Raport Privind Efectuarea Practicii de Productie la I.s.,,pensiunea din Holercani”

RAPORT

privind efectuarea practicii de producție la Î.S.,,Pensiunea din Holercani”

Cuprins

Introducere

CAPITOLUL I. CARACTERISTICA GENERALĂ A ÎNTREPRINDERII

1.1 Evoluția și caracteristica generală a întreprinderii Î.S.” Pensiunea din Holercani

1.2 Organele de conducere a întreprinderii și competențele acestora

1.3 Prezentarea domeniilor de activitate și produselor întreprinderii Î.S. ”Pensiunea din

Holercani

CAPITOLUL II. BAZA JURIDICĂ ȘI NORMATIVĂ DE ACTIVITATEA A ÎNTREPRINDERII

2.1.Analizarea documentelor de bază prin care întreprinderea Î.S. ”Pensiunea din Holercani”

își desfașoară activitatea

CAPITOLUL III. STAREA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

3.1.Starea patrimonială a întreprinderii

3.2.Analiza stucturii în dinamică a mijloacelor fixe

3.3.Analiza structurii și evoluție în dinamică a activelor curente

3.4.Sursele de finanțare

3.5.Evoluția în dinamică și structura veniturilor la întreprindere

3.6.Cheltuielile întreprinderii

3.7.Analiza profitabilității

CAPITOLUL IV.MANAGMENTUL FINACIAR AL ÎNTREPRINDERII

4.1.Subiecții activități financiare a întreprinderii

4.2.Relațile financiare a întreprinderii

4.3.Studierea și analiza impozitelor și taxelor ale întreprinderii

4.4. Analiza politicii de preț a întreprinderii

CONCLUZIE FINALĂ

Bibliografie

Anexe

Abrevieri:

INTRODUCERE

Întreprinderea de stat este o întreprindere al cărei capital social aparține în întregime statului, este agent economic independent cu drepturi de persoană juridică, care, pe baza proprietății de stat transmise ei în gestiune, desfășoară activitatea de întreprinzător.

Controlul asupra activității întreprinderii îl exercită organele administrației de stat în conformitate cu Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, prezenta lege și cu alte acte legislative. Întreprinderea poartă răspundere pentru obligațiunile sale cu toate bunurile de care dispune. Organul administrației de stat nu poartă răspundere pentru obligațiunile întreprinderii pe care a înființat-o. Întreprinderea capătă drepturi de persoană juridică din ziua înregistrării ei la Î. S. Camera Înregistrării de Stat. Întreprinderea are firma (denumirea) sa cu indicația "întreprindere de stat" sau inițialele "Î.S." și a principalului gen de activitate, adresă, conturi de decontare, ștampilă cu stema de stat a Republicii Moldova și cu denumirea firmei și cuvintele "Republica Moldova. Lucrarea de față își propune să analizeze modul de activitate a unei entități economice, cum aceasta își desfășoară activitatea de antreprenoriat, care este baza normativ juridică de activitate, dar în prim plan își propune analiza rezultatelor financiare la sfîrșitul anului de gestiune și determinarea stării interne cît și externe ale entității în cauză. Astfel se urmărește scopul diagnosticării economico – financiară a entității și evaluarea rezultatelor obținute cu standardele teoretice de siguranță a eficienței economice.

Lucrarea dată este structurată în patru capitole de analiză și examinare a activității desfășurate de entitatea Î.S. Pensiunea din Holercani. Astfel capitolul I cuprinde informația privind caracteristica generală a întreprinderii, structura organizatorică și de conducere a entității respective. Aici se prezintă schema structurii de conducere, relațiile financiare ale entității, actele normativ juridice în baza cărora își desfășoara activitatea de antreprenoriat și prezentarea datelor de constituire și înregistrare juridică a entității în ansamblu.

În cadrul capitolului II se prezintă studierea și analiza documentelor de bază care reglementează activitatea întreprinderii. A III-lea capitol cuprinde efectuarea analizei propriu – zisă a diagnosticului economico – financiar a entității în cauză. Această analiză cuprinde, analiza în dinamică și a structurii patrimoniului,analiza mujloacelor fixe, activelor curente, sursele de finanțare, veniturile și cheltuielile întreprinderii… . Capitolul IV conține informații privind managementul financiar al întreprinderii ” Pensiunea din Holercani”.

Astfel rezultatele obținute în urma analizei vor permite o evaluare și determinare concretă a situației economico- financiare a entității economice Î.S.” Pensiunea din Holercani”.

Capitolul I. CARACTERISTICA GENERALĂ A ÎNTREPRINDERII.

Evoluția și caracteristica generală a întreprinderii Î.S.„Pensiunea din Holercani”

Denumirea: Întreprinderea de Stat „Pensiunea din Holercani”

Adresa juridică a Întreprinderii: s.Ustia, r-nul Dubăsari.

Întreprinderea de Stat ” Pensiunea din Holercani” – a fost creata in conformitate cu Legea cu privire la întreprinderea de Stat, Legea cu privire la antreprenoriat si întreprinderi. Întreprinderea a fost intemeiata in baza “Casei de Odihnă Guvernamentală Holercani” conform Hotăririi Guvernului R.S.S.M. nr. 14 din 18 ianuarie 1991”Cu privire la crearea Pensiunei pentru odihna familiilor”. Întreprinderea a fost înregistrată Întregistrării de Stat la dat de 19 octombrie 1993 cu numărul 1002601000899 reprezintă codul fiscal al entității. Scopul principal al întreprinderii îl reprezintă organizarea și acordarea serviciilor de odihnă . Teritoriul întreprinderii este amplasat într-o zonă cu caracter natural pe malul rîului Nistru, care oferă clienților un peisaj incredibil , un loc perfect pentru relaxare.

Istoria fondării întreprinderii

Întreprinderea activează în baza următoarelor acte normativ-juridice:

-Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat și întreprinderi din 3 ianuarie 1992;

-Legea Republicii Moldova cu privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor și organizațiilor

-Legea contabilității nr.113-XVI din 27.04.2007;

-Legea salarizării Nr. 847 din 14.02.2002 ;

-Codul civil al Republicii Moldova din 6 iunie 2002;

-Codul Muncii al Republicii Moldova Nr.154-XV din 28 martie 2003;

-Codul fiscal intrat în vigoare prin legea Nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997;

din 5 octombrie 2000;

-Legea bugetului asigurărilor sociale de stat;

-Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală ;

-Alte acte normative în domeniul bancar, evidenței financiare, insolvabilității, etc.

-Contractele întreprinderii cu furnizorii și cumpărătorii.

-Regulamentul intern al întreprinderii.

Cadrul legislativ și normativ are un un rol hotărîtor în activitatea întreprinderii, orientînd desfășurarea tuturor acțiunilor corect și în siguranță

1.2. Organele de conducere a întreprinderii și competențele acestora.

Toata activitatea Întreprinderii este îndreptată spre deservirea la un nivel cît mai înalt a edificiilor Oficialitatilor de Prim Rang si a vilelor Ministerelor Republicii Moldova, acordarea serviciilor de odihnă calitative persoanelor fizice si juridice, spre atragerea

de noi clienti prin oferirea de servicii calitative,onorarea obligațiunilor fața de clientelă.

Pentru buna funcționare a întreprinderii în cadrul ei funcționează angajați de înaltă calitate

O R G A N I G R A M A

Întreprinderii de Stat „Pensiunea din Holercani”

Schema 1.1. Structura organizatorică și de conducere a Î.S. Pensiunea din Holercani

Sursa: Elaborată de autor în baza organigramei prezentate de contabilul șef al entității

Principalele organe de conducere ale entității Î.S. ,,Pensiunea din Holercani”

și atribuțiile acestora:

Organul superior de conducere, fondatorul este Cancelaria de Stat, este autoritatea publică ce asigură organizarea activității Guvernului în vederea realizării de către acesta a politicii interne și externe a statului, crearea cadrului general pentru definirea priorităților de activitate a Guvernului, suportul metodologic și organizatoric pentru sistemul de planificare, elaborare și implementare a politicilor publice de către autoritățile guvernamentale, monitorizarea implementării programului de guvernare, prezentarea materialelor analitice și informaționale.

Consiliul de administrație este organul colegial de administrare a întreprinderii, reprezintă interesele statului si îsi exercită activitatea in conformitate cu prezenta lege și Regulamentul consiliului de administrație al întreprinderii de stat aprobat de fondator (in redactia Legii Nr.234-XVI din 20 iulie 2006). În componența consiliului de administrație, în mod obligatoriu, intra reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Ministerului Economiei si Comerțului, care vor constitui majoritatea, reprezentanți ai fondatorului si ai colectivului de muncă.

Consiliul de administratie:

– aproba programul de perspectivă al dezvoltării si planurile anuale ale întreprinderii;

– ia masuri ce vor asigura integritatea si folosirea eficientă a bunurilor întreprinderii

– soluționează, de comun acord cu fondatorul, chestiunile referitoare la intrarea întreprinderii în asociații si alte uniuni si ieșirea ei din ele;

Manager șef:

– conduce activitatea întreprinderii si asigură funcționarea ei eficientă;

– acționează făra procură in numele întreprinderii;

– reprezintă interesele întreprinderii în relațiile cu persoanele fizice si juridice, precum și cu organele de justiție, acordînd astfel de împuterniciri în unele probleme si altor lucrători ai întreprinderii;

– asigură executarea deciziilor fondatorului și consiliului de administrație;

– asigură, la decizia consiliului de administrație, auditul activitătii economico-financiare a întreprinderii

– încheie contracte, eliberează procuri, deschide conturi in bănci;

– prezintă fondatorului propuneri coordonate cu consiliul de administrație privind schimbarea componenței, reconstrucția, lărgirea, reutilarea tehnică a bunurilor transmise în gestiunea operativă a întreprinderii (în redacția Legii Nr.234-XVI din 20 iulie 2006);

Contabil șef:

– Organizează, îndrumă, conduce, controlează si răspunde de desfășurarea în mod eficient a

activitătii financiar-contabile a întreprinderii în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare;

– Asigură, organizarea si gestionarea în mod eficient a integritații întregului patrimoniu al

întreprinderii in conformitate cu dispozițiile legale în vigoare si normele sau

reglementările interne;

– Organizează si coordonează contabilitatea operațiilor de capital, contabilitatea

imobilizărilor, contabilitatea stocurilor, contabilitatea cheltuielilor, veniturilor și

rezultatelor, contabilitatea angajamentelor si altor elemente patrimoniale în conformitate

cu legislația in vigoare;

Manager șef adjunct:

– Coordonează activitatea subdiviziunelor tehnice și se consultă cu Managerul șef în vederea

luării unor decizii eficiente in ceia ce privește organizația muncii în subdiviziunile subordinate.

– colaborează cu Managerul șef in vederea organizării comisiei de receptie a lucrărilor

executate si verifică periodic în teren exactitatea datelor din procesele verbale de recepție;

– luarea de măsuri în domeniul protecției muncii sub aspectul instruirii personalului și

examinării asupra consecințelor acestuia.

Șef de gospodărie:

– Coordonează activitatea subdiviziunelor tehnice și se consultă cu Managerul șef în vederea

luării unor decizii eficiente in ceia ce privește organizația muncii în subdiviziunile subordinate.

– colaborează cu Managerul șef în vederea organizării comisiei de recepție a lucrărilor

executate si verifică periodic în teren exactitatea datelor din procesele verbale de receptie;

– luarea de măsuri în domeniul protecției muncii sub aspectul instruirii personalului și

examinării asupra consecințelor acestuia

Serviciul perr, contabilitatea angajamentelor si altor elemente patrimoniale în conformitate

cu legislația in vigoare;

Manager șef adjunct:

– Coordonează activitatea subdiviziunelor tehnice și se consultă cu Managerul șef în vederea

luării unor decizii eficiente in ceia ce privește organizația muncii în subdiviziunile subordinate.

– colaborează cu Managerul șef in vederea organizării comisiei de receptie a lucrărilor

executate si verifică periodic în teren exactitatea datelor din procesele verbale de recepție;

– luarea de măsuri în domeniul protecției muncii sub aspectul instruirii personalului și

examinării asupra consecințelor acestuia.

Șef de gospodărie:

– Coordonează activitatea subdiviziunelor tehnice și se consultă cu Managerul șef în vederea

luării unor decizii eficiente in ceia ce privește organizația muncii în subdiviziunile subordinate.

– colaborează cu Managerul șef în vederea organizării comisiei de recepție a lucrărilor

executate si verifică periodic în teren exactitatea datelor din procesele verbale de receptie;

– luarea de măsuri în domeniul protecției muncii sub aspectul instruirii personalului și

examinării asupra consecințelor acestuia

Serviciul personal:

– Îndeplinește atribuțiile serviciului personal al întreprinderii în conformitate cu statele de personal ale Pensiunei aprobate de către Cancelaria de Stat și managerul șef al Pensiunei conform Codului Muncii RM.

-Își desfășoară activitatea în strînsă colaborare cu conducerea Pensiunei. prestează servicii administrative legate de politica de personal, analiza locurilor de muncă.

1.3. Prezentarea domenilor de activitatea și produsele întreprinderi Î.S.”Pensiunea din Holercani”.

-Organizarea si acordarea serviciilor de odihnă, crearea conditiilor favorabile pentru odihnă;

-Activitatea balneo-sanitară;

-Alte genuri de activitate admise de legislatia in vigoare.

Intreprinderea își desfașoara activitatea de întreprinzător pe bază de autogestiune și dotatii bugetare.

Majorarea volumului serviciilor de adihnă acordate persoanelor fizice și juridice, prin atragerea de noi clienti. Deservirea la un nivel cît mai înalt a edificiilor oficialităților de Prim Rang și a vilelor Ministerelor Republicii Moldova prin intermediului acordării de servicii cît mai calitative.Întreprinderea are ca scop de bază acordarea serviciilor de odihnă atît persoanelor juridice cum ar fi: Ministerul Transporturilor si Infrastructurii Drumurilor , Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Ministerul Finanțelor,Procuratura Generală,Ministerul Economiei,Ministerul Justitiei,Ministerul Apararii, Ministerul Afacerilor Interne,Serviciul vamal, Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, Academia de Stiinte a RM, Ministerul Tineretului și Sportului

Agenția Națională pentru Securitatea Alimentelor, Ministerul Mediului,Ministerul Sanatatii

Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală , Ministerul Culturii, atit si persoanele fizice. . Segmentul care apelează cel mai des la acest gen de servicii sunt:

-persoanele de vîrsta a doua, care preferă liniștea deobicei preferînd să-și petreacă weekendul aici;

-copii adolescenți,care își petrec aici tabere de vară

-persoane din domeniul educațional, medical care petrec diferite seminare.

Capitolul II. BAZA JURIDICĂ ȘI NORMATIVĂ DE ACTIVITATE A ÎNTREPRINDERII

2.1. Analizarea documentelor de bază prin care întreprinderea Î.S. ”Pensiunea din Holercani” își desfașoară activitatea.

Entitatea este un sistem deschis care ține legătura cu mediul exterior, ceea ce de alt fel nici nu ar putea exista doar ca sistem închis. Aceasta trebuie să se afle în permanent relație cu clienții, pentru a cunoaște preferințele acestuia astfel putît prin activitatea desfășurată să le satisfacă atît nevoile cît și dorința, să fie în legatură cu furnizorii ca să poată face rost la timp de resursele necesare procesului de producere. Nu în ultimul rînd să țină legătura cu sistemul fiscal și să se conforme legislației în vigoare, pentru a putea beneficia de înlesnirile de stat, pentru a putea fi asigurată și desigur de a activa legal.

Întreprinderea activează în baza următoarelor acte normativ-juridice:

-Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat și întreprinderi din 3 ianuarie 1992;

-Legea Republicii Moldova cu privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor și organizațiilor

-Legea contabilității nr.113-XVI din 27.04.2007;

-Legea salarizării Nr. 847 din 14.02.2002 ;

-Codul civil al Republicii Moldova din 6 iunie 2002;

-Codul Muncii al Republicii Moldova Nr.154-XV din 28 martie 2003;

-Codul fiscal intrat în vigoare prin legea Nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997;

din 5 octombrie 2000;

-Legea bugetului asigurărilor sociale de stat;

-Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală ;

-Alte acte normative în domeniul bancar, evidenței financiare, insolvabilității, etc.

-Contractele întreprinderii cu furnizorii și cumpărătorii.

-Regulamentul intern al întreprinderii.

Cadrul legislativ și normativ are un un rol hotărîtor în activitatea întreprinderii, orientînd desfășurarea tuturor acțiunilor corect și în siguranță.

CAPITOLUL III. STAREA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

3.1. Starea patrimonială a întreprinderii

Diagnosticul economico-financiar nu este altceva decât, un important instrument ce permite formularea unor judecăți cu caracter calitativ și cantitativ privind starea, dinamica și perspectivele entității.

Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor și obligațiilor întreprinderii cu valoare economică a acestora, împreună cu bunurile la care se referă, aparținînd întreprinderii.

În scopul analizei patrimoniului e necesar de a se calcula un șir de rate ale structurii activului întreprinderii. Astfel e necesar de a se calcula anumite rate ale structurii activului prin intermediul cărora se determină ponderea fiecărei grupe, subgrupe în suma totală a activelor sau a grupei, a cărei componentă este.

Analiza patrimoniului începe cu determinarea în dinamică a evoluției activelor controlate de întreprindere, determinarea evoluției acestora de la an la an și determinarea indicelor de creștere comparativ cu perioada de gestiune precedentă a entității și identificarea cauzelor care au favorizat creștere sau descreșterea acestora în structura patrimoniului.

În afaceri și contabilitate, activele sunt resursele economice care aparțin unei întreprinderi. Conform definiției un ,, activ reprezintă o resursă controlată de întreprindere ca rezultat unor evenimente trecute și de la care se așteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere,, .

Activele au următoarele trei caracteristici esențiale:

Beneficiul economic viitor include o capacitate, fie singulară fie în combinație cu alte active, în cazul societăților orientate spre profit, care contribuie direct sau indirect la viitorul cash flow și, în cazul organizațiilor non profit, pentru asigurarea anumitor servicii;

Entitatea poate controla accesul la beneficiu,tranzacția sau evenimentul care dau dreptul la controlul beneficiului deja s-a produs.

Nu este necesar, pentru controlul la respectivul activ să fie întărit prin documente legale, având în vedere că unitatea poate să îl controleze prin alte mijloace.

Este important de înțeles că în sens contabil un activ nu este același lucru cu dreptul de proprietate. În contabilitate, proprietatea este descrisă prin termenul de "capital”.

Pentru a determina situația patrimonială a entității Î.S. „Pensiunea din Holercani” se va studia mărimea și evoluția resurselor economice reflectate în activul Bilanțului contabil. Pentru aceasta, se va determina abaterile absolute și ritmul de creștere a elementelor patrimoniale deținute de entitate față de perioada precedentă.

Analiza mărimii și evoluției patrimoniului entității în dinamică ne va permite să formulăm concluzii cu privire la modul de desfășurare a activității întreprinderii, precum și să depistăm rezervele interne de sporire a performațelor financiare ale acesteia.

Tabelul 3.1

Analiza mărimii și evoluției patrimoniului întreprinderii în dinamică

Sursă : elaborat de autor în baza Rapoartelor financiare

Concluzie: Din tabelul 3.1 se observă o tendință de creștere în dinamică a patrimoniului atît în anul 2014 comparativ cu 2013 cît și in anul 2013 comparativ cu 2012 . Creșterea patrimoniului a fost influențată de majorarea milloacelor bănești ale entității , ce manifestă o majorare de 15,22 % în anii 2012-2013.

Concomitent sub influența negativă a stocurilor de mărfuri și materiale, micșorarea cărora a dus la reducerea patrimoniului cu 79698 lei în anul 2013, ceeia ce constituie 6,26 % .

Viteza de rotație a activelor circulante

Evaluarea continuă a creanțelor comerciale ale unei întreprinderi este o ocupație permanentă  a oricărui manager care încearcă să se mențină durabil pe o piață concurențială tot mai  internaționalizată.

Pentru analiza clienților se efectuează calculul si analiza indicatorilor de rotație a activelor  circulante.

Viteza de rotație a activelor circulante este unul din cei mai importanți indicatori sintetici  calitativi – caracterizați cu ajutorul ratelor de rotație a posturilor de bilant.

Pentru evaluarea completă a gradului de utilizare a activelor circulante nu este suficient numai  bilanțul. Mai este nevoie de datele analitice reprezentate de rulajele diferitelor conturi care se  gasesc în indicatorii de bilanț, folosindu-se balanța de verificare analitică a conturilor de clienți.

Accelerarea vitezei de rotație a activelor circulante are efecte favorabile directe asupra  indicatorilor de performanță (beneficiul și rata rentabilității), reducerea acesteia influențînd  negativ preformanțele întreprinderii.

Viteza de rotație a activelor circulante este un indicator semnificativ ce caracterizează eficiența  cu care sunt folosite activele circulante ale întreprinderii.

Cu cît viteza de rotație este mai mare, cu atat volumul de active circulante necesare pentru  obținerea unei anumite producții este mai mic sau producția obținută într-o anumită perioadă de  timp cu același volum de active circulante este mai mare.

Analiza acestor indicatori care caracterizează viteza de rotație vizeaza factorii de accelerare (incetinire) atat pe total, cat și din punct de vedere al structurii activelor circulante aferente celor  trei stadii ale circuitului economic, precum si pe fiecare element al activelor circulante în parte.

Viteza de rotatie a activelor circulante influențează cei mai importanți indicatori de  performanță a întreprinderii. Accelerarea vitezei de rotatie determină o evoluție favorabilă a  acestor indicatori, iar încetinirea are efecte negative. Accelerarea vitezei de rotație se exprimă  prin creșterea numărului de rotații a activelor circulante în cursul unei perioade sau prin  reducerea duratei unei rotații, ceea ce antrenează reducerea activelor circulante la 1000 lei cifra de afaceri.

Tabelul3.2

Analiza generalizatoare de rotație a activelor

Sursă : elaborat de autor în baza Rapoartelor financiare

Concluzie: Din datele tabelului 3.2. reiese că la Î.S.”Pensiunea din Holercani” , pentru cei trei ani de studiu, în perioada anilor 2013/2012 a scăzut numarul de rotație a activelor cu 0,006 lei, față de ani 2014/2013 cu 0,001. Rata înzestrării veniturilor din vînzări s-a redust de la 4,75 lei la 1,39 lei . Deasemnea de menționat faptul că s-a încetinit durata de rotație de zile în perioada anilor 2013/2012 față de perioada anilor 2014/2013 de la 1708,47 la 141,17 de zile.

3.2.Analiza stucturii în dinamică a mijloacelor fixe

Mijloacele fixe ale întreprinderii – mijloacele de muncă, care participă la procesul de producție de multe ori, treptat își transferă valoarea inițială pe măsura uzurii asupra produsului finit și nu-și schimbă sau își schimbă neesențial forma sa natural – substanțială.

Clasificarea mijloacelor fixe ale întreprinderii:

În dependență de modul de participare la procesul de producție:

mijloace fixe productive

mijloace fixe neproductive

Mijloace fixe productive participă nemijlocit la procesul de producție sau creează condiții pentru realizarea procesului de producție ( clădiri, mașini, instrumente).

Mijloace fixe neproductive sunt destinate pentru satisfacerea necesităților sociale a lucrătorilor întreprinderii (spital, profilatorii, săli sportive, ospătării ect.).

Mijloacele fixe productive în dependență de rolul în procesul de producție se împart în:

mijloace fixe active – mijloace fixe participă nemijlocit la procesul de producție, transformând obiectul muncii în produs finit

mijloace fixe pasive – creează condiții pentru realizarea procesului de producție (clădiri, mijloace de transmisie)

Divizarea mijloace fixe productive pe grupe (pe elemente) permite de a determina structura mijloace fixe și de a analiza nivelul sau gradul de progresivitate al acestei structuri.

Pentru o analiza mai conctretă a mijloacele fixe a întreprinderi Î.S.”Pensiunea din Holercani” sunt prezentatea în urmatorul tabel.

Tabelul 3.3.

Analiza dinamicii și structurii mijloacelor fixe la Î.S.„Pensiunea din Holercani ”

Sursă : elaborat de autor în baza Rapoartelor financiare

Concluzie: Conform datelor prezentate în tabelul „Analiza dinamicii și structurii mijloacelor fixe” la Î.S. „Pensiunea din Holercani”, analizînd structura mijloacelor fixe putem constata că ponderea părții active a mijloacelor fixe (cladiri) se menține pe o poziție stabilă fără mari abateri pe parcursul celor 3 ani de studiu, cota în anul 2013 reprezintă 66,42 , pentru anul 2013 – 64,62, și în anul 2014 – 63,76. Observăm o majorare a construcțiilor special, astfel alcătuind în anul 2013 – 22,51 %, iar în 2014 – 22,91% ce a dus la o majorarea a ponderei cu +0,4 % în totalul mijloacelor fixe. De asemenea s-a majorat și ponderea la(mașini, utilaje,instalați de transmitere) , înregistrind în anul 2013 – 7,09% , iar în 2014 – 7,71%, ce a dus la o majorare a ponderei cu +0,62 puncte procentuale în totalul mijloacelor fixe.

Deci, analiza structurii mijloacelor fixe presupune o învestigare a modului de organizare internă a acestora și o interacțiune dintre elementele lor componente. Orice entitatea, indiferent de profit, dimensiune și spațiu socio-economic în care activează, trebuie să țină cont permanent de componeța , strucutura, eficiența reînoirea mijloacelor fixe.

Astfel folosirea mai eficientă a mijloacelor fixe dă posibilitatea entității de a efectua un volum mai mare de prestări de servicii, avînd în consecință o reflectare pozitivă asupra rezultatelor finale ale activității economico – financiare și anume asupra profitului. Din acest punct de vedere analiza economică servește ca un instrument efectiv de evidențiere a căilor de îmbunătățire ale calității mijloacelor fixe în cadrul entitatii.

Uzura mijloacelor fixe reprezintă repartizarea sistematică a valorii uzurabile a mijloacelor fixe în decursul duratei de funcționare utilă. Valoarea uzurabilă este diferența dintre valoarea de intrare și valorii probabile rămasă. Uzura se calculează pentru toate felurile de mijloace fixe aflate în exploatare, rezervă. Suma uzurii calculate nu trebuie să depășească mărimea valorii de intrare a mijloacelor fixe. Deci nu se admite calcularea uzurii după expirarea duratei funcționării a mijloacelor fixe.

În cadrul întreprinderii ,,Pensiunea din Holercani,, pentru a calcula uzura mijloacelor fixe se utilizează ,, Metoda Liniară,, .

Metoda liniară presupune repartizarea uniformă a valorii uzurabile pe parcursul duratei de funcționare utilă (adică în fiecare perioadă uzura este aceeași – constantă). Pentru a calcula uzura după această metodă se determină norma uzurii (Nu), care ne arată cu cît se uzează mijlocul fix în fiecare an.

Nu=VU/DFU unde

VU – valoare uzurabilă;

DFU – durata de funcționare utilă.

Exemplu : Unitatea economică a pus în funcțiune un mijloc fix cu următoarele caracteristici:

Valoarea inițială (VI)= 60 000 lei, DFU=5 ani, valoarea rămasă (VR)=3000 lei.

Calculăm uzura anuală și cea acumulată după metoda liniară.

Uzura anuală = VU/DFU, VU= VI – VR

VU= 60 000 – 3000 = 57 000

Uzura anuală= 57 000 lei : 5 ani = 11 400lei/anual

Tabelul 3.4.

Calculul uzurii prin metoda liniară

Mijloacele fixe constituie componenta cea mai dinamică și cea mai activă a resurselor materiale ale entității, respectiv al capitalului productiv, el presupunînd cea mai mare acumulare și încorporare de progres tehnico-științific. De aceea de modul cum este aprovizionată și cum sunt utilizate mijloacele fixe în cadrul entității depinde în mare parte nivelul productivității muncii pe de o parte, iar pe de altă parte cantitatea, calitatea și competitivitatea producției și serviciilor executate. De modul cum este gestionat capitalul fix al entității, respectiv de calitatea și tehnicitatea acestuia depinde într-o mare măsură întreaga activitate economică a entității.

3.3.Analiza structurii și evoluție în dinamică a activelor curente.

Activele curente constituie componența esențială a mijloacelor economice ale întreprinderii ce au menirea să asigure funcționalitatea curenta a acesteia, constituind obiectul asupra cărora se realizează acțiunea de prelucrare și transformare specifică a unității economice.

Activele curente – reprezintă acea parte a patrimoniului care se caracterizează prin transformarea permanentă a fondurilor funcționale prin consumarea lor într-un singur ciclu de exploatare și transmiterea valorii integral asupra produselor în care au fost incorporate.

În structura activelor curente intră:

– materii prime și materiale

– producția neterminată

– semifabricate

– produse finite

– mijloace bănești etc.

Mijloacele bănești în cadrul întreprinderi sunt schimbul de mărfuri, service de valori egale, efectuate pe baza unei monede etalon care să reprezinte valoarea lor, fară să se transfere mijloace bănește efective.

Investițile în cadrul întreprindere semnifică plasamentele de capital, pe o perioadă mai mare de un an, ale unei societați comerciale,care participă în acest fel la constituirea capitalului permanent al altei societați comerciale, totalitatea cheltuielilor prin care se achiziționează, se construiesc sau se confecționează mijloace fixe noi.

Pentru o analiză mai vizibilă a evoluție în dinamică activelor curente ale întreprinderi Î.S.”Pensiunea din Holercani” le voi prezenta în tabelul urmator.

Tabelul.3.5.

Analiza structurii și evoluției în dinamică a activelor curente la Î.S.”Pensiunea din Holercani”

Sursă : elaborat de autor în baza Rapoartelor financiare

Concluzie: Analizînd tabelul de mai sus obervăm o majorare a ponderi a creanțelor pe termen scurt de 30,59 %, analizînd raportul dintre anii 2014/2013 ceea ce se apreciază pozitiv. În urma analizei efectuate a activelor curente observăm ca anul 2014 raportat la anul 2013 a înregistrat atît valori negative cît și pozitive, ceea ce putem deduce că Î.S.”Pensiunea din Holercani” deține o stare financiară stabilă. Din activele curente care au înregistrat valori negative în pondere în anul 2014 sunt: mijloacele bănești care de la 85,22% înregistrat în 2013,au scazut pînă la 59,05 % în 2014. Referitor la strocuri de mărfuri și materiale vedem o îmbunătățire care în anul 2013 a deținut 8,54 %, și a crescut cu 11,78 % în anul 2014.. Deasemnea pot menționa că alte active curente au înregistrat o pondre negativă ,efectiv raportul făcut în anii 2014/2013, fiind evoluată cu -0,08 puncte procentuale.

În ceea ce privește analiza activelor curente afectuată în anii 2013/2012 pot mențioana că deasemenea sau înregistrat atît valori pozitive cît și negative, ceeia ce presupune că entitatea menținea o stare economic financiară stabilă. Ca active curente care au realizat o ponderea pozitivă pot evidenția mijloacele bănești, care comparative cu anii precedenți au înregistrat o pondere pozitiva de 8,08 %. Analizînd raportarea anilor 2013/2012, creanțele pe termen scurt au realizat o pondere de 6,47 %, unde putem observa că creanțele în acești ani era mai mici decit în anul 2014 care a realizat o pondere de 30,59%. Totodată evidențiez că au crescut mijloacele bănești și alte active curente. Deasemnea observăm că activele curente și inclusive stocurile de mărfuri și materiale au înregistrat o pondere negativă cu 2,11, ceea ce nu se apreciază pozitiv pentru întreprinderea, deoarece întreprinderea”Pensiunea din Holercani”trebuie să dețină o valoare pozitivă a acestor mărfuri și materiale pentru a nu duce la crearea unei probleme la starea economică a întreprinderii.

Fondul de rulment reprezintă excedentul rezultat atunci cînd resursele permanente depășesc necesarul permanent de finanțat al întreprinderii. Acest indicator are caracterul unei marje de siguranță care permite firmei independența financiară față de creditori în momentul în care există probleme ale activității curente.

Fondul de rulment ca indicator este foarte folosit în practica occidentală și are o importanță deosebită pentru analiza echilibrului financiar al firmei pe termen lung. Politica de finanțare si de investiții a întreprinderii este ajutată de fondul de rulment, deoarece aceasta arata existența unor dificultăți.

Pentru calculul fondului de rulment în practică se face distincția între:

• fond de rulment brut;

• fond de rulment net;

• fond de rulment propriu.

Fondul de rulment brut – reprezintă toate elemenetele de active care pot fi transformate în lichidități, într-o perioadă mai mică de 1 an. Acesta reprezintă necesarul temporar. Indicatorul totuși nu poate avea o rezonanță absolută în analiza echilibrului financiar pe termen scurt, în ideea că este foarte greu de folosit la emiterea unei judecăți juste asupra echilibrului.

Fondul de rulment net sau fondul de rulment permanent are cea mai mare importanță din punct de vedere al analizei echilibrului financiar pe termen lung. Reprezintă resursele permanente rămase după ce se scade necesarul permanent, respectiv capitalul permanent după finanțarea activelor imobilizate nete.

În funcție de rezultat fondul de rulment net poate fi negativ, pozitiv sau egal cu zero.

Dacă este negativ înseamnă că un procent din imobilizări sunt finanțate din datoriile curente, adică este semnalată o incapacitate a resurselor permanente pentru finanțarea necesarului permanent. Cauze a unui rezultat negativ pot fi:

• cresterea activului imobilizat net ca urmare a investitiilor;

• scăderea capitalului permanent – ca urmare a rambursării împrumuturilor sau diminuarea capitalului propriu.

Fondul de rulment net este depășirea mărimi activelor curente asupra datorilor pe termn scurt, adică:

Fondul de rulment=Activele curente-Datorii pe termne scurt

Vom efectua calculul mărimi reale a fondului de rulment net al Î.S.”Pensiunea din Holercani”. În baza datelor Bilanțului contabil vom alcătui tabelul analitic și vom intrepreta rezultatele obținute.

Tabelul 3.6.

Calculul fondului de rulment net a Î.S.”Pensiunea din Holercani”(lei)

Sursă : elaborat de autor în baza Rapoartelor financiare

Concluzie: Din calculele efectuate în tabelul 3.6. rezultă că în anul 2012, cît și în anul 2014 a întreprinderii.”Pensiunea din Holercani ” dispune de un fond de rulment net pozitiv ceea ce se apreciază pozitiv pentu entitatea. Totodată se constată tendința de micșorare a indicatorului în cauza unde în 2014 mărimea fondului de rulmenta s-a redus pînă la 2602381 mii lei. Rezultatul pozitiv semnifică faptul că întreprinderea are o măsură de siguranță, în sensul că activele circulante vor fi finanțate de către capitalurile permanente. Cauze ale unui rezultat pozitiv pot fi:

• creșterea capitalului permanent;

• scăderea necesarului de finanțat.

Rentabilitatea activelor reflectă nivelul profitului obținut de fiecare leu a mijloacelor investite în circulația întreprinderii indiferent de sursa de finanțare a acestora. În cazul în care întreprinderea obține pierderi contabile nivelul acestui indicator va fi negativ și va reflecta nivelul pierderilor obținute de la fiecare leu al activelor întreprinderilor.

Vom examina evoluția nivelului rentabilității activelor la Î.S.”Pensiunea din Holercani”, în baza datelor Bilanțului contabil și raportului de profit și pierdere vom construi tabelul analitic șiși vom interpreta rezultatele obținute.

Tabelul3.7.

Analiza rentabilități activelor curente a Î.S.”Pensiunea din Holercani”

Sursă : elaborat de autor în baza Rapoartelor financiare

Concluzie: Din datele tabelului 3.7.rezultă că rentabilitatea activelor la Î.S.”Pensiunea din Holercani” are o tendință de reducere față de nivelul anului precedent. Dacă în anul precedent rentabilitatea activelor a atins nivelul de 1,12%, în anul de gestiune , acesta s-a redus pînă la 1,00% sau cu 2,12 puncte procentuale. Și respectiv pentru anul 2013 – 2014 rentabilitatea activelor s-a majorat de la 1,00% pînă la 1,78%, s-au cu 2,78 puncte procentuale. E de menționat că nivelul rentabilității activelor în anul 2013 este foarte scăzut , ceea ce înseamnă că la fiecare leu active Î.S. ”Pensiunea din Holercani”, în medie obține numai 1 ban profit pînă la impozitare. Deci, putem menționa că Î.S. ”Pensiunea din Holercani” utilizează neeficient activele sale.

Creanțele constituie o parte a activelor care trebuie achitate întreprinderii de către alte persoane fizice și juridice la scadența stabilită prin condițiile contractului, cambiei sau altor acte normative.În cadrul întreprinderii de regulă creanța provine dintr-un contract de vînzare, de credit, din obligații legale precum plata unor impozite și taxe etc. Creanța este garantată de bunuri mobile și imobile sau cu drepturi reale care intră în patrimoniul debitorului. Totodată creanța poate fi cedată altei persoane fizice și juridice căreia titularul sau deținătorul său îi este debitor. Creanțele se pot distinge după gradul de lichiditate și după caracterul comercial sau financiar.După gradul de lichiditate creanțele pot fi: -creanțe pe termen lung, al căror termen de achitare este mai mare de un an; -creanțe pe termen scurt, al căror termen de achitare este mai mic de un an.Creanțele pe termen scurt reprezintă active ale întreprinderii, rezultate în urma tranzacțiilor cu persoane juridice și fizice, relații în urma cărora întreprinderea a livrat un bun economic, a prestat un serviciu sau a executat o lucrare, și pentru care trebuie să primească un echivalent valoric sau contra prestație, într-o perioadă de timp de pînă la un an.

Creanțele comerciale reprezintă aceea parte a creanțelor care apare în cazul cînd momentul transmiterii către cumpărători a drepturilor de proprietate asupra produselor, mărfurilor și altor active livrate, precum și cel al prestării de servicii nu coincide cu momentul achitării acestora.

Din categoria creanțelor comerciale fac parte:

– creanțe rezultate din vînzarea de bunuri, prestarea de servicii sau lucrărilor ce fac obiectul de activitate alîntreprinderii;

– creanțe legate de lipsurile de bunuri de natura stocurilor sau de altă natură, descoperite la efectuarea recepției a cestora și care se impută.

3.4.Sursele de finanțare.

Formarea patrimoniului necesar pentru desfășurarea activități economice- financiare a întreprinderii Î.S.”Pensiunea din Holercani” se face pe seama diferitelor surse de finanțare. Întreprinderea Î.S.”Pensiunea din Holercani” modalitatea de finanțarea a acestei entități este din surse proprii , cît și din surse atrase.

Politica de finanțare a întreprinderii trebuie să selecteze sursele de finanțare a întreprinderii pentru a asigura buna sa funcționare, performanțele acesteia prezente si viitoare.Din punct de vedere al apartenenței fondurilor, sursele de finanțare pot fi: – finanțări din fonduri proprii (autofinantarea, cresteri de capital); – finanțări prin angajamente la termen (împrumuturi obligatare, credite bancare). Din punct de vedere al efortului depus pentru obținerea lor, sursele definantare pe termen lung cuprind:- finantari interne (autofinantarea);- finantari externe (cresteri de capital si împrumuturi diverse).

Nevoia de resurse apare atat la înfiintarea societății cît si pe parcursul derulării activitatii de exploatare și a celei investiționale, capitalul reprezentînd motorul dezvoltării societății. Pentru realizarea echilibrului pe termen lung si scurt este necesară acoperirea nevoilor permanente de capital din surse permanente, mobilizate pe termen lung sau nelimitat(capitaluri proprii si împrumuturi pe termen lung) si asigurarea unor resurse temporare care să facă față nevoilor de finanțare pe termen scurt.O prezentare comparativ a surselor proprii(capitaluri proprii), a surselor atrase si acelor imprumutate evidentiaza avantajele fiecarei surse de finantare in parte. Sursele proprii reprezintă surse sigure de finanțare, determină autonomia financiară a firmelor si elimină riscul retragerii fortuite a capitalurilor. Sursele atrase au principalul avantaj că sunt generoase, dar în același timp ele sunt nesigure. Dimensiunea si exigibilitatea lor depinde de caracteristicile ciclului de exploatare. Sursele împrumutate prezintă avantajul mobilității pentru armonizarea necesarului de finanțare cu sursele proprii atrase.

Analiza surselor de finanțare a întreprinderei pornește de la aprecierea generală a structurii pasivelor. În acest scop se calculează și se intrepretează un șir de indicatori cum ar fi: indicatori de solvabilitate, gradul de îndatorarea ai capacitați de plată și alții.

Vom efectua calculul mărimi reale a surselor de finanțare a Î.S.”Pensiunea din Holercani”. În baza datelor Bilanțului contabil vom alcătuie tabelul analitic și vom intrepreta rezultatele obținute.

Tabelul 3.8.

Analiza structurii indicatorilor surselor de finanțare la Î.S.”Pensiunea din Holercani”.

Sursă : elaborat de autor în baza Rapoartelor financiare

Concluzie: În urma analizei efectuate a tebelului 3.8. observăm că coeficientul corelației între sursele împrumutatea și proprii au înregistrat în perioada 2012/2014 o creștere, la aceste indicatori rezultatele cu cît sunt mai mari cu atît este mai riscantă situația financiară. Punctul critic de apreciere a coeficientului de corelație este 1, deci putem observa că întreprinderea la Î.S.”Pensiunea din Holercani”, nu este la acest punct critic, însă observăm că din 2012/2014 este în creștere dar nu cu mult ce este apreciat pozitiv. Totodată coeficientul de autonomie reflectă cota capitalului propriu în suma totală a surselor de finațare, nivelul de siguranță acestui coeficient constituie 0,5, în acest caz riscul creditorului este minim. La întreprinderea Î.S.”Pensiunea din Holercani” observăm că raportul dintre ani 2014/2013 au înregistrat valori de 0 cea ce se apreciază negativ deoarece nu a atins nivelul de siguranță. Dealtfel putem spune că raportul dintre ani 2013/2012 deasemenea nu a atins nivelul de siguranță. Deasemnea rata de îndatorarea pe termen lung față de capitalul permanent au înregistrat valori pozitive cît și în raportul de ani 2014/2013, cît și 2013/2012, ceea ce este un punct pozitiv. Deci în urma analizei putem spune că întrerpindera la Î.S.”Pensiunea din Holercani”, deține surse de finanțarea proprii cît și atrase.

Dat fiind faptul că sursa inițială de finanțare a patrimoniului întreprinderei o constituie capitalul propriu, în continuare vom efectua o analiză mai profundă.

Capitalul propriu reprezintă mărimea rămasă în activele întreprinderii după scaderea datoriilor. Pentru o analiză mai vizibilă a evoluție în dinamică a capitalului propriu a întreprinderi la Î.S.”Pensiunea din Holercani” le voi prezenta în tabelul urmator.

Tabelul 3.9.

Evoluția în dinamică a capitalului propriu a Î.S.”Pensiunea din Holercani”

Sursă : elaborat de autor în baza Rapoartelor financiare

Concluzie: Datele tabelului atestă faptul că în componența capitalului propriu al Î.S.”Pensiunea din Holercani”, elementul cel mai valoros este capitalul propriu. Cota acestui component se află într-o situație stabilă. Pe parcursul celor 3 ani de studiu rezervele au rămas la fel, nu s-a înregistrat nici o majorare a rezervelor. Profitul nerepartizat înregistrează o valoare negativă, ceeia ce reprezintă că profitul ce ramane dupa plata impozitelor înregistrează o valoare negativă, și nu participă la finanțarea capitalului. În ansamblul structura capitalului propriu al Î.S.”Pensiunea din Holercani” are un caracter stabil.

3.5.Evoluția în dinamică și structura veniturilor la întreprindere.

Activitatea economică a întreprinderii se finalizează în efecte utile concretizate într-o serie de bunuri și servicii apte să satisfacă nevoia socială după parcurgerea fazei schimbului prin monedă.Sub aspect valoric efectul util al activității agentului economic este egal cu diferența dintre veniturile și cheltuielile bănești dintr-o anumită perioadă.

Venitul reprezintă afluxul de avantaje economice în cursul perioadei de gestiune rezultat în procesul activității ordinare a întreprinderii sub formă de majorare a activelor sau diminuare a datoriilor care conduc la creșterea capitalului propriu cu excepția sporurilor de la contribuțiile proprietății întreprinderii.

Rezultatele financiare sunt dimensionate în funcție de volumul cheltuielilor de producție și volumul veniturilor încasate. Veniturile totale provenite din realizarea cifrei de afaceri și alte venituri se compun din venituri brute ce rezultă din vînzarea și încasarea producției și veniturile realizate din alte activități. Venitul se evaluează la valoarea venală primită sau care urmează a fi primită scăzîndu-se rabaturile comerciale admise de întreprindere.

Valoarea venală (de piață) este suma la care poate fi schimbat un activ sau stinsă o datorie între părțile independente interesate care au acceptat tranzacția. Venitul se constată în baza metodei calculării în perioada de gestiune în care a fost obținut indiferent de momentul efectiv al intrării mijloacelor bănești sau a altei forme de compensare. în cazul apariției diverselor incertitudini constatarea venitului se admite cu respectarea următoarelor criterii:

existența unei certitudini ferme ce va arăta că avantajele economice care fac obiectul tranzacției vor fi obținute de întreprindere;

existența unei posibilități reale de a determina cu exactitate suma venitului.

Veniturile la rîndul său sunt compuse din:

venituri din activitatea operaționale – adică din vînzări de producție finite, mărfuri, servicii prestate, lucrări executate și alte activități, precum și din producția aflată în stoc, din subvenții de exploatare și orice alte venituri;

venituri financiare – adică venituri din participații, titluri de plasament, acțiuni, diferențe de curs valutar, dobînzi, creanțe imobilizate, etc.

venituri excepționale – din operațiuni de gestiune (din despăgubiri și penalități), din operațiuni de capital (din cedarea activelor subvenții pentru investiții).

Tabelul 3.10.

Analiza si evoluția în dinamică și structura veniturilor a Î.S. ”Pensiunea din Holercani”

Sursă : elaborat de autor în baza Rapoartelor financiare

Concluzie: În urma analizei efectuate în dinamică a veniturilor întreprinderi Î.S.”Pensiunea din Holercani”, putem observa că în anii 2014/2013 veniturie din activitatea opretională a înnregistrat valori pozitive de 5291707 lei, ceea ce se apreciaza pozitiv pentru entitatea. Însa în anii 2014/2013 au înregistrat valori negative veniturile din activitatea investirională și venituri din activitatea financiară, ceea ce arată că întreprinderea se confruntă cu un echilibru financiar instabil și că nu este în dezvoltare pe piață. Deasemnea in ceea ce priveste analiza in dinamica a veniturilor in anii 2013/2012 pot mentiona că veniturile din activitatea opreationala a inregistrat valori negative de 2097 lei, unde observăm că prestarea servicilor s-a aflat într-o situație puțin mai dificilă, însă rezultatul pozitiv este ca la situația prezentă situația financiară s-a echilibrat, este în creștere ceea ce se apreciaza pozitiv pentru Î.S.”Pensiunea din Holercani, deoarece duce la o creștre a veniturilor întreprinderii dar și o stabilitatea financiară. Totodata în anii 2013/2012 au înregistrat valori pozitive veniturile din activitatea investiitonala, si veniturile din activitatea financiară ceea ce se apreciaza pozitiv pentru activitatea entității.

În analiza structurală a veniturilor din vînzarii, aceste pot fi clasificate în funcție de numeroase criterii. Aplicarea acestui criteriu pentru analiza structurală a veniturilor din vînzari permite stabilirea profitului real al activitati operationale, cu alte cuvinte specializarea întreprinderei în fabricarea produselor, comercializarea mărfurilor, prestarea servicilor, sau executarea lucrărilor de construcție.

Așadar in procesul analizei structurale a venitului din vînzări este necesar a stabili dacă activitatea operațională a întreprinderei este restrînsă sau diversificată. În calitatea de surse de informație pentru acesta etapă de analiză servește Anexa la Raportul prinvind rezultatele finaciare. Vom examina structura veniturilor din vînzări ale întreprinderii Î.S.”Pensiunea din Holercani” pe tipuri de activitate operațională. În baza datelor din Raportul privind rezultatele finaciare vom alcătuie tabelul analitic și vom intrepreta rezultatele obținute.

Tabelul 3.11.

Structura veniturilor din vînzări pe tipuri de activitate operatională la Î.S.”Pensiunea din Holercani”

Sursă : elaborat de autor în baza Rapoartelor financiare

Concluzie: Din datele prezentate în tabelul 3.11. ca activitatea operatioanală a întreprinderei Î.S.”Pensiunea din Holercani”, este multilaterală, diversificată . În componența tipurilor de activitate operatională ca genul principal, clar se evidențiază prestarea serviciilor, cota căreia este crescătoare de la 59,42% in anul 2012, la 63,81 % in 2013, iar în 2014 – 74,90 % , urmărim o creștere considerabilă pe parcursul acestor 3 ani, ceea ce se apreciază pozitiv pentru situația financiară a întreprinderii. Vînzarea produselor finite înregistrează în anul 2012 cota de 40,57%, anul 2013 – 36,18 % și în 2014, pe parcursul acestor 3 ani observăm o reducere a cotei. În urma analizei efectuate la întreprinderea Î.S.”Pensiunea din Holercani”, observăm că este bine dezvoltată ramura – prestarea serviciilor, aceasta este și principalul gen de activitate a întreprinderii, faptul că cota este în creștere se apreciază foarte pozitiv pentru entitate.

3.6. Cheltuielile întreprinderii.

Consumurile sunt resursele consumate pentru producerea și prestarea serviciilor cu scopul obținerii unui venit.

Caracterizarea stării de performanță a întreprinderii presupune analiza a doua categorii de baza de indicatori: cheltuieli si venituri. Recunoașterea și măsurarea veniturilor și a cheltuielilor, și deci a profitului, depind parțial de conceptele de capital și de menținere a nivelului capitalului, concepte utilizate de întreprinderi în elaborarea situațiilor financiare.

Cheltuielile sunt definite drept diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor ori creșteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu.

Cheltuielile efectuate pentru realizarea veniturilor cuprind:

cheltuieli din activitatea operațională care se referă la cheltuieli cu materie primă, materiale, mărfuri, cheltuieli cu lucrări și servicii efectuate la terți, cheltuieli cu impozite și vărsăminte asimilate, etc.

cheltuieli financiare în care se includ cheltuieli privind titlurile de plasament cotate, din diferențe de curs valutar, cu dobînzile, pierderi din creanțe legate de participanți, etc.

cheltuieli excepționale care privesc cheltuielile din operațiuni de gestiune și cheltuieli privind operațiuni de capital;

3.7. Analiza profitabilității

Rezultatul financiar al întreprinderii se caracterizează prin suma profitului/pierderilor și a nivelului rentabilității obținute. Cu cît este mai mare valoare veniturilor cu atît va fi mai ridicată mărimea profitului și invers, creșterea valorii consumurilor sau cheltuielilor duce la diminuarea mărimi profitului. Analiza profitabilității prezintă interes primordial atît pentru proprietarii și investitori reali și potențiali cît si pentru creditori, organele fiscale, etc. De asemenea, rezultatele analizei profitului sunt necesare atît pentru elaborarea strategiei de dezvoltare și organizare a activității curente a întreprinderii, cît și pentru prognozarea mărimii profitului pe viitor. În acest scop se analizează mărimea și evoluția în dinamică a indicatorilor de rezultate financiare și a ratelor de profitabilitate ale entități, Î.S.”Pensiunea din Holercani”, care le voi prezenta în urmatorul tabel.

Tabelul 3.12.

Analiza evoluției în dinamică a rezultatelor financiare

Sursă : elaborat de autor în baza Rapoartelor financiare

Concluzie: În urma analizei efectuate am constatat că majoritatea indicatorilor rezultatelor financiare au înregistrat pierderi, ceea ce se apreciază negativ pentru situația financiară a întreprinderii., excepție făcînd rezultatul activității de investiție, care în anul 2013/2012 a înregistrat o majorare cu 90317 lei, și rezultatul activității financiare deasemenea a arătat în această perioadă rezultate pozitive de 68846 lei.

Începînd cu primul indicator cu analiza celui mai primordial indicator – profitul brut sau rezultatul din vânzări – se observă reușita acestuia de a se menține negativ pe parcursul întregii perioade de studiu, ceeia ce nu se apreciază pozitiv în cadrul unei întreprinderi, la fel și următorii indicatori – rezultatul activității operaționale, rezultatul activității de investiții, rezultatul activității financiare și rezultatul pînă la impozitare ce înregistrează o tendință negativă în cadrul întreprinderii. Micșorarea acestor rezultate financiare ține de diminuarea mărimii profitului obținut din acordarea serviciilor, vânzarea produselor și mărfurilor din activitatea operațională.

Totuși, întreprinderea ar putea să-și dezvolte atât activitatea de investiții, cât și cea financiară, reușind astfel, să contribuie la înregistrarea de venituri suplimentare, de aceea, este necesară stabilirea anumitor măsuri de creștere a rezultatelor economico – financiare, care, ulterior, vor genera îmbunătățirea situației entității în ansamblul.

Capitolul IV. MANAGEMENTUL FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII.

4.1.Subiecții activități financiare a întreprinderii.

Managementul financiar poate fi definit ca o funcție a cărui scop esențial constă în asigurarea permanentă și regulată a societății comerciale cu fondurile necesare și în exercitarea controlului cu privire la rentabilitatea operațiunilor angajate cu aceste fonduri. Pentru a ajunge la aceste scopuri în condiții normale este necesar ca managerul, si personalul ce activează în domeniul financiar să respecte anumite reguli financiare și manageriale și care vizează nu numai să asigure unitatea economica cu fondurile necesare, ci și procurarea acestora la timpul potrivit, la un preț avantajos. Managementul financiar al întreprinderii este expresia unui domeniu specific al activitătii de conducere, domeniu în cadrul căruia se fundamentează, elaborează, adoptă și finalizează deciziile financiare prin relevarea întregului potențial managerial la nivelul întreprinderii. Scopul fumdamental al activității societății comerciale și deci al managerului aflat la nivelul superior este întotdeauna conservarea și majorarea capitalului pus la dispoziție de către proprietarii întreprinderii. Managementul financiară în cadrul întreprinderii este responsabil de obținerea și utilizarea fondurilor bănești de o manieră care să ducă la maximizarea valorii firmei. Iar principalul indicator al succesului întreprinderii este maximizarea continuă a valorii întreprinderii și implicit a avuției proprietarilor ei. Altfel spus această practică include toate activitățile îndreptate spre gestiunea cu finanțele, determinate de scopurile și structura întreprinderii.Iar rolul gestiunii financiare este de a fi un intermediar între firmă și piețele de capital, unde se află principalele surse de bani, de a asigura continuitatea activităților firmei .

    Gestiunea întreprinderii se efectuează în conformitate cu prezenta lege, alte acte normative și cu statutul întreprinderii.

Fondatorul și atribuțiile lui:

Fondatorul își exercită drepturile de gestionar al întreprinderii prin intermediul consiliului de administrație și al administratorului întreprinderii (organul executiv).

Fondatorul:

a) aprobă statutul întreprinderii, modificările și completările acestuia;

b) stabilește întreprinderii indicii economici;

 c) promovează o politică tehnică unică în cadrul ramurii;

d) desemnează membrii consiliului de administrație și îi revocă;

f) transmite bunurile și atribuțiile sale în ceea ce privește desfășurarea activității de întreprinzător administratorului în baza contractului (acordului).

 Consiliul de administrație și atribuțiile lui:

  Consiliul de administrație este organul colegial de administrare a întreprinderii, reprezintă interesele statului și  își exercită activitatea în conformitate cu prezenta lege și Regulamentul consiliului de administrație al întreprinderii de stat aprobat de fondator.

 În componența consiliului de administrație, în mod obligatoriu, intră reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Ministerului Economiei, care vor constitui majoritatea, reprezentanți ai fondatorului și ai colectivului de muncă. De asemenea, pot intra și reprezentanți ai altor autorități ale administrației publice central.

Componența numerică a consiliului de administrație se stabilește de către fondator în funcție de indicii economico-financiari ai întreprinderii și va fi dintr-un număr impar, nu mai mic de 3 persoane. Componența numerică a consiliului se specifică în Regulamentul consiliului de administrație.

   Consiliul de administrație:

a) aprobă programul de perspectivă al dezvoltării și planurile anuale ale întreprinderii;

b) ia măsuri ce vor asigura integritatea și folosirea eficientă a bunurilor întreprinderii;

c) soluționează, de comun acord cu fondatorul, chestiunile referitoare la intrarea întreprinderii în asociații și alte uniuni și ieșirea ei din ele;

d) aprobă devizul anual de venituri și cheltuieli, darea de seamă contabilă și contul veniturilor și pierderilor;

e) prezintă fondatorului raportul cu privire la activitatea economico-financiară a întreprinderii, precum și raportul auditorului

f) adoptă decizii cu privire la obținerea, acordarea și  folosirea creditelor în mărimea stabilită de fondator;

g) prezintă fondatorului propuneri privind  modificarea și completarea statutului întreprinderii, reorganizarea și lichidarea întreprinderii.

Ședința consiliului de administrație se consideră deliberativă dacă la ea participă mai mult de jumătate din membrii acestuia. Hotărîrile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți la ședință dacă statutul sau Regulamentul consiliului de administrație nu prevede cote mai mari de voturi. Ședința consiliului de administrație se consemnează în proces-verbal, care se semnează de toți membrii consiliului participanți la ședință.

 Administratorul și atribuțiile lui

    Administratorul:

a) conduce activitatea întreprinderii și asigură funcționarea ei eficientă;

b) acționează fără procură în numele întreprinderii;

c) reprezintă interesele întreprinderii în relațiile cu persoanele fizice și juridice, precum și cu organele de justiție, acordînd astfel de împuterniciri în unele probleme și altor lucrători ai întreprinderii;

d) asigură executarea deciziilor fondatorului și consiliului de administrație;

Deci putem concluziona că managmentul în cadrul unei întreprinderi este foarte importat pentru dezvoltarea sa economică pe viitor, pentru gestionarea mai buna și eficientă a entiității pe piata concuențială, și înregistrînd venituri cît mai bune, prin aplicarea stategilor de management concurînt cu întreprinderi competente.

4.2. Relațiile financiare ale întreprinderii

Relațiile financiare reprezintă relații bănești de repartiție și alocare a resurselor conform priorităților și obiectivelor planificate, prevederilor contractuale, raportîndu-se la oportunitățile și restricțiile mediului financiar în care întreprinderea își desfășoară activitatea. O bună activitate financiară influențează, pe de o parte, rezultatele economice și financiare ale întreprinderii, iar pe de altă parte, relațiile întreprinderii cu băncile, organele fiscale ale statului, partenerii de afaceri, proprietarii și angajații ei.

Sistemul de relații financiare dintre întreprindere și mediu include:

– Relații de credit, care apar între întreprindere și instituțiile financiare specializate și se manifestă prin transferul de mijloace bănești către întreprindere, venite să completeze fondurile existente.

– Relații de asigurări, care apar între întreprindere și societate de asigurare și se manifestă prin plata primelor de asigurare a bunurilor sau a unor riscuri de către întreprindere societății de asigurare și achitarea despăgubirilor, în cazul producerii riscului.

– Relații de transfer, se manifestă prin transformarea unei părți din profitul creat la întreprindere statului și direcționarea unor sume de bani către întreprindere de la stat, sub forma subvențiilor.

– Relații cu salariați, concretizate în plata salariilor, dividendelor pe o parte.

– Relațiile financiare ale entității sunt reprezentate de toți intermediarii și companiile cu care aceasta întreține relații comerciale în scopul organizării și sistematizării activității pe care o desfășoară. Așa dar relațiile financiare a Î.S. “Pensiunea din Holercani” sunt prezentate de următoarele categorii principale:

Furnizorii principali ai entității:

I.M. “Tirex- Petrol” – combustibil

S.R.L. Ialoveni-Gaz – gaz natural

Moldtelecom – servicii telefonie fixă

JLC – produse lactate

Metro Cash Carry Moldova- produse alimentare

Carmez – mezeluri

S.R.L. Guaxan – produse alimentare

Alți furnizori

Clienții entității:

A.O.New Hope

A.O. Reprezentanța Soir

Centrul de Informare și documentare privind drepturile copiilor

Asociația Obștească “Azi”

Asociația Obștească “Inspirație”

Ministerul Sănătății

Ministerul Mediului

Ministerul Afacerilol Externe și Integrării Eueropene

Ministerul Apărării

Ministerul Tineretultu și Sportului

Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei

Ministerul Justiției

Ministerul Finanțelor

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor

Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor

Alte personae fizice și juridice

Băncile cu care colaborează entitatea:

”Banca de Economii” filiala nr.25 Criuleni

BC ”Moldova Agroindbank” SA filiala Criuleni

Organe ale administrației publice, fiscale:

Primăria comunei Ustia raionul Dubăsari

Inspectoratul fiscal Cocieri

Comisia Națională de Asigurări Sociale – relații financiare legate de achitarea contribuțiilor pentru asigurări sociale.

Comisia Națională de Asigurări Medicale- relații financiare legate de achitarea contribuțiilor pentru asigurări medicale.

Statul.- relații financiare în legătură cu contribuțiile în bugetul statului din contul TVA, amenzilor, penalităților etc.

4.3. Studierea și analiza impozitelor și taxelor ale întreprinderii.

În epoca evoluțiilor continue și a tehnologiilor moderne, când totul se dezvoltă și nimic nu este stabil doar impozitele, în forma lor clasică, rămân a fi un lucru cert, care nu poate și nici nu trebuie a fi evitat. Impozitele și taxele sunt, de fapt, o categorie financiară, cu caracter istoric, a căror apariție este legată de existența statului și a banilor. Ca urmare, impozitul este o sarcină către stat cu caracter obligatoriu, datorat de toate persoanele fizice și juridice care obțin venit dintr-un anumit gen de activitate, reprezentând un instrument intervenționist pentru corectarea evoluției, stabilizarea și echilibrarea creșterii economice.

Obiect al impunerii este venitul brut obținut din toate sursele inclusiv și cele din sursele aflate în afara Republicii Moldova de către orice persoană fizică sau juridică, exceptând deducerile și scutirile la care are dreptul această persoană.

Taxele sunt plăți făcute de persoane fizice sau juridice, de regulă, pentru serviciile prestate în favoarea acestora de un agent economic, o instituție sau un serviciu de utilitate publică.
Spre deosebire de impozit,taxele dau dreptul plătitorului să beneficieze de un contraserviciu direct si imediat, însa de regula nu se pune semnul egalității între costul serviciului efectuat de către stat sau instituțiile sale și suma perceputa cu titlu de taxă.

Întreprinderea Î.S.”Pensiunea din Holercani”, achită lunar impozite și taxe la stat, prin faptul că-și desfășoară activitatea de întreprinzător. Impozitele si taxele la entitatea Î.S.”Pensiunea din Holercani”,pe care la transfera la bugetul de stat si local sunt:

Impozitul pe venit reținut din plăți salariale

Taxa pe valoarea adaugată

Taxa pentru amenajarea teritoriului

Contribuțiile de asigurare socială și asistență medical

Taxele rutiere

Impozitul pe bunurile imobiliare

Taxele pentru resursele natural

Taxe pentru unitățile comerciale

4.4. Analiza politicii de preț a întreprinderii.

Întreprinderea Î.S.”Pensiunea din Holercani” a fost întemeiată în baza “Casei de Odihnă Guvernamentală Holercani” conform Hotăririi Guvernului R.S.S.M. nr. 14 din 18 ianuarie 1991”Cu privire la crearea Pensiunei pentru odihna familiilor”. Scopul principal al întreprinderii îl reprezintă organizarea și acordarea serviciilor de odihnă . Teritoriul întreprinderii este amplasat într-o zonă cu caracter natural pe malul rîului Nistru, care oferă clienților un peisaj incredibil , un loc perfect pentru relaxare.

Majorarea volumului serviciilor de adihnă acordate persoanelor fizice și juridice, prin atragerea de noi clienti. Deservirea la un nivel cît mai înalt a edificiilor oficialităților de Prim Rang și a vilelor Ministerelor Republicii Moldova prin intermediului acordării de servicii cît mai calitative.Întreprinderea are ca scop de bază acordarea serviciilor de odihnă atît persoanelor juridice cum ar fi: Ministerul Transporturilor si Infrastructurii Drumurilor , Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Ministerul Finanțelor, atît si persoanelor fizice.

Segmentul care apelează cel mai des la acest gen de servicii sunt:

-persoanele de vîrsta a doua, care preferă liniștea deobicei preferînd să-și petreacă weekendul aici;

-copii adolescenți,care își petrec aici tabere de vară

-persoane din domeniul educațional, medical care petrec diferite seminare,

Obiectivele politicii de preț

Toate întreprinderile au ca obiectiv rentabilizarea activității, respectiv obținerea unui profit cît mai ridicat cu putință. Acest obiectiv foarte general poate fi exprimat de fapt într-un mod foarte diferit. Orice întreprindere are interesul să-și clarifice obiectivul prioritar pe care se străduiește să-l atingă. În general, obiectivele posibile pot fi grupate în patru categorii: obiective axate pe profit, pe volum, pe concurență și pe supraviețuire.

Prețul reprezintă singura variabilă a mixului de marketing care influențează în mod direct succesul comercial și echilibrul financiar al întreprinderii.

Obiectivele politicii de preț sunt :

· cifra de afaceri

· rata profitului

· volumul fizic al vînzărilor

· concurența

Prețul reprezintă cea mai mobilă componentă a mixului de marketing. El poate fi modificat rapid, spre deosebire de celelalte componente ale mixului de marketing, iar schimbările de preț atrag de regulă un răspuns imediat din partea pieței. În același timp prețul este și componenta mixului de marketing mai puțin controlabilă de către întreprindere. Aceste două caracteristici, care reprezintă pentru această politică principalul avantaj și dezavantaj, fac din această componentă a mixului de marketing o „piatră de încercare” a oricărei conduceri a întreprinderii.

Întreprinderea se poate orienta, în stabilirea nivelului prețului pentru propriile produse, după: costuri, cerere și concurență.

Orientarea după costuri a prețului pare a fi cea mai rațională. Se pleacă de la premisa că prețul trebuie să acopere integral costurile și să permită obținerea unui profit net. Stabilirea prețului în acest mod, deși este foarte simplă, nu poate fi utilizată deseori, datorită faptului că ține seama prea mult de mediul intern și prea puțin de mediul extern al întreprinderii.

Orientarea după concurență a prețurilor este o altă variantă, având, de regulă, frecvența cea mai mare în practică. Pe o piață din ce în ce mai concurențială, nici nu este practic posibilă ignorarea prețurilor concurenților. Comparând prețurile produselor întreprinderii, cu cele ale celorlalți competitori (bineînțeles ținând seama de nivelul costurilor pe care le are întreprinderea), rezultă nivelul optim al prețurilor ce vor fi practicate pentru propria ofertă.

Orientarea după cerere, este o modalitate mai rar utilizată, pentru că presupune existența anumitor condiții la nivelul pieței (concurența lipsește ori este la un nivel scăzut, ca urmare a unei relative stabilități în delimitarea potențialului pieței între competitori). În acest caz prețurile pot interveni ca instrument de echilibrare a cererii cu oferta.

Fundamentarea strategie de preț la nivelul întreprinderii, astfel încât să se poate asigura un nivel optim între resursele cheltuite și rezultatele obținute, trebuie făcută prin parcurgerea anumitor etape. Principalele criterii ce stau la baza diferențierii variantelor strategiei de preț sunt: nivelul, diversitatea și mobilitate.

CONCLUZIE FINALĂ:

În urma analizei complexe a situației economico – financiare a entității Î.S. ,,Pensiunea din Holercani’’ se poate de menționat că întreprinderea are capacități medii de activitate. . S-a analizat starea financiară a enității determinîndu-se atît rezultatele pozitive cît și cele negative, determinîndu-se cauzele și factorii care au influențat înregistrarea rezultatelor negative în scopul înlăturării acestora pentru a obține rezultate cît mai bune pe viitor.

Analiza financiară constitue un instrument managerial care contribuie la cunoașterea situației financiare a entității economice, a factorilor și cauzelor care au determinat-o în vederea fundamentării obiectivelor strategice de menținere și de dezvoltare a întreprinderii în mediul concurențial de pe piață.

În decursul celor trei ani de studiu trebuie de menționat că rezultatul din vînzări și rezultatul din activitatea operațională lasă de dorit. Întreprinderea nu a calculat impozit pe venit din activitatea de întreprinzător, deoarece pe parcursul perioadei de studiu întreprinderea a obținut din activitatea pe care o desfășoară numai pierderi. Aceste pierderi sunt cauzate din neacoperirea cheltuielilor de uzură a mijloacelor fixe. Totuși potrivit componenței surselor de finanțare, reise că entitatea în cauză posedă un grad înalt de îndatorare, ceea ce înseamnă și o dependență a întreprinderii de partenerii de afaceri, precum și o stabilitate financiară ceva mai precară.

Din calculele efectuate putem constata la Î.S. ,,Pensiunea din Holercani” are un nivel al eficienței scăzut în cazul rentabilității veniturilor din vînzări,rentabilității activelor , rentabilitatea capitalului propriu – ceea ce demonstrează utilizarea ineficientă a mijloacelor proprii, dar și scăderea din atractivitatea entității privind locul potrivit investițiilor, și rentabilitatea capitalului permanent – scăderea rentabilității capitalului permanent de la an la an exprimă utilizarea neeficientă a mijloacelor de finanțare pe termen lung ceea ce pune în îngrijorare entitatea, și redă necesitatea de a întreprinde măsuri de creștere a acesteia pe viitor .

Pentru a-și majora capacitatea sa de producere și plasare a serviciilor de odihnă întreprinderea trebuie să elaboreze un plan strategic de activitate care să-i permită dezvoltarea cu succes și înregistrarea profitului la entitate. Pentru aceasta întreprinderea trebuie să-și mărească numărul său de clienți prin atragerea cît mai eficientă la complexul de odihnă, prin organizarea unor secții, compartimente separate pe categorii de vîrstă, cu acordarea serviciilor de odihnă în dependentă de vîrstă, crearea cît mai confortabilă a condiților si satisfacerea cerințelor consumatorilor.

BIBLIOGRAFIE

Rapoartele financiare ale Î.S. “Pensiunea din Holercani” pentru anii: 2012, 2013, 2014;

Statutul Î.S. “Pensiunea din Holercani” ;

Politicile de contabilitate a întreprinderii;

ACTE NORMATIVE

Legea Republicii Moldova cu privire la întreprinderea de stat nr.146- XIII din 16.06.1994, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 2 din 25.08.1994;

Legea contabilității Nr.113-XVI din 27.04.07;

Standardul Național de Contabilitate 2014;

MANUALE, MONOGRAFII, LUCRĂRI DIDACTICE

Balanuță V. Analiza gestionară. Chișinău: Combinatul Poligrafic, 2003;

Botnari N., Finanțele Întreprinderii, Ed. Prim, Chișinău 2008;

Onofrei M., Finanțele întreprinderii, București: Editura economică, 2004.

Țîriulnicova N., Paladi V., Gavriliuc L., Chirilova N., Furtună D., Analiza rapoartelor financiare, Academia de Studii Economice din , Tipografia Centrală, 2004;

BIBLIOGRAFIE

Rapoartele financiare ale Î.S. “Pensiunea din Holercani” pentru anii: 2012, 2013, 2014;

Statutul Î.S. “Pensiunea din Holercani” ;

Politicile de contabilitate a întreprinderii;

ACTE NORMATIVE

Legea Republicii Moldova cu privire la întreprinderea de stat nr.146- XIII din 16.06.1994, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 2 din 25.08.1994;

Legea contabilității Nr.113-XVI din 27.04.07;

Standardul Național de Contabilitate 2014;

MANUALE, MONOGRAFII, LUCRĂRI DIDACTICE

Balanuță V. Analiza gestionară. Chișinău: Combinatul Poligrafic, 2003;

Botnari N., Finanțele Întreprinderii, Ed. Prim, Chișinău 2008;

Onofrei M., Finanțele întreprinderii, București: Editura economică, 2004.

Țîriulnicova N., Paladi V., Gavriliuc L., Chirilova N., Furtună D., Analiza rapoartelor financiare, Academia de Studii Economice din , Tipografia Centrală, 2004;