Raport De Practica Josan Ion Tpa 161 Srl Serolan Sc [630993]

MINISTERUL EDUCAȚIEI , CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
FACULTATEA TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Departamentul „ Tehnologia Produselor Alimentare ”

RAPORT
PRIVIND PRACTICĂ DE DOCUMENTARE
ȘI ELABORAREA PROIECTULUI/TEZEI DE
LICENȚĂ
în perioada 17.02.2020 – 14.03.2020

Student/ă: gr. TPA-161 Josan Ion

Coordonator a stagiului
de practică de la UTM : dr., conf. univ. Boeștean O.

Conduc ător a stagiului
de practică de la UTM : dr., conf. univ. Bantea -Zagareanu
Valentina

Conduc ător a stagiului
de practică de la întreprindere : Iațîc Andrei

Chișinău – 2020

CUPRINS

INTRODUCERE 2
1. CARACTERISTICA GENERALĂ A ÎNTREPRINDERII 2
1.1. Studiu privind amplasarea geografică a întreprinderii 2
1.2. Sortimentul și volumul ei preconizat pentru prelucrare 4
1.3. Relațiile dintre producător și agenții economici. Competitivitatea pe piața de
desfacere a sortimentelor de producție 5
2. ANALIZA BIBLIOGRAFICĂ PRIVIND TEMA DE CERCETARE LA TEZĂ 8
2.1. Argumentarea alegerii temei de cercetare 8
2.2. Generalități privind premixurile 12
2.3. Tehnologii de obținere a premixurilor 12
2.4. Caracteristica materiilor folosite la prepararea premixurilor 15
2.5. Studiul privind utilizarea premixurilor în industria de panificație din străinătate 17
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE 21
ANEXE
Documente normativ -tehnice

Mod . Coala N.Document Semnat Data
A efectuat
A verificat
Control n.
Aprobat Bantea -Zagareanu V.
Josan Ion
UTM, FTA
TP-161 Litera Coala Coli
1 Raport
privind practică de documentare
și elaborarea proiectului/tezei de
licență
UTM 0721 021 ME

2 Coala
Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data UTM 0721 021 ME
INTRODUCERE
Scopul fiecărui profesionist în p anificație este de a obține o pî ine de foarte bună calitate
care este bine aerată, gustoasă și cu un aspect apetisant. Factorii decisivi pe ntru obținerea unei
astfel de pî ini sunt calitatea făinii, malaxarea aluatului, temperatura aluatului, fermentarea,
manipularea, modelarea, dospirea și coacerea, practi c întreg pro cesul tehnologic. O rețetă de
pîine cât mai simplă trebuie neapărat să cuprindă făină, apă, sare și drojdie sau maia acidă.
Pîinea este unul dintre alimentele de baz ă ale omului, f iind indispensabilă în alimenta ția
zilnic ă, datorit ă atât propri etăților nutritive cât și conținutului în substanțe producătoare de
energie termică . Acest aliment important a constituit ș i constituie o preocupare permanentă a
oamenilor din cele mai vechi timpuri . [11].
Valoarea nutritivă a produselor de panificație și a celor fă inoase, cu deosebire de cea a
pîinii reprezintă un element important pentru nivelul rație i zilnice de hrană și constituie
obiectivul unor largi cercetări în domeniul alimentației. Este cunoscut faptul că puterea calorică
a pîinii reprezintă 220 0-2400 Kcal/kg, a produselor de franzelărie cca. 300 Kcal/kg. Tendințele
actuale în preferințele consumatorilor sunt orientate spre produsele integrale cu conținut ridicat
de fibre. Aportul de fibre insolubile aduse de cere ale este cu atît mai mare cu cî t cerealele
utilizate ca materii prime sunt mai aproape de bobul integral, deci cu un conținut ridicat de
înveliș [ 13].

1. CARACTERISTICA GENERALĂ A ÎNTREPRINDERII
1.1. Studiu privind amplasarea geografică a întreprinderii
Societatea comercială SEROLAN S.R.L. este o întreprindere producătoare de produse
alimentare ( pâine; produse de patiserie și prăjituri proaspete , produse de panificație ). Secția de
producere situată în r-nul Călărași, or.Călărași, str.Bojole, 23 -A. Denumirea Scurt ă: SC
SEROLAN SRL .

3 Coala
Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data UTM 0721 021 ME

Figura 1.1 Amplasarea geografică a întreprinderii SC SEROLAN SRL .

Denumirea oficială: Societatea Comercială SEROLAN S.R.L.
Forma Juridică: Societate cu răspundere limitată
Tipul capitalului social: Capital Social format din Investitiile investitorilor rezidenti ai
RM
Data inregistraii: 2007 -01-29
IDNO: 1007609000465
Orele de lucru: Luni -duminică 09:00 – 19:00
Conducatorul întreprinderii Iațîc Andrei.
Conform Biroul Național de Statistică g enul de activitate principal: fabricarea pîinii;
fabricarea prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie.
În anul 2015, în luna aprilie a apărut g enul de activitate nelicențiat legat de fabricarea
pîinii și a produselor de patiserie proaspete; comerțul cu amănuntul al pîinii, produselor de
patiserie și de cofetărie; tran sporturi rutiere de mărfuri.
În anul 2015, în luna august s -a mai alăturat fondatorii Iațîc Anatolie și Iațîc Andrei.
În anul 201 7, în luna aprilie , a apărut g enul de activitate nelicențiat: s-a adăugat comerț
cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vînzare predominantă de produse alimentare,

4 Coala
Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data UTM 0721 021 ME
băuturi și tutun; comerț cu amănuntul al băuturilor, în magazine specializate; comerț cu
amănuntul al produselor din tutun, în magazine specializate; transporturi urbane terestre și
suburbane de călători; alte tr ansporturi terestre de călători. În același an s-a adăugat genul de
activitate licențiat: t ransportul rutier contra cost. Fondator adăugat Iațîc Maria.

Figura 1.2 Conducătorii și fondatorii și SRL Serolan SC or. Călărași .

1.2. Sortimentul și volumul ei preconizat pentru prelucrare
Activit ăti a întreprinderii SC SEROLAN SRL includ următoarele sortimente:
1. Produse de patiserie si de cofetarie ;
2. Turta dulce ;
3. Produse de patiserie, cu foietaj ;
4. Prajituri fara garnitura ;
5. Prajituri cu umplutura ;
6. Prajituri imbracate in ciocolata ;
7. Prajituri cu fructe ;
8. Prajituri, pandispan ;
9. Prajituri glasate cu zahar ;
10. Paine ;
11. Produse de panificatie, proaspete ;
12. Paine alba ;
13. Paine integral ă;
14. Lipie ;

5 Coala
Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data UTM 0721 021 ME
15. Chifle ;
16. Biscuiti si covrigei ;
17. Biscuiti dulci ;
18. Biscuiti simpli ;
19. Biscuiti, faina integrala ;
20. Biscuiti, pentru ceai ;
21. Biscuiti trasi în ciocolat ă;
22. Biscuiti cu fructe ;
23. Biscuiti cu nuca de cocos ;
24. Biscuiti cu umplutura ;
25. Biscuiti ambalati ;
26. Biscuiti in vrac .

1.3. Relațiile dintre producător și agenții economici. Competitivitatea
pe piața de desfacere a sortimentelor de producție
Tabelul 1.1 Competitivitatea pe piața de desfacere a sortimentelor de producție.
Contracte
1 2 3 4 5 6 7
I.M.S.P. SPITALUL
RAIONAL
CĂLĂRAȘI S.C.
SEROLAN
S.R.L. 0 14/07/2016 De bază Produse alimentare
pentru semestrul II
2016 81,776.00
Primaria orasului
Calarasi S.R.L.,,SER
OLAN” 0 27/06/2017 De bază Diverse produse
alimentare pentru II
jumătate a anului
2017 62,587.50
P Calarasi Calarasi SEROLAN 0 14/12/2015 Contract de
achizitie produse alimentare 50,177.00
Primaria orasului
Calarasi SC,,Serolan”
SRL 0 15/12/2016 De bază Produse alimentare 45,310.00
P Calarasi Calarasi Serolan SRL 0 20/07/2016 Contract de
achizitie produse alimentare 38,189.00
Scoala Internat
Speciala pentru Copii
Hipoacuzici Hirbovat Serolan SRL 0 25/01/2016 Contract de
achizitie produse alimentare 33,074.00
Liceul Teoretic Vasile
Alecsandri Calarasi Serolan SRL 0 20/09/2016 Contract de
achizitie produse alimentare 28,281.00
Liceul Teoretic Vasile
Alecsandri Calarasi SEROLAN 0 03/02/2016 Contract de
achizitie produse alimentare 28,281.00

6 Coala
Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data UTM 0721 021 ME
Tabelul 1.1 continuare
1 2 3 4 5 6 7
scoala Primara
Calarasi Serolan SRL 0 02/12/2016 Contract de
achizitie Produse alimentare
pentru perioada
01.01.2017 –
31.08.2017 26,170.00
Scoala Internat
Speciala pentru Cop ii
Hipoacuzici Hirbovat Serolan SRL 0 30/12/2016 Contract de
achizitie produse alimentare 24,398.40
Directia Generala
invatamint Tineret si
Sport Calarasi Serolan SRL 0 06/06/2016 Contract de
achizitie produse alimentare
tabara de odihna
Romanita s.
Oricova 24,378.00
P Pitusca Calarasi SEROLAN 0 05/02/2016 Contract de
achizitie produse alimentare 24,039.60
scoala Primara
Calarasi SEROLAN 0 21/12/2015 Contract de
achizitie produse alimentare 18,580.00
Gimnaziul Pitusca
Calarasi SEROLAN 0 15/01/2016 Contract de
achizitie produse alimentare 18,536.00
scoala Primara
Calarasi SEROLAN 0 24/08/2016 Contract de
achizitie produse alimentare 18,405.00
Directia Invatamint
Calarasi Serolan SRL 0 15/06/2015 Contract de
achizitie produse alimentare
tabara de odihna
romanita 17,978.00
P Pitusca Calarasi Serolan SRL 0 02/09/2016 Contract de
achizitie produse alimentare 17,371.60
Gimnaziul Pitusca
Calarasi SEROLAN 0 30/12/2016 Contract de
achizitie produse alimentare 15,402.00
Scoala Primara
Gradinita Valcinet
Calarasi Serolan SRL 0 02/02/2017 Contract de
achizitie produse alimentare 12,542.00
Liceul Teoretic Vasile
Alecsandri Calarasi Serolan SRL 0 05/01/2017 Contract de
achizitie produse alimentare 11,376.00
Directia Invatamint
Calarasi Serolan SRL 0 31/12/2015 Contract de
achizitie produse alimentare 4,400.00
scoala Primara
Calarasi Serolan SRL 0 05/08/2016 Acord
aditional de
micsorare/re
zeliere produse alimentare -359.52
scoala Primara
Calarasi Serolan SRL 0 29/12/2016 Acord
aditional de
micsorare/re
zeliere produse alimentare -1,286.00

7 Coala
Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data UTM 0721 021 ME
Un exemplu de achiziții în baza de contract:
Produsele de panifica ție sunt achiziționate de către solicitantul IP. Gimnaziul Horodiste
(codul fiscal/IDNO 1012620012166 situat pe a dresa 4424, Republica Moldova, Călărași,
Horodi ște, Constantin Chicu . Valoarea estimată (fără TVA) 24 999 MDL. Perioada de livrare: 5
nov 2018 12:42 – 31 decembrie 2018 în cantitate de 8333 bucăți.

2. ANALIZA BIBLIOGRAFICĂ PRIVIND TEMA DE CERCETARE
LA TEZĂ
2.1. Argumentarea alegerii temei de cercetare
Brută ritul, res pectiv activitatea legată de obținerea produselor de panificație, reprezintă
una dintre cele mai vechi îndeletniciri din țara noastra și totodată una dintre componentele
majore ale producț iei alimentare. Datorită faptului că pî inea constitui e un aliment principal, care
se consumă zilnic, producerea ei, împreună cu a celorlalte alimente, a constituit din totdeauna o
preocupare esențială a societaț ii noastre. Aplicînd rețete ș i tehnologi i adecvate, prin folosirea
făinii ca materie primă de bază, brutarii obțin o gamă variată de produse, în scopul satisfacerii
cerințelor crescînde ș i tot mai diversificate ale populaț iei.
Cu toate acestea este f oarte dificilă obținerea unei pî ini de calitate constantă, zi după zi,
folosind numai aceste ingredi ente. Variațiile în ceea ce privește calitatea făinii, activitatea
drojdiei, intensitatea malaxării, dospirea și coacerea sunt elemente care concură la calitatea
produsului finit. De multă vreme brutarii au început să adauge, în cantități mici, alte ingred iente
menit e să îmbunătățească calitatea pî inii – grăsimi, lapte, zahăr, făină malțată și alți ingredienți.
Acestea conferă o serie de caracteristici de gust, aromă, culoare, moliciune a miezului și volum.
Progresele realizate în înțelegerea procese lor car e au loc la fabricarea pî inii au condus la
realizarea unor aditivi mult mai elaborați.
Pîinea cu valoare energetică redusă a început să crească î n pop ularitate începând cu anii
80. În prezent circa jumătate din cantitatea de pîine vîndută î n Republica Mol dova este pîine
albă, iar cealalta jumătate este pîine pe vatră, multicereale, pîine integrală, pîine cu stafide, pî ine
de secară și pîine cu valoare energetică redusă , aceasta deoa rece a crescut interesul populației
față de starea de sănătate și o aliment ație sănătoasă, ceea ce a dus la apariț ia unor produse noi.
Aceste sorti mente diverse permit o alimentaț ie varia tă a consumatorilor oferin du-le
posibilitatea de a alege în ceea ce privește textura, gustul ș i tipul de produs pe care doresc să -l
consume. Aceste produse constituie o importantă sursă de proteine, vitamine și săruri minerale,
pîinea având un rol esențial în asigurarea aportului de vitamine din grupul B. Caracteristicile
esențiale și de bază ale produselor de panificație depind de sortimentul de făină folosit, materiile
prime și tehnologia de fabricație și, nu în ultimul rând, de tradițiile și obiceiurile alimentare

8 Coala
Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data UTM 0721 021 ME
specifice fiecărei zone geografice în parte. Efectul benefic al pî inii și produselor de panificație
asupra stării de sănătate a popul ației este de o mare însemnătate dacă amintim diversitatea
acestor produse în alimentația zilnică, pornind de la consumul d e cereale pentru micul dejun,
pînă la consumul de paste făinoase, produse de panificație și patis erie proaspete, care sunt
nelipsite de pe masa oricărui consumator [ 12].
Întrucît pî inea este un aliment de bază, consumat zilnic de către populație, fabricarea sa și
a întregii game de produse sortimentale a constituit o preocupare p rincipală a societații .
Apariția pe piață a întreprinderilor mici de panificație, mult mai flexibile și modernizate
din toate punctele de vedere, a contribuit esențial la restructurarea producției în sensul
diversificării, a îmbunătățirii calității și în vederea alinierii la stan darde . Din ce în ce mai mult se
face simțită o exigență destul de puternică din partea consumatorilor cu privire la diversificarea
sortimentală dar și a nivelului calitativ al produselor. Dacă în trecut consumatorii se
„mulțumeau” cu atât cât le oferea pia ța, pe măsură ce societatea a evoluat, asistăm la un
consumator mult mai informat, un consumator bun cunoscător al pieței și în special al produsului
care îl interesează. Pe plan național, în ultimul timp, este vizibilă pe piață, din partea majorității
producătorilor de pî ine și produse de panificație, o diversificare a produselor de panificație atî t
prin valorificarea tradițiilor locale, ce au în vedere gramajele, forma, rețetele, tehnologiile , gustul
și aroma produselor, cî t și prin preluarea și adaptarea consumatorilor locali la unele produse din
alte țări [ 13].
O afirmație deja cunoscută precum că nivelul de trai al un ei populații poate fi apreciat în
relație cu cantitatea de pî ine consumată de aceasta, s -a spriji nit pe argumente economice. După
cum se ș tie, începî nd din perioada industrializării, panificația a înregistrat progrese tehnologice ș i
știintifice importante, iar pî inea a devenit un aliment mai facil de fabricat. Din punct de vedere
tehnico -economic s -a reușit procesarea industrială a făinii su b formă de produse de panificație la
un nivel adecvat al calității, obținută la prețuri accesibile. Reducerea gradu ală a costurilor de
fabricație ș i diversificarea sortimentală au permis accesul tot mai ușor al populațiilor la
achiziționarea și consumul pr oduselor de panificație. Evident, consumul produselor de
panificație a fost și este î n continuare influențat și de modelele de consum alimentar locale,
naționale sau regionale. Pentru a determina atracția cererii față de o anumită grupă de produse,
s-au efectuat studiile economice pe baza elasticității cererii d e produse alimentare î n funcție de
venit și s -a constatat că c heltuielile pentru cumpărarea pî inii scad odată cu creșterea veniturilor
populației, motiv pentru care pî inea și alte produse de panific ație au fost catalogate ca fiind
bunuri inferioare, sub as pect economic [ 10].
Calitatea produselor de panificație este măsurabilă și este apreciată de agen ții economici
(producători…) î n relație cu indicatorii de calitate prevăzuți în standarde. Aprecier ea calității

9 Coala
Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data UTM 0721 021 ME
produselor de panificație din perspectiva consumatorilor se re alizează de cele mai multe ori î n
mod subiectiv, pe baza preferințelor acestora ș i nu a conformității cu specificațiile tehnice. Astfel
se face o distincție în tre calitatea oferită pe piață ș i calitatea cerută de către consumatori.
Dacă se urmă rește calitatea cerută de consumatori, cu referire la aprecierea
caracteristicilor senzoriale ale pîinii s -a observat că gustul ș i aroma produselor au o pondere de
circa 50% din totalul calită ții. Din perspectiva consumatorilor importante sunt și u rmătoarele
însușiri: culoarea pî inii și proprietățile miezului.
După cum arată g raficul din figura 2.1, volumul pî inii ocupă locul 4 ca importanță în
aprecierea calității senzoriale a pî inii. Ace ste aspecte sunt semnificative î n situa ția în care se
apreciază calitatea produselor propriu -zise. Dar decizia de cumpărare a consumatoril or se pare că
este influențată î n proporție de circa 56% de calitatea tehnică a produselor, o pondere însemnată
fiind conf erită de caracteristicile economice și sociale ale mărfurilor aflate în discuție. În acest
sens, consumatorii sunt sensibili și la calitatea comercială, inclusiv publicitatea și brăndul
mărfurilor din sectorul panificației (figura 2.1).

100%
80%
60%
40%
20%
0%

Figura 2.1 Aprecierea calității produselor de panificație de că tre consumatori .

10 Coala
Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data UTM 0721 021 ME

Figura 2.2 Factori care influenț ează decizia de cumpă rare.

Rezultatele sondajului prezentat î n această lucrar e evidențiază sortimentele de pî ine ca re
sunt apreciate de consumator i și cîțiva dintre factorii care influențează decizia de cump ărare.
Deși produsele de panificație sunt considerate bunuri economice avî nd prețuri mici, consumatorii
nu sunt indiferenți la prețul acestor mărfuri, probabil datorită frecvenței de consum și cantității
necesare pentru achiziție. Studiu l a reliefat faptul că prețul pî inii influențează decizia de
cumpărare intr -o proporție de 14% [ 10].
Consumatorul așteaptă de la producătorii de produse alimentare: varietate, calitate,
valoare nutritivă, siguranță și prețuri rezonabile.
Premixul de panificație este destinat obținerii unor produse cu o aromă și un aspect
deosebit, ce asigură un aport optim de fibre alimentare, acizi grași polinesaturați, lecitină ș i
vitamine (A, E, B, D si PP). Fibrele conțin ute de premix sunt recomandate în combaterea sau
prevenirea unor boli grav e ale secolului, cum ar fi: creș terea colesterolului, ateroscleroza,
cardiopatii ischemice, infarctul de miocard, diabetul, obezitatea, constipaț ia, apendicita, boala
diverticulară , cancerul de colon, litiaza bili ară și nu în ultimul rî nd cariile dentare.
În reglementările CE, aceste alimente sunt considerate produse alimentare de natură
nemedicamentoasă, capabile, prin proprietățile lor, să satisfacă necesitățile nutriționale ale
organismului, să protejeze starea de sănătate și să coincidă cu cerințele anumitor tipuri de regim
alimentar.
Alegerea unei pî ini de calitate are beneficii semnifi cative în alimentația omului. Pî inea
neagră și cea cu semințe conțin o cantitate mare de vitamine și fibre, motiv pentru care valoarea
lor nutritivă este superioaă celei a pî inii albe. Produsele integrale sunt ideale pentru diabetici,
chiar dacă au aproximativ 50% glucide. Franzela albă nu va putea fi niciodată un produs sănătos,
pentru că fibrele, vitaminele, mineralele și amino acizii lipsesc aproape cu d esăvî rșire. Mai grav,
Calitatea
produsului
56%
Calitatea
comercială și
publicitatea
19%Prețul
14%Brand/marcă
8%Altele
3%

11 Coala
Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data UTM 0721 021 ME
descoperirile recente arată că pî inea albă este unul dintre factorii care contribuie la apariția
cancerului tubului digestiv.
Având în vedere eforturile care se fac la nivelul Uniunii Europene cu privire la
promovarea unei politici alimentare integrate ce vizează întregul lanț al securității alimentare de
la producător pâna la consumator, apreciem ca fiind necesară și prioritară pentru țara noastră
preocuparea tuturor unităților de panificație pentru respecta rea și punerea în aplicare a întregului
set de legislație cu privire la protecția consumatorului, prin conceperea de rețete și proceduri
pentru fabricarea unor produse de panificație care să î ndeplinească standardele de igienă și
siguranță alimentară [ 12].

2.2. Generalități privind premixurile
Premi xurile sunt amestecuri care conț in o parte sau toate ingredientele din rețetă, cu
excepț ia lichidului de hidratare. Ele conțin făina, gră simi, lapte praf, ouă praf, agenți de afî nare,
amelioratori de panificaț ie, aromatizanți, condimente, sare.

Figura 2.3. Probe cu adaos de premix
Se prezintă sub formă pulverulentă sau sub formă de pastă. Componentele lichide cum
sunt apa, uneori și ouăle și laptele sunt adăugate în mome ntul preparării aluatului. Premixurile
sunt folos ite la prepararea pî inii, a produselor de franzelărie și de patiserie.
Primul premix a fost obținut în 1 949 de Jones H. din făină de grî u, acid citric și
bicarbonat de sodiu. Apoi au apărut premixuri pentru clătite și pentru pesmet, care conțineau
diferite feluri de făină, de gr u, porumb, secară, hrișcă și un agent de creștere.
Premixurile pot fi clasificate după mai multe criterii:
– după formula lor: sunt premixuri complete, care conțin toate ingredientele,
– și premixuri incomplete, ca re conțin numai o parte din ingredientele rețetei;
– după locul unde sunt utilizate: sunt premixuri pentru utilizare casnică (în gospodărie),
premixuri pentru colectivități (restaurante, spitaluri ș.a.) și premixuri utilizate industrial [ 3].

12 Coala
Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data UTM 0721 021 ME
2.3. Tehnol ogii de obținere a premixurilor
Această tehnologie cuprinde operațiile de dozare a ingredientelor, amestecarea lor în
condiții care să asigure un amestec omogen, ambalarea premixului obținut. Obținerea
premixurilor din componente pulverulente nu reprezintă o operație dificilă. Ea constă în
amestecarea componentelor până la obținerea unui amestec omogen.
În cazul premixurilor ce conțin grăsimi, principala dificultate este legată de adaosul de
grăsimi lichide sau grăsimi sub formă de pastă peste particulele pulverulente ale fă inii. Sub
aceste două forme, grăsimile pot fi amestecate mecanic cu celelalte ingrediente aflate în stare
pulverulentă, pî nă la concentrații maxime în grăsime ale premixului de 15 – 20%. Pentru
concentrații mai mari de grăsime, amestecul se obține sub formă de pastă. Dacă grăsimea folosită
se află în stare solidă, pentru ca suprafața particulelor de grăsime să fie lipicioasă, grăsimea
trebuie încălzită chiar sub punctul ei de topire, iar pentru a se evita răcirea în timpul procesului
de om ogenizare, se pot preîncălzi componente ale amestecului. Amestecarea este considerată
terminată atunci când premixul obținut nu prezintă pete sau alte diferențe de structură sau
culoare. Examinarea se face aplic înd o probă pe o spatulă plată, care la apăsa re nu trebuie să
prezinte nici o urmă de grăsime. Prezența unei pete grase poate indica faptul că în amestec
există bulgări mici de grăsime nedispersată.
Caracteristica principală a unui premix este gradul lui de omogenitate. Tehnica folosită
pentru obțin erea unui amestec cu grad înalt de omogenitate este legată de caracteristicile
produselor de amestec, și anume:
– starea fizică: pastă, lichidă, pudră;
– variația consistenței componentelor sub formă de pastă cu temperatura;
– variația viscozitații compone ntelor lichide cu temperatura;
– granulozitatea componentelor sub formă de pudră;
– masa volumică: diferențele de granuiozitate sunt adesea conjugate cu diferențe de
masă volumetrică, ceea ce face dificilă obținerea amestecurilor și favorizează separarea lor;
– forma particulelor;
– tendința de aglomerare (pudre grase);
– higroscopicitatea pudrelor;
– probleme de electricitate statică;
– procentul unui ingredient în formulă.
Dacă un component al premixului se află în proporție foarte mică și dacă el se pre zintă
sub formă pulverulentă, atunci el trebuie să aibă granul ozitate foarte fină. Sub această formă el se
poate încorpora direct în amestec sau se folosește pentru obținerea unui preamestec, care este

13 Coala
Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data UTM 0721 021 ME
utilizat apoi la obținerea premixului, formă în care s e mărește gr adul de omogenitate al acestuia
[3].
Procedee de obținere a premixurilor :
Procedeele continue se pretează pentru un număr mic de formule de premixuri și se
folosesc pentru cele care se fabrică în cantități mari. Amestecătorul poate fi un șnec sau o
asociere de șnecuri sau un pat fluidizat. Alimentarea cu diferite ingrediente și în proporții diferi te
se face continuu. Dozarea este volumetrică sau gravimetrică.
Procedeele discontinue sunt cele mai folosite. Există trei operații principale: dozarea,
amestecarea și ambalarea în saci sau depozitarea în celule, dacă livrarea se face vrac.
Materii le prime sunt cernute și apoi cî ntărite manual sau automat. În instalațiile automate
materiile prime vin din celulele de depozitare, su nt deversate într -o treime și cî ntărite de un șnec
Arhimede comandat de un ordinator care are în memorie diferite formule de prem ixuri.
Ingredientele care intră în proporții mici,4 cum sunt emulgatorii, acidul ascorbic, enzimele, sunt
cântărite manual sau automat, în acest ultim caz se prepară în prealabil un preamestec format din
mai mulți aditivi. Preamestecul se poate și dilua, p entru a permite dozarea precisă a acestuia.
Grăsimile sunt menținute în stare lichidă cu ajutorul circuitelor calde . Ordinatorul controlează tot
circuitul de fabricație: dozarea ingredientelor, timpul de amestecare, gol irea amestecului obținut
în tre imea de stocare în vederea ambalării în saci.
Stabilitatea la păstrare a premixurilor
Stabilitatea fizică este legată de tendința put ernică de separare a componente lor,
favorizată de diferențe de densitate, formă și granulozitate ale particulelor acestora. Cea m ai
simplă măsură pentru a limita separarea este mărunțirea cât ma i avansată a componentelor
prem ixului. O altă condiție pentru ca premixul să fie stabil este ca el să șe pre zinte sub formă de
strat fix, cî nd separarea nu are loc. Dacă între particule se fo rmează perne de aer, adică se atinge
starea de strat mobil, ceea ce se întî mplă la transportul prin fluidizare, particulele prernixului
devin mobile și separarea poate av ea loc. Pentru ca o pulbere să ajungă în starea de strat mobil
sunt necesare simultan trei condiții: prezența aerului, existența unui volum liber de dilatare și o
energie disponibilă. Separarea va putea fi împiedicată, în mare măsură, dacă se reduce la
minimum unul dintre acești trei factori. În practică, aerul nu poate fi exclus, dar este posibil să se
micșoreze foarte mult fie aportul de energie, fie volumul de dilatare necesar pentru separare.
Jgheaburile vibratoare și șnecurile sunt surse foarte bune de energie, care creează totodată și
volumul de dilatație necesar. De aceea, asemenea el emente de transport nu se folosesc în
industria premixurilor.
Stabilitatea biochimică este strî ns legată de stabilitatea grăsimilor conținute de premix.
Influența compone ntelor prem ixului asupra stabilității grăsimilor este foarte complexă. Premixul

14 Coala
Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data UTM 0721 021 ME
poate conține componente cu acțiune benefică, pre cum cele cu acțiune antioxidant (tocoferoli,
fosfatidele acide, lecitina), dar și componente care îi reduc stabilitatea. Dintre acestea fac parte
enzima lipaza și apa care favorizează hidroliza grăsimilor, însoți tă de creșterea acidității
prem ixului. S-a constatat că aproximativ 90 % din această creștere este dată de acizii grași
formați prin hidroliza grăsimilor.
În general, o umiditate scăzută este esențială pen tru o bună conservare. Atunci cî nd se
folosesc grăs imi anhidre, fă ina este componentul care aduce apa în premix. Deoarece umiditatea
făinii de grîu este de ordinul a 15%, pentru mărirea stabilității premixurilor se folosesc făinuri
uscate, cu umiditatea de 7 -13%, și ambalaje etanșe, pentru ca fă ina, datori tă marii ei
higroscopicități, să nu -și mărească umiditatea. Făinurile folosite pentru obținerea premixurilor
trebuie să aibă activitate enzimatică scăzută. Deoarece lipaza se activează la germinare, nu se
admite folosirea făinii provenite din grâu germina t. De asemenea, microbiota fungică, care se
dezvoltă în cazul depozitării grî nelor umede, poate secreta lipaze. Influența umidității făinii în
declanșarea reacției enzimatice se observă din curba de sorbție a apei. Se știe că, pentru o
temperatură dată, există o relație de echilibru între umiditatea unei substanțe și umiditatea
relativă a mediului.
În premixurile ce conțin afî nători chimici, cum este bicarbonatul de sodiu, acesta poate
forma săpunuri alcaline cu acizii grași eliberați în urma acțiunii lip azei. Lipoxigenaza, se pare că
nu creează probleme în premixuri [ 3].

2.4. Caracteristica materiilor folosite la prepararea premixurilor
Materiile prime și auxiliare folosite la prepararea premixurilor trebuie să fie de calitate.
Ele trebuie să îndeplineas că o serie de condiții. Făina va corespunde din punct de vedere al
calității tehnologice produsului căreia îi este destinat premixul, deoarece compensarea variațiilor
calitative prin amestecarea făinurilor în acest caz nu mai este posibilă.
Grăsimile trebu ie să îndeplinească următoarele condiții:
– să prezinte o bună conservabilitate – pentru creșterea stabilității grăsimilor la păstrare
se pot folosi antioxidanți sau se înlocuiește o parte din grăsimi cu produse ce nu rîncezesc sau
rîncezesc mai greu și ca re prezintă și proprietățile grăsimilor. P rin această categorie de produse
fac parte emulgatorii, iar dintre aceștia mono – și digliceridele acidului stearic și lecitina de soia;
– să fie acceptabile din punct de vedere al gustului – Grăsimile cu punct de topire
superior temperaturii corpului provoacă o senzație neplăcută, atunci cî nd produsele preparate cu
aceste grăsimi sunt consumate în stare rece. Grăsimile cu punct de topire prea mic au tendința de
a se separa de ceilalți constituienți ai amestecului ș i de a exuda prin ambalaj. De aceea, se

15 Coala
Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data UTM 0721 021 ME
consideră că cele mai potrivite grăsimi pentru prepararea premixurilor sunt cele al căror punct de
topire este de circa 33°C.
Ouăle praf conțin substanțe ușor alterabile, iar gălbenușul de ou conține o cantitate
relativ mare de lecitină, care se deosebește de lecitina de soia, ea fiind ușor alterabilă. În afară de
aceasta, produsele oferite pe piață prezintă adesea diferențe calitative mar i, astfel încât mulți
producători de premixuri renunță la adaosul de ouă praf.
Preparatele de malț (făină de malț, extract de malț, diamalț) conțin cantități însemnate
de proteaze, activate în timpul încolțirii odată cu amilazele. Preparatele de malț conți n, de
asemenea, produse de hidroliză: maltoză, polipeptide, aminoacizi. Făina de malț se amestecă cu
făină de prelucrat, extractul de malț se adaugă ca atare, iar diamaltul se dizolvă în prealabil în
apă . Un adaos de 0,25 – 0,4 % fă ină de ma lț, corespund e la 10 – 15 unități α -amilază /100 g
făină [ 1].
Făina de soia activă enzimatic interesează în panificație prin conținutul de lipoxigenază
și beta amilază. Lipoxigenaza are acțiune de oxidare asupra carotenilor din făină, ceea ce duce la
albirea miezului p âinii, îmbunătățește volumul produselor. Se realizează totodată un spor real de
producție, deoarece la 1kg adaos de făină trebuie adaugat 3/4 -1 părți de apă în plus. Făina de soia
toastată conduce la creșterea capacității de legare a apei și funcționează c a emulgator prin
fosfatidele conținute, la fabricarea premixurilor de panificatie unde asigură păstrarea formei
produselor în cuptor și îmbunătățește proprietățile mecanice ale aluatului și la fabricarea
gogoșilor influențând absorbția de grăsime la prăj ire, conferă o culoare mai plăcută a produselor
în exterior [14].
Enzime : Amilazele desfac lanțurile neramificate ale moleculei de amidon în componente
mai mici (maltoza și glucoza) care pot fi fermentate de către drojdie. Acest lanț de reacții
mărește put erea de fermentare, îmbunătățește aroma și aspectul, mărește termenul de valabilitate
a produselor.
Hemicelulazele realizează solubilitatea pentozanilor insolubili cu formare de produși care
au capacitate mare de legare a apei, contribuie la o structură ma i bună a glutenului
(extensibilitate) și la îmbunătățirea stabilității aluatului, care reține o cantitate mai mare de CO 2.
Pîinea are un volum mai mare și își păstrează mai bine prospețimea [1].
Emulgatorii sunt folosiți pentru îmbunătățirea însușirilor reologice ale aluatului care va
avea următoarele efecte asupra produselor: volum mai mare, porozitate uniformă și mai fină,
miez mai deschis la culoare, mărește termenul de valabilitate,textură mai fină a pro duselor cu
conținut mare în grăsimi și zahăr [ 1].
Acidul lactic – Este un acidulant care se folosește în componența amelioratorilor
complecși pentru proprietățile sale: agent de conservare – previne dezvoltarea microorganismelor

16 Coala
Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data UTM 0721 021 ME
nedorite (bacterii, mucegai uri) care alterează calitatea produselor alimentare influențează pozitiv
proprietățile tehnologice ale aluaturilor aromatizant. Contribuie la corectarea făinurilor slabe,
deoarece activează fermentarea drojdiei, volumul, porozitatea și elasticitatea miezul ui, precum și
gustul și aroma produsului finit [ 11].
Acidului ascorbic – Efectul acidului ascorbic este dependent de temperatura aluatului,
intensitatea de frământare și prezența unor oxidanți. Astfel, efectul maxim al acidului ascorbic se
atinge la 25 – 26 0C, în cazul frămî ntării intensive, precum și la adăugarea concomitentă a
bromatului de po tasiu. În principiu, doza optimă de acid ascorbic trebuie stabilită prin teste de
laborator, în functie de scopul urmărit și de calitățile inițiale ale făinii. Treb uie ținut cont totodată
și de faptul ca acidul ascorbic interacționează cu celelalte sisteme oxidoreducatoare din aluat,
efectul acestuia fiind potentat sau diminuat. Un exemplu sugestiv este efectul sinergic al a
acidului ascorbic și al glucozoxidazei, ac idul si enzima contribuind împreună la obținerea unui
volum mai bun al produsului finit în raport cu efectele lor individuale [15].
Propionat de calciu
1. Remediu universal pentru bolile de pîine de cartofi. Suprimă dezvoltarea sporilor
bacteriilor care cauzează boala (Bac. Mesentericus, Bac. Subtilis). De asemenea, poate fi utilizat
pentru a suprima mucegai pîine – o oportunitate de a face pâine și produse de panificație în
pachet.
2. Previne formarea mucegaiului pe suprafața produselor finite
3. Crește rea toleranței enzimatice
4. Reduce timpul de fermentare
5. Îmbunătățește moliciunea produsului finit
6. Reduce miros, comparativ cu propionat de calciu standard
7. Reduce semnificativ costurile de producție din cauza consumului redus de drojdie cu
15-25% după rețetă.
Doze: 0,1 -0,2% din greutatea de făina, se amesteca cu făina. Utilizarea de propionat de
calciu nu implică un proces de schimbare nu afectează gustul, mirosul de produs finit, nu un
substit ut pentru ameliorator de făină [ 16].
Bicarbonatul d e sodiu NaHCO3 – Este folosit ca pulbere efervescentă pentru obținerea
apelor minerale artificiale și în industria panificației ca afânator. Ca substanță de afânare,
bicarbonatul de sodiu nu este toxic, este ușor de manipulat, nu are gust și se poate găsi sub formă
pură. Dezavantajul este acela că în soluție apoasă se descompune ușor chiar la temperatura
camerei, este higroscopic și conferă un gust amar produselor în care este folosit [ 13].
O cerință impusă tuturor ingredientelor, absolut necesară pentru st abilitatea la păstrare a
premixurilor, este ca ele să fie perfect sănătoase, cu o încărcare microbiologică minimă.

17 Coala
Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data UTM 0721 021 ME
2.4. Studiul privind utilizarea premixurilor în industria de panificație
din străinătate
Premixurile sunt la modă
De acest lucru doreste să ne convingă firma Abel & Schafer, Inc., din SUA. Firmă de
familie de peste 100 de ani, compania – renumită în Europa ș i America de Nord pentru
premixurile sale de cereale ș i fãinuri speciale – este și astăzi condusă de familia Schafer.
Comercial, firma e ste cunoscută ș i sub numele de “Komplet”. Fondată în 1892, în Germania,
compania – care deț inea inițial o moară de fãină – s-a dezvoltat t reptat, orientî ndu-se spre piețe
externe și extinzîndu -și gama de produse oferite, î n special premixuri de panificaț ie. În 1982 a
fost înființată Abel & Schafer, Inc. în SUA, în prezent firma oferind peste 200 de tipuri de
produse realizate în moderna sa fabrică din Ronkonkoma, New York. Vă prezentăm mai jos
cîteva din premixurile firmei, care se bucură de o largă aprec iere internațional :
Choice 6 Grain Bread Mix
Premixul se remarcă prin aro ma deosebită conferită de cele 6 tipur i de cereale (ovăz,
grâu, secară, mei, porumb, orz) și malț . Aceste arome, combinate cu tex tura crocantă a mi ezului
dată de semințele de in ș i susan, duc la obținerea unor pâini și chifle delicioase. Pî inea din 6
cereal e se bucură de mare succes în rîndul consumatorilor avizați care apreciază o pî ine
sănătoasă cu o aromă aparte. La premi x se adaugă numai apa necesară și drojdia [ 1].

Figura 2.4 Choice 6 Grain Bread Mix .

Figura 2.5 Wheat & Honey (Musli) Bread Mix .

18 Coala
Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data UTM 0721 021 ME
Este un premix complet, ce conține un amestec măcinat de ovăz, orz, grâu și semințe de
floarea soarelui la care s -a adăugat miere. Pîinea și chiflele obț inute au miezul pufos, poros ș i
gustul specific de cereale musli. Are o coajă groasă, aurie. Suplimentar, se pot adăuga fructe sau
stafide. La premix se adaugă numai apa ne cesară ș i drojdia .

Figura 2.6 French Baguette Mix.
Din acest premix se pot obține toate tipurile de baghetă franțuzească, chifle, "petit -pain"
etc. Miezul este pufos și coaja crocantă. La premix se adaugă numai apa necesară și drojdia.
Premixuri și aditivi Zeelandia – România
Numele Zeelandia reprezintă pentru domeniul ingredientelor de panificație și cofetărie un
simbol al tradiției și al calității produselor de origine olandeză. În cepând cu anul 1900, H. J. Do –
eleman punea bazele firmei Ze elandia, în Zierikzee, o locali tate în nord -vestul Olandei, prin
manufacturarea unor produse adresate industriei de panificație. Această activitate a cunoscut o
dezvoltare continuă, ajungând să plaseze numele Zeelandia în topul liderilor mondiali a acestor
categorii de produse. În România, firma Zeelandia este prezentă deja din anul 1998 prin
reprezenta nța sa națională, situată la Iași și prin numeroși distribuitori și agenți de vî nzări în
diferite zone ale țării. Gama de p roduse oferite de către Zeeland a este importată direct din
Olanda ș i este certificată calitativ conform s tandardului ISO -9001, ISO -9002 ș i HACCP. Din
această gamă fac parte mai multe categorii de produse car e se adresează domeniilor de
panificație, patiserie ș i cofetărie.
Zeelandia România a selectat un număr de 40 de produse dife rite din categoria
amelioratorilor vegetali, emulsii de ungere, g răsimi vegetale hidrogenate, di ferite premixuri
pentru specialități d e panificație, agenți de conservare, creme instant termorezis tente, premixuri
pentru produse de patiserie, glazuri, fo ndant, marzipan, frișcă vegetală, produse pentru decorare
[2].
Producător de amelioratori și premixuri – ROMPAK, România, Pașcani
În cadrul Centrelor de Cercetare și Dezvoltare Pakmaya un grup de specialiști foarte bine
pregatiți lucrează la o serie de proiecte priv ind diferite aspecte ale producției de panificație .
Premix pentru specialită ți de panifica ție destinat ob ținerii de produse de calitate cu fibre :

19 Coala
Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data UTM 0721 021 ME
1) conține cantitatea optimă de fibre celulozice necesare unei diete echilibrate, cu un
aport caloric scăzut;
2) prin adăugarea a 10-30 premix fa ță de cantitatea de făină semialbă sau amestec de
făina albă și făină neagră se ob ține un produs special, cu proprietă țile unui aliment func țional și
volumul unei pâini albe;
3) fibrele celulozice nedigerabile sunt recomandate în dieta prevent ivă împotriva
obezității, bolilor cardiovasculare, digestive și în normalizarea metabolismului;
Sunt cele mai eficiente produse pentru brutării, acest ea asigurî nd certitudinea calită ții
constante a specialită ților greu de ob ținut prin metode clasice. Premi xurile ROMPAK se remarcă
tocmai prin acest lucru: eficien ță economică ridicată pentru producător și calit ate deosebită
pentru consumator: Premix Dieta , Greea Pro , Super [2].
În reglementările CE, alimentele dietetice sunt considerate produse alimentare de natură
nemedicamentoasă, capabile, prin proprietățile lor, să satisfacă necesitățile nutriționale ale
organismului, să protejeze starea de sănătate și să coincidă cu cerințele anumitor tipuri de regim
alimentar, Produsele cerealiere se pot considera printr e primele produse alimentare incluse în
categoria alimentelor dietetice. încă din 1997 s -a confirmat importanța fibrelor alimentare din
cerealele integrale în reducerea incidenței cancerului de colon, respectiv a bolilor
cardiovasculare.
Conform Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, București s -a inventat o compoziție
pentru ameliorarea calității pîinii, realizată din făina de grîu cu un conținut de cenușă între 0,48 –
1,25% adaptată la tehnologia de fabricare a pîinii, prin procedeul direct, frămîntare rapidă și apă
rece. Compoziția conform invenției diferă de compozițiile cunoscute prin aceea că în scopul
ridicării calității produselor de panificație și patiserie este formată din acid citric 1,4 -3,0%, acid
ascorbic 0,3 -0,8%, monogliceride sau lecitină 20-30%, făina de malț 10 -16%, zaharoza 0 -40%,
și făina de gru 20 -30% [ 4].
Avantajele utilizării premixurilor
Utilizarea premixurilor prezintă avantaje, care pot fi rezumate astfel:
 sunt mai practice: modul de folosire al p remixurilor este mai simplu decî t atunci cî nd
se folosește rețeta clasică;
 se cî știgă timp, deoarece cea mai mare parte a componentelor rețetei sunt dozate în
premix;
 sunt mai sigure, în acest caz erorile de dozare a ingredientelor fiind evitate. în plus,
fabricantul de premixuri are posi bilitatea de a alege materiile prime care să conducă la obținerea
de rezultate optime și de a realiza formule bine echilibrate, care să permită toleranță mare în
exploatare;

20 Coala
Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data UTM 0721 021 ME
 sunt economice: datorit ă simplității în utilizare se cîștigă timp, deci ș i se economisesc
ore de muncă [5].
Tipurile de premixe studiate:
1. Premixuri din gama Greea Pro:
– Greea Pro Toast
– Greea Pro Pî ine cu cartofi
2. Premix pentru baghete franț uzești:
– Panemix Baguette .

21 Coala
Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data UTM 0721 021 ME
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
1. ANAMOB 129 NEWS – publicație bilunară a Asociației Naționale a Industriilor de Morărit
și Panificație din România , Gemini Natromind , pag.1 -2, 15 martie 2004 .
2. ANAMOB 80 NEWS – publicație bilunară a Asociației Naționale a Industriilor de Morărit și
Panificație din România, Zeelandia –premixuri și aditivi , pag.7/8, 1 decembrie 2001 .
3. BORDEI, D. Tehnologia modernă a panificației. Ediția a II -a , seria ″Inginerie al imentară″.
Ediția II Agir.București 448P, 2005 .
4. BORDEI D., GEORGESCU, D., TUDORIE, A., Galati, DRĂGOI ,M. Compoziție pentru
premixuri de panificație , Titulari: Ro -credo S.r.l. Solicitanti: Ro -credo S.r.l., România,
Oficiul de Stat pentru Ivenții și Mărci , Brevet de invenție Nr.106498 B1. Publicat în
31.05.92 .
5. BURLUC, ROMUS M., Tehnologia și controlul calității în industria panificației, 2007 .
6. Ghid privind o rganizarea și desfășurarea stagiilor de practic ă. Chișinău: Departamentul
editorial -poligrafic, U.T.M., 2010. 21 p.
7. Ghid privind elaborarea și susținerea proiectelor/tezelor de licență . Chișinău:
Departamentul editorial -poligrafic, U.T.M., 2019. 32 p.
8. Regulament privind organizarea și desfășurarea stagiilor de practică a studenților
Universității T ehnice a Moldovei aprobat la ședința senatului UTM din 25.04.2017, proces –
verbal nr. 8 aprobată modificarea la ședința senatului UTM din 26.02.2019, nr. 7.
9. Referințe bibliografice: cerințe pentru elaborarea lucrărilor studențești (tezei de an, tezei de
licență, tezei de master etc.) Chișinău: Departamentul editorial -poligrafic, U.T.M., 2012. 26
p. http://library.utm.md/Editat/BIBLIOTECA/Ghiduri/Ghid_Referinte_bib liogr_DS.pdf
10. Revista Rompan, Marketing -Preferințele de consum ale românilor pentru produsele de
panificație , prof. dr. ing. Alexandrina SIRBU , Râmnicu Valcea, pag.42 -48, 2009 .
11. http://www.anamob.ro/panif/amelioratori.shtml .
12. http://www.scribd.com/doc/51334263/Cerealele -si-produsele -de-morarit -si-panificatie –
referatele -net
13. http://www.scribd.com/doc/51034819/7/Afanatori
chimicihttp://www.scritube.com/medicina/alimentatie -nutritie/PA INEA -SI-PROSUSELE –
DE-PANIFIC32783.php
14. http://www.anamob.ro/panif/soia.shtml#f2
15. http://www.referat.ro/referate_despre/acidul_ascorbic.html
16. http://www.cuptorul.md/index.php?page=shop.product_details&flypage=flypage.tpl&produ
ct_id=45&category_id=9&option=com_ virtuemart&Itemid=3&lang=ro
17. http://www.rompak.ro/morarit -panificatie/premixuri -de-panificatie/

22 Coala
Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data UTM 0721 021 ME

ANEXE