Raport Final Ct 22.12 [611196]

Cult Market Research
Adresa: Str. Negustori, Nr. 23O25, et 1, Sector 2,
București
Email: [anonimizat]
www.cultOresearch.ro

STUDIU PRIVIND CATEGORIILE SOCIALE VULNERABILE
ȘI COMUNITĂȚILE MARGINALIZATE LA NIVELUL
POLULUI DE CREȘTERE CONSTANȚA

O Raport final O

2

Cuprins
I.1. INTRODUCERE ……………………………. …………………………………………… …………………………. 5
I.1. Context O Fișele localităților …………… …………………………………………… ………………………….. 5
I. 1. 1. Municipiul Constanța ………………… …………………………………………… ………………………. 5
I. 1. 2. Orașul Eforie ………………………. …………………………………………… ………………………….. 14
I. 1. 3. Orașul Murfatlar…………………….. …………………………………………… ……………………….. 23
I. 1. 4. Orașul Năvodari …………………….. …………………………………………… ……………………….. 33
I. 1. 5. Orașul Ovidiu ………………………. …………………………………………… …………………………. 51
I. 1. 6. Orașul Techirghiol ………………….. …………………………………………… ………………………. 63
I. 1. 7. Comuna Agigea ………………………. …………………………………………… ……………………… 73
I. 1. 8. Comuna Corbu ……………………….. …………………………………………… ………………………. 76
I. 1. 9. Comuna Cumpăna ……………………… …………………………………………… ……………………. 80
I. 1. 10. Comuna Lumina………………………. …………………………………………… ……………………. 89
I. 1. 11. Comuna Mihail Kogălniceanu ………….. …………………………………………… …………….. 96
I. 1. 12. Comuna Porta Albă ………………….. …………………………………………… ………………….. 105
I. 1. 13. Comuna Tuzla ………………………. …………………………………………… …………………….. 115
I. 1. 14. Comuna Valu lui Traian………………. …………………………………………… ……………….. 123
I. 1. 15. Comuna 23 August …………………… …………………………………………… …………………. 132
I. 1. 16. Comuna Costinești ………………….. …………………………………………… …………………… 140
I. 2. Definirea termenilor …………………… …………………………………………… ………………………… 150
I. 2. 1. Definirea termenilor ………………… …………………………………………… …………………….. 150
I. 2. 2. Cadrul european de referință …………. …………………………………………… ………………… 152
I. 2. 3. Cadrul național …………………….. …………………………………………… ……………………….. 153
I. 2. 4. Cadrul regional și local …………….. …………………………………………… ……………………. 155
I. 3. Metodologia și planul de lucru, descrierea ab ordării ……………………………………. ………… 159
I. 3. 1. Metodologia generală a studiului ……… …………………………………………… ……………… 159
I. 3. 2. Planul de lucru …………………….. …………………………………………… ……………………….. 160
I. 3. 3. Graficul gantt al activităților ………. …………………………………………… …………………… 162
I. 3. 4. Metodologie de cercetare …………….. …………………………………………… …………………. 163
II. DIAGNOZA COMUNITĂȚILOR MARGINALIZATE ÎN ZONA PO LULUI DE
CREȘTERE CONSTANȚA ………………………….. …………………………………………… ……………… 169
II.1. Persoanele vulnerabile care locuiesc în comun ități izolate ………………………………. ……… 169
II. 2. Persoane vulnerabile provenite din unitățile de detenție ……………………………….. ………. 173

3

II. 3. Persoanele vulnerabile care au minori în înt reținere …………………………………… …………. 177
II. 4. Persoane vulnerabile cu venituri scăzute … …………………………………………… ……………… 183
II. 5. Femei fără ocupație …………………… …………………………………………… ………………………… 189
II. 6. Persoane care provin din centrele de plasame nt ………………………………………… …………. 194
II. 7. Persoane cu dizabilități ……………… …………………………………………… ……………………….. 198
II. 8. Persoane fără calificare ………………. …………………………………………… ……………………….. 203
II. 9. Persoane șomere care au peste 45 de ani …. …………………………………………… …………….. 207
II. 10. Persoanele care sunt șomere de la mult de 2 ani ………………………………………. …………. 210
II. 11. Tinerii absolvenți care sunt șomeri ……. …………………………………………… ………………… 214
III. DIAGNOZA COMUNITARILOR DE ROMI ÎN ZONA POLULUI DE CREȘTERE
CONSTANȚA ………………………………….. …………………………………………… …………………………. 218
III. 1. Contextul istoric al interacțiunii rromilor cu populația majoritară …………………….. …… 218
III. 2. Incluziune și perspective …………….. …………………………………………… ……………………… 220
III. 3. Interacțiune și percepție …………….. …………………………………………… ……………………….. 228
IV. IDENTIFICAREA NEVOILOR SI A PROIECTELOR POTENȚI ALE
FINANȚABILE IN PERIOADA DE PROGRAMARE 2014o 2020 .. ……………………………. 231
IV.1. Introducere …………………………… …………………………………………… ……………………………. 231
IV. 2. Obiective specifice …………………… …………………………………………… ……………………….. 231
IV. 3. Tematici …………………………….. …………………………………………… …………………………….. 231
IV. 4. Teme propuse spre abordare în perioada de pr ogramare 2014 – 2020 ……………………. 238
IV. 5. Recomandări de proiecte ……………….. …………………………………………… …………………… 240
Formarea profesională ……………………….. …………………………………………… …………………….. 240
Fișă nr. 1 – Recomandare de proiect pentru integrar ea pe piața muncii ………………………….. . 240
Fișă nr. 2 – Recomandare de proiecte pentru stimula rea antreprenoriatului ……………………… 241
Fișă nr. 3 – Recomandare de proiect pentru întoarce rea la școală ………………………………. ….. 243
Investiții în infrastructura socială ………….. …………………………………………… …………………… 244
Fișă nr. 4 – Recomandare de proiect pentru investiț ii în infrastructura socială …………………. 244
Fișă nr. 5 – Recomandare de proiect pentru investi ții în infrastructura socială ………………… 245
Fișă nr. 6 – Recomandare de proiect pentru investiț ii în infrastructura socială …………………. 246
Fișă nr. 7 – Recomandare de proiect pentru investiț ii în infrastructura socială …………………. 247
Fișă nr. 8 – Recomandare de proiect pentru creștere a capacității informatice a structurilor din
infrastructura socială ………………………. …………………………………………… …………………………… 247
Conștientizare și economie socială ……………. …………………………………………… ………………. 248
Fișă nr. 9 – Recomandare de proiect pentru acțiuni de facilitare ………………………………. ……. 248

4

Fișă nr. 10 – Recomandare de proiect pentru diminua rea riscului de sărăcie și a excluziunii
sociale a grupurilor vulnerabile ……………… …………………………………………… …………………….. 250
Fișă nr. 11 – Recomandare de proiect pentru activit ăți de planificare familială ………………… 251
Investiții în asistența socială ………………. …………………………………………… ……………………… 252
Fișă nr. 12 – Recomandare de proiect pentru investi ții în asistența socială …………………….. .. 252
Fișă nr. 13 – Recomandare de proiect pentru investi ții în asistența socială …………………….. .. 253
V. CONCLUZIILE STUDIULUI …………………….. …………………………………………… …………… 255
V. 1. Situația generală a localităților participant e la studiu în 2015 …………………………. ……… 255
V. 2. Situația generală a grupurilor vulnerabile în 2015 ……………………………………… ………… 258
V. 3. Concluzii privind proiectele realizate și rec omandări …………………………………… ………. 264
VI. BIBLIOGRAFIE ……………………………. …………………………………………… ……………………… 266
VII. ANEXE………………………………….. …………………………………………… …………………………….. 277
Anexa 1. Tabel priorități POCU ……………….. …………………………………………… ………………….. 277
Anexa 2. Tabel prioritări POR ………………… …………………………………………… ……………………. 299
Anexa 3. Tabel prioritări POAD ……………….. …………………………………………… ………………….. 304
Anexa 4. Formular pentru autoritățile locale din c adrul Polului de Creștere Constanța …….. 307

5

I.1. INTRODUCERE

I.1. Context o Fișele localităților

I. 1. 1. Municipiul Constanța

Date despre județul Constanța
Județul Constanța face parte din regiunea de dezvol tarea Sud – Est. Este județul cel mai
urbanizat din România. Populația orașelor este de 5 39.902 locuitori, trăind în cele trei municipii
(Constanța, Medgidia și Mangalia) și în cele nouă o rașe (Băneasa, Cernavodă, Eforie, Hârșova,
Murfatlar, Năvodari, Negru Vodă, Ovidiu și Techirgh iol). Județul conține 58 de comune.
Populația totală este de 756.053 locuitori, iar sup rafața este de 7.071,29 km 2. De asemenea,
județul Constanța se află pe locul 5 după populație și pe locul 7 după suprafață între celelalte
județe ale țării.
Vecinii municipiului Constanța sunt: Bulgaria, jud ețul Ialomița, județul Călărași, județul
Brăila, județul Tulcea și Marea Neagră.

Amplasare
Municipiul Constanța este printre cele mai vechi or așe atestate de pe teritoriul țării. Județul are
ca reședință orașul Constanța, având aceeași denumi re. În partea de est se situează întrOo zonă de
lagună, este deluroasă la nord și în partea central ă, iar la sud și la vest prezintă câmpie. Orașul
Constanța are în posesie o plajă de 6 km. Stațiunea turistică Mamaia situată în partea de nord a
municipiului se află pe malul unei lagune, cu o pla jă de 7 km, aceasta continuânduOse cu alți 6
km pe teritoriul orașului Năvodari.
Municipiul este situat în centrul Polului de Dezvo ltare Constanța, și are ca vecini comuna
Agigea la sud, orașul Năvodari și orașul Ovidiu la nord, la vest orașul Murfatlar și comuna Valu
lui Traian, la sudOvest cu Orașul Techirghiol și co muna Cumpăna, iar la vest cu Marea Neagră.

Structură socioodemografică
Populația municipiului Constanța este de 283.872 co nform recensământului din anul 2011.

6

Aceasta află în scădere față de recensământul din a nul 2002, când populația municipiului era de
310.471 locuitori. Populația majoritară este de etn ie română, cu un procent de 83,11%. Tătarii și
turcii reprezintă principalele minorități ale munic ipiului, având o pondere de 2,6%, respectiv
2,3%. Apartenența etnică nu este cunoscută pentru 1 0,36% din populație. Din punct de vedere
confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocș i (83,04%), cu o minoritate de musulmani
(5,13%), iar pentru 10,43% din populație, nu este c unoscută apartenența confesională.

Structura etnică a municipiului Constanța între 185 3 și 2002
Etnie 1853 1895 1913 2002
Total 5.204 10.419 27.201 310.471
români 279 (5,4%) 2.519 (24,1%) 15.663 (57,6%) 286.332 (92,2%)
tătari 1.853 (35,6%)
2.202 (21,1%) 277 (1%) 8.724 (2,8%)
turci 104 (2,0%) 2.451 (9%) 9.018 (2,9%)
greci 1.542 (29,6%) 2.460 (23,6%) 3.170 (11,6%) 546 (0,17%)
bulgari 342 (6,5%) 1.060 (10,1%) 940 (3,4%) 48 (0,01%)
evrei 344 (6,6%) 855 (8,2%) 1.266 (4,6%) 44 (0,01%)
romi 127 (2,4%) datele nedisponibile 2.962 (0,95%)

83,10% 2,29% 2,59% 10,36% 1,63% Componența etnică a Municipiului
Constanța
Români
Turci
Tătari
Necunoscută
Altă etnie

7

Date statistice INS (Institutul Național de Statist ică)
• Populația conform Recensământ din 2011: 283,872
• Populația stabilă 2014 : 296,823
• Populația domiciliată 2014 : 319,678
• Dinamica populației recensământ 2011 față 2002: O9%
• Pondere populației 0O19 ani 2013: 17%
• Pondere populației 20O64 de ani 2013: 68%
• Pondere populație peste 64 de ani 2013: 15%
• Variație pondere populație între 20 și 64 ani 2013 față de 2004: O1,7%
• Variație pondere populație peste 64 de ani 2013 faț ă de 2004: 3,3%
• Număr născuți vii 2013: 2696
• Tendința număr născuți vii 2006O2013 (CAGR): O0,7%
• Sporul cumulat al migrației interne și externe 2010 O2012: 712
• Sporul mediu anual al migrației interne și externe 2010O2012 ca % în populația medie
domiciliată în u.a.t. 2010O2012: 0,1%
• număr de locuințe existente 2013 (INS): 127.203
• număr mediu de locuințe finalizate anual 2006O2013 (INS): 1,292 83,04% 5,12% 10,42% 1,40% Componența confesională a Municipiului
Constanța
Ortodocși
Musulmani
Necunoscută
Altă religie

8

• număr mediu anual autorizații construire clădiri re zidențiale 2010O2013: 269,25
• populația rezidentă ocupată RPL 2011 (INS): 119802
• număr lucrători pe cont propriu RPL 2011 (INS): 141 3
• număr lucrători familiali neremunerați RPL 2011 (IN S): 104
• număr șomeri înregistrați 12.2013 (INS): 3.001
• număr operatori economici activi înregistrați în u. a.t. 2014 (ONRC): 16.962
• tendința operatorilor economici activi înregistrați în u.a.t. 2010O2014 (ONRC): 1%
• număr salariați înregistrați în u.a.t. 2014 O total (M.F.P.): 123.942
• tendința numărului salariaților înregistrați în u.a .t. total 2011O2014 (M.F.P.): O0,2%
• număr salariați ai operatorilor economici înregistr ați în u.a.t. 2014 (ONRC): 88.503
• tendința numărului salariaților operatorilor econom ici înregistrați în u.a.t. 2011O2014
(ONRC): O1,3%
• cifra de afaceri per capital a operatorilor economi ci înregistrați în u.a.t. 2014 (ONRC)
(lei): 76.224
• dinamica cifrei de afaceri per capital a operatoril or economici înregistrați în u.a.t. 2010O
2014 (ONRC): O1,5%
• procentul operatorilor economici care au înregistra t profit 2010O2014 (ONRC): 35,9%
• dinamica operatorilor economici care au înregistrat profit brut 2010O2014 (ONRC): 3,9%
• număr mediu anual autorizații construire clădiri ne rezidențiale 2010O2013: 42,25
• număr salariați din bugetul u.a.t. 2014 (sursa: M.F .P.): 6125
• număr personal asistență socială 2014 (sursa: M.F.P .): 1113
• lungimea drumurilor de interes local avute în admin istrare (drumuri comunale, străzi,
etc.): 562
• furnizează serviciul de alimentare cu apă: 1
• furnizează serviciul de canalizare: 1
• lungimea rețelei de distribuție a apei potabile (km ): 575,19
• lungimea rețelei de canalizare a apelor uzate (km): 636,491
• număr de branșamente la rețeaua de distribuție a ap ei potabile: 27992
• număr de racorduri la rețeaua de canalizare a apelo r uzate: 27328

9

• furnizează serviciul de salubrizare: 1
• număr personal medical 2014 salarizat din bugetul u .a.t. (sursa: M.F.P.): 313
• farmacii 2013 (INS): 207
• cabinete medicale de familie 2013 (INS): 202
• cabinete medicale de specialitate 2013 (INS): 278
• medici și farmaciști 2013 (INS): 1994
• personal sanitar mediu 2013 (INS): 2.847
• număr personal didactic 2014 (sursa: M.F.P.): 3878
• elevi înscriși în învățământul primar 2014 (MECT): 12326
• dinamica elevilor înscriși în învățământul primar 2 010O2014 (MECT): 7,9%
• școli gimnaziale 2014 (MECT): 42
• licee, inclusiv școli tehnice, profesionale, de art e și meserii 2014 (MECT): 33
• elevi înscriși în învățământul gimnazial 2014 (MECT ): 12287
• dinamica elevilor înscriși în învățământul gimnazia l 2010O2014 (MECT): 6,2%
• elevi înscriși în învățământul liceal, inclusiv pro fesional 2014 (MECT): 15119
• dinamica elevilor înscriși în învățământul liceal s i profesional 2010O2014 (MECT): O4,1%
• % populație cu vârsta de gimnaziu: 8,1%
• % populație cu vârsta de liceu: 3,7%
Economie
Constanța reprezintă un centru comercial, industria l și turistic de o importanță națională. Județul
sOa plasat pe poziția a treia la nivel național, du pă ce în prima jumătate a anului 2008, Constanța
împreună cu localitățile învecinate au înființat 3. 144 de firme noi.
În județul Constanța se află cel mai mare port al țării, și totodată cel deOal patrulea al
Europei. În cadrul portului funcționează șantierul naval, unul dintre cele mai mari după numărul
vaselor construite și reparate.
Turismul este considerat o ramură de activitate im portantă din punct de vedere economic.
Datorită plasării în apropierea localităților turis tice, oamenii vizitează monumentele din oraș.
Totuși, dezvoltarea industriei navale a avut efectu l micșorării plajelor. Constanța reprezintă de
asemenea, un centru al comerțului și al educației, fiind considerate aspecte importante ale

10

economiei locale.

Infrastructură
Municipiul Constanța este singurul oraș din România deservit de majoritatea căilor moderne de
transport, respectiv rutier, feroviar, maritim, flu vial și aerian.

Transporturi rutiere
Municipiul Constanța beneficiază de infrastructură rutieră modernă atât în interiorul, cât și în
afara ariei municipale. Forma rețelei de drumuri în afara municipiului este de tip pânză de
păianjen (sau radiară), toate drumurile principale din județ convergând către reședință.

Autostrăzi
Municipiul Constanța este conectat de București pr in Autostrada A2, încă din anul 2012. Este
prima autostradă finalizată din țară.
În vestul municipiului există o autostradă de centu ră (A4) de 22 km care ușurează traficul
din regiune fără a interfera cu municipiul. Cu ajut orul acesteia este facilitat accesul dinspre
rețeaua de drumuri din Europa către Constanța, care pe tot parcursul anului generează fluxuri de
mărfuri.

Drumuri Europene
Pe lângă cele două autostrăzi există patru drumuri europene care tranzitează sau care au ca
destinație Constanța, și anume: DE 60, DE 81, DE 87 și Drumul European 675.

Trama stradală și transportul în comun
Rețeaua stradală din Constanța facilitează transpor tul rutier și pietonal. Pentru transportul în
comun circulă linii de autobuz pe majoritatea bulev ardelor.
În Municipiul Constanța nu mai circulă tramvaie și nici troleibuze, acestea fiind
eliminate în timpul mandatului (*fostului) primar R adu Mazăre. Tot pentru transportul în comun
sunt companii de maxiOtaxi care asigură transportul între cartiere. De asemenea, în perioada
sezonului estival circulă autobuze RATC dublu etaja te, descoperite.

11

Șoseaua de coastă reprezintă un proiect aflat în d esfășurare la Constanța pentru a conecta
Mamaia de Peninsulă (centrul istoric). Tot în desfă șurare se află și lucrările pentru extinderea la
două benzi pe sens a drumului Mamaia Nord – Năvodar i.

Transportul în comun
Principala companie este Regia Autonomă de Transpor t Constanța (RATC). Rețeaua de transport
a RATC este formată în prezent numai din linii de a utobuz. Pe lângă RATC, există și firme de
microbuze (maxiOtaxi) private.
În prezent, tramvaiele nu mai circulă, deoarece au fost retrase din circulație pe motivul de
a "decongestiona traficul", acestea fiind înlocuite cu autobuze noi. Tramvaiele au circulat în
municipiul Constanța până în anul 2008.

Transporturi feroviare
Constanța are legături directe pe calea ferată cu B ucurești datorită magistralei 800. CFR călători
realizează curse directe și către Iași, Arad, Craio va, Buzău și alte localități din țară. Trenurile
fără oprire ConstanțaOBucurești Nord realizează o c ălătorie în două ore, iar cele cu oprire în
Medgidia, Fetești și Ciulnița în două ore și 20O30 minute. Tot datorită magistralei 800, unele
curse au atins timpi de 1:52h, mergând cu o viteză constantă de 160 km/h. De asemenea,
operatorul privat Softrans a efectuat curse regulat e zilnice în timpul sezonului estival 2014
pentru transportul de pasageri între Craiova O Bucu rești O Constanța și retur.
Orașul este străbătut de o rețea complexă de cale f erată, o linie dublă în nordul orașului
spre Năvodari, rafinăria Petromidia, portul Midia ș i cariera de piatră Sitorman, o linie dublă
electrificată spre portul Constanța Nord, o altă li nie dublă electrificată spre portul Constanța Sud
și linia simplă spre Mangalia și portul Mangalia. L inia către Mangalia, prin stațiunile adiacente
este simplă și nu este electrificată.
În municipiu există și tunelul feroviar Anghel Sali gny, fiind e considerat monument
istoric (1896O1900).
În 1860, pe teritoriul județului Constanța a intrat în funcțiune linia de cale ferată
ConstanțaOCernavodă (KöstenceOBoğazköy), fiind prim a linie ferată din partea europeană a
Imperiului Otoman. Pe această linie a circulat domn itorul Alexandru Ioan Cuza în drum spre

12

Constantinopol.

Feribot
În incinta de sud a Portului Constanța există infra structură feroviară de tip feribot cu multiple
linii pentru trierea, pregătirea și îmbarcarea conv oaielor feroviare. Cererea pentru aceasta însă
rămâne foarte scăzută.

Gara Maritimă
Este "cealaltă" gară a Constanței, fiind construită între 1930 și 1935. Călătorii se îmbarcau din
gara maritimă pentru destinații cu linii regulate c ătre Constantinopol, Pireu, Alexandria, Napoli,
Marsilia. Existau curse directe către New York, cu vase transatlantice, cum erau spre exemplu
cele operate de compania Byron Steamship Company lt d. cu vasele Megali Hellas, Themistocles
și King Alexander. În prezent, în clădirea ei funcț ionează Administrația Porturilor Maritime,
companie deținută de statul român, cu rol de autori tate portuară.

Transporturi maritime
Portul Constanța este format din Portul Constanța N ord, Portul Constanța Sud și Portul
Constanța Sud – Fluvial. Este cel mai mare port din România și al patrulea din Europa ca
mărime. Ansamblul este supradimensionat față de tra ficul din 2010, iar investițiile sunt
inexistente pentru a echipa funcțional danele în nu măr de 156. Sunt funcționale doar o treime
dintre acestea, restul fiind în așteptare.
Portul Constanța se întinde pe o lungime de aproxi mativ 30 km, acoperind o suprafață
totală de 3.926 ha, din care 1.313 ha uscat și 2.61 3 ha apă, cu adâncimi cuprinse între 7 și 19
metri. Digul de sud și digul de nord fac parte din Portul Constanța și au împreună 14 km
lungime. Portul are legături cu toate porturile imp ortante din lume, iar ultima linie înființată a
fost Shanghai – Constanța.
Ca orașOport maritimoOfluvial, Constanța are o part icularitate care se regăsește și în alte
porturi rusești, ucrainene sau bulgărești : navigaț ia de turism și de pescuit individual (dezvoltată
înainte de război, și astăzi foarte răspândită în r estul Europei) este foarte redusă. În trecut, marea
era o zonaOfrontieră strict rezervată navigației mi litare sau comerciale, motiv pentru care în

13

mentalitatea populației constănțene, prezența pe ma re a unei mulțimi de ambarcații turistice, și
crearea porturilor de turism și a organismelor de s upraveghere necesare, apar ca o utopie, chiar
dacă în Turcia și în alte țări cu litoral, este un sector economic înfloritor.

Transporturi fluviale
Transportul fluvial are punctul de plecare din port ul Constanța SudOFluvial, pe Canalul DunăreO
Marea Neagră, mai departe pe fluviul Dunărea, punct ul terminus fiind portul Rotterdam. În
fiecare zi, peste 200 nave fluviale se află în port pentru operațiuni de încărcare sau descărcare
mărfuri ori se află în așteptare pentru a fi operat e. Portul Constanța Sud – Fluvial are facilități
care permit acostarea oricărui tip de navă fluvială .

Transporturi aeriene
Transportul aerian este reprezentat prin Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu și
Aerodromul Tuzla. Din motive de securitate și zgomo t, aeroportul a fost construit în afara
orașului. Aeroportul Internațional Mihail Kogălnice anu are o pistă în lungime de 3,5 km în
totalitate betonată și o instalație de balizaj care permite aterizarea în orice condiții meteo. Pe
acest aeroport operează, începând din aprilie 2008, compania lowOcost Ryanair.
Aerodromul Tuzla este situat la jumătatea distanței dintre Constanța și Mangalia, aflânduO
se pe teritoriul Zonei Metropolitane Constanța. Pe acest aerodrom este amenajat și un helipunct
pentru aterizarea elicopterelor. Dispunând de baliz aje luminoase, atât pe aerodrom cât și pe
helipunct se pot efectua și zboruri de noapte.

Cultură
Fiind unul dintre cele mai mari orașe ale României, Constanța este un centru cultural de
importanță națională, aici funcționând Teatrul de S tat Constanța, înființat în 1951 și Teatrul
Național de Operă și Balet Oleg Danovski, înființat în 2004.
Constanța este cunoscută și datorită muzeelor sale numeroase: Complexul Muzeal de
Științe ale Naturii, compus din șase secțiuni: delf inariu, planetariu, observator astronomic,
microOrezervație și expoziție de păsări exotice și decor, Acvariul, Muzeul Marinei, Muzeul de
Artă Populară, Muzeul de Istorie Națională și Arheo logie, Muzeul Mării, Muzeul Portului

14

Constanța și Muzeul de Sculptură „Ion Jalea”.
În Constanța se află exemple de stiluri arhitectoni ce diverse. Cazinoul, unul dintre cele
mai bune exemple ale arhitecturii art nouveau din R omânia, a fost renovat și este considerat
simbolul municipiului. Geamia veche și sinagoga vec he se mai pot încă vedea (a doua nu mai are
acoperiș), iar Moscheea nouă construită în 1910 în stilul maur se poate vizita. Cele mai vechi
clădiri din oraș sunt: Edificiul roman din secolul II sau Farul zis Genovez (construit în 1860 de
inginerul francez Michel Pașa, pe soclul genovez di n Evul Mediu) împreună cu biserica
grecească de pe Bd. Mircea cel Bătrân. Există și di verse monumente, cum este statuia lui Ovidiu
și bustul lui Mihai Eminescu situat pe faleză. Fost a primărie, astăzi Muzeu de Istorie Națională și
Arheologie, a fost de asemenea păstrată, iar clădir ea Muzeului Marinei a fost recent renovată.
I. 1. 2. Orașul Eforie

Date despre orașul Eforie
Eforie este un oraș din județul Constanța, situat î n extremitatea de sudOest a României, pe fâșia
de litoral dintre Marea Neagră și Lacul Techirghiol , la 19 km de municipiul Constanța.
Orașul este alcătuit din două stațiuni (Eforie Sud și Eforie Nord). Localitatea Eforie Sud
este considerată ca fiind cea mai veche stațiune ba lneară de pe litoralul românesc, ale cărui
începuturi datează din anul 1899. Este recunoscută internațional ca fiind un centru de tratament
pentru diferite afecțiuni pe bază de metode natural e.

Amplasare
Localitatea Eforie Sud mai este cunoscută și sub de numirea de „Orașul dintre ape” datorită
așezării sale geografice O între 16,5 km și 18,5 km pe șoseaua internațională E95 Constanța –
Mangalia – Vama Veche, între Marea Neagră și Lacul Techirghiol. Cea deOa doua localitate care
constituie orașul Eforie este localitatea Eforie No rd, care este situată între Agigea la nord(5 km)
și Eforie Sud (2 km) la circa 12 km de Constanța și este considerată ca fiind cea deOa doua cea
mai mare stațiune balneară din România.
Plaja localității Eforie Nord are o lungime de 3 km și o lățime de între 20O100 m, fiind
mărginită de o faleză de peste 30 m.

15

Structură socioodemografică
Orașul Eforie are o populație de 9.473 locuitori co nform recensământului din anul 2011, în
creștere față de recensământul anterior din 2002, c ând se înregistrează 9.465 locuitori.
Populația majoritară este română, cu un procent de 80,62%. Minoritățile sunt reprezentate
de tătari (3,56%), romi (3,25%) și turci (2,21%). P entru 9,61% din populația orașului Eforie,
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
sunt ortodocși (81,24%), cu o minoritate de musulma ni (6,53%). Pentru 9,68% din populație,
apartenența confesională nu este cunoscută.

81% 3% 2% 3% 10% 1% Componența etnică a orașului Eforie
Români
Romi
Turci
Tătari
Necunoscută
Altă etnie

16

Date statistice INS (Institutul Național de Statist ică)

• Populația conform Recensământ din 2011: 9.473
• Populația stabilă 2014 : 10.657
• Populația domiciliată 2014 : 11.036
• Dinamica populației recensământ 2011 față 2002: 0%
• Pondere populației 0O19 ani 2013: 18%
• Pondere populației 20O64 de ani 2013: 68%
• Pondere populație peste 64 de ani 2013: 14%
• Variație pondere populație între 20 și 64 ani 2013 față de 2004: 0,7%
• Variație pondere populație peste 64 de ani 2013 faț ă de 2004: 0,1%
• Număr născuți vii 2013: 101
• Tendința număr născuți vii 2006O2013 (CAGR): 3%
• Sporul cumulat al migrației interne și externe 2010 O2012: 361
• Sporul mediu anual al migrației interne și externe 2010O2012 ca % în populația medie
domiciliată în u.a.t. 2010O2012: 1,1%
• număr de locuințe existente 2013 (INS): 4.867
• număr mediu de locuințe finalizate anual 2006O2013 (INS): 123
• număr mediu anual autorizații construire clădiri re zidențiale 2010O2013: 44,50
• populația rezidentă ocupată RPL 2011 (INS): 3538
• număr lucrători pe cont propriu RPL 2011 (INS): 77
• număr lucrători familiali neremunerați RPL 2011 (IN S): 0 81% 6% 10% 3% Componența profesională a orașului
Eforie
Ortodocși
Musulmani
Necunoscută
Altă religie

17

• număr șomeri înregistrați 12.2013 (INS): 201
• număr operatori economici activi înregistrați în u. a.t. 2014 (ONRC): 633
• tendința operatorilor economici activi înregistrați în u.a.t. 2010O2014 (ONRC): 3,5%
• număr salariați înregistrați în u.a.t. 2014 O total (M.F.P.): 1.972
• tendința numărului salariaților înregistrați în u.a .t. total 2011O2014 (M.F.P.): O6,9%
• număr salariați ai operatorilor economici înregistr ați în u.a.t. 2014 (ONRC): 1.785
• tendința numărului salariaților operatorilor econom ici înregistrați în u.a.t. 2011O2014
(ONRC): 1,3%
• cifra de afaceri per capital a operatorilor economi ci înregistrați în u.a.t. 2014 (ONRC)
(lei): 24.706
• dinamica cifrei de afaceri per capital a operatoril or economici înregistrați în u.a.t. 2010O
2014 (ONRC): 3,6%
• procentul operatorilor economici care au înregistra t profit 2010O2014 (ONRC): 32,4%
• dinamica operatorilor economici care au înregistrat profit brut 2010O2014 (ONRC): 6,6%
• număr mediu anual autorizații construire clădiri ne rezidențiale 2010O2013: 3,50%
• număr salariați din bugetul u.a.t. 2014 (sursa: M.F .P.): 252
• număr personal asistență socială 2014 (sursa: M.F.P .): 38
• lungimea drumurilor de interes local avute în admin istrare (drumuri comunale, străzi,
etc.): 78
• furnizează serviciul de alimentare cu apă: 1
• furnizează serviciul de canalizare: 1
• lungimea rețelei de distribuție a apei potabile (km ): 88
• lungimea rețelei de canalizare a apelor uzate (km): 126,85
• număr de branșamente la rețeaua de distribuție a ap ei potabile: 3258
• număr de racorduri la rețeaua de canalizare a apelo r uzate: 2994
• furnizează serviciul de salubrizare: 1
• număr personal medical 2014 salarizat din bugetul u .a.t. (sursa: M.F.P.): 2
• farmacii 2013 (INS): 8
• cabinete medicale de familie 2013 (INS): 6
• cabinete medicale de specialitate 2013 (INS): 2
• medici și farmaciști 2013 (INS): 45
• personal sanitar mediu 2013 (INS): 116
• număr personal didactic 2014 (sursa: M.F.P.): 115
• elevi înscriși în învățământul primar 2014 (MECT): 424
• dinamica elevilor înscriși în învățământul primar 2 010O2014 (MECT): 4,1%
• școli gimnaziale 2014 (MECT): 2
• licee, inclusiv școli tehnice, profesionale, de art e și meserii 2014 (MECT): 1

18

• elevi înscriși în învățământul gimnazial 2014 (MECT ): 333
• dinamica elevilor înscriși în învățământul gimnazia l 2010O2014 (MECT): O3,2%
• elevi înscriși în învățământul liceal, inclusiv pro fesional 2014 (MECT): 360
• dinamica elevilor înscriși în învățământul liceal s i profesional 2010O2014 (MECT): O4,3%
• % populație cu vârsta de gimnaziu: 8,9%
• % populație cu vârsta de liceu: 4,2%
Economie
Principala activitate economică a orașului Eforie e ste turismul. Cea mai mare parte a desfășurării
acestuia are loc pe durata sezonului estival.
Turismul de agrement și balnear reprezintă o activ itate economică care se desfășoară în
orașul Eforie. Bazele de tratament sunt deschise pe durata întregului an. De asemenea, există o
fabrică de mobilă ce se numește Ovo Design.

Infrastructură
O cale pentru a ajunge la Eforie Sud este DN39 (E 8 7) mergând 18 kilometri de la Constanța și
25 kilometri nord de Mangalia sau mergând pe E 60 s pre Constanța, pe Giurgeni – Vadul Oii,
DN 3 de la Călărași.
O altă modalitate de a ajunge la Eforie este folo sirea căii ferate, la 17 kilometri sud de
Constanța pe linia ConstanțaOMangalia, gara Eforie Sud.
În Eforie Nord se găsește un port de yachturi ce a re o suprafață de 2 hectare. Acesta poate
găzdui nave ușoare de agrement, corazieră sau ambar cațiuni sportive.

Cultură
Orașul Eforie are mai multe atracții turistice prin tre care și Casa de Cultură Carmen Sylva din
Eforie Nord.
Turiștii vin din toate părțile țării pentru a bene ficia de tratamente pentru afecțiuni
reumatice, dermatologice și pentru afecțiuni ale si stemului osos. Baza de tratament funcționează
pe tot parcursul anului.
Turiștii pot alege să se relaxeze la parcul de dis tracții Eforie Aqua Park sau pot merge la
Teatrul de Vară, unde au loc pe toată durata sezonu lui estival concerte și spectacole de teatru.

19

Formular pentru autoritățile locale din cadrul Polu lui de Creștere Constanța

În cadrul Studiului privind categoriile sociale vul nerabile și comunitățile marginalizate la
nivelul Popului de Creștere Constanța vă rugăm să r ăspundeți la câteva întrebări care ne
vor ajuta să identificăm grupurile vulnerabile din cadrul comunității dumneavoastră .
Validitatea rezultatelor acestei cercetări depinde de amabilitatea dumneavoastră de a
răspunde. Vă asigurăm că informațiile pe care ni le veți oferi vor fi folosite doar în scopul
prelucrării lor statistice.

Q1. Localitatea dumneavoastră (automat)
1/box2 Agigea
2/box2 Constanța
3/box2 Corbu
4/box2 Cumpăna
5X Eforie
6/box2 Lumina
7/box2 Mihail Kogălniceanu
8/box2 Murfatlar
9/box2 Năvodari
10 /box2 Ovidiu
11 /box2 Poarta Albă
12 /box2 Techirghiol
13 /box2 Tuzla
14 /box2 Valul lui Traian
15 /box2 Lumina
16 /box2 13 August
17 /box2 Costinești

D1. Instituția/Organizația (automat)
Primărie 1/box2
Consiliu Local 2/box2
Serviciu Public Local de Asistență și Protecție Soc ială 3X
Școală 4/box2
Poliție 5/box2
Dispensar/Cabine medical 6 /box2
Biserică 7/box2
ONG 8/box2

D2. Funcția dumneavoastră
Referent

20

D3. Date de contact (o adresă de email sau un număr de telefon)
Email: secretariat@primariaeforie.ro Minoiu Corneli u

Q2. La dumneavoastră în localitate există…?
Da Nu Câte?
1 Cabinet medical X /box2 10
2 Farmacie X /box2 4
3 Policlinică X /box2 1
4 Spital X /box2 1
5 Creșă/ Grădiniță cu program prelungit X /box2 1
6 Liceu / profesională X /box2 1
Cât la sută din comună?
7 Apă curentă X /box2 100%
8 Canalizare X /box2 100%
9 Drumuri asfaltate X /box2 100%
10 Rețea de gaze /box2 X

Q3. Vă rugăm să ne furnizați următoarele informații care ne vor servi la identificarea
grupurile vulnerabile din localitatea dumneavoastră :
Numărul de:
1 Locuitori localității dumneavoastră 10000
2 Persoane de etnie romă 60
3 Gospodării (persoane care locuiesc sub același ac operiș și iau împreună cel
puțin o masă pe zi) 4000
4 Familii care au în componență persoane de etnie r omă 20
5 Persoane care alcătuiesc familia medie 3
6 Persoane care alcătuiesc familia de etnie romă me die din localitatea
dumneavoastră 5
7 Șomeri de lungă durată (mai mult de 2 ani) din lo calitate NS
8 Tineri absolvenți și nu au un loc de muncă NS
9 Persoane de etnie romă și nu au un loc de muncă s tabil 40
10 Persoane vârstnice (peste 65 de ani) 800
11 Familii monoparentale NS
12 Familii în care unul dintre părinți este plecat la muncă în afara țării 150
13 Femei casnice 1500
14 Persoane cu dizabilități 100
15 Persoane aflate anterior în detenție 20
16 Persoane care locuiesc în comunități izolate 0
17 Tineri care au părăsit sistemul de protecție a c opilului 0

21

Q4. Care considerați că sunt categoriile prioritare de persoane care că ar trebui ajutate
pentru a se integra pe piața muncii la dumneavoastr ă în localitate?
1/box2 Persoanele de etnie romă
2/box2 Persoanele cu dizabilități
3/box2 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani
4X Tineri absolvenți care sunt șomeri
5/box2 Persoane care nu dețin o calificare
6/box2 Femeile fără ocupație
7/box2 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găses c un loc de muncă
8/box2 Persoane care locuiesc în comunități izolate
9/box2 Persoane care au minori în întreținere
10 /box2 Tineri care provin din centre de plasament
11 /box2 Persoanele care provin din centre de detenție
12 /box2 Persoanele provin din familii care au venituri redu se
13/box2 Persoane vârstnice

Q5. Cu ce probleme se confruntă următoarele categor ii de persoane vulnerabile în
localitatea dumneavoastră?
1 Persoanele de etnie romă Locuința
2 Persoanele cu dizabilități Lipsa unui spital
3 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani NS
4 Tineri absolvenți care sunt șomeri NS
5 Persoane care nu dețin o calificare Nu vor
6 Femeile fără ocupație NS
7 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găse sc un loc de muncă Nu vor să muncescă
8 Persoane care locuiesc în comunități izolate Nu e ste cazul.
9 Persoane care au minori în întreținere NS
10 Tineri care provin din centre de plasament Nu avem
11 Persoanele care provin din centre de detenție Cazie r
12 Persoanele provin din familii care au venituri redu se NS
13 Persoane vârstnice Neajunsuri
materiale

Q6. Ce programe au fost implementate pentru a rezol va aceste probleme pentru fiecare
grup vulnerabil?
1 Persoanele de etnie romă Școlarizarea
2 Persoanele cu dizabilități NS
3 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani NS
4 Tineri absolvenți care sunt șomeri NS
5 Persoane care nu dețin o calificare NS
6 Femeile fără ocupație NS

22

7 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găse sc un loc de muncă NS
8 Persoane care locuiesc în comunități izolate NS
9 Persoane care au minori în întreținere NS
10 Tineri care provin din centre de plasament NS
11 Persoanele care provin din centre de detenție NS
12 Persoanele provin din familii care au venituri redu se NS
13 Persoane vârstnice NS

Q7. Ce programe ar trebui implementate pe viitor pe ntru rezolvarea acestor probleme?
1 Persoanele de etnie romă NS
2 Persoanele cu dizabilități NS
3 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani NS
4 Tineri absolvenți care sunt șomeri NS
5 Persoane care nu dețin o calificare NS
6 Femeile fără ocupație NS
7 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găse sc un loc de muncă NS
8 Persoane care locuiesc în comunități izolate NS
9 Persoane care au minori în întreținere NS
10 Tineri care provin din centre de plasament NS
11 Persoanele care provin din centre de detenție NS
12 Persoanele provin din familii care au venituri redu se NS
13 Persoane vârstnice NS

Q8. Care sunt sectoarele prioritare în care conside rați că ar trebui realizate investiții sau
dezvoltate proiecte în localitatea dumneavoastră? ( alegere multiplă)
1/box2 Drumuri, poduri
2/box2 Rețeaua de apă potabilă
3/box2 Rețeaua de canalizare
4/box2 Serviciile de colectare a deșeurilor menajere
5/box2 Servicii medicale
6/box2 Educație
7/box2 Locuri de joacă/ parcuri
8/box2 Creșe / grădinițe cu program prelungit
9/box2 Rețeaua de transport public
10X Centre de dezvoltare culturală
11X Creare locuri de muncă
12 /box2 Puncte de informare cu privire la axele de finanța re pe fonduri europene
13 /box2 Biblioteci
14 /box2 Acces la Internet

Vă mulțumim pentru timpul acordat!

23

I. 1. 3. Orașul Murfatlar

Amplasare
Orașul Murfatlar este amplasat în județul Constanța și are o populație de 10216 locuitori,
conform ultimului recensământ (INS), spre deosebire de recensământul din 2002 unde au fost
înregistrați 10857 de locuitori. Prima atestare doc umentară a localității este în 1855, iar numele
Murfatlar va fi schimbat în Basarabi în 1924, în urma disputelor dintre țărăniști și lib erali. În
anul 1965 numele este schimbat din nou în Murfatlar , pentru ca în 1980 localitatea să fie
redenumită Basarabi. Pe 26 iunie 2007, Camera Deputaților a adoptat lege a de revenire la
numele de Murfatlar . Conform unei anecdote, numele localității a fost schimbat în timpul
regimului comunist întrucât îi prilejuia lui Nicola e Ceaușescu dificultăți de pronunție.
Orașul Murfatlar este amplasat în Nordul județului Constanța, având coordonatele
44°10′25″N 28°24′30″E. Orașul are o suprafață total ă de 69,25 km², fiind situat la o altitudine de
90 m deasupra nivelului mării și la 18 km distanță egală față de Medgidia și Constanța.
Principalul avantaj al orașului în ceea ce privește infrastructura este faptul că acesta este
străbătut de două căi importante de comunicație: E 81 și DN 3.

Structură socioodemografică
Conform datelor publicate pe siteOul primăriei Murf atlar, 49% din populație este reprezentată de
bărbați, iar 51% din populație sunt femei. În ceea ce privește structura populației înregistrată în
funcție de naționalități, 90% dintre locuitorii ora șului sunt români, în timp ce 9,7% dintre aceștia
sunt tătari, iar 1,5% sunt romi (fiind înregistrate 18 familii de romi care au peste 120 de membri),
precum și alte naționalități.
În ceea ce privește structura populației în funcție de principalele grupe de vârstă, aceasta
se clasifică în următoarele subdiviziuni:

24

Mai mult decât atât, dintrOun număr de 4485 de per soane care sunt apte pentru muncă,
„1050 de persoane [n.n. sunt] încadrate cu carte de muncă. Datorită faptului că localitatea se află
la o distanță relative micăO 18 km de două […] oraș e industrializate […], în localitatea Murfatlar
există un număr mare de persoane cu pregătire profe sională. În orașul Murfatlar, numărul de
pensionari cu drepturi bănești este de 2800 de pers oane.” (Primăria orașului Murfatlar, 2015)

Date statistice INS (Institutul Național de Statist ică)
• Populația conform Recesământ din 2011: 10216
• Populația stabilă 2014 : 10692
• Populația domiciliată 2014 : 11662
• Dinamica populației recesământ 2011 față 2002: O6% 010 20 30 40 50 60
0-4 ani 5-14 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-64 ani 65-84 ani peste 85 ani Structura populației Procent Grupa de vârstă Procent
0O4 ani 7.8
5O14 ani 15.9
15O19 ani 8.3
20O24 ani 9.3
25O64 ani 51.6
65O84 ani 6.8
peste 85 ani 0.3

25

• Pondere populației 0O19 ani 2013: 23%
• Pondere populației 20O64 de ani 2013: 68%
• Pondere populație peste 64 de ani 2013: 9%
• Variație pondere populație între 20 și 64 ani 2013 față de 2004: 1.4%
• Variație pondere populație peste 64 de ani 2013 faț ă de 2004: 2.5%
• Număr născuți vii 2013: 117
• Tendința număr născuți vii 2006O2013 (CAGR): 1.2%
• Sporul cumulat al migrației interne și externe 2010 O2012: O55
• Sporul mediu anual al migrației interne și externe 2010O2012 ca % în populația medie
domiciliată în u.a.t. 2010O2012: O0.2%
• număr localități componente: 2
• distanța medie între satele componente și satul reș edință )nr km pe drumuri comunale
ANCPI): 5.6
• distanța cea mai mare dintre satul reședință și un sat component (nr km pe drumuri
comunale ANCPI): 5.6
• se învecinează cu un oraș (urban):
• se învecinează cu un municipiu (urban): 1
• denumirea orașului vecin (urban):
• denumirea municipiului vecin (urban): Medgidia
• țări învecinate (urban):
• u.a.t. traversată de un drum național/ drum europea n (urban): 1
• u.a.t. traversată de un drum județean (urban): 1
• pe teritoriul u.a.t. se află o gară de călători CFR ANCPI: 1
• număr de locuințe existente 2013 (INS): 3726
• număr mediu de locuințe finalizate anual 2006O2013 (INS): 14
• număr mediu anual autorizații construire clădiri re zidențiale 2010O2013: 14.50
• număr locuitori al u.a.t. care se deplasează zilnic în altă u.a.t. la locul de muncă:
• număr persoane cu studii superioare absolvite:
• număr persoane cu studii medii absolvite:

26

• populația rezidentă ocupată RPL 2011 (INS): 4016
• număr lucrători pe cont propriu RPL 2011 (INS): 81
• număr lucrători familiali neremunerați RPL 2011 (IN S): 0
• număr locuitori ai altor u.a.t. care se deplasează zilnic în u.a.t. respondent la locul de
muncă:
• număr șomeri înregistrați 12.2013 (INS): 142
• număr operatori economici activi înregistrați în u. a.t. 2014 (ONRC): 243
• tendința operatorilor economici activi înregistrați în u.a.t. 2010O2014 (ONRC): 1.5%
• număr salariați înregistrați în u.a.t. 2014 O total (M.F.P.): 1833
• tendința numărului salariaților înregistrați în u.a .t. total 2011O2014 (M.F.P.): O6.2%
• număr salariați ai operatorilor economici înregistr ați în u.a.t. 2014 (ONRC): 1224
• tendința numărului salariaților operatorilor econom ici înregistrați în u.a.t. 2011O2014
(ONRC)
• cifra de afaceri per capita a operatorilor economic i înregistrați în u.a.t. 2014 (ONRC)
(lei): 35199
• dinamica cifrei de afaceri per capita a operatorilo r economici înregistrați în u.a.t. 2010O
2014 (ONRC): 5%
• procentul operatorilor economici care au înregistra t profit 2010O2014 (ONRC). 30.7%
• dinamica operatorilor economici care au înregistrat profit brut 2010O2014 (ONRC):
• număr mediu anual autorizații construire clădiri ne rezidențiale 2010O2013: 1.5
• număr salariați din bugetul u.a.t. 2014 (sursa: M.F .P.): 220
• număr personal asistență socială 2014 (sursa: M.F.P .): 29
• lungimea drumurilor de interes local avute în admin istrare (drumuri comunale, străzi,
etc.): 32
• pondere drumuri modernizate: 81%
• furnizează serviciul de alimentare cu apă: 1
• furnizează serviciul de canalizare: 1
• lungimea rețelei de distribuție a apei potabile (km ): 63.7
• lungimea rețelei de canalizare a apelor uzate (km): 29.92

27

• număr de branșamente la rețeaua de distribuție a ap ei potabile: 2007
• număr de racorduri la rețeaua de canalizare a apelo r uzate: 792
• furnizează serviciul de salubrizare: 1
• număr personal medical 2014 salarizat din bugetul u .a.t. (sursa: M.F.P.): 3
• farmacii 2013 (INS): 3
• cabinete medicale de familie 2013 (INS): 5
• cabinete medicale de specialitate 2013 (INS): 1
• medici și farmaciști 2013 (INS): 11
• personal sanitar mediu 2013 (INS): 12
• număr personal didactic 2014 (sursa: M.F.P.): 109
• elevi înscriși în învățământul primar 2014 (MECT): 557
• dinamica elevilor înscriși în învățământul primar 2 010O2014 (MECT): 2.5%
• școli gimnaziale 2014 (MECT): 3
• licee, inclusiv școli tehnice, profesionale, de art e și meserii 2014 (MECT): 1
• elevi înscriși în învățământul gimnazial 2014 (MECT ): 446
• dinamica elevilor înscriși în învățământul gimnazia l 2010O2014 (MECT): O3%
• elevi înscriși în învățământul liceal, inclusiv pro fesional 2014 (MECT): 336
• dinamica elevilor înscriși în învățământul liceal s i profesional 2010O2014 (MECT): 7.8%
• % populație cu vârsta de gimnaziu: 11.7%
• % populație cu vârsta de liceu: 5.7%

Economie

Agricultură
AflânduOse în proximitatea stației de pompare de la BasarabiO Pădure, suprafața agricolă a
localității Murfatlar, suprafață care se întinde pe 6126 ha, este irigată în integralitate. În plus, din
totalul suprafeței, 700 ha sunt acoperite cu pădure , pe 2000 ha este cultivată viță de vie, iar restul
suprafeței este destinată culturii cerealelor.

28

Mediul de afaceri
Orașul Murfatlar este un oraș care sOa format și „d ezvoltat întrOo regiune naturală complexă.
Activitatea meșteșugărească și comerțul au fost pri mele activități care sOau dezvoltat. Spiritul
antreprenorial, reformele structurale în formarea ș i funcționarea unităților economice, aplicarea
mecanismelor de piață au condus la dezvoltarea rapi dă și puternică a sectorului privat. Pe
ansamblu, activitatea economică a orașului Murfatla r poate fi ilustrată prin numărul de firme din
fiecare domeniu, cifra de afaceri/domeniu și număru l de angajați cuprinși în aceste firme.
Se observă că ponderea cea mai mare o au societățil e comerciale cu activitate de comerț,
urmate de cele din ramurile: servicii, transport, a gricultură, industrie și construcții.” (Primăria
Murfatlar, 2015)

Infrastructură

Transport rutier
Localitatea Murfatlar este traversată este traversa tă de E81, DN3 și DC27. În interiorul
localității, transportul călătorilor se efectuează cu microbuze și autobuze, cu ajutorul unor
societăți specializate. În ceea ce privește transp ortul mărfurilor, acesta se realizează atât în regi m
propriu, cât și de firme specializate.

Transport feroviar
În ceea ce privește circulația feroviară, aceasta s e „efectuează prin magistrală dublă, electrificată,
care traversează la rândul ei partea de localitate la nord de Canalul DunăreO Marea Neagră în
două părți aproximativ egale. Tranzitul mediu zilni c de trenuri fiind de 125, din 20 iarna și 30
vara sunt pentru călători.” (Primăria Murfatlar , 2 015)

Transport naval
Transportul naval pentru Murfatlar „se rezumă la cu rse ocazionale pentru produse balastiere, fier
vechi și cereale. Dar acestea nu acoperă capacitate a portului de 0.7 milioane tone/an. Din anul
1997, în portul Murfatlar a fost înființată Zona Li beră Murfatlar care este situată în Complexul
Portuar Murfatlar, și cuprinde o suprafață de 10.7 ha. Zona liberă Murfatlar pune la dispoziția

29

investitorilor străini toate facilitățile specifice acestora.
Firmele cu activitate în Zona Liberă pot desfășura următoarele tipuri de activități:
activități industriale și de procesare, depozitări mărfuri magazii și de platforme descoperite,
activități comerciale, industriale, etc.” (Primăria Murfatlar, 2015)

Cultură
La data de 9 septembrie 2015, Primăria Murfatlar a organizat sărbătorirea Zilei Mondiale a
Frumuseții, prin aceasta dorinduOse sublinierea mul tidimensionalității frumuseții, precum și
identificarea modelelor din societate.

Formular pentru autoritățile locale din cadrul Polu lui de Creștere Constanța

Q1. Localitatea dumneavoastră (automat)
1/box2 Agigea
2/box2 Constanța
3/box2 Corbu
4/box2 Cumpăna
5/box2 Eforie
6/box2 Lumina
7/box2 Mihail Kogălniceanu
8x Murfatlar
9/box2 Năvodari
10 /box2 Ovidiu
11 /box2 Poarta Albă
12 /box2 Techirghiol
13 /box2 Tuzla
14 /box2 Valul lui Traian
15 /box2 Lumina
16 /box2 13 August
17 /box2 Costinești

D1. Instituția/Organizația (automat)
Primărie 1x
Consiliu Local 2/box2
Serviciu Public Local de Asistență și Protecție Soc ială 3/box2
Școală 4/box2
Poliție 5/box2
Dispensar/Cabine medical 6 /box2
Biserică 7/box2

30

ONG 8/box2

D2. Funcția dumneavoastră
inspector

D3. Date de contact (o adresă de email sau un număr de telefon)
Clincu Mihaela

Q2. La dumneavoastră în localitate există…?
Da Nu Câte?
1 Cabinet medical x /box2 6
2 Farmacie x /box2 4
3 Policlinică x /box2
4 Spital x /box2
5 Creșă/ Grădiniță cu program prelungit x /box2 1
6 Liceu / profesională x /box2 1
Cât la sută din comună?
7 Apă curentă x /box2 100%
8 Canalizare x /box2 90%
9 Drumuri asfaltate x /box2 80%
10 Rețea de gaze x /box2

Q3. Vă rugăm să ne furnizați următoarele informații care ne vor servi la identificarea
grupurile vulnerabile din localitatea dumneavoastră :
Numărul de:
1 Locuitori localității dumneavoastră 10500

2 Persoane de etnie romă 700
3 Gospodării (persoane care locuiesc sub același ac operiș și iau împreună cel
puțin o masă pe zi) 4000
4 Familii care au în componență persoane de etnie r omă 200
5 Persoane care alcătuiesc familia medie 5
6 Persoane care alcătuiesc familia de etnie romă me die din localitatea
dumneavoastră 7
7 Șomeri de lungă durată (mai mult de 2 ani) din lo calitate ns
8 Tineri absolvenți și nu au un loc de muncă ns
9 Persoane de etnie romă și nu au un loc de muncă s tabil ns
10 Persoane vârstnice (peste 65 de ani) 978
11 Familii monoparentale ns
12 Familii în care unul dintre părinți este plecat la muncă în afara țării ns
13 Femei casnice ns
14 Persoane cu dizabilități 40
15 Persoane aflate anterior în detenție ns

31

16 Persoane care locuiesc în comunități izolate nu
17 Tineri care au părăsit sistemul de protecție a c opilului nu

Q4. Care considerați că sunt categoriile prioritare de persoane care că ar trebui ajutate
pentru a se integra pe piața muncii la dumneavoastr ă în localitate?
1x Persoanele de etnie romă
2/box2 Persoanele cu dizabilități
3/box2 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani
4/box2 Tineri absolvenți care sunt șomeri
5/box2 Persoane care nu dețin o calificare
6/box2 Femeile fără ocupație
7/box2 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găses c un loc de muncă
8/box2 Persoane care locuiesc în comunități izolate
9x Persoane care au minori în întreținere
10 /box2 Tineri care provin din centre de plasament
11 /box2 Persoanele care provin din centre de detenție
12x Persoanele provin din familii care au venituri reduse
13/box2 Persoane vârstnice

Q5. Cu ce probleme se confruntă următoarele categor ii de persoane vulnerabile în
localitatea dumneavoastră?
1 Persoanele de etnie romă Nu vor să
muncească
2 Persoanele cu dizabilități Handicapul
3 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani Loc de muncă
4 Tineri absolvenți care sunt șomeri Loc de muncă
5 Persoane care nu dețin o calificare Studii
6 Femeile fără ocupație Loc de muncă
7 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găse sc un loc de muncă Loc de muncă
8 Persoane care locuiesc în comunități izolate Nu a vem
9 Persoane care au minori în întreținere Lipsa bani lor
10 Tineri care provin din centre de plasament Oportuni tăți
11 Persoanele care provin din centre de detenție Cazie r
12 Persoanele provin din familii care au venituri redu se Loc de muncă
13 Persoane vârstnice Vârsta

Q6. Ce programe au fost implementate pentru a rezol va aceste probleme pentru fiecare
grup vulnerabil?
1 Persoanele de etnie romă Nu știu
2 Persoanele cu dizabilități Nu știu
3 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani Nu știu
4 Tineri absolvenți care sunt șomeri Nu știu
5 Persoane care nu dețin o calificare Nu știu

32

6 Femeile fără ocupație Nu știu
7 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găse sc un loc de muncă Nu știu
8 Persoane care locuiesc în comunități izolate Nu ș tiu
9 Persoane care au minori în întreținere Nu știu
10 Tineri care provin din centre de plasament Nu știu
11 Persoanele care provin din centre de detenție Nu șt iu
12 Persoanele provin din familii care au venituri redu se Nu știu
13 Persoane vârstnice Nu știu

Q7. Ce programe ar trebui implementate pe viitor pe ntru rezolvarea acestor probleme?
1 Persoanele de etnie romă Nu știu
2 Persoanele cu dizabilități Nu știu
3 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani Nu știu
4 Tineri absolvenți care sunt șomeri Nu știu
5 Persoane care nu dețin o calificare Nu știu
6 Femeile fără ocupație Nu știu
7 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găse sc un loc de muncă Nu știu
8 Persoane care locuiesc în comunități izolate Nu ș tiu
9 Persoane care au minori în întreținere Nu știu
10 Tineri care provin din centre de plasament Nu știu
11 Persoanele care provin din centre de detenție Nu șt iu
12 Persoanele provin din familii care au venituri redu se Nu știu
13 Persoane vârstnice Nu știu

Q8. Care sunt sectoarele prioritare în care conside rați că ar trebui realizate investiții sau
dezvoltate proiecte în localitatea dumneavoastră? ( alegere multiplă)
1/box2 Drumuri, poduri
2/box2 Rețeaua de apă potabilă
3/box2 Rețeaua de canalizare
4/box2 Serviciile de colectare a deșeurilor menajere
5/box2 Servicii medicale
6/box2 Educație
7/box2 Locuri de joacă/ parcuri
8x Creșe / grădinițe cu program prelungit
9/box2 Rețeaua de transport public
10x Centre de dezvoltare culturală
11x Creare locuri de muncă
12 /box2 Puncte de informare cu privire la axele de finanța re pe fonduri europene
13 /box2 Biblioteci
14 /box2 Acces la Internet

33

I. 1. 4. Orașul Năvodari

Date despre orașul Năvodari
Orașul Năvodari face parte din regiunea de dezvolta rea Sud – Est. Este situat pe litoralul
românesc, în județul Constanța. Are o populație de 32.981 locuitori. În ultima perioadă, orașul
Năvodari sOa remarcat ca un reper turistic și rezid ențial important la nivel regional.
Prima atestare documentară datează din timpul admin istrației otomane, când localitatea
apare menționată în anul 1421 cu numele de Caracoiu m.
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, domeniul industriei este cel
mai bine reprezentat în orașul Năvodari, atât ca ci fră de afaceri cât și ca număr de salariați.
Domeniul industriei este urmat de prestări servicii , construcții și comerț.

Amplasare
Orașul Năvodari este situat în partea de SudOEst a României, în cadrul Podișului Dobrogei, în
subunitatea numită Podișul Dobrogei Centrale. Orașu l este amplasat în zona centrală a județului
Constanța, aflânduOse la o distanță de 15 km de mun icipiul Constanța. Orașul Năvodari are ca
vecini la Nord O Lacul Tașaul, satul Sibioara și co muna Mihail Kogălniceanu, la nordOest cu
comuna Corbu, la Sud O Lacul Siutghiol și stațiunea Mamaia, la Vest O localitatea Lumina, iar la
Est O Marea Neagră.

Structură socioodemografică
Conform recensământului realizat în anul 2011, popu lația orașului Năvodari se ridică la 32.981
de locuitori, fiind în creștere comparativ cu recen sământul anterior din 2002 (la acea dată se
înregistraseră 32.390 de locuitori). Majoritatea lo cuitorilor sunt români (89,46%), existând și o
minoritate de ruși lipoveni (1,69%). Alte minorităț i din orașul Năvodari sunt romi, turci, tătari.
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuit orilor sunt ortodocși (88,1%), dar există și
minorități de musulmani (1,62%) și romanoOcatolici (1,13%). Pentru 6,52% din populație, nu
este cunoscută apartenența confesională.

34

Structura etnică a orașului Năvodari între 2002 și 2011
Etnie 2002 2011
Total 32.390 32.981
Români 30717 3. 096
Lipoveni 910 910
Romi 303 303
Turci 247 305
Tătari 126 130
Altă etnie 69 41

65% 19% 6% 6% 3% 1% Componența etnică a orașului Năvodari
2011
Români
Lipoveni
Romi
Turci
Tătari
Altă etnie

35

Date statistice INS (Institutul Național de Statist ică)
• Populația conform Recesământ din 2011: 32.981
• Populația cu domiciliul în localitate: 33.731
• Născuți vii: 380
• Decedați O total: 200
• Decedați sub un an: 7
• Stabiliri de domiciliu în localitate: 1536
• Plecări cu domiciliul din localitate: 1156
• Stabiliri de reședință în localitate: 235
• Plecări cu reședința din localitate: 199
• Salariați O total: 7952
• Număr mediu salariați în agricultură: 35
• Număr mediu salariați în industrie O total: 3722
• Număr mediu salariați în industria prelucrătoare: 3 280
• Număr mediu salariați în energie electrică și termi că, gaze și apă: 442
• Număr mediu salariați în construcții: 1467
• Număr mediu salariați în comerț: 754 90% 2% 1%
7% Componența confesională a orașului
Năvodari
Ortodocși
Musulmani
Romano-Catolici
Apartenență confesională
necunoscută

36

• Număr mediu salariați în transporturi, depozitare, poștă, comunicații: 564
• Număr mediu salariați în activități financiare, ban care și de asigurare: 61
• Număr mediu salariați în administrația publică: 102
• Număr mediu salariați în învățământ: 450
• Număr mediu salariați în sănătate și asistență soci ală: 183
• Unități de învățământ O total: 10
• Grădinițe de copii: 5
• Școli din învățământul primar și gimnazial: 4
• Licee: 1
• Copii înscriși în grădinițe: 78
• Elevi înscriși – total: 5537
• Elevi înscriși în învățământ primar: 1558
• Elevi înscriși în învățimânt gimnazial: 2028
• Dinamica elevilor înscriși în învățământul: 2,8%
• Elevi înscriși în învățământ liceal: 1283
• Dinamica elevilor înscriși în învățământul: O9,0%
• Elevi înscriși în învățământ profesional: 668
• Personal didactic O total: 334
• Personal didactic în învățământ preșcolar: 47
• Personal didactic în învățământ primar și gimnazial :189
• Personal didactic în învățământ primar: 66
• Personal didactic în învățământ gimnazial: 123
• Personal didactic în învățământ liceal: 98

Economie
Principalele activități economice se desfășoară în domeniul turismului, comerțului, industriei
petrochimice și construcțiilor.
Construcțiile reprezintă un domeniu bine conturat î n Năvodari datorită extinderii

37

permanente a orașului. Conform Institutului Naționa l de Statistică, Direcția Județeană Constanța,
se observă cum în anul 1990 numărul de locuințe ter minate era de 90 iar în 2008 acesta a crescut
la 323 de locuințe. Numărul contrucțiilor este în creștere, astfel că, în 2008 sOau eliberat
autorizații de construcții pentru clădiri pe o supr afață totală de 27179 m 2, iar numărul
autorizațiilor eliberate pentru alte clădiri este d e 13261.
Culturile agricole care se pretează zonei sunt: grâ u, secară, porumb, floarea soarelui,
cartofi. Suprafețele destinate viilor și pomilor fr uctiferi sunt mici. Suprafața agricolă totală din
administrația orașului Năvodari este de 1896 ha (In stitutului Național de Statistică, Direcția
Județeană Constanța).
Industria orașului Năvodari se bazează în special p e activități de prelucrare a țițeiului,
construcții de mașiniOutilaje și forestiere, constr ucții civile și comerciale, transport, prestări
servicii.
Industria chimică este reprezentată în principal, de S.C. PETROMIDIA, cu c ele mai
moderne instalații și care prelucrează anual 3,5 mi l.tone de țiței, S.C. FERTILCHIM S.A. (fostul
USAS) Năvodari care produce acid sulfuric, îngrășăm inte chimice fosfatice pentru consumul
intern și export. Alte unități industriale de impor tanță pentru orașul Năvodari sunt: Microplasma
și S.C. LEGMAS.
În Năvodari nu există comercianți de talie in ternațională, iar recent au fost deschise
magazine Plus și Penny, de aceea prețurile practica te sunt mai mici decât în alte orașe din țară
atât la produsele en gros cât și la cele cu amănunt ul.
Sectorul prestărilor de servicii este suficient de dezvoltat, în acest domeniu lucrând 4049
de salariați din numărul total al salariaților din oraș, majoritatea societăților comerciale din acest
sector fiind microîntreprinderi.

Infrastructură
Orașul Năvodari este străbătut de căi de transport rutiere, feroviare, navigabile, existând și rețele
de conducte magistrale.
Căile de transport rutiere sunt Bd. Năvodari, între Comuna Lumina și Comuna Corbu,
Bd. Mamaia Nord, între stațiunea Mamaia și Ecluza N ăvodari, D.C. 86, între Orașul Năvodari și
Satul Sibioara.

38

Căile de transport feroviare sunt următoarele: cale a ferată dublă între Comuna Lumina și
Platforma industrială Midia Năvodari, având ramific ație spre Comuna Corbu și exploatația de
carieră Luminița.
Rețelele de conducte magistrale existente în Năvoda ri sunt cele pentru transportul apei
potabile S.C. RAJA S.A. Constanța, rețele de transp ort pentru produsele petroliere S.C.
COMPET S.A.și rețele de transport gaze naturale S.C . CONGAZ S.A.
Rețelele stradale sunt alcătuie din srtăzi, alei și parcări. Acestea sunt cu câte o bandă pe
sens sau o singură bandă de mers pe sens cu refugiu pentru depășire.

Cultură
În orașul Năvodari sunt localizate instituții de în vățământ, policlinici și obiective culturale, dar ș i
un stadion, posturi de radio și de televiziune. Ora șul Năvodari este cunoscut internațional ca
stațiune pe litoralul Mării Negre, factorii natural i de cură fiind climatul maritim, bogat în aerosoli
salini și apa Mării Negre.
Cele 5 lăcașe de cult ortodoxe, alături de biserica catolică, geamia musulmană sau
biserica lipovenească descriu cel mai bine peisajul multicultural al acestui oraș. Teatrul de vară,
complet reabilitat, prinde viață pe timpul verii câ nd spectacolele și festivalurile pentru tineret
reușesc să umple cele 2000 de locuri.
Anual, in sezonul estival, sunt organizate tabere i nternationale, destinate in special pentru
copii, Statiunea beneficiază de policlinică, restau rante cu servire a la cart , topogane, terenuri de
sport (baschet, fotbal, tenis, volei), teatru de va ra, discoteci.

Formular pentru autoritățile locale din Năvodari

Formular 1

Q1. Localitatea dumneavoastră (automat)
1/box2 Agigea
2/box2 Constanța
3/box2 Corbu
4/box2 Cumpăna
5/box2 Eforie
6/box2 Lumina
7/box2 Mihail Kogălniceanu

39

8/box2 Murfatlar
9x Năvodari
10 /box2 Ovidiu
11 /box2 Poarta Albă
12 /box2 Techirghiol
13 /box2 Tuzla
14 /box2 Valul lui Traian
15 /box2 Lumina
16 /box2 13 August
17 /box2 Costinești

D1. Instituția/Organizația (automat)
Primărie 1x
Consiliu Local 2/box2
Serviciu Public Local de Asistență și Protecție Soc ială 3 x
Școală 4/box2
Poliție 5/box2
Dispensar/Cabine medical 6 /box2
Biserică 7/box2
ONG 8/box2

D2. Funcția dumneavoastră
Funcționar public

D3. Date de contact (o adresă de email sau un număr de telefon)
241760822
Q2. La dumneavoastră în localitate există…?
Da Nu Câte?
1 Cabinet medical x /box2 10
2 Farmacie x /box2 25
3 Policlinică x /box2 1
4 Spital /box2 x
5 Creșă/ Grădiniță cu program prelungit x /box2 5
6 Liceu / profesională x /box2 1
Cât la sută din comună?
7 Apă curentă x /box2 100%
8 Canalizare x /box2 95%
9 Drumuri asfaltate x /box2 80%
10 Rețea de gaze x /box2 100%

40

Q3. Vă rugăm să ne furnizați următoarele informații care ne vor servi la identificarea
grupurile vulnerabile din localitatea dumneavoastră :
Numărul de:
1 Locuitori localității dumneavoastră 40000
2 Persoane de etnie romă 400
3 Gospodării (persoane care locuiesc sub același ac operiș și iau împreună cel
puțin o masă pe zi) 2500
4 Familii care au în componență persoane de etnie r omă 400
5 Persoane care alcătuiesc familia medie 3
6 Persoane care alcătuiesc familia de etnie romă me die din localitatea
dumneavoastră 6
7 Șomeri de lungă durată (mai mult de 2 ani) din lo calitate 50
8 Tineri absolvenți și nu au un loc de muncă 70
9 Persoane de etnie romă și nu au un loc de muncă s tabil 380
10 Persoane vârstnice (peste 65 de ani) 1200
11 Familii monoparentale Nu știu
12 Familii în care unul dintre părinți este plecat la muncă în afara țării 400
13 Femei casnice Ns
14 Persoane cu dizabilități Ns
15 Persoane aflate anterior în detenție Ns
16 Persoane care locuiesc în comunități izolate 80
17 Tineri care au părăsit sistemul de protecție a c opilului Nu știu

Q4. Care considerați că sunt categoriile prioritare de persoane care că ar trebui ajutate
pentru a se integra pe piața muncii la dumneavoastr ă în localitate?
1/box2 Persoanele de etnie romă
2x Persoanele cu dizabilități
3x Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani
4x Tineri absolvenți care sunt șomeri
5/box2 Persoane care nu dețin o calificare
6/box2 Femeile fără ocupație
7/box2 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găses c un loc de muncă
8/box2 Persoane care locuiesc în comunități izolate
9x Persoane care au minori în întreținere
10x Tineri care provin din centre de plasament
11x Persoanele care provin din centre de detenție
12x Persoanele provin din familii care au venituri redu se
13x Persoane vârstnice

Q5. Cu ce probleme se confruntă următoarele categor ii de persoane vulnerabile în
localitatea dumneavoastră?
1 Persoanele de etnie romă Hoții
2 Persoanele cu dizabilități Handicapul
3 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani Loc de muncă

41

4 Tineri absolvenți care sunt șomeri Loc de muncă
5 Persoane care nu dețin o calificare Studii
6 Femeile fără ocupație Lipsa chefului de
muncă
7 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găse sc un loc de muncă Vârsta
8 Persoane care locuiesc în comunități izolate Nu ș tiu
9 Persoane care au minori în întreținere Nu știu
10 Tineri care provin din centre de plasament Se integ rează greu
11 Persoanele care provin din centre de detenție Cazie rul
12 Persoanele provin din familii care au venituri redu se Banii
13 Persoane vârstnice Sănătatea

Q6. Ce programe au fost implementate pentru a rezol va aceste probleme pentru fiecare
grup vulnerabil?
1 Persoanele de etnie romă Nu știu
2 Persoanele cu dizabilități Nu știu
3 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani Nu știu
4 Tineri absolvenți care sunt șomeri Nu știu
5 Persoane care nu dețin o calificare Nu știu
6 Femeile fără ocupație Nu știu
7 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găse sc un loc de muncă Nu știu
8 Persoane care locuiesc în comunități izolate Nu ș tiu
9 Persoane care au minori în întreținere Nu știu
10 Tineri care provin din centre de plasament Nu știu
11 Persoanele care provin din centre de detenție Nu șt iu
12 Persoanele provin din familii care au venituri redu se Nu știu
13 Persoane vârstnice Nu știu

Q7. Ce programe ar trebui implementate pe viitor pe ntru rezolvarea acestor probleme?
1 Persoanele de etnie romă Nu știu
2 Persoanele cu dizabilități Nu știu
3 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani Nu știu
4 Tineri absolvenți care sunt șomeri Nu știu
5 Persoane care nu dețin o calificare Nu știu
6 Femeile fără ocupație Nu știu
7 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găse sc un loc de muncă Nu știu
8 Persoane care locuiesc în comunități izolate Nu ș tiu
9 Persoane care au minori în întreținere Nu știu
10 Tineri care provin din centre de plasament Nu știu
11 Persoanele care provin din centre de detenție Nu șt iu
12 Persoanele provin din familii care au venituri redu se Nu știu
13 Persoane vârstnice Nu știu

42

Q8. Care sunt sectoarele prioritare în care conside rați că ar trebui realizate investiții sau
dezvoltate proiecte în localitatea dumneavoastră? ( alegere multiplă)
1/box2 Drumuri, poduri
2/box2 Rețeaua de apă potabilă
3/box2 Rețeaua de canalizare
4/box2 Serviciile de colectare a deșeurilor menajere
5x Servicii medicale
6x Educație
7/box2 Locuri de joacă/ parcuri
8x Creșe / grădinițe cu program prelungit
9/box2 Rețeaua de transport public
10 /box2 Centre de dezvoltare culturală
11 /box2 Creare locuri de muncă
12 /box2 Puncte de informare cu privire la axele de finanța re pe fonduri europene
13 /box2 Biblioteci
14 /box2 Acces la Internet

Vă mulțumim pentru timpul acordat!

Formular 2
Q1. Localitatea dumneavoastră (automat)
1/box2 Agigea
2/box2 Constanța
3/box2 Corbu
4/box2 Cumpăna
5/box2 Eforie
6/box2 Lumina
7/box2 Mihail Kogălniceanu
8/box2 Murfatlar
9x Năvodari
10 /box2 Ovidiu
11 /box2 Poarta Albă
12 /box2 Techirghiol
13 /box2 Tuzla
14 /box2 Valul lui Traian
15 /box2 Lumina
16 /box2 13 August
17 /box2 Costinești

43

D1. Instituția/Organizația (automat)
Primărie 1x
Consiliu Local 2/box2
Serviciu Public Local de Asistență și Protecție Soc ială 3/box2
Școală 4/box2
Poliție 5/box2
Dispensar/Cabine medical 6 /box2
Biserică 7/box2
ONG 8/box2

D2. Funcția dumneavoastră
Șef birou Mitran Mariana___________________________ ___

D3. Date de contact (o adresă de email sau un număr de telefon)
mitran mariana secretariat@primariaonavodari.ro

241766266

Q2. La dumneavoastră în localitate există…?
Da Nu Câte?
1 Cabinet medical x /box2 15
2 Farmacie x /box2 20
3 Policlinică x /box2 1
4 Spital x /box2 1
5 Creșă/ Grădiniță cu program prelungit x /box2 1
6 Liceu / profesională /box2 x
Cât la sută din comună?
7 Apă curentă x /box2 100%
8 Canalizare /box2 90%
9 Drumuri asfaltate x /box2 80%
10 Rețea de gaze /box2 x

Q3. Vă rugăm să ne furnizați următoarele informații care ne vor servi la identificarea
grupurile vulnerabile din localitatea dumneavoastră :
Numărul de:
1 Locuitori localității dumneavoastră 41298

2 Persoane de etnie romă Nu știu
3 Gospodării (persoane care locuiesc sub același ac operiș și iau împreună cel
puțin o masă pe zi) Nu știu
4 Familii care au în componență persoane de etnie r omă Nu știu
5 Persoane care alcătuiesc familia medie 3

44

6 Persoane care alcătuiesc familia de etnie romă me die din localitatea
dumneavoastră Nu știu
7 Șomeri de lungă durată (mai mult de 2 ani) din lo calitate Nu știu
8 Tineri absolvenți și nu au un loc de muncă Nu ști u
9 Persoane de etnie romă și nu au un loc de muncă s tabil Nu știu
10 Persoane vârstnice (peste 65 de ani) Nu știu
11 Familii monoparentale Nu știu
12 Familii în care unul dintre părinți este plecat la muncă în afara țării Nu știu
13 Femei casnice Nu știu
14 Persoane cu dizabilități Nu știu
15 Persoane aflate anterior în detenție Nu știu
16 Persoane care locuiesc în comunități izolate Nu știu
17 Tineri care au părăsit sistemul de protecție a c opilului Nu știu

Q4. Care considerați că sunt categoriile prioritare de persoane care că ar trebui ajutate
pentru a se integra pe piața muncii la dumneavoastr ă în localitate?
1/box2 Persoanele de etnie romă
2/box2 Persoanele cu dizabilități
3x Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani
4/box2 Tineri absolvenți care sunt șomeri
5/box2 Persoane care nu dețin o calificare
6/box2 Femeile fără ocupație
7/box2 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găses c un loc de muncă
8/box2 Persoane care locuiesc în comunități izolate
9/box2 Persoane care au minori în întreținere
10 /box2 Tineri care provin din centre de plasament
11 /box2 Persoanele care provin din centre de detenție
12 /box2 Persoanele provin din familii care au venituri redu se
13/box2 Persoane vârstnice

Q5. Cu ce probleme se confruntă următoarele categor ii de persoane vulnerabile în
localitatea dumneavoastră?
1 Persoanele de etnie romă Nu știu
2 Persoanele cu dizabilități Nu știu
3 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani Nu știu
4 Tineri absolvenți care sunt șomeri Nu știu
5 Persoane care nu dețin o calificare Nu știu
6 Femeile fără ocupație Nu știu
7 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găse sc un loc de muncă Nu știu
8 Persoane care locuiesc în comunități izolate Nu ș tiu
9 Persoane care au minori în întreținere Nu știu
10 Tineri care provin din centre de plasament Nu știu
11 Persoanele care provin din centre de detenție Nu șt iu

45

12 Persoanele provin din familii care au venituri redu se Nu știu
13 Persoane vârstnice Nu știu

Q6. Ce programe au fost implementate pentru a rezol va aceste probleme pentru fiecare
grup vulnerabil?
1 Persoanele de etnie romă Nu știu
2 Persoanele cu dizabilități Nu știu
3 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani Nu știu
4 Tineri absolvenți care sunt șomeri Nu știu
5 Persoane care nu dețin o calificare Nu știu
6 Femeile fără ocupație Nu știu
7 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găse sc un loc de muncă Nu știu
8 Persoane care locuiesc în comunități izolate Nu ș tiu
9 Persoane care au minori în întreținere Nu știu
10 Tineri care provin din centre de plasament Nu știu
11 Persoanele care provin din centre de detenție Nu șt iu
12 Persoanele provin din familii care au venituri redu se Nu știu
13 Persoane vârstnice Nu știu

Q7. Ce programe ar trebui implementate pe viitor pe ntru rezolvarea acestor probleme?
1 Persoanele de etnie romă Nu știu
2 Persoanele cu dizabilități Nu știu
3 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani Nu știu
4 Tineri absolvenți care sunt șomeri Nu știu
5 Persoane care nu dețin o calificare Nu știu
6 Femeile fără ocupație Nu știu
7 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găse sc un loc de muncă Nu știu
8 Persoane care locuiesc în comunități izolate Nu ș tiu
9 Persoane care au minori în întreținere Nu știu
10 Tineri care provin din centre de plasament Nu știu
11 Persoanele care provin din centre de detenție Nu șt iu
12 Persoanele provin din familii care au venituri redu se Nu știu
13 Persoane vârstnice Nu știu

Q8. Care sunt sectoarele prioritare în care conside rați că ar trebui realizate investiții sau
dezvoltate proiecte în localitatea dumneavoastră? ( alegere multiplă)
1x Drumuri, poduri
2/box2 Rețeaua de apă potabilă
3x Rețeaua de canalizare
4/box2 Serviciile de colectare a deșeurilor menajere
5x Servicii medicale
6x Educație
7/box2 Locuri de joacă/ parcuri

46

8/box2 Creșe / grădinițe cu program prelungit
9x Rețeaua de transport public
10 /box2 Centre de dezvoltare culturală
11x Creare locuri de muncă
12x Puncte de informare cu privire la axele de fin anțare pe fonduri europene
13 /box2 Biblioteci
14 /box2 Acces la Internet

Vă mulțumim pentru timpul acordat!

Formular 3

Q1. Localitatea dumneavoastră (automat)
1/box2 Agigea
2/box2 Constanța
3/box2 Corbu
4/box2 Cumpăna
5/box2 Eforie
6/box2 Lumina
7/box2 Mihail Kogălniceanu
8/box2 Murfatlar
9x Năvodari
10 /box2 Ovidiu
11 /box2 Poarta Albă
12 /box2 Techirghiol
13 /box2 Tuzla
14 /box2 Valul lui Traian
15 /box2 Lumina
16 /box2 13 August
17 /box2 Costinești

D1. Instituția/Organizația (automat)
Primărie 1x
Consiliu Local 2/box2
Serviciu Public Local de Asistență și Protecție Soc ială 3/box2
Școală 4/box2
Poliție 5/box2
Dispensar/Cabine medical 6 /box2
Biserică 7/box2
ONG 8/box2

47

D2. Funcția dumneavoastră
Consilier superior______________________________

D3. Date de contact (o adresă de email sau un număr de telefon)
__________________ 0241760822
asistentasocialanavodari@yahoo.com_________________ ____

Q2. La dumneavoastră în localitate există…?
Da Nu Câte?
1 Cabinet medical x /box2 16
2 Farmacie x /box2 14
3 Policlinică x /box2 1
4 Spital /box2 x
5 Creșă/ Grădiniță cu program prelungit x /box2 1
6 Liceu / profesională x /box2 1
Cât la sută din comună?
7 Apă curentă /box2 /box2
8 Canalizare /box2 /box2
9 Drumuri asfaltate /box2 /box2
10 Rețea de gaze /box2 /box2

Q3. Vă rugăm să ne furnizați următoarele informații care ne vor servi la identificarea
grupurile vulnerabile din localitatea dumneavoastră :
Numărul de:
1 Locuitori localității dumneavoastră 41298

2 Persoane de etnie romă Nu
3 Gospodării (persoane care locuiesc sub același ac operiș și iau împreună cel
puțin o masă pe zi) Nu
4 Familii care au în componență persoane de etnie r omă Nu
5 Persoane care alcătuiesc familia medie Nu
6 Persoane care alcătuiesc familia de etnie romă me die din localitatea
dumneavoastră Nu
7 Șomeri de lungă durată (mai mult de 2 ani) din lo calitate 18
8 Tineri absolvenți și nu au un loc de muncă 34
9 Persoane de etnie romă și nu au un loc de muncă s tabil Nu
10 Persoane vârstnice (peste 65 de ani) 5782

11 Familii monoparentale Nu
12 Familii în care unul dintre părinți este plecat la muncă în afara țării 300
13 Femei casnice Nu
14 Persoane cu dizabilități 755
15 Persoane aflate anterior în detenție Nu

48

16 Persoane care locuiesc în comunități izolate Nu
17 Tineri care au părăsit sistemul de protecție a c opilului Nu

Q4. Care considerați că sunt categoriile prioritare de persoane care că ar trebui ajutate
pentru a se integra pe piața muncii la dumneavoastr ă în localitate?
1/box2 Persoanele de etnie romă
2/box2 Persoanele cu dizabilități
3x Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani
4x Tineri absolvenți care sunt șomeri
5/box2 Persoane care nu dețin o calificare
6/box2 Femeile fără ocupație
7/box2 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găses c un loc de muncă
8/box2 Persoane care locuiesc în comunități izolate
9x Persoane care au minori în întreținere
10 /box2 Tineri care provin din centre de plasament
11 /box2 Persoanele care provin din centre de detenție
12 /box2 Persoanele provin din familii care au venituri redu se
13/box2 Persoane vârstnice

Q5. Cu ce probleme se confruntă următoarele categor ii de persoane vulnerabile în
localitatea dumneavoastră?
1 Persoanele de etnie romă Analfabetism/ nivel scaz ut de educatie, abandon scolar,
lipsa acte identitate, lipsa calificarii profesiona le,
venituri mici, locuinta insalubra

2 Persoanele cu dizabilități Izolare sociala, dific ultati privind integrarea pe piata
muncii

3 Persoanele care sunt șomeri de
mai mult de 2 ani Absenta loc de munca, marginalizare sociala,
dependenta financiara de alte persoane/rude

4 Tineri absolvenți care sunt
șomeri Lipsa calificare sociala

5 Persoane care nu dețin o
calificare Absenta celor 8 clase gimnaziale cerute de cursuril e de
calificare, lipsa de informare privind institutiile care
organizeaza cursuri gratuite de calificare profesio nala

6 Femeile fără ocupație Nivel scazut de educatie, v enituri reduse

7 Persoanele care au peste 45 de
ani și nu își găsesc un loc de
muncă Lipsa calificarii profesionale; calificarile detinu te de
aceste persoane nu mai sunt cerute pe piata muncii;
depasirea varste solicitate de multi angajatori (se prefera
persoanele tinere)

49

8 Persoane care locuiesc în
comunități izolate Nu e cazul

9 Persoane care au minori în
întreținere Lipsa loc de munca stabil, nivel scazut de educatie al
parintilor, abandonul scolar in randul minorilor, c onditii
de locuit nesatisfacatore/lipsa unei locuinte propr ii

10 Tineri care provin din centre de
plasament Neintegrare sociala si pe piata muncii, lipsa unei
locuinte si a unui venit propriu

11 Persoanele care provin din centre
de detenție Neintegrare sociala si pe piata muncii

12 Persoanele provin din familii
care au venituri reduse Imposibilitatea asigurarii unui trai decent privind hrana,
educatia, cultura etc.

13 Persoane vârstnice Venituri mici, probleme de sanat ate asociate varstei

Q6. Ce programe au fost implementate pentru a rezol va aceste probleme pentru fiecare
grup vulnerabil?
1 Persoanele de etnie romă Acordare prestatii si se rvicii sociale: ajutor social,
alocatie de sustinere a familiei, cantina de ajutor social,
ajutor incalzire pe timpul sezonului rece, lapte pr af
pentru copiii cu varsta de pana la 1 an, pachete cu
alimente de baza si dulciuri pentru copii de sarbat ori,
sprijin pentru declarare tardiva a nasterii copiilo r pe cale
judecatoreasca

2 Persoanele cu dizabilități pachete cu alimente de baza si dulciuri pentru copii (de
sarbatori), decontarea transportului pe ruta Navoda riO
Constanta, consiliere psihoOsociala, dispozitive
medicale de sprijin locomotie din donatie, ajutoare
financiare pentru acoperirea unor cheltuieli medica le

3 Persoanele care sunt șomeri de
mai mult de 2 ani prestatii sociale, alimente din fondul UE, informar e
sociala

4 Tineri absolvenți care sunt
șomeri Prestatii sociale, informare sociala

5 Persoane care nu dețin o
calificare Informare sociala

6 Femeile fără ocupație Informare sociala

7 Persoanele care au peste 45 de
ani și nu își găsesc un loc de Informare sociala, prestatii sociale pentru cei car e se
incadreaza in prevederile legale

50

muncă
8 Persoane care locuiesc în
comunități izolate Prestatii si servicii sociale conform legii

9 Persoane care au minori în
întreținere Prestatii si servicii sociale conform legii, rechiz ite
acordate elevilor prin Programul „Ghiozdanul”,
decontare transport pentru elevii/studentii care in vata in
Constanta, Centru de Zi pentru Copii (servicii soci oO
educative)

10 Tineri care provin din centre de
plasament O
11 Persoanele care provin din centre
de detenție O
12 Persoanele provin din familii
care au venituri reduse Prestatii si servicii sociale

13 Persoane vârstnice Ajutor social, Cantina de Ajutor Social, pachete cu
alimente de baza (de sarbatori), ajutoare de incalz irea
locuintei, Cluburi pentru Pensionari

Q7. Ce programe ar trebui implementate pe viitor pe ntru rezolvarea acestor probleme?
1 Persoanele de etnie romă Programe de alfabetizare , cursuri
calificare, creare locuri de munca

2 Persoanele cu dizabilități cursuri calificare, lo curi de munca
adaptate nevoilor persoanelor

3 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2
ani Cursuri de reconversie profesionala

4 Tineri absolvenți care sunt șomeri O

5 Persoane care nu dețin o calificare Cursuri de ca lificare intrOo meserie
6 Femeile fără ocupație O
7 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își
găsesc un loc de muncă Cursuri de reconversie profesionala

8 Persoane care locuiesc în comunități izolate O
9 Persoane care au minori în întreținere O
10 Tineri care provin din centre de plasament O
11 Persoanele care provin din centre de detenție O
12 Persoanele provin din familii care au venituri
reduse O
13 Persoane vârstnice O

Q8. Care sunt sectoarele prioritare în care conside rați că ar trebui realizate investiții sau

51

dezvoltate proiecte în localitatea dumneavoastră? ( alegere multiplă)
1/box2 Drumuri, poduri
2/box2 Rețeaua de apă potabilă
3/box2 Rețeaua de canalizare
4/box2 Serviciile de colectare a deșeurilor menajere
5x Servicii medicale
6/box2 Educație
7/box2 Locuri de joacă/ parcuri
8/box2 Creșe / grădinițe cu program prelungit
9/box2 Rețeaua de transport public
10 /box2 Centre de dezvoltare culturală
11x Creare locuri de muncă
12 /box2 Puncte de informare cu privire la axele de finanța re pe fonduri europene
13 /box2 Biblioteci
14 /box2 Acces la Internet
Vă mulțumim pentru timpul acordat!

I. 1. 5. Orașul Ovidiu

Amplasare
Orașul Ovidiu este un oraș situat în Dobrogea, Româ nia și face parte din județul Constanța, fiind
amplasat în nordul municipiului Constanța.. De asem enea, este situat pe malul vestic al Lacului
Siutghiol. În zona nordică este traversat de canalu l fluvial Poarta Albă Midia Năvodari. În nordO
est se află de Canalul Dunăre O Poarta Albă –Midia, în sudOest se găsește cartierul Palazu Mare,
ce aparține municipiului Constanța, în vest comuna Poarta Albă, iar în Nord Mihail
Kogălniceanu.
Orașul Ovidiu are în subordine satul Poiana și loca litatea Nazarcea. Suprafața totală a
orașului este de 82,63 km² . Este așezat pe șoseaua națională ce lea gă cel mai mare port al
României O Constanța de capitala țării, București, întrOo zonă favorabilă dezvoltării agriculturii.
Orașul Ovidiu se află pe traseul turistic al litora lului românesc, la 10 km de Constanța și
15 km de Stațiunea Mamaia, fiind situat pe DN 2AO d rumul național București – Constanța, ce
corespunde drumului european E 60.

Structură socioodemografică
Conform ultimului recensământ, din 2011, populația orașului Ovidiu este de 13.874 de locuitori,

52

în creștere față de recensământul din 2002, când se erau înregistrate 13.134 de persoane. În ceea
ce privește structura etnică, majoritatea locuitori lor din Ovidiu sunt români (81,01%), iar
principalele minorități sunt: tătarii (3,02%), turc ii (2,51%) și romii (1,83%). Pentru 11,37% din
populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Di n punct de vedere confesional, cei mai mulți
locuitori sunt ortodocși (81,66%), înregistrânduOse și o minoritate de musulmani (5,93%). Pentru
11,38% din populație, apartenența confesională este , de asemenea, necunoscută.

81,01% 2,51% 3,01% 11,36% 0,25% 1,83% Componența etnică a orașului Ovidiu
Români
Turci
Tătari
Necunoscută
Altă etnie
Romi

53

Date statistice INS (Institutul Național de Statist ică)
• Populația conform recensământ din 2011: 13.874
• Populația stabilă 2014 : 14.501
• Populația domiciliată 2014 : 15.478
• Dinamica populației recensământ 2011 față 2002: 5%
• Pondere populației 0O19 ani 2013: 22%
• Pondere populației 20O64 de ani 2013: 66%
• Pondere populație peste 64 de ani 2013: 12%
• Variație pondere populație între 20 și 64 ani 2013 față de 2004: 0.9%
• Variație pondere populație peste 64 de ani 2013 faț ă de 2004: 1.4%
• Număr născuți vii 2013: 151
• Tendința număr născuți vii 2006O2013 (CAGR): 0.5%
• Sporul cumulat al migrației interne și externe 2010 O2012: 71
• Sporul mediu anual al migrației interne și externe 2010O2012 ca % în populația medie
domiciliată în u.a.t. 2010O2012: 0.2%
• număr de locuințe existente 2013 (INS): 4,754
• număr mediu de locuințe finalizate anual 2006O2013 (INS): 68 81,66% 5,92% 11,38% 1,40% Componența confesională a orașului
Ovidiu
Ortodocși
Musulmani
Necunoscută
Altă religie

54

• număr mediu anual autorizații construire clădiri re zidențiale 2010O2013: 81
• populația rezidentă ocupată RPL 2011 (INS): 4993
• număr lucrători pe cont propriu RPL 2011 (INS): 67
• număr lucrători familiali neremunerați RPL 2011 (IN S): 9
• număr șomeri înregistrați 12.2013 (INS): 193
• număr operatori economici activi înregistrați în u. a.t. 2014 (ONRC): 550
• tendința operatorilor economici activi înregistrați în u.a.t. 2010O2014 (ONRC): 2.5%
• număr salariați înregistrați în u.a.t. 2014 O total (M.F.P.): 3011
• tendința numărului salariaților înregistrați în u.a .t. total 2011O2014 (M.F.P.): 0.4%
• număr salariați ai operatorilor economici înregistr ați în u.a.t. 2014 (ONRC): 2332
• tendința numărului salariaților operatorilor econom ici înregistrați în u.a.t. 2011O2014
(ONRC): O1.1%
• cifra de afaceri per capita a operatorilor economic i înregistrați în u.a.t. 2014 (ONRC)
(lei): 32.036
• dinamica cifrei de afaceri per capita a operatorilo r economici înregistrați în u.a.t. 2010O
2014 (ONRC): 4.2%
• procentul operatorilor economici care au înregistra t profit 2010O2014 (ONRC): 37.1%
• dinamica operatorilor economici care au înregistrat profit brut 2010O2014 (ONRC): 5.4%
• număr mediu anual autorizații construire clădiri ne rezidențiale 2010O2013: 8.5
• număr salariați din bugetul u.a.t. 2014 (sursa: M.F .P.): 283
• număr personal asistență socială 2014 (sursa: M.F.P .): 47
• lungimea drumurilor de interes local avute în admin istrare (drumuri comunale, străzi,
etc.): 47
• furnizează serviciul de alimentare cu apă: 1
• furnizează serviciul de canalizare: 1
• lungimea rețelei de distribuție a apei potabile (km ): 51.56
• lungimea rețelei de canalizare a apelor uzate (km): 26.9
• număr de branșamente la rețeaua de distribuție a ap ei potabile: 3853
• număr de racorduri la rețeaua de canalizare a apelo r uzate: 1276

55

• furnizează serviciul de salubrizare: 1
• număr personal medical 2014 salarizat din bugetul u .a.t. (sursa: M.F.P.): 1
• farmacii 2013 (INS): 3
• cabinete medicale de familie 2013 (INS): 8
• cabinete medicale de specialitate 2013 (INS): O
• medici și farmaciști 2013 (INS): 12
• personal sanitar mediu 2013 (INS): 12
• număr personal didactic 2014 (sursa: M.F.P.): 131
• elevi înscriși în învățământul primar 2014 (MECT): 694
• dinamica elevilor înscriși în învățământul primar 2 010O2014 (MECT): 4.6%
• școli gimnaziale 2014 (MECT): 2
• licee, inclusiv școli tehnice, profesionale, de art e și meserii 2014 (MECT): 1
• elevi înscriși în învățământul gimnazial 2014 (MECT ): 481
• dinamica elevilor înscriși în învățământul gimnazia l 2010O2014 (MECT): O3.1%
• elevi înscriși în învățământul liceal, inclusiv pro fesional 2014 (MECT): 618
• dinamica elevilor înscriși în învățământul liceal s i profesional 2010O2014 (MECT): O0.1%
• % populație cu vârsta de gimnaziu: 10.9%
• % populație cu vârsta de liceu: 5.3%

Economie
În orașul Ovidiu funcționează o economie bazată pe activități specifice zonei, cum ar fi:
exploatarea pietrei, exploatațiile agricole, turism ul și industria ușoară. Dezvoltarea economică a
localității, în ceea ce privește exploatarea pietre i este influențată de existența resurselor naturale ,
cum ar fi depozitele de calcar existente în perimet rul localității Ovidiu.
Având în vedere amplasarea orașului în zona litoral ă din România, turismul reprezintă o
ramură economică importantă a orașului Ovidiu. În a ceastă zonă sOau dezvoltat clădiri cu regim
hotelier și unități de cazare în scopul atragerii d e turiști. Principalele obiective turistice din zon ă
sunt: Schitul Arheologic Ovidiu, Centrul Cultural, Biserica Nouă, Lacul Siutghiol pe care este
situată Insula Ovidiu.

56

În anul 2015 a fost inaugurat debarcaderul din Ovid iu, de pe lacul Siutghiol. Scopul
acestuia este de a facilita practicarea pescuitului , de a crește valoarea adăugată a produselor
pescărești, de a consolida competitivitatea din zon a de pescuit Dobrogea Nord. Pe malul Lacului
Siutghiol există o unitate piscicolă a Institutului de cercetări marine din Constanța și o pescărie.
La nord de localitatea Ovidiu se află Unitatea de V inificație din Nazarcea, care se întinde
pe o suprafață de 250 de hectare.

Infrastructură
Orașul Ovidiu reprezintă unul dintre orașele situat e întrOo zonă în care există un acces facilitat la
majoritatea formelor de transport: rutier, feroviar , maritim, fluvial și aerian, datorită faptului că
se află la numai 10 km de municipiul Constanța.

Transporturi rutiere
Orașul Ovidiu are legătură directă cu municipiul Co nstanța, făcând împreună celelalte localități
din zonă o rețea importantă, mai ales către litoral .

Autostrăzi
Orașul Ovidiu este conectat la capitala țării prin legătura pe care o are cu municipiul Constanța,
care are legat la Autostrada A2 din anul 2012. Acea sta e prima autostradă din țară finalizată în
întregime și are o distanță de 203 km. De asemenea, Autostrada A4, OvidiuOAgigea, ocolește
municipiul Constanța și are o distanță totală de 22 km., fiind dată în totalitate în folosință tot din
anul 2002.

Drumuri Europene
Drumurile Europene ce traversează județul Constanța și care se află în preajma Orașului Ovidiu
sunt:
O DE 60 (Brest, FranțaOBasel,Zurich,Elveția O Bregenz , Innsbruck O Austria O Rosenheim,
Germania O Salzburg, AustriaO Budapesta, Ungaria O Oradea, Constanța, RomâniaO Poti,
GeorgiaO Baku, Azerbaijan O Turkmenbashy, Turkmenis tan O Bukhara,Uzbekistan O
Dushanbe,Tadjikistan O Sary Tash, Kirghizstan O gra nița cu China).

57

O DE 81 (Muncaci, UcrainaOHalmeu, RomâniaOCluj Napoca OSibiuOPiteștiOBucureștiO
Constanța).
O Drumul European 675, ConstanțaO Kardam, Bulgaria.
O DE 87 (Odessa, Izmail, Reni, Ucraina O Giurgiulești , Republica Moldova O Galați, Tulcea,
Constanța, România O Varna, Burgas, Bulgaria O Cana kkale, Izmir, Antalya, Turcia).
Drumuri naționale
Drumul național care are legătură directă cu Orașul Ovidiu și care derivă din Autostrada A4 este
DN2A, care corespunde drumului european E60.

Transportul în comun
Transportul în comun în orașul Ovidiu se realizează prin intermediul unor firme private de
transport. Acestea fac legătura rutieră dintre muni cipiul Constanța și Ovidiu. În localitatea
Ovidiu există autogară special amenajată, de unde p leacă principalele curse spre localitățile din
zonă.

Transporturi feroviare
Orașul Ovidiu are o stație CF situată pe traseul pr incipal de cale ferată ce leagă Constanța de
București , pe ruta NazarceaODorobanțu.
Transportul maritim
Transportul maritim este favorizat de accesul facil itat către municipiul Constanța, unde se află
singurul port maritim din România.

Transporturi aeriene
Transportul aerian este reprezentat prin Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu și
Aerodromul Tuzla. Acesta este, de asemenea, favoriz at prin accesul imediat către municipiul
Constanța. Aeroportul a fost construit din motive d e securitate și zgomot în afara orașului
Constanța, aflânduOse pe teritoriul Zonei Metropoli tane Constanța. Aeroportul Internațional
Mihail Kogălniceanu posedă o pistă în lungime de 3, 5 km în totalitate betonată și o instalație de
balizaj care permite aterizarea în orice condiții m eteo. Pe acest aeroport operează în premieră în
România, începând din aprilie 2008, compania lowOco st Ryanair.

58

Aerodromul Tuzla este situat la jumătatea distanței între Constanța și Mangalia, aflânduO
se de asemenea pe teritoriul Zonei Metropolitane Co nstanța. Pe acest aerodrom este amenajat și
un helipunct pentru aterizarea elicopterelor. Dispu nând de balizaje luminoase, atât pe aerodrom
cât și pe helipunct se pot efectua și zboruri de no apte.

Cultură
În orașul Ovidiu există un centru cultural care are o capacitate de 180 de locuri. De asemenea,
centrul și o bibliotecă cu sală de lectură, două să li de expoziții, o sală dotată cu calculatoare. Aic i
își desfășoară activitatea Ansamblul folcloric „Dob rogeanca”, fiind cunoscut atât la nivel
național, cât și la un nivel internațional.
În oraș există și un grup școlar cu clasele IOXII, trei școli generale și patru grădinițe, unde
își desfășoară activitatea atât elevi din Ovidiu, c ât și din localitățile învecinate.
De asemenea, în orașul Ovidiu există și un stadion sportiv care are o capacitate de 2000
de locuri și care este dotat și cu o pistă de atlet ism. În oraș există patru biserici ortodoxe și două
geamii, în structura populației existând o comunita te musulmană puternică.

Formular completat de autoritățile locale din Năvod ari

Q1. Localitatea dumneavoastră (automat)
1/box2 Agigea
2/box2 Constanța
3/box2 Corbu
4/box2 Cumpăna
5/box2 Eforie
6/box2 Lumina
7/box2 Mihail Kogălniceanu
8/box2 Murfatlar
9/box2 Năvodari
10 /boxxmarkbld Ovidiu
11 /box2 Poarta Albă
12 /box2 Techirghiol
13 /box2 Tuzla
14 /box2 Valul lui Traian
15 /box2 Lumina
16 /box2 13 August
17 /box2 Costinești

59

D1. Instituția/Organizația (automat)
Primărie 1/box2
Consiliu Local 2/box2
Serviciu Public Local de Asistență și Protecție Soc ială 3/box2
Școală 4/box2
Poliție 5/box2
Dispensar/Cabine medical 6 /boxxmarkbld
Biserică 7/box2
ONG 8/box2

D2. Funcția dumneavoastră
__ Instructor educațional (mediator sanitar) ___

D3. Date de contact (o adresă de email sau un număr de telefon)
__ Stan Gina, 0768690418, gina261982@yahoo.com _____

Q2. La dumneavoastră în localitate există…?
Da Nu Câte?
1 Cabinet medical /boxxmarkbld /box2 8
2 Farmacie /boxxmarkbld /box2 5
3 Policlinică /box2 /boxxmarkbld
4 Spital /boxxmarkbld /box2 1
5 Creșă/ Grădiniță cu program prelungit /boxxmarkbld /box2 1
6 Liceu / profesională /boxxmarkbld /box2 1
Cât la sută din comună?
7 Apă curentă /boxxmarkbld /box2 100%
8 Canalizare /boxxmarkbld /box2 o
9 Drumuri asfaltate /boxxmarkbld /box2 o
10 Rețea de gaze /boxxmarkbld /box2 o

Q3. Vă rugăm să ne furnizați următoarele informații care ne vor servi la identificarea
grupurile vulnerabile din localitatea dumneavoastră :
Numărul de:
1 Locuitori localității dumneavoastră 1500
2 Persoane de etnie romă 980
3 Gospodării (persoane care locuiesc sub același ac operiș și iau împreună cel
puțin o masă pe zi) O
4 Familii care au în componență persoane de etnie r omă 200
5 Persoane care alcătuiesc familia medie O
6 Persoane care alcătuiesc familia de etnie romă me die din localitatea
dumneavoastră O
7 Șomeri de lungă durată (mai mult de 2 ani) din lo calitate O

60

8 Tineri absolvenți și nu au un loc de muncă O
9 Persoane de etnie romă și nu au un loc de muncă s tabil 500
10 Persoane vârstnice (peste 65 de ani) O
11 Familii monoparentale O
12 Familii în care unul dintre părinți este plecat la muncă în afara țării O
13 Femei casnice O
14 Persoane cu dizabilități O
15 Persoane aflate anterior în detenție O
16 Persoane care locuiesc în comunități izolate O
17 Tineri care au părăsit sistemul de protecție a c opilului O

Q4. Care considerați că sunt categoriile prioritare de persoane care că ar trebui ajutate
pentru a se integra pe piața muncii la dumneavoastr ă în localitate?
1/boxxmarkbld Persoanele de etnie romă
2/boxxmarkbld Persoanele cu dizabilități
3/box2 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani
4/box2 Tineri absolvenți care sunt șomeri
5/boxxmarkbld Persoane care nu dețin o calificare
6/boxxmarkbld Femeile fără ocupație
7/box2 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găses c un loc de muncă
8/box2 Persoane care locuiesc în comunități izolate
9/box2 Persoane care au minori în întreținere
10 /box2 Tineri care provin din centre de plasament
11 /box2 Persoanele care provin din centre de detenție
12 /box2 Persoanele provin din familii care au venituri redu se
13/box2 Persoane vârstnice

Q5. Cu ce probleme se confruntă următoarele categor ii de persoane vulnerabile în
localitatea dumneavoastră?
1 Persoanele de etnie romă Lipsa educației și a unu i loc de muncă
2 Persoanele cu dizabilități Lipsa calificărilor
3 Persoanele care sunt șomeri de
mai mult de 2 ani O
4 Tineri absolvenți care sunt
șomeri Calificare și angajare
5 Persoane care nu dețin o
calificare Lipsa calificărilor
6 Femeile fără ocupație O
7 Persoanele care au peste 45 de
ani și nu își găsesc un loc de
muncă O
8 Persoane care locuiesc în
comunități izolate O

61

9 Persoane care au minori în
întreținere O
10 Tineri care provin din centre de
plasament O
11 Persoanele care provin din centre
de detenție O
12 Persoanele provin din familii
care au venituri reduse O
13 Persoane vârstnice O

Q6. Ce programe au fost implementate pentru a rezol va aceste probleme pentru fiecare
grup vulnerabil?
1 Persoanele de etnie romă Posibilitatea de fi însc riși la școală ADS
2 Persoanele cu dizabilități Consiliați, informați
3 Persoanele care sunt șomeri de
mai mult de 2 ani O
4 Tineri absolvenți care sunt
șomeri Informați către AJOFM
5 Persoane care nu dețin o
calificare O
6 Femeile fără ocupație O
7 Persoanele care au peste 45 de
ani și nu își găsesc un loc de
muncă O
8 Persoane care locuiesc în
comunități izolate O
9 Persoane care au minori în
întreținere O
10 Tineri care provin din centre de
plasament O
11 Persoanele care provin din centre
de detenție O
12 Persoanele provin din familii
care au venituri reduse O
13 Persoane vârstnice O

Q7. Ce programe ar trebui implementate pe viitor pe ntru rezolvarea acestor probleme?
1 Persoanele de etnie romă Calificare și angajare
2 Persoanele cu dizabilități Angajare
3 Persoanele care sunt șomeri de
mai mult de 2 ani O
4 Tineri absolvenți care sunt
șomeri Angajare/ calificare
5 Persoane care nu dețin o O

62

calificare
6 Femeile fără ocupație O
7 Persoanele care au peste 45 de
ani și nu își găsesc un loc de
muncă O
8 Persoane care locuiesc în
comunități izolate O
9 Persoane care au minori în
întreținere O
10 Tineri care provin din centre de
plasament O
11 Persoanele care provin din centre
de detenție O
12 Persoanele provin din familii
care au venituri reduse O
13 Persoane vârstnice O

Q8. Care sunt sectoarele prioritare în care conside rați că ar trebui realizate investiții sau
dezvoltate proiecte în localitatea dumneavoastră? ( alegere multiplă)
1/box2 Drumuri, poduri
2/box2 Rețeaua de apă potabilă
3/box2 Rețeaua de canalizare
4/box2 Serviciile de colectare a deșeurilor menajere
5/box2 Servicii medicale
6/boxxmarkbld Educație
7/box2 Locuri de joacă/ parcuri
8/box2 Creșe / grădinițe cu program prelungit
9/box2 Rețeaua de transport public
10 /box2 Centre de dezvoltare culturală
11 /boxxmarkbld Creare locuri de muncă
12 /box2 Puncte de informare cu privire la axele de finanța re pe fonduri europene
13 /box2 Biblioteci
14 /box2 Acces la Internet
Vă mulțumim pentru timpul acordat!

63

I. 1. 6. Orașul Techirghiol
Amplasare
Orașul Techirghiol este amplasat în extremitatea su dOestică a României și este situat pe malul
lacului Techirghiol. Orașul se află la o distanță d e 16 km de Constanța și la 3 km de Marea
Neagră. Accesul în oraș se face prin DN 38 sau pri n drumul județean ce leagă orașul de
stațiunea Eforie Nord.
Coordonatele geografice ale orașului sunt: 44°3’13 ″N 28°35’36″E, având o suprafață
de 46,07 km²

Structură socioodemografică
Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, populația orașului Techirghiol din
anul 2011 cuprindea 7292 locuitori. În anul 2014, orașul Techirghiol a avut în componența sa
7813 locuitori, reprezentând populația stabilă, în timp ce 8008 locuitori constituie populația
domiciliată în anul 2014 în Techirghiol.

Grafic 3. Date recensăminte (contributorii Wikipedi a, 2015)

Date statistice INS (Institutul Național de Statist ică)
• Populația conform Recesământ din 2011: 7292 1956 2136 2705 4643 9706
6872 7109 7292
02000 4000 6000 8000 10000 12000
1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011 Evoluția populației la recensăminte

64

• Populația stabilă 2014 : 7813
• Populația domiciliată 2014 : 8008
• Dinamica populației recesământ 2011 față 2002: 3%
• Pondere populației 0O19 ani 2013: 19%
• Pondere populației 20O64 de ani 2013: 68%
• Pondere populație peste 64 de ani 2013: 13%
• Variație pondere populație între 20 și 64 ani 2013 față de 2004: 2.1%
• Variație pondere populație peste 64 de ani 2013 faț ă de 2004: 1.1%
• Număr născuți vii 2013: 68
• Tendința număr născuți vii 2006O2013 (CAGR): 1.3%
• Sporul cumulat al migrației interne și externe 2010 O2012: 605
• Sporul mediu anual al migrației interne și externe 2010O2012 ca % în populația medie
domiciliată în u.a.t. 2010O2012: 2.6%
• număr localități componente: 1
• distanța medie între satele componente și satul reș edință (nr km pe drumuri comunale
ANCPI):
• distanța cea mai mare dintre satul reședință și un sat component (nr km pe drumuri
comunale ANCPI):
• se învecinează cu un oraș (urban): 1
• se învecinează cu un municipiu (urban):
• denumirea orașului vecin (urban): Eforie
• denumirea municipiului vecin (urban): Medgidia
• țări învecinate (urban):
• u.a.t. traversată de un drum național/ drum europea n (urban): 1
• u.a.t. traversată de un drum județean (urban):1
• pe teritoriul u.a.t. se află o gară de călători CFR ANCPI:
• număr de locuințe existente 2013 (INS): 3073
• număr mediu de locuințe finalizate anual 2006O2013 (INS): 64
• număr mediu anual autorizații construire clădiri re zidențiale 2010O2013: 52.75

65

• număr locuitori al u.a.t. care se deplasează zilnic în altă u.a.t. la locul de muncă:
• număr persoane cu studii superioare absolvite:
• număr persoane cu studii medii absolvite:
• populația rezidentă ocupată RPL 2011 (INS): 2771
• număr lucrători pe cont propriu RPL 2011 (INS): 49
• număr lucrători familiali neremunerați RPL 2011 (IN S): 3
• număr locuitori ai altor u.a.t. care se deplasează zilnic în u.a.t. respondent la locul de
muncă:
• număr șomeri înregistrați 12.2013 (INS): 113
• număr operatori economici activi înregistrați în u. a.t. 2014 (ONRC): 257
• tendința operatorilor economici activi înregistrați în u.a.t. 2010O2014 (ONRC): 14.5%
• număr salariați înregistrați în u.a.t. 2014 O total (M.F.P.): 1613
• tendința numărului salariaților înregistrați în u.a .t. total 2011O2014 (M.F.P.): 4.9%
• număr salariați ai operatorilor economici înregistr ați în u.a.t. 2014 (ONRC): 830
• tendința numărului salariaților operatorilor econom ici înregistrați în u.a.t. 2011O2014
(ONRC): 4%
• cifra de afaceri per capita a operatorilor economic i înregistrați în u.a.t. 2014 (ONRC)
(lei): 29249
• dinamica cifrei de afaceri per capita a operatorilo r economici înregistrați în u.a.t. 2010O
2014 (ONRC): 3.7%
• procentul operatorilor economici care au înregistra t profit 2010O2014 (ONRC): 39.8%
• dinamica operatorilor economici care au înregistrat profit brut 2010O2014 (ONRC):
11.2%
• număr mediu anual autorizații construire clădiri ne rezidențiale 2010O2013: 4
• număr salariați din bugetul u.a.t. 2014 (sursa: M.F .P.): 167
• număr personal asistență socială 2014 (sursa: M.F.P .): 19
• lungimea drumurilor de interes local avute în admin istrare (drumuri comunale, străzi,
etc.): 42
• pondere drumuri modernizate: 52%

66

• furnizează serviciul de alimentare cu apă: 1
• furnizează serviciul de canalizare: 1
• lungimea rețelei de distribuție a apei potabile (km ): 37.15
• lungimea rețelei de canalizare a apelor uzate (km): 30.05
• număr de branșamente la rețeaua de distribuție a ap ei potabile: 2183
• număr de racorduri la rețeaua de canalizare a apelo r uzate: 1117
• furnizează serviciul de salubrizare: 1
• număr personal medical 2014 salarizat din bugetul u .a.t. (sursa: M.F.P.):
• farmacii 2013 (INS): 2
• cabinete medicale de familie 2013 (INS): 4
• cabinete medicale de specialitate 2013 (INS): 4
• medici și farmaciști 2013 (INS): 40
• personal sanitar mediu 2013 (INS): 175
• număr personal didactic 2014 (sursa: M.F.P.): 70
• elevi înscriși în învățământul primar 2014 (MECT):
• dinamica elevilor înscriși în învățământul primar 2 010O2014 (MECT): 6.9%
• școli gimnaziale 2014 (MECT): 2
• licee, inclusiv școli tehnice, profesionale, de art e și meserii 2014 (MECT): 1
• elevi înscriși în învățământul gimnazial 2014 (MECT ): 251
• dinamica elevilor înscriși în învățământul gimnazia l 2010O2014 (MECT): 2.2%
• elevi înscriși în învățământul liceal, inclusiv pro fesional 2014 (MECT): 175
• dinamica elevilor înscriși în învățământul liceal s i profesional 2010O2014 (MECT): O
9.3%
• % populație cu vârsta de gimnaziu: 9.4%
• % populație cu vârsta de liceu: 5%

Economie
Economia orașului Techirghiol este susținută pe deO o parte, de activitățile economice din oraș,
dar și de turismul local.

67

Încă din anul 1899, Techirghiol oferă posibilitatea turismului balnear, stațiunea aflânduO
se pe țărmul celui mai întins lac salin din România , lace are o lungime de 7500m și o adâncime
de 9m. Nămolul sapropelic este folosit pentru trat area diferitelor maladii.
În plus, primăria „a conceput un Plan de dezvoltare a turismului în zonă, păstrând însă
specificul local, tradițiile și bogăția naturală a stațiunii. Acest plan de dezvoltare cuprinde:
• exploatarea lacului Techirghiol din punct de vedere turistic prin amenajarea unui
debarcader cu un vaporaș care să facă curse regulat e pe lacul Techirghiol,
• amenajarea unui parc terapeutic în fața Sanatoriulu i Balnear și de Recuperare
Techirghiol, acest parc reprezentând un deosebit lo c de agrement, recreere dar și
recuperare terapeutică atât pentru localnici cât și pentru turiști.” (Primăria Techirghiol,
2015)

Infrastructură
În ceea ce privește infrastructura turistică a oraș ului Techirghiol, aceasta „cuprinde peste 22
operatori turistici: vile si hoteluri de clasificăr i diferite (cel mai mare și mai cunoscut operator
turistic fiind Sanatoriul Balnear și de Recuperare Techirghiol), restaurante, un sistem de transport
în comun rapid și accesibil, diferite unități de ag rement, dar și instituții de cultură unde au loc de
manifestări artistice și socio – culturale”. (Prim ăria Techirghiol, 2015)

Cultură
Instituțiile de cultură din orașul Techirghiol cupr ind: Casa de cultură, biblioteca, teatrul de vară,
sală de cinema, un centru socialOpastoral, două par ohii, precum și două biserici.
În plus, sunt organizate periodic variate eveniment e socioOculturale:
• „Activități legate de diferite evenimente ale etnii lorGlasul Sperantelor
• Festivalul Național de Muzică Ușoară “Glasul Speran țelor” Techirghiol
• Acțiuni și întâlniri periodice cu scriitori și poeț i
• Concursuri sportive
• Concursuri și expoziții de desene cu participarea c opiilor din localitate
• Expoziții de pictură și sculptură
• Sărbătorirea “Zilei orașului Techirghiol”

68

• Festivalul de Umor “Constantin Tănase”
• Organizarea Târgului de flori “EXPOFLORA ” (luna ma i)
• Organizarea Târgului de Produse Mânăstirești (luna august)” (Primăria Techirghiol)

Formular completat de autoritățile locale din Techi rghiol

Q1. Localitatea dumneavoastră (automat)
1/box2 Agigea
2/box2 Constanța
3/box2 Corbu
4/box2 Cumpăna
5/box2 Eforie
6/box2 Lumina
7/box2 Mihail Kogălniceanu
8/box2 Murfatlar
9/box2 Năvodari
10 /box2 Ovidiu
11 /box2 Poarta Albă
12 /boxcheckbld Techirghiol
13 /box2 Tuzla
14 /box2 Valul lui Traian
15 /box2 Lumina
16 /box2 13 August
17 /box2 Costinești

D1. Instituția/Organizația (automat)
Primărie 1/box2
Consiliu Local 2/box2
Serviciu Public Local de Asistență și Protecție Soc ială 3/boxcheckbld
Școală 4/box2
Poliție 5/box2
Dispensar/Cabine medical 6 /box2
Biserică 7/box2
ONG 8/box2

D2. Funcția dumneavoastră
_________________ inspector asistență socială ______________________

D3. Date de contact (o adresă de email sau un număr de telefon)
______________________ Mensei Leila 024735622_________________

69

70

Q2. La dumneavoastră în localitate există…?
Da Nu Câte?
1 Cabinet medical /boxcheckbld /box2 4
2 Farmacie /boxcheckbld /box2 3
3 Policlinică /box2 /boxcheckbld
4 Spital /box2 /boxcheckbld
5 Creșă/ Grădiniță cu program prelungit /boxcheckbld /box2 1
6 Liceu / profesională /boxcheckbld /box2 1
Cât la sută din comună?
7 Apă curentă /boxcheckbld /box2 85%
8 Canalizare /boxcheckbld /box2 85%
9 Drumuri asfaltate /boxcheckbld /box2 75%
10 Rețea de gaze /box2 /boxcheckbld

Q3. Vă rugăm să ne furnizați următoarele informații care ne vor servi la identificarea
grupurile vulnerabile din localitatea dumneavoastră :
Numărul de:
1 Locuitori localității dumneavoastră 7800
2 Persoane de etnie romă 140 rromi
musulmani
3 Gospodării (persoane care locuiesc sub același ac operiș și iau împreună cel
puțin o masă pe zi) NS
4 Familii care au în componență persoane de etnie r omă 44
5 Persoane care alcătuiesc familia medie 4
6 Persoane care alcătuiesc familia de etnie romă me die din localitatea
dumneavoastră 44
7 Șomeri de lungă durată (mai mult de 2 ani) din lo calitate 6
8 Tineri absolvenți și nu au un loc de muncă 140
9 Persoane de etnie romă și nu au un loc de muncă s tabil 105
10 Persoane vârstnice (peste 65 de ani) 340
11 Familii monoparentale 113
12 Familii în care unul dintre părinți este plecat la muncă în afara țării 42
13 Femei casnice 280
14 Persoane cu dizabilități 128
15 Persoane aflate anterior în detenție 11
16 Persoane care locuiesc în comunități izolate NS
17 Tineri care au părăsit sistemul de protecție a c opilului NS

Q4. Care considerați că sunt categoriile prioritare de persoane care că ar trebui ajutate
pentru a se integra pe piața muncii la dumneavoastr ă în localitate?
1/box2 Persoanele de etnie romă
2/boxcheckbld Persoanele cu dizabilități
3/boxcheckbld Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani

71

4/boxcheckbld Tineri absolvenți care sunt șomeri
5/boxcheckbld Persoane care nu dețin o calificare
6/box2 Femeile fără ocupație
7/boxcheckbld Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găses c un loc de muncă
8/box2 Persoane care locuiesc în comunități izolate
9/boxcheckbld Persoane care au minori în întreținere
10 /boxcheckbld Tineri care provin din centre de plasament
11 /box2 Persoanele care provin din centre de detenție
12 /boxcheckbld Persoanele provin din familii care au venituri redu se
13/boxcheckbld Persoane vârstnice

Q5. Cu ce probleme se confruntă următoarele categor ii de persoane vulnerabile în
localitatea dumneavoastră?
1 Persoanele de etnie romă loc de munca din lipsa
școlarizării
2 Persoanele cu dizabilități NS
3 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani loc de muncă
4 Tineri absolvenți care sunt șomeri loc de muncă
5 Persoane care nu dețin o calificare loc de muncă
6 Femeile fără ocupație NS
7 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găse sc un loc de
muncă loc de muncă
8 Persoane care locuiesc în comunități izolate NS
9 Persoane care au minori în întreținere sa îi trim ită la școală pe
copii si sa nu renunțe la
învățătură
10 Tineri care provin din centre de plasament Locuință si loc de
munca
11 Persoanele care provin din centre de detenție loc d e munca cu cazier
12 Persoanele provin din familii care au venituri redu se probleme de
supraviețuire
13 Persoane vârstnice îngrijirea la domiciliu

Q6. Ce programe au fost implementate pentru a rezol va aceste probleme pentru fiecare
grup vulnerabil?
1 Persoanele de etnie romă nu au fost programe
2 Persoanele cu dizabilități NS
3 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani NS
4 Tineri absolvenți care sunt șomeri NS
5 Persoane care nu dețin o calificare NS
6 Femeile fără ocupație NS
7 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găse sc un loc de muncă NS
8 Persoane care locuiesc în comunități izolate NS

72

9 Persoane care au minori în întreținere NS
10 Tineri care provin din centre de plasament NS
11 Persoanele care provin din centre de detenție NS
12 Persoanele provin din familii care au venituri redu se consiliere
13 Persoane vârstnice NS

Q7. Ce programe ar trebui implementate pe viitor pe ntru rezolvarea acestor probleme?
1 Persoanele de etnie romă NS
2 Persoanele cu dizabilități NS
3 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani NS
4 Tineri absolvenți care sunt șomeri NS
5 Persoane care nu dețin o calificare NS
6 Femeile fără ocupație NS
7 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găse sc un loc de muncă NS
8 Persoane care locuiesc în comunități izolate NS
9 Persoane care au minori în întreținere NS
10 Tineri care provin din centre de plasament NS
11 Persoanele care provin din centre de detenție NS
12 Persoanele provin din familii care au venituri redu se NS
13 Persoane vârstnice NS

Q8. Care sunt sectoarele prioritare în care conside rați că ar trebui realizate investiții sau
dezvoltate proiecte în localitatea dumneavoastră? ( alegere multiplă)
1/box2 Drumuri, poduri
2/boxcheckbld Rețeaua de apă potabilă
3/box2 Rețeaua de canalizare
4/boxcheckbld Serviciile de colectare a deșeurilor menajere
5/boxcheckbld Servicii medicale
6/boxcheckbld Educație
7/boxcheckbld Locuri de joacă/ parcuri
8/boxcheckbld Creșe / grădinițe cu program prelungit
9/box2 Rețeaua de transport public
10 /box2 Centre de dezvoltare culturală
11 /boxcheckbld Creare locuri de muncă
12 /boxcheckbld Puncte de informare cu privire la axele de finanța re pe fonduri europene
13 /box2 Biblioteci
14 /box2 Acces la Internet

Informația furnizată ce este subliniată cu roșu nu reprezintă o informație sigură!

73

I. 1. 7. Comuna Agigea

Date despre comuna Agigea
Comuna Agigea este alcătuită din două localități r urale, Lazu și Agigea. Aceste două
localități sunt despărțite de Canalul Dunăre – Mare a Neagră. În componența comunei sunt
cuprinse alte două așezări cu statut special, Sanat oriul Agigea și Stațiunea Zoologică Marină
Agigea.
Populația comunei ajunge la 6.992 locuitori confor m recensământului din anul 2011,
aflânduOse în creștere față de recensământul din an ul 2002 când sOa înregistrat un număr de 5.482
locuitori.

Amplasare
Comuna Agigea se învecinează la nord cu municipiul Constanța, la sud cu orașul Eforie, iar la
est cu Marea Neagră. Comuna este situată în extremi tatea sudOestică a României.
Suprafața întregii comune este de 4.528 ha, și est e situată la doar 8 kilometri de
municipiul Constanța.

Structură socioodemografică
Populația majoritară sunt români (82,08%), iar prin cipalele minorități sunt tătarii cu un procent
de 6,39% și turcii cu un procent de 1,16%. Apartene nța etnică pentru 9,73% din populație nu este
cunoscută. Din punct de vedere confesional, majorit atea populației este ortodocsă (78,59%),
7,58% sunt musulmani, iar 2,45% sunt penticostali. Nu este cunoscută apartenența etnică pentru
un procent de 9,84% din populație.

Date statistice INS (Institutul Național de Statist ică)
• Populația conform Recensământ din 2011: 6.992
• Populația stabilă 2014 : 7.680
• Populația domiciliată 2014 : 7.715
• Dinamica populației recensământ 2011 față 2002: 28%
• Pondere populației 0O19 ani 2013: 20%

74

• Pondere populației 20O64 de ani 2013: 70%
• Pondere populație peste 64 de ani 2013: 10%
• Variație pondere populație între 20 și 64 ani 2013 față de 2004: 2,2%
• Variație pondere populație peste 64 de ani 2013 faț ă de 2004: 1,9%
• Număr născuți vii 2013: 82
• Tendința număr născuți vii 2006O2013 (CAGR): 0,5%
• Sporul cumulat al migrației interne și externe 2010 O2012: 570
• Sporul mediu anual al migrației interne și externe 2010O2012 ca % în populația medie
domiciliată în u.a.t. 2010O2012: 2,7%
• număr de locuințe existente 2013 (INS): 3.010
• număr mediu de locuințe finalizate anual 2006O2013 (INS): 67
• număr mediu anual autorizații construire clădiri re zidențiale 2010O2013: 132,75
• populația rezidentă ocupată RPL 2011 (INS): 2851
• număr lucrători pe cont propriu RPL 2011 (INS): 39
• număr lucrători familiali neremunerați RPL 2011 (IN S): 344
• număr șomeri înregistrați 12.2013 (INS): 96
• număr operatori economici activi înregistrați în u. a.t. 2014 (ONRC): 360
• tendința operatorilor economici activi înregistrați în u.a.t. 2010O2014 (ONRC): 3,8%
• număr salariați înregistrați în u.a.t. 2014 O total (M.F.P.): 2.906
• tendința numărului salariaților înregistrați în u.a .t. total 2011O2014 (M.F.P.): 0,9%
• număr salariați ai operatorilor economici înregistr ați în u.a.t. 2014 (ONRC): 2.436
• tendința numărului salariaților operatorilor econom ici înregistrați în u.a.t. 2011O2014
(ONRC): 3,5%
• cifra de afaceri per capital a operatorilor economi ci înregistrați în u.a.t. 2014 (ONRC)
(lei): 91.396
• dinamica cifrei de afaceri per capital a operatoril or economici înregistrați în u.a.t. 2010O
2014 (ONRC): O10,9%
• procentul operatorilor economici care au înregistra t profit 2010O2014 (ONRC): 37,1%
• dinamica operatorilor economici care au înregistrat profit brut 2010O2014 (ONRC): 0,2%

75

• număr mediu anual autorizații construire clădiri ne rezidențiale 2010O2013: 0,75
• număr salariați din bugetul u.a.t. 2014 (sursa: M.F .P.): 115
• număr personal asistență socială 2014 (sursa: M.F.P .): 28
• furnizează serviciul de alimentare cu apă: 1
• furnizează serviciul de canalizare: 1
• lungimea rețelei de distribuție a apei potabile (km ): 34,48
• lungimea rețelei de canalizare a apelor uzate (km): 4,05
• număr de branșamente la rețeaua de distribuție a ap ei potabile: 2178
• număr de racorduri la rețeaua de canalizare a apelo r uzate: 151
• furnizează serviciul de salubrizare: 1
• număr personal medical 2014 salarizat din bugetul u .a.t. (sursa: M.F.P.): 0
• farmacii 2013 (INS): 3
• cabinete medicale de familie 2013 (INS): 6
• cabinete medicale de specialitate 2013 (INS): O
• medici și farmaciști 2013 (INS): 22
• personal sanitar mediu 2013 (INS): 59
• număr personal didactic 2014 (sursa: M.F.P.): 45
• elevi înscriși în învățământul primar 2014 (MECT): 278
• dinamica elevilor înscriși în învățământul primar 2 010O2014 (MECT): 4%
• școli gimnaziale 2014 (MECT): 1
• licee, inclusiv școli tehnice, profesionale, de art e și meserii 2014 (MECT): O
• elevi înscriși în învățământul gimnazial 2014 (MECT ): 230
• dinamica elevilor înscriși în învățământul gimnazia l 2010O2014 (MECT): O1,2%
• elevi înscriși în învățământul liceal, inclusiv pro fesional 2014 (MECT): 0
• dinamica elevilor înscriși în învățământul liceal s i profesional 2010O2014 (MECT): 0,0%
• % populație cu vârsta de gimnaziu: 9,3%
• % populație cu vârsta de liceu: 5,4%

76

Economie
Majoritatea societăților din comuna Agigea desfășoa ră activități cu produse agricole, întrucât în
interiorul acesteia există suprafețe întinse cu pot ențial agricol.
Traficul diversificat de care beneficiază comuna p ermite de asemenea, dezvoltarea
activităților de comerț intern și internațional.

Infrastructură
Localitatea Lazu sOa dezvoltat ca centru rezidenția l, iar complexul de case al acesteia alcătuiește
un cartier modern, dotat cu toate utilitățile.
Autostrada A4 care ocolește Constanța se termină î n comuna Agigea. Fluidizează traficul
aflat lângă Lazu în șoseaua națională DN39, care le agă Constanța de Mangalia. Din DN39 se
ramifică șoseaua DN38 care duce spre Negru Vodă.
Există condiții de trafic diversificat ca linia fe rată dublă și electrificată cu ramificații
pentru Portul Constanța Sud Agigea sau Canalul Dună re – Marea Neagră.
De asemenea, se află în dezvoltare autostrada euro peană București – Istanbul care va
străbate comuna Agigea.

Cultură
Comuna Agigea are obiective turistice ca Rezervația Naturală Dunele Marine, Lacul Agigea care
este situat la nord – est de Canalul Dunăre Marea N eagră și la sud – vest de comuna Agigea.
Agigea este considerată o stațiune balneară cu fun cțiuni terapeutică, având în componența
ei două sanatorii. De asemenea, comuna se mândrește cu Biserica Sf. Mare Mucenic Dimitrie,
construită în anul 1995.

I. 1. 8. Comuna Corbu

Date despre comuna Corbu
Comuna Corbu are în componența sa satele Vadu, Lumi nița și Corbu, cea din urmă fiind
reședința comunei. Comuna face parte din localități le aflate pe litoralul Mării Negre, fiind situată
în categoria localităților mari.

77

Comuna are o suprafață administrativă de 20.000 ha , iar populația este de peste 5000
locuitori.

Amplasare
Comuna este situată la 23 kilometri de municipiul C onstanța și se învecinează la sud cu teritoriul
administrativ al orașului Năvodari, la vest, nord ș i parțial est cu teritoriul administrativ al
comunei Săcele, iar la est cu Marea Neagră.
Satul Luminița se află la o distanță de 8 km față de satul de reședință, iar satul Vadu la o
distanță de 4 km de satul Corbu.

Structură socioodemografică
Populația comunei Corbu este de 5.689 locuitori con form recensământului din anul 2011, în
creștere față de recensământul din 2002 când sOau î nregistrat 5.261 locuitori.
Majoritatea populației este de naționalitate român ă (93,14%), iar pentru restul de 5,73%
din populație, apartenența etnică nu este cunoscută . În ceea ce privește confesiunea, majoritatea
locuitorilor sunt ortodocși (88,59%), adventiști (3 ,46%) și baptiști (1,56%). Apartenența
confesională pentru un procent de 5,73% din populaț ie nu este cunoscută.

Date statistice INS (Institutul Național de Statist ică)
• Populația conform Recensământ din 2011: 5.689
• Populația stabilă 2014 : 6.210
• Populația domiciliată 2014 : 6.235
• Dinamica populației recensământ 2011 față 2002: 8%
• Pondere populației 0O19 ani 2013: 23%
• Pondere populației 20O64 de ani 2013: 67%
• Pondere populație peste 64 de ani 2013: 10%
• Variație pondere populație între 20 și 64 ani 2013 față de 2004: 3,5%
• Variație pondere populație peste 64 de ani 2013 faț ă de 2004: O0,1%
• Număr născuți vii 2013: 63
• Tendința număr născuți vii 2006O2013 (CAGR): O0,4%

78

• Sporul cumulat al migrației interne și externe 2010 O2012: 131
• Sporul mediu anual al migrației interne și externe 2010O2012 ca % în populația medie
domiciliată în u.a.t. 2010O2012: 0,7%
• număr de locuințe existente 2013 (INS): 2.083
• număr mediu de locuințe finalizate anual 2006O2013 (INS): 55
• număr mediu anual autorizații construire clădiri re zidențiale 2010O2013: 45,75
• populația rezidentă ocupată RPL 2011 (INS): 1902
• număr lucrători pe cont propriu RPL 2011 (INS): 55
• număr lucrători familiali neremunerați RPL 2011 (IN S): 366
• număr șomeri înregistrați 12.2013 (INS): 83
• număr operatori economici activi înregistrați în u. a.t. 2014 (ONRC): 102
• tendința operatorilor economici activi înregistrați în u.a.t. 2010O2014 (ONRC): 7,7%
• număr salariați înregistrați în u.a.t. 2014 O total (M.F.P.): 435
• tendința numărului salariaților înregistrați în u.a .t. total 2011O2014 (M.F.P.): O0,2%
• număr salariați ai operatorilor economici înregistr ați în u.a.t. 2014 (ONRC): 249
• tendința numărului salariaților operatorilor econom ici înregistrați în u.a.t. 2011O2014
(ONRC): 0,6%
• cifra de afaceri per capital a operatorilor economi ci înregistrați în u.a.t. 2014 (ONRC)
(lei): 16.870
• dinamica cifrei de afaceri per capital a operatoril or economici înregistrați în u.a.t. 2010O
2014 (ONRC): 37,1%
• procentul operatorilor economici care au înregistra t profit 2010O2014 (ONRC): 31,6%
• dinamica operatorilor economici care au înregistrat profit brut 2010O2014 (ONRC):
14,5%
• număr mediu anual autorizații construire clădiri ne rezidențiale 2010O2013: O
• număr salariați din bugetul u.a.t. 2014 (sursa: M.F .P.): 113
• număr personal asistență socială 2014 (sursa: M.F.P .): 26
• furnizează serviciul de alimentare cu apă: 1
• furnizează serviciul de canalizare: 1

79

• lungimea rețelei de distribuție a apei potabile (km ): 24,06
• lungimea rețelei de canalizare a apelor uzate (km): 11,71
• număr de branșamente la rețeaua de distribuție a ap ei potabile: 1157
• număr de racorduri la rețeaua de canalizare a apelo r uzate: 0
• furnizează serviciul de salubrizare: 1
• număr personal medical 2014 salarizat din bugetul u .a.t. (sursa: M.F.P.): 0
• farmacii 2013 (INS): 2
• cabinete medicale de familie 2013 (INS): 2
• cabinete medicale de specialitate 2013 (INS): O
• medici și farmaciști 2013 (INS): 6
• personal sanitar mediu 2013 (INS): 5
• număr personal didactic 2014 (sursa: M.F.P.): 53
• elevi înscriși în învățământul primar 2014 (MECT): 339
• dinamica elevilor înscriși în învățământul primar 2 010O2014 (MECT): 14,4%
• școli gimnaziale 2014 (MECT): 1
• licee, inclusiv școli tehnice, profesionale, de art e și meserii 2014 (MECT): O
• elevi înscriși în învățământul gimnazial 2014 (MECT ): 255
• dinamica elevilor înscriși în învățământul gimnazia l 2010O2014 (MECT): 7,4%
• elevi înscriși în învățământul liceal, inclusiv pro fesional 2014 (MECT): 0
• dinamica elevilor înscriși în învățământul liceal s i profesional 2010O2014 (MECT): 0,0%
• % populație cu vârsta de gimnaziu: 11,5%
• % populație cu vârsta de liceu: 6,2%

Economie
Lacul Corbu este o importantă resursă naturală, iar Ferma Piscicolă Corbu asigură popularea,
creșterea și valorificarea speciilor de pește a lac urilor de apă dulce.
În cadrul comunei există un potențial agricol favo rabil unei dezvoltări variate. Profilul
comunei este preponderent agricol, însă dezvoltarea localității a fost influențată și de industrie și
de tendințele pieței imobiliare.

80

În comuna Corbu funcționează exploatații miniere d e extracție, iar fabrica de var ce se
află în comună este considerată cea mai modernă din România.

Infrastructură
În comună sunt în prezent înregistrate 93 străzi, c u lungimi cuprinse între 40O500 metri pentru
majoritatea, iar pentru un sfert dintre acestea lun gimea este cuprinsă între 500O1000 metri, doar
13 străzi având lungimea peste 1000 metri.
Până la intrarea în localitate ajunge o cale ferat ă ce este folosită doar pentru transporturi
de tehnică militară.
Aeroportul este aflat la 30 kilometri distanță de comună, acesta având legături nu numai
cu orașele naționale, dar și cu orașe internațional e ca Pisa, Barcelona, Milano, Bergamo și alte
destinații către Europa.

Cultură
Comuna Corbu se bucură de un potențial de dezvoltar e turistic datorită așezării sale geografice.
Aceasta oferă posibilități de agrement ca sporturil e nautice sau pescuitul. De asemenea, ca
obiective turistice sunt cetatea Histria sau cetate a Enisala. Din anul 2008, comuna este gazda
festivalului ”Zece pentru mare” la care participă a rtiști cunoscuți.
Comuna Corbu este cunoscută și sub denumirea de ”A ncora Deltei”, fiind localitatea de
graniță a ”Rezervației Deltei Dunării”.

I. 1. 9. Comuna Cumpăna

Date despre comuna Cumpăna
Comuna Cumpăna este compusă din satele Cumpăna și S traja. Populația este de circa 14.000
locuitori, iar suprafața administrativă a localităț ii este de 496 ha.
Localitatea a primit denumirea de sat european dat orită Centrului Comunitar Sfânta
Maria.

81

Amplasare
Comuna Cumpăna este situată între Dunăre și Marea N eagră, la o distanță de 5 km sud – vest de
Municipiul Constanța, la jumătatea distanței dintre stațiunea Mamaia și cele din sudul litoralului.
Comuna este situată la 10 km de Portul Constanța, 5 km de Portul Agigea Sud și 6 km de calea
ferată.
Comuna se învecinează cu localitatea Agigea la su d – est, la nord – est cu Municipiul
Constanța, cu localitatea Valu lui Traian la nord – vest, iar la sud cu Canalul Dunăre Marea
Neagră.

Structură socioodemografică
Populația comunei este de 12.333 locuitori conform recensământului din anul 2011, aflânduOse în
creștere față de recensământul din anul 2002, unde populația a înregistrat un număr de 9.871
locuitori.
Populația majoritară o reprezintă românii (86,6%) , iar minoritățile sunt reprezentate de
turci cu un procent de 4,11%, romi (1,76%) și tătar i(1,41%). Apartenența etnică pentru un
procent de 5,94% din populație nu este cunoscută.
În ceea ce privește confesiunea, majoritatea locui torilor sunt ortodocși (83,67%), iar
minoritățile sunt reprezentate de musulmani cu un p rocent de 7,37% și penticostali (1,94%).
Apartenența confesională nu este cunoscută pentru u n procent de 5,98% din populație.

Date statistice INS (Institutul Național de Statist ică)
• Populația conform Recensământ din 2011: 12.333
• Populația stabilă 2014 : 13.244
• Populația domiciliată 2014 : 13.713
• Dinamica populației recensământ 2011 față 2002: 25%
• Pondere populației 0O19 ani 2013: 24%
• Pondere populației 20O64 de ani 2013: 66%
• Pondere populație peste 64 de ani 2013: 9%
• Variație pondere populație între 20 și 64 ani 2013 față de 2004: 0,3%

82

• Variație pondere populație peste 64 de ani 2013 faț ă de 2004: 1,3%
• Număr născuți vii 2013: 146
• Tendința număr născuți vii 2006O2013 (CAGR): O0,4%
• Sporul cumulat al migrației interne și externe 2010 O2012: 1.170
• Sporul mediu anual al migrației interne și externe 2010O2012 ca % în populația medie
domiciliată în u.a.t. 2010O2012: 3,1%
• număr de locuințe existente 2013 (INS): 4.349
• număr mediu de locuințe finalizate anual 2006O2013 (INS): 158
• număr mediu anual autorizații construire clădiri re zidențiale 2010O2013: 104,75
• populația rezidentă ocupată RPL 2011 (INS): 4746
• număr lucrători pe cont propriu RPL 2011 (INS): 90
• număr lucrători familiali neremunerați RPL 2011 (IN S): 651
• număr șomeri înregistrați 12.2013 (INS): 197
• număr operatori economici activi înregistrați în u. a.t. 2014 (ONRC): 309
• tendința operatorilor economici activi înregistrați în u.a.t. 2010O2014 (ONRC): 15,7%
• număr salariați înregistrați în u.a.t. 2014 O total (M.F.P.): 1.194
• tendința numărului salariaților înregistrați în u.a .t. total 2011O2014 (M.F.P.): 11,6%
• număr salariați ai operatorilor economici înregistr ați în u.a.t. 2014 (ONRC): 740
• tendința numărului salariaților operatorilor econom ici înregistrați în u.a.t. 2011O2014
(ONRC): 7%
• cifra de afaceri per capital a operatorilor economi ci înregistrați în u.a.t. 2014 (ONRC)
(lei): 8.193
• dinamica cifrei de afaceri per capital a operatoril or economici înregistrați în u.a.t. 2010O
2014 (ONRC): 5,8%
• procentul operatorilor economici care au înregistra t profit 2010O2014 (ONRC): 29,7%
• dinamica operatorilor economici care au înregistrat profit brut 2010O2014 (ONRC): 9,8%
• număr mediu anual autorizații construire clădiri ne rezidențiale 2010O2013: 1,50
• număr salariați din bugetul u.a.t. 2014 (sursa: M.F .P.): 183
• număr personal asistență socială 2014 (sursa: M.F.P .): 0

83

• furnizează serviciul de alimentare cu apă: 1
• furnizează serviciul de canalizare: 1
• lungimea rețelei de distribuție a apei potabile (km ): 35,89
• lungimea rețelei de canalizare a apelor uzate (km): 38,19
• număr de branșamente la rețeaua de distribuție a ap ei potabile: 3271
• număr de racorduri la rețeaua de canalizare a apelo r uzate: 458
• furnizează serviciul de salubrizare: 1
• număr personal medical 2014 salarizat din bugetul u .a.t. (sursa: M.F.P.): 1
• farmacii 2013 (INS): O
• cabinete medicale de familie 2013 (INS): 7
• cabinete medicale de specialitate 2013 (INS): 1
• medici și farmaciști 2013 (INS): 16
• personal sanitar mediu 2013 (INS): 18
• număr personal didactic 2014 (sursa: M.F.P.): 114
• elevi înscriși în învățământul primar 2014 (MECT): 688
• dinamica elevilor înscriși în învățământul primar 2 010O2014 (MECT): 6,8%
• școli gimnaziale 2014 (MECT): 1
• licee, inclusiv școli tehnice, profesionale, de art e și meserii 2014 (MECT): 1
• elevi înscriși în învățământul gimnazial 2014 (MECT ): 496
• dinamica elevilor înscriși în învățământul gimnazia l 2010O2014 (MECT): 1,4%
• elevi înscriși în învățământul liceal, inclusiv pro fesional 2014 (MECT): 90
• dinamica elevilor înscriși în învățământul liceal s i profesional 2010O2014 (MECT):
24,9%
• % populație cu vârsta de gimnaziu: 12,3%
• % populație cu vârsta de liceu: 5,5%

Economie
Datorită condițiilor climatice și de sol favorabile , comuna Cumpăna are o agricultură în continuă
dezvoltare, lucru datorat și pieței de desfacere di n municipiul Constanța. Ca urmare, prin acești

84

factori sOau dezvoltat ramuri de producție care au adus venituri semnificative pentru comună.

Infrastructură
Se realizează legături rutiere între Comuna Cumpăna și localitățile învecinate prin DC, A1 ȘI
DN 39 cu Municipiul Constanța, la o distanță de cir ca 3,5 kilometri.
Comuna Cumpăna a pierdut o cale de comunicare cu p artea de sud a județului Constanța
datorită construcției Canalului Dunăre O Marea Neag ră, legătură deviată prin localitatea Agigea.
De asemenea, Cumpăna sOa dezvoltat ca zonă reziden țială datorită extinderii
infrastructurii de canalizare și de alimentare cu g aze.

Cultură
În Comuna Cumpăna funcționează Biblioteca Comunală în cadrul Casei de Cultură Cumpăna.
Biserica cu hramul ”Adormirea Maicii Domnului”, Bi serica cu hramul ”Sfânta
Paraschiva” și Biserica de confesiune Penticostală sunt cele trei biserici existente în comuna
Cumpăna. De asemenea, în cadrul comunei se află și o geamie musulmană.
Cadranul solar datat din secolul al IIIOlea d.Hr. este un obiectiv turistic, fiind un exemplar
rar, întrucât demonstrează progresul științific înr egistrat în acea perioadă, indicând ziua
solstițiului de vară, echinocțiile de primăvară și toamnă, calculat pentru latitudinea de 44 o și 7’.

Formular completat de autoritățile locale din Cumpă na

Q1. Localitatea dumneavoastră (automat)
1/box2 Agigea
2/box2 Constanța
3/box2 Corbu
4/boxcheckbld Cumpăna
5/box2 Eforie
6/box2 Lumina
7/box2 Mihail Kogălniceanu
8/box2 Murfatlar
9/box2 Năvodari
10 /box2 Ovidiu
11 /box2 Poarta Albă
12 /box2 Techirghiol
13 /box2 Tuzla

85

14 /box2 Valul lui Traian
15 /box2 Lumina
16 /box2 13 August
17 /box2 Costinești

D1. Instituția/Organizația (automat)
Primărie 1/boxcheckbld
Consiliu Local 2/box2
Serviciu Public Local de Asistență și Protecție Soc ială 3/box2
Școală 4/box2
Poliție 5/box2
Dispensar/Cabine medical 6 /box2
Biserică 7/box2
ONG 8/box2

D2. Funcția dumneavoastră
_____________ Inspector __________________________

D3. Date de contact (o adresă de email sau un număr de telefon)
_____________ Primaria_cumpana@yahoo.com,tel:0241739845 _____________

Q2. La dumneavoastră în localitate există…?
Da Nu Câte?
1 Cabinet medical /boxcheckbld /box2 8
2 Farmacie /boxcheckbld /box2 7
3 Policlinică /box2 /box2
4 Spital /box2 /box2
5 Creșă/ Grădiniță cu program prelungit /boxcheckbld /box2 2
6 Liceu / profesională /boxcheckbld /box2 1
Cât la sută din comună?
7 Apă curentă /boxcheckbld /box2 86%
8 Canalizare /boxcheckbld /box2 80%
9 Drumuri asfaltate /boxcheckbld /box2 43%
10 Rețea de gaze /boxcheckbld /box2 97%

Q3. Vă rugăm să ne furnizați următoarele informații care ne vor servi la identificarea
grupurile vulnerabile din localitatea dumneavoastră :
Numărul de:
1 Locuitori localității dumneavoastră 14166
2 Persoane de etnie romă 500
3 Gospodării (persoane care locuiesc sub același ac operiș și iau împreună cel
puțin o masă pe zi) 5000
4 Familii care au în componență persoane de etnie r omă

86

5 Persoane care alcătuiesc familia medie 5
6 Persoane care alcătuiesc familia de etnie romă me die din localitatea
dumneavoastră 10
7 Șomeri de lungă durată (mai mult de 2 ani) din lo calitate 237
8 Tineri absolvenți și nu au un loc de muncă
9 Persoane de etnie romă și nu au un loc de muncă s tabil
10 Persoane vârstnice (peste 65 de ani) 1700
11 Familii monoparentale 157
12 Familii în care unul dintre părinți este plecat la muncă în afara țării 83
13 Femei casnice
14 Persoane cu dizabilități 200
15 Persoane aflate anterior în detenție 5
16 Persoane care locuiesc în comunități izolate
17 Tineri care au părăsit sistemul de protecție a c opilului

Q4. Care considerați că sunt categoriile prioritare de persoane care că ar trebui ajutate
pentru a se integra pe piața muncii la dumneavoastr ă în localitate?
1/boxcheckbld Persoanele de etnie romă
2/boxcheckbld Persoanele cu dizabilități
3/boxcheckbld Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani
4/boxcheckbld Tineri absolvenți care sunt șomeri
5/boxcheckbld Persoane care nu dețin o calificare
6/box2 Femeile fără ocupație
7/boxcheckbld Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găses c un loc de muncă
8/box2 Persoane care locuiesc în comunități izolate
9/box2 Persoane care au minori în întreținere
10 /box2 Tineri care provin din centre de plasament
11 /box2 Persoanele care provin din centre de detenție
12 /boxcheckbld Persoanele provin din familii care au venituri redu se
13/box2 Persoane vârstnice

Q5. Cu ce probleme se confruntă următoarele categor ii de persoane vulnerabile în
localitatea dumneavoastră?
1 Persoanele de etnie romă Educație, calificare, lo curi de munca, locuințe, igiena.
2 Persoanele cu dizabilități Locuințe, educație.
3 Persoanele care sunt șomeri de
mai mult de 2 ani Locuri de munca.
4 Tineri absolvenți care sunt
șomeri Locuri de munca, locuințe.
5 Persoane care nu dețin o
calificare Cursuri de calificare, locuri de munca, locuințe.
6 Femeile fără ocupație Cursuri de calificare, locu ri de munca.
7 Persoanele care au peste 45 de
ani și nu își găsesc un loc de Lipsa locurilor de munca, pe piața muncii se cer
persoane tinere.

87

muncă
8 Persoane care locuiesc în
comunități izolate
9 Persoane care au minori în
întreținere Locuri de munca.
10 Tineri care provin din centre de
plasament
11 Persoanele care provin din centre
de detenție
12 Persoanele provin din familii
care au venituri reduse Locuri de munca.
13 Persoane vârstnice

Q6. Ce programe au fost implementate pentru a rezol va aceste probleme pentru fiecare
grup vulnerabil?
1 Persoanele de etnie romă Cursuri de calificare, p roiecte europene, beneficii
sociale, etc.
2 Persoanele cu dizabilități Cursuri de calificare, proiecte europene, beneficii
sociale, etc.
3 Persoanele care sunt șomeri de
mai mult de 2 ani Cursuri de calificare, proiecte europene, beneficii
sociale, etc.
4 Tineri absolvenți care sunt
șomeri Cursuri de calificare, proiecte europene, beneficii
sociale, etc.
5 Persoane care nu dețin o
calificare Cursuri de calificare, proiecte europene, beneficii
sociale, etc.
6 Femeile fără ocupație Cursuri de calificare, proi ecte europene, beneficii
sociale, etc.
7 Persoanele care au peste 45 de
ani și nu își găsesc un loc de
muncă Cursuri de calificare, proiecte europene, beneficii
sociale, etc.
8 Persoane care locuiesc în
comunități izolate
9 Persoane care au minori în
întreținere Cursuri de calificare, proiecte europene, beneficii
sociale, etc.
10 Tineri care provin din centre de
plasament
11 Persoanele care provin din centre
de detenție
12 Persoanele provin din familii
care au venituri reduse Cursuri de calificare, proiecte europene, beneficii
sociale, etc.
13 Persoane vârstnice Cursuri de calificare, proiecte europene, beneficii
sociale, etc.

88

Q7. Ce programe ar trebui implementate pe viitor pe ntru rezolvarea acestor probleme?
1 Persoanele de etnie romă Absorbția fondurilor eur opene prin programe care vin in
ajutorarea grupurilor vulnerabile, crearea locurilo r de
munca, cursuri de calificare, integrare sociala, et c.
2 Persoanele cu dizabilități Absorbția fondurilor e uropene prin programe care vin in
ajutorarea grupurilor vulnerabile, crearea locurilo r de
munca, cursuri de calificare, integrare sociala, et c.
3 Persoanele care sunt șomeri de
mai mult de 2 ani Absorbția fondurilor europene prin programe care vi n in
ajutorarea grupurilor vulnerabile, crearea locurilo r de
munca, cursuri de calificare, integrare sociala, et c.
4 Tineri absolvenți care sunt
șomeri Absorbția fondurilor europene prin programe care vi n in
ajutorarea grupurilor vulnerabile, crearea locurilo r de
munca, cursuri de calificare, integrare sociala, et c.
5 Persoane care nu dețin o
calificare Absorbția fondurilor europene prin programe care vi n in
ajutorarea grupurilor vulnerabile, crearea locurilo r de
munca, cursuri de calificare, integrare sociala, et c.
6 Femeile fără ocupație Absorbția fondurilor europe ne prin programe care vin in
ajutorarea grupurilor vulnerabile, crearea locurilo r de
munca, cursuri de calificare, integrare sociala, et c.
7 Persoanele care au peste 45 de
ani și nu își găsesc un loc de
muncă Absorbția fondurilor europene prin programe care vi n in
ajutorarea grupurilor vulnerabile, crearea locurilo r de
munca, cursuri de calificare, integrare sociala, et c.
8 Persoane care locuiesc în
comunități izolate
9 Persoane care au minori în
întreținere Absorbția fondurilor europene prin programe care vi n in
ajutorarea grupurilor vulnerabile, crearea locurilo r de
munca, cursuri de calificare, integrare sociala, et c.
10 Tineri care provin din centre de
plasament
11 Persoanele care provin din centre
de detenție
12 Persoanele provin din familii
care au venituri reduse Absorbția fondurilor europene prin programe care vi n in
ajutorarea grupurilor vulnerabile, crearea locurilo r de
munca, cursuri de calificare, integrare sociala, et c.
13 Persoane vârstnice Absorbția fondurilor europene pr in programe care vin in
ajutorarea grupurilor vulnerabile, crearea locurilo r de
munca, cursuri de calificare, integrare sociala, et c.

Q8. Care sunt sectoarele prioritare în care conside rați că ar trebui realizate investiții sau
dezvoltate proiecte în localitatea dumneavoastră? ( alegere multiplă)
1/boxcheckbld Drumuri, poduri
2/boxcheckbld Rețeaua de apă potabilă
3/boxcheckbld Rețeaua de canalizare

89

4/boxcheckbld Serviciile de colectare a deșeurilor menajere
5/boxcheckbld Servicii medicale
6/boxcheckbld Educație
7/boxcheckbld Locuri de joacă/ parcuri
8/boxcheckbld Creșe / grădinițe cu program prelungit
9/boxcheckbld Rețeaua de transport public
10 /boxcheckbld Centre de dezvoltare culturală
11 /boxcheckbld Creare locuri de muncă
12 /box2 Puncte de informare cu privire la axele de finanța re pe fonduri europene
13 /boxcheckbld Biblioteci
14 /box2 Acces la Internet
Vă mulțumim pentru timpul acordat!

I. 1. 10. Comuna Lumina
Date despre comuna Lumina
Comuna Lumina este alcătuită din trei sate: Oituz, Sibioara și satul Lumina, acesta fiind
reședința comunei.
Din anul 1968 Lumina a aparținut de comuna Ovidiu, iar în anul 1989 sOa desprins,
formânduOse comuna Lumina. Suprafața administrativă a comunei este de 4875 ha.

Amplasare
Comuna este situată în județul Constanța, la 17 kil ometri nord de orașul Constanța, 10 kilometri
vest de stațiunea Mamaia, 5 kilometri nord de orașu l Ovidiu, 7 kilometri sudOest de aeroportul
Mihail Kogălniceanu și la 5 km de orașul Năvodari.

Structură socioodemografică
Populația comunei este de 8.948 locuitori conform r ecensământului din anul 2011, aflânduOse în
creștere față de recensământul din anul 2002, când populația era de 7.389 locuitori.
Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilo r sunt români (84,25%), iar minoritățile
sunt reprezentate de tătari (2,98%), romi (1,37%) ș i turci cu un procent de 1,07%. Apartenența
etnică nu este cunoscută pentru un procent de 10,23 % din populație.
În ceea ce privește confesiunea, locuitorii ortodo cși sunt majoritari cu un procent de
78,38%, minoritățile sunt reprezentate de către rom anoOcatolici (5,5%) și musulmani (5,06%).

90

Pentru un procent de 10, 23% din populație, aparten ența etnică nu este cunoscută.

Date statistice INS (Institutul Național de Statist ică)
• Populația conform Recensământ din 2011: 8.948
• Populația stabilă 2014 : 10.309
• Populația domiciliată 2014 : 10.261
• Dinamica populației recensământ 2011 față 2002: 21%
• Pondere populației 0O19 ani 2013: 23%
• Pondere populației 20O64 de ani 2013: 67%
• Pondere populație peste 64 de ani 2013: 10%
• Variație pondere populație între 20 și 64 ani 2013 față de 2004: 2,2%
• Variație pondere populație peste 64 de ani 2013 faț ă de 2004: 0,6%
• Număr născuți vii 2013: 88
• Tendința număr născuți vii 2006O2013 (CAGR): O1,9%
• Sporul cumulat al migrației interne și externe 2010 O2012: 732
• Sporul mediu anual al migrației interne și externe 2010O2012 ca % în populația medie
domiciliată în u.a.t. 2010O2012: 2,5%
• număr de locuințe existente 2013 (INS): 3.131
• număr mediu de locuințe finalizate anual 2006O2013 (INS): 60
• număr mediu anual autorizații construire clădiri re zidențiale 2010O2013: 100,00
• populația rezidentă ocupată RPL 2011 (INS): 3194
• număr lucrători pe cont propriu RPL 2011 (INS): 53
• număr lucrători familiali neremunerați RPL 2011 (IN S): 529
• număr șomeri înregistrați 12.2013 (INS): 105
• număr operatori economici activi înregistrați în u. a.t. 2014 (ONRC): 306
• tendința operatorilor economici activi înregistrați în u.a.t. 2010O2014 (ONRC): 21,3%
• număr salariați înregistrați în u.a.t. 2014 O total (M.F.P.): 1.532
• tendința numărului salariaților înregistrați în u.a .t. total 2011O2014 (M.F.P.): O1,1%
• număr salariați ai operatorilor economici înregistr ați în u.a.t. 2014 (ONRC): 1.241

91

• tendința numărului salariaților operatorilor econom ici înregistrați în u.a.t. 2011O2014
(ONRC): 2,6%
• cifra de afaceri per capital a operatorilor economi ci înregistrați în u.a.t. 2014 (ONRC)
(lei): 38.772
• dinamica cifrei de afaceri per capital a operatoril or economici înregistrați în u.a.t. 2010O
2014 (ONRC): 4,1%
• procentul operatorilor economici care au înregistra t profit 2010O2014 (ONRC): 33,8%
• dinamica operatorilor economici care au înregistrat profit brut 2010O2014 (ONRC):
14,1%
• număr mediu anual autorizații construire clădiri ne rezidențiale 2010O2013: 3,25%
• număr salariați din bugetul u.a.t. 2014 (sursa: M.F .P.): 140
• număr personal asistență socială 2014 (sursa: M.F.P .): 24
• furnizează serviciul de alimentare cu apă: 1
• furnizează serviciul de canalizare: 1
• lungimea rețelei de distribuție a apei potabile (km ): 38,2
• lungimea rețelei de canalizare a apelor uzate (km): 0
• număr de branșamente la rețeaua de distribuție a ap ei potabile: 3215
• număr de racorduri la rețeaua de canalizare a apelo r uzate: 252
• furnizează serviciul de salubrizare: 1
• număr personal medical 2014 salarizat din bugetul u .a.t. (sursa: M.F.P.): 0
• farmacii 2013 (INS): 3
• cabinete medicale de familie 2013 (INS): 5
• cabinete medicale de specialitate 2013 (INS): O
• medici și farmaciști 2013 (INS): 13
• personal sanitar mediu 2013 (INS): 9
• număr personal didactic 2014 (sursa: M.F.P.): 76
• elevi înscriși în învățământul primar 2014 (MECT): 506
• dinamica elevilor înscriși în învățământul primar 2 010O2014 (MECT): 7,2%
• școli gimnaziale 2014 (MECT): 1

92

• licee, inclusiv școli tehnice, profesionale, de art e și meserii 2014 (MECT): 1
• elevi înscriși în învățământul gimnazial 2014 (MECT ): 354
• dinamica elevilor înscriși în învățământul gimnazia l 2010O2014 (MECT): 0,6%
• elevi înscriși în învățământul liceal, inclusiv pro fesional 2014 (MECT): 193
• dinamica elevilor înscriși în învățământul liceal s i profesional 2010O2014 (MECT): 0,0%
• % populație cu vârsta de gimnaziu: 11,6%
• % populație cu vârsta de liceu: 5,7%

Economie
Primul loc în structura economiei locale este ocupa t de comerț, urmând ca pe următoarele locuri
să se situeze agricultura, creșterea animalelor și industria extractivă a produselor de carieră.
Comuna Lumina dispune de un potențial crescut de d ezvoltare, însă se plasează în
continuare în contextul tranziției economice. Se ar e în vedere modernizarea agriculturii și
extinderea infrastructurilor de utilități și de cre ștere a serviciilor.

Infrastructură
Prin localitatea Lumina trece drumul județean DJ 22 6, drum care face legătura cu orașul
Năvodari. Calea ferată Medgidia – Betonaj trece pri n localitatea Lumina, în partea nordică a
localității aflânduOse gara Gogealia – Lumina.
Din totalul celor trei localități, doar Lumina și Oituz dispun de sisteme centralizate de
alimentare cu apă.

Cultură
Comuna Lumina dispune de o bibliotecă comunală cu u n număr de 7800 volume, ce are
înregistrați 500 cititori.
Localitățile Lumina și Oituz beneficiază fiecare d e cămine culturale cu capacități de 250
locuri, respectiv 200 locuri.

93

Formular completat de autoritățile locale din Lumin a

Q1. Localitatea dumneavoastră (automat)
1/box2 Agigea
2/box2 Constanța
3/box2 Corbu
4/box2 Cumpăna
5/box2 Eforie
6X Lumina
7/box2 Mihail Kogălniceanu
8/box2 Murfatlar
9/box2 Năvodari
10 /box2 Ovidiu
11 /box2 Poarta Albă
12 /box2 Techirghiol
13 /box2 Tuzla
14 /box2 Valul lui Traian
15 /box2 Lumina
16 /box2 13 August
17 /box2 Costinești

D1. Instituția/Organizația (automat)
Primărie 1/box2
Consiliu Local 2/box2
Serviciu Public Local de Asistență și Protecție Soc ială 3/box2
Școală 4/box2
Poliție 5X
Dispensar/Cabine medical 6 /box2
Biserică 7/box2
ONG 8/box2

D2. Funcția dumneavoastră
Șef serviciu

D3. Date de contact (o adresă de email sau un număr de telefon)
Email mariussandru@yahoo.com Sandru Marius

Q2. La dumneavoastră în localitate există…?
Da Nu Câte?
1 Cabinet medical X /box2 2
2 Farmacie X /box2 4
3 Policlinică /box2 X
4 Spital /box2 X

94

5 Creșă/ Grădiniță cu program prelungit X /box2 2
6 Liceu / profesională X /box2 1
Cât la sută din comună?
7 Apă curentă X /box2 100%
8 Canalizare X /box2 100%
9 Drumuri asfaltate X /box2 10%
10 Rețea de gaze X /box2 100%

Q3. Vă rugăm să ne furnizați următoarele informații care ne vor servi la identificarea
grupurile vulnerabile din localitatea dumneavoastră :
Numărul de:
1 Locuitori localității dumneavoastră NS
2 Persoane de etnie romă NS
3 Gospodării (persoane care locuiesc sub același ac operiș și iau împreună cel
puțin o masă pe zi) NS
4 Familii care au în componență persoane de etnie r omă NS
5 Persoane care alcătuiesc familia medie NS
6 Persoane care alcătuiesc familia de etnie romă me die din localitatea
dumneavoastră NS
7 Șomeri de lungă durată (mai mult de 2 ani) din lo calitate NS
8 Tineri absolvenți și nu au un loc de muncă NS
9 Persoane de etnie romă și nu au un loc de muncă s tabil NS
10 Persoane vârstnice (peste 65 de ani) NS
11 Familii monoparentale NS
12 Familii în care unul dintre părinți este plecat la muncă în afara țării NS
13 Femei casnice NS
14 Persoane cu dizabilități NS
15 Persoane aflate anterior în detenție NS
16 Persoane care locuiesc în comunități izolate NS
17 Tineri care au părăsit sistemul de protecție a c opilului NS

Q4. Care considerați că sunt categoriile prioritare de persoane care că ar trebui ajutate
pentru a se integra pe piața muncii la dumneavoastr ă în localitate?
1/box2 Persoanele de etnie romă
2/box2 Persoanele cu dizabilități
3X Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani
4X Tineri absolvenți care sunt șomeri
5X Persoane care nu dețin o calificare
6X Femeile fără ocupație
7X Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găs esc un loc de muncă
8/box2 Persoane care locuiesc în comunități izolate
9X Persoane care au minori în întreținere
10X Tineri care provin din centre de plasament

95

11X Persoanele care provin din centre de detenție
12X Persoanele provin din familii care au venituri redu se
13X Persoane vârstnice

Q5. Cu ce probleme se confruntă următoarele categor ii de persoane vulnerabile în
localitatea dumneavoastră?
1 Persoanele de etnie romă Sărăcia
2 Persoanele cu dizabilități Asistent personal
3 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2
ani Lipsa locului de muncă
4 Tineri absolvenți care sunt șomeri Lipsa locului de muncă
5 Persoane care nu dețin o calificare Studii
6 Femeile fără ocupație Locuri de muncă
7 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își
găsesc un loc de muncă Băutura
8 Persoane care locuiesc în comunități izolate NS
9 Persoane care au minori în întreținere Lipsa bani lor
10 Tineri care provin din centre de plasament Lipsa de integrare
11 Persoanele care provin din centre de detenție NS
12 Persoanele provin din familii care au venituri
reduse Sărăcia, lipsa de educație
13 Persoane vârstnice Sănătate

Q6. Ce programe au fost implementate pentru a rezol va aceste probleme pentru fiecare
grup vulnerabil?
1 Persoanele de etnie romă NS
2 Persoanele cu dizabilități NS
3 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani NS
4 Tineri absolvenți care sunt șomeri NS
5 Persoane care nu dețin o calificare NS
6 Femeile fără ocupație NS
7 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găse sc un loc de muncă NS
8 Persoane care locuiesc în comunități izolate NS
9 Persoane care au minori în întreținere NS
10 Tineri care provin din centre de plasament NS
11 Persoanele care provin din centre de detenție NS
12 Persoanele provin din familii care au venituri redu se NS
13 Persoane vârstnice NS

Q7. Ce programe ar trebui implementate pe viitor pe ntru rezolvarea acestor probleme?
1 Persoanele de etnie romă NS
2 Persoanele cu dizabilități NS
3 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani NS

96

4 Tineri absolvenți care sunt șomeri NS
5 Persoane care nu dețin o calificare NS
6 Femeile fără ocupație NS
7 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găse sc un loc de muncă NS
8 Persoane care locuiesc în comunități izolate NS
9 Persoane care au minori în întreținere NS
10 Tineri care provin din centre de plasament NS
11 Persoanele care provin din centre de detenție NS
12 Persoanele provin din familii care au venituri redu se NS
13 Persoane vârstnice NS

Q8. Care sunt sectoarele prioritare în care conside rați că ar trebui realizate investiții sau
dezvoltate proiecte în localitatea dumneavoastră? ( alegere multiplă)
1X Drumuri, poduri
2/box2 Rețeaua de apă potabilă
3/box2 Rețeaua de canalizare
4/box2 Serviciile de colectare a deșeurilor menajere
5/box2 Servicii medicale
6/box2 Educație
7/box2 Locuri de joacă/ parcuri
8/box2 Creșe / grădinițe cu program prelungit
9X Rețeaua de transport public
10 /box2 Centre de dezvoltare culturală
11X Creare locuri de muncă
12 /box2 Puncte de informare cu privire la axele de finanța re pe fonduri europene
13 /box2 Biblioteci
14X Acces la Internet
Vă mulțumim pentru timpul acordat!

I. 1. 11. Comuna Mihail Kogălniceanu

Amplasare
Comuna Mihail Kogălniceanu este situată în județul Constanța, la 25 km de municipiul
Constanța. Teritoriul localității a fost stăpânit d e tătari până în anul 1877, până atunci localitatea
numinduOse Karamurat .

97

Structură socioodemografică

87%3%3%
6%Componența etnică a
comunei Mihail Kogălniceanu
Români
Romi
Tătari
Necunoscută
87%2%5%
6%Componența confesională a comunei Mihai l
Kogălniceanu
Ortodocși
Romano-catolici
Musulmani
Necunoscută

98

Date statistice INS (Institutul Național de Statist ică)
• Populația conform Recesământ din 2011: 9978
• Populația stabilă 2014 : 10210
• Populația domiciliată 2014 : 10340
• Dinamica populației recesământ 2011 față 2002: O1%
• Pondere populației 0O19 ani 2013: 21%
• Pondere populației 20O64 de ani 2013: 68%
• Pondere populație peste 64 de ani 2013: 11%
• Variație pondere populație între 20 și 64 ani 2013 față de 2004: 2.3%
• Variație pondere populație peste 64 de ani 2013 faț ă de 2004: 2.3%
• Număr născuți vii 2013: 95
• Tendința număr născuți vii 2006O2013 (CAGR): O2.7%
• Sporul cumulat al migrației interne și externe 2010 O2012: 43
• Sporul mediu anual al migrației interne și externe 2010O2012 ca % în populația medie
domiciliată în u.a.t. 2010O2012: 0.1%
• număr localități componente: 3
• distanța medie între satele componente și satul reș edință )nr km pe drumuri comunale
ANCPI): 18.9
• distanța cea mai mare dintre satul reședință și un sat component (nr km pe drumuri
comunale ANCPI): 19.2
• se învecinează cu un oraș (urban): 1
• se învecinează cu un municipiu (urban):
• denumirea orașului vecin (urban): Năvodari
• denumirea municipiului vecin (urban):
• țări învecinate (urban):
• u.a.t. traversată de un drum național/ drum europea n (urban): 1
• u.a.t. traversată de un drum județean (urban):1
• pe teritoriul u.a.t. se află o gară de călători CFR ANCPI:
• număr de locuințe existente 2013 (INS): 3237

99

• număr mediu de locuințe finalizate anual 2006O2013 (INS): 25
• număr mediu anual autorizații construire clădiri re zidențiale 2010O2013: 27
• număr locuitori al u.a.t. care se deplasează zilnic în altă u.a.t. la locul de muncă:
• număr persoane cu studii superioare absolvite:
• număr persoane cu studii medii absolvite:
• populația rezidentă ocupată RPL 2011 (INS): 3422
• număr lucrători pe cont propriu RPL 2011 (INS): 12 6
• număr lucrători familiali neremunerați RPL 2011 (IN S): 638
• număr locuitori ai altor u.a.t. care se deplasează zilnic în u.a.t. respondent la locul de
muncă:
• număr șomeri înregistrați 12.2013 (INS): 89
• număr operatori economici activi înregistrați în u. a.t. 2014 (ONRC): 274
• tendința operatorilor economici activi înregistrați în u.a.t. 2010O2014 (ONRC): 8.7%
• număr salariați înregistrați în u.a.t. 2014 O total (M.F.P.): 1459
• tendința numărului salariaților înregistrați în u.a .t. total 2011O2014 (M.F.P.): 3.2%
• număr salariați ai operatorilor economici înregistr ați în u.a.t. 2014 (ONRC): 890
• tendința numărului salariaților operatorilor econom ici înregistrați în u.a.t. 2011O2014
(ONRC): O64.1%
• cifra de afaceri per capita a operatorilor economic i înregistrați în u.a.t. 2014 (ONRC)
(lei): 10975
• dinamica cifrei de afaceri per capita a operatorilo r economici înregistrați în u.a.t. 2010O
2014 (ONRC): 12.6%
• procentul operatorilor economici care au înregistra t profit 2010O2014 (ONRC): 34.2%
• dinamica operatorilor economici care au înregistrat profit brut 2010O2014 (ONRC): 4%
• număr mediu anual autorizații construire clădiri ne rezidențiale 2010O2013: 4
• număr salariați din bugetul u.a.t. 2014 (sursa: M.F .P.): 155
• număr personal asistență socială 2014 (sursa: M.F.P .):
• lungimea drumurilor de interes local avute în admin istrare (drumuri comunale, străzi,
etc.):

100

• pondere drumuri modernizate:
• furnizează serviciul de alimentare cu apă: 1
• furnizează serviciul de canalizare: 1
• lungimea rețelei de distribuție a apei potabile (km ): 20.2
• lungimea rețelei de canalizare a apelor uzate (km): 7.7
• număr de branșamente la rețeaua de distribuție a ap ei potabile: 1595
• număr de racorduri la rețeaua de canalizare a apelo r uzate: 124
• furnizează serviciul de salubrizare: 1
• număr personal medical 2014 salarizat din bugetul u .a.t. (sursa: M.F.P.): 3
• farmacii 2013 (INS): 5
• cabinete medicale de familie 2013 (INS): 4
• cabinete medicale de specialitate 2013 (INS):
• medici și farmaciști 2013 (INS):15
• personal sanitar mediu 2013 (INS): 10
• număr personal didactic 2014 (sursa: M.F.P.): 107
• elevi înscriși în învățământul primar 2014 (MECT): 457
• dinamica elevilor înscriși în învățământul primar 2 010O2014 (MECT): 3.3%
• școli gimnaziale 2014 (MECT): 1
• licee, inclusiv școli tehnice, profesionale, de art e și meserii 2014 (MECT): 1
• elevi înscriși în învățământul gimnazial 2014 (MECT ): 384
• dinamica elevilor înscriși în învățământul gimnazia l 2010O2014 (MECT): O4.9%
• elevi înscriși în învățământul liceal, inclusiv pro fesional 2014 (MECT): 386
• dinamica elevilor înscriși în învățământul liceal s i profesional 2010O2014 (MECT): 2.1%
• % populație cu vârsta de gimnaziu: 10.3%
• % populație cu vârsta de liceu: 5.8%
Infrastructură
Localitatea Mihail Kogălniceanu dispune de o rețea de transport marfă ce leagă Aeroportul
Internațional Mihail Kogălniceanu de rețeaua Consta nțaO MedgidiaO Tulcea. În plus, „La o
distanță de 9 km față de comună, în localitatea Nic olae Bălcescu, există rețea feroviară de

101

transport călători, care asigură legătura cu munici piile Constanța, Medgidia și Tulcea.” (Primăria
Mihail Kogălniceanu, 2015)
Mai mult decât atât, „pe raza localității, este amp lasat Aeroportul Internațional Mihail
Kogălniceanu, care funcționează ca aeroport de reze rvă pentru Aeroportul Internațional Henri
CoandăOOtopeni, iar în perioada estivală asigură le gături aeriene cu toate orașele importante din
Europa.
Aeroportul posedă o pistă de aterizareOdecolare în lungime de 3.500,00 m, și are o
capacitate de operare de 6 avioane/oră” (Primăria M ihail Kogălniceanu)

Cultură
La nivelul comunei funcționează 14 instituții de în vățământ, acestea fiind reprezentate de: opt
grădinițe, cinci școli generale și un liceu. „Servi ciile culturale din comună se desfășoară în
spațiile Căminelor Culturale din localitatea Mihail Kogălniceanu și din satul Piatra.
În comună funcționează o bibliotecă publică, cu un număr de 18.000 volume.” (comuna
Mihail Kogălniceanu)

Formular completat de autoritățile locale din Mihai l Kogălniceanu

Q1. Localitatea dumneavoastră (automat)
1/box2 Agigea
2/box2 Constanța
3/box2 Corbu
4/box2 Cumpăna
5/box2 Eforie
6/box2 Lumina
7X Mihail Kogălniceanu
8/box2 Murfatlar
9/box2 Năvodari
10 /box2 Ovidiu
11 /box2 Poarta Albă
12 /box2 Techirghiol
13 /box2 Tuzla
14 /box2 Valul lui Traian
15 /box2 Lumina
16 /box2 13 August
17 /box2 Costinești

102

D1. Instituția/Organizația (automat)
Primărie 1X
Consiliu Local 2/box2
Serviciu Public Local de Asistență și Protecție Soc ială 3/box2
Școală 4/box2
Poliție 5/box2
Dispensar/Cabine medical 6 /box2
Biserică 7/box2
ONG 8/box2

D2. Funcția dumneavoastră
Referent

D3. Date de contact (o adresă de email sau un număr de telefon)
Email: primaria_m_k_cta@yahoo.com Mitea

Q2. La dumneavoastră în localitate există…?
Da Nu Câte?
1 Cabinet medical X /box2 4
2 Farmacie X /box2 5
3 Policlinică /box2 X
4 Spital /box2 X
5 Creșă/ Grădiniță cu program prelungit X /box2 1
6 Liceu / profesională X /box2 1
Cât la sută din comună?
7 Apă curentă X /box2 100%
8 Canalizare X /box2 NS
9 Drumuri asfaltate X /box2 NS
10 Rețea de gaze X /box2 NS

Q3. Vă rugăm să ne furnizați următoarele informații care ne vor servi la identificarea
grupurile vulnerabile din localitatea dumneavoastră :
Numărul de:
1 Locuitori localității dumneavoastră 10173
2 Persoane de etnie romă 246
3 Gospodării (persoane care locuiesc sub același ac operiș și iau împreună cel
puțin o masă pe zi) 3000
4 Familii care au în componență persoane de etnie r omă NS
5 Persoane care alcătuiesc familia medie 4
6 Persoane care alcătuiesc familia de etnie romă me die din localitatea
dumneavoastră 6
7 Șomeri de lungă durată (mai mult de 2 ani) din lo calitate NS

103

8 Tineri absolvenți și nu au un loc de muncă NS
9 Persoane de etnie romă și nu au un loc de muncă s tabil 230
10 Persoane vârstnice (peste 65 de ani) NS
11 Familii monoparentale NS
12 Familii în care unul dintre părinți este plecat la muncă în afara țării NS
13 Femei casnice NS
14 Persoane cu dizabilități 150
15 Persoane aflate anterior în detenție NS
16 Persoane care locuiesc în comunități izolate 0
17 Tineri care au părăsit sistemul de protecție a c opilului 0

Q4. Care considerați că sunt categoriile prioritare de persoane care că ar trebui ajutate
pentru a se integra pe piața muncii la dumneavoastr ă în localitate?
1X Persoanele de etnie romă
2/box2 Persoanele cu dizabilități
3X Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani
4X Tineri absolvenți care sunt șomeri
5X Persoane care nu dețin o calificare
6X Femeile fără ocupație
7X Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găs esc un loc de muncă
8/box2 Persoane care locuiesc în comunități izolate
9/box2 Persoane care au minori în întreținere
10 /box2 Tineri care provin din centre de plasament
11 /box2 Persoanele care provin din centre de detenție
12X Persoanele provin din familii care au venituri reduse
13/box2 Persoane vârstnice

Q5. Cu ce probleme se confruntă următoarele categor ii de persoane vulnerabile în
localitatea dumneavoastră?
1 Persoanele de etnie romă NS
2 Persoanele cu dizabilități Sănătate
3 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani Nu avem
4 Tineri absolvenți care sunt șomeri Lipsa experien ței
5 Persoane care nu dețin o calificare Nu vor să mun cescă
6 Femeile fără ocupație NS
7 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găse sc un loc de muncă Serviciu pe timpul
iernii
8 Persoane care locuiesc în comunități izolate Nu a u
9 Persoane care au minori în întreținere NS
10 Tineri care provin din centre de plasament Nu au pr obleme
11 Persoanele care provin din centre de detenție Nu au
12 Persoanele provin din familii care au venituri redu se NS
13 Persoane vârstnice Pensiile mici

104

Q6. Ce programe au fost implementate pentru a rezol va aceste probleme pentru fiecare
grup vulnerabil?
1 Persoanele de etnie romă Cursuri pentru
afterschool
2 Persoanele cu dizabilități NS
3 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani Cursuri
4 Tineri absolvenți care sunt șomeri Cursuri
5 Persoane care nu dețin o calificare Studii
6 Femeile fără ocupație NS
7 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găse sc un loc de muncă NS
8 Persoane care locuiesc în comunități izolate NS
9 Persoane care au minori în întreținere NS
10 Tineri care provin din centre de plasament NS
11 Persoanele care provin din centre de detenție NS
12 Persoanele provin din familii care au venituri redu se NS
13 Persoane vârstnice NS

Q7. Ce programe ar trebui implementate pe viitor pe ntru rezolvarea acestor probleme?
1 Persoanele de etnie romă NS
2 Persoanele cu dizabilități NS
3 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani NS
4 Tineri absolvenți care sunt șomeri NS
5 Persoane care nu dețin o calificare Cursuri
6 Femeile fără ocupație NS
7 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găse sc un loc de muncă NS
8 Persoane care locuiesc în comunități izolate NS
9 Persoane care au minori în întreținere NS
10 Tineri care provin din centre de plasament NS
11 Persoanele care provin din centre de detenție NS
12 Persoanele provin din familii care au venituri redu se NS
13 Persoane vârstnice NS

Q8. Care sunt sectoarele prioritare în care conside rați că ar trebui realizate investiții sau
dezvoltate proiecte în localitatea dumneavoastră? ( alegere multiplă)
1/box2 Drumuri, poduri
2/box2 Rețeaua de apă potabilă
3/box2 Rețeaua de canalizare
4/box2 Serviciile de colectare a deșeurilor menajere
5/box2 Servicii medicale
6X Educație
7/box2 Locuri de joacă/ parcuri
8/box2 Creșe / grădinițe cu program prelungit

105

9/box2 Rețeaua de transport public
10 /box2 Centre de dezvoltare culturală
11X Creare locuri de muncă
12X Puncte de informare cu privire la axele de fin anțare pe fonduri europene
13 /box2 Biblioteci
14 /box2 Acces la Internet
Vă mulțumim pentru timpul acordat!

I. 1. 12. Comuna Porta Albă

Amplasare
Comuna Poarta albă este situată la o distanță de 23 km de Municipiul Constanța și la 15 km de
Municipiul Medgidia, în partea estică a județului. În componența comunei intră satul Poarta
Albă, care este și reședință de comună și satul Naz arcea (Galeșu), aflat la 3 km distanță.
Așezarea Poarta Albă are la nord ca așezare satul N isipari, la est Nazarcea, la vest Valea Dacilor,
iar la sud orașul Basarabi.
Comuna este străbătută pe toată lungimea sa, de la nord la sud, de drumul european E60,
BucureștiOConstanța. Suprafața comunei Poarta Albă este de 6553 de hectare, dintre care 358 de
hectare sunt situate în intravilan. Comuna Poarta A lbă ocupă locul 50 după mărimea suprafeței ei
din de unități teritorialOadministrative ale județu lui Constanța.
Pe raza comunei Poarta Albă se află și penitenciaru l de maximă siguranță cu același
nume, construit inițial pentru cazarea deținuților folosiți pentru lucrările de amenajare a canalului
Dunăre O Marea Neagră.

Structură socioodemografică
Comuna Poarta Albă are o populație de 5.208 locuito ri, conform datelor ultimului recensământ
realizat în 2011. Față de recensământul din 2002 sO a înregistrat o creștere, pe atunci fiind 4.790
de locuitori. În ceea ce privește etnia, majoritate a locuitorilor sunt români (92,47%), iar pentru
5,26% din populație, apartenența etnică este necuno scută. În ceea ce privește confesiunea,
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,01%), e xistând și o minoritate de musulmani (1,69%).
Pentru 5,26% din populația comunei Poarta Albă, apa rtenența confesională este necunoscută.

106

Date statistice INS (Institutul Național de Statist ică)
• Populația conform recensământ din 2011: 5208
• Populația stabilă 2014 : 5200
• Populația domiciliată 2014 : 5579
• Dinamica populației recensământ 2011 față 2002: 9% 92,47% 5,26% 2,26% Componența etnică a comunei Poarta Albă
Români
Necunoscută
Altă etnie
91,01% 1,68% 5,26% 2,03% Componența confesională a comunei
Poarta Albă
Ortodocși
Musulmani
Necunoscută
Altă religie

107

• Pondere populației 0O19 ani 2013: 28%
• Pondere populației 20O64 de ani 2013: 63%
• Pondere populație peste 64 de ani 2013: 9%
• Variație pondere populație între 20 și 64 ani 2013 față de 2004: 1.3%
• Variație pondere populație peste 64 de ani 2013 faț ă de 2004: 0.7%
• Număr născuți vii 2013: 72
• Tendința număr născuți vii 2006O2013 (CAGR): O1.1%
• Sporul cumulat al migrației interne și externe 2010 O2012: 51
• Sporul mediu anual al migrației interne și externe 2010O2012 ca % în populația medie
domiciliată în u.a.t. 2010O2012: 0.3%
• număr de locuințe existente 2013 (INS): 2
• număr mediu de locuințe finalizate anual 2006O2013 (INS): 3.9%
• număr mediu anual autorizații construire clădiri re zidențiale 2010O2013: 3.9%
• populația rezidentă ocupată RPL 2011 (INS): 1770
• număr lucrători pe cont propriu RPL 2011 (INS): 19
• număr lucrători familiali neremunerați RPL 2011 (IN S): 298
• număr șomeri înregistrați 12.2013 (INS): 124
• număr operatori economici activi înregistrați în u. a.t. 2014 (ONRC): 97
• tendința operatorilor economici activi înregistrați în u.a.t. 2010O2014 (ONRC): 7.5%
• număr salariați înregistrați în u.a.t. 2014 O total (M.F.P.): 483
• tendința numărului salariaților înregistrați în u.a .t. total 2011O2014 (M.F.P.): 4.3%
• număr salariați ai operatorilor economici înregistr ați în u.a.t. 2014 (ONRC): 261
• tendința numărului salariaților operatorilor econom ici înregistrați în u.a.t. 2011O2014
(ONRC): 8.4%
• cifra de afaceri per capita a operatorilor economic i înregistrați în u.a.t. 2014 (ONRC)
(lei): 30809
• dinamica cifrei de afaceri per capita a operatorilo r economici înregistrați în u.a.t. 2010O
2014 (ONRC): 55.5%
• procentul operatorilor economici care au înregistra t profit 2010O2014 (ONRC): 37.4%

108

• dinamica operatorilor economici care au înregistrat profit brut 2010O2014 (ONRC): 2.9%
• număr mediu anual autorizații construire clădiri ne rezidențiale 2010O2013: 0.50
• număr salariați din bugetul u.a.t. 2014 (sursa: M.F .P.): 151
• număr personal asistență socială 2014 (sursa: M.F.P .): 10
• lungimea drumurilor de interes local avute în admin istrare (drumuri comunale, străzi,
etc.): O
• furnizează serviciul de alimentare cu apă: 1
• furnizează serviciul de canalizare: 1
• lungimea rețelei de distribuție a apei potabile (km ): 51.41km
• lungimea rețelei de canalizare a apelor uzate (km): 10.04km
• număr de branșamente la rețeaua de distribuție a ap ei potabile: 1368
• număr de racorduri la rețeaua de canalizare a apelo r uzate: 283
• furnizează serviciul de salubrizare: 1
• număr personal medical 2014 salarizat din bugetul u .a.t. (sursa: M.F.P.): 5
• farmacii 2013 (INS): 1
• cabinete medicale de familie 2013 (INS): 4
• cabinete medicale de specialitate 2013 (INS): O
• medici și farmaciști 2013 (INS): 27
• personal sanitar mediu 2013 (INS): 50
• număr personal didactic 2014 (sursa: M.F.P.): 100
• elevi înscriși în învățământul primar 2014 (MECT): 353
• dinamica elevilor înscriși în învățământul primar 2 010O2014 (MECT): 1.9%
• școli gimnaziale 2014 (MECT): 2
• licee, inclusiv școli tehnice, profesionale, de art e și meserii 2014 (MECT): 1
• elevi înscriși în învățământul gimnazial 2014 (MECT ): 257
• dinamica elevilor înscriși în învățământul gimnazia l 2010O2014 (MECT): O2.6%
• elevi înscriși în învățământul liceal, inclusiv pro fesional 2014 (MECT): 322
• dinamica elevilor înscriși în învățământul liceal s i profesional 2010O2014 (MECT): O
10.3%

109

• % populație cu vârsta de gimnaziu: 15.3%
• % populație cu vârsta de liceu: 5.9%
Economie
Profilul economic al comunei Poarta Albă este axat în special pe agricultură, zootehnie (cultura
cerealelor, a viței de vie, legumicultură, creștere a animalelor, prestări servicii în agricultură) și
comerțul.
În ceea ce privește activitatea agricolă centrată p e exploatarea viței de vie există ca actor
principal este S.C. Vie Vin Murfatlar S.A. De aseme nea, între localitatea Poarta Albă și
Nazarcea există un grup de microferme centrate pe c reșterea puilor de carne.

Infrastructură
Comuna Poarta Albă este traversată de importante că i de transport, precum cele rutiere, feroviare
sau fluviale, transformândOo întrOo zonă extrem de accesibilă, mai ales datorită faptului că se află
în apropierea județului Constanța.

Transporturi rutiere
Principalul acces rutier se face pe drumul național DN 22C ConstanțaOCernavodă care
traversează comuna de la est la vest, din el despri nzânduOse drumul județean DJ 228 spre comuna
Lumina și drumul național DN 2A.
La sud de canalul Poarta Albă – Midia Năvodari de a flă drumul comunal DC 87, care
este drumul de legătură dintre Poarta Albă și orașu l Ovidiu.
Ca și căi de comunicație rutieră secundare există u rmătoarele drumuri comunale: DC 89,
Via – Nisipari și DC 89 Nazarcea – Poiana.

Transportul în comun
Transportul în comun în comuna Poarta Albă se reali zează prin intermediul unor firme private de
transport. Acestea fac legătura rutieră dintre loca litatea Poarta Albă și orașele sau localitățile din
zonă.

110

Transporturi feroviare
Comuna este de asemenea traversată de magistrala de cale ferată București – Constanța, având
haltă în Poarta Albă, din ea desprinzânduOse în sta ția tehnică Dorobanț, linia ce cale ferată cu
halte în localitățile Nisipari și Nazarcea.

Transportul fluvial
În ceea ce privește transportul fluvial, comuna Poa rta Albă este favorizată în această direcție,
existând două canaluri navigabile și anume: Canalul Dunăre O Marea Neagră, care este navigabil
pe două sensuri și Canalul Poarta Albă O Midia, fii nd navigabil pe un singur sens.

Transportul maritim
Transportul maritim este favorizat de accesul facil itat către municipiul Constanța, unde se află
singurul port maritim din România.

Transporturi aeriene
Transportul aerian este reprezentat prin Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu și
Aerodromul Tuzla. Acesta este, de asemenea, favoriz at prin accesul imediat către municipiul
Constanța. Aeroportul a fost construit din motive d e securitate și zgomot în afara orașului
Constanța, aflânduOse pe teritoriul Zonei Metropoli tane Constanța. Aeroportul Internațional
Mihail Kogălniceanu posedă o pistă în lungime de 3, 5 km în totalitate betonată și o instalație de
balizaj care permite aterizarea în orice condiții m eteo. Pe acest aeroport operează în premieră în
România, începând din aprilie 2008, compania low O cost Ryanair.
Aerodromul Tuzla este situat la jumătatea distanței între Constanța și Mangalia, aflânduO
se de asemenea pe teritoriul Zonei Metropolitane Co nstanța. Pe acest aerodrom este amenajat și
un helipunct pentru aterizarea elicopterelor. Dispu nând de balizaje luminoase, atât pe aerodrom
cât și pe helipunct se pot efectua și zboruri de no apte.

Cultură
În comuna Poarta Albă există un monument dedicat fo știlor deținuți politici care au murit în
timpul construirii canalului. De asemenea, în local itate sunt amplasate și două cămine culturale,
dintre care unul este dat în folosință, iar celălal t urmează să fie reabilitat. Valurile de piatră

111

construite pe vremea romanilor sunt de asemenea con siderate monumente istorice.
Clădirile vechi din zonă care se află în patrimoniu l fizic arhitectural al comunei sunt:
Biserica cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Ga vril”, construită în anul 1924 de către
populația germană strămutată din Basarabia și Ucrai na, școala din localitate construită în anul
1889, Liceul Agricol Poarta Albă, construit în anii 1949O1951 și primăria, al cărei sediu datează
din anul 1939.
Foarte apreciate pentru aspectul deosebit de impună tor sunt și podurile rutiere și feroviare
peste Canalul Poarta Albă O Midia – Năvodari.

Formular completat de autoritățile locale din Poart a Albă

Q1. Localitatea dumneavoastră (automat)
1/box2 Agigea
2/box2 Constanța
3/box2 Corbu
4/box2 Cumpăna
5/box2 Eforie
6/box2 Lumina
7/box2 Mihail Kogălniceanu
8/box2 Murfatlar
9/box2 Năvodari
10 /box2 Ovidiu
11 /boxcheckbld Poarta Albă
12 /box2 Techirghiol
13 /box2 Tuzla
14 /box2 Valul lui Traian
15 /box2 Lumina
16 /box2 13 August
17 /box2 Costinești

D1. Instituția/Organizația (automat)
Primărie 1/boxcheckbld
Consiliu Local 2/box2
Serviciu Public Local de Asistență și Protecție Soc ială 3/box2
Școală 4/box2
Poliție 5/box2
Dispensar/Cabine medical 6 /box2
Biserică 7/box2
ONG 8/box2

112

D2. Funcția dumneavoastră
____ Referent _______

D3. Date de contact (o adresă de email sau un număr de telefon)
_______ Rizea Maria ___________

Q2. La dumneavoastră în localitate există…?
Da Nu Câte?
1 Cabinet medical /boxcheckbld /box2 4
2 Farmacie /boxcheckbld /box2 2
3 Policlinică /box2 /boxcheckbld
4 Spital /box2 /boxcheckbld
5 Creșă/ Grădiniță cu program prelungit /box2 /boxcheckbld
6 Liceu / profesională /boxcheckbld /box2 1
Cât la sută din comună?
7 Apă curentă /boxcheckbld /box2 90%
8 Canalizare /box2 /boxcheckbld
9 Drumuri asfaltate /boxcheckbld /box2 100%
10 Rețea de gaze /box2 /boxcheckbld

Q3. Vă rugăm să ne furnizați următoarele informații care ne vor servi la identificarea
grupurile vulnerabile din localitatea dumneavoastră :
Numărul de:
1 Locuitori localității dumneavoastră 5208
2 Persoane de etnie romă 33
3 Gospodării (persoane care locuiesc sub același ac operiș și iau împreună cel
puțin o masă pe zi) 1497
4 Familii care au în componență persoane de etnie r omă 5
5 Persoane care alcătuiesc familia medie 5
6 Persoane care alcătuiesc familia de etnie romă me die din localitatea
dumneavoastră 6
7 Șomeri de lungă durată (mai mult de 2 ani) din lo calitate O
8 Tineri absolvenți și nu au un loc de muncă 4
9 Persoane de etnie romă și nu au un loc de muncă s tabil 20
10 Persoane vârstnice (peste 65 de ani) 608
11 Familii monoparentale 27
12 Familii în care unul dintre părinți este plecat la muncă în afara țării 10
13 Femei casnice O
14 Persoane cu dizabilități 35
15 Persoane aflate anterior în detenție O
16 Persoane care locuiesc în comunități izolate O
17 Tineri care au părăsit sistemul de protecție a c opilului 1

113

Q4. Care considerați că sunt categoriile prioritare de persoane care că ar trebui ajutate
pentru a se integra pe piața muncii la dumneavoastr ă în localitate?
1/box2 Persoanele de etnie romă
2/box2 Persoanele cu dizabilități
3/boxcheckbld Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani
4/boxcheckbld Tineri absolvenți care sunt șomeri
5/boxcheckbld Persoane care nu dețin o calificare
6/box2 Femeile fără ocupație
7/box2 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găses c un loc de muncă
8/box2 Persoane care locuiesc în comunități izolate
9/box2 Persoane care au minori în întreținere
10 /box2 Tineri care provin din centre de plasament
11 /box2 Persoanele care provin din centre de detenție
12 /box2 Persoanele provin din familii care au venituri redu se
13/box2 Persoane vârstnice

Q5. Cu ce probleme se confruntă următoarele categor ii de persoane vulnerabile în
localitatea dumneavoastră?
1 Persoanele de etnie romă
2 Persoanele cu dizabilități
3 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani
4 Tineri absolvenți care sunt șomeri
5 Persoane care nu dețin o calificare
6 Femeile fără ocupație
7 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găse sc un loc de muncă
8 Persoane care locuiesc în comunități izolate
9 Persoane care au minori în întreținere
10 Tineri care provin din centre de plasament
11 Persoanele care provin din centre de detenție
12 Persoanele provin din familii care au venituri redu se
13 Persoane vârstnice

Q6. Ce programe au fost implementate pentru a rezol va aceste probleme pentru fiecare
grup vulnerabil?
1 Persoanele de etnie romă Integrarea
2 Persoanele cu dizabilități Integrare
3 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani Locuri de muncă
4 Tineri absolvenți care sunt șomeri Locuri de munc ă
5 Persoane care nu dețin o calificare Studii
6 Femeile fără ocupație O
7 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găse sc un loc de muncă Vârsta
8 Persoane care locuiesc în comunități izolate O
9 Persoane care au minori în întreținere O

114

10 Tineri care provin din centre de plasament O
11 Persoanele care provin din centre de detenție Cazie r
12 Persoanele provin din familii care au venituri redu se Banii
13 Persoane vârstnice Sănătate

Q7. Ce programe ar trebui implementate pe viitor pe ntru rezolvarea acestor probleme?
1 Persoanele de etnie romă O
2 Persoanele cu dizabilități O
3 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani O
4 Tineri absolvenți care sunt șomeri O
5 Persoane care nu dețin o calificare O
6 Femeile fără ocupație O
7 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găse sc un loc de muncă O
8 Persoane care locuiesc în comunități izolate O
9 Persoane care au minori în întreținere O
10 Tineri care provin din centre de plasament O
11 Persoanele care provin din centre de detenție O
12 Persoanele provin din familii care au venituri redu se O
13 Persoane vârstnice O

Q8. Care sunt sectoarele prioritare în care conside rați că ar trebui realizate investiții sau
dezvoltate proiecte în localitatea dumneavoastră? ( alegere multiplă)
1/boxcheckbld Drumuri, poduri
2/boxcheckbld Rețeaua de apă potabilă
3/boxcheckbld Rețeaua de canalizare
4/boxcheckbld Serviciile de colectare a deșeurilor menajere
5/box2 Servicii medicale
6/boxcheckbld Educație
7/box2 Locuri de joacă/ parcuri
8/boxcheckbld Creșe / grădinițe cu program prelungit
9/boxcheckbld Rețeaua de transport public
10 /boxcheckbld Centre de dezvoltare culturală
11 /boxcheckbld Creare locuri de muncă
12 /boxcheckbld Puncte de informare cu privire la axele de finanța re pe fonduri europene
13 /box2 Biblioteci
14 /box2 Acces la Internet
Vă mulțumim pentru timpul acordat!

115

I. 1. 13. Comuna Tuzla

Amplasare
Comuna Tuzla este situată în sudOestul județului Co nstanța, învecinânduOse cu orașele
Techirghiol, Eforie Sud, Topraisar, Costinești și Marea Neagră. Căile de acces spre comună sunt
prin E 87 și DN 39, iar suprafața agricolă a locali tății este de 6270 ha.

Structură socioodemografică

87%3%3%
6%Componența etnică a comunei Tuzla
Români
Romi
Tătari
Necunoscută
86%9%4% 1%Componența confesională a comunei Tuzla
Ortodocși
Musulmani
Necunoscută
Altă religie

116

Date statistice INS (Institutul Național de Statist ică)
• Populația conform Recesământ din 2011: 6711
• Populația stabilă 2014 : 7077
• Populația domiciliată 2014 : 7071
• Dinamica populației recesământ 2011 față 2002: 5%
• Pondere populației 0O19 ani 2013: 20%
• Pondere populației 20O64 de ani 2013: 67%
• Pondere populație peste 64 de ani 2013: 13%
• Variație pondere populație între 20 și 64 ani 2013 față de 2004: O0.6%
• Variație pondere populație peste 64 de ani 2013 faț ă de 2004: 3.2%
• Număr născuți vii 2013: 59
• Tendința număr născuți vii 2006O2013 (CAGR): 2.4%
• Sporul cumulat al migrației interne și externe 2010 O2012: 282
• Sporul mediu anual al migrației interne și externe 2010O2012 ca % în populația medie
domiciliată în u.a.t. 2010O2012: 1.4%
• număr localități componente: 1
• distanța medie între satele componente și satul reș edință (nr km pe drumuri comunale
ANCPI):
• distanța cea mai mare dintre satul reședință și un sat component (nr km pe drumuri
comunale ANCPI):
• se învecinează cu un oraș (urban): 1
• se învecinează cu un municipiu (urban):
• denumirea orașului vecin (urban): Eforie
• denumirea municipiului vecin (urban): Marea Neagră
• țări învecinate (urban):
• u.a.t. traversată de un drum național/ drum europea n (urban): 1
• u.a.t. traversată de un drum județean (urban): 1
• pe teritoriul u.a.t. se află o gară de călători CFR ANCPI:
• număr de locuințe existente 2013 (INS): 2428
• număr mediu de locuințe finalizate anual 2006O2013 (INS): 54
• număr mediu anual autorizații construire clădiri re zidențiale 2010O2013: 32.75
• număr locuitori al u.a.t. care se deplasează zilnic în altă u.a.t. la locul de muncă:
• număr persoane cu studii superioare absolvite:
• număr persoane cu studii medii absolvite:
• populația rezidentă ocupată RPL 2011 (INS): 2331
• număr lucrători pe cont propriu RPL 2011 (INS): 41
• număr lucrători familiali neremunerați RPL 2011 (IN S): 450

117

• număr locuitori ai altor u.a.t. care se deplasează zilnic în u.a.t. respondent la locul de
muncă:
• număr șomeri înregistrați 12.2013 (INS): 172
• număr operatori economici activi înregistrați în u. a.t. 2014 (ONRC): 158
• tendința operatorilor economici activi înregistrați în u.a.t. 2010O2014 (ONRC): 9.8%
• număr salariați înregistrați în u.a.t. 2014 O total (M.F.P.): 523
• tendința numărului salariaților înregistrați în u.a .t. total 2011O2014 (M.F.P.): 5.5%
• număr salariați ai operatorilor economici înregistr ați în u.a.t. 2014 (ONRC): 533
• tendința numărului salariaților operatorilor econom ici înregistrați în u.a.t. 2011O2014
(ONRC): 17%
• cifra de afaceri per capita a operatorilor economic i înregistrați în u.a.t. 2014 (ONRC)
(lei): 14623
• dinamica cifrei de afaceri per capita a operatorilo r economici înregistrați în u.a.t. 2010O
2014 (ONRC): 12.5%
• procentul operatorilor economici care au înregistra t profit 2010O2014 (ONRC): 27.2%
• dinamica operatorilor economici care au înregistrat profit brut 2010O2014 (ONRC): 2.2%
• număr mediu anual autorizații construire clădiri ne rezidențiale 2010O2013: 0.5
• număr salariați din bugetul u.a.t. 2014 (sursa: M.F .P.): 89
• număr personal asistență socială 2014 (sursa: M.F.P .):
• lungimea drumurilor de interes local avute în admin istrare (drumuri comunale, străzi,
etc.):
• pondere drumuri modernizate:
• furnizează serviciul de alimentare cu apă: 1
• furnizează serviciul de canalizare: 1
• lungimea rețelei de distribuție a apei potabile (km ): 48.51
• lungimea rețelei de canalizare a apelor uzate (km): 12.38
• număr de branșamente la rețeaua de distribuție a ap ei potabile: 2232
• număr de racorduri la rețeaua de canalizare a apelo r uzate: 495
• furnizează serviciul de salubrizare: 1
• număr personal medical 2014 salarizat din bugetul u .a.t. (sursa: M.F.P.):
• farmacii 2013 (INS): 1
• cabinete medicale de familie 2013 (INS): 5
• cabinete medicale de specialitate 2013 (INS):
• medici și farmaciști 2013 (INS): 12
• personal sanitar mediu 2013 (INS): 8
• număr personal didactic 2014 (sursa: M.F.P.): 52
• elevi înscriși în învățământul primar 2014 (MECT): 294

118

• dinamica elevilor înscriși în învățământul primar 2 010O2014 (MECT): 5%
• școli gimnaziale 2014 (MECT): 1
• licee, inclusiv școli tehnice, profesionale, de art e și meserii 2014 (MECT):
• elevi înscriși în învățământul gimnazial 2014 (MECT ): 233
• dinamica elevilor înscriși în învățământul gimnazia l 2010O2014 (MECT): O2.8%
• elevi înscriși în învățământul liceal, inclusiv pro fesional 2014 (MECT):
• dinamica elevilor înscriși în învățământul liceal s i profesional 2010O2014 (MECT):
• % populație cu vârsta de gimnaziu: 9.3%
• % populație cu vârsta de liceu: 5.5%

Economie
Comuna Tuzla dispune de o economie preponderent agr ară, având o suprafață agricolă de 5820
ha, din care 4465 ha reprezintă suprafața arabilă a comunei, 373 ha sunt pășuni, iar pe 167 ha
sunt livezi. „În structura suprafeței cultivate și a producției vegetale, cele mai mari ponderi le
dețin culturile de grâu, porumb, floareaOsoarelui, legume și cartofi.
În vederea rentabilizării muncii în cultivarea ter enurilor, sunt necesare investiții în
domeniul dotării cu mașini și utilaje agricole perf ormante, introducerea de soiuri cu
productivitate ridicată, creșterea dimensiunilor ex ploatațiilor agricole prin stimularea asocierii și
alte măsuri specifice care să ducă la creșterea ran damentului folosirii terenurilor agricole de bună
calitate din comună.
O Legumicultura se practică pe sole mici, existând posibilitatea extinderii acestor culturi în
condițiile dotării cu tehnologii moderne de lucru, sisteme de irigații, sere și solarii; Se pot obține
aici legume integral organice, mult căutate pe piaț a internă și externă;
O Există pe raza comunei cca 150 ha de teren dispon ibil amenajării unor livezi de pomi fructiferi
și alte 30 ha disponibile viței de vie – în condiți ile dotării cu tehnologii performante de lucru și
cu centre de colectare, prelucrare și valorificare a fructelor;
O Apicultura este un alt domeniu ce poate fi dezvol tat, ținând cont de bogata și diversificata floră
spontană și de faptul că nu există poluare;
O Investițiile în sectorul zootehnic urmăresc alini erea la standardele europene, ameliorarea
raselor, creșterea productivității muncii și introd ucerea de tehnologii noi care îmbunătățesc
calitatea produselor și stimularea competitivității pe piața locală și pe piețe externe. În acest sens ,
se va sprijini consolidarea de noi ferme, promovare a asociațiilor de producători precum și

119

dezvoltarea nișei de piață a agriculturii ecologice . Funcționează în prezent în comuna Tuzla o
fermă de caprine și o fermă de ovine.” (Primăria Tu zla, 2015)

Cultură
Comuna Tuzla dispune de două școli cu 15 săli de cl asă și o grădiniță cu șase săli de clasă. În
ceea ce privește obiectivele turistice, principale le atracții turistice de care dispune comuna sunt:
biserica construită de Mihail Kogălniceanu, o mosch ee, precum și litoralul Mării Negre. În plus,
„Tuzla a devenit un punct de atracție major pentru amatorii de senzații tari deoarece pe
Aerodromul Tuzla se efectuează salturi cu parașuta și zboruri de agrement. De asemenea,
Aerodromul Tuzla este gazda Aero G.POului “Tuzla Fl y In”, eveniment aviatic (echivalent al
formulei 1) care concentrează cei mai buni piloți m ilitari și civili din țară și din străinătate întrO un
remarcabil spectacol de acrobație.” (Primăria Tuzla , 2015)

Formular completat de autoritățile locale din Tuzla

Q1. Localitatea dumneavoastră (automat)
1/box2 Agigea
2/box2 Constanța
3/box2 Corbu
4/box2 Cumpăna
5/box2 Eforie
6/box2 Lumina
7/box2 Mihail Kogălniceanu
8/box2 Murfatlar
9/box2 Năvodari
10 /box2 Ovidiu
11 /box2 Poarta Albă
12 /box2 Techirghiol
13X Tuzla
14 /box2 Valul lui Traian
15 /box2 Lumina
16 /box2 13 August
17 /box2 Costinești

D1. Instituția/Organizația (automat)
Primărie 1/box2
Consiliu Local 2/box2
Serviciu Public Local de Asistență și Protecție Soc ială 3X

120

Școală 4/box2
Poliție 5/box2
Dispensar/Cabine medical 6 /box2
Biserică 7/box2
ONG 8/box2

D2. Funcția dumneavoastră
Asistent Social

D3. Date de contact (o adresă de email sau un număr de telefon)
Iordache Emilia

Q2. La dumneavoastră în localitate există…?
Da Nu Câte?
1 Cabinet medical X /box2 3
2 Farmacie X /box2 3
3 Policlinică /box2 X
4 Spital /box2 X
5 Creșă/ Grădiniță cu program prelungit /box2 X
6 Liceu / profesională /box2 X
Cât la sută din comună?
7 Apă curentă X /box2 90%
8 Canalizare X /box2 30%
9 Drumuri asfaltate X /box2 20%
10 Rețea de gaze /box2 X

Q3. Vă rugăm să ne furnizați următoarele informații care ne vor servi la identificarea
grupurile vulnerabile din localitatea dumneavoastră :
Numărul de:
1 Locuitori localității dumneavoastră 6800
2 Persoane de etnie romă 0
3 Gospodării (persoane care locuiesc sub același ac operiș și iau împreună cel
puțin o masă pe zi) 2500
4 Familii care au în componență persoane de etnie r omă 0
5 Persoane care alcătuiesc familia medie 3
6 Persoane care alcătuiesc familia de etnie romă me die din localitatea
dumneavoastră 0
7 Șomeri de lungă durată (mai mult de 2 ani) din lo calitate NS
8 Tineri absolvenți și nu au un loc de muncă NS
9 Persoane de etnie romă și nu au un loc de muncă s tabil 0
10 Persoane vârstnice (peste 65 de ani) 200
11 Familii monoparentale 0
12 Familii în care unul dintre părinți este plecat la muncă în afara țării 15

121

13 Femei casnice 150
14 Persoane cu dizabilități 50
15 Persoane aflate anterior în detenție NS
16 Persoane care locuiesc în comunități izolate NS
17 Tineri care au părăsit sistemul de protecție a c opilului Nu

Q4. Care considerați că sunt categoriile prioritare de persoane care că ar trebui ajutate
pentru a se integra pe piața muncii la dumneavoastr ă în localitate?
1/box2 Persoanele de etnie romă
2/box2 Persoanele cu dizabilități
3X Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani
4X Tineri absolvenți care sunt șomeri
5X Persoane care nu dețin o calificare
6X Femeile fără ocupație
7X Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găs esc un loc de muncă
8/box2 Persoane care locuiesc în comunități izolate
9X Persoane care au minori în întreținere
10 /box2 Tineri care provin din centre de plasament
11 /box2 Persoanele care provin din centre de detenție
12X Persoanele provin din familii care au venituri reduse
13/box2 Persoane vârstnice
Q5. Cu ce probleme se confruntă următoarele categor ii de persoane vulnerabile în
localitatea dumneavoastră?
1 Persoanele de etnie romă Nu are
2 Persoanele cu dizabilități NS
3 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani NS
4 Tineri absolvenți care sunt șomeri NS
5 Persoane care nu dețin o calificare NS
6 Femeile fără ocupație NS
7 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găse sc un loc de muncă NS
8 Persoane care locuiesc în comunități izolate NS
9 Persoane care au minori în întreținere NS
10 Tineri care provin din centre de plasament NS
11 Persoanele care provin din centre de detenție NS
12 Persoanele provin din familii care au venituri redu se NS
13 Persoane vârstnice NS

Q6. Ce programe au fost implementate pentru a rezol va aceste probleme pentru fiecare
grup vulnerabil?
1 Persoanele de etnie romă NS
2 Persoanele cu dizabilități NS
3 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani NS
4 Tineri absolvenți care sunt șomeri NS

122

5 Persoane care nu dețin o calificare NS
6 Femeile fără ocupație NS
7 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găse sc un loc de muncă NS
8 Persoane care locuiesc în comunități izolate NS
9 Persoane care au minori în întreținere NS
10 Tineri care provin din centre de plasament NS
11 Persoanele care provin din centre de detenție NS
12 Persoanele provin din familii care au venituri redu se NS
13 Persoane vârstnice NS

Q7. Ce programe ar trebui implementate pe viitor pe ntru rezolvarea acestor probleme?
1 Persoanele de etnie romă NS
2 Persoanele cu dizabilități NS
3 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani NS
4 Tineri absolvenți care sunt șomeri NS
5 Persoane care nu dețin o calificare NS
6 Femeile fără ocupație NS
7 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găse sc un loc de muncă NS
8 Persoane care locuiesc în comunități izolate NS
9 Persoane care au minori în întreținere NS
10 Tineri care provin din centre de plasament NS
11 Persoanele care provin din centre de detenție NS
12 Persoanele provin din familii care au venituri redu se NS
13 Persoane vârstnice NS

Q8. Care sunt sectoarele prioritare în care conside rați că ar trebui realizate investiții sau
dezvoltate proiecte în localitatea dumneavoastră? ( alegere multiplă)
1X Drumuri, poduri
2X Rețeaua de apă potabilă
3X Rețeaua de canalizare
4/box2 Serviciile de colectare a deșeurilor menajere
5X Servicii medicale
6X Educație
7X Locuri de joacă/ parcuri
8/box2 Creșe / grădinițe cu program prelungit
9/box2 Rețeaua de transport public
10 /box2 Centre de dezvoltare culturală
11 /box2 Creare locuri de muncă
12 /box2 Puncte de informare cu privire la axele de finanța re pe fonduri europene
13 /box2 Biblioteci
14 /box2 Acces la Internet
Vă mulțumim pentru timpul acordat!

123

I. 1. 14. Comuna Valu lui Traian

Date despre comuna Valu lui Traian
Valu lui Traian este o comună în județul Constanța. Este formată dintrOo singură localitate, Valu
lui Traian. A luat naștere conform noii împărțiri a dministrativOteritoriale din 1967 din satele
Valea Seacă și Valu lui Traian. Aceste localități, datorită dezvoltării și ritmului intens de
construire, sOau apropiat una de cealaltă, contopin duOse.

Amplasare
Comuna Valu lui Traian este situată la 8 km vest de municipiul Constanța. Localitatea Valu lui
Traian este situată în SOE județului Constanța, in unitatea de relief Podișul Dobrogei, la contactul
dintre Podișul Medgidiei și Câmpia Litorală.

Structură socioodemografică
Potrivit datelor publicate în urma ultimului recens ământ finalizat, populația totală a localității
este de 12.279 de persoane, dintre care 6212 persoa ne de sex masculin și 6067 persoane de sex
feminin. Populația este în creștere față de recensă mântul anterior din 2002, când se înregistraseră
8.824 de locuitori.
Majoritatea locuitorilor comunei Valu lui Traian su nt români (78,25%). Principalele
minorități sunt cele de tătari (9,81%), romi (1,8%) și turci (1,58%). Pentru 8,27% din populație,
apartenența etnică nu este cunoscută.

Structura etnică a Comunei Valu lui Traian
Români 78,25%
Tătari 9,81%
Romi 1,8%
Turci 1,58%
Apartenență etnică necunoscută 8,27%

124

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuit orilor sunt ortodocși (78,52%),
existând și o minoritate de musulmani în localitat e (11,62%). Pentru 8,31% din populație, nu
este cunoscută apartenența confesională.
Structura confesională a comunei Valu lui Traian
Ortodocși 78,52%
Musulmani 11,62%
Apartenență confesională necunoscută 8,31%

73% 9% 2% 8% 8% Componența etnică a comunei Valu lui
Traian
Români
Tătari
Romi
Turci
Aparteneță etnică
necunoscută

125

Date statistice INS (Institutul Național de Statist ică)
• Populația conform Recesământ din 2011: 12.279
• Populația stabilă 2014 : 13.446
• Populația domiciliată 2014 : 14.097
• Dinamica populației recesământ 2011 față 2002: 40%
• Ponderea populației 0O19 ani 2013: 23%
• Ponderea populației 20O64 de ani 2013: 67%
• Ponderea populație peste 64 de ani 2013: 10%
• Variație pondere populație între 20 și 64 ani 2013 față de 2004: 1,5%
• Variație pondere populație peste 64 de ani 2013 faț ă de 2004: O0,1%
• Număr născuți vii 2013: 164
• Tendința număr născuți vii 2006O2013 (CAGR): 4,9%
• Sporul cumulat al migrației interne și externe 2010 O2012: 1.638
• Sporul mediu anual al migrației interne și externe 2010O2012 ca % în populația medie
domiciliată în u.a.t. 2010O2012: 4,3%
• Număr de locuințe existente 2013 (INS) 4.479 80% 12% 8% Componența confesională a Comunei
Valu lui Traian
Ortodocși
Musulmani
Apartenență confesională
necunoscută

126

• Număr mediu de locuințe finalizate anual 2006O2013 (INS) 198
• număr mediu anual autorizații construire clădiri re zidențiale 2010O2013 12.875
• populația rezidentă ocupată RPL 2011 (INS) 4804
• număr lucrători pe cont propriu RPL 2011 (INS) 77
• număr lucrători familiali neremunerați RPL 2011 (IN S) 688
• număr șomeri înregistrați 12.2013 (INS) 126
• număr operatori economici activi înregistrați în u. a.t. 2014 (ONRC) 383
• tendința operatorilor economici activi înregistrați în u.a.t. 2010O2014 (ONRC) 10,1%
• număr salariați înregistrați în u.a.t. 2014 O total (M.F.P.) 1.663
• tendința numărului salariaților înregistrați în u.a .t. total 2011O2014 (M.F.P.) 1,9%
• număr salariați ai operatorilor economici înregistr ați în u.a.t. 2014 (ONRC) 1.028
• tendința numărului salariaților operatorilor econom ici înregistrați în u.a.t. 2011O2014
(ONRC) 12,9%
• cifra de afaceri per capita a operatorilor economic i înregistrați în u.a.t. 2014 (ONRC) (lei)
11.011
• dinamica cifrei de afaceri per capita a operatorilo r economici înregistrați în u.a.t. 2010O
2014 (ONRC) 6.4%
• procentul operatorilor economici care au înregistra t profit 2010O2014 (ONRC) 28,7%
• dinamica operatorilor economici care au înregistrat profit brut 2010O2014 (ONRC) 8,6%
• număr mediu anual autorizații construire clădiri ne rezidențiale 2010O2013 2,25%
• număr salariați din bugetul u.a.t. 2014 (sursa: M.F .P.) 101
• număr personal asistență socială 2014 (sursa: M.F.P .) 2
• lungimea drumurilor de interes local avute în admin istrare (drumuri comunale, străzi,
etc.)
• furnizează serviciul de alimentare cu apă 1
• furnizează serviciul de canalizare 1
• lungimea rețelei de distribuție a apei potabile (km ) 120,2
• lungimea rețelei de canalizare a apelor uzate (km) 12.64
• număr de branșamente la rețeaua de distribuție a ap ei potabile 4416

127

• număr de racorduri la rețeaua de canalizare a apelo r uzate 10
• furnizează serviciul de salubrizare 1
• număr personal medical 2014 salarizat din bugetul u .a.t. (sursa: M.F.P.) 0
• farmacii 2013 (INS) 2
• cabinete medicale de familie 2013 (INS) 9
• cabinete medicale de specialitate 2013 (INS) 2
• medici și farmaciști 2013 (INS) 18
• personal sanitar mediu 2013 (INS) 12
• număr personal didactic 2014 (sursa: M.F.P.) 73
• elevi înscriși în învățământul primar 2014 (MECT) 7 68
• dinamica elevilor înscriși în învățământul primar 2 010O2014 (MECT) 39,5%
• școli gimnaziale 2014 (MECT) 2
• licee, inclusiv școli tehnice, profesionale, de art e și meserii 2014 (MECT) O
• elevi înscriși în învățământul gimnazial 2014 (MECT ) 492
• dinamica elevilor înscriși în învățământul gimnazia l 2010O2014 (MECT) 33,1%
• elevi înscriși în învățământul liceal, inclusiv pro fesional 2014 (MECT) 0
• dinamica elevilor înscriși în învățământul liceal s i profesional 2010O2014 (MECT) 0.0%
• % populație cu vârsta de gimnaziu 11.4%
• % populație cu vârsta de liceu 5.4%
Economie
Din punct de vedere economic, activitatea principal ă este agricultura. Suprafața agricolă este de
5359 ha. Activitățile economice în care este implic ată populația comunei Valu lui Traian sunt:
agricultură, silvicultură, vânat, industrie extract ivă, industrie prelucrătoare, construcții, comerț.
Infrastructură
În ultimii ani, modernizarea infrastructurii și inv estițiile masive făcute în direcția urbanizării
zonei au făcut ca Valu lui Traian să se dezvolte în trOun ritm rapid, tot mai mulți locuitori ai
orașelor învecinate optând pentru un domiciliu stab il în comună. Ca o consecință firească,
comuna a devenit o importantă zonă rezidențială.

128

În momentul de față, în comuna Valu lui Traian func ționează două școli, două grădinițe,
trei biserici și trei geamii, șase cabinete de medi cină de familie, patru de stomatologie și trei
farmacii. Printre proiectele pentru care sOau făcut deja demersuri se află canalizarea, pavarea
trotuarelor, o nouă grădiniță, asfaltarea drumurilo r în proporție de 100%, o stație de sortare a
gunoiului, mai multe parcuri si o piață agroOalimen tară.

Cultură
Principalele obiective culturale din comuna Valu lu i Traian sunt Valul de pământ al lui Traian și
Geamia Valea Seacă, situată la 25 km de Litoralul R omânesc.
Valul lui Traian este un complex de fortificații de tip vallum aflate pe
teritoriul României, Moldovei și Ucrainei. Există t rei linii de fortificații, în partea centralOsudică
a Dobrogei, întinzânduOse de la Dunăre la Marea Nea gră, cel mai probabil construite de
către bizantini în secolele al XOlea – al XIOlea, î n timpul împăraților Ioan I Tzimiskes și Vasile al
IIOlea.

Formular completat de autoritățile locale din Valu lui Traian
Q1. Localitatea dumneavoastră (automat)
1/box2 Agigea
2/box2 Constanța
3/box2 Corbu
4/box2 Cumpăna
5/box2 Eforie
6/box2 Lumina
7/box2 Mihail Kogălniceanu
8/box2 Murfatlar
9/box2 Năvodari
10 /box2 Ovidiu
11 /box2 Poarta Albă
12 /box2 Techirghiol
13 /box2 Tuzla
14 /square6 Valu lui Traian
15 /box2 Lumina
16 /box2 13 August
17 /box2 Costinești

129

D1. Instituția/Organizația (automat)
Primărie 1/box2
Consiliu Local 2/box2
Serviciu Public Local de Asistență și Protecție Soc ială 3/square6
Școală 4/box2
Poliție 5/box2
Dispensar/Cabine medical 6 /box2
Biserică 7/box2
ONG 8/box2

D2. Funcția dumneavoastră
________ Inspector Asistență Socială ______

D3. Date de contact (o adresă de email sau un număr de telefon)
______ 241231006 __________

Q2. La dumneavoastră în localitate există…?
Da Nu Câte?
1 Cabinet medical /square6 /box2 6
2 Farmacie /square6 /box2 6
3 Policlinică /box2 /square6
4 Spital /box2 /square6
5 Creșă/ Grădiniță cu program prelungit /square6 /box2 1
6 Liceu / profesională /box2 /square6
Cât la sută din comună?
7 Apă curentă /square6 /box2 100%
8 Canalizare /box2 /square6
9 Drumuri asfaltate /square6 /box2 80%
10 Rețea de gaze /square6 /box2 100%

Q3. Vă rugăm să ne furnizați următoarele informații care ne vor servi la identificarea
grupurile vulnerabile din localitatea dumneavoastră :
Numărul de:
1 Locuitori localității dumneavoastră 16000
2 Persoane de etnie romă 400
3 Gospodării (persoane care locuiesc sub același ac operiș și iau împreună cel
puțin o masă pe zi) 6000
4 Familii care au în componență persoane de etnie r omă 150
5 Persoane care alcătuiesc familia medie 3
6 Persoane care alcătuiesc familia de etnie romă me die din localitatea
dumneavoastră 5
7 Șomeri de lungă durată (mai mult de 2 ani) din lo calitate 3000

130

8 Tineri absolvenți și nu au un loc de muncă 90
9 Persoane de etnie romă și nu au un loc de muncă s tabil 380
10 Persoane vârstnice (peste 65 de ani) 800
11 Familii monoparentale 50
12 Familii în care unul dintre părinți este plecat la muncă în afara țării 110
13 Femei casnice 1000
14 Persoane cu dizabilități 300
15 Persoane aflate anterior în detenție 100
16 Persoane care locuiesc în comunități izolate O
17 Tineri care au părăsit sistemul de protecție a c opilului 20

Q4. Care considerați că sunt categoriile prioritare de persoane care că ar trebui ajutate
pentru a se integra pe piața muncii la dumneavoastr ă în localitate?
1/square6 Persoanele de etnie romă
2/square6 Persoanele cu dizabilități
3/square6 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani
4/square6 Tineri absolvenți care sunt șomeri
5/box2 Persoane care nu dețin o calificare
6/square6 Femeile fără ocupație
7/square6 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găses c un loc de muncă
8/square6 Persoane care locuiesc în comunități izolate
9/square6 Persoane care au minori în întreținere
10 /square6 Tineri care provin din centre de plasament
11 /square6 Persoanele care provin din centre de detenție
12 /square6 Persoanele provin din familii care au venituri redu se
13/square6 Persoane vârstnice

Q5. Cu ce probleme se confruntă următoarele categor ii de persoane vulnerabile în
localitatea dumneavoastră?
1 Persoanele de etnie romă Faptul că nu au venituri și nu sunt angajați
2 Persoanele cu dizabilități O
3 Persoanele care sunt șomeri de mai mult
de 2 ani Lipsa unui loc de muncă
4 Tineri absolvenți care sunt șomeri Lipsa unui loc de muncă
5 Persoane care nu dețin o calificare Lipsa unei șc oli profesionale
6 Femeile fără ocupație Lipsa unui loc de muncă
7 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își
găsesc un loc de muncă Lipsa unui loc de muncă
8 Persoane care locuiesc în comunități
izolate Lipsa unui loc de muncă
9 Persoane care au minori în întreținere Lipsa unui loc de muncă
10 Tineri care provin din centre de plasament O

131

11 Persoanele care provin din centre de
detenție Cazierul fiind o problemă
12 Persoanele provin din familii care au
venituri reduse O
13 Persoane vârstnice O

Q6. Ce programe au fost implementate pentru a rezol va aceste probleme pentru fiecare
grup vulnerabil?
1 Persoanele de etnie romă O
2 Persoanele cu dizabilități O
3 Persoanele care sunt șomeri de mai mult
de 2 ani O
4 Tineri absolvenți care sunt șomeri O
5 Persoane care nu dețin o calificare O
6 Femeile fără ocupație O
7 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își
găsesc un loc de muncă O
8 Persoane care locuiesc în comunități
izolate O
9 Persoane care au minori în întreținere O
10 Tineri care provin din centre de plasament O
11 Persoanele care provin din centre de
detenție O
12 Persoanele provin din familii care au
venituri reduse O
13 Persoane vârstnice O

Q7. Ce programe ar trebui implementate pe viitor pe ntru rezolvarea acestor probleme?
1 Persoanele de etnie romă Locuri de muncă
2 Persoanele cu dizabilități Locuri de muncă
3 Persoanele care sunt șomeri de mai mult
de 2 ani Locuri de muncă
4 Tineri absolvenți care sunt șomeri Școala profesi onală
5 Persoane care nu dețin o calificare Școala profes ională
6 Femeile fără ocupație Locuri de muncă
7 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își
găsesc un loc de muncă Locuri de muncă
8 Persoane care locuiesc în comunități
izolate Locuri de muncă
9 Persoane care au minori în întreținere Locuri de muncă
10 Tineri care provin din centre de plasament O
11 Persoanele care provin din centre de
detenție O

132

12 Persoanele provin din familii care au
venituri reduse O
13 Persoane vârstnice O

Q8. Care sunt sectoarele prioritare în care conside rați că ar trebui realizate investiții sau
dezvoltate proiecte în localitatea dumneavoastră? ( alegere multiplă)
1/square6 Drumuri, poduri
2/box2 Rețeaua de apă potabilă
3/square6 Rețeaua de canalizare
4/box2 Serviciile de colectare a deșeurilor menajere
5/square6 Servicii medicale
6/square6 Educație
7/box2 Locuri de joacă/ parcuri
8/box2 Creșe / grădinițe cu program prelungit
9/box2 Rețeaua de transport public
10 /box2 Centre de dezvoltare culturală
11 /square6 Creare locuri de muncă
12 /square6 Puncte de informare cu privire la axele de finanț are pe fonduri europene
13 /square6 Biblioteci
14 /box2 Acces la Internet
Vă mulțumim pentru timpul acordat!

I. 1. 15. Comuna 23 August

Date despre comuna 23 August
Comuna 23 August este alcătuită din trei localități : Dulcești, Moșneni și 23 August.
Localitatea 23 August fiind reședința comunei. Comu na ocupă o suprafață de circa 2,6% din
suprafața județului Constanța.

Amplasare
Comuna se află în parte de sud – est a județului Co nstanța, la o distanță de 31 km de
orașul Constanța. Se învecinează cu teritoriile adm inistrative ale comunelor Costinești,
Topraisar, Amzacea, Pecineaga și cu municipiul Mang alia.

Structură socioodemografică
Populația comunei este de 5.483 locuitori conform r ecensământului din anul 2011, în creștere

133

comparativ cu recensământul din anul 2002 când sOa înregistrat un număr de 5.279 locuitori.
Populația majoritară a comunei este reprezentată d e români (86,34%), minoritatea fiind
reprezentată de către tătari cu un procent de 7,9%, iar pentru un procent de 4,83% din populație
nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, ortodocșii sunt locuitorii
majoritari ai comunei cu un procent de 85,94%, musu lmanii reprezentând minoritatea printrOun
procent de 8,3%. Pentru 4,83% din populație, aparte nența confesională nu este cunoscută.

Date statistice INS (Institutul Național de Statist ică)
• Populația conform Recensământ din 2011: 5.483
• Populația stabilă 2014 : 5.555
• Populația domiciliată 2014 : 5.688
• Dinamica populației recensământ 2011 față 2002: 4%
• Pondere populației 0O19 ani 2013: 20%
• Pondere populației 20O64 de ani 2013: 66%
• Pondere populație peste 64 de ani 2013: 13%
• Variație pondere populație între 20 și 64 ani 2013 față de 2004: 0,8%
• Variație pondere populație peste 64 de ani 2013 faț ă de 2004: 2,4%
• Număr născuți vii 2013: 44
• Tendința număr născuți vii 2006O2013 (CAGR): 2,5%
• Sporul cumulat al migrației interne și externe 2010 O2012: 141
• Sporul mediu anual al migrației interne și externe 2010O2012 ca % în populația medie
domiciliată în u.a.t. 2010O2012: 0,8%
• Număr de locuințe existente 2013 (INS): 1.979
• Număr mediu de locuințe finalizate anual 2006O2013 (INS): 29
• Număr mediu anual autorizații construire clădiri re zidențiale 2010O2013: 19,50
• Populația rezidentă ocupată RPL 2011 (INS): 1802
• Număr lucrători pe cont propriu RPL 2011 (INS): 52
• Număr lucrători familiali neremunerați RPL 2011 (IN S): 377
• Număr șomeri înregistrați 12.2013 (INS): 176

134

• Număr operatori economici activi înregistrați în u. a.t. 2014 (ONRC): 92
• Tendința operatorilor economici activi înregistrați în u.a.t. 2010O2014 (ONRC): 4,7%
• Număr salariați înregistrați în u.a.t. 2014 O total (M.F.P.): 514
• Tendința numărului salariaților înregistrați în u.a .t. total 2011O2014 (M.F.P.): 9,9%
• Număr salariați ai operatorilor economici înregistr ați în u.a.t. 2014 (ONRC): 340
• Tendința numărului salariaților operatorilor econom ici înregistrați în u.a.t. 2011O2014
(ONRC): 5,8%
• Cifra de afaceri per capital a operatorilor economi ci înregistrați în u.a.t. 2014 (ONRC)
(lei): 8.060
• Dinamica cifrei de afaceri per capital a operatoril or economici înregistrați în u.a.t. 2010O
2014 (ONRC): 12,5%
• Procentul operatorilor economici care au înregistra t profit 2010O2014 (ONRC): 34,9%
• Dinamica operatorilor economici care au înregistrat profit brut 2010O2014 (ONRC): 7,0%
• Număr mediu anual autorizații construire clădiri ne rezidențiale 2010O2013: 1,75
• Număr salariați din bugetul u.a.t. 2014 (sursa: M.F .P.): 97
• Număr personal asistență socială 2014 (sursa: M.F.P .): 16
• Furnizează serviciul de alimentare cu apă: 1
• Furnizează serviciul de canalizare: 0
• Lungimea rețelei de distribuție a apei potabile (km ): 52
• Lungimea rețelei de canalizare a apelor uzate (km): 0
• Număr de branșamente la rețeaua de distribuție a ap ei potabile: 1834
• Număr de racorduri la rețeaua de canalizare a apelo r uzate: 0
• Furnizează serviciul de salubrizare: 1
• Număr personal medical 2014 salarizat din bugetul u .a.t. (sursa: M.F.P.): 0
• Farmacii 2013 (INS): 3
• Cabinete medicale de familie 2013 (INS): 3
• Cabinete medicale de specialitate 2013 (INS): 1
• Medici și farmaciști 2013 (INS): 8
• Personal sanitar mediu 2013 (INS): 7

135

• Număr personal didactic 2014 (sursa: M.F.P.): 50
• Elevi înscriși în învățământul primar 2014 (MECT): 238
• Dinamica elevilor înscriși în învățământul primar 2 010O2014 (MECT): 3,8%
• Școli gimnaziale 2014 (MECT): 2
• Licee, inclusiv școli tehnice, profesionale, de art e și meserii 2014 (MECT): O
• Elevi înscriși în învățământul gimnazial 2014 (MECT ): 191
• Dinamica elevilor înscriși în învățământul gimnazia l 2010O2014 (MECT): O7,9%
• Elevi înscriși în învățământul liceal, inclusiv pro fesional 2014 (MECT): 0
• Dinamica elevilor înscriși în învățământul liceal s i profesional 2010O2014 (MECT): 0,0%
• % populație cu vârsta de gimnaziu: 9,9%
• % populație cu vârsta de liceu: 5,6%
Economie
Profilul preponderent al comunei 23 August este agr icol și zootehnic.
Un număr ridicat de locuitori lucrează în Șantieru l Naval din Mangalia, însă principalele
fronturi de muncă sunt reprezentate de către fabric a de delicatese și de șantierul de construcții.
Pe teritoriul comunei funcționează 43 agenți econo mici.
Nr
crt. Modalitatea de constituire Număr Obiect de activitate
1. Societăți comerciale 5 Producție
2. Societăți agricole 11 Agricultura
3. Persoane fizice autorizate 27 • Comerț cu amănuntul
• transport taxi
• morărit
• construcții

Infrastructură
Drumul național DN 39 – Constanța – 23 August – Man galia tranzitează comuna asigurând
legături directe cu alte comune sau cu alte căi rut iere.
Lungimea rețelei de drumuri a celor trei localităț i este de 49,61 kilometri.

136

Pe teritoriul comunei se află circa 20 de puțuri f orate și complexul de înmagazinare
Tatlageac ce are o capacitate de peste 23.000 mc.
Sursa de alimentare cu apă a comunei se realizată din sistemul Sud Litoral.

Cultură
Patru obiective din comună fac parte din lista monu mentelor istorice din județul Constanța, fiind
clasificate ca situri arheologice (o așezare din ep oca grecoOromână, o așezare română și situl din
capătul vestic al lacului Tatlageac). Mânăstirea Sf . Nicolae și Faleza Marea Neagră sunt, de
asemenea, obiective ce sunt vizitate de către turiș ti.

Formular completat de autoritățile locale din 23 Au gust
Q1. Localitatea dumneavoastră (automat)
1/box2 Agigea
2/box2 Constanța
3/box2 Corbu
4/box2 Cumpăna
5/box2 Eforie
6/box2 Lumina
7/box2 Mihail Kogălniceanu
8/box2 Murfatlar
9/box2 Năvodari
10 /box2 Ovidiu
11 /box2 Poarta Albă
12 /box2 Techirghiol
13 /box2 Tuzla
14 /box2 Valul lui Traian
15 /box2 Lumina
16 X 23 August
17 /box2 Costinești

D1. Instituția/Organizația (automat)
Primărie 1/box2
Consiliu Local 2/box2
Serviciu Public Local de Asistență și Protecție Soc ială 3/box2
Școală 4/box2
Poliție 5/box2
Dispensar/Cabine medical 6X
Biserică 7/box2

137

ONG 8/box2

D2. Funcția dumneavoastră
____ medic de familie _______

D3. Date de contact (o adresă de email sau un număr de telefon
Salahoru Mioara, mail: msalahoru@yahoo.com

Q2. La dumneavoastră în localitate există…?
Da Nu Câte?
1 Cabinet medical X /box2 4
2 Farmacie X /box2 3
3 Policlinică /box2 X
4 Spital /box2 X
5 Creșă/ Grădiniță cu program prelungit /box2 X
6 Liceu / profesională /box2 X
Cât la sută din comună?
7 Apă curentă X /box2 90%
8 Canalizare X /box2 80%
9 Drumuri asfaltate X /box2 60%
10 Rețea de gaze X /box2 100%

Q3. Vă rugăm să ne furnizați următoarele informații care ne vor servi la identificarea
grupurile vulnerabile din localitatea dumneavoastră :
Numărul de:
1 Locuitori localității dumneavoastră NȘ
2 Persoane de etnie romă NȘ
3 Gospodării (persoane care locuiesc sub același ac operiș și iau împreună cel
puțin o masă pe zi) NȘ
4 Familii care au în componență persoane de etnie r omă NȘ
5 Persoane care alcătuiesc familia medie NȘ
6 Persoane care alcătuiesc familia de etnie romă me die din localitatea
dumneavoastră NȘ
7 Șomeri de lungă durată (mai mult de 2 ani) din lo calitate NȘ
8 Tineri absolvenți și nu au un loc de muncă NȘ
9 Persoane de etnie romă și nu au un loc de muncă s tabil NȘ
10 Persoane vârstnice (peste 65 de ani) NȘ
11 Familii monoparentale NȘ
12 Familii în care unul dintre părinți este plecat la muncă în afara țării NȘ
13 Femei casnice NȘ
14 Persoane cu dizabilități NȘ
15 Persoane aflate anterior în detenție NȘ

138

16 Persoane care locuiesc în comunități izolate NȘ
17 Tineri care au părăsit sistemul de protecție a c opilului NȘ

Q4. Care considerați că sunt categoriile prioritare de persoane care că ar trebui ajutate
pentru a se integra pe piața muncii la dumneavoastr ă în localitate?
1/box2 Persoanele de etnie romă
2X Persoanele cu dizabilități
3X Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani
4X Tineri absolvenți care sunt șomeri
5X Persoane care nu dețin o calificare
6X Femeile fără ocupație
7X Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găs esc un loc de muncă
8/box2 Persoane care locuiesc în comunități izolate
9X Persoane care au minori în întreținere
10 /box2 Tineri care provin din centre de plasament
11 /box2 Persoanele care provin din centre de detenție
12X Persoanele provin din familii care au venituri reduse
13X Persoane vârstnice

Q5. Cu ce probleme se confruntă următoarele categor ii de persoane vulnerabile în
localitatea dumneavoastră?
1 Persoanele de etnie romă Nu au persoane de etnie romă
2 Persoanele cu dizabilități Lipsa unui venit stabi l
3 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de
2 ani Lipsa unui loc de muncă
4 Tineri absolvenți care sunt șomeri Lipsa unui loc de muncă
5 Persoane care nu dețin o calificare Lipsa studiul ui
6 Femeile fără ocupație Lipsa unui loc de muncă
7 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își
găsesc un loc de muncă Vârsta
8 Persoane care locuiesc în comunități izolate Nu au persoane care locuiesc în comunități
izolate
9 Persoane care au minori în întreținere Banii
10 Tineri care provin din centre de plasament Nu au ti neri care provin din centrele de
plasament
11 Persoanele care provin din centre de
detenție Nu au persoane care provin din centrele de
detenție
12 Persoanele provin din familii care au
venituri reduse Banii
13 Persoane vârstnice Venituri mici, probleme de sănăt ate

Q6. Ce programe au fost implementate pentru a rezol va aceste probleme pentru fiecare
grup vulnerabil?
1 Persoanele de etnie romă NȘ

139

2 Persoanele cu dizabilități NȘ
3 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani NȘ
4 Tineri absolvenți care sunt șomeri NȘ
5 Persoane care nu dețin o calificare NȘ
6 Femeile fără ocupație NȘ
7 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găse sc un loc de muncă NȘ
8 Persoane care locuiesc în comunități izolate NȘ
9 Persoane care au minori în întreținere NȘ
10 Tineri care provin din centre de plasament NȘ
11 Persoanele care provin din centre de detenție NȘ
12 Persoanele provin din familii care au venituri redu se NȘ
13 Persoane vârstnice NȘ

Q7. Ce programe ar trebui implementate pe viitor pe ntru rezolvarea acestor probleme?
1 Persoanele de etnie romă NȘ
2 Persoanele cu dizabilități NȘ
3 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani NȘ
4 Tineri absolvenți care sunt șomeri NȘ
5 Persoane care nu dețin o calificare NȘ
6 Femeile fără ocupație NȘ
7 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găse sc un loc de muncă NȘ
8 Persoane care locuiesc în comunități izolate NȘ
9 Persoane care au minori în întreținere NȘ
10 Tineri care provin din centre de plasament NȘ
11 Persoanele care provin din centre de detenție NȘ
12 Persoanele provin din familii care au venituri redu se NȘ
13 Persoane vârstnice NȘ

Q8. Care sunt sectoarele prioritare în care conside rați că ar trebui realizate investiții sau
dezvoltate proiecte în localitatea dumneavoastră? ( alegere multiplă)
1/box2 Drumuri, poduri
2/box2 Rețeaua de apă potabilă
3X Rețeaua de canalizare
4/box2 Serviciile de colectare a deșeurilor menajere
5/box2 Servicii medicale
6X Educație
7X Locuri de joacă/ parcuri
8X Creșe / grădinițe cu program prelungit
9/box2 Rețeaua de transport public
10 /box2 Centre de dezvoltare culturală
11X Creare locuri de muncă
12X Puncte de informare cu privire la axele de fin anțare pe fonduri europene
13 /box2 Biblioteci

140

14 /box2 Acces la Internet
Vă mulțumim pentru timpul acordat!

I. 1. 16. Comuna Costinești

Amplasare
Costinești este o comună din Dobrogea, județul Cons tanța, care a fost înființată în anul 1999,
fiind compusă din localitățile Costinești, fiind și reședința comunei și Schitu. Costinești este o
stațiune turistică de pe litoralul Mării Negre, avâ nd o suprafață totală de 1665 de hectare, dintre
care 1578 ha sunt în extravilan, iar 450 ha reprezi ntă vatra comunei. Plaja din Costinești are o
întindere de 9 km.
Costinești este poziționat la o distanță de 31 de k m sud de orașul Constanța. La nord se
învecinează cu comuna Tuzla, la sud cu comuna 23 Au gust, în partea vestică trece drumul
național DN 39, iar la est se întinde Marea Neagră.

Structură socioodemografică
În ceea ce privește statistica locuitorilor de la u ltimul recensământ din 2011, comuna Costinești
are 2866 de locutori, înregistrânduOse o creștere f ață de recensământul din 2002, când erau 2530
de locuitori. În ceea ce privește structura etnică, majoritatea locuitorilor sunt români (93.61%),
iar pentru 5.13% dintre locuitori apartenența etnic ă este necunoscută. De asemenea, apartenenta
confesională este necunoscută pentru 5.13% din pop ulație, 92.78% dintre locuitori fiind
ortodocși.

141

Date statistice INS (Institutul Național de Statist ică)
• Populația conform recensământ din 2011: 2866
• Populația stabilă 2014 : 2822
• Populația domiciliată 2014 : 3148
• Dinamica populației recensământ 2011 față 2002: 13% 93,61% 5,12% 1. 25% Componența etnică a comunei Costinești
Români
Necunoscută
Altă etnie
92,77% 5,12% 2,09% Componența confesională a comunei
Costinești
Ortodocși
Necunoscută
Altă religie

142

• Pondere populației 0O19 ani 2013: 20%
• Pondere populației 20O64 de ani 2013: 69%
• Pondere populație peste 64 de ani 2013: 11%
• Variație pondere populație între 20 și 64 ani 2013 față de 2004: 2.9%
• Variație pondere populație peste 64 de ani 2013 faț ă de 2004: 0.5%
• Număr născuți vii 2013: 23
• Tendința număr născuți vii 2006O2013 (CAGR): O2.8%
• Sporul cumulat al migrației interne și externe 2010 O2012: 155
• Sporul mediu anual al migrației interne și externe 2010O2012 ca % în populația medie
domiciliată în u.a.t. 2010O2012: 1.7%
• număr de locuințe existente 2013 (INS): 1967
• număr mediu de locuințe finalizate anual 2006O2013 (INS): 125
• număr mediu anual autorizații construire clădiri re zidențiale 2010O2013: 41.75
• populația rezidentă ocupată RPL 2011 (INS): 863
• număr lucrători pe cont propriu RPL 2011 (INS): 10
• număr lucrători familiali neremunerați RPL 2011 (IN S): 204
• număr șomeri înregistrați 12.2013 (INS): 55
• număr operatori economici activi înregistrați în u. a.t. 2014 (ONRC): 205
• tendința operatorilor economici activi înregistrați în u.a.t. 2010O2014 (ONRC): 4.7%
• număr salariați înregistrați în u.a.t. 2014 O total (M.F.P.): 692
• tendința numărului salariaților înregistrați în u.a .t. total 2011O2014 (M.F.P.): 10.9%
• număr salariați ai operatorilor economici înregistr ați în u.a.t. 2014 (ONRC): 605
• tendința numărului salariaților operatorilor econom ici înregistrați în u.a.t. 2011O2014
(ONRC): 6.5%
• cifra de afaceri per capita a operatorilor economic i înregistrați în u.a.t. 2014 (ONRC)
(lei): 25.942
• dinamica cifrei de afaceri per capita a operatorilo r economici înregistrați în u.a.t. 2010O
2014 (ONRC): 17%
• procentul operatorilor economici care au înregistra t profit 2010O2014 (ONRC): 33.1%

143

• dinamica operatorilor economici care au înregistrat profit brut 2010O2014 (ONRC): 4.8%
• număr mediu anual autorizații construire clădiri ne rezidențiale 2010O2013: 5.25
• număr salariați din bugetul u.a.t. 2014 (sursa: M.F .P.): 66
• număr personal asistență socială 2014 (sursa: M.F.P .): 11
• lungimea drumurilor de interes local avute în admin istrare (drumuri comunale, străzi,
etc.): O
• furnizează serviciul de alimentare cu apă: 1
• furnizează serviciul de canalizare: 1
• lungimea rețelei de distribuție a apei potabile (km ): 45.55
• lungimea rețelei de canalizare a apelor uzate (km): 37.51
• număr de branșamente la rețeaua de distribuție a ap ei potabile: 1621
• număr de racorduri la rețeaua de canalizare a apelo r uzate: 1406
• furnizează serviciul de salubrizare: 1
• număr personal medical 2014 salarizat din bugetul u .a.t. (sursa: M.F.P.): 0
• farmacii 2013 (INS): 2
• cabinete medicale de familie 2013 (INS): 5
• cabinete medicale de specialitate 2013 (INS): O
• medici și farmaciști 2013 (INS): 8
• personal sanitar mediu 2013 (INS): 8
• număr personal didactic 2014 (sursa: M.F.P.): 21
• elevi înscriși în învățământul primar 2014 (MECT): 138
• dinamica elevilor înscriși în învățământul primar 2 010O2014 (MECT): 7.3%
• școli gimnaziale 2014 (MECT): 1
• licee, inclusiv școli tehnice, profesionale, de art e și meserii 2014 (MECT): O
• elevi înscriși în învățământul gimnazial 2014 (MECT ): 79
• dinamica elevilor înscriși în învățământul gimnazia l 2010O2014 (MECT): O10.1%
• elevi înscriși în învățământul liceal, inclusiv pro fesional 2014 (MECT): 0
• dinamica elevilor înscriși în învățământul liceal s i profesional 2010O2014 (MECT): 0%
• % populație cu vârsta de gimnaziu: 9.7%

144

• % populație cu vârsta de liceu: 5.7%
Economie
În ceea ce privește economia localității Costinești , aceasta este centrată în mod direct pe
practicarea activităților de tip turistic. Originil e turistice ale Costineștiului sunt de pe vremea
comuniștilor, când au fost inaugurate primele taber e studențești. Economia de tip turistic este
foarte dezvoltată în această zonă și continuă să de dezvolte mai ales în ceea ce privesc opțiunile
tinerilor de a alege această stațiune, datorită ren umelui de „capitală a distracției”.
Este adevărat că practicarea acestui tip de economi e este dă roade în anotimpul cald, însă
atracțiile precum: epava Evanghelia, un vas grecesc , eșuat în anul 1960, dar și Obeliscul, simbol
al Costineștiului, înălțat în 1970, reprezintă surs e sigure de atracție a turiștilor.

Infrastructură
Comuna Costinești reprezintă una dintre cele mai ag lomerate localități de pe litoralul Mării
Negre, unde accesul către localitate este necesar s ă se facă pe mai multe căi. Din fericire, în zonă
există aproape toate formele de transport existente , dintre care cele mai extinse sunt: transportul
rutier, cel maritim, dar și transportul feroviar.

Transporturi rutiere
Comuna Costinești are legătură directă cu municipiu l Constanța, făcând împreună celelalte
localități din zonă o rețea importantă, mai ales că tre litoral.
Ca și căi rutiere de acces înspre și dinspre locali tate, precum șoseaua litorală, cele mai
importante sunt drumul național DN39 și drumul euro pean E87 (Tulcea – Constanța –
Costinești). Principalele rute rutiere pentru care turiștii pot opta sunt: autostrada A2 (București O
Fetești), drumul european E60 (București – Urziceni – Slobozia – Țăndărei – Fetești – Constanța
– Costinești.

Transportul în comun
Între stațiunile de pe litoral există numeroase mij loace de transport în comun, cum ar fi:
microbuze și autobuze, ce circulă din 10 în 10 minu te și care parcurg distanța dintre Costinești și
Constanța în aproximativ 20 de minute.

145

Transporturi feroviare
Prin stațiunea Costinești există o cale ferată ce f ace legătura cu municipiul Constanța. Gara se
află la 2 km de stațiune, însă în interiorul locali tății există o haltă.

Transportul maritim
Transportul maritim este dat de legătura imediată p e care o are cu Marea Neagră.

Transporturi aeriene
Transportul aerian din zonă este reprezentat prin A eroportul Internațional Mihail Kogălniceanu
și Aerodromul Tuzla. Acesta este, de asemenea, favo rizat prin accesul imediat către municipiul
Constanța. Aeroportul a fost construit din motive d e securitate și zgomot în afara orașului
Constanța, aflânduOse pe teritoriul Zonei Metropoli tane Constanța. Aeroportul Internațional
Mihail Kogălniceanu posedă o pistă în lungime de 3, 5 km în totalitate betonată și o instalație de
balizaj care permite aterizarea în orice condiții m eteo. Pe acest aeroport operează în premieră în
România, începând din aprilie 2008, compania lowOco st Ryanair. Aerodromul Tuzla este situat la
jumătatea distanței între Constanța și Mangalia, af lânduOse de asemenea pe teritoriul Zonei
Metropolitane Constanța. Pe acest aerodrom este ame najat și un helipunct pentru aterizarea
elicopterelor. Dispunând de balizaje luminoase, atâ t pe aerodrom cât și pe helipunct se pot
efectua și zboruri de noapte.

Cultură
Stațiunea Costinești este cunoscută drept capitala distracției pentru tinerii din România, având
numeroase atracții precum cluburile și discotecile, dar și parcul de distracție. Pe lângă atracțiile
legate de modalitățile de distracție și relaxare me nționate, mai există taberele studențești și cele
de yoga. În Costinești există și un cămin cultural.
O atracție foarte cunoscută din Costinești este epa va Evanghelia. Aceasta reprezintă o
atracție importantă pentru turiști, organizânduOse numeroase excursii cu barca până la epavă. De
asemenea, Obeliscul reprezintă o atracție centrală de pe plaja din comuna Costinești. Pe lângă
acestea, mai există și formele naturale protejate, cum ar fi microOformele săpate în calcar.
Tot ca o atracție turistică, stațiunea are un mic l ac în interiorul țărmului, lacul Costinești,

146

ce are o suprafață de 7 hectare, fiind singurul lac nealimentat subteran. Pentru turiștii îndrăzneți,
se pot face scufundări speologice în Peștera Rapane lor și la niște formațiuni săpate în calcarele
sarmațiene subacvatice.

Formular completat de autoritățile locale din 23 Au gust
Q1. Localitatea dumneavoastră (automat)
1/box2 Agigea
2/box2 Constanța
3/box2 Corbu
4/box2 Cumpăna
5/box2 Eforie
6/box2 Lumina
7/box2 Mihail Kogălniceanu
8/box2 Murfatlar
9/box2 Năvodari
10 /box2 Ovidiu
11 /box2 Poarta Albă
12 /box2 Techirghiol
13 /box2 Tuzla
14 /box2 Valul lui Traian
15 /box2 Lumina
16 /box2 13 August
17X Costinești

D1. Instituția/Organizația (automat)
Primărie 1X
Consiliu Local 2/box2
Serviciu Public Local de Asistență și Protecție Soc ială 3/box2
Școală 4/box2
Poliție 5/box2
Dispensar/Cabine medical 6 /box2
Biserică 7/box2
ONG 8/box2

D2. Funcția dumneavoastră
Inspector

D3. Date de contact (o adresă de email sau un număr de telefon)
secretariat@primariacostinesti.ro Baterica Simona

147

Q2. La dumneavoastră în localitate există…?
Da Nu Câte?
1 Cabinet medical X /box2 2
2 Farmacie X /box2 3
3 Policlinică /box2 X
4 Spital /box2 X
5 Creșă/ Grădiniță cu program prelungit /box2 X
6 Liceu / profesională /box2 X
Cât la sută din comună?
7 Apă curentă X /box2 100%
8 Canalizare X /box2 99%
9 Drumuri asfaltate X /box2 100%
10 Rețea de gaze /box2 X

Q3. Vă rugăm să ne furnizați următoarele informații care ne vor servi la identificarea
grupurile vulnerabile din localitatea dumneavoastră :
Numărul de:
1 Locuitori localității dumneavoastră 3000
2 Persoane de etnie romă 11
3 Gospodării (persoane care locuiesc sub același ac operiș și iau împreună cel
puțin o masă pe zi) 1100
4 Familii care au în componență persoane de etnie r omă 1
5 Persoane care alcătuiesc familia medie 4
6 Persoane care alcătuiesc familia de etnie romă me die din localitatea
dumneavoastră 6
7 Șomeri de lungă durată (mai mult de 2 ani) din lo calitate 0
8 Tineri absolvenți și nu au un loc de muncă 100
9 Persoane de etnie romă și nu au un loc de muncă s tabil 11
10 Persoane vârstnice (peste 65 de ani) 570
11 Familii monoparentale 5
12 Familii în care unul dintre părinți este plecat la muncă în afara țării 9
13 Femei casnice 1500
14 Persoane cu dizabilități 25
15 Persoane aflate anterior în detenție 6
16 Persoane care locuiesc în comunități izolate 0
17 Tineri care au părăsit sistemul de protecție a c opilului 0

Q4. Care considerați că sunt categoriile prioritare de persoane care că ar trebui ajutate
pentru a se integra pe piața muncii la dumneavoastr ă în localitate?
1/box2 Persoanele de etnie romă
2/box2 Persoanele cu dizabilități

148

3X Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani
4X Tineri absolvenți care sunt șomeri
5X Persoane care nu dețin o calificare
6/box2 Femeile fără ocupație
7X Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găs esc un loc de muncă
8/box2 Persoane care locuiesc în comunități izolate
9X Persoane care au minori în întreținere
10X Tineri care provin din centre de plasament
11 /box2 Persoanele care provin din centre de detenție
12X Persoanele provin din familii care au venituri reduse
13/box2 Persoane vârstnice

Q5. Cu ce probleme se confruntă următoarele categor ii de persoane vulnerabile în
localitatea dumneavoastră?
1 Persoanele de etnie romă Nu au probleme.
2 Persoanele cu dizabilități Specialiști
3 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani Nu vor să muncescă.
4 Tineri absolvenți care sunt șomeri Experiență
5 Persoane care nu dețin o calificare Cursuri de
calificare.
6 Femeile fără ocupație Nu vor să muncescă.
7 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găse sc un loc de muncă Vârsta
8 Persoane care locuiesc în comunități izolate Nu a vem.
9 Persoane care au minori în întreținere O creșă cu program
prelungit.
10 Tineri care provin din centre de plasament Nu avem.
11 Persoanele care provin din centre de detenție Integ rarea.
12 Persoanele provin din familii care au venituri redu se Nu au probleme.
13 Persoane vârstnice Nu au.

Q6. Ce programe au fost implementate pentru a rezol va aceste probleme pentru fiecare
grup vulnerabil?
1 Persoanele de etnie romă Nu
2 Persoanele cu dizabilități Nu
3 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani Nu
4 Tineri absolvenți care sunt șomeri Nu
5 Persoane care nu dețin o calificare Nu
6 Femeile fără ocupație Nu
7 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găse sc un loc de muncă Nu
8 Persoane care locuiesc în comunități izolate Nu
9 Persoane care au minori în întreținere Nu
10 Tineri care provin din centre de plasament Nu
11 Persoanele care provin din centre de detenție Nu

149

12 Persoanele provin din familii care au venituri redu se Nu
13 Persoane vârstnice Nu

Q7. Ce programe ar trebui implementate pe viitor pe ntru rezolvarea acestor probleme?
1 Persoanele de etnie romă Nu
2 Persoanele cu dizabilități Nu
3 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani Nu
4 Tineri absolvenți care sunt șomeri Nu
5 Persoane care nu dețin o calificare Nu
6 Femeile fără ocupație Nu
7 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găse sc un loc de muncă Nu
8 Persoane care locuiesc în comunități izolate Nu
9 Persoane care au minori în întreținere Nu
10 Tineri care provin din centre de plasament Nu
11 Persoanele care provin din centre de detenție Nu
12 Persoanele provin din familii care au venituri redu se Nu
13 Persoane vârstnice Nu

Q8. Care sunt sectoarele prioritare în care conside rați că ar trebui realizate investiții sau
dezvoltate proiecte în localitatea dumneavoastră? ( alegere multiplă)
1/box2 Drumuri, poduri
2/box2 Rețeaua de apă potabilă
3/box2 Rețeaua de canalizare
4/box2 Serviciile de colectare a deșeurilor menajere
5/box2 Servicii medicale
6/box2 Educație
7/box2 Locuri de joacă/ parcuri
8X Creșe / grădinițe cu program prelungit
9X Rețeaua de transport public
10X Centre de dezvoltare culturală
11 /box2 Creare locuri de muncă
12 /box2 Puncte de informare cu privire la axele de finanța re pe fonduri europene
13 /box2 Biblioteci
14 /box2 Acces la Internet
Vă mulțumim pentru timpul acordat!

150

I. 2. Definirea termenilor

O preocupare principală pentru decidenții politici dar și pentru societatea civilă o
reprezintă asigurarea unui standard minim de bunăst are și protecție socială pentru un număr cât
mai mare de persoane, ceea ce presupune o atenție r idicată acordată grupurilor vulnerabile și
comunităților marginalizate.
Studiul de față urmează să scoată în evidență măsur ile și activitățile desfășurate în perioada
de finanțare 2007 O 2013 de către administrațiile p ublice locale și regionale, orientate către
rezolvarea problemelor sociale ale categoriilor vul nerabile și propunerea unor priorități, inclusiv
propunerea unor proiecte concrete, bazate pe inform ațiile obținute în cadrul unei cercetări
sociologice. Proiectele realizate în perioada prece dentă de finanțare au fost comparate cu
prioritățile identificate în planurile strategice e xistente și corelate apoi cu informațiile colectate
prin ancheta sociologică.

I. 2. 1. Definirea termenilor

Pentru grupurile vulnerabile nu există o definiție general acceptată, dar o persoană poate
fi considerată ca făcând parte dintrâo asemenea cat egorie în condițiile în care se găsește sub un
prag al bunăstării considerat acceptabil la nivelul societății în care trăiește . Din acest motiv,
termenul de grup vulnerabil este pus în legătură cu conceptul mai larg de sărăcie, deoarece
grupurile vulnerabile sunt formate din persoane lip site de suport, aflate cel mai adesea în stare de
sărăcie accentuată.
Relația dintre sărăcie și vulnerabilitate este cu d ublu sens, însemnând că sărăcia poate fi
atât cauză, cât și efect al vulnerabilității.
Pragul sărăciei este, conform Ministerului Muncii, de două tipuri: relativ și absolut. Acești
doi indicatori sunt calculați astfel:
/square4 Pragul sărăciei relative: “luând în considerare un prag ce reprezintă 60% di n
mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent . Pentru anul 2008 pragul utilizat
a fost de 459,33 lei, ceea ce însemnă că o persoană care realizează venituri sub

151

acest prag este săracă.” (Contributorii Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei
Sociale si Persoanelor Varstnice, Situația Sărăciei în România , 2009: 1)
/square4 Pragul sărăciei absolute: “prin însumarea costului unui coș minim alimentar cu un
minim de consum de bunuri nealimentare și de servic ii, egal cu cheltuielile
efectuate de persoanele al căror consum alimentar e ste egal cu costul coșului
alimentar. Costul coșului alimentar a fost estimat pentru a asigura necesarul de
2.550 de calorii zilnic în funcŃie de consumul popu laŃiei din decilele 2 și 3 ale
distribuŃiei populaŃiei după cheltuielile de consum (decila 1 fiind cea mai săracă).
Pragul sărăciei absolute, pentru o persoană, a fost în anul 2008 de 254,5 lei.”
(Contributorii Ministerul Muncii, Familiei, Protect iei Sociale si Persoanelor
Varstnice, Situația Sărăciei în România , 2009: 1)
Altfel spus, caracteristicile vizibile ale grupuril or vulnerabile O educație scăzută și o
calificare necorespunzătoare pe piața muncii, lipsa unui loc de muncă sau slujbe temporare, prost
plătite, o situație precară a locuirii, o stare de sănătate proastă, o slabă implicare comunitară și
socială pot fi în același timp rezultat dar și surs ă a sărăciei.
Potrivit definiției oferite prin normele legii, marginalizarea socială reprezintă poziția
socială periferică, de izolare a indivizilor sau gr upurilor cu acces limitat la resursele
economice, politice, educaționale și comunicațional e ale colectivității ; ea se manifestă prin
absența unui minimum de condiții sociale de viață.
Persoana marginalizată social este beneficiară de v enit minim garantat sau face parte dintrO
o familie beneficiară de venit minim garantat și se află în cel puțin două dintre situațiile
următoare:
1. Nu are loc de muncă;
2. Nu are locuință în proprietate sau în folosință;
3. Locuiește în condiții improprii;
4. Are unul sau mai mulți copii în întreținere sau face parte dintrOo familie cu mulți copii în
întreținere;
5. Este persoană vârstnică, fără susținători legali ;
6. Este încadrată în categoria persoanelor cu handi cap sau invaliditate;
7. Are în întreținere o persoană încadrată în categ oria persoanelor cu handicap grav,

152

accentuat sau invaliditate de gradul I sau II;
8. A executat o pedeapsă privativă de libertate.
Trebuie subliniat că marginalizarea nu presupune în mod necesar sărăcie. Există grupuri
sau comunități marginalizate fără ca persoanele apa rținând acestor grupuri să fie deprivate
economic (ex: comunitatea gay), dar fenomenul sărăc iei conduce în mod automat la
marginalizare socială.
Din numeroasele definiri și explicații atribuite să răciei se poate contura ca dominant
aspectul privării economice a individului. Susținer ea acestui concept se face prin faptul că
sărăcia caracterizează persoanele lipsite de resurs ele materiale care să le poată asigura consumul
necesar de bunuri și servicii.
Sărăcia reprezintă o situație în care nevoile de bază nu p ot fi satisfăcute din resursele
disponibile .
Numărul persoanelor defavorizate, afectate de sărăc ie, marginalizare și în situații
vulnerabile, reprezintă un indicator al dezvoltării unei societăți, de aceea se urmărește scăderea
lui prin integrarea socială a acestor persoane și s coaterea din situația de excludere în care se
găsesc.
Momentul de referință pentru introducerea termenulu i de incluziune socială este Consiliul
European de la Lisabona din anul 2000, în cadrul că ruia a fost lansat Procesul sau Strategia
Lisabona. Incluziunea este un termen mult mai nou d ecât cel de excluziune, fiind definită în
documentele Consiliului European din anul 2000, res pectiv în Strategia Lisabona (Lisbon
Strategy), drept politica de răspuns la situațiile de excluziune soc ială. Astfel, promovarea
incluziunii sociale, ca linie de politică publică, a înlocuit combaterea excluziunii sociale.

I. 2. 2. Cadrul european de referință

Platforma europeană de combatere a sărăciei și a ex cluziunii sociale: un cadru european
pentru coeziunea socială și teritorială se concentr ează exact asupra acestor probleme, propunând
obiective și modalități de eliminare pentru aceste fenomenesociale nedorite.
Obiectivul comun aprobat de către șefii de state și guverne conform căruia Uniunea
Europeană ar trebui să scoată din sărăcie și excluz iune socială cel puțin 20 de milioane de

153

persoane pe parcursul următorului deceniu reprezint ă un progres semnificativ în această direcție.
Acest deziderat general urmează a fi detaliat prin obiective naționale complementare pentru toate
cele 27 de state membre.
La nivel european, persoanele cu venituri mici sau angajate pe piața neagră a muncii
reprezentau, în 2008, 8 % din populația activă, în timp ce riscul sărăciei a crescut semnificativ
pentru cei care nu au un loc de muncă, de la 39 % l a 44 % din 2005. În plus, 8 % dintre europeni
trăiesc în condiții de sărăcie severă și nu își pot permite anumite necesități considerate esențiale
pentru a avea o viață decentă în Europa, precum tel efon sau încălzire adecvată. În țările cele mai
sărace, proporția depășește 30 %. În plus, peste 9 % din populația europeană de vârstă activă
trăiește în gospodării în care nimeni nu lucrează.
Alături de Platforma europeană de combatere a sărăc iei și a excluziunii sociale și de
obiectivul de reducere a sărăciei, obiectivele soci ale ale Strategiei Europa 2020 sunt susținute
printrOun obiectiv de ocupare a forței de muncă (ce l puțin 75 % dintre bărbații și femeile în
vârstă de 20O64 de ani să ocupe un loc de muncă) și un obiectiv de educație (reducerea părăsirii
timpurii a școlii de la 15 % la mai puțin de 10 %). Inițiative emblematice precum „Tineretul în
mișcare” și „Agenda pentru noi competențe și locuri de muncă” sunt orientate către atingerea
acestor obiective.
Obiectivul principal de reducere a sărăciei și a ex cluziunii a fost definit de către Consiliul
European pe baza a trei indicatori: rata riscului d e sărăcie (după transferurile sociale), indicele
stării de sărăcie și procentajul persoanelor care l ocuiesc în gospodării cu intensitate de lucru
foarte scăzută

I. 2. 3. Cadrul național

În OUG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționa rea tuturor formelor de discriminare,
categoria defavorizată este definită ca fiind „acea categorie de persoane care fie se află pe o
poziție de inegalitate în raport cu majoritatea cet ățenilor din cauza diferențelor identitare față de
majoritate, fie se confruntă cu un comportament de respingere și marginalizare” (art. 4). În Legea
nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea margi nalizării sociale, persoanele marginalizate
sunt definite ca având „poziție socială periferică, de izolare, cu acces limitat la resursele

154

economice, politice, educaționale și comunicațional e ale colectivității, manifestată prin absența
unui minimum de condiții sociale de viață ” (p. 162 , art. 3). În Programul de implementare a
PNAinc pentru perioada 2006O2008, persoanele margin alizate sau excluse social sunt definite ca
fiind cele care se confruntă cu „una sau cu un cumu l de privațiuni sociale, cum ar fi: lipsa unui
loc de muncă, lipsa unei locuințe sau locuință inad ecvată, lipsa accesului la un sistem de
furnizare a apei potabile, a căldurii sau a energie i electrice, lipsa accesului la educație sau
servicii de sănătate” (cap. 3, pct. 1.c).
Legi și documente oficiale care reglementează măsur ile de sprijinire ale categoriilor
vulnerabile și comunităților marginalizate:
/square4 Memorandumul comun în domeniul incluziunii sociale, MMFPS, 2005, secțiunea
2.6;
/square4 Legea nr. 129/1998, art. 2, alin. 1, pct. C;
/square4 HG nr. 829/2002, anexă, secțiunea I, cap. II, Princ ipiile PNAinc, criterii pentru
stabilirea corectă a principiilor, pct. 8;
/square4 OUG nr. 68/2003, art. 1, alin. 1, art. 23 și 25;
/square4 Program de implementare a PNAinc (2006O2008), 2005, cap. 1, obiectiv 7.3;
/square4 Acordarea de sprijin pentru familiile cu copii, în special pentru familiile cu risc de
excluziune socială, subobiectiv 7.3.2;
/square4 Planul național de dezvoltare 2007O 2013, domeniul prioritar 4, Dezvoltarea
resurselor umane, promovarea ocupării și incluziuni i sociale și întărirea capacității
administrative;
/square4 Programul operațional sectorial Dezvoltarea resurse lor umane 2007O 2013, axa
prioritară 6, Promovarea incluziunii sociale;
/square4 HG nr. 829/2002, anexă, secțiunea I, cap. V, Progra m de implementare a
obiectivelor strategice, obiectivul strategic 2: El iminarea situațiilor de excluziune socială
severă și promovarea incluziunii sociale, obiectivu l 2.5. Creșterea oportunităților de
ocupare;
/square4 Program de implementare a PNAinc (2006O2008), 2005, cap. 1, obiectivul 3.1;
/square4 Creșterea oportunităților de ocupare, subOobiectiv 3.1.4;

155

/square4 Planul național de dezvoltare 2007O 2013, domeniul prioritar 4, Dezvoltarea
resurselor umane, promovarea ocupării și incluziuni i sociale și întărirea capacității
administrative, obiectivul Promovarea incluziunii s ociale;
/square4 Legea nr. 76/2002, art. 85, alin. 1, 2 și 5;
/square4 PNAinc (2006O2008), 2005, cap. 1, obiectiv 3.7, Fac ilitarea inserției pe piața
muncii a femeilor aflate în situație sau în risc de marginalizare socială.
(Sinteză pe baza datelor prezentate în Raport de cer cetare privind economia socială în
România din perspectivă europeană comparată, Minist erul Muncii, 2010, anexa 9 â Analiza
statistică a grupurilor vulnerabile în România, com pletat cu date din Planul național de
dezvoltare 2007â2013, Guvernul României, 2005, și P rogramul operațional sectorial
Dezvoltarea resurselor umane 2007â2013, Guvernul Ro mâniei și MMFPS, 2007. )

I. 2. 4. Cadrul regional și local

Regiunea SudOEst este una dintre cele 8 regiuni de dezvoltare, creată cu scopul de a
contribui la facilitarea absorbției fondurilor de t ip structural la nivelul celor șase județe
componente ale Regiunii (Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea), atât prin
activitatea de promovare a identității regionale câ t și prin administrarea programelor europene
care fac parte din strategia de preOaderare elabora tă de Uniunea Europeană.
Regiunea Sud O Est are ca principal oraș și pol de creștere municipiul Constanța care,
împreună cu unitățile administrative cu care formea ză zona metropolitană, deține propriul plan
de dezvoltare integrată, bazat pe prioritățile stab ilite la nivel regional.

Strategia de dezvoltare a Regiunii de dezvoltare Su dâEst
În cadrul priorităților de dezvoltare ale regiunii Sud O Est există trei direcții majore care
includ proiecte orientate către sprijinirea categor iilor vulnerabile, comunităților marginalizate și
creșterea coeziunii și incluziunii sociale:

156

Prioritatea 3: Crearea condițiilor pentru o piață a muncii flexibilă
3.1 Măsuri active pe piața muncii,
instruirea șomerilor (inclusiv a
celor aflați în șomaj de lungă
durată) și dezvoltarea forței de
muncă pentru a deveni adaptabilă
la schimbările structurale O proiecte corelate cu politica sectorială în domen iul
educației și pieței muncii;
O proiecte care răspund dinamicii și politicii
economice regionale;
O proiectele trebuie să aibă în vedere prioritatile si
graficul detaliat pentru implementarea programelor
de educatie si instruire profesională, acordând
prioritate zonelor rurale, tinerilor șomeri și șome rilor
aflați în șomaj de lungă durată;
O proiecte care să aibă în vedere noi metode și anu me
creșterea educației de tip vocațional / educație
superioară pentru includere socială (VET);
O proiecte care promovează formarea profesională în
domeniul serviciilor, ținând cont de dinamica și
potențialul economic (agricultură, turism, industri a
alimentară, transport fluvial și naval etc.);
O proiecte care presupun extinderea procesului de
învățare la distanță către cât mai multe grupuri
sociale prin programe de instruire pentru șomerii
aflați în șomaj de lungă durată;
O proiecte care sprijină în principal șomerii aflaț i în
șomaj de lungă durată și instruirea lor în domenii
cerute pe piața forței de muncă.
3.2 Promovarea incluziunii sociale O proiecte care vizează crearea de locuri de muncă în
economia socială din rândul persoanelor cu risc
ridicat de excluziune socială;
O proiecte care vizează pregătirea profesională a
persoanelor cu risc ridicat de excluziune socială î n
domenii solicitate pe piața muncii;
O proiecte care vizează incluziunea socială a
grupurilor vulnerabile din zonele cu accesibilitate
redusă (zone rurale și cele izolate);

157

O dezvoltarea programelor de integrare a persoanelo r
cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități în
învățământul de masă.
Prioritatea 5 Dezvoltarea sectorului serviciilor so ciale și de sănătate
5.1. Reabilitarea/ modernizarea/
dezvoltarea și echiparea
infrastructurii serviciilor sociale și
de sănătate O proiecte care servesc unui bazin demografic mai
larg;
O proiecte care presupun utilizarea unui sistem
informatic integrat în domeniul serviciilor de
sănătate;
O proiecte în domeniul protecției muncii privind:
prescrierea și combaterea riscurilor profesionale
(ventilație, combaterea noxelor chimice și mecanice ,
vibrațiilor electrice), realizarea de mijloace
individuale de protecție a solicitărilor fizice și
mentale;
O proiecte ce au în vedere stimularea activității
economice în regiune, prin creșterea stării de
sănătate, a forței de muncă și asigurarea de servic ii
eficiente de ocrotire și protecție socială;
O proiecte de dezvoltare a infrastructurii sociale
promovate în mediul urban și rural;
O proiecte de dezvoltare a infrastructurii de sănăt ate
promovate în mediul urban și rural.
5.2 Întărirea instituțională a
serviciilor sociale și de sănătate;
O proiecte care vizează întărirea capacității
organizațiilor/instituțiilor implicate în menținere a/
protecția sănătății publice (infecții, poluare,
accidente, factori neprevăzuți, etc.);
O cursuri de instruire care urmăresc îmbunătățirea
calificării profesionale a persoanelor angajate și a
voluntarilor care lucrează în instituții de ocrotir e
socială;
O programe de reorganizare la nivel administrativ î n
vederea întăririi capacității și eficienței institu țiilor
existente în sectorul serviciilor sociale și aplica rea

158

unor metode moderne de management;
O programe de plasament a studenților la studii soc iale
în sectorul serviciilor sociale;
O proiecte prin care se introduc tehnologii noi și
logistică în sectorul serviicilor sociale;
O realizarea rețelelor de servicii de consiliere, î ngrijire
și asistență la domiciliu.
Prioritatea 8: Dezvoltare urbană durabilă
8.1 Sprijinirea asocierii orașelor
mici în vederea dezvoltării comune
de servicii publice O proiecte care au drept scop îmbunătățirea
infrastructurilor și a serviciilor de bază
8.2 Sprijinirea orașelor mijlocii în
vederea dezvoltării de noi funcții
pentru teritoriu O proiecte care vizează crearea de servicii care să
deservească atât populația urbană cât și populația din
zonele rurale adiacente
8.3 Acțiuni de regenerare urbană și
dezvoltarea de servicii rare; O proiecte care se vor desfășura în cartiere cu
probleme cu risc ridicat de excluziune socială
8.4 Acțiuni pentru sprijinirea
orașelor izolate sau aflate la
periferie. O proiecte realizate în parteneriat publicOprivat, cu
participarea unui număr mare de parteneri economici
și sociali

159

I. 3. Metodologia și planul de lucru, descrierea ab ordării

I. 3. 1. Metodologia generală a studiului

Abordarea propusă în vederea implementării contract ului și lista activităților propuse pentru
atingerea obiectivelor contractului:

Principalele etape ale proiectului au fost:
a. Colectare, sistematizare, sinteză și prezentare a datelor statistice oficiale la nivel
național, regional, local
b. Analiza strategiilor locale, regionale și a alto r documentele existente
c. Ancheta pe un eșantion de 10 de reprezentanți ai organizațiilor relevante, la nivelul
localităților cuprinse în Polul de Creștere Constan ța
d. Întâlniri de lucru la nivelul principalilor act ori relevanți pentru problematica sărăciei
și a populației rome (cu reprezentanții autoritățil or locale)
e. Analiza proiectelor care au fost finanțate în do meniul Serviciilor Sociale în cadrul
POR 2007O2013 și proiectele relevante finanțate din FSE in cadrul POS DRU 2007O
2013

160

I. 3. 2. Planul de lucru

Responsabili: Expert economist – EC Expert sociolog – SO Expert analiză diagnostic ex/ante – EAD
Responsabil
Activități Livrabil
1. SO+EAD Documentare generală în legătură cu tema proiectulu i
O Identificarea proiectelor desfășurate de către au torități cu
ajutorul fondurilor structurale și de coeziune. O Identificarea politicilor implementate de către a utorități
O Identificarea strategiilor implementate (acolo un de există) de
către autorități cu privire la îmbunătățirea condiț iilor de viață. Bibliografie proiect
2. SO Realizarea planului cercetării Raport inițial
3.
EC+EAD

EAD

EC
EAD Cercetare de birou
1O Analiza documentelor oficiale și a literaturii d e specialitate
pentru definirea cadrului teoretic privind tema cer cetată
2O Analiza a strategiilor locale, regionale și a al tor documentele
existente, relevante pentru elaborarea studiului 3O Colectare date statistice 4O Agregarea informațiilor Secțiunea 1 o Introducere
4.
EC

SO
SO
SO+EAD Realizarea metodologiei de cercetare 1O Elaborarea eșantionului pentru cercetarea cantit ativă (10
reprezentanți ai instituțiilor) 2 O Elaborarea chestionarului pentru cercetarea can titativă
3O Elaborarea ghidului pentru focus grup 4O Agrearea instrumentelor de cercetare și a metodo logiei Raport metodologic de cercetareodraft

161

Responsabil Activități Livrabil
5.
SO
SO
SO
SO

SO Pregătirea cercetării
1O Pretestarea instrumentelor de cercetare 2O Corectarea și modificarea instrumentelor de cerc etare
3O Pregătirea materialelor auxiliare, 4O Organizarea întâlnirilor de lucru cu reprezentan ții autorităților
locale 5O Instruirea operatorilor de teren Raport metodologic de cercetareofinal
6.
SO
SO
SO

SO
SO Desfășurarea cercetării
1 O Realizarea anchetei sociologice 2O Realizarea întâlnirilor de lucru 3O Verificarea bazelor de date cu datele colectate în cadrul
anchetei 4O Realizarea bazei de date cantitative în format S PSS/EXCEL
5O Codificare și curățare a datelor colectate Baza de date cu datele colectate în cadrul anchetei Transcrieri focus grupuri
7.
SO
SO Analiza datelor
1O Analiza primară a datelor de anchetă 2O Analiza tematică a datelor colectate Draft Secțiuni 2 și 3 raport
8.
SO+EC

SO+EC

EAD Realizarea raportului de cercetare
1O Analiza datelor cantitative (culese prin desk re search, anchetă
și focus grupuri) pentru elaborarea diagnozei comun ităților
marginalizate 2O Analiza datelor cantitative (culese prin desk re search, anchetă
și focus grupuri) pentru elaborarea diagnozei comun ităților de
romi 3OAnaliza bazei de date cu proiecte finanțate în do meniul
Serviciilor Sociale (POR 2007O2013 și FSE in cadrul POS DRU
2007O2013) pentru Identificarea nevoilor si a proie ctelor
potențiale Secțiunea 2oDiagnoza comunitarilor marginalizate, in zona Polului de Creștere Constanta Secțiunea 3o Diagnoza comunitarilor de romi, in zona Polului de Creștere Constanta Secțiunea 4o Identificarea nevoilor si a proiectelor potențiale finanțabile in perioada de programare 2014o 2020
9. SO+EC+EAD Predarea și prezentarea raportului de cercetare fin al Raportul proiectului
10. SO Aprobarea variantei finale a raportului Raport fina l

162

I. 3. 3. Graficul gantt al activităților
Săptămâni (18 novO22 dec): 5 săptămâni
Activități 1 2 3 4 5
1. Documentare generală în legătură cu tema proiectulu i
2. Realizarea planului cercetării
3. Cercetare de birou
4. Realizarea metodologiei de cercetare
5. Pregătirea cercetării
6. Desfășurarea cercetării
7. Analiza datelor
8. Realizarea raportului de cercetare
9. Predarea și prezentarea raportului de cercetare fin al
10. Aprobarea variantei finale a raportului

163

I. 3. 4. Metodologie de cercetare

Metodologia de cercetare reprezintă planul de lucru prin care au fost realizate serviciile
de elaborare a studiului cu privire la categoriile sociale vulnerabile și comunitățile
marginalizate la nivelul polului de creștere Consta nța.
Metodologia de cercetare a fost elaborată în confor mitate cu specificațiile stipulate în
caietul de sarcini și prin implementarea ei sOau re alizat toate obiectivele de cercetare.

Documentare generală în legătură cu tema proiectulu i
Identificarea proiectelor desfășurate de către auto rități cu ajutorul fondurilor structurale
și de coeziune.
Identificarea politicilor implementate de către aut orități
Identificarea strategiilor implementate (acolo unde există) de către autorități cu privire
la îmbunătățirea condițiilor de viață.
Identificarea autorităților care pot oferi informaț iile necesare pentru atingerea
obiectivelor cercetării.

Realizarea planului cercetării
Planul cercetării este reprezentat de către metodol ogia de lucru.

Cercetare de birou
1. Analiza documentelor oficiale și a literaturii d e specialitate pentru definirea cadrului
teoretic privind tema cercetată
O operaționalizarea principalilor termeni [definire a termenilor] (prag de sărăcie, categorii
vulnerabile, integrarea pe piața muncii, condiții d e viață etc.)
O identificarea legislației cu privire la grupurile vulnerabile și comunitățile marginalizate
O cadrul național, cadrul european;
O identificarea actorilor interesați în dezvoltarea proiectelor sociale (adresate grupurilor
vulnerabile și comunităților marginalizate)
O analiza statisticilor cu privire la nivelul de in tegrare pe piața muncii, al calității vieții,
accesul la servicii medicale, nivelul veniturilor, cultură, educație, grupuri vulnerabile, locuri
de muncă disponibile, numărul de membrii din gospod ărie și al principalelor probleme
semnalate autorităților locale.

164

2. Analiza strategiilor locale, regionale și a alto r documentele existente, relevante pentru
elaborarea studiului
O documentele consultate: Strategiile locale de dezvoltare din UAT circumscri se Polului
de creștere Constanța, Strategia regională de dezvo ltare, Planul Național AntiâSărăcie și
Incluziune socială, Strategia Europa 2020
O evidențierea și înregistrarea metodelor de reduce re a riscurilor sociale și creștere a
incluziunii, prevăzute în documentele consultate
O Analiza bazei de date cu proiecte finanțate în do meniul Serviciilor Sociale (POR 2007O
2013 și FSE in cadrul POS DRU 2007O2013) pentru Ide ntificarea nevoilor si a proiectelor
potențiale:
O tipul proiectelor, temele;
O coordonatorii și beneficiarii;
O surse de finanțare, sume investite;
O acoperirea cu proiecte a nevoilor și problemelor identificate în strategiile de
dezvoltare;
O evaluarea necesarului de proiecte pentru perioada 2014 O 2020;
O propuneri de proiecte în conformitate cu datele ș i informațiile culese în urma cercetării
de teren și a studiului documentelor oficiale.

Documente solicitate:
O Strategiile locale din UAT din Polul de creștere Constanța
O Strategia regională de dezvoltare
O Baza de date cu proiecte finanțate în domeniul Se rviciilor Sociale (POR 2007O2013 și
FSE in cadrul POS DRU 2007O2013

3. Colectare date statistice
Colectarea datelor statistice a fost realizată din mai multe surse. Au fost utilizate
statisticile furnizate de către Institutul Național de Statistică și au fost solicitate date din teren
de la fiecare primărie de pe raza polului de crește re Constanța. Datele au fost colectate
telefonic sau față în față în funcție de disponibil itatea respondenților.
4. Agregarea informațiilor

165

Elaborarea eșantionului pentru cercetarea cantitati vă (10 reprezentanți ai
instituțiilor)
Structura eșantionului:
Primarii (sau alți reprezentanți ai primăriilor) și persoanele responsabile cu evidența
populației din cadrul următoarelor localități care alcătuiesc polul de creștere Constanța:
Năvodari, Eforie, Ovidiu, Murfatlar, Techirghiol, M ihail Kogălniceanu, Cumpăna, Valul lui
Traian, Lumina, Tuzla, Agigea, Corbu și Poarta Albă .
Reprezentanți din cadrul următoarelor instituții: I TM, AJOFM, INS, Consiliul Județean
Constanța.
Persoane care fac parte din următoarele categorii d e persoane care activează pe raza
polului de creștere Constanța: preoți, polițiști, d irectori de școli, reprezentanți ai ONGOurilor,
reprezentanți ai universităților, medici și persoan e care lucrează în zona resurselor umane (se
ocupă de angajări).
Reprezentanți ai companiilor care au puncte de lucr u pe raza polului de creștere
Constanța.
Reprezentanți formali sau informali ai persoanelor care fac parte din categorii
vulnerabile.
Persoane care interacționează frecvent cu membrii a i grupurilor vulnerabile.
Eșantionul a cuprins persoane din categoriile menți onate mai sus. Am considerat că o
colectare a datelor din mai multe surse este import ant pentru a realiza o acoperire cât mai
bună la nivelul populației țintă.

166

Autorități locale și reprezentanți locali
Nr.crt. Localitățile din Polul de Creștere
Constanța
1 UAT Mun. Constanța
2 UAT Orașul Eforie
3 UAT Orașul Murfatlar
4 UAT Orașul Năvodari
5 UAT Orașul Ovidiu
6 UAT Orașul Techirghiol
7 UAT Comuna Agigea
8 UAT Comuna Corbu
9 UAT Comuna Cumpăna
10 UAT Comuna Lumina
11 UAT Comuna Mihail Kogălniceanu
12 UAT Comuna Poarta Albă
13 UAT Comuna Tuzla
14 UAT Comuna Valu lui Traian
15 UAT Comuna 23 August
16 UAT Comuna Costinești

Autorități județene și centrale de la care am solic itat informații: AJOFM, ITM,
Consiliul Județean Constanța, ADR (Agenția pentru D ezvoltare Regională), INS, Prefectura
Constanța.
Elaborarea formularului / chestionarului pentru cer cetarea cantitativă
Chestionarul / Formularul pentru cercetare cantitat ivă a fost elaborat cu întrebări de
natură statistică și întrebări de opinie. Prin util izarea formularului au fost colectate date
cantitative cu privire la natura populației (număr de locuitori, număr de persoane care sunt
asistate social, numărul persoanelor care au a acce s la utilități, etc.).
Elaborarea ghidului pentru cercetare calitativă / î ntâlniri de lucru cu autorități
locale
Structura discuțiilor cu participanții (reprezenta nți ai diferite instituții) a fost una
variabilă, însă a păstrat în atenția persoanelor pa rticipante temele din cadrul ghidului.
Ghidul / discuția din cadrul întâlnirilor de lucru va atinge următoarele teme:
• Prezentarea obiectivelor acestei cercetări (motivul întâlnirii)

167

• Prezentarea participanților (este importantă instit uția pe care o reprezintă fiecare
participant)
• Tipurile de comunități marginalizate / defavorizate de care au cunoștință la nivelul
polului de creștere Constanța.
• Definirea grupurilor vulnerabile împreună cu partic ipanții la focus grup
• Gradul de ocupare al forței de muncă
• Condițiile de trai din aceste comunități comparativ cu condițiile de trai la nivelul
polului de creștere Constanța
• Educația persoanelor care fac parte din aceste comu nități și a copiilor lor
• Cultura acestor persoane
• Accesul la servicii medicale
• Analiza comparativă a persoanelor de etnie romă cu persoanele din celelalte grupuri
defavorizate.
• Identificarea împreună cu participanții a măsurilor și proiectelor eligibile pentru
implementare în următoarea perioadă.
Agrearea instrumentelor de cercetare și a metodolog iei
După finalizarea elaborării instrumentelor de cerce tare a fost realizată agregarea
acestora. În urma acestui proces au fost identifica te secțiunile comune și secțiunile specifice.
Au fost, de asemenea, codificate întrebările și răs punsurile întrOun mod care permite găsirea
rapidă a informațiilor.

Pregătirea cercetării

1O pretestarea instrumentelor de cercetare
2O corectarea și modificarea instrumentelor de cerc etare
3O pregătirea materialelor auxiliare,
4O organizarea întâlnirilor de lucru
5O instruirea operatorilor
6– realizarea unui campanii de call center în softu l special folosit de către Cult Market
Research
7 – realizarea chestionarului în programul special folosit de către Cult Market Research
8 – monitorizarea și oferirea de feedback operatori lor
9 – verificarea constantă a operatorilor

168

Desfășurarea cercetării

1 O realizarea anchetei sociologice
2O realizarea întâlnirilor de lucru
3O verificarea bazelor de date cu datele colectate în cadrul anchetei
4O realizarea bazei de date cantitative în format S PSS/EXCEL
5O codificare și curățare a datelor colectate

Analiza datelor

1O analiza primară a datelor de anchetă
2O analiza tematică a datelor colectate în cadrul î ntâlnirilor de lucru

Realizarea raportului de cercetare

1O Analiza datelor cantitative (culese prin desk re search, anchetă și focus grupuri)
pentru elaborarea diagnozei comunităților marginali zate
2O Analiza datelor cantitative (culese prin desk re search, anchetă și focus grupuri)
pentru elaborarea diagnozei comunităților de romi
3OAnaliza bazei de date cu proiecte finanțate în do meniul Serviciilor Sociale (POR
2007O2013 și FSE in cadrul POS DRU 2007O2013) pentr u Identificarea nevoilor si a
proiectelor potențiale

Predarea și prezentarea raportului de cercetare fin al

Aprobarea variantei finale a raportului

169

II. DIAGNOZA COMUNITĂȚILOR MARGINALIZATE ÎN ZONA
POLULUI DE CREȘTERE CONSTANȚA

II.1. Persoanele vulnerabile care locuiesc în comun ități izolate

Persoanele care locuiesc în comunități izolate repr ezintă unul dintre grupurile cele mai
vulnerabile, întrucât acestea sunt plasate în afara societății. Acest grup de persoane nu a
beneficiat, și în continuare nu beneficiază de aten ția autorităților sau a organizațiilor
nonguvernamentale, motiv pentru care nu se poate es tima cu exactitate care este numărul real
al persoanelor care trăiesc în comunități izolate.
În cadrul comunităților izolate, infrastructura est e practic inexistentă, drumurile,
comunicațiile, apa și canalizarea necesită a fi imp lementate în aceste comunități, dar și în
apropierea acestora. Datorită acestor insuficiențe, este nevoie de alocarea unor resurse
financiare considerabile.
Locuitorii din comunitățile izolate nu beneficiază, de asemenea, de servicii de
școlarizare, sănătate sau sociale, ceea ce înseamnă că, și în cadrul acestor domenii este nevoie
de alocarea unor resurse atât financiare, cât și um ane pentru implementare.
Preocuparea față de comunitățile izolate revine, în principal statului sau a regiunii
aferente, întrucât există responsabilitate cu privi re la realizarea infrastructurii și a acordării
celor necesare comunităților. Fondurile alocate sun t insuficiente, iar acest lucru derivă din
starea economiei statului.
În continuare, vor fi prezentate documente și stati sticii cu caracter oficial ce vor
prezenta dificultățile care sunt întâmpinate cu pri vire la integrarea în societate a persoanelor
care locuiesc în comunități izolate.
Conform Secretariatului Tehnic Permanent al Pactulu i Regional pentru Ocupare și
Incluziune Socială, ”instituțiile guvernamentale tr ebuie să realizeze un răspuns comunitar
integrat, coerent și coordonat, care să țină seama de cauzele reale ale problemelor sociale cu
care se confruntă comunitățile izolate, pentru a fi eficiente în integrarea socială a membrilor
grupurilor vulnerabile.”
În documentul Profilul socioâeconomic al Regiunii de Dezvoltare S udâEst ni se
prezintă situația socioOeconomică.
Populația a suferit schimbări de structură datorită migrării către orașe, unde există
oportunități de angajare, motiv pentru care populaț ia rurală este întrOo continuă scădere.
De asemenea, are loc o reducere a populației atât î n rândul persoanelor de sex masculin, cât și

170

de sex feminin, dar cele mai mari scăderi ale popul ației se înregistrează în Județele Constanța
și Galați.

Potrivit proiectului „ Dezvoltarea antreprenoriatului interâregional sudic – DAIRS”,
populația activă a fost de 1262 mii persoane în anu l 2007, iar în anul 2008 a fost de 1246 mii
persoane, scăzând cu 16 mii.
În anul 2008, populația activă din mediul rural a f ost de 12,44%, sub cea din mediul
urban, iar în următorul an populația activă crește până la 17,21%.
Populația inactivă în cadrul întregii regiunii în a nul 2009 a fost de 11244 mii persoane,
reprezentând 52,4%.
În cadrul regiunii sudOest, Delta Dunării poate fi considerată o zonă izolată datorită
caracteristicilor sale geografice.
Grupul de acțiune locală Delta Dunării precizează faptul că populația prezintă
tendințe de îmbătrânire, iar cea activă reprezintă 53% din totalul acesteia. Localitățile
existente sunt concentrate pe suprafețe reduse nein undabile.
Potrivit OoCities, densitatea populației din Delta Dunării este relativ redusă, fiind
între 25O50 loc/kmp în vest, iar în est sub 25 loc/ kmp, datorită condițiilor existente. De
asemenea, Sulina este singurul oraș existent, iar r estul așezărilor sunt predominant rurale,
fiind așezate deOa lungul brațelor Deltei Dunării.
Datorită condițiilor existente, majoritatea populaț iei au ca activitate economică
pescuitul, iar în Sulina își desfășoară activitatea o întreprindere de semiOpreparare.

171

Densitatea populației la nivel regional prezintă o dinamică negativă între anii 2007O
2011. Ce mai mică densitate de locuitori se regăseș te în județul Tulcea, de doar 48,1 pe km 2,
iar cea mai mare densitate a populației este prezen tă în județul Galați, cu 139,8 locuitori pe
km 2.
Conform Agenției pentru Dezvoltare Regională SudOEs t, există un tip tradițional de
sărăcie în termeni comunitari, de infrastructură și conectivitate: orașe mici sau comunități
izolate care au o acoperire de servicii deficitară.
Orașele și comunitățile de dimensiuni mici din Dobr ogea au un slab acces la serviciile
medicale, iar în localități precum Murfatlar sau Te chirghiol serviciile de ambulanță sunt
inexistente.
Economia în cadrul acestei regiuni este slabă, moti v pentru care nivelul de trai al
locuitorilor este foarte scăzut, iar pentru tinerii care locuiesc în aceste localități, posibilitatea
găsirii unui loc de muncă este foarte redusă.
Prezentăm distribuția apei potabile și a canalizări i din județul Constanța.

172

Canalizare publică

1) Municipii, orașe, comune
Pentru locuitorii din comunitățile izolate este imp osibilă integrarea în societate,
datorită lipsei de utilități necesare. Lipsa infras tructurii face dificilă crearea de legături cu
locutorii acestor comunități. Aceștia nu pot fi con siderați populație activă care ajută la
dezvoltarea economiei regiunii, deoarece se ocupă î n mod deosebit de activități necesare
traiului de zi cu zi.
Instituțiile responsabile pentru dezvoltarea acesto r comunități pot implementa o
varietate de proiecte care să ducă la îmbunătățirea calității vieții, respectiv la lărgirea forței de
muncă în aceste zone.
Infrastructura, drumurile, comunicațiile, apa și ca nalizarea sunt necesare a fi

173

implementate, întrucât lipsa acestora reprezintă ca uza principală pentru care locuitorii sunt
considerați a fi sub risc de excluziune socială, ia r depopularea acestor comunități nu
reprezintă o soluție ce poate fi aplicată.
Prin urmare, locuitorii unor comunități izolate nu pot beneficia de oportunitatea de a fi
conectați la viața societății, fiind lipsiți de pos ibilitatea de a intra pe piața muncii, în condițiil e
în care nu se alocă suficiente resurse pentru elimi narea cauzelor de excluziune socială.

II. 2. Persoane vulnerabile provenite din unitățile de detenție

Persoanele care au fost instituționalizate anterior întrOo unitate de detenție fac parte
dintre grupurile cele mai vulnerabile existente în România. Implicațiile sociale și economice
pe care le are reabilitarea unei persoane private d e libertate presupune alocări considerabile de
resurse financiare și umane, tocmai de aceea, în un ele situații acest proces eșuează în a fi
implementat.
Această nereușită are, de cele mai multe ori, cauze externe individului încarcerat.
Personalul sau fondurile insuficiente, situația eco nomică generală a țării sau a zonei
geografice, precum și predispoziția la pauperitate dată de situația economică familială a
individului sunt doar câțiva dintre factorii ce pot influența reușita unui proiect.
În acest sens, vom prezenta statistici și rapoarte oficiale care atestă insuficiența
resurselor existente în ceea ce privește procesul d e reintegrare, precum și parcursul
comportamental al deținutului postOeliberare. Confo rm datelor de la Institutul Național de
Statistică, majoritatea infracțiunilor (38%) săvârș ite în ultimii cinci ani de către persoanele
private de libertate condamnate definitiv sunt infr acțiuni ce vizează patrimoniul persoanei
vătămate, cu preponderență furturi și tâlhării.
Astfel, starea de paupertate inițială a unora dintr e deținuți se accentuează odată cu
încarcerarea, unii dintre factorii care influențeaz ă acest proces reprezentând schimburile
informale dintre aceștia, ierarhiile care se formea ză în mediul carceral, precum și starea de
nervozitate produsă de suprapopularea celulelor. Od ată eliberat, fostul deținut este în
continuare pauper, însă acestei stări i se adaugă ș i un cazier care îi va diminua drastic șansele
de angajare. Pe cale de consecință, o parte a foști lor deținuți se reîntorc la activitățile
infracționale, date fiind veniturile pe care aceste a le generează, venituri necesare, în primul
rând subzistenței.
Mai mult decât atât, cei mai mulți dintre deținuții care sunt încarcerați au vârste

174

cuprinse între 22 și 40 ani (Raport ANP, 2014, 8). Cel mai probabil, majoritatea persoanelor
încarcerate provin din orfelinate, centre pentru mi nori, din medii familiale improprii
dezvoltării psihoOcognitive optime (familii monopar entale cu un număr ridicat de minori în
întreținere, familii extrem de sărace, cu istoric d e violență domestică sau izolate din punct de
vedere socioOgeografic) sau au un istoric de consum de droguri ce a determinat implicarea lor
în infracțiuni ce se pedepsesc cu închisoarea. Sigu r, nu putem exclude din analiză persoanele
care au un istoric biografic, socioOeconomic sau fa milial armonios, însă o pondere însemnată a
persoanelor încarcerate este deținută de cei care p rovin dintrOun mediu viciat, fapt ce le
influențează comportamentul ulterior.
Conform situației publicate de Administrația Națion ală a Penitenciarelor în raportul de
activitate aferent anului 2014, raportat la anii pr ecedenți, anul 2014 a înregistrat o pondere de
43% din totalul deținuților reprezentată de persoan e private de libertate recidiviste. Punctul
maxim al ultimilor opt ani a fost atins în 2011, 20 12 și 2013 când aproximativ 46% dintre
persoanele eliberate au recidivat.

Nr. Crt. An Ponderea deținuților recidiviști din
efectiuvul total
1 2009 45%
2 2010 45%
3 2011 46%
4 2012 46%
5 2013 46%
6 2014 43%
Tab. 1 Ponderea deținuților recidiviști, conform ra portului per 2014, ANP, 2015
În contrapondere, Institutul Național de Statistică a publicat de asemenea o serie de date
aferente situației deținuților recidiviști. Astfel, în analiza INS, „persoane condamnate definitiv
de instanțele judecătorești [n.n. sunt persoanele c are au fost condamnate] pentru infracțiunile
săvârșite în materie penală. În cazul persoanelor c ondamnate pentru mai multe infracțiuni, în
statistica judiciară sâa înregistrat infracțiunea cea mai gravă . Infracțiunea este fapta care
prezintă pericol social, săvârșită cu vinovăție și prevăzută de legea penală. Recidiviștii sunt
persoanele condamnate care au săvârșit din nou, cu intenție , o infracțiune pentru care legea
penală prevede, în anumite condiții, pedeapsa privă rii de libertate (închisoare) mai mare de un
an”.

175

Ani 2010 2011 2012 2013 2014
Nr. persoane
recidiviste 4688 5517 5429 5120 4492
Tab. 2 Numărul persoanelor recidiviste înregistrate în perioada 2010â2014, INS, 2015

Mai mult decât atât, în ceea ce privește rata infra cționalității raportată la regiunile de
dezvoltare, Institutul Național de Statistică a făc ut publice datele aferente ultimelor decenii.
Vom prezenta în continuare datele obținute pentru a nii 2012 și 2013, ultimii pentru care există
date publicate. În acest caz, rata infracționalităț ii reprezintă numărul de infracțiuni săvârșite
întrOun an, raportat la 100000 de locuitori. Astfel , regiunile BucureștiO Ilfov și Centru
înregistrează ratele cele mai mari ale infracțional ității, în timp ce regiunile SudOEst și NordO
Est înregistrând valori medii raportate la total.

Regiune Anul 2012 Anul 2013
Regiunea NORDOVEST 1294 1259
Regiunea CENTRU 1540 1536
Regiunea NORDOEST 1353 1346
Regiunea SUDOEST 1385 1438
Regiunea SUDOMUNTENIA 1318 1351
Regiunea BUCURESTI O ILFOV 1878 1955
Regiunea SUDOVEST OLTENIA 1450 1483
Regiunea VEST 1519 1483
Tab. 3 Rata infracționalității în funcție de regiun ea de dezvoltare, INS, 2015

Principala problemă pe care persoanele eliberate di n centrele de detenție susțin că o
întâmpină cel mai frecvent este atitudinea ostilă a societății față de aceștia, manifestată cel
mai des prin reticența de a angaja foști deținuți. Astfel, o treime dintre persoanele eliberate
susțin că etichetările pe care oamenii le au referi tor la ei, precum și prejudecățile prin prisma
cărora îi evaluează reprezintă o dificultate semnif icativă în reintegrarea socială (Strategia
națională de reintegrare socială a persoanelor priv ate de libertate 2014O2018, 13, ANP, 2015)

Tab. 4 Rata șomajului în jud. Constanța, AJOFM, 201 5

176

În plus, după cum se poate observa în graficul ante rior, în județul Constanța rata
șomajului are tendința de a crește în lunile de iar nă, atunci când mediul de lucru poate fi
afectat de condițiile meteorologice, iar vara, rata șomajului are tendința de scădea atunci când
muncile sezoniere contribuie la înfăptuirea acestui lucru. Datele prezentate se referă la
evoluția ratei aferentă anilor 2009O2011, reprezent ând ultimii ani pentru care AJOFM
Constanța a publicat date. La nivel național, rata șomajului aferentă lunii septembrie 2015 este
de 4,89%.
Adesea, locurile de muncă disponibile pentru persoa nele eliberate din unitățile de
detenție sunt în domenii ce oferă un nivel salarial sub media națională, condiții de muncă
dificile sau un program prelungit. Astfel, se pot c ontura patru categorii de opțiuni pe care
foștii deținuți le au: reușesc că obțină un loc de muncă, solicită ajutor de șomaj, recidivează
sau devin persoane fără adăpost. În plus, cu cât o persoană avansează în vârstă, cu atât îi scad
șansele de a fi angajată, fapt ce duce la o creșter e a incidenței comportamentelor din celelalte
categorii de opțiuni enumerate anterior.
Nu în ultimul rând, o altă dimensiune a problematic ii persoanelor private de libertate
este aceea că angajatorii nu cunosc, în cele mai mu lte dintre cazuri, faptul că beneficiază de
scutiri semnificative de la plata impozitelor dacă angajează persoane din categorii vulnerabile,
în speță persoane care în trecut au fost private de libertate. Mai mult decât atât, o cartografiere
a reședințelor foștilor deținuți în funcție de medi ul de rezidență este un demers aproape
imposibil. Pe deOo parte, aceștia au un comportamen t de migrație, date fiind puținele
caracteristici de stabilitate din viața lor, iar pe de altă parte, o astfel de cartografiere nOar face
decât să mărească distanța socială dintre indivizi. Știind că un număr semnificativ de foști
deținuți domiciliază întrOo anumită regiune a țării , pe cât posibil oamenii vor avea un
comportament de evitare a zonei în cauză, asociind deținuții cu un pericol iminent, această
caracteristică reușind să contamineze toate celelal te calități pe care fostul deținut le are.
Având în vedere toate acestea, persoanele care sunt eliberate din centrele de detenție se
confruntă cu numeroase impedimente în aOși pune via ța pe o traiectorie dezirabilă. Pe deOo
parte, angajatorii sunt reticenți, iar pe de altă p arte, starea inițială de pauperitate nu face decât
să mărească inegalitățile sociale.

177

II. 3. Persoanele vulnerabile care au minori în înt reținere

Persoanele care au minori în întreținere alcătuiesc un grup vulnerabil datorită riscului
reprezentat de incapacitatea de a nu mai putea asig ura cele necesare minorilor în cazul
pierderii locului de muncă.
Potrivit Analizei datelor statistice privind indica torii de incluziune socială din anul
2011, a Ministerului Muncii, persoanele care trăies c întrOo gospodărie cu mai mult de cinci
membrii, sunt supuse unui risc de sărăcie de până l a cinci ori mai mare în comparație cu
persoanele din gospodăriile cu un singur membru, ra ta de sărăcie a persoanelor singure fiind
de 1,5 %.
De asemenea, persoanele care proveneau din gospodăr ii al cărei cap al familiei era de
gen feminin, prezenta o rată de sărăcie de 4,9%, co mparativ cu 5,1%, unde capul familiei era
de gen masculin.
Conform datelor preluate de la Institutul Național de Statisitcă, Județul Constanța
prezintă următoarea situație cu privire la numărul mediu de copii pe o gospodărie:

Tabel 1 . GOSPODARII FAMILIALE PE TIPURI DE NUCLEE, DUPA NU MARUL COPIILOR O CATEGORII DE
LOCALITATI SI JUDETE SURSA: INS

De cele mai multe ori, în cadrul familiilor cu mai mulți minori aflați în întreținere,

178

există persoane care sunt nevoite să îngrijească ef ectiv de aceștia, fără a putea fi încadrate în
câmpul muncii.
Familiile monoparentale care au minori în întreține re sunt de cele mai multe ori
constrânse din punct de vedere financiar.
Potrivit Raportului de cercetare O Analiză a situaț iilor familiilor monoparentale O
Integritatea femeii pe piața muncii este în mare pa rte condiționată de achitarea atribuțiilor
gospodărești. În majoritatea cazurilor, familiile m onoparentale se confruntă cu un nivel scăzut
de educație, motiv pentru care locurile de muncă nu aduc un venit satisfăcător, ceea ce duce la
insuficiența resurselor financiare.
Mai jos prezentăm numărul mediu de copii aferent fa miliilor monoparentale:

Tabel 2 . GOSPODARII FAMILIALE PE TIPURI DE NUCLEE, DUPA NU MARUL COPIILOR O CATEGORII DE
LOCALITATI SI JUDEȚE SURSA: INS
Distribuția gospodăriilor pe tipuri de gospodării, în anul 2009

Tabel 3. ANCHETA ASUPRA CALITĂȚII VIEȚII SURSA: An aliza economicoO
financiară O Situația economică a familiilor cu cop ii, în România, în anul 2009

179

Din distribuția gospodăriilor pe tipuri de gospodăr ii, în anul 2009, preluate din raportul O
Situația economică a familiilor cu copii, în Români a O observăm că, între gospodăriile cu copii
dependenți, cele de trei sau mai mulți adulți cu ce l puțin un copil, reprezentau 15,5 % din
totalul gospodăriilor, în timp ce gospodăriile de d oi adulți cu un copil sau doi, reprezentau
fiecare 10% din totalul acestora. Gospodăriile alcă tuite din părinți singuri care întrețin copii,
sau cele alcătuite din doi adulți sau trei cu mai m ulți copii, reprezentau fiecare aproximativ
3% din totalul acestora.
Din totalul gospodăriilor, doar 43,2% dintre aceste a aveau copii în întreținere, iar
familiile monoparentale reprezentau 2,6%. Gospodări ile formate din doi adulți și un singur
copil reprezentau mai puțin de o treime din totalul acestora, și anume 29%. Gospodăriile cu
doi adulți și doi copii reprezentau 21% , în timp c e gospodăriile formate din doi sau mai mulți
adulți cu copii aflați în întreținere reprezentau 3 6%.
Familiile care au în întreținere minori necesită ve nituri suplimentare față de cele care nu
au minori în întreținere. Aceste venituri pot prove ni din salariul membrilor majori ai familiei,
însă de cele mai multe ori acest venit este insufic ient pentru a acoperi costurile necesare
întreținerii minorilor.
Potrivit Codului Fiscal, persoanele cu contract de muncă individual care au un venit
brut mai mic de 3000 lei, pot beneficia de acordare a unor deduceri de către stat. De asemenea,
nivelul deducerii depinde de numărul persoanelor af late în întreținerea salariatului și de
venitul acestuia.
Intervenția statului pentru spijinirea persoanelor care au în întreținere minori este
necesară, atât pentru a reduce riscul de excluziune socială a acestora, cât și pentru a încuraja
creșterea natalității.
Alocația pentru susținerea familiei în anii 2010O 2011 în regiunea Sud – Est:

180

Ajutoarele sociale pentru asigurarea venitului mini m garantat de către stat pentru familii
în funcție de numărul membrilor familiilor, pentru regiunea Sud – Est:

Potrivit situației economice a familiilor cu copii, în România, în anul 2009, veniturile

181

medii pe o persoană din gospodăriile cu copii minor i aflați în întreținere au fost mai mici cu
21,4% decât cele ale gospodăriilor fără minori afla ți în întreținere. De asemenea, veniturile pe
persoană din gospodăriile cu un singur copil au rep rezentat 91,8% , iar cele cu doi copii au
reprezentat 71,5% din veniturile gospodăriilor făr ă copii aflați în întreținere. Dacă numărul de
minori din gospodărie crește, se mărește diferența față de gospodăriile fără minori aflați în
întreținere. Veniturile unei gospodării cu mai mult de trei O patru copii sau mai mulți, se
apropie de un venit egal în medie cu 47,8%, respect iv 32,3% din cele al unei gospodării fără
copii.
Ponderea veniturilor bănești pe persoană ale gospod ăriilor cu copii în veniturile
gospodăriilor fără copii, în anul 2009

Sursa: Analiza economicoOfinanciară O Situația eco nomică a familiilor cu copii, în
România, în anul 2009
Cheltuielile totale pe destinații, după numărul cop iilor sub 18 ani, în anul 2009

Sursa: Analiza economicoOfinanciară O Situația econ omică a familiilor cu copii, în
România, în anul 2009

Mărimea cheltuielilor de consum pe persoană a gospo dăriilor cu doi copii reprezenta
trei pătrimi din cea a cheltuielilor gospodăriilor fără copii aflați în întreținere. Cheltuielile
totale de consum a gospodăriilor cu trei copii a aj uns la jumătate, iar cea a gospodăriilor cu
mai mult de patru copii sOa redus cu 40%.

182

Având în vedere cele de mai sus, persoanele care au în întreținere minori se confruntă
cu lipsuri financiare, situație reliefată în ponder ea veniturilor pe care acestea le obțin. De
asemenea, cu cât numărul de copii crește în cadrul unei gospodării, cu atât de mult se
adâncește decalajul față de gospodăriile care nu de țin minori în întreținere.

183

II. 4. Persoane vulnerabile cu venituri scăzute

Revoluția industrială a reprezentat momentul istori c în care umanitatea sOa schimbat
complet în ceea ce privește modul de distribuție a resurselor, această perioadă culminând cu
apariția statului bunăstării la sfârșitul secolului al XIXOlea. Principalele sale caracteristici
vizau acordarea ajutoarelor către persoanele ce pro vin din categorii vulnerabile (copii,
persoane care ieșeau de pe piața muncii, văduve de război etc), iar în prezent statul bunăstării
se confruntă cu o criză nemaiîntâlnită. Colectarea taxelor și a impozitelor presupune o
redistribuire ulterioară a resurselor celor care au către cei care au nevoie , însă modul de
repartizare a capitalului astfel obținut poate fi u n proces problematic atunci când statisticile
guvernamentale nu pot reflecta în totalitate realit atea.
Prezentul studiu își propune să evidențieze princip alele riscuri la care persoanele cu
venituri scăzute sunt expuse (inegalități, sărăcie, excluziune, condiții de locuire precare etc),
precum și identificarea datelor oficiale care să at este situația de facto a persoanelor
vulnerabile din România.
DeOa lungul timpului, inegalitățile sociale din Eur opa au avut tendința de a se acutiza,
cele din prezent putând fi comparate cu inegalități le existente în secolul al XIXOlea (Piketty,
2014). Un studiu recent al economistului francez Th omas Piketty demonstrează faptul că
perioada celor două războaie mondiale a produs o eg alizare a indivizilor în ceea ce privește
media veniturilor, însă cuantumul veniturilor au fo st drastic afectat de cele două conflagrații
Astfel spus, perioada anilor 2010 este comparabilă cu cea a anilor 1900 în ceea ce privește
intensitatea inegalităților, dar și a veniturilor s tandardizate.
Ceea ce face ca inegalitățile să reprezinte o probl emă a Europei contemporane este dat
de implicațiile pe care acestea le presupun: acces dificil la servicii medicale, de educație, fapte
ce se vor concretiza întrOun procent însemnat de po pulație bolnavă, cu studii reduse și deci
fără posibilități reale de a se sustrage cercului v icios în care sunt cuprinse. Pe termen lung,
acest lucru afectează modul de configurare socială a distribuției resurselor, întrucât persoanele
vulnerabile anterior amintite necesită o atenție de osebită din partea statului.
Periodic, experții de la oficiul european de statis tică, Eurostat, (2015) publică date
referitoare la situația socioOeconomică a Europei c ontemporane. În ceea ce privește România,
o serie de factori au fost analizați, iar rezultat ele obținute plasează românii pe un loc
îngrijorător comparativ cu celelalte state europene . Măsurat în procente raportate la totalitatea
populației, persoanele expuse unui risc al sărăciei și excluziunii sociale atinge în țara noastră

184

un procent îngrijorător de 40% , o situație mai gra vă înregistrânduOse doar în Bulgaria (48%).
Conform datelor, în state precum Regatul Unit sau P olonia doar un sfert din populație este
supus riscului de pauperitate sau excluziune, în ti mp ce alte state precum Spania sau Italia au
în medie un procent de 30% de persoane supuse acest ui risc. Cu toate acestea, se cuvine să
precizăm că cele două state anterior amintite au un număr însemnat de imigranți, ceea ce face
ca situația medie să fie influențată din acest punc t de vedere. Mai mult decât atât, în state
precum Franța, Austria sau Olanda, sub unul din c inci cetățeni are o probabilitate ridicată de
a fi pauper sau exclus din punct de vedere social. Statele în care ponderea riscului este de sub
15 procente sunt Cehia, Norvegia și Islanda.
Grafic 1. Persoane supuse riscului la sărăcie sau e xcluziune socială, Eurostat, 2015
În plus, în ceea ce privește rata ocupării pentru categoria de vârstă 20O64 de ani
(calculată ca raportul dintre persoanele active și totalitatea persoanelor din categoria
respectivă de vârstă), aproximativ două treimi din tre români (66%) sunt încadrați în câmpul
muncii, ponderea fiind aproape de cea înregistrată în Franța (70%), Portugalia ( 68%) sau
Belgia (67%).

185

Grafic 2 . Rata ocupării pentru categoria de vârstă 20â64 de ani, Eurostat, 2015
Tot astfel, Banca Mondială publică o serie de infor mații de ordin socioOeconomic
referitoare la situația României. Conform special iștilor, PIBOul României este de 199 de
miliarde de dolari, iar populația țării este de apr oape 20 de milioane (19,91 milioane) de
locuitori. În aceste condiții, 22% din populație e ste considerată săracă, iar speranța de viață
la naștere este de 74 de ani (contributorii Banca M ondială, 2015).
În ceea ce privește datele deținute și publicate d e Institutul Național de Statistică,
pragul sărăciei relative a avut o tendință incremen tală începând cu anul 2010 până în anul
2014, ultimul an pentru care sunt publicate date în acest sens. Înainte de prezentarea propriuO
zisă a datelor, se cuvine să precizăm că pragul sărăciei relative denumește „venitul bănesc
disponibil pe adultO echivalent în raport cu care o persoană (cu un venit inferior pragului)
poate fi considerată săracă. Nivelul pragului se d etermină la fracțiunea de 60% din valoarea
punctului median al distribuției persoanelor dintrO un eșantion, după venitul bănesc disponibil
pe adultOechivalent.” (Contributorii INS, 2015). Cu alte cuvinte, anterior acestei analize a fost
calculată mediana veniturilor populației, iar 60% d in valoarea respectivă este considerată
pragul sărăciei relative. Creșterea acestui prag re prezintă un aspect benefic pentru populație
întrucât, ținând cont și de scăderea ratei inflație i, populația dispune de venituri mai ridicate.

186

Grafic 3. Pragul sărăciei relative, INS, 2015
Procente/ Ani
Categorii de mărfuri și
servicii cumpărate 2010 2011 2012 2013 2014
Mărfuri alimentare 0,5 0,1 0,5 O,2 :
Mărfuri nealimentare 0,8 0,4 0,4 0,3 0,1
Servicii 0,5 0,3 0,3 0,3 0,2
Grafic 4. Rata medie lunară a inflației pe categor ii de mărfuri și servicii cumpărate,
INS, 2015

De altfel, persoanele cei mai predispuse de a fi su puse riscului de sărăcie sunt mai
degrabă femeile. Astfel, rata sărăciei relative re prezintă raportarea numărului persoanelor
sărace la totalul populației.

Procente/Ani
Gen 2010 2011 2012 2013 2014
Masculin 20,7 21,9 21,9 22,3 25,5
Feminin 21,4 22,5 23,2 22,5 25,2
Grafic 5. Rata sărăciei relative în funcție de gen, INS, 2015

În plus, condițiile de locuire sunt o altă măsură a riscurilor la care persoanele cu venituri
sărace din România sunt expuse. În acest sens, ra ta deprivării materiale referitoare la
condițiile de locuire se referă la „ponderea în tot alul populației a persoanelor care ocupă
locuințe ce prezintă una sau mai multe dintre următ oarele deficiențe:
/square4 locuință cu scurgeri de apă prin acoperișul imobilu lui, cu igrasie sau cu podele
deteriorate;
/square4 locuință întunecoasă, cu lumină naturală insuficien tă;
/square4 locuință fără baie/ duș interior; 4800 5000 5200 5400 5600 5800 6000
2010 2011 2012 2013 2014 Pragul sărăciei relative (Lei/persoană/an )

187

/square4 locuință fără grup sanitar de folosință proprie în interior;” (Contributorii INS, 2015)
Astfel, cele mai multe persoane locuiesc în imobile fără deficiențe, în plan secund și
terțiar fiind persoanele care locuiesc în gospodări i cu două, respectiv trei deficiențe.
Procente/ Ani
Deficiențe ale locuinței 2010 2011 2012 2013 2014
Persoane fără deficiențe ale locuinței 50,5 52,6 56,5 58,3 60,6
Persoane cu 1 deficiență 9,4 9,3 7,3 7,9 7,2
Persoane cu 2 deficiențe 26,1 25 24,3 22,6 22,4
Persoane cu 3 deficiențe 11,1 10,4 9,5 9 7,7
Persoane cu 4 deficiențe 2,9 2,7 2,4 2,2 2,1
Grafic 6. Rata deprivării materiale din punct de ve dere al condițiilor de locuit, INS,
2015

Mai mult decât atât, locuințele majorității persoa nelor rezidente în mediul urban au cel
mult două camere, iar în mediul rural, majoritatea persoanelor locuiesc în case care au între
trei și cinci camere. (Contributorii INS, 2015).
Procente/
Ani
Medii de
rezidență Numărul camerelor de
locuit 2010 2011 2012 2013 2014
1O2 camere 56,1 56,8 55,5 55,6 57
Urban 3O5 camere 42,7 42,3 43,4 43,4 42,3
6 camere si peste 1,2 0,9 1,1 1 0,7
1O2 camere 33,5 32,8 34,1 33,6 32,7
Rural 3O5 camere 64,3 64,7 63 63,2 63,6
6 camere si peste 2,2 2,5 2,9 3,2 3,7
Grafic 7. Structura gospodăriilor după numărul came relor de locuit, INS, 2015

Nu în ultimul rând, indicatorul AROPE pentru Român ia indică faptul că regiunea de
dezvoltare SudOEst are cel mai ridicat indice. Astf el, deOa lungul perioadei de analiză 2010O
2014, regiunea SudOEst a înregistrat un indice de p este 50 de procente. Cu alte cuvinte, peste
jumătate din populația regiunii este reprezentată d in oameni cu venituri reduse. „Persoanele
care fac obiectul indicatorului AROPE sunt cele afl ate în cel puțin una dintre următoarele
situații:
/square4 au venituri disponibile inferioare pragului de sără cie;
/square4 sunt în stare de deprivare materială severă;
/square4 trăiesc întrOo gospodărie cu intensitate foarte red usă a muncii;” (Contributorii INS,
2015)

188

Procente/Ani
Regiuni 2010 2011 2012 2013 2014
Regiunea SUDOMUNTENIA 42,7 43,1 43,5 40,9 40,8
Regiunea SUDOVEST
OLTENIA 48 44,8 46,9 45,6 42,7
Regiunea NORDOVEST 30,8 34,3 31,9 30,9 31,9
Regiunea VEST 35,5 33,1 36,2 37,5 40,1
Regiunea SUDOEST 51,8 50 51,7 53,4 52,9
Regiunea CENTRU 30,3 28,5 31,6 32,8 35,4
Regiunea BUCURESTI O
ILFOV 34,4 28,4 31,5 30,3 25,7
Grafic 8. Indicatorul incluziunii sociale și reduce rea sărăciei (Contributorii INS, 2015)

Activitatea (secțiuni CAEN) Lei/salar
iat 2011 Lei/
salariat
2012
Agricultură, silvicultură și pescuit 932 929
Industrie extractivă 2379 2284
Industrie prelucrătoare 1585 1501
Producția și furnizarea de energie electrică, termi că, gaze, apă
și aer condiționat 3816 3895
Distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeuril or, activități
de decontaminare 1277 1349
Construcții 1252 1355
Comerț cu ridicata și amănuntul, repararea autovehi culelor 984 1005
Transport și depozitare 1951 1964
Hoteluri și restaurante 758 814
Informații și comunicații 1754 1520
Intermedieri financiare și asigurări 2215 2337
Tranzacții imobiliare 1024 1062
Activități profesionale, științifice și tehnice 181 7 2406
Activități de servicii administrative și de suport 812 795
Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul
public 1923 2081
Învățământ 1341 1375
Sănătate și asistență socială 1158 1245
Activități de spectacole, culturale și recreative 9 11 960
Alte activități de servicii 829 849
Grafic 9. Câștigul salarial nominal mediu net lunar , pe activități ale economiei
naționale” (Contributorii INS, 2015)

189

Nu în ultimul rând, această realitate este susținut ă și de statisticile județene referitoare la
costul forței de muncă, în speță, la salariul mediu net lunar în funcție de activitățile economiei
naționale. Astfel, câștigurile cele mai însemnate s e înregistrează în domenii precum producția
și furnizarea energiei electrice și termice, apă, g aze și aer condiționat O în aceste cazuri salariul
mediu ajunând la 3895 RON în 2012, în creștere față de anul precedent.

II. 5. Femei fără ocupație

În OUG nr. 137/2000 categoria defavorizată este def inită ca fiind „aceea categorie de
persoane care fie se află pe o poziție de inegalita te în raport cu majoritatea cetățenilor datorită
diferențelor identitare față de majoritate, fie se confruntă cu un comportament de respingere și
marginalizare” (art.4). În legea nr. 116/2002 privi nd prevenirea și combaterea marginalizării
sociale, persoanele care se încadrează în această c ategorie sunt definite ca încadrânduOse întrO
o poziție social periferică, de izolare, cu un acce s limitat la resursele economice, politice,
educaționale și comunicaționale. Unul dintre aceste grupuri cu nevoi speciale este cel al
femeilor fără ocupație.
La nivelul Uniunii Europene, femeile sunt definite ca fiind un grup vulnerabil, acestea
având o probabilitate mai mare de a se confrunta cu anumite riscuri. În documentele oficiale
din România femeile sunt supuse violenței domestice , abuzului și exploatării, acest grup
având totodată o participare pe piața muncii mai sc ăzută decât a bărbaților. Situația ocupării
femeilor nu poate fi definită însă ca o problemă ma joră, femeile având niveluri de educație și
participare pe piața muncii relativ ridicate (Raluc a Popescu, 2011).
Conform graficului 1, există totuși o diferență de ocupare între sexe, în ultimii ani
aceasta mărinduOse în rândul femeilor, criza econom ică fiind probabil una dintre explicațiile
majore acestei schimbări.
Grafic nr. 1â Evoluția ratei ocupării femeilor comp arativ cu cea a bărbaților

190

Sursa: Eurostat

Conform Institutului Național de Statistică, în anu l 2014 în județul Constanța categoria
cea mai mare de șomeri de gen feminin se înregistre ază în rândul celor care au învățământ
primar, gimnazial și profesional.

Primar, gimnazial și profesional 4384 femei
Liceal și postliceal 1615 femei
Universitar 560 femei

Un studiu apărut în cadrul proiectului ALTFEM (Camp anie pentru schimbarea imaginii
femeii în societate) identifică experiențele discri minatorii ale femeilor în procesul de selecție
și de recrutare, cât și în timpul desfășurării rela țiilor la locul de muncă. Acestea sunt
considerate ca având obligații familiale și implici t disponibilitate mai mică. Respondentele
mai tinere sOau confruntat și cu situația de a fi e valuate pe criterii ce țin de aspectul fizic,
înălțime sau stare civilă.
O cercetare națională privind egalitatea de șanse ș i gen realizată în anul 2011 justifică
întrOo anumită proporție alegerea femeilor de a fi șomere sau fără ocupație. Conform
graficului valorile tradiționale asupra responsabil ităților familiale se concretizează întrOo rată
mare de inactivitate profesională.

191

În cazul în care întrâo familie atât soțul cât și s oția sunt angajați, cine ar trebui să aibă grijă de
copii preșcolari?

Conform cercetării “Diagnoza rolului social ocupați onal al femeilor din mediul rural”,
credința că familia și copii sunt principala priori tate a femeilor, iar cariera este pe un loc
secundar este acceptată de către majoritatea popula ției rurale investigate (57% fiind de acord
și total de acord față de 13% care șiOau exprimat d ezacordul și total dezacordul față de această
aserțiune). Prin urmare, femeile care nu au ocupați e sunt atașate de valorile tradiționale.

Recunoscută drept valoare fundamentală de către maj oritatea populației rurale,
stereotipul primordial familial prezintă diferențe de la o regiune la alta.

Familia trebuie să fie principala prioritate a unei femei.

192

Populația rurală investigată deși este atașată de v alorile tradiționale, încearcă să se
îndepărteze de acest model, majoritatea populației aprobând ideea de sorginte modernă
conform căreia soții trebuie să câștige bani pentru întreținerea familiei.

Ambii soți trebuie să câștige bani pentru întreține rea familiei.

Se pare că multe femei nu au o ocupație stabilă sau plătită, fapt demonstrat de cercetarea
„Forța de muncă în rândul populației feminine”.

193

Studiul privind perspectivele socioOprofesionale al e integrării femeilor pe piața muncii
din regiunea Sud Est a României surprinde opiniile respondenților cu privire la limitele
existente pe piața muncii la ora actuală. Aceștia a u invocat următoarele limite: locuri de
muncă insuficiente (39% dintre respondenți), locuri de muncă insuficiente și slab plătite
(18%), locuri de muncă suficiente și slab plătite (14%), lipsa cursurilor de formare care să
ofere posibilitatea orientării pe piața muncii (12% ), existența criteriilor de discriminare cu
privire la apartenența la un grup social sau în fun cție de statut (8%), locuri de muncă
necorespunzătoare gradului și tipului de calificare deținut (5%), lipsa posibilității de
acumulare a experienței profesionale (3%) și barier ele multiple în inițierea și dezvoltarea unei
afaceri (1%).

194

O altă concluzie importantă a acestui studiu rezidă în faptul că gradul de integrare al
femeilor pe piața muncii în cele 3 regiuni este unu l scăzut. Respondentele se declară pesimiste
în ceea ce privește perspectivele și oportunitățile existente. Pârghiile de intrare și menținere pe
piața muncii sunt aproape inexistente și presupun s acrificii importante.
Conform raportului de cercetare “Situația femeii – perspective socioOprofesională”, în
jude țul Constan ța rata șomajului este percepută ca una destul de scăzută, f a ță de altele din
țară. Procentul poate fi explicat în acesta zona pri n ieșirea persoanelor din evidentele
statistice ale agențiilor județene de ocupare a for ței de muncă. Munca sezonieră sau
deschiderea unor afaceri neînregistrate pot asigura un profit destul de bun în sezonul estival.
La polul opus, în jude țul Tulcea, conform unui reprezentant institu țional, cauzele
șomajului ar include, pe lângă lipsa locurilor de mu ncă disponibile, insuficienta promovare a
serviciilor turistice și salariile neatractive oferite de angajatori. Din cauza lipsei motivației
materiale, de multe ori ajutorul de șomaj poate să constituie un venit mai consistent pe ntru
multe persoane fără loc de muncă. Situa ția este mai des întâlnită la femei, atâta vreme cât
femeile aflate în căutarea unui loc de muncă au înt otdeauna o op țiune la îndemână, de a
rămâne întrOo activitate casnică, fiind astfel desc urajate de a continua să activeze în munca
salariată.
O concluzie importantă a studiului face referire la piețele de muncă județene care tind să
plătească mai pu țin ocupa țiile și profesiile destinate în mod tradi țional femeilor.

II. 6. Persoane care provin din centrele de plasame nt

În România există în jur de 23.000 de copii aflați în centre de plasament. În ultimul
deceniu sOa constatat o îmbunătățire a situației co piilor fără o familie proprie ca urmare a
restrângerii numărului de centre de plasament de ma ri dimensiuni și apariția serviciilor de tip
familial.
Există aproximativ 5.000 de tineri care părăsesc an ual sistemul, fiind vulnerabili și
expuși riscului de sărăcie și/sau excluziune social ă. Majoritatea copiilor incluși în sistemul de
protecție de tip rezidențial au vârste cuprinse înt re 14O17 ani, urmați de cei cu vârste cuprinse
între 10O13 ani. Pentru aceste categorii de vârstă, reintegrarea familială este dificilă. Serviciile
de integrare socioOprofesională și de dezvoltare a deprinderilor de viață independentă sunt
subdezvoltate. Conform datelor de cercetare, un pro cent destul de mic, între 10% și 30%

195

dintre tinerii care părăsesc unitățile rezidențiale reușesc să se adapteze în mod real la viața
socială, după părăsirea unităților rezidențiale (St rategia Națională în Domeniul Educației
2014O2020, 2013, 30).
Până în anul 2000, unele școli speciale au deținut internate în care copiii proveniți din
alte localități locuiau în timpul săptămânii. Pe pe rioada weekendOului și a vacanțelor școlare,
copiii reveneau acasă, în familiile lor. În anul 20 00 internatele au fost transformate în centre
de plasament aflate sub coordonarea Direcției pentr u Protecția Copilului din fiecare județ. O
serie de confuzii au fost create privind statutul c opiilor care aveau nevoie să fie primiți în
internate. Din cauza faptului că nu mai erau intern ate unele familii au fost nevoite să accepte
instituționalizarea propriilor copii întrOun „centr u de plasament” pentru aOi oferi copilului
posibilitatea de a parcurge școala (Raport ORGANIZA ȚIA PENTRU COOPERARE
ECONOMICĂ ȘI DEZVOLTARE, 2007, 19).
În județul Constanța, la Cernavodă și Medgidia, au fost înființate două centre
multifuncționale în cadrul proiectului “Centru mul tifuncțional, o șansă pentru viitorul
copiilor și tinerilor cu dizabilități fizice, psihi ce și sociale”. Proiectul a fost finanțat de
Uniunea Europeană și se adresează regiunilor NordOV est, SudOEst și SudOVest Oltenia.
Numărul total al beneficiarilor care frecventează c ele două centre multifuncționale este
102, dintre care 76 sunt copii cu nevoi speciale, 1 2 sunt tineri cu dizabilități sociale, iar 14
sunt copii cu dizabilități psihice și sociale care provin din Centrul de plasament Ovidiu,
localitatea Constanța. Toți beneficiarii sunt consi liați în cadrul Centrelor, li se oferă asistență
medicală, socială și sunt sprijiniți să se integrez e pe piața muncii și în societate (siteOCentrul
Multifuncțional World Vision).
Centrul Multifuncțional World Vision Constanța
Copii cu nevoi speciale 76
Tineri cu dizabilități sociale 12
Copii cu dizabilități psihice și sociale 14
Total beneficiari 102
Tab. 1 Beneficiari ai Centrului Multifuncțional Wor ld Vision Constanța

Consiliul Județean Constanța a hotărât reorganizare a Centrului de Plasament
Prichindelul în Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihi că pentru Adulți Năvodari.
Această hotărâre a fost adoptată în anul 2005, iar motivele invocate pentru adoptare au fost
următoarele: majoritatea asistaților din acest cent ru au împlinit vârsta majoratului, de aceea a

196

fost cerută reorganizarea centrului de plasament în Centru de Reabilitare Neuropsihică pentru
Adulți Năvodari (Consiliul Județean Constanța, Hotă rârea nr. 185).
Conform datelor puse la dispoziție de Ministerul Mu ncii, la sfârșitul lunii iunie 2012
erau 64.551 de copii în sistemul de protecție speci ală. Dintre aceștia, un număr de 22.839 de
copii (35.38%) beneficiau de măsură de protecție sp ecială în servicii de tip rezidențial, 4.016
copii se aflau în servicii de tip rezidențial priva te. Un număr de 39.749 copii (61.58%)
beneficiau de măsură de protecție specială în servi cii de tip familial, din care: 19.387 de copii
se aflau la asistenți maternali, 16.440 de copii se aflau la rude până la gradul IV inclusiv,
3.922 de copii se aflau la alte familii sau persoan e, 1.963 de copii (3.04%) se aflau la tutore O
serviciu alternativ (Raport Ministerul Muncii, 2012 , 11).
Copii beneficiari ai măsurilor de
protecție specială în servicii de tip rezidențial 22.839 (35.38%)
Copii beneficiari ai măsurilor de
protecție specială în servicii de tip familial 39.749 (61.58%)
Copii care se aflau la tutore 1.963 (3.04%)
Total copii în sistemul de protecție
specială 64.551
Tab. 2 Copii aflați în sistemul de protecție social ă
Persoanele care beneficiază de protecție specială î n regiunea SudOMuntenia variază ca
număr în funcție de județ, cifrele reprezentând caz uri active la 30 iunie 2012 (Raport
Ministerul Muncii, 2012, 10).

Regiuni/Județe Aparat
propriu Asistenți
maternali
profesioniști Centre de
plasament Alte servicii Total
SudOMuntenia 491 1.478 1.897 116 3.982
Brăila 41 145 233 30 449
Buzău 102 224 447 27 800
Constanța 113 255 454 O 822
Galați 132 409 401 11 953
Tulcea 43 188 192 15 438
Vrancea 60 257 170 33 520
Tab. 3 Beneficiarii serviciilor de protecție social ă din regiunea SudâMuntenia

197

În programul de guvernare pentru perioada 2013O2016 , în domeniul ocupării se are în
vedere stimularea și extinderea măsurilor de încura jare a angajării tinerilor pe piața muncii, în
special a celor proveniți din centrele de plasament și a persoanelor cu handicap.
Pentru integrarea pe piața muncii, programele județ ene întreprinse vizează, pe de o
parte, pregătirea și formarea profesionala a tineri lor și pe de altă parte, asistență în obținerea
efectivă a unui loc de muncă. Programele județene d e consiliere și pregătire socioO
profesională sunt, de altfel, cele mai răspândite î n ansamblul tuturor programelor menționate.
Este cazul a 36 de programe din cele 82 identificat e (Raport Fundația pentru o societate
deschisă, 2009, 17).

198

II. 7. Persoane cu dizabilități

Definiția dizabilității
„Persoanele cu handicap, în înțelesul prezentei leg i, sunt acele persoane cărora, datorită
unor afecțiuni fizice, mentale sau senzoriale, le l ipsesc abilitățile de a desfășura în mod
normal activități cotidiene, necesitând măsuri de p rotecție în sprijinul recuperării, integrării și
incluziunii sociale” (Legea nr. 448/2006).

Legislația dizabilității în România: Legea nr. 448/2006 privind protecția și
promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
Potrivit legislației din România, educația reprezin tă un factor de obligativitate și
gratuitate pentru orice categorie de persoane, incl usiv pentru persoanele cu dizabilități. În
funcție de forma de handicap în care se încadrează persoanele cu dizabilități, acestea au
asigurat liberul acces la o formă de educație adapt ată nevoilor și condițiilor fizice și psihice
ale persoanelor în cauză.
Accesul persoanelor cu dizabilități la mediul socia l și fizic trebuie să fie asigurat prin
obligativitatea autorităților publice de a asigura accesul în instituțiile publice, prin încurajarea
discuțiilor din școli ce vizează incluziunea social ă a persoanelor cu handicap, prin încurajarea
și facilitarea accesului persoanelor cu dizabilităț i la noile tehnologii, prin existarea
informărilor permanente pentru aceste persoane, asi gurarea unei bune comunicări cu acestea
(limbajul mimicoOgestual), dar și încurajarea, asig urarea și implementarea programelor de
accesibilitate.
Pentru înțelegerea dizabilității este important să existe lămuriri cu privire la etichetele
dizabilității. De aceea, în legislație există speci ficarea potrivit căreia ar trebui să se evite
cuvintele care au o conotație negativă în acest sen s.
Dizabilitatea poate fi privită din două perspective . Pe de o parte, din punct de vedere
medical, iar pe de altă parte din punct de vedere s ocial. „Modelul medical privește
dizabilitatea ca o problemă individuală. Promovează modul de privire a persoanelor cu
dizabilități ca dependenți și având nevoie de trata ment sau să fie îngrijiți și justifică astfel
calea prin care persoanele cu dizabilități au fost excluse sistematic din societate.” (Ibidem).
Din punct de vedere medical, persoanele cu dizabili tăți sunt evaluate în funcție de gradul de
handicap în care se încadrează. De asemenea, există o diagramă a modelului medical pentru
persoanele cu dizabilități.

199

Diagrama Modelului Medical

Fig. 1. ETTAD, Ghidul dizabilității, 2007
Din punct de vedere social, persoanele cu dizabilit ăți nu mai sunt văzute ca
individualități, ci se constituie probleme de natur ă socială ce au legătură cu atitudinile
oamenilor despre aceste persoane, în general, cu le gislația și politicile publice orientate în
această direcție, dar și cu gradul de accesibilitat e al persoanelor cu dizabilități la infrastructură
sau în instituțiile publice. Ca și în cazul modelul ui medical, există o diagramă a modelului
social.

Diagrama modelului social

Fig. 2. E TTAD, Ghidul dizabilității, 2007
Modelul social se centrează pe descoperirea diagnoz elor ce au legătură cu persoanele cu
dizabilități, cu explicații sociale în această dire cție, dar și posibilele soluții care pot fi oferite
în acest sens. Aceste probleme sunt greu de gestion at și există numeroase proiecte de
incluziune socială pentru persoanele cu dizabilităț i, în funcție de acești indicatori ce sunt
menționați în diagrama modelului social.

Statistici Naționale privind persoanele cu handicap și problemele cu care se
confruntă
Foarte important de menționat este faptul că persoa nele cu dizabilități se confruntă cu
probleme legate de accesul pe piața muncii. Uniunea Europeană are reglementări în această

200

direcție, obligând statele membre să vizeze egalita tea în ceea ce privește accesul și
oportunitățile acestor persoane pe piața muncii, în vederea valorificării potențialului propriu.
Pe termen lung, obiectivele Uniunii Europene legate de persoanele cu dizabilizăți vizează o
accesibilitate sporită pe piața muncii, dar și la b unurile, serviciile, infrastructura și programele
privind antiOdiscriminarea.
Potrivit programului de incluziune socială „Gala pe rsoanelor cu dizabilități”, în anul
2013 numărul persoanelor cu dizabilități era de 700 .736 de persoane, reprezentând
aproximativ 3.5% din totalul populației. Dintre ace stea, doar 29.184 erau incluse pe piața
muncii. În Uniunea Europeană, media persoanelor cu dizabilități angajate este de aproximativ
46%, rata cea mai ridicată în această direcție apar ținând unor țări precum Finlanda,
Luxemburg și Danemarca, la polul opus regăsinduOse țări precum Irlanda și Grecia, dar și țara
noastră (Gala persoanelor cu dizabiltăți, 2011).
Principalul factor care îngreunează accesul persoan elor cu dizabilități pe piața muncii
este educația. Din cauza abandonului școlar, persoa nelor cu dizabilități le este îngreunat
accesul la un loc de muncă. Conform unui studiu rea lizat de Societatea Academică din
România, grupul în care se înregistrează rate foart e ridicate de abandon școlar în rândul
persoanelor cu dizabilități este dat de cei cu diza bilități fizice, somatice sau vizuale care
provin din mediul rural (Societatea Academică din R omânia, 2009, p.9)
Din cauza condițiilor dificile de mobilitate, perso anelor cu dizabilități care nu sunt
instituționalizate le este dificil să se deplaseze din propria locuință în scopuri culturale,
sociale, pentru accesul la un loc de muncă, să util izeze mijloacele de transport în comun, să
călătorească, să participe la activitățile comunită ții în care locuiesc. De aceea, sunt necesare
echipamentele speciale de mobilitate în funcție de categoria de handicap în care se încadrează.
Mai grav este faptul că doar unul din cinci utiliza tori de fotolii rulante dețin echipamente
speciale de mobilitate.
Însă, chiar și cei care dețin echipamente speciale de mobilitate întâmpină greutăți în
ceea ce privește accesul în instituțiile publice. Î n perioada 2005O2006 Fundația pentru o
Societate Deschisă a realizat un proiect în cadrul căruia au fost analizate 600 de clădiri,
majoritatea situânduOse în București. Conform acest ora, doar nouă erau în totalitate accesibile
pentru persoanele cu dizabilități (Gala persoanelor cu dizabiltăți, 2011).
Organizația Națională a Persoanelor cu Handicap din România (ONPHR) reprezintă o
federație care reunește numeroase organizații membr e, iar scopul principal al înființării este
acela de a reprezenta interesele persoanelor cu han dicap, având în vedere programe de

201

integrare și afirmare a persoanelor cu dizabilități din România. În cadrul acestei organizații au
luat naștere proiecte ce vizează accesul persoanelo r cu handicap în spațiile publice, dar și
proiecte legate de desființarea bordurilor, ce îngr eunează deplasarea acestor persoane. De
asemenea, există mențiuni speciale cu privire la in tegrarea acestor persoane pe piața muncii.
Pe siteOul lor oficial există formulare speciale at ât pentru persoanele cu dizabilități care vor să
se angajeze, dar și pentru angajatorii acestor pers oane. Deoarece veniturile acestor persoane
sunt semnificativ scăzute, comparativ cu populația angajată care nu suferă de forme de
handicap, acestea sunt încurajate să participe acti v pe piața muncii, venitul garantat în cazul
persoanelor cu dizabilități oferit de către stat fi ind garantat, chiar dacă acestea își găsesc un
loc de muncă.
În ceea ce privește atitudinea oamenilor vis a vis de persoanele cu dizabilități din
România, există numeroase studii în această direcți e. Asociația React a publicat un studiu din
care reiese că majoritatea oamenilor au atitudini f avorabile în ceea ce privește relația
profesională cu o persoană cu dizabilități. În acel ași timp, 64% dintre aceștia susținând faptul
că aceste persoane au nevoie de pregătire în plus l a locul de muncă. (Asociația React, 2014, p.
3). Cele două afirmații sunt în contradicție, probl ema majoră în privința persoanelor cu
dizabilități fiind legată de aspectele privind disc riminarea venită din partea celorlalți indivizi.
La 31 decembrie 2014, în funcție de categoria socia lă, femeile reprezintă aproximativ
53% din categoria persoanelor cu dizabilități, iar 68% dintre persoanele cu dizabilități au
vârsta peste 50 de ani. Intersecția acestor grupuri vulnerabile complică și mai mult condiția de
a fi persoană cu dizabilități. (Asociația D`Apetres ii, 2014).

Statistici persoane cu handicap pentru regiunea Sud oEst și județul Constanța
Conform Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap, în anul 2009, în funcție
de regiunea geografică, numărul persoanelor adulte cu dizabilități din regiunea SudOEst este
de 74.122. (Societatea Academică din România, 2009, p.15). Conform unui comunicat dat de
Ministerul Muncii, în anul 2011, numărul total al p ersoanelor cu handicap din regiunea de
dezvoltare SudOEst era de 83.619, reprezentând o ra tă de aproximativ trei persoane la o sută
de locuitori din această regiune. În funcție de jud eț, numărul acestor persoane din județul
Constanța în anul 2011 este de 15.621.(Ministerul m uncii, 2011).
În anul 2011 numărul persoanelor adulte cu dizabili tăți, din regiunea SudOEst, vis a vis
de anul 2009, a crescut cu aproximativ 2000 de pers oane. În această regiunea, în același an,
numărul femeilor cu dizabilități era de 45.895, din tre care, 9604 numai în județul Constanța.

202

Numărul copiilor cu dizabilități din această regiun e, în anul 2011 era 6649, în județul
Constanța numărul acestora fiind 1471, reprezentând cea mai mare pondere din regiunea SudO
Est. În funcție de gradul de handicap (grav, accent uat, mediu, ușor), cele mai multe persoane
suferă de un grad accentuat de handicap, în anul 20 11 înregistrânduOse 46.647 în regiunea
SudOEst și 8990 în județul Constanța. Pe următoarea poziție se situează cei cu un grad de
handicap grav, regăsinduOse 25.837 de persoane pent ru întreaga regiune și 4975 pentru județul
Constanța. (Ibidem).
Acest lucru este îngrijorător, deoarece are legătur ă cu accesul restrâns al persoanelor cu
dizabilități pe piața muncii. Prin faptul că mai mu lt de trei sferturi dintre persoanele cu
dizabilități nu sunt apte pentru a munci, acest luc ru explică rată scăzută a integrării lor pe
piața muncii. Îngrijorător este și faptul că majori tatea acestora sunt persoane adulte.
Din numărul total al persoanelor cu dizabilități di n regiunea SudOEst, 81.684 dintre
acestea nu sunt instituționalizate, fapt ce implică dependența față de familie sau față de alte
persoane. În cazul în care aceste persoane nu prime sc ajutorul necesar din partea familiei,
îngrijirea și existența lor devine cu atât mai difi cilă. Numai în județul Constanța sunt
aproximativ 15000 de persoane neinstituționalizate, dependente de ceilalți membri ai familiei
sau de către cunoștințe. Restul persoanelor adulte sunt instituționalizate în instituții de
asistență socială pentru persoanele adulte cu handi cap aflate în coordonarea Ministerului
Muncii, Familiei și Protecției Sociale prin Direcți a Generală de Protecție a Persoanelor cu
Handicap, dintre care: centrele rezidențiale, centr e de îngrijire și asistență, centre de integrare
prin terapie ocupațională, centre de recuperare și reabilitare pentru persoanele cu handicap,
centre de reabilitare și recuperare neuropsihiatric ă, locuințe protejate, centre de pregătire
pentru o viață independentă, centrele respiro, cent re de criză, centrele nerezidențiale, centrele
de zi, centrele cu profil ocupațional, centrele de servicii de recuperare neuromotorie de tip
ambulatoriu.

203

II. 8. Persoane fără calificare

Regiunea sudOest cuprinde 6 județe: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea,
cu 11 municipii și 1.455 de sate organizate în 339 de comune.
Se constată că la nivel regional numărul persoanelo r ocupate, cu nivel de instruire
scăzut este în continuă scădere. Astfel, își găsesc loc pe piața muncii din ce în ce mai multe
persoane cu nivel de instruire superior și un număr tot mai mic de persoane cu nivel de
instruire primar sau fără școală absolvită. (Raport DAIRS, 2011, 11)
Regiunile care au înregistrat cel mai mic număr de persoane ocupate în trimestrul I al
anului 2012 sunt: BucureștiOIlfov (5.196) și SudOEs t (7.899). În trimestrul I al anului 2011,
aceleași regiuni au înregistrat cel mai mic număr d e persoane ocupate: BucureștiOIlfov O 6.536
și SudOEst O 8.668. (Raport Ministerul Muncii, 2012 , 6)
În regiunea SudOEst, rata șomajului a înregistrat u rmătoarele valori până în ianuarie
2011 (Raport DAIRS, 2011, 15)
Gen Procent
Masculin 8,4%
Feminin 7,3%
Total 7,9%
Tab.1 Rata șomajului – Ianuarie 2011
Din anul 2005, sectoarele care au concentrat cea ma i mare parte a populației ocupate
sunt: agricultura, industria prelucrătoare, comerțu l, cu particularități de la un județ la altul.
Ocupațiile care au înregistrat cel mai mare număr d e șomeri la sfârșitul lunii octombrie
2015 sunt: muncitori necalificați în agricultură (9 2.184 persoane), muncitori necalificați în
ambalarea produselor solide și semisolide (52.366 p ersoane), muncitori necalificați la
întreținerea de drumuri, șosele poduri, baraje (32. 343 persoane), muncitori necalificați la
demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci moza ic, faianță, gresie, parchet (30.169
persoane), lăcătuș mecanic (14.446 persoane), încăr cătorOdescărcător (13.381 persoane),
manipulant mărfuri (11.035 persoane). ( Raport ANOF M, 2015, 4)

204

Ocupații Număr persoane
Muncitori necalificați în agricultură 92.184
Muncitori necalificați în ambalarea
produselor solide și semisolide 52.366
Muncitori necalificați la întreținerea de
drumuri, șosele, poduri, baraje 32.343
Muncitori necalificați la demolarea
clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic,
faianță, gresie, parchet 30.169
Lăcătuș mecanic 14.446
ÎncărcătorOdescărcător 13.381
Manipulant mărfuri 11.035
Tab. 2 Ocupațiile care au înregistrat cel mai mare număr de șomeri, conform
raportului ANOFM, 2015

O anchetă sociologică desfășurată în 2011 asupra re giunii SudOEst a avut ca scop
identificarea nevoilor de formare și dezvoltare pro fesională a managerilor la nivelul Regiunii
de dezvoltare sudOest. Persoanele participante au l ucrat ca: angajat cu funcție administrativă,
muncitor necalificat sau agent de vânzări O procent e de peste 10% dintre persoanele
intervievate. (Raport DAIRS, 2011, 150)
Referitor la ultimul loc de muncă, cei mai mulți di ntre șomerii din regiunea SudOEst au
lucrat ca muncitori calificați, având meserii ca: d ulgher, lăcătuș, constructor, confecționer sau
croitor. Funcțiile administrative, activitățile de muncă necalificată sau vânzările sunt alte
ocupații pe care șomerii din regiune leOau desfășur at.
Din numărul total de antreprenori, muncitorii necal ificați au o pondere semnificativă.
Muncitorii necalificați, împreună cu cei calificați reprezentau 83% în 1995, 85,3% în 2005,
respectiv 67,8% în 2011. Ponderea mare a muncitoril or necalificați poate contribui la
explicarea situației financiare și a performanțelor IMMOurilor. Situația trebuie corelată cu
lipsa unei pregătiri manageriale specifice, mai gre u de realizat la nivelul pregătirii unui
muncitor. (Drăgan I., IsaicOManiu A., 2013, 7) Pond erea muncitorilor necalificați se ridică la
aproximativ 9% la nivel național, dar este semnific ativ mai redusă în Sud ‐Est (5,1%) și
București ‐Ilfov (2,8%). Majoritatea muncitorilor necalificați se regăsesc în mediul rural.
(Stănescu S., Cace S., 2011, 117)

205

Regiune Procent
Nivel național 9%
SudOEst 5,1%
BucureștiOIlfov 2,8%
Tab. 3 Ponderea muncitorilor necalificați
Aproximativ 80% din salariații necalificați au ca n ivel de pregătire maximum 8 clase
terminate. Printre muncitorii necalificați se regăs esc persoane de etnie romă. Ei lucrează
adesea ca muncitori necalificați, muncitori agricol i, în slujbe prost plătite și vulnerabile, fiind
printre ultimii sosiți și printre primii concediați în cazul restructurărilor (Duminică G., Preda
M., 2003, 32).
Principalele meserii /ocupații în care au fost înca drate persoanele de etnie romă la bursa
locurilor de muncă sunt: salubrizator – 45 locuri d e muncă; șofer – 25 locuri de muncă;
viticultor – 25 locuri de muncă; lăcătuș – 24 locur i de muncă; zidar – 19 locuri de muncă;
mecanic agricol – 15 locuri de muncă; au mai fost o cupate și 523 locuri de muncă de către
muncitorii necalificați în diferite ramuri de activ itate. (Ibidem, 43)
Meserii O Ocupații Număr locuri de muncă
Salubrizator 45
Șofer 25
Viticultor 25
Lăcătuș 24
Zidar 19
Mecanic agricol 15
Muncitori necalificați în diferite
ramuri de activitate 523
Tab. 4 Principalele meserii /ocupații în care au fo st încadrate persoanele de etnie romă

Ocupație Național % RD Sud Est % București O
Ilfov %
Muncitor
necalificat 9,1 5,1 2,8
Tab. 5 Procentul muncitorilor necalificați la nivel național, în Regiunile Sud ‐Est și
(București ‐Ilfov Stănescu S., Cace S., 2011, 117)

206

Deși au fost implementate măsuri active pentru inte grarea socială a romilor, situația
acestora rămâne încă una delicată. Există în conti nuare stereotipuri ale populației majoritare
față de populația de romi. Stereotipurile se referă la dependența acestora de asistența socială și
la refuzul lor de a lucra, ceea ce creează atitudin i negative în rândul membrilor comunității.
Nivelul de educație scăzut este unul dintre princip alele obstacole în ceea ce privește inserția
pe piața muncii a romilor. Dificultățile pe care le întâmpină romii pe piața muncii sunt
relaționate cu existența unei economii în care locu rile de muncă necalificată sunt reduse, iar
oferta de muncă generală în anumite zone este minim ală și bazată pe servicii. (Ibidem, 198)
Conform rezultatelor studiului realizat pe tema ocu pării în regiunea SudOEst, există o
motivație scăzută de integrare a romilor pe piața m uncii, în condițiile unei oferte salariale
modeste, echivalente muncii necalificate. Această o fertă salarială favorizează opțiunea
„muncii la negru” și a combinării surselor de veni t din prestații sociale cu cele informale,
obținute prin munca de zilier sau prin forme de mun că sezonieră. (Stănescu S., Cace S., 2011,
205)
Specialiștii din cadrul Centrului Român pentru Educ ație și Dezvoltare Umană au
realizat o cercetare în cadrul proiectului Economia socială – o nouă provocare în inserția pe
piața muncii a deținuților. Principalul obiectiv al studiului a constat în a măsura
disponibilitatea întreprinderilor de a angaja perso ane care au executat o pedeapsă privativă de
libertate. (Tancău C., Gheorghe F., Pușcaș M., Iord ănescu A., Gorbănescu M., Mocanu C.,
2013, 18)
În funcție de tipul întreprinderii în care sunt ang ajați cei chestionați, cele mai mari
rezerve au fost înregistrate față de angajarea foșt ilor deținuți. Atunci când participanților li sOa
solicitat să enumere posturi din firmă în care ar putea fi angajați foști deținuți, răspunsurile sO
au grupat astfel: muncitor necalificat – 291, conta bil – 42, vânzător – 34, agent vânzări – 18,
șofer – 89, secretară – 12, curier – 28, agenți paz ă – 30, lucrător comercial – 6,
ospătar/bucătar – 6, curățenie – 107, iar 342 de pe rsoane din cele chestionate nu au dat niciun
răspuns. (Ibidem, 42)

207

Posturi oferite Numărul de posturi oferite
Contabil 42
Vânzător 34
Agent vânzări 18
Șofer 89
Secretară 12
Curier 28
Agenți pază 30
Lucrător comercial 6
Ospătar/bucătar 6
Curățenie 107
Muncitor necalificat 291
Niciun răspuns 342
Tab. 6 Posturi oferite foștilor deținuți
II. 9. Persoane șomere care au peste 45 de ani

Definirea șomajului; definirea persoanelor șomere
Șomajul este un fenomen larg răspândit cu care se c onfruntă orice societate. Șomajul
reprezintă un dezechilibru pe piața muncii, cauzat de cererea mai mare pentru locurile de
muncă, în comparație cu oferta disponibilă a locuri lor de muncă. Poate fi privit și ca o stare de
inactivitate economică, prin faptul că dă naștere a fenomenelor de neocupare a populației apte
pentru angajare, aceasta având un caracter permanen t în prezent.
Conform Agenției Naționale a Ocupării Forței de Mun că, șomerii sunt persoanele care
îndeplinesc cumulativ un set de condiții, precum:
O sunt în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani și până la
îndeplinirea condițiilor de pensionare;
O starea de sănătate și capacitățile fizice și psihic e îi fac apți pentru prestarea unei
munci;
O nu au un loc de muncă, nu realizează venituri sau r ealizează, din activități autorizate
potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea in dicatorului social de referință al asigurărilor
pentru șomaj și stimulării ocupării forței de muncă , în vigoare, respectiv 500 ron;
O sunt disponibile să înceapă lucrul în perioada imed iat următoare, dacă sOar găsi un loc
de muncă.

208

Șomerul înregistrat este acea persoană care îndepli nește cumulativ condițiile prevăzute
mai sus și se înregistrează la agenția pentru ocupa rea forței de muncă în a cărei rază teritorială
își are domiciliul, sau după caz, reședința ori la alt furnizor de servicii de ocupare, care
funcționează în condițiile prevăzute de lege, în ve derea obținerii unui loc de muncă.
Conform Ministerului Muncii, șomerul de lungă durat ă este acea persoană care este
șomer de o perioadă mai mare de 12 luni, în cazul p ersoanelor cu vârsta de minimum 25 de
ani și pe o perioadă de 6 luni, în cazul persoanelo r care au vârsta cuprinsă între 16 și 25 de
ani.

Legislație: Legea șomajului nr. 76/2002
Conform prezentei legi, în România, fiecărei persoa ne îi sunt garantate dreptul de aOși
alege liber profesia și locul de muncă, precum și d repturile la asigurările pentru șomaj.
Această lege are următoarele obiective pe piața mun cii:
O prevenirea șomajului și combaterea efectelor social e ale acestuia;
O încadrarea sau reîncadrarea în muncă a persoanelor în căutarea unui loc de muncă;
O sprijinirea ocupării persoanelor aparținând unor ca tegorii defavorizate ale populației;
O asigurarea egalității șanselor pe piața muncii;
O stimularea șomerilor în vederea ocupării unui loc d e muncă;
O stimularea angajatorilor pentru încadrarea persoane lor în căutarea unui loc de muncă;
O îmbunătățirea structurii ocupării pe ramuri economi ce și zone geografice;
O creșterea mobilității forței de muncă în condițiile schimbărilor structurale care se
produc în economia națională; protecția persoanelor în cadrul sistemului asigurărilor pentru
șomaj.
Beneficiarii prevederilor Legii nr. 76/2002, cu mod ificările și completările ulterioare,
sunt persoanele în căutarea unui loc de muncă, afla te în una dintre următoarele situații:
O au devenit șomeri;
O nu au putut ocupa un loc de muncă după absolvirea u nei instituții de învățământ;
O ocupă un loc de muncă și, din diferite motive, dore sc schimbarea acestuia;
O au obținut statutul de refugiat sau altă formă de p rotecție internațională, conform legii;
O cetățeni străini sau apatrizi care au fost încadraț i în muncă sau au realizat venituri în
România sau care au drept de muncă pe teritoriul Ro mâniei, conform legii;
O nu au putut ocupa loc de muncă după repatriere sau după eliberarea din detenție.

209

Pentru a putea depăși situația de a fi rămas fără u n loc de muncă, persoanele șomere
primesc indemnizație de șomaj în cazul în care înde plinesc anumite cumulativ următoarele
condiții:
O are un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ult imele 24 de luni premergătoare
datei înregistrării cererii;
O nu realizează venituri sau realizează, din activită ți autorizate potrivit legii, venituri mai
mici decât valoarea indicatorului social de referin ță, în vigoare, respectiv 500 ron;
O nu îndeplinește condițiile de pensionare, conform, conform legii;
O este înregistrată la agenția pentru ocuparea forței de muncă în a cărei rază teritorială își
are domiciliul sau, după caz, reședința, dacă a avu t ultimul loc de muncă ori a realizat venituri
în acea localitate.
Există o modificare adusă legii nr. 76/2002 privind persoanele care au vârsta mai mare
de 45 de ani (art. 85 alin.1 din Legea76/2002 modif icată și completată). Această lege
încurajează angajatorii să încadreze în muncă pe o perioadă nedeterminată șomeri în vârstă de
peste 45 de ani sau șomeri care sunt părinți unici susținători ai familiilor monoparentale.
Pentru aceasta, angajatorii primesc lunar, pentru o perioadă de 12 luni de zile, pentru fiecare
persoană angajată, care face parte din categoriile mai sus menționate, o sumă egală cu
valoarea indicatorului social de referință în vigoa re, cu obligația menținerii raporturilor de
muncă sau de serviciu cel puțin 18 luni. (conf. art . 85 din Legea nr. 76/2002).

Statistici la nivel național
Conform datelor statistice oferite de Agenția Națio nală pentru Ocuparea Forței de
Muncă, la sfârșitul lunii octombrie 2015, la nivel național există 434.568 de șomeri, dintre
care aproximativ 57% dintre aceștia sunt bărbați ia r 43% sunt femei. Dintre aceștia, aproape
78% nu primesc indemnizație de șomaj. În funcție de nivelul de pregătire profesională,
aproximativ 76% au un nivel al studiilor sub medie, ceea ce înseamnă că educația reprezintă
un indicator central în ceea ce privește ocuparea p e piața muncii.
În ceea ce privește numărul șomerilor în acord cu g rupele de vârstă, cea mai
defavorizată categorie socială este cea a persoanel or care au vârste cuprinse între 40O49 de
ani, procentul acestora reprezentând aproximativ 27 % din totalul persoanelor șomere. Această
categorie este urmată de populația cu vârste cuprin se între 30 și 39 de ani, procentul acestora
fiind de aproximativ 20% din totalul șomerilor.

210

În ceea ce privește șomajul de lungă durată, procen tul tinerilor sub 25 de ani (care sunt
în șomaj de peste 6 luni) este de aproximativ 24% d in totalul persoanelor aflate în șomaj, iar
procentul populației de peste 25 de ani (care sunt în șomaj de peste 12 luni) este de
aproximativ 41%. Privind aspectul duratei șomajulu i total, procentul persoanelor care sunt în
șomaj de mai bine de doi ani de zile este de aproxi mativ 30%.

Statistici la nivelul regiunii SudoEst și la nivelu l județului Constanța
Pentru regiunea de dezvoltare de referință, regiune a SudOEst, rata șomajului înregistrată
la sfârșitul lunii octombrie din anul 2015 este de 6,46%. Această rată este relativ ridicată,
comparativ cu rata înregistrată la totalul populați ei din România, care este de 4,88%. În ceea
ce privește rata populației feminine aflate în șoma j, aceasta este de 5,74% pentru regiunea
SudOEst.
Pentru județul Constanța rata șomajului este de 3,2 6%, iar rata pentru populația
feminină a județului Constanța este de 3,96%. Județ ul Constanța este cel care înregistrează
cele mai scăzute rate ale șomajului din regiunea de dezvoltare SudOEst. La polul opus se
situează județul Buzău care înregistrează, la nivel ul populației totale o rată de peste 9%, iar în
rândul populației feminine, rata șomajului se aprop ie de 8 procente.
Pentru regiunea de dezvoltare SudOEst primeau indem nizație de 75%, la sfârșitul lunii
octombrie a anului curent, 9.336 de persoane, dintr e care 4.948 dintre acestea sunt femei, iar
la nivelul județului Constanța sunt în total 2.950 de persoane și 2.053 femei. În ceea ce
privește indemnizația de 50%, la nivelul regiunii s unt în total 3.723 de persoane, iar 1.791
dintre acestea sunt femei. Pentru județul Constanța cifrele sunt relativ scăzute, cuprinzând un
total de 591 de persoane, 340 dintre acestea fiind femei.
Având în vedere numărul persoanelor șomere care au peste 45 de ani din județul
Constanța, acesta este de 4.243, fiind cel mai ridi cat, în comparație cu celelalte categorii de
vârstă. Pentru aceste persoane au fost dispuse măsu ri active de stimulare în vederea găsirii
unui loc de muncă. Aceste date sunt relevante confo rm Agenției Naționale pentru Ocuparea
Forței de Muncă pentru perioada ianuarieOiulie 2015 .

II. 10. Persoanele care sunt șomere de la mult de 2 ani

Definirea șomajului; definirea persoanelor șomere

211

Șomajul este un fenomen larg răspândit cu care se c onfruntă orice societate. Șomajul
reprezintă un dezechilibru pe piața muncii, cauzat de cererea mai mare pentru locurile de
muncă, în comparație cu oferta disponibilă a locuri lor de muncă. Poate fi privit și ca o stare de
inactivitate economică, prin faptul că dă naștere a fenomenelor de neocupare a populației apte
pentru angajare, aceasta având un caracter permanen t în prezent.
Conform Agenției Naționale a Ocupării Forței de Mun că, șomerii sunt persoanele care
îndeplinesc cumulativ un set de condiții, precum:
O sunt în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani și până la
îndeplinirea condițiilor de pensionare;
O starea de sănătate și capacitățile fizice și psihic e îi fac apți pentru prestarea unei
munci;
O nu au un loc de muncă, nu realizează venituri sau r ealizează, din activități autorizate
potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea in dicatorului social de referință al asigurărilor
pentru șomaj și stimulării ocupării forței de muncă , în vigoare, respectiv 500 ron;
O sunt disponibile să înceapă lucrul în perioada imed iat următoare, dacă sOar găsi un loc
de muncă.
Șomerul înregistrat este acea persoană care îndepli nește cumulativ condițiile prevăzute
mai sus și se înregistrează la agenția pentru ocupa rea forței de muncă în a cărei rază teritorială
își are domiciliul, sau după caz, reședința ori la alt furnizor de servicii de ocupare, care
funcționează în condițiile prevăzute de lege, în ve derea obținerii unui loc de muncă.
Conform Ministerului Muncii, șomerul de lungă durat ă este acea persoană care este
șomer de o perioadă mai mare de 12 luni, în cazul p ersoanelor cu vârsta de minimum 25 de
ani și pe o perioadă de 6 luni, în cazul persoanelo r care au vârsta cuprinsă între 16 și 25 de
ani. 1
Legislație: Legea șomajului nr. 76/2002
Conform prezentei legi, în România, fiecărei persoa ne îi sunt garantate dreptul de aOși
alege liber profesia și locul de muncă, precum și d repturile la asigurările pentru șomaj.
Această lege are următoarele obiective pe piața mun cii:
O prevenirea șomajului și combaterea efectelor social e ale acestuia;
O încadrarea sau reîncadrarea în muncă a persoanelor în căutarea unui loc de muncă;
O sprijinirea ocupării persoanelor aparținând unor ca tegorii defavorizate ale populației;

1 http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Transpar enta/2014/2014O02O25_DOO
IntrebariFrecvente_DOES.pdf

212

O asigurarea egalității șanselor pe piața muncii;
O stimularea șomerilor în vederea ocupării unui loc d e muncă;
O stimularea angajatorilor pentru încadrarea persoane lor în căutarea unui loc de muncă;
O îmbunătățirea structurii ocupării pe ramuri economi ce și zone geografice;
O creșterea mobilității forței de muncă în condițiile schimbărilor structurale care se
produc în economia națională; protecția persoanelor în cadrul sistemului asigurărilor pentru
șomaj.
Beneficiarii prevederilor Legii nr. 76/2002, cu mod ificările și completările ulterioare,
sunt persoanele în căutarea unui loc de muncă, afla te în una dintre următoarele situații:
O au devenit șomeri;
O nu au putut ocupa un loc de muncă după absolvirea u nei instituții de învățământ;
O ocupă un loc de muncă și, din diferite motive, dore sc schimbarea acestuia;
O au obținut statutul de refugiat sau altă formă de p rotecție internațională, conform legii;
O cetățeni străini sau apatrizi care au fost încadraț i în muncă sau au realizat venituri în
România sau care au drept de muncă pe teritoriul Ro mâniei, conform legii;
O nu au putut ocupa loc de muncă după repatriere sau după eliberarea din detenție.
Pentru a putea depăși situația de a fi rămas fără u n loc de muncă, persoanele șomere
primesc indemnizație de șomaj în cazul în care înde plinesc anumite cumulativ următoarele
condiții:
O are un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ult imele 24 de luni premergătoare
datei înregistrării cererii;
O nu realizează venituri sau realizează, din activită ți autorizate potrivit legii, venituri mai
mici decât valoarea indicatorului social de referin ță, în vigoare, respectiv 500 ron;
O nu îndeplinește condițiile de pensionare, conform, conform legii;
O este înregistrată la agenția pentru ocuparea forței de muncă în a cărei rază teritorială își
are domiciliul sau, după caz, reședința, dacă a avu t ultimul loc de muncă ori a realizat venituri
în acea localitate. 2

Statistici la nivel național
Conform datelor statistice oferite de Agenția Națio nală pentru Ocuparea Forței de
Muncă, la sfârșitul lunii octombrie 2015, la nivel național există 434.568 de șomeri, dintre

2 http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Transpar enta/2014/2014O02O25_DOO
IntrebariFrecvente_DOES.pdf

213

care aproximativ 57% dintre aceștia sunt bărbați ia r 43% sunt femei. Dintre aceștia, aproape
78% nu primesc indemnizație de șomaj. În funcție de nivelul de pregătire profesională,
aproximativ 76% au un nivel al studiilor sub medie, ceea ce înseamnă că educația reprezintă
un indicator central în ceea ce privește ocuparea p e piața muncii.
În ceea ce privește numărul șomerilor în acord cu g rupele de vârstă, cea mai
defavorizată categorie socială este cea a persoanel or care au vârste cuprinse între 40O49 de
ani, procentul acestora reprezentând aproximativ 27 % din totalul persoanelor șomere. Această
categorie este urmată de populația cu vârste cuprin se între 30 și 39 de ani, procentul acestora
fiind de aproximativ 20% din totalul șomerilor.
În ceea ce privește șomajul de lungă durată, procen tul tinerilor sub 25 de ani (care sunt
în șomaj de peste 6 luni) este de aproximativ 24% d in totalul persoanelor aflate în șomaj, iar
procentul populației de peste 25 de ani (care sunt în șomaj de peste 12 luni) este de
aproximativ 41%. Privind aspectul duratei șomajulu i total, procentul persoanelor care sunt în
șomaj de mai bine de doi ani de zile este de aproxi mativ 30%.

Statistici la nivelul regiunii de dezvoltare SudoEs t și la nivelul județului Constanța

Pentru regiunea de dezvoltare de referință, regiune a SudOEst, rata șomajului înregistrată
la sfârșitul lunii octombrie din anul 2015 este de 6,46%. Această rată este relativ ridicată,
comparativ cu rata înregistrată la totalul populați ei din România, care este de 4,88%. În ceea
ce privește rata populației feminine aflate în șoma j, aceasta este de 5,74% pentru regiunea
SudOEst.
Pentru județul Constanța rata șomajului este de 3,2 6%, iar rata pentru populația
feminină a județului Constanța este de 3,96%. Județ ul Constanța este cel care înregistrează
cele mai scăzute rate ale șomajului din regiunea de dezvoltare SudOEst. La polul opus se
situează județul Buzău care înregistrează, la nivel ul populației totale o rată de peste 9%, iar în
rândul populației feminine, rata șomajului se aprop ie de 8 procente.
Pentru regiunea de dezvoltare SudOEst primeau indem nizație de 75%, la sfârșitul lunii
octombrie a anului curent, 9.336 de persoane, dintr e care 4.948 dintre acestea sunt femei, iar
la nivelul județului Constanța sunt în total 2.950 de persoane și 2.053 femei. În ceea ce
privește indemnizația de 50%, la nivelul regiunii s unt în total 3.723 de persoane, iar 1.791
dintre acestea sunt femei. Pentru județul Constanța cifrele sunt relativ scăzute, cuprinzând un
total de 591 de persoane, 340 dintre acestea fiind femei.

214

Pentru populația care este în șomaj de mai bine de doi ani, trebuie să luăm în
considerare numărul persoanelor aflate în șomaj, ca re nu primesc indemnizație de șomaj.
Potrivit acestei categorii, în regiunea de dezvolta re SudOEst, la sfârșitul lunii octombrie din
anul curent, se înregistrau 53.969 de persoane șome re care nu primesc nici o indemnizație de
șomaj, iar 21.425 dintre acestea sunt femei.
FocusânduOne pe județul Constanța, vom observa din aceleași date oferite de Agenția
Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă pentru sf ârșitul lunii octombrie 2015, că există
6.335 de persoane șomere care nu primesc indemnizaț ie de șomaj, iar 2.995 dintre acestea
sunt de sex feminin. 3

II. 11. Tinerii absolvenți care sunt șomeri

În România, regiunea sudOest este compusă din următ oarele județe: Brăila, Buzău,
Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea. Este a doua reg iune a țării ca mărime. Conform Balanței
Forței de Muncă, la 01.01.2015 resursele de muncă a le regiunii au fost în număr de
1566.2 mii persoane, din care populația ocupată civilă rep rezenta 63%. Rata șomajului
înregistrat la data de 31 august 2015 a fost de 6.6 %, fiind înregistrați 68.8 mii șomeri. (Raport
EURES, 2015). Rata de activitate a populației în vâ rstă de muncă (15O64 ani) a înregistrat cele
mai mici valori în regiunea SudOEst (60,4%).
Potrivit Eurostat, în perioada 2007O2013, șomajul î n rândul tinerilor a înregistrat cele
mai mari recorduri deOa lungul întregului continent european. În februarie 2013 a fost lansată
Inițiativa privind Ocuparea Forței de Muncă în rând ul Tinerilor (Youth Employment Initiative
O YEI).
Acest document abordează problema tinerilor care nu au un loc de muncă, procentul
acestora fiind unul semnificativ în cadrul Uniunii Europene. Acest document cuprinde
recomandări orientate către reducerea obstacolelor existente în calea mobilității tinerilor.
(European Commission, 2014, 2). A fost propusă o In ițiativă pentru Ocuparea Forței de
Muncă în rândul Tinerilor (Youth Employment Initiat ive), cu un buget de 6 miliarde de euro,
programul desfășurânduOse pe o perioadă de 7 ani O 2014O2020 (Idem). La nivelul statelor
membre, YEI va fi implementat prin Fondul Social Eu ropean (The European Social Fund).

3 SiteOul Ministerului Muncii, Document Întrebări Frecvente, disponibil la adresa:
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Transpar enta/2014/2014O02O25_DOO
IntrebariFrecvente_DOES.pdf , accesat: 18.12.2015

215

Comisia europeană sprijină statele membre să adopte noi tipuri de economie, în special
antreprenoriatul social. Conform inițiativei privin d garanția pentru tineret, tinerii sub 25 de
ani ar trebui sa primească o ofertă de bună calitat e de muncă, de ucenicie, de stagiu sau de
continuare a studiilor în termen de patru luni de l a intrarea în șomaj sau de la terminarea
studiilor.
Propunerile de proiecte ce au ca obiectiv promovare a locurilor de muncă pentru tineri
trebuie să se conformeze prevederilor existente în Ghidul Solicitantului. Proiectul Măsuri
Integrate pentru Tinerii NEETs șomeri din Regiunile Centru, SudOEst și SudOMuntenia are ca
axă prioritară inițiativa ”Locuri de muncă pentru t ineri”. Obiectivul tematic al programului
este Promovarea unor locuri de muncă durabile și de calitate și sprijinirea mobilității
lucrătorilor (Regulamentul UE nr. 1304/2013, art 3, alin 1, a). Investițiile sunt direcționate
către integrarea durabilă pe piața forței de muncă a tinerilor, în special a celor care nu au un
loc de muncă, a celor care nu urmează studii sau c ursuri de formare, inclusiv a tinerilor care
se confruntă cu riscul excluziunii sociale și a tin erilor din comunitățile marginalizate, inclusiv
prin implementarea garanției pentru tineri.
Programul are următoarele obiective specifice:
• Creșterea ocupării tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între 16 O 24 ani, înregistrați la
Serviciul Public de Ocupare și cu rezidența în regi unile eligibile (Centru, SudOEst și SudO
Muntenia)
• Îmbunătățirea nivelului de competențe, inclusiv pri n evaluarea și certificarea
competențelor dobândite în sistemul nonOformal și i nformal al tinerilor NEETs șomeri cu
vârsta între 16 O 24 ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare, cu rezidența în regiunile
eligibile O Centru, SudOEst și Sud Muntenia (PROGRA MUL OPERAȚIONAL CAPITAL
UMAN, 2015, 11)
Pentru a asigura sustenabilitatea proiectului se au în vedere realizarea de parteneriate,
alocarea în bugetul viitor a unei sume pentru conti nuarea activității, valorificarea rezultatelor
printrOun alt proiect/alte activități, demararea un or activități care să continue proiectul prezent
etc.
SCHEMĂ DE AJUTOR DE MINIMIS "LOCURI DE MUNCĂ SUBVEN ȚIONATE”
este o schemă transparentă de ajutor aferentă Progr amului Operațional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane, Axa Prioritară 2 "Corelarea învăț ării pe tot parcursul vieții cu piața
muncii. (Raport AIPPIMM, 1) Această schemă a fost elaborată în conformitate cu:

216

a) Decizia Comisiei nr. 5811 din 22 noiembrie 2007 de adoptare a programului
operațional de ajutor comunitar din partea Fondului Social European în conformitate cu
obiectivul “Convergență” în România;
b) Hotărârea Guvernului nr.759/2007 privind regulil e de eligibilitate a cheltuielilor
efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin pr ogramele operaționale cu modificările și
completările ulterioare;
c) Ordinul pentru stabilirea regulilor de eligibili tate și a listei cheltuielilor eligibile în
cadrul operațiunilor finanțate prin Programul opera țional sectorial "Dezvoltarea resurselor
umane 2007 O 2013";
d) Ordinul pentru aprobarea unor acorduri de deleg are de funcții privind implementarea
Programului Operațional Sectorial "Dezvoltarea resu rselor umane 2007O2013", cu
modificările și completările ulterioare.
e) Documentul Cadru de Implementare POSDRU 2007O20 13. (Raport AIPPIMM, 2).
Obiectivul proiectului constă în dezvoltarea aptitu dinilor de muncă ale tinerilor
absolvenți ai unei instituții de învățământ secunda r și terțiar. Proiectul se derulează prin
subvenționarea locurilor de muncă în vederea crește rii ratei de ocupare în rândul tinerilor
integrați la primul loc de muncă, după absolvire.
Conform datelor ANOFM, în România rata șomajului su b 25 de ani este de 20,5%.
Grupe de vârstă
Total Sub 25 de ani 25O29 de ani
Total din care 13.543 1.298 1.097
Cu nivel de instruire primar,
gimnazial, profesional 9.193 627 599
Cu nivel de instruire liceal și
postliceal 3.201 475 275
Cu nivel de instruire universitar 1.149 196 223
Tab. 1 Repartizarea șomerilor pe niveluri de instru ire și grupe de vârstă

Proiectul „Măsuri integrate pentru creșterea gradul ui de ocupare a șomerilor din
regiunile SOE,BOI,NOV" se încadrează în Programul O perațional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007O2013. Regiunea principală căr eia i se adresează proiectul este SudO
Est.

217

La 1 ianuarie 2010, populația în vârstă de muncă (r eprezentată de bărbații în vârstă de
16O63 ani și femeile în vârstă de 16O58 ani) aptă d e lucru, deținea o pondere de 95,5% în
totalul resurselor de muncă. Proporția bărbaților d epășea pe cea a femeilor cu 4,8 puncte
procentuale.
Populația activă era la 1 ianuarie 2010 de 1104,1 m ii persoane, reprezentând 39,3% din
populația totală a regiunii. Față de anul anterior sOa înregistrat o scădere a numărului
persoanelor active cu 5,2 mii persoane. În populați a activă civilă femeile dețineau o pondere
mai scăzută comparativ cu bărbații (45,9% femei faț ă de 54,1% bărbați). În totalul populației
active civile, populația ocupată deținea o pondere de 91,6%. Rata de activitate a resurselor de
muncă (proporția persoanelor active în resursele de muncă) a fost de 59,6%, în scădere cu 0,7
puncte procentuale comparativ cu anul precedent. (R aport CENTRUL NAȚIONAL DE
PREGĂTIRE ÎN STATISTICĂ, 2010, 9)
La 1 ianuarie 2010 populația ocupată a fost de 1011 ,1 mii persoane, înregistrânduOse o
scădere față de 1 ianuarie 2009 cu 46,5 mii persoan e. Rata de ocupare a resurselor de muncă
(proporția persoanelor ocupate în resursele de munc ă) a fost de 54,5% cu 3 puncte procentuale
mai redusă față de 1 ianuarie 2009. Repartizarea po pulației ocupate pe activități evidențiază
că activitățile neagricole dețineau o pondere de 67 ,7%, în serviciile comerciale și sociale
lucrau 40% din persoanele ocupate, iar în industrie și construcții 27,8%. Ponderea persoanelor
ocupate în sectorul agricol era de 32,3% dintre per soanele ocupate. (Raport CENTRUL
NAȚIONAL DE PREGĂTIRE ÎN STATISTICĂ, 2010, 10)
Indicatori Regiune Județe
Ocupare BR BZ CT GL TL VN
Populație activă
din total populație
% 47,7
Populație ocupată
din total populație
% 36,1 34 36,5 40,1 33 34,7 36,2
Tab. 2 REGIUNEA SUD EST Indicatori de caracterizare a nivelului de dezvoltare și a
potențialului economic (Raport POSDRU, 2005, 6)

Potrivit Eurostat, în anul 2010, ponderea populație i cu studii superioare era de 13,8% la
nivel național, pe segmentul de vârstă 25O64 de ani , diferențele fiind semnificative. În

218

regiunea BucureștiOIlfov se regăsește cea mai mare pondere a populației cu studii superioare
(13,8%). Cea mai redusă pondere a fost înregistrată în regiunea SudOMuntenia, respectiv
10,1%.
În rândul persoanelor cu studii superioare se const ată o rată a șomajului mai ridicată în
regiunea SudOEst (4,4%) decât media națională (2,9% ). În mod corespunzător, rata de ocupare
a persoanelor cu studii superioare din regiune se s ituează sub media națională pentru același
nivel de educație (81,3% față de 85,8%). (Raport PR AI sudOest 2009O2013, 27)

III. DIAGNOZA COMUNITARILOR DE ROMI ÎN ZONA POLULUI DE
CREȘTERE CONSTANȚA

III. 1. Contextul istoric al interacțiunii rromilor cu populația majoritară

DeOa lungul unui mileniu de conviețuire, populația majoritară formată din români și o
diviziune a populației minoritare formate din romi au interacționat în variate moduri, însă
accentul pe integrare, incluziune sau egalitate de șanse a fost pus de relativ puțin timp. Chiar
și în perioada comunistă se întocmeau rapoarte ce vizau condițiile de viață ale romilor, însă
măsurile propriuOzise de ameliorare a situației ace stora erau ca și inexistente. Odată cu
aderarea României la Uniunea Europeană au apărut ce le mai multe propuneri de proiecte ce
vizează armonizarea relațiilor dintre cele două com unități. La aproape un deceniu de la acest
moment, populația romă (în majoritatea ei) încă se confruntă cu probleme ce nOar trebui să
existe întrOo Românie europeană.
În cadrul acestui studiu, termenii rom (rrom ) sau țigan vor fi folosiți interșanjabil, fără a
se deduce din acest fapt vreo încărcătură valorică sau conotație peiorativă. În plus, ne
propunem să evidențiem modurile de viață ale rromil or anilor 2015, precum și faptul că
aceștia încă fac parte dintrOun grup vulnerabil ce necesită o atenție deosebită din partea
celorlalte comunități, precum și investiții pentru îmbunătățirea calității vieții.
Este important de cunoscut faptul că începuturile i nteracțiunilor dintre cele două
comunități nu au fost unele pașnice sau care să tra teze membrii lor din poziții de egalitate.
Prima atestare documentară a prezenței romilor în s pațiul României actuale datează din 1385.
În acest sens, avem motive rezonabile de a aprecia că prezența acestora în spațiul carpatoO
danubian datează cu mult timp înainte, dat fiind fa ptul că documentația O la vremea respectivă

219

O se realiza pentru tranzacții sau tratate ce aveau implicații extinse. Revenind, în anul 1385,
„domnitorul Țării Românești, Dan I, dăruiește Mănăs tirii Tismana posesiunile care
aparținuseră mai înainte Mănăstirii Vodița de lângă Turnu Severin. Între aceste bunuri, mobile
și imobile […] se aflau și 40 de sălașe de ațigani”. (DIR, B., apud Petcuț).
DeOa lungul secolelor, au existat trei categorii de deținători de sclavi pe teritoriul
principatelor române, acestea fiind reprezentate de boierime, precum și de instituțiile Domniei
și Bisericii. Dintre toate acestea, cei mai mulți s clavi erau deținuți de clerici, aceștia din urmă
având drept de viață și de moarte asupra sclavilor, precum și dreptul de a dispune de ei după
bunul plac.
Pe cât de dură poate părea terminologia, rromii au fost ținuți întrOo stare de sclavie până
imediat după mijlocul secolului XIX, când Constituț ia de la 1866, lege fundamentală de
factură liberală precedată de desființarea șerbiei de către Constantin Mavrocordat, a instituit o
serie de drepturi și libertăți pentru populație. În ainte, însă, de adoptarea acestei constituții, o
parte a țiganilor a fost eliberată de sub robie, da r neavând proprietăți sau alte bunuri, aceștia
vOau văzut obligați să rămână pe domeniile boierulu i unde lucraseră anterior, în schimbul unui
volum impresionant de muncă. În cazul în care un ți gan liber se căsătorea cu o femeie care era
sclavă, acesta își pierdea pe loc libertatea, deven ind la rânduOi sclav.
Denumirile pe care neamurile de țigani le au și astăzi datează de acum treiO pa tru secole
când aceștia au fost nevoiți să învețe sau să conti nue practicarea meșteșugurilor pe care le
făceau pe vremea când lucrau pentru boieri. Astfel, căldărarii , după cum le sugerează și
numele făceau cazane, căldări, lucrând în preponder ență cu metale; ursarii erau țiganii care
lucrau la circ și se ocupau cu dresarea urșilor și cu numerele ce implicau animale în
spectacolele de la circ; vătrarii erau țiganii care locuiau în proximitatea caselor boierești,
având ocupații ce priveau, în special, ceea ce astă zi include menajul unei locuințe. Tot astfel,
celelalte neamuri de țigani șiOau primit denumirea în funcție de înde letnicirile pe care le
aveau. În schimb, gaborilor din Transilvania leOa fost acordat un privilegiu n emaiîntâlnit:
bărbaților li sOa permis să poarte pălării. Acest l ucru era unul cu totul deosebit pentru acele
vremuri, întrucât fiecare obiect vestimentar era as ociat unei anumite categorii sociale, și deci
interzis celorlalte cu caracteristici socioOeconomi ce inferioare. În general, numele familiilor
era acordat în funcție de numele boierului pentru c are lucraseră, astfel că o întreagă regiune
poate avea familii ce se numesc la fel.
O persoană care sOa născut în captivitate , odată eliberată, va avea un comportament de
adaptare rapidă dat de nevoia iminentă de supravieț uire, comportament care, de cele mai

220

multe ori, afectează bunele interacțiuni dintre com unitățile apartenente unui teritoriu. Astfel,
după mai bine de cinci veacuri de sclavie, rromii a u fost eliberați, însă parcursul lor de
adaptare la stilul de viață practicat de majoritari a fost un proces sinuos care continuă cu
dificultate chiar și în prezent.

III. 2. Incluziune și perspective

În continuare, vom prezenta câteva dintre numeroase le cercetări realizate pe această
temă. Pentru început, este important de evidențiat termenul de incluziune , precum și
caracteristicile pe care acesta le presupune. Spre deosebire de sărăcie, stare care presupune o
distribuție inegală a resurselor, incluziunea se re feră la o deprivare în ceea ce privește accesul
la „un set de standarde sociale, sub formă de drept uri sociale” (Duminică et al, 2004, 22),
aceasta fiind legată și de alți factori precum „res pectul de sine și sentimentul de apartenență la
o comunitate” (ibidem). Astfel, incluziunea este st rict legată de termenul de excluziune. Toți
acei indivizi care nu reușesc să aibă un acces opti m la resurse care să le asigure respectarea
unor standarde și să contribuie la un nivel cel puț in mediu al stimei de sine sunt persoane
excluse din de către ceilalți membri ai societății.
Această stare de pauperitate și de excluziune apare ca rezultat al interacțiunii mai multor
factori. „În mod cert populația de romi este una et erogenă și drept urmare afirmațiile de genul
– romii sunt mai puțin educați decât nonOromii – tr ebuie înțelese ca fiind statistică cu toate că
există în acest sens evidențe statistice bazate pe studii reprezentative. Astfel de observații
statistice sunt totuși necesare pentru a putea recu noaște mecanismele reale care se ascund în
spatele eșecului social și pentru a identifica solu țiile de rezolvare. Rata șomajului la nivelul
populației de romi este sensibil mai mare decât a n onOromilor iar ei muncesc în activități care
necesită mai puțină calificare și de aceea câștigă mai puțin. Poziția de relativă excluziune a
romilor pe piața muncii are multe cauze care se inf luențează reciproc, printre care:
• contextul economic general nefavorabil;
• starea de sănătate;
• lipsa unor stimulente, cauzată de structura familie i extinse de romi;
• dezavantaje educaționale și abilității care nu își găsesc locul pe piața muncii;
• mobilitate scăzută;
• angajare în munca la negru;
• discriminarea;” (idem, 42)

221

Mai mult decât atât, în anul 2007 a fost realizat d e către o echipă de sociologi
barometrul de incluziune al rromilor, finanțat de F undația pentru o Societate Deschisă.
Barometrul a fost realizat pe două eșantioane: unul reprezentativ la nivel național, iar celălalt
reprezentativ la nivelul populației rome, rezultate le fiind dintre cele mai surprinzătoare.
„Limba romani este limba maternă în proporție de 40 % pentru romii românizați, și în
proporție majoritară (aproximativ 55%) în cazul cel orlalte tipuri de romi.” (Rughiniș et al,
2007, 8). În plus, cei mai mulți dintre țigani se a utodeclară romi românizați (45%) , iar 23%
se consideră doar țigani .

Tab. 1 Ce fel de rom sunteți? (ibidem)

În plus, participanții la studiu O atât români, cât și romi O declară că, dacă un tânăr are
unul dintre părinți romi, în cadrul unei familii mi xte, tânărul în cauză este mai degrabă rom,
indiferent de genul părintelui. Cu toate acestea, p utem identifica o diferență considerabilă în
ceea ce privește ponderea percepției populațiilor î n funcție de genul părintelui. Un tânăr care
are tatăl rom este mai degrabă perceput ca fiind ți gan decât dacă mama sa ar fi de etnie romă.
Dacă un tânăr are tatăl rom și
mama româncă, ce este tânărul?
(%) Dar dacă un tânăr are tatăl român și
mama romă, ce este tânărul? (%)
Rom
românizat Alt fel de
rom Altă etnie
(român, Rom
românizat Alt fel de
rom Altă etnie
(român,

…rom 74 74 55 61 62 48
…român 18 17 26 31 29 33
Nu știu 8 9 19 8 9 19
Tab. 2 Atribuirea etniei copilului dintrâo familie mixtă, în funcție de etnia subiectului”
(idem, 10)
De altfel, „20% dintre romi nu aprobă căsătoriile m ixte, față de aproximativ 10% care Neam/categorie etnică %
Rom românizat 45
Mă consider doar țigan 23
Rudar 12
Căldărar 6
Ursar 3
Vătrar 3
Cărămidar 2
Altul 6

222

nu aprobă locuirea sau școlarizarea mixtă. Reticenț a față de căsătoriile mixte este
surprinzătoare prin faptul că această formă de inte racțiune umană este totuși cea în care
partenerii au un control reciproc ridicat. Nu ne pu tem alege nici vecinii, nici colegii copiilor
noștri – din acest motiv etnia lor poate fi folosit ă ca un predictor al comportamentului, ceea
ce, în condițiile stereotipurilor negative față de romi, explică reticența neOromilor față de
vecinătatea sau compania romilor. Totuși, în cazul căsătoriei, partenerul este ales în deplină
cunoștință de cauză și fără constrângeri, astfel în cât etnia sa nu mai poate fi considerată o
sursă relevantă de informații despre el/ea. Desigur , miza în cazul căsătoriilor este foarte
ridicată – dar nu neapărat mai ridicată decât în ca zul educației și companiei copiilor. În aceste
condiții, [..] intensitatea reticenței față de căsă toriile mixte exprimă nu numai stereotipurile
negative, ci și refuzul unei intimități care pune î n pericol, potențial, identitatea etnică.” (idem,
11)
Cu toate că literatura de specialitate tratează cu preponderență problemele legate de
incluziunea pe piața muncii a romilor, este totuși indicat să nu facem abstracție de ceilalți
factori care influențează indirect acest lucru. O p ersoană care are un acces dificil la serviciile
de sănătate, de educație sau condiții precare de lo cuire va fi mult mai puțin predispusă la a
ocupa pe termen lung o funcție ce îi aduce un venit stabil. În consecință, accentul trebuie pus
pe factorii care declanșează starea de pauperitate, indiferent când aceștia încep să producă
efecte. În ceea ce privește proiectele realizate l a nivel comunitar, în Raportul European
privind Acțiunile educaționale de succes care promovează in tegrarea romilor prin și în
educație sunt prezentate numeroase măsuri educaționale ce a u fost luate în vederea obținerii
unui nivel mai ridicat de incluziune socială a romi lor în șase țări europene: Spania, Bulgaria,
Grecia, România, Irlanda și Belgia. Demersul a cons tat în identificarea principalelor 11
experiențe educaționale din statele amintite și dez voltarea a șase acțiuni ulterioare pentru a
realiza un front comun pentru lupta împotriva exclu ziunii și a inegalităților de ordin socioO
economic. Astfel, principalele experiențe au consta t în:
/square4 „ Participare comunitară/ familială decisivă. Spani a
/square4 Întâlniri ale studenților romi. Spania
/square4 Educație comunitară și pentru familie. Spania
/square4 Diminuarea ratei de abandon școlar în rândul elevil or romi. Bulgaria
/square4 Ore de cultură a romilor în curriculum național de învățământ. Bulgaria
/square4 Centre socioOmedicale pentru romi (Casa femeilor în Aliveri O Nea Ionia, Volos)
Grecia

223

/square4 Grupuri interactive: clase de abilități diverse cu reorganizarea de resurse. Spania
/square4 Cenacluri literare de dezbateri. Spania
/square4 Familiile rome învăță în proiectul RoFaL Comenius R egio. Importanța implicării
părinților în educația copiilor, Irlanda
/square4 Un start bun în școală. România
/square4 Un start bun (preOșcolar). România” (Contributorii Raportului European, 2012O2013,
91)
DeOa lungul timpului, o serie de măsuri afirmative au fost implementate pentru a facilita
gradul de incluziune al romilor, începând chiar cu sistemul de învățământ. În prezent,
majoritatea instituțiilor de învățământ universitar și preuniversitar alocă un anumit număr de
locuri pentru romi. La o primă vedere, acest lucru pare discriminatoriu întrucât se poate
considera că un rom nu poate concura pe locurile ob ișnuite cu un român și are nevoie de
locuri speciale. Totuși, aceste locuri sunt gândit e pentru a încuraja etnicii romi să își continue
studiile, aceștia putânduOse înscrie fără nici o pr oblemă și pe locurile obișnuite. De altfel, un
semnal important a fost trimis societății în ultimi i ani de către numărul tot mai mare de
specialiști de etnie romă precum și de programele d e studiu sau centrate pe problematica
romilor pe care aceștia le propun. „Prin contribuți a lumii academice, sOa constituit un univers
de cunoaștere și cercetare considerabil, care însă ar trebui susținut prin finanțarea unor
cercetări periodice, instituționalizate, de genul u nui barometru al problemelor populației de
romi, care să furnizeze periodic (la 2 sau 4 ani) d ate reprezentative, științifice, înalt credibile,
privind evoluția problemelor romilor, pentru a eval ua astfel efectele strategiilor și
programelor destinate etniei.” (Cace, Ionescu, 2006 )

Conform raportului publicat de Institutul de Cercet are a Calității Vieții pe tema
incluziunii pe piața muncii a romilor, este indicat ca politicile publice care vizează grupurile
minoritare sau vulnerabile să urmărească favorizare a accesului la servicii medicale, de
educație și de încadrare pe piața muncii. „Planul n ațional de acțiune pentru incluziunea
socială pentru anii 2008–2010 menține ca obiectiv p rioritar continuarea eforturilor pentru
îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor romi . Pentru a fundamenta politicile în
domeniu, a fost realizat studiul Vino mai aproape: incluziunea și excluziunea romilo r în
societatea românească de astăzi . În realizarea planului, cea mai mare parte este o cupată de
prezentarea unora dintre rezultatele studiului.

224

Pe baza acestora, sunt enunțate următoarele priorit ăți:
• favorizarea accesului la serviciile de sănătate p rimară, prin creșterea numărului de
persoane roma înscrise pe listele medicilor de fami lie;
• continuarea programelor de formare și pregătire a mediatorilor sanitari și școlari;
•îmbunătățirea participării școlare a persoanelor r oma, reducerea analfabetismului și a
abandonului școlar;
• dezvoltarea programelor naționale destinate încad rării în economia formală, prin
dezvoltarea de locuri de muncă plătite și creșterea abilităților profesionale;
• promovarea politicilor antidiscriminatorii, prin realizarea de campanii naționale de
conștientizare.” (Cace et al, 2010, 18)
În ceea ce privește gradul de discriminare, scala i nterbelică a distanței sociale este un
indicator potrivit chiar și în cercetările recente. Sondajul IMAS din 2009 „arată că procente
relativ ridicate dintre respondenți consideră că es te bine și foarte bine ca: elevii romi și români
să învețe în aceeași clasă (77%); românii și romii să lucreze în același birou/atelier (75%);
copiii români și romi să se joace împreună (74,2%). Când vine vorba însă de împărțirea
spațiului privat nivelul aprecierii pozitive începe să scadă: românii și romii să locuiască în
aceeași zonă (62,4%); românii și romii să se căsăto rească între ei (51,8%) și fiica sau fiul să se
căsătorească cu o persoană de etnie romă (32,2%), a celași procent ca și în cazul persoanelor
de etnie arabă” (Tarnovschi et al, 2012).

În contrapondere cu dezideratul incluziunii, societ atea manifestă două tipuri de
excluziune în ceea ce îi privește pe romi: „ excluderea formală , datorată absenței
documentelor de identitate sau a statutului de asig urat medical; și excluderea informală , a
persoanelor care deși îndeplinesc condițiile legale pentru a beneficia de servicii medicale, sunt
împiedicați să acceseze aceste servicii din cauza f uncționării defectuoase a sistemului de
asistență sanitară și din cauza discriminării” (Sto ian, 2010, 28) . Cu toate că, la prima vedere,
acest lucru poate părea irelevant, trebuie precizat faptul că tipurile de excludere derivă unele
din altele. Dacă o persoană nu are documente care s ăOi ateste identitatea, înseamnă că ulterior
nu va putea merge la școală, nu va putea beneficia de servicii de sănătate și nu va putea avea
un loc de muncă, fapte ce se vor concretiza ulterio r în săvârșirea de infracțiuni care săOi
asigure persoanei subzistența.
Drept urmare, studierea acestei comunități prezintă o importanță deosebită. Felul în care
o țară tratează problematica minorităților dă măsur a gradului de civilizație al acesteia.

225

„România are cea mai mare comunitate romă din regiu ne. Aceasta minoritate etnică e
caracterizată de un nivel foarte scăzut al educație i și al ratei ocupării, șomaj ridicat,
discriminare, excluziune socială și sărăcie extrem ă. Un astfel de citat se regăsește, obsesiv, în
toate studiile sociologice, rapoartele organizațiil or internaționale, documentele de politici
publice, anchetele sociologice din ultimii 20 de an i referitoare la romii din România. Este
„șic” pentru orice autor careOi pune pe romi sub lu pă să citeze o astfel de concluzie și, practic,
segmentul de populație de etnie romă este confundat deja cu aceste caracteristici. Sunt reduși
la statutul de cifre din statistici și asociați cu termenul „problemă” de guvernanți și societate.
Dacă ar fi să le asociem o figură acestor „cifre”, în funcție de gradul de toleranță ori empatie
propriu, am putea avea o plaja largă de opțiuni, de la maneliști de succes, posesori de limuzine
și locuințe spațioase (exemplele preferate de popul ația majoritară), până la romii aflați la
periferia societății, cei care se nasc, trăiesc, re spiră și mănâncă printre, din, în gunoaie,
oameni fără chip, a căror privire o evităm adesea, dar care sunt subiectul multor măsuri ale
politicilor publice.” (idem, 5)
În ceea ce privește fondurile europene alocate inte grării romilor, Agenția Națională
pentru Romi a publicat în 2011 un raport despre Contribuția fondurilor europene la
integrarea populației Roma în care prezintă modul în care proiectele implemen tate de agenție
au avut un impact asupra societății. Cele șase proi ecte strategice implementate au avut un total
de 37000 de beneficiari, din care 70% fiind romi, i ar valoarea proiectelor fiind de aproximativ
96 de milioane de lei. Având ca obiectiv general „c reșterea nivelului de educație al copiilor
romi din mediul rural și urban și dezvoltarea capit alului uman în vederea includerii viitoare a
acestora pe piața muncii […]” (Contributorii ANR, 2011, 3), grupul țintă a fost compus din
2400 de elevi de la gimnaziu și liceu, 2400 de pers oane care au părăsit timpuriu școala, dar și
2400 de părinți/tutori ai elevilor cu risc de părăs ire timpurie a școlii. În ceea ce privește
rezultatele, acestea sOau constituit din „centre de resurse pentru promovarea și dezvoltarea
economiei sociale înființate”, grupuri de sprijin, materiale informative, precum și 2500 de
beneficiari ai programelor de orientare profesional ă.
În ceea ce privește dimensiunea populației de etnie rromă, în 2012 UNDP publică un
raport în care se estimează că romii sunt a doua mi noritate ca pondere din România, în 2011
aproximativ 620000 de persoane autodeclarânduOse ap artenenți ai acestei etnii (contributorii
UNDP, 2012). Astfel, cercetările din domeniu apreci ază că ponderea romilor este între
3.25%O 6.7%.

Regiunea Sud Est

226

Recensământ
2002 Recensământ
2011 Diferența 2011O
2002
În totalul populației regiunii 2% 3% 1%
Urban 44% 37% O7%
Rural 56% 63% 7%
Tab. 3 Ponderea romilor (2002, 2011) pe regiuni și județe” (contributorii UNDP, 2012)

În regiunea de dezvoltare Sud Est, datele de la ul timele două recensăminte indică o
schimbare demografică însemnată. Așadar, în decursu l celor nouă ani, populația de romi a
crescut semnificativ în totalul populației regiunii , astfel că dacă în 2002, 2% din populație se
declara ca fiind de etnie romă, în 2011, procentul a crescut la 3%. Cu toate acestea, se cuvine
să facem precizarea că în acest deceniu au avut loc numeroase schimbări la nivel de percepției
în rândul populației majoritare, unele dintre acest e schimbări vizânduOi și pe romi. În
consecință, nu trebuie să excludem din analiză nici posibilitatea ca, între timp, să fi devenit
mai puțin blamabilă apartenența la etnia romă, astf el că un număr mai mare de oameni se simt
confortabil să declare că sunt țigani. Cu toate ac estea, tindem să apreciem că nivelul de trai al
romilor sOa înrăutățit, dat fiind faptul că migrați a urbanOrural sOa intensificat între cele două
recensăminte. Nemaigăsind un loc de muncă stabil la oraș, oamenii sOau orientat către viața la
sat, date fiind posibilitățile de subzistență pe ca re pământul le oferă.
În consecință, putem afirma că dimensiunea localit ății de rezidență dă măsura
incluziunii romilor din punct de vedere financiar.
Comunități rome nonosărace Comunități rome sărace
Comună mediu dezvoltată 10% 11%
Comună dezvoltată 16% 24%
Oraș cu mai puțin de 30 mii loc. 22% 35%
Oraș între 30O100 mii loc. 17% 16%
Oraș între 100O200 mii loc. 17% 9%
Oraș cu peste 200 mii loc. 5% 2%
Tab. 4 Populația săracă de romi în funcție de tipul de localitate (%)” (Contributorii
UNDP, 2012)
Așadar, comunitățile rome cu un nivel de trai consi derat decent (în grafic, acest lucru
desemnând comunități nonOsărace) se regăsesc în or așe cu cel mult 200000 de locuitori, iar
comunitățile sărace se găsesc mai degrabă în comune și în orașele cu cel mult 30000 de

227

locuitori.
Mai mult decât atât, „O cercetare realizată în 2011 la nivelul țărilor din Europa Centrală
și de Est de către UNDP/Banca Mondială/Comisia Euro peană întrOun proiect finanțat de
Comisia Europeană oferă cele mai recente date cu pr ivire la situația populației de romi din 5
țări din regiune, inclusiv România, date pe baza că rora se pot face analize comparative între
populația aparținând minorității romilor și populaț ia majoritară. Luând în considerare un prag
de sărăcie de 4,3$/zi (raportat la venituri și la c heltuieli), datele acestui studiu relevă faptul că
jumătate din populația de romi din România se află în sărăcie absolută14, de 4 ori mai mult
decât la populația majoritară. Raportată la un prag al sărăciei mai redus (PPC$ 2,15) rata
sărăciei absolute scade accentuat la ambele populaț ii, dar rămâne la un nivel mult mai ridicat
la populația de romi comparativ cu populația majori tară: dacă luăm ca bază veniturile (pentru
un prag al sărăciei PPC$ 2,15), sărăcia absolută la populația de romi este de 5,6 ori mai mare
decât la populația majoritară ; dacă luăm însă ca b ază cheltuielile diferența se adâncește,
sărăcia absolută la romi fiind de 6,5 ori mai mare decât la populația majoritară. ”
(Contributorii UNDP, 2012, 14O15)

Bărbați Femei
Date pentru categoria de vârstă
15â64 ani Romi NonO
romi Rome NonO
rome
Rata ocupării 42% 56% 19% 34%
Rata șomajului 28% 16% 43% 21%
Rata experienței de neocupare 47% 19% 56% 34%
Incidența angajării informale 69% 23% 54% 14%
Tab. 5 Indicatori privind participarea pe piața mun cii” (Contributorii UNDP, 2012,
20)

O altă caracteristică ce trebuie avută în vedere în momentul analizei unei minorități
etnice este participarea pe piața muncii a membrilo r acesteia. Astfel, luând în considerate rata
ocupării, rata șomajului, precum și rata experiențe i de neOocupare și a angajării informale,
constatăm că persoanele de etnie romă prezintă în m od semnificativ un risc mai mare de a fi
excluse din punct de vedere economic. Dacă 69% dint re bărbații romi și 54% dintre femeile
rome declară că în prezent sau la un moment dat au lucrat fără forme legale, procentul
persoanelor nonOrome care declară acest lucru este semnificativ mai redus (23% pentru
bărbați și 14% pentru femei). În același timp, șoma jul este o problemă atât pentru populația
romă, cât și pentru cea nonOromă: dacă aproximativ unu din cinci cetățeni nonOromi întâmpină

228

dificultăți în aOși găsi un loc de muncă, aproximat iv o treime din populația romă se confruntă
cu această problemă.
III. 3. Interacțiune și percepție

Conviețuirea în cadrul aceluiași spațiu geografic a mai multor indivizi ce prezintă
caracteristici culturale diferite nu a fost nicioda tă un lucru ușor. Cu toate că societatea
contemporană dispune de suficiente resurse astfel î ncât intersectarea necesităților individuale
să nu altereze sau să limiteze posibilitățile de ac țiune ale altor indivizi, modul acestora de
alocare, precum și crearea și emergența normelor so ciale permit existența unor acte de
devianță ce îmbracă forma conflictelor. Conflictul este inerent oricărei forme de organizare
socială, acesta generând atât disensiuni în cadrul grupului, cât și progres rezultat din
încercările de soluționare a acestuia.
La nivelul populației majoritare este înrădăcinată ideea potrivit căreia cei mai mulți
dintre copiii din etnia romă au un nivel scăzut de educație formală. Această idee este una care
are suport în realitatea înconjurătoare, dar din ex plicarea căreia lipsesc factorii sociali
(Levinson, 2007). Întâi de toate, în explicarea unu i fenomen social, trebuie să ținem cont de o
serie de predictori, cei mai importanți, fiind, con siderăm noi, rezultanta interacțiunii
factorilor interni (capacitate, disponibilitate etc ) cu cea a factorilor externi (oportunitate, șanse
egale, accesibilitate etc). Altfel spus, educația scăzută, posibilitățile materiale la fel de
scăzute, dar și percepția societății, care are forț a de a descuraja eventualele excepții, pot face
din etnicii romi niște outsideri, după cum afirma E. Goffman despre membrii societăților
convenționale și cele deviante.
Această opinie este susținută cu precădere de cercu l vicios care se formează atunci când
două comunități intră în conflict. Dacă în interior ul grupului minoritar legăturile dintre
indivizi se intensifică, fiind o urmare firească a scăderii permeabilității din exterior, în grupul
majoritar are loc o cristalizare a opiniilor, însă de cele mai multe ori, pe mai multe voci. Pe
deOo parte, apar agregările naționaliste, extremist e, care au ca nucleu explicativ factorul etnic
și dispoziția genetică a minoritarilor către devian ță, iar pe de altă parte, organizațiile menite să
înceteze discriminarea răspunzând extremiștilor. As tfel, considerăm că cele două comunități
se distanțează una față de cealaltă, considerânduOs e reciproc inaccesibile, impenetrabile și deci
indezirabile.
În plus, minoritățile au un acces dificil la corect area modului în care sunt portretizate de
către massOmedia majoritară (McGarry, 2014). Apreci em, așadar că vulnerabilitatea unei

229

comunități vine și din modul în care este percepută semiOoficial de către majoritate. Spunem
acest lucru datorită faptului că massOmedia nu au s tatutul unor organizații O astfel, cele mai
multe dintre acestea nu pot fi sancționate, dar nic i un mijloc neoficial de informare nu
reprezintă, datorită faptului că sunt accesate ziln ic de sute de mii de beneficiari care le
legitimează. Pe de altă parte, ar fi sancționată dr astic tentativa de a cenzura astfel de mijloace
de informare.
Mai mult decât atât, identificarea unei persoane c a aparținând comunității de romi este
destul de dificilă în absența unor caracteristici s tereotipice și de necontestat. Dar chiar și când
toate acele trăsături necesare sunt întrunite, iden tificarea poate suferi unele inadvertențe.
Acest lucru a fost foarte ingenios reliefat întrOun studiu recent (Messing, 2014) în care
intervievatorii au fost împărțiți în două grupuri. Primul grup a avut sarcina de a identifica și
intervieva persoanele dintrOo comunitate pe care ac eștia le consideră ca fiind romi, iar cel deO
al doilea grup a avut sarcina de a intervieva perso anele pe care le consideră rome din cadrul
primului grup ales de către colegii lor. Rezultatel e au fost spectaculoase, dar așteptate
deopotrivă: în toate grupurile experimentale au fos t diferențe mari de procente între alegerile
primilor intervievatori și cele ale celorlalți inte rvievatori.
În prezent, se estimează că romii sunt cea mai dis criminată minoritate din Europa
(Vieytz apud Broderick, 2015). Numeroase cercetări au fost realizate în acest sens, iar, din
punctul nostru de vedere, cea mai eficientă metodă de spargere a acestor granițe culturale o
reprezintă modelul european propus încă din anul 20 00 (idem). Acesta sugerează ca egalitatea
să se manifeste în patru mari paliere: egalitate ca participare , ca transformare , redistribuire
și recunoaștere . În primul rând, egalitatea prin participare presupune ca în cadrul comunității
minoritare dezavantajate să existe unele structuri care să lupte împotriva discriminării prin
advocacy și printrOun ansamblu de măsuri concrete. Absența unei voci politice nu poate stopa
nedreptățile sociale existente. În plus, egalitatea prin transformare presupune nu o topire a
valorilor și a tradițiilor minoritarilor, ci o conv iețuire armonioasă sub imperiul acelorași
norme, cunoscute, recunoscute și acceptate de toți membrii societății. Egalitatea prin
redistribuire se referă cu preponderență la distribuirea resurse lor materiale și umane în
vederea optimizării condițiilor de trai ale celor d ezavantajați. Nu în ultimul rând, egalitatea ca
recunoaștere presupune promovarea respectului pentru demnitatea celuilalt, a reducerii
stigmatizării, a stereotipurilor sau a umilințelor care se bazează pe apartenență etnică.
Ca oricare altă comunitate, și comunitatea țigăneas că are propriileOi reguli, sancțiuni,
ierarhii și instituții. Privită din punct de vedere etic , instituția staborului este una desuetă și

230

care intră în contradicției cu legislația și cu ins tituțiile de cercetare civilă sau penală oficiale.
Din punct de vedere emic însă, atunci când conflictul devine o amenințare l a ordinea socială,
dar care nu are o intensitate suficient de mare pen tru a fi necesar apelul la exteriorul
comunității, staborul devine o instituție de contro l social. În literatura de specialitate
(Marushiakova, Popov, 2007), curtea de justiție rom ă, cunoscută și sub numele de stabor,
poartă denumirea de kris. Autorii Apreciază că acea sta este o formă de coerciție socială
specifică populațiilor sedentare, acolo unde au loc căsătorii aranjate. Spre deosebire de
acestea, în comunitățile țigănești de tip nomad, că sătoria se realizează după modelul raptului
fecioarelor din secolele XVIIIO XX, astfel că stabo rul nu este necesar, fiinduOi foarte lesne
suplinite funcțiile cu răzbunarea personală.
Nu în ultimul rând, considerăm că un aspect importa nt ce trebuie avut în vedere atunci
când analizăm anumite persoane din jur este acela al legislației. În România, încă din timpul
comunismului, legea nu a putut, de ce mai multe ori , să îmbunătățească condițiile de trai ale
minorităților (Pogany,2012), iar în Europa legislaț ia împotriva discriminării a avut un parcurs
sinuos, încărcat cu numeroase dificultăți create to cmai de acele persoane care ar fi trebuit să
vegheze ulterior la respectarea acesteia. Un studiu în acest sens a reliefat totuși că țările mai
dezvoltate din punct de vedere economic sunt mai pr edispuse la a avea populații tolerante
(Wrench, 215).
În încheiere, am realizat toată această prezentare multidimensională tocmai pentru că
romul nu este o entitate abstractă, cu un cumul de factori psihologici, economici, dar mai cu
seamă sociali. Având în vedere toate acestea, consi derăm că nu etnia este factorul explicativ
al unor comportamente O fie ele plăcute sau indezir abile O iar atât etniile minoritare, cât și
comunitatea majoritară au datoria morală de a încer ca cu mai mare sârg decât au făcutOo până
acum să optimizeze relațiile din cadrul societății și să acceadă întotdeauna spre un „mai bine”
și un „mai frumos” comun.

231

IV. IDENTIFICAREA NEVOILOR SI A PROIECTELOR POTENȚI ALE
FINANȚABILE IN PERIOADA DE PROGRAMARE 2014o 2020

IV.1. Introducere

Proiectele necesare pentru perioada de programare 2 014O2020 vor fi identificate în cele
ce urmează, pornind de la concluziile activității d e cercetare și identificarea acelor teme cheie
pentru creșterea calității vieții grupurilor vulner abile. În urma analizelor desfășurate, au fost
identificate nevoile la nivel de comunitate și au f ost corelate aceste nevoi cu prioritățile de
investiții din Strategiile de Dezvoltare relevante și cu obiectivele specifice ale acestora ce pot
avea drept beneficiari grupuri vulnerabile.

IV. 2. Obiective specifice

1. Creșterea adaptabilității forței de muncă
2. Incluziunea socială a grupurilor vulnerabile pri n măsuri active de ocupare
3. Creșterea atractivității ZMC din punct de vedere social (acest obiectiv poate fi legat
de menținerea unei constanțe a locuiriiâobiectiv st rategic al PID Constanța)

IV. 3. Tematici

1. Formare profesională
Posibilitatea găsirii unui loc de muncă pentru tine ri este redusă, conform celor
identificate în urma analizei. Profilul turistic al zonei reprezintă un motiv pentru care se
propune o predominanță spre formarea profesională a grupurilor vulnerabile înacest domeniu
sau diverse arii de servicii oferite în zona litora lului românesc. Acesta reprezintă o primă
propunere ce poate fi luată în considerare, dată fi ind și legătura strânsă cu obiectivele
specifice din Planul Integrat de Dezvoltare (PID) a Polului Național de Creștere Constanța,
mai precis obiectivul strategic 2: Constanța Turișt ilor, ce vizează crearea unei zone turistice
maritime, atractivă și competitivă pentru turiștii români și străini. Desigur, măsurile ce vor fi
propuse privind formarea profesională în această di recție a turismului, vor constitui numai una
din premisele dezvoltării sectorului, așa cum defin ește PID Constanța. Dublate de investiții,
aceste măsuri pot pune bazele unei dezvoltări durab ile economicoOsociale.

232

Un punct comun al recomandărilor formulate cu cele ce se regăsesc în PID Constanța se
referă la Creșterea adaptabilității forței de muncă , adică o concentrare a măsurilor de formare
profesională către cererea de forță de muncă existe ntă pe piață și evoluțiile pieței muncii. În
această arie a creșterii adaptabilității pieței mun cii pot fi incluse și măsuri active de ocupare
precum:
/checkbld consiliere și orientare;
/checkbld participarea la programe de ucenicie;
/checkbld stimulare pentru finalizarea studiilor obligatorii;
/checkbld participarea efectivă la programe de formare;
/checkbld prime de mobilitate etc.
Cursurile de formare pot fi orientate de asemenea î n mod specific către persoanele care
au un risc crescut de a nu se integra în piața munc ii, sau care prezintă un risc crescut de
părăsire timpurie a școlii.
Formarea profesională se poate referi de asemenea l a persoanele care, din varii motive,
au trecut printrOun proces de deOprofesionalizare ș i doresc reconversia profesională, sau pentru
care reconversia profesională este necesară din cau za dispariției cererii de forță de muncă pe
domeniul lor de experiență.
Un alt tip de cursuri ce pot fi desfășurate se refe ră la corelarea învățării pe tot parcursul
vieții cu piața muncii. Această măsură este pe de o parte mai soft decât o măsură de
reconversie profesională, deoarece corelarea învăță rii pe tot parcursul vieții se referă la o
persoană care trebuie să se adapteze schimbărilor, pe când reconversia profesională presupune
o schimbare mai mult sau mai puțin radicală a domen iului.

2. Investiții în infrastructură socială
Investițiile în infrastructura socială vor reprezen ta măsuri de gestionare a grupurilor
vulnerabile și incluziune a acestora la toate nivel urile și vârstele.
Creșterea adaptabilității forței de muncă se referă de asemenea la investiții în centre de
consiliere vocațională pentru asistarea diverselor categorii de persoane vulnerabile în vederea
integrării pe piața muncii.
Alte exemple de măsuri ce pot contribui la dezvolta rea infrastructurii sociale se referă la
măsuri de reabilitare a infrastructurii existente s au măsuri de construire efectivă a
infrastructurii necesare, cum ar fi:
/square4 Cantine sociale;

233

/square4 Centre de consiliere profesională;
/square4 Centre de formare;
/square4 Centre de consiliere și ajutor pentru victimele vio lenței;
/square4 Centre de plasament;
/square4 Cămine de bătrâni;
/square4 Grădinițe cu program prelungit;
/square4 Îmbunătățirea serviciilor publice de ocupare;
/square4 Construcția de locuințe sociale etc.

3. Conștientizare și Economie Socială
Campaniile de conștientizare și informare sunt nece sare când avem deOa face cu
grupurile vulnerabile, mai ales că la nivelul cerce tării, a fost identificată o reticență cu privire
la anumite categorii de persoane vulnerabile, cum a r fi de exemplu foștii deținuți, romii sau
chiar persoanele cu dizabilități, fiind de exemplu mai costisitoare de gestionat cazurile în care
este necesară asigurarea unei infrastructuri pentru aceste persoane cu dizabilități. Aducerea la
cunoștința publicului larg a efectelor benefice ale unui comportament tolerant și de acceptare
mai degrabă decât de respingere este importantă.
Desigur că pentru toate categoriile de persoane vul nerabile este necesară informarea și
conștientizarea la nivelul populației, iar un alt e xemplu îl constituie campaniile de
conștientizare cu privire la violența în familie. A buzurile împotriva femeilor pot genera
nenumărate consecințe nefaste, ce trebuie aduse la cunoștința publicului larg. Renunțarea
timpurie la educație poate părea ca singura soluție pentru adolescenții forțați de circumstanțe
să meargă la muncă, însă o expunere mai clară a pos ibilelor consecințe ale faptelor lor îi poate
determina să facă o altă alegere, una care va gener a un grad mai mare de bunăstare în viața
lor, pe termen lung.
Creșterea adaptabilității poate fi atinsă și prin măsuri de informare cu pri vire la
combaterea discriminării, informarea cu privire la beneficiile luării unei alegeri având cât mai
multe informații la dispoziție (orientarea profesio nală pentru tineri) sau informarea cu privire
la dezavantajele abandonului școlar.
Exemple de măsuri ce pot fi implementate:
/square4 Campanii de conștientizare pentru reducerea discrim inării;
/square4 Campanii de conștientizare privind violența în fami lie;
/square4 Campanii de conștientizare privind incluziunea soci ală a foștilor deținuți etc.

234

În completarea acestor activități de informare și c onsiliere pot fi întreprinse măsuri de
stimulare a ocupării, cu accent pe grupurile ce rep rezintă un risc ridicat de excluziune socială
sau risc ridicat de sărăcie. Alte tipuri de măsuri de rezolvare a unor probleme sociale
pregnante se pot referi la măsurile ce abordează id eea de economie socială, sau „economia
solidară”.

4. Investiții în asistența socială
Investițiile în asistența socială presupun asigurar ea unor condiții pentru dezvoltarea
serviciilor de asistență socială, referinduOne cu p recădere la capacitarea din punct de vedere al
competențelor resurselor umane prin diverse măsuri. Aceste măsuri, ce vor fi orientate pe
partea de formare a personalului, sprijin pentru în tărirea capacității structurilor de asistență
socială, vor fi susținute de investițiile privind i nfrastructura socială.
/square4 Cursuri de formare asistente medicale;
/square4 Cursuri de comunicare pentru personal;
/square4 Alte cursuri de formare identificate;
/square4 Programe de voluntariat;
/square4 Îmbunătățirea mobilității personalului din servicii le de asistență socială prin
introducerea unor curse speciale de transport, mai ales în localitățile cu deficiențe în acest
domeniu.
Proiecte implementate sau în curs de finalizare din perioada de programare 2007O2013
Lista proiectelor sociale desfășurate în cadrul pol ului de creștere Constanța se poate
regăsi mai jos:
Nr.
crt. Titlu proiect Buget (lei) Sursa de
finanțare Aplicant (și
parteneri dacă
există)
1 Parcul Seniorilor 6.255.537,60 POR AXA 1 UAT Cons tanța
2 Centrul Fair Play –
modernizare și extindere 10.410.014,70 POR AXA 1 UAT Constanța
3 Cantina socială și centru de zi în
localitatea Năvodari o
reabilitare și modernizare 4.765.000,00 POR AXA 1 UAT Năvodari
4 Reabilitarea, extinderea și
dotarea unei clădiri din Zona
Metropolitană Constanța,
localitatea Cumpăna, în vederea
utilizării acesteia drept centru
pentru tineret 4.156.049,00 POR AXA 1 ADI ZMC

235

5 Reabilitarea, extinderea și
dotarea unei clădiri din Zona
Metropolitană Constanța,
localitatea Kogălniceanu, în
vederea utilizării acesteia drept
centru pentru tineret 7.394.814,16 POR AXA 1 ADI ZMC
6 Reabilitarea, extinderea și
dotarea unei clădiri din Zona
Metropolitană Constanța,
localitatea Tuzla, în vederea
utilizării acesteia drept centru
pentru tineret 4.005.736,00 POR AXA 1 ADI ZMC
7 Reabilitarea, extinderea si
dotarea unei clădiri în vederea
utilizării acesteia drept centru
pentru tineret în localitatea
Corbu. 2.605.556,29 POR AXA 1 ADI ZMC
8 Reabilitarea, extinderea si
dotarea unei clădiri în vederea
utilizării acesteia drept centru
pentru tineret în localitatea
Lumina 3.140.906,19 POR AXA 1 ADI ZMC
9 Reabilitarea, extinderea și
dotarea unei clădiri în vederea
utilizării acesteia drept centru
pentru tineret în localitatea
Poarta Albă 2.723.902,80 POR AXA 1 ADI ZMC
10 Reabilitarea, extinderea și
dotarea unei clădiri în vederea
utilizării acesteia drept centru
pentru tineret în localitatea
Valu lui Traian 1.915.321,36 POR AXA 1 ADI ZMC
11 Reabilitarea, extinderea și
dotarea unei clădiri în
localitatea Agigea, în vederea
utilizării acesteia ca centru
pentru tineret 2.843.287,76 POR AXA 1 UAT Agigea
12 Extindere Complex Terapeutic o
Școala specială nr. 2 Constanța 916.195,45 POR AXA 3
DMI 3.4 UAT Județul
Constanța
13 Extindere Complex Integrare
prin terapii specifice o Școala
specială nr. 1 Constanța 6.117.795,95 POR AXA 3
DMI 3.4 UAT Județul
Constanța
14 Dezvoltarea centrului de
primire a copilului în regim de
urgență prin extinderea unui
modul destinat primirii în regim
de urgență a mamei și copilului 2.795.024,06 POR AXA 3
DMI 3.4 UAT Județul
Constanța

236

15 Reabilitare și dotare Centrul de
plasament Traian Constanța 3.634.110,50 POR AXA 3
DMI 3.2 UAT Județul
Constanța
16 Reabilitare, modernizare și
dotare la Centrul de
Recuperare și Reabilitare
Neuropsihiatrică Techirghiol –
corp C, în vederea înființării
unui centru de îngrijire și
asistență, județul Constanța 3.075.542,25 POR AXA 3
DMI 3.1 UAT Județul
Constanța
17 Centru multifuncțional de
asistență socio medicală
Cumpăna 2.597.432,04 POR AXA 3
DMI 3.2 UAT Cumpăna
18 Înlocuirea sistemului de
producere a apei calde
menajere cu sisteme ce
utilizează energia produsă din
surse regenerabile în cadrul
Căminului pentru Persoane
Vârstnice Constanța 1.880.700,00 AFM UAT Constanta
19 Centru multifuncțional educativ
pentru tineret 13.377.765,56
POR Axa 1 UAT Județul
Constanța
20 Extindere UAMS Agigea prin
înființarea unui centru de
îngrijire a persoanelor cu
afecțiuni Alzheimer 6.678.00,64 POR Axa 1 UAT Județul
Constanța
21 Incluziune socială pentru o
viață mai bună 7.568.267,00 POSDRU Parteneriat ADI
ZMC/IDRU/Arhiep
iscopia Tomisului
22 Măsuri integrate pentru
egalitatea de șanse 1.990.385,00 POSDRU Parteneriat UAT
Constanța/IDRU/U
niv. Ovidius
Constanța
23 EXTINDERE COMPLEX
TERAPEUTIC CENTRUL
ALBATROS 6.117.795,95 POR AXA 3
DMI 3.4 UAT Județul
Constanța

Împărțite pe cele 4 tematici pe care le avem în vedere în analiza noastră, const atăm că
proiectele care au fost implementate acoperă doar d imensiunea de Formare profesională (2

237

proiecte), respectiv Investițiile în infrastructura socială (21 proiecte), dimensiunile de Formare
profesională și Investiții în asistența socială nef iind reprezentate.

Cele 21 de proiecte de infrastructură socială repre zintă:
O 8 centre pentru tineret (mun. Constanța, Cumpăna, Agigea, Corbu, Lumina, Mihail
Kogâlniceanu, Poarta Albă, Tuzla, Valul lui Traian) ;
O 4 centre pentru persoane vârstnice (mun. Constan ța, Cumpăna);
O 4 centre pentru asistență medicală specializată ( mun. Constanța, Agigea, Techirghiol);
asistența medicală specializată se referă la centre de recuperare, centru pentru persoane cu
boli incurabile etc.
O 2 școli speciale (mun. Constanța);
O 2 centre primire și plasament (mun. Constanța);
O 1 cantină socială cu centru de zi (oraș Năvodari) .
Bugetele cheltuite în cadrul acestor proiecte sunt distribuite astfel:
O 70 271 891,42 lei POR Axa 1
O 15 946 811.41 lei POR Axa 3 DMI 3.4
O 6 231 542,54 lei POR Axa3DMI 3.2
O 3 075 542, lei POR Axa 3 DMI 3.1
La o primă vedere se poate observa că sunt multe ca tegorii vulnerabile care nu sunt
reprezentate prin aceste proiecte (șomerii, persoan ele fără o calificare, tinerii care provin din
centre de plasament etc.), urmând ca acestea să fac ă obiectul propunerilor noastre ulterioare,
cu prioritate. Putem considera că existența unei in frastructuri extinse reprezentată de centre
pentru tineret sau vârstnici, reprezintă baza pe ca re se pot dezvolta numeroase programe
orientate către aceste categorii.
În același timp, considerăm util să se aibă în vede re atragerea și implicarea unui număr
cât mai mare de persoane care provin din categorii vulnerabile în activitatea acestor centre.
Din Planul Integrat de Dezvoltare a Polului de creș tere Constanța, reiese că cele mai
multe priorități sunt plasate în zona dezvoltării d e proiecte pentru infrastructura mare
(drumuri, poduri, utilități publice). Doar două loc alități au menționat ca prioritare proiecte de
tip social: Poarta Albă O Reabilitarea căminului pe ntru persoane vârstnice, respectiv Mihail
Kogâlniceanu O Construirea de locuințe sociale.
În urma studiului sociologic realizat în cadrul ace stui proiect a fost evidențiat faptul că
există o paletă largă de probleme sociale, care afe ctează localitățile și comunitățile din ZMC

238

din care nu lipsesc problemele specifice grupurilor vulnerabile: excluziune, marginalizare,
deprivare totală și parțială și pentru a căror amel iorare sunt necesare măsuri coordonate și
constante de acțiune.
IV. 4. Teme propuse spre abordare în perioada de pr ogramare 2014 – 2020

În secțiunea următoare a studiului se vor prezenta recomandări formulate în urma
cercetării efectuate și a analizei proiectelor impl ementate în perioada 2007O2013.
Ancheta sociologică a scos în evidență câteva probl eme cu care persoanele aflate în
dificultate, care se regăsesc în spațiul supus cerc etării, se confruntă: persoanele cu dificultăți
de adaptare pe piața muncii sunt în special persoan ele șomere de mai mult de doi ani de zile,
tinerii absolvenți care sunt șomeri, persoanele car e nu dețin o calificare și nu își pot găsi un
loc de muncă, persoanele de peste 45 de ani care nu își găsesc un loc de muncă. Grupurile
vulnerabile se confruntă de asemenea cu o lipsă a c alificărilor necesare pentru obținerea unui
loc de muncă, o lipsă a educației, ceea ce genereaz ă consecințe nefaste în toate aspectele
vieții, nu numai în privința lipsei locului de munc ă. Veniturile reduse sunt o consecință a
șomajului și reprezintă de asemenea probleme cu car e comunitățile vulnerabile se confruntă.
După cum sOa constatat, în topul grupurilor vulnera bile se află următoarele persoane:
1. Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani
2. Tineri absolvenți care sunt șomeri
3. Persoanele care provin din familii care au venituri reduse
4. Persoane care nu dețin o calificare
5. Persoane care au minori în întreținere
6. Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găsesc un loc de muncă
7. Femeile fără ocupație
8. Persoanele cu dizabilități
9. Persoanele de etnie romă
10. Tineri care provin din centre de plasament
11. Persoane vârstnice
12. Persoanele care provin din centre de detenție
13. Persoane care locuiesc în comunități izolate

După cum se poate observa, accentul este pus în spe cial pe șomaj, lipsa veniturilor și a
calificărilor. Nu sunt neglijate persoanele de etni e romă și nici cele cu dizabilități, însă este

239

important ca recomandările ce vor urma să pornească de la aceste constatări și să sublinieze
importanța măsurilor ce au drept consecință scăder ea șomajului și creșterea nivelului de
calificare, dar și al veniturilor.
După cum a fost evidențiat în capitolul anterior, p rincipalele proiecte implementate sau
în curs de finalizare din perioada 2007O2013 sOau c oncentrat pe construirea infrastructurii,
majoritatea fiind finanțare din POR și privind măsu ri de reabilitare, extindere și dotare a
clădirilor pentru centre de tineret: 14 proiecte di n cele 23 identificate au fost de acest tip în
timp ce doar două proiecte din cele identificate au presupus măsuri de incluziune socială.
Recomandările de proiecte pentru perioada de progra mare 2014O2020 se vor concentra
pe utilizarea infrastructurii consolidate în proiec tele deja implementate și crearea unor
proiecte care să presupună măsuri integrate de incl uziune socială, măsuri de stimulare a
antreprenoriatului, măsuri active de ocupare, dar ș i măsuri de economie socială și informare
cu privire la problemele grupurilor vulnerabile și soluții de rezolvare a acestor probleme.
Prin urmare, au fost construite proiecte pornind de la cele 4 tematici relevante pentru
Zona Metropolitană Constanța, fiind formulate recom andări ce pot fi aplicate la nivel local
prin accesarea unor linii de finanțare din Programe le Operaționale. Au fost identificate în
principal oportunități de finanțare din Programul O perațional Capacitate Umană (POCU) și
din Programul Operațional Regional (POR).
În anexele acestui studiu se vor regăsi informații valoroase cu privire la recomandările
formulate, dar și informații cu privire la principa lele axe din Programele Operaționale ce pot
finanța proiecte ale căror grupuri țintă să fie gru purile vulnerabile. Recomandările au fost
formulate pe cele 4 mari tematici și pot fi replica te, în funcție de specific, la nivelul
localităților din ZMC.
În ce privește formarea profesională, sOau propus m ăsuri integrate pentru desfășurarea
de cursuri de formare pentru persoanele șomere, pen tru persoanele cu nivel redus de educație
la nivelul ZMC, în vederea calificării forței de mu ncă, a încurajării antreprenoriatului, sau în
vederea reintegrării în educație a persoanelor care nu șiOau finalizat studiile. Recomandările
formulate permit dezvoltarea mai multor tipuri de p roiecte care să se centreze pe formarea
profesională.
În ce privește investițiile în infrastructura socia lă, au fost realizate numeroase centre de
tineret, iar recomandările privind aceste investiți i se vor referi în principal la construirea unor
locuința sociale, investiții în băi publice și cant ine sociale, precum și investiții în grădinițe cu
program prelungit.

240

Recomandările privind acțiunile de conștientizare ș i economie socială se axează în
principal pe campanii de informare privind problem ele ce se regăsesc la nivelul grupurilor
vulnerabile, dar și pe acțiune de construire a unor rețele de facilitatori comunitari în vederea
stabilirii unei legături cu persoanele din grupuril e vulnerabile.
Investițiile în asistența socială se vor referi cu precădere la dezvoltarea unor rețele de
servicii de asistență socioOmedicală și reintegrare a grupurilor sociale vulnerabile în societate.
Recomandările formulate vor continua prin urmare li nia de măsuri începută în 2007O
2013, consolidând tipurile de intervenții la nivelu l grupurilor vulnerabile, fie printrOo abordare
integrată, fie prin una sectorială. Indiferent de t ipul de abordare pentru care se optează,
proiectele ce au ca beneficiari direcți grupurille vulnerabile sunt necesare pentru dezvoltarea
armonioasă a comunităților și Zonei Metropolitane C onstanța, dar și pentru creșterea
atractivității respectivei zone.
IV. 5. Recomandări de proiecte
Formarea profesională
Fișă nr. 1 – Recomandare de proiect pentru integrar ea pe piața muncii

Tematică Formare profesională
Proiect (titlu)

Măsuri integrate pentru șomeri și persoanele cu niv el redus de educație
la nivelul ZMC
Obiectiv Obiectivul proiectului va fi axat pe implementarea unor măsuri integrate
în vederea calificării persoanelor cu nivel redus d e educație și a
șomerilor de lungă durată pentru integrarea acestor a pe piața muncii.

Locația de
desfășurare a
proiectului
Zona Metropolitană Constanța

Orizont de timp 2016O2020

Tip beneficiar • Autoritățile administrației publice locale
• Entități relevante în parteneriat cu angajatori
Finanțare Programul Operațional Capital Uman (POCU) – AP3, obiectiv tematic 8
– OS3.1 Creșterea ocupării șomerilor și a persoanelor inact ive, cu accent
pe șomerii de lungă durată, lucrătorii vârstnici (5 5O64 ani), persoanelor
cu dizabilități, persoanelor cu nivel redus de educ ație;

Grupuri țintă
Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani

241

Tineri absolvenți care sunt șomeri
Persoane care nu dețin o calificare
Femeile fără ocupație

Observații
(descriere,
justificare)
Obiectivul proiectului se corelează cu obiectivul s trategic 1 din PID, care
urmărea o Constanță a turiștilor prin dezvoltarea d urabilă a turismului. În
acest context, resursa umană competentă poate repre zenta un motor de
creștere prin furnizarea unor competențe cerute pe piața forței de muncă
și creșterea competitivității. Dat fiind specificul turistic al zonei
metropolitane, proiectul se poate focusa cu precăde re pe acest domeniu.

Pachetul propus va integra mai multe tipuri de măsu ri, centrate pe
formarea profesională.

Prima etapă va fi axată pe consiliere și orientare , în vederea identificării
principalelor domenii de interes și analizei acesto r domenii de interes
visOaOvis de cererea pe piața forței de muncă.

În cadrul acestor măsuri integrate se regăsește formarea profesională ca
principala formă de calificare, ce va fi susținută de programe de
ucenicie în domeniile selectate în prima fază a proiectului , aceea de
consiliere și orientare. Se vor stabili parteneriat e cu operatorii economici
în vederea desfășurării unor stagii de practică.

Tipurile de măsuri ce vor fi întreprinse de referă la:
Măsuri active de ocupare;
Îmbunătățirea nivelului de educație și competențe;
Facilitarea participării pe piața muncii;
Încurajarea mobilității forței de muncă.

Fișă nr. 2 – Recomandare de proiecte pentru stimula rea antreprenoriatului
Tematică Formare profesională
Proiect (titlu)

Stimularea antreprenoriatului în Zona Metropolitană Constanța
Obiectiv Obiectivul proiectului este reprezentat de încuraja rea antreprenoriatului
și a ocupării pe cont propriu prin formare profesio nală și pachete
integrate de măsuri
Locația de
desfășurare a
proiectului Zona Metropolitană Constanța
Orizont de timp 2016O2020
Tip beneficiar /square4 Serviciul Public de Ocupare;

242

/square4 Entitățile selectate/ desemnate pentru implementare a schemelor
de grant global în domeniul antreprenoriatului;
/square4 Entități relevante (furnizori de formare, ,furnizor i de servicii de
consiliere și orientare profesională, furnizori de servicii de ocupare /
evaluare și certificare a competențelor, sindicate, patronate, ONGOuri/
organizații de tineret etc.) în parteneriat cu anga jatori;
/square4 Furnizori de servicii sociale în condițiile legii;
/square4 Administratorul/ administratorii schemei/ schemelor de tip grant
global în situația în care se optează pentru acest mecanism de
implementare.

Finanțare Posibilitățile de finanțare în cadrul acestui tip d e proiect sunt multiple:
1. POCU – Axa Prioritată 1 (!cu precizarea că sunt necesare
PACHETE INTEGRATE pentru tineri NEETs) :
a. OS1.1 Creșterea ocupării tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între
16 O 24 ani, înregistrați la Serviciul Public de Oc upare, cu rezidența în
regiunile eligibile (Centru, SudOEst și Sud Munteni a)
b. OS1.2 Îmbunătățirea nivelului de competențe, inclus iv prin
evaluarea și certificarea competențelor dobândite î n sistem nonformal și
informal al tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între 16 O 24 ani, înregistrați
la Serviciul Public de Ocupare, cu rezidența în reg iunile eligibile
(Centru, SudOEst și Sud Muntenia)

2. POCU – Axa Prioritară 4:OS4 .1. Reducerea numărului de
persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune so cială din comunitățile
marginalizateîn care există populație aparținând mi norității roma
(acele comunități în care populația aparținând mino rității roma reprezintă
minim 10% din totalul populației la nivelul comunit ății), prin
implementarea de măsuri integrate .

3. POCU – Axa prioritară 5:OS5.1 Reducerea numărului de
persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune so cială din comunitățile
marginalizate (roma și nonOroma) din orașe cu peste 20.000 locuitori, cu
accent pe cele cu populație aparținând minorității roma, prin
implementarea de măsuri/ operațiuni integrate în co ntextul mecanismului
de DLRC
Grupuri țintă
/square4 Persoanele de etnie romă
/square4 Tineri absolvenți care sunt șomeri
/square4 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani
/square4 Femeile fără ocupație

Observații
(descriere,
justificare) Date fiind sursele multiple de finanțare în cadrul acestui subiect al
antreprenoriatului, se poate dezvolta câte un proie ct pentru fiecare
oportunitate de finanțare identificată – rezultând în total 4 posibile
proiecte pentru implementare.

Promovarea și încurajarea antreprenoriatului reprez intă un demers util
din mai multe puncte de vedere. Prin creșterea ocup ării pe cont propriu
rezultată din înființarea unei afaceri se pot gener a mai multe locuri de

243

muncă ce pot fi ocupate de alte persoane ce se află în grupuri
vulnerabile. Se crează astfel un efect de propagare al măsurilor
întreprinse.

Creșterea numărului de afaceri înființate poate gen era de asemenea o
dezvoltare a pachetelor turistice, contribuind la a tingerea obiectivelor
strategice ale Polului de Creștere Constanța: locui tori care vor avea mai
multe locuri de muncă, turiști care vor beneficia d e o mai mare ofertă
turistică dar și un mediu dinamic pentru investitor i.

Un alt mecanism ce poate fi utilizat este acela al schemelor de grant
global:

Schemele pilot de tip grant global încurajează abordări inovative în
furnizarea serviciilor sociale, precum: pachet mini m social de servicii
destinat prevenirii separării copilului de familia sa, și alte tipuri de
servicii în faza pilot, cu specificarea asumării re sponsabilității de a
asigura sustenabilitatea serviciului nou creat (per sonal+proces+logistica)
de către autoritățile locale și/ sau furnizorii pri vați de servicii și
partenerii comunitari; furnizarea serviciilor socia le prin promovarea
utilizării forței de muncă de la nivelul comunități i (inclusiv scheme de
ucenicie) sau experimentarea unor noi relații de ti p contractual cu aceștia
sau de vouchere pentru beneficiarii de servicii soc iale/beneficii de
asistență socială.

Fișă nr. 3 – Recomandare de proiect pentru întoarce rea la școală
Tematică Formare profesională
Proiect (titlu)

Educație și formare profesională pentru persoane ca re nu șiOau finalizat
educația obligatorie
Obiectiv Obiectivul proiectului îl constituie integrarea pe piața muncii a tinerilor
și adulților care nu șiOau finalizat educația oblig atorie
Locația de
desfășurare a
proiectului Zona Metropolitană Constanța
Orizont de timp 2016O2020
Tip beneficiar Instituții de învățământ;
Furnizori de servicii de orientare, consiliere, med iere școlară și servicii
alternative, publici și privați
Instituții/agenții guvernamentale cu atribuții în d omeniul incluziunii
sociale
Autoritățile publice locale cu atribuții în domeniu l educației de nivel
preuniversitar etc.

244

Finanțare POCU – AP6

OS6.1. Creșterea numărului de tineri NEETs șomeri cu vârst a între 16 O
24 ani, înregistrați la SPO care se reîntorc în edu cație în programe de tip
a doua șansă, inclusiv în programe de formare profe sională inițială

OS6.4. Creșterea numărului de tineri care au abandonat șc oala și de
adulți care nu șiOau finalizat educația obligatorie care se reîntorc în
sistemul de educație și formare, inclusiv prin prog rame de tip a doua
șansă și programe de formare profesională – acest OS pune accent pe
zonele rurale și minoritățile roma din zonele rural e ;

Grupuri țintă Persoanele de etnie romă
Persoanele care au renunțat timpuriu la educația ob ligatorie
Tineri șomeri

Observații
(descriere,
justificare) Pe lângă reintegrarea în învățământ, participarea l a formarea
profesională este o altă formă a implementării aces tor tipuri de măsuri de
educare.

Alte tipuri de măsuri ce pot fi adoptate se referă în special la proiectele
finanțate din axa prioritară 6, obiectiv specific 6 .4. cum ar fi de exemplu
consilierea și educație parentală pentru membrii fa miliilor care se află în
afara sistemului de educație, dezvoltare profesiona lă a persoanelor cu rol
de sprijin important pentru elevii care au abandona t școala, sau chiar
susținerea motivației individuale de a relua educaț ie obligatori prin
oferirea de stimulente.

Investiții în infrastructura socială
Fișă nr. 4 – Recomandare de proiect pentru investiț ii în infrastructura socială
Tematică Investiții în infrastructura socială
Proiect (titlu)

Construcție de locuințe sociale pentru persoanele a flate în dificultate
Obiectiv Construirea de locuințe care să fie puse la dispozi ția persoanelor
defavorizate, prin închiriere.
Locația de
desfășurare a
proiectului Zona Metropolitană Constanța
Valul lui Traian
Ovidiu
Orizont de timp 2016O2020

245

Tip beneficiar • Autoritățile administrației publice locale
• Furnizorii de servicii sociale de drept public sau privat, acreditați
conform legii
• Parteneriate publicOprivat
Finanțare Programul Operațional Regional (POR) – AP9, OS9.1 Reducerea
numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială, prin
măsuri integrate. Se pune accentul pe o abordare in tegrată! Investițiile
pot fi corelate cu cele din POCU Axa 5.
Grupuri țintă Persoanele de etnie romă
Persoanele cu dizabilități
Persoanele care provin din centre de plasament
Persoanele care provin din familii cu venituri redu se
Observații
(descriere,
justificare) Printre cele mai grave forme de marginalizare și ex cluziune socială este
lipsa accesului la locuire, inclusiv lipsa accesulu i la o locuire adecvată.
În acest context proiectul urmărește scăderea număr ului de familii/
persoane fără o locuință proprie și îmbunătățirea c alității locuirii pentru
familiile numeroase.

Fișă nr. 5 – Recomandare de proiect pentru investi ții în infrastructura socială
Tematică Investiții în infrastructura socială
Proiect (titlu)

Înființare/ construcție de băi publice și servicii conexe
Obiectiv Înființarea sau construirea de băi publice care să asigure accesul
persoanelor fără posibilități la acest tip de servi cii. Băile publice vor
pune la dispoziția persoanelor din grupul țintă spa ții pentru igiena
personală și spații dotate cu mașini de spălat rufe , uscător etc.
Locația de
desfășurare a
proiectului
Zona Metropolitană Constanța

Orizont de timp 2016O2020

Tip beneficiar • Autoritățile administrației publice locale
• Furnizorii de servicii sociale de drept public sau privat, acreditați
conform legii
• Parteneriate publicOprivat
Finanțare Programul Operațional Regional (POR) – AP9, OS9.1 Reducerea
numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială, prin
măsuri integrate. Se pune accentul pe o abordare in tegrată! Investițiile
pot fi corelate cu cele din POCU Axa 5.
Grupuri țintă Persoanele de etnie romă
Femeile fără ocupație
Persoanele care provin din centre de plasament

246

Persoanele care provin din centre de detenție
Persoanele care provin din familii cu venituri redu se
Observații
(descriere,
justificare) Proiectul urmărește să asigure condiții decente de viață persoanelor din
categorii vulnerabile, contribuind la creșterea niv elului de igienă și
sănătate al acestora și al întregii populații, în g eneral.

Fișă nr. 6 – Recomandare de proiect pentru investiț ii în infrastructura socială
Tematică Investiții în infrastructura socială
Proiect (titlu)

Înființare/ construcție de cantine sociale cu centr u de zi
Obiectiv Înființarea sau construirea de cantine sociale care să asigure o masă caldă
zilnic persoanelor defavorizate plus servicii socia le conexe.
Locația de
desfășurare a
proiectului
Zona Metropolitană Constanța

Orizont de timp 2016O2020

Tip beneficiar • Autoritățile administrației publice locale
• Furnizorii de servicii sociale de drept public sau privat, acreditați
conform legii
• Parteneriate publicOprivat
Finanțare Programul Operațional Regional (POR) – AP9, OS9.1 Reducerea
numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială, prin
măsuri integrate. Se pune accentul pe o abordare in tegrată! Investițiile
pot fi corelate cu cele din POCU Axa 5.
Grupuri țintă /square4 Persoanele de etnie romă
/square4 Persoanele cu dizabilități
/square4 Persoanele care provin din centre de plasament
/square4 Persoanele care provin din centre de detenție
/square4 Persoanele care provin din familii cu venituri redu se

Observații
(descriere,
justificare) Pe lângă asigurarea serviciilor sociale specifice p entru grupurile țintă,
cantinele vor genera și un număr de locuri de muncă pentru alte persoane
(eventual aparținând unor grupuri vulnerabile).

247

Fișă nr. 7 – Recomandare de proiect pentru investiț ii în infrastructura socială
Tematică Investiții în infrastructura socială
Proiect (titlu)

Înființare/ construcție/ reabilitare grădinițe cu p rogram prelungit
Obiectiv Construirea unor grădinițe sau reabilitarea/ modern izarea/ dotarea
grădinițelor deja existente pentru a putea oferi se rvicii educative în regim
de program prelungit.
Locația de
desfășurare a
proiectului Zona Metropolitană Constanța
Valul lui Traian
Ovidiu
Orizont de timp 2016O2020

Tip beneficiar • Autoritățile administrației publice locale
• Furnizorii de servicii sociale de drept public sau privat, acreditați
conform legii
Finanțare Programul Operațional Regional (POR) – AP9, OS9.1 Reducerea
numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială, prin
măsuri integrate. Se pune accentul pe o abordare in tegrată! Investițiile
pot fi corelate cu cele din POCU Axa 5.
Grupuri țintă Persoanele care au în îngrijire minori
Persoanele de etnie romă
Persoanele care provin din familii cu venituri redu se
Observații
(descriere,
justificare) Proiectul urmărește o integrare instituțională cât mai ridicată a copiilor
provenind din familii cu resurse materiale scăzute și venituri mici.
Instituționalizarea copiilor preșcolari poate contr ibui atât la atragerea
femeilor pe piața muncii, cât și la scăderea riscul ui de abandon școlar.

Fișă nr. 8 – Recomandare de proiect pentru creștere a capacității informatice a
structurilor din infrastructura socială
Tematică Infrastructură socială
Proiect (titlu)

Construirea unor platforme informatice în creșterii capacității informatice a
structurilor din infrastructura socială
Obiectiv Obiectivul principal este reprezentat de investirea în infrastructura socială
prin crearea unor platforme sau sisteme informatice integrate, cu acces al
angajaților la sistem și o interfață userâfriendly . De asemenea se vor
achiziționa materiale hardware pentru asigurarea su portului tehnic

248

Locația de
desfășurare a
proiectului Zona Metropolitană Constanța
Orizont de timp 2016O2020
Tip beneficiar Parteneriate (grup de acțiune locală) între:
/square4 Unități administrativ – teritoriale(APL)
/square4 Furnizorii de servicii sociale de drept public sau privat, acreditați
conform legii
/square4 ONG -uri

Finanțare POR – AP 9 – OS9.1.Reducerea numărului de persoane aflate în ris c de
sărăcie și excluziune socială, prin măsuri integrat e

! întreaga axă 9 se va implementa prin dezvoltarea l ocală plasată sub
responsabilitatea comunității.

Grupuri țintă
Observații
(descriere,
justificare) Centrele de întrajutorare socială vor beneficia de dotarea cu echipament,
dar și sisteme informatice performante, pentru a uș ura sarcinile de zi cu zi
ale angajaților.

O altă măsură este reprezentată de utilizarea inter netului și a unor programe
software pentru diverse sarcini.

Informatizarea are mai multe beneficii, printre car e și transparența, accesul
mult mai rapid la surse de informații, dar și acces ul mai facil din partea
unor posibili donatori sau beneficiari la anumite s tructuri, cum ar fi cămine
de persoane vârstnice, cantine sociale etc.

Corelarea cu POCU – Axa 5 se poate face din perspective cursurilor de
formare profesională pentru utilizarea mijloacelor informatice.

Internetul poate fi utilizat și pentru promovarea u nor campanii de informare
și conștientizare în exteriorul comunității, pentru promovarea proiectelor
implementate sau în implementare, în vederea crește rii atractivității zonei.

Conștientizare și economie socială
Fișă nr. 9 – Recomandare de proiect pentru acțiuni de facilitare
Tematică Conștientizare și economie socială
Proiect (titlu)

Dezvoltarea unei rețele de facilitatori comunitari în vederea incluziunii
sociale a grupurilor vulnerabile

249

Obiectiv Obiectivul principal al proiectului va fi crearea u nei rețele de facilitatori
comunitari, ce vor reprezenta resursa umană dispusă pe teren în vederea
identificării problemelor grupurilor vulnerabile și stabilirii unei legături cu
aceste persoane.
Locația de
desfășurare a
proiectului Zona Metropolitană Constanța
Orizont de timp 2016O2020
Tip beneficiar /square4 Autoritățile publice locale și centrale cu responsa bilități în domeniu,
în parteneriat cu actori cu expertiză relevantă pen tru acțiunile selectate;

/square4 ONGOuri în parteneriat cu actori cu expertiză relev antă pentru
acțiunile selectate;

/square4 Administratorii schemelor de tip grant global.
/square4 GAL pentru POR – AP9.
Finanțare POCU – AP 4 – OS4.1. Reducerea numărului de persoane aflate în risc de
sărăcie și excluziune socială din comunitățile marg inalizate în care există
populație aparținând minorității roma (acele comuni tăți în care populația
aparținând minorității roma reprezintă minim 10% di n totalul populației la
nivelul comunității), prin implementarea de măsuri integrate

POR – AP9 – OS9.1. Reducerea numărului de persoane aflate în risc de
sărăcie și excluziune socială, prin măsuri integrat e !axă plasată sub DLRC,
se pune accentul pe abordare integrată.

Grupuri țintă
Observații
(descriere,
justificare) Odată stabilită o legătura cu respectivele grupuri vulnerabile (comunități de
romi, persoane cu dizabilități, femei abuzate, tine ri ce au părăsit școala etc.)
facilitatoriivor sprijini și stimulaacțiunile care vin din interiorul acestor
grupuri, ca răspuns la problemele și nevoile autoOi dentificate.

Facilitatorii pot promova mai multe tipuri de acțiu ni în rândul grupurilor
vulnerabile.

Principala activitate a proiectului va fi aceea de dezvoltare a unei rețele de
facilitatori, însă se vor promova și măsuri integra te în vederea unei abordări
cât mai complete a problematicii, măsuri precum:

/checkbld programe de ucenicie pentru acces la piața muncii;
/checkbld consiliere și orientare
/checkbld informare și conștientizare în vederea implicării a ctive a populației
(voluntariat)

250

Fișă nr. 10 – Recomandare de proiect pentru diminua rea riscului de sărăcie și a
excluziunii sociale a grupurilor vulnerabile
Tematică Conștientizare și economie socială
Proiect (titlu)

Diminuarea riscului de sărăcie și a excluziunii soc iale a grupurilor
vulnerabile prin promovarea de măsuri integrate
Obiectiv Obiectivul proiectului se referă la reducerea riscu lui de sărăcie în cadrul
comunităților defavorizate prin consiliere și stimu larea ocupării
Locația de
desfășurare a
proiectului Muncipiile și Orașele din Zona Metropolitană Consta nța
Orizont de timp 2016O2020
Tip beneficiar Parteneriate (grup de acțiune locală) între:
• Unități administrativ – teritoriale(APL)
• Furnizorii de servicii sociale de drept public sau privat, acreditați
conform legii
• ONG -uri

Finanțare POR – Axa Prioritară 9 – OS9.1.Reducerea numărului de persoane aflate
în risc de sărăcie și excluziune socială, prin măsu ri integrate

! Se pune accentul pe o abordare integrată! Investi țiile pot fi corelate cu
cele din POCU Axa 5!

Grupuri țintă Persoanele cu dizabilități
Persoane vârstnice
Persoanele care provin din centre de detenție
Persoanele de etnie romă
Persoane care au minori în întreținere
Tineri care provin din centre de plasament

Observații
(descriere,
justificare) ! Pentru finanțările din POR Axa Prioritară 9 proie ctul se va implementa
prin dezvoltarea locală plasată sub responsabilitat ea comunității!

Activitățile de consiliere și stimulare a ocupării forței de muncă vor
constitui principalele activități ale proiectului.

Tipurile de activități ce vor fi întreprinse în pro iect se referă la activități
de informare în vederea creșterii recunoașterii soc iale a grupurilor
vulnerabile și a recunoașterii dificultăților cu ca re acestea se confruntă.
În acest sens, se pot desfășura conferințe, se pot emite comunicări pe
siteOurile organismelor responsabile cu implementar ea, se pot desfășura
workshopOuri sau diverse evenimente de conștientiza re.

251

Un alt aspect important al proiectelor de acest tip este reprezentat de
asigurarea accesibilității la serviciile comunitare (sanitare, educative,
culturale etc.).

Măsurile de tipul dezvoltare locală plasată sub res ponsabilitatea
comunității din POR au două dimensiuni de intervenț ie, una de tip soft și
una de tip hard , în infrastructură, motiv pentru care va fi aborda tă și
tematica infrastructură socială prin activități de tipul celor privind
modernizarea locuințelor sociale, reabilitarea sau modernizarea centrelor
medicoOsanitare, construirea/ dotarea cu echipament e a infrastructurii
întreprinderilor de economie socială de inserție.

Dat fiind faptul că un demers de acest tip se poate dovedi laborios, se
recomandă formularea mai multor proiecte, care să a bordeze câte două
sau trei tipuri de grupuri țintă, pentru o gestiona re mai precisă a
activităților și consecințelor generate de măsurile implementate.

Fișă nr. 11 – Recomandare de proiect pentru activit ăți de planificare familială
Tematică Conștientizare și economie socială
Proiect (titlu)

Campanie de conștientizare privind activități de pl anificare familială, în
special în rândul persoanelor ce provind din comuni tăți de romi
Obiectiv Obiectivul principal al proiectului este reprezenta t de educarea populației în
ce privește planificarea familială, în special în r ândul comunităților de
romi, unde se întâlnesc frecvent familii numeroase, cu posibilități
financiare de întreținere a minorilor restrânse
Locația de
desfășurare a
proiectului Muncipiile și Orașele din Zona Metropolitană Consta nța
Orizont de timp 2016O2020
Tip beneficiar Parteneriate (grup de acțiune locală) între:
• Unități administrativ – teritoriale(APL)
• Furnizorii de servicii sociale de drept public sau privat, acreditați
conform legii
• ONG -uri

Finanțare POR – Axa Prioritară 9 – OS9.1.Reducerea numărului de persoane aflate în
risc de sărăcie și excluziune socială, prin măsuri integrate

! Se pune accentul pe o abordare integrată! Investi țiile pot fi corelate cu
cele din POCU Axa 5!

Poate fi util un parteneriat cu Autoritatea de Mana gement a POAD în

252

vederea accesării măsurilor de tip distribuție a al imentelor de bază și
distribuție a rechizitelor școlare.

Grupuri țintă Persoanele de etnie romă

Observații
(descriere,
justificare) ! Pentru finanțările din POR Axa Prioritară 9 proie ctul se va implementa
prin dezvoltarea locală plasată sub responsabilitat ea comunității!

În cadrul proiectului vor fi abordate măsuri de inf ormare prin distribuirea
de pliante, discuții cu persoane din comunitățile d e romi sau alte mijloace
de informare care să asigure ajungerea informației la destinatarul final.

Informarea cu privire la beneficiile și riscurile s arcinii din punct de vedere
medical, dar și financiar, va constitui o altă măsu ră.

Furnizarea de materiale, alimente, rechizite poate constitui un stimulent
pentru a crește interesul familiilor să participe l a acest tip de proiect.

Investiții în asistența socială
Fișă nr. 12 – Recomandare de proiect pentru investi ții în asistența socială
Tematică Investiții în asistența socială
Proiect (titlu)

Dezvoltarea unei rețele de servicii de asistență so cioOmedicală la
domiciliu, prin organizarea de servicii sociale com unitare
Obiectiv Asigurarea pentru persoanele vârstnice, cu dizabili tăți sau din comunități
izolate a unor servicii sociale minime (cumpărături zilnice, menaj etc) și
asistență medicală de bază, la domiciliu.
Locația de
desfășurare a
proiectului
Zona Metropolitană Constanța

Orizont de timp 2016O2020

Tip beneficiar • Autoritățile administrației publice locale
• Autoritățile publice locale și centrale cu responsa bilități în
domeniu, în parteneriat cu actori cu expertiză rele vantă pentru acțiunile
selectate;
• ONGOuri în parteneriat cu actori cu expertiză relev antă pentru
acțiunile selectate;
• Administratorii schemelor de tip grant global.
Finanțare Programul Operațional Capacitate Umană (POCU) – AP4, OS4.1
Reducerea numărului de persoane aflate în risc de s ărăcie și excluziune

253

socială din comunitățile marginalizate în care exis tă populație aparținând
minorității roma (acele comunități în care populați a aparținând
minorității roma reprezintă minim 10% din totalul p opulației la nivelul
comunității), prin implementarea de măsuri integrat e.
Grupuri țintă Persoanele de etnie romă
Persoanele cu dizabilități
Persoanele care provin din familii cu venituri redu se
Persoane vârstnice
Observații
(descriere,
justificare) Proiectul răspunde nevoilor de asistență socială pe care, numeroase
persoane aflate în situații de excluziune socială, le solicită din partea
comunității. În cazul persoanelor greu deplasabile sau nedeplasabile,
vârstnici singuri sau a persoanelor cu dizabilități , fără însoțitor, există în
egală măsură nevoia de a le fi asigurat menajul cur ent, zilnic
(cumpărături, curățenie, asigurarea meselor etc.) p recum și asistența
medicală de bază (monitorizarea zilnică a stării de sănătate, a
tratamentului administrat etc).
Proiectul poate fi derulat de către Departamentele de asistență socială din
cadrul primăriilor în colaborare cu ONG.

Fișă nr. 13 – Recomandare de proiect pentru investi ții în asistența socială

Tematică Investiții în asistența socială
Proiect (titlu)

Reintegrarea foștilor deținuți pe piața muncii
Obiectiv Proiectul are ca obiectiv asigurarea revenirii foșt ilor deținuți pe piața
muncii și integrarea lor în societate.

Locația de
desfășurare a
proiectului mun. Constanța
orașul Năvodari

Orizont de timp 2016O2020

Tip beneficiar /square4 Autoritățile locale cu responsabilități în domeniu, în parteneriat cu
actorii
/square4 sociali relevanți/ GAL
/square4 Furnizori de servicii sociale în condițiile legii

Finanțare Programul Operațional Capacitate Umană (POCU) – AP5, OS5.1
Reducerea numărului de persoane aflate în risc de s ărăcie și excluziune
socială din comunitățile marginalizate (roma și non Oroma) din orașe cu
peste 20.000 locuitori, cu accent pe cele cu popula ție aparținând
minorității roma, prin implementarea de măsuri/ ope rațiuni integrate în
contextul mecanismului de DLRC

Grupuri țintă Persoanele care provin din centre de detenție

254

Observații
(descriere,
justificare) După eliberarea din penitenciar, foștii deținuți se confruntă cu lipsa unui
suport adecvat pentru reintegrarea lor socială care să combată
excluziunea lor de pe piața muncii, prejudecățile ș i marginalizarea
socială, precum și lipsa unor programe de asistență socială postdetenție.
Aceste probleme privează persoanele eliberate din d etenție de condițiile
fundamentale pentru reintegrarea în societate: un l oc de muncă și o
locuință.

255

V. CONCLUZIILE STUDIULUI

V. 1. Situația generală a localităților participant e la studiu în 2015

Am discutat cu reprezentanții unor instituții cu ro l administrativ din cadrul Polului de
Creștere Constanța. Entitățile cu care am intrat în contact au fost primăriile, dispensarele și
secțiile de poliție a 14 localități (23 August, Agi gea, Cumpăna, Costinești, Eforie, Lumina,
Mihail Kogălniceanu, Murfatlar, Năvodari, Ovidiu, P oarta Albă, Techirghiol, Tuzla, Valu lui
Traian) din cadrul acestui Pol de Creștere în discu ție.
Pentru unele dintre aceste localități am reușit să discutăm cu mai mulți reprezentanți ai
diverselor instituții. Acestea sunt: 23 August, Năv odari și Murfatlar.
Reprezentanții instituțiilor cu care am intrat în d ialog ocupă următoarele funcții: medic
de familie, șef de post, referent, inspector / insp ector asistent, șef birou, consilier superior,
instructor educațional (mediator sanitar), asistent social, inspector asistență socială etc.
Aceștia sunt cei care neOau răspuns la întrebările legate de grupurile vulnerabile din cadrul
localității în care își desfășoară activitatea coti diană.
Dintre toți cei 19 reprezentanți ai instituțiilor c are au participat la realizarea acestui
proiect, șapte dintre ei nu au putut oferi un număr exact pentru locuitorii de etnie romă.
Pentru orașul Techirghiol a fost menționat că cei 1 40 de romi sunt de confesiune musulmană.
Din toate răspunsurile valide oferite, aflăm că în 2015 în cele 13 localități ale Polului de
Creștere Constanța care au fost analizate, numărul mediu aproximativ de romi este dse 276 de
persoane. Numărul mediu aproximativ de familii care au în componență persoane de etnie
romă este de 100 pentru fiecare localitate care a p utut oferi astfel de informații, variația
răspunsurilor fiind însă extremă, de la 1 la 400 de familii.
Pentru numărul de membrii ai unei familii medie din localitățile participante la proiect
am primit 13 răspunsuri valide, iar din acestea am descoperit că, în medie, acest tip de familie
are în componență 4 membrii. În același timp, famil iile de etnie romă au, în medie, 5
membrii.
Problemele persoanelor care aparțin unor categorii vulnerabile care au fost identificate
de reprezentanții instituțiilor din cele 13 localit ăți mai sus menționate sunt diverse, însă unele

256

dintre acestea au fost identificate pentru mai mult e categorii de persoane vulnerabile.
Persoanele de etnie romă întâmpină probleme precum: lipsa locurilor de muncă ,
dorința de muncă scăzută, educația și calificarea d eficitară, sărăcia/lipsa unui trai decent, dar
și lipsa veniturilor care ar proveni din desfășurar ea unei activități lucrative. În același timp,
există reprezentanți ai localităților care consider ă că romii nu se confruntă cu nicio problemă.
Conform reprezentanților instituțiilor cu care am i ntrat în dialog, persoanele cu
dizabilități se confruntă cu următoarele probleme: lipsa locuri lor de muncă dedicate în mod
special acestora care conduce la lipsa unui venit s tabil, nivelul redus al calificărilor, izolarea
socială, lipsa asistenților sociali etc.
Problema unanim identificată de reprezentanții inst ituțiilor din localitățile menționate
anterior a șomerilor de lungă durată (peste doi ani de inactivitate pe piața muncii) este, firesc,
cea a lipsei unui loc de muncă. Totuși, aceasta poa te da naștere și altor dificultăți precum:
marginalizarea socială, dependența de alte persoane și dorința
Situația tinerilor absolvenți din zona Polului de Creștere Constanța care sunt ș omeri
generată de absența locurilor de muncă.
Problemele persoanelor din localitățile participant e la studiu care nu dețin o calificare
sunt lipsa locurilor de muncă, dar și cele generate de lipsa lor de calificare care conduce la
slaba implicare a acestora pe piața muncii din regi une sau cea națională. Unul dintre
reprezentanții localităților consideră că absența ș colilor profesionale reprezintă o situație
problematică pentru această categorie de persoane.
Lipsa locurilor de muncă, inexistența cursurilor de calificare și disponibilitatea redusă
de participare la activitățile economice sunt cel m ai frecvent menționate probleme cu care se
confruntă femeile casnice . În același timp, persoanele cu vârsta de peste 45 de ani și care nu
își găsesc un loc de muncă se confruntă cu probleme care le definesc acest sta tut anume lipsa
unui loc de muncă și vârsta pe care aceștia o au ca re generează un set de discriminări. De
asemenea, unii dintre reprezentanții instituțiilor au menționat ca probleme lipsa calificării
profesionale și indisponibilitatea persoanelor din grupul vulnerabil de implicare activă pe
piața muncii.
Absența mijloacelor de transport și a locurilor de muncă sunt dificultățile cu care se
confruntă persoanele care locuiesc în comunități izolate . Cei mai mulți dintre reprezentanții
instituțiilor din cele 13 localități implicate în p roiect nu au oferit răspunsuri la această

257

întrebare, declarând că nu au astfel de comunități în cadrul localității în care își desfășoară
activitatea.
Problemele identificate în cazul persoanelor care î n întreținere minori sunt absența
banilor și locurilor de muncă care poate fi o conse cință atât a unui nivel scăzut de educație al
părinților, cât și a lipsei timpului ce poate fi de dicat muncii efective dat fiind să aceștia se
ocupă de copiii minori pe care îi au sub supraveghe re. O îmbunătățire a situației acestor
persoane poate avea loc printrOo atenție sporită ac ordată nevoii acestora de supraveghere și
îngrijire a minorilor. Prin crearea unor locuri spe cial destinate unor asemenea activități (ex.
creșe, grădinițe cu program prelungit) și prin impl icarea unor asistenți sociali în asemenea
proiecte, persoanele care au în îngrijire minori ar putea să participe activ la activitățile
economice desfășurate în cadrul Polului de Creștere Constanța.
Tinerii care provin din centre de plasament și care locuiesc în Polul de Creștere
Constanța se confruntă cu lipsa integrării sociale și a oportunităților pentru aceștia. Mai mult,
lipsa unei locuințe stabile și a unui loc de muncă sunt două aspecte ce trebuie luate în calcul
când se discută despre situația membrilor acestui g rup vulnerabil. De asememea,
incapacitatea de integrare socială este consideră o problemă și a persoanelor care provin din
centrele de detenție, acestea fiind urmărite de fap tele săvârșite și fiind judecate în funcție de
acestea. În ceea ce privește găsirea unui loc de mu ncă, principala problemă a acestora în acest
context este cazierul acestora.
Lipsa locurilor de muncă și a banilor sunt probleme le principale ale persoanelor din
Polul de Creștere Constanța care provin din familii cu venituri reduse . Unul dintre factorii
care au generat sau pot contribui la acest statut a l unei familii este lipsa educației. Dacă acesta
lipsește le părinții care au venituri reduse (și / sau unele care nu sunt constante), ne putem
aștepta ca și copiii acestora să nu fie susținuți, în special datorită lipsei resurselor materiale,
în demersurile lor educaționale. Astfel, slaba preg ătire teoretică și, posibil, profesională se
perpetuează în cadrul acestor grupuri vulnerabile.
Persoanele vârstnice se confruntă cu probleme de na tură medicală, dar și cu altele de
diverse naturi precum cele economice (neajunsuri ma teriale generate de pensiile mici sau de
lipsa unor locuri de muncă pe care le pot accesa).
Programele care ar trebui implementate în cadrul lo calităților pentru rezolvarea
problemelor categoriilor vulnerabile sunt cele fin anțate din fonduri europene (POSDRU),

258

acestea fiind unele de informare și prestare social ă, dar și cursuri de calificare. Totuși,
numărul mențiunilor unor programe implementare este unul scăzut ceea ce demonstrează că
în cadrul localităților din Polul de Creștere Const anța acest tip de inițiative nu sunt unele
foarte cunoscute.
Sectoarele care ar trebui dezvoltate și în care ar trebui investite fonduri cu prioritate în
cadrul localităților din Polul de Creștere Constanț a sunt, conform reprezentanților instituțiilor,
cel al pieței muncii prin crearea unor locuri de mu ncă, cel educațional și cel al îngrijirii (prin
înființarea creșelor și grădinițelor cu program pre lungit). De asemenea, serviciile medicale,
dezvoltarea rețelei de canalizare și a punctelor de informare cu privire la axele de finanțare pe
fonduri europene. Fondurile localității ar trebui i nvestite în ultimă instanță în crearea / dotarea
bibliotecilor și în asigurarea accesului la interne t pentru locuitori.
În anul 2014, conform Ministerul Finanțelor Publice , peste 189000 de persoane din
județul Constanța erau înregistrate în cadrul unită ții administrativ teritoriale ca salariați.
Dintre aceștia aproximativ 2500 erau asistenți soci ali ai județului, jumătate dintre aceștia
desfășurânduOși activitățile în municipiul de județ . Numărul mediu de asistenți sociali din
toate localitățile județului Constanța, exceptânduO i pe cei din municipiul Constanța, este de
21.
Numărul total al personalului medical salariat din bugetul unității administrativ
teritoriale în anul 2014 a fost mai mic de 1370 în cadrul județului Constanța. În același an
numărul personalului didactic a fost de aproximativ 8800.
V. 2. Situația generală a grupurilor vulnerabile în 2015

Persoanele vulnerabile care locuiesc în comunități izolate
Persoanele care locuiesc în comunități izolate repr ezintă unul dintre grupurile cele mai
vulnerabile, întrucât acestea sunt plasate în afara societății. Acest grup de persoane nu a
beneficiat și, în continuare, nu beneficiază de ate nția autorităților sau a organizațiilor
nonguvernamentale, motiv pentru care nu se poate es tima cu exactitate care este numărul real
al persoanelor care trăiesc în comunități izolate.
Populația a suferit schimbări de structură datorită migrării către orașe, unde există
oportunități de angajare, motiv pentru care populaț ia rurală este întrOo continuă scădere. De

259

asemenea, are loc o reducere a populației atât în r ândul persoanelor de sex masculin, cât și de
sex feminin, iar cele mai mari scăderi ale populați ei se înregistrează în Județele Constanța și
Galați. Delta Dunării poate fi considerată și ea o zonă izolată datorită caracteristicilor sale
geografice.
Economia, dar și infrastructura în cadrul acestor r egiuni este slabă, nivelul de trai fiind
scăzut. Prin urmare, primul pas de făcut este cel d e dezvoltare a infrastructurii drumurilor și
comunicațiilor care creează legătura dintre persoan ele din acest tip de comunități cu cele din
comunitățile nonOizolate. Prin construirea unor căi de legătură cu celelalte așezări ale
județului se poate permite persoanelor doritoare să acceseze locuri de muncă în afara
comunității. Totuși, pentru îmbunătățirea vieților persoanelor din comunitățile izolate care nu
manifestă intenția de părăsire a localității se poa te încerca o dezvoltare a economiei locale și
prin crearea unor locuri de muncă.

Persoanele vulnerabile care au minori în întreținer e
Persoanele care au în întreținere minori se confrun tă cu dificultăți de ordin financiar.
Cheltuielile de consum ale acestor familii sunt sem nificativ mai ridicate comparativ cu cele
ale familiilor care nu au în întreținere minori. De asemenea, absența resurselor financiare sOar
putea traduce în viitor printrOun nivel mai scăzut al educației copiilor care provin din aceste
medii.
Pentru a ameliora situația cu care se confruntă ace ste familii este necesar să li se ofere
susținere din partea statului și a organizațiilor c are protejează grupuri vulnerabile. Această
susținere ar putea fi concretizată în oferirea unor pachete cu alimente, rechizite necesare
copiilor la școală pentru a diminua cheltuielile su portate de familie.
Acesta ar putea fi oferit în funcție de fondurile d e care dispune primăria și de cele pe
care le pot strânge organizațiile specializate în s usținerea persoanelor vulnerabile. De
asemenea, acestea ar putea fi oferite în schimbul u nor activități desfășurate de membrii
acestor familii în cadrul localității de rezidență.

260

Persoane vulnerabile cu venituri scăzute
Persoanele cu venituri scăzute sunt supuse unor ris curi precum: traiul în condiții de
locuire inadecvate, acces dificil la servicii medic ale, de educație, acces restrâns la resurse de
orice tip.
Susținerea persoanelor cu venituri scăzute trebuie să constea în oferirea unor facilități
pentru aOși continua studiile. Un nivel de educație superior leOar permite obținerea unui loc de
muncă mai bine plătit, astfel încât ar părăsi grupu l vulnerabililor cu venituri scăzute.
Pentru a interveni în cazul persoanelor care se con fruntă cu probleme privind condițiile
de locuire, o soluție în acest sens ar fi oferirea unor locuințe sociale. De asemenea, o altă
măsură benefică ar fi cea a oferirii posibilității de participare a acestor persoane vulnerabile la
cursuri de calificare profesională. Acestea pot con tribui la găsirea unor locui de muncă mai
bine plătite de către aceste persoane.

Persoane vulnerabile care provin din centrele de de tenție
Persoanele care provin din centrele de detenție sol icită din partea politicului și a
societății o atenție deosebită, reprezentând una di ntre cele mai vulnerabile categorii de
persoane din România. Reintegrarea acestora presupu ne eforturi financiare și mobilizări
însemnate a resurselor umane, iar de cele mai multe ori, rezultatele întârzie să apară.
Parcursul infracțional al unei persoane este influe nțat de condițiile materiale de care
aceasta dispune înainte de înfăptuirea propriuOzis ă a actului deviant, precum și de valorile pe
care comunitatea din care aceasta provine, le are. Astfel, o stare inițială de pauperitate,
dublată uneori de o desconsiderare a altor categori i de persoane, poate duce la săvârșirea
unor infracțiuni care vor condamna persoana chiar ș i după eliberarea din centrele de privare
de libertate.
Odată ispășită pedeapsa, condițiile materiale preca re, lipsa unei educații formale
suficiente, stereotipurile existente în societate, precum și cazierul unei persoane îi afectează
acesteia șansele de obținere a unui venit stabil și legal care să îi asigure un trai decent. În
plus, ierarhiile care se stabilesc în penitenciar, precum și ineficiențaO în unele situațiiO a
sistemului de reintegrare duc la imposibilitatea at ingerii dezideratului reeducării.
În aceste condiții, statisticile care atestă fluctu ațiile de pe piața muncii existente,
precum și variațiile constante ale ratei șomajulu i indică existența unei forțe de muncă slab

261

calificate, predispuse subzistenței prin activități infracționale sau necalificate. Mai mult decât
atât, cu toate că în România există un cadru legisl ativ care oferă scutiri semnificative de la
plata impozitelor și a taxelor pentru agenții econo mici care angajează persoane provenite din
centrele de detenție, reticența acestora primează î n majoritatea cazurilor, fapt pentru care,
conform datelor, aproximativ 40% dintre deținuți re cidivează. Altfel spus, din efectivul de
aproximativ 35000 de deținuți, 14000 dintre aceștia este de așteptat că vor recidiva.

Femei fără ocupație
În documentele oficiale din România femeile sunt de finite ca fiind un grup vulnerabil
din perspectiva ocupațională, acestea având o parti cipare pe piața muncii mai scăzută decât a
bărbaților. Din punct de vedere statistic această s ituație nu este definită ca o problemă majoră
dacă se raportează la numărul locurilor de muncă, s tudii și valori acceptate. Prin urmare,
categoria cea mai mare de șomeri de gen feminin se înregistrează în rândul celor care au
învățămât primar, gimnazial și profesional.
Un alt factor decisiv în apariția acestei probleme este dată de valorile tradiționale la
care se raportează acest grup, responsabilitățile f amiliale având prioritate față de cele
profesionale. Un alt factor identificat face referi re la experiențele discriminatorii ale femeilor
în procesul de selecție și de recrutare, cât și în timpul desfășurării relațiilor la locul de muncă.
Acestea sunt considerate ca având obligații familia le și implicit disponibilitate de muncă mai
redusă.
O recomandare constă în crearea unor locuri de munc ă plătite conform cu munca
depusă pentru a putea încuraja femeile să încerce s ă își schimbe valorile tradiționale. Din
cauza lipsei motivației materiale, de multe ori aju torul de șomaj poate să constituie un venit
mai consistent pentru multe persoane fără loc de mu ncă.

Persoane șomere care au peste 45 de ani
La nivel național aproximativ 57% dintre șomeri sun t bărbați, iar 43% sunt femei. În
funcție de nivelul de pregătire profesională, aprox imativ 76% au un nivel al studiilor sub
medie, ceea ce înseamnă că educația reprezintă un i ndicator central în ceea ce privește
ocuparea pe piața muncii. Se recomandă a se investi și a se crește numărul școlilor
profesionale, interesul pentru învățământul profesi onal și tehnic putând crește șansele de

262

angajare la finalul ciclului de studii. Bursele sau reducerea taxelor de școlarizare ar putea
încuraja urmarea unei forme de învățământ superior.
Conform Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței d e Muncă (perioada ianuarieOiulie
2015) numărul persoanelor șomere din județul Consta nța care au peste 45 de ani este destul
de ridicat în comparație cu celelalte categorii de vârstă. Se pare că pentru aceste persoane au
fost dispuse măsuri active de stimulare în vederea găsirii unui loc de muncă.

Persoanele care sunt șomere de la mult de 2 ani
Conform datelor oferite de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
(octombrie 2015) numărul femeilor șomere este aprox imativ egal cu cel al bărbaților. Se
recomandă a se investi în programe de reorientare p rofesională conform cu cererea din zona
de reședință sau domiciliu.
Tinerii absolvenți care sunt șomeri
Conform datelor ANOFM, în România rata șomajului su b 25 de ani este de 20,5%. Se
pare că cei mai mulți șomeri tineri se înregistreaz ă în cazul celor cu nivel de instruire primar,
gimanzial sau profesional. În rândul persoanelor cu studii superioare se constată o rată a
șomajului mai ridicată doar în regiunea SudOEst (4, 4%) față de media națională (2,9%).
Comisia europeană sprijină statele membre să adopte noi tipuri de economie, în special
antreprenoriatul social. Conform inițiativei privin d garanția pentru tineret, tinerii sub 25 de
ani ar trebui sa primească o ofertă de bună calitat e de muncă, de ucenicie, de stagiu sau de
continuare a studiilor în termen de patru luni de l a intrarea în șomaj sau de la terminarea
studiilor. În practică, acest proces depinde de loc urile de muncă disponibile zonei de
reședință sau de domiciliu.
Centre de plasament
Persoanele provenite din centrele de plasament prez intă numeroase vulnerabilități
cărora societatea trebuie să le răspundă. Anual, 50 00 de tineri părăsesc centrele de plasament,
fapt care poate reprezenta premisele expunerii la r iscul de sărăcie și excluziune socială în
cazul în care acestora nu li se oferă posibilități reale de angajare sau de continuare a studiilor.
În plus, transformarea internatelor în centre de p lasament a dus la o creștere a
numărului de copii instituționalizați, dat fiind fa ptul că părinții acestora nu le puteau asigura
copiilor condițiile continuării studiilor, iar inst ituționalizarea reprezenta soluția cea mai bună

263

în acest sens.
În județul Constanța funcționează două centre de pl asament, având un efectiv de 102
beneficiari, dintre care 76 sunt copii cu nevoi soc iale, 12 dintre ei prezintă dizabilități sociale,
iar alți 14 copii au dizabilități psihice.

Persoane cu dizabilități
Cu toate că sistemul național de educație prevede g ratuitate pentru frecventarea
cursurilor până la nivelul ciclului inferior de lic eu, în practică, costurile sunt însemnate pentru
o familie care are un minor la școală. În cazul în care acesta prezintă dizabilități, dificultățile
pe care deplasarea la unitatea de învățământ le pre supune, sunt și mai mari.
Din punct de vedere medical, persoanele încadrate c u un anumit tip de handicap
realizează activitățile cotidiene întrOun ritm mai redus sau apelând la tehnici dobândite pe
parcurs. Din punct de vedere social însă, persoanel e cu dizabilități constituie o problemă care
antrenează opiniile oamenilor în legătură cu politi cile publice și cu legislația care privesc
persoanele cu handicap. Dat fiind faptul că 3.5% di n totalul populației României este
reprezentat de persoane cu dizabilități, a fost lua tă o serie de măsuri de protecție a acestora,
măsuri ce se referă cu preponderență la încurajarea participării lor pe piața muncii, precum și
la oferirea unui venit minim, indiferent de gradul de implicare pe piața muncii.

Persoane fără calificare
Deținerea unui loc de muncă sau a unei surse consta nte de venit reprezintă o necesitate
a configurației societății moderne. Astfel, cei car e nu reușesc să înfăptuiască acest lucru sunt
supuși unei serii de riscuri, de unde rezultă și vu lnerabilitățile pe care le înregistrează.
Domeniile de activitate care înglobează cea mai mar e concentrație de persoane necalificate
sunt: agricultura, ambalarea produselor, întreținer ea de drumuri, manipularea mărfurilor sau
demolări.
În același timp, 80% din salariații necalificați fi gurează cu un nivel de pregătire de
maximum opt clase terminate, fapt ce diminuează șan sele de a ocupa în viitor locuri de
muncă bine plătite. În regiunea sudOest, cei mai mu lți dintre șomeri au lucrat ca muncitori
calificați, având meserii precum: dulgher, lăcătuș, constructor, confecționer sau croitor.

264

V. 3. Concluzii privind proiectele realizate și rec omandări

Principalele investiții realizate de administrațiil e publice locale, în perioada precedentă
de finanțare, dintre cele care au vizat domeniul so cial, au fost orientate către dezvoltarea
infrastructurii sociale (centre de tineret, centre pentru persoane vârstnice, centre pentru
asistență medicală specializată etc.). În acest mom ent există la nivelul UAT din zona polului
de creștere Constanța o bază fizică suficientă care să permită dezvoltarea unor proiecte de
sprijinire și ameliorare a vieții persoanelor vulne rabile social sau marginalizate.
Conform cu direcțiile identificate în Planul Integr at de Dezvoltare au fost propuse
proiecte în principal de formare și calificare, de stimulare a antreprenoriatului sau de
integrare a unor categorii defavorizate.
Din datele colectate de Institutul Național de Stat istică în cadrul Recensământului
populației și al locuințelor din 2011, cele oferite de Ministerul Finanțelor Publice în 2014 și
cele puse la dispoziția experților de către institu țiile din cadrul unităților administrativ
teritoriale ale județului Constanța, identificăm un a dintre lipsurile organizatorice ale societății
românești actuale anume indiferența / neglijența fa ță de culegerea și agregarea datelor de
natură statistică.
Această stare de fapt a lucrurilor în România ne aj ută să înțelegem de ce situația
numerică a persoanelor din cadrul grupurilor vulner abile este una atât de puțin cunoscută. În
cadrul discuțiilor purtate cu reprezentanții instit uțiilor am identificat existența absenței
cunoștințelor concrete despre locuitorii care aparț in grupurilor vulnerabile. De asemenea, au
existat cazuri în care, dacă pentru o localitate au existat mai multe completări ale fișei,
persoanele care neOau ajutat cu acestea să ofere ră spunsuri diferite. Astfel, am putut identifica
o inconsistență a răspunsurilor, acesta demonstrând că există o absență a acestor date la
nivelul localităților.
În acest context, susținem că primul proiect care s e dorește implementat în zona Polului
de Creștere Constanța ar trebui să aibă în vedere ș i să plece de la reprezentarea concretă (în
numere exacte) a persoanelor care aparțin grupurilo r vulnerabile. Această etapă este una care
joacă rolul fundației pentru unul sau mai multe pos ibile proiecte.
De asemenea, recomandăm oferirea de suport primării lor din Polul de Creștere
Constanța în proiectele de dezvoltare a infrastruct urii. Un sistem de infrastructură bine pus la

265

punct poate conduce, pe termen mediu și lung, la de zvoltarea regiunii prin investiții private și
prin crearea de locuri de muncă.
Considerăm benefice pentru dezvoltarea regiunii și, în special, a județului Constanța
demararea unor campanii de informare a persoanelor din grupurile țintă despre resursele pe
care acestea leOar putea accesa, dar cu care aceste a nu sunt familiare.

266

VI. BIBLIOGRAFIE

/square4 Analiza datelor statistice privind indicatorii de i ncluziune socială din anul 2011, a
Ministerului Muncii, disponibil la,
http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/ Statistica/Buletin%20statistic/2011/A
sistenta%20trim%20I%202011Osite.pdf [consultat la data de 08.12.2015]
/square4 Analiza datelor statistice privind indicatorii de i ncluziune socială din anul 2011, a
Ministerului Muncii, disponibil la,
http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/ Statistica/Buletin%20statistic/2011/A
sistenta%20trim%20I%202011Osite.pdf [consultat la data de 08.12.2015]
/square4 Asociația D`Apetresii, Statistici, 2014, informație disponibilă la
adresa:http://www.dapetresii.ro/web/PersoaneOcuOdiz abilitOOOOi/Statistici/indexOro.html ;
/square4 Asociația React, „Atitudinea față de persoanele cu dizabilități în România”, 2014, informație
disponibilă la adresa: http://www.slideshare.net/as ociatiareact/cercetareOprivindOatitudineaO
fataOdeOpersoaneleOcuOdizabilitatiOasociatiaOreact ;
/square4 Cace, Sorin; Ionescu, Mariea, Politici publice pentru romi. Evoluții și perspecti ve , editura
Expert, 2006
/square4 Cace, Sorin; Preoteasa, Ana Maria; Tomescu, Cristi na, Stănescu, Simona Maria
(coordonatori); Gheondea Eladi, Alexandra; Ilie, Si mona; Neagu, Gabriela; Negruț, Adriana;
Popescu, Raluca; Șerban, Monica, Tufă, Laura; Stăne scu, Iulian; Mihăilescu, Adina, Legal și
egal pe piața muncii pentru comunitățile de romi. D iagnoza factorilor care influențează
nivelul de ocupare la populația de romi din România , Institutul de investigare a Calității
Vieții, 2010
/square4 Centrul Multifuncțional World Vision, Disponibil la
http://centrumultifunctional.worldvision.ro/centre/ centrulOmultifunctionalOjudetulOconstantaO
a37 [Consultat la 11.12.2015]
/square4 Centrul Național de Informare și Promovare Turistic ă â Eforie Nord, disponibil la adresa:
http://infoOeforienord.ro/transport.html
/square4 Cercetare națională privind egalitatea de șanse și gen (2011). [Online] Accesat la 08.12.2015
Disponibil la:

267

file:///C:/Users/CULT11~1/AppData/Local/Temp/Cercet are%20nationala%20privind%20ega
litatea%20de%20sanse%20si%20gen.pdf
/square4 Consiliul Județean Constanța, Hotărârea nr. 185, Di sponibil la
http://www.cjc.ro/Hotarari/2005/185.pdf [Consultat la 11.12.2015]
/square4 Contributorii AJOFM, Rata șomajului în județul Constanța , accesat la data de 3.12.2015,
disponibil la adresa: http://www.constanta.anofm.ro /pages/Statistica/stat1.htm;
/square4 Contributorii ANOFM, Raport de cercetare. Analiză a situațiilor familiil or monoparentale ,
în cadrul Proiectului Promovează femeia, disponibil la
http://platforma.promoveazafemeia.com/pluginfile.ph p/232/mod_resource/content/1/RaportO
femeiaOfamiliiOmonoparentale.pdf?forcedownload=1. [ consultat la data de 09.12.2015]
/square4 Contributorii ANOFM, Rata șomajului înregistrat în evidențele ANOFM , accesat la
3.12.2015, disponibil la adresa http://www.anofm.ro /statistica;
/square4 Contributorii ANP, Raport de activitate al ANP pe anul 2014 , accesat la 3.12.2015;
/square4 Contributorii ANP, Strategia națională de reintegrare socială a persoa nelor private de
libertate 2014â2018 , accesat la 3.12.2015;
/square4 Contributorii ANR, Contribuția fondurilor europene la integrarea popul ației Roma, 2011
/square4 Contributorii Banca Mondială, 2015, accesat la 11.1 2.2015, disponibil la adresa
http://data.worldbank.org/country/romania
/square4 Contributorii Eurostat, Persoane supuse riscului la sărăcie sau excluziune socială, accesat la
10.12.2015, disponibil la adresa http://ec.europa.e u/eurostat/web/incomeOandOlivingO
conditions/statisticsOillustrated
/square4 Contributorii Eurostat, Rata ocupării pentru catego ria de vârstă 20O64 de ani, 2015, accesat la
10.12.2015, disponibil la adresa http://ec.europa.e u/eurostat/web/lfs/statisticsOillustrated
/square4 Contributorii INS, baza de date TEMPO online, Persoane condamnate definitiv pe categorii
de infracțiuni , actualizat la 6.10.2015, accesat la 3.12.2015;
/square4 Contributorii INS, Câștigul salarial nominal mediu net lunar, pe activ ități ale economiei
naționale, accesat 14.12.2015, disponibil la adresa:
http://www.constanta.insse.ro/main.php?lang=fr&page id=486
/square4 Contributorii INS, Indicatorul incluziunii sociale și reducerea sărăci ei, accesat la
11.12.2015, disponibil la adresa
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=temp o3&lang=ro&ind=SAR111C

268

/square4 Contributorii INS, Numărul camerelor de locuit în funcție de mediul de rezidență, 2015,
accesat la 11.12.2015, disponibil la adresa
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=temp o3&lang=ro&ind=CAV102S
/square4 Contributorii INS, Pragul sărăciei relative, 2015, accesat 11.12.2015, disponibil la adresa
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=temp o3&lang=ro&ind=SAR101A
/square4 Contributorii INS, Rata deprivării materiale, 2015, accesat la 11.12.2015, disponibil la
adresa http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?pa ge=tempo3&lang=ro&ind=SAR110A
/square4 Contributorii INS, Rata medie lunară a inflației pe categorii de mărfu ri și servicii cumpărate ,
2015, accesat la 11.12.2015, disponibil la adresa h ttp://statistici.insse.ro/shop/
/square4 Contributorii INS, Rata sărăciei relative, pe sexe , 2015, accesat la 11.12.2015, disponibil la
adresa http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?pa ge=tempo3&lang=ro&ind=SAR102A
/square4 Contributorii Ministerul Muncii, Familiei, Protecti ei Sociale si Persoanelor Varstnice, 2009,
Situația Sărăciei în România , disponibil la:
http://www.mmuncii.ro/pub/img/site/files/fb64439b12 9bf0910308ca2064b3707a.pdf
[consultat la data de 21.12.2015]

269

/square4 Contributorii Raportului European, Acțiuni educaționale de succes care promovează
integrarea romilor prin și în educație ”, 2012O 2013,
/square4 Contributorii UNDP, Economia socială și cominitățile de romi. Provocări și oportunități ,
2012
/square4 Contributorii Wikipedia the free Enciclopedia, Componența confesională a comunei Tuzla ,
accesat la 17.12.2015, disponibil la adresa
https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Tuzla,_Constan %C8%9Ba
/square4 Contributorii Wikipedia the free enciclopedia, Componența etnică a comunei Tuzla , accesat la
17.12.2015, disponibil la adresa
https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Tuzla,_Constan %C8%9Ba
/square4 Council Directive 2000/43/EC, Implementing the principle of equal treatment betwe en
persons irrespective of racial or ethnic origin (Official Journal L 180, 19/07/2000 P. 0022 –
0026), available at: http://eurOlex.europa.eu/LexUr iServ/LexUriServ.do?uriĽCELEX:
32000L0043:en:HTML apud Broderick, Andrea, A reflection on substantive equality
jurisprudence: The standard of scrutiny at the ECtH R for differential treatment of Roma and
persons with disabilities , International Journal of Discrimination and the L aw 2015, Vol.
15(1O2) 101122, DOI: 10.1177/1358229114558381
/square4 Cozmei, Victor (30 septembrie 2011). „Vineri sOa in augurat pentru a doua oara acelasi tronson
din Autostrada Soarelui.”. Hotnews.ro. Accesat la 2 septembrie 2011
/square4 Deducerea personala – facilitate fiscală pentru ang ajați, disponibil la
http://codfiscal.net/36178/deducereaOpersonalaOfaci litateOfiscalaOpentruOangajati [consultat la
data de 09.12.2015
/square4 Diagnoza rolului social ocupațional al femeilor din mediul rural. Emanciparea Femeilor
pentru Dezvoltarea Rurală (2010). [Online] Accesat la 09.12.2015 Disponibil la:
file:///C:/Users/CULT11~1/AppData/Local/Temp/Diagno za%20rolului%20social%20ocupati
onal%20al%20femeilor%20din%20mediul%20rural.pdf
/square4 Documente privind istoria Romnâniei, vol. I, apud P etcuț, Petre, Istoria rromilor
/square4 Drăgan, Irina, ISAICOMANIU, Alexandru, 2013, Criza economică și barometrul
antreprenorial, București, Academia de Studii Economice, disponibil la
http://www.revistadestatistica.ro/Articole/2013/RRS _07_2013_a4ro.pdf [consultat la
3.12.2015]
/square4 Drd. Cambir, Andreea; Drd. Pisică, Silvia și Drd. I oniță, Andoria, Analiza economicoâ
financiară â Situația economică a familiilor cu cop ii, în România, în anul 2009, disponibil la

270

http://www.revistadestatistica.ro/Articole/2010/A3_ ro_9_2010.pdf [consultat la data de
09.12.2015]
/square4 Duminică, Gelu, Preda, Marian, 2003, ACCESUL ROMILOR PE PIAȚA MUNCII, București,
EDITURA CĂRȚII DE AGRIBUSINESS, disponibil la
http://www.agentiaimpreuna.ro/files/publicatii/Acce sul_romilor_pe_piata_muncii.pdf
[consultat la 3.12.2015]
/square4 Duminică, Gelu; Cace, Sorin (coord.); Arpinte, Dan iel; Ionescu, Mariea; Iova, Cristina; Sali,
Politici de incluziune socială pentru grupurile vul nerabile. Creșterea accesului pe piața
muncii pentru Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor publice ș i Locuințelor, 2004
/square4 ETTAD, Ghidul dizabilității , 2007, informație disponibilă la
adresa:http://ro.ettad.eu/understandingOdisability/ modelsOofOdisability ;
/square4 Forța de muncă în rândul populației feminine (2014) . [Online] Accesat la 09.12.2015
Disponibil la:http://profeminin.ro/blog/wpOcontent/ uploads/2014/11/RaportOcercetareOfemeileO
peOpiataOmuncii.pdf
/square4 Gala persoanelor cu dizabilități, 2011, Informație disponibilă la
adresahttp://www.incluziune.org/biroulOdeOpresa/inf ormatiiOsiOstatistici ;
/square4 Ghid turistic și obiective turistice Agigea , disponibil la adresa
http://www.besttourism.ro/ghidOeuropaOromaniaOagige a.html
/square4 Ghidul Primăriilor – Comuna Agigea disponibil la adresa
http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetail s/PRIMARIAOAGIGEA/88079
/square4 Ghidul Primăriilor – Comuna Cumpăna, disponibil la adresa
http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetail s/PRIMARIAOCUMPANA/84295
/square4 Ghidul Primăriilor – Primăria Corbu disponibil la adresa
http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetail s/PRIM%C4%82RIA+CORBU/88033
/square4 Grupul de acțiune locală Delta Dunării , disponibil la http://galO
deltadunarii.ro/pdf/PREZENTAREOTERITORIU.pdf [cons ultat la data de 07.12.2015]
/square4 Institutul Național de Statistică din România, Rezultatele finale ale Recensământului din 2011,
2013.
/square4 Institutul Național de Statistică din România, Rezultatele finale ale Recensământului din 2011,
Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, munici pii, orașe, comune , 2013
/square4 Kulturális Innovációs Alapítvány, Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 â
populația unităților administrative pe etnii ”
/square4 Legea nr. 76/2002, informație disponibilă la adresa :
http://tulcea.accesibilitateajofm.ro/masuriOactive/ angajatori/subventionareaO
locurilorOdeOmunca/incadrareaOinOmuncaOaOsomerilorO deOpesteO45Oani/ ;

271

/square4 Levinson, Martin P., Literacy in English Gypsy Communities: Cultural Cap ital Manifested as
Negative Assets , American Educational Research Journal March 2007, Vol. 44, No. 1, pp. 5 –
39, DOI: 10.3102/0002831206298174
/square4 Marushiakova, Elena;Popov, Vesselin, The Gypsy Court in Eastern Europe, Romani Studies ;
June 2007; 17, 1
/square4 McGarry, Aidan, Roma as a political identity: Exploring representat ions of Roma in Europe ,
Ethnicities 2014, Vol. 14(6) 756–774, DOI: 10.1177/ 1468796814542182
/square4 Messing, Vera, Methodological puzzles of surveying Roma/Gypsy popu lations , Ethnicities
2014, Vol. 14(6) 811–829, DOI: 10.1177/146879681454 2180
/square4 Ministerul Muncii, informație disponibilă la adresa :
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Transpar enta/2014/2014O02O25_DOO
IntrebariFrecvente_DOES.pdf;
/square4 Ministerul Muncii, Protecția persoanelor cu handica p, 2011, informație disponibilă la
adresa:http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/image s/file/Statistica/Buletin%20statistic/2
011/2011%20DGPPH.pdf .
/square4 Mocanu, Carmen (03 decembrie 2015). „O nouă investi ție în orașul Ovidiu. Se inaugurează
debarcaderul de pe lacul Siutghiol”, disponibil la adresa: http://www.cugetliber.ro/stiriO
politicaOoOnouaOinvestitieOinOorasulOovidiuOseOinau gureazaOdebarcaderulOdeOpeOlaculOsiutghiolO
275065, accesat în data de 16.12.2015.
/square4 Nicolae, Politici de incluziune socială pentru grupurile vul nerabile. Creșterea accesului pe
piața muncii , Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor publice și Loc uințelor, 2004
/square4 OoCities , disponibil la http://www.oocities.org/dmarioara/deltdun.htm , [consultat la data
de 07.12.2015]
/square4 Organizația Națională a Persoanelor cu Handicap din România, Programul Operațional
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, informație disponibilă la
adresa:http://onphr.ro/ ;
/square4 Piketty, Thomas, Capital in the TwentyâFirst Century, The Belknap Press of Harvard
University Press, 2014
/square4 Pogany, Istvan, Pariah Peoples: Romaand the Multiple Failures of La w in Central and
Eastern Europe , Social & Legal Studies, 2012 sagepub.co.uk/journa lsPermissions.nav DOI:
10.1177/0964663911429152

272

/square4 Portul Constanța – prezentare generală, disponibil la adresa:
http://www.portofconstantza.com/apmc/portal/static. do?package_id=infgen_port_maritim&x=
load
/square4 PROGRAMUL OPERAȚIONAL CAPITAL UMAN 2014O2020, 2015 , GHIDUL
SOLICITANTULUI, Cererea de propuneri de proiecte nr . 1/2015, ”Măsuri integrate pentru
tinerii NEETs șomeri din Regiunile Centru, SudâEst și SudâMuntenia” , București, disponibil
la http://www.fonduriOue.ro/files/programe/CU/POCU O2014/30.10/gcsc.ap1.pdf [consultat la
data de 4.12.2015]
/square4 Proiect Dezvoltarea antreprenoriatului interâregional sudic – DAIRS , disponibil la
http://www.dairs.ro/2.Regiunea%20Sud%20Est.pdf [co nsultat la data de 07.12.2015]
/square4 Raluca Popescu (2011). Grupurile vulnerabile și eco nomia socială. Romi și femei în
dificultate. [Online] Accesat la 08.12.2015 Disponi bil la: http://www.proactivO
org.ro/files/grupurile_vulnerabile_si_economia_soci ala.pdf
/square4 Raport AIPPIMM, disponibil la, http://www.aippimm.r o/files/articles_files/6/6167/schemaO
minimis.pdf [consultat la data de 4.12.2015]
/square4 Raport ANOFM, 2015, Situația statistică a șomajului înregistrat la 31 OCTOMBRIE 2015 ,
București, disponibil la
http://www.anofm.ro/files/OPERATIVA%20octombrie%20% 202015.pdf [consultat la
3.12.2015]
/square4 Raport CENTRUL NAȚIONAL DE PREGĂTIRE ÎN STATISTICĂ, 2010 disponibil la,
http://www.stpse.ro/atasamente/359_Analiza%20Dezvol tarii%20Resurselor%20Umane.pdf
[consultat la data de 4.12.2015]
/square4 Raport Comisia Europeană, 2014 , COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE
EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECON OMIC AND SOCIAL
COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS, Youth E mployment Initiative,
disponibil la http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/eu rope2020stocktaking_en.pdf [consultat la
data de 4.12.2015]
/square4 Raport DAIRS, 2011 , Regiunea de dezvoltare SudâEst , București, disponibil la
http://www.dairs.ro/2.Regiunea%20Sud%20Est.pdf [co nsultat la 3.12.2015]

273

/square4 Raport EURES, disponibil la
https://ec.europa.eu/eures/main.jsp?countryId=RO&ac ro=lmi&showRegion=true&lang=ro&
mode=text&regionId=RO4&nuts2Code=RO12&nuts3Code=nul l&catId=9460
/square4 Raport Fundația pentru o societate deschisă, 2009, Tineri peste 18 ani postOinstitutionalizați,
Disponibil la Tineri peste 18 ani postOinstitutiona lizati.doc [Consultat la 11.12.2015]
/square4 Raport Ministerul Muncii, 2012, Ocupare, Mobilitate, Șomaj și Protecția Socială a Șomerilor
/ Employment, Mobility, Unemployment and Unemployed Social Protection, București,
disponibil la
http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/ Statistica/Buletin%20statistic/2012/so
maj%20trim_I%202012.pdf [consultat la 3.12.2015]
/square4 Raport Ministerul Muncii, 2012, Protecția Drepturilor Copiilor, Disponibil la
http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/ Statistica/Buletin%20statistic/2012/co
pii%20sem%20I%202012Osite.pdf [Consultat la 11.12. 2015]
/square4 Raport ORGANIZAȚIA PENTRU COOPERARE ECONOMICĂ ȘI DE ZVOLTARE, 2007,
POLITICI IN EDUCAȚIE PENTRU ELEVII ÎN SITUAȚIE DE R ISC ȘI PENTRU CEI CU
DIZABILITĂȚI DIN EUROPA DE SUD EST, Disponibil la
http://www.oecd.org/edu/school/38614298.pdf [Consultat la 11.12.2015]
/square4 Raport POSDRU, 2005, disponibil la, http://www.fses udest.ro/PrezORegOSE.pdf [consultat la
data de 4.12.2015]
/square4 Raport PRAI sudOest 2009O2013, disponibil la
http://www.stpse.ro/atasamente/074_PRAI%20SUD%20EST %202009%202013.pdf
[consultat la data de 4.12.2015]
/square4 Raport Profilul socioOeconomic al Regiunii de Dezvo ltare SudOEst, disponibil la
http://www.cjvrancea.ro/files/file/Strategia%20de%2 0dezvoltare%20a%20Regiunii/Profilul%
20socioOeconomic%20al%20Regiunii%20SudOEst.pdf , [consultat la data de 04.12.2015]
/square4 Repere economice și sociale regionale: Statistică t eritorială O INSO
http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Statistica %20teritoriala/Statistica%20teritoriala%202
013.pdf [consultat la data de 09.12.2015]
/square4 Repere economice și sociale regionale: Statistică t eritorială O INSO
http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Statistica %20teritoriala/Statistica%20teritoriala%202
013.pdf [consultat la data de 09.12.2015]

274

/square4 Rughiniș, Cosima; Voicu, Ovidiu; Grigoraș, Vlad; Vo icu, Mălina; Bădescu, Gabriel,
Barometrul incluziunii Romilor , 2007
/square4 Site GhidTuristic.ro: Județul Constanța, disponibil la adresa:
http://www.ghidulturistic.ro/zone.php?j=13
/square4 Site Hoinari.ro. Cazinoul — obiective turistice di n Constanța” disponibil la adresa
http://www.hoinari.ro/obiectiveOturistice/Constanta /Constanta.php
/square4 Site oficial al Teatrului de Opera și Balet Oleg Da novski din Constanța, disponibil la adresa
http://tnobconstanta.ro/
/square4 Site oficial al Teatrului de Stat Constanța, Istoric Teatrul de Stat Constanța , disponibil la
adresa: http://www.teatruldestatconstanta.ro/istor ic
/square4 Site Primăria Tuzla, Economie , accesat la 18.12.2015, disponibil la adresa
http://www.primariaOtuzla.ro/economie.html
/square4 Site RomaniaTourism.Com: Constanța, disponibil la a dresa:
http://romaniatourism.com/constanta.html
/square4 SiteOul Hailaeforie.ro susținut de Ministerul Dezv oltării Regionale și Administrației Publice,
http://hailaeforie.ro/articleO4fda151ccc05c
/square4 SiteOul oficial al Agenției Naționale pentru Ocupar ea Forței de Muncă, 2012, informație
disponibilă la adresa: http://www.anofm.ro/node/298 8, [consultat la data de 4.12.2015]
/square4 SiteOul oficial al Agenției Naționale pentru Ocupar ea forței de Muncă: definiția unui șomer.
/square4 SiteOul oficial al Ministerului Muncii, Familiei, P rotecției Sociale și Persoanelor Vârstnice,
Documentul cu răspunsurile la întrebările frecvent adresate.
/square4 SiteOul oficial Primăria Corbu, accesat 14.12.2015 disponibil la adresa http://primariacorbu.ro/
/square4 SiteOul oficial Primăria Cumpăna, accesat 11.12.201 5disponibil la adresa
http://www.primariaOcumpana.ro/
/square4 SiteOul oficial Primăria Eforie, accesat 10.12.201 5, disponibil la adresa:

Informații oraș

/square4 SiteOul oficial Primăria Murfatlar, Economie , accesat la 15.12.2015, disponibil la adresa
http://www.primariaOmurfatlar.ro/localitateaOmurfat lar/economie.html
/square4 SiteOul oficial Primăria Murfatlar, Populația , accesat 15.12.2015, disponibil la adresa
http://www.primariaOmurfatlar.ro/localitateaOmurfat lar/populatia.html
/square4 SiteOul oficial Primăria Murfatlar, Transporturi , accesat la 15.12.2015, disponibil la adresa
http://www.primariaOmurfatlar.ro/economie/84Otransp orturi.html
/square4 SiteOul primăriei Ovidiu, disponibil la adresa, acc esat în data de 15.12.2015:
http://www.primariaovidiu.ro/ovidiu/prezentareO2/
/square4 Situația femeii – perspective socioOprofesionala. A ctivitatea 5 – Studiu (2011). [Online]
Accesat la 13.12.2015 Disponibil la:

275

http://www.fundatia.ro/mara/sites/default/files/Sit uatia%20femeii%20%20Perspectiva%20soc
io%20profesionala.pdf
/square4 Societatea Academică din România, Diagnostic: Exclus de pe piața muncii. Piedici în
ocuparea persoanelor cu dizabilități în România, 2009;
/square4 Stănescu S., Cace S., 2011, ALT FEL DE OCUPARE: CEREREA DE ECONOMIE
SOCIALĂ ÎN REGIUNILE DE DEZVOLTARE BUCUREȘTI ‐ILFOV ȘI SUD ‐EST , București,
Ed. Event, disponibil la http://www.integrat.org.ro /files/cererea_es.pdf [consultat la
3.12.2015]
/square4 Stoian, Iulia, Raportul Decadewatch România. Evaluarea intermediar ă a deceniului de
incluziune a romilor 2010 , 2010
/square4 Strategia Națională în Domeniul Educației 2014O2020 , 2013, Disponibil la
http://www.youthpolicy.org/national/Romania_2014_20 20_Draft_Youth_Strategy.pdf
[Consultat la 11.12.2015]
/square4 Studiu despre stereotipurile de gen privind compete nțele, alegerea profesiei și rolurile din
viața profesională și personală. Femei și bărbați î n căutarea unui loc în societate. (2011)
TBWA/București, CPE, Active Watch [Online] Accesat la 08.12.2015 Disponibil
la:file:///C:/Users/CULT11~1/AppData/Local/Temp/Fem ei%20si%20barbati%20in%20cautar
ea%20unui%20loc%20in%20societate..pdf
/square4 Studiu privind Dezvoltarea urbană în Regiunea SudOE st, situația actuală și oportunități de
dezvoltare, disponibil
la:http://www.adrse.ro/Documente/Planificare/PDR/20 14/Studiu_Urban_ADR_Raport_final.p
df, [consultat la data de 07.12.2015]
/square4 Studiul privind perspectivele socioOprofesionale al e integrării femeilor pe piața muncii.
[Online] Accesat la 10.12.2015 Disponibil la: http: //www.faradiscriminare.ro/wpO
content/files/StudiuOprivindOperspectiveleOsocioOpr ofesionaleOaleOintegrariiOfemeilorOpeOpiataO
muncii.pdf
/square4 Tancău C., Gheorghe F., Pușcaș M., Iordănescu A., G orbănescu M., Mocanu, 2013, Harta
oportunităților de angajare â studiu privind respon sabilitatea socială a întreprinderilor față
de foștii deținuți , București, Centrul Român pentru Educație și Dezvo ltare Umană, disponibil
la http://www.economiesociala.net/imag/files_2/1895 51452251b04d9b0b3e5.pdf [consultat la
3.12.2015]

276

/square4 Tarnovschi, Daniela (coord.); Preoteasa, Ana Maria; Șerban, Monica; Bîrsan, Alina; Hirian,
Raluca; Raport de țară Situația romilor în România, 2011. Între incluziune socială și migrație,
2012
/square4 Vieyetz, E.J. Ruiz, Minority Marriage and Discrimination : Cambridge University Press,
2013, apud Broderick, Andrea, A reflection on substantive equality jurisprudence : The
standard of scrutiny at the ECtHR for differential treatment of Roma and persons with
disabilities , International Journal of Discrimination and the L aw 2015, Vol. 15(1O2) 101–122,
DOI: 10.1177/1358229114558381
/square4 Wrench, John, Still no problem here? Responses to antiâdiscrimina tion legislation among
trade unions in EU countries , Transfer 2015, Vol. 21(1) 81–98 DOI:
10.1177/1024258914561414
/square4 Zona Metropolitană Constanța â Orașul Eforie , disponibil la adresa:
http://www.zmc.ro/membri/orasulOeforie/
/square4 Zona Metropolitană Constanța – Comuna Agigea , disponibil la adresa
http://www.zmc.ro/membri/comunaOagigea/
/square4 Zona Metropolitană Constanța – Comuna Corbu , disponibil la adresa
http://www.zmc.ro/membri/comunaOcorbu/
/square4 Zona Metropolitană Constanța – Comuna Cumpăna, disponibil la adresa
http://www.zmc.ro/membri/comunaOcumpana

277

VII. ANEXE
Anexa 1. Tabel priorități POCU

1. Descriere program operational
Programul Operațional Capacitate Umană (POCU) stabi lește prioritățile de investiții, obiective specifi ce și acțiuni asumate de
România în domeniul resurselor umane. Intervențiile sunt planificate în special în domeniul ocupării f orței de muncă, incluziunii
sociale și educației, aducând atingere de asemenea și unor domenii precum stimularea creșteri economic e, a coeziunii. Principalele
teme abordate de POCU reprezintă asigurarea disponi bilității unei forțe de muncă gata de lucru care să răspundă nevoilor în creștere
ale mediului de afaceri. Corelarea competențelor și a expertizei cu nevoile pieței este considerată fu ndamentală pentru creșterea
economică pe termen scurt și lung. Incluziunea soci ală și combaterea sărăciei reprezintă de asemenea t eme importante ale
intervențiilor pentru o dezvoltare echilibrată și c oeziunea socială. În acest sens, resursele umane pr ovenite din rândul categoriilor
vulnerabile sunt esențiale pentru dezvoltare.
2. Descriere obiectiv general
POCU continuă investițiile realizate în perioada 20 07O2013 și are scopul de a reduce disparitățile de dezvoltare economică și socială
dintre România și Statele Membre UE. De asemenea, P OCU dorește să funcționeze ca un mijloc de stimular e a creșterii economice și
coeziunii, susținând în același timp atingerea unor obiective precum competitivitate, infrastructură, administrație și guvernanță –
pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabi lă incluziunii.
3. Tabel sintetic POCU
* În cazul în care un proiect vizează un grup țintă c e are rezidența întrOo regiune mai puțin dezvoltată , dar parte din activități se
desfășoară întrOo regiune mai dezvoltată, respectiv în regiunea BucureștiOIlfov, rata de cofinanțare a plicabilă este cea aferentă
regiunilor mai puțin dezvoltate deoarece se conside ră că activitățile desfășurate în BucureștiOIlfov s unt în beneficiul regiunii mai puțin
dezvoltate.

Tinta Program
/Axa Ob. General/Ob.
Specific Institutii eligibile Buget maxim
si cofinantare* Activitati eligibile
Persoane
de etnie
romă AP1 OS1.1 Creșterea
ocupării tinerilor
NEETs șomeri cu
vârsta între 16 O 24 Entități relevante în
parteneriat cu angajatori/
angajatori
Suma alocată
totală O
230.693.510
Euro Sunt necesare PACHETE
INTEGRATE PERSONALIZATE
pentru tinerii NEETs, care să includă în
mod obligatoriu:

278

Tinta Program
/Axa Ob. General/Ob.
Specific Institutii eligibile Buget maxim
si cofinantare* Activitati eligibile
ani, înregistrați la
Serviciul Public de
Ocupare, cu rezidența
în regiunile eligibile
(Centru, SudOEst și
Sud Muntenia)

OS1.2 Îmbunătățirea
nivelului de
competențe, inclusiv
prin evaluarea și
certificarea
competențelor
dobândite în sistem
nonformal și informal
al tinerilor NEETs
șomeri cu vârsta între
16 O 24 ani,
înregistrați la
Serviciul Public de
Ocupare, cu rezidența
în regiunile eligibile
(Centru, SudOEst și
Sud Muntenia) SPO (inclusiv unitățile cu
personalitate juridică din
subordinea sa) în
parteneriat cu entități

Entitățile selectate/
desemnate pentru
implementarea schemelor
de grant global în
domeniul
antreprenoriatului.
Cofinanțare UE
– 85%
! pentru AP1 de
implementare a
YEI rata
maximă de
cofinanțare UE
se majorează
până la aprox.
92%, conform
reglementărilor
aplicabile YEI
și FSE.

Cofinanțare
națională(publi
că și privată) –
8%

Valoare
maximă
eligibilă nu
poate depăși
200.000 euro
/trianglecentrt furnizarea unui card profesional
/trianglecentrt realizarea profilului individual
/trianglecentrt informare, orientare și consiliere
/trianglecentrt alte măsuri în funcție de șansele de
angajare ale fiecărui tânăr
/trianglecentrt Măsuri active de ocupare;
/trianglecentrt Îmbunătățirea nivelului de educație și
competențe;
/trianglecentrt Facilitarea participării pe piața muncii;
/trianglecentrt Încurajarea antreprenoriatului și a ocupării
pe cont propriu;
/trianglecentrt Încurajarea mobilității forței de muncă.

AP3 –
obiectiv
thematic 8
OS3.1 Creșterea
ocupării șomerilor și
a persoanelor
inactive, cu accent pe Entități relevante în
parteneriat cu
angajator/angajatori
Sumă alocată
totală
1.270.959.911
Euro pentru /trianglecentrt Măsuri active de ocupare;
/trianglecentrt Îmbunătățirea nivelului de educație și
competențe;
/trianglecentrt Facilitarea participării pe piața muncii;
/trianglecentrt Încurajarea mobilității forței de muncă.

279

Tinta Program
/Axa Ob. General/Ob.
Specific Institutii eligibile Buget maxim
si cofinantare* Activitati eligibile
șomerii de lungă
durată, lucrătorii
vârstnici (55O64 ani),
persoanelor cu
dizabilități,
persoanelor cu nivel
redus de educație

OS3.2 Creșterea
ocupării cetățenilor
români aparținând
minorității roma

OS3.5 Îmbunătățirea
nivelului de
competențe, inclusiv
prin evaluarea și
certificarea
competențelor
dobândite în sistem
nonOformal și
informal al
cetățenilor români
aparținând
minorității roma MMFPSPV/ SPO în
parteneriat cu entități
relevante regiunile mai
puțin dezvoltate
din care
81.309.527
Euro rezervă de
performanță

Cofinanțare UE
– 85%

Cofinanțare
națională
(publică și
privată) – 15%
AP4 OS4 .1. Reducerea
numărului de
persoane aflate în risc
de sărăcie și
excluziune socială Autoritățile publice
locale și centrale cu
responsabilități în
domeniu, în parteneriat
cu actori cu expertiză Sumă totală
alocată
1.047.023.965
Euro pentru
regiunile mai !Operațiunile care nuprevăd măsuri
integrate funcție de nevoile
comunităților marginalizate nu vor fi
acceptate la finanțare, acestea fiind
eligibile în cadrul celorlalte axe care

280

Tinta Program
/Axa Ob. General/Ob.
Specific Institutii eligibile Buget maxim
si cofinantare* Activitati eligibile
din comunită țile
marginalizateîn
care există populație
aparținând
minorității roma
(acele comunități în
care populația
aparținând minorității
roma reprezintă
minim 10% din
totalul populației la
nivelul comunității),
prin implementarea
de măsuri integrate .
relevantă pentru acțiunile
selectate;

ONGOuri în parteneriat
cu actori cu expertiză
relevantă pentru acțiunile
selectate;

Administratorii
schemelor de tip grant
global.

! În situația în care
autoritățile locale nu sunt
partenere în proiect,
nevoile comunităților
vizate necesită validare
din partea acestora
(autoritățile locale) în
baza obiectivelor
prevăzute în strategiile
locale/județene în
domeniu.
puțin dezvoltate
din care
65.852.595
Euro rezervă de
performanță

Cofinanțare UE
– 85%

Cofinanțare
națională
(publică și
privată) – 15%

Cf Ghidului
solicitantului
valoarea
maximă a unui
proiect este de
6.000.000 euro.

pun accent pe o abordare sectorială;
Tipuri de acțiuni:
/trianglecentrt Realizarea de analize complexe la nivel
de comunitate (nonoCLLD );
/trianglecentrt Acțiuni de facilitare și mediere pentru
identificarea și consolidarea de
parteneriate pentru rezolvarea
problemelor comunității printrOo abordare
participativă;
/trianglecentrt Sprijin pentru creșterea accesului și
participării la educația
timpurie /învățământ primar și
secundarși reducerea părăsirii timpurii
a școlii prin acordarea unor pachete
integrate;
/trianglecentrt Sprijin pentru accesul și /sau menținerea
pe piața muncii , precum și pentru
participarea la programe de ucenicie și
stagii a persoanelor din cadrul
comunităților marginalizate;
/trianglecentrt Furnizarea de servicii integrate pentru
copii, tineri, adulți/ părinți etc.;
/trianglecentrt Susținerea antreprenoriatului în cadrul
comunității, inclusiv a ocupării pe contO
propriu prin acordarea de microOgranturi,
precum și a serviciilor de consiliere
/consultanță formare profesională
antreprenorială și alte forme de sprijin;
/trianglecentrt Sprijinirea dezvoltării /furnizării de
servicii sociale / furnizarea de servicii în
cadrul centrelor comunitare integrate
medicoosociale ;
/trianglecentrt Campanii de informare și
conștientizare /acțiuni specifice în
domeniul combaterii discriminării, precum
și pentru implicarea activă /voluntariatul

281

Tinta Program
/Axa Ob. General/Ob.
Specific Institutii eligibile Buget maxim
si cofinantare* Activitati eligibile
membrilor comunității în soluționarea
problemelor cu care se confruntă
comunitatea.
AP5 OS5.1 Reducerea
numărului de
persoane aflate în risc
de sărăcie și
excluziune socială
din comunitățile
marginalizate (roma
și nonOroma) din
orașe cu peste 20.000
locuitori, cu accent
pe cele cu populație
aparținând minorității
roma, prin
implementarea de
măsuri/ operațiuni
integrate în contextul
mecanismului de
DLRC Autoritățile locale cu
responsabilități în
domeniu, în
parteneriat cu actorii
sociali relevanți/ GAL

Furnizori de servicii
sociale în condițiile
legii

Administratorul/
administratorii
schemei/ schemelor
de tip grant global în
situația în care se
optează pentru acest
mecanism de
implementare. Suma alocată
totală
206.392.106
Euro pentru
regiunile mai
puțin dezvoltate
din care
13.287.556
Euro rezervă de
performanță
Cofinanțare UE
– 85%

Cofinanțare
națională
(publică și
privată) – 5%
! rata maximă
de cofinanțare
UE (85%
pentru regiunile
mai puțin
dezvoltate) se
majorează cu
cu 10 pct
procentuale –
95%)
/trianglecentrt Sprijin pentru elaborarea strategiilor de
dezvoltare locală;
/trianglecentrt Activități de dezvoltare comunitară
integrată – realizarea de analize
cuprinzătoare la nivel de comunitate;
/trianglecentrt Proiecte soft integrate finanțate prin PO
CU;
/trianglecentrt Sprijin pentru creșterea accesului și
participării la educația timpurie/
învățământ primar și secundar și reducerea
părăsirii timpurii a școlii prin acordarea
unor pachete integrate;
/trianglecentrt Sprijin pentru accesul și/sau menținerea pe
piața muncii, precum și pentru participarea
la programe de ucenicie și stagii a
persoanelor din cadrul comunităților
marginalizate, inclusiv prin măsuri de
acompaniere și alte tipuri de intervenții
identificate ca fiind necesare;
/trianglecentrt Furnizarea de servicii integrate pentru
copii, tineri, adulți/ părinți etc.
/trianglecentrt Susținerea antreprenoriatului în cadrul
comunității, inclusive a ocupării pe cont
propriu;
/trianglecentrt Sprijinirea ocupării persoanelor aparținând
grupurilor vulnerabile, în cadrul
întreprinderilor sociale de inserție;
/trianglecentrt Sprijinirea dezvoltării/ furnizării de servicii
sociale/furnizarea de servicii în cadrul
centrelor comunitare integrate medicoO
sociale. O atenție importantă va fi acordată
încurajării abordărilor inovative în
furnizarea acestor servicii, cum ar fi:

282

Tinta Program
/Axa Ob. General/Ob.
Specific Institutii eligibile Buget maxim
si cofinantare* Activitati eligibile
Cf Ghidului
solicitantului –
val maximă
eligibilă a unui
proiect nu poate
depăși 70.000
euro.
! valoare diferă
la fiecare cerere
de proiecte!
Sept – 70.000
euro;
Noi – 50.000
euro. vouchere pentru beneficiarii de servicii
sociale/beneficii de asistență social;
/trianglecentrt Campanii de informare și conștientizare/
acțiuni specifice în domeniul combaterii
discriminării, precum și pentru implicarea
activă/ voluntariatul membrilor comunității
în soluționarea problemelor cu care se
confruntă comunitatea .
AP6 OS6.7. Creșterea
participării la
învățământul terțiar
universitar și nonO
universitar organizat
în cadrul instituțiilor
de învățământ
superior acreditate în
special pentru cei
care
provin din grupuri
vulnerabile. Ministerul Educației
Naționale;

Agenții, structuri aflate în
coordonarea/subordonare
a MEN și alte organisme
publice cu atribuții în
domeniul învățământului
superior;

Instituții de învățământ
superior acreditate,
publice și private;

Parteneri sociali din
învățământul superior; Suma alocată
totală
1.393.631.965
Euro pentru
regiunile mai
puțin dezvoltate
din care
89.680.233
Euro rezervă de
performanță

Cofinanțare UE
– 85%

Cofinanțare
națională /trianglecentrt Instituirea și utilizarea unor pachete
integrate de măsuri de asistență
educațională și sprijin financiar;
/trianglecentrt Sprijinirea accesului la învățământul terțiar
prin activități comune derulate cu elevi,
studenți și personal didactic;
/trianglecentrt Alte acțiuni inovative care sprijină
participarea la învățământul terțiar,
inclusiv activități de cooperare
transnațională.

283

Tinta Program
/Axa Ob. General/Ob.
Specific Institutii eligibile Buget maxim
si cofinantare* Activitati eligibile

ONGOuri, inclusiv
asociațiile studențești. (publică și
privată) – 15%
AP6 OS6.1. Creșterea
numărului de tineri
NEETs șomeri cu
vârsta între 16 O 24
ani, înregistrați la
SPO care se reîntorc
în educație în
programe de tip a
doua șansă, inclusiv
în programe de
formare profesională
inițială Ministerul Educației
Naționale (MEN)

Ministerul Muncii,
Familiei, Protecției
Sociale și Persoanelor
Vârstnice (MMFPSPV)

Agenții, structuri
subordonate sau aflate în
coordonarea
MEN/MMFPSPV și alte
organisme publice cu
atribuții în domeniul
formării profesionale

Centrul Național de
Dezvoltare a
Învățământului
Profesional și Tehnic;

Agenția Națională pentru
Ocuparea Forței de
Muncă și structurile
teritoriale ale acesteia cu
personalitate juridică;
Suma alocată
totală
1.393.631.965
Euro pentru
regiunile mai
puțin dezvoltate
din care
89.680.233
Euro rezervă de
performanță

Cofinanțare UE
– 85%

Cofinanțare
națională
(publică și
privată) – 15% /trianglecentrt Reintegrarea în cadrul sistemului de
învățământ în vederea
completării/finalizării studiilor prin măsuri
de tip a doua șansă, inclusiv prin
participarea la programe de formare
profesională inițială;
/trianglecentrt Alte măsuri care vin în sprijinul îndeplinirii
obiectivului specific stabilit în cadrul
acestei PI;

284

Tinta Program
/Axa Ob. General/Ob.
Specific Institutii eligibile Buget maxim
si cofinantare* Activitati eligibile
Membri ai Comitetelor
Sectoriale și Comitete
Sectoriale cu
personalitate juridică;

Organizații sindicale;

Patronate;

Asociații profesionale;

Furnizori de servicii de
consiliere și orientare
profesională/ pentru
carieră;

Furnizori de servicii de
ocupare;

Camere de comerț,
industrie și agricultură;

ONGOuri.
Persoane
cu
dizabilită
ți AP3 –
obiectiv
thematic 8 OS3.1 Creșterea
ocupării șomerilor și
a persoanelor
inactive, cu accent pe
șomerii de lungă
durată, lucrătorii
vârstnici (55O64 ani), Entități relevante în
parteneriat cu angajator/
angajatori

MMFPSPV/ SPO în
parteneriat cu entități
relevante Sumă alocată
totală
1.270.959.911
Euro pentru
regiunile mai
puțin dezvoltate
din care Măsuri active de ocupare;
Îmbunătățirea nivelului de educație și
competențe;
Facilitarea participării pe piața muncii;
Încurajarea mobilității forței de muncă.

285

Tinta Program
/Axa Ob. General/Ob.
Specific Institutii eligibile Buget maxim
si cofinantare* Activitati eligibile
persoanele cu
dizabilități,
persoanelor cu nivel
redus de educație

OS3.4 Îmbunătățirea
nivelului de
competențe, inclusiv
prin evaluarea și
certificarea
competențelor
dobândite în sistem
nonOformal și
informal al șomerilor
și persoanelor
inactive, cu accent pe
șomerii de lungă
durată, lucrătorii
vârstnici (55O64 ani),
persoanelor cu
dizabilități,
persoanelor cu nivel
redus de educație
81.309.527
Euro rezervă de
performanță

Cofinanțare UE
– 85%

Cofinanțare
națională
(publică și
privată) – 15%

Femei
fără
ocupație AP6 OS6.7. Creșterea
participării la
învățământul terțiar
universitar și nonO
universitar organizat
în cadrul instituțiilor Ministerul Educației
Naționale;

Agenții, structuri aflate în
coordonarea/subordonare
a MEN și alte organisme Suma alocată
totală
1.393.631.965
Euro pentru
regiunile mai
puțin dezvoltate /trianglecentrt Instituirea și utilizarea unor pachete
integrate de măsuri de asistență
educațională și sprijin financiar;
/trianglecentrt Sprijinirea accesului la învățământul terțiar
prin activități comune derulate cu elevi,
studenți și personal didactic;
/trianglecentrt Alte acțiuni inovative care sprijină
participarea la învățământul terțiar,

286

Tinta Program
/Axa Ob. General/Ob.
Specific Institutii eligibile Buget maxim
si cofinantare* Activitati eligibile
de învățământ
superior acreditate în
special pentru cei
care provin din
grupuri vulnerabile. publice cu atribuții în
domeniul învățământului
superior;

Instituții de învățământ
superior acreditate,
publice și private;

Parteneri sociali din
învățământul superior;

ONGOuri, inclusiv
asociațiile studențești. din care
89.680.233
Euro rezervă de
performanță

Cofinanțare UE
– 85%

Cofinanțare
națională
(publică și
privată) – 15% inclusiv activități de cooperare
transnațională.
AP6 OS6.7. Creșterea
participării la
învățământul terțiar
universitar și nonO
universitar organizat
în cadrul instituțiilor
de învățământ
superior acreditate în
special pentru cei
care
provin din grupuri
vulnerabile. Ministerul Educației
Naționale;

Agenții, structuri aflate în
coordonarea/subordonare
a MEN și alte organisme
publice cu atribuții în
domeniul învățământului
superior;

Instituții de învățământ
superior acreditate,
publice și private;

Parteneri sociali din
învățământul superior;
Suma alocată
totală
1.393.631.965
Euro pentru
regiunile mai
puțin dezvoltate
din care
89.680.233
Euro rezervă de
performanță

Cofinanțare UE
– 85%

Cofinanțare
națională
(publică și /trianglecentrt Instituirea și utilizarea unor pachete
integrate de măsuri de asistență
educațională și sprijin financiar;
/trianglecentrt Sprijinirea accesului la învățământul terțiar
prin activități comune derulate cu elevi,
studenți și personal didactic;
/trianglecentrt Alte acțiuni inovative care sprijină
participarea la învățământul terțiar,
inclusiv activități de cooperare
transnațională.

287

Tinta Program
/Axa Ob. General/Ob.
Specific Institutii eligibile Buget maxim
si cofinantare* Activitati eligibile
ONGOuri, inclusiv
asociațiile studențești. privată) – 15%
AP6 OS6.1. Creșterea
numărului de tineri
NEETs șomeri cu
vârsta între 16 O 24
ani, înregistrați la
SPO care se reîntorc
în educație în
programe de tip a
doua șansă, inclusiv
în programe de
formare profesională
inițială OMinisterul Educației
Naționale (MEN)

OMinisterul Muncii,
Familiei, Protecției
Sociale și Persoanelor
Vârstnice (MMFPSPV)

OAgenții, structuri
subordonate sau aflate în
coordonarea
MEN/MMFPSPV și alte
organisme publice cu
atribuții în domeniul
formării profesionale

Centrul Național de
Dezvoltare a
Învățământului
Profesional și Tehnic;

Agenția Națională pentru
Ocuparea Forței de
Muncă și structurile
teritoriale ale acesteia cu
personalitate juridică;

Membri ai Comitetelor Suma alocată
totală
1.393.631.965
Euro pentru
regiunile mai
puțin dezvoltate
din care
89.680.233
Euro rezervă de
performanță

Cofinanțare UE
– 85%

Cofinanțare
națională
(publică și
privată) – 15% /trianglecentrt Reintegrarea în cadrul sistemului de
învățământ în vederea
completării/finalizării studiilor prin măsuri
de tip a doua șansă, inclusiv prin
participarea la programe de formare
profesională inițială;
/trianglecentrt Alte măsuri care vin în sprijinul îndeplinirii
obiectivului specific stabilit în cadrul
acestei PI;

288

Tinta Program
/Axa Ob. General/Ob.
Specific Institutii eligibile Buget maxim
si cofinantare* Activitati eligibile
Sectoriale și Comitete
Sectoriale cu
personalitate juridică;

Organizații sindicale;

Patronate;

Asociații profesionale;

Furnizori de servicii de
consiliere și orientare
profesională/ pentru
carieră;

Furnizori de servicii de
ocupare;

Camere de comerț,
industrie și agricultură;

ONGOuri.
Persoane
care au
părăsit
timpuriu
școala
sau

persoane AP3 –
obiectiv
tematic 8 OS3.1 Creșterea
ocupării șomerilor și
a persoanelor
inactive, cu accent pe
șomerii de lungă
durată, lucrătorii
vârstnici (55O64 ani),
persoanelor cu Entități relevante
(furnizori de formare,
furnizori de servicii de
ocupare/ evaluare și
certificare a
competențelor, sindicate,
patronate, ONGOuri/
organizații de tineret etc.) Sumă alocată
totală
1.270.959.911
Euro pentru
regiunile mai
puțin dezvoltate
din care
81.309.527 /trianglecentrt Măsuri active de ocupare;
/trianglecentrt Îmbunătățirea nivelului de educație și
competențe;
/trianglecentrt Facilitarea participării pe piața muncii;
/trianglecentrt Încurajarea mobilității forței de muncă.

289

Tinta Program
/Axa Ob. General/Ob.
Specific Institutii eligibile Buget maxim
si cofinantare* Activitati eligibile
cu risc de
părăsire
timpurie
a școlii dizabilități,
persoanelor cu nivel
redus de educație în parteneriat cu
angajator/ angajatori

MMFPSPV/ SPO
(inclusiv unitățile cu
personalitate juridică din
subordinea sa) în
parteneriat cu entități
relevante (angajatori,
furnizori de formare,
furnizori de servicii de
ocupare/ evaluare și
certificare a
competențelor, sindicate,
patronate, camere de
comerț etc.) Euro rezervă de
performanță

Cofinanțare UE
– 85%

Cofinanțare
națională
(publică și
privată) – 15%v
AP6 OS6.1. Creșterea
numărului de tineri
NEETs șomeri cu
vârsta între 16 O 24
ani, înregistrați la
SPO care se reîntorc
în educație în
programe de tip a
doua șansă, inclusiv
în programe de
formare profesională
inițială Ministerul Educației
Naționale (MEN)

Ministerul Muncii,
Familiei, Protecției
Sociale și Persoanelor
Vârstnice (MMFPSPV)

OAgenții, structuri
subordonate sau aflate în
coordonarea
MEN/MMFPSPV și alte
organisme publice cu
atribuții în domeniul Suma alocată
totală
1.393.631.965
Euro pentru
regiunile mai
puțin dezvoltate
din care
89.680.233
Euro rezervă de
performanță

Cofinanțare UE
– 85%
/trianglecentrt Reintegrarea în cadrul sistemului de
învățământ în vederea
completării/finalizării studiilor prin măsuri
de tip a doua șansă, inclusiv prin
participarea la programe de formare
profesională inițială;
/trianglecentrt Alte măsuri care vin în sprijinul îndeplinirii
obiectivului specific stabilit în cadrul
acestei PI;

290

Tinta Program
/Axa Ob. General/Ob.
Specific Institutii eligibile Buget maxim
si cofinantare* Activitati eligibile
formării profesionale

Centrul Național de
Dezvoltare a
Învățământului
Profesional și Tehnic;

Agenția Națională pentru
Ocuparea Forței de
Muncă și structurile
teritoriale ale acesteia cu
personalitate juridică;

Membri ai Comitetelor
Sectoriale și Comitete
Sectoriale cu
personalitate juridică;

Organizații sindicale;

Patronate;

Asociații profesionale;

Furnizori de servicii de
consiliere și orientare
profesională/ pentru
carieră;

Furnizori de servicii de Cofinanțare
națională
(publică și
privată) – 15%

291

Tinta Program
/Axa Ob. General/Ob.
Specific Institutii eligibile Buget maxim
si cofinantare* Activitati eligibile
ocupare;

Camere de comerț,
industrie și agricultură;

ONGOuri.
AP6 OS6.2. Creșterea
participării la
învățământul anteO
preșcolar și preșcolar,
în special a
grupurilor cu risc de
părăsire timpurie a
școlii, cu accent pe
copiii aparținând
minorității Roma și a
celor din mediul rural MECS și agenții,
structuri/ alte organisme
aflate în subordinea/
coordonarea MECS și
alte organisme publice cu
atribuții în domeniul
educației și formării
profesionale, inclusiv
asigurarea calității în
învățământul
preuniversitar;

Instituții de învățământ
(ISCED 0) acreditate,
publice și private;

Furnizori de servicii de
orientare, consiliere,
mediere școlară și
servicii alternative,
publici și privați;

Parteneri sociali din
învățământul Suma alocată
totală
1.393.631.965
Euro pentru
regiunile mai
puțin dezvoltate
din care
89.680.233
Euro rezervă de
performanță

Cofinanțare UE
– 85%

Cofinanțare
națională
(publică și
privată) – 15% /trianglecentrt Sprijinirea participării la învățământul
anteOpreșcolar, furnizarea de servicii de
informare și consiliere a părinților,
programe de educație parentală, inclusiv
măsuri de acompaniere și de asigurare de
sprijin financiar;
/trianglecentrt Asigurarea resurselor umane calificate
pentruînvățământul anteOpreșcolar;
/trianglecentrt Asigurarea/ dezvoltarea și utilizarea de noi
servicii și materiale de învățare pentru
copiii din învățământul anteOpreșcolar, în
special pentru copiii aparținând minorității
Roma și copiii cu dizabilități;
/trianglecentrt Promovare de bune practici în aria
facilitării accesului la ECEC, valorificând
rezultatele unor proiecte/programe
inițiate/dezvoltate în parteneriat, inclusiv
la nivel transnational.
/trianglecentrt Dezvoltarea unui cadru instituțional
coerent pentru educația și îngrijirea
copiilor anteOpreșcolari;
/trianglecentrt Asigurarea resurselor umane
calificate Roma pentru
învățământul preșcolar, inclusiv
prin încurajarea mobilității
personalului didactic prin scheme

292

Tinta Program
/Axa Ob. General/Ob.
Specific Institutii eligibile Buget maxim
si cofinantare* Activitati eligibile
preuniversitar (ex.
organizații sindicale);

Instituții de cult și
asociații religioase;

Instituții/ agenții
guvernamentale cu
atribuții în domeniul
incluziunii sociale.

Autoritățile publice
locale cu atribuții în
domeniul educației de
nivel preuniversitar;

ONGOuri.

! sunt încurajate cu
precădere
parteneriatele. de mobilitate profesională,
asigurarea unor programe de
mentorat;
/trianglecentrt Asigurarea/ dezvoltarea și
utilizarea de noi servicii și
materiale de învățare pentru copiii
din învățământul preșcolar, în
special pentru copiii aparținând
minorității Roma și copiii cu
dizabilități, inclusiv prin
încurajarea utilizării TIC;
/trianglecentrt Promovarea de bune practici în aria
facilitării participării la
învățământul preșcolar,
valorificând rezultatele unor
proiecte / programe
inițiate/dezvoltate anterior/ în
parteneriat, inclusiv la nivel
transnațional(ex. Comenius, eO
Twinning, etc).
AP6 OS6.3. Reducerea
părăsirii timpurii a
școlii prin măsuri
integrate de prevenire
și de asigurare a
oportunităților egale
pentru elevii
aparținând grupurilor
vulnerabile, cu accent MEN și agenții,
structuri/ alte organisme
aflate în
subordinea/coordonarea
MEN și alte organisme
publice cu atribuții în
domeniul educației și
formării profesionale,
inclusiv asigurarea Suma alocată
totală
1.393.631.965
Euro pentru
regiunile mai
puțin dezvoltate
din care
89.680.233
Euro rezervă de /trianglecentrt Promovarea măsurilor integrate de
prevenire, inclusiv prin programe de tip
zone prioritare de educație, informare,
consiliere și mentorat destinate elevilor în
risc de părăsire timpurie a școlii, cât și
părinților acestora , programe de tip
școală după școală, programe care
promovează activitățile extraOcurriculare
cu accent pe dobândirea de competențe
cheie, măsuri care vizează desegregarea
școlară, acțiuni care contribuie la creșterea

293

Tinta Program
/Axa Ob. General/Ob.
Specific Institutii eligibile Buget maxim
si cofinantare* Activitati eligibile
pe elevii aparținând
minorității roma și
elevii din mediul
rural/ comunitățile
dezavantajate socioO
economic calității în învățământul
preuniversitar;

Instituții de învățământ
(ISCED 1o3) acreditate,
publice și private, din
rețeaua școlară națională;

Furnizori de servicii de
orientare, consiliere,
mediere școlară și
servicii alternative,
publici și privați;

Parteneri sociali din
învățământul
preuniversitar (ex
organizații sindicale);

Instituții de cult și
asociații religioase;

ANP și instituții
subordonate;

Instituții/agenții
guvernamentale cu
atribuții în domeniul
incluziunii sociale;
performanță

Cofinanțare UE
– 85%

Cofinanțare
națională
(publică și
privată) – 15% stimei de sine, educație interculturală etc.
/trianglecentrt Măsuri de asigurare a oportunităților egale
pentru copiii în risc de abandon școlar, în
special prin programe de sprijin
individualizat și adaptare curriculară,
formarea cadrelor didactice în aria
dezvoltării de măsuri de prevenire a
absenteismului și abandonului școlar
pentru copiii cu risc ridicat de abandon,
dezvoltare de resurse și materiale noi de
învățare;
/trianglecentrt Formarea echipelor manageriale de la
nivelul școlilor în domeniul elaborării și
monitorizării strategiilor locale de
prevenire;
/trianglecentrt Dezvoltarea de mecanisme de prevenire și
monitorizare a segregării în școli

294

Tinta Program
/Axa Ob. General/Ob.
Specific Institutii eligibile Buget maxim
si cofinantare* Activitati eligibile
Autoritățile publice
locale cu atribuții în
domeniul educației de
nivel preuniversitar;

ONGOuri.

AP4 OS4 .1. Reducerea
numărului de
persoane aflate în risc
de sărăcie și
excluziune socială
din comunitățile
marginalizateîn
care există populație
aparținând
minorității roma
(acele comunități în
care populația
aparținând minorității
roma reprezintă
minim 10% din
totalul populației la
nivelul comunității),
prin implementarea
de măsuri integrate .
Autoritățile publice
locale și centrale cu
responsabilități în
domeniu, în parteneriat
cu actori cu expertiză
relevantă pentru acțiunile
selectate;

ONGOuri în parteneriat
cu actori cu expertiză
relevantă pentru acțiunile
selectate;

Administratorii
schemelor de tip grant
global.

! În situația în care
autoritățile locale nu sunt
partenere în proiect,
nevoile comunităților
vizate necesită validare
din partea acestora Sumă totală
alocată
1.047.023.965
Euro pentru
regiunile mai
puțin dezvoltate
din care
65.852.595
Euro rezervă de
performanță

Cofinanțare UE
– 85%

Cofinanțare
națională
(publică și
privată) – 15%

Cf Ghidului
solicitantului
valoarea
maximă a unui !Operațiunile care nuprevăd măsuri
integrate funcție de nevoile
comunităților marginalizate nu vor fi
acceptate la finanțare, acestea fiind
eligibile în cadrul celorlalte axe care
pun accent pe o abordare sectorială;

/trianglecentrt Acțiuni de facilitare și mediere pentru
identificarea și consolidarea de
parteneriate pentru rezolvarea
problemelor comunității printrOo abordare
participativă;
/trianglecentrt Sprijin pentru creșterea accesului și
participării la educația
timpurie /învățământ primar și
secundarși reducerea părăsirii timpurii
a școlii prin acordarea unor pachete
integrate;
/trianglecentrt Sprijin pentru accesul și /sau menținerea
pe piața muncii , precum și pentru
participarea la programe de ucenicie și
stagii a persoanelor din cadrul
comunităților marginalizate;
/trianglecentrt Furnizarea de servicii integrate pentru
copii, tineri, adulți/ părinți etc.;

295

Tinta Program
/Axa Ob. General/Ob.
Specific Institutii eligibile Buget maxim
si cofinantare* Activitati eligibile
(autoritățile locale) în
baza obiectivelor
prevăzute în strategiile
locale/județene în
domeniu.
proiect este de
6.000.000 euro.

AP6 OS6.4. Creșterea
numărului de tineri
care au abandonat
școala și de adulți
care nu șiOau finalizat
educația
obligatorie care se
reîntorc în sistemul
de educație și
formare, inclusiv prin
programe de tip a
doua șansă și
programe de formare
profesională o MEN și agenții,
structuri/alte
organisme aflate în
subordinea/coordona
rea MEN și alte
organisme publice cu
atribuții în domeniul
educației și formării
profesionale, inclusiv
asigurarea calității în
învățământul
preuniversitar;
o Instituții de
învățământ (ISCED
1O3) acreditate,
publice și private, din
rețeaua școlară
națională;
o Furnizori de servicii
de orientare,
consiliere, mediere
școlară și servicii
alternative, publici și Suma alocată
totală
1.393.631.965
Euro pentru
regiunile mai
puțin dezvoltate
din care
89.680.233
Euro rezervă de
performanță

Cofinanțare UE
– 85%

Cofinanțare
națională
(publică și
privată) – 15% ! programe care vizează cu precădere
persoanele aparținând grupurilor
vulnerabile, în special cele aparținând
minorității roma, a celor din zonele
rurale/comunitățile dezavantajate , cum
ar fi:
/trianglecentrt Furnizarea de programe de tip ”A doua
șansă” cu accent pe zonele rurale și
comunitățile dezavantajate din punct de
vedere socioOeconomic;
/trianglecentrt Sprijin pentru dezvoltarea programelor de
tip ”A doua șansă” inclusiv a programelor
de formare profesională prin susținerea
elaborării de materiale noi de învățare,
învățământ alternativ orientat către
obținerea de competențe cheie;
/trianglecentrt Asigurarea programelor de formare
profesională în cadrul programului ”A
doua șansă”, în special în vederea creșterii
șanselor de integrare pe piața muncii
absolvenților de învățământ secundar
inferior;
/trianglecentrt Consiliere și programe de educație
parentală pentru membrii familiilor
copiilor și adulților care se află în afara
sistemului educațional;
/trianglecentrt Studii, analize care să vizeze participarea
la educație, în special a copiilor și tinerilor

296

Tinta Program
/Axa Ob. General/Ob.
Specific Institutii eligibile Buget maxim
si cofinantare* Activitati eligibile
privați;
o Parteneri sociali din
învățământul
preuniversitar (ex.
organizații sindicale);
o Instituții de cult și
asociații religioase;
o ANP și instituții
subordonate;
o Instituții/agenții
guvernamentale cu
atribuții în domeniul
incluziunii sociale;
o Autoritățile publice
locale cu atribuții în
domeniul educației
de nivel
preuniversitar;
o ONGuri În cazul
cererilor de finanțare
depuse în parteneriat,
entitățile care au
calitatea de Parteneri
trebuie să fie
implicate în cel puțin
unul dintre tipurile de
activități adresate aparținând minorității roma, a celor care
provin din medii dezavantajate socioO
economic, din mediul rural, precum și a
copiilor/tinerilor cu dizabilități;
/trianglecentrt Dezvoltare profesională a personalului de
sprijin cu un rol important pentru elevii
care au abandonat școala (ex. mediatori
școlari, consilieri, cadre didactice de
sprijin);
/trianglecentrt Acțiuni și campanii de conștientizare
destinate creșterii ratelor de menținere în
sistemul inițial de învățământ și pentru a
asigura înțelegerea beneficiilor pe care o
oferă educația în relație cu oportunitățile de
angajare;
/trianglecentrt Alte măsuri în sprijinul atingerii
obiectivelor specifice stabilite în cadrul
acestei PI (ex: crearea de rețele pentru
incluziune socioOeducațională, care pun
accent pe nevoile grupurilor țintă
(copii/tineri „hard to reach/hard to
motivate”), în special în etape de tranziție
între nivele de școlarizare, susținerea
motivației individuale pentru participare
școlară etc.).

297

Tinta Program
/Axa Ob. General/Ob.
Specific Institutii eligibile Buget maxim
si cofinantare* Activitati eligibile
direct grupului țintă.

AP6 OS6.7. Creșterea
participării la
învățământul terțiar
universitar și nonO
universitar organizat
în cadrul Instituțiilor
de învățământ
superior acreditate în
special pentru cei
care provin din
grupuri vulnerabile. Ministerul Educației
Naționale;

Agenții, structuri aflate în
coordonarea/subordonare
a MEN și alte organisme
publice cu atribuții în
domeniul învățământului
superior;

Instituții de învățământ
superior acreditate,
publice și private;

Parteneri sociali din
învățământul superior;

ONGOuri, inclusiv
asociațiile studențești. Suma alocată
totală
1.393.631.965
Euro pentru
regiunile mai
puțin dezvoltate
din care
89.680.233
Euro rezervă de
performanță

Cofinanțare UE
– 85%

Cofinanțare
națională
(publică și
privată) – 15% /trianglecentrt Instituirea și utilizarea unor pachete
integrate de măsuri de asistență
educațională și sprijin financiar;
/trianglecentrt Sprijinirea accesului la învățământul terțiar
prin activități comune derulate cu elevi,
studenți și personal didactic;
/trianglecentrt Alte acțiuni inovative care sprijină
participarea la învățământul terțiar,
inclusiv activități de cooperare
transnațională.
Persoane
care
trăiesc
din
venitul
minim
garantat AP3 –
obiectiv
tematic 8 OS3.1 Creșterea
ocupării șomerilor și
a persoanelor
inactive, cu accent pe
șomerii de lungă
durată, lucrătorii
vârstnici (55O64 ani),
persoanelor cu
dizabilități, Entități relevante în
parteneriat cu angajator/
angajatori;

MMFPSPV/ în
parteneriat cu entități
relevante Sumă alocată
totală
1.270.959.911
Euro pentru
regiunile mai
puțin dezvoltate
din care
81.309.527
Euro rezervă de Măsuri active de ocupare;
Îmbunătățirea nivelului de educație și
competențe;
Facilitarea participării pe piața muncii;
Încurajarea mobilității forței de muncă.

298

Tinta Program
/Axa Ob. General/Ob.
Specific Institutii eligibile Buget maxim
si cofinantare* Activitati eligibile
persoanelor cu nivel
redus de educație

OS3.4 Îmbunătățirea
nivelului de
competențe, inclusiv
prin evaluarea și
certificarea
competențelor
dobândite în sistem
nonOformal și
informal al șomerilor
și persoanelor
inactive, cu accent pe
șomerii de lungă
durată, lucrătorii
vârstnici (55O64 ani),
persoanelor cu
dizabilități,
persoanelor cu nivel
redus de educație performanță

Cofinanțare UE
– 85%

Cofinanțare
națională
(publică și
privată) – 15%
Persoane
care
locuiesc
în
comunităț
i izolate

299

Anexa 2. Tabel prioritări POR
4. Descriere program operational
POR – Programul Operațional Regional răspunde mai m ultor provocări ecoomice și sociale ale regiunilor din România, în special în
domeniile cercetare, dezvoltare, inovare, IMM, efic iență energetică, mediu, dezvoltare urbană, resurse de patrimoniu, turism,
infrastructură rutieră, infrastructură socială și e ducație, cadastru, capacitate administrativă.
5. Descriere obiectiv general
Obiectivul general al POR este reprezentat de creșt erea competitivității economice și îmbunătățirea co ndițiilor de viață ale
comunităților locale și regionale, prin sprijinul d ezvoltării mediului de afaceri, infrastructurii și serviciilor, dezvoltarea durabilă a
regiunilor, astfel încât acestea să își poată gesti ona în mod eficient resursele și să își valorifice potențialul de inovare și de asimilare a
progresului tehnologic.
6. Tabel sintetic PO
Tinta Program/Axa Obiectiv
General/Obiecti
v Specific Institutii eligibile Buget
maxim si
cofinantare Activitati eligibile
Persoane de etnie romă AP 9 ! întreaga axă 9 se va implementa prin dezvoltarea locală
plasată sub
responsabilitatea comunității. OS9.1.Reducerea numărului de
persoane aflate în
risc de sărăcie și excluziune socială, prin măsuri integrate Parteneriate (grup de acțiune locală) între: Unități administrativ‐ teritoriale(APL) Furnizorii de servicii sociale de drept public sau privat, acreditați conform legii ONG‐uri Beneficiarii eligibili sunt grupurile de acțiune Suma alocată O 101.41 mil euro Regiuni mai
puțin
dezvoltate – 85.106.383,0 0 Tipuri de activități

Acțiuni integrate prin:
/head2right Construirea/reabilitare/moderniza re locuințelor sociale
/head2right Investiții în infrastructura de sănătate, educație și servicii sociale
/head2right Stimularea ocupării O activități de economie socială
/head2right Activități de dezvoltare comunitară integrată O activități de informare, consiliere
! Se pune accentul pe o abordare integrată! Investițiile pot fi corelate

300

Tinta Program/Axa Obiectiv
General/Obiecti
v Specific Institutii eligibile Buget
maxim si
cofinantare Activitati eligibile
locală, constituite din reprezentanți ai autorității
publice locale, ai
instituțiilor, ai mediului de afaceri local, ai societății civile, ai zonei urbane marginalizate selectate pentru intervenție. cu cele din POCU Axa 5.
Persoane cu dizabilități
Femei fără ocupație AP 9 ! întreag axă 9 se va implementa prin dezvoltarea locală
plasată sub
responsabilitatea comunității. OS9.1.Reducerea numărului de
persoane aflate în
risc de sărăcie și excluziune socială, prin măsuri integrate Parteneriate (grup de acțiune locală) între: Unități administrativ‐ teritoriale(APL) Furnizorii de servicii sociale de drept public sau privat, acreditați conform legii ONG‐uri Beneficiarii eligibili sunt grupurile de acțiune locală, constituite din reprezentanți ai autorității
publice locale, ai Suma alocată O 101.41 mil euro Regiuni mai
puțin
dezvoltate – 85.106.383,0 0 Tipuri de activități

Acțiuni integrate prin:
/head2right Construirea/reabilitare/moderniza re locuințelor sociale
/head2right Investiții în infrastructura de sănătate, educație și servicii sociale
/head2right Stimularea ocupării O activități de economie socială
/head2right Activități de dezvoltare comunitară integrată O activități de informare, consiliere
! Se pune accentul pe o abordare integrată! Investițiile pot fi corelate cu cele din POCU Axa 5.

301

Tinta Program/Axa Obiectiv
General/Obiecti
v Specific Institutii eligibile Buget
maxim si
cofinantare Activitati eligibile
instituțiilor, ai mediului de afaceri local, ai societății civile, ai zonei urbane marginalizate selectate pentru intervenție.
Persoane care au părăsit timpuriu școala sau persoanele cu risc de părăsire timpurie AP 9 ! întreag axă 9 se va implementa prin dezvoltarea locală
plasată sub
responsabilitatea comunității. OS9.1.Reducerea numărului de
persoane aflate în
risc de sărăcie și excluziune socială, prin măsuri integrate Parteneriate (grup de acțiune locală) între: Unități administrativ‐ teritoriale(APL) Furnizorii de servicii sociale de drept public sau privat, acreditați conform legii ONG‐uri Beneficiarii eligibili sunt grupurile de acțiune locală, constituite din reprezentanți ai autorității
publice locale, ai
instituțiilor, ai mediului de afaceri local, ai societății civile, ai zonei urbane marginalizate selectate pentru Suma alocată O 101.41 mil euro Regiuni mai
puțin
dezvoltate – 85.106.383,0 0 Tipuri de activități

Acțiuni integrate prin:
/head2right Construirea/reabilitare/moderniza re locuințelor sociale
/head2right Investiții în infrastructura de sănătate, educație și servicii sociale
/head2right Stimularea ocupării O activități de economie socială
/head2right Activități de dezvoltare comunitară integrată O activități de informare, consiliere
! Se pune accentul pe o abordare integrată! Investițiile pot fi corelate cu cele din POCU Axa 5.

302

Tinta Program/Axa Obiectiv
General/Obiecti
v Specific Institutii eligibile Buget
maxim si
cofinantare Activitati eligibile
intervenție.
AP10 OS10.1.
Creșterea gradului de
participare la
nivelul educației timpurii și învățământului obligatoriu, în special pentru copii cu risc crescut de
părăsire timpurie
a sistemului Principalul rezultat se referă la
realizarea condițiilor pentru o educație de calitate și creșterea gradului de participare a populației în învățământul preșcolar, primar și gimnazial.
AP10 OS10.2.
Creșterea gradului de
participare la
învățământul
profesional și
tehnic și învățare
pe tot parcursul
vieții
Persoane care trăiesc din venitul minim garantat AP 9 ! întreag axă 9 se va implementa prin dezvoltarea locală
plasată sub
responsabilitatea OS9.1.Reducerea numărului de
persoane aflate în
risc de sărăcie și excluziune socială, prin Parteneriate (grup de acțiune locală) între: Unități administrativ‐ teritoriale(APL) Suma alocată O 101.41 mil euro Regiuni mai Tipuri de activități

Acțiuni integrate prin:
/head2right Construirea/reabilitare/moderniza re locuințelor sociale
/head2right Investiții în infrastructura de sănătate, educație și servicii

303

Tinta Program/Axa Obiectiv
General/Obiecti
v Specific Institutii eligibile Buget
maxim si
cofinantare Activitati eligibile
comunității. măsuri integrate Furnizorii de servic ii
sociale de drept public sau privat, acreditați conform legii ONG‐uri Beneficiarii eligibili sunt grupurile de acțiune locală, constituite din reprezentanți ai autorității
publice locale, ai
instituțiilor, ai mediului de afaceri local, ai societății civile, ai zonei urbane marginalizate selectate pentru intervenție. puțin
dezvoltate – 85.106.383,0 0 sociale
/head2right Stimularea ocupării O activități de economie socială
/head2right Activități de dezvoltare comunitară integrată O activități de informare, consiliere
! Se pune accentul pe o abordare integrată! Investițiile pot fi corelate cu cele din POCU Axa 5.
AP10 OS10.2.
Creșterea gradului de
participare la
învățământul
profesional și
tehnic și învățare
pe tot parcursul
vieții
Persoane care locuiesc AP 9 ! întreag axă 9 se va OS9.1.Reducerea numărului de Parteneriate (grup de acțiune locală) între: Suma alocată O Tipuri de activități

Acțiuni integrate prin:

304

Tinta Program/Axa Obiectiv
General/Obiecti
v Specific Institutii eligibile Buget
maxim si
cofinantare Activitati eligibile
în comunități izolate implementa prin dezvoltarea locală
plasată sub
responsabilitatea comunității. persoane aflate în
risc de sărăcie și excluziune socială, prin măsuri integrate Unități administrativ‐ teritoriale(APL) Furnizorii de servicii sociale de drept public sau privat, acreditați conform legii ONG‐uri Beneficiarii eligibili sunt grupurile de acțiune locală, constituite din reprezentanți ai autorității
publice locale, ai
instituțiilor, ai mediului de afaceri local, ai societății civile, ai zonei urbane marginalizate selectate pentru intervenție. 101.41 mil euro Regiuni mai
puțin
dezvoltate – 85.106.383,0 0
/head2right Construirea/reabilitare/moderniza re locuințelor sociale
/head2right Investiții în infrastructura de sănătate, educație și servicii sociale
/head2right Stimularea ocupării O activități de economie socială
/head2right Activități de dezvoltare comunitară integrată O activități de informare, consiliere
! Se pune accentul pe o abordare integrată! Investițiile pot fi corelate cu cele din POCU Axa 5.
Anexa 3. Tabel prioritări POAD
7. Descriere program operational
POAD – Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate sprijină distribuirea de alimente și asistență materială de bază
pentru persoanele cele mai defavorizate
8. Descriere obiectiv general
9. Tabel sintetic PO

305

Tinta Progra
m/
Axa Obiectiv
General/Obiectiv
Specific Institutii eligibile Buget maxim
si cofinantare Activitati eligibile
Persoane de etnie romă POAD
Tip de acțiune 1 – distribuția alimentelor de bază MFE – AM, iar ca
parteneri:
Instituții publice ONGOuri ca organizații
partenere Operațiunile sprijinite de PO AD nu pot
promi sprijin
din nici un alt instrument finanțat de UE.

FEAD O 441.013.044 CoOfinanțare națională 77.825.831 Tip acț 1 O 465.896.932 /head2right Achiziția de alimente de bază
/head2right Distribuirea alimentelor de bază
Persoane cu dizabilități POAD Tip de acțiune 1 –
distribuția alimentelor de bază MFE – AM, iar ca
parteneri:
Instituții publice ONGOuri ca organizații
partenere
/head2right Achiziția de alimente de bază
/head2right Distribuirea alimentelor de bază
Femei fără ocupație
Persoane care au părăsit timpuriu școala
Persoane care POAD Tip de acțiune 1 – /head2right Achiziția de alimente de bază
/head2right Distribuirea alimentelor de bază

306

trăiesc din venitul minim garantat distribuția alimentelor de bază
POAD Tip de acțiune 2 –
Pentru precaritate materială de bază la copii Tip acțiune 2 O
27.000.000
/head2right Achiziția de rechizite școlare și ghiozdane
/head2right Distribuirea rechizitelor școlare și ghiozdanelor
Persoane care locuiesc în comunități izolate

307

Anexa 4. Formular pentru autoritățile locale din c adrul Polului de Creștere
Constanța

În cadrul Studiului privind categoriile sociale vul nerabile și comunitățile marginalizate
la nivelul Popului de Creștere Constanța vă rugăm s ă răspundeți la câteva întrebări care
ne vor ajuta să identificăm grupurile vulnerabile d in cadrul comunității dumneavoastră.
Validitatea rezultatelor acestei cercetări depinde de amabilitatea dumneavoastră de a
răspunde. Vă asigurăm că informațiile pe care ni le veți oferi vor fi folosite doar în
scopul prelucrării lor statistice.

Q1. Localitatea dumneavoastră (automat)
1/box2 Agigea
2/box2 Constanța
3/box2 Corbu
4/box2 Cumpăna
5/box2 Eforie
6/box2 Lumina
7/box2 Mihail Kogălniceanu
8/box2 Murfatlar
9/box2 Năvodari
10 /box2 Ovidiu
11 /box2 Poarta Albă
12 /box2 Techirghiol
13 /box2 Tuzla
14 /box2 Valul lui Traian
15 /box2 13 August
16/box2 Costinești

D1. Instituția/Organizația (automat)
Primărie 1/box2
Consiliu Local 2/box2
Serviciu Public Local de Asistență și Protecție Soc ială 3/box2
Școală 4/box2
Poliție 5/box2
Dispensar/Cabine medical 6 /box2
Biserică 7/box2
ONG 8/box2

D2. Funcția dumneavoastră
_______________________________________

D3. Date de contact (o adresă de email sau un număr de telefon)
_______________________________________

308

Q2. La dumneavoastră în localitate există…?
Da Nu Câte?
1 Cabinet medical /box2 /box2
2 Farmacie /box2 /box2
3 Policlinică /box2 /box2
4 Spital /box2 /box2
5 Creșă/ Grădiniță cu program prelungit /box2 /box2
6 Liceu / profesională /box2 /box2
Cât la sută din comună?
7 Apă curentă /box2 /box2
8 Canalizare /box2 /box2
9 Drumuri asfaltate /box2 /box2
10 Rețea de gaze /box2 /box2

Q3. Vă rugăm să ne furnizați următoarele informații care ne vor servi la identificarea
grupurile vulnerabile din localitatea dumneavoastră :
Numărul de:
1 Locuitori localității dumneavoastră
2 Persoane de etnie romă
3 Gospodării (persoane care locuiesc sub același ac operiș și iau împreună cel
puțin o masă pe zi)
4 Familii care au în componență persoane de etnie r omă
5 Persoane care alcătuiesc familia medie
6 Persoane care alcătuiesc familia de etnie romă me die din localitatea
dumneavoastră
7 Șomeri de lungă durată (mai mult de 2 ani) din lo calitate
8 Tineri absolvenți și nu au un loc de muncă
9 Persoane de etnie romă și nu au un loc de muncă s tabil
10 Persoane vârstnice (peste 65 de ani)
11 Familii monoparentale
12 Familii în care unul dintre părinți este plecat la muncă în afara țării
13 Femei casnice
14 Persoane cu dizabilități
15 Persoane aflate anterior în detenție
16 Persoane care locuiesc în comunități izolate
17 Tineri care au părăsit sistemul de protecție a c opilului

Q4. Care considerați că sunt categoriile prioritare de persoane care că ar trebui ajutate
pentru a se integra pe piața muncii la dumneavoastr ă în localitate?
1/box2 Persoanele de etnie romă
2/box2 Persoanele cu dizabilități
3/box2 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani
4/box2 Tineri absolvenți care sunt șomeri
5/box2 Persoane care nu dețin o calificare

309

6/box2 Femeile fără ocupație
7/box2 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găses c un loc de muncă
8/box2 Persoane care locuiesc în comunități izolate
9/box2 Persoane care au minori în întreținere
10 /box2 Tineri care provin din centre de plasament
11 /box2 Persoanele care provin din centre de detenție
12 /box2 Persoanele provin din familii care au venituri redu se
13/box2 Persoane vârstnice

Q5. Cu ce probleme se confruntă următoarele categor ii de persoane vulnerabile în
localitatea dumneavoastră?
1 Persoanele de etnie romă
2 Persoanele cu dizabilități
3 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani
4 Tineri absolvenți care sunt șomeri
5 Persoane care nu dețin o calificare
6 Femeile fără ocupație
7 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găse sc un loc de muncă
8 Persoane care locuiesc în comunități izolate
9 Persoane care au minori în întreținere
10 Tineri care provin din centre de plasament
11 Persoanele care provin din centre de detenție
12 Persoanele provin din familii care au venituri redu se
13 Persoane vârstnice

Q6. Ce programe au fost implementate pentru a rezol va aceste probleme pentru fiecare
grup vulnerabil?
1 Persoanele de etnie romă
2 Persoanele cu dizabilități
3 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani
4 Tineri absolvenți care sunt șomeri
5 Persoane care nu dețin o calificare
6 Femeile fără ocupație
7 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găse sc un loc de muncă
8 Persoane care locuiesc în comunități izolate
9 Persoane care au minori în întreținere
10 Tineri care provin din centre de plasament
11 Persoanele care provin din centre de detenție
12 Persoanele provin din familii care au venituri redu se
13 Persoane vârstnice

310

Q7. Ce programe ar trebui implementate pe viitor pe ntru rezolvarea acestor probleme?
1 Persoanele de etnie romă
2 Persoanele cu dizabilități
3 Persoanele care sunt șomeri de mai mult de 2 ani
4 Tineri absolvenți care sunt șomeri
5 Persoane care nu dețin o calificare
6 Femeile fără ocupație
7 Persoanele care au peste 45 de ani și nu își găse sc un loc de muncă
8 Persoane care locuiesc în comunități izolate
9 Persoane care au minori în întreținere
10 Tineri care provin din centre de plasament
11 Persoanele care provin din centre de detenție
12 Persoanele provin din familii care au venituri redu se
13 Persoane vârstnice

Q8. Care sunt sectoarele prioritare în care conside rați că ar trebui realizate investiții sau
dezvoltate proiecte în localitatea dumneavoastră? ( alegere multiplă)
1/box2 Drumuri, poduri
2/box2 Rețeaua de apă potabilă
3/box2 Rețeaua de canalizare
4/box2 Serviciile de colectare a deșeurilor menajere
5/box2 Servicii medicale
6/box2 Educație
7/box2 Locuri de joacă/ parcuri
8/box2 Creșe / grădinițe cu program prelungit
9/box2 Rețeaua de transport public
10 /box2 Centre de dezvoltare culturală
11 /box2 Creare locuri de muncă
12 /box2 Puncte de informare cu privire la axele de finanța re pe fonduri europene
13 /box2 Biblioteci
14 /box2 Acces la Internet

Vă mulțumim pentru timpul acordat

311

Cult Market Research
Mobil: 0731 610 477
Email: office@cultOresearch.ro
www.cultOresearch.ro

312