Raport Petrisor,petra [303865]

Licență

Raport Petrisor,petra [303865]

Byadmin ianuarie 1, 2024

Raport Logistică

SC VULTURUL SRL

Nume studenți: [anonimizat]-Elena

Specializarea: Economie și afaceri internaționale

Anul: 3

Grupa: 2

Tabel Figuri

Figură 1 Structura raportului 8

Figură 2 Centru gravitational cu depozit national Brașov 9

Figură 3 [anonimizat],depozit Turda 10

Figură 4 [anonimizat] 10

Figură 5 [anonimizat] 11

Figură 6 Rutare depozit Turda și București 11

Figură 7 Curse pe lună mașini mici 12

Figură 8 Calcul durata cursei mașini mici depozit național 13

Figură 9 Calcul curse pe zi depozit național 14

Figură 10 Rutare mașini mari 15

Figură 11 Curse pe lună mașini mari 15

Figură 12 Calcul durata cursei mașini mari depozit național 16

Figură 13 Calcul curse pe zi mașini mari depozit național 16

Figură 14 Calcul curse pe lună pe regiuni mașini mici 17

Figură 15 Durata cursei mașini mici pe regiuni 18

Figură 16 Calcul curse pe zi mașini mici pe regiuni 19

Figură 17 Rutare regiune 3 depozite 20

Figură 18 Calcul curse pe lună mașini mari 3 depozite 20

Figură 19 Durata cursei mașini mari 3 depozite 21

Figură 20 Curse pe zi mașini mari 3 depozite 21

Figură 21 Curse pe lună mașini mici 2 depozite 22

Figură 22 Durata cursei mașini mici 2 depozite 23

Figură 23 Curse pe zi mașini mici 2 depozite 24

Figură 24 Curse pe lună mașini mari 2 depozite 25

Figură 25 Durata cursei mașini mari 2 depozite 25

Figură 26 Curse pe zi mașini mari 2 depozite 26

Figură 27 Cheltuieli cu întreținerea S1 mașini mici 27

Figură 28 Cost de întreținere S1 mașini mari 28

Figură 29 Calcul cheltuieli combustibil 29

Figură 30 Calcul ore suplimentare șoferi 29

Figură 31 Calcul cheltuieli cu orele suplimentare mașini mici 30

Figură 32 Costuri variabile 30

Figură 33 Calcul cheltuieli combustibil mașini mari 31

Figură 34 Calcul ore suplimentare S1 mașini mari 32

Figură 35 Calcul cheltuieli cu orele suplimentare mașini mari S1 32

Figură 36 Calcul costuri variabiletotale S1 mașini mari 33

Figură 37 Cheltuieli combustibil S2 mașini mici 35

Figură 38 Calcul ore suplimentare S2 35

Figură 39 Cheltuieli ore suplimentare S2 mașini mici 36

Figură 40 Costuri variabile S2 mașini mici 36

Figură 41 Cheltuieli combustibil S2 mașini mari 37

Figură 42 Ore suplimentare S2 mașini mari 37

Figură 43 Cheltuieli totale ore suplimentare S2 mașini mari 38

Figură 44 Total Cheltuieli variabile S2 mașini mari 38

Figură 45 Cheltuieli variabile totale S3 mașini mici 40

Figură 46 Cheltuieli variabile totale S3 mașini mari 41

Figură 47 Calcul cheltuieli depozitare mașini mici S1 42

Figură 48 Calcul cheltuieli depozitare mașini mari S1 43

Figură 49 Cheltuieli depozitare mașini mici S2 43

Figură 50 Cheltuieli depozitare mașini mari S2 44

Figură 51 Cheltuieli depozitare mașini mici S3 45

Figură 52 Cheltuieli depozitare mașini mari S3 45

Figură 53 Calcul cheltuieli depozitare mașini mici S1 46

Figură 54 Cheltuieli manipulare mașini mari S1 47

Figură 55 Cheltuieli manipulare mașini mari S2 47

Figură 56 Cheltuieli cu imobilizările mașini mici S1 48

Figură 57 Cheltuieli imobilizare mașini mari S1 49

Figură 58 ACB mașini mici noi 50

Figură 59 ACB mașini mari noi 51

Figură 60 Cost logistic total S1 mașini mici 52

Figură 61 CLT mașini mari S1 52

Figură 62 CLT mașini mici S2 53

Figură 63 CLT mașini mari S2 53

Figură 64 CLT mașini mici S3 54

Figură 65 CLT mașini mari S3 54

Figură 66 Grad de utilizare depozit Brașov mașini mici și mari 55

Figură 67 Calcul grad de utilizare scenariul 2 56

Figură 68 Calcul grad de utilizare scenariul 3 57

Figură 69 Calcul profit BVC mașini mici S1 58

Figură 70 Calcul profit BVC mașini mari S1 58

Figură 71 Calcul profit BVC mașini mici S2 58

Figură 72 Calcul profit BVC mașini mari S2 58

Figură 73 Calcul profit BVC mașini mici S3 59

Figură 74 Calcul profit BVC mașini mari S3 59

Figură 75 Evoluția stocurilor pe 5 ani 59

Figură 76 CLT pe scenarii 60

Figură 77 CLT mașini mici Figură 78 CLT mașini mari 60

Figură 79 Cheltuieli transport mașini mici Figură 80 Cheltuieli transport mașini mari 61

Figură 81 Costuri fixe mașini mici Figură 82 Costuri fixe mașini mari 61

Figură 83 Cheltuieli cu achiziția mașinilor mici 61

Figură 84 Cheltuieli cu achiziția mașinilor mari 61

Figură 85 Cheltuieli salarii fixe mașini mici Figură 86 Cheltuieli fixe mașini mari 62

Figură 87 Cheltuieli cu întreținerea mașini mari 62

Figură 88 Cheltuieli cu întreținerea mașini mici 62

Figură 89 Cheltuieli variabile mașini mari 63

Figură 90 Cheltuieli variabile mașini mici 63

Figură 91 Cheltuieli combustibil mașini mici 63

Figură 92 Cheltuieli combustibil mașini mari 63

Figură 93 Cheltuieli cu orele suplimentare mașini mici 64

Figură 94 Cheltuieli cu orele suplimentare mașini mari 64

Figură 95 Cheltuieli depozitare mașini mici 64

Figură 96 Cheltuieli depozitare mașini mari 65

Figură 97 Cheltuieli manipulare mașini mici 65

Figură 98 Cheltuieli manipulare mașini mari 65

Figură 99 Cheltuieli imobilizare mașini mici 66

Figură 100 Cheltuieli imobilizare mașini mari 66

Figură 101 Grad de utilizare mașini mici 66

Figură 102 Grad de utilizare mașini mari 67

Figură 103 Venituri S1 67

Figură 104 Venituri S2 67

Figură 105 Venituri S3 68

Figură 106 Cheltuieli S1 68

Figură 107 Cheltuieli S2 68

Figură 108 Cheltuieli S3 68

Figură 109 Profit S1 69

Figură 110 Profit S2 69

Figură 111 Profit S3 70

Figură 112 CA S1 70

Figură 113 CA S2 70

Figură 114 CA S3 71

Figură 115 Valoare active S1 71

Figură 116 Valoare active S2 71

Figură 117 Valoare active S3 71

Figură 118 Rata profit S1 72

Figură 119 Rata profit S2 72

Figură 120 Rata profitului S3 72

Figură 121 Randament active S1 72

Figură 122 Randament active S2 73

Figură 123 Randament active S3 73

Scopul și structura raportului

Acest raport are ca scop introducerea studenților în știința logisticii, prin punerea în practică a aspectelor teoretice dobândite. Punerea în practică a aspectelor teoretice presupune calcularea a: centre de gravitație, calculul costului logistic total pe 6 subscenarii, calculul gradului de utilizare al rețelei, calculul BVC pe 6 subscenarii pe 5 ani, calculul SPM pe 6 subscenarii pe 5 ani, compararea scenariilor privind CLT, BVC, SPM, grad de utilizare, precum și realizarea graficelor aferente acestora. Toate aceste aspecte vor fi aplicate asupra unei firme ce comercializează pantofi pentru femei și bărbați în întreaga țară.

Structura raportului este prezentată în figura următoare:

Figură 1 Structura raportului

Calcul centre de gravitație

Conform problemei date, primul pas în rezolvarea problemei presupune căutarea reperelor geografice a tuturor orașelor date în problemă,iar mai apoi vor fi calculate centrele de gravitație pentru a stabili unde vor fi poziționate depozitele pe cele 3 scenarii,adică: Scenariul 1 cu un singur depozit la nivel național; Scenariul 2 cu mai multe depozite localizate pe regiuni ale țării ; Scenariul 3 cu depozit la București și unul la Turda.

Scenariul 1

Acest scenariu presupune găsirea unui depozit la nivel național prin calculul centrului de gravitație.Acest calcul va fi realizat prin parcurgerea următorilor pași:

Primul pas în realizarea problemei presupune căutarea pe internet (www.mapszoom.com) a coordonatelor geografice fiecărui oraș în parte și introducerea acestora în excel,notându-se cu X latitudinea și cu Y longitudinea;

Mai departe, s-a determinat cantitatea totală sau vânzările totale de pantofi însumând vânzările lunare aferente fiecărui oraș ,iar aceasta a fost notată cu Q ;

Formula calculului centrului de gravitație pentru scenariul 1 cu depozit la nivel național este următoarea: X=SUMPRODUCT(X,Q)/SUM(Q) –pentru latitudine,Y=SUMPRODUCT(Y,Q)/SUM(Q) –pentru longitudine;

Rezultatele calculelor au fost: X= 45.78007958, iar Y= 25.29417161. Aceste date au fost introduse pe internet,mai exact pe Google maps,ducându-ne într-o localitate de lângă Brașov,în localitatea Dumbrăvița. Se va considera amplasarea depozitului la Brașov.

Scenariul 2

În acest scenariu cu mai multe depozite localizate pe regiuni ale țării este nevoie de o împărțire a țării pe regiuni. Vor fi calculate centrele de gravitație pe cele 3 regiuni , respective: Regiunea Central-Vestică sau Regiunea 1 (Cluj – Napoca, Arad, Oradea, Timișoara, Brașov, Târgu-Mureș, Satu-Mare, Baia-Mare și Sibiu), Regiunea Sudică sau Regiunea 2 (Calafat, Brăila, București, Constanța, Tulcea, Galați, Slatina, Craiova și Giurgiu) și Regiunea Estică sau Regiunea 3 (Iași, Botoșani, Suceava,Bacău și Focșani). După această împărțire, precum pașii descriși la calcului centrului gravitațional cu un singur depozit la nivel național, au fost introduse coordonatele geografice pentru fiecare oraș. Mai apoi au fost calculate vânzările totale pe anul 2017, acestea au fost notate cu Q. Formulele sunt aceleași ca și la Scenariul 1, iar după aplicarea formulelor au rezultat următoarele coordonate: regiunea 1: X=46.48889745, Y=23.35693792; regiunea 2: X=44.45485403, Y=26.40559394; regiunea 3: X=46.90757099,Y=27.07692273 . În urma rezultatelor coordonatelor, s-a realizat cautarea pe internet a acestora. Pentru regiunea 1 , centrul gravitațional este localitatea Poșaga de Sus,Jud. Alba, iar depozitul va fi amplasat în Turda,Jud. Cluj. Pentru regiunea 2, centrul gravitațional este localitatea Islaz, iar depozitul va fi amplasat în București. În regiunea 3, centrul gravitațional se află în localitatea Sagna, iar depozitul se va situa în Roman, Jud. Neamț. Pentru toate regiunile,am ales orașele cele mai apropiate de localitățile rezultate pentru a avea acces facil la drumurile naționale.

Figură 3 CG Regiunea Central-Vestică,depozit Turda

Figură 4 CG RegiuneaSudică,depozit București

Figură 5 CG Regiunea Estică, depozit Roman

Scenariul 3

În privința acestui scenariu,care presupune existența a două depozite date în problemă, adică un depozit în Turda și unul în București, se va împărți țara pe regiuni în funcție de distanța față de cele două depozite pentru a se stabili de unde se vor face livrările. Distanțele către orașele în care se vor face livrările de la depozit la destinație au fost comparate utilizând internetul. Căutarea a fost realizată pe www.rutamea.ro și s-a stabilit rutarea pe cele două regiuni, astfel: din Turda se va livra în Timișoara,Arad,Oradea,Satu Mare,Baia Mare,Cluj,Târgu -Mureș,Sibiu,Suceava,Botoșani,Bacău,Iași, iar din București se va livra în Galați,Focșani,Brăila,Tulcea,Constanța,Giurgiu,Calafat,Slatina, Craiova,Brașov.

În figura următoare este desenată rutarea, cu roșu este ruta cu depozitul la Turda,iar cu verde este ruta cu depozitul la București.

Calcul scenarii mașini

În problema dată de către profesor, este dat un tabel cu vânzările estimate pentru anul 2017 de pantofi pe orașe. Aceste vânzări sunt exprimate în paleți. Pe baza tabelului se va calcula numărul de mașini mici și mari necesare pentru a se putea realiza livrările în condiții optime. Pentru a putea calcula numărul mașinilor necesare, este nevoie și de alte calcule,precum: numărul de curse pe lună și pe zi, durata cursei, durata unui traseu. Se va ține cont și de faptul că această firmă deține 10 mașini mici, din care 5 noi și 5 second hand și nici o mașină mare. De asemenea se va ține cont si de alte date din problemă. Calculul mașinilor va fi realizat pe cele 3 scenarii (Scenariul 1 cu depozit la Brașov, Scenariul 2 cu depozitele la Turda, Roman și București , iar Scenariul 3 cu depozitele la Turda și București).

Scenariul 1 mașini mici

Acest scenariu presupune existența unui depozit la nivel național, adică în Brașov. Vor fi calculate numărul de mașini mici necesare distribuirii pantofilor.

În primul rând, au fost calculate numărul de curse pe lună prin formula ROUNDUP(B2/8,0)=39. Această formulă a fost aplicată asupra vânzărilor din luna ianuarie din Iași, împărțindu-le la 8 paleți, adică volumul maxim de marfă care încap într-o mașină mică. Acel “ ,0” a fost introdus pentru a avea rezultatul cu o singură zecimală. ROUNDUP-ul are rolul de a rotunji în sus valorile, pentru că nu se poate efectua de exemplu 1 cursă jumate , ci se vor efectua 2. Formula a fost aplicată pentru toate valorile vânzărilor orașelor pe anul 2017. Aceste calcule sunt prezentate în imaginea următoare:

Figură 7 Curse pe lună mașini mici

În continuare, va fi calculată durata unei curse. Pentru a putea fi realizat acest calcul, trebuie ținut cont de faptul că există două manipulări, adică încărcare și descărcare. O încărcare durează 0,5 ore și o descărcare la fel. În total, încărcare-descărcare va dura 1 oră. Formula utilizată aflării duratei unei curse este următoarea: =1+2*AE2(distanța)/55. 1 reprezintă durata cu privire la încărcare-descărcare, 2 reprezintă o cursă ce necesită dus-intors, aceasta fiind înmultită cu distanța pe care o are de parcurs pentru a putea face livrarea, totul se va împărți la 55 km/h, aceasta fiind viteza medie de deplasare. Această formulă a fost aplicată tuturor orașelor în care se vor face livrările, de la depozit la destinație. Rezultatele sunt prezentate în figura următoare:

Figură 8 Calcul durata cursei mașini mici depozit național

Pentru a putea ajunge la găsirea numărului de mașini mici necesare livrărilor, este nevoie de calcularea duratei unui traseu. Durata unui traseu se va afla împărțind distanța dintre oraș și depozit la 55 km/h, ceea ce înseamnă viteza medie de deplasare a mașinilor. Acest calcul a fost realizat pentru toate orașele.

Mai departe, este nevoie de calcularea numărului de curse ce se realizează într-o zi, acest calcul a fost realizat prin formula: =ROUNDDOWN(14/AD2,0/55). Pentru aplicarea acestei formule s-a luat în vedere distanța dintre depozit și orașul respectiv și de durata cursei. A fost împărțit numărul total al orelor de muncă ale unui șofer/zi la durata cursei. În cazul în care rezultatul a fost 0, a fost aplicată o altă formulă pentru că o mașină, chiar dacă nu este încărcată cu numărul maxim de marfă, se va realiza livrarea.Formula este: =IF(ROUNDDOWN(14/AD11,0/55)<1,1). Rezultatele sunt prezentate în figura următoare:

Figură 9 Calcul curse pe zi depozit național

În cele din urmă, au fost realizate toate calculele necesare aflării numărului de mașini necesare livrărilor. Numărul de mașini se vor afla împărțind numărul de curse pe lună la numărul de curse pe zi aferente fiecărui oraș. Mai apoi, cu ajutorul funcției SUM s-a determinat numărul de zile lunare, urmând ca prin funcția MAX să fie identificată luna care necesită a fi realizate cele mai multe livrări, iar rezultatul a fost împărțit la 22 de zile lucrătoare. Acest rezultat a fost rotunjit în sus prin funcția ROUNDUP, iar ca rezultat este numărul 47. Acesta este numărul de mașini mici necesare realizării livrărilor.

Scenariul 1 mașini mari

Acest scenariu presupune existența unui depozit la nivel național, adică în Brașov. Vor fi calculate numărul de mașini mari necesare distribuirii pantofilor. În primul rând, pentru ca o mașină mare să asigure distribuția mărfurilor, este nevoie de o rutare. Această rutare va fi realizată deoarece mașina va fi încărcată la potențialul maxim al acesteia, adică 60 de paleți. Aceștia nu vor fi descărcați decât în mai multe regiuni. Această rutare este prezentată în imaginea următoare:

Figură 10 Rutare mașini mari

În al doilea rând, au fost calculate numărul de curse pe lună prin formula=ROUNDUP(SUM(C2:C6)/60,0). Această formulă a fost aplicată asupra vânzărilor din luna ianuarie pe ruta 1, împărțindu-le la 60de paleți paleți, adică volumul maxim de marfă care încap într-o mașină mare. Acel “ ,0” a fost introdus pentru a avea rezultatul cu o singură zecimală. ROUNDUP-ul are rolul de a rotunji în sus valorile. Formula a fost aplicată pentru toate vânzările regiunilor pe anul 2017. Aceste calcule sunt prezentate în imaginea următoare:

Figură 11 Curse pe lună mașini mari

În continuare, va fi calculată durata unei curse. Pentru a putea fi realizat acest calcul, trebuie ținut cont de faptul că există două manipulări, adică livrare și încărcare.O livrare – încărcare luând două ore, iar dus-întors în total 4 ore. Formula utilizată aflării duratei unei curse este următoarea: =4+Distanța/55. 4 reprezintă durata cu privire la încărcare-descărcare, dus-intors, totul se va împărți la 55 km/h, aceasta fiind viteza medie de deplasare. Această formulă a fost aplicată tuturor regiunilor în care se vor face livrările, de la depozit la destinație. Rezultatele sunt prezentate în figura următoare:

Figură 12 Calcul durata cursei mașini mari depozit național

Mai departe, este nevoie de calcularea numărului de curse ce se realizează într-o zi, acest calcul a fost realizat prin formula: =ROUNDUP(14/AF2,0). Pentru aplicarea acestei formule s-a luat în vedere distanța dintre depozit și orașul respectiv și de durata cursei. A fost împărțit numărul total al orelor de muncă ale unui șofer/zi la durata cursei. Rezultatele sunt prezentate în figura următoare:

Figură 13 Calcul curse pe zi mașini mari depozit național

În cele din urmă, au fost realizate toate calculele necesare aflării numărului de mașini necesare livrărilor. Numărul de mașini se vor afla împărțind numărul total de curse pe lună la 22 de zile lucrătoare. Acest rezultat a fost rotunjit în sus prin funcția ROUNDUP. Formula este următoarea: =ROUNDUP(AC2/22,0). Această formulă a fost aplicată tuturor regiunilor în care se va face livrarea. Din aceste rezultate s-a aplicat funcția MAX din totalul numărului de curse pe lunile corespunzătoare, cu un rezultat de 155. Din acest rezultat, s-a aplicat formula =ROUNDUP(AC27/22,0) pentru a vedea numărul de mașini mari necesare livrărilor. Rezultatul este 8 mașini mari.

Scenariul 2 mașini mici

Acest scenariu presupune existența depozitelor pe cele 3 regiuni: Regiunea Central-Vestică sau regiunea 1 cu depozitul la Turda, Regiunea Estică sau regunea 2 cu depozitul la Roman, iar Regiunea Sudică sau regiunea 3 cu depozitul la București. Vor fi calculate numărul de mașini mici necesare distribuirii pantofilor de la fiecare depozit la destinație. Pentru aceasta este nevoie de o rutare pe depozite. Această rutare a fost realizată în capitolul calculului centrelor de gravitație. Rutarea este următoarea: De la depozitul din Turda se va livra în Cluj-Napoca, Arad, Oradea, Timișoara, Brașov, Târgu-Mureș, Satu-Mare, Baia-Mare și Sibiu, de la depozitul din București se va livra în Calafat, Brăila, București, Constanța, Tulcea, Galați, Slatina, Craiova și Giurgiu, iar din Roman se va livra în Iași, Botoșani, Suceava,Bacău și Focșani.

În primul rând, au fost calculate numărul de curse pe lună prin formula ROUNDUP(B2/8,0). Această formulă a fost aplicată asupra vânzărilor pe regiuni din fiecare oraș, împărțindu-le la 8 paleți, adică volumul maxim de marfă care încap într-o mașină mică. Acel “ ,0” a fost introdus pentru a avea rezultatul cu o singură zecimală. ROUNDUP-ul are rolul de a rotunji în sus valorile, pentru că nu se poate efectua de exemplu 1 cursă jumate , ci se vor efectua 2. Formula a fost aplicată pentru toate valorile vânzărilor regiunilor pe anul 2017. Aceste calcule sunt prezentate în imaginea următoare:

Figură 14 Calcul curse pe lună pe regiuni mașini mici

În continuare, va fi calculată durata unei curse. Pentru a putea fi realizat acest calcul, trebuie ținut cont de faptul că există două manipulări, adică încărcare și descărcare. O încărcare durează 0,5 ore și o descărcare la fel. În total, încărcare-descărcare va dura 1 oră. Formula utilizată aflării duratei unei curse este următoarea: =1+2*AE2(distanța)/55. 1 reprezintă durata cu privire la încărcare-descărcare, 2 reprezintă o cursă ce necesită dus-intors, aceasta fiind înmultită cu distanța pe care o are de parcurs pentru a putea face livrarea, totul se va împărți la 55 km/h, aceasta fiind viteza medie de deplasare. Această formulă a fost aplicată tuturor orașelor în care se vor face livrările, de la depozit la destinație pe cele 3 regiuni. Rezultatele sunt prezentate în figura următoare:

Figură 15 Durata cursei mașini mici pe regiuni

Pentru a putea ajunge la găsirea numărului de mașini mici necesare livrărilor, este nevoie de calcularea duratei unui traseu. Durata unui traseu se va afla împărțind distanța dintre oraș și depozit la 55 km/h, ceea ce înseamnă viteza medie de deplasare a mașinilor. Acest calcul a fost realizat pentru toate orașele.

Mai departe, este nevoie de calcularea numărului de curse ce se realizează într-o zi, acest calcul a fost realizat prin formula: =ROUNDUP(14/AD2,0/55). Pentru aplicarea acestei formule s-a luat în vedere distanța dintre depozit și orașul respectiv și de durata cursei. A fost împărțit numărul total al orelor de muncă ale unui șofer/zi la durata cursei. În cazul în care rezultatul a fost 0, a fost aplicată o altă formulă pentru că o mașină, chiar dacă nu este încărcată cu numărul maxim de marfă, se va realiza livrarea.Formula este: =IF(ROUNDDOWN(14/AD11,0)<1,1) .Rezultatele sunt prezentate în figura următoare:

Figură 16 Calcul curse pe zi mașini mici pe regiuni

În cele din urmă, au fost realizate toate calculele necesare aflării numărului de mașini necesare livrărilor. Numărul de mașini se vor afla împărțind numărul de curse pe lună la numărul de curse pe zi aferente fiecărui oraș. Mai apoi, cu ajutorul funcției SUM s-a determinat numărul de zile lunare, urmând ca prin funcția MAX să fie identificată luna care necesită a fi realizate cele mai multe livrări, iar rezultatul a fost împărțit la 22 de zile lucrătoare. Acest rezultat a fost rotunjit în sus prin funcția ROUNDUP pe fiecare regiune. A rezultat faptul că, pentru regiunea Central-Vestică este nevoie de 13 mașini mici, pentru regiunea Estică este nevoie de 8 mașini mici, iar pentru regiunea Sudică de 18 mașini mici.

Scenariul 2 mașini mari

Acest scenariu presupune existența depozitelor pe cele 3 regiuni: Regiunea Central-Vestică sau regiunea 1 cu depozitul la Turda, Regiunea Estică sau regunea 2 cu depozitul la Roman, iar Regiunea Sudică sau regiunea 3 cu depozitul la București. Vor fi calculate numărul de mașini mari necesare distribuirii pantofilor de la fiecare depozit la destinație. Pentru aceasta este nevoie de o rutare pe depozite. Această rutare a fost realizată în capitolul calculului centrelor de gravitație. Rutarea este următoarea: De la depozitul din Turda se va livra în Cluj-Napoca, Arad, Oradea, Timișoara, Brașov, Târgu-Mureș, Satu-Mare, Baia-Mare și Sibiu, de la depozitul din București se va livra în Calafat, Brăila, București, Constanța, Tulcea, Galați, Slatina, Craiova și Giurgiu, iar din Roman se va livra în Iași, Botoșani, Suceava,Bacău și Focșani. Fiecare rută a fost împărțită în subrute astfel:

Figură 17 Rutare regiune 3 depozite

În primul rând, au fost calculate numărul de curse pe lună prin formula ROUNDUP(B2/60,0). Această formulă a fost aplicată asupra vânzărilor de pe ruta 1 din regiunea Central-Vestică, împărțindu-le la 60 paleți, adică volumul maxim de marfă care încap într-o mașină mare. Acel “ ,0” a fost introdus pentru a avea rezultatul cu o singură zecimală. Formula a fost aplicată pentru toate valorile vânzărilor orașelor pe anul 2017. Aceste calcule sunt prezentate în imaginea următoare:

Figură 18 Calcul curse pe lună mașini mari 3 depozite

În continuare, va fi calculată durata unei curse. Pentru a putea fi realizat acest calcul, trebuie ținut cont de faptul că există două manipulări, adică livrare și încărcare.O livrare – încărcare luând două ore, iar dus-întors în total 4 ore. Formula utilizată aflării duratei unei curse este următoarea: =4+Distanța/55. 4 reprezintă durata cu privire la încărcare-descărcare, dus-intors, totul se va împărți la 55 km/h, aceasta fiind viteza medie de deplasare. Această formulă a fost aplicată tuturor regiunilor în care se vor face livrările, de la depozit la destinație. Rezultatele sunt prezentate în figura următoare:

Figură 19 Durata cursei mașini mari 3 depozite

Mai departe, este nevoie de calcularea numărului de curse ce se realizează într-o zi, acest calcul a fost realizat prin formula: =ROUNDUP(14/AF2,0). Pentru aplicarea acestei formule s-a luat în vedere distanța dintre depozit și orașul respectiv și de durata cursei. A fost împărțit numărul total al orelor de muncă ale unui șofer/zi la durata cursei. Rezultatele sunt prezentate în figura următoare:

Figură 20 Curse pe zi mașini mari 3 depozite

În cele din urmă, au fost realizate toate calculele necesare aflării numărului de mașini necesare livrărilor. Numărul de mașini se vor afla împărțind numărul total de curse pe lună la 22 de zile lucrătoare. Acest rezultat a fost rotunjit în sus prin funcția ROUNDUP. Formula este următoarea: =ROUNDUP(AC2/22,0). Această formulă a fost aplicată tuturor regiunilor în care se va face livrarea. Din aceste rezultate s-a aplicat funcția MAX din totalul numărului de curse pe rute. Din acest rezultat, s-a aplicat formula =ROUNDUP(AC27/22,0) pentru a vedea numărul de mașini mari necesare livrărilor. Rezultatul este 2 mașini mari pentru toate regiunile.

Scenariul 3 mașini mici

Acest scenariu presupune existența a două depozite: unul la Turda și unul la București. Vor fi calculate numărul de mașini mici necesare distribuirii pantofilor de la fiecare depozit la destinație. Pentru aceasta este nevoie de o rutare pe depozite. Această rutare a fost realizată în capitolul calculului centrelor de gravitație. Rutarea este următoarea: din Turda se va livra în Timișoara, Arad, Oradea, Satu Mare, Baia Mare,Cluj, Târgu-Mureș, Sibiu, Suceava, Botoșani, Bacău, Iași, iar din București se va livra în Galați,Focșani,Brăila,Tulcea,Constanța,Giurgiu,Calafat,Slatina, Craiova,Brașov.

În primul rând, au fost calculate numărul de curse pe lună prin formula ROUNDUP(B2/8,0). Această formulă a fost aplicată asupra vânzărilor pe regiuni din fiecare oraș, împărțindu-le la 8 paleți, adică volumul maxim de marfă care încap într-o mașină mică. Acel “ ,0” a fost introdus pentru a avea rezultatul cu o singură zecimală. ROUNDUP-ul are rolul de a rotunji în sus valorile, pentru că nu se poate efectua de exemplu 1 cursă jumate , ci se vor efectua 2. Formula a fost aplicată pentru toate valorile vânzărilor regiunilor pe anul 2017. Aceste calcule sunt prezentate în imaginea următoare:

Figură 21 Curse pe lună mașini mici 2 depozite

În continuare, va fi calculată durata unei curse. Pentru a putea fi realizat acest calcul, trebuie ținut cont de faptul că există două manipulări, adică încărcare și descărcare. O încărcare durează 0,5 ore și o descărcare la fel. În total, încărcare-descărcare va dura 1 oră. Formula utilizată aflării duratei unei curse este următoarea: =1+2*AE2(distanța)/55. 1 reprezintă durata cu privire la încărcare-descărcare, 2 reprezintă o cursă ce necesită dus-intors, aceasta fiind înmultită cu distanța pe care o are de parcurs pentru a putea face livrarea, totul se va împărți la 55 km/h, aceasta fiind viteza medie de deplasare. Această formulă a fost aplicată tuturor orașelor în care se vor face livrările, de la depozit la destinație pe cele 2 regiuni. Rezultatele sunt prezentate în figura următoare:

Figură 22 Durata cursei mașini mici 2 depozite

Mai departe, este nevoie de calcularea numărului de curse ce se realizează într-o zi, acest calcul a fost realizat prin formula: =ROUNDUP(14/AD2,0/55). Pentru aplicarea acestei formule s-a luat în vedere distanța dintre depozit și orașul respectiv și de durata cursei. A fost împărțit numărul total al orelor de muncă ale unui șofer/zi la durata cursei. În cazul în care rezultatul a fost 0, a fost aplicată o altă formulă pentru că o mașină, chiar dacă nu este încărcată cu numărul maxim de marfă, se va realiza livrarea.Formula este: =IF(ROUNDDOWN(14/AD11,0)<1,1) .Rezultatele sunt prezentate în figura următoare:

Figură 23 Curse pe zi mașini mici 2 depozite

În cele din urmă, au fost realizate toate calculele necesare aflării numărului de mașini necesare livrărilor. Numărul de mașini se vor afla împărțind numărul de curse pe lună la numărul de curse pe zi aferente fiecărui oraș. Mai apoi, cu ajutorul funcției SUM s-a determinat numărul de zile lunare, urmând ca prin funcția MAX să fie identificată luna care necesită a fi realizate cele mai multe livrări, iar rezultatul a fost împărțit la 22 de zile lucrătoare. Acest rezultat a fost rotunjit în sus prin funcția ROUNDUP pe fiecare regiune. A rezultat faptul că, pentru regiunea cu depozitul la Turda este nevoie de 22 de mașini mici, iar pentru regiunea cu depozitul la București este nevoie de 18 mașini mici.

Scenariul 3 mașini mari

Acest scenariu presupune existența a două depozite: unul la Turda și unul la București. Vor fi calculate numărul de mașini mici necesare distribuirii pantofilor de la fiecare depozit la destinație. Pentru aceasta este nevoie de o rutare pe depozite. Această rutare a fost realizată în capitolul calculului centrelor de gravitație. Rutarea este următoarea: din Turda se va livra în Timișoara, Arad, Oradea, Satu Mare, Baia Mare,Cluj, Târgu-Mureș, Sibiu, Suceava, Botoșani, Bacău, Iași, iar din București se va livra în Galați,Focșani,Brăila,Tulcea,Constanța,Giurgiu,Calafat,Slatina, Craiova,Brașov.

În primul rând, au fost calculate numărul de curse pe lună prin formula =ROUNDUP(SUM(B2:B7)/60,0). Această formulă a fost aplicată asupra vânzărilor de pe ruta cu depozitul la Turda , împărțindu-le la 60 paleți, adică volumul maxim de marfă care încap într-o mașină mare. Acel “ ,0” a fost introdus pentru a avea rezultatul cu o singură zecimală. Formula a fost aplicată pentru toate valorile vânzărilor orașelor pe anul 2017 din cele 2 regiuni. Aceste calcule sunt prezentate în imaginea următoare:

Figură 24 Curse pe lună mașini mari 2 depozite

În continuare, va fi calculată durata unei curse. Pentru a putea fi realizat acest calcul, trebuie ținut cont de faptul că există două manipulări, adică livrare și încărcare.O livrare – încărcare luând două ore, iar dus-întors în total 4 ore. Formula utilizată aflării duratei unei curse este următoarea: =4+Distanța/55. 4 reprezintă durata cu privire la încărcare-descărcare, dus-intors, totul se va împărți la 55 km/h, aceasta fiind viteza medie de deplasare. Această formulă a fost aplicată tuturor regiunilor în care se vor face livrările, de la depozit la destinație. Rezultatele sunt prezentate în figura următoare:

Figură 25 Durata cursei mașini mari 2 depozite

Mai departe, este nevoie de calcularea numărului de curse ce se realizează într-o zi, acest calcul a fost realizat prin formula: =ROUNDUP(14/AE4,0) Pentru aplicarea acestei formule s-a luat în vedere distanța dintre depozit și orașul respectiv și de durata cursei. A fost împărțit numărul total al orelor de muncă ale unui șofer/zi la durata cursei. Rezultatele sunt prezentate în figura următoare:

Figură 26 Curse pe zi mașini mari 2 depozite

În cele din urmă, au fost realizate toate calculele necesare aflării numărului de mașini necesare livrărilor. Numărul de mașini se vor afla împărțind numărul total de curse pe lună la 22 de zile lucrătoare. Acest rezultat a fost rotunjit în sus prin funcția ROUNDUP. Formula este următoarea: =ROUNDUP(AC2/22,0). Această formulă a fost aplicată tuturor regiunilor în care se va face livrarea. Din aceste rezultate s-a aplicat funcția MAX din totalul numărului de curse pe rute. Din acest rezultat, s-a aplicat formula =ROUNDUP(AC27/22,0) pentru a vedea numărul de mașini mari necesare livrărilor. Rezultatul este 5 mașini mari pentru regiunea cu depozitul la Turda și 3 mașini mari pentru regiunea cu depozitul la București.

Calcul cost logistic total

Costul logistic total se calculează conform formulei: CLT= cheltuieli cu transportul mărfurilor+cheltuieli cu depozitarea+cheltuieli cu manipularea mărfurilor+cheltuieli cu imobilizările. Va fi tratat separat fiecare element în parte. Calculul se va realiza pe 6 subscenarii, pentru a putea identifica în care caz costul logistic total este mai scăzut. Înainte de a începe calculul costului logistic total, este nevoie de anumite date calculate în capitolele anterioare precum: vânzările de pantofi pe fiecare oraș pe anul 2017, calculul numărului de curse efectuate, numărul de curse pe zi, durata cursei, distanța dintre depozit și destinatar, precum și cursele efectuate într-o lună.

Calculul cheltuielilor cu transportul mărfurilor

Transportul mărfurilor este un pas important în calculul costului logistic total, acesta cuprinde cheltuieli fixe si variabile de transport. Calculul cheltuielilor de transport va fi realizat pe cele 3 scenarii existente, dar și pentru mașini mici și mari. În total vor exista 6 subscenarii .

Scenariul 1 mașini mici și mari

În privința acestui scenariu, care presupune existența unui depozit la nivel național, în Brașov se vor calcula cheltuielile cu transportul mărfurilor pentru mașinile mici, iar mai apoi pentru cele mari. Cheltuielile cu transportul mărfurilor cuprinde următoarele tipuri de cheltuieli: Cheltuieli fixe și cheltuieli variabile.

Cheltuieli fixe

Cheltuielile fixe cuprind următoarele tipuri de cheltuieli: Cheltuieli cu achiziția mașinilor, cheltuieli cu întreținerea mașinilor și cheltuieli cu salariile angajaților.

Mașini mici

Cheltuielile cu achiziția mașinilor mici se calculează după următoarea formulă: =($AR$26-10)*18000/(5*12). Aceasta înseamnă că din numărul mașinilor mici de care este nevoie pentru a se putea realiza livrările se va scădea 10 mașini mici deoarece acesta este numărul de mașini pe care firma le deține. Această scădere a fost înmulțită cu 18000, adică costul de achiziție a unei mașini mici. A fost introdus costul de achiziție a unei mașini mici noi conform analizei cost-beneficiu prezentate mai jos. Această înmulțire a fost împărțită la (5*12), adică perioada de amortizare de 5 ani la 12 luni. Rezultatul total este la fel pentru fiecare lună 11100.

Cheltuielile cu salariile șoferilor se calculează conform formulei: =($AR$26*700), adică numărul mașinilor mici de care este nevoie pentru a se putea realiza livrările se vor înmulți cu salariul unui șofer acordat pe lună. Rezultatul este 32900 pe lună.

Cheltuielile cu întreținerea mașinilor mici se calculează conform formulei: =SUMPRODUCT(B3:B18,B21:B36). Acest tip de cheltuială a necesitat realizarea unei pagini separate de calculare, conform imaginii următoare, iar rezultatul fiind 6030 pe lună.

Figură 27 Cheltuieli cu întreținerea S1 mașini mici

Mașini mari

Cheltuielile cu achiziția mașinilor mari se calculează după următoarea formulă: =$AC$28*70000/(5*12). Aceasta înseamnă că din numărul mașinilor mari de care este nevoie pentru a se putea realiza livrările se va înmulți cu 70000, adică costul de achiziție a unei mașini mari. A fost introdus costul de achiziție a unei mașini mari noi conform analizei cost-beneficiu prezentate mai jos. Această înmulțire a fost împărțită la (5*12), adică perioada de amortizare de 5 ani înmulțite la 12 luni. Rezultatul total este la fel pentru fiecare lună 9333.333333.

Cheltuielile cu salariile șoferilor se calculează conform formulei: =($AC$28*900), adică numărul mașinilor mari de care este nevoie pentru a se putea realiza livrările se vor înmulți cu salariul unui șofer acordat pe lună. Rezultatul este 7200 EUR pe lună.

Cheltuielile cu întreținerea mașinilor mari se calculează conform formulei: =SUMPRODUCT(D3:D18,D21:D36). Acest tip de cheltuială a necesitat realizarea unei pagini separate de calculare, conform imaginii următoare, iar rezultatul fiind 1200 EUR pe lună.

Figură 28 Cost de întreținere S1 mașini mari

Cheltuieli variabile

Cheltuielile variabile de transport cuprind cheltuieli cu combustibilul și cheltuieli cu orele suplimentare ale șoferilor.

Mașini mici

Cheltuielile cu combustibilul se calculează conform formulei: =P2*$AE2*2*1.5*13/100, ceea ce înseamnă că s-a realizat înmulțirea a numărului de curse pe lună cu distanța de la depozit la destinație și ruta dus-întors, ceea ce înseamnă de 2 ori distanța parcursă de la depozit la destinație. Mai departe s-a realizat înmulțirea cu prețul unui litru de motorină (1,5 EUR) și consumul mediu specific unei mașini mici (13 litri/100 km). Aceasta este formula pentru Iași pe luna ianuarie. S-a adăugat “$” înaintea AE pentru a păstra coloana cu distanța. Formula a fost aplicată pentru toate orașele pe anul 2017, conform imaginii următoare:

Figură 29 Calcul cheltuieli combustibil

Cheltuielile cu orele suplimentare ale șoferilor se calculează după calcularea orelor suplimentare ale șoferilor pe fiecare oraș. Acestea se calculează conform formulei : =ROUNDUP(AC2*AD2-8,0). Aceasta înseamnă că a fost realizată înmulțirea dintre numărul de curse realizate pe zi și durata cursei din care s-au scăzut numărul de ore pe care un șofer le lucrează pe zi, conform orarului normal. Rezultatul a fost rotunjit în sus pentru a avea un număr rotund, fără zecimale. Rezultatele sunt următoarele:

Figură 30 Calcul ore suplimentare șoferi

După aflarea orelor suplimentare lucrate de către șoferi, se poate realiza calculul costurilor cu orele suplimentare. Acestea se vor calcula conform formulei: =AF2*$ET2*5. Au fost înmulțite zilele de lucru cu orele suplimentare/oraș, toate acestea înmulțite cu 5 Euro pentru fiecare oră suplimentară. Rezultatele sunt următoarele:

Figură 31 Calcul cheltuieli cu orele suplimentare mașini mici

După aflarea celor 2 tipuri de cheltuieli variabile, se poate calcula totalul cheltuilelilor variabile. Totalul se realizează însumând cele două tipuri de cheltuieli pe fiecare oraș, aferent lunii. Totalul costurilor variabile sunt:

Figură 32 Costuri variabile

Mașini mari

Cheltuielile cu combustibilul se calculează conform formulei: =Q2*$AG2*1.5*25/100, ceea ce înseamnă că s-a realizat înmulțirea a numărului de curse pe lună cu distanța de la depozit la destinație. Mai departe s-a realizat înmulțirea cu prețul unui litru de motorină (1,5 EUR) și consumul mediu specific unei mașini mari (25 litri/100 km). Aceasta este formula pentru ruta 1 pe luna ianuarie. S-a adăugat “$” înaintea ,,AE” pentru a păstra coloana cu distanța. Formula a fost aplicată pentru toate rutele pe anul 2017, conform imaginii următoare:

Figură 33 Calcul cheltuieli combustibil mașini mari

Cheltuielile cu orele suplimentare ale șoferilor se calculează după calcularea orelor suplimentare ale șoferilor pe fiecare rută. Acestea se calculează conform formulei : =ROUNDUP(AE2*AF2-8,0). Aceasta înseamnă că a fost realizată înmulțirea dintre numărul de curse realizate pe zi și durata cursei din care s-au scăzut numărul de ore pe care un șofer le lucrează pe zi, conform orarului normal. Rezultatul a fost rotunjit în sus pentru a avea un număr rotund, fără zecimale. Rezultatele sunt următoarele:

Figură 34 Calcul ore suplimentare S1 mașini mari

După aflarea orelor suplimentare lucrate de către șoferi, se poate realiza calculul costurilor cu orele suplimentare. Acestea se vor calcula conform formulei: =Q2*$EJ2*5. Au fost înmulțite zilele de lucru cu orele suplimentare/rută, toate acestea înmulțite cu 5 Euro pentru fiecare oră suplimentară. Rezultatele sunt următoarele:

Figură 35 Calcul cheltuieli cu orele suplimentare mașini mari S1

După aflarea celor 2 tipuri de cheltuieli variabile, se poate calcula totalul cheltuilelilor variabile. Totalul se realizează însumând cele două tipuri de cheltuieli pe fiecare rută, aferent lunii. Totalul costurilor variabile sunt:

Figură 36 Calcul costuri variabiletotale S1 mașini mari

Scenariul 2 mașini mici și mari

Acest scenariu presupune existența depozitelor pe cele 3 regiuni: Regiunea Central-Vestică sau regiunea 1 cu depozitul la Turda, Regiunea Estică sau regunea 2 cu depozitul la Roman, iar Regiunea Sudică sau regiunea 3 cu depozitul la București. Vor fi calculate numărul de mașini mici necesare distribuirii pantofilor de la fiecare depozit la destinație. Pentru aceasta este nevoie de o rutare pe depozite. Această rutare a fost realizată în capitolul calculului centrelor de gravitație. Rutarea este următoarea: De la depozitul din Turda se va livra în Cluj-Napoca, Arad, Oradea, Timișoara, Brașov, Târgu-Mureș, Satu-Mare, Baia-Mare și Sibiu, de la depozitul din București se va livra în Calafat, Brăila, București, Constanța, Tulcea, Galați, Slatina, Craiova și Giurgiu, iar din Roman se va livra în Iași, Botoșani, Suceava,Bacău și Focșani.

Se vor calcula cheltuielile cu transportul mărfurilor pentru mașinile mici, iar mai apoi pentru cele mari. Cheltuielile cu transportul mărfurilor cuprinde următoarele tipuri de cheltuieli: Cheltuieli fixe și cheltuieli variabile.

Cheltuieli fixe

Cheltuielile fixe cuprind următoarele tipuri de cheltuieli: Cheltuieli cu achiziția mașinilor, cheltuieli cu întreținerea mașinilor și cheltuieli cu salariile angajaților.

Mașini mici

Cheltuielile cu achiziția mașinilor mici se calculează după următoarea formulă: =($AS$34-10)*18000/(5*12). Aceasta înseamnă că din numărul mașinilor mici de care este nevoie pentru a se putea realiza livrările se vor scădea 10 mașini mici deoarece acesta este numărul de mașini pe care firma le deține. Această scădere a fost înmulțită cu 18000, adică costul de achiziție a unei mașini mici. A fost introdus costul de achiziție a unei mașini mici noi conform analizei cost-beneficiu prezentate mai jos. Această înmulțire a fost împărțită la (5*12), adică perioada de amortizare de 5 ani la 12 luni. Rezultatul total este la fel pentru fiecare lună 8700 EUR.

Cheltuielile cu salariile șoferilor se calculează conform formulei: =($AS$34*700), adică numărul mașinilor mici de care este nevoie pentru a se putea realiza livrările se vor înmulți cu salariul unui șofer acordat pe lună. Rezultatul este 27300 EUR pe lună.

Cheltuielile cu întreținerea mașinilor mici se calculează conform formulei: =SUMPRODUCT(B2:B17,B20:B35). Acest tip de cheltuială a necesitat realizarea unei pagini separate de calculare, conform imaginii următoare, iar rezultatul fiind 5790 pe lună.

Mașini mari

Cheltuielile cu achiziția mașinilor mari se calculează după următoarea formulă: =$AV$30*70000/(5*12). Aceasta înseamnă că din numărul mașinilor mari de care este nevoie pentru a se putea realiza livrările se va înmulți cu 70000, adică costul de achiziție a unei mașini mari. A fost introdus costul de achiziție a unei mașini mari noi conform analizei cost-beneficiu prezentate mai jos. Această înmulțire a fost împărțită la (5*12), adică perioada de amortizare de 5 ani înmulțite la 12 luni. Rezultatul total este la fel pentru fiecare lună 7000 EUR.

Cheltuielile cu salariile șoferilor se calculează conform formulei: =($AV$30*900), adică numărul mașinilor mari de care este nevoie pentru a se putea realiza livrările se vor înmulți cu salariul unui șofer acordat pe lună. Rezultatul este 5400 EUR pe lună.

Cheltuielile cu întreținerea mașinilor mari se calculează conform formulei: =SUMPRODUCT(D3:D18,D21:D36). Acest tip de cheltuială a necesitat realizarea unei pagini separate de calculare, conform imaginii următoare, iar rezultatul fiind 5790 EUR pe lună.

Cheltuieli variabile

Cheltuielile variabile de transport cuprind cheltuieli cu combustibilul și cheltuieli cu orele suplimentare ale șoferilor.

Mașini mici

Cheltuielile cu combustibilul se calculează conform formulei:=Q2*$AF2*2*1.5*13/100, ceea ce înseamnă că s-a realizat înmulțirea a numărului de curse pe lună cu distanța de la depozit la destinație și ruta dus-întors, ceea ce înseamnă de 2 ori distanța parcursă de la depozit la destinație. Mai departe s-a realizat înmulțirea cu prețul unui litru de motorină (1,5 EUR) și consumul mediu specific unei mașini mici (13 litri/100 km). Aceasta este formula pentru Iași pe luna ianuarie. S-a adăugat “$” înaintea AE pentru a păstra coloana cu distanța. Formula a fost aplicată pentru toate regiunile pe anul 2017, conform imaginii următoare:

Figură 37 Cheltuieli combustibil S2 mașini mici

Cheltuielile cu orele suplimentare ale șoferilor se calculează după calcularea orelor suplimentare ale șoferilor pe fiecare oraș, conform formulei : =ROUNDUP(AD2*AE2-8,0). Aceasta înseamnă că a fost realizată înmulțirea dintre numărul de curse realizate pe zi și durata cursei din care s-au scăzut numărul de ore pe care un șofer le lucrează pe zi, conform orarului normal. Rezultatul a fost rotunjit în sus pentru a avea un număr rotund, fără zecimale. Rezultatele sunt următoarele:

Figură 38 Calcul ore suplimentare S2

După aflarea orelor suplimentare lucrate de către șoferi, se poate realiza calculul costurilor cu orele suplimentare. Acestea se vor calcula conform formulei: =AH2*$EU2*5. Au fost înmulțite zilele de lucru cu orele suplimentare/oraș, toate acestea înmulțite cu 5 Euro pentru fiecare oră suplimentară. Rezultatele sunt următoarele:

Figură 39 Cheltuieli ore suplimentare S2 mașini mici

După aflarea celor 2 tipuri de cheltuieli variabile, se poate calcula totalul cheltuilelilor variabile. Totalul se realizează însumând cele două tipuri de cheltuieli pe fiecare rută, aferent lunii. Totalul costurilor variabile sunt:

Figură 40 Costuri variabile S2 mașini mici

Mașini mari

Cheltuielile cu combustibilul se calculează conform formulei: =Q2*$AE2*1.5*25/100, ceea ce înseamnă că s-a realizat înmulțirea a numărului de curse pe lună cu distanța de la depozit la destinație. Mai departe s-a realizat înmulțirea cu prețul unui litru de motorină (1,5 EUR) și consumul mediu specific unei mașini mari (25 litri/100 km). Aceasta este formula pentru ruta 1 pe luna ianuarie. S-a adăugat “$” înaintea ,,AE” pentru a păstra coloana cu distanța. Formula a fost aplicată pentru toate rutele pe anul 2017, conform imaginii următoare:

Figură 41 Cheltuieli combustibil S2 mașini mari

Cheltuielile cu orele suplimentare ale șoferilor se calculează după calcularea orelor suplimentare ale șoferilor pe fiecare rută. Acestea se calculează conform formulei : =ROUNDUP(AG2*AF2-8,0). Aceasta înseamnă că a fost realizată înmulțirea dintre numărul de curse realizate pe zi și durata cursei din care s-au scăzut numărul de ore pe care un șofer le lucrează pe zi, conform orarului normal. Rezultatul a fost rotunjit în sus pentru a avea un număr rotund, fără zecimale. Rezultatele sunt următoarele:

Figură 42 Ore suplimentare S2 mașini mari

După aflarea orelor suplimentare lucrate de către șoferi, se poate realiza calculul costurilor cu orele suplimentare. Acestea se vor calcula conform formulei: =Q2*$EJ2*5. Au fost înmulțite zilele de lucru cu orele suplimentare/rută, toate acestea înmulțite cu 5 Euro pentru fiecare oră suplimentară. Rezultatele sunt următoarele:

Figură 43 Cheltuieli totale ore suplimentare S2 mașini mari

După aflarea celor 2 tipuri de cheltuieli variabile, se poate calcula totalul cheltuilelilor variabile. Totalul se realizează însumând cele două tipuri de cheltuieli pe fiecare rută, aferent lunii. Totalul costurilor variabile sunt:

Figură 44 Total Cheltuieli variabile S2 mașini mari

Scenariul 3 mașini mici și mari

Acest scenariu presupune existența a două depozite: unul la Turda și unul la București. Vor fi calculate numărul de mașini mici necesare distribuirii pantofilor de la fiecare depozit la destinație. Pentru aceasta este nevoie de o rutare pe depozite. Această rutare a fost realizată în capitolul calculului centrelor de gravitație. Rutarea este următoarea: din Turda se va livra în Timișoara, Arad, Oradea, Satu Mare, Baia Mare,Cluj, Târgu-Mureș, Sibiu, Suceava, Botoșani, Bacău, Iași, iar din București se va livra în Galați,Focșani,Brăila,Tulcea,Constanța,Giurgiu,Calafat,Slatina, Craiova,Brașov.

Cheltuieli fixe

Cheltuielile fixe cuprind următoarele tipuri de cheltuieli: Cheltuieli cu achiziția mașinilor, cheltuieli cu întreținerea mașinilor și cheltuieli cu salariile angajaților.

Mașini mici

Cheltuielile cu achiziția mașinilor mici se calculează după următoarea formulă:=($AS$32-10)*18000/(5*12). Aceasta înseamnă că din numărul mașinilor mici de care este nevoie pentru a se putea realiza livrările se vor scădea 10 mașini mici deoarece acesta este numărul de mașini pe care firma le deține. Această scădere a fost înmulțită cu 18000, adică costul de achiziție a unei mașini mici. A fost introdus costul de achiziție a unei mașini mici noi conform analizei cost-beneficiu prezentate mai jos. Această înmulțire a fost împărțită la (5*12), adică perioada de amortizare de 5 ani la 12 luni. Rezultatul total este la fel pentru fiecare lună 9000 EUR.

Cheltuielile cu salariile șoferilor se calculează conform formulei: =($AS$32*700), adică numărul mașinilor mici de care este nevoie pentru a se putea realiza livrările se vor înmulți cu salariul unui șofer acordat pe lună. Rezultatul este 28000 EUR pe lună.

Cheltuielile cu întreținerea mașinilor mici se calculează conform formulei: =SUMPRODUCT(B2:B17,B20:B35). Acest tip de cheltuială a necesitat realizarea unei pagini separate de calculare, conform imaginii următoare, iar rezultatul fiind 5820 pe lună.

Mașini mari

Cheltuielile cu achiziția mașinilor mari se calculează după următoarea formulă: =$AU$28*70000/(5*12). Aceasta înseamnă că din numărul mașinilor mari de care este nevoie pentru a se putea realiza livrările se va înmulți cu 70000, adică costul de achiziție a unei mașini mari. A fost introdus costul de achiziție a unei mașini mari noi conform analizei cost-beneficiu prezentate mai jos. Această înmulțire a fost împărțită la (5*12), adică perioada de amortizare de 5 ani înmulțite la 12 luni. Rezultatul total este la fel pentru fiecare lună 9333.333 EUR.

Cheltuielile cu salariile șoferilor se calculează conform formulei: =($AU$28*900), adică numărul mașinilor mari de care este nevoie pentru a se putea realiza livrările se vor înmulți cu salariul unui șofer acordat pe lună. Rezultatul este 7200 EUR pe lună.

Cheltuielile cu întreținerea mașinilor mari se calculează conform formulei: =SUMPRODUCT(D3:D18,D21:D36). Acest tip de cheltuială a necesitat realizarea unei pagini separate de calculare, conform imaginii următoare, iar rezultatul fiind 1200 EUR pe lună.

Cheltuieli variabile

Cheltuielile variabile de transport cuprind cheltuieli cu combustibilul și cheltuieli cu orele suplimentare ale șoferilor.

Mașini mici

Cheltuielile cu combustibilul se calculează conform formulei:=Q2*$AF2*2*1.5*13/100, ceea ce înseamnă că s-a realizat înmulțirea a numărului de curse pe lună cu distanța de la depozit la destinație și ruta dus-întors, ceea ce înseamnă de 2 ori distanța parcursă de la depozit la destinație. Mai departe s-a realizat înmulțirea cu prețul unui litru de motorină (1,5 EUR) și consumul mediu specific unei mașini mici (13 litri/100 km). S-a adăugat “$” înaintea AF pentru a păstra coloana cu distanța. Formula a fost aplicată pentru ambele regiuni pe anul 2017.

Cheltuielile cu orele suplimentare ale șoferilor se calculează după calcularea orelor suplimentare ale șoferilor pe fiecare oraș, conform formulei : =ROUNDUP(AD2*AE2-8,0). Aceasta înseamnă că a fost realizată înmulțirea dintre numărul de curse realizate pe zi și durata cursei din care s-au scăzut numărul de ore pe care un șofer le lucrează pe zi, conform orarului normal. Rezultatul a fost rotunjit în sus pentru a avea un număr rotund, fără zecimale.

După aflarea orelor suplimentare lucrate de către șoferi, se poate realiza calculul costurilor cu orele suplimentare. Acestea se vor calcula conform formulei: =AG2*$EU2*5. Au fost înmulțite zilele de lucru cu orele suplimentare/oraș, toate acestea înmulțite cu 5 Euro pentru fiecare oră suplimentară.

După aflarea celor 2 tipuri de cheltuieli variabile, se poate calcula totalul cheltuilelilor variabile. Totalul se realizează însumând cele două tipuri de cheltuieli pe fiecare rută, aferent lunii. Totalul costurilor variabile sunt:

Figură 45 Cheltuieli variabile totale S3 mașini mici

Mașini mari

Cheltuielile cu combustibilul se calculează conform formulei: =Q2*$AE2*1.5*25/100, ceea ce înseamnă că s-a realizat înmulțirea a numărului de curse pe lună cu distanța de la depozit la destinație. Mai departe s-a realizat înmulțirea cu prețul unui litru de motorină (1,5 EUR) și consumul mediu specific unei mașini mari (25 litri/100 km). S-a adăugat “$” înaintea ,,AE” pentru a păstra coloana cu distanța. Formula a fost aplicată pentru ambele rute pe anul 2017.

Cheltuielile cu orele suplimentare ale șoferilor se calculează după calcularea orelor suplimentare ale șoferilor pe fiecare rută. Acestea se calculează conform formulei : =ROUNDUP(AG2*AF2-8,0). Aceasta înseamnă că a fost realizată înmulțirea dintre numărul de curse realizate pe zi și durata cursei din care s-au scăzut numărul de ore pe care un șofer le lucrează pe zi, conform orarului normal. Rezultatul a fost rotunjit în sus pentru a avea un număr rotund, fără zecimale.

După aflarea orelor suplimentare lucrate de către șoferi, se poate realiza calculul costurilor cu orele suplimentare. Acestea se vor calcula conform formulei: =AG2*$EX2*5. Au fost înmulțite zilele de lucru cu orele suplimentare/rută, toate acestea înmulțite cu 5 Euro pentru fiecare oră suplimentară. Rezultatele sunt următoarele:

După aflarea celor 2 tipuri de cheltuieli variabile, se poate calcula totalul cheltuilelilor variabile. Totalul se realizează însumând cele două tipuri de cheltuieli pe fiecare rută, aferent lunii. Totalul costurilor variabile sunt:

Figură 46 Cheltuieli variabile totale S3 mașini mari

Calculul cheltuielilor cu depozitarea

Scenariul 1 mașini mici și mari

Mașini mici