RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI [617019]

1
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

1. Informații generale
Date de recunoaștere ale titularului
● Numele companiei : S.C. Nutrientul S.A. Palota
● Adresa poștală : Palota,comuna Santandrei,str.Campului,nr.1,Bihor
● Numărul de telefon, de fax și adresa de e -mail : Telefon: [anonimizat],
nutrient@ rdslink.ro
● Numele persoanei de contact: Dragu Dan
Director/manager/administrator : ing. Pazuric Iosif
Informații despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului și
al raportului la acest studiu:
– numele : S.C. ACO RMED S.R.L. ;
– adresa : Oradea, strada Jean Calvin nr. 5
– numele persoanei de contact : Buzașiu Olimpia,Vicaș Gabriela
– telefon și email: [anonimizat],[anonimizat],[anonimizat]
– denumirea proiectului : Modernizarea a 19 hale de creșt ere a păsărilor de carne,
cu capacitatea totală de 528000 capete
Descrierea proiectului și descrierea etapelor acestuia
Proiectul își propune m odernizarea fermei de pui de carne, cu capacitatea de 5280 00
capete, amplasată în comuna Sîntandrei, sat Palota, nr. cadastrale 56504 și 56699 .
Lucrările efectuate în scopul realizării investiției vor consta din :
-reabilitarea celor 19 hale existente, avand destinatia de fermă de creștere pui de carne,
cu ca pacitatea de 528000 capete
– reabilitarea filtrului sanitar amplasat in apropierea intrarii in incinta fermei.
-depozit frigorific pentru cadavre
– construire platformă dejectii
Filtrul sanitar este amplasat in zona intrarii principale din ferma si cupr inde urmatoarele
compartimentari: hol acces (sas), vestiar negru femei, dusuri femei, vestiar alb femei,
vestiar negru barbati, dusuri barbati, vestiar alb barbati, receptie, depozit medicamente,
birou sef ferma, hol/spalatorie, sala de mese, oficiu.
Halel e pentru cresterea puilor sunt compartimentate din doua zone destinate cresterii
puilor, cuprind o centrala termica si un hol tehnic; halele exista ele urmand a fi reabilitate si
dotate cu instalatii de hranire si adapare, respectiv ventilatii ale aerului interior.

2
Depozitul frigoric pentru cadavre va cuprinde o singura incapere in care se vor depozita
cadavrele provenite din ferma.
Platforma de dejectii, descoperita se va amplasa in partea nordica a fermei, cu acces in
drumul judetean.
Societatea își prop une să realizeze o eficientizare a managementului deșeurilor prin
valorificarea lor ca și îngrășăminte agricole.
Perioada de realizare a lucrărilor de modernizare va fi de 12 luni.În ceea ce privește
durata de funcționare a unității ,aceasta este nedeterm inată.
Informații despre materiile prime și despre substantele sau preparatele chimice
TABELUL 1.1
─────────────────────────────────────────────────────
Denumirea materiei Cantitatea anuala/ Clasificarea și etichetarea
prime, a substanței existenta în stoc substanțelor sau a preparatelor
sau a preparatului chimice*)
chimic
─────────────────────────────────────────────────────
Categorie Periculozitate**)
Fraze de risc*)
– Periculoase/
Nepericuloase
(P/N) –
─────────────────────────────────────────────────────
Vaccin contra Marek -Nobilis Marek THV L40
Vaccin contra pseudopestă aviară -Nobilis NA LASOTA
Vaccin contra bursită înfecțioasă -Nobilis Gumboro 228 E
Vaccin contra di fterovariolei aviare -Nobilis AE+POX
Vaccin contra anemiei infecțioase -Nobilis CAUP4
Vaccin contra laringotraheitei infecțioase -Nobilis ILT
Vaccin contra bronșitei infecțioase -Nobilis IO4 -91
Vaccin multivalent inactivat EDS,NCD,IBV
Virocid 1l sol/mp periculos
Vircon S -soluție dezinfectantă 0,25 – 0,5% 1l sol/mp periculos
(Monoperoxisulfat de potasiu)
Furaj 22-29 kg/pasăre/an biodegadabile

Asternut 2,3 mc/1000 capete
Tabel nr. 1.2
Denumire Compoziție Clasificarea

3
preparat categorie periculozitate fraze de risc,
conform OUG
200/2000
Virkon S amestec de
peroxizi, săruri
anorganice,
acizi organici,
detergenți
anionici periculos iritant cutanat
risc de leziuni majore oculare R 38
R 41
Virocid clorură de
alchil dimetil –
etil-amoniu,
izopropanol,
aldehidă
glutarică,
clorură de
didecil -dimetil –
amoniu nociv prin inhalare, înghițire sau dacă intră
în contact cu pielea
provoacă arsuri
sensibilizare prin inhalare și contact cu
pielea
R 20/21/22

R 34
R 43

Tabelul numărul 1.3conține informații despre poluarea fizica și biologica generata
de activitate:
Tabel nr. 1.3
Tipul
polu
ării Sursa
de
polua r
e Nr.
Sur-
se de
polua
re Poluare
maxim
admisă
(limita
maxim
admisă
pentru om
și mediu) Poluar
e de
fond Poluare calculată produsă de activitate
și măsuri de eliminare/reducere Măsuri de
eliminare/
reducere a
poluării
Pe zona
obiectiv
ului Pe zone
de
protecți
e/restric
ție
aferente
obiectiv
ului Pe zone
rezidențiale,de
recreere sau alte
zone
protejate,luând în
considerare
poluarea de fond
Fără
măsuri de
eliminare
/reducere
a poluării Cu
impleme
ntarea
măsurilor
de
eliminare
/reducere
a poluării
Miro Hale 19 – – Imposibil de cuantificat –

4
s de
creșter
e
Platfor
mă de
depozi
tare – – –
Împrăș
tierea
gunoiu
lui pe
câmp – – -împrăștierea
gunoiului în
timpul zilei în
funcție de
condițiile
meteorologice
zgo
mot Nivele
normal
e din
adăpo
sturi 19 55dB ziua
45 dB
noapentrue
a – 67* -etanșeizarea
adăposturilor
-identicarea de
trasee minime
pentru
transportul
păsărilor intre
hale
-realizarea
periodică de
inspecții ale
stării de
funcționare ale
ventilatoarelor Hrănire
animal
e 93*

Mutare
lot 90 – 110*
Curăța
re si
Manip
ulare
găinaț 88 (85 – 100)*
Împrăș
tiere
găinaț 95*
Ventila
toare 43*
Agen
ți
pato-
geni Platfor
mă de
stocar
e 1 – – – Sistem de
colectare al
apelor pluviale

5
2. Proces tehnologic
2.1. Proces tehnologic de producție:
Prin profilul de activitate unitatea va aparține sectorului zootehnic, obiectul de
activitate constituindu -l creșterea puilor de carne în sistem in tensiv.
Se propune:
 reabilitarea celor 19 hale existente, avand destinatia de crescatorie de pui de
carne
 reabilitarea filtrului sanitar amplasat in apropierea intrarii in incinta fermei.
 amplasare depozit frigorific pentru cadavre;
 amplasare buncăre fura je;
 construirea sistemului de alimentare cu apă tehnologică, de uz igienico -sanitar
și de incendiu;
 construirea sistemului de canalizare tehnologică.
 construire platformă dejectii
Halele în suprafață de 1820,65 mp fiecare(Sutilă 1736,65 mp), au structura pe
cadre beton armat și zidarie portanta din BCA.
Filtrul sanitar va avea suprafața de 160,6 mp(Sutilă 132,65 mp)
Buncărele pentru furaje vor fi construcții metalice, amplasate câte 2/hală, în
exteriorul acestora, pe platforme din beton.
Pentru creșterea puilor de carne se va folosi sistemul intensiv de creștere la sol,
bazat pe cicluri tehnologice cu o durată de 40 -42 de zile.
Spațiile de producție (hale) întrunesc obligatoriu condițiile în vederea autorizării
sanitar -veternare, conditii de:
Microclimat
Sanitare – veterinare
Impact asupra mediului
PSI – pază și siguranță contra incendiilor
NPM – norme de protecția muncii
Fiecare hală de producție este compartimentată în:
Spațiul de producție propriu zis, dotat cu echipamente speciale pentru furajare,
adăpare, ventilație și încălzire.
Camera tampon care adaposteste dulapul de comanda si sistemul de supraveghere
automatizat precum si materialele de uzură.
Fluxul tehnologic pe hală este construit pe principiul « totul plin totul gol » pentru
asigurarea cond itiilor sanitar -veterinare ce se impun.
Etapele unui ciclu complet de producție sunt următoarele:

6
Achiziționarea de material biologic,pui în vârstă de o zi se face prin cumpărare, cu
hibrizi specializați pentru producția de carne,cu o greutate corporală me die de 50 gr.
Creșterea puilor se face în mod etapizat, cu respectarea cerințelor specifice fiecărei
perioade, astfel :
Perioada starter : 1 -3 săptămâni
-furaj starter
-temperatură cuprinsă între 36 grade de grade Celsius și 28 grade Celsius
umiditate 60 -70 %
Perioada de creștere :3 -5 săptămâni
-furaj de creștere
-temperatură cuprinsă între 26 grade de grade Celsius și 22 grade Celsius
umiditate 60 -70 %
Perioada de finisare :1 -2 săptămâni
-furaj de dezvoltare
-temperatură cuprinsă între 26 grade de grade Celsius și 22 grade Celsius
umiditate 60 -70 %.
Depopularea și igienizarea halelor durează 4 -6 zile.
Repopularea durează timp de 2 zile.
Ciclul de producție pentru fiecare serie populată este de 7 -8 saptamâni, din care 6 -7
săptămâni pentru creștere și o s ăptămână pentru executarea lucrărilor de depopulare ,
curățenie mecanică , dezinfecție și odihna halelor precum și pentru repararea tuturor
utilajelor și instalațiilor din adăposturi ; se execută prima fumigație a halei , dezinfecția
incintei și a căilor de acces precum și deratizarea și dezinfecția fermei .
Înainte de populare suprafața fiecărei hale este așternută cu paie ( 600 baloți ) sau
cu coji de floarea soarelui ( aproximativ 15 tone ) în strat de 10 cm în medie (8 cm în
anotimp cald și 12 cm în an otimpul rece), care vor absorbi și îngloba dejecțiile , astfel
încât la sfârșitul fiecărui ciclu de creștere rezultă deșeuri , care constiuie un valoros
îngrășământ agricol . Asternutul permanent din paie sau talaj uscat este dispus uniform în
încăperi,pe spațiul liber betonat.
La populare puii se introduc în țarcuri dotate fiecare cu câte o eleveză , utilajul de
hrănire și de adăpare pentru prima perioadă de viață. În fiecare țarc se introduc 800 –
1000 pui ,câte o adăpătoare și o hrănitoare pentru fiecar e 100 pui , care se amplasează
circular lângă marginea elevezei .La vârsta de 4 zile se lărgește țarcul , iar la o săptămână
puii trebuie obișnuiți să consume hrană și apă din utilajele automate astfel ca la 10 -14 zile
să poată fi demontate țarcurile și ut ilajele folosite în primele 7 zile .
Amplasarea utilajelor automate de hrănire în hală se face, astfel încât să asigure un

7
hrănitor tronconic la 40 -50 de pui și o adăpătoare circulară la 100 pui , așezate la o
distanță de cel puțin 50 cm .
Păsările din cre scătorie sunt furajate cu furaje adecvate, consumul mediu zilnic fiind
de 90 -100 gr/zi/pasăre.
In ferma se aplica recomandarile BAT privind tehnicile de nutritie, care asigura
dejectii cu conținut scăzut de azot și fosfor.Astfel:
-Operat orul menține o listă a materiilor prime utilizate și evidența lunară a
consumurilor de materii prime și materiale auxiliare;
-Furajele pentru hrănirea păsărilor sunt achiziționate de la firme specializate în
domeniu care le prepară conform recom andarilor BAT. Pentru fiecare catogorie de păsări
se folosesc categorii de nutreț combinat, astfel încât să se asigure o eficiență maximă de
transformare furaj/greutate. Scopul este de a satisface nevoile animalelor îmbunătățind
digestabilitatea nutriențil or, și prin echilibrarea concentrației diferitelor componente
esențiale cu componente nediferențiate de N se urmărește îmbunătățirea eficienței
sintezei de proteine a corpului.
-Măsurile de hrănire includ hranirea pe faze, diete pe bază de substanțe nutritive
digerabile/disponibile, aplicând diete cu aport redus de aminoacizi suplimentari și diete pe
bază de fitază, cu cantități scăzute de fosfor și/sau fosfați alimentari anorganici care se pot
digera aproape complet. Mai mult, folosirea aditivilor alimentari poate crește eficiența de
hrănire, îmbunătățind astfel retenția substanțelor nutritive și diminuând cantitatea celor de
dejectii.
-Operatorul revizuieste regulat noile dezvoltări în domeniu, pentru utilizarea acelor
materiale care sunt ma i puțin poluante.
Microclimatul este asigurat prin ventilație Combi -Tunnel, admisia aerului se face
diferențiat vară -iarnă:
-iarna prin depresiune prin pereții laterali, exhaustarea aerului viciat se face prin
ventilatoarele de coamă și perete;
-vara admis iile laterale sunt complet închise, admisia aerului făcându -se prin
deschiderea tunel și exhaustare prin ventilatoarele de capăt de hală și răcirea aerului prin
faguri.
Sistemul de admisie aer proaspăt cuprinde:
-Ventilația de iarnă este formată din 90 cla pe de admisie CL -1200 din material
termoizolant, plasă antivrăbii, plăcuțe de ajustare a direcției aerului, 5 admisii de coamă tip
FAC2 D650 -VC-2500, cu acționare centralizată prin sistem de bare, 2 servomotoare cu
potențiometru, comandate de calculator;
-Ventilația de vară formată din 14 jaluzele de admisie MVT -17M din material plastic

8
pentru ventilația tip tunel și 2 motoreductoare acționare.
Sistemul de exhaustare aer viciat cuprinde:
-ventilația de iarnă, formată din:
– 2 ventilatoare de coamă CL -600, debit 13000 mc/h, 230 V, reglabile;
– 6 ventilatoare de coamă CL -600, debit 13000 mc/h, 400 V,
– ventilația de vară tunel: 9 ventilatoare Airmaster EM50, 1,5 CP, debit 41930 mc/h,
380/50/3, localizate pe peretele din spate al clădirii.
Pentru încălzirea halelor în sezonul rece se vor utiliza 5 ventiloconverctoare cu aer
cald tip Heat -Master 40 R, debit 1,9 mc/h, la o temperatură de 90 ⁰C.
Fagurii de răcire cuprind:
-un sistem răcire tip Pad -Cooling, cu faguri 15 mm grosime, 18 m/latură;
-racord, rigole inferioare din PVC pentrru colectarea apei, cu accesorii,
2 pompe de recirculare.
Instalația de inluminat este concepută special pentru pui de carne cu neoane
speciale, reglabile 0 -100%, montabile pe tavan, dispuse pe 3 rânduri, dimensionare 0 -40
Lucși.
Sistemul de hranire al puilor a fost astfel conceput încât să fie asigurat accesul usor
la hrană.
Blocurile de creștere sunt prevăzute cu câte un buncăr exterior din tablă
galvanizată cu capacitatea de 27 mc (18 t), dotat cu scară de vizitare și tubulatură pentru
umplere pneumatică.
Transportul furajelor în hale se face prin intermediul unei linii transport din buncărul
exterior în buncărașul de pe liniile de furajare, acționată electric.
Fiecare hală este prevăzută cu buncărașe de furajare, ampla sate la capătul liniilor
de furajare. Distribuirea furajului în fiecare hală se realizează prin intermediul a 5 linii de
furajare Augermatic, suspendate, dotate cu motoare de 0,55 kW; 230/400V; 50 Hz cu
contactori de protecție, hrănitori FLUXX, cu reglare a nivelului de furaj, automatizare cu
senzori capacitivi de furaj, cablu anticățărare vrăbii.
Sistemul de furajare este suspendat, funcționează automat, comandat prin senzori
de furaje ce asigura un confort optim in utilizare precum si acces liber in hal ă pentru
curățirea dupa fiecare ciclu .
Furajarea se face cu hrănitori circulare, fiind reparti zați 40 -50 de pui de
carne/hrănitoare.
Păsările din crescătorie sunt furajate cu furaje adecvate, consumul mediu zilnic fiind
de 90 -100 gr/zi/pasăre.

9
Sistemul d e adăpare este format din 6 linii de picurători, suspendate, regulator de
presiune pe fiecare linie, unitate racord la rețea cu apometru electronic, manometru, filtru,
regulator de presiune central, dozator de medicamente cu capacitatea de 0,2 -2000 l/h.
Mortalitatea este un atribut normal planificat care in condițiile în care nu depășește
procentul de 6% pe serie nu provoacă dezechilibre economice.
Între două cicluri halele sunt curățate,spălate și dezinfectate,creându -se vidul
sanitar.Spălarea se face în două etape :inițial se curăță podelele, pereții, tavanele,
instalațiile de hrănire și adăpare cu furtunul,cu un volum mare de apă la presiune scăzută,
după care se continuă spălarea cu jet de apă la presiune ridicată.
Accesul in unitate a persoanelor se va face numai prin filtrul sanitar( care urmează
să fie modernizat) care va asigura un spatiu de dezechipare de haine de stradă și dulapuri
metalice pentru păstrarea acestora (vestiar negru), un spatiu funcțional pentru WC, duș si
lavoar și o incăpere pentru echiparea cu echipamentul de lucru și păstrarea acestuia,
spatiul este amenajat in așa fel incat să fie ușor lavabil și dezinfectabil.
Accesul vehicolelor se va face pe o poarta prevazuta cu dezinfector rutier, amenajat
corespunzator incat sa asigure la r ulare acoperirea anvelopelor cu dezinfectant pe
intreaga circumferinta a rotilor.
Unitatea va asigura spații necesare pentru depozitarea furajelor și materiilor
furajere, spațiu necesar magaziei pentru medicamente de uz sanitar veterinar și
dezinfectante.

Consideratii privind alegerea celor mai bune tehnici disponibile
Tradițional, păsările pentru carne sunt ținute în adăposturi cu dușumea complet
așternută. Pentru motive legate de condiția animalului și de scăderea emisiilor de
amoniac, așternutul um ed trebuie să fie evitat. Conținutul de materie uscată din așternut
depinde de:
* sistemul de băut
* lungimea perioadei de creștere
* densitatea de populare
* utilizarea izolației pentru dușume
În Olanda a fost proiectată o nouă tehnică de adăpostir e pentru evitarea sau scăderea
așternutului ud. În această soluție îmbunătățită (cunoscută ca sistemul VEA, abreviere
olandeză pentru “ adăpost pentru păsări de carne cu emisie scăzută”) este acordată
atenție izolației clădirii, sistemului de băut (pentr u evitarea stropirii) și aplicării de
talaș/rumeguș. Cu toate acestea, măsurătorile precise arată de fapt că ambele sisteme,

10
tradițional și VEA au aceleași emisii de amoniac de 0.08 kg NH
3 per loc pasăre de carne
per an (NL).
Nivelul de emisie de 0.08 kg NH
3 per loc pasăre de carne per an este considerat ca
nivelul de referință.
Tabelul nr. 2.1dă centralizarea caracteristicilor tehnicilor sistemului integrat pentru
adăpostirea de păsări pentru carne:
Tabel nr. 2.1
T ehnica de adăpostire Reducere
NH
3
(%) Efecte Aplicabilitate
(EUR/kg
NH
3
redus) Referință: 0.080
(kg NH
3/ loc
pasăre /an) • nivele de praf
• consumul de energie
depinde de sistemul de
ventilare • aplicată în mod
obișnuit
Adăpost de adâncime cu
așternut ventilat cu
ventilator Secțiunea
Dușumea perforată cu
sistem de uscare forțată 83 • consum ridicat de
energie • bazat pe referințe 2.73
Secțiunea
Sistem cu dușumea
etajată cu o dușu mea
mobilă și uscare forțată 94 • consum ridicat de
energie
• nivele de praf ridicate • necesită instalație
etajată 2.13
Secțiunea
Cuști etajate cu laturile
cuștii detașabile și uscare
forțată a găinațului 94 • consum ridicat de
energie
• nivele de praf similare
• nivele de praf scăzute
dacă nu se aplică așternut • necesită instalație
etajată
• limitată din motive
legate de condiția
păsărilor 2.13
Sistemul cu dușumea perforată și uscare forțată cu aer
Descriere: sistemul de adăpostire este similar cu adăpostul de referință pentru păsări de
carne. Acest sistem are dușumea dublă. Dușumeaua superioară are perforații având o
suprafață minimă de 4% din totalul ariei dușumelei. Perforațiile sunt protejată de o grilă de
plastic sau metal. O curent de aer as cendent continuu curge prin dușumeaua perforată cu
o capacitate de minimum 2 m3
per oră per loc pasăre de carne. Dușumeaua perforată
este acoperită cu așternut. Găinațul și așternutul rămân pe dușumea pentru toată
perioada de creștere (aproximativ 6 săp tămâni). Curentul de aer continuu usucă așternutul
(>70 % materie uscată) și aceasta conduce la emisii de amoniac reduse. Îmbunătățirea
proiectării poate ameliora distribuția aerului de uscare prin canalizarea curentului de aer.
Beneficii realizate pentru mediu: Aerarea așternutului și excrementelor conduce la o mare
reducere în emisiile de amoniac, atingând o emisie la nivelul de 0.014 kg NH
3 per loc
pasăre de carne per an (comparativ cu referința care are 0.080 kg NH3 per loc pasăre de
carne per an).

11
Efecte asupra mediului: Consumul ridicat de energie este necesar din cauza ventilației
forțate, care dublează consumul de energie și costurile comparate cu referința
Date operaționale: Sunt posibile comportamente specifice speciei, dar în aceste grupe
mari a par deasemeni lupte în legătură cu ierarhia socială. Acest sistem este aplicat în
sisteme de adăpostire închise. Vara temperatura aerului din interior este mai scăzută
datorită unui efect de răcire ce apare la dușumeaua dublă din beton. Cum acest curent de
aer este aproape de animale, el va îmbunătăți condițiile din adăpost. Dacă energia este
întreruptă, atunci nu apare ventilația, care în condițiile cu temperaturi ridicate poate
conduce la o rapidă creștere a temperaturilor interiore (cu o creștere în con secință a
nivelelor de amoniac și de emisie și o posibilă pierdere de păsări).
Conținutul de materie uscată al găinațului este ridicat, de 80 %, există mult praf în
adăpostul pentru păsări de carne. Animalele sunt mai curate, dar apare nevoia folosirii de
către fermier a măștii de aer. Curățirea dejecțiiilor și curățirea dintre perioadele de creștere
necesită mai multă forță de muncă.
Aplicabilitate: Sistemul poate să fie utilizat numai în clădiri noi, deoarece este necesară o
adâncime suficientă a gropii (2 m) sub dușumeaua perforată și care nu va în mod normal
disponibilă în clădiri existente. Cu o soluție îmbunătățită va fi necesară o adâncime mai
scăzută.
Costuri: Comparat cu referința, acest sistem are un cost de investiție suplimentară de
aproximativ 3 EUR per loc pasăre de carne, care înseamnă că este cu aproximativ 25 %
mai scump. Aceasta este egal cu o investiție suplimentară per kg NH
3 redus de emisie de
45. EUR 5 ((1000 grame/(80 grame -14 grame)* 3 EUR). O calcularea ulterioară poate fi
făcută in cluzând costurile suplimentare ale investiției pentru dușumeaua perforată de
65.90 EUR per m2
și o densitate de populare de 20 păsări pentru carne per m2
. În acest
caz costurile suplimentare de operare sunt 0.37 EUR per loc pasăre de carne per an.
Numai p uține ferme aplică actualmente acest sistem din cauza costurilor ridicate și
deoarece beneficiul este limitat numai la o reducere de emisie de NH
3 [179, Olanda,
2001].
Ferme de referință/ locuri pasăre de carne: În Olanda aproximativ 450000 păsări pentr u
carne sunt ținute în acest tip de sistem. Sistemul este încă nou. În câteva țări central –
europene este aplicat experimental.
Literatura de referință: [23, VROM/LNV, 1996], [124, Germania, 2001], [128, Olanda,
2000].
Sistemul cu dușumea etajată și cu usca re forțată cu aer pentru păsări de carne

12

Descriere: Sistemul este caracterizat de un curent de aer continuu descendent sau
ascendent prin dușumeaua etajată acoperită cu așternut. Aerul ventilat este îndepărtat prin
ductele de ventilație dedicate de sub du șumeaua etajată (4.5 m3
per h per loc pasăre de
carne). Dușumeaua mobilă este din bandă de polipropilenă perforată. Compartimentele
în care trăiesc animalele au o lățime de 3 m și o lungime conformă cu lungimea
adăpostului. Sistemul de dușumele este comp us din etaje (3 sau 4). După perioada de
creștere dușumeaua mobilă poate transporta păsările pentru carne spre capătul
adăpostului unde animalele sunt plasate în containere pentru transportul la abator.
Beneficii realizate pentru mediu: Emisia de amoniac este redusă la 0.005 kg NH
3 per loc
pasăre de carne per an (94 % comparativ cu sistemul de referință, care are o emisia de
0.080 kg NH
3 per loc pasăre de carne per an).
Efecte asupra mediului: Este necesară mai multă electricitate pentru operarea ventilați ei
aerului cu ventilatoare.
Date operaționale: Vară există mai puțin stres legat de căldură asupra animalelor
deoarece există an curent de aer în vecinătatea lor. Animalele sunt curate deoarece
așternutul este uscat. Cu o mișcare ascendentă a aerului și u n conținut de materie uscată
de 80 % găinaț, pot apare probleme legate de praf și este recomandată utilizarea unei
măști pentru protecția feței pentru fermieri. Praf este o problemă mai redusă pentru
soluțiile cu flux de aer descendent.
Aplicabilitate: Ace st sistem poate fie aplicată în crescătorii noi și existente pentru păsări de
carne. Cum sistemul este construite în înălțime pe etaje, clădirea trebuie să aibă suficientă
înălțime pentru instalarea sistemului.
Costuri: Comparativ cu referința, costurile pentru soluția cu flux descendent necesită o
investiție suplimentară de 2.27 EUR per loc pasăre de carne, care înseamnă 36 EUR per
kg NH
3. Costurile anuale suplimentare sunt 0.38 EUR per loc pasăre de carne.
Ferme de referință: Acest sistem a fost recent dezvoltat. În Olanda aproximativ 45000
păsări pentru carne sunt ținute în acest sistem la o fermă. În câteva țări central -europene
este încă în experimentare.
Literatura de referință: [23, VROM/LNV, 1996], [128, Olanda, 2000].
Sistem de cuști etajate cu laturile cuștii detașabile și uscare forțată a găinațului
Descriere:. Sistemul este un sistem de cuști cu câteva etaje. Adăpostul propriu -zis pentru
păsări de carne este o construcție tip adăpost convențională, ventilată cu ventilator.
Sistemul are etaje de 1.5 metri lățime, în secțiuni de 6 metri lungime. Fiecare etaj are

13
grătare învelite care permit să treacă aerul pe toată lungimea lor. Un strat de talaș acoperă
grătarele permițând păsărilor pentru carne să scurme și să elimine excreții.
Tuburile de a er sunt situate pe laturile sistemului, pentru aer proaspăt și pentru uscat
găinațul pe benzi. În mijlocul fiecărui etaj este un tub adițional pentru aer proaspăt pentru
păsări. La finele fiecărei perioade de creștere de 6 săptămâni laturile cuștii su nt scoase și
păsările pentru carne sunt transportate afară cu o bandă. Găinațul este transportat pe
aceeași bandă către un container închis și evacuat apoi din fermă. Acest sistem a fost
deasemeni aplicat fără așternut.
Beneficii realizate pentru mediu: emisia de amoniac este redusă la 94 % și este similară
cu emisia de la sistemul cu dușumea etajată, ex. 0.005 kg NH
3 per loc pasăre de carne
per an. Aplicarea de așternut nu pare să afecteze emisia de amoniac.
Efecte asupra mediului: Comparat cu referi nța, este necesară mai multă energie; aceasta
din cauza ventilației forțată. Se estimează că nivelele de praf în sistemul fără așternut
sunt mai scăzute decât în sistemul cu așternut. Este deasemeni evaluat că consumul de
energie pentru uscare forțată este similar. Se estimează că evacuarea frecventă de găinaț
poate avea un efect considerabil asupra reducere a emisiilor. În precedentele sisteme
excrementele rămân pe bandă pentru toată perioada de creștere și aceasta poate
necesita un curent de aer mai intens pentru a realiza aceeași reducere.
Date operaționale: Deasemeni, miros în adăpost este mult redus. Diferit față de sistemul
cu dușumea mobilă, este că există mai mult praf în adăpost deoarece găinațul uscat este
are până la 80 % materie uscată. Fermierii se pot proteja cu o mască de aer.
În soluția fără așternut, condițiile pentru păsări și pentru fermier sunt mai bune cu un nivel
mai scăzut de praf, dar în același timp, lipsa așternutului pot avea efecte adverse asupra
comportamentului păsăr ilor. Este posibil ca mai puțină forță de muncă să fie implicată
pentru curățirea găinațului și curățirea sistemului de adăpostire fără așternut.
Aplicabilitate: Acest sistem nu necesită schimbări în construcția adăpostului de păsări de
carne. Sistemul de cuști este specific și trebuie să fie instalat de nou. Rezultatele tehnice
și de mediu sunt foarte bune, dar considerațiile legate de condiția păsărilor pot limita pe
mai departe aplicarea sa.
Costuri: Costul suplimentar al investiției este 3 EUR (cca. 2 5 %) pe un total investiție de
12 EUR per loc pasăre de carne. Prețul de vânzare la pasărea de carne a crescut cu
aproximativ 15 %. Investiția suplimentară comparativ cu referință este 40 EUR per kg NH
3
redus ((1000 grame/(80 grame -5 grame))* EUR 3).
Ferme de referință/ locuri păsări de carne: Foarte puține ferme din Olanda (mai puțin de 1
%) aplică aceste sisteme. Nu au fost raportate alte aplicații în Europa.

14
Literatura de referință: [23, VROM/LNV, 1996], [128, Olanda, 2000]
Tabelul numărul 2.2conțin e valorile limită ale parametrilor relevanti (consum de
apa și energie, poluanti în aer și apa, generarea deșeurilor) atinsi prin tehnicile propuse și
prin cele mai bune tehnici disponibile
TABELUL 2.2
Parametru (unitatea de măsură) Valori limită
Tehnici propuse de titular Prin cele mai bune tehnici
disponibile
Consum de energie 0,35 kWh /pasăre/zi 0.03 – 0.046 kWh/pasăre/zi
consum de apa pentru adăpare 10,5 l/cap/ciclu 4.5 – 11l/cap/ciclu
Consum de apă pentru igienizări
hale 0,003mc/mp 0.002 – 0.020 mc/mp
Amestec de găinaț și pat vegetal
epuizat 16,6 kg/loc pasăre/an 10-17 kg/loc pasăre/an
emisii de poluanti atmosferici -NH
3 < 0,315 kg/pasăre/an 0.005 –0.315 kg/pasare/an

emisii de poluanti atmosferici -CH
4 < 0,006 kg/pasăre/an 0.004 – 0.006 kg/pasare/an

emisii de poluanti atmosferici -N
2O <0.024 kg/pasare/an
0.009 – 0.024 kg/pasare/an

2.2. Activități de dezafectare
Titularul activitatii va intocmi, un Plan de inchidere definitiva a fermei, care va
cuprinde cel putin urmatoarele informat ii:
– un plan al tuturor conductelor si rezervoarelor subterane;
– modul de lichidare a stocurilor de materii prime, materiale auxiliare si a celor de
intretinere;
– modul de golire a rezervoarelor, conductelor, canalizarilor;
– modul de eliminare a tuturo r deseurilor, de curatare a lagunelor de depozitare dejectii si
namoluri;
– indepartarea tuturor materialelor periculoase, dupa caz;
– metode de demolare a constructiilor si a altor structuri, cu garantarea protectiei mediului;
– realizarea analizelor de a pa freatica, apa de suprafata, sol;
– modul de consemnare a tuturor actiunilor desfasurate la incetarea activitatii intr -un
registru special.

15
Toate activitatile cuprinse in planul de inchidere vor avea drept scop reconstructia
ecologica a amplasamentului. Se vor mentiona resursele necesare pentru punerea in
practica a planului de inchidere, indiferent de situatia financiara a titularului autorizatiei.

3. Deșeuri
3.1 Deșeuri generate pe perioada realizării investiției
Tabelul numărul 3.1 conține aspecte l egate de generarea deșeurilor, managementul
deșeurilor, eliminarea și reciclarea deșeurilor, în perioada de realizare a investiției :
Tabelul numărul 3.1
Denumire
deșeu Cantitate
prevăzută Stare
fizică Codul Managementul deșeurilor
t/an
valorificat eliminat In stoc
deșeuri municipale
amestecate 350 kg solidă 20 03.01 – 350 kg –
Pământ cu strat
vegetal -deșeuri
biodegradabile 3900 mc solidă 20.02.01 3900 mc – –
Pământ și pietre 9100 mc solidă 17 05 04 9100 mc – –
Deșeuri metalice 300 kg solidă 16 01 07 300kg – –
Ambalaje tip PET –
mase plastice 45 kg solidă 15 01 02 45 kg – –
Uleiuri de motor, de
transmisie și de
ungere 10 kg lichide 13.02.06 10 kg

Modul de gospodărire a deșeurilor
Pământul ce va fi excavat va fi utilizat în parte pentru umplerea șanțurilor,în parte
pentru aducerea unor terenuri la cotă în scopul obținerii planeității platformelor.
Piesele metalice uzate provenite din lucrările de întreținere vor fi colectate și
depozitate temporar la sediul societății, fi ind valorificate prin firme specializate și autorizate
în domeniu.
Deșeurile menajere vor fi colectate într -o pubelă, de unde vor fi preluate de către
firme specializate și autorizate, în vederea eliminării.
Deșeurile tip Pet vor fi colectate într -o pubel ă, de unde vor fi preluate de către firme
specializate și autorizate, în vederea valorificării.
Facem mențiunea că în locația propusă ca și șantier nu se vor realiza lucrări de
întreținere a utilajelor și a parcului auto.

16
3.2 Deșeuri generate pe perioada f uncționării investiției
Tabelul numărul 3.2.1 conține aspecte legate de generarea deșeurilor,
managementul deșeurilor, eliminarea și reciclarea deșeurilor, pe perioada existenței fermei
Tabelul numărul 3.2.1
Denumire
deșeu Cantitat
e
prevăzut
ă Starea
fizică Codul Codul privind
principala
proprietate
periculoasă Codul
clasificării
statistice Managementul deșeurilor
t/an
valorificat eliminat In
st
oc
dejectii
animalier
e (materii
fecale,
inclusiv
resturi de
paie) 2124t/an solidă 02 01 06 – – 2124 t/a n – –
deșeuri
de
tesuturi
animale
(t/an) 15 t/an Solidă 02 01 02 – – – 15t/an –
deșeuri
menajere 25
mc/an solidă 20 03 01 – – – 25 mc/an –
deșeuri
de
ambalaje
amesteca
te 100
kg/an solidă 15.01.06 – – 100 kg/an – –
deșeuri
a căror
colectare
și
eliminare
fac
obiectul
unor
măsuri
speciale
pentru
prevenire
a
infectiilor 4 kg/an solidă 18 02 02* – – – 0,004t/an –

17
Deșeuri
metalice
500
kg/an solidă 02.01.10 – – 0,5 t/an – –
Hârtie și
carton 250
kg/an 15.01.01 0,25t/an

Pentru stocarea temporară a eventualelor mortalități s -a prevăzut o încăpere
frigorifică , în suprafață de 9 mp, de unde vor fi preluate în vederea eliminării de către
firme autorizate.
Instrumentarul medical uzat va fi stocat în recipienți închiși ermetic, care vor fi
preluați de către firme specializate în domeniu, în vederea eliminării.
Deșeurile menajere vor fi colectate selectiv, depozitate în europubele, după care vor
fi preluate de către firme autorizate , în vederea eliminării.
Piesele de schimb uzate vor fi depozitate pe pl atformă betonată, marcată
corespunzător și vor fi valorificate prin firme autorizate.
Producția de mixtura de dejecții zilnică și anuală este cea prezentată în tabelul cu
numărul 3.2.2
Tabel nr. 3.2.2
Categorie Producție (gr/cap/zi)
găinaț
Pui de carne 35-40

Capacitatea maximă a celor 19 hale este de 528000 capete.
Cantitatea de dejecții care va rezulta în urma populării celor 19 hale va fi de :
528000 capete x 0,038 kg/cap/zi x 42 zile = 842,68 t/ciclu= 5898,81 t/an.
Conform datelor oferite de literatura de specialitate, umiditatea găinațului este
cuprinsă între 80 -85%. În condițiile unui mi croclimat controlat, în care exhaustarea
poluanților și a vaporilor de apă în exces se realizează în permanență, la sfârșitul unui
ciclu complet de creștere, amestecul de găinaț și pat epuizat are gradul de încărcare
organică maxim dar conținutul de apă es te mult diminuat, ceea ce face ca densitatea să
fie mult scăzută, în raport cu cea a găinațului proaspăt.
Ca atare, considerând că pe parcursul unui ciclu de creștere umiditatea se reduce
cu 80%, cantitatea de găinaț și pat epuizat, care va fi îndepărtată din hale după
depopularea acestora, va fi de circa 2124 t/an.
Tabelul cu numărul 3.2.3 redă producția zilnică și anuală de elemente nutritive, în
găinațul provenit de la păsări crescute în sistem intensiv (Conform Codului celor mai Bune

18
Pract ici Agricole).
Tabel nr. 3.2.3
Categoria Greutatea
kg Conținutul zilnic de nutrienți Conținutul anual de nutrienți
N P K N P K
kg/zi kg/an
Pui de
carne 1,8 0,001 0,0005 0,0005 0,36 0,18 0,18

Cei trei nutrienți se regăsesc în proporții diferite în compoziția diverselor combinații
organice și anorganice care se formează în urma proceselor fermentative ce au loc în
lagunele de stocare. Datorită complexităț ii proceselor fermentative ce au loc într -un timp
relativ îndelungat (4 -6 luni) și a condițiilor climatice specifice fiecărui anotimp,
cuantificarea acestora pe baza bilanțului de materiale este imposibilă.
Găinațul sufera urmatoarele procese:
fermentar e aeroba – proces care are loc la suprafata depozitului mixturii de dejectii, de
unde se emite CO
2 si NH
3,H
2S ;
fermentare anaeroba – proces care are loc in masa mixturii de dejectii, unde rezulta
biogaz ce contine 65% CH
4, 35% CO
2 si concentratii mici de NH
3 si N
2. Fermentarea
anaeroba are si un numar de efecte secundare: reducerea patogenilor din dejectii,
reducerea emisiilor de miros, reducerea continutului de azot si fosfor.
Platforma pentru stocare găinațului va prezenta hidroizolație la pardoseală, va fi
construită din beton și prevăzută cu pereți de sprijin inalți de 2,5 metri, de asemenea
hidroizolați,pe trei laturi . În acest scop se va asigura platformei panta necesară scurgerii
2-3 % și drum de acces. Se vor construi praguri de reținere a eflue ntului și canale de
scurgere a acestuia către un bazin de retenție. Platforma va avea suprafața de 1100 mp,
cu o capacitate utilă de 1670 mc iar bazinul vidanjabil va avea capacitatea de 10 m³.
Se va respecta condiția de amplasare la o distan ță de cel puțin 50 m față de
locuințe și sursele de apă potabilă.
Pentru păstrarea calității solului la administrarea gunoiului de grajd se va face
acoperirea terenului uniform,iar materialul administrat nu rămâne în agregate mai mari de
4 – 6 cm. Uniformi tatea de imprăștiere, indiferent dacă această operație se efectuează
manual sau mecanizat, va depăși 75%.
Pentru aplicarea îngrășămintelor organice solide – gunoi de grajd,ar fi optim să se
folosesească mașini de aplicat gunoi de grajd. (cf.măsurii 227 -229 din Codul celor mai
bune practici agricole ). (cf.Raportului Comisiei Europene privind calitatea solului
COM(2002)179 -C5-03228/2002 -2002/2172(COS) ).

19
Pentru a se evita poluarea solului, subsolului și a apelor subterane, împrâștierea
dejecțiilor se va fac e în conformitate cu prevederile Codului celor mai bune practici
agricole, respectând recomandările studiului întocmit de către OSPA.
Gunoiul se va administra de regulă toamna, la lucrarea de bază a solului (prin
aratură cu intoarcerea brazdei), în cond iții meteorologice favorabile, în special pe timp
noros și cu vânt slab. Pe măsura ce gunoiul se împrăștie, terenul va fi arat cu plugul, care
amestecă și încorporează bine gunoiul. Încorporarea se va face mai adânc, până la 30
cm, pe terenurile ușoare (ni sipoase) și în zonele secetoase și mai puțin adânc, până la 18 –
25 cm pe terenurile grele, reci și în regiuni umede. În zonele mai umede se poate
administra și primăvara. (conform Măsurilor 223 și 224 din Codul celor mai bune practici
agricole)
Conform Cod ului celor mai bune practici agricole, Anexa 8, tabel I, privind
producția anuală de elemente nutritive, în dejecții de animale crescute în sistem intensiv,
conținutul anual de azot al dejecțiilor de pui de carne crescuți în sistem intensiv este 0,001
kg/zi/cap, respectiv 0,36 kg/an/cap.
Cantitatea de dejecții produsă pe amplasament aduce un aport anual de circa
171000 kg N, adică circa 190,5 kg N/ha de teren fertilizat, față de 210 kg N/ha de teren
fertilizat cât prevede Codul celor mai bune practici agr icole.
Suprafața de teren necesară pentru împrăștierea dejecțiilor maturate este
S= 898 ha, conform Anexei 8, tabel III din Codul celor mai bune practici agricole.
Dejecțiile maturate vor fi împrăștiate, în condițiile precizate pe terenuri agricole.
Calitatea dejecțiilor maturate, precum și caracteristicile solului pe care se vor
împrăștia acestea va fi obligatoriu analizată înainte de împrăștiere de către OSPA Bihor,
conform clauzelor contractului care se va încheia între părți.
Încorporarea directă în sol se va face în timpul vegetației sau în afara perioadei de
vegetație, la adâncimea de 10 -30 cm.
Normele privind împrăștierea se stabilesc în funcție de cerințele culturilor, conform
tehnologiilor de cultură și cartării agrochimice, fiind cuprinse într e 5 și 80 t/ha. (cf.măsurii
194 din Codul celor mai bune practici agricole ).
Perioadele când se aplica îngrășăminte organice se stabilesc în funcție de diferite
condiții:
-cât mai devreme posibil, în cadrul perioadei de creștere a culturilor, pentru a
maximiza preluarea nutrienților de culturi și a minimiza riscul poluării. În fiecare an, cel
puțin jumătate din cantitatea de gunoi rezultată în timpul iemii, trebuie împrăștiată până la
1 iulie, iar restul până la 30 septembrie.
-să fie evitată a plicarea lor în perioadele de extra -sezon (în afara fazelor de

20
vegetație activă), care variază în cadrul țării, depinzând de condițiile climatice locale, între
lunile octombrie și februarie, perioada maximă fiind specifică pentru zonele umede și reci,
în care sezonul de vegetație începe mai târziu. Sunt permise excepții de la această regulă
generală acolo unde planul de management stabilește ca împrăștierea îngrășămintelor
organice se poate realiza de -a lungul perioadei de extra -sezon, fără riscul de produc ere a
poluării apelor sau unde sunt condiții meteorologice excepționale;
-în anumite areale, în special pe soluri cu strat subțire calcaros, există pericol
iminent de poluare a apelor subterane. În funcție de specificul local, întotdeauna acest
pericol tre buie luat în considerare când se aplică îngrășăminte organice în astfel de areale
cu risc ridicat.
-condițiile meteorologice, starea solului și a resurselor de apă care fac ineficientă
sau riscantă aplicarea îngrășămintelor organice pe teren și trebuie lua te măsurile
necesare pentru evitarea poluării apelor.
3.3 Deșeuri generate pe amplasament pe perioada dezafectării:
Tabel nr. 3.3
Denumiredeșeu Cantitate
prevăzută Starea
fizică Codul Codul privind
principala
proprietate
periculoasă Managementul deșeurilo r
t/an
valorificat eliminat In
stoc
amestecuri de
beton, caramizi,
tigle și materiale
ceramice, imposibil de
cuantificat solidă 170107 – – eliminate la
groapa de
gunoi –
lemn imposibil de
cuantificat solidă 170201 – valorificat ca
lemn de foc
materiale plastice imposibil de
cuantificat solidă 17.02.03 – valorificate
prin firme
autorizate –
fier și oțel imposibil de
cuantificat solidă 170405 – valorificate
prin firme
autorizate –
cabluri imposibil de
cuantificat solidă 170411 – valorificate
prin firme
autorizate –

21
4. Impactul potențial, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului și
măsuri de reducere a acestora
4.1. Apa
4.1.1 Condițiile hidrogeologice ale amplasamentului:
Din punct de vedere hidrografic obiectivul este amplasat în Bh Crișul Repede.
Crisul Repede, prin cei 2517 km2
ai bazinului sãu hidrografic aflat pe teritoriul României
din totalul de 3024 km2
, prin lungimea cursului sãu pe teritoriul românesc de 150 km din
209 km în total, reprezintã al doilea ca mãrim e din bazinul Crisurilor. Bazinul are o formã
asimetricã, afluentii ce coboarã pe stânga din masivele Gilãu -Vlãdeasa si Pãdurea
Craiului, având lungimi si debite mult mai mari decât afluentii pe dreapta ce -si adunã apele
din Muntii Plopis (Ses).
Crisul Rep ede izvorãste la altitudinea de 710 m, în apropierea localitãtii Izvorul
Crisului, dintr -o zonã deluroasã de pe marginea nordicã a depresiunii Huedinului.
Din Muntii Vlãdeasa, principalii afluenti ai Crisului Repede sunt Hentul (30 km), care
colecteazã ape le de pe versantul nord -estic, Drãganul (39 km), care colecteazã apele din
partea centralã si Iadul (42 km), care îsi adunã apele din vestul masivului. Dupã cum se
poate observa, cei trei afluenti, cu debite în jurul a 3 m3
/s, pãtrund adânc în zona montanã .
Mãrimea bazinelor colectoare, panta accentuatã de scurgere, substratul petrografic
impermeabil si mai ales datoritã cantitãtii mari de precipitatii (Stâna de Vale, zona de unde
izvorãste Iadul, reprezintã “polul ploilor”, cu cei 1660 mm medie anualã), in fluenteazã
hotãrâtor aportul de ape în Crisul Repede. Cele douã baraje de acumulare amenajate pe
Drãgan si Iad conditioneazã debitele care ajung în aval, cu rol important în controlul
viiturilor. Toti cei trei afluenti mentionati strãbat regiuni cu un peis aj deosebit, cu pesteri,
cascade, chei si alte formatiuni, influentând hotãrâtor fluxul turistic din zonã, deosebit de
mare. Pe valea Hentului si afluentii sãi se gãsesc risipite numeroase sate: Rãchitele,
Scrind -Frãsinet, Mãrgãu, Rogojel, Sãcuieu, Visag, Tranis, Bologa, în timp ce pe Iad si pe
Drãgan se gãsesc mult mai putine asezãri umane.
Din Muntii Pãdurea Craiului, Crisul Repede primeste afluenti cu debite si lungimi
mult mai mici, datoritã în primul rând precipitatiilor mai reduse (800 -1000 mm): Brãtc uta,
Misid, Dobricionesti. Toate însã formazã vãi interesante din punct de vedere turistic, având
însã si portiuni puternic antropizate.
O serie de mici afluenti de dreapta provin din zona dealurilor Pãdurii Craiului –
Medes, Sãrand, Tãsad, Bonor, Hidisel – sau din zona înaltã a câmpiei: Peta, Adoni. Ele
sunt importante în mãsura în care pe cursul lor, si asa puternic antropizat, se amplaseazã

22
obiective noi, intens poluatoare.
Ca afluenti de dreapta este de amintit Soimusul, cu micii sãi afluenti Valea Mori i si
Secãtura, ce îsi colecteazã izvoarele din Muntii Plopis. Cantitatea redusã de precipitatii si
parcursul foarte scurt fac ca aceste cursuri de apã sã participe într -un nesemnificativ la
alimentarea Crisului Repede.
Regimul hidrologic, se caracterizeazã printr -o dinamicã în functie de anotimp. În
timpul unui an, volumul maxim scurs este, în general, primãvara, din martie pânã în mai,
când se scurge 40 -45% din volumul anual. Pentru zona de dealuri si mai ales cea de
câmpie, volumul maxim de scurgere este mai timpuriu, în lunile februarie -aprilie, când
poate ajunge la 40 -45% din volumul anual. Scurgerea maximã provine din topirea
zãpezilor când se produce concomitent cu cãderea unor precipitatii. În zona de câmpie si
pe dealurile mici, zãpada se topeste pe la jumãtatea lunii februarie, astfel încât scurgerea
de iarnã este chiar mai mare ca cea de primãvarã, atingând 30 -40% din total si provocând
2-6 viituri, unele dintre acestea fiind foarte mari. Viiturile de primãvarã sunt din ploi si în
general sunt mai m ici. Inundatii pot sã aparã însã în toate anotimpurile, frecventa acestora
crescând în ultimii zece ani Volumul minim de apã scurs are loc în timpul verii si la
începutul toamnei, când se scurge în medie 7 -14% din total.
Debitul mediu al Crișului Repede, î nregistrat la stația hidrologică Oradea este de
19,60 mc/s, în timp ce valoarea minimă înregistrată a fost de 0,81 mc/s(1953) iar cea
maximă de 820 mc/s(1932).
Datele geologice indică în perimetrul cercetat, că atât la nivelul conului aluvionar al
Crișului Repede, cât și în depozitele pliocene în facies panonic sunt dezvoltate acvifere
capabile să asigure debite destul de bune.
Acestea sunt cantonate în depozitele de pietrișuri cu nisip și bolovăniș ale pleistocenului și
holocenului inferior, cât și în inte rcalațiile de nisipuri din depozitele pliocene în facies
panonic.
Acviferul freatic este bine conturat și investigat prin intermediul unei serii de foraje
ce au captat depozite aluvionare de luncă și terasă(pietrișuri, nisipuri, bolovănișuri), cu
debite bu ne, de până la 10 -15 l/s.
Forajele din luncă au adâncimi cuprinse între 12,60 -22,00 m iar cele de pe terasă
de 36,0 m. În zonă există un complex acvifer bine dezvoltat în formațiunile cuaternare de
luncă și terasă a Crișului Repede, cu debite satisfăcătoar e.

23
Alimentarea cu apa a unității
1. Alimentarea cu apă în scop menajer
Determinarea necesarului de apa pentru nevoi igienico -sanitare ale personalului
TESA, muncitori, conform STAS 1478 / 90 TABEL 4 si STAS 1343/1 / 1995 :
nr. personal muncitor n = 10, consum specific q
sp. = 60 l/om / zi
Q
n zi min= Q
n zi med. =
10001 x (n
x q
sp.) [m3
/zi]
Q
n zi med. =
10001 x [ 60 x 10 ] =
10001 x 600 [l/zi] = 0,6 m3
/zi
Q
n zi max. = Q
n zi med. x K
zi = 0,6 m3
/zi x 1,2 = 0,72 m3
/zi
unde K
zi = 1,20 – coeficient de variatie zilnica la consum maxim
Q
n orar max. = ( Q
n zi max. x K
0 ) / 24 ore = (0,72 m3
/zi x 1,15 ) / 24 ore = 0,035 m3
/h
unde K
0 = 1,15 – coefic ient de neuniformitate orara
Cerința de apă potabilă a unității
Q
n zi min= Q
n zi med= 0,6 m3
/zi;
Q
n zi max= 0,72 m3
/zi;
Q
orar maxim= 0,035 m3
/h=0,01 l/s.

2.Alimentarea cu apa potabila in scop tehnologic la capacitatea maxima a fermei
2.1.Determinarea ne cesarului de apa pentru consumul animalelor si evacuarea
dejecțiilor :
Capacitatea maximă a halelor de crestere pui – 528000 capete
– în scop tehnologic – creștere păsări :
Q
adăpat minim= Q
adapat med = 528000 capete x 250 l/zi/1000capete = 132 mc/zi;
Q
aăpat maxim= Q
n zi med. x K
zi = 132 m3
/zi x 1,2 = 158,4 m3
/zi
unde K
zi = 1,2 – coeficient de variatie zilnica la consum maxim
– pentru igienizarea halelor, după depopulare

24
Q
med zi
igienizare= 0,01 mc/mp/ciclu x 1737 mp/hală x19 hale x 7 cicluri/an= 231 mc/an=
4,71 mc/zi
Necesarul total de apa tehnologică
Q
n zi min. = 136,71 mc/zi
Q
n zi med. = 136,71 mc/zi
Q
n zi max. = 163,11 mc/zi.
Q
n orar max.= (K
0xQ
n zi max.)/24 ore = (1,15 x 163,11 mc /zi)/24 ore=7,82 mc/oră=2,17
l/s
Unde K
0 =1,15 -coeficient de neuniformitate a debitului orar conform
STAS1343/3/86,TABEL 2
Gradul de recirculare al apelor este 0  Q
min= Q
med
Necesarul total de apă al unității
Q
n zi min= 137,31 mc/zi;
Q
n zi med = 137,31 mc/zi;
Q
n zi max = 163,83 mc/zi;
Q
n orar= 7,85 mc/h= 2,18 l/s
Cerința de apă a unității
Q
n zi min= 137,31 mc/zi;
Q
n zi med = 137,31 mc/zi;
Q
n zi max = 163,83 mc/zi;
Q
n orar= 7,85 mc/h= 2,18 l/s
Rezerva de incendiu o constituie un rezervor cu capac itatea de 300 mc. Acest
rezervor trebuie sa asigure debitul de apa in caz de incendiu .
Cerinta de apa pentru refacerea rezervei de incendiu
Q
ri = V
i x 1000
/ 3600 x T
ri = 300 x 1000 mc / 3600 x 24 h = 3,45 l/s [12,48 m3
/h]
unde Q
ri – debitul de apa p entru refacerea rezervei de incendiu

25
V
i – volumul intangibil incendiu
T
ri – durata pentru refacerea rezervei de apa de incendiu
T
ri = 24 h
Evacuarea apelor uzate menajere si tehnologice
Determinarea debitelor de apa uzate menajere rezulta te de la grupurile sociale
Q
uz zi med. = 0,6 mc/zi
Q
uz zi max. = 0,72 mc/zi
Apele uzate menajer, provenite de la filtrul sanitar sunt colectate printr -un sistem de
canalizare distinct într -un rezervor vidanjabil, cu capacitatea de 10 mc.
Determinar ea debitelor de apa uzata (dejectii) rezultate de la întreținerea și igienizarea
halelor.
Debitul de apa uzata rezultat din ferma considerand ca este populata la capacitate
maxima – 528000 capete
Q evacuat apă tehnologică = 4,71 mc/zi
Apele uzate m enajer, provenite de la filtrul sanitar și apele de spălare, provenite din
igienizarea celor 19 hale vor fi colectate prin sisteme de canalizare distincte, din PVC cu
Dn 250 mm, în 3 rezervoare vidanjabile, cu capacitatea de 35 mc fiecare.
Cantitatea de dejecții rezultată în urma desfășurării activității în fermă , conform
datelor prezentate în tabelul de mai sus este:
528000 capete x 0,038 kg/cap/zi x 42 zile = 842,68 t/ciclu= 5898,81 t/an.
Conform datelor oferite de literatura de specia litate, umiditatea găinațului este
cuprinsă între 80 -85%. În condițiile unui microclimat controlat, în care exhaustarea
poluanților și a vaporilor de apă în exces se realizează în permanență, la sfârșitul unui
ciclu complet de creștere, amestecul de găinaț și pat epuizat are gradul de încărcare
organică maxim dar conținutul de apă este mult diminuat, ceea ce face ca densitatea să
fie mult scăzută, în raport cu cea a găinațului proaspăt.
Ca atare, considerând că pe parcursul unui ciclu de creștere umiditate a se reduce
cu 80%, cantitatea de găinaț și pat epuizat, care va fi îndepărtată din hale după
depopularea acestora, va fi de circa 2124 t/an.
Găinațul deshidratat evacuat din halele la sfârșitul fiecărui ciclu de creștere va fi
depozitat pe o platformă bet onată în suprafață de 1100 mp, prevăzută pe trei laturi cu
pereți înălțați la 2,5 m, care se va amplasa in partea nordica a fermei, cu acces in drumul
judetean.

26
Se va asigura platformei panta necesară scurgerii 2 -3 % și drum de acces . Se vor
construi praguri de reținere a efluentului și canale de scurgere a acestuia către un bazin
de retenție. Platforma va avea capacitate suficientă de stocare, iar amplasamentul său va
respecta distanțele impuse prin normele igienico -samitare și de mediu în raport cu z onele
rezidențiale aproximativ 1000 m,cu sursele de apă și cu cursurile de apă. Bazinul de
colectare al apei de ploaie -rezervorul vidanjabil va fi astfel poziționat încât, atunci când
este plin, partea de sus a lichidului să fie la cel puțin 0,7 – 1 m sub punctul cel mai de jos al
platformei și va avea capacitatea de 10 mc. ( se respectă Măsurile 163,164,165,166,170
din Codul celor mai bune practici agricole ).
Suprafața de teren necesare pentru împrăștierea găinațului maturat este de 897,6 ha.
Calculul p loii care cade direct pe platforma de stocare găinaț
Q
p = m x S x  x i ( conform STAS 1846/90 )
Determinarea debitului apelor pluviale provenite de pe suprafața aferentă
obiectivului, înafara platformei de depozitare dejecții:
m = coeficient adimensiona l de reducere a debitului de calcul care ține seama de
capacitatea de înmagazinare a rețelei de canalizare = 0,8 pentru t ˇÂ 40 min
S = aria bazinului de canalizare aferent secțiunii de calcul , în ha 
 = coeficient de scurgere aferent ariei S
i = intensit atea ploii de calcul , în funcție de frecvență și de durata ploii de calcul conform
STAS 9740 -73 în l/s/ha = 110l /s/ha (frecvența nominală a ploii de calcul în funcție de
importanța folosinței, conform STAS, este de 1 : 1 aferent clasei de importanță a
obiectivului
Calculul debitului apelor pluviale provenite de pe platforma de stocare a găinațului :
S = 1100 mp, reprezentând suprafața platformei de stocare ;
i = 110 l/s ha 

2 = 0,8
Q = 0,11 ha x 0,8 x 110 l/s/ha = 9,68 l/s
Apele pluviale provenite de pe platforma unității:
S
1 = 33135,77 mp, reprezentând suprafețe acoperite;
S
2 = 11850 mp, reprezentând platforme și drumuri pietruite;
S
3 = 121305,23 mp, reprezentând spații verzi.
i = 110 l / s / ha, 
1 = 0,8, 
2 = 0,9, 
3 = 0,15

27
Q= (3,3135 ha x 0,9 + 1,1 85 ha x 0,8+ 12,13 ha x 0,15 )x110 l/s/ha x 0,8 = 505,69 l/s=
455,12 mc/zi.
Apele pluviale colectate de pe suprafața a obiectivului, cu excepția celor colectate
de pe suprafața platformei de dejecții se vor scurge în mod natural urmând panta terenului în
rețeaua hidrografică locală.
Tabelele nr. 4.1.1 și 4.1.2 conțin cantități și caracteris tici fizico -chimice ale apelor uzate
evacuate (menajere, industriale, pluviale etc.)
Tabelul numărul 4.1.1
Sursa
apelor
uzate Totalul apelor
uzate
generate Ape uzate evacuate Ape direcționate spre
recirculare/reutilizare
mc/zi mc/a
n menajere industri ale pluviale In acest
obiectiv Către alte
oibiective
mc/zi mc/an mc/z
i mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an
Creșt
erea
puilor
de
carne 1,32 481,8 0,6 292
4,71 1719 Max 455 – –

Tabelul numărul 4.1.2
Debitele masice de poluanti rezultati în apele uzate menajer
Indicator debit masic concentratie conc. max.
kg/h g/s mg/l NTPA 002/2005
CBO5 0,0069 0,0019 220 300
Suspensii 0,0081 0,0022 260 500

4.1.3 Impactul produs asupra calității apelor în perioada de execuție
Pe perioada realizării investiției există pericolul infestării apelor subterane cu
poluanți, ca urmare a :
-scurgerilor accidentale de produse petroliere de la vehiculele care transportă
materiale;
-depozitării necontrolate a deșeurilor.
Impactul negativ poate fi redus în mod substanțial prin adoptarea următoarelor măsuri:

28
– se va asigura gestionarea optimă a tuturor categoriilor de deșeuri
produse pe amplasament;
– utilajele vor fi întreținute în condiții optime de funcționare
– lucrările de întreținere și reparații curente la utilaje vor fi executate doar
în locuri special amenajate;
– se interzice folosirea în exploatare a utilajelor și mijloacelor de transpo rt
care prezintă defecțiuni la sistemele de ungere, frânare, alimentare cu
carburanți, instalații electrice;
– organizarea de șantier prevede dotarea cu toaletă ecologică.
Nu va fi afectată calitatea apelor de suprafață deoarec e nu vor exista deversări de
ape uzate.
4.1.4 Impactul produs asupra calității apelor în perioada de funcționare
Pe durata funcționării fermei există pericolul infestării apelor subterane cu poluanți
organici sau produse petroliere, în condițiile produce rii următoarelor evenimente:
-fisurarea accidentală a sistemului de canalizare propus a se realiza;
– depozitarea deșeurilor direct pe sol;
– scurgeri accidentale de produse petroliere de la vehiculele care tranzitează
amplasamentul.
Impactul negativ poat e fi redus în mod substanțial prin adoptarea următoarelor
măsuri:
– se va asigura gestionarea optimă a tuturor categoriilor de deșeuri
produse pe amplasament;
– funcționarea sistemului de canalizare va fi monitorizată permanen t;
– va fi monitorizat permanent transportul găinațului din hale la platforma
de dejecții;
– se vor executa foraje de hidroobservație în proximitatea platformei de dejecții;
– se interzice folosirea în exploatare a util ajelor și mijloacelor de transport
care prezintă defecțiuni la sistemele de ungere, frânare, alimentare cu
carburanți, instalații electrice.

4.2. Aerul
4.2.1 Considerații generale
Poziția câmpiei în sectorul de influen ță vestică și nord vestică explică clima
temperat – continentală moderată, cu o nuan ță mai umedă și mai răcoroasă în nord și
nord- est și una mai caldă și mai uscată în sud și sud -vest (aici sim țindu-se ușoare
influențe submediteraneene).

29
Direcția dominantă a vântur ilor este cea dinspre nord – vest și vest, acestea
introducând o nuna ță mai moderată climei, caracteristică pentru Câmpia de Vest:
amplitudinile medii termice anuale sunt mult mai mici decât în celelalte regiuni ale țării
(22,5șC).
Aceeași circulație a mase lor de aer atlantic influen țează și distribu ția cantită ților de
precipita ții pe parcursul unui an. În intervalul mai – iulie se înregistrează un maxim de
precipita ții (peste 42% din cantitatea anuală de precipita ții). În jumătatea sudică a câmpiei,
acolo un de se resimt influen țele submediteraneene, se înregistrează un maxim secundar
de precipita ții în octombrie – decembrie.
Teritoriul județului Bihor este în domeniul de influență al circulației vestice,care
transportă mase de aer oceanic umed,se caracterizea ză printr -un climat temperat –
continental moderat.
De asemenea, prezența văii largi a Crișului Repede determină canalizarea curenților de
aer și, implicit, o creștere a vitezei de deplasare a acestora, în general dinspre zonele
înalte și mai reci spre zone le joase. Astfel, direcția dominantă de deplasare a curenților de
aer în lunca Crișului Repede este conformă cu scurgerea văii, de la est la vest.
Calitatea aerului în zona amplasamentului , ca de altfel în întreaga arie sud -vest a
județului, se încadre ază în normativele STAS aflate in vigoare.

4.2.2 Impactul produs asupra calității aerului pe perioada de realizare a investiției
Pe perioada realizării investiției va crește concentrația gazelor de ardere și a
pulberilor generate de utilaje și de mijlo acele de transport, precum și nivelul de zgomot și
vibrații, consecință directă a funcționării utilajelor.
Poluanții specifici acestei surse sunt reprezentați de pulberi în suspensie și
sedimentabile,gaze de ardere(NO
x,CO,SO
2,COV).
Cantitatea de carburanți care vor fi utilizați de către mijloacele de transport pe
timpul realizării construcțiilor nu poate fi cuantificată.
Impactul negativ poate fi redus în mod substanțial prin adoptarea următoarelor
măsuri:
– circulația utilajelor se va face numa i prin zonele prestabilite ;
– utilajele vor fi întreținute în condiții optime de funcționare;
– nivelul emisiilor de gaze de ardere și pulberi de la autovehicule se va
încadra în VLE; în acest scop se vor respecta conditiil e tehnice impuse cu
ocazia inspectiilor tehnice care se efectueaza periodic pe toata durata

30
utilizarii tuturor autovehiculelor inmatriculate in tara;
– pe perioada de iarna, parcurile de utilaje si mijloace de transport vor fi
dotate cu roboti electrici de pornire, pentru a se evita evacuarea de gaze de
esapament pe timpul unor demarari lungi sau dificile;
– se vor folosi numai utilaje si mijloace de transport dotate cu motoare
Diesel.
4.2.3 Impactul produs asupra calității aerului pe perioada funcționării fermei
Pe perioada existenței fermei vor exista emisii de:
-gaze nocive rezultate prin descompunerea materiilor fecale (NH
3, H
2S, N
2O);
– gaze de ardere și vapori de apă, pr oveniți din combustia gazului în centrala
termică;
– gaze de ardere provenite de la motoarele vehiculelor;
Substanțele pasibile de a infesta atmosfera, ca urmare a desfășurării activității
fermei vor fi reprezentate prin:
-NH
3, H
2S, CH
4, N
2O, vapori de apă, pulberi, rezultate prin descompunerea
materiilor fecale, din halele de creștere;
– NH
3, vapori de apă, pulberi, rezultate în timpul depozitării găinațului
pe platforma de dejecții;
– NH
3, pulberi, rezulta te în timpul împrăștierii găinațului pe terenurile agricole.
Surse stationare dirijate
Din grajdurile de crestere si ingrasare a păsărilor se evacueaza aer viciat.
Nivelul emisiilor în aer raportate din adăposturi pentru păsări (kg/pasăre/an)
[26, LNV, 19 94], [127, Italia, 2001], [128, Olanda, 2000] [129, Silsoe Research Institute,
1997] [179, Olanda, 2001.
Tabelul numărul 4.2.3.1
Păsări NH
3
CH
4 1)
N
2O 1)
Praf 1)
Inspirabil Respirabil
Găini ouătoare 0.010 –0.386 0.021 – 0.043 0.014 – 0.021 0.03 0.09
De carne 0.005 –0.315 0.004 – 0.006 0.009 – 0.024 0.119 –0.182 0.014 –0.018
Curcani 0.190 –0.68 Fără date 0.015 2)
Fără date Rațe 0.210
Bibilici 0.80
1) valori aproximative derivate din rezultatele măsurate în [129, Silsoe Research Institute 1997]
2) media raportată de Italia valabilă pentru fiecare dintre speciile de păsări
,

Emisiile de amoniac și pulberi au fost estimate având la bază EMEP/CORINAIR Emission

31
Inventory Guidebook -2013, aprobat iulie 2014.
Factorii de emisie(NH
3) pe fiecare tip de activitate sunt:
-creșterea în adăpost= 0,087 kg amoniac /cap/an;
-depozitarea în afara adăpostului= 0,053 kg amoniac /cap/an;
-împrăștierea pe terenuri agricole= 0,205 kg/cap amoniac /an.
Factorul de emisie(pulberi) pentru creșterea în adăpost = 0, 059 kg pulberi /cap/an.
Emisii din activitatea de creștere -hale
Concentrațiile poluanților emiși s -au calculat pentru situația în care fiecare hală va fi dotată
cu câte 13 ventilatoare, având capacitatea totală de exhaustare de 481370 mc/h/hală.
Tabel n r . 4. .2..3..2
Denumirea
sursei Poluant Debit masic
(g/s) Debit
gaze/aer
(Nmc/h)
(mc/h) Concentratia
în emisie
(mg/Nmc)
(mg/mc) Prag de
alerta
(mg/Nmc)
(mg/mc) Limita la
emisie=prag
impurificat
/VLE BAT
(mg/Nmc)
(mg/mc)
Horn
ventilatie
hale NH
3
Pulberi
totale
7,28
4,39
9146030

2,86
1,72

30
50

Emisii din depozitare -platformă dejecții
Tabel nr . 4. .2..3..3
Denumirea
sursei Poluant Debit masic
(g/s) Debit
gaze/aer
(Nmc/h)
(mc/h) Concentratia
în emisie
(mg/Nmc)
(mg/mc) Prag de
alerta
(mg/Nmc)
(mg/mc) Limita la
emisie=prag
impurificat
/VLE BAT
(mg/Nmc)
(mg/mc)
Platformă
stocare
dejecții NH
3

4,43
–
–

30

Emisii din împrăștierea pe terenuri agricole -surse staționare nedirijate

32
Tabel nr . 4. .2..3. .4
Denumirea
sursei Poluant Debit masic
(g/s) Debit
gaze/aer
(Nmc/h)
(mc/h) Concentratia
în emisie
(mg/Nmc)
(mg/mc) Prag de
alerta
(mg/Nmc)
(mg/mc) Limita la
emisie=prag
impurificat
/VLE BAT
(mg/Nmc)
(mg/mc)
Terenuri
agricole NH
3

17,16
–
–

30

Tabelul 4.2.3.5 prezintă factorii ce influențează nivelele de emisie amoniac în aer
provenind din împrăștierea în câmp [37, Bodemkundige Dienst, 1999]
Tabelul numărul 4.2.3.5
Factor Caracteristica Influența
Sol pH pH-ul scăzut dă emisi i scăzute
capacitatea de schimb de cationi a solului
(CEC) CEC ridicat conduce la emisii scăzute
nivel de umiditate a solului ambiguu
Factor climatic temperatura Temperatura ridicată conduce la emisii ridicate
precipitații Cauzează diluarea și o ma i bună infiltrare deci
emisii mai scăzute în aer , dar mai ridicate în sol
viteza vântului Viteza mare conduce la emisii ridicate
umiditatea aerului Nivelele scăzute conduc la emisii ridicate
Administrare Metoda de aplicare Tehnici cu emisii scăzute
Tip bălegar Conținutul de materie uscată, pH -ul și concentrația
de amoniu afectează nivelul de emisii
timpul și dozajul de aplicare Se va evita vremea caldă, uscată sau cu vânt ;
dozajele prea mari cresc perioadele de infiltrare

SURSE STATIONARE de pol uare a aerului, poluanti generati și emisi
Tabelul numărul 4.2.6
Dimensiuni și coordonate X, Y ale sursei de poluare (sistem de
coordonate local) Cantități de poluanți emiși
/Corinair
Sursa Sursa de suprafata

33
Dimensiunile
sursei Suprafața sursei mp Poluanți/
debite masice
g/s Anual
t/an
Ventilatoare cu Q=13000
mc/h, 8/hală 0,6 m
diametru 16 x 0,283 mp NH
3 -7,28 g/s

Pulberi totale –
4,39 g/s

368

Ventilatoare cu Q=41930
mc/h, 9/hală 1,4 m
diametru 18 x 1,539 mp
Platforma de dejecții 1100 mp 1100 mp NH
3 -4,43 g/s 1397

Emisii din Surse mobile
Tabelul numărul 4.2.7
Denumirea sursei Poluanti și debite masice (g/h)
CO CO
2 NO
x SOx Hidrocarburi Particule
Mobile aflate în tranzit
La un consum mediu de
3 tone motorină/an kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an
39 1100 89 11.5 89 5.5

Instalații pentru controlul emisiilor (epurarea gazelor evacuate), măsuri de prevenire a
poluarii aerului:
Tabelul numărul 4.2.8
Denumirea
sursei de
poluare Denumirea și tipul
instalației de
tratare Poluanți reținuți Eficiența instalației
în cooncordanță
cu documentația
tehnică de
proiectare Alte măsuri de
prevenire a
poluării
ventilatoare Ventilatoare care
să asigure un
debit de 481370
mc/h /hală – Scade
concentrația de
poluanți din aerul
evacuat –
platformă
de depozitare miros, amoniac,
hidrogen sulfurat,
metan – –
Terenuri agricole – – – –
Surse în tranzit – – – –

În condițiile respectării parametrilor constructivi propuși impactul produs asupra
calității aerului atmosferic va fi foarte scăzut.
Măsuri recomandate pentru diminuarea impactului:

34
– circulația utilajelor se va face numai prin zonele prestabilite ;
– utilajele vor fi întreținute în condiții optime de funcționare;
– nivelul emisiilor de gaze de ardere și pulb eri de la autovehicule se va
încadra în VLE; în acest scop se vor respecta conditiile tehnice impuse cu
ocazia inspectiilor tehnice care se efectueaza periodic pe toata durata
utilizarii tuturor autovehiculelor inmat riculate in tara;
– se vor folosi numai utilaje si mijloace de transport dotate cu motoare
Diesel,
-sistemul de ventilație cu care vor fi dotate halele va fi modern va fi menținut în
stare
optimă de funcționare coșul de evacuare a l cazanului centralei termice va fi astfel
dimensionat încât să asigure dispersia optimă gazelor de ardere.
Managementul mirosurilor
Activitatea propusă poate genera disconfort local datorita mirosului distanța până la
zona rezidențială a satu lui Palota fiind de 1300 m.
Amplasamentul propus pentru viitoarea fermă se învecinează cu:
 -drumul județean 797, spre nord;
-construcții aparținând fostei ferme zootehnice spre sud;
– ferma creștere și îngrășare suine(10 hale -24000 capete) spre e st;
– ferma pui, cu capacitatea de 420000 capete, spre vest.
Având în vedere faptul că în zonă vor exista și funcționa simultan 3 ferme
agrozootehnice, beneficiarul investiției a comandat efectuarea unui studiu privind impactul
proiectului asupra sănătăți i populației.
Impactul global asupra calității aerului în zona complexului de ferme aparținând S.C.
Nutrientul S.A. a fost estimat considerând că :
-ferma de pui de carne existentă, 42000 este în funcțiune ;
-ferma de porci grași, 24000 capete este în func țiune ;
-ferma de pui propusă, 528000 capete este în funcțiune.
Estimările s -au făcut în condițiile meteo observate în anul 2013 și 2014(vânt) pentru
8 direcții cardinale.
Concluzia finală a studiului ″Studiu de impact asupra stării de sănătate a popula ției
pentru obiectivul impact asupra stării de sănătate a populației în raport cu obiectivul –
Modernizare fermă de pui în localitatea Palota ″, elaborat de Centrul de mediu și sănătate
Cluj-Napoca este :
″Impactul global al funcționării complexului de fe rme asupra calității aerului nu va fi
semnificativ, estimările arâtând că amoniacul și pulberile generate vor avea concentrații în

35
imisii sub normele în vigoare.
Măsurătorile actuale au arătat că funcționarea corespunzătoare a fermei de pui de
carne exist ente generează în imisii, concentrații cu cel puțin un ordin de mărime mai mici
față de cele normate pentru perioada de mediere de 24 ore.
Dinamica vânturilor în zonă și numărul mic de evenimente de calm armosferic și
durata redusă a acestora creează cond iții bune de dispersie, astfel încât în zonele
rezidențiale cele mai apropiate, concentrațiile noxelor vor fi sub CMA ″(hărțile de dispersie
sunt prezentate în anexe).

4.3 Solul ; Geologia subsolului
4.3.1 Considerații generale privind amplasamentul
Din punct de vedere geografic, zona amplasamentului reprezintă zona de contact
între depresiunea Borod – Tileagd și Câmpia de Vest, componentă a pustei panonice. Este
o zonă relativ plată cu cote cuprinse între 140 – 150 m, fiind amplasată pe terasele Râului
Crișul Repede.
Din punct de vedere geologic zona este puternic marcată de activitatea de
eroziune,transport și depozitare a Râului Crișul Repede, fiind semnalate la suprafață
formațiuni sedimentare ,recente,de vârstă cuaternară.În albia majoră ,sub sedimen tele
grosiere de pietriș și nisip (cu intercalații de argilă) groase de 8 -12 m se găsesc depuneri
mai fine pelitice,de natură marno -argiloasă care alternează cu straturi nisipoase ,acvifere
ce apar și în partea superioară a formațiunilor de vârstă pliocenă până la cca 150 -200 m
adâncime.
Perimetrul in studiu prezinta un relief aproape plan fiind situat in campia joasa a
Crisurilor,subunitate a campiei de vest,pe terasa aluvionara a Crisului Repede.Altitudinile
sunt cuprinse intre 110 si 120m.
Din punct de vedere structural,perimetrul studiat apartine Depresiunii Panonice,arie
de sedimentare cu un fundament cristalin Precambrian rigid,care suporta depozite
sedimentare mezozoice, neozoice si cuaternare.Fundamentul rigid prezinta o structura
denivelata in blo curi crustale de tipul horsturilor si grabenelor, cu exceptia formatiunilor mai
vechi interceptate in forajele de adancime,la suprafata terenului afloreaza formatiuni
alluvial -eluviale apartinand Cuaternarului,care este reprezentat prin pietrisuri si nisip uri
de terasa,in alternanta cu depozite argiloase,prafoase de varsta Pleistocena si Holocena.
Sondajul de investigatie geotehnic a realizat pe amplasament a strabatut depozite
prafoase -argiloase cuaternare eluviale,apartinand paturii coezive acoperitoate a
depozitelor terasei joase.
Date privind seismicitatea zonei

36
Conform SR 1 1 1 00/l – 1 993,privind macrozonarea seismic a teritoriului României,
sectorul analizat se incadreazamacrozonei de intensitate seismica 6 (pe scara MSK).
Conform Codului de Proiecta re seismic P100 -1 l2006,acceleratia terenului pentru
proiectare pentru un interval mediu de recurenta (IMR) de 100 ani are o valoare de vârf
(coeficientul acceleratiei gravitationale locale):O,IF.g,iar perioada de colt Tc:0,7s.
Stratificatia terenului
F1
0,00-0,50 m -sol vegetal
0,50-2,60 m – argila prafoasa(spre praf argilos) cafenie plastic vArtoasa
2,60-5,40 m -pietris mic -mediu cu nisip indesat
F2
0,00-0,40 m – sol vegetal
0,40-2,70 m -argila prafoasa(spre praf argilos) cafenie plastic vartoasa
2,70-5,70 m-pietris mic -mediu cu nisip mediu indesat
F3
0,00-0,40 m -sol vegetal
0,40-2,20 m -argila prafoasa(spre praf argilos) cafenie plastic vartoasa
Din punct de vedere litotlogic stratul portant al obiectivului proiectat
este constituit de o argila prafoasa sp re praf argilos aparfindnd domeniului de
consistenld,,plastic vârtos".
Nu s -au interceptat pânze acvifere. Apele de precipitaJțe nu prezintă agresivitate
pentru betoane.
Conform STAS 6054177, adincimea maximi de inghef a terenului natural este de 80
cm.
4.3.2 Impactul lucrărilor propuse pe perioada realizării investiției
În perioada de realizare a lucrărilor de construcție a sistemulului de alimentare cu apă și a
celui de canalizare va fi excavată o cantitate de pământ, ce va fi haldată în incintă, urmân d
fi utilizată la finalizarea investiției pentru nivelarea terenului.
Poate avea loc poluarea accidentală a solului și subsolului ca urmare a:
-scurgerii accidentale de produse petroliere de la utilaje și mijloace de
transport;
-depozitării necontr olate a deșeurilor;
Impactul poate fi redus în mod substanțial prin adoptarea următoarelor măsuri:
– lucrările de întreținere și reparații curente la utilaje vor fi executate doar
în locuri special amenajate;
– se interzice folosirea în exploatare a utilajelor și mijloacelor de transport

37
care prezintă defecțiuni la sistemele de ungere, frânare, alimentare cu
carburanți, instalații electrice;
– se va asigura gestionarea optimă a tuturor categoriilor de deșeuri
produse pe amplasament.
4.3.3 Impactul lucrărilor propuse pe perioada existenței fermei
Sursele potențiale de poluare a solului și subsolului ar putea fi:
-depozitarea necontrolată a deșeurilor;
-gestionarea incorectă a găinațului î n varianta utilizării ca și fertlizant agricol;
-fisurarea sistemului de canalizare menajeră sau tehnologică.
Impactul poate fi redus în mod substanțial prin adoptarea următoarelor măsuri:
– lucrările de întreținere și reparații curente la utilaje vor fi executate doar
în locuri special amenajate;
– se interzice folosirea în exploatare a utilajelor și mijloacelor de transport
care prezintă defecțiuni la sistemele de ungere, frânare, alimentare cu
carburanți, i nstalații electrice;
– se va asigura gestionarea optimă a tuturor categoriilor de deșeuri
produse pe amplasament;
– funcționarea sistemului de canalizare va fi monitorizată permanent.
– găinațul uscat va fi păstrat pe platformă betonată, timp de 4 -6 luni,
până la completa maturare;
-aplicarea găinațului ca și fertlizant se va face în concordanță cu Codul
celor mai bune practici agricole.
În scopul minimizării riscului producerii de accidente la sistemul de canalizare se va
proceda la:
-verificarea gradului de siguranță al cuvelor de retenție pe parcursul utilizării și la
punerea lor în funcțiune;tot în același scop la fiecare remont general se repetă această
operație,
-verificarea periodică a etanșeităț ii sistemelor de canalizare,
-analiza riscurilor la fiecare modificare a variabilelor de proces;
-menținerea procesului tehnologic la standarde ridicate de calitate.
În scopul monitorizării calității factorilor de mediu sol și ape subterane unitatea va
realiza puțuri de observație,amplasate pe direcția de curgere a apelor freatice,în
proximitatea platformei de depozitare dejecții.
Administrația unității iși propune să modernizeze permanent procesul tehnologic,în
conformitate cu cerințele BAT aplicate în C omunitatea Europeană, astfel incât fiecare
operație să fie asistată de personal competent autorizat.O dată cu operațiile de

38
modernizare se vor realiza noi studii privind riscul producerii de accidente majore și al
prevenirii lor.
Planuri pentru situații d e urgență adoptate de către beneficiar :
-pentru a putea fi ținute sub observație conductele sistemului de canalizare, acestea
se vor pozat astfel încat sa se poata interveni prompt în caz de avarii;
-în cuvele de retenție se va realiza acoperirea suprafeț ei acestora cu folie astfel
încat sa nu existe riscul infiltrarii componentei lichide din compoziția dejecțiilor în
sol;
-după ce se golesc, cuvele de retenție sunt supuse unor lucrări de întreținere;
-se monitorizează permanent nivelul cantității de ape uzate din rezervoarele
de stocare;
-se monitorizează permanent cantitatea de dejecții depozitată pe platformă;
-periodic toate instalațiile aferente halelor de creștere și îngrășare a ciclului de pui
vor fi supuse remontului general .
Administrația S.C. Nutrientul S.A. și -a propus să dezvolte în cadrul societății cultura
pentru siguranță cu scopul de a crește performanța acesteia.

4.4 Zgomot și vibrații
4.4.1Impactul produs datorită nivelului de zgomot și vibrații pe perioada realizării investiției
Pe pe rioada desfășurării lucrărilor va crește nivelul de zgomot și vibrații în zonă
datorită funcționării utilajelor și circulației mijloacelor de transport.
Pentru reducerea nivelului de zgomot se vor lua următoarele măsuri:
-menținerea caracteristic ilor tuturor utilajelor la parametrii cât mai
apropiați de cei indicați în cărțile tehnice;
– reducerea la minim a timpilor de funcționare a utilajelor;
– dotarea cu amortizoare de zgomot a utilajelor folosite.
La apariția oric ărui zgomot suspect și deranjant, se vor lua măsurile necesare de
oprire a utilajelor și de remediere a defecțiunilor și a surselor de zgomot.
4.4.2 1Impactul produs datorită nivelului de zgomot și vibrații pe perioada funcționării
investiției
Zgomotele re zultate în urma activității desfășurate în cadrul obiectivului vor avea un
efect local și nu vor afecta semnificativ potențialii receptori sensibili, datorită metodei și
tehnologiilor de exploatare folosite, precum și a distanței mari față de receptorii pr otejați.

4.5. Biodiversitatea
Măsurile menționate anterior referitor la reducerea poluării factorilor de mediu se

39
constituie ca și măsuri de protecție a biodiversității.
Menționăm faptul că suprafața de teren aferentă obiectivului nu constituie habitat
natural pentru specii de floră și faună, care să prezinte interes național sau comunitar.

4.6. Peisajul
Având în vedere faptul că pe amplasament a funcționat în trecut tot fermă
zootehnică , construcțiile aferente acesteia existând, realizarea investiției propuse nu va
afecta peisajul zonei.

4.7. Mediul social și economic:
Comuna Girișu de Criș este situată în zona de câmpie, în partea de vest a județului,
la o distanță de 15 km față de municipiul Oradea, respectiv la circa 3 km față de granița cu
Ungaria. Se învecinează cu comuna Borș la nord, Sântandrei la est, Nojorid și Cefa la sud
și frontiera de stat la vest.
Pe direcția est -vest, comuna este străbătută de drumul județean 797, care se
ramifică din DN 79 Oradea -Arad. DJ 797 face legătura între satele ap arținând comunelor
Girișu de Criș, Toboliu, Sînicolau Român, Cefa și Inand.
Conform evidenței O.C.P.I., categoriile de folosință a terenurilor sunt :
-8005 ha de terenuri agricole, din care : 7096 ha teren arabil, 932 ha pășuni și 4 ha
fânețe ;
– 790 ha de terenuri neagricole, din care : 27 ha păduri, 218 ha ape, 153 ha drumuri, 318
ha terenuri acoperite cu construcții și 47 ha terenuri neproductive.
Funcțiunea dominantă este cea de locuire, zonele rezidențiale fiind dezvoltate de -a
lungul căilor de circula ție.Fondul locuibil este numai parțial în stare bună.
Activitatile economice preponderente în cadrul comunitatii sunt: agricultura,
zootehnia, industria alimentara. Tendintele viitoare se axează, în principal, pe cresterea
animalelor si legumicultura.
Activitățile agricole se desfășoară deocamdată numai în gospodăriile individuale.
Modernizarea complexului de creștere a puilor va conduce la cearea de noi locuri
de muncă și va induce un impact pozitiv asupra condițiilor de viata ale locuitorilor.

4.8. Condiții culturale și etnice, patrimoniul cultural:
Datele statistice aferente anului 2002 indică 1853 clădiri având destinația locuințe,
suprafața locuibilă fiind de 82218 mp.
Suprafața medie locuibilă este de 43,80 mp,suprafața locuibilă medie/persoană est e

40
15,64 mp iar numărul de persoane/locuință este 2,80.
72% dintre locuințe sunt racordate la rețeaua de distribuție apă potabilă și numai 3% la
rețeaua de canalizare.
Construcțiile recente reflectă tendința de migrare a rezidenților zonei metropolitane
Oradea, din municipiu către comunele componente.
Comuna dispune de 2 școli, 2 grădinițe, 2 biblioteci, 4 biserici, case de cultură, 3
cabinete medicale, un cabinet stomatologic.
Referitor la tipul de proprietate cel mai frecvent , acesta este proprietat ea privata.

5.Analiza alternativelor
5.1 Varianta 0, neimplementarea proiectului
Aspectele relevante ale evoluției probabile a mediului în cazul neimplementării planului
constau din:
Calitatea apei
Neimplementarea proiectului nu va afecta calitatea ap ei din zona de interes.
Calitatea aerului
Arealul unde urmează a fi construită ferma de creștere suine este reprezentat din terenuri
agricole și foste ferme zootehnice. În zonă s -a practicat creșterea animalelor în sistem
intensiv.
În cazul neimpl ementării proiectului, asupra calității aerului nu vor interveni modificări.
Zgomotul și vibrațiile
Amplasamentul fermei într -o zonă de terenuri agricole și foste ferme zootehnice,
face ca nivelul de zgomot să nu se modifice în cazul neimplementării proiectului.
Calitatea solului
Zona este puternic antropizată, în prezent terenul amplasamentului are
drept folosință terenuri agricole pe care predomină monoculturile.
Apreciem că în varianta neimplementării proiectului, calitatea solului din zona de
interes nu ar avea o evoluție pozitivă în timp,decât în situația în care pe terenurile agricole
s-ar practica rotația culturilor și nu ar mai fi utilizate în exces pesticidele și îngrășămintele
chimice.
Starea florei și faunei
În zona de amplasament a i nvestiției se resimte influența monoculturilor, care atâta
timp cât vor exista, vor influența compoziția vegetației.
In aceste condiții, terenul nu va putea evolua spre un ecosistem natural, suferind tot
timpul influențe antropice diverse cum ar fi; pășuna t, vânătoare, braconaj, agricultură
intensivă, ierbicide, fungicide etc).

41
În absența implementării proiectului starea florei și faunei din zona limitrofă
amplasamentului nu ar suferi modificări.
Starea monumentelor naturale și istorice
In zona am plasamentului și în vecinătatea acestuia nu se găsesc monumente ale
naturii și monumente istorice.
În prezent terenul este în intravilan și are destinația de teren ocupat cu construcții.
Situația economică și socială, starea de sănătăte
Neimpleme ntarea proiectului va genera un impact potențial negativ asupra situației
economice a locuitorilor zonei, în ceea ce privește crearea de locuri de muncă temporare
și contribuția la veniturilor primăriei locale.

5.2 Analiza alternativelor tehnice și de am plasament
Analiza alternativelor de amplasare a fermei ia în considerare următoarele
elemente:
– existența construcțiilor aferente fostei ferme zootehnice;
– potențialul agricol și zootehnic al zonei
– impactul asupra rezidenților din imediata vecinătate a amplasamentului
– Impactul asupra principalilor factori de mediu;
– Impactul asupra condițiilor socio -economice.
S-a ținut cont de fapul că pe amplasament există deja halele de creștere iar
destinația acestora se păstrează.
Administratia locala este inter esata in realizarea acestei investitii, prezenta
acesteia aducand beneficii economice importante zonei prin valoarea de investitie
ce se va realiza, dar si prin aportul la dezvoltarea zonei.
Dezvoltarea economica poate fi marcata favorabil prin oferta de locuri de munca pe
perioada de executie a lucrarilor de construire si pe perioada de exploatare, prin
favorizarea dezvoltării unor noi activități economice, în speță procesarea cărnii de pasăre.
Pentru îmbunătățirea performanței de mediu a fermei cele mai bune tehnici
disponibile trebuie să aibă în vedere următoarele :
– implementarea de programe de instruire pentru personalul fermelor
– evidența utilizării de energie ,apă,hrană,deșeuri,emisii,dejecții
– implementarea unui program de întreținere și reparaț ie pentru a asigura structurile
și echipamentele sunt în stare perfectă,iar facilitățile sunt menținute curate
– existența unui plan de urgență în cazul poluărilor accidentale
Cele mai bune tehnici disponibile se bazează pe realizarea următoarelor patru ac țiuni:
– aplicarea de măsuri nutriționale

42
– corelarea cantității și compoziției dejecțiilor care urmează afi împrăștiate cu
suprafață de teren agricol disponibilă și cu cerințele recoltei
– împrăștierea pe terenuri agricole a gunoiului doar cu respectarea cerințelor BAT
– cea mai bună tehnică disponibilă ia în considerare caracteristicile terenului ,tipul
solului,panta,condițiile climatice,nivelul precipitațiilor,sistemul de irigații,utilizarea
terenului,practicile agricole,sistemul de rotație al culturilor .
Date fiind condițiile oferite de construcțiile și dotările existente, respectiv experiența
dobândită în domeniu, beneficiarul investiției a optat pentru sistemul de creștere intensivă
la sol cu durata de circa 42 zile , cu următoarele caracteristici:
– nutriție exclusiv pe bază de rețete specializate de furaje combinate, pentru toate
categoriile de vârstă și stările fiziologice;
– administrarea automatizată a furajelor și a apei, asigurarea factorilor de
microclimat pentru toate păsările (temperatură, um iditate, viteza aerului la nivelul
animalelor), mecanizarea sistemului de evacuare a deșeurilor, controlul integral al
procesului de producție;
– folosirea materialelor biologice de înaltă valoare genetică, creșterea unor rase
consacrate;
– realizarea unor parametri ridicați de productivitate și de calitate.
Sistemul tehnologic de creștere ales prezintă următoarele avantaje față de alte
sisteme de exploatare:
– permite creșterea păsărilor în flux tehnologic continuu
– permite folosirea permanentă și complet ă a capacităților de producție
– realizarea unei productivități superioare a muncii.
Analiza alternativelor în ceea ce privește tehnologia adoptată a avut în vedere
minimizarea impactului activității asupra factorilor de mediu : apă, aer, sol.
Așa cu s -a arătat în capitolul 2 tehnologia adoptată este BAT iar nivelul emisiilor în
apă, aer, sol și ape subterane este în concordanță cu VLE impuse prin legislația în
vigoare.
In vederea prevenirii si controlului accidentelor, operatorul va intocmi un Plan de
actiune in caz de dezastre si calamitati, care va fi supuse analizei și avizării Inspectoratului
pentru Situații de Urgență al județului Bihor.
Unitatea va intocmi un Plan de prevenire si stingere a incendiilor și un Plan de
prevenire și combatere a poluări lor accidentale. Acestea cuprind prevederi pentru
minimizarea efectelor oricarui accident asupra mediului. Termenul în care vor fi avizate de
către organele competente va fi de 3 luni de la eliberarea autorizatiei integrate de mediu.
La fiecare loc de mun că se vor intocmi instrucțiuni specifice de lucru, care cuprind și

43
măsuri de protecție a mediului.
Personalul muncitor va fi instruit periodic pentru insușirea și aplicarea tuturor
planurilor și instructiunilor de prevenire și control al accidentelor.
Activitatea nu se incadreaza in categoria obiectivelor cu risc, pentru care se aplica
prevederile H.G. nr.95/2003.

6. Monitorizarea
6.1 Monitorizarea calitatii factorilor de mediu în perioada de realizare a investiției
Pe perioada construcției fermei se vor adopta următoarele măsuri :
– monitorizarea modului de manipulare a materialelor, astfel încât să nu aibă loc
poluări accidentale ;
– gestiunea deșeurilor generate pe amplasament se va face conform HG 856/2002;
– se vor respecta regulile impuse prin pla nul organizării de șantier și prin planul de
execuție;
– se vor respecta respecta regulile PSI și de protecția muncii.
Activitatea de supraveghere si monitorizare a calitatii mediului va fi asigurata de
responsabilul de mediu numit cu decizie de conducatorul unitatii.
6.2 Monitorizarea calitatii factorilor de mediu în perioada de funcționare a investiției
Controlul emisiilor de poluanti in mediu , precum si controlul factorilor de mediu se
va realiza prin analize efectuate de personal speciali zat al unor laboratoare/autoritati
competente, cu echipamente de prelevare si analiza adecvate, folosind metodele de lucru
in vigoare.
Activitatea de supraveghere si monitorizare a calitatii mediului va fi asigurata de
responsabilul de mediu n umit cu decizie de conducatorul unitatii.
Titularul de activitate are obligatia de a monitoriza nivelul emisiilor si de a raporta
informatiile solicitate catre autoritatea competenta in conformitate cu Legea protectiei
mediului nr.137/1995, r epublicata cu modificarile si completarile ulterioare.
Monitorizarea imisiilor in aer
Tabelul numărul 6.1
Punctul de prelevare
a probei Poluanti
analizati
Frecventa de prelevare probe si
analiza a poluantilor Metoda de analiza

la limita de nord și de
sud a incintei NH
3, anual, în perioada iulie -august STAS 10812 -76

Nota – Modalitatea de monitorizare a imisiilor:

44
-realizarea a 3 măsurători, în zile diferite;
-prelevarea probelor se va face pe direcția predominantă a vântului, în perioadele
când hala es te populată, anual în perioada iulie -august;
-se vor evita măsurătorile în condiții meteorologice extreme.
Valorile limită la imisiile datorate activității de creșțere intensivă a păsărilor sunt
redate în tabelul nr.6.2
Tabelul nr. 6.2
poluant limita admis ibilă, cf. STAS12574/87
medie de scurtă durată limita admisibilă, cf.
STAS12574/87
medie zilnică
NH
3 0,3 mg/mc 0,1 mg/mc

De asemenea imisiile specifice activității nu vor depăși valorile limită impuse prin
legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului î nconjurător.
Monitorizarea emisiilor in apa
Monitorizarea emisiilor in apa se va efectua conform tabelului nr. 6.3:

Tabelul numărul 6.3
Punctual de prelevare a
probei Poluantii analizati Frecventa de
prelevare probe si
analiza poluantilor Metoda de
analiza
Rezervorul de apa uzată
menajeră și rezervoarele
pentru apele uzate provinite
din igienizarea halelor
materii în suspensie

CCOCr

CBO
5

Subst.extractibile

Azot amoniacal
Fosfor total
STAS 6953 -81
gravimetrie
SR EN 872 :2005
gravimetrie
SR ISO 6 060 – 96
DIN 38409:1992
P.44 titrimetrie
SR EN 1899 –
2:2002
SR EN 1899 -1:2003
titrimetrie
SR 7587 :1996
gravimetrie
SR ISO 5664:2001
distilare -titrare

45
SR ISO 6878: 2005
mineralizare și
spectrometrie de
absorbție
moleculară

În scopul monitorizării calit ății apelor subterane, se vor executa foraje de
hidroobservație, amplasate în zona cu cota cea mai joasă.

Monitorizarea calitatii apei subterane
Tabelul numărul 6.4
Locul prelevarii
probei Indicator de calitate
analizat Frecventa de
prelevare
si analiza Metoda de analiza
Puturi hidrologice
de
hidroobservație pH Semestrial SR ISO 10523
potențiometrie
CCOCr Semestrial SR ISO 6060 – 96
DIN 38409:1992 P.44
titrimetrie
CBO
5 Semestrial SR EN 1899 -2:2002
SR EN 1899 -1:2003
titrimetrie
Materii în suspensie Semestrial STAS 6953 -81
gravimetrie
SR EN 872 :2005
gravimetrie
Reziduu filtrate la
105°C Semestrial STASD 9187 :1984
gravimetrie
Azot total Semestrial SR EN ISO 11905 –
1 :2003, spectrometrie de
absorbție moleculară
Ca Semestrial STAS 3662 : 1990
titrimetrie
Mg Semestrial STAS 3662 :1990
STAS 3026 :1976
Nota: Primele buletine de analize pentru apa freatică vor reprezenta proba martor
pentru următoarele determinări.
Monitorizarea deseurilor
-tinerea evidentei deseurilor produse, conform HG nr. 856/ 2002: tipul deseului si
codul acestuia, sectie/instalatie, cantitatea produsa, modul de stocare, valorificare,

46
transport si eliminare;
-gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje se va realiza în conformitate
cu prevederile HG 621/2005, privind ev idența gestiunii ambalajelor și a deșeurilor de
ambalaje, modificată și completată prin HG 1872/2006 .
-aprovizionarea cu materii prime se va face astfel incat sa nu se creeze stocuri,
care prin depreciere sa duca la formarea de deseuri;
-toate deseurile v or fi depozitate astfel incat sa previna orice contaminare a solului
si sa reduca la minim orice degajare de emisii fugitive in aer;
-zonele de depozitare vor fi clar marcate si semnalizate, iar containerele vor fi
inscriptionate;
-nu se va depasi capacita tea de depozitare a containerelor si depozitelor;
-platforma de depozitare dejectii va fi inspectata anual;
-se va elabora o procedura de inspectie si interventie in caz de fisuri pentru
platforma de depozitare dejectii, in trei luni de la eliberarea autor izatiei;
-se va elabora o procedura de actiune in caz de mortalitate masiva a păsărilor,
datorate unor imbolnaviri, in termen de trei luni de la eliberarea autorizatiei.
7.Situații de risc
Tabelul numărul 7.1
Scenariu de acccident
sau de evacuare
anormala Probabiltatea de
producere Consecintele producerii Masuri luate sau
propuse pentru
reducerea
probabilitatii de
producere
Fisurarea instalației
de aducțiune Probabilitate mică de
producere Perturbarea procesului
tehnologic Inspecție și revizie
periodică
Fisurarea instalației
de canalizare
menajeră și
tehnologică Probabilitate mică de
producere Poluare accidentală a
solului și a apelor
subterane Inspecție și revizie
periodică
Avarierea sistemului
de distribuție și ardere
a gazului Probabilitate mică de
producere Poluare accidentală Inspecție și revizie
periodică a instalației
Colmatarea instalației
de canalizare Probabilitate mică de
producere Poluare accidentală a
solului și a apelor
subterane Inspecție și revizie
periodică
Defectarea sistemului
de ven tilație Probabilitate mică de
producere Vicierea atmosferei din
interiorul halei Inspecție și revizie
periodică
Avarierea utilajelor
aferente instalației de Probabilitate mică de
producere Perturbarea procesului
tehnologic Inspecție și revizie
periodică

47
hrănire a păsărilor

8. Concluzii privind impactul potențial al investiției propuse asupra componentelor
mediului
8.1. Apa
Desfășurarea activității de creștere a puilor de carne în cadrul fermei proiectate, la
capacitatea sa maximă (528000 capete) nu va afecta calitatea apelor de suprafață
deoarece :
-nu se deversează ape uzate în nici un curs de apă ;
-apele meteorice provenite de pe suprafața platformei de colectare a dejecțiilor vor fi
colectate prin intermediul sistemului de ca nalizare aferente platformei și evacuate în bazin
vidanjabile betonate.
Nu va fi afectată nici calitatea apelor subterane deoarece apele uzate sunt
colectate
după cum urmează :
-apele menajere uzate, provenite din filtrul sanitar vor fi colectate actua lmente prin
intermediul unui sistem de canalizare distict și evacuate într -un rezervor vidanjabil betonat
cu capacitatea de 10 mc ;
-apele tehnologice uzate, provenite din cele 19 hale vor fi colectate prin intermediul
unui sistem de canalizare distict și evacuate în 3 rezervoare vidanjabiel betonate cu
capacitatea de 35 mc fiecare ;
suprafața activă a incintei este betonată, ceea ce exclude posibilitatea eventualelor
infiltrații de poluanți în sol, cu afectarea pânzei freatice ;

48
-programul de monitorizare a calității apelor subterane prevede efectuarea de
analize trimestrial.

8.2. Aerul
Calitatea aerului atmosferic va fi afectată în limite admibile (adică valorile
concentrațiilor poluanților gazoși evacuați nu vor depăși valorile impuse prin STAS 10812 –
76), datorită sistemului de exhaustare aferent celor 19 hale, care asigură un debit de
481370 mc/h/hală, ceea ce asigură dispersia optimă a poluanților.
Programul de monitorizare a calității aerului prevede efectuarea anuală de analize
privind nivelul imisi ilor.

8.3. Solul
Calitatea solului nu va fi afectată deoarece :
-suprafața activă a incintei este betonată ;
toate apele uzate sunt colectate prin intermediul sistemelor de canalizare ;
-dejecțiile pot fi depozitate pe platforma betonată, realizată conform normelor BAT,
timp de 4 -6 luni;
-înainte de împrăștierea pe terenurile agricole se vor face analize privind atât
compoziția gunoiului , cât și a terenurilor ce urmează a fi fertilizate;
-fertilizarea se va realiza doar în perioadele propice, cu re spectarea recomandărilor
BAT în domeniu.

8.4. Biodiversitatea
Biodiversitatea locală nu va fi afectată deoarece în ultimii 20 de ani în incintă nu s -a
modificat profilul activității iar popularea fermei la capacitatea maximă nu a necesitat
extinderea inc intei.
Suprafața de teren aferentă obiectivului nu constituie habitat natural pentru specii
de floră și faună, care să prezinte interes național sau comunitar.

8.5. Sănătatea populației
Concluzia finală a studiului ″Studiu de impact asupra stării de sănăt ate a populației
pentru obiectivul impact asupra stării de sănătate a populației în raport cu obiectivul –

49
Modernizare fermă de pui în localitatea Palota ″, elaborat de Centrul de mediu și sănătate
Cluj-Napoca este :
″Impactul global al funcționării compl exului de ferme asupra calității aerului nu va fi
semnificativ, estimările arâtând că amoniacul și pulberile generate vor avea concentrații în
imisii sub normele în vigoare.
Măsurătorile actuale au arătat că funcționarea corespunzătoare a fermei de pui de
carne existente generează în imisii, concentrații cu cel puțin un ordin de mărime mai mici
față de cele normate pentru perioada de mediere de 24 ore.
Dinamica vânturilor în zonă și numărul mic de evenimente de calm armosferic și
durata redusă a acestora creează condiții bune de dispersie, astfel încât în zonele
rezidențiale cele mai apropiate, concentrațiile noxelor vor fi sub CMA ″(hărțile de dispersie
sunt prezentate în anexe).

Evaluarea de risc și impact asupra stării de sănătate a populației în rapo rt cu
obiectivul ″ Modernizare fermă de pui în localitatea Palota ″, elaborat de Centrul de mediu
și sănătate Cluj -Napoca recomandă următoarele.
1. Înfiintarea unei perdele de vegetatie perimetral ansamblului zootehnic ;
2. Managementul corespunzător al de jecțiilor;
3.Popularea in cascadă a celor trei ferme din cadrul ansamblului zootehnic, în așa fel încât
funcționarea simultană să fie cât mai redusă;
3. Se va acorda o atentie deosebita managementului mirosului (hranire pasari,
ventilatie hale, evacuare si depozitare a dejectiilor)
4. Monitorizarea calitatii aerului la sfarsitul primelor 2 cicluri de crestere.
Monitorizarea se va face pentru: amoniac, hidrogen sulfurat, PM 2.5 si PM 10,
COV total si COT in trei puncte de recoltare, 3 zile consecutiv, dimine ata si seara;
5. Monitorizarea calității aerului se va face în zonele locuite de până la 1400 m față de
centrul ansamblului zootehnic, atunci când acesta va funcționa la capacitatea sa maximă.
În condițiile conformării cu recomandările prezentului studiu , ferma de creștere pui,
cu capacitatea de 528000 capete, poate fi amplasată și poate funcționa.
În concluzie, modernizarea și funcționarea fermei la capacitatea sa maximă va
afecta calitatea aerului atmosferic în limite admisibile dar nu va induce un imp act
negativ asupra factorilor de mediu: sănătatea populației, apă, sol, subsol,
biodiversitate.

50
9. Rezumat fără caracter tehnic
Prin profilul de activitate unitatea aparține sectorului zootehnic, obiectul de activitate
constituindu -l creșterea puilor de c arne în sistem intensiv.
Se propune:
-reabilitarea celor 19 hale existente, avand destinatia de crescatorie de pui de carne
– reabilitarea filtrului sanitar amplasat in apropierea intrarii in incinta fermei.
-amplasare depozit frigorific pentru cadavre;
-amplasare buncăre furaje;
– construirea sistemului de alimentare cu apă tehnologică, de uz igienico -sanitar și de
incendiu;
– construirea sistemului de canalizare tehnologică.
– construire platformă dejectii
Halele în suprafață de 1820,65 mp fiecare (Sutilă 1736,65 mp), au structura pe cadre beton
armat și zidarie portanta din BCA.
Filtrul sanitar va avea suprafața de 160,6 mp(Sutilă 132,65 mp)
Buncărele pentru furaje vor fi construcții metalice, amplasate câte 2/hală, în
exteriorul acestora, pe plat forme din beton.
Pentru creșterea puilor de carne se va folosi sistemul intensiv de creștere la sol,
bazat pe cicluri tehnologice cu o durată de 40 -42 de zile.
Spațiile de producție (hale) întrunesc obligatoriu condițiile în vederea autorizării
sanitar -veternare, conditii de:
Microclimat
Sanitare – veterinare
Impact asupra mediului
PSI – pază și siguranță contra incendiilor
NPM – norme de protecția muncii
Fiecare hală de producție este compartimentată în:
Spațiul de producție propriu zis, dotat cu echipam ente speciale pentru furajare, adăpare,
ventilație și încălzire;
Camera tampon care adaposteste dulapul de comanda si sistemul de supraveghere
automatizat precum si materialele de uzură.
Spațiu pentru panourile electrice.
Fluxul tehnologic pe hală este co nstruit pe principiul « totul plin totul gol » pentru
asigurarea conditiilor sanitar -veterinare ce se impun.
Etapele unui ciclu complet de producție sunt următoarele:
Achiziționarea de material biologic,pui în vârstă de o zi se face prin cumpărare, cu

51
hibrizi specializați pentru producția de carne,cu o greutate corporală medie de 50 gr.
Creșterea puilor se face în mod etapizat, cu respectarea cerințelor specifice fiecărei
perioade, astfel :
Perioada starter : 1 -3 săptămâni
-furaj starter
-temperatură cupr insă între 36 grade de grade Celsius și 28 grade Celsius
umiditate 60 -70 %
Perioada de creștere :3 -5 săptămâni
-furaj de creștere
-temperatură cuprinsă între 26 grade de grade Celsius și 22 grade Celsius
umiditate 60 -70 %
Perioada de finisare :1 -2 săptămân i
-furaj de dezvoltare
-temperatură cuprinsă între 26 grade de grade Celsius și 22 grade Celsius
umiditate 60 -70 %.
Depopularea și igienizarea halelor durează 4 -6 zile.
Repopularea durează timp de 2 zile.
Ciclul de producție pentru fiecare serie populată este de 7 -8 saptamâni, din care 6 -7
săptămâni pentru creștere și o săptămână pentru executarea lucrărilor de depopulare ,
curățenie mecanică , dezinfecție și odihna halelor precum și pentru repararea tuturor
utilajelor și instalațiilor din adăposturi ; se execută prima fumigație a halei , dezinfecția
incintei și a căilor de acces precum și deratizarea și dezinfecția fermei .
Înainte de populare suprafața fiecărei hale este așternută cu paie ( 600 baloți ) sau
cu coji de floarea soarelui ( aproximativ 15 t one ) în strat de 10 cm în medie (8 cm în
anotimp cald și 12 cm în anotimpul rece), care vor absorbi și îngloba dejecțiile , astfel
încât la sfârșitul fiecărui ciclu de creștere rezultă deșeuri , care constiuie un valoros
îngrășământ agricol . Asternutul permanent din paie sau talaj uscat este dispus uniform în
încăperi,pe spațiul liber betonat.
La populare puii se introduc în țarcuri dotate fiecare cu câte o eleveză , utilajul de
hrănire și de adăpare pentru prima perioadă de viață. În fiecare țarc se int roduc 800 –
1000 pui ,câte o adăpătoare și o hrănitoare pentru fiecare 100 pui , care se amplasează
circular lângă marginea elevezei .La vârsta de 4 zile se lărgește țarcul , iar la o săptămână
puii trebuie obișnuiți să consume hrană și apă din utilajele a utomate astfel ca la 10 -14 zile
să poată fi demontate țarcurile și utilajele folosite în primele 7 zile .
Amplasarea utilajelor automate de hrănire în hală se face, astfel încât să asigure un
hrănitor tronconic la 40 -50 de pui și o adăpătoare circulară la 100 pui , așezate la o

52
distanță de cel puțin 50 cm .
Păsările din crescătorie sunt furajate cu furaje adecvate, consumul mediu zilnic fiind de
90-100 gr/zi/pasăre.
In ferma se aplica recomandarile BAT privind tehnicile de nutritie, care asigur a
dejectii cu conținut scăzut de azot și fosfor.Astfel:
-Operatorul menține o listă a materiilor prime utilizate și evidența lunară a
consumurilor de materii prime și materiale auxiliare;
-Furajele pentru hrănirea păsărilor sunt achiziționat e de la firme specializate în
domeniu care le prepară conform recomandarilor BAT. Pentru fiecare catogorie de păsări
se folosesc categorii de nutreț combinat, astfel încât să se asigure o eficiență maximă de
transformare furaj/greutate. Scopul este de a satisface nevoile animalelor îmbunătățind
digestabilitatea nutrienților, și prin echilibrarea concentrației diferitelor componente
esențiale cu componente nediferențiate de N se urmărește îmbunătățirea eficienței
sintezei de proteine a corpului.
-Măsurile de hrănire includ hranirea pe faze, diete pe bază de substanțe nutritive
digerabile/disponibile, aplicând diete cu aport redus de aminoacizi suplimentari și diete pe
bază de fitază, cu cantități scăzute de fosfor și/sau fosfați alimentari anorganic i care se pot
digera aproape complet. Mai mult, folosirea aditivilor alimentari poate crește eficiența de
hrănire, îmbunătățind astfel retenția substanțelor nutritive și diminuând cantitatea celor de
dejectii.
-Operatorul revizuieste regulat noile d ezvoltări în domeniu, pentru utilizarea acelor
materiale care sunt mai puțin poluante.
Microclimatul este asigurat prin ventilație Combi -Tunnel, admisia aerului se face
diferențiat vară -iarnă:
-iarna prin depresiune prin pereții laterali, exhaustarea aerul ui viciat se face prin
ventilatoarele de coamă și perete;
-vara admisiile laterale sunt complet închise, admisia aerului făcându -se prin
deschiderea tunel și exhaustare prin ventilatoarele de capăt de hală și răcirea aerului prin
faguri.
Sistemul de admisi e aer proaspăt cuprinde:
-Ventilația de iarnă este formată din 90 clape de admisie CL -1200 din material
termoizolant, plasă antivrăbii, plăcuțe de ajustare a direcției aerului, 5 admisii de coamă tip
FAC2 D650 -VC-2500, cu acționare centralizată prin sistem de bare, 2 servomotoare cu
potențiometru, comandate de calculator;
-Ventilația de vară formată din 14 jaluzele de admisie MVT -17M din material plastic
pentru ventilația tip tunel și 2 motoreductoare acționare.

53
Sistemul de exhaustare aer viciat cuprinde:
-ventilația de iarnă, formată din:
– 2 ventilatoare de coamă CL -600, debit 13000 mc/h, 230 V, reglabile;
– 6 ventilatoare de coamă CL -600, debit 13000 mc/h, 400 V,
– ventilația de vară tunel: 9 ventilatoare Airmaster EM50, 1,5 CP, debit 41930 mc/h,
380/50/3, localizate pe peretele din spate al clădirii.
Pentru încălzirea halelor în sezonul rece se vor utiliza 5 ventiloconverctoare cu aer
cald tip Heat -Master 40 R, debit 1,9 mc/h, la o temperatură de 90 ⁰C.
Fagurii de răcire cuprind:
-un siste m răcire tip Pad -Cooling, cu faguri 15 mm grosime, 18 m/latură;
-racord, rigole inferioare din PVC pentrru colectarea apei, cu accesorii,
2 pompe de recirculare.
Instalația de inluminat este concepută special pentru pui de carne cu neoane
speciale, reglab ile 0-100%, montabile pe tavan, dispuse pe 3 rânduri, dimensionare 0 -40
Lucși.
Sistemul de hranire al puilor a fost astfel conceput încât să fie asigurat accesul usor
la hrană.
Blocurile de creștere sunt prevăzute cu câte un buncăr exterior din tablă
galva nizată cu capacitatea de 27 mc (18 t), dotat cu scară de vizitare și tubulatură pentru
umplere pneumatică.
Transportul furajelor în hale se face prin intermediul unei linii transport din buncărul
exterior în buncărașul de pe liniile de furajare, acționată electric.
Fiecare hală este prevăzută cu buncărașe de furajare, amplasate la capătul liniilor
de furajare. Distribuirea furajului în fiecare hală se realizează prin intermediul a 5 linii de
furajare Augermatic, suspendate, dotate cu motoare de 0,55 kW; 23 0/400V; 50 Hz cu
contactori de protecție, hrănitori FLUXX, cu reglarea nivelului de furaj, automatizare cu
senzori capacitivi de furaj, cablu anticățărare vrăbii.
Sistemul de furajare este suspendat, funcționează automat, comandat prin senzori
de furaje ce asigura un confort optim in utilizare precum si acces liber in hală pentru
curățirea dupa fiecare ciclu .
Furajarea se face cu hrănitori circulare, fiind reparti zați 40 -50 de pui de
carne/hrănitoare.
Păsările din crescătorie sunt furajate cu furaje ade cvate, consumul mediu zilnic fiind
de 90 -100 gr/zi/pasăre.
Sistemul de adăpare este format din 6 linii de picurători, suspendate, regulator de

54
presiune pe fiecare linie, unitate racord la rețea cu apometru electronic, manometru, filtru,
regulator de presiu ne central, dozator de medicamente cu capacitatea de 0,2 -2000 l/h.
Mortalitatea este un atribut normal planificat care in condițiile în care nu depășește
procentul de 6% pe serie nu provoacă dezechilibre economice.
Între două cicluri halele sunt curățate, spălate și dezinfectate,creându -se vidul
sanitar.Spălarea se face în două etape :inițial se curăță podelele, pereții, tavanele,
instalațiile de hrănire și adăpare cu furtunul,cu un volum mare de apă la presiune scăzută,
după care se continuă spălarea cu je t de apă la presiune ridicată.
Accesul in unitate a persoanelor se va face numai prin filtrul sanitar( care urmează să fie
modernizat) care va asigura un spatiu de dezechipare de haine de stradă și dulapuri
metalice pentru păstrarea acestora (vestiar negru ), un spatiu funcțional pentru WC, duș si
lavoar și o incăpere pentru echiparea cu echipamentul de lucru și păstrarea acestuia,
spatiul este amenajat in așa fel incat să fie ușor lavabil și dezinfectabil.
Accesul vehicolelor se va face pe o poarta prevazut a cu dezinfector rutier, amenajat
corespunzator incat sa asigure la rulare acoperirea anvelopelor cu dezinfectant pe
intreaga circumferinta a rotilor.
Unitatea va asigura spații necesare pentru depozitarea furajelor și materiilor furajere,
spațiu necesar m agaziei pentru medicamente de uz sanitar veterinar și dezinfectante.
Apele uzate menajer, provenite de la filtrul sanitar sunt colectate printr -un sistem de
canalizare distinct într -un rezervor vidanjabil, cu capacitatea de 10 mc.
Debitul de apa uzata r ezultat din ferma considerand ca este populata la capacitate
maxima – 528000 capete
Q evacuat apă tehnologică = 4,71 mc/zi
Apele uzate menajer, provenite de la filtrul sanitar și apele de spălare, provenite din
igienizarea celor 19 hale vor fi colec tate prin sisteme de canalizare distincte, din PVC cu
Dn 250 mm, în 3 rezervoare vidanjabile, cu capacitatea de 35 mc fiecare.
Cantitatea de dejecții rezultată în urma desfășurării activității în fermă , conform
datelor prezentate în tabelul de mai sus este:
528000 capete x 0,038 kg/cap/zi x 42 zile = 842,68 t/ciclu= 5898,81 t/an.
Conform datelor oferite de literatura de specialitate, umiditatea găinațului este
cuprinsă între 80 -85%. În condițiile unui microclimat controlat, în care exhau starea
poluanților și a vaporilor de apă în exces se realizează în permanență, la sfârșitul unui
ciclu complet de creștere, amestecul de găinaț și pat epuizat are gradul de încărcare
organică maxim dar conținutul de apă este mult diminuat, ceea ce face ca densitatea să
fie mult scăzută, în raport cu cea a găinațului proaspăt.

55
Ca atare, considerând că pe parcursul unui ciclu de creștere umiditatea se reduce
cu 80%, cantitatea de găinaț și pat epuizat, care va fi îndepărtată din hale după
depopularea acestor a, va fi de circa 2124 t/an.
Găinațul deshidratat evacuat din halele la sfârșitul fiecărui ciclu de creștere va fi
depozitat pe o platformă betonată în suprafață de 1100 mp, prevăzută pe trei laturi cu
pereți înălțați la 2,5 m, care se va amplasa in parte a nordica a fermei, cu acces in drumul
judetean.
Se va asigura platformei panta necesară scurgerii 2 -3 % și drum de acces . Se vor
construi praguri de reținere a efluentului și canale de scurgere a acestuia către un bazin
de retenție. Platforma va avea capacitate suficientă de stocare, iar amplasamentul său va
respecta distanțele impuse prin normele igienico -samitare și de mediu în raport cu zonele
rezidențiale aproximativ 1000 m,cu sursele de apă și cu cursurile de apă. Bazinul de
colectare al apei de p loaie -rezervorul vidanjabil va fi astfel poziționat încât, atunci când
este plin, partea de sus a lichidului să fie la cel puțin 0,7 – 1 m sub punctul cel mai de jos al
platformei și va avea capacitatea de 10 mc. ( se respectă Măsurile 163,164,165,166,17 0
din Codul celor mai bune practici agricole ).
Suprafața de teren necesare pentru împrăștierea găinațului maturat este de 897,6 ha.