Ordinului Ministrului Apelor i Proteciei Mediului nr. 745/2002 privind ș ț
stabilirea aglomer rilor i clasificarea aglomer rilor i zonelor pentru evaluarea ă ș ă ș
calit ii aerului în România, arealul unde se g se te obiectivul analizat (pornind deăț ă ș
la limitele perimetrului obiectivului) a prezentat, pentru anul 2007 (an la care se
refer rezultatele aprobate prin OM nr. 1269/2008), urm toarele valori aleă ă
concentraiilor de fond: ț
Tabel 4.2.1Concentra ii de fond în arealul amplasamentului obiectivului ț
__________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 78 / 177
__________________________________________________________________________________________
PoluantTimp de
mediereConcentra ii Fond țUnitate de
m sură ăVL
NO21 h21.54 – 24.24 µg/m3200
an7.98 – 9.48 µg/m340
NOx an10.97 – 13.22 µg/m330
SO21 h86.83 – 88.62 µg/m3350
24 h42.24 – 44.48 µg/m3125
an11.92 – 13.43 µg/m320
PM1024 h26.71 – 40.66 µg/m350
an23.86 – 30.25 µg/m340
CO 8 h1.2 – 1.64 mg/m310
Pb an0.0178 – 0.018 µg/m3500
Pentru ceilali poluani, studii de cercetare recente au pus în eviden nivelul ț ț ță
polu rii în zona de interes, putându-se determina valorile prezentate în tabelul deă
mai jos:
Tabel 4.2.2Concentra ii de fond în arealul amplasamentului obiectivului ț
PoluantTimp de
mediereConcentra ii ț
FondUnitate de
m sură ăVL
Asan0.4623 – 0.4678ng/m36
Cdan0.1767 – 0.1781ng/m35
Nian1.09 – 1.13ng/m320
HAPan8.32 – 13.49ng/m3-
__________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 79 / 177
__________________________________________________________________________________________
Benzo(a)pirenan0.3992 – 0.7097ng/m31
Analiza valorilor concentraiilor de fond nu indic dep iri ale valorilor limit pentru ț ă ăș ă
nici unul dintre poluanii analizai, pentru toate perioadele de mediere. ț ț
Se precizeaz c valorile indicate în tabel includ influena tuturor categoriilor de ă ă ț
surse, atât surse punctuale (co uri), cât i surse de suprafa , i surse liniare ș ș ță ș
(trafic).
Se pot îns observa valorile crescute ale concentraiilor de dioxid de sulf datorate ă ț
în special emisiilor provenite de la termocentralele din judeul Gorj (Turceni, ț
Rovinari) cât i de la termocentrala de la Govora aflat la mai puin de 25 km ș ă ț
distan . De altfel aceste valori ridicate ale concentraiilor de fond suntță ț
caracteristici generale ale unor arii extinse localizate în Regiunea 4.
1.15.3Surse i poluan i genera i în etapa de construc ieș ț ț ț
Sursele de emisie de poluani atmosferici în perioada de construcie vor fi asociate ț ț
activit ilor legate de construcia suprafeăț ț elor carosabile i a principalelor cl diri iț ș ă ș
hale în care se vor desf ura viitoarele activit i tehnologice i administrative. ăș ăț ș
Principalele lucr ri i activit i generatoare de poluani asociate cu construcia ă ș ăț ț ț
cl dirilor sunt:ă
•S p turiă ă
Decopertare stratului de sol vegetal
Excavarea solului
Strângerea în gr mezi a p mântului ă ă
Poluanii generai: particule, poluani caracteristici gazelor de e apamentț ț ț ș
generate de utilaje
•Transportul materialelor de decopert (p mânt, sol vegetal, etc) ă ă
Poluanii generai: particule generate prin resuspensie datorit antren riiț ț ă ă
generate de deplasarea autovehiculelor i poluani caracteristici gazelor de ș ț
e apament generate de acesteaș
•Umpluturi:
Desc rcare i împr tiere p mânt pentru realizarea bazei fundaiilor ă ș ăș ă ț
__________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 80 / 177
__________________________________________________________________________________________
Scarificare i compactare. ș
Poluanii generai: particule i poluani caracteristici gazelor de e apamentț ț ș ț ș
generate de utilaje
•Transport materiale pentru preg tirea fundaiilor ă ț
Poluanii generai: particule generate prin resuspensie datorit antren riiț ț ă ă
generate de deplasarea autovehiculelor i poluani caracteristici gazelor de ș ț
e apament generate de acesteaș
•Preg tirea fundaiilor: lucr ri de sudare a fier betonului, cofrareă ț ă
Poluanii generai: particuleț ț
•Turnarea betoanelor în fundaii: ț
Poluanii generai: particule generate prin resuspensie datorit antren riiț ț ă ă
generate de deplasarea autovehiculelor (betoniere) i poluani caracteristici ș ț
gazelor de e apament generate de acestea ș
•Transport materiale pentru lucr rile de construcie supraterane ă ț
Poluanii generai: particule generate prin resuspensie datorit antren riiț ț ă ă
generate de deplasarea autovehiculelor i poluani caracteristici gazelor de ș ț
e apament generate de acesteaș
•Ridicarea structurilor supraterane: lucr ri de sudare a fier betonului, cofrare ă
Poluanii generai: particuleț ț
•Turnarea betoanelor în structurile supraterane
Poluanii generai: particule generate prin resuspensie datorit antren riiț ț ă ă
generate de deplasarea autovehiculelor (betoniere) i poluani caracteristici ș ț
gazelor de e apament generate de acestea ș
•Realizarea finisajelor interioare i exterioare ș
Poluanii generai: particule generate prin resuspensie datorit antren riiț ț ă ă
generate de deplasarea autovehiculelor (autocamioane) i poluani ș ț
caracteristici gazelor de e apament generate de acestea. Emisiile de ș
particule datorate lucr rilor de finisaje în incinta amplasamentelor sunt ă
foarte mici, datorit folosirii de materiale a c ror manipulare nu genereaz ă ă ă
emisii de praf (ex. tencuieli deja preparate în soluie, perei separatori ț ț
interni din gips carton, izolaii din vat mineral ). De asemenea emisiile de ț ă ă
__________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 81 / 177
__________________________________________________________________________________________
compu i organici volatili datorate activit ilor de vopsire sunt reduse datoritș ăț ă
utliz ri de vopseluir pe baz de ap sau vopseluri pe baz de ap .ă ă ă ă ă
Celelalte activit i de montaj utilaje, realizare reele edilitare reprezint surse ăț ț ă
minore de emisii de poluani în atmosfer , acestea în general datorându-se ț ă
lucr rilor ce implic manevr ri de pamân (s p turi, umpluturi) i transportului rutieră ă ă ă ă ș
de materiale (conducte, cabluri, etc).
Toate lucr rile de decopertare, excavare, profilare, înc rcare a solului excavat, ă ă
lucr ri de fundare i în lare structuri supraterane pe amplasamentele viiotareloră ș ă ț
cl diri de cl dire reprezint surse de suprafa deschise, libere, cu emisiiă ă ă ță
nedirijate. Traficul în incint pentru transportul p mîntului i al materialelor de ă ă ș
construcii va fi tratat ca o surs liniar .ț ă ă
Activit ile care se constituie în surse de poluani atmosferici în etapa deăț ț
construcie pentru amplasamentul obiectivului sunt prezentate în paragrafeleț
urm toare.ă
Construcia drumurilor interne i a platformelor carosabile betonate vor aveaț ș
asociate activit i similare generatoare de emisii de poluani: s p turi, umpluturi, ăț ț ă ă
realizare terasamente, preg tire fundaii, turnare platforme de beton, trafic asociat ă ț
cu transportul de p mânt, balast, materiale de construcie, beton. ă ț
Debitele masice de poluani caracteristice etapei de construcie s-au determinat ț ț
cu:
•Metodologia US EPA/AP-42 (Air CHIEF – Ediia a cincea actualizat în ț ă
2007) pentru praful generat de surse de orice tip. Se menioneaz c ț ă ă
metodologia US EPA/AP-42 este singura de acest fel, fundamentat ă
tiinific pentru a acoperi tipurile de surse aferente proiectului.ș ț
•Metodologia EEA/EMEP/CORINAIR (ultima versiune, 2009) pentru poluani ț
generai de sursele de ardere staionare i de utilajele mobile.ț ț ș
•Programul COPERT IV i specificaiile tehnice pentru unele tipuri de utilaje, ș ț
pentru poluani generai de vehicule. ț ț
În vederea determin rii ratelor de emisie a poluanilor în atmosfer au fost luate în ă ț ă
considerare urm toarele elemente: ă
•tipuri de activit i care vor fi efectuate în fiecare amplasament; ăț
•tipuri, cantit i i caracteristici ale materialelor manevrate/procesate pentru ăț ș
diverse tipuri de activit i; ăț
__________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 82 / 177
__________________________________________________________________________________________
•durata fiec rui tip de activitate (num r de zile pe an, num r de ore pe zi); ă ă ă
•utilaje mobile asociate fiec rei activit i i fiec rui amplasament: tip de ă ăț ș ă
utilaj, capacitatea motorului, caracteristicile carburanilor i consumurile ț ș
specifice, num r de utilaje folosite pe or ; ă ă
•vehiculele asociate fiec rei activit i i fiec rui amplasament: tip de vehicul, ă ăț ș ă
capacitatea motorului, greutatea i viteza vehiculului, caracteristicile ș
carburanilor i consumurile specifice, num rul de vehicule folosite pe or ,ț ș ă ă
lungimea drumului, num rul de curse i num rul de kilometri parcur i, ă ș ă ș
caracteristicile suprafeei de rulare; ț
•suprafaa zonelor perturbate, lungimea drumurilor;ț
•m suri de reducere a emisiilor atmosferice pentru fiecareă
activitate/utilaj/amplasament.
Trebuie menionat c emisiile aferente activit ilor descrise mai sus nu se produc ț ă ăț
simultan ci au loc conform graficelor de activit i propuse de constructor. Este ăț
foasrte posibil ca emisiile datorate unor activit i similare s fie simultane atunci ăț ă
când ne referim la mai multe amplasamente (ex. Emisiile generate de activit ile ăț
de decopertarea i s p turi se pot produce simultan pentru amplasamentul halei ș ă ă
de producie i al polatei aferente acesteia). ț ș
Volumele de lucr ri i consumurile de carburani pentru fiecare obiectiv vor fi ă ș ț
prezentate separat în tabelele ce urmeaz . Utilajele care vor fi utilizate sunt: ă
buldozere pe enile 81-180 CP, excavatoare (0.71-1.25 mc cupa), buldoexcavator, ș
compactor, inc rc tor frontal. Pentru transportul materialelor se vor utiliza ă ă
autocamioane cu capacitatea de 10 – 20 t.
Principalele construcii c rora li se vor asocia activit i generatoare de poluani în ț ă ăț ț
aer sunt:
•cl direa adminstrativeă
•hal producieă ț
•polat adiacent haleiă ă
•depozit materile
•suprafee carosabile.ț
Construcie cl dire administrativț ă ă
__________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 83 / 177
__________________________________________________________________________________________
Volumele de lucr ri i consumurile de carburani sunt prezentate în tabelul 4. ă ș ț 2.3
Tabel 4.2.3Volume de lucr ri i consumuri de carburan i pentru construc ie ă ș ț ț
cl dire administrativă ă
LucrareMaterialCantitate
materialPerioada
de
execu ieț
(num ră
ore)Consum
total
carburan ț
i utilajeConsum
orar
carburan ț
i utilajeConsum
total
carburan ț
i vehiculeConsum
orar
carburan ț
i vehiculeConsum
total
carburan i ț
(tone) (l)(l)(l)(l)(l)
S p turiă ăStrat
vegetal397.272.0182.12.520.20.3
780.5
P mântă1,134.8104.0520.45.057.80.6
UmpluturiP mântă113.4104.0611.45.90.00.0611.4
Transport
materiale
de
constructii*Beton, fier,
structuri
rezistenta,
materiale
finisaje420.41,056.0–110.60.1110.6
*Not consumurile aferente activit ilor de transport de materiale de construcii sunt asociate unui parcurs mediu de 5 km. ă ăț ț
Debitele masice de poluani emise în atmosfer ț ă
Debitele masice de poluani sunt prezentate în Tabelele 4.2 ț .4 – 4.2.6 pentru
fiecare categorie de surse în parte.
Tabel 4.2.4Emisii de particule de particule generate de lucr rile de ă
construc ie cl dire administrativ – emisii nedirijate ț ă ă
Denumirea surseiDebit poluant
(kg/h)
TSPPM10
S p turiă ă
Îndep rtarea solului vegetală 0.2840.057
Strângerea în gr mezi a solului vegetal ă 0.6740.118
Înc rcarea camioanelor cu sol vegetală 0.0030.002
Umpluturi
Excavare i strângere în gr mezi material din decopert ș ă ă 1.7980.339
__________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 84 / 177
__________________________________________________________________________________________
Înc rcarea camioanelor cu material din decopertă ă 0.0100.005
Manevr ri de material cu buldozerulă 0.6740.118
Împr tiere i compactare materialăș ș 0.1680.034
Tabel 4.2.5Emisii de poluan i genera i de utilaje pentru construc ie cl dire ț ț ț ă
administrativ – emisii nedirijate ă
Activitate
/poluantNOxN2OCH4COPM10VOCSO2CdCuCrNiSeZnPAH
(g/h) (mg/h)
Decopertare
sol vegetal107.310.71.5153.26.130.61.10.118.20.50.70.110.735.5
Sapaturi
umpluturi
fundare357.535.85.1510.820.4102.23.80.464.41.92.70.437.9125.8
Tabel 4.2.6Emisii de poluan i genera i de vehicule pentru construc ie ț ț ț
cl dire administrativ – emisii nedirijateă ă
Activitate
/poluantTSPPM10NOxN2OCOVOCSO2CdCuCrNiSeZn
g/h mg/h
Vehicule-
transport sol
vegetal12.442.3800.2970.0160.0920.0550.0010.0000.0560.0020.0020.0000.033
Vehicule-
transport
pamant35.566.8000.8470.0450.2620.1560.0020.0010.1610.0050.0070.0010.094
Vehicule
transport
materiale pt
fundare 0.0510.0100.0010.0000.0000.0000.0000.0000.0000.0000.0000.0000.000
Turnare
fundatie-
Transport 3.3340.6380.0790.0040.0250.0150.0000.0000.0150.0000.0010.0000.009
__________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 85 / 177
__________________________________________________________________________________________
beton
Vehicule
transport
materiale
-Lucrari
constructie
supraterana0.0300.0060.0010.0000.0000.0000.0000.0000.0000.0000.0000.0000.000
Turnare
structura
supraterana-
Transport
beton+prefab
ricate4.0010.7650.0950.0050.0300.0180.0000.0000.0180.0010.0010.0000.011
Vehicule
transport
materiale pt
finisaje0.5220.1000.0120.0010.0040.0020.0000.0000.0020.0000.0000.0000.001
Nota: Emisiile prezentate generate de vehicule sunt asociate doar cu parcursul în incinta amplasamentului pe un drum de
acces de aproximativ 140 m.
Construcie hal producieț ă ț
Volumele de lucr ri i consumurile de carburani sunt prezentate în tabelul 4. ă ș ț 2.7
Tabel 4.2.7Volume de lucr ri i consumuri de carburan i pentru construc ie ă ș ț ț
hal de produc ieă ț
LucrareMaterialCantitate
materialPerioada
de
execu ieț
(num ră
ore)Consum
total
carburan i ț
utilajeConsum
orar
carburan i ț
utilajeConsum
total
carburan i ț
vehiculeConsum
orar
carburan i ț
vehiculeConsum
total
carburan i ț
(tone) (l)(l)(l)(l)(l)
S p turiă ăStrat
vegetal5,199.472.02,384.233.1264.93.710,217.8
__________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 86 / 177
__________________________________________________________________________________________
LucrareMaterialCantitate
materialPerioada
de
execu ieț
(num ră
ore)Consum
total
carburan i ț
utilajeConsum
orar
carburan i ț
utilajeConsum
total
carburan i ț
vehiculeConsum
orar
carburan i ț
vehiculeConsum
total
carburan i ț
(tone) (l)(l)(l)(l)(l)
P mântă14,855.4104.06,812.065.5756.77.3
UmpluturiP mântă1485.3104.08,004.177.00.00.08,004.1
Transport
materiale de
constructiiBeton, fier,
structuri
rezistenta,
materiale
finisaje5,739.01,056.0–1,487.71.41,487.7
Debitele masice de poluani emise în atmosfer ț ă
Debitele masice de poluani sunt prezentate în Tabelele 4. ț 2.8 – 4.2.10 pentru
fiecare categorie de surse în parte.
Tabel 4.2.8Emisii de particule de particule generate de lucr rile de ă
construc ie hal de produc ie – emisii nedirijate ț ă ț
Denumirea surseiDebit poluant
(kg/h)
TSPPM10
S p turiă ă
Îndep rtarea solului vegetală 3.7230.745
Strângerea în gr mezi a solului vegetal ă 0.6740.118
Înc rcarea camioanelor cu sol vegetală 0.0450.021
Umpluturi
Excavare i strângere în gr mezi material din decopert ș ă ă 1.7980.339
Înc rcarea camioanelor cu material din decopertă ă 0.1280.061
Manevr ri de material cu buldozerulă 0.6740.118
Împr tiere i compactare materialăș ș 2.2010.440
__________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 87 / 177
__________________________________________________________________________________________
Tabel 4.2.9Emisii de poluan i genera i de utilaje pentru construc ie hal de ț ț ț ă
produc ie – emisii nedirijateț
Activitate
/poluantNOxN2OCH4COPM10VOCSO2CdCuCrNiSeZnPAH
(g/h) (mg/h)
Decopertare
sol vegetal1404.
2140.420.12005.
980.2401.214.01.4238.37.09.81.4140.1465.3
Sapaturi
umpluturi
fundare4680.
5468.166.96686.
5267.51337.
349.65.0843.424.834.75.0496.11647.
2
Tabel 4.2.10Emisii de poluan i genera i de vehicule construc ie hal de ț ț ț ă
produc ie – emisii nedirijateț
Activitate
/poluantTSPPM10NOxN2OCOVOCSO2CdCuCrNiSeZn
g/h mg/h
Vehicule-
transport sol
vegetal162.931.23.8820.2061.2030.7160.0090.0040.7350.0220.0300.0040.433
Vehicule-
transport
pamant465.589.011.090.5873.4362.0450.0250.0122.1010.0620.0870.0121.236
Vehicule
transport
materiale pt
fundare 0.50.10.0120.0010.0040.0020.0000.0000.0020.0000.0000.0000.001
Turnare
fundatie-
Transport
beton43.68.31.0400.0550.3220.1920.0020.0010.1970.0060.0080.0010.116
Vehicule
transport
materiale
-Lucrari
constructie
supraterana0.00.00.0000.0000.0000.0000.0000.0000.0000.0000.0000.0000.000
Turnare
structura
supraterana-55.410.61.3200.0700.4090.2430.0030.0010.2500.0070.0100.0010.147
__________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 88 / 177
__________________________________________________________________________________________
Activitate
/poluantTSPPM10NOxN2OCOVOCSO2CdCuCrNiSeZn
g/h mg/h
Transport
beton+prefabr
icate
Vehicule
transport
materiale pt
finisaje8.51.60.2030.0110.0630.0370.0000.0000.0380.0010.0020.0000.023
Construcie polat adiacent halei de producieț ă ă ț
Volumele de lucr ri i consumurile de carburani sunt prezentate în tabelul 4. ă ș ț 2.11.
Tabel 4.2.11Volume de lucr ri i consumuri de carburan i pentru construc ie ă ș ț ț
polat adiacent halei de produc ieă ă ț
LucrareMaterialCantitate
materialPerioada
de
execu ieț
(num ră
ore)Consum
total
carburan i ț
utilajeConsum
orar
carburan i ț
utilajeConsum
total
carburan i ț
vehiculeConsum
orar
carburan i ț
vehiculeConsum
total
carburan i ț
(tone) (l)(l)(l)(l)(l)
S p turiă ăStrat
vegetal905.372.0415.15.846.10.6
1,779.1
P mântă2,586.6104.01,186.111.4131.81.3
UmpluturiP mântă258.6104.01,393.713.40.00.01,393.7
Transport
materiale de
constructiiBeton, fier,
structuri
rezistenta,
materiale
finisaje802.41,056.0–232.20.2232.2
Debitele masice de poluani emise în atmosfer ț ă
Debitele masice de poluani sunt prezentate în Tabelele 4. ț 2.12 – 4.2.14 pentru
fiecare categorie de surse în parte.
__________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 89 / 177
__________________________________________________________________________________________
Tabel 4.2.12Emisii de particule de particule generate de lucr rile de ă
construc ie polat adiacent halei de produc ie – emisii ț ă ă ț
nedirijate
Denumirea surseiDebit poluant
(kg/h)
TSPPM10
S p turiă ă
Îndep rtarea solului vegetală 0.6480.130
Strângerea în gr mezi a solului vegetal ă 0.6740.118
Înc rcarea camioanelor ăcu sol vegetal 0.0080.004
Umpluturi
Excavare i strângere în gr mezi material din decopert ș ă ă 1.7980.339
Înc rcarea camioanelor cu material din decopertă ă 0.0220.011
Manevr ri de material cu buldozerulă 0.6740.118
Împr tiere i compactare materialăș ș 0.3830.077
Tabel 4.2.13Emisii de poluan i genera i de utilaje pentru construc ie polat ț ț ț ă
adiacent halei de produc ie – emisii nedirijateă ț
Activitate
/poluantNOxN2OCH4COPM10VOCSO2CdCuCrNiSeZnPAH
(g/h) (mg/h)
Decopertare
sol vegetal244.524.43.5349.314.069.92.40.241.51.21.70.224.481.0
Sapaturi
umpluturi
fundare815.081.511.61164.
246.6232.88.60.9146.94.36.00.986.4286.8
Tabel 4.2.14Emisii de poluan i genera i de vehicule pentru construc ie ț ț ț
polat adiacent halei de produc ie – emisii nedirijateă ă ț
__________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 90 / 177
__________________________________________________________________________________________
Activitate
/poluantTSPPM10NOxN2OCOVOCSO2CdCuCrNiSeZn
g/h mg/h
Vehicule-
transport sol
vegetal28.45.40.6760.0360.2090.1250.0020.0010.1280.0040.0050.0010.075
Vehicule-
transport
pamant81.115.51.9310.1020.5980.3560.0040.0020.3660.0110.0150.0020.215
Vehicule
transport
materiale pt
fundare 0.10.00.0020.0000.0010.0000.0000.0000.0000.0000.0000.0000.000
Turnare
fundatie-
Transport
beton7.61.50.1810.0100.0560.0330.0000.0000.0340.0010.0010.0000.020
Turnare
structura
supraterana-
Transport
beton+prefabr
icate9.11.70.2170.0120.0670.0400.0000.0000.0410.0010.0020.0000.024
Construcie depozit materialeț
Volumele de lucr ri i consumurile de carburani sunt prezentate în tabelul 4. ă ș ț 2.15.
Tabel 4.2.15Volume de lucr ri i consumuri de carburan i pentru construc ie ă ș ț ț
depozit de materiale
LucrareMaterialCantitate
materialPerioada
de
execu ieț
(num ră
ore)Consum
total
carburan i ț
utilajeConsum
orar
carburan i ț
utilajeConsum
total
carburan i ț
vehiculeConsum
orar
carburan i ț
vehiculeConsum
total
carburan i ț
(tone) (l)(l)(l)(l)(l)
S p turiă ăStrat
vegetal2,424.972.01,111.915.4123.51.7
4,765.3
P mântă6,928.2104.03,177.030.5352.93.4
UmpluturiP mântă692.8104.03,732.935.90.00.03,732.9
__________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 91 / 177
__________________________________________________________________________________________
LucrareMaterialCantitate
materialPerioada
de
execu ieț
(num ră
ore)Consum
total
carburan i ț
utilajeConsum
orar
carburan i ț
utilajeConsum
total
carburan i ț
vehiculeConsum
orar
carburan i ț
vehiculeConsum
total
carburan i ț
(tone) (l)(l)(l)(l)(l)
Transport
materiale de
constructiiBeton, fier,
structuri
rezistenta,
materiale
finisaje1,435.31,056.0–532.70.5532.7
Debitele masice de poluani emise în atmosfer ț ă
Debitele masice de poluani sunt prezentate în Tabelele 4. ț 216 – 4.2.18 pentru
fiecare categorie de surse în parte.
Tabel 4.2.16Emisii de particule de particule generate de lucr rile de ă
construc ie depozit de materiale – emisii nedirijate ț
Denumirea surseiDebit poluant
(kg/h)
TSPPM10
S p turiă ă
Îndep rtarea solului vegetală 1.7360.347
Strângerea în gr mezi a solului vegetal ă 0.6740.118
Înc rcarea camioanelor cu sol vegetală 0.0210.010
Umpluturi
Excavare i strângere în gr mezi material din decopert ș ă ă 1.7980.339
Înc rcarea camioanelor cu material din decopertă ă 0.1280.061
Manevr ri de material cu buldozerulă 0.6740.118
Împr tiere i compactare materialăș ș 2.2010.440
Tabel 4.2.17Emisii de poluan i genera i de utilaje pentru construc ie depozit ț ț ț
de materiale – emisii nedirijate
__________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 92 / 177
__________________________________________________________________________________________
Activitate
/poluantNOxN2OCH4COPM10VOCSO2CdCuCrNiSeZnPAH
(g/h) (mg/h)
Decopertare
sol vegetal654.965.59.4935.537.4187.16.50.7111.13.34.60.765.4217.0
Sapaturi
umpluturi
fundare2182.
9218.331.23118.
4124.7623.723.12.3393.411.616.22.3231.4768.2
Tabel 4.2.18Emisii de poluan i genera i de vehicule construc ie depozit de ț ț ț
materiale – emisii nedirijate
Activitate
/poluantTSPPM10NOxN2OCOVOCSO2CdCuCrNiSeZn
g/h mg/h
Vehicule-
transport sol
vegetal76.014.51.8110.0960.5610.3340.0040.0020.3430.0100.0140.0020.202
Vehicule-
transport
pamant217.141.55.1730.2741.6030.9540.0120.0060.9800.0290.0400.0060.576
Vehicule
transport
materiale pt
fundare 0.20.00.0050.0000.0010.0010.0000.0000.0010.0000.0000.0000.001
Turnare
fundatie-
Transport
beton20.43.90.4850.0260.1500.0890.0010.0010.0920.0030.0040.0010.054
Turnare
structura
supraterana-
Transport
beton+prefabr
icate8.11.60.1940.0100.0600.0360.0000.0000.0370.0010.0020.0000.022
Construcie platforme carosabileț
Volumele de lucr ri i consumurile de carburani sunt prezentate în tabelul 4. ă ș ț 2.19.
__________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 93 / 177
__________________________________________________________________________________________
Tabel 4.2.19Volume de lucr ri i consumuri de carburan i pentru construc ie ă ș ț ț
platforme carosabile
LucrareMaterialCantitate
materialPerioada
de
execu ieț
(num ră
ore)Consum
total
carburan i ț
utilajeConsum
orar
carburan i ț
utilajeConsum
total
carburan i ț
vehiculeConsum
orar
carburan i ț
vehiculeConsum
total
carburan i ț
(tone) (l)(l)(l)(l)(l)
S p turi+ă ă
umpluturiMaterial
decoperta9,447.548.06,498.3135.4481.310.06,979.5
Terasamen
teBalast1,980.664.02,452.238.3272.44.32,724.6
Transport
materiale
de
constructiiBeton, fier,
structuri
rezistenta,
materiale
finisaje3,450.7336.0–432.81.3432.8
Debitele masice de poluani emise în atmosfer ț ă
Debitele masice de poluani sunt prezentate în Tabelele 4. ț 2.20 – 4.2.22 pentru
fiecare categorie de surse în parte.
Tabel 4.2.20Emisii de particule de particule generate de lucr rile de ă
construc ie platforme carosabile – emisii nedirijate ț
Denumirea surseiDebit poluant
(kg/h)
TSPPM10
S p turiă ă
Îndep rtarea solului vegetală 10.1472.029
Strângerea în gr mezi a solului vege ătal 0.6740.118
Înc rcarea camioanelor cu sol vegetală 0.1220.058
Realizare teraasamente
Descarcare agregate 0.0020.001
Imprastiere si compactare 0.0320.016
__________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 94 / 177
__________________________________________________________________________________________
Tabel 4.2.21Emisii de poluan i genera i de utilaje pentru construc ie ț ț ț
platforme carosabile – emisii nedirijate
Activitate
/poluantNOxN2OCH4COPM10VOCSO2CdCuCrNiSeZnPAH
(g/h) (mg/h)
Decopert
are sol
vegetal3827.1382.754.75467.3218.71093.538.23.8649.419.126.73.8382.01268.2
Tabel 4.2.22Emisii de poluan i genera i de vehicule pentru construc ie ț ț ț
platforme carosabile – emisii nedirijate
Activitate
/poluantTSPPM10NOxN2OCOVOCSO2CdCuCrNiSeZn
g/h mg/h
Vehicule-
transport sol
vegetal444.08584.92010.5810.5603.2781.9510.0240.0122.0040.0590.0830.0121.179
Vehicule
transport
agregate125.68424.0342.9950.1590.9280.5520.0070.0030.5670.0170.0230.0030.334
Vehicule
transport
materiale pt
fundare 0.9320.1780.0220.0010.0070.0040.0000.0000.0040.0000.0000.0000.002
Turnare
placa beton
carosabil-
Transport
beton64.23912.2841.5310.0810.4740.2820.0030.0020.2900.0090.0120.0020.171
Evaluarea emisiilor generate de sursele asociate lucr rilor de construcie nu poate ă ț
fi f cut în raport cu prevederile OM 462/1993 “Condiii tehnice privind proteciaă ă ț ț
atmosferei“ deoarece aceste surse sunt nedirijate, iar limitele prev zute de OM ă
462/1993 se refer la surse dirijate. ă
De asemenea, trebuie menionat c , prin natura lor, sursele asociate lucr rilor de ț ă ă
construcie nu pot fi prev zute cu sisteme de captare i evacuare dirijat aț ă ș ă
poluanilor.ț
__________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 95 / 177
__________________________________________________________________________________________
M surile pentru controlul emisiilor de particule sunt m suri de tip operaională ă ț
specifice acestui tip de surse. În ceea ce prive te emisiile generate de sursele ș
mobile acestea trebuie sa respecte prevederile legale în vigoare.
1.15.4Surse i poluan i genera i în etapa de operareș ț ț
Sursele de poluare în perioada de operar e sunt asociate cu:
•4 cazane aparinând certralei electrice pe biomas . Acestea folosesc drept ț ă
combustibil de eu lemnos având un consum total mediu orar de 7,59 t/h. ș
Cazanele bazate pe tehnologia ORC sunt asimilate din punct de evdere al
conceptului de ardere tehnologiei in pat fludizat si prin urmare datele
privind emisiile specifice vor avea ca fundament datele specifice acestei
tehnologii. Cazanele sunt grupate la dou co uri identice pentru evacuarea ă ș
gazelor de ardere având în lime de 18 m i diametru 0,8 m. Poluani emi i: ă ț ș ț ș
NOx, CO, TSP, PM10, PM2.5, COVnm, metale grele, hidrocarburi policiclice.
Sistemele de evacuare a gazelor i particulelor de ardere sunt dotate cu ș
multicicloane pentru reinere particule din gazele de ardere (eficien de ț ță
reinere de 85 %) dublate de filtre de particule.ț
•Usc torul pentru biomas utilizat la uscarea toc turii de material lemnos iă ă ă ș
a rumegu ului în vederea sporirii eficienei energetice a centralei .debitul ș ț
nominal de uscare este de 30 m 3/h. Usc torul va folosi drept agent termică
de uscare o parte din gazele fierbini colectate din traseele de evacuare ț
aferente cazanelor 1 i 2. se estimeaz un necesar de 24 000 mc/h de ș ă
gaze de ardere colectat i dirijate c tre usc tor. Suplimentar va fi instalat un ș ă ă
ventilator cu debit nominal de 15 000 mc/h pentru a asigura tirajul i diluia ș ț
necesar gazelor rezultate în procesul de uscare. Gazele i particuleleă ș
emise în procesul de uscare sunt evacuate printr-un co cu în limea de 10 ș ă ț
m i diametrul de 0,8 m. Poluani emi i: NOx. ș ț ș CO, particule, COV,
formaldehid . ă
•Desc rcare a camioanele ce aprovizioneaz centrala cu materila lemnos:ă ă
poluani: particule provenite din materialul lemnos i rumegu desc rcat,ț ș ș ă
particule generate prin resuspensie datorit antren rii generate de ă ă
deplasarea autovehiculelor i poluani caracteristici gazelor de e apament ș ț ș
generate de acestea
•Transfer în depozitul închis. Poluani: particule provenite din materialul ț
lemnos i rumegu i poluani caracteristici gazelor de e apament generateș ș ș ț ș
de utilajele folosite la manipulare
•Tocare i m runire pân la dimensiunile standard. Poluani: particuleș ă ț ă ț
provenite din m runirea materialului lemnos ă ț
__________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 96 / 177
__________________________________________________________________________________________
•Transport pe benzi în zona de depozitare. Poluani: particule ț
•Transfer cu utilaje în bunc rele centralei: Poluani: particule i poluani ă ț ș ț
caracteristici gazelor de e apament generate de utilajele folosite la ș
manipulare
•Eroziune. Poluani: particule ț
Sursele de emisie asociate cu activit ile, de desc rcare, trasfer material lemnos, ăț ă
tocare sau eroziune sunt surse libere, nedirijate, fiind tratate ulterior în modele ca
surse liniare (traficul în incint ) sau de suprafa (zonele în care se desf oar ă ță ăș ă
aceste activit i). ăț
Debitele masice de poluani caracteristice etapei de construcie s-au determinat ț ț
cu:
•Metodologia US EPA/AP-42 (Air CHIEF – Ediia a cincea actualizat în ț ă
2007).
•Metodologia EEA/EMEP/CORINAIR (ultima versiune, 2009) pentru poluani ț
generai de sursele de ardere staionare i de utilajele mobile.ț ț ș
•Programul COPERT IV i specificaiile tehnice pentru unele tipuri de utilaje, ș ț
pentru poluani generai de vehicule. ț ț
În estimarea debitelor masice i a concentraiilor de poluani s-a inut cont de: ș ț ț ț
•Emisii generate de arderea biomasei în cazane: Cantit ile de material ăț
lemnos ars într-un an, num r de ore de funcionare, putere calorific a ă ț ă
materilului lemnos, sistemele de reinere la co implementate ț ș
•Emisii generate la usc tor: volume de material care se supune usc rii într-o ă ă
oră
•Emisii provenite de la manevrare i tranfer biomas : cantit i de material ș ă ăț
lemnos manevrat orar
•Emisii utilaje: cantit i de material manevrate orar, tipul utilajelor (putere, ăț
volume cupe)
•Emisii vehicule: tipul vehiculelor (al motoarelor), capacitate, distane ț
parcurse în incint . ă
__________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 97 / 177
__________________________________________________________________________________________
Debitele masice de poluani emise în atmosfer ț ă
Tabel 4.2.23Emisii de poluan i generate de cazanele nr. 1 i 2 (9,928 MW) ț ș
– emisii dirijate – co nr.1 ș
PoluantDebit masicDebit gaze
de ardereConcentratie
in emisiePrag de
alertaLimita la
emisie=prag
de interventie
g/h[Nm3/h][mg/Nm3][mg/Nm3][mg/Nm3]
NOx 3423.54790570.90350500
CO 1497.8 31.02175250
COVnm 260.3 5.39
SOx 392.3 8.1214002000
TSP 1248.2 25.8570100
PM10 891.5 18.4670100
PM2.5 427.9 8.8670100
Pb 0.749 0.016
Cd 0.064 0.001
Hg 0.053 0.001
As 0.339 0.007
Cr 0.321 0.007
Cu 0.752 0.016
Ni 0.506 0.010
Se 0.043 0.001
Zn 6.455 0.134
Bifenili policlorura i ț
(BPC)2.14E-03 4.431E-05
Dioxine i furaniș1.78E-06 3.693E-08
Benzo(a)piren 3.92E-02 8.124E-04
Benzo(b)fluoranten 1.43E-03 2.954E-05
__________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 98 / 177
__________________________________________________________________________________________
Poluant Debit masicDebit gaze
de ardereConcentratie
in emisiePrag de
alertaLimita la
emisie=prag
de interventie
Benzo(k)fluoranten 7.13E-04 1.477E-05
Indeno(1,2,3-cd)piren 1.32E-02 2.733E-04
Hexaclorbenzen (HCB) 2.14E-04 4.431E-06
Tabel 4.2.24Emisii de poluan i generate de cazanele nr. 3 i 4 (9,833 MW) ț ș
– emisii dirijate – co nr.2 ș
PoluantDebit masicDebit gaze
de ardereConcentratie
in emisiePrag de
alertaLimita la
emisie=prag
de interventie
g/h[Nm3/h][mg/Nm3][mg/Nm3][mg/Nm3]
NOx 3396.64790571.46350500
CO 1486.0 31.27175250
COVnm 258.3 5.43
SOx 389.2 8.1914002000
TSP 1238.3 26.0570100
PM10 884.5 18.6170100
PM2.5 424.6 8.9370100
Pb 0.743 0.016
Cd 0.064 0.001
Hg 0.053 0.001
As 0.336 0.007
Cr 0.318 0.007
Cu 0.747 0.016
Ni 0.502 0.011
Se 0.042 0.001
__________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 99 / 177
__________________________________________________________________________________________
PoluantDebit masicDebit gaze
de ardereConcentratie
in emisiePrag de
alertaLimita la
emisie=prag
de interventie
g/h[Nm3/h][mg/Nm3][mg/Nm3][mg/Nm3]
Zn 6.404 0.135
Bifenili policlorura i ț
(BPC)2.12E-03 4.467E-05
Dioxine i furaniș1.77E-06 3.722E-08
Benzo(a)piren 3.89E-02 8.189E-04
Benzo(b)fluoranten 1.42E-03 2.978E-05
Benzo(k)fluoranten 7.08E-04 1.489E-05
Indeno(1,2,3-cd)piren 1.31E-02 2.754E-04
Hexaclorbenzen (HCB) 2.12E-04 4.467E-06
Tabel 4.2.25Emisii de poluan i generate de usc tor material lemnos– emisii ț ă
dirijate
PoluantDebit masicDebit gazeConcentratie
in emisiePrag de
alertaLimita la
emisie=prag
de interventie
g/h[m3/h][mg/m3][mg/m3][mg/m3]
NOx 2016.3
3895351.76350500
CO 5577.0 143.17
Particule 1844.7 47.363550
Particule condesabile 1415.7 36.34
Hidrocarburi totale
(carbon total) 686.4 17.62
COV(ca propan) 1244.1 31.94105150
Acroleina 26.6 0.68
Formaldehida 411.8 10.571420
__________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 100 / 177
__________________________________________________________________________________________
Tabel 4.2.26Emisii de particule generate de manevrare, operare i transfer ș
material lemnos – emisii nedirijate
PoluantTSPPM10PM2.5
g/hg/hg/h
Descarcare
camioane depozit
deschis0.8180.1230.018
Transfer depozit
inchis0.8180.1230.018
Tocare0.5350.0800.012
Transport benzi1.8620.2790.042
Tranfer material in
buncarele centralei3.6860.5530.083
Eroziune 3.2090.4810.072
Tabel 4.2.27Emisii de poluan i generate de trafic intern i de func ionare ț ș ț
utilaje – emisii nedirijate
PoluantTSPPM10NOXN2OCH4COVOCSO2CdCuCrNiSeZnPAH
g/h mg/h
Vehicule62.20011.8461.4830.079-0.4600.2740.0030.0020.2810.0080.0120.0020.165-
Utilaje2.8002.800 49.0004.9000.70070.00014.0000.0700.0366.1880.1820.2550.0363.64012.085
Analiza rezultatelor privind emisiile de poluani în atmosfer pune în eviden ț ă ță
urm toarele:ă
•Nu exist dep iri ale limitelor la emisie impuse OM 462/1993 “Condiiiă ăș ț
tehnice privind protecia atmosferei“ în cazul instalaiilor de ardere ț ț
__________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 101 / 177
__________________________________________________________________________________________
(cazanele ce funcioneaz pe biomas ) din cadrul obiectivului. În plus, nu ț ă ă
se constat nici dep irea pragurilor de alert conform OM756/1997 ă ăș ă
•Evaluarea emisiilor generate de sursele asociate activit ilor de manevrare, ăț
tranfer, tocare material lemnos nu poate fi f cut în raport cu prevederile ă ă
OM 462/1993 “Condiii tehnice privind protecia atmosferei“ deoarece ț ț
aceste surse sunt nedirijate, iar limitele prev zute de OM 462/1993 se ă
refer la surse dirijate. Nivelul emisiilor nedirijate va fi cunatificat prină
modelare matematic a dispersiei polaun ilor i evaluarea în raport cu ă ș ș
valorile limit impuse de legislaia de calitatea aerului în vigoare. ă ț
__________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 102 / 177
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________
Tabel 4.2.28 (partea 1)Surse sta ionare de poluare a aerului, poluan i genera i i emi i ț ț ț ș ș
Denumirea
activitatii,
sectorului,
procesului
tehnologic, codul
activitatii*Surse generatoare de poluan i atmosferici țCaracteristicile fizice ale
surselorParametrii gazelor evacuate
DenumireConsum/
produc iețTimp de lucru
anual
[h]Poluan iț
genera ițPoluan i,ț
coduri,
dupa cazCantit iăț
de poluan i ț
genera iț
[t/an]DenumireÎnal imeț
[m]Diametrul
interior la
vârf al
co uluiș
[m]Viteza
[m/s]Temperatura
[șC]Debit
volumic/
debit
masic
[Nm3/s]
[g/s]
12345678910111213
Emisii constructie
cladire
administrativaDurata Santier
(5 zile pe
saptamana, 16
ore pe zi)TSP
Temperatura
mediuluiNOx
PM10
CO
SO2
Cd
Ni
PAH
TSP
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 103 / 177
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________
Denumirea
activitatii,
sectorului,
procesului
tehnologic, codul
activitatii*Surse generatoare de poluan i atmosferici țCaracteristicile fizice ale
surselorParametrii gazelor evacuate
DenumireConsum/
produc iețTimp de lucru
anual
[h]Poluan iț
genera ițPoluan i,ț
coduri,
dupa cazCantit iăț
de poluan i ț
genera iț
[t/an]DenumireÎnal imeț
[m]Diametrul
interior la
vârf al
co uluiș
[m]Viteza
[m/s]Temperatura
[șC]Debit
volumic/
debit
masic
[Nm3/s]
[g/s]
12345678910111213
Emisii constructie
depozit materialeOn
Wed, 2009-12-23 at
08:56 -0600,
office@creativespot
.ro wrote:
Salut Vlad,Durata Santier
(5 zile pe
saptamana, 16
ore pe zi)Temperatura
mediuluiNOx
PM10
CO
SO2
Cd
Ni
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 104 / 177
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________
Denumirea
activitatii,
sectorului,
procesului
tehnologic, codul
activitatii*Surse generatoare de poluan i atmosferici țCaracteristicile fizice ale
surselorParametrii gazelor evacuate
DenumireConsum/
produc iețTimp de lucru
anual
[h]Poluan iț
genera ițPoluan i,ț
coduri,
dupa cazCantit iăț
de poluan i ț
genera iț
[t/an]DenumireÎnal imeț
[m]Diametrul
interior la
vârf al
co uluiș
[m]Viteza
[m/s]Temperatura
[șC]Debit
volumic/
debit
masic
[Nm3/s]
[g/s]
12345678910111213
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 105 / 177
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________
Denumirea
activitatii,
sectorului,
procesului
tehnologic, codul
activitatii*Surse generatoare de poluan i atmosferici țCaracteristicile fizice ale
surselorParametrii gazelor evacuate
DenumireConsum/
produc iețTimp de lucru
anual
[h]Poluan iț
genera ițPoluan i,ț
coduri,
dupa cazCantit iăț
de poluan i ț
genera iț
[t/an]DenumireÎnal imeț
[m]Diametrul
interior la
vârf al
co uluiș
[m]Viteza
[m/s]Temperatura
[șC]Debit
volumic/
debit
masic
[Nm3/s]
[g/s]
12345678910111213
Emisii constructie
hala productieDurata Santier
(5 zile pe
saptamana, 16
ore pe zi)TSP
Temperatura
mediuluiNOx
PM10
CO
SO2
Cd
Ni
PAH
Emisii constructie
platforme carosabile
si utilitatiDurata Santier (5
zile pe TSP Temperatura
mediului
NOx
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 106 / 177
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________
Denumirea
activitatii,
sectorului,
procesului
tehnologic, codul
activitatii*Surse generatoare de poluan i atmosferici țCaracteristicile fizice ale
surselorParametrii gazelor evacuate
DenumireConsum/
produc iețTimp de lucru
anual
[h]Poluan iț
genera ițPoluan i,ț
coduri,
dupa cazCantit iăț
de poluan i ț
genera iț
[t/an]DenumireÎnal imeț
[m]Diametrul
interior la
vârf al
co uluiș
[m]Viteza
[m/s]Temperatura
[șC]Debit
volumic/
debit
masic
[Nm3/s]
[g/s]
12345678910111213
saptamana, 16
ore pe zi)PM10
CO
SO2
Cd
Ni
PAH
Emisii constructie
polata adiacenta haleiDurata Santier (5
zile pe
saptamana, 16
ore pe zi)TSP Temperatura
mediului
NOx
PM10
CO
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 107 / 177
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________
Denumirea
activitatii,
sectorului,
procesului
tehnologic, codul
activitatii*Surse generatoare de poluan i atmosferici țCaracteristicile fizice ale
surselorParametrii gazelor evacuate
DenumireConsum/
produc iețTimp de lucru
anual
[h]Poluan iț
genera ițPoluan i,ț
coduri,
dupa cazCantit iăț
de poluan i ț
genera iț
[t/an]DenumireÎnal imeț
[m]Diametrul
interior la
vârf al
co uluiș
[m]Viteza
[m/s]Temperatura
[șC]Debit
volumic/
debit
masic
[Nm3/s]
[g/s]
12345678910111213
SO2
Cd
Ni
PAH
Emisii trafic intern
aferent santierDurata Santier (5
zile pe
saptamana, 16
ore pe zi)TSP Temperatura
mediului
NOx
PM10
CO
SO2
Cd
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 108 / 177
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________
Denumirea
activitatii,
sectorului,
procesului
tehnologic, codul
activitatii*Surse generatoare de poluan i atmosferici țCaracteristicile fizice ale
surselorParametrii gazelor evacuate
DenumireConsum/
produc iețTimp de lucru
anual
[h]Poluan iț
genera ițPoluan i,ț
coduri,
dupa cazCantit iăț
de poluan i ț
genera iț
[t/an]DenumireÎnal imeț
[m]Diametrul
interior la
vârf al
co uluiș
[m]Viteza
[m/s]Temperatura
[șC]Debit
volumic/
debit
masic
[Nm3/s]
[g/s]
12345678910111213
Ni
PAH
Emisii de suprafata
datorate functionarii
centralei5 zile pe
saptamana, 16
ore pe ziTSP
Temperatura
mediuluiNOx
CO
PM10
SO2
Cd
Ni
PAH
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 109 / 177
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________
Denumirea
activitatii,
sectorului,
procesului
tehnologic, codul
activitatii*Surse generatoare de poluan i atmosferici țCaracteristicile fizice ale
surselorParametrii gazelor evacuate
DenumireConsum/
produc iețTimp de lucru
anual
[h]Poluan iț
genera ițPoluan i,ț
coduri,
dupa cazCantit iăț
de poluan i ț
genera iț
[t/an]DenumireÎnal imeț
[m]Diametrul
interior la
vârf al
co uluiș
[m]Viteza
[m/s]Temperatura
[șC]Debit
volumic/
debit
masic
[Nm3/s]
[g/s]
12345678910111213
Emisii trafic intern
aferent functionarii
centralei5 zile pe
saptamana, 16
ore pe ziTSP
Temperatura
mediuluiNOx
CO
PM10
SO2
Cd
Ni
PAH
Emisii de suprafata
datorate eroziunicontinuTSP Temperatura
mediului
NOx
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 110 / 177
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________
Denumirea
activitatii,
sectorului,
procesului
tehnologic, codul
activitatii*Surse generatoare de poluan i atmosferici țCaracteristicile fizice ale
surselorParametrii gazelor evacuate
DenumireConsum/
produc iețTimp de lucru
anual
[h]Poluan iț
genera ițPoluan i,ț
coduri,
dupa cazCantit iăț
de poluan i ț
genera iț
[t/an]DenumireÎnal imeț
[m]Diametrul
interior la
vârf al
co uluiș
[m]Viteza
[m/s]Temperatura
[șC]Debit
volumic/
debit
masic
[Nm3/s]
[g/s]
12345678910111213
CO
PM12
SO2
Cd
Ni
PAH
Cos 1 (cazane 1+2) continuNOx 180.815013.31
CO
SO2
TSP
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 111 / 177
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________
Denumirea
activitatii,
sectorului,
procesului
tehnologic, codul
activitatii*Surse generatoare de poluan i atmosferici țCaracteristicile fizice ale
surselorParametrii gazelor evacuate
DenumireConsum/
produc iețTimp de lucru
anual
[h]Poluan iț
genera ițPoluan i,ț
coduri,
dupa cazCantit iăț
de poluan i ț
genera iț
[t/an]DenumireÎnal imeț
[m]Diametrul
interior la
vârf al
co uluiș
[m]Viteza
[m/s]Temperatura
[șC]Debit
volumic/
debit
masic
[Nm3/s]
[g/s]
12345678910111213
PM10
Pb
Cd
Hg
As
Ni
Benzo(a)pyrene
PAH
Cos 2 (cazane 3+4) continuNOx 180.815013.31
CO
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 112 / 177
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________
Denumirea
activitatii,
sectorului,
procesului
tehnologic, codul
activitatii*Surse generatoare de poluan i atmosferici țCaracteristicile fizice ale
surselorParametrii gazelor evacuate
DenumireConsum/
produc iețTimp de lucru
anual
[h]Poluan iț
genera ițPoluan i,ț
coduri,
dupa cazCantit iăț
de poluan i ț
genera iț
[t/an]DenumireÎnal imeț
[m]Diametrul
interior la
vârf al
co uluiș
[m]Viteza
[m/s]Temperatura
[șC]Debit
volumic/
debit
masic
[Nm3/s]
[g/s]
12345678910111213
SO2
TSP
PM10
Pb
Cd
Hg
As
Ni
Benzo(a)pyrene
PAH
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 113 / 177
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________
Denumirea
activitatii,
sectorului,
procesului
tehnologic, codul
activitatii*Surse generatoare de poluan i atmosferici țCaracteristicile fizice ale
surselorParametrii gazelor evacuate
DenumireConsum/
produc iețTimp de lucru
anual
[h]Poluan iț
genera ițPoluan i,ț
coduri,
dupa cazCantit iăț
de poluan i ț
genera iț
[t/an]DenumireÎnal imeț
[m]Diametrul
interior la
vârf al
co uluiș
[m]Viteza
[m/s]Temperatura
[șC]Debit
volumic/
debit
masic
[Nm3/s]
[g/s]
12345678910111213
Cos uscator continuNOx 100.51205.83
CO
SO2
TSP
PM10
Pb
Cd
Hg
As
Ni
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 114 / 177
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________
Denumirea
activitatii,
sectorului,
procesului
tehnologic, codul
activitatii*Surse generatoare de poluan i atmosferici țCaracteristicile fizice ale
surselorParametrii gazelor evacuate
DenumireConsum/
produc iețTimp de lucru
anual
[h]Poluan iț
genera ițPoluan i,ț
coduri,
dupa cazCantit iăț
de poluan i ț
genera iț
[t/an]DenumireÎnal imeț
[m]Diametrul
interior la
vârf al
co uluiș
[m]Viteza
[m/s]Temperatura
[șC]Debit
volumic/
debit
masic
[Nm3/s]
[g/s]
12345678910111213
Benzo(a)pyrene
PAH
Tabel 4.2.28 (partea a )Surse sta ionare de poluare a aerului, poluan i genera i i emi i ț ț ț ș ș
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 115 / 177
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________
Dimensiuni i coordonate X, Y ale sursei de poluare (sistem de coordonate local) ș
Cantit i de poluan i emi iăț ț ș
Sursa punctual sau ă
începutul sursei liniare
[m]Sfâr itul sursei liniareș
[m]Sursa de suprafa ță
Centru de simetrie
[m]Lungime
[m]L imeăț
[m]Suprafață
sursei
[m2]Poluan i/ț
Debite masiceUM
XYXYXY
1415161718192021222324
420332.06405084.317.711.85210.1539.838g/h
5.112g/h
7.595g/h
7.304g/h
0.054g/h
0.005mg/h
0.038mg/h
1.781mg/h
4203504049846121128165.618g/h
31.212g/h
13.847g/h
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 116 / 177
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________
Dimensiuni i coordonate X, Y ale sursei de poluare (sistem de coordonate local) ș
Cantit i de poluan i emi iăț ț ș
Sursa punctual sau ă
începutul sursei liniare
[m]Sfâr itul sursei liniareș
[m]Sursa de suprafa ță
Centru de simetrie
[m]Lungime
[m]L imeăț
[m]Suprafață
sursei
[m2]Poluan i/ț
Debite masiceUM
XYXYXY
1415161718192021222324
44.589g/h
0.328g/h
0.033mg/h
0.229mg/h
10.874mg/h
42034240503388.0533.22923.26100.895g/h
66.925g/h
22.401g/h
95.608g/h
0.702g/h
0.07mg/h
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 117 / 177
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________
Dimensiuni i coordonate X, Y ale sursei de poluare (sistem de coordonate local) ș
Cantit i de poluan i emi iăț ț ș
Sursa punctual sau ă
începutul sursei liniare
[m]Sfâr itul sursei liniareș
[m]Sursa de suprafa ță
Centru de simetrie
[m]Lungime
[m]L imeăț
[m]Suprafață
sursei
[m2]Poluan i/ț
Debite masiceUM
XYXYXY
1415161718192021222324
0.492mg/h
23.316mg/h
42034040502011460660275.536g/h
20.913g/h
15.837g/h
29.876g/h
0.209g/h
0.021mg/h
0.146mg/h
6.93mg/h
420347405011657.549046.298g/h
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 118 / 177
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________
Dimensiuni i coordonate X, Y ale sursei de poluare (sistem de coordonate local) ș
Cantit i de poluan i emi iăț ț ș
Sursa punctual sau ă
începutul sursei liniare
[m]Sfâr itul sursei liniareș
[m]Sursa de suprafa ță
Centru de simetrie
[m]Lungime
[m]L imeăț
[m]Suprafață
sursei
[m2]Poluan i/ț
Debite masiceUM
XYXYXY
1415161718192021222324
11.653g/h
9.162g/h
16.647g/h
0.122g/h
0.012mg/h
0.086mg/h
4.06mg/h
420276405083420302404969 18.531g/h
0.42g/h
3.385g/h
0.13g/h
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 119 / 177
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________
Dimensiuni i coordonate X, Y ale sursei de poluare (sistem de coordonate local) ș
Cantit i de poluan i emi iăț ț ș
Sursa punctual sau ă
începutul sursei liniare
[m]Sfâr itul sursei liniareș
[m]Sursa de suprafa ță
Centru de simetrie
[m]Lungime
[m]L imeăț
[m]Suprafață
sursei
[m2]Poluan i/ț
Debite masiceUM
XYXYXY
1415161718192021222324
0.001g/h
0mg/h
0.003mg/h
0mg/h
420328404985100100100007.718g/h
49g/h
70g/h
3.958g/h
0.07g/h
0.036mg/h
0.255mg/h
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 120 / 177
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________
Dimensiuni i coordonate X, Y ale sursei de poluare (sistem de coordonate local) ș
Cantit i de poluan i emi iăț ț ș
Sursa punctual sau ă
începutul sursei liniare
[m]Sfâr itul sursei liniareș
[m]Sursa de suprafa ță
Centru de simetrie
[m]Lungime
[m]L imeăț
[m]Suprafață
sursei
[m2]Poluan i/ț
Debite masiceUM
XYXYXY
1415161718192021222324
12.085mg/h
420276405083420302404969 62.2g/h
1.483g/h
0.46g/h
11.906g/h
0.003g/h
0.002mg/h
0.012mg/h
0mg/h
420350404984612112813.209g/h
0g/h
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 121 / 177
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________
Dimensiuni i coordonate X, Y ale sursei de poluare (sistem de coordonate local) ș
Cantit i de poluan i emi iăț ț ș
Sursa punctual sau ă
începutul sursei liniare
[m]Sfâr itul sursei liniareș
[m]Sursa de suprafa ță
Centru de simetrie
[m]Lungime
[m]L imeăț
[m]Suprafață
sursei
[m2]Poluan i/ț
Debite masiceUM
XYXYXY
1415161718192021222324
0g/h
0.481g/h
0g/h
0mg/h
0mg/h
0mg/h
420308405018 3396.557g/h
1485.994g/h
389.189g/h
1238.328g/h
884.52g/h
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 122 / 177
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________
Dimensiuni i coordonate X, Y ale sursei de poluare (sistem de coordonate local) ș
Cantit i de poluan i emi iăț ț ș
Sursa punctual sau ă
începutul sursei liniare
[m]Sfâr itul sursei liniareș
[m]Sursa de suprafa ță
Centru de simetrie
[m]Lungime
[m]L imeăț
[m]Suprafață
sursei
[m2]Poluan i/ț
Debite masiceUM
XYXYXY
1415161718192021222324
0.743mg/h
0.064mg/h
0.053mg/h
0.336mg/h
0.502mg/h
0.039mg/h
0.054mg/h
420378405033 3423.514g/h
1497.787g/h
392.278g/h
1248.156g/h
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 123 / 177
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________
Dimensiuni i coordonate X, Y ale sursei de poluare (sistem de coordonate local) ș
Cantit i de poluan i emi iăț ț ș
Sursa punctual sau ă
începutul sursei liniare
[m]Sfâr itul sursei liniareș
[m]Sursa de suprafa ță
Centru de simetrie
[m]Lungime
[m]L imeăț
[m]Suprafață
sursei
[m2]Poluan i/ț
Debite masiceUM
XYXYXY
1415161718192021222324
891.54g/h
0.749mg/h
0.064mg/h
0.053mg/h
0.339mg/h
0.506mg/h
0.039mg/h
0.055mg/h
420326404972 2016.3g/h
5577g/h
0g/h
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 124 / 177
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________
Dimensiuni i coordonate X, Y ale sursei de poluare (sistem de coordonate local) ș
Cantit i de poluan i emi iăț ț ș
Sursa punctual sau ă
începutul sursei liniare
[m]Sfâr itul sursei liniareș
[m]Sursa de suprafa ță
Centru de simetrie
[m]Lungime
[m]L imeăț
[m]Suprafață
sursei
[m2]Poluan i/ț
Debite masiceUM
XYXYXY
1415161718192021222324
1844.7g/h
1800g/h
0mg/h
0mg/h
0mg/h
0mg/h
0mg/h
0mg/h
0mg/h
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 125 / 177
______________________________________________________________________________________
1.15.5Prognozarea polu rii aerului ă
Metodologia de abordare
Evaluarea impactului pentru perioada de operare a Centralei Electrice Horezu s-a efectuat prin
modelare matematic , rezultatele raportându-se la valorile limit prev zute de Ordinul ministrului ă ă ă
apelor i proteciei mediului nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilorș ț
limit , a valorilor de prag i a criteriilor i metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului deă ș ș
azot i oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PMș 10 i PMș2,5), plumbului, benzenului,
monoxidului de carbon i ozonului în aerul înconjur tor, completat prin Ordinul ministrului ș ă
mediului i gospod ririi apelor nr. 27/2007 i la valorile int prev zute de Ordinul ministrului ș ă ș ț ă ă
mediului i gospod ririi apelor nr. 448/2007 pentru aprobarea Normativului privind evaluarea ș ă
pentru arsen, cadmiu, mercur, nichel i hidrocarburi aromatice policiclice în aerul înconjur tor. ș ă
Ordinul nr. 592/2002, cu complet rile ulterioare, asigur transpunerea i implementarea în ă ă ș
legislaia naional a Directivei – cadru i a directivelor – fiice privind calitatea aerului: Directivaț ț ă ș
Consiliului nr. 96/62/CE privind evaluarea i managementul calit ii aerului, publicat în Jurnalul ș ăț ă
Oficial al Comunit ilor Europene (JOCE) nr. L 296 din 21 noiembrie 1996, Directiva Consiliului ăț
nr. 99/30/CE privind valorile limit pentru dioxid de sulf, dioxid de azot i oxizi de azot, particule în ă ș
suspensie i plumb în aerul atmosferic, publicat în Jurnalul Oficial al Comunit ilor Europene ș ă ăț
(JOCE) nr. L 163 din 29 iunie 1999, Directiva Parlamentului European i a Consiliului nr. ș
2000/69/CE privind valorile limit pentru benzen i monoxid de carbon în aerul atmosferic, ă ș
publicat în Jurnalul Oficial al Comunit ilor Europene (JOCE) nr. L 313 din 13 decembrie 2000 iă ăț ș
Directiva Parlamentului European i a Consiliului nr. 2002/3/CE privind poluarea aerului cu ozon, ș
publicat în Jurnalul Oficial al Comunit ilor Europene (JOCE) nr. L 67 din 9 martie 2002. Ordinulă ăț
448/2007 asigur transpunerea i implementarea în legislaia naional a Directivei Parlamentului ă ș ț ț ă
European i a Consiliului nr. 2004/107/CE referitoare la arsen, cadmiu, mercur, nichel i ș ș
hidrocarburi aromatice policiclicice prezente în aer.
Valorile limit pentru protecia receptorilor sensibili prev zute de OM nr. 592/2002, pentru ă ț ă
poluanii relevani asociai obiectivului analizat (NOț ț ț 2, NOx, SO2, CO, PM10, Pb) sunt prezentate în
tabelul de mai jos.
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 126 / 177
______________________________________________________________________________________
Tabel 4.2.29Valori limit pentru calitatea aerului ambiental conform ă OM 592/2002 –
µg/m3
PoluantValori
limit (VL)ăTimp de
mediereNum r deă
dep iriăș
permiseLimit pentruă
protec iaț
(receptor)Anul intr rii ă
în vigoare a
VL UE
NO22001 oră18 ori/anPopulaieț2010
401 anNu este
cazulPopulaieț2010
NOx301 anNu este
cazulVegeta ieț2007
SO23501 oră24 ori/anPopulaieț2007
12524 ore3 ori/anPopulaieț2007
201 anNu este
cazulEcosisteme2007
PM105024 ore35 ori/anPopulaieț2007
401 anNu este
cazulPopulaieț2007
CO10.000Valoarea
maximă
zilnic aă
mediilor pe 8
oreNu este
cazulPopulaieț2007
Pb0,51 anNu este
cazulPopulaieț2007
Pentru ceilali poluani analizai (As, Cd, Ni, Benzo(a)piren), valorile int prev zute de OM nr. ț ț ț ț ă ă
448/2007 sunt prezentate în urm torul tabel. ă
Tabel 4.2.30Valori int pentru calitatea aerului ambiental conform OM 448/2007 – ng/mț ă 3
Poluant Valori intț ă Timp de mediere
As 6 1 an
Cd 5 1 an
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 127 / 177
______________________________________________________________________________________
Ni 20 1 an
Benzo(a)piren 1 1 an
Modelarea matematic a dispersiei poluanilor s-a efectuat pentru urm torii poluani: NO ă ț ă ț 2, NOx,
SO2, PM10, TSP, CO, Pb, As, Cd, Ni, HAP i Benzo(a)piren, în distinct pentru etapa de ș
construcie i pentru perioada de operare. Calculele au luat în activit ile de construcie i celeț ș ăț ț ș
legate de funcionarea individual a viitoarei centrale electrice, pentru a se evidenia nivelurile de ț ă ț
poluare a aerului înconjur tor asociate desf ur rii exclusive a activit ilor menionate. ă ăș ă ăț ț
De asemenea, a fost realizat o analiz de concentraiilor de fond în zona de impact a noului ă ă ț
obiectiv, valori peste care se suprapun valorile concentraiilor generate de funcionarea ț ț
obiectivului.
Modelul matematic de dispersie
Pentru modelarea dispersiei poluanilor s-a utilizat modelul OML-Multi, descris mai jos. ț
Descrierea modelului OML-Multi – model de dispersie pentru surse punctuale i de suprafa ș ță
OML-Multi este un model de dispersie a poluanilor la scar local dezvoltat de Institutul Naional ț ă ă ț
de Cercetare a Mediului – NERI (Danemarca) în anii ’80. La nivelul anilor 90 acest model a
devenit operaional fiind utilizat pe scar larg în Danemarca pentru aplicaii practice privind ț ă ă ț
estimarea calit ii aerului în diferite zone, putând fi rulat atât în zone urbane, cât i în zone rurale ăț ș
pân la o distan de 30 km. De-a lungul anilor ’90 modelul a fost îmbun t it atât din punct deă ță ă ăț
vedere teoretic, cât i din punct de vedere al prezent rii i vizualiz rii rezultatelor. ș ă ș ă
OML-Multi este un model multisurs de tip gaussian. Modelul a fost conceput în vederea ă
includerii în teoria sa a principalelor fenomene fizice ce guverneaz dispersia în atmosfer a ă ă
poluanilor ce provin de la surse industriale sau alte tipuri de surse. Modelul poate include surseț
punctuale, dar i surse de suprafa . De asemenea s-a urm rit: ș ță ă
•comportarea cât mai bun a modelului în majoritatea condiiilor atmosferice posibile; ă ț
•evitarea discontinuit ilor în descrierea fenomenului de dispersie; ăț
•posibilitatea aplic rii sale în scopuri operaionale. ă ț
Astfel, în comparaie cu modele de tip gaussian dezvoltate pân în prezent, OML-Multi introduce: ț ă
•noi metode pentru estimarea parametrilor de dispersie ca funcii continue depinzând de ț
parametrii fizici ai stratului limit ; ă
•noi metode pentru calculul supraîn l rii penei de poluant; ă ță
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 128 / 177
______________________________________________________________________________________
•modelarea fenomenului de penetrare a stratului limit ; ă
•noi metode de tratare a dispersiei orizontale în cazul vitezelor de vânt foarte mici sau a
schimb rilor sistematice a direciei vântului;ă ț
•noi metode pentru simularea efectelor de cl dire. ă
Iniial OML a fost conceput pentru modelarea dispersiei poluanilor în teren plat, atât în zoneț ț
urbane, cât i rurale. Noua versiune a OM ș L dispune de câteva metode de includere a terenului
complex.
Versiunea final OML-Multi este rezultatul unui proces îndelungat. De la prima sa validare prin ă
experimente, numeroasele noi fenomene ce au fost introduse pe parcursul timpului au impus noi
i noi teste i valid ri experimentale.ș ș ă
Structural, OML-Multi const în: ă
•Procesorul meteorologic – metoda computaional a parametrilor fizici necesari model rii ț ă ă
proceselor de dispersie, pornind de la m sur tori meteorologice; ă ă
•Modelul de dispersie propriu–zis – metoda computaional de estimare a câmpurilor de ț ă
concentraii într-un sistem de receptori predefinit, pe baza parametrilor fizici i a altor date de ț ș
intrare necesare (date de emisie, informaii despre teren etc.). ț
Procesorul meteorologic necesit ca date de intrare m sur tori meteorologice orare i dou ă ă ă ș ă
profile verticale de temperatur efectuate zilnic prin radiosondaj. Datele de ie ire constau în ă ș
parametrii turbulenei: flux de c ldur sensibil (H), lungime Monin-Obukhov (L), vitez de ț ă ă ă ă
friciune (ț*u) i în lime de amestec (ș ă ț iz). Partea meteorologic a OML a fost am nunit descris ă ă ț ă
în numeroase publicaii (Berkowitz i Prahm, 1982; Olesen i Brown, 1992, Olesen i alii, 1992). ț ș ș ș ț
Teoria modelului
Schema de dispersie gaussian ă
OML-Multi este un model de dispersie gaussian, deci concentraia la nivelul solului este descris ț ă
prin forma gaussian a penei de poluant: ă
σyσzexp
−y2
2σy2[exp
−hef2
2σz2
](1)
unde Q este intensitatea sursei (debitul masic la emisie), hef este în limea efectiv a penei deă ț ă
poluant, celelalte notaii fiind introduse în capitolele anterioare. Reflexia la nivelul inferior i ț ș
superior al stratului limit este introdus prin metoda sursei imagine, dar relaia (1.1), pentru ă ă ț
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 129 / 177
______________________________________________________________________________________
simplitate, nu a inclus detaliat toi termenii exponeniali necesari descrierii contribuiilor de la ț ț ț
sursele imagine.
Dac parametrul de dispersie vertical ă σzdep e te de 1,2 ori valoarea în limii de amestec,ăș ș ă ț
atunci modelul genereaz o distribuie uniform concentraiei în planul vertical al stratului de ă ț ă ț
amestec.
Parametrii de dispersie
În OML, parametrii de dispersie sunt corelai direct cu parametrii fizici ai stratului limit ce descriu ț ă
starea de turbulen a atmosferei, spre deosebire de majoritatea modelelor clasice in care ță
parametrii de dispersie sunt calculai prin metoda Pasquill-Gifford-Turner. În consecin , datorit ț ță ă
variaiei, în general, a propriet ilor turbulenei cu în limea, modificarea corespunz toare aț ăț ț ă ț ă
parametrilor de dispersie poate face posibil cu u urin abordarea surselor cu diferite în limi. ă ș ță ă ț
În plus, parametrii de dispersie sunt calculai prin compunerea tuturor contribuiilor provenite de la ț ț
turbulenele asociat fiec rui fenomen fizic ce le genereaz . Ca o regul general în cazulț ă ă ă ă ă
oric rei ăσ(σysau σz) aceasta se descompune astfel:
σ2=σturb2+σintern2+σbuilding2(2)
unde:
•turbσreprezint dispersia datorat turbulenei atmosferice;ă ă ț
•ernintσeste contribuia provenit din fenomenul de amestecare a aerului ambiental cu pana de ț ă
poluant ascendent . Acest fenomen este asociat cu dispersia penelor cu portan mare); ă ță
•buildingσeste turbulena generat de prezena cl dirilor în apropierea surselor emitente. ț ă ț ă
Trebuie menionat c algoritmul de calcul al parametrilor turbulenei este diferit pentru cazul ț ă ț
penelor de poluant non-ascensionale i al penelor ascensionale (cu portan mare). ș ță
Pe baza aceluia i principiu al descompunerii având de data aceasta la baz teoria statistic a ș ă ă
difuziei (Taylor 1921) i cercet rile lui Berkowitz i Baerentsen, termenul datorat turbulenei ș ă ș ț
atmosferice se poate scrie:
σturb2=σmech2+σconv2(3)
unde σmechsiσconvsunt parametrii de dispersie asociai celor dou procese ce genereaz ț ă ă
turbulena atmosferic : procese mecanice i convective.ț ă ș
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 130 / 177
______________________________________________________________________________________
OML implementeaz separat aceste 5 procese generatoare de turbulen i difereniaz penele ă ță ș ț ă
de poluant în non-ascensionale i ascensionale. ș
Supraîn l area penei de poluantă ț
OML include o procedur de determinare a supraîn l rii ă ă ță Δh care asociaz diferite forme ă
analitice supraîn l rii pentru cele dou tipuri de pene de poluant în cele 3 tipuri de stratificare a ă ță ă
atmosferei. Pe scurt sunt abordate urm toarele situaii care descriu supraîn larea: ă ț ă ț
•supraîn larea iniial (supraîn larea penei ascendente – înainte de atingerea în limiiă ț ț ă ă ț ă ț
maxime) – dup Briggs (1984); ă
•cazul stratific rii neutre – dup Briggs – u or modificat; ă ă ș
•stratificare stabil – dup Briggs; ă ă
•stratificare instabil – dup Briggs – “breakup model”; ă ă
•supraîn larea final – cazul penei non-ascensionale;ă ț ă
•cazul stratific rii neutre – neutral breakup; ă
•cazul stratific rii stabile; ă
Corespunz tor fiec rei tip de pan de poluant, cea mai mare valoare dintre cele trei calculate ă ă ă
este aleas ca fiind supraîn larea final a penei. În final în limea efectiv a penei la o distan ă ă ț ă ă ț ă ță
de surs dat este calculat astfel:ă ă ă
hef=hs+Δh (4)
unde
Δh=minΔhinit,Δhf
OML include în plus i algoritmi pentru calculul supraîn l rii în cazul existenei unui profil de ș ă ță ț
temperatur neregulat în stratul de amestec, incluzând inversiuni termice în interiorul stratului de ă
amestec.
Cazul penetr rii stratului de inversiune ă
Metoda de abordare a penetr rii stratului de inversiune era pân de curând abordat simplist în ă ă ă
majoritatea modelelor de dispersie i consta în decuplarea total a penei de poluant de suprafaa ș ă ț
solului. Experimental s-a evideniat existena unor niveluri mari ale concentraiei, aceasta ț ț ț
datorându-se fenomenului de penetrare parial , când numai o parte a penei p r se te stratul ț ă ă ă ș
limit cealalt parte dispersându-se i atingând suprafaa solului.ă ă ș ț
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 131 / 177
______________________________________________________________________________________
Simple consideraii geometrice i în plus ipoteza c l imea penei este aproximativ egal cu ț ș ă ăț ă
supraîn larea (Briggs, 1984) conduc la introducerea unui factor de penetrare definit astfel:ă ț
P=1.5−zd
Δh pentru 0.5≤zd
Δh≤1.5 (5)
unde
zd=zi−hs.
Aceste factor de penetrare este folosit pentru definirea unui debit efectiv al sursei i redefinirea ș
în limii efective a penei. Astfel:ă ț
QQ1−P (6)
i ș
hef=hs0.670.33Pzd (7)
Efectul de cl dire ă
Influena cl dirilor sau a altor obstacole aflate în apropierea sursei de emisie este tratat în OMLț ă ă
utilizând procedura empiric propus de Schulman i Scire (1980). Efectul de cl dire este ă ă ș ă
modelat presupunând existena unei diluii iniiale a penei, deci al unui diametru iniial al penei ț ț ț ț
(diferit de diametrul co ului de emisie) – ș R0. Aceast raz este utilizat pentru modificareaă ă ă
parametrilor de dispersie i a supraîn l rii penei de poluant. ș ă ță
În esen , procedura const în presupunerea c prezena cl dirilor în apropierea surselor implicță ă ă ț ă ă
existena unei zone la o distan ț ță 2HB (în limea efectiv a cl dirii) în direcia de propagare aă ț ă ă ț
vântului. Dac supraîn larea penei de poluant în punctul situat la aceast distan (exist un ă ă ț ă ță ă
asemenea punct pentru fiecare direcie a vântului) este mai mare ca 3H ț B, atunci se presupune c ă
pana de poluant nu este influenat de prezena cl dirii. ț ă ț ă
Algoritmul de calcul pentru sursele de suprafa ță
OML include o procedur pentru modelarea dispersiei poluanilor provenii de la surse non- ă ț ț
ascensionale de suprafa . Surse de suprafa rectangulare pentru care raportul între lungime i ță ță ș
l ime nu poate dep i 10 (ăț ăș L/l<10), iar lungimea variaz între 10 m i 1000 m. ă ș
Procedura de calcul se bazeaz pe asimilarea sursei de suprafa cu un num r finit de surse ă ță ă
liniare, iar contribuiile de la aceste surse sunt integrate. Pentru calculul concentraiei pe direcia ț ț ț
vântului (downwind) integrala se rezolv analitic utilizând funcia eroare. Pentru dispersia lateral ă ț ă
integrala se rezolv numeric utilizând tehnici numerice propuse de Romberg. ă
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 132 / 177
______________________________________________________________________________________
În cazul plas rii unui receptor în interiorul sursei, concentraia pe direcia de propagare a vântului ă ț ț
ia în calcul doar segmentul corespunz tor ce se întinde de la prima frontier pe direcia de ă ă ț
propagare pân la receptor. În cazul plas rii receptorului la mare distan de surs , aceasta este ă ă ță ă
asimilat simplu cu o surs liniar .ă ă ă
Viteza vântului
OML folose te dou valori distincte ale vitezei vântului: ș ă
•hsu- viteza vântului la nivelul de emisie: folosit pentru calculul supraîn l rii i al efectelor de ă ă ță ș
cl dire;ă
•avu- viteza vântului mediat pe vertical folosit în calculul sigmelor i în estimarea timpului ă ă ă ș
de transport.
Dependena de în lime a vitezei vântului este dat de teoria de similitudine (Monin i Obukhov, ț ă ț ă ș
1954):
uz=u
kln
z+z0
z0−Ψmz
L+Ψmz0
L(8)
Funciile de similaritate folosite sunt cele propuse de Businger (1971).ț
Trebuie menionat c OML consider existena unui gradient de vânt pe în limea cuprins între ț ă ă ț ă ț ă
suprafaa solului i cea dat de lungimea L.ț ș ă
Efectul de co ș
OML include, de asemenea, modelarea efectului de co (Stack tip downwash), efect ce const în ș ă
crearea unei zone de turbulen în jurul co ului în prezena unei viteze mari a vântului i ță ș ț ș
reducerea în limii de emisie. Astfel în limea de emisie este redus cu: ă ț ă ț ă
hd=2wp
u−1.5D (9)
unde D este diametrul co ului, celelalte variabile fiind deja introduse. ș
Datele de intrare
Datele de intrare sunt:
•datele meteorologice orare: generate într-un format specific în urma rul rii procesorului ă
meteo;
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 133 / 177
______________________________________________________________________________________
•datele legate de surse: parametrii fizici ai surselor (surse punctuale-co uri) sau dimensiuni ș
geometrice-lungime – l ime – în lime în cazul surselor de suprafa ; ăț ă ț ță
•date de emisie: debite masice, temperaturi de evacuare;
•timpi de variaie: factori care descriu variaia în timp a emisiilor pentru fiecare tip de surse ț ț
introduse în model: punctuale sau de suprafa ; ță
•date legate de reeaua de receptori: definirea coordonatelor receptorilor într-un sistem de ț
coordonate sferic sau rectangular.
Datele de ie ire ș
Datele de ie ire sunt reprezentate de câmpurile de concentraii în nodurile reelei de receptori ș ț ț
definit . OML-Multi genereaz , în toate nodurile reelei de receptori, concentraii medii orare,ă ă ț ț
medii pe 8 ore, medii zilnice, precum i medii lunare, anuale, percentile i alte valori statistice ș ș
importante în evaluarea calit ii aerului. ăț
În cazul etapei de operare calculele au fost f cute, într-o gril cu dimensiunile de 4 km x 4 km cu ă ă
pasul de 100 m pentru poluanii caracteristici principali emi i de obiectivul studiat. ț ș
În cazul etapei de construcie, datorit localiz rii impactului prin prezena unor surse de emisie la ț ă ă ț
nivelul solului, calculele de dispersie au fost realizate într-o gril cu dimensiunile de 1 km x 1 km ă
cu pasul de 25 m.
Au fost incluse în calcul toate sursele de emisie descrise în paragraful 4. 2.3 i 4.2.4. distribuireaș
în timp a emisiilor s-a realizat inând cont de graficele de execuie a lucr rilor (pentru perioada de ț ț ă
construcie) i de programul de lucru din timpul perioadei de operare. Sursele de emisie cuț ș
funcionare cvasicontinu (cazanele aferente centralei – 8500 ore/an) au fost tratate ca avândț ă
emisii continue.
Pentru aplicarea procesorului meteorologic al modelului OML-Multi în vederea obinerii datelor ț
meteorologice în formatul specific, s-au utilizat datele meteorologice generate prin rularea în mod
„downscaling” a unui model meteorologic dinamic la mezoscar . Datele necesare au fost extrase ă
în punctul central al grilei de calcul.
Câmpurile de concentraii din ace ti receptori au fost interpolate prin metode specifice, iar ț ș
rezultatele sunt prezentate sub forma h rilor de poluare (ANEXA 4 ă ț Figurile 1-35).
1.15.6Rezultatele model rii ă
Etapa de construc ie ț
În tabelul urm tor sunt prezentate, în sintez , intervalele de valori în care s-au situat ă ă
concentraiile poluanilor analizai, obinute prin modelarea emisiilor generate de activit ile ț ț ț ț ăț
asociate cu etapa de construcie i comparaia acestora cu valorile limit . ț ș ț ă
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 134 / 177
______________________________________________________________________________________
Tabel 4.2.31Concentraii modelate, pe diferite intervale de mediere ț
PoluantTimp de
mediereConcentra ii țValoare
limităUnitate de
m sură ăObserva iiț
NO21 h0.4273 – 1166.67 200µg/m3> VL
an0.0125 – 12.73 40µg/m3< VL
NOxan0.0187 – 19.1 30µg/m3< VL
SO21 h0.0018 – 16.9 350µg/m3< VL
24 h0.0074 – 5.07 125µg/m3< VL
an0.0002 – 0.199 20µg/m3< VL
PM1024 h
(maxima)0.387- 232 µg/m350> VL
24 h (a
36-a val.)0.0005 – 0.847 50µg/m3< VL
an0.0101 – 8.75 40µg/m3< VL
CO8h5.83 – 2860 10000µg/m3< VL
Cdan0 – 0.0199 5ng/m3< VL
Nian0.0001 – 0.14 20ng/m3< VL
HAPan0.0064 – 6.61 -ng/m3
TSP30 min1.65 – 3870 500µg/m3> VL
TSP24 h1.86 – 1110 150µg/m3> VL
TSPan0.0485 – 41.4 75µg/m3< VL
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 135 / 177
______________________________________________________________________________________
PoluantTimp de
mediereConcentra ii țValoare
limităUnitate de
m sură ăObserva iiț
Poluarea cu NO2
Concentraia maxim orar (a 19-a valoare maxim ), ț ă ă ă datorat impactului activit ilor în perioadaă ăț
de construcie va atinge cel mult 1166, 67 g/m ț μ3, situându-peste valoarea limit (200 g/m ă μ3).
Aceste dep iri au loc strict în interiorul amplasamentului i în imediata vecin tate a acestuia ăș ș ă
(maxim 100 m fa de limitele perimetrului acestuia). În zonele locuite cele mai apropiate din ță
vecin tate valorile maxime orare datorate activit ilor din perioada construcie nu dep sesc 70ă ăț ț ă
µg/m3 în zonele locuite din NNE i 22 șµg/m3 în nord.
Concentraia medie anual , ț ă datorat impactului activit ilor din etapa de construcie va atinge celă ăț ț
mult 12,73 g/m μ3, situându-se sub valoarea limit (40 g/m ă μ3).
Poluarea cu NOx
Concentraia medie anual , ț ă datorat impactului activit ilor din etapa de construcie va atinge celă ăț ț
mult 19,1 g/m μ3, situându-se sub valoarea limit (40 g/m ă μ3).
Poluarea cu SO2
Concentraia maxim orar (a 25-a valoare maxim ), ț ă ă ă datorat impactului activit ilor din etapa deă ăț
construcie va atinge cel mult 16,9 g/mț μ 3, situându-se sub valoarea limit (350 g/m ă μ3).
Concentraia maxim pe 24 h (a 4-a valoare maxim ), ț ă ă datorat impactului activit ilor din etapaă ăț
de construcie va atinge cel mult 5,07 g/m ț μ 3, situându-se sub valoarea limit (125 g/m ă μ3).
Concentraia medie anual , ț ă datorat impactului activit ilor din etapa de construcie va atinge celă ăț ț
mult 0,199 g/m μ3, situându-se sub valoarea limit (20 g/m ă μ3).
Poluarea cu PM10
Concentraia maxim pe 24 h (valoarea maxim ), ț ă ă datorat impactului activit ilor din etapa deă ăț
construcie va atinge cel mult 232 g/mț μ 3, situându-se peste valoarea limit (50 g/m ă μ3). Aceste
dep iri au loc strict în interiorul amplasamentului i în imediata vecin tate a acestuia (maximăș ș ă
100 m fa de limitele perimetrului acestuia). În zonele locuite cele mai apropiate din vecin tateță ă
valorile maxime zilnice datorate activit ilor din perioada construcie nu dep sesc 20 ăț ț ă µg/m3 în
zonele locuite din NNE i 10 șµg/m3 în nord
Concentraia maxim pe 24 h (a 36-a valoare maxim ), ț ă ă datorat impactului activit ilor din etapaă ăț
de construcie va atinge cel mult 0.847 g/m ț μ 3, situându-se sub valoarea limit (50 g/m ă μ3). Această
valoarea mult mai mic , în cazul celui de-a 36-a valori maxime, este datorat exclusiv faptului c ă ă
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 136 / 177
______________________________________________________________________________________
lucr rile de construcie ce implic manevr ri de p mânt i sol de decopert i care suntă ț ă ă ă ș ă ș
caracterizate de emisii mari de particule au loc pe o perioad de maxim 30 zile, fapt pentru care ă
valorile maxime absolute surprind nivelul ridicat al concentraiilor i cele asociate cu lucr rile în ț ș ă
afara acestei perioade nu le reflect . ă
Concentraia medie anual , ț ă datorat impactului activit ilor din etapa de construcie va atinge celă ăț ț
mult 8,75 g/m μ3, situându-se sub valoarea limit (40 g/m ă μ3). i în acest caz, se poate observa cȘ ă
valorile mari din perioada de manevr ri de p mânt imprim o medie anual cu valori chiar mai ă ă ă ă
mari decât a 36 valoarea maxim pe 24h. ă
Poluarea cu TSP
Concentraia maxim orar (valoarea maxim ), ț ă ă ă datorat impactului activit ilor din etapa deă ăț
construcie va atinge cel mult 3800 g/mț μ3, situându-se peste valoarea limit (500 g/m ă μ3). Aceste
dep iri au loc strict în interiorul amplasamentului i în imediata vecin tate a acestuia (maximăș ș ă
100 m fa de limitele perimetrului acestuia). În zonele locuite cele mai apropiate din vecin tateță ă
valorile maxime zilnice datorate activit ilor din perioada construcie nu dep sesc 150 ăț ț ă µg/m3 în
zonele locuite din NNE i 75 șµg/m3 în nord
Concentraia maxim pe 24 h (valoarea maxim ), ț ă ă datorat impactului activit ilor din etapa deă ăț
construcie va atinge cel mult 1110 g/mț μ3, situându-se peste valoarea limit (125 g/m ă μ3). Aceste
dep iri au loc strict în interiorul amplasamentului i în imediata vecin tate a acestuia (maximăș ș ă
100 m fa de limitele perimetrului acestuia). În zonele locuite cele mai apropiate din vecin tateță ă
valorile maxime zilnice datorate activit ilor din perioada construcie nu dep sesc 75 ăț ț ă µg/m3 în
zonele locuite din NNE i 25 șµg/m3 în nord
Concentraia medie anual , ț ă datorat impactului activit ilor din etapa de construcie va atinge celă ăț ț
mult 41,4 g/m μ3, situându-se sub valoarea limit (75 g/m ă μ3).
Poluarea cu CO
Concentraia medie dinamic pe 8 h, ț ă datorat impactului activit ilor din etapa de construcie vaă ăț ț
atinge cel mult 2860 g/m μ3, situându-se sub valoarea limit (10.000 g/m ă μ3).
Poluarea cu Cd
Concentraia medie anual , ț ă datorat impactului activit ilor din etapa de construcie va atinge celă ăț ț
mult 0,0199 ng/m 3, situându-se sub valoarea limit (5 ng/m ă3).
Poluarea cu Ni
Concentraia medie anual , ț ă datorat impactului funcion rii centralei termice va atinge cel multă ț ă
0,14 ng/m3, situându-se sub valoarea limit (20 ng/m ă3).
Poluarea cu HAP
Concentraia medie anual ț ă de benzo(a)piren , datorat impactului funcion rii centralei termice vaă ț ă
atinge cel mult 6,61 ng/m3.
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 137 / 177
______________________________________________________________________________________
Etapa de operare
În tabelul urm tor sunt prezentate, în sintez , intervalele de valori în care s-au situat ă ă
concentraiile poluanilor analizai, obinute prin modelarea emisiilor generate de activit ile ț ț ț ț ăț
asociate cu etapa de funcionare i comparaia acestora cu valorile limit . ț ș ț ă
Tabel 4.2.32Concentraii modelate, pe diferite intervale de mediere ț
PoluantTimp de
mediereConcentra ii ț
modelateUnitate de
m sură ăValoare
limit (VL)ăObserva iiț
NO21 h3.16 – 51.4µg/m3200<VL
an0.0461 – 5.8µg/m340<VL
NOxan0.0692 – 8.7µg/m330<VL
SO21 h0.358 – 3.23µg/m3350<VL
24 h0.0636 – 1.84µg/m3125<VL
an0.0051 – 0.424µg/m320<VL
PM1024 h0.118 – 10.9µg/m350<VL
an0.0334 – 5.2µg/m340<VL
Pban0 – 0.0008ng/m3500<VL
CO8 h3.24 – 200µg/m310000<VL
Asan0 – 0.0004ng/m36<VL
Cdan0 – 0.0026ng/m35<VL
Nian0 – 0.0183ng/m320<VL
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 138 / 177
______________________________________________________________________________________
PoluantTimp de
mediereConcentra ii ț
modelateUnitate de
m sură ăValoare
limit (VL)ăObserva iiț
Hgan0 – 0.0001ng/m3-<VL
HAPan0.0004 – 0.8ng/m3-<VL
Benzo(a)pirenan0.00000051 –
0.0000423ng/m31<VL
TSP30 min3.39 – 222µg/m3500<VL
TSP24 h0.427 – 54.4µg/m3150<VL
TSPan0.0409 – 16.6µg/m375<VL
Poluarea cu NO2
Concentraia maxim orar (a 19-a valoare maxim ), ț ă ă ă datorat impactului funcion rii obiectivuluiă ț ă
va atinge cel mult 51,4 g/m μ3, situându-se sub valoarea limit (200 g/m ă μ3). Valorile maxime vor fi
localizate în sudul obiectivului la distane de aproximativ 500 m. ț
Concentraia medie anual , ț ă datorat impactului funcion rii obiectivului va atinge cel mult 5,8ă ț ă
g/mμ3, situându-se sub valoarea limit (40 g/m ă μ3).
Poluarea cu NOx
Concentraia medie anual , ț ă datorat impactului funcion rii obiectivului va atinge cel mult 8,7ă ț ă
g/mμ3, situându-se sub valoarea limit (30 g/m ă μ3).
Poluarea cu SO2
Concentraia maxim orar (a 25-a valoare maxim ), ț ă ă ă datorat impactului funcion rii obiectivuluiă ț ă
va atinge cel mult 3,23 g/m μ3, situându-se sub valoarea limit (350 g/m ă μ3).
Concentraia maxim pe 24 h (a 4-a valoare maxim ), ț ă ă datorat impactului funcion riiă ț ă
obiectivului va atinge cel mult 1,84 g/m μ3, situându-se sub valoarea limit (125 g/m ă μ3).
Concentraia medie anual , ț ă datorat impactului funcion rii obiectivului va atinge cel mult 0,424ă ț ă
g/mμ3, situându-se sub valoarea limit (20 g/m ă μ3).
Poluarea cu PM10
Concentraia maxim pe 24 h (a 36-a valoare maxim ), ț ă ă datorat impactului funcion riiă ț ă
obiectivului va atinge cel mult 10,9 g/m μ3, situându-se sub valoarea limit (50 g/m ă μ3).
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 139 / 177
______________________________________________________________________________________
Concentraia medie anual , ț ă datorat impactului funcion rii obiectivului va atinge cel mult 5,2ă ț ă
g/mμ3, situându-se sub valoarea limit (40 g/m ă μ3).
Poluarea cu TSP
Concentraia maxim pe 30 min. (valoarea maxim ), ț ă ă datorat impactului funcion rii obiectivuluiă ț ă
va atinge cel mult 222 g/m μ3, situându-se sub valoarea limit (500 g/m ă μ3). Valorile maxime sunt
distribuite în interiorul amplasamentului i în imediata apropiere a acestuia în zona de sud. ș
Concentraia maxim pe 24 h (valoarea maxim ), ț ă ă datorat impactului activit ilor din etapa deă ăț
construcie va atinge cel mult 54,4 g/mț μ 3, situându-se sub valoarea limit (125 g/m ă μ3), valorile
cele mai mari având loc în interiorul amplasamentului i în imediata apropiere a acestuia pe ș
direcia sud. ț
Concentraia medie anual , ț ă datorat impactului activit ilor din etapa de construcie va atinge celă ăț ț
mult 16,6 g/m μ3, situându-se sub valoarea limit (75 g/m ă μ3).
Poluarea cu CO
Concentraia medie dinamic pe 8 h, ț ă datorat impactului funcion rii obiectivului va atinge celă ț ă
mult 200 g/mμ3, situându-se cu mult sub valoarea limit (10.000 g/m ă μ3).
Poluarea cu Pb
Concentraia medie anual , ț ă datorat impactului funcion rii obiectivului va atinge cel mult 0,0008ă ț ă
ng/m3, situându-se cu mult sub valoarea limit (500 ng/m ă3).
Poluarea cu As
Concentraia medie anual , ț ă datorat impactului funcion rii obiectivului va atinge cel mult 0,0004ă ț ă
ng/m3, situându-se cu mult sub valoarea limit (6 ng/m ă3).
Poluarea cu Cd
Concentraia medie anual , ț ă datorat impactului funcion rii obiectivului va atinge cel mult 0,0026ă ț ă
ng/m3, situându-se cu mult sub valoarea limit (5 ng/m ă3).
Poluarea cu Ni
Concentraia medie anual , ț ă datorat impactului funcion rii obiectivului va atinge cel mult 0,0183ă ț ă
ng/m3, situându-se cu mult sub valoarea limit (20 ng/m ă3).
Poluarea cu HAP (ca benzopiren)
Concentraia medie anual ț ă de benzo(a)piren , datorat impactului funcion rii obiectivului vaă ț ă
atinge cel mult 0,0000423 ng/m 3, situându-se cu mult sub valoarea limit (1 ng/m ă3).
Concluzii privind rezultatele model rii ă
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 140 / 177
______________________________________________________________________________________
Modelarea matematic a dispersiei poluanilor pentru etapa de construcie i pentru etapa de ă ț ț ș
funcionare a viitorului obiectiv a pus în eviden urm toarele:ț ță ă
Etapa de construcie ț
•Exist posibilitatea dep irii valorilor limit pe termen scurt la NOă ăș ă 2, PM10 i TSP.ș
•Valorile maxime sunt distribuite la nivelul amplasamentului i în imediata vecin tate a ș ă
acestuia, neexistând îns riscul de a afecta populaia din zonele cele mai apropiate locuite ă ț
•Aceste valori se produc în perioada de manevrare a p mântului i a solului de decopert , ă ș ă
datorit volumelor mari de material manevrat (suprafee de minim 15 000 mă ț 2 supuse
lucr rilor).ă
•Pe termen lung (1 an) valorile limit pentru NO ă2, PM10 i TSP cumulate cu fondul existentș
nu vor dep i valorile limit ăș ă
•În cazul celorlali poluani, nu exist posibilitatea dep irii valorilor limit prin efect cumulat ț ț ă ăș ă
(fond + contribuia efectiv a activit ilor de construcie) ț ă ăț ț
Etapa de operare
Valorile concentraiilor de poluani din perioada de funcionare a obiectivului se vor situa sub ț ț ț
valorile limit impuse de legislaie, atât în cazul contribuiei exclusive cât i prin efect cumulativ cu ă ț ț ș
fondul existent.
Valorile maxime ale constraiilor vor fi în general distribuite la nivelul amplasamentului dat dar i ț ș
la distane de acesta (în jur de 500 m pe direciile sud i sud – vest) datorit existenei unuiț ț ș ă ț
complex de surse cu în limi diferite de emisie (de la nivelul solului în cazul surselor difuze de pe ă ț
platform pân la 18 – 20 m în cazul co urilor de dispersie aferente celor 4 cazane aparinândă ă ș ț
centralei electrice).
1.15.7M suri de diminuare a impactuluiă
Perioada de construcie a noilor amplasamante ț
Sursele caracteristice acestei etape nu pot fi controlate prin instalaii/sisteme pentru captarea i ț ș
epurarea aerului poluat. M surile specifice vor consta în: ă
•M suri pentru reducerea emisiilor de particule generate de manevrarea materialelor (înă
special p mânt): ă
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 141 / 177
______________________________________________________________________________________
•stropirea cu ap platformelor de lucru i a drumurilor de acces în perioadele lipsite de ă ș
precipitaii;ț
•sp larea roilor autovehiculelor la ie irea din antier;ă ț ș ș
•evitarea activit ilor de înc rcare/desc rcare a autovehiculelor cu materiale generatoare ăț ă ă
de praf în perioadele cu vânt cu viteze de peste 3 m/s;
•limitarea ariilor perturbate din jurul platformelor;
•reabilitarea terenurilor perturbate din jurul amplasamentelor, dup finalizarea lucr rilor de ă ă
construcie.ț
•M suri pentru reducerea emisiilor de poluani generai de motoarele autovehiculelor iă ț ț ș
utilajelor:
•utilizarea de autovehicule dotate cu motoare de tip EURO IV, ale c ror emisii respect ă ă
legislaia în vigoare;ț
•întreinerea corespunz toare a motoarelor autovehiculelor i a utilajelor.ț ă ș
Perioada de operare
M suri specifice instalaiilor de ardere ă ț
Instalaii de ardere a biomasei vor fi echipate cu sisteme eficiente pentru recuperarea c ldurii prinț ă
schim toare de c ldur i recirculatoare de gaze în vederea eficientiz rii i cre teriiă ă ă ș ă ș ș
randamentului instalailor ce conduc implicit la reducerea consumului de combustibil i ulterior a ț ș
emisiilor de gaze i particule. În plus instalaii de ardere vor fi echipate pe traseele de evacuare a ș ț
gazelor cu sisteme de reinere a particulelor. ț
Aceste sisteme sunt prezentate pe scurt în cele ce urmeaz : ă
Sistemul economizor/recuperator
Este un schimbator de caldura gaze – aer in contracurent pentru preincalzirea aerului de
combustie (primar, secundar si tertiar). Economizorul este in desfasurare verticala in forma de
„manta si tevi” (circulatia gazele de ardere este prin tevi, iar a aerul prin manta).
Economizorul este proiectat pentru urmatoarele temperaturi:
•Temperatura gazelor de ardere: aprox. 250 °C
•Temperatura de intrare a aerului de ardere20°C
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 142 / 177
______________________________________________________________________________________
•Temperatura aerului de combustie aprox. 150°C
Sistemul de recirculare gaze de ardere
Acest sistem este comandat in mod automat de panoul PLC, are rolul de a recircul o parte din
gazele evacuate in camera de combustie permitand cresterea puterii termice a cazanului.
Multiciclon pentru retinere particule din gazele de ardere
Are desfasurare verticala pe structura autoportanta din tabla de otel cu grosime mare (min. 2.5
mm, max. 4 mm) proiectat pentru retinerea a cca. 85% din particulele antrenate cu gazele de
ardere evacuate din cazan. Descarcarea cenusii se face prin ventil metalic rotativ intr-un colector
cenusa etansat cu valva stelara cu corp si rotor din fonta .
Ciclonul este izolat termic cu saltea de vata minerala peste care este tabla din otel inoxidabil.
Eficiena de reinere este de 85 %.ț ț
Filtrul particule din gazele de ardere
Filtrul are o structura din otel inoxidabil AISI 304 format din:
•Camera filtranta cu precamera de decantare;
•Camera de calmare pentru colectare cenusa in recipienti detasabili care se golesc
periodic;
•Instalatie pneumatica automata temporizata pentru curatarea membranelor filtrante;
•Panou electric general de 380 V;
•Izolatie termica din vata minerala acoperita cu tabla din otel zincat;
•Transportor elicoidal de extractie si descarcare la colectorul de cenusa;
Acest sistem de reinere a poluantilor atmosferici, dupa modul de realizare va realiza epurarea ț
adecvata a gazelor arse inainte de emisia la cosul de fum garantand respectarea in totalitate a
prevederilor legale privind emisiile atmosferice.
Pentru meninerea eficienei acestor sisteme de reinere se recomand întreinerea i verificarea ț ț ț ă ț ș
periodic a acestora. Validarea eficienei se va face periodic în cadrul proceselor de monitorizareă ț
a emisiilor de particule.
M suri pentru reducerea emisiilor fugitive de particule ă
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 143 / 177
______________________________________________________________________________________
•Cur area permanent a platformelor de lucru unde exist posiblitate de acumulare deăț ă ă
particule de lemn i antrenarea acestora în atmosfer în timpul perioadelor lipsite de ș ă
precipitaii i cu vânt puternicț ș
•Cur area permanent a drumurilor de acces i stropirea cu ap a acestora în perioadeleăț ă ș ă
lipsite de precipitaii, pentru evitarea/diminuarea emisiilor de particule (praf, particule de ț
lemn);
•Utilizarea de autovehicule i de utilaje dotate cu motoare de tip EURO IV, ale c ror emisii ș ă
respect legislaia în vigoare, precum i întreinerea corespunz toare a motoarelor, înă ț ș ț ă
vederea reducerii emisiilor de poluani generai de acestea. ț ț
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 144 / 177
______________________________________________________________________________________
1.16Solul
1.16.1Date generale
Din punct de vedere geomorfologic zona analizat este ăsituat pe terasa superioar din parteaă ă
de vest a râului Luncav . ăț
Grupele de soluri caracteristice zonei analizate sunt solurile aluviale, brune argiloiluviale i brune- ș
luvice (podzolite).
1.16.2Surse de poluare a solului
Sursele cu risc de poluare a solului, respectiv subsolului i implicit a apelor subterane de pe ș
amplasament pot fi de natur accidental . Astfel in etapa de construcie: ă ă ț
•scurgeri accidentale de carburani i/sau de ulei de la utilaje sau de la vehicule; ț ș
•împr tierea accidental pe solul neprotejat a substanelor periculoase (vopsele, mixturiăș ă ț
asfaltice);
•depozitarea necorespunz toare a de eurilor de construcie; ă ș ț
•depozitarea necorespunz toare a de eurilor de tip menajer rezultate de la operatorii ă ș
lucr rilor de construcie.ă ț
•activit i de transport al materialelor necesare construciei obiectivului analizat (beton,ăț ț
pietri , instalaii, echipamente);ș ț
•avarierea accidental a unei conducte din cadrul reelei de canalizare existente. ă ț
In etapa de operare:
•gestiunea incorect a unor categorii de de euri; ă ș
•evacuarea necorespunz toare a apelor uzate i a apelor pluviale – substanele poluante ă ș ț
coninute în apele uzate neepurate, în apa epurat i în n mol, care se pot infiltra în sol peț ă ș ă
traseele canalelor i conductelor sau în jurul bazinelor în caz de neetan eit i, fisuri i ș ș ăț ș
spargeri ale pereilor acestora ț
•emisiile in atmosfera de substante nocive, care depasesc limitele admise si care se pot
depune pe sol, in urma dispersiei;
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 145 / 177
______________________________________________________________________________________
•pierderile accidentale de carburanti sau uleiuri de uz industrial
•infiltratiile in sol, in cazul degradarii suprafetelor betonate.
•stocarea temporară a diverselor categorii de deșeuri rezultate din procesul tehnologic
•depuneri de particule de material lemnos direct pe sol ca urmare a antrenării lor
accidentale de către vânt din zona depozitului de materii prime.
1.16.3Prognozarea impactului
În etapa de construcie solul superficial va fi afectat definitiv prin ț decopertarea solului vegetal,
îns având în vedere faptul c în prezent terenul este utilizat drept pasune si ca este situat într-oă ă
zon industrial , impactul decopert rii este considetat nesemnificativ.ă ă ă
Prin alimentarea cu carburani a mijloacelor de transport în staii de distribuie ori de câte ori va fi ț ț ț
necesar va fi evitat stocarea carburantului pe amplasament i implicit manevrarea acestuia în ă ș
zona analizat , pericolul contaminarii solului fiind eliminat. De asemenea, verificând periodic ă
echipamentele i utilajele de lucru, va fi eliminat pericolul polu rii solului cu produse peroliere ș ă
datorate scurgerilor accidentale.
Prin luarea tuturor m surilor pentru transportul în siguran a materiilor prime i materialelor ă ță ș
auxiliare (acoperirea camioanelor care transport materiale pulverulente, achiziionarea ă ț
materialelor în recipieni), pericolul contaminarii solului este eliminat. ț
Prin betonarea suprafeelor pe care vor rula mijloacele de transport/utilajele i pe care va fi ț ș
gestionat biomasa, în etapa de funcionare normal nu se va produce situaii de poluare aă ț ă ț
solului.
1.16.4M suri de diminuare a impactuluiă
Prinipale m suri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu ă sol în etapa de construcie ț
vor consta în:
•verificarea zilnic a st rii tehnice a utilajelor; ă ă
•alimentarea cu carburani a mijloacelor de transport în staii de distribuie i nu pe ț ț ț ș
amplasament;
•schimbarea uleiului utilajelor în unit i specializate i nu pe amplasament; ăț ș
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 146 / 177
______________________________________________________________________________________
•impunerea c tre furnizorii de materiale de construcie a utiliz rii de vehicule ă ț ă
corespunz toare din punct de vedere tehnic; ă
•depozitarea temporar a de eurilor de construcie pe platforme protejate, special ă ș ț
amenajate;
•depozitarea de eurilor de tip menajer în pubele prev zute cu capace, amplasate într-o ș ă
zon amenajat corespunz tor i eliminarea periodic a acestora printr-un operatoră ă ă ș ă
autorizat;
•eliminarea de eurilor de construcie prin operatori autorizai; ș ț ț
•supravegherea execut rii, în condiii de siguran pentru mediu, a operaiilor de manevrare ă ț ță ț
a substanelor periculoase (vopsele, mixturi asfaltice). ț
•executarea lucr rilor de excavare cu luarea în considerare a traseelor actualelor reele de ă ț
canalizare.
•Deseurile se colecteaza separat, in functie de categoria si codul deseului si se
depoziteaza controlat direct intr-un depozit amenajat.
•Prevenirea scurgerilor de ulei si carburanti. Daca va fi necesar vor fi imprastiate materiale
absorbante care vor fi apoi colectate separat si eliminate controlat.
•La transportul materialelor se vor lua masuri de prevenirea imprastierii materialelor pe
caile de acces, acestea putind ajunge prin intermediul apelor pluviale in sol.
Principale m suri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu ă sol în etapa de
operare vor consta în:
•Realizarea sistemelor de canalizare a apelor uzate proprii centralei din materiale
adecvate, pentru a se evita degradarea prematur a acestora i apariia unor pierderi în ă ș ț
sol.
•Retelele de canalizare vor fi intretinute corespunzator
•Utilizarea de echipamente i instalaii fiabile, corect proiectate i montate, pentru a se evita ș ț ș
apariia de scurgeri. Suprafeele incintelor i spaiilor pe care se vor monta echipamenteleț ț ș ț
i instalaiile vor fi realizate din beton, f r sisteme de drenare, în vederea protej rii soluluiș ț ă ă ă
în cazul unor situaii incidentale. ț
•Colectarea solvenilor uzai provenii de la sp larea utilajelor în recipiente închise i ț ț ț ă ș
depozitarea temporar controlat a acestora într-un spaiu special amenajat. ă ă ț
•Colectarea de eurilor menajere i asimilabil menajere în pubele prev zute cu capace, ș ș ă
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 147 / 177
______________________________________________________________________________________
depozitate într-un spaiu special amenajat, acoperit, prev zut cu platform de beton. ț ă ă
•apele pluviale vor fi colectate de pe toate suprafeele într-o reea interioar i vor fi ț ț ă ș
evacuate dup preepurare în reeaua municipal de canalizare; ă ț ă
•suprafeele drumurilor de acces i aleilor vor fi betonate, astfel încât calitatea solului s nuț ș ă
fie influenat ; ț ă
•planul de management al traficului de incint va fi revizuit i comunicat tuturor p rilor ă ș ă ț
implicate pentru a preveni posibilitatea apariiei accidentelor. ț
•Betonarea tuturor suprafetelor de lucru. Vor fi prevazute suprafete speciale pentru
depozitarea intermediara a deseurilor si ambalajelor.
•Captarea si retinerea cenu ii zbur toare rezultate prin arderea biomasei prin instalaiile de ș ă ț
reinere prev zute. In urma calculelor de dispersie a rezultat ca valorile concentratiilorț ă
maxime inregistrate nu vor depasi valorile maxime admise la distante care depasesc
perimetrul industrial al zonei in care se afla obiectivul analizat,
Pe lâng m surile prezentate mai sus, la intrarea în funciune a centralei se vor lua urm toareleă ă ț ă
m suri operaionale i de management:ă ț ș
•elaborarea i implementarea unor programe de inspecie regulat a st rii tehnice a ș ț ă ă
conductelor pentru transportul uleiului diatermic i al fluidului de lucru, containerelor în care se va ș
depozita cenu a, programe care vor prevedea îndep rtarea imediat , controlat , a unor ș ă ă ă
eventuale scurgeri/pierderi de substane i anunarea factorilor responsabili pentru efectuarea ț ș ț
remedierilor;
•elaborarea i implementarea unor programe de întreinere preventiv a tuturor ș ț ă
echipamentelor, utilajelor i instalaiilor aferente fabricii; ș ț
•elaborarea i implementarea unui plan de management al de eurilor adecvat ș ș
particularit ilor fabricii noi; ăț
•implementarea unui sistem pentru managementul securit ii i al riscului, precum i al unui ăț ș ș
plan de intervenie în situaii de urgen . ț ț ță
1.17Geologia subsolului
1.17.1Date generale
Afundarea treptat a marei Depresiuni Getice din faa Carpailor a prelungit existena regimului ă ț ț ț
marin sau lacustru pân în cuaternar, astfel c pe teritoriul judeului Vâlcea se constat aproape ă ă ț ă
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 148 / 177
______________________________________________________________________________________
întreaga succesiune – de la nord la sud – a depozitelor sedimentare, începând cu cele
mezozoice (senoniene) i terminând cu cele cuaternare. ș
În timpul mi c rilor masei cristaline din timpul senonianului când a ap rut golful Lovi tei, întregul ș ă ă ș
fundament carpatic de la sud de muni s-a scufundat de-a lungul unei mari linii de fractur , care, ț ă
în cea mai mare parte, corespunde cu actuala margine a munilor, îns mult modificat de ț ă ă
eroziune. Scufundarea a însemnat invazia m rii senoniene i o dat cu aceasta începerea unui ă ș ă
mare ciclu de sedimentare, care a luat sfâr it la începutul cuaternarului când întreaga arie de la ș
sud de Carpai a devenit uscat. ț
Depresiunea Hurezului i tot culoarul de sub munte prelungit în continuare spre vest corespund ș
unei cute sinclinale (umplute cu marne pliocene), iar dealurile ce o închid spre sud (M gura ă
Sl tioarei, Dealurile Tom anilor) unei cute anticlinale.ă ș
În vederea determin rii stratificaiei terenului, a capacit ii portant i a nivelului pânzei freatice, ă ț ăț ș
pe amplasamentul obiectivului au fost executate dou foraje geotehnice. ă Urmare realiz rii ă
acestor foraje s-a elaborat studiul geotehnic constatndu-se c pe amplasamentul analizat exist ă ă
urm torul profil geologic:ă
•Nisip argilos, g lbui, afânat ă, cu rare elemente de pietri , rarefiat – 0,30 – 1,00 m ș
•Pietri aluvionar de teras de îndesare medie – 1,00 – 7,00 m (6,00 m)ș ă
•Marn cenu ie tare, roc de baz a zonei – 7,00 m (6,00 m) – 10,00 mă ș ă ă
constatându-se totodat c amplasamentul se afl pe un teren mediu, categoria geotehnic 1, cu ă ă ă ă
risc geotehnic redus.
Sub raport seismic, localitatea Horezu-Vâlcea se afl în zona gradului 71 macroseismic dup ă ă
scara Richter.
Normativul P100/92, privitor la zonarea teritoriului României dup valorile coeficienilor seismici ă ț
Ks i Tc, include localitatea Horezu-Vâlcea, în zona D cu Tc=1,00 sec i Ks = 0,16 (P100-1/06ș ș
indic pentru Horezu-Vâlcea Tc=0,7sec ag=0,16gpentru IMR 100 ani). ă
1.17.2Impactul prognozat
Lucr rile de construcie i funcionarea centralei nu vor avea impact asupra componenteloră ț ș ț
subterane – geologice i nici nu va produce schimb ri în mediul geologic. ș ă
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 149 / 177
______________________________________________________________________________________
1.17.3M suri de diminuare a impactuluiă
Deoarece lucr rile de construcie i funcionarea centralei nu vor reprezenta surse de poluare a ă ț ș ț
subsolului nu va fi necesar luarea de m suri de diminuare a impactului asupra subsolului. ă ă
1.18Biodiversitatea
1.18.1Date generale
Amplasamentul obiectivului este unul industrial, terenul fiind propus pentru producerea de
energie electric din surse regenerabile prin Planul Urbanistic General avizat de c tre Consiliui ă ă
Local Horezu i Consiliul Judeean Vâlcea. ș ț
Conform Certificatul de Urbanism nr. 32/12.03.2010 eliberat de Primaria Orasului Horezu, terenul
amplasamentului obiectivului are urmatorul regim juridic si economic:
•Regim Juridic:
•Terenul se afla in intravilan si extravilan, adiacent str. Stadionului, punctul
„Treapt” si apartine Orasului Horezu;
•prin H.C.L. Horezu nr. 89/29.12.2009 a fost aprobat studiul de oportunitate
privind scoaterea la licitatie a terenului amplasament pentru infiintarea unei
centrale termice de termoficare urbana pe biomasa (in cogenerare);
•conform Planului Urbanistic General avizat de catre Consiliul Local Horezu si
Consiliul Judetean Valcea pentru care au fost obtinute toate acordurile si avizale
legale, aflat in faza de aprobare, terenul a fost propus pentru producere de
energie electrica si termica din surse regenerabile (energie verde); terenul a fost
concesionat de SC KDF ENERGY SRL prin contractul de concesiune nr.
2580/16.02.2010.
•Regim Economic : Categoria de folosinta – pasune
Astfel, în prezent terenul analizat este neproductiv, fiind folosit ca pasune. Terenul aferent
obiectivului de investiie se afl într-o zon cu resurse biologice si/sau ecologice nesemnificative. ț ă ă
In zona studiat exista o ăvegetatia ierboas , semi-natural , precum i câteva specii de arbu ti ă ă ș ș .
În zona adiacent amplasamentului nu se g sesc p duri i nici zone declarate arii sau ă ă ă ș
ecosisteme protejate, amplasamentul fiind departe de parcuri i rezervaii naturale, arii de ș ț
protectie avifaunistica (SPA) i situri de interes comunitar (SCI). Cea mai apropiat arie natural ș ă ă
protejat este Pestera Valea Bistrita, situat la circa 7 km distan de limita amplasamentuluiă ă ță
propus.
Alte arii protejate identificate pe o raz de 10 km în jurul amplasamentului obiectivului, la o ă
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 150 / 177
______________________________________________________________________________________
distanta de peste 7 km fata de amplasament sunt prezentate în Tab 4.5.1 i Anexa 3 Figurile 4 ș
si 5.
Tabel 4.5.1 Ariile protejate identificate pe o raz de 10 km în jurul amplasamentului ă
obiectivului
Nume arie protejataTip Arie
protejataDistanta fata
de obiectiv
mDirectia fata de
amplasament
Buila – Vanturarita Parc national7000NE
Pestera Valea Bistrita Rezervatie6937NE
Pesterea Liliecilor Rezervatie7150NE
Piramidele de la Slãtioara Rezervatie8015SV V
Cozia – Buila – VânturaritaSit Natura 2000
ROSPA00257000NE
Buila – VânturaritaSit Natura 2000
ROSCI00157000NE
Nordul Gorjului de EstSit Natura 2000
ROSCI012811300NV
Totodata în zon nu sunt habitate ale unor specii de plante i animale incluse în Cartea ă ș
Ro ie, rute de migrare a p s rilor i animalelor i zone specifice speciilor de fungi/ciuperci.ș ă ă ș ș
Prin lucr rile executate pentru realizarea investiiei dar i prin funcionarea centralei nu seă ț ș ț
modific compoziia autohton a speciilor de plante locale aclimatizate si nu se introducă ț ă
alte specii invadatoare sau care nu fac parte din ecosistem.
1.18.2Impactul prognozat
În etapa de construcie, impactul asupra factorului de mediu biodiversitate este creat în principal ț
prin îndep rtarea vegetaiei de pe suprafaa de teren pe care urmeaz s se realizeze ă ț ț ă ă
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 151 / 177
______________________________________________________________________________________
construciile, ca urmare a decopert rii stratului de sol de la suprafa , ceea ce determin iț ă ță ă ș
pierderea folosinei de p une a acestei suprafee de teren. Se poate aprecia îns c ț ăș ț ă ă
dimensiunile ariei amplasamentului viitoarei centrale sunt suficient de reduse pentru ca acest
impact s poat fi considerat neglijabil.ă ă
În etapa de functionare, obiectivul nu va genera ape uzate tehnologice, astfel încât nu se pune
problema unui impact negativ indirect, datorit tranzitului poluantilor prin intermediul apelor de ă
suprafat c tre zone de importantat biologică ă ă ă .
Pe baza rezultatelor model rilor dispersiei poluanilor în atmosfer s-a concluzionat c ă ț ă ă
funcionarea obiectivului nu va influena negativ situaia actual a factorului de mediu aer. Astfelț ț ț ă
se poate considera c nu va exista un impact indirect negativ (indus de factorul de mediu aer) ă
asupra biodiversit tii. ă
În ceea ce prive te afectarea ecosistemelor prin emisia de gaze cu efect de ser , producerea de ș ă
energie într-o central pe biomas este considerat neutr fa de emisiile de astfel de gaze, ă ă ă ă ță
suplimentar înlocuindu-se o cantitate de energie electric produs din combustibili fosili ă ă
echivalent unei emisii de 127.546 tone CO ă 2/an.
Având în vedere faptul c amplasamentul obiectivului se situeaz într-o zon cu resurse ă ă ă s raceă
din punct de vedere al biodiversit tii i luând în considerare distana semnificativ ariile protejate ă ș ț ă
identificate i limita amplasamentului se poate considera c , în etapa de functionare, impactul ș ă
asupra biodiversit ii va fi nesemnificativ, atât la nivel local, cât si regional. ăț
1.18.3M suri de diminuare a impactuluiă
Datorit impactului ănesemnificativ asupra biodiversit ii atât în perioada de construcie cât i în ăț ț ș
perioada de funcionare, nu sunt necesare m suri de diminuare a impactului. ț ă
Totu i dup finalizarea lucr rilor de construcie vor fi amenajate spatii verzi plantate pe oș ă ă ț
suprafata de 3.795 mp.
1.19Peisajul
1.19.1Date generale
Orasul Horezu, cu o suprafata de 117 kmp, este localizat in partea de vest-nord a judetului
Valcea, la poalele muntilor Capatanii (din Lantul Carpatic).
În prezent terenul pe care se va realiza învestiia este neproductiv, fiind folosit ca pasune. ț
Obiectivul va fi amplasat într-o zon industrial , Parcul Industrial Horezu la limita de nord a ă ă
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 152 / 177
______________________________________________________________________________________
orasului Horezu,, în vecin tatea structurii nefinalizate centralei pe c rbune proiectate în anii ’80 ă ă
(proiectata pentru a alimenta cu caldura orasul Horezu).
Chiar dac relieful judetului include toate formele, de la munti inalti de 2.300 m, in nord, in ă
masivul Fagaras, pana la dealurile subcarpatice si apoi la Valea Oltului, cu o altitudine de cateva
zeci de metri, in zona Dragasani, în imediata vecin tate a amplasamentului nu se afl zone ă ă
naturale protejate sau zone naturale folosite în scop recreativ.
1.19.2Impactul prognozat
Pe perioada realiz rii investiiei, peisajul zonei va fi afectat temporar de prezenta ă ț
vehiculelor/utilajelor i echipamentelor necesare construciei. ș ț
Dup finalizarea construciei centralei i a lucr rilor de amenajare a amplasamentului, vor fiă ț ș ă
amenajate spatii verzi plantate pe o suprafata de 3.795 mp, spaii care vor reprezenta circa 24% ț
din totalul suprafeei obiectivului. Trebuie precizat c perimetral se va realiza o perdea de ț ă
protecie forestier .ț ă
Terenul va fi împrejmuit cu un gard i va avea o intrare prev zut cu poart i cabin poart . ș ă ă ă ș ă ă
În tabelul urm tor este prezentat utilizarea prezent ii viitoare a terenului pe amplasamentul ă ă ă ș
propus a se realiza investiia. ț
Utilizarea terenuluiSuprafa a (ha)ț
Înainte de
punerea în
aplicare a
proiectuluiDup punerea înă
aplicare a
proiectuluiRecultivat ă
În agricultur ă 1,62050
– teren arabil 00
– gr diniă 00
– p uniăș 1,62050
P duriă 00
Drumuri 00,7815
Zone construite (curi, suprafaț ță
construit )ă00,4595
Ape 00
Alte terenuri 00,3795
– vegetaie plantatț ă 00,3795
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 153 / 177
______________________________________________________________________________________
Utilizarea terenuluiSuprafa a (ha)ț
Înainte de
punerea în
aplicare a
proiectuluiDup punerea înă
aplicare a
proiectuluiRecultivat ă
– zone umede 00
– teren deteriorat 00
– teren nefolosit 00
TOTAL 1,62051,6205
Prin realizarea investiiei țîntr-o zon industrial , Parcul Industrial Horezu i în vecin tatea ă ă ș ă
structurii nefinalizate centralei pe c rbune proiectate în anii ’80, noile construcii se vor încadra în ă ț
peisajul existent.
Se poate aprecia c obiectivul va avea un impact vizual negativ nesemnificativ, îmbun t ind ă ă ăț
practic peisajul existent i aducând i o not de modernitate în zon . ș ș ă ă
Deoarece, în imediata vecin tate a amplasamentului nu se afl zone naturale protejate sau zone ă ă
naturale folosite în scop recreativ, construcia i funcionarea centralei nu va avea impact asupra ț ș ț
acestora.
1.19.3M suri de diminuare a impactuluiă
Construirea gardului, crearea spaiilor verzi interioare i a perdelei forestiere perimetrale vor ț ș
contribui la diminuarea impactului negativ asupra peisajului.
1.20Mediul social i economic ș
1.20.1Date generale
Investitia avuta in vedere prin prezentul proiect se va realiza in zona central-sudica a Romaniei
(regiunea de dezvoltare Sud Vest Oltenia), in Judetul Valcea, orasul Horezu.
In judetul Valcea la sfarsitul anului 2009 se inregistra un numar de 407.764 locuitori (din care
185.233, in mediu urban si 222.531 in mediul rural), cu o densitate de 70,73 loc / kmp.
Judetul acopera o suprafata de 5765 kmp, reprezentand 2,4% din teritoriul Romaniei si cuprinde:
a) in mediul urban:
1.2 municipii: Ramnicul Valcea – resedinta de judet (cca 110.000 locuitori), Dragasani (cca
20.000 locuitori)
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 154 / 177
______________________________________________________________________________________
2.9 orase: Calimanesti (cca 8.500 locuitori), Brezoi (cca 6.500 locuitori), Horezu (cca 7.300
locuitori), Baile Olanesti (cca 4.500 locuitori), Ocnele Mari (3.400 locuitori), Baile Govora
(2.900 locuitori), Babeni (9.700), Balcesti (cca 5.500), Berbesti (cca 5.500)
b) in mediul rural:
-78 de comune
-560 de sate ce apartin de comune
-32 de sate ce apartin de municipii si orase
Investitia ce urmeaza a fi realizata se regaseste la limita de nord a orasului Horezu. Orasul
Horezu are o suprafata de 117 kmp, fiind localizat in partea de vest-nord a judetului Valcea.
Accesul in oras se face pe DN 67, care face legatura intre municipiul Ramnicu Valcea (45 km) la
est si municipiul Tg. Jiu (70 km) la vest. Catre sud se face legatura cu municipiul Craiova (113
km) pe DN65C, iar spre nord cu municipiul Sibiu (137 km) pe E81 (de la Ramnicu Valcea).
Accesul este usor de realizat, direct din str. Stadionului unde se regasesc utilitatile necesare de
canalizare, alimentare cu apa si si energie electrica.
1.20.2Impactul prognozat
Deoarece investiia va fi realizat într-o zon industrial ț ă ă ă , populaia ora ului Horezu nu va fiț ș
afectat direct.ă
Populaia din zonele care vor fi traversate de vehiculele/utilajele care vor transporta materiale deț
construcie i ulterior dup finalizarea investiiei, vehiculele care vor transporta biomas iț ș ă ț ă ș
cenus vor fi afectate de zgomotul i poluarea datorat activit ii de transport. Astfel, investiia vaă ș ă ăț ț
avea un impact negativ indirect asupra populaiei din zonele traversate de vehicule/utilaje. ț
Pe de alt parte, investiia va avea un impact pozitiv indirect asupra populaiei din zon datorită ț ț ă ă
cre rii de noi locuri de munc i de posibilitatea de a beneficia de energie electric la preuri maiă ă ș ă ț
mici.
Implementarea unor proiecte similare în Uniunea European a condus în cele mai multe cazuri la ă
dezvoltarea de industrii conexe în zon (în special fabrici de prelucrare a lemnului) ce folosesc pe ă
de o parte energia electric produs de aceste obiective i pe de alt parte furnizeaz biomasa ă ă ș ă ă
reprezentat de de eurile ob inute din prelucrarea lemnului. Prin urmare dezvoltarea unui ă ș ș
asemenea proiect poate avea un impact pozitiv i prin creare de oportunit i de investiie înș ăț ț
industrii precum prelucrarea lemnului ceea ce va conduce la crearea de noi locuri de munc i la ă ș
cre terea potenialului economic al zonei.ș ț
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 155 / 177
______________________________________________________________________________________
Sursele regenerabile de energie, preum biomasa, sunt în mare m sur indigene, au o natur ă ă ă
preponderent descentralizat i nu se bazeaz pe disponibilitatea în viitor a surselor ă ș ă
convenionale. Astfel, utilizarea acestora contribuie la cre terea economic , prin reducereaț ș ă
dependenei de importuri de energie, cre terea siguranei în aprovizionare i prin dezvoltare ț ș ț ș
durabil .ă
În ceea ce prive te mediul socio-economic în ansamblu, impactul asupra populaiei nu reprezint ș ț ă
un aspect critic principal, punctele critice fiind mai curând legate de impactul indirect asupra
populaiei în raport cu zgomotul, i poluarea datorat activit ii de transport.ț ș ă ăț
1.20.3M suri de diminuare a impactuluiă
Pentru protecia populaie afectate indirect de activitatea pe amplasamentul analizat se va ț ț
impune ca vehiculele/utilaje s circule in localit i cu o viteza de deplasare cuprins intre 30 ă ăț ă ș i
40 km/h, si s fie prev zute cu motoare proiectate sa respecte standardele Comunitatii ă ă
Europene.
1.21Condi ii culturale i etnice, petrimoniul culturalț ș
Lucr rile de construcie i funcionarea centralei nu vor avea impact asupra condiiilor etniceă ț ș ț ț
i culturale, obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice.ș
3ANALIZA ALTERNATIVELOR
Soluia aleas de ciclu termodinamic i tehnologia aferent , propus prin studiul de pre-ț ă ș ă ă
fezabilitate i preluat de studiul de fezabilitate, este cea corespunz toare ciclului organic ș ă ă
Rankine.
În tabelul urm tor este prezentat lista criteriilor care au fost considerate pentru propunerea ă ă
centralei cu ciclu ORC.
ANALIZA COMPARATIVA A SOLUTIILOR
Parametru UMCiclul
apa
aburCiclul
ORCAvantaj
solutieMotivatia
Caracteristici comerciale
Putere instalata (net) MW3,963,96x
Disponibilitate h/an8,5008,500x
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 156 / 177
______________________________________________________________________________________
ANALIZA COMPARATIVA A SOLUTIILOR
Consum anual biomasa t/an77,36864,525ORCConsum mai mic de
combustibil
Caracteristici tehnice generale
Maturitatea proiectului 100%100%xExista sute de unitati in
functiune de ambele
tipuri in Europa
Dimensionare cazane 1*100%4*25%ORCCazane prefabricate (mai
usor de montat,
transportat, riscuri mai
mici in operare –se poate
face mentenanta la un
cazan fara ca centrala sa
fie integral oprita, etc)
Dimensionare turbogeneratoare 1×100%1x 44,9%
+ 1x
55,1%ORCTurbogeneratoare
prefabricate
Termen de punere in functiune2 3 ani1.5 aniORCLucrari minime de montaj
in situu
Impact asupra mediului pozitivpozitivx
Calitatea biomasei utilizate
-dimensiuni mm< 50 mm< 70 mm
(admite
700 mm)ORCCamera focara a
cazanului ORC nu
coincide cu zona
transferului termic si
poate fi
supradimnesionata cu
60% astfel ca timpul de
ardere pe gratar sa
creasca Sensibilitatea fata de calitatea
biomasei utilizate maremicaORC
Personal de exploatare3 pers2512ORCFunctionare automata a
modulelor (necesar in
principal urmarire
parametrii si interventii
punctuale)
Complexitate management al
proiectului MareMedieORCModule prefabricate cu
functionare automatizata
si integrabile (cazan-
turbogenerator).
Caracteristici economice
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 157 / 177
______________________________________________________________________________________
ANALIZA COMPARATIVA A SOLUTIILOR
Valoarea investitiei Mai mica
cu 16-
18%pentr
u
unproiect
de3,96M
WelORCDatorita specificului
ciclului ORC care permite
recuperarea energiei
termice in conditii de
temperaturi/presiuni mai
scazute (ceea ce implica
costuri mai mici pentru
boilere, turbina, alte
componente critice)
Solutia propusa de proiectant ORCAvantajoasa tehnic si
economic, mai rapid si
mai simplu de
implementat.
Fa de varianta depozit rii cenu ii în depozitele conforme de de euri sau pe haldele de sterilță ă ș ș
minier, utilizarea cenusii de lemn ca fertilizator poate fi o solutie mai avantajoasa atât economic,
cât i din punct de vedere al mediului. Cenu a de plante (lemn) are un înalt coninut de potasiu,ș ș ț
calciu, magneziu i alte minerale eseniale pentru dezvoltarea plantelor. Dat fiind faptul ca nu ș ț
conine metale grele în cantit i însemnate sau ali contaminani, cenusa de lemn pot fi folosite caț ăț ț ț
fertilizani in agricultura si in silvicultura, inxclusiv in plantatiile energetice. Cum este foarteț
alcalin se poate amesteca cu ap i l sat un timp la aer ca s capteze COă ă ș ă ă ă 2 din aer i s seș ă
neutralizeze partial. De asemenea, se poate amesteca cu alt îngr mânt mai acid, precum ășă
humusul. Descompunerea în humus face mineralele din cenusa mai biodisponibile pentru plante.
Cre terea diametrului co urilor de dispersie aferente cazanelor de ardere (la 1,2 m) ar aveaș ș
avantajul reducerii nivelului de zgomot (datorat vitezei ridicate de evacuare a gazelor de ardere)
generat de funcionarea obiectivului în soluia tehnic propus . Din punct de vedere al impactului ț ț ă ă
asupra calit ii aerului prin reducerea supraîn l rii penei de poluant, calculele au evideniat c ăț ă ță ț ă
cre terea valorilor concentratiilor la sol este nesemnificativ .ș ă
Eventuala implementare a acestor soluii alternative se va face prin analize cost-beneficiu ț
realizate de c tre proiectant. ă
4MONITORIZAREA
În faza de construcie n țu se pot monitoriza emisiile de poluani în aer deoarece sursele sunt ț
nedirijate, iar perioada de construcie va fi limitat . Modelarea matematic a dispersiei poluanilor ț ă ă ț
a scos în evidena faptul c singurele dep iri ale valorilor limit referitoare la calitatea aerului pot ț ă ăș ă
ap rea la nivelul amplasamentului i în imediata vecin tate a acestuia, f r a afecta zoneleă ș ă ă ă
locuite din apropiere. În plus aceste dep iri vor fi izolate i de scurt durat în special în prima ăș ș ă ă
faz de realizare a construciilor. Din aceast cauz nu este necesar monitorizarea calit iiă ț ă ă ă ăț
aerului în aceast faz . Prin aplicarea m surilor enunate în paragraful “M suri de reducere a ă ă ă ț ă
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 158 / 177
______________________________________________________________________________________
polu rii aerului” se pot controla i reduce îns emisiile nedirijate de poluani în faza deă ș ă ț
construcie. ț
În faza de operare , monitorizarea se va realiza periodic (trimestrial), prin societ i acreditate ăț
pentru:
•Emisiile de poluani atmosferici țla co urile aferente tuturor cazanelor aflate în funciune.ș ț
Se va pune accentul pe monitorizarea urm torilor poluani: NO ă ț x, CO, particule.
•Emisiile de poluani provenii de la usc torul de biomas : NO ț ț ă ă x, particule, COV,
formaldehid . ă
•Parametrii fizico – chimici ai apelor uzate menajere i apelor uzate rezultate în urma ș
sp l rii utilajelor, cazanelor colectate în fosa septic : pH, materii in suspensie, consumulă ă ă
biochimic de oxigen CBO 5, consum chimic de oxigen – CCO-Cr, fosfor total, sulfati.
5SITUA II DE RISCȚ
Riscuri naturale
Dintre riscurile naturale care caracterizeaz zona ora ului Horezu i care pot afecta ă ș ș
amplasamentul obiectivului, se pot meniona: ț
Viscolul
Viscolul (transport de z pad la în lime) se înregistreaz atunci cand se produce transport de ă ă ă ț ă
z pad deasupra nivelului ochiului observatorului meteo. Viscolul este factor de risc atunci cândă ă
ninsorile abundente sunt însoite de vânt cu viteza mai mare sau egal cu 16 m/s (viscol ț ă
puternic), care produce troienirea z pezii pe poriunile deschise de teren, împiedicând ă ț
desf urarea normal a activit ilor economice. Viscolul este posibil începând cu luna octombrie,ăș ă ăț
dar în lunile decembrie, februarie se semnaleaz cele mai multe cazuri. Acest fenomen ă
meteorologic poate avea urm ri deosebit de grave pentru viata economica provocând izolarea ă
unor a ez ri umane, distrugerea unor construcii, a reelelor electrice si îngreunareaș ă ț ț
transporturilor rutiere.
Depunerile de ghea ță
Depunerile de ghea se produc pe sol sau pe diferite obiecte (polei, chiciur , z pad îngheat , ță ă ă ă ț ă
lapovi ) i sunt fenomene meteorologice de risc atunci când prin prezena lor pot periclitață ș ț
circulaia rutier (polei) sau prin dimensiunile lor pot avaria conductorii aerieni. În localitateaț ă
Horezu, chiciura poate fi semnalat în 4 – 6 zile/an, în regiunile unde ceaa este prezent . Poleiul ă ț ă
se produce anual, în medie în 4-5 zile, dar sunt ani in care acest fenomen este prezent in 10-15
zile.
Furtunile
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 159 / 177
______________________________________________________________________________________
Pot afecta reelele electrice. ț
Incendii de p dure ă
Posibilitatea producerii incendiilor în fondul forestier la nivelul ora ului Horezu este favorizat de ș ă
existena unor factori precum: existena tuturor categoriilor de specii, ceea ce determin o vitezț ț ă ă
diferit de propagare a incendiilor, precum i abordarea complex a aciunilor de intervenie;ă ș ă ț ț
apariia în ultimii ani a unor perioade foarte secetoase, anormale; intensificarea activit ilor din iț ăț ș
în preajma fondului forestier, retrocedarea p durilor c tre fo tii proprietari i ignorarea, în mai ă ă ș ș
mare m sur în ultimii ani, a regulilor de comportament al cet enilor în zona p durii, care duc laă ă ăț ă
o cre tere a incendiilor datorat neglijenei umane. ș ă ț
Cutremure
Mi carea seismic poate fi însoit de apariia unor fluidiz ri, tas ri, falieri, surp ri, alunec ri etc.ș ă ț ă ț ă ă ă ă
ale terenului datorit configuraiei geologice sensibile la anumite frecvene ale undelor seismice i ă ț ț ș
datorit apelor subterane, a infiltraiilor din apele meteorice de suprafa , care modifică ț ță ă
capacitatea de rezisten la forfecare a rocilor i stivelor de depuneri sedimentare. În urma unui ță ș
cutremur de p mânt major cu magnitudinea M 7,50ș R în judeul Vâlcea pot ap rea situaii de ă ț ă ț
urgen provocate, direct sau indirect, de c tre mi carea seismic . ță ă ș ă
În ceea ce prive te inundaiile i alunec rile de teren, în zona analizat nu exist risc pentru ș ț ș ă ă ă
astfel de catastrofe naturale.
Riscuri antropice
Principala situaie de risc datorat activit ilor din cadrul CEB Horezu este reprezentat de ț ă ăț ă
incendiu, care poate ap rea în special la depozitul de biomas i la cazanele de ardere. În acest ă ă ș
sens, a fost elaborat Scenariul de securitate la incendiu nr. 111, din 21.04.2010, pe baza c ruia a ă
fost obinut Avizul de securitate la incendiu nr. 2083237, din 30.04.2010.ț
Conform Scenariului de securitate la incendiu, nivelul riscului de incendiu în diferitele zone
constructive ale CEB Horezu, dup densitatea sarcinii termice, este: ă
•Zona de producie: categoria D; ț
•Zona de depozitare biomas : categoria C; ă
•Zona administrativ : nivel mic. ă
Construcia particip la foc prin unele elemente secundare, ca izolaia i instalaiile electrice.ț ă ț ș ț
Principalele materiale i elemente de construcie confer construciilor o comportare bun la foc. ș ț ă ț ă
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 160 / 177
______________________________________________________________________________________
În caz de incendiu, principalii receptori sensibili sunt reprezentai de personalul centralei, care ar ț
putea fi afectai, în principal, prin r nire sau prin inhalarea de gaze i particule. Exist îns i ț ă ș ă ă ș
posibilitatea afect rii personalului i cl dirilor societ ilor învecinate. ă ș ă ăț
M surile de prevenire i intervenie în caz de incendiu sunt prev zute în Scenariul de securitateă ș ț ă
la incendiu.
În plus, pentru evitarea riscului de incendiu datorat unei eventuale scurgeri a uleiului diatermic,
camera de combustie are poziie „dezaxat ” fa de schimb toarele de c ldur convective. ț ă ță ă ă ă
Pe de alt parte, pot avea loc ă accidente in perioada de realizare a investitiei de tipul celor care se
produc pe santierele de constructii , fiind generate de indisciplina si de nerespectarea de catre
personalul angajat a regulilor si normativelor de protectia muncii sau/si de neutilizarea
echipamentelor de protectie, fiind posibile in legatura cu urmatoarele activitati:
•lucrul cu utilajele si mijloacele de transport
•circulatia rutiera
•incendii din diferite cauze
•electrocutari, arsuri, orbiri de la aparatele de sudura
•inhalatii de praf sau de gaze
•caderi de la inaltime
•striviri de elemente in cadere.
Aceste tipuri de accidente, nu au efecte asupra mediului inconjurator, avand caracter limitat in
timp si spatiu, dar pot produce pierderi de vieti omenesti sau invaliditate. De asemenea ele pot
avea si efecte economice negative prin pierderi materiale si intarzierea lucrarilor.
6DESCRIEREA DIFICULT ILOR ĂȚ
Dificult ile tehnice întâmpinate de elaboratorul prezentului raport în timpul efectu rii evalu riiăț ă ă
impactului asupra mediului au constat în lipsa datelor exacte privind consumurile de materii
necesare realiz rii lucr rilor. ă ă
Desigur, cuantificarea debitelor masice ale emisiilor de poluani atmosferici i a nivelurilor de ț ș
poluare a aerului ambiental este grevat de incertitudinile inerente modelelor teoretice. În acest ă
sens se menioneaz , totu i, c metodologiile pentru elaborarea inventarelor de emisii i modelul ț ă ș ă ș
matematic de dispersie utilizate sunt elaborate i testate de grupuri largi de cercet tori, sunt ș ă
utilizate pe scar larg în rile dezvoltate i fiind recomandate de Ministerul Mediului i P durilor.ă ă ță ș ș ă
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 161 / 177
______________________________________________________________________________________
7REZUMAT F R CARACTER TEHNIC PENTRU INFORMARE PUBLICA Ă Ă
Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a acoperit toate aspectele
menionate în Anexa 2, Partea a II-a a Ordinului 863/2002, iar concluziile acestuia suntț
prezentate în cele ce urmeaz . ă
a)Descrierea activit ii ăț
Investiia ț„Central electric pe biomas ” va ocupa o suprafa de 16205 mă ă ă ță2, în orasul Horezu,
judeul Vâlcea i va fi organizata in trei zone functionale care cuprind:ț ș
•Zona administrativa – cabina poarta, cladire punct de conexiune retea electrica, 2 rezervoare
de incendiu, cladire pompe si grup electrogen, corpul de cladire administrativ, parcaje pentru
un numar de 15 autovehicule, platforme carosabile, spatii verzi plantate;
•Zona de productie – cladire centrala electrica, platforme/fundatii pentru echipamente specifice,
platforme carosabile, spatii verzi si plantate;
•Zona de depozitare biomasa – depozit acoperit pentru biomasa, platforme pentru tocatoare si
banda transportoare, platforme carosabile, spatii verzi plantate
Centrala electric pe biomas ă ă va produce o cantitatea de energie electrica care va fi livrata in
Sistemul Energetic National de 32,3 GWh/an. Pentru producerea acestei cantit i de energie ăț
electric se vor folosi instalaii de ardere (4 cazane de putere termic nominal 4.9 MWt fiecare),ă ț ă ă
ce utilizeaz drept combustibil biomasa, estimându-se un consum mediu anual de 64604 t. ă
Etapele fluxului tehnologic de producere a energiei electrice utilizand drept combustibil biomas ă
sunt urm toarele:ă
•Depozitarea si transportul combustibilului (biomasei)
•Arderea biomasei si evacuarea gazelor de ardere
•Evacuarea cenusii
•Manipulare cenusa
•Ciclul primar – boiler cu ulei diatermic
•Ciclul secundar – vaporizator
•Furnizarea de energie i electrice
b)Metodologiile utilizate în evaluarea impactului asupra mediului i incertitudini ș
semnificative despre proiect i efectele sale asupra mediului ș
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 162 / 177
______________________________________________________________________________________
Evaluarea impactului asupra calit ii aerului s-a realizat prin modelare matematic , utilizându-se ăț ă
un model acceptat i adecvat surselor aferente obiectivului i condiiilor topoclimatice ale zonei. ș ș ț
Determinarea emisiilor de poluani necesare pentru modelare s-a efectuat cu metodologiile ț
recomandate de Ministerul Mediului i P durilor. ș ă
Dificult ile tehnice întâmpinate de elaboratorul prezentului raport în timpul efectu rii evalu riiăț ă ă
impactului asupra mediului au constat în lipsa datelor exacte privind consumurile de materii
necesare realiz rii lucr rilor. ă ă
c)Impactul prognozat asupra mediului
Factorul de mediu ap ă
Activit ile desf urate în cadrul etapei de construcie vor avea un impact nesemnificativ asupraăț ăș ț
calit ii apelor subterane i de suprafa .ăț ș ță
Având în vedere natura apelor uzate rezultate din funcionarea obiectivului, precum i lipsa ț ș
apelor uzate de proces, se poate aprecia c indicatorii de calitate ai acestor ape uzate colectate ă
în fosa septic i pre-epurate vor respecta prevederile Normativului privind conditiile de evacuare ă ș
a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare NTPA-002
din HG 352/2005.
Pe de alt parte realizarea unui camin de deznisipare pentru pre-epurarea apelor uzate rezultateă
de la spalarea utilajelor, cazanelor, inainte de a fi deversate in fosa septica propusa va reduce
considerabil materiile în suspensie din aceste ape.
În ceea ce prive te apele pluviale i apele uzate rezultate de la întreinerea spaiilor interioare, a ș ș ț ț
aleilor i platformelor betonate, prin realizarea: unui bazin decantor în vederea pre-epur riș ă
acestor ape înainte de evacuarea lor în emisar i a unui sistem de rigole în jurul depozitului de ș
biomasa i din zonele instalatiilor tehnologice, impactul asupra calit ii raului Lucavat va fi ș ăț
neglijabil.
Factorul de mediu aer
Etapa de construcie ț
•Exist posibilitatea dep irii valorilor limit pe termen scurt la NOă ăș ă 2, PM10 i TSP.ș
•Valorile maxime sunt distribuite la nivelul amplasamentului i în imediata vecin tate a ș ă
acestuia, neexistând îns riscul de a afecta populaia din zonele cele mai apropiate locuite ă ț
•Aceste valori se produc în perioada de manevrare a p mântului i a solului de decopert , ă ș ă
datorit volumelor mari de material manevrat (suprafee de minim 15 000 mă ț 2 supuse
lucr rilor).ă
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 163 / 177
______________________________________________________________________________________
•Pe termen lung (1 an) valorile limit pentru NO ă2, PM10 i TSP cumulate cu fondul existent nuș
vor dep i valorile limităș ă
•În cazul celorlali poluani, nu exist posibilitatea dep irii valorilor limit prin efect cumulat ț ț ă ăș ă
(fond + contribuia efectiv a activit ilor de construcie) ț ă ăț ț
Etapa de operare
Poluarea cu NO2
Concentraia maxim orar (a 19-a valoare maxim ), ț ă ă ă datorat impactului funcion rii obiectivuluiă ț ă
va atinge cel mult 51,4 g/m μ3, situându-se sub valoarea limit (200 g/m ă μ3). Valorile maxime vor fi
localizate în sudul obiectivului la distane de aproximativ 500 m. ț
Concentraia medie anual , ț ă datorat impactului funcion rii obiectivului va atinge cel mult 5,8ă ț ă
g/mμ3, situându-se sub valoarea limit (40 g/m ă μ3).
Poluarea cu NOx
Concentraia medie anual , ț ă datorat impactului funcion rii obiectivului va atinge cel mult 8,7ă ț ă
g/mμ3, situându-se sub valoarea limit (30 g/m ă μ3).
Poluarea cu SO2
Concentraia maxim orar (a 25-a valoare maxim ), ț ă ă ă datorat impactului funcion rii obiectivuluiă ț ă
va atinge cel mult 3,23 g/m μ3, situându-se sub valoarea limit (350 g/m ă μ3).
Concentraia maxim pe 24 h (a 4-a valoare maxim ), ț ă ă datorat impactului funcion riiă ț ă
obiectivului va atinge cel mult 1,84 g/m μ3, situându-se sub valoarea limit (125 g/m ă μ3).
Concentraia medie anual , ț ă datorat impactului funcion rii obiectivului va atinge cel mult 0,424ă ț ă
g/mμ3, situându-se sub valoarea limit (20 g/m ă μ3).
Poluarea cu PM10
Concentraia maxim pe 24 h (a 36-a valoare maxim ), ț ă ă datorat impactului funcion riiă ț ă
obiectivului va atinge cel mult 10,9 g/m μ3, situându-se sub valoarea limit (50 g/m ă μ3).
Concentraia medie anual , ț ă datorat impactului funcion rii obiectivului va atinge cel mult 5,2ă ț ă
g/mμ3, situându-se sub valoarea limit (40 g/m ă μ3).
Poluarea cu TSP
Concentraia maxim pe 30 min. (valoarea maxim ), ț ă ă datorat impactului funcion rii obiectivuluiă ț ă
va atinge cel mult 222 g/m μ3, situându-se sub valoarea limit (500 g/m ă μ3). Valorile maxime sunt
distribuite în interiorul amplasamentului i în imediata apropiere a acestuia în zona de sud. ș
Concentraia maxim pe 24 h (valoarea maxim ), ț ă ă datorat impactului activit ilor din etapa deă ăț
construcie va atinge cel mult 54,4 g/mț μ3, situându-se sub valoarea limit (125 g/m ă μ3), valorile
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 164 / 177
______________________________________________________________________________________
cele mai mari având loc în interiorul amplasamentului i în imediata apropiere a acestuia pe ș
direcia sud. ț
Concentraia medie anual , ț ă datorat impactului activit ilor din etapa de construcie va atinge celă ăț ț
mult 16,6 g/m μ3, situându-se sub valoarea limit (75 g/m ă μ3).
Poluarea cu CO
Concentraia medie dinamic pe 8 h, ț ă datorat impactului funcion rii obiectivului va atinge celă ț ă
mult 200 g/mμ3, situându-se cu mult sub valoarea limit (10.000 g/m ă μ3).
Poluarea cu Pb
Concentraia medie anual , ț ă datorat impactului funcion rii obiectivului va atinge cel mult 0,0008ă ț ă
ng/m3, situându-se cu mult sub valoarea limit (500 ng/m ă3).
Poluarea cu As
Concentraia medie anual , ț ă datorat impactului funcion rii obiectivului va atinge cel mult 0,0004ă ț ă
ng/m3, situându-se cu mult sub valoarea limit (6 ng/m ă3).
Poluarea cu Cd
Concentraia medie anual , ț ă datorat impactului funcion rii obiectivului va atinge cel mult 0,0026ă ț ă
ng/m3, situându-se cu mult sub valoarea limit (5 ng/m ă3).
Poluarea cu Ni
Concentraia medie anual , ț ă datorat impactului funcion rii obiectivului va atinge cel mult 0,0183ă ț ă
ng/m3, situându-se cu mult sub valoarea limit (20 ng/m ă3).
Poluarea cu HAP (ca benzopiren)
Concentraia medie anual ț ă de benzo(a)piren , datorat impactului funcion rii obiectivului vaă ț ă
atinge cel mult 0,0000423 ng/m 3, situându-se cu mult sub valoarea limit (1 ng/m ă3).
Factorul de mediu sol i subsol ș
În etapa de construcie solul superficial va fi afectat definitiv prin ț decopertarea solului vegetal,
îns având în vedere faptul c în prezent terenul este utilizat drept pasune si ca este situat într-oă ă
zon industrial , impactul decopert rii este considetat nesemnificativ.ă ă ă
Prin alimentarea cu carburani a mijloacelor de transport în staii de distribuie ori de câte ori va fi ț ț ț
necesar va fi evitat stocarea carburantului pe amplasament i implicit manevrarea acestuia în ă ș
zona analizat , pericolul contaminarii solului fiind eliminat. De asemenea, verificând periodic ă
echipamentele i utilajele de lucru, va fi eliminat pericolul polu rii solului cu produse peroliere ș ă
datorate scurgerilor accidentale.
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 165 / 177
______________________________________________________________________________________
Prin luarea tuturor m surilor pentru transportul în siguran a materiilor prime i materialelor ă ță ș
auxiliare (acoperirea camioanelor care transport materiale pulverulente, achiziionarea ă ț
materialelor în recipieni), pericolul contaminarii solului este eliminat. ț
Prin betonarea suprafeelor pe care vor rula mijloacele de transport/utilajele i pe care va fi ț ș
gestionat biomasa, în etapa de funcionare normal nu se va produce situaii de poluare aă ț ă ț
solului.
Lucr rile de construcie i funcionarea centralei nu vor avea impact asupra componenteloră ț ș ț
subterane – geologice i nici nu va produce schimb ri în mediul geologic. ș ă
Biodiversitate
În etapa de construcie, impactul asupra factorului de mediu biodiversitate este creat în principal ț
prin îndep rtarea vegetaiei de pe suprafaa de teren pe care urmeaz s se realizeze ă ț ț ă ă
construciile, ca urmare a decopert rii stratului de sol de la suprafa , ceea ce determin iț ă ță ă ș
pierderea folosinei de p une a acestei suprafee de teren. Se poate aprecia îns c ț ăș ț ă ă
dimensiunile ariei amplasamentului viitoarei centrale sunt suficient de reduse pentru ca acest
impact s poat fi considerat neglijabil.ă ă
În etapa de functionare, obiectivul nu va genera ape uzate tehnologice, astfel încât nu se pune
problema unui impact negativ indirect, datorit tranzitului poluantilor prin intermediul apelor de ă
suprafat c tre zone de importantat biologic .ă ă ă ă
Pe baza rezultatelor model rilor dispersiei poluanilor în atmosfer s-a concluzionat c ă ț ă ă
funcionarea obiectivului nu va influena negativ situaia actual a factorului de mediu aer. Astfelț ț ț ă
se poate considera c nu va exista un impact indirect negativ (indus de factorul de mediu aer) ă
asupra biodiversit tii. ă
În ceea ce prive te afectarea ecosistemelor prin emisia de gaze cu efect de ser , producerea de ș ă
energie într-o central pe biomas este considerat neutr fa de emisiile de astfel de gaze, ă ă ă ă ță
suplimentar înlocuindu-se o cantitate de energie electric produs din combustibili fosili ă ă
echivalent unei emisii de 127.546 tone CO ă 2/an.
Având în vedere faptul c amplasamentul obiectivului se situeaz într-o zon cu resurse s race ă ă ă ă
din punct de vedere al biodiversit tii i luând în considerare distana semnificativ ariile protejate ă ș ț ă
identificate i limita amplasamentului se poate considera c , în etapa de functionare, impactul ș ă
asupra biodiversit ii va fi nesemnificativ, atât la nivel local, cât si regional. ăț
Peisaj
Pe perioada realiz rii investiiei, peisajul zonei va fi afectat temporar de prezenta ă ț
vehiculelor/utilajelor i echipamentelor necesare construciei. ș ț
Dup finalizarea construciei centralei i a lucr rilor de amenajare a amplasamentului, vor fiă ț ș ă
amenajate spatii verzi plantate pe o suprafata de 3.795 mp, spaii care vor reprezenta circa 24% ț
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 166 / 177
______________________________________________________________________________________
din totalul suprafeei obiectivului. Trebuie precizat c perimetral se va realiza o perdea de ț ă
protecie forestier .ț ă
Prin realizarea investiiei într-o zon industrial , Parcul Industrial Horezu i în vecin tatea ț ă ă ș ă
structurii nefinalizate centralei pe c rbune proiectate în anii ’80, noile construcii se vor încadra în ă ț
peisajul existent.
Se poate aprecia c obiectivul va avea un impact vizual negativ nesemnificativ, îmbun t ind ă ă ăț
practic peisajul existent i aducând i o not de modernitate în zon . ș ș ă ă
Deoarece, în imediata vecin tate a amplasamentului nu se afl zone naturale protejate sau zone ă ă
naturale folosite în scop recreativ, construcia i funcionarea centralei nu va avea impact asupra ț ș ț
acestora.
d)Identificarea i descrierea zonei în care se resimte impactul ș
Valorile concentraiilor de poluani din perioada de funcionare a obiectivului se vor situa sub ț ț ț
valorile limit impuse de legislaie, atât în cazul contribuiei exclusive cât i prin efect cumulativ cu ă ț ț ș
fondul existent.
Valorile maxime ale constraiilor vor fi în general distribuite la nivelul amplasamentului dat dar i ț ș
la distane de acesta (în jur de 500 m pe direciile sud i sud – vest) datorit existenei unuiț ț ș ă ț
complex de surse cu în limi diferite de emisie (de la nivelul solului în cazul surselor difuze de pe ă ț
platform pân la 18 – 20 m în cazul co urilor de dispersie aferente celor 4 cazane aparinândă ă ș ț
centralei electrice).
e)M surile de diminuare a impactului pe componente de mediuă
Factorul de mediu ap ă
M surile de diminuare a impactului asupra factorului de mediu ap vor consta în:ă ă
•sistem de r cire în circuit închis pentru utilajele tehnologice; ă
•reeaua de canalizare menajer racordat la o fos septic ecologic , care asigurț ă ă ă ă ă ă
epurarea natural a apelor uzate; ă
•Pentru preluarea apelor accidentale de pe pardoselile halei se vor monta sifoane de
pardoseala, racordate la reteaua exterioara de canalizare menajer din incinta. ă
•apele uzate provenite din zonele tehnologice vor fi trecute printr-un deznisipator înainte de
a fi deversate în fosa septic ; ă
•In scopul prevenirii incarcarii apelor pluviale cu potentiale susbstante nocive provenite fie
din depozitul de biomasa fie din zonele instalatiilor tehnologice, aceste zone vor fi perimetrate
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 167 / 177
______________________________________________________________________________________
cu un sistem de rigole de preluare a apelor din precipitatii. Aceste zone tehnologice sunt
acoperite cu un acoperis din materiale usoare prevazut cu jgheaburi si burlane, astfel incat
apa pluviala sa fie dirijata departe de sursele potentiale de contaminare;
•implementarea unui program de întreinere preventiv a sistemului de canalizare a apelor ț ă
uzate fecaloid-menajere i a celor provenite din zonele tehnologice; ș
•managementul de eurilor conform cerinelor legale, prin: colectarea selectiv a de eurilor ș ț ă ș
la surse, depozitarea de eurilor în spaii special amenajate pe suprafee protejate i ș ț ț ș
eliminarea de eurilor prin operatori autorizai; ș ț
•suprafaa aferent obiectivului analizat va fi betonat în procent de 76,6 %.ț ă ă
Factorul de mediu aer
Etapa de construcie ț
Sursele caracteristice acestei etape nu pot fi controlate prin instalaii/sisteme pentru captarea i ț ș
epurarea aerului poluat. M surile specifice vor consta în: ă
•M suri pentru reducerea emisiilor de particule generate de manevrarea materialelor (înă
special p mânt): ă
•stropirea cu ap platformelor de lucru i a drumurilor de acces în perioadele lipsite de ă ș
precipitaii;ț
•sp larea roilor autovehiculelor la ie irea din antier;ă ț ș ș
•evitarea activit ilor de înc rcare/desc rcare a autovehiculelor cu materiale generatoare ăț ă ă
de praf în perioadele cu vânt cu viteze de peste 3 m/s;
•limitarea ariilor perturbate din jurul platformelor;
•reabilitarea terenurilor perturbate din jurul amplasamentelor, dup finalizarea lucr rilor de ă ă
construcie.ț
•M suri pentru reducerea emisiilor de poluani generai de motoarele autovehiculelor iă ț ț ș
utilajelor:
•utilizarea de autovehicule dotate cu motoare de tip EURO IV, ale c ror emisii respect ă ă
legislaia în vigoare;ț
•întreinerea corespunz toare a motoarelor autovehiculelor i a utilajelor.ț ă ș
Etapa de operare
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 168 / 177
______________________________________________________________________________________
M suri specifice instalaiilor de ardere ă ț
Instalaii de ardere a biomasei vor fi echipate cu sisteme eficiente pentru recuperarea c ldurii prinț ă
schim toare de c ldur i recirculatoare de gaze în vederea eficientiz rii i cre teriiă ă ă ș ă ș ș
randamentului instalailor ce conduc implicit la reducerea consumului de combustibil i ulterior a ț ș
emisiilor de gaze i particule. În plus instalaii de ardere vor fi echipate pe traseele de evacuare a ș ț
gazelor cu sisteme de reinere a particulelor. Aceste sisteme sunt: ț
•Sistem economizor/recuperator
•Sistem de recirculare gaze de ardere
•Multiciclon pentru retinere particule din gazele de ardere
•Filtrul particule din gazele de ardere
M suri pentru reducerea emisiilor fugitive de particule ă
•Cur area permanent a platformelor de lucru unde exist posiblitate de acumulare deăț ă ă
particule de lemn i antrenarea acestora în atmosfer în timpul perioadelor lipsite de ș ă
precipitaii i cu vânt puternicț ș
•Cur area permanent a drumurilor de acces i stropirea cu ap a acestora în perioadeleăț ă ș ă
lipsite de precipitaii, pentru evitarea/diminuarea emisiilor de particule (praf, particule de ț
lemn);
•Utilizarea de autovehicule i de utilaje dotate cu motoare de tip EURO IV, ale c ror emisii ș ă
respect legislaia în vigoare, precum i întreinerea corespunz toare a motoarelor, înă ț ș ț ă
vederea reducerii emisiilor de poluani generai de acestea. ț ț
Factorul de mediu sol i subsol ș
Prinipale m suri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu sol în etapa de construcie ă ț
vor consta în:
•verificarea zilnic a st rii tehnice a utilajelor; ă ă
•alimentarea cu carburani a mijloacelor de transport în staii de distribuie i nu pe ț ț ț ș
amplasament;
•schimbarea uleiului utilajelor în unit i specializate i nu pe amplasament; ăț ș
•impunerea c tre furnizorii de materiale de construcie a utiliz rii de vehicule corespunz toare ă ț ă ă
din punct de vedere tehnic;
•depozitarea temporar a de eurilor de construcie pe platforme protejate, special amenajate; ă ș ț
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 169 / 177
______________________________________________________________________________________
•depozitarea de eurilor de tip menajer în pubele prev zute cu capace, amplasate într-o zon ș ă ă
amenajat corespunz tor i eliminarea periodic a acestora printr-un operator autorizat;ă ă ș ă
•eliminarea de eurilor de construcie prin operatori autorizai; ș ț ț
•supravegherea execut rii, în condiii de siguran pentru mediu, a operaiilor de manevrare a ă ț ță ț
substanelor periculoase (vopsele, mixturi asfaltice).ț
•executarea lucr rilor de excavare cu luarea în considerare a traseelor actualelor reele de ă ț
canalizare.
•Deseurile se colecteaza separat, in functie de categoria si codul deseului si se depoziteaza
controlat direct intr-un depozit amenajat.
•Prevenirea scurgerilor de ulei si carburanti. Daca va fi necesar vor fi imprastiate materiale
absorbante care vor fi apoi colectate separat si eliminate controlat.
•La transportul materialelor se vor lua masuri de prevenirea imprastierii materialelor pe caile
de acces, acestea putind ajunge prin intermediul apelor pluviale in sol.
Principale m suri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu ă sol în etapa de
operare vor consta în:
•Realizarea sistemelor de canalizare a apelor uzate proprii centralei din materiale adecvate,
pentru a se evita degradarea prematur a acestora i apariia unor pierderi în sol. ă ș ț
•Retelele de canalizare vor fi intretinute corespunzator
•Utilizarea de echipamente i instalaii fiabile, corect proiectate i montate, pentru a se evita ș ț ș
apariia de scurgeri. Suprafeele incintelor i spaiilor pe care se vor monta echipamentele iț ț ș ț ș
instalaiile vor fi realizate din beton, f r sisteme de drenare, în vederea protej rii solului înț ă ă ă
cazul unor situaii incidentale. ț
•Colectarea solvenilor uzai provenii de la sp larea utilajelor în recipiente închise i ț ț ț ă ș
depozitarea temporar controlat a acestora într-un spaiu special amenajat. ă ă ț
•Colectarea de eurilor menajere i asimilabil menajere în pubele prev zute cu capace, ș ș ă
depozitate într-un spaiu special amenajat, acoperit, prev zut cu platform de beton. ț ă ă
•apele pluviale vor fi colectate de pe toate suprafeele într-o reea interioar i vor fi evacuate ț ț ă ș
dup preepurare în reeaua municipal de canalizare;ă ț ă
•suprafeele drumurilor de acces i aleilor vor fi betonate, astfel încât calitatea solului s nu fieț ș ă
influenat ;ț ă
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 170 / 177
______________________________________________________________________________________
•planul de management al traficului de incint va fi revizuit i comunicat tuturor p rilor ă ș ă ț
implicate pentru a preveni posibilitatea apariiei accidentelor. ț
•Betonarea tuturor suprafetelor de lucru. Vor fi prevazute suprafete speciale pentru
depozitarea intermediara a deseurilor si ambalajelor.
•Captarea si retinerea cenu ei zbur toare rezultate prin arderea biomasei prin instalaiile de ș ă ț
reinere prev zute. In urma calculelor de dispersie a rezultat ca valorile concentratiilor maximeț ă
inregistrate nu vor depasi valorile maxime admise la distante care depasesc perimetrul
industrial al zonei in care se afla obiectivul analizat,
Biodiversitate
Datorit impactului nesemnificativ asupra biodiversit ii atât în perioada de construcie cât i înă ăț ț ș
perioada de funcionare, nu sunt necesare m suri de diminuare a impactului. ț ă Totu i dupș ă
finalizarea lucr rilor de construcie vor fi amenajate spatii verzi plantate pe o suprafata de 3.795 ă ț
mp.
Peisaj
Construirea gardului, crearea spaiilor verzi interioare i a perdelei forestiere perimetrale vor ț ș
contribui la diminuarea impactului negativ asupra peisajului.
f)Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului
Mijloacele de transport a materiilor prime i functionarea diferitelor echipamente ș reprezenta surse
de zgomot i vibraii. ș ț
Sistemul de colectare a de eurilor va fi organizat astfel încât acestea s fie eliminate f r a ș ă ă ă
aduce prejudicii mediului.
Pentru realizarea investiiei nu va fi utilizata apa. In perioada realizarii lucrarilor, angajaii vor ț ț
utiliza apa potabiladin reeaua public ora eneasc . ț ă ș ă
Dup punerea în funciune a centralei electrice, pe amplasamentul analizat apa se va utiliza: înă ț
scop potabil i în scop menajer la grupurile sanitare aferente cl dirii administrative i cabinei ș ă ș
poart , pentru stingerea incendiilor, pentru sp larea utilajelor, cazanelor (maxim de 2-3 ori/an),ă ă
pentru întreinerea spaiilor interioare, a aleilor i platformelor betonate, pentru r cirea forat a ț ț ș ă ț ă
cazanelor în caz de avarii sau accidente, pentru r cirea condensatoarelor (circuit închis – se ă
alimenteaz la punerea în funciune). ă ț
Sursa de ap este reprezentat de reeaua public ora eneasc , fiind proiectat bran ament la ă ă ț ă ș ă ș
aceasta.
Prin realizarea investiiei nu vor rezulta ape uzate. In zona organiz rii de santier vor fi montate ț ă
toalete ecologice pentru personalul care va realiza lucrarile.
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 171 / 177
______________________________________________________________________________________
Din funcionarea CEB Horezu nu vor rezulta ape uzate tehnologice de proces.ț
Dup punerea în funciune a centralei electrice, de pe amplasamentul analizat vor rezultaă ț
urm toarele categorii de ape uzate: ape uzate menajere rezultate de la angajai; ape uzateă ț
rezultate de la spalarea utilajelor, cazanelor (maxim de 2-3 ori/an), ape uzate rezultate de la
întreinerea spaiilor interioare, a aleilor i platformelor betonate, ape meteorice.ț ț ș
Sursele de emisie de poluani atmosferici în perioada de construcie vor fi asociate activit ilor ț ț ăț
legate de construcia suprafe țelor carosabile i a principalelor cl diri i hale în care se vorț ș ă ș
desf ura viitoarele activit i tehnologice i administrative.ăș ăț ș
Principalele lucr ri i activit i generatoare de poluani asociate cu construcia cl dirilor sunt: ă ș ăț ț ț ă
•S p turi (dă ăecopertare stratului de sol vegetal, excavarea solului, strângerea în gr mezi a ă
p mântului)ă
•Transportul materialelor de decopert (p mânt, sol vegetal, etc) ă ă
•Umpluturi: desc rcare i împr tiere p mânt pentru realizarea bazei fundaiilor, scarificare i ă ș ăș ă ț ș
compactare.
•Transport materiale pentru preg tirea fundaiilor ă ț
•Preg tirea fundaiilor: lucr ri de sudare a fier betonului, cofrareă ț ă
•Turnarea betoanelor în fundaii: ț
•Transport materiale pentru lucr rile de construcie supraterane ă ț
•Ridicarea structurilor supraterane: lucr ri de sudare a fier betonului, cofrare ă
•Turnarea betoanelor în structurile supraterane
•Realizarea finisajelor interioare i exterioare ș
Celelalte activit i de montaj utilaje, realizare reele edilitare reprezint surse minore de emisii de ăț ț ă
poluani în atmosfer , acestea în general datorându-se lucr rilor ce implic manevr ri de pamânț ă ă ă ă
(s p turi, umpluturi) i transportului rutier de materiale (conducte, cabluri, etc).ă ă ș
Toate lucr rile de decopertare, excavare, profilare, înc rcare a solului excavat, lucr ri de fundare ă ă ă
i în lare structuri supraterane pe amplasamentele viiotarelor cl diri de cl dire reprezint surseș ă ț ă ă ă
de suprafa deschise, libere, cu emisii nedirijate. Traficul în incint pentru transportul p mîntului ță ă ă
i al materialelor de construcii va fi tratat ca o surs liniar .ș ț ă ă
Sursele de poluare în perioada de operare sunt asociate cu:
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 172 / 177
______________________________________________________________________________________
•4 cazane aparinând certralei electrice pe biomas ț ă
•Usc torul pentru biomas utilizat la uscarea toc turii de material lemnos i a rumegu ului înă ă ă ș ș
vederea sporirii eficienei energetice a centralei ț
•Desc rcarea camioanelor ce aprovizioneaz centrala cu materila lemnosă ă
•Transfer în depozitul închis
•Tocare i m runire material lemnos pân la dimensiunile standardș ă ț ă
•Transport pe benzi în zona de depozitare
•Transfer cu utilaje în bunc rele centralei ă
•Eroziune
Sursele de emisie asociate cu activit ile, de desc rcare, trasfer material lemnos, tocare sau ăț ă
eroziune sunt surse libere, nedirijate, fiind tratate ulterior în modele ca surse liniare (traficul în
incint ) sau de suprafa (zonele în care se desf oar aceste activit i).ă ță ăș ă ăț
g)Prognoza asupra calit ii vie ii/standardului de via i asupra condi iilor sociale în ăț ț ță ș ț
comunit ile afectate de impactăț
Deoarece investiia va fi realizat într-o zon industrial ț ă ă ă , populaia ora ului Horezu nu va fiț ș
afectat direct.ă
Populaia din zonele care vor fi traversate de vehiculele/utilajele care vor transporta materiale deț
construcie i ulterior dup finalizarea investiiei, vehiculele care vor transporta biomas i cenusț ș ă ț ă ș ă
vor fi afectate de zgomotul i poluarea datorat activit ii de transport. Astfel, investiia va avea ș ă ăț ț
un impact negativ indirect asupra populaiei din zonele traversate de vehicule/utilaje. ț
Pe de alt parte, investiia va avea un impact pozitiv indirect asupra populaiei din zon datorită ț ț ă ă
cre rii deă noi locuri de munc i de posibilitatea de a beneficia de energie electric la preuri mai ă ș ă ț
mici.
Implementarea unor proiecte similare în Uniunea European a condus în cele mai multe cazuri la ă
dezvoltarea de industrii conexe în zon (în special fabrici de prelucrare a lemnului) ce folosesc pe ă
de o parte energia electric produs de aceste obiective i pe de alt parte furnizeaz biomasa ă ă ș ă ă
reprezentat de de eurile ob inute din prelucrarea lemnului. Prin urmare dezvoltarea unui ă ș ș
asemenea proiect poate avea un impact pozitiv i prin creare de oportunit i de investiie în ș ăț ț
industrii precum prelucrarea lemnului ceea ce va conduce la crearea de noi locuri de munc i la ă ș
cre terea potenialului economic al zonei.ș ț
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 173 / 177
______________________________________________________________________________________
În ceea ce prive te mediul socio-economic în ansamblu, impactul asupra populaiei nu reprezint ș ț ă
un aspect critic principal, punctele critice fiind mai curând legate de impactul indirect asupra
populaiei în raport cu zgomotul, i poluarea datorat activit ii de transport.ț ș ă ăț
Pentru protecia populaie afectate indirect de activitatea pe amplasamentul analizat se va ț ț
impune ca vehiculele/utilaje s circule in localit i cu o viteza de deplasare cuprins intre 30 ă ăț ă ș i
40 km/h, si s fie prev zute cu motoare proiectate sa respecte standardele Comunitatii ă ă
Europene.
Lucr rile de construcie i funcionarea centralei nu vor avea impact asupra condiiilor etniceă ț ș ț ț
i culturale, obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice.ș
h)Alte avize i acorduri ob inute ș ț
Pana la finalizarea prezentului raport, pentru promovarea acestei investitii au fost obtinute
urm toarele avize:ă
•Avizul favorabil nr. 522 din 21.04.2010, emis de Serviciul de Gospod rire Comunal i ă ă ș
Locativ al ora ului Horezu;ă ș
•Aviz de securitate la incendiu nr. 2083237 din 30.04.2010, emis de Inspectoratul pentru
situaii de urgen „General Magheru” al judeului Vâlcea.ț ță ț
•Aviz Administraia Naional a Îmbun t irilor Funciare ț ț ă ă ăț
•Aviz Oficiul de Cadastru i Publicitate Imobiliar ș ă
În concluzie, urmare investiga iilor efectuate asupra proiectului „Valorificarea resurselor ț
regenerabile de energie prin investi ie în centrala electric pe biomas ”, Horezu, jud. ț ă ă
Vâlcea, în condi iile respect rii m surilor impuse prin proiect i a recomand rilor din ț ă ă ș ă
prezentul raport, se apreciaz c investi ia va avea un impact global nesemnificativ asupra ă ă ț
mediului, încadrându-se în normativele în vigoare.
8DOCUMENTE ANEXATE
Documentele anexate prezentului Raport privind impactul asupra mediului sunt planuri si hari ale ț
obiectivului analizat i anume: ș
ANEXA 1Avize i documente societateș
•Certificat de urbanism urbanism nr. 41 din 14.04.2010, emis de Prim ria ora ului Horezu ă ș
•Intabulare Contract de concesiune nr. 2580/16.02.2010
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 174 / 177
______________________________________________________________________________________
•Decizie Direcia Agricultur i Dezvoltare Rural Vâlcea ț ă ș ă
•Aviz Administraia Naional a Îmbun t irilor Funciare ț ț ă ă ăț
•Aviz Oficiul de Cadastru i Publicitate Imobiliar ș ă
•Aviz favorabil nr. 522 din 21.04.2010, emis de Serviciul de Gospod rire Comunal i ă ă ș
Locativ al ora ului Horezuă ș
•Aviz de securitate la incendiu nr. 2083237 din 30.04.2010, emis de Inspectoratul pentru
situaii de urgen „General Magheru” al judeului Vâlceaț ță ț
ANEXA 2Planuri amplasament
•Figura 1: Plan de încadrare în zon al obiectivului ă
•Figura 2: Hart amplasament obiectiv ă
ANEXA 3Hr i tematice privind condi iile de mediuă ț ț
•Figura 1: Harta hidrologic a zonei ă
•Figura 2: Harta solurilor din împrejurimile obiectivului
•Figura 3: Harta geologic din împrejurimile obiectivului ă
•Figura 4: Harta Ariilor Protejate pe o raz de 10 km în jurul obiectivului -1- ă
•Figura 5: Harta Ariilor Protejate pe o raz de 10 km în jurul obiectivului -2- ă
•Figura 6: Harta utiliz rii terenului din împrejurimile obiectivului ă
ANEXA 4H r i de poluare a aeruluiă ț
Anexa 4.1Etapa de construcie ț
•Figura 1: Distribuia spaial a concentraiei medii anuale pentru NO ț ț ă ț x
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 175 / 177
______________________________________________________________________________________
•Figura 2: Distribuia spaial a concentraiei medii anuale pentru NO ț ț ă ț 2
•Figura 3: Distribuia spaial a concentraiei maxime orare pentru NO ț ț ă ț 2
•Figura 4: Distribuia spaial a concentraiei medii anuale pentru PM ț ț ă ț 10
•Figura 5: Distribuia spaial a concentraiei maxime zilnice pentru PM ț ț ă ț 10
•Figura 6: Distribuia spaial a concentraiei maxime zilnice pentru PM ț ț ă ț 10 (a 36-a valoare)
•Figura 7: Distribuia spaial a concentraiei medii anuale pentru TSP ț ț ă ț
•Figura 8: Distribuia spaial a concentraiei maxime zilnice pentru TSP ț ț ă ț
•Figura 9: Distribuia spaial a concentraiei maxime pe 30 minute pentru TSP ț ț ă ț
•Figura 10: Distribuia spaial a concentraiei medii anuale pentru SO ț ț ă ț 2
•Figura 11: Distribuia spaial a concentraiei maxime zilnice pentru SO ț ț ă ț 2
•Figura 12: Distribuia spaial a concentraiei maxime orare pentru SO ț ț ă ț 2
•Figura 13: Distribuia spaial a valorilor maxime zilnice ale concentraiei medii pe 8 ore ț ț ă ț
pentru CO
•Figura 14: Distribuia spaial a concentraiei medii anuale pentru Cd ț ț ă ț
•Figura 15: Distribuia spaial a concentraiei medii anuale pentru Ni ț ț ă ț
•Figura 16: Distribuia spaial a concentraiei medii anuale pentru HAP ț ț ă ț
Anexa 4.2Etapa de operare
•Figura 17: Distribuia spaial a concentraiei medii anuale pentru NO ț ț ă ț x
•Figura 18: Distribuia spaial a concentraiei medii anuale pentru NO ț ț ă ț 2
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 176 / 177
______________________________________________________________________________________
•Figura 19: Distribuia spaial a concentraiei maxime orare pentru NO ț ț ă ț 2
•Figura 20: Distribuia spaial a concentraiei medii anuale pentru PM ț ț ă ț 10
•Figura 21: Distribuia spaial a concentraiei maxime zilnice pentru PM ț ț ă ț 10
•Figura 22: Distribuia spaial a concentraiei medii anuale pentru TSP ț ț ă ț
•Figura 23: Distribuia spaial a concentraiei maxime zilnice pentru TSP ț ț ă ț
•Figura 24: Distribuia spaial a concentraiei maxime pe 30 minute pentru TSP ț ț ă ț
•Figura 25: Distribuia spaial a concentraiei medii anuale pentru SO ț ț ă ț 2
•Figura 26: Distribuia spaial a concentraiei maxime zilnice pentru SO ț ț ă ț 2
•Figura 27: Distribuia spaial a concentraiei maxime orare pentru SO ț ț ă ț 2
•Figura 28: Distribuia spaial a valorilor maxime zilnice ale concentraiei medii pe 8 ore ț ț ă ț
pentru CO
•Figura 29: Distribuia spaial a concentraiei medii anuale pentru Pb ț ț ă ț
•Figura 30: Distribuia spaial a concentraiei medii anuale pentru As ț ț ă ț
•Figura 31: Distribuia spaial a concentraiei medii anuale pentru Cd ț ț ă ț
•Figura 32: Distribuia spaial a concentraiei medii anuale pentru Hg ț ț ă ț
•Figura 33: Distribuia spaial a concentraiei medii anuale pentru Ni ț ț ă ț
•Figura 34: Distribuia spaial a concentraiei medii anuale pentru HAP ț ț ă ț
•Figura 35: Distribuia spaial a concentraiei medii anuale pentru Benzo(a)piren ț ț ă ț
_______________________________________________________________________________________________Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiție în centrala electrică pe biomasă”, Horezu, jud. VâlceaPag. 177 / 177
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Raport privind impactul asupra mediului [627498] (ID: 627498)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.