Raport de cercetare [624963]
Raport de cercetare
Agenția de Dezvoltare Regională din Serbia de Est
| 2
CUPRINS
Introduc ere 5
Metodologie 6
Teritoriul Zonei Transfrontaliere Carpatice RO -SER 8
Descri erea regiunii transfrontaliere 9
MEHEDINTI 9
CARAS -SEVERIN 10
BOR 10
Descri erea așezărilor montane din regiunea transfrontalieră Error! Bookmark not defined.
MEHEDINTI 11
CARAS -SEVERIN 11
BOR 11
Popula ția Zonei T ransfrontaliere Carpatice RO -SER 12
Descri erea populației din regiunea transfrontalieră 12
MEHEDINTI 12
CARAS -SEVERIN 13
BOR 13
Nivelul de educație al populației Error! Bookmark not def ined.
Popula ția în așezările montane din regiunea transfrontalieră 15
Situația socio -economică în Zona Transfrontalier ă Carpatic ă RO-SER 16
MEHEDINTI 16
CARAS -SEVERIN 16
BOR COUNTY 16
Descri erea industriilor relevante pentru turismul montan 16
MEHEDINTI 16
CARAS -SEVERIN 16
| 3
BOR 17
Locuri de muncă Error! Bookmark not defined.
Instituții educaționale în turism 19
Accessibilit atea regiunii transfrontaliere 21
Șosea Error! Bookmark not defined.
MEHEDINTI 21
CARAS -SEVERIN 22
BOR 22
Cale ferată Error! Bookmark not defined.
MEHEDINTI 22
CARAS -SEVERIN 22
BOR 22
Porturi 23
Puncte de trecere a frontierei Error! Bookmark not defined.
Piste de bicicletă Error! Bookmark not defined.
Airport uri Error! Bookmark not defined.
Aeroportul Craiova , Româ nia 26
Aeroportul Timiș oara , Româ nia 26
Aeroportul Nis, Serbia 26
Situația sectorului de turism 28
Patrimoniul natural și cultural al regiunii transfrontaliere Error! Bookmark not defined.
MEHEDINTI 28
CARAS SEVERIN 30
BOR 31
Puncte de atracție turis tică – principalele atracții turistice în regiunea transfrontalieră Error ! Bookmark not defined.
Principalele forme de turism existente în regiunea transfr ontalieră Error! Bookmark not defined.
MEHEDINTI 43
CARAS -SEVERIN 44
BOR 45
Cazarea în regiunea transfrontalieră Error! Bookmark not defined.
| 4
Flux turistic Error! Bookmark not defined.
SWOT Analiza turismului montan în zona transfrontalieră 52
Anexa 1-List a așezărilor montane cu numărul de locuitori 54
Anexa 2 – List a operatorilor de turism și a agențiilor de turism în regiunea transfrontalieră 60
Anexa3 – List a operatorilor cu oferte de turism montan în regiunea transfrontalieră 64
Anexa 4 – Trasee și zone de drumeții 65
Anexa5 – Ofertele de turism în zona transfrontalieră oferite de agențiile de turism 70
Anexa 6 – Facilități de schi în zona transfrontalieră 72
Anexa 7 – Sprijin instituțional și părți interesate 73
Anexa 8 – List a zonelor naturale protejate din regiune 74
MEHEDINTI 74
CARAS -SEVERIN 74
BOR 74
| 5
Introduc ere
Acest document este elaborat în cadrul proiectului „Carpathians Connects", cofinanțat prin Programul Transregional
Dunărea Interreg UE. Proiectul contribuie la utilizarea durabilă a resurselor naturale și culturale din regiunea montană a zo nei
programului. Aceșt i munți din sudul Carpaților (răspândiți în județele Caraș -Severin și Mehedinți din România și Bor în
Serbia) atrag tot mai mulți vizitatori și în prezent nu există un cadru cuprinzător și orientări privind dezvoltarea durabilă a
turismului montan. Oamenii care trăiesc în județele Caraș -Severin și Mehedinți, precum și în județul Bor sunt conștienți de
marele potențial turistic pe care îl are Munții Carpați. Ca regiune montană, această regiune este pe deplin legată de Carpați ,
resursele și particularitățile sale. Valorile naturale și culturale ale Carpaților pot fi afectate de dezvoltarea necontrolată a
turismului, făcând astfel dezv oltarea turismului nesustenabil și o activitate economică pe termen scurt. Acest lucru va duce
la utilizarea nesustenabilă a res urselor naturale și culturale și va dăuna veniturilor generatoare ale sectorului de afaceri din
regiune. Dezvoltarea unui turism montan durabil, cu o abordare transfrontalieră, va consolida părțile interesate din sectorul
turismului și al mediului și va of eri un produs turistic de lungă durată, bazat pe utilizarea inteligentă a patrimoniului, făcând
zona transfrontalieră carpatică o destinație montană unică.
Industria turismului este o activitate economică care generează sume semnificative de profituri. Ast fel, părțile interesate
sunt sensibile și proactive atunci când apar idei noi privind activitatea turistică. Proiectul stabilește un produs turistic durabil
transfrontalier, care va asigura activități turistice de lungă durată, cu șanse minime de distruger e rapidă a punctelor cheie de
atracție (patrimoniul natural și cultural) al e zonei. Serviciile turistice locale nu sunt încă bine pregătite pentru viitoarele
activități de turism durabil e și este necesar să se apropie de aceste inițiative – particularități le și posibilitățile de diversificare
a ofertei.
Obiectivul general al proiectului este de a sprijini dezvoltarea afacerilor turistice locale și utilizarea durabilă a patrimo niului
natural și cultural prin furnizarea de cadre, ghiduri și instruiri pentru n oul produs turistic al turismului montan transfrontalier.
Proiectul are ca scop depășirea barierelor geografice și lingvistice naturale și culturale, pentru a transforma frontiera de la o
linie de separare într -un loc de comunicare și cooperare. Proiectul va:
– Aduce noi cunoștințe părților interesate din domeniul turismului – prin elaborarea Studiului privind dezvoltarea durabilă a
turismului montan din zona transfrontalieră carpatică RO -SER
– Permite principalelor părți interesate din sectorul public, privat și civil să își îndeplinească rolurile în dezvoltarea eficientă și
inovatoare a turismului montan durabil transfrontalier – prin crearea „rețelei transfrontaliere a părților interesate privind
dezvoltarea turismului montan"
– Sprijini ferm consolida rea capacităților privind utilizarea durabilă a resurselor naturale și culturale în domeniul dezvoltării
durabile a turismului montan transfrontalier – prin desfășurarea a două training uri
Grupurile țintă ale proiectelor sunt:
– Sectorul de afaceri care s e ocupă de turismul din zona transfrontalieră carpatică RO-SER ;
– Reprezentanți ai autorităților publice;
– Instituțiile și organizațiile care activează în domeniul mediu lui și al turismului;
– Profesioniștii care se ocupă de turism ul durabil și sectoarele conexe;
| 6
– Locuitorii zonei transfrontaliere cu vârsta între 20 -59 ani.
Rezultatele proiectului sunt:
– Creșterea capacităților părților interesate de dezvoltare a turismului montan durabil din zona transfrontalieră carpatică RO –
SER prin: 1) Instruire pri vind introducerea turismului montan durabil în zona transfrontalieră carpatică RO-SER; 2) Instruire
privind identificarea proiectelor transfrontaliere privind turismul montan durabil în zona transfrontalieră carpatică RO-SER.
– Introducerea turismul ui mont an transfrontalier durabil ca un nou produs turistic care contribuie la utilizarea durabilă a
resurselor naturale în zona transfrontalieră carpatică RO-SER prin: 1) Elaborarea cercetării „Stadiul actual al turismului
montan în zona transfrontalieră carpati că RO -SER "; 2) Elaborarea unui „Studiu privind dezvoltarea turismului montan
durabil în zona transfrontalieră carpatică RO -SER"; 3) Elaborarea manualului „ Identificarea proiectelor transfrontaliere
privind inițiativele turistice montane durabile"
– Stabili rea unui parteneriat transfrontalier pentru schimbul de practici și pentru implementarea inițiativelor comune ale
„Rețelei transfrontaliere a părților interesate privind dezvoltarea turismului montan ”.
Partenerii proiectului:
Partener principal: Agenț ia pentru Dezvoltare Regională din Serbia de Est – RARIS.
Partener: Asociația Română pentru Transfer Tehnologic și Inovare – Filiala Mehedinți – AROTT
Scopul Stadiului Actual este evaluarea condițiilor socio -economice și de mediu existente în zona transfrontalieră carpatică
RO-SER (județele Caraș -Severin și Mehedinți și județul Bor), disparitățile sale și potențialul pentru dezvolt area unui produs
turistic comun.
Metodolo gie
În aceste momente în care activitățile economice cresc mai repede decât oricând și când omenirea se confruntă cu
supraconsumul , există încă zone în care natura oferă posibilități alternative de dezvoltare. Acesta este cazul regiunii
transfrontaliere carpatice România -Serbia , unde se întind județele Mehedinți, Caraș -Severin și Bor. Investirea de timp și
finanțe în dezvoltarea turismului montan durabil este înțeleasă ca o investiție bună în viitor, viitor în beneficiul localnic ilor și
al economiei locale.
În timpul elaborării acestui document au fost organizate mai multe întâlniri cu părțile interesate. La în ceputul pregătirii
documentului, a fost elaborat ă abordarea metodologică. S -a convenit că turismul montan se bazează pe re sursele din zona
montană și astfel zonele montane au fost definite în mod specific în scopul acestui proiect. V ersiune provizorie a
documentului a fost prezentat ă în cadrul primei reuniuni a rețelei transfrontaliere a părților interesate privind dezvoltare a
turismului montan, desfășurată la Brestovacka banja, Serbia la data de 6 și 7 decembrie 2017. De l a această reuniune, s-au
consemnat și luat în considerare comentariile valoroase.
Termenul „așezare montană" este înțeles în ceea ce privește acest proiect ca orice teritoriu cu cea mai mică unitate
administrativă (sat) care are pe teritoriul său cel puțin o locație situată la peste 500 de metri deasupra nivelului mării. A ceasta
înseamnă că, dacă un sat are pe teritoriul său cel mai înalt vârf, de exemplu 520m, întregul teritoriu al acelui sat este
considerat așezare montană.
| 7
În sensul prezentului document, termenul „turism montan" este înțeles ca orice activitate turistică care se desfășoară la p este
500 m .
Trei regiuni sunt incluse în acest document de cercetare: județele Mehedinți și Caraș -Severin din România și districtul Bor
din Serbia. Din motive practice, acest document are în vedere toate cele trei regiuni administrative (Mehedinți, Caraș –
Severin și Bor) ca județe, deși în anumite lucrări de referință pot fi numite districte, regiuni sau similare.
Termenul „ regiune transfrontalieră" din acest document corespunde numai celo r trei județe – Mehedinți, Caraș -Severin și
Bor și nu se referă la înt reg teritoriul transfrontalier al României și Serbiei.
Pentru a furniza informații echilibrate despre toate cele trei județe, datele și explicațiile sunt prezentate separat pentru
fiecare județ , dar evaluarea rezultatelor este rezumată ca concluzii comune .
| 8
Teritoriul Zonei Transfrontaliere Carpatice
RO-SER
Teritoriul vizat de proiect este format din t rei județe din două țări înveci nate: județul Mehedinți și Județul Caraș -Severin din
România și județul Bor din Serbia. În România, ambele județe sunt situate în partea de sud a României, în timp ce în Serbia,
județul Bor este situat în partea estică a Serbiei. Orașele princip ale din această zonă sunt Dobret a Turnu Severin, Reșica,
Caran Sebeș, toate în România, și Bor și Negotin în Serbia. Zona totală a regiunii transfrontaliere este de 16.954 km² și este
puțin mai mică decât teritoriul Republicii Slovenia.
Fluviul Dunărea împreună cu Munții Carpați formează bine -cunoscuta zona a Defileului Dunării – Porțile de Fier. Pe lângă
zonele montane, această reg iune transfrontalieră are o suprafață plană în partea vestică a regiunii – Valea Timokului și
platoul Mehedinți .
Harta 1.Locația celor trei județe .
| 9
Harta 2. Fluviul Dunărea împarte Munții Carpați, sfidând o parte din frontier a națională a celor două ț ări.
Descri erea regiunii transfrontaliere
MEHEDINȚ I
Județul Mehedinți este situat în partea de sud -est a României, la granița cu Serbia și Bulgaria. Se află în special în provincia
istorică a Olteniei , cu un municipiu (Orș ova) și trei comune (Dubova, Eselnita și Svinita), toate situate în Banat.
Județul Mehedinți are un relief mixt compus de munți în partea de nord (Munții Mehedinți, Munții Almajului), cu altitudinea
maximă în vârful lui Stan, de 1.466 metri înălțime.
Relieful județului, alcătuit din m unți, platouri și câmpie, seamănă cu forma unui amfiteatru care coboară în trepte de la nord –
vest la sud -est. Varietatea formelor de teren oferă o structură de utilizare echilibrată pentru întreaga suprafață a județului.
Cel mai important fluviu este Dunăr ea, care marchează granița naturală a județului, pe o lungime de 192 km. Râurile Cerna,
Bahna, Topolnita, Blahnita și Drincea se varsă în Dunăre, pe teritoriul județului. Bazinul râului Motru se află la nord -est, cu
afluenții săi Cosustea și Husnița. Lacur ile principale sunt rezerv oarele Porțile de Fier I și II.
Județul Mehedinți are un patrimoniu natural și cultural remarcabil, concentrat în arii protejate. De asemenea, județul dispun e
de resurse importante subterane, cum ar fi: cărbune, calcar, ardezie, n isip și ape sulfuroase.
| 10
Vegetația se remarcă printr -o mare varietate ca urmare a poziției geografice a acestui județ. Zona montană a județului este
caracterizată din punct de vedere al florei prin existența a două straturi de vegetație, a substratului de p ăduri alternative și
a substratului de pășuni și pajiști montane (alpine).
Județul Mehedinți are o floră compusă din păduri de foioase (stejar, fag, frasin, stejar) amestecate cu cele conifere (brad,
molid). Înspre sud, este predominantă vegetația de câmp ie și a luncă.
Suprafața totală acoperită de județul Mehedinți este de 4 932 km2
CARAȘ -SEVERIN
Județul Caraș -Severin este situat în partea de sud -vest a României, în regi unea istorică a Banatului. Caraș -Severin este cel
de-al treilea județ din România; est e, de asemenea, județul prin care Dunărea intră în România.
Relieful este variat, munții fiind dominanți – Carpați occidentali și sudici, vârfurile cele mai înalte fiind situate în Munții
Godeanu, Vârful Gugu cu 2,291 m, în Cerna, Tarcu, Mehedinți, apoi în Munții Banatului cu altitudini mai mici de 1400 m,
reprezentate de munții Almaj, Locvei, Semenic, Anina, Docnegea, dar și partea sudică a Munților Poiana Ruscă. Două ramuri
ale Carpaților sunt separate de depresiunile Bistra și Timiș – Cerna. Dealurile (M ehadia, Almaj) și câmpiile (limita extremă
sud-estică a Câmpiei Banatului, între Reșița și Cheile Nerei) ocupă o mică parte a județului.
Cele mai importante ape sunt fl uviul Dunărea care intră în țară din apropierea orașului Bazias și râuril e Cerna, Nera, Timiș și
Caras. Lacurile cele mai mari și importante sunt Lacurile Poiana Marului, Scorilo și Poiana Rusca.
Pădurile din lemn de fag, stejar, paltin, arțar, brad, frasin , molid, și pin sunt răspândite pe întregul teritoriu al județului. Fauna
este specifică zonei montane cu lupi, râși, vulpi, mistreți și urși bruni printre animalele principale de aici.
Activitățile agricole ale județului includ creșterea animalelor și culti varea cerealelor și fructelor. Minele de f ier, mangan ,
feldspat , pirita , cărbune și antracite sunt exploatate în județ, iar marmura se extrage de lângă Ruschita. Resita, Bocsa și Otelu
Roșu au industrii de produse metalice și mașini .
Patrimoniul natural este concentrat pe principalele râuri care formează defileurile : Fluviul Dunărea, râul Nera, Caras și Minis.
Caraș Severin se întinde pe un teritoriul de 8 519 km2, ceea ce face ca acest județ să fie cel mai mare dintre cele două județe .
BOR
Județul Bor acoperă o suprafață de 3507 km². Acesta include municipiile Bor, Nego tin, M ajdanpek și Kladovo. Județ ul Bor
acoperă 3,96% din întregul teritoriu al Serbiei. Granița dintre Serbia și România, în această parte a țării, se desfășoară
exclusiv pe Fluviul Dunăre a.
Din punct de vedere geografic, aceasta include o parte mai mare a bazin ului Timok, o parte din Transdanubia inferioară și
zona de deal -munte, izvoare și partea superioară a PekRiver.
Mai multe unități montane geomorfologice și terenuri deluroase sunt învecinate sau au teritoriul î n cadrul județului. Aceste
zone reprezintă munții Kucaj, Deli Jovan, Stol, Mali Krš, Veliki Krš; valea fluviului Dunărea, Veliki Timok (Marele Timok) și
Râul Pek.
Județul este bogat în biodiversitate, găzduind cel mai mare parc național din Serbia – Parcul Național Djerdap. Acesta este
casa multor animale, cum ar fi: vidra, iepure le european, căprioara Roe, lup ul, capră de munte și multe altele. Defileul
Dunării formează formațiuni unice peisagistice și, pe baza acestora, UNESCO a inclus Geopark Djerdap ca membru
potențial al rețelei Geopar c.
Aceast ă zonă transfrontalieră acoperă zone uriașe de munte și dealuri cu cel mai înalt vârf în Caraș Severin (vârful Gugu cu
2,291 m). Zona este bogată în fluxuri de apă, biodiversitate și o parte importantă a teritoriului este zonă plană, cea mai ma re
| 11
parte sit uată în partea estică a regiunii transfrontaliere. Fluviul Dunărea, ca majoritatea bazinelor hidrografice internaționale
din lume, oferă șanse mari pentru diversificarea activităților turistice. Regiunea transfrontalieră are baze echitabile pentr u
dezvolta rea turismului montan, iar teritoriul este considerat foarte adecvat .
Descrierea așezărilor montane din regiunea transfrontalieră
MEHEDINȚ I
Relieful județului Mehedinți este alcătuit din munți, dealuri, platouri și câmpii; are forma unui amfiteatru natural, amenajat
în trepte.
Suprafața de peste 500 m în județul Mehedinți cuprinde 15 unități administrative locale cu dispersie mare la nivelul a două
unități de relief: Munții Mehedinți și Almajului și P latoul Mehedinți.
Cel mai înalt nivel este alcătuit din Munții Mehedinți și Cernei, nivelul mijlociu cuprinde P latoul Mehedinți, dealurile Motrului
și câmpia înaltă a Balaciței; nivelul cel mai jos, Câmpia Blahniei include terasele Dunării și văile largi ale Drince i și Blahnitei.
Există și unele depresiuni , cum ar fi Baia de Aramă , Comă nești – Halanga sau Subcarpatic Topolnita, precum și unele văi mari,
care furnizează condiții adecvate pentru așezările umane, inclusiv în zonele muntoase ale județului .
CARAȘ -SEVERIN
Suprafața de peste 500 m în cadrul județului Caraș -Severin cuprinde 41 de unități administrativ -teritoriale cu dispersie
mare la nivelul unităților muntoase: Semenic, Locvei, Almăsului, Cernei, Godeanu, Tarcu și Poiana Rusca.
Munții formează 67% din suprafața județului, inclusiv zona Carpaților Meridionali, cu Munții Banat, Munții Tarcu -Godeanu
și Munții Cernei și altitudini între 600 și 2100 de metri. Dealurile de tranziție di ntre munți și Câmpia Banatului se află în
partea de vest a județului .
BOR
Zonele de munte din județul Bor sunt situate în partea de vest a județului. Cea mai mare parte a suprafeței de peste 500 m
se află în munții Kucaj, Deli Jovan, Stol, Mali Krs, Veliki Krs, Crni vrh, Miroc, Tilva Njaga șiTilva Mika. Cea mai înaltă zonă a
județului Bor este situată în municipiul Bor și este la 1.221 m deasupra nivelului mării. Zonele montane din județul Bor au î n
mare parte componente carstice, cu formațiuni bogate de ro ci, peșteri și văi. Așezările montane sunt bogate în păduri cu
păduri dominante de stejar și de fag .
Așezările montane din zona transfrontalieră sunt caracterizate ca zone cu numeroase v ăi, izvoare și râuri. Majoritatea
teritoriului este acoperit de munți și multe dintre văile montane sunt potrivite pentru așezările umane. Aceste așezări
montane sunt considerate acum forț a motric ă pentru dezvoltarea turismului montan durabil în zona transfrontalieră,
deoarece una dintre condițiile preliminare pentru dezvolt area turismului montan o reprezintă resurse le umane. Mai multe
informații despre așez ările montane pot fi găsite în A nexa 1 – Lista așezărilor montane cu numărul de locuitori, în cadrul
acestui document .
| 12
Popula ția din Zona Transfrontalieră Carpatică
RO-SER
Potrivit ultimului recensământ care a avut loc în ambele țări în 2011, în această regiune transfrontalieră trăiesc în total
664.659 de locuitori. Densitatea populației pentru această regiune este de 39 / km2, care poate fi considerată o densitate
scăzută. Toate cele trei regiuni sunt enumerate la capătul listei privind numărul de locuitori ai județelor la nivel național . De
exemplu, Mehedinți ocupă poziția 39 din 42 de județe, iar Caraș -Severin se află pe locul 35 în ceea ce privește numărul
locuit orilor din județ. În Serbia, județul Bor se află pe locul 22 în ceea ce privește numărul de locuitori din cele 25 de județe
enumerate la recensământul din 2011 :
An/Județ 1992 – RO
1991 – SER 2002 2011
MEHEDINȚI 332,091 306,732 265,390
CARA S-SEVERIN 375,794 333,219 295,579
BOR 178,718 146.551 124.992
TOTAL 886,603 786,502 685,961
Aceste date arată că capitalul uman este unul dintre aspectele cheie care trebuie luate în considerare la planificarea
viitoarelor măsuri de dezvoltare. Tabelul arată scăderea rapidă a populației în toate cele trei județe și acest lucru este unul
dintre punctele slabe ale regiunii transfrontaliere. De asemenea, ponderea scăzută a populației la nivel național poate duce
la o prioritate scăzută a unor decizii naționale ch eie.
Descri erea popula ției din regiunea transfrontalieră
MEHEDINȚ I
Cu aproximativ 265.000 de locuitori în 2011, Mehedinți este unul dintre cele mai mici județe din România, reprezentând mai
puțin de 15% din populația regiunii Oltenia. Datele statistice indică o scădere continuă a numărului populației, ca urmare a
fertilității scăzute, a ratei ridicate a mortalității și a balanței migrației negative. Acesta include numeroase zone locale cu
populație mai mică de 500 de locuitori, unde ponderea persoanelor în vârstă este semnificativă. Marea majoritate a
populației este română (89% la recensământul în 2011). Alte minorități, cum ar fi sârbii, cehii, maghiarii, germanii și turci ,
care au format comunități importante până în secolul al XX -lea, au înregistrat s căderi semnificative ale numărului
reprezentanților lor, care în prezent reprezintă mai puțin de 1% din populația județului.
Evoluția structurii populației pe grupe de vârstă majore indică un fenomen de îmbătrânire relativ încet, dar continuu, cu
implicați i importante pentru economia și societatea județului .
| 13
CARAȘ -SEVERIN
Evoluția demografică a județului este puternic influențată de trecutul istoric. Județul Caraș -Severin face parte din Banat, o
provincie sub conducerea austriacă timp de secole. Ca urmare a Păcii Passarowitz în 1718, guvernatorul austriac a pledat
pentru colonizarea diferitelor grupuri etnice din zonă, pentru a asigura un control strict asupra frontierelor imperiului și
pentru a crea o comunitate catolică mai mare, care să sprijine monarhia habsburgică.
Astfel, germanii din Neuburg și Martheim au fost primii coloniști care au sosit în 1721, în special mineri și metalurgiști. S -au
alăturat sârbii, care s -au stabilit în principal de -a lungul frontierei, a cărui sarcină principală era de a apăra granița sudică a
Imperiului. Cel de -al doilea val important de colonizare a fost înregistrat la începutul secolului al XIX -lea, când au sosit în
principal cehi provenind din Boemia. Cei mai mulți dintre aceștia erau dulgheri, mineri, fierari și pădurari.
Deși acoperă o arie largă, fiind printre cele mai mari județe din România, datorită reliefului său montan care acoperă o mare
parte a județului, are o populație mică, care a scăzut continuu în ultimii 25 de ani, ca urmare a scăderii ratei de fertilita te,
creșterea ratei mortalității deoarece ponderea populației în vârstă este considerabilă și o balanță negativă a migrației .
BOR
Această zonă a fost populată din cele mai vechi timpuri, dar după cel de -al doilea război mondial, populația din județul Bor
a fos t influențată de două tendințe dominante. În perioada 1948 -1961 populația era în creștere, dar după acea perioadă a
început să scadă. În 1961, scăderea populației a început. Conform recensământului din 2002, județul Bor cuprinde o suprafață
de 3.507 kilome tri pătrați, incluzând patru municipii (Bor, Kladovo, Majdanpek și Negotin), populate de 146.551 locuitori care
locuiau în 90 de așezări. O densitate medie a populației în județul Bor este de 35 de persoane pe kilometru pătrat. Cel mai
populat municipiu es te municipiul Bor (65 de persoane pe kilometru pătrat), ia r cel mai puțin populat municip iu este
Majdanpek (25 de persoane pe kilometru pătrat).
În tabelul de mai jos, se poate vedea cum se schimbă populația în ultimele trei recensăminte din cele trei jude țe.
MEHEDINȚ I
Ani/vârsta 0-19 20-64 65 și peste total
1992 97.540 190.752 44.276 332.901
2002 74.843 182.506 49.384 306.732
2011 55.201 162.949 56.793 265.390
% modificare 56,59% 85,42% 128,27% 79,72%
Acest tabel arată că în județul Mehedinți, pe durata a 19 ani, aproximativ 20% din populație a fost pierdută și pierderea
principală este înregistrată în rândul tinerilor sub 19 ani. De asemenea, este evidentă scăderea populației în rândul populaț iei
în vârstă de peste 65 de ani cu aproximativ 30%.
CARAȘ – SEVERIN
| 14
Ani/vârsta 0-19 20-64 65 și peste total
1992 110.108 223.222 41.713 375.794
2002 81.972 204 .596 46.984 333.219
2011 60.889 185.328 49.362 295 .579
% modificare 55,30% 83,02% 118,34% 78,65%
În zona Caraș -Severin, situația este similară cu cea din județul Mehedinți. Creșterea evidentă a populației în vârstă de peste
65 de ani este evidentă aici în procent de 18,34%. Din totalul populației din județul Caraș -Severin pe durata a 19 ani, s -au
pierdut în jur de 80.000 de persoane .
BOR
Ani/vârsta 0-19 20-64 65 și peste total
1991 44.693 111.535 22.490 178.718
2002 30.796 87.433 26.691 146.551
2011 22.616 76.482 25.894 124.992
% modificare 50,60% 68,57% 115,14% 69,94%
Față de celelalte două județe din România, județul Bor înregistrează cea mai mare rată a populației pierdute în 20 de ani.
Acest lucru se evidențiază în cea mai mare parte la populația tânără, unde județul Bor a pierdut jumătate din populație. În
ceea ce p rivește populația totală, județul Bor a pierdut aproximativ 30% din populația sa în 20 de ani. Ceea ce este foarte
îngrijorător este pierderea a jumătate d in tineri (0 -19 ani) pe durata a 20 de ani.
TOTAL UL pentru toate cele trei județe, arată a stfel :
TOTA L 3 Județe 0-19 20-64 65 și peste total
1991 -1992 252.341 525.509 108.479 886,603
2002 187.610 474.535 123.059 786.502
2011 138.706 424.759 132.049 685.961
% modificare 54,97% 80,83% 121,73% 77,30%
| 15
Acest tabel general pentru toate cele trei județe arată că regiunea a pierdut aproximativ 200.000 de persoane în perioada a
20 de ani, ceea ce reprezintă 22,70% din declinul populației. Populația în vârstă este evidentă, iar scăderea puterii de lucru
poate fi considerată o problemă pentru viitoarele proiecte de dezvoltare pe termen lung .
Nivelul de educație al populației
În contextul dezvoltării turismului montan, este necesar să avem un personal cu un nivel ridicat de educaț ie pentru a planifica
și gestiona dezvoltarea, dar este esențial să avem servicii bune oferite turiștilor, care de obicei sunt realizate de persoane cu
nivel mediu și scăzut de educație. În tabelul următor, este prezentată structura educațională a populați ei din cele trei județe.
An 2011 Fără școală
elementară Școală
elementară/
primară Liceu Studii
superioare
Mehedinț i 19.400 60.205 201.712 15.573
Caraș Severin 20.030 50.714 193.786 17.879
Bor 24.134 26.761 45.831 11.561
TOTAL 63.564 137.680 441.329 45.013
Din acest tabel se poate concluziona că regiunea are un număr redus de persoane cu studii superioare. Majoritatea
populației deține diplome de liceu .
Popula ția în așezările montane din regiunea transfrontalieră
Este important să identificăm capitalul uman în așezările montane pentru a avea o bază bună pentru dezvoltarea durabilă a
turismului montan. În această regiune transfrontalieră , în așezările montane trăiesc 300.000 de l ocuitori. În județul
Mehedinți, există 24.302 de locuitori, în jud ețul Caraș -Severin există 205.414 de locuitori, iar în județul Bor 69.979 locuitori
care trăiesc în așezări montane.
Ponderea totală a populației rurale este de 44,8%. În județul Mehedinți este de 49,5%, în Caraș -Severin 41,6%, iar în județul
Bor este de 4 3,2%. Acest lucru arată că , în această regiune, aproape jumătate din populație trăiește în zonele rurale, ceea ce
oferă o bază bună pentru dezvoltarea turismului orientat spre natură.
Pentru informații despre așezările montane și numărul de locuitori și lo cația acestora, consultați Anexa 1 – Lista așezărilor
montane cu numărul de locuitori .
| 16
Situația socio -economică în zona
transfrontalieră carpatică RO -SER
Socio -economia regiunii este puternic influențată de resursele naturale și umane disponibile. De -a lungul secolelor, în munții
Carpați din regiune, mineritul a fost activitatea economică principală. Alte resurse naturale – fluviul Dunărea este o mare
sursă de energie și mulți oameni sunt implicați în producția sa. Deoarece populația rurală reprezintă o mare parte, sectorul
agricol este, de asemenea, de mare im portanță pentru regiune .
MEHEDINȚ I
Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, PIB -ul județului Mehedinți este de aproximativ 1 miliard de
euro, ceea ce reprezintă mai puțin de 1% din PIB -ul național și aproximativ 10% din regiunea de dezvoltare Oltenia. În
prezent, principalele activități economice din județ sunt activități comerciale și de transport și depozitare, deoarece
activitățile industriale au scăzut sever în ultimele decenii.
Dintre principalele unităț i economice din Mehedinți , cele mai importante sunt: Uzina Hidroelectrică Porțile de Fier – cea mai
mare din Romania, Severnav – un șantier naval, î nfiin țat in 1852 de că tre o companie austriaca .
CARAȘ -SEVERIN
Caraș Severin face parte din regiunea de dezvoltare occidentală, una di ntre cele mai dinamice regiuni de dezvoltare din
România, cu numeroase legături economice cu județele învecinate. Deși a fost unul dintre primele județe industrializate din
România, având diverse resurse (încă din secolul al XVIII -lea, în timpul domniei au striece), înregistrează un PIB mai mic decât
media națională și regională, ca urmare a scăderii activităților industriale (în special minerit) în multe zone monoindustria le.
Cu o cifră de afaceri de 1,1 miliarde de euro, Caraș -Severin se situează pe ultimu l loc din țară, urmat de Mehedinți. Înainte de
1989, Caraș -Severin era județul industriei grele, cu două fabrici integrate de fier și oțel, la Reșita și Oțelul Roșu, care și -au
încetat treptat activitățile. Astăzi, merită menționate alte resurse importante – pădurile, marmura (Ruschita este cea mai
cunoscută carieră din țară) și energia eoliană .
JUDEȚUL BOR
PIB-ul în 2014 pentru Județul Bor era de 392 milioane EUR. Reprezintă aproximativ 1,4% din PIB -ul național și este egal cu
aproximativ 3,267 EUR pe per soană. În structura industrială, capacitățile intensive de capital ale industriei miniere și de
topire , a sectorului energetic și industrial sunt dominante: producția și prelucrarea minereului de cupru, producția
nemetalică, producția de energie electrică, producția de cărbune și producția de materiale de construcții.
Industriile dominante din municipii sunt următoarele: mineritul și metalurgia î n Bor și Majdanpek, producția de energie
electrică și industria chimică î n Kladovo și Negotin;
Referindu -se la o structură a veniturilor în județ, cea mai mare parte este reprezentată de agricultură, vânătoare, silvicultură,
gospodărirea apelor (43,7%), urmată de industria prelucrătoare (20,6%), comerțul (15,9%), transporturi (10,2% ), construcții
(5,7%) . Serviciile reprezintă 30,0% din venitul național; industria (minerit și construcții) reprezintă 26,3%.
Descri erea industr iilor relevant e pentru turismul montan
MEHEDINȚ I
Agricultura este principala sursă de trai pentru o mare parte din populația județulu i, aproximativ 60% din suprafața județului
fiind reprezentată de terenuri agricole (majoritatea terenurilor arabile, cu soluri fertile). Mai mult de 90% din terenurile
| 17
agricole erau proprietate privată. Există un mare potențial agricol datorat solurilor fe rtile, climatului favorabil, resurselor de
apă importante și terenurilor agricole uriașe, dar lipsa investițiilor și o viziune durabilă privind dezvoltarea agriculturii ,
migrația forței de muncă și îmbătrânirea populației conduc la o mare proporție de ferm e de semi -subzistență.
Pe măsură ce o mare parte din teritoriul județului este acoperit de câmpii și dealuri, zonele împădurite nu sunt semnificativ e.
Totuși, există în jur de 150.000 ha de pădure, în principal de foioase, situate în partea de nord și vest a județului, unde
predomină munții.
Pescuitul a reprezentat o activitate importantă timp de secole pentru locuitorii din partea de sud a județului, de -a lungul văii
Dunării, unde fluviul oferă comunităților locale o mulțime de hrană . Deși există reguli mu lt mai stricte în ceea ce privește
pescuitul, există încă numeroase comunități pentru care pescuitul este încă important.
Zonele împădurite din jumătatea nord -vestică a județului sunt importante pentru comunitățile locale, nu numai pentru lemn,
ci și pentr u celelalte produse pe care natura are de oferit – fructe de pădure și ciuperci pe care localnicii le adună și le vând,
asigurând u-și astfel venituri suplimentare.
Turismul este o altă activitate care sprijină diversificarea economică a spațiului rural. Prezența munților și a platourilor
spectaculoase, cu zone carstice uriașe, numeroase atracții naturale și culturale, au dus la apariția unor zone rurale, ca
destinați i bine cunoscute, nu numai pentru oamenii din județ, ci și pentru întreaga țară. Astfel, majoritatea unităților de
cazare construite în ultimii 15 ani sunt situate în mediul rural și nu în principalele orașe ale județului, ceea ce mărturise ște
încă o dată potențialul zonei.
CARAȘ -SEVERIN
Agricultura și silvicultura sunt sectoare economice cu o tradiție destul de lungă în județ. Cu o suprafață de peste 413.000 h a
de pădure, adică 45% din suprafața județului și diverse arii protejate, prezența Dunării în extremitatea sudică și numeroase
alte râuri, activitățile principale constituie baza economiei pentru o mare parte din populația rurală din acest județ. Există
condiții favorabile pentru creșterea animalelor, în special bovine și ovine, precum și plantarea culturilor în depresiunile m ai
joase și mai fertile. Există mai multe încercări de introducere a agriculturii ecologice, care ar putea oferi premise bune pentru
dezvoltarea turismului, deoarece produsele ar putea fi valorificate și prin turism. Prezența zonelor mari de pădure constitui e
o su rsă suplimentară de venit pentru populația locală, care a învățat de la o generație la alta să aprecieze, să adune și să
vândă fructe de pădure, ciuperci și plante medicinale, fie ca produse proaspete, fie ca procesate.
Unitățile de cazare s -au diversifica t și au crescut în ultimul deceniu, abordând diferite tipuri de turiști din punct de vedere al
bugetului, al confortului și al facilităților .
BOR
În județul Bor, terenurile agricole acoperă aproximativ 45% din suprafața totală și în comparație cu media rep ublicii
respective, 63,7% este destul de scăzut. Ariile mari au fost reduse din cauza activităților de minerit, în special în
municipalitățile Bor și Majdanpek. Aproape 55% din totalul terenurilor agricole sunt acri, pajiști și pășuni reprezintă 39%,
livez ile reprezintă 3%, iar viile reprezintă 2,2% din întregul teritoriu al județului. Părțile sale de jos sunt potrivite pentru
struguri și cel din partea de sus pentru cultivarea fructelor. Suprafețele de teren plat sunt potrivite pentru culturi și gră dinărit ,
cum ar fi regiunea Kljuc și Negotin, aproape de fluviul Dunăre a.
Scăderea numărului de animale a fost afectată în cea mai mare parte de populația în vârstă care trăiește în sate și de lipsa
interesului pentru angajarea în producția agricolă. În ciuda ava ntajelor naturale, se înregistrează scăderea numărului de
animale.
Suprafața totală acoperită de pădure din județul Bor este de 1.571 km2 din totalul județului Bor, care este de 3.507 km2, ceea
ce corespunde unei suprafețe de pădure de 4 4,8% î n județul Bor . În Parcul Național Djerdap, pădurile sunt sub 3 regimuri de
| 18
protecție. Industria lemnului are părți pozitive, cum ar fi: disponibilitatea materiilor prime, disponibilitatea forței de mu ncă
și spațiile aflate într -o stare destul de bună. Producția lemnulu i și prelucrarea primară a lemnului sunt în primul rând
dependente de materiile prime.
Bogăția patrimoniului natural și cultural este o condiție prealabilă pentru dezvoltarea turismului montan și a turismului baz at
pe patrimoniu. Există gospodării rurale care oferă o varietate de programe de vacanță pe tot parcursul anului .
Industriile care sprijină dezvoltarea turismului montan pot oferi puncte forte adecvate părților interesate. Există inițiativ e
pentru orientarea agriculturii spre cultivarea ecologică. Pădurile pot fi considerate ca un mare potențial de dezvoltare, dar
ar trebui să se aplice un management inteligent pentru a salva bogăția naturală pentru turismul montan. Numărul animalelor
scade, ceea ce poate duce la pierderea autenticității produselor agricole locale .
Locuri de muncă
Tabelul următor indică locurile de muncă pe județe definite de sectoare: agricultura ca sector primar, industria ca sector
secundar și servicii ca sector terțiar .
Județ /Num ărul
locurilor de muncă Sector primar
(în mii ) Sector secundar
(în mii ) Sector terțiar
(în mii ) Total
(în mii )
MEHEDINȚ I 33,9 33,3 44,8 112
CARA Ș-SEVERIN 30,0 49,0 55,4 134,4
BOR 0,4 8,9 18,1 27,4
TOTAL 64,3 91,2 118,3 273,8
Acest table arată că majoritatea angajaților lucrează în sectoare terțiare, reprezentând în principal servicii .
RATA ȘOMAJULUI
Județ / Rata șomajului
Rata șomajului
2016
MEHEDINȚI 10,2 %
CARA S-SEVERIN 2,9 %
BOR 15,7 %
NUMĂRUL ANGAJAȚILOR ÎN SECTORUL TURISMULUI
Județ/Număr de
angajați Sector primar
(în mii) Sector secundar
(în mii) Sector terțiar
(în mii) Total
(în mii) Total în sectorul
turismului
(în mii)
MEHEDINȚI 33,9 33,3 44,8 112 1,8
CARA S-SEVERIN 30,0 49,0 55,4 134,4 2,6
BOR 0,4 8,9 18,1 27,4 0,9
| 19
TOTAL 64,3 91,2 118,3 273,8 5,3
Tabelul de mai sus arată procentul din sectorul turismului în raport cu angajații totali din trei județe. Nu poate fi omis fa ptul
că mai puțin de 2% din numărul total de angajați lucrează în sectorul turismului .
SALARIU MEDIU
Județ / Salariu mediu
Salari u mediu
Decemb rie 2016/EUR
MEHEDINȚI 428 ,05
CARA Ș-SEVERIN 394.02
BOR 410, 05
Acest table arată balanța salariilor din cele trei județe – există diferențe relative mici la nivelul salariul ui mediu .
Instituțiile educaționale în t urism
Instituții educaționale în
turism Institu ție Loca ție Profil
MEHEDINȚ I Colegiul Economic Theodor Costescu,
Tr. Severin Drobeta Turnu Severin Servic ii
Dierna, Colegiul Tehnic Orsova Orsova Servic ii
CARAȘ-SEVERIN Colegiul Economic Montan al Banatului
Montan Re sita Resita, jud. Caras -Severin Servic ii
Școala Profesională ST. Dimitry
Teregova Teregova Servic ii
Liceul Hercules Băile Herculane Servic ii
C.N. Economic Theodor Costescu Tr.
SEverin
C.T. Dierna, Orsova Orsova /
BOR Școala Economie -Comerț Bor Tehnician în Turism
Școala Tehnică Majdanpek Tehnician în Turism
Liceul „ Sveti Sava” Kladovo Tehnician în Turism
Bucătar
Universit ăți:
Universit atea din Craiova www.ucv.ro
| 20
Facult atea de Științe – Departamentul de Geografie – Geogra fia Turismului http://cis01.central.ucv.ro/geografie/
Studii masterale : Turism și dezvoltarea durabilă
Acest capitol arată că există posibilități diverse pentru generația tânără de a se educa pentru viitoarele locuri de muncă în
domeniul turismului. În total, 11 școli of eră cursuri de turism desfășurate în regiunea transfrontalieră și acest lucru este
considerat o posibilitate bună pentru tineri. În Craiova, în apropierea zonei țintă, Universitatea din Craiova oferă diferite
cursuri universitare și de masterat în turism .
| 21
Acces ibilitatea regiunii transfrontaliere
Această regiune are diverse posibilități de vizitare. Cea mai des utilizată este infrastructura rutieră, însă noile dezvoltăr i
aduc la lumină posibilități de zbor acolo unde aeroporturile din apropierea acestei regiuni sunt specializate în zboruri
ieftine.
În ambele țări, infrastructura de transport înregistrează deficiențe semnificative, în principal legate de lipsa autostrăzilo r,
numărul scăzut de conexiuni intermodale, capacitatea redusă de transport a drumuri lor existente, distribuția inegală a
căilor ferate și rutiere .
Harta 3. Principalele șosele din regiunea transfrontalieră
Șosele
MEHEDIN ȚI
Rețeaua de drumuri publice s -a dezvoltat ca urmare a necesității de a asigura legături rutiere între orașe, astfel că noile șosele
au urmat celor vechi. Rezultatul a fost crearea a numeroase sate și orașe dispuse de -a lungul șoselelor, fără șosea de centură,
tot traficul local și de tranzit trecând prin centrul localității.
Din cauza lipsei investițiilor în șoselele se cundare (în special în zonele rurale), localitățile liniare (de -a lungul ambelor părți
ale șoselei) continuă să se dezvolte pe drumurile naționale, agravând situația în care tranzitul traficului de pe șoselele
| 22
naționale intră în conflict cu viața de zi cu zi a comunității. Singura localitate din județul în care funcționează centura de
ocolire este Drobeta Turnu Severin.
Rețeaua de drumuri publice a județului are o lungime de circa 1900 km. Rețeaua de drumuri naționale din județ prin categorii
de drumuri naționale include drumurile naționale principale și drumurile naționale secundare.
În Mehedinți, există circa 704 km de drumuri naționale de categoria a doua și există circa 745 km de drumuri locale .
CARA Ș-SEVERIN
Județul Caraș -Severin este străbătut de dr umul european național 70 care intră în țară din Serbia și se conectează prin
Timișoara, în partea de nord a țării, urmând traseul fostului drum roman. De asemenea, servește interesele economice ale
centrelor urbane și rurale din văile Timișului -Cerna.
Cea mai mare densitate a rețelei rutiere din județul Caraș -Severin este concentrată în partea de nord și nord -vest a județului,
în timp ce sudul este slab dezvoltat.
În Caraș -Severin , există circa 880 km de drumuri naționale de categoria a doua și circa 515 k m de drumuri locale .
BOR
Teritoriul județului este caracteri zat de proximitatea cu C oridoarel e Rutiere E uropene X și IV și cu C oridor ul R âului VII, adică
frontiera de nord a județului este un coridor pan -european VII.
Teritoriul județului Bor este intercon ectat și conectat cu alte părți ale Serbiei printr -o rețea de drumuri de diferite grade.
În județul Bor , există 297,4 km de drumuri naționale de categoria întâi. Există circa 444 km de drumuri naționale de categoria
a doua.
Există aproximativ 752,3 km de d rumuri locale, cu o autostradă modernă de 311,6 km. În ciuda multor ani de investiții
insuficiente în întreținerea și reconstrucția drumurilor, situați a actuală a rețelei rutiere nu este satisfăcătoare.
Aproape jumătate din rețeaua de drumuri locale nu are un pavaj modern. Dezvoltarea transportului rutier public nu este
satisfăcătoare și este rezultatul calității slabe a rețelei rutiere locale .
Cale ferată
MEHED INȚI
Lungimea căilor ferate din Mehedinți este de 124 km, dintre care 123 km sunt electrificate. Densitatea căilor ferate este de
25/1 000 km pătrați. Județul Mehedinți are o densitate relativ mică în comparație cu alte județe din regiunea Vest .
CARA Ș-SEVERIN
Lungimea căilor ferate din județul Caraș -Severin este de 341 km, dintre care 150 km sunt elec trificate. Densitatea căilor
ferate este de 40/1 000 km pătrați. Județul Caraș -Severin are o bună densitate în comparație cu alte județe din vestul
României.
BOR
| 23
În județul Bor, există aproximativ 120 de km linii de căi ferate cu lățime standard a liniilor , printre care nu există căi ferate
electrificate.
Căile ferate din județul Bor sunt considerate ca fiind regionale. Conectarea portului „Prahovo" prin Dam Djerdap 2 cu
Republica România ar avea un impact transnațional, deoarece ar putea fi primul punct fe roviar de trecere a frontierei din
zona transfrontalieră țintă .
Starea liniilor de căi ferate în județul Bor nu este satisfăcătoare, după cum indică faptul că vitez ele permise variază de la 40
km/ h la 80 km / h.
Transportul feroviar și posibilitatea dezvol tării acestuia pot juca un rol semnificativ în dezvoltarea sistemului de circulație în
județul Bor, în special având în vedere că traficul feroviar este cel mai favorabil din punctul de vedere al mediului. Există
posibilitatea de a moderniza căile ferate e xistente și de a crește considerabil capacitatea lor de absorbție și de transport.
Transportul de călători nu este suficient de mare și este nerentabil din cauza căilor ferate accidentate, a vit ezei reduse și a
număr ului mic de pasageri .
Dificultățile cu transportul feroviar provin din starea foarte proastă a infrastructurii, în mod constant sau foarte depășită în
raport cu noile standarde, în unele cazuri inexistente. Starea infrastructurii este considerată principala problemă care
perturbează sistemul de transport.
Un dezavantaj major este și faptul că nu există nici un punct feroviar de trecere a frontierei între România și Serbia, deși
există unele planuri de dezvoltare.
Căile ferate au fost, în mod tradițional, o opțiune bună pentru călătoriile în județul Bor. În prezent, numărul turiștilor ca re
sosesc în județul Bor este foarte scăzut, în timp ce tot mai mulți turiști merg pe calea rutieră. Dificultățile legate de
transp ortul feroviar provin din starea foarte proastă a infrastructurii, în mod constant sau foarte depășită. Starea proastă a
transportului feroviar este evident și zona transfrontalieră din România .
Porturi
Porturile din regiunea transfrontalieră joacă un rol important în dezvoltarea economică, deoarece regiunea traversează
fluviul Dunărea ca fiind un important coridor pan -european VII. Porturile comerciale sunt situate în Drobeta Turnu -Severin
și Orșova în România și în Prahovo, în Serbia .
| 24
Porturile D robetaTurnu -Severin și Orsova au un terminal modern de pasageri cu o stație de râu la standardele europene .
Porturile Drobeta Turnu -Severin sunt bine conectate și au acces rutier la rețeaua de stradă a orașu lui și mai multe legături
către drumurile principale și au acces feroviar.
Portul Orșova are acces intern la rețeaua stradală a Orșovei și mai departe cu alte infrastructuri rutiere.
Portul Prahovo din Bor este situat pe malul drept al fluviului Dunărea (861 km). Este un așa -numit port de tip de piscină. Este
situat la 4 kilometri în aval de Centrala H idro electrică Djerdap 2. Echipamentele sale tehnice și infrastructura de sprijin sunt
în stare foarte proastă.
Prahovo este conectat și accesibil prin rețele feroviare și rutiere.
Ministerele din ambele țări intenționează să implementeze mai multe proiecte de infrastructură pentru sectorul Dunărea , în
cadrul Strategiei Dunării .
PORTURI TUR ISTICE
În Moldova Veche, oraș din România, există un port la fluviul Dunărea cu un terminal modern de pasageri. Portul are docuri
care deservesc traficul industrial și de pasageri din zonă.
Portul Moldova Veche dispune de acces rutier la rețeaua stradală a localității si face legături intre drumurile importante ale
județ ului.
Portul Pojejena este situat î n partea de sud a orașului Caraș -Severi n într -o zonă turistică numită „ Clisura Dunării". Activitatea
portuară nu este ridicată , principalii beneficiari f iind turiștii, investitorii, circa 7.500 de locuitori din zona rurală din „ Clisura
Dunării " și cca. 23.000 de locuitori din Kladovo , precum și din provincia Voj vodina din Serbia.
În scopuri turistice, portul principal din județul Bor se află în Donji Milanovac. Aici, în ultimii zece ani, mu lte croaziere
internaționale s -au oprit. Numărul de opriri de croazieră este în creștere. De obicei, unii dintre turiștii din croazieră au timp
să viziteze atracțiile din apropiere, cum ar fi Muzeul Lepenski vir sau doar se plimbă prin Donji Milanovac .
Porturi turistice Nume Locația Port uri Nume Locație
MEHEDINȚ I Drobeta Turnu -Severin 927- 934 km
malul stâng al Dunării, în lacul de acumulare actual – complexul hidroenergetic și
de navigație „Porțile de Fier II"
Orșova 953 – 957 km
malul stâng al Dunării,
în zona amonte a lacului de acumulare actual – complexul hidroelectric și de
navigație „Porțile de Fier I"
CARAȘ-SEVERIN Moldova Veche malul stâng al Dunării, în zona amonte a lacului de acumulare actual – complexul
hidroelectric și de navigație „Porțile de Fier I"
BOR Prahovo este situat pe malul drept al fluviului Dunărea (861 km).
| 25
MEHEDINȚ I Drobeta Turnu -Severin Drobeta Turnu -Severin
Orsova Orsova
CARAȘ-SEVERIN Moldova Veche Moldova Veche
Pojejena Port „Clisura Dunării".
BOR Donji Milanovac Donji Milanovac
Tekija Tekija
Kladovo Kladovo
Transportul maritim pe Dunăre și croazierele sunt relativ slab dezvoltate. Doar un port pentru pasageri și marfă – Moldova
Noua (punct de trecere fluvial -frontieră cu Republica Serbia) există pentru o lungime de peste 64 k m (granița sudică a
județului Caraș Severin). Puțini operatori locali oferă călătorii de -a lungul Dunării și majoritatea sunt operatori privați
(Hercules Tour, S.C. Hercule S.A., S.C.Manea S.A). În general, acestea sunt călătorii de o zi, iar navele utiliz ate sunt mici
(10-20 locuri), cu un număr limitat de servicii incluse .
Puncte de trecere a frontierelor
Nume Loca ție Mod de transport
Porțile de Fier I
Djerdap I Gura Văii
Prahovo Șosea
Porțile de Fier II
Djerdap II IzvoruFrumos
Prahovo Șosea
Drobeta Turnu -Severin
Kladovo Drobeta Turnu -Severin
Kladovo Port
Orsova
Tekija Orsova
Tekija Port
Naidă s
Kaluđerovo Naidă s
Kaluđerovo Șosea
Modova Veche
Golubac Modova Veche
Golubac Șosea
Trasee de bicicletă
Această zonă este recunoscută pe plan internațional ca destinație pentru biciclete, în principal datorită existenței rutelor
EuroVelo 6 și EuroVelo 13. Acestea sunt drumuri internaționale de biciclete recunoscute de către Federația Europeană a
Cicliștilor, care este o federație umbrelă pentru organizațiile naționale de ciclism din Europa. EuroVelo este o rețea de ciclism
pe lungă distanță care străbate Europa. EuroVelo 6 este o rută fluvială care pornește din Franța și continuă prin Germania,
Austria, Slovacia, Ungaria, Serbia, Bulgaria și România până la g ura râului în Delta Dunării. EuroVelo 13 urmează vechea
Cortină de Fier, granițele divizate ale Europei în timpul Războiului Rece. EuroVelo 13 începe din Norvegia în Marea Barents,
de-a lungul frontierei dintre Finlanda și Rusia până la Marea Baltică și ap oi intră în Germania. Apoi urmează vechea frontieră
dintre Germania de Vest și fosta Germania de Est, frontierele curente dintre Republica Cehă și ambele Germanii, apoi
Austria, frontierele austro -slovace și austro -ungare înainte de a urma granițele Români ei, Serbiei, Bulgariei și Macedoniei.
Se termină în Bulgaria, la Marea Neagră, după ce a urmat granița cu Grecia și Turcia.
| 26
Există și alte opțiuni pentru ciclismul montan în zonele montane din trei județe. Una dintre cele mai recunoscute rute
tran sfrontali ere cu bicicleta este T raseul de Biciclete Porțile de Fier . Acest traseu este situat aproape de Dobre ta Turnu –
Severin și Kladovo, iar unele dintre rute sunt transfrontaliere între cele două țări .
Aeroporturi
Aeroportul Craiova , Româ nia
Aeroportul Internați onal Craiova servește atât traficul de pasageri, cât și deplasările aeronavelor în partea de sud -vest a
României. În prezent, la Aeroportul Internațional Craiova, compania aeriană Wizzair are rute către următoarele destinații:
Milano – Bergamo, Roma, Bolog na, Veneția, Londra, Liverpool, Barcelona, Madrid, Paris și Koln. Începând cu anul 2016,
compania aeriană Ryanair are zboruri regulate spre Valencia. Astfel, întreaga regiune din sud -vestul României are la
dispoziție cel mai rapid și mai confortabil mijloc de transport către diferite destinații din Europa.
Numărul de călători în ultimii trei ani este prezentat în tabelul de mai jos .
Aeroport Timiș oara, Româ nia
Aeroportul Internațional Timișoara servește atât traficul de pasageri, cât și deplasările aeronavelor în partea de vest a
României. Aeroportul este situat în partea de nord -vest a municipiului Timișoara, la o distanță de 12 km.
Destinațiile naționale și internaționale de pe aeroportul Timișoara sunt următoarele:
– destinații naționale: București, Cluj -Napoca, Iași;
– destinații internaționale: Paris, Dortmund, Düsseldorf Weeze, München, Frankfurt Hahn, Memmingen, Bruxelles, Milano –
Bergamo, Bologna, Roma, Treviso, Bari, Londra, Eindhoven, Barcelona, Madrid.
Numărul de călători în ultimii trei ani este prezentat în tabelul de mai jos .
Aeroportul Nis , Serbia
Aeroportul Nis este acum specializat în zboruri cu buget redus, în special către Europa de Est și Nord. În prezent, zborurile
directe sunt disponibile la/ de la: Bratislava, Berlin, Base l, Bergamo, Düsseldorf, Dortmund, Eindhoven, Memmingem,
Malme, Stocholm și Zürich. Transpotatorii sunt: Wizzair, Ryanair, Germania și Swiss.
Numărul pasagerilor care tranzitează Aeroportul din Nis crește constant, iar numărul de pasageri din ultimii trei a ni este
prezentat în tabelul de mai jos .
Num ăr pasageri 2014 2015 2016 Total
AEROPORTUL TIMIȘOARA 736.191 924.459 1.160.482 2.821.132
AEROPORTUL CRAIOVA 138.886 116.813 222.320 478.019
AEROPORTUL NIS 1.335 36.258 124.917 162.510
TOTAL 876.412 1.077.530 1.507.719 3.461.661
| 27
Este important de menționat și Aeroportul Bor, situat în municipiul Bor din zona transfrontalieră. Aeroportul nu este încă
folosit și se iau măsuri în vederea introducerii unui aeroport în transport civil pentru zboruri de noapte, charter, zboruri
regionale și internaționale. Aeroportul se află la o altitudine de 386 de metri, iar echiparea, extinderea și modernizarea
acestuia reprezintă sarcina principală a Administrației Municipale .
Numărul tot mai mare de turiști care pre feră călătoriile aeriene reprezintă o parte a potențialilor clienți pentru zborurile
spre/din Nis, Craiova și Timișoara. Această oportunitate oferă șanse bune operatorilor de turism de a -și integra oferta cu
bilete ieftine în țările din Europa .
| 28
Situația s ectorului de turism
O înțelegere globală a resurselor turistice, a produselor și a serviciilor existente la o destinație reprezintă un prim pas c ritic
în dezvoltarea turismului. Acest capitol oferă informații despre potențialele naturale și culturale, at racțiile (naturale și
culturale), cazare și alte componente ale lanțului de aprovizionare turistică, pentru a rezuma punctele forte și lipsurile
destinației .
Patrimoniul natural și cultural al regiunii transfrontaliere
Patrimoniul natural reprezintă unul d intre cei mai importanți piloni ai dezvoltării turismului. Este și mai important în
contextul turismului montan. Patrimoniul natural din această zonă a dictat condițiile de dezvoltare – așezări, resurse pentru
creșterea economică și altele similare. Patrim oniul cultural al zonei reprezintă creații ale istoriei umane. Activitățile culturale
corespundeau cu nivelul tehnic și economic al zonei, demonstrând astfel stadiul de dezvoltare. Atât patrimoniul natural, cât
și cel cultural sunt acum cea mai mare valoar e pentru dezvoltarea turismului montan .
MEHEDINȚ I
PATRIMONIU NATURAL
Județul Mehedinți are o mare diversitate a florei, peste 4000 de taxoni cu 28 de specii endemice în Parcul Natural Porțile de
Fier și 23 în Parcul Național Valea Domogled -Cerna. Un număr mare de specii de plante sunt rare, pe cale de dispariție și
endemice , precum : Stipa danubialis, Apiacee Porți le de Fier ( Prangos carinata ), Rhodope tulip (Tulipa hungarica), clopoțel
(Campanula crassipes ) etc. Habitatele întâlnite în județul Mehedinți su nt pajiști și tufișuri , pădure, stânci, peșteri și zone
umede. Starea florei și faunei sălbatice este direct legată de starea habitatelor naturale, de impactul cauzat de acțiunea altor
factori de mediu.
Fauna din județul Mehedinți prezintă o mare diversita te de specii de vertebrate și nevertebrate. Numărul mare de specii care
se găsesc este datorat varietății de biotopuri din această zonă, întâlnind situația în care pe o suprafață mică se găsește un
număr mare de specii.
Cel mai valoros patrimoniu natural a l județului Mehedinți este reprezentat de cele două parcuri naturale și un parc național
– Parcul natural Geopar cul P latoul Mehedinți, Parcul Natural Porțile de Fier și Parcul Național Domogled -Valea Cernei.
Parcul Natural Porțile de Fier corespunde catego riei V IUCN: „ Peisaj protejat: zonă protejată gestionată în principal pentru
conservarea peisajului și recreere".
Două arii speciale protejate au fost declarate Parcul Natural Porțile de Fier, ca parte a rețelei ecologice europene NATURA
2000 în România, și anume:
– cursul Dunăre -Bazia s-Porțile de Fier, acoperind 10.124,4 ha și Munții Almaj -Locvei, acoperind 118.141,6 ha. Acest parc
natural est e declarat, de asemenea, drept Sit de Importanță C omunitară ca Porțile de Fier, parte integrantă a rețelei
ecologi ce europene NATURA 2000, pe o suprafață de 124.293,00 ha .
Parcul Natural Porțile de Fier este caracterizat de o biodiversitate luxuriantă, care a făcut ca această zonă protejată să fie
recunoscută atât la nivel național, cât și la nivel internațional. Cli ma, solul, petrografia, geomorfologia, influența Dunării
| 29
asupra acestora, precum și contextul social au creat locuri unice care au păstrat trăsăturile caracteristice ale habitatelor de-
a lungul secolelor. În 2011, parcul a fost inclus în lista zonelor umed e de impor tanță internațională – declarat ca sit Ramsar.
Parcul Național Domogled -Valea Cernei, înființat în 1990, este situat în sud -vestul României și este situat în 3 județe – Caraș –
Severin, Mehedinți și Gorj. Acesta acoperă 8220 ha în Mehedinți. Din pu nct de vedere geografic, Parcul acoperă bazinul
râului Cerna, de la izvorul său până la confluența cu Belareca, peste Munții Godeanu și Munții Cernei pe versantul drept și
Munții Valcanului și Munții Mehedinți pe versantul stâng.
Parcul Național Domogled -Valea Cernei, cu o suprafață de 61.211 ha, reprezintă o zonă montană cu multe vârfuri montane,
doline , peșteri, văi și cascade. Acest parc este un adăpost pentru o vastă varietate de specii de floră și faună, dintre care unele
sunt foarte rare sau endemice.
Parcul Natural Geopar cul Platoul Mehedinți a fost înființat în 2004. Geopar cul Platoul Mehedinți acoperă o suprafață de
106.000 ha. În cadrul parcului , există 17 rezervații naturale declarate, cum ar fi: Complexul Cartier Ponoare, Rezervația
Peșterilor Topolnița , Peștera Epuran. Administrația Geoparcu lui are 5 puncte de informare turistică. Individualitatea
geografică a P latoului Mehedinți constă în combinația de trăsă turi montane și de dealuri. P oate fi comparată cu munții, cu
care are o asemănare litol ogică, precum și în ceea ce privește terenuri le (văi înguste, diguri), prezența peșterilor și
fragmentarea tectonică și, în același timp, cu dealuri le (înălțime scăzută, vârfuri netede , multe așezări umane). Aici, apa
subterană a săpat multe peșteri, celeb re în ceea ce privește dimensiunea și frumusețea, cum ar fi Topolnița , Epuran, Bulba,
Gramei, Isverna, etc
PATRIMONIUL CULTURAL
Minunatul patrimoniu cultural al acestui județ devine acum baza pentru dezvoltarea turismului.
Patrimoniul cultural al județului Mehedinți este reprezentat de 569 de monumente istorice, vestigii arheologice, monumente
istorice populare.
Cele mai importante dintre acestea sunt:
• Urmele de așezări din epoca paleolitică, mezolitică și neolită;
• Mărturii din istoria vieții: fortărețe, mă năstiri, biserici, clădiri cu caracteristici arhitecturale deosebite:
case, morile de apă, aranjamente de piatră etc. .;
• Existența unei diversități etnice ridicate, cu diferite obiceiuri și tradiții (români, sârbi, cehi, șvabi, turci,
greci, maghiari), fă ră conflicte etnice;
• Prezența celei mai mari centrale hidrotehnice din România și bazinul Dunării;
• Ruinele fortăreței medievale Tri Kule, monument istoric;
• Ruinele fortăreței Ladislau – monument istoric;
Patrimoniul cultural al Geoparcului Platoul Mehedin ți
Lista zonelor protejate culturale :
Fortăreața medievală Severin
Castrul Roman din Drobeta.
| 30
Podul lui Traian
Termele Drobetei
Mănăstirea Topolnița
Biserica Grecescu
Biserica romano -catolică
Mănăstirea Sf. Ana
Mănăstirea Vodița
Muzeul Porților de Fier
Mănăstirea Strehaia
Muzeul de Artă
CARAȘ SEVERIN
PATRIMONIU NATURAL
În județul Caraș -Severin, sunt identificate 62 de habitate de interes național și 51 de habitate de interes comunitar, dintre
care 13 habitate prioritare în Europa. Există 218 de specii de plante de interes național și 18 de specii de plante de interes
comunitar.
În Parcul Național Nera Beușnița au fost găsite 1086 specii de plante superioare, inclusiv 108 specii rare și 13 specii endemice.
Parcul Național Domogled -Valea Cernei găzduiește a proximativ 1110 specii de plante vasculare (superioare) dintre care 66
de specii sunt taxoni pe cale de dispariție, rare și parțial endemice. În Parcul Național Semenic – Cheile Carasului, plantele
inferioare sunt reprezentate de un număr de 270 taxoni și 18 taxoni aparținând grupului de licheni.
Datorită poziției sale geografice, condițiilor climatice cu puternice influențe sub -mediteraneene (veri calde și uscate, ierni
blânde cu ploi abundente), județul Caraș -Severin are condiții de mediu pentru multe spe cii de plante și animale și pentru o
mare diversitate de habitate naturale , având cele mai numeroase parcuri din țară: 4 parcuri naționale și 1 parc natural.
Parcul Național Semenic – Cheile Carasului (parc național categoria II IUCN) este situat în parte a centrală a județului, ocupând
o suprafață de 36.364,8 ha, dintre care 10 rezervații declarate (14.420,8 ha) și 8 rezervații propuse. Atracțiile turistice
reprezentative din cadrul parcului includ: Buhui -Marghitas, Cheile Carasului, Cheile Garlistei, Izvo arele Carașului, Izvoarele
Nerei, Peștera Buhui, Peștera Comarnic.
Parcul Național Cheile Nerei -Besusnița (parc național categoria II IUCN) are o suprafață de 37.100 ha și include 6 rezervații
naturale. Cele mai renumite atracții turistice sunt: Cheile Nera -Beusnita, Cheile Susara, Bigar, Ducin, Valea Ciclovei – Ilidia .
Parcul Național Domogled – Valea Cernei (parc național categoria II IUCN) se întinde pe 3 județe, cu o suprafață totală a
parcului – 61.211 ha, pe teritoriul județului Caraș -Severin ex istă 23.185 ha; include rezervațiile: Domogled, Coronini -Bedina,
Iauna -Craiova, Belareca, Peștera lui Ion Barzoni.
| 31
Parcul Național Retezat (parc național categoria II IUCN) este prezent pe teritoriul județului în extremitatea vestică, ocupând
4,281 ha (1 1%) din comuna Zăvoi , cu suprafața totală a parcului – 38.138 ha; nu există rezerv ații naturale sau monumente ale
naturii pe această suprafață.
Parcul Natural Porțile de Fier (categoria V IUCN), unul dintre cele mai mari parcuri naturale din România, se în tinde p e
suprafața a două județe, Caraș -Severin și Mehedinți. În județul Caraș -Severin , acest parc ocupă 74.774 ha și cuprinde 14
rezerv ații științifice. Printre rezervațiile naturale de pe teritoriul județului se numără: Valea Mare, Balta Nera -Dunăre, Râpa
din Valea Divic i, Baziaș , Peștera cu apă din Valea Polevi i, precum și arii de protecție specială avifaunistică: zonele umede
Ostrov, Calinovat și Divici -Pojejena .
PATRIMONIU CULTURAL
Resursele culturale sunt descrise de eterogenitatea etnică care le -a generat. Una dintre influențele principale a fost ocupația
populației din regiune în ceea ce privește mineritul și prelucrarea metalelor, precum și mozaicul etnic. Din această
perspectivă, resursa de turism industrial datează de la sfârșitul neoliticulu i până în prezent. În consecință, resursele antropice
se vor concentra în principal pe rămășițele istorice romane, fortărețe și fortificații din diferite perioade, obiective cultu rale
industriale și obiective culturale reprezentative pentru eterogenitatea etnică. Evaluarea calitativă a resurselor antropice
duce la starea actuală, și anume degradarea, lipsa sprijinului financiar și a interesului. Valorificarea lor implică necesitatea de
a atribui o cunoaștere adecvată, un anumit capital financiar și o bună p romovare.
Castrul roman
Fortul Pojejena
Biserica Oravița
Biserica Berzasca
BOR
PATRIMONIU NATURAL
În județul Bor, există un patrimoniu natural divers. Numai în Parcul Național Djerdap sunt înregistrate peste 1.100 de specii
de plante, 50 de comunități de păduri și arbuști, comunități forestiere endemice și 200 de specii de păsări.
În județul Bor, există un parc național – Djerdap. Acest parc este situat în partea de nord -est a Serbiei de -a lungul graniței cu
România. Suprafața parcului național este de 63 .608 ha. Parcul se întinde de -a lungul malului drept al Dunării la aproximativ
100 km, de la Golubac până la Karatas, acoperind o fâșie îngustă de dealuri, care este de aproximativ 2 -8 km lățime, la o
altitudine cuprinsă între 50 și 800 de metri deasupra n ivelului mării . Parcul National Djerdap este împărț it in zone cu trei
nivele de protecție . Tipul regimului de protecție pentru fiecare zonă este determinat în funcție de scopul și funcția respectivei
zone:
1. Primul nivel de protecție necesită o protecție strictă a valorilor naturale și culturale excepționale. În zonele cu primul nivel
de protecție, toate măsurile de protecție, cercetare științifică, activități educaționale și prezentări publice se desfășoară în
regim special.
2. Cel de -al doilea nivel de p rotecție este rezervat protecției ariilor din jurul zonelor care au fost plasate sub protecție la
primul nivel, protejarea sistemelor naturale deosebit de valoroase (caracteristicile sistemelor, peisajelor și altor bogății
naturale).
| 32
3. Cel de -al treilea n ivel de protecție se aplică în acele zone ale Parcului Național care se află în afara primului și celui de -al
doilea nivel de protecție. Activități legate de turism, sport, recreere, silvicultură, alimentare cu apă, exploatarea materii lor
prime minerale.
PATRIMONIU CULTURAL
Vizitarea monumentelor culturale și istorice, savurarea poveștilor autentice ale locuitorilor din zonă și gustul unor specialități
unice sunt unele dintre particularitățile oferite turiștilor. Astfel, patrimoniul cultural bogat al județu lui Bor va fi prezentat
turiștilor într -un mod plăcut.
În județul Bor, există numeroase monumente de patrimoniu cultural. Cele mai relevante sunt:
Lepenski vir
Fortăreața Diana
Tabula traiana
Fortăreața Fetislam
Mănăstirea Bukovo
Muzeul Stevan Mokranjc
Muzeul Hajduk Veljko
Puncte de atracție turistică : principalele atracții turistice în regiunea
transfrontalieră
În zona a trei județe sunt 44 de atracții turistice selectate și elaborate, care contribuie foarte mult la industria turismul ui.
Acestea sunt mon umentele naturale și culturale, cum ar fi peșteri, muzee, stațiuni balneare și altele similare. Aceste
atracții sunt generatoare de dezvoltare turistică în regiunea transfrontalieră. Aceste locații sunt :
CARAȘ -SEVERIN
Numele punctului de
atracție Cascada Bigăr – Parcul Național Cheile Nerei -Beu snita
Loca ție Sasca Montana
Website www.cheilenereibeusnita.ro
Taxa de intrare 1 1 Eur
Denumiri speciale Zonă protejată de interes național
Autoritatea de
gestionare ROMSILVA –Administrația Parcului Național Cheile Nerei – Beusnita
Descri ere Cascada aparține Rezervației Naturale Bigar și reprezintă o zonă deluroasă, canioane,
stânci de calcar, văi, șanțuri, doline, peșteri, izvoare, pajiști și pășuni .
| 33
Numele punctului de
atracție Lacul Ochiu Beiului (în cadrul Parcului Național Cheile Nerei -Beu snita)
Loca ție Satul Potoc , Valea Beiului lângă Sasca Montana
Website www.cheilenereibeusnita.ro
Taxa de intrare Inclusă în Taxa P arcului de 1 Eur
Denumiri speciale Zonă protejată de interes național
Autoritatea de
gestionare ROMSILVA –Administrați a Parcului Național Cheile Nerei – Beusnita
Descri ere Această locație este o zonă protejată de interes național. Lacul este înconjurat de o pădure
de brad, care îi oferă un farmec și o vedere foarte pitorească. Are o suprafața de 284 mp si
o adâncime de 3,6 m .
Numele punctului de
atracție Cascada Beu snița (în cadrul Parcului Național Cheile Nerei -Beu snita )
Loca ție Satul Potoc, Valea Beiului lângă Sasca Montana
Website www.cheilenereibeusnita.ro
Taxa de intrare Inclusă în Taxa Parcului de 1 Eur
Denumiri speciale Rezervație naturală
Autoritatea de
gestionare ROMSILVA – Administrația Parcului Național Cheile Nerei – Beusnita
Descri ere Locația este formată dintr -o succesiune de cascade de pe râul Beu, dintre care cea mai
mare are înălțimea de peste 5 m.
Numele punctului de
atracție Cheile Carașului
Loca ție Valea Caras
Website www.pnscc.ro
Taxa de intrare 2 Euro
Denumiri speciale Zonă protejată
Autoritatea de
gestionare ROMSILVA – Administrația Parcului Național Semenic – Cheile Carasului
Descri ere Cheile Carașului se numără printre cele mai sălbatice chei din România (19 km lungime, din
care 10 km pot fi vizitate), care uneori au o adâncime mai mare de 200 m
Numele punctului de
atracție Peștera Comarnic ( în cadrul Parcului Național Semenic – Cheile Caras)
Loca ție Parcul Național Semenic – Cheile Carasului
Website www.pnscc.ro
Taxa de intrare 2 Euro
Denumiri speciale Zonă protejată
Autoritatea de
gestionare ROMSILVA – Admi nistrația Parcului Național Semenic – Cheile Carasului
Descri ere Una dintre cele mai lungi peșteri din România, cu o lungime de 6.000m. Peștera are o
structură masivă, constând în săli monumentale și formațiuni de stalagmite mari .
| 34
Numele punctului de
atracție Lacul Trei Ape
Loca ție Parcul Național Semenic – Cheile Carasului
Website
Taxa de intrare
Denumiri speciale Zonă de agrement .
Autoritatea de
gestionare Parcul Național Semenic – Cheile Carasului
Descri ere Lacul Trei Ape Lake este situat in Parcul National Semenic – Cheile Carasului si reprezintă o
zona de agrement. Dezvoltarea hotelurilor și cabanelor agroturistice face Lacul Trei Ape
un loc de agrement. Este posibil să practicați călărie, drumeții, ciclism și pescuit.
Numele punctului de
atracție Muzeul de Mineralogie Estetică Constantin Gruesc u
Loca ție Satul Ocna de Fier
Website www.constantingruescu.ro
Taxa de intrare
Denumiri speciale Muzeu
Autoritatea de
gestionare Muzeu
Descri ere Colecționarul C.Gruescu a înființat în casa lui un muzeu prețios de mineralogie estetică din
satul Ocna de Fier. În muzeu, acesta a colectat minerale speciale, printre care unele
exemplare unice în lume .
Numele punctului de
atracție Muzeul Locomotivelor – Resita
Loca ție Resita
Website www.mlaresita.org
Taxa de intrare
Denumiri speciale Muzeu
Autoritatea de
gestionare Muzeu local
Descri ere Muzeul expune 16 modele de locomotive produse în Reșița, de peste 100 de ani, inclusiv
prima locomotivă din România datând din 1872
Numele punctului de
atracție Teatrul Oravita
Loca ție
Website www.oravita.ro
Taxa de intrare
Denumiri speciale Teatru
Autoritatea de
gestionare Teatrul municipalității
| 35
Descri ere Construit în 1817 în stil baroc vienez, este cel mai vechi teatru din România. În prezent, aici
se află Muzeul Cultural Județean, păstrând printre alte valori Cartea de Onoare a acestei
instituții.
Numele punctului de
atracție Muzeul de Istorie a Farmaciei Montanistice
Loca ție Oravita
Website www.oravita.ro
Taxa de intrare
Denumiri speciale Muzeu
Autoritatea de
gestionare Teatrul municipalității
Descri ere Cel mai vechi farmacist provine din familia Knoblauch, datând din 1796.
Numele punctului de
atracție Cale ferată Oravita -Anina
Loca ție Oravita
Website www.oravita.ro
Taxa de intrare
Denumiri speciale
Autoritatea de
gestionare
Descri ere Construită între 1848 și 1864, este prima cale ferată montană din Europa de Sud -Est.
Lungimea sa este de 34 km, iar diferența de altitudine dintre locurile de plecare și de sosire
este de 339 m .
Numele punctului de
atracție Morile de Apă – Rudaria
Loca ție Eftimie Murgu, Caraș -Severin
Website
Taxa de intrare
Denumiri speciale
Autoritatea de
gestionare
Descri ere Parcul morilor de apă este situat pe valea Rudaria, fiind considerat cel mai mare parc de mori
de apă din sud-estul Europei. Este un monument istoric alcătuit dintr -o serie de mori de apă
cu găleți de lemn, construite din lemn, la începutul secolului al XX -lea. Acesta include 22 de
mori răspândite de -a lungul a 3 km de lungime a râului .
Numele punctului de
atracție Satul Minis
Loca ție
Website
Taxa de intrare
Denumiri speciale
| 36
Autoritatea de
gestionare
Descri ere Tradiția ceramică din satul Biniș este păstrata de maestrul artist Ionica Stepan. Această
ceramică care amintește ceramica Dacia ca formă este cunoscută astăzi în multe țări ale
lumii .
Numele punctului de
atracție Băile Herculane
Loca ție Băile Herculane, Caraș -Severin
Website www.primaria.baile -herculane.ro
Taxa de intrare
Denumiri speciale
Autoritatea de
gestionare Municipalitate
Descri ere Aceasta este o stațiune balneară situată în sud -vestul României. Stațiunea este străbătută
de râul Cerna și este situată în Parcul Național Domogled – Valea Cernei, care găzduiește o
populație bogată de carnivore .
MEH EDINȚ I
Numele punctului de
atracție Cheile Porțile de Fier
Locație Dubova
Website www.pnportilede fier.ro
Taxa de intrare
Denumiri speciale Parc Natural
Autoritatea de
gestionare ROMSILVA – Administra ția Parcului Național Porțile de Fier
Descriere Porțile de fier sunt alcătuite din Cazanele Mari și Cazanele Mici , reprezentând un sector
îngust al Defileului Dunării și cu o lungime totală de aproximativ 100 km .
Numele punctului de
atracție Statuia lui Decebal
Locație Între localitățile Eșelnița și Dubova
Website
Taxa de intrare
Denumiri speciale Parc Natural
Autoritatea de
gestionare ROMSILVA – Administra ția Parcului Natural Porțile de Fier
Descriere Statuia, cu o înălțime de 55 m și o lățime de 25 m, este cea mai mare statuie din Europa, cu
8 metri mai mare decât statuia lui Hristos din Rio de Janeiro și cu 6 m mai mică decât
Statuia Libertății din New York. Construcția statuii lui Decebal a durat 10 ani, iar 12
persoane au lucrat la realizarea acesteia.
Numele punctului de
atrac ție Tabula Traiana
| 37
Loca ție Pe partea sârbă – vizibilă doar pe partea românească .
Website
Taxa de intrare
Denumiri speciale
Autoritatea de
gestionare Parcul Național Djerdap, Serbia
Descriere Monumentul construit de împăratul Traian, oponentul regelui Decebal, pentru a marca
marșul triumfal al trupelor romane în Dacia. Face parte din cele zece tabule construite de
Traian. Singurul Monument care s -a păstrat poate fi văzut numai din apă sau de pe partea
românească.
Numele punctului de
atracție Peștera Veterani
Loca ție Dubova
Website www.pnportiledefier.ro
Taxa de intrare 1,5 Eur
Denumiri speciale Parc Natural
Denumiri speciale ROMSILVA – Administrația Parcului Natural Portile de Fier
Descri ere A fost prima peșteră cartografiată în Europa și a fost locuită de oameni încă din antichitate,
cu aproximativ 3500 de ani în urmă, fiind inițial folosită pentru a adăposti oameni sau
animale. În prezent, Peștera Veteranilor este una dintre cele mai importa nte atracții
turistice ale Porților de Fier. Deoarece se poate ajunge numai cu barca, vizitarea peșterii
este o bună ocazie de a admira peisajul și vegetația de pe barcă.
Numele punctului de
atracție Peștera Ponicova
Loca ție Dubova
Website www.pnportiledefier.ro
Taxa de intrare
Denumiri speciale Parc Natural
Autoritatea de
gestionare ROMSILVA – Administra ția Parcului Natural Porțile de Fier
Descri ere Peștera Ponicova este cea mai mare din Porțile de Fier. Este alcătuită din mai multe galerii,
cu un total de 1.600 m . Se poate ajunge de pe uscat sau cu barca pe fluviul Dunăre a.
Numele punctului de
atracție Castrul Roman Drobeta
Loca ție Drobeta -Turnu Severin
Website
Taxa de intrare
Denumiri speciale
Autoritatea de
gestionare Muzeul Porțile de Fier
| 38
Descri ere Drobeta a fost prima citadelă construită de împăratul Traian în Dacia. Astăzi, rămășițele
fundației sunt alcătuite din 4 porți, case, barăci, drumuri și clădirea Pretoriei (comandant)
situată în centrul taberei .
Numele punctului de
atracție Podul lui Traian
Loca ție Drobeta -Turnu Severin
Website
Taxa de intrare
Denumiri speciale
Autoritatea de
gestionare Muzeul Regional Porțile de Fier
Descri ere Podul a fost construit între 103-105 de către Apollodor din Damasc. Podul avea o lungime
de 1.135 m, o lățime de 18 m, o înălțime de 12 m și un total de 20 de stâlpi de piatră. A fost
distrus de Imperiul Roman în 275, pentru a proteja nordul Moesiei de invazia triburilor
barbare din s ud. Astăzi au rămas doar doi stâlpi, primul și ultimul, aproape de malurile
Dunării .
Numele punctului de
atracție Citadela Medievală Severin
Loca ție Drobeta -Turnu Severin
Website www.primariadrobe ta.ro
Taxa de intrare
Denumiri speciale
Autoritatea de
gestionare Consiliul Municipal Drobeta Turnu Severin
Descri ere Citadela Severin a fost construită între anii 1040 -1095. În perioada de maximă dezvoltare,
citadela avea 6 turnuri de apărare, două valuri de piatră concentrică și un șanț de apă de 3
m a dâncime .
Numele punctului de
atracție Fortăreața Tricule
Loca ție Svinita
Website www.pnportiledefier.ro
Taxa de intrare
Denumiri speciale
Autoritatea de
gestionare ROMSILVA – Administra ția Parcului Național Porțile de Fier (Iron Gates)
Descri ere Cetatea Tricule a fost construită în secolul al XVI -lea. Fortăreața a jucat un rol important în
oprirea expansiunii otomane. A vea forma unui triunghi , compus din trei turnuri legate
între ele de pereți. Astăzi, doar două au mai rămas .
BOR
Numele punctului de
atracție Grădină zoologică Bor
| 39
Loca ție Bor
Website www.zoovrtbor.com
Taxa de intrare 0,9 eur
Denumiri speciale
Autoritatea de
gestionare Compania Publică „Zoološki vrt“Bor
Descri ere Grădina zoologică Bor se întinde pe o suprafață de aproximativ 2 hectare. Mai mult de 70
de specii de animale și peste 130 de animale locuiesc în grădina zoologică, cum ar fi tigru,
lama, urs, antilopă, zebră, oaie berberă, maimuțe, crocodili, struți și le u alb .
Numele punctului de
atracție Veliki și Mali Krs Mts.
Locație Nord -Vestul municipiului Bor
Website
Taxa de intrare
Denumiri speciale
Autoritatea de
gestionare
Descriere Veliki Krs este o zonă montană care se ridică la o înălțime de 1.148 m. Mali Krs continuă pe
Veliki Krs în direcția nord. Cel mai înalt vârf este Gavran (929 m).
Numele punctului de
atracție Stațiune balneară Brestovac ka
Locație Aproape de Bor
Website www.brestovackabanja.co.rs
www.tobor.rs
Taxa de intrare
Denumiri speciale
Autoritatea de
gestionare
Descriere Una dintre cele mai vechi stațiuni balneare din Serbia. Din vremea domnitorului sârb Milos
Obrenovic au fost construite cele mai importante clădiri care sunt acum protejate de stat:
baia turcă (hamam), conacul prințului Milos construit în 1837, castelul prințului Aleksandar
Karadjordjevic din 1856 .
Numele punctului de
atracție Munții Stol
Locație Aproape de Bor
Website
Taxa de intrare
Denumiri speciale
Autoritatea de
gestionare
| 40
Descriere Există numeroase forme de relief carstice. Stol este atractiv pentru alpiniști, para șutiști ,
cercetași, vânători și, în general, pentru toți iubitorii de natură. Cel mai mare vârf este la
1156m. Ex istă o colibă montană .
Numele punctului de
atracție Crni Vrh Mt
Locație Bor
Website
Taxa de intrare
Denumiri speciale
Autoritatea de
gestionare Centrul Sportiv din Bor
Descriere Existența pârtiilor de schi care sunt populare în rândul turiștilor din regiune .
Numele punctului de
atracție Peștera Zlot cu canionul lui Lazar
Locație Zlot
Website www.tobor.rs
Taxa de intrare 1,7 eur
Denumiri speciale Peștera Zlot Cave este un monument natural, iar canionul lui Lazar este declarat parc
natural
Autoritatea de
gestionare Srbijasume – Compania Forestieră Sârbă
Descriere Peștera lui Lazar a fost locuita in preistorie. Are o lungime de 1.592 m (649 metri de culoare
împreună cu un ghid) cu o temperatură medie de 10 ° C și este cea mai lungă peșteră
cunoscută din Serbia. Peștera Lazar este înconjurata de natura frumoasa, precum si
canionul unic al lui Lazar.
Numele punctului de
atracție Lacul Bor
Locație Bor
Website www.hoteljezero.rs
Taxa de intrare
Denumiri speciale
Autoritatea de
gestionare
Descriere Lacul Bor este un lac artificial construit în 1959. Acoperă o suprafață de aproximativ 30 de
hectare, cu o adâncime maximă de 52 de metri. La malul lacului, există numeroase facilități
de turism și agrement .
Numele punctului de
atracție Peștera Rajko
Locație Majdanpek
Website www.toom.rs
Taxa de intrare 2,5 eur
| 41
Denumiri speciale Monument natural
Autoritatea de
gestionare Organizația de turism a municipiului Majdanpek
Descriere Peștera Rajko are o lungime de peste doi kilometri și este pregătită pentru vizitele
turiștilor. Este foarte bogată în bijuterii de peștera .
Numele punctului de
atracție Parcul național Djerdap
Locație Golu bac, Majdanpek, Kladovo
Website www.npdjerdap.org
Taxa de intrare
Denumiri speciale Parc național
Autoritatea de
gestionare Compania publică „Parcul Național Djerdap“
Descriere Parcul național Djerdap are 100 km lungime de -a lungul fluviului Dunărea și se întinde pe un
teritoriu de aproximativ 63.000 ha. Este posibil să folosiți trasee de drumeții și ciclism, locuri
de vizitare a obiectivelor turistice, să pescuiți, să vă bucurați de floră, faună, geologie și
locații istorice diverse .
Numele punctului de
atracție Lepenski vir
Locație Majdanpek
Website www.lepenski -vir.rs
Taxa de intrare 2 – 3,5 eur
Denumiri speciale Monument cultural
Autoritatea de
gestionare Compania „ Dobrodosli u Lepenski vir”
Descriere Unul dintre cele mai importante situri arheologice din Serbia este situat pe o terasă pe
Dunăre, în Cheile Djerdap. Sculpturile monumentale datează din 7000 – 6000 î.Hr.
Numele punctului de
atracție Fortăreața Fetislam
Locație Kladovo
Website
Taxa de intrare
Denumiri speciale
Autoritatea de
gestionare
Descriere Fortăreața Fetislam este situată pe malul Dunării. Construită de otomani în 1524 ca punct
de plecare pentru cucerirea orașelor ma ghiare vecine Severin și Erdelj sau pentru invazia
Transilvaniei .
Numele punctului de
atracție Fortăreața Diana
Locație Kladovo
Website
| 42
Taxa de intrare
Denumiri speciale
Autoritatea de
gestionare
Descriere Una dintre cele mai mari și mai bine conservate fortărețe de pe Dunăre din Serbia, Diana a
fost construită cel mai probabil între 100 și 101 dHr. Astăzi, există rămășițe ale fortificațiilor,
iar în cadrul sitului se efectuează cercetări arheologice .
Numele punctului de
atracție Mănăstirea Bukovo
Locație Negotin
Website www.manastirbukovo.org
Taxa de intrare
Denumiri speciale Monument Cultural
Autoritatea de
gestionare Biserica Ortodoxă Sârbă
Descriere Mănăstirea Bukovo este o mănăstire ortodoxă sârbă din secolul al XIII -lea sau începutul
secolului XIV, fonda tă de regele sârb Stefan Milutin. În zilele noastre este cunoscută, printre
altele, pentru producția proprie de vin .
Numele punctului de
atracție Podul de Piatră Naturală Vratna
Locație Vratna, Negotin
Website www.toon.org.rs
Taxa de intrare
Denumiri speciale Monument Natural
Autoritatea de
gestionare Srbijasume – Compania Forestieră de Stat
Descriere Podul de piatră naturală Vratna este compus din trei „porți", cu înălțimea de 45 metri și o
lățime de 23 de metri .
Numele punctului de
atracție Muzeul Hajduk Veljko
Locație Negotin
Website www.muzejkrajine.org.rs
Taxa de intrare 1,7 – 2,5 eur
Denumiri speciale
Autoritatea de
gestionare Compania Publică „Mu zeul Krajna“ Negotin
Descriere Poziția permanentă a muzeului este compusă din numeroase exponate etnografice.
Principalul obiectiv al muzeului este Hajduk Veljko, cunoscutul războinic sârb din această
parte a Serbiei .
Numele punctului de
atracție Muzeul Stevan Mokranjc
| 43
Locație Negotin
Website www.muzejkrajine.org.rs
Taxa de intrare 1,7 – 2,5 eur
Denumiri speciale Monument Cultural
Autoritatea de
gestionare Compania Publică „Mu zeul Krajna“ Negotin
Descriere Stevan Mokranjac a fost cel mai faimos compozitor sârb. Muzeul situat în casa lui Mokranjac
prezintă o atmosferă etnologică cu obiecte originale, fotografii și documente din viața și
opera lui Stevan Mokranjac .
Numele punctului de
atracție Casa de Piatră/ Pivnițe de Vin Rajac și Rogljevo
Locație Rajac și Rogljevo, Negotin
Website
Taxa de intrare
Denumiri speciale
Autoritatea de
gestionare
Descriere Aceste case au o vechime de 200 -300 de ani, în care oamenii nu au trăit niciodată, dar au
fost folosiți ca pivnițe de vin. În zilele noastre, multe dintre ele sunt dotate ca unități de
cazare sau restaurante .
Principalele forme de turism existente în regiunea transfrontalieră
MEHEDIN ȚI
Județul Mehedinți este situat în sud -vestul României, unde se întâlnesc Dunărea și Munții Carpați și este un teren bogat în
istorie, diversitate etno -culturală și moștenire n aturală. Aceasta este regiunea vechii Daci, care a intrat prima în contact cu
civilizația romană și unde Dunărea și -a croit calea prin Carpați.
Așadar, județul Mehedinți poate fi împărțit în câteva zone de interes turistic: sud -vestul cu Cazanele Dunării ș i faimoasa
statuie a regelui dac Decebal; la sud rezervațiile naturale protejate; și nordul județului o zonă carstică cu peșteri și obie ctive
naturale deosebite, cum ar fi podul natural Ponoare.
Județul Mehedinți posedă anumite resurse turistice, ambele at racții naturale emblematice, cum ar fi defileul Dunării, vasta
zonă carstică din Platoul și Munții Mehedinți, precum și atracții culturale (ruinele Podului Traian, Castrul Drobeta, fortăre ața
medievală Turnu -Severin) care oferă premisele dezvoltării turism ului cultural, turismului rural, ecoturismului și turismului de
aventură .
Principalul punct de plecare pentru turismul cultural este Drobeta Turnu -Severin, orașul vechi de două milenii, care cuprinde
atracții arheologice importante – piciorul podului lui Traian, construit în secolul al II -lea d.H. de către Apollodor din Damasc,
la ordinul împăratului Traian, Castrul Roman construit de Traian pentru a -și apăra frontiera la Dunăre, fiind prima fortăreață
din piatră construită de romani în Dacia, ruinele term alei romane. O altă atracție a orașului Drobeta Turnu -Severin este
cetatea medievală, restaurată recent, care găzduiește tot felul de evenimente culturale. Un alt punct de interes este Centrala
| 44
Hidroelectrică a Porților de Fier, cea mai mare din România, c are poate fi parțial vizitată de turi ști (camera Turbinei, situată
la 14 m sub nivelul lacului este principala atracție). Rutele culturale se concentrează asupra perioadei antice, a Evului Mediu
sau a istoriei moderne.
Ecoturismul este o altă formă importantă de turism, reprezentativă pentru județul Mehedinți, d eoarece include zone
protejate di n județ: Parcul Natural Porțile de Fier, Geoparcul Platoul Mehedinți și Parcul Național Domogled -Valea Cernei.
În cele trei parcuri , există mai multe itinerarii turistice marcate.
Turismul rural este dezvoltat în principal în așezările de -a lungul Defileului Dunării, P latoului Mehedinți și la poalele Munților
Mehedinți, unde peisajul este cel mai spectaculos și unde există încă o mulțime de sa te care păstrează neschimbate tradițiile
și celebrează sărbătorile religioase (Isverna, Ponoarele, Ilovita, Godeanu Dubova și Ieselnița).
Turismul de aventură , care propune activități atât ușoare , cum ar fi drumeții sau trekking, precum și activități de av entură
solicitante – turismul de peșteră, ciclism montan, ciclismul, găsește terenul potrivit în partea montană a județului Mehedinți.
Turismul de peșteră valorifică peșterile vaste și bine cunoscute din zonă, cum ar fi Topolnita, Epuran, Isverna, Ponicova ,
Gaura cu Musca. Mersul cu bicicleta și ciclismul sunt deja populare în rândul turiștilor care vizitează Parcul Natural Porțil e de
Fier și ar putea aduce numeroase beneficii cu investiții minime, având un impact redus asupra mediului .
Turismul montan poate fi dezvoltat datorită diversității topografice. Într -o zonă de 4900 km2. și o populație de 330.000 de
locuitori, există mai mulți munți care pot fi valorificați.
Munții Mehedinți (vârful Stan este cel mai înalt vârf – 1446 m), situați în nord -vestul județului, fac parte din masivul vestic al
Carpaților Meridionali și dispun de o mare diversitate de peisaje (vârfuri de calcar, lacuri montane, chei și stânci de calca r),
cu numeroase păduri de fag, izvoare minerale și peșteri termale.
Munții Almaj se afl ă în sud -vestul județului. Partea de sud a acestor munți face parte din Defileul Dunării.
Platoul Mehedinți acoperă partea centrală a județului, de la râul Motru până la capătul vestic al Câmpiei Române. Înălțimea
sa este între 500m și 650m. Sistemul hidro grafic al Platoului Mehedinți (râurile Motru, Cosuștea și Topolnita) a produs zone
bine carstificate: peșteri, chei, lacuri carstice și poduri naturale.
Cursurile de apă sunt dominate de Dunăre și de afluenții săi: Cerna, Bahna, Topolnita, Blahnita și Dran cea.
În acest context, turismul montan este evidențiat de prezența rutelor turistice marcate: există 14 rute turistice.
În munți se pot desfășura mai multe activități, cum ar fi urmărirea păsărilor, turismul nautic internațional (croaziere în di ferite
sect oare ale Dunării), sporturile de apă pe Dunăre (vâslit, canotaj), ciclism, ciclism montan și turismul de echitație .
CARAȘ -SEVERIN
Județul Caraș -Severin este situat într -un peisaj natural deosebit, cu relief în principal montan, cu o sursă bogată și variată de
pădure și de vânătoare, cu o rețea hidrografică mare, dar și cu patrimoniu cultural și istoric. Acestea sunt elementele care
susțin dezvoltarea montană, făcând foarte atractive posibilitățile de destinație turistică. Turismul reprezintă o oportunitat e
pentru dezvoltarea durabilă a întregului județ, având ca punct de plecare dezvoltarea durabilă a comunităților locale atât di n
mediul rural, cât și din cel urban. În acest județ pot fi dezvoltate diverse forme de turism, cum ar fi:
Rutele culturale tematice reprezintă o soluție bună pentru a strânge o varietate de atracții sub o temă, propunând turiștilor
nu numai să viziteze unele atracții, dar cel mai important, să învețe și să dobândească conștiința ecologică, etică și civică a
| 45
patrimoniului natu ral și cultural. Județul a dezvoltat deja o strategie pentru dezvoltarea a cinci rute culturale – Expoziția
Naturii (valorifică numeroasele atracții naturale, cum ar fi lacurile, zonele protejate, fenomenele carstice, elementele de
vegetație și faună), Rut a de Fier (cuprinzând Reșița, Ocna de Fier, Oravita, Anina, Ciclova Montana, Sasca Montana, Gornea,
Moldova Noua si Valiug, subliniază evoluția tehnologiilor de extragere si fabricare a minereurilor si implicatiile sociale al e
acestor locuri de munca), Rut a Romană, la periferia Imperiului – forturi și fortărețe, concentrându -se pe diverse vestigii,
pentru a sublinia trecutul tumultuos al locuitorilor, precum și evoluția construcțiilor militare de -a lungul istoriei umane,
Mozaicul Cultural (adună patrimoniul mai multor așezări din zona montană, subliniind diversitatea etnică a regiunii).
Ecoturismul este organizat în zone protejate, iar pădurile vaste oferă experiențe bune pentru excursioniști. Așa cum am
menționat, există mai multe trasee dezvoltate pentru e xcursioniștii pentru a prezenta valorile zonelor protejate din județul
Caraș Severin.
Caracterul tradițional al majorității satelor din zona montană și tradițiile și obiceiurile specifice ale minorităților etnic e care
locuiesc în zonă sunt forța considerab ilă pentru dezvoltarea turismului rural . Totuși, o atenție deosebită ar trebui acordată
păstrării patrimoniului folcloric tradițional, pentru a fi valorificată din punct de vedere turistic.
Turismul de aventură are următoarele posibilități de dezvoltare :
turismul de peșteră, deoarece Munții Anina includ cea mai mare zonă carstică compactă din țară, există
numeroase peșteri, iar unele dintre acestea sunt situate lângă trasee turistice marcate, drumuri și așezări.
raftul fluvial (pe văile Cernei și Nerei, car e formează chei, cascade sau meandre), canotaj (Cheile Cernei
și Carasului, care implică multiple acțiuni, cum ar fi alpinismul, traversarea apei, alunecarea, curgerea
etc.)
cicloturismul (EuroVelo 6 trece pr in județ: în afară de aceasta, există numeroase alte trasee marcate și
neetichetate populare printre tinerii adulți din județ, care leagă așezările cu valoroase atracții culturale
sau naturale și peisaje spectaculoase: Anina -Bozovici , de -a lungul Cheilor Minis, Sasca -Montana –
Beusnita de -a lungul Chei lor Nerei, Bazias -Orsova de -a lungul Cheilor Dunării )
alpinismul – Valea Cernei este una dintre cele mai cunoscute destinații pentru alpiniștii din județ, precum
și Cascada Vanturatoarea (Munții Almaj), Che ile Minis, Caras sau Nera
Relieful județului Caras -Severin este potrivit pentru turismul montan . Acesta cuprinde total sau parțial munții: Semenic,
Anina, Almăj, Locvei și Dognecei, Munții Tarcu, Munții Godeanu, Munții Poiana Ruscă, Munții Cernei. Zona montană
delimitată de fluviul Dunărea în partea de su d și Coridorul Timiș -Corna la est și nord -est e ste cunoscută în literatura de
specialitate ca „ Munții Banatului".
Muntele este un loc prielnic pentru practicarea sporturilor de iarnă (4 pârtii de schi în Muntele Mic, 7 pârtii de schi la Semenic),
drumeții (36 de trasee turistice aprobate de Autoritatea Națională pentru Turism), turism de agrement (stațiuni le Secu,
Crivaia, Trei Ape) , turism activ (aventură), speoturism. Practica rea sporturilor de iarnă are mari perspective de dezvoltare,
prin lucrările de reabilitare și extindere în cele două locații deja existente .
BOR
Județul Bor este o zonă cu diverse atracții naturale care ar putea fi elemente cheie pentru dezvoltarea cu succes a turismulu i.
Cele mai importante atracții se bazează pe: fluviul Dunărea, P arcul Național Djerdap, alte zone înalte precum Kucaj, Deli
Jovan, Mali i Veliki Krs, Miroc și Homolje Mts.
| 46
Patrimoniul cultural este reprezentat de situri arheologice și monumente culturale, cum ar fi: Diana, Fetislam, Masa lui
Traian, Podul lui Traian, L epenski Vir, Cramele de vin din Rajac, Rogljevo și Smedovac și patrimoniul cultural de o importanță
deosebită, precum Mănăstirea Bukovo, Mănăstirea Vratna, Casa lui Stevan Mokranjac și Biserica Veche din Negotin.
Județul Bor a dezvoltat deja câteva forme d e turism. Ele se bazează pe un bogat patrimoniu natural și cultural din regiunea
pentru care turiștii prezintă interes . În județul Bor , se pot practica activități pe apă (de exemplu , pe Dunăre sau pe unele
lacuri), în zone plate (în municipiul Negotin) și în zonele montane Stol, Veliki și Mali Krš, Miroc și multe altele.
În județul Bor , există numeroase situri de patrimoniu cultural datând din secole diferite. Venind dinspre vest, pe drumul
apropiat de Dunăre, prima atracție culturală principală este Lepens ki vir. Acesta este unul dintre cele mai importante situri
arheologice din Serbia. Acesta este situat pe o terasă pe Dunăre, în Cheile Djerdap. Sculpturile monumentale au fost găsite
aici datând de la 7000 până la 6000 î.Hr. Pe același drum către est , se a flă alte locații de inte res turistic – Tabula Traiana,
Fortăreața Fetislam și Fortăreața Dianei. Alte locații culturale din județ sunt situate în sau în apropierea orașelor. De obicei,
acestea sunt muzee care interpretează aspectele istorice ale zonei .
Deoarece zona are mai multe zone protejate, ecoturismul are propriul său potențial de dezvoltare și creștere. Cea mai mare
zonă protejată din județul Bor este Parcul Național Djerdap, cu multe posibilități pentru drumeții și vizitarea siturilor de
patrimon iu local. Reprezentanții Parcului Național Djerdap au activități de sprijinire a ecoturismelor, cum ar fi tabele de
drumeții și panouri informative, de asemenea, oferă servicii speciale de îndrumare pentru turiști.
Turismul rural din județul Bor este dezvo ltat în principal în satele cu acces mai bun la atracții turistice importante.
Principalele valori ale turismului rural sunt ospitalitatea caldă a gazdelor, alimentele și băuturile din gospodărie (de obicei
vinul) și aerul curat și proaspăt în zonele rural e. Una dintre ofertele reprezentative turistice rurale este situată în satul Rajac,
unde cramele de piatră sunt vechi de câteva secole.
Oferta de turism de aventură este diversă – de la speologie la ciclism montan și cicloturism . Pentru unele activități es te
nevoie de sprijin din partea cluburilor de specialitate locale și de a avea permis de la administrator ul ariei protejate (de
exemplu, speologie), iar altele pot fi făcute pe cont propriu (de exemplu, cicl oturism și ciclism montan).
În județul Bor, turismul montan există sub formă de drumeții și de schi în Crni Vrh Mt. Drumeții le sunt cele mai practicate.
Pe tot parcursul anului, multe ac tivități de drumeții sunt organizate de cluburile locale de drumeții și alpiniști . De asemenea,
există numeroase t rasee de drumeții semn alizate , care sunt folosite de către excursioniștii individuali. În Stol Mt. , există
posibilitatea deschisă pentru alpinism .
Cazare în regiunea transfrontalieră
Num ărul de locuri în funcție de tipul de cazare :
Județ / Numărul de locur i
în funcție de tipul de
cazare BOR CARAȘ -SEVERIN MEHEDINȚ I Total
HOTEL 1.490 4.621 1.072 7.183
| 47
MOTEL 437 161 43 641
HOSTEL 303 345 325 973
GOSPODĂRIE RURALĂ 369 1.575 442 2.386
PENSIUNE 344 2.614 292 3.250
TOTAL 2.943 9.316 2.174 14.433
Din acest tabel, se poate concluziona că majoritatea locurilor de cazare din regina transfrontalieră se află în hoteluri, urm ate
de pensiuni și de gospodării rurale. Motelurile din regiunea transfrontalieră au mai puține locuri de cazare. De asemenea,
este de menționat că județul Caraș -Severin are mai multe locuri de cazare decât Bor și Mehedinți împreună .
Numărul de locuri în funcție de tipul de cazare în așezările montane :
Județ / Numărul de locuri
în funcție de tipul de
cazare în așezările
montane : BOR CARA Ș-SEVERIN MEHEDINȚ I Total
HOTEL 370 4.330 66 4.766
MOTEL 0 161 0 161
HOSTEL 0 181 82 263
GOSPOGĂRIE RURALĂ 107 1.102 353 1.562
PENSIUNE 136 2.180 80 2.396
TOTAL 613 7954 581 9.148
La fel ca în tabelul anterior, majoritatea locurilor de cazare din așezările montane sunt în hoteluri, urmate de pensiuni și
gospodării rurale. De asemenea, marea majoritate, aproximativ 87% din totalul locurilor de cazare din regiunea
transfrontalieră se află în județul Caraș -Severin .
Numărul unităților de cazare cla sificate în funcție de tipul de cazare :
Județ / Numărul unităților
de cazare clasificate în
funcție de tipul de cazare BOR CARAȘ -SEVERIN MEHEDINȚ I Total
HOTEL 9 31 13 53
| 48
MOTEL 5 5 2 12
HOSTEL 3 10 7 20
GOSPODĂRIE RURALĂ 30 79 22 131
PENSIUNE 44 110 15 169
TOTAL 91 235 59 385
Din nou, majoritatea unităților de cazare sunt situate în județul Caraș -Severin. Pensiunile sunt reprezentate în toate cele
trei județe cu cel mai mare număr de unități față de celelalte tipuri de cazare .
Numărul uni tăților de cazare clasificate în funcție de tipul de cazare în așezările montane :
Județ / Numărul unităților
de cazare clasificate în
funcție de tipul de cazare
în așezările montane BOR CARAȘ -SEVERIN MEHEDINȚ I Total
HOTEL 2 24 2 28
MOTEL 0 5 0 5
HOSTEL 0 5 2 7
GOSPODĂRIE RURALĂ 20 56 17 93
PENSIUNE 4 85 4 93
TOTAL 26 175 25 226
Așezările montane găzduiesc în total 226 de unități de cazare în toate cele trei județe, ceea ce reprezintă aproximativ 60%
din numărul total de unități de cazare din cele trei județe .
Num ărul de locuri de cazare pe categorie :
Județ / Numărul de locuri
de cazare pe categorie : BOR CARAȘ -SEVERIN MEHEDINȚ I Total
1* 9 60 60 129
2* 159 280 280 719
| 49
3* 1355 486 486 2.327
4* 222 135 135 492
5* 0 14 14 28
Tabelul de mai sus arată că majoritatea locurilor de cazare din regiunea transfrontalieră au 3 *. Numărul cel mai mic de locuri
de cazare au 5 * și 1 *.
Tarifele pe persoană pe noapte cu mic dejun pe ntru tipul de cazare :
Județ /Prețuri BOR CARA Ș-SEVERIN MEHEDINȚI
HOTEL 21-30 euro, 30-40 euro 21-30 euro, 30 -40 euro 21-30 euro, 30 -40 euro
MOTEL 11-20 euro 11-20 euro 11-20 euro, 21 -30 euro
HOSTEL 11-20 euro 21-30 euro, 30 -40 euro
GOSPODĂRIE RURALĂ 11-20 euro 11-20 euro or 21 -30 euro 21-30 euro, 30 -40 euro
PENSIUNE 11-20 euro 21-30 euro 30-40 eur; peste 40 eur
Prețurile pe persoană pe noapte pentru tipul de cazare în așezările montane :
Județ/Prețuri BOR CARA Ș-SEVERIN MEHEDINȚI
HOTEL 21-30 euro, 30 -40 euro 21-30 euro, 30 -40 euro 21-30 euro, 30 -40 euro
MOTEL 11-20 euro 11-20 euro, 21-30 euro
HOSTEL 11-20 euro 11-20 euro
GOSPODĂRIE RURALĂ 11-20 euro 11-20 euro or 21 -30 euro 21-30 euro, 30 -40 euro
PENSIUNE 11-20 euro 21-30 euro 30-40 eur; over 40 eur
Ambele tabele de mai sus oferă informații despre gama de prețuri în locurile de cazare distribuite după tipul de cazare.
Cele mai mici prețuri sunt în hostel și moteluri, în timp ce cele mai mari prețuri sunt în hoteluri, gospodării rurale și în
pensiuni .
CERTIFICĂRI ÎN REGIUNE
| 50
Sistemul de Certificare a Ecoturismului „Eco -Romania" ce rtifică programe ecoturistice si excursii oferite de turiști sau ghiduri
si structuri de cazare la scara redusa in zonele rurale si naturale. Sistemul de Certificare a Ecoturismului abordează două
categorii diferite de solicitanți:
– programe de eco -turism / excursii oferite de operatori de turism (adică eco -tururi de maxim 15 participanți);
– structuri de cazare la scară mică în zonele rurale și naturale (case ecologice și pensiuni de maxim 25 de camere).
Sistemul de Certificare a Ecoturismului a fost dezv oltat de Asociația Ecoturismului din România (http://www.asociatia –
aer.ro) în parteneriat cu Green Cross România și co -finanțat de Fundația pentru Parteneriat Ecologic.
Nu există parteneri ai acestei certificări ecologice în județul Caraș -Severin sau în ju dețul Mehedinți. Principalele produse
ecologice certificate sunt Băile Tusnad și împrejurimile acestora, Delta Dunării, Mara -Cosau Creasta Cocosului, Mărginimea
Sibiului, Pădurea Craiului, Țara Dornelor, Țara Hațegului – Retezat, Munții Transilvania, Zarnes ti-Piatra Craiului.
Un operator de turism din Serbia care organizează excursii în județul Bor este premiat de compania germană de certificare
TourCert. TourCert acordă standardele ecologice și sociale ale TourCert. Pe baza unei autoevaluări, ar trebui implementat
un plan de acțiune care să fie raportat anual către TourCert. Operatorul de turism a pus bazele un ui management CSR
(Responsabilit atea Socială Corporativă ) și respectă cerințele de verificare TourCert (www.tourcert.org ).
| 51
Fluxul turistic
Tabelul de mai jos rezumă fluxul turistic în ultimii 5 ani. Aici se remarcă încet, dar constant creșterea numărului de turiști
care sosesc in toate cele trei județe . Turismul cu ședere peste noapte a fost cel mai ridicat în 2012 în județul Bor, în 2015 în
Caraș Severin și în 2016 în Mehedinți .
Fluxul turistic Sosiri de turiști
Turiști care au rămas
peste noapte
Total intern extern Total intern extern
Mehedinț i
2012 53.684 48.315 5.369 119.972 110.020 9.952
2013 52.323 47.233 5.090 117.103 108.842 8.261
2014 51.818 46.679 5.139 112.185 104.277 7.908
2015 81.003 69.653 11.350 165.641 147.659 17.982
2016 91.405 79.204 12.201 201.610 172.024 29.586
Caraș – Severin
2012 109.932 104.189 5.743 497.568 481.676 15.892
2013 119.070 113.193 5.877 536.376 519.814 16.562
2014 122.762 116.505 6.257 515.073 498 .616 16.457
2015 171.626 161.695 9.931 711.026 666 .286 44.740
2016 181.195 171.564 9.631 688 .303 658 .059 30.244
Bor
2012 68.023 59.523 8.500 164.169 145.365 18.804
2013 59.449 49.608 9.841 146.528 124.323 22.205
2014 56.789 45.631 11.158 136.252 105.997 30.255
2015 63.524 50.479 13.045 146.759 113.803 32.956
2016 70.258 57.392 12.866 144.864 115.052 29.812
| 52
SWOT Analiza turismului montan în regiunea
transfrontalieră
Puncte tari Puncte slabe
Resurse naturale
Regiunea transfrontalieră găzduiește munții Carpați și
fluviul Dunărea cu numeroase arii protejate. Aceasta a
cauzat o presi une scăzută asupra naturii, cu peisaje
montane specifice și unice .
Diversitatea bio, geo și peisajul
Existența florei și a faunei unice, diversitatea și densitatea
reliefului montan, produse bio -ecologice locale cu ape
minerale și termale în ambele țări .
Existența infrastructurii pentru turismul montan
Deși în prezent nu se află în condiții perfecte,
infrastructura turismului montan, cum ar fi coridoarele,
punctele de trecere a frontierei, podurile de pe Dunăre,
precum și cabanele montane și traseele marcate pentru
drumeții există și sunt necesare eforturi reduse pentru a le
face pe deplin operaționale.
Patrimoniu cultural
Buna conservare a obiceiurilor populare, a artei
tradiționale și a altor moșteniri tangibile și intangibile ale
regiunii transfrontaliere oferă puncte de plecare bune
pentru dezvoltarea turismului montan . Zone montane depopulate
Lipsa resurselor umane în așezările montane și scăderea
globală a populației sunt date care complică dezvoltarea
turismului montan prin lipsa forței de muncă a populației.
Infrastructura defectuoasă de turism montan
Infrastructura rutieră defectuoasă între unele atracții
turistice face dificilă deplasarea ușoară a turiștilor.
Mecanisme de sprijin neconstante
Lipsa unei politici locale coerente legată de turismul
montan și lipsa cooperării dintre părțile interesate în
turism duc la lipsa de produsului de turism montan
transfrontalier.
Orientarea agențiilor de turism din regiune spre
turismul extern, și nu intern
Operatorii de turism și agențiile de turism din regiune
favorizează călătoriile efectuate în afară mai degrabă
decât cele i nterne, reducând astfel vizibilitatea ofertei
actuale de turism montan.
Activități de marketing reduse
Promovarea necorespunzătoare și neprofesională a
turismului montan cauzat de educația ecologică și
informare precară .
Oportunități Amenințări
Dezvoltarea infrastructurii existente de turism montan
Cu ajutorul investițiilor în infrastructura montană deja
existentă, ar putea fi dezvoltate produse turistice Tendința de depopulare
Continuarea exodului demografic ar putea fi una dintre
principalele amenințări pentru dezvoltarea turismului
| 53
adecvate. Având legături mai strânse cu aeroporturile, ar
putea fi primiți turiștii din des tinații îndepărtate.
Cooperarea în cadrul Convenției Carpatice și Strategiei
Dunării
Aceste două acorduri internaționale multilaterale oferă
cadrul pentru dezvoltare. În ambele acorduri, se află în
centrul atenției turismul durabil, inclusiv turismul monta n.
Dezvoltarea activităților artizanale
Valorificarea vechilor meșteșuguri este în interesul
piețelor turistice, împreună cu produsele naturale care ar
putea sprijini sectorul agroturistic.
Creșterea interesului pentru activitățile turistice
ecologice
Acea stă tendință este populară nu numai în țările foarte
dezvoltate, ci și în multe alte țări și pe piețele sale de
turism. Valorificarea tradiției și culturii locale și
dezvoltarea sporturilor de aventură ar putea sprijini
diversificarea activităților de turi sm montan.
Învățarea de la ceilalți
Posibilitatea de a învăța unii de la ceilalți, dar și de la alte
destinații similare de succes ar putea ajuta la evitarea unor
greșeli în planificarea și dezvoltarea turismului montan.
Pregătirea ofertelor pentru turiști i din țările vecine
Aceste oferte ar putea fi bazate pe similarități care au fost
dezvoltate timp de ani de zile în paralel în diferite țări. montan în viitor. Aceasta este urmată de scăderea rapidă
a populației locale în așezările montane.
Gestionarea defectuoasă a resurselor naturale și
culturale
Gestionarea defectuoasă ar putea duce la scăderea
poluării – răspunsul la consecințele viitoare ale
schimbărilor climatice – inundații, incendii, secetă.
Instabilitate economică
Această amenințare se bazează pe puterea de cumpărare
a turiștilor și pe tendințele de instabilitate care ar putea
duce la scăderea numărului de turiști .
| 54
Anexa 1 -Lista așezărilor montane cu numărul de locuitori
CARAS –
SEVERIN
BOR
MEHEDINTI
Așezare
Nr. de
locuitori
Așezare
Nr. de
locuitori
Așezare
Nr. de
locuitori
Anina 9280
Bor
34160 Baia de
arama 5554
Armenis 2439 Brestovac 2690 Balta 1043
Baile herculane 5115 Bučje 579 Bâlvanesti 922
Bania 1723 Gornjane 930 Ciresu 494
Bautar 2564 Donja bela reka 741 Dubova 937
Berzasca 2720 Zlot 3299 Eselnita 2909
Bolvasnita 1373 Krivelj 1052 Godeanu 586
Bozovici 2985 Luka 537 Ilovat 1241
Brebu nou 305 Tanda 319 Ilovita 1317
Buchin 2057 Topla 97 Isverna 2132
Bucosnita 2800 Novi sip 767 Izvoru bârzii 2809
Carasova 2964 Brza palanka 860 Obârsia –
closani 1070
Carbunari 979 Grabovica 685 Podeni 851
Ciclova româna 1605 Petrovo selo 79 Ponoarele 2437
Cornea 1758 Reka 203 Total 24302
Cornereva 2957 Tekija 792
Dalboset 1687 Klokočevac 595
Domasnea 1326 Leskovo 348
Eftimie murgu 1592 Boljetin 512
Gârnic 1436 Vlaole 604
Iablanita 2138 Golubinje 736
Lapusnicel 997 Debeli lug 405
Lapusnicu mare 1 03 Donji milanovac 2410
Luncavita 2415 Jasikovo 582
Marga 1089
Mehadia 4111
Mehadica 704 Majdanpek 7699
Moldova noua 13453 Miroč 319
Oravita 13232 Mosna 720
Paltinis 2451 Rudna glava 2010
Prigor 2471 Topolnica 856
Resita 87 64 Crnajka 890
| 55
Rusca montana 1952 Sikole 599
Slatina -timis 3303 Vratna 260
Sopotu nou 1149 Jabukovac 1413
Târnova 1670 Plavna 886
Teregova 4037 Popovica 345
Toplet 2598 Total 69.979
Turnu ruieni 3482
Valiug 777
Zavoi 4153
Total 205414
SUM : 299.695
| 56
| 57
Harta așezărilor montane cu teritoriul în cele trei județe
| 58
| 59
Harta zonelor montane în cele trei județe
| 60
Anexa 2 – Lista operatorilor de turism și a agențiilor de turism din regiunea
transfrontalieră
În toate cele trei județe, există în total 51 de operatori de turism și agenții de turism cu sediul în Mehedinți, Caras -Severin și
Bor. Există 19 sedii în Mehedinți, 13 în Caras -Severin și 19 în județul Bor.
Există un anumit număr de operatori de turism care efectuează excursii în această regiune, dar este important să menționăm
că nu există un operator sau agenție de turism din zona transfrontalieră care să ofere excursii de mai multe zile în propria
regiune.
List a operatorilor de turism și a agențiilor de turism cu date relevante poate fi găsită aici :
Municip iu/
unitate
administrativă Nume Site w eb Adresa
Bor X way http://www.xway.rs Đure Đakovića 1
Bor Red hill / Jovana Dučića 6/6
Bor Aster travel &
trade www.aster.rs Moše Pijade 50/8
Bor In tours Moše Pijade 28/4
Bor Putnik in www.putnikin.com Moše Pijade Bb
Bor Sim tours http://www.simtours.rs Radomira Jovanovica Čočeta
1/A
Bor Alfabeta www.alphabeta.rs Tc Kocka, I Floor
Bor Colosseum
travel http://colosseumtravel.rs Kralja Petra I Br.23
Bor Riotravel http://riotravel.rs/ Moše Pijade 64
Negotin Denzor http://www.denzor.rs Jna 10
Negotin Lira / Vojvode Mišića 4
Negotin Enigma
putovanja http://www.enigmaputovanja.rs Jna1 – Zeleni Tržni Centa
Negotin Nikolic prevoz http://www.nikolicprevoz.rs Samarinovac Bb
Negotin Neptun Jna1 I Sprat, Lokal 35
| 61
Negotin Esta esta -travel -agency.ls.rs Age Rogožinarevića 31
Negotin Sedmica plus https://www.sedmicaplus.rs Hajduk Veljkova 42
Kladovo Regionalni
turistički centar
kladovo / Kralja Aleksandra 42
Kladovo Bafer bafer.rs Kralja Aleksandra 42
Kladovo Epstours / Dunavska 15a
Majdanpek Mirno more http://www.moremirno.com Proleterska Bb
Resița Voyage west
s.r.l. www. voyagewest.ro Bd. Revoluția Din Decembrie,
Nr. 4 -5,
Resița Birta group s.a. / Pța 1 Decembrie 1918, Nr. 31,
Resița Sagitario travel / Al. Romaniței, Nr. 1, Re sița,
Cod
Resița Lauer / Pța Republicii, Nr. 23, Re sița,
Oțelu ro su Sagitario travel / Pța 22 Decembrie 1989,
Oțelu ro su Severin travel
s.r.l. / Str. Bistrei, Nr. 17, Oțelu Ro su,
Resița Luxury holidays / Pța 1 Decembrie 1918, Nr. 31,
Caransebe s Hyp travel / Str. Ardealului, Nr. 1,
Resița Novum travel / Bd. Republicii, Nr. 8
Resița Astral travel / Str. Libertății, Bl.B3, Re sița,
Caransebe s Sagitario travel / Str. Mihai Viteazu, Nr. 38,
Resița Serviciul de
promovare a
turismului / Pța 1 Decembrie 1918, Nr. 1
| 62
Drobeta turnu
severin Hercules tour
company www.hercules -tour.ro Str.Horia Nr.12
Drobeta turnu
severin Biroul de turism
drobeta / Str.I.G.Bibicescu Nr.4
Drobeta turnu
severin Unita tour / Bd.T.Vladimirescu
Drobeta turnu
severin Millennium tour / Str.Crisan Nr.16
Drobeta turnu
severin Danubius tours / Str.Horia Nr.12
Drobeta turnu
severin Drobeta / Str.Topolnitei Nr.13
Drobeta turnu
severin Smile travel / Bd. Carol I, Nr. 61
Drobeta turnu
severin Cortina / Str. Orly, Nr. 38
Drobeta turnu
severin Flora tour / Str. Brancoveanu 223, Bl. Is8a
Drobeta turnu
severin Dalexino / Str.Veterani Nr.20
Drobeta turnu
severin Alcogrup / Str.Calomfirescu, Nr.157
Drobeta turnu
severin Ant -tabere / Str. Mihai Gusita, Nr.6
Drobeta turnu
severin Class tour / Str. Kiseleff, Nr. 68, Bl. Ka6
Drobeta turnu
severin Adventure tour / Crisan Nr.25
| 63
Drobeta turnu
severin Antrec
mehedinti / Str. Avram Iancu, Nr. 38
Drobeta turnu
severin Dali tours / Str. Traian 64
Drobeta turnu
severin Ava travel http://www.avatravel.ro/ Str. Traian, Nr. 85, Bl.C1,
Orsova Sagitario travel / Str. Centrul Civic, Nr. 1,
Drobeta Filadelfia / Str. Calomfirescu, Nr. 283,
Bl.B7, Et.P, Ap.1,
| 64
Anexa 3 – Lista operatorilor cu ofert e de turism montan în regiunea
transfrontalieră
Lista operatorilor cu
oferte de turism montan
în regiunea
transfrontalieră Nume Info
MEHEDINȚI Tourism Agency Mehedinti 32 Avram Iancu St.,Drobeta Turnu Severin, Mehedinti,
Romania Ph: 004 -0252 -320698
MEHEDINȚI Antrec Mehedinti (Eco -Tourism Agency) 38 Avram Iancu St., Drobeta Turnu Severin, Mehedinti,
Romania
Ph: 004 -0252 -220833
MEHEDINȚI
Adventure Tour – S.C. Speo -Alpin Experience SRL 25 Crisan St., Drobeta Turnu Severin, Mehedinti, Romania
Ph: 004 -0252 -322142/004 -0721 -264143
e-mail:adventure.tour@yahoo.com, http://www.adventure –
tour.ro/
CARA S-SEVERIN Domogled -Valea Cernei National Park
Administration 9 Uzinei Street, Băile Herculane, 325200, Cara s-Severin
Tel: 0255/560582, Fax: 0255/560552
E-mail:parcdomogled@gmail.com
www.domogled -cerna.ro
CARA S-SEVERIN EnduRoMania 167, Brebu Nou, 327050
CarasSeverin, Romania
Tel: +40256491565, Tel/FAX: +40356102815
www.enduromania.net
BOR Panacomp http://www.panacomp.net
BOR Magelan http://www.magelan.rs
BOR Serbia UNDISCOVERED http://serbiaundiscovered.com
| 65
Anexa 4 – Trasee și zone de drumeții
Există numeroase posibilități pentru drumeții în această zonă transfrontalieră. În cele trei județe, există aproximativ 61 de
trasee pentru drumeții recunoscute. Acest lucru oferă o mare posibilitate pentru drumeții și alte activități de turism montan.
Majoritatea traseelor sunt în stare bună. Multe dintre ele sunt gestionate de către managerii zonei protejate. Lista traseelo r
și a zone lor de drumeții este următoarea :
Trasee și zone de drumeții Autoritatea de
gestionare Munte Județ
" Podeni – Creasta Munților Mehedinți –
La Ciucioare" Consiliul judetean
Mehedinți Munții Mehedinți Mehedinți
" Gorneți – Creasta Munților Mehedinți –
Poiana Balta Cerbului" Consiliul judetean
Mehedinți Munții Mehedinți Mehedinți
" Izverna -Poiana Beletina" Consiliul judetean
Mehedinți Munții Mehedinți Mehedinți
"Isverna -Saua Crovul Mare" Consiliul judetean
Mehedinți Munții Mehedinți Mehedinți
"Balta -Lunca Ponorălului -Crovul lui
Răscrăcea -Pestera Mare de la Baltă –
Pârâul Bălții -Balta " Consiliul judetean
Mehedinți Munții Mehedinți Mehedinți
"Podul lui Dumnezeu – Lacul Carstic
Zăton " Consiliul judetean
Mehedinți Munții Mehedinți Mehedinți
"Versantul drept din Cheile Băluței" Consiliul judetean
Mehedinți Munții Mehedinți Mehedinți
"La Varniță – Gaura lui Ciocârdie" Consiliul judetean
Mehedinți Munții Mehedinți Mehedinți
"La Varniță – Cornetul Prosăcului –
Pestera Epuran " Consiliul judetean
Mehedinți Munții Me hedinți Mehedinți
"Bala – Bala de Sus – Buse sti- Dâlma –
Runc soru- Rudina – Bala" Consiliul judetean
Mehedinți Munții Mehedinți Mehedinți
"Băile Herculane – Platoul si izvorul
Coronini – Cracu lui Arenda su- Poiana cu
Peri" Consiliul Județean Cara s
-Severin M-ții Cernei Cara s-severin
| 66
"Băile Herculane – Platoul Coronini –
Foisorul Verde – Izvorul Diana" Consiliul Județean Cara s
-Severin M-ții Cernei Cara s-severin
"Băile Herculane – Izvorul Munk – Izvorul
Diana III" Consiliul Județean Cara s
-Severin M-ții Cernei Cara s-severin
"Băile Herculane – Izvorul Munk – Piscul
Jubiliar -Vf. Ciorici -Vf. Dada" Consiliul Județean Cara s
-Severin M-ții Cernei Cara s-severin
"Băile Herculane – Vf. Ciorici – Pestera cu
Aburi -Pestera lui Adam -pestera
Despicătura" Consiliul Județean Cara s
-Severin M-ții Cernei Cara s-severin
"Băile Herculane – Sapte Izvoare Calde –
Piatra Băniței Poiana Culmea Mare" Consiliul Județean Cara s
-Severin M-ții Cernei Cara s-severin
"Băile Herculane – cascada
Vânturătoarea – Poiana Cicilovete" Consiliul Județean Cara s
-Severin M-ții Cernei Cara s-severin
"Băile Herculane – Cheile Pecini scăi-
Creasta Coco sului" Consiliul Județean Cara s
-Severin M-ții Mehedinți Cara s-severin
"Băile Herculane – Cheile Pecini scăi-
Poiana Pade s" Consiliul Județean Cara s
-Severin M-ții Mehedinți Cara s-severin
"Băile Herculane – Cheile Ferigari -Vf.
Soimului – Pestera Mare de la Soroni ste" Consiliul Județean Cara s
-Severin M-ții Mehedinți Cara s-severin
"Băile Herculane – Cheile Ferigari –
Obâr sia Văii Ferigari – Creasta Podeni " Consiliul Județean Cara s
-Severin M-ții Mehedinți Cara s-severin
"Băile Herculane -Crucea Albă -Izvorul
Jelărău -Culmea munților Mehedinți " Consiliul Județean Cara s
-Severin M-ții Mehedinți Cara s-severin
"Băile Herculane -Crucea A lbă -Vf.
Domogledu Mic -Cheile Ferigari -Fosta
Fabrică de Var " Consiliul Județean Cara s
-Severin M-ții Mehedinți Cara s-severin
"Băile Herculane -Crucea Albă -Vf.
Izvorul Jelărău – Vf. Susaie " Consiliul Județean Cara s
-Severin M-ții Mehedinți Cara s-severin
"Cărarea Pisicii – Vf. Domogledu Mic -Vf.
Domogledu Mare " Consiliul Județean Cara s
-Severin M-ții Mehedinți Cara s-severin
"Băile Herculane -Crucea Albă – Izvorul
Jelărău – La Susoare -La Marginea " Consiliul Județean Cara s
-Severin M-ții Mehedinți Cara s-seve rin
"Băile Herculane -Cheile Saua Padina – La
Marginea " Consiliul Județean Cara s
-Severin M-ții Mehedinți Cara s-severin
| 67
"Băile Herculane -Cascada Cociului " Consiliul Județean Cara s
-Severin M-ții Mehedinți Cara s-severin
"Băile Herculane -Poiana Fântâna
Mosului -Creasta Gorneti " Consiliul Județean Cara s
-Severin M-ții Mehedinți Cara s-severin
"Băile Herculane -Poiana Fântâna
Mosului -Poiana Balta Cerbului – Poiana
Tăsuc " Consiliul Județean Cara s
-Severin M-ții Mehedinți Cara s-severin
"Băile Herculane -izvorul Conteselor –
Biserica Ortodoxă " Consiliul Județean Cara s
-Severin Masivul Domogled Cara s-severin
"Crucea lui Sf. Andrei " Consiliul judetean Caras –
Severin Podi sul Mehedinți Cara s- Severin
"Vodița – Dealul Duhovnei " Consiliul judetean Caras –
Severin Podisul Mehedinți Cara s- Severin
"Taravăț " Consiliul judetean Caras –
Severin Podi sul Mehedinți Cara s- Severin
"Racovăț – Baldovin" Consiliul judetean Caras –
Severin Podi sul Mehedinți Cara s- Severin
"Alion" Consiliul judetean Caras –
Severin Podi sul Mehedinți Cara s- Severin
"Ciucaru Mic" Consiliul judetean Caras –
Severin Munții Almăjului Cara s- Severin
"Dubova -Ciucaru Mic " Consiliul judetean Caras –
Severin Munții Almăjului Cara s- Severin
"Ciucaru Mare " Consiliul judetean Caras –
Severin Munții Almăjului Cara s- Severin
"Ciucaru Mare -Ponicova" Consiliul judetean Caras –
Severin Munții Almăjului Cara s- Severin
"Cioanca Cremenească – Rudina" Consiliul judetean Caras –
Severin Munții Almăjului Cara s- Severin
" Liubotina -Cioanca Cremenească" Consiliul judetean Caras –
Severin Munții Almăjului Cara s- Severin
" Svinița – Trikule" Consiliul judetean Caras –
Severin Munții Almăjului Cara s- Severin
| 68
" Trescovăț" Consiliul judetean Caras –
Severin Munții Almăjului Cara s- Severin
" Valea Morilor de Apă – Camenița" Consiliul judetean Caras –
Severin Munții Almăjului Cara s- Severin
" Balta Hera -Ostrov Moldova Veche" Consiliul judetean Caras –
Severin Munții Almăjului Cara s- Severin
Sopotu Nou – Cheile Nerei – podul Bei –
Sasca Română Consiliul Județean
Cara s- Severin Munții Aninei Cara s- Severin
Sasca Română – Sasca Montană –
Cascada Susara – Cărbunari Consiliul Județean
Cara s- Severin Munții Aninei Cara s- Severin
Sasca Română – Sasca Montană –
Cascada Susara – Cărbunari Consiliul Județean
Cara s- Severin Munții Aninei Cara s- Severin
Sat Socolari -Custura Cetății – Valea
Beiului – Lacul Ochiul Beiului – Cascadele
Beu sniței Consiliul Județean
Cara s- Severin Munții Aninei Cara s- Severin
Sasca Română – dealul Caraula – Podul
Bei Consiliul Județean
Cara s- Severin Munții Aninei Cara s- Severin
Potoc -Chichiregul Mare – Valea
Beu snița (cascada Văioagă) Consiliul Județean
Cara s- Severin Munții Aninei Cara s- Severin
Dealul Caraula – dealul Chichireg –
Custura Cetății – Cetatea Socolari Consiliul Județean
Cara s- Severin Munții Aninei Cara s- Severin
Sasca Română – valea Camenița –
Livezile Cărbunarilor – Poiana lui Vogiun
(Cheile Nerei ) Consiliul Județean
Cara s- Severin Munții Aninei Cara s- Severin
Cărbunari – Lacul Dracului Consiliul Județean
Cara s- Severin Munții Aninei Cara s- Severin
Mali Štrbac Parcul Național Djerdap Munții Carpa ți Bor
Veliki Štrbac Parcul Național Djerdap Munții Carpați Bor
Kovilovo Parcul Național Djerdap Munții Carpați Bor
Greben Parcul Național Djerdap Munții Carpați Bor
Gradašnica Parcul Național Djerdap Munții Carpați Bor
Zlatno jezero Parcul Național Djerdap Munții Carpați Bor
Bosman – Sokolovac Parcul Național Djerdap Munții Carpați Bor
| 69
Stol Municipiul Negotin Bor
Veliki krs grebenom Municipiul Negotin Bor
Malinik Municipiul Negotin Bor
Lazar’s canyon viewpoints kanjona Municipiul Negotin Bor
Prerast Samar Municipiul Negotin Bor
Crnovrska pruga Municipiul Negotin Bor
Starica Municipiul Negotin Bor
Manastir Bukovo Municipiul Negotin Bor
Manastir Vratna – Vidikovac Municipiul Negotin Bor
Velika kapija – Suva kapija Municipiul Negotin Bor
Velika kapija vidikovac – Suva kapija Municipiul Negotin Bor
M Vratna – Kraku Bogdan Suva kapija Municipiul Negotin Bor
Manastir Vratna – Bigar Municipiul Negotin Bor
Vekila kapija – Kanjon Soje Municipiul Negotin Bor
Jabukovac – Kanjon Soje – Velika
Prerast Municipiul Negotin Bor
Veliko livadje – Zamna River – Prerast Municipiul Negotin Bor
Stevanske livade – Veliki Deli Jovan – TV
repetitor Municipiul Negotin Bor
Popovica – Crni vrh – TV Repetitor Municipiul Negotin Bor
Mokranje – Mokranjske stene Municipiul Negotin Bor
Mokranje – Alija – Rogljevske pimnice Municipiul Negotin Bor
Roglevske – Rajacke pimnice Municipiul Negotin Bor
Sarkamen – Lokalitet Vrelo Municipiul Negotin Bor
| 70
Anexa 5 – Ofertele de turism în zona transfrontalieră oferite de agențiile de
turism
Ofertele de turism Descri ere
MEHEDINȚI
Vestul Mehedinți Orșova – Mănă stirea Sf. Ana (cu o priveliște panoramica frumoasa asupra orașului
Orșova si a Dunării ) – Defileul Dunării (Eșelnița – Valea Mraconia – Mănă stirea
Mraconia – Dubova) – Platoul Ciucarul Mare – Pestera Ponicova
Drobeta Turnu Severin – Ruinele Podului lui Traian – Tabăra romană din Drobeta –
Cetatea medievală Severin – Muzeul "Porțile de Fier" – Barajul "Porțile de Fier"
Nor dul Mehedinți Baia de Aramă – Complexul carstic de la Ponoarele (Lacul Zaton, Peștera Bulba,
Pădurea de liliac) – Mănă stirea Tismana
Centr ul Mehedinți Satul Cireșu – Complexul carstic Topolnița -Epuran (Peștera Topolnița , Peștera
Epuran) – Cheile Topolniței (un peisaj uluitor, cu dealuri in sus si in jos, mărginite de
păduri cu specii de plante sudice) – Rezervația naturala „Cocosul de Munte" –
Cuptoarele fier dacice – Rezervația paleontologică Bahna -Ilovița (printre cele mai
bogate în fosile din România și din Europa de Est)
Ciclismul pe Defileul Dunării O călătorie cu bicicleta de -a lungul Defileului Dunării este o plimbare fantastică
scenică. Plecând d e la Orșova , puteți pedala până la 25 km (16 mile) pe drumul DN
57 spre satul Dubova. Veți trece pe la statuia regelui dac, Decebal, sculptat în
stânca montană; pe Valea Mraconia și la Mănăstirea Mraconia de pe malul Dunării.
Înaintea Dubovei, puteți merge cu bicicleta spre Svinita (cea mai mare comunitate
sârbă din România), trecând p e la ruinele fort ului medievale „ Tri Kule" (secolul al
XIV-lea). Ce i cărora le place ciclism ul montan pot urca spre Eibenthal, un sat locuit
de cehi venind din Boemia în timpul colonizării orașului Banat .
Croaziere pe Dunărea Navigarea cu bărci private
Navigarea cu bărci private este permisă pentru întregul sector românesc al Dunării.
Există două puncte de control la frontiera cu Dunărea pe teritoriul României :
Orșova și Drobeta Turnu Severin
CARA S-SEVERIN
Rafting pe râu Practicat pe Valea Cernei și Cheile Nerei, pe care se pot întâlni chei, locuri pentru
sărituri sau meandre. Coborârea se face cu bărci cu cel puțin 5 locuri .
Can otaj Include trecerea văilor largi și adânci, săpate de cursurile de apă (Cheile Cernei și
Carasului, Muntele Mic). Activitatea este foarte atractivă datorită diversității
procedurilor necesare efectuării trecerii: alpinism, coborâre, trecer e prin cascade,
traversarea apei.
Alpinism Activitatea include alpinismul, coborârea cu coarda, traversarea cu coarda și
coborârea cascadelor (Cheile Cernei și Carasului, Muntele Mic).
Coborârea cascadelor Coborârea cu coarda într -un curs de cascadă. Sunt organizate pe cascada
Vanturatoarea (Munții Almajului).
| 71
Paintball Activitate sportivă în echipă, solicitantă din punct de vedere fizic, care, cu sprijinul
diferitelor strategii de joc (Salvați căpitanul, Eliberați ostatecul, Deathmatch etc.),
dezvolt ă spiritul de echipă. Jocurile de paintball se desf ășoară pe piste, amenajate
special de echipa X -Sports, mai ales in zona cheilor Nera -Beusnita .
Off road 4×4 Practicat în zona Muntele Mic, organizatorul acestor activități este Asociația
EnduRoMania.
Turism pe bicicletă Practic at în zona Platoului Semenic , pe rutele stabilite (Resita -Lacul Gura
Golambului, Anina -Garliste, Carasova – Garliste, Valiug – satul Borloveni , Cuptoare –
Semenic, Comarnic -Semenic, Crucea Iabalcei – Prolaz, Semenic – Garana, Semenic
– Teregova, Carasova – Comarnic.
Motociclism montan Promotorul zonei Muntele Mic, asociația EnduRoMania
Snowboarding Poate fi parcticat în zona Semenic și Muntele Mic .
JUDEȚUL BOR
Spiritual de echipă Misterele Dunării – Parcul Național Djerdap
Adventur ă în estul Serbiei Misterioasa Serbie de Est
Croazieră pe fluvial Dunărea Croazieră pe Dunăre prin istorie
Excursie Misticism în estul Serbiei, O călătorie interesantă în Serbia, Turul vinului în Serbia –
Drumurile Zeului Dionyso s
Plimbare în Parcul Național Djerdap Tur pe jos în magnificul Parc Național Porțile de Fier 7 zile /6 n opți
Drumeții în zonele protejate din estul
Serbiei Tur de drumeții de 4 zile în parcuirle naționale și natural din Serbia
Drumeții în Parcul Național Djerdap Drumeții de 4 zile în Parcul Național Djerdap
| 72
Anexa 6 – Facilități de sch i în zona transfrontalieră
PÂRTII DE SCHI COMPANIA CARE GESTIO NEAZĂ MUNTE
JUDEȚ ALTITUD INE GRADUL DE
DIFICULTATE
BIRTA – VĂLIUG S.C. BIRTA GROUP S.R .L. SEMENIC CARA S –
SEVERIN 530
GOZNA S.C. TURISM SEMENIC S.A. SEMENIC CARA S –
SEVERIN 530
GOZNUȚA SC CASA BARAJ SRL MUNTELE SEMENIC CARA S –
SEVERIN 500 MEDIU
CRUCEA DE BRAZI 1 SC ALPIN TRANS SEMEN IC SRL MUNTELE SEMENIC CARA S –
SEVERIN 700 MEDIU
CRUCEA DE BRAZI 2 SC ALPIN TRANS SEMEN IC SRL MUNTELE SEMENIC CARA S –
SEVERIN 530 MEDIU
SLALOM URIA S SC ALPIN TRANS SEMEN IC SRL MUNTELE SEMENIC CARA S –
SEVERIN 1250 MEDIU
BORLOVA 1 SC MUNTELE MIC SUPER SKY SRL MUNTELE MIC CARA S –
SEVERIN 816 MEDIU
BORLOVA 2 SC MUNTELE MIC SUPER SKY SRL MUNTELE MIC CARA S –
SEVERIN 816 MEDIU
VALEA SOARELUI SC MONTE PICOLO SRL MUNTELE MIC CARA S –
SEVERIN 1020 MEDIU
NORDICA 1 SC NORDICA TURISM SRL MUNTELE MIC CARA S –
SEVERIN 960 MEDIU
CASA BARAJ SC CASA BARAJ SRL M-ȚII SEMENIC CARA S –
SEVERIN 800 MEDIU
PÂRTIA DIN SAT 1 ALPIN TRANS SEMENIC S.R.L. M. SEMENIC CARA S –
SEVERIN 500 MEDIU
PÂRTIA DIN SAT 2 ALPIN TRANS SEMENIC S.R.L. M. SEMENIC CARA S –
SEVERIN 500 MEDIU
SNOW PARK GĂRÂNA ALPIN TRANS SEMENIC S.R.L. M. SEMENIC CARA S –
SEVERIN 650 MEDIU
| 73
Anexa 7 – Sprijin instituțional și părțile interesate
ROMÂ NIA:
ANAT -Asociația Națională a Agențiilor de Turism (www.anat.ro).
OPTBR –Organizația Patronatului din Turismul Balnear (www.spas.ro/)
FPTR -Federația Patronatelor din Turismul Românesc (www.fptr.ro)
FIHR -Federația Industriei Hoteliere din România (www.fihr -romanianhotels -org.ro/)
ANTREC ( www.antrec.ro ).
SERBIA :
1. Organizațiile turistice locale (care există în fiecare municipiu – înființate de municipalități pentru promovarea
turismului);
2. Administrațiile locale din regiune: Bor, Negotin, Kladovo, Majdanpek;
3. Parcul Național Djerdap, Compania Publică „Stara Planina", Agenția pentru Dezvoltare Regională din Estul Serbiei
– RARIS, Cent rul de Competențe pentru Dunăre – DCC
4. Hoteluri și afaceri private implicate în industria turistică
5. Agențiile turistice din regiune
6. Furnizorii de transport (autobuze, taxiuri, căi ferate sârbe)
Programe de sprijin relevante pentru turismul montan :
POR Prog ram Operațional Regional/ Regional Operational Programme
POCU Program Operațional Capital Uman/ Human Capital Operational Programme
PNDR Programul Național de Dezvoltare Rurală/ Rural Development National Programme
Program de cooperare RO -SE/ Romania -Serbi a Cooperation Programme
BS Buget de Stat/ State Budget
BL Buget Local/ Local Budget
FEADR – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală/ The European Agircultural Fund for Rural Development
IPA/CBC IPA Cross -border Cooperation Programme Romania -Serbia
| 74
Anexa 8–Lista zonelor natural e protejate din regiune
MEHEDINTI
Defileul Dunării : Cazanele Mari, Cazanele Mici
Cheile și Rezervația de peșteri Topolnita
Complexul carstic de la Ponoare
Pestera Epuran
Rezervația Paleontologică Bahna -Ilovita
Râpa de nisip martin
Parcul Natural „Porțile de Fier" (categoria V IUCN)
Insula Calinovăț
„Moldova Veche" Ostrov
Dealul Duhovna
CARAȘ -SEVERIN
Parcul Național „ Semenic – Căile Cara sului” (categor ia II IUCN)
Parcul Național „ Cheile Nerei –Beu snița” (categor ia II IUCN)
Parcul Național „ Domogled – Valea Cernei ” (categ oria II IUCN )
Parcul Național „ Retezat” (categoria II IUCN)
Parcul Național „ Porțile de Fier” ( categoria V IUCN)
BOR
Rezervație naturală cu protecție strictă „ Bukovo”
Monument natural „ Vratna”
Monument natural „ Zamna”
| 75
Monument natural „ Park šuma Badnjevo”
Monument natural „ Valja prerast – Šuplja stena”
Rezervație naturală cu protecție strictă „ Mustafa”
Rezervație naturală cu protecție s trictă „ Felješan”
Rezervație naturală cu protecție strictă „ Konjska glava”
Parcul Național „ Djerdap”
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Raport de cercetare [624963] (ID: 624963)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.