Raport Antiplagiat Tenea Lili 18 Sept [630113]

% 4
Cuvinte# 332

INVESTITII

% 4
Cuvinte# 335
http://lege5.ro/Gratuit/gm4tsmbsga/ordinul-nr-855-2014-privind-aprobarea-sistemelor-de-san…
% 3
Cuvinte# 322
http://bh.prefectura.mai.gov.ro/wp-content/uploads/sites/21/2017/12/obiectiveinvestitii201…
[Toggle alte surse:]
[Toggle alte surse:]
id:
1
Citate detectate:
0,01%
din acest document este citat de semnele de cotație:
Detector de plagiat
v. 1053 – Raportul originalității:
Document analizat: 18.09.2018 14:22:10
"Tenea Lili_pt plagiat_18 sept.docx"
Licențiat la:
Faculty of Economics
and Business Administration_License2
Diagrama relațiilor:
Grafic de distribuție:
Comparație presetată:Word-to-Word. Limba detectată:Romanian
Surse de top ale plagiatului:
Detalii privind resursele procesate:
147 – O.K
/
15 – A eșuat
Notite importante:
Wikipedia:
Google Books:
Servicii de ghostwriting:
Anti-înșelăciune:
[nu a fost detectat]
[nu a fost detectat]
[nu a fost detectat]
[nu a fost detectat]
Adresele URL excluse::
Adresele URL incluse:
Analiza detaliată a documentului:
CAPITOLUL
1
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII ZONELOR RURALE
1.1.
Zonele rurale – delimitări conceptuale Conceptul de
"rural"
poate fi definit în diferite accepțiuni în literature de specialitate. Nu există o definiție generalizată a acestuihttps://Plagiarism-Detector.com 1/33

id:
2
Citate detectate:
0,02%
din acest document este citat de semnele de cotație:
id:
3
Plagiatul detectat:
0,14%

http://www.adrcentru.ro/Document_Fi…
id:
4
Plagiatul detectat:
0,07%

https://www.dcnews.ro/parc-industri…

+ 2 mai multe resurse!
id:
5
Citate detectate:
0,01%
din acest document este citat de semnele de cotație:
id:
6
Citate detectate:
0,02%
din acest document este citat de semnele de cotație:
id:
7
Plagiatul detectat:
0,07%

https://lege5.ro/Gratuit/ge2dkmzzhe…

+ 6 mai multe resurse!
id:
8
Plagiatul detectat:
0,06%

https://www.protectiacopilului6.ro/…

+ 2 mai multe resurse!
concept. Ruralul poate fi definit fie în termeni demografici, fie în termeni socio-economici, ecologici sau culturali.
"Zona rurală"
desemnează o zonă rurală interioară sau de coastă, se referă inclusiv la orașe și sate mici, unde cea mai mare
parte a zonei
este utilizată
pentru:agricultura, silvicultura, acvacultura si pescuit;
activitățile economice și culturale ale locuitorilor
țării se desfășoară în meșteșuguri, industrie, servicii,etc.; zone de recreere și agrement non-ur
bane [sau rezervații naturale];alte scopuri, cum ar fi pentru locuințe.
(
European Charter for Rural Areas, 1996)Deci, s
pațiul rural este acea zonă interioară și de coastă care cuprinde satele și orașele mici, în care cea mai mare
parte a terenului este utilizată pentru agricultură și silvicultură, amenajarea zonelor montane pentru petrecerea
timpului liber, rezervații natural, pentru locuit, activități artizanale, servicii sau activități industrial. Sp
ațiul rural este definit în mod diferit de către diverși autori, în funcție de specificul lucrărilor elaborate, însă cel
mai uzual concept pentru definirea acestuia se referă la specificul acivităților desfașurate, la economia zonelor
rurale, la tipologia terenurilor aflate în raza de administrare a comunelor și satelor, etc.
Astfel,
zona rurală poate
fi definita ca fiind zona comunelor și satelor ce dețin în administrare terenuri agricole, o economie bazată în
primul rând pe agricultură, o infrastructură specifică, un mod de educație a populației specific, o păstrare a
tradițiilor populare mai puternică decât în zonele urbane, etc. Trebuie făcută precizarea că nu trebuie
confundate noțiunile de rural și agrar. Ruralul reprezintă o noțiune mai largă, care include noțiunea de agrar.
(Hâncu, 2004, p.9) Referitor la activitățile economice, în ultimii ani s-au dezvoltat în anumite zone rurale situate
în imediata vecinătate a marilor orașe activități industriale puternice, centre
de afaceri sub forma unor parcuri industriale,
investiții străine în domenii ca IT, producerea de componente auto, componente pentru instalații industriale, etc.
Exemplific aici comuna Florești lânga Cluj, comuna Cumpăna lângă Constanța, comuna Milcov lângă Slatina,
etc.
De evidențiat este faptul că evoluția zonelor urbane a influențat și zonele rurale, în primul rând prin schimbarea
mentalității locuitorilor din mediul rural ce desfășoară actvități în mediul urban, prin dobândirea de cunoștiințe
noi în diverse domenii, dar și implementarea unor tehnologii noi în activitățile lor agricole sau de prelucrare a
produselor agricole.
Conceptul de
"rural"
în înțelesul său românesc, consider ca a suferit și va suferi modificari de fond față de perioada comunistă ca
urmare a schimbărilor pe toate planurile a
"vieții rurale"
, atât în ultimii ani de după integrarea în Uniunea Europeană a României, dar și în viitorul apropiat, întru-un ritm
mai accentuat, ca urmare a ritmului de creștere tehnologică
în țările mai dezvoltate din Uniunea Europeană.
1.2
. Caracteristici și funcții ale zonelor ruraleDefinirea caracteristicilor pentru zonele rurale trebuie înțeleasă în
concordanță cu specificul acestor zone atât din punct de vedere economic, dar și social, cultural, educațional,
obiceiuri și tradiții, etc. Asfel, conform European Charter for Rural Areas, se disting următoarele caracteristici
ale zonelor rurale:din punct de vedere economic, se distinge ca activitate importantă activitatea agricolă, cu
ramurile sale. De asemenea, în legătură cu activitatea agricolă, se constată dezvoltarea
tot mai mult a activității de industrializare a produselor agricole, zootehnice, apicole, etc. Tot în acest domeniu
se remarcă dezvoltarea turismului rural, prin construirea de pensiuni și agropensiuni turistice care intrate în
circuitul turistic național și chiar internațional atrag sute de turiști annual. De remarcat este faptul că toate
aceste investiții au fost considerate eligibile în cadrul programelor de finanțare europene, fapt ce a permis o
dezvoltare relativ rapidă a acestor zone.în domeniul social și al
gradului de ocupare a forței de muncă,
se constată o migrație ahttps://Plagiarism-Detector.com 2/33

id:
9
Citate detectate:
0,02%
din acest document este citat de semnele de cotație:
id:
10
Plagiatul detectat:
0,06%

https://www.fonduri-structurale.ro/…
id:
11
Citate detectate:
0,84%
din acest document este citat de semnele de cotație:
id:
12
Plagiatul detectat:
0,2%

http://www.ucv.ro/pdf/invatamant/ed…

+ 2 mai multe resurse!
populației din zonele rurale către zonele
urbane sau către străinătate. Forța de muncă rămasă să își desfășoare activitatea în zonele rurale se ocupă o
mare parte cu agricultura, cu activitățile manufacturiere, în speță în zonele montane, cu turismul, etc. Ca o
caracteristică
generală a forței de muncă din zonele rurale se constată că aceasta este tot mai mult trecută de
vârsta a doua spre vârsta a treia, fiind o populație îmbătrânită, excepții făcând satele și comunele mai
dezvoltate, situate în apropierea orașelor mari.
în domeniul cultural, pentru zonele rurale, se evidențiază cel mai mult păstrarea obiceiurilor populare specifice
zonei, a tradițiilor populare, a portului popular specific, organizarea de evenimente culturale cu specific
tradițional, promovarea acestora în rândul populației mai tinere. în domeniul educațional și de învățământ,
zonele rurale se caracterizează printr-o scădere a numărului de elevi preșcolari dar și școlari ajungându-se la
desființarea unor școli primare în satele fără un număr de elevi corespunzător și transferul celor existenți cu
microbuzele școlare la școlile din comună. Din acest punct de vedere sunt probleme în localitățile montane
unde nu pot avea acces aceste micobuze, iar pentru frecventarea școlilor din comună elevii trebuie să parcugă
distanțe mari
"pe jos"
.
În spațiul rural se desfășoară multiple activități economice, sociale și culturale care pot fi sintetizate în mai
multe funcții: economică, ecologică și socio-culturală.
(European Charter for Rural Areas, 1996)Funcția economică este în prim planul preocupărilor, ea fiind cea care
asigură prosperitatea spațiului rural, având la bază agricultura, silvicultura, industria prelucrării produselor
agrosilvice, produsele meșteșugărești. Practicarea agriculturii trebuie să fie în concordanță cu dezvoltarea
sustenabilă, să asigure protecția mediului înconjurător, a resusrselor regenerabile pentru producție, astfel încât
generațiile viitoare să beneficieze și ele de un mediu sănătos.
Funcția ecologică a spațiului rural se referă la remedierea distrugerilor generate de mediu și poluare și
prevenirea acestora în urma industrializării excesive, a exploatărilor miniere și a altor activități de tip industrial
care poluează aerul și apele.
Funcția socio-culturală se referă la faptul că în zonele rurale există colectivități unde cultura și spiritualitatea se
transmit din generație în generație, modelând induvidualitatea și personalitatea membrilor acesteia.
În concluzie, zonele rurale din România au cunoscut o dezvoltare majoră în perioada de după integrarea
României în Uniunea Europeană, evidențierea sectoarelor de activitate dezvoltate este cuprinsă în subcapitolul
următor.
1.3. Zonele rurale în contextul dezvoltării sustenabileO analiză concretă a
situației reale a zonelor rurale din
România consider că va trebui efectuată prin analiza componentei rurale a celor opt regiuni de dezvoltare.
Consider, de asemenea
că dezvoltarea zonelor rurale trebuie să
fie analizată în coroborare cu absorbția
fondurilor nerambursabile europene sau naționale pe fiecare componentă de finanțare în parte, infrastructură
rutieră, apă potabilă, apă uzată,infrastructură educațională, culturală, agricultură, microîntreprinderi, activități
non-agricole, incluziune socială, etc. Astfel, voi analiza fiecare regiune de dezvoltare a României pe
componenta rurală luând în considerare studiul personal asupra documentelor existente spre consultare
publică privind stadiul actual al dezvoltării acestora. Astfel, voi analiza
cele 8 regiuni de dezvoltare ale
României
pe componenta rurală. regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia
"
Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia cuprinde județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea deținînd
o
populație de 2.205.108 locuitori din care 1.156.827 locuitori in mediul rural, respectiv un procent de 52% din
totalul populatiei din aceasta regiune adică 1,15 milioane de locuitori.Ponderea populației este mai mare in
județele Dolj 54,1 %, Mehedinți 48,8%, iar populația cea mai scăzuta este in județul Olt de 40,8%.
Deasemenea teritoriul regiunii este ocupat de un număr de 408 comune si 2070 sate"
(
Studiu privind stadiul actual al dezvoltării rurale și al agriculturii în regiunea Sud Vest Oltenia și scenarii de
dezvoltare în perioada
2014-2020, Agenția pentru Dezvoltare Rurală Regiunea Sud Vest Oltenia, elaborator SC ACZ Consulting SRL
Craiova, Program Regio), (Strategia de dezvoltare rurală a României 2014-2020 http://www.madr.ro
www.madr.ro ). Situația demografică și administrative a regiunii este redată în Tabelul 1.1Tabelul 1.1 Situația
demografică și administrativăhttps://Plagiarism-Detector.com 3/33

id:
13
Secțiunea cotată:
0,07%
in:
http://bh.prefectura.mai.gov.ro/wp-content/uploads/sites/21/…
a Regiunii Sud-Vest Oltenia-componenta ruralăNr.
Crt.
Denumirea parametrului
U.M
Valoare
Obeservații
1.
Populația regiunii
loc
2.075.642
Date conform recensământul din anul 2011
2.
Populatia rurală
loc
1.117.664
53,9% din totalul regiunii
3.
Numarul de comune –
408
14,26% din comunele românești
4.
Numarul de sate
–
2.070
15,96% din satele românesti
Sursa: Prelucrare proprie – date INS baza de date TEMPO-Online
Zonele rurale din această regiune s-au dezvoltat semnificativ în perioada de după integrarea europeană prin
implementarea programelor cu finanțare nerambursabilă. În perioada de programare privind accesarea
fondurilor europene, 2007 – 2013 au fost implementate mai mult investiții în infrastructura rutieră și
sisteme de alimentare cu apă și canalizare
menajeră, apoi în perioada 2014 – 2020 au fost implementate și investiții în domenii de protecție a mediului,
infrastructură școlară, culturală, incluziune socială, etc.
Astfel, în Tabelul 1.2. este evidențiată situația
investițiilor realizate în această regiune: Tabelul 1.2 Situația infrastructurii rurale in regiunea Sud-Vest Oltenia
Nr.Crt.
Denumire U.M.
Valoare
Obeservații
1.
Infrstructura rutieră-Drumuri comunale Km
3.500,09
– drumuri modernizate
Km
1.179,53
-drumuri pietruite
Km
1.620,55
-drumuri de pamânt
Km
700,01
2.
Infrastructura de alimentare cu apă
Km
18.087,00
Infrastructura de apa uzată
Km
2.107,00
3
.Infrastructura de gaze naturale Km
2.463,71https://Plagiarism-Detector.com 4/33

id:
14
Plagiatul detectat:
0,02%

http://www.ucv.ro/pdf/invatamant/ed…

+ 2 mai multe resurse!
id:
15
Citate detectate:
0,2%
din acest document este citat de semnele de cotație:
id:
16
Plagiatul detectat:
0,06%

http://owoot.org/greutatea-ideala-v…
4
.Infrastructura de distribuție energie electrică
-localități neelectrificate
sau electrificate partiallocalități
45,00
–
localități electrificatelocalități
2.025,00
5. Servicii poștale
unități poștale
743,00
6.
Gradul de asigurare al localităților cu acces la telefonie și internet
% din nivelul național
8,26
7.
Servicii medicale -unități spitalicești
Nr.
6
-unități sanitare Nr.
1.216,00
8. Infrastructura socială -centre de asistență socială
nr
34
Investiții realizate prin POR
9
.Infrastructura de învățământ
-învățământ preșcolar unități 198
Situație în scădere -învățământ preuniversitar unități
416
Situație în scădere
-cadre didactice –
8.306 Situație în scădere 10
.Infrastructura turistică -agropensiuni
unități
63
Situație estimativă
Sursa: prelucrare proprie informații (
Ministerul Tranporturilor – Lista drumurilor comunale din România, Institutul Național de Statistică – Lungimea
căilor de transport la 31.XII. 2014)Reliefarea situației reale a unei zone este descrisă prin mai mulți indicatori
acceptați de către Uniunea Eurpeană prin programele sale ( conform
studiului privind
"Stadiul actual al dezvoltării rurale și al agriculturii în regiunea Sud-Vest Oltenia și scenarii de dezvoltare în
perioada 2014 – 2020"
) cum ar fi: rata riscului de sărăcie sau excluziunea socială, în sensul Programului Europa 2020 care pentru
Regiunea Sud- Vest Oltenia este calculată la valoarea de 46,9% indicator denumit AROPE
indicele concentrării activităților economice la nivelul uni teritoriu Ic –
calculat ca raportul dintre numarul de
anagajati din domeniul economic analizat si numarul total de angajați înmulțit cu 100, pentru regiunea Sud-Vest
Oltenia acesta a fost stabilit astfel:
Tabelul 1.3 Indicele concentrării activitățiilor în regiunea Sud-Vest Oltenia
mii persoane
Nr. Crt
Denumirea domeniului de activitate
Valoare indice Ic
Observații
1
Agriculturahttps://Plagiarism-Detector.com 5/33

id:
17
Plagiatul detectat:
0,19%

http://www.ucv.ro/pdf/invatamant/ed…

+ 2 mai multe resurse!
id:
18
Citate detectate:
0,17%
din acest document este citat de semnele de cotație:
id:
19
Citate detectate:
0,17%
din acest document este citat de semnele de cotație:
id:
20
Plagiatul detectat:
0,02%

https://biblioteca.regielive.ro/ref…
id:
21
Citate detectate:
0,98%
din acest document este citat de semnele de cotație:
id:
22
Plagiatul detectat:
0,2%

http://www.ucv.ro/pdf/invatamant/ed…

+ 2 mai multe resurse!
341,5
2
Industrie
157,9
3
Construcții
56,0
4
Transport 35,3
5
Servicii 82,9
Sursa:
Studiu privind stadiul actual al dezvoltării rurale și al agriculturii în regiunea Sud-Vest Oltenia și scenarii de
dezvoltare în perioada
2014 – 2020, pg.295
indicele dezvoltării comunei IDC
care conform studiului
" Dezvoltarea comunelor din România, Prof. univ. dr. Dumitru SANDU; Prof. univ. dr. Vergil VOINEAGU; Dr.
Filofteia PANDURU, 2009"
definește sfera publică și privată a dezvoltării locale. Astfel pentru regiunea Sud-Vest Oltenia avem următoarele
date:
Tabelul 1.4 Valorile IDC pentru județele din regiunea Sud-Vest OlteniaNr. CrtDenumirea județului
Valoare indice IDCObservații
1
Olt
44
2
Dolj
45
3
Gorj
52
4
Mehedinți
44
5
Vâlcea
48
Sursa:
" Dezvoltarea comunelor din România, Prof. univ. dr. Dumitru SANDU; Prof. univ. dr. Vergil VOINEAGU; Dr.
Filofteia PANDURU, 2009"
regiunea de dezvoltare
Sud-Muntenia
"
Regiunea Sud Muntenia este localizată în partea de sud a României, învecinându-se la nord cu regiunea
Centru, la est cu regiunea Sud – Est, la vest cu regiunea Sud – Vest, iar la sud cu Bulgaria,limita fiind dată de
fluviul Dunărea. Cu o suprafață de 34.453 km2, reprezentând 14,5% din suprafațaRomâniei, regiunea Sud
Muntenia ocupă locul al 3-lea ca mărime din cele 8 regiuni de dezvoltare.Din punct de vedere administrativ,
regiunea Sud Muntenia este formată din 7 județe Argeș,Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și
Teleorman), 16 municipii, 32 de orașe și 519 comune cu 2019 sate"
(
Studiu privind stadiul actual al dezvoltării rurale și al agriculturii în regiunea Sud Muntenia și scenarii dehttps://Plagiarism-Detector.com 6/33

id:
23
Secțiunea cotată:
0,07%
in:
http://bh.prefectura.mai.gov.ro/wp-content/uploads/sites/21/…
dezvoltare în perioada 2014-
2020, elaborator SC ACZ Consulting SRL, program REGIO – Program Operational Regional Sud-Muntenia,
Planul de Dezvoltare Regională Sud Muntenia 2014 – 2020, Institutul Național de Statistică – baze de date),
(Strategia de dezvoltare rurală a României 2014-2020 http://www.madr.ro
www.madr.ro).În tabelul 1.5. este evidențiată situația administrativă a regiunii.
Tabelul 1.5 Situația demografică și administrativă
a Regiunii Sud Muntenia-componenta ruralăNr.Crt.
Denumirea parametrului
U.M
Valoare
Obeservații
1.
Populația regiunii
loc
3.136.446
Date conform recensământul din anul 2011
2.
Populația rurală
loc 1.893.565
60,4% din populația regiunii
3.
Numarul de comune –
519
18.4% din comunele românesti
4.
Numarul de sate
–
2.019
15,58% din satele românesti
Sursa: Prelucrare proprie date INS baza de date TEMPO-Online
Zonele rurale din această regiune s-au dezvoltat semnificativ în perioada de după integrarea europeană prin
implementarea programelor cu finanțare nerambursabilă. În perioada de programare privind accesarea
fondurilor europene, 2007 – 2013 au fost implementate mai mult investiții în infrastructura rutieră și
sisteme de alimentare cu apă și canalizare
menajeră, apoi în perioada 2014 – 2020 au fost implementate și investiții în domenii de protecție a mediului,
infrastructură școlară, culturală, incluziune socială, etc. Astfel, în Tabelul 1.6. este evidențiată situația
investițiilor realizate în această regiune: Tabelul 1.6 Situația infrastructurii rurale in regiunea Sud-Muntenia
Nr.Crt.
Denumire U.M.
Valoare
Obeservații
1.
Infrstructura rutieră-Drumuri comunale Km
3.590,33
– drumuri modernizate
Km
1.113,33
-drumuri pietruite
Km
1.662.32
-drumuri de pamânt
Km
814,68
2.
Infrastructura de alimentare cu apă
Km
8.000,00
Infrastructura de apa uzată
Kmhttps://Plagiarism-Detector.com 7/33

id:
24
Plagiatul detectat:
0,17%

http://www.ucv.ro/pdf/invatamant/ed…

+ 2 mai multe resurse!
id:
25
Plagiatul detectat:
0,06%

http://owoot.org/greutatea-ideala-v…
6.450,00
3
.Infrastructura de gaze naturale Km
2.808,50
4
.Infrastructura de distribuție energie electrică
-localități neelectrificate sau electrificate partiallocalități
127,00
–
localități electrificatelocalități 1.892,00
5. Servicii poștale
unități poștale
865,00
6.
Gradul de asigurare al localităților cu acces la telefonie și internet
% din nivelul național
45,00
7.
Servicii medicale -unități spitalicești
Nr.
10,00
-unități sanitare
Nr.
886,00
8. Infrastructura socială -centre de asistență socială
nr
19,00
Investiții realizate prin POR
9
.Infrastructura de învățământ
-învățământ preșcolar unități 234,00
Situație în scădere -învățământ preuniversitar unități
868,00
Situație în scădere
-cadre didactice –
9.730,00
Situație în scădere 10
.Infrastructura turistică -agropensiuni
unități
156,00
Situație estimativ
Sursa: prelucrare proprie informații (
Ministerul Tranporturilor – Lista drumurilor comunale din România, Institutul Național de Statistică – Lungimea
căilor de transport la 31.XII. 2014, Institutul Național de Statistică – baze de date ) Indicatorii ce caracterizează
dezvoltarea unei anumite zone
se prezintă (conform studiului
S
tadiul
actual al dezvoltării rurale și al agriculturii în regiunea Sud Muntenia și scenarii de dezvoltare în perioada
2014-
2020, elaborator SC ACZ Consulting SRL, program REGIO – Program Operational Regional Sud-Muntenia),
astfel:rata riscului de sărăcie sau excluziunea socială, în sensul Programului Europa 2020 care pentru
Regiunea Sud-Muntenia este calculată la valoarea de 43,5 % indicator denumit AROPE
indicele concentrării activităților economice la nivelul uni teritoriu Ic –
calculat ca raportul dintre numarul de
anagajati din domeniul economic analizat si numarul total de angajați înmulțit cu 100, pentru regiunea Sud-
Muntenia acesta a fost stabilit astfel:
Tabelul 1.7 Indicele concentrării activitățiilor în regiunea Sud-Muntenia
Nr. Crt
Denumirea domeniului de activitate
Valoare indice Ichttps://Plagiarism-Detector.com 8/33

id:
26
Plagiatul detectat:
0,2%

http://www.ucv.ro/pdf/invatamant/ed…

+ 2 mai multe resurse!
id:
27
Citate detectate:
0,17%
din acest document este citat de semnele de cotație:
id:
28
Plagiatul detectat:
0,02%

https://biblioteca.regielive.ro/ref…
id:
29
Citate detectate:
0,68%
din acest document este citat de semnele de cotație:
%
Observații
1
Agricultura
37
2
Industrie
22
3
Construcții
60
4
Transport 64
5
Servicii 97
Sursa:
Studiu privind stadiul actual al dezvoltării rurale și al agriculturii în regiunea Sud Muntenia și scenarii de
dezvoltare în perioada 2014-
2020, elaborator SC ACZ Consulting SRL, program REGIO – Program Operational Regional Sud-Muntenia,
pag. 466)indicele dezvoltării comunei IDC
care conform studiului
" Dezvoltarea comunelor din România, Prof. univ. dr. Dumitru SANDU; Prof. univ. dr. Vergil VOINEAGU; Dr.
Filofteia PANDURU, 2009"
definește sfera publică și privată a dezvoltării locale. Astfel pentru regiunea Sud-Muntenia avem următoarele
date:
Tabelul 1.8 Valorile IDC pentru județele din regiunea Sud-Muntenia
Nr. CrtDenumirea județului
Valoare indice IDCObservații
1
Argeș
55
2
Calărași 41
3
Dâmbovița
52
4
Giurgiu
50
5
Ialomita
43
6
Prahova
60
7
Teleorman 41
Sursa: Dezvoltarea comunelor din România, Prof. univ. dr. Dumitru SANDU; Prof. univ. dr. Vergil VOINEAGU;
Dr. Filofteia PANDURU,regiunea de dezvoltare
Sud-Est
"
Regiunea Sud-Est este situată in partea de sud-est a Romaniei si se invecinează la nord cu Regiunea Nord-
Est, la vest cu Regiunea Centru, la sud-vest cu Regiunea Sud-Muntenia si Regiunea Bucuresti -Ilfov, la sud
cu Bulgaria, la est cu Republica Moldova, Ucraina si Țărmul Marii Negre. Acoperind 35.762 km2 sau 15 % din
suprafața totală a Țării, regiunea este a doua ca mărime din cele 8 regiuni ale Romaniei."https://Plagiarism-Detector.com 9/33

(
Profilul socio-economic al Regiunii de Dezvoltare Sud-Est – http://www.cjvrancea.ro
www.cjvrancea.ro ), (Strategia de dezvoltare rurală a României 2014-2020 http://www.madr.ro
www.madr.ro).În Tabelul 1.9. a fost evidențiată situația administrativă a regiunii de dezvoltare Regiunii Sud-Est
pe componenta rurală. Tabelul 1.9 Situația demografică și administrativă a Regiunii Sud-Est -componenta
ruralăNr.Crt.
Denumirea parametrului
U.M
Valoare
Obeservații
1.
Populația
loc
2.545.923
Date conform recensământul din anul 2011
2.
Populația rurală
loc 1.183.912
46,5% din populația regiunii
3.
Numarul de comune –
354
12,5% din comunele românesti
4.
Numarul de sate
–
1.447
13,8% din satele românesti
Sursa: Prelucrare proprie date INS baza de date TEMPO-Online
Dezvoltarea acestei regiuni a cunoscut de asemnea o dezvoltare semnificativă ca și în celelalte regiuni tot
dupa integrarea României în structurile europene, în cele două perioade de programare a accesării fondurilor
nerambursabile puse la dispoziția dezvoltării zonelor rurale.
Astfel, în această perioadă au fost realizate investitții în toate domeniile economico-sociale, astfel :
Tabelul 1.10 Situația infrastructurii rurale in regiunea Sud-EstNr.Crt.
Denumire U.M.
Valoare
Obeservații
1.
Infrstructura rutieră-Drumuri comunale Km
3.887,89
– drumuri modernizate
Km
1.800,09
-drumuri pietruite
Km
1.376,31
-drumuri de pamânt
Km
711,49
2.
Infrastructura de alimentare cu apă
Km
7.860,00
Infrastructura de apa uzată
Km
245,00
3
.Infrastructura de gaze naturale Km
2.800,00
4
.Infrastructura de distribuție energie electricăhttps://Plagiarism-Detector.com 10/33

id:
30
Citate detectate:
0,17%
din acest document este citat de semnele de cotație:
id:
31
Plagiatul detectat:
0,06%

http://owoot.org/greutatea-ideala-v…
-localități neelectrificate sau electrificate partiallocalități
40,00
–
localități electrificatelocalități 1.407,00
5. Servicii poștale
unități poștale
670,00
6.
Gradul de asigurare al localităților cu acces la telefonie și internet
% din nivelul național
54,00
7.
Servicii medicale -unități spitalicești
Nr.
6,00
-unități sanitare
Nr.
616,00
8. Infrastructura socială -centre de asistență socială
nr
2,00
Investiții realizate prin POR
9
.Infrastructura de învățământ
-învățământ preșcolar unități 287,00
Situație în scădere -învățământ preuniversitar unități
412,00
Situație în scădere
-cadre didactice –
9.876,00
Situație în scădere 10
.Infrastructura turistică -agropensiuni
unități
96,00
Situație estimativă
Sursa:
prelucrare proprie informații (
Ministerul Tranporturilor – Lista drumurilor comunale din România, Institutul Național de Statistică – Lungimea
căilor de transport la 31.XII. 2014, Institutul Național de Statistică – baze de date )Indicatorii ce caracterizează
dezvoltarea unei anumite zone (conform studiului
"
Dezvoltarea comunelor din România, Prof. univ. dr. Dumitru SANDU; Prof. univ. dr. Vergil VOINEAGU; Dr.
Filofteia PANDURU,2009"
)
se prezintă astfel:rata riscului de sărăcie sau excluziunea socială, în sensul Programului Europa 2020 care
pentru Regiunea Sud-Est este calculată la valoarea de 51,7 % indicator denumit AROPE
indicele concentrării activităților economice la nivelul uni teritoriu Ic –
calculat ca raportul dintre numarul de
anagajati din domeniul economic analizat si numarul total de angajați înmulțit cu 100, pentru regiunea Sud-Est
acesta a fost stabilit astfel:
Tabelul 1.11 Indicele concentrării activitățiilor în regiunea Sud-Est
Nr.Crt
Denumirea domeniului de activitate
Valoare indice Ic %
Observații
1
Agricultura
30
2
Industrie
18
3https://Plagiarism-Detector.com 11/33

id:
32
Citate detectate:
0,17%
din acest document este citat de semnele de cotație:
id:
33
Citate detectate:
0,86%
din acest document este citat de semnele de cotație:
Construcții
7
4
Transport 5
5
Servicii 5
Sursa: prelucrare proprie informatii (
Profilul socio-economic al Regiunii de Dezvoltare Sud-Est – http://www.cjvrancea.ro
www.cjvrancea.ro, Institutul Național de Statistică – baze de date)indicele dezvoltării comunei IDC
care conform
studiului
" Dezvoltarea comunelor din România, Prof. univ. dr. Dumitru SANDU; Prof. univ. dr. Vergil VOINEAGU; Dr.
Filofteia PANDURU, 2009"
definește sfera publică și privată a dezvoltării locale. Astfel pentru regiunea Sud-est avem următoarele date:
Tabelul 1.12
Valorile IDC pentru județele din regiunea Sud-Est
Nr.Crt
Denumirea județului
Valoare indice IDC
Observații
1
Braila
46
2
Buzău
48
3
Constanța
57
4
Galați 49
5
Tulcea 49
6
Vrancea
48
Sursa: Dezvoltarea comunelor din România, Prof. univ. dr. Dumitru SANDU; Prof. univ. dr. Vergil VOINEAGU;
Dr. Filofteia PANDURU,2009regiunea de dezvoltare Nord-Est
"
Regiunea acopera partea de Nord -Est al tarii si, conform traditiei, este o parte din vechea regiune istorica a
Moldovei. Cu o suprafata totala de 36.850 kmp si o populatie de 3.734.546 locuitori, regiunea Nord-Este ste
cea mare dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei. Geografic, regiunea se invecineaza la Nord cu
Ucraina, la Sud cu judetele Galati si Vrancea (RegiuneaSud-Est), la Est cu Republica Moldova iar la Vest cu
judetele Maramures
s i Bistrita-Nasaud (Regiunea NordVest) si judetele Mures, Harghita si Covasna
(Regiunea Centru)."
(
Analiza socio-economică a regiunii Nord-Est, ADR- Nord-Est , http://www.adrnordest.ro
www.adrnordest.ro ), (Strategia de dezvoltare rurală a României 2014-2020 http://www.madr.ro
www.madr.ro)Asfel, în Tabelul 1.13. este redată situația demografică și administrativă a regiunii:
Tabelul 1.13 Situația demografică și administrativă a Regiunii Nord-Est -componenta ruralăNr.Crt.
Denumirea parametrului
U.M
Valoare
Obeservații
1.
Populația regiunii
loc
3.302.217
Date conform recensământul din anul 2011
2.https://Plagiarism-Detector.com 12/33

Populația rurală
loc 1.927.423
58,4% din populația regiunii
3.
Numarul de comune –
505
17,9% din comunele românesti
4.
Numarul de sate
–
2.411
23,0% din satele românesti
Sursa: prelucrare proprie date INS baza de date TEMPO-Online
Regiunea de dezvoltare Nord-Est a cunoscut o dezvoltare mai lentă din punct de vedere socio-economic în
prima perioadă de programare, 2007 – 2013, insă începând cu a doua perioadă de programare 2014 – 2020,
dezvoltarea economică a regiunii a început să cunoască un traseu ascendent așa cum este redată în Tabelul
1.14.
Tabelul 1.14 Situația infrastructurii rurale in regiunea Nord-Est
Nr.Crt.
Denumire U.M.
Valoare
Obeservații
1.
Infrstructura rutieră-Drumuri comunale Km
5.173,57
– drumuri modernizate
Km
1.831,44
-drumuri pietruite
Km
2.395,36
-drumuri de pamânt
Km
946,77
2.
Infrastructura de alimentare cu apă
Km
3.800,00
Infrastructura de apa uzată
Km
298,00
3
.Infrastructura de gaze naturale Km
760,00
4
.Infrastructura de distribuție energie electrică
-localități neelectrificate sau electrificate partiallocalități
43,00
–
localități electrificatelocalități 2.398,00
5. Servicii poștale
unități poștale
532,00
6.
Gradul de asigurare al localităților cu acces la telefonie și internet
% din nivelul național
32,00
7.
Servicii medicale -unități spitalicești
Nr.
5,00https://Plagiarism-Detector.com 13/33

id:
34
Citate detectate:
0,17%
din acest document este citat de semnele de cotație:
id:
35
Plagiatul detectat:
0,06%

http://owoot.org/greutatea-ideala-v…
id:
36
Citate detectate:
0,17%
din acest document este citat de semnele de cotație:
-unități sanitare
Nr.
926,00
8. Infrastructura socială -centre de asistență socială
nr
2
Investiții realizate prin POR
9
.Infrastructura de învățământ
-învățământ preșcolar unități 6,00
Situație în scădere -învățământ preuniversitar unități
390,00
Situație în scădere
-cadre didactice –
8.543,00
Situație în scădere 10
.Infrastructura turistică -agropensiuni
unități
32,00
Situație estimativ
Sursa:prelucrare proprie informații (
Ministerul Tranporturilor – Lista drumurilor comunale din România, Institutul Național de Statistică – Lungimea
căilor de transport la 31.XII. 2014, Institutul Național de Statistică – baze de date )Indicatorii ce caracterizează
dezvoltarea regiunii, conform studiului
"Dezvoltarea comunelor din România, Prof. univ. dr. Dumitru SANDU; Prof. univ. dr. Vergil VOINEAGU; Dr.
Filofteia PANDURU, 2009"
se prezintă astfel :rata riscului de sărăcie sau excluziunea socială, în sensul Programului Europa 2020 care
pentru Regiunea Nord-Est este calculată la valoarea de 52,3 % indicator denumit AROPE
indicele concentrării activităților economice la nivelul uni teritoriu Ic –
calculat ca raportul dintre numarul de
anagajati din domeniul economic analizat si numarul total de angajați înmulțit cu 100, pentru regiunea Nord-Est
acesta a fost stabilit astfel:
Tabelul 1.15 Indicele concentrării activitățiilor în regiunea Nord-Est
Nr. Crt
Denumirea domeniului de activitate
Valoare indice Ic
%
Observații
1
Agricultura
50
2
Industrie
21
3
Construcții
9
4
Transport 6
5
Servicii 8
Sursa: prelucrare proprie informatii – Analiza socio-economică a regiunii Nord-Est, ADR- Nord-Est ,

ACASĂ-noua versiune

www.adrnordest.roindicele dezvoltării comunei IDC
care conform studiului
" Dezvoltarea comunelor din România, Prof. univ. dr. Dumitru SANDU; Prof. univ. dr. Vergil VOINEAGU; Dr.
Filofteia PANDURU, 2009"
definește sfera publică și privată a dezvoltării locale.
Astfel pentru regiunea Nord-Est avem următoarele date:
Tabelul 1.16.- valorile IDC pentru județele din regiunea Nord-Esthttps://Plagiarism-Detector.com 14/33

id:
37
Citate detectate:
0,31%
din acest document este citat de semnele de cotație:
Nr.Crt
Denumirea județului
Valoare indice IDC
Observații
1
Bacău
43
2
Botoșani
35
3
Iași
41
4
Neamț
44
5
Suceava
47
6
Vaslui
35
Sursa: Dezvoltarea comunelor din România, Prof. univ. dr. Dumitru SANDU; Prof. univ. dr. Vergil VOINEAGU;
Dr. Filofteia PANDURU, 2009regiunea de dezvoltare Nord-Vest
"
Regiunea Nord-Vest are o suprafață de 34.159 km2 reprezentând 14,3% din suprafața totală ațării. Este
alcătuită din 6 județe (NUTS 3): Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj."
(
PLANUL DE DEZVOLTARE A REGIUNII NORD-VEST
2014-2020 PLANUL REGIONAL DE ACȚIUNE
PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD – VEST 2016 – 2025 – http://www.adrnord-
vest.ro
www.adrnord-vest.ro ), (Strategia de dezvoltare rurală a României 2014-2020 http://www.madr.ro
www.madr.ro)Tabelul 1.17
– Situația demografică și administrativă
Regiunii Nord-Vest-componenta ruralăNr.Crt.
Denumirea parametrului
U.M
Valoare
Obeservații
1.
Populația regiunii Nord-Vest
loc
2.600.132
Date conform recensământul din anul 2011
2.
Populația rurală
loc 1.233.182
47,5% din populația regiunii
3.
Numarul de comune –
403
14,1% din comunele românesti
4.
Numarul de sate
–
1.800
17,2 % din satele românesti
Sursa: prelucrare proprie date INS baza de date TEMPO-Online
Din analiza dezvoltării socio-economice a celor doua două zone de nord ale României rezultă faptul că în
Regiunea Nord-Vest
s-au realizat mai multe investiții în cele două perioade de programare 2007 – 2013 și 2014https://Plagiarism-Detector.com 15/33

id:
38
Citate detectate:
0,02%
din acest document este citat de semnele de cotație:
– prezent, acest aspect îl pun pe influența
"mai occidentală"
a tendințelor din afara țării, a accesului mai rapid al informațiilor europene incă din perioada de preaderare a
României la Uniunea Europeana. Astfel, situația investițiilor realizate în această regiune este redată în Tabelul
1.18.
Tabelul 1.18. – Situația infrastructurii rurale in regiunea Nord-Vest
Nr.Crt.
Denumire U.M.
Valoare
Obeservații
1.
Infrstructura rutieră-Drumuri comunale Km
4.311,170
– drumuri modernizate
Km
1.526,16
-drumuri pietruite
Km
1.996,07
-drumuri de pamânt
Km
788,94
2.
Infrastructura de alimentare cu apăKm
6.850,00
Infrastructura de apa uzată
Km
730,00
3
.Infrastructura de gaze naturale Km
5.860,00
4
.Infrastructura de distribuție energie electrică
-localități neelectrificate sau electrificate partiallocalități
2,00
–
localități electrificatelocalități 1788,00
5. Servicii poștale
unități poștale
685,00
6.
Gradul de asigurare al localităților cu acces la telefonie și internet
% din nivelul național
54,00
7.
Servicii medicale -unități spitalicești
Nr.
3,00
-unități sanitare
Nr.
622,00
8. Infrastructura socială -centre de asistență socială
nr
3,00
Investiții realizate prin POR
9
.Infrastructura de învățământ
-învățământ preșcolar unități 14,00
Situație în scădere -învățământ preuniversitar unități
437,00https://Plagiarism-Detector.com 16/33

id:
39
Citate detectate:
0,17%
din acest document este citat de semnele de cotație:
id:
40
Plagiatul detectat:
0,06%

http://owoot.org/greutatea-ideala-v…
id:
41
Citate detectate:
0,17%
din acest document este citat de semnele de cotație:
Situație în scădere
-cadre didactice –
9.036,00
Situație în scădere 10
.Infrastructura turistică -agropensiuni
unități
284,00
Situație estimativ
Sursa:prelucrare proprie informații (
Ministerul Tranporturilor – Lista drumurilor comunale din România, Institutul Național de Statistică – Lungimea
căilor de transport la 31.XII. 2014, Institutul Național de Statistică – baze de date )Indicatorii ce caracterizează
dezvoltarea acestei regiuni, confrom studiului
" Dezvoltarea comunelor din România, Prof. univ. dr. Dumitru SANDU; Prof. univ. dr. Vergil VOINEAGU; Dr.
Filofteia PANDURU, 2009"
se prezintă astfel :rata riscului de sărăcie sau excluziunea socială, în sensul Programului Europa 2020 care
pentru Regiunea Nord-Vest este calculată la valoarea de 29,3 % indicator denumit AROPE
indicele concentrării activităților economice la nivelul uni teritoriu Ic –
calculat ca raportul dintre numarul de
anagajati din domeniul economic analizat si numarul total de angajați înmulțit cu 100, pentru regiunea Nord-
Vest acesta a fost stabilit astfel:
Tabelul 1.19 Indicele concentrării activitățiilor în regiunea Nord-Vest
Nr.Crt
Denumirea domeniului de activitate
Valoare indice Ic %
Observații
1
Agricultura
38
2
Industrie
30
3
Construcții
7
4
Transport 7
5
Servicii 16
Sursa: PLANUL DE DEZVOLTARE A REGIUNII NORD-VEST
2014-2020 PLANUL REGIONAL DE ACȚIUNE
PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD – VEST 2016 – 2025 – http://www.adrnord-
vest.ro
www.adrnord-vest.ro ) indicele dezvoltării comunei IDC
care conform studiului
" Dezvoltarea comunelor din România, Prof. univ. dr. Dumitru SANDU; Prof. univ. dr. Vergil VOINEAGU; Dr.
Filofteia PANDURU, 2009"
definește sfera publică și privată a dezvoltării locale. Astfel pentru regiunea Nord-Vest avem următoarele date:
Tabelul 1.20 Valorile IDC pentru județele din regiunea Nord-Vest
Nr.Crt
Denumirea județului
Valoare indice IDC
Observații
1
Bihor
56
2
Bistrița-Năsaud
50
3https://Plagiarism-Detector.com 17/33

id:
42
Citate detectate:
0,21%
din acest document este citat de semnele de cotație:
id:
43
Citate detectate:
3,82%
din acest document este citat de semnele de cotație:
Cluj
62
4
Maramureș 50
5
Satu-Mare
50
6
Sălaj
51
Sursa:
" Dezvoltarea comunelor din România, Prof. univ. dr. Dumitru SANDU; Prof. univ. dr. Vergil VOINEAGU; Dr.
Filofteia PANDURU, 2009regiunea de dezvoltare Vest
"
Regiunea Vest are o suprafață de 32.034 Km2
(13,4 % din suprafața țării) și este compusă din 42 orașe (din
care 12 municipii) și 276 comune (318 unități administrativ teritoriale), grupateîn patru județe: Arad, Caraș-
Severin, Hunedoara și Timiș.Regiunea Vest face parte din Euroregiunea Dunăre – Criș – Mureș – Tisa (DCMT),
care implică cele patru județe ale Regiunii Vest, trei comitate din Ungaria și regiunea autonomă Voivodina din
Serbia. Euroregiunea a fost înființată în 1997 pe baza unui protocol decolaborare semnat de către
reprezentanții autorităților locale din cadrul regiunilor componente.
" (
PLANUL REGIONAL DE ACȚIUNE PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST 2016 –
2025 http://www.infraed.ro
www.infraed.ro ) , (Strategia de dezvoltare rurală a României 2014-2020 http://www.madr.ro
www.madr.ro ) Tabelul 1.21.
Situația demografică și administrativă
Regiunii Vest -componenta ruralăNr.Crt.
Denumirea parametrului
U.M
Valoare
Obeservații
1.
Populația regiunii Vest
loc
1.828.313
Date conform recensământul din anul 2011
2.
Populația rurală
loc 692.898
37,9% din populația regiunii
3.
Numarul de comune –
281
9,9% din comunele românesti
4.
Numarul de sate
–
1.327
10,3 % din satele românesti
Sursa: prelucrare proprie date INS baza de date TEMPO-Online
Ca și în Regiunea Nord-Vest, și în această regiune de dezvoltare economică a țării, influențele occidentale și-
au pus amprenta pe viața socială și economică a populației din zonele rurale prin accesul mai ușor la
conceptele și iedeile din vest asupra unei dezvoltări rapide și durabile. Astfel, se reliefează în Tabelul 1.22
situația dezvoltării Regiunii Vest.
Tabelul 1.22 Situația infrastructurii rurale in regiunea Vest
Nr.Crt.
Denumire U.M.
Valoarehttps://Plagiarism-Detector.com 18/33

Obeservații
1.
Infrstructura rutieră-Drumuri comunale Km
3.883,36
– drumuri modernizate
Km
1.374,71
-drumuri pietruite
Km
1.797,99
-drumuri de pamânt
Km
710,66
2.
Infrastructura de alimentare cu apă
Km
100,00
Infrastructura de apa uzată
Km
68,90
3
.Infrastructura de gaze naturale Km
1.987,00
4
.Infrastructura de distribuție energie electrică
-localități neelectrificate sau electrificate partiallocalități
84,00
–
localități electrificatelocalități 1.243,00
5. Servicii poștale
unități poștale
267,00
6.
Gradul de asigurare al localităților cu acces la telefonie și internet
% din nivelul național
62,00
7.
Servicii medicale -unități spitalicești
Nr.
4,00
-unități sanitare
Nr.
445,00
inclusiv cabinete școlare
8. Infrastructura socială -centre de asistență socială
nr
3,00
Investiții realizate prin POR
9
.Infrastructura de învățământ
-învățământ preșcolar unități 3,00
Situație în scădere -învățământ preuniversitar unități
285,00
Situație în scădere
-cadre didactice –
4.582,00
Situație în scădere 10
.Infrastructura turistică -agropensiuni
unități
150,00
Situație estimativ
Sursa:prelucrare proprie informații (https://Plagiarism-Detector.com 19/33

id:
44
Citate detectate:
1,36%
din acest document este citat de semnele de cotație:
id:
45
Citate detectate:
0,48%
din acest document este citat de semnele de cotație:
id:
46
Citate detectate:
0,05%
din acest document este citat de semnele de cotație:
Ministerul Tranporturilor – Lista drumurilor comunale din România, Institutul Național de Statistică – Lungimea
căilor de transport la 31.XII. 2014, Institutul Național de Statistică – baze de date )Indicatorii ce caracterizează
dezvoltarea regiunii conform studiului "
Dezvoltarea comunelor din România, Prof. univ. dr. Dumitru SANDU; Prof. univ. dr. Vergil VOINEAGU; Dr.
Filofteia PANDURU, 2009
" se prezintă astfel:rata riscului de sărăcie sau excluziunea socială, în sensul Programului Europa 2020 care
pentru Regiunea Vest este calculată la valoarea de 19,4 % indicator denumit AROPE
indicele concentrării activităților economice la nivelul uni teritoriu Ic – calculat ca raportul dintre numarul de
anagajati din domeniul economic analizat si numarul total de angajați înmulțit cu 100, pentru regiunea Vest
acesta a fost stabilit astfel:
Tabelul 1.23 Indicele concentrării activitățiilor în regiunea Vest
Nr. Crt
Denumirea domeniului de activitate
Valoare indice Ic
%
Observații
1
Agricultura
20
2
Industrie
26
3
Construcții
10
4
Transport 6
5
Servicii 32
Sursa:
PLANUL REGIONAL DE ACȚIUNE PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST 2016 –
2025 http://www.infraed.ro
www.infraed.ro ) , Strategia de dezvoltare rurală a României 2014-2020 http://www.madr.ro
www.madr.roindicele dezvoltării comunei IDC
care conform studiului "
Dezvoltarea comunelor din România, Prof. univ. dr. Dumitru SANDU; Prof. univ. dr. Vergil VOINEAGU; Dr.
Filofteia PANDURU, 2009
" definește sfera publică și privată a dezvoltării locale. Astfel pentru regiunea Nord-Vest avem următoarele
date:
Tabelul 1.24 Valorile IDC pentru județele din regiunea Vest
Nr.Crt
Denumirea județului
Valoare indice IDC
Observații
1
Arad
60
2
Caraș – Severin 54
3
Hunedoara
63
4
Timiș
69
Sursa: "
Dezvoltarea comunelor din România, Prof. univ. dr. Dumitru SANDU; Prof. univ. dr. Vergil VOINEAGU; Dr.
Filofteia PANDURU, 2009https://Plagiarism-Detector.com 20/33

id:
47
Plagiatul detectat:
0,58%

http://mdrl.ro/_documente/regiuni/7…

+ 3 mai multe resurse!
"regiunea de dezvoltare Centru
"
Regiunea
de dezvoltare Centru, cu o suprafață totală de 34,100 km2 (14,31% din România), cuprinde județele Alba,
Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu. Zonă cu forme de relief specifice podișului, văi direcționate est-
vest, regiunea deține însemnate rezerve de gaz metan, minereuri auro-argentifere și colorate, nemetalifere,
sare, izvoare minerale și terapeutice, iar peste o treime din suprafață este ocupată de
păduri. (STRATEGIA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ CENTRU 2016 – 2020 http://www.adrcentru.ro
www.adrcentru.ro ), Strategia de dezvoltare rurală a României 2014-2020 http://www.madr.ro
www.madr.ro) Tabelul 1.25 Situația demografică și administrativă a Regiunii Centru -componenta ruralăNr.Crt.
Denumirea parametrului
U.M
Valoare
Obeservații
1.
Populația regiunii Centru loc
2.360.805
Date conform recensământul din anul 2011
2.
Populația rurală
loc 992.497
42,1% din populația regiunii
3.
Numarul de comune –
357
12,4% din comunele românesti
4.
Numarul de sate
–
1.788
17,1% din satele românesti
Sursa: Prelucrare proprie date INS TEMPO-Online
Regiunea de dezvoltare Centru, fiind o regiune cu o influență puternic indusă de populația maghiară a
cunoscut o dezvoltare mai rapidă în comparție cu o regiune de dezvoltare din sudul țării tocmai din același
motiv ca și în zonele de vest ale țării, a unui alt fel de mod de gândire a strategiilor locale, a ideiilor de afaceri, a
sprijinului stutului ungar pentru populația din zonă. Astfel, se evidențiază urmatorele investiții realizate conform
Tabelului 1.26:
Tabelul 1.26 Situația infrastructurii rurale in regiunea de dezvoltare Centru
Nr.Crt.
Denumire U.M.
Valoare
Obeservații
1.
Infrstructura rutieră-Drumuri comunale Km
3.249,12
– drumuri modernizate
Km
1.150,19
-drumuri pietruite
Km
1.504,34
-drumuri de pamânt
Km
594,66
2.
Infrastructura de alimentare cu apă
Km
2.345,00https://Plagiarism-Detector.com 21/33

id:
48
Citate detectate:
0,17%
din acest document este citat de semnele de cotație:
id:
49
Plagiatul detectat:
0,06%

http://owoot.org/greutatea-ideala-v…
Infrastructura de apa uzată
Km
1.058,40
3
.Infrastructura de gaze naturale Km
2.986,00
4
.Infrastructura de distribuție energie electrică
-localități neelectrificate sau electrificate partiallocalități
6,00
–
localități electrificatelocalități 1.782,00
5. Servicii poștale
unități poștale
6.
Gradul de asigurare al localităților cu acces la telefonie și internet
% din nivelul național231,00
7.
Servicii medicale -unități spitalicești
Nr.
2,00
-unități sanitare
Nr.
528,00
inclusiv cabinete școlare
8. Infrastructura socială -centre de asistență socială
nr
2,00
Investiții realizate prin POR
9
.Infrastructura de învățământ
-învățământ preșcolar unități 3,00
Situație în scădere -învățământ preuniversitar unități
371,00
Situație în scădere
-cadre didactice –
8.016,00
Situație în scădere 10
.Infrastructura turistică -agropensiuni
unități
487,00
Situație estimativ
Sursa:prelucrare proprie informații (
Ministerul Tranporturilor – Lista drumurilor comunale din România, Institutul Național de Statistică – Lungimea
căilor de transport la 31.XII. 2014, Institutul Național de Statistică – baze de date )Indicatorii ce caracterizează
dezvoltarea regiunii analizate conform studiului
" Dezvoltarea comunelor din România, Prof. univ. dr. Dumitru SANDU; Prof. univ. dr. Vergil VOINEAGU; Dr.
Filofteia PANDURU, 2009"
se prezintă astfel rata riscului de sărăcie sau excluziunea socială, în sensul Programului Europa 2020 care
pentru Regiunea de dezvoltare Centru este calculată la valoarea de 28,5 % indicator denumit AROPE
indicele concentrării activităților economice la nivelul uni teritoriu Ic –
calculat ca raportul dintre numarul de
anagajati din domeniul economic analizat si numarul total de angajați înmulțit cu 100, pentru regiunea de
dezvoltare Centru acesta a fost stabilit astfel:
Tabelul 1.27 Indicele concentrării activitățiilor în regiunea Centru
Nr.Crt
Denumirea domeniului de activitate
Valoare indice Ic%
Observații
1https://Plagiarism-Detector.com 22/33

id:
50
Citate detectate:
0,17%
din acest document este citat de semnele de cotație:
id:
51
Citate detectate:
0,21%
din acest document este citat de semnele de cotație:
id:
52
Citate detectate:
3,78%
din acest document este citat de semnele de cotație:
Agricultura
30
2
Industrie
36
3
Construcții
11
4
Transport 8
5
Servicii 10
Sursa: prelucrare proprie informatii STRATEGIA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ CENTRU 2016 – 2020

Acasa

www.adrcentru.ro , Strategia de dezvoltare rurală a României 2014-2020 http://www.madr.ro
www.madr.roindicele dezvoltării comunei IDC
care conform studiului
" Dezvoltarea comunelor din România, Prof. univ. dr. Dumitru SANDU; Prof. univ. dr. Vergil VOINEAGU; Dr.
Filofteia PANDURU, 2009"
definește sfera publică și privată a dezvoltării locale. Astfel pentru regiunea Centru avem următoarele date:
Tabelul 1.28 Valorile IDC pentru județele din regiunea Centru
Nr.Crt
Denumirea județului
Valoare indice IDC
Observații
1
Alba
58
2
Brașov
67
3
Covasna
52
4
Harghita
56
5
Mureș
61
6
Sibiu
66
Sursa:
" Dezvoltarea comunelor din România, Prof. univ. dr. Dumitru SANDU; Prof. univ. dr. Vergil VOINEAGU; Dr.
Filofteia PANDURU, 2009regiunea de dezvoltare Bucuresti-Ilfov
"
Regiunea București-Ilfov, constituită din municipiul București – capitala României – și județul Ilfov, este situată în
sudul țării, în partea centrală a Câmpiei Române. Suprafața totală a Regiunii București-Ilfov este de 1.821 km2 ,
din care 13,1% reprezintă teritoriul administrativ al Municipiului București și 86,9% al județului Ilfov. Cele două
entități care alcătuiesc regiunea sunt totodată și cele mai mici unități teritorial administrative ale României din
punct de vedere al întinderii.
" (
Regiunea de Dezvoltare București-Ilfov, Caracteristici demo-geografice http://www.mdrl.ro
www.mdrl.ro ), (Strategia de dezvoltare rurală a României 2014-2020 http://www.madr.ro
www.madr.ro), (Profil demografic,
regiune București-Ilfov http://www.oiposdrubi.rohttps://Plagiarism-Detector.com 23/33

www.oiposdrubi.ro ). Tabelul 1.29 Situația demografică și administrativă a Regiunii Bucuresti-Ilfov-
componenta ruralăNr.Crt.
Denumirea parametrului
U.M
Valoare
Obeservații
1.
Populația regiunii
loc
2.272.163
Date conform recensământul din anul 2011
2.
Populația rurală
loc 221.710
9,8% din populația regiunii
3.
Numarul de comune –
32
1,1% din comunele românesti
4.
Numarul de sate
–
91
0,9% din satele românesti
Sursa: Prelucrare proprie date INS TEMPO-Online
Caracteristica principală a acestei regiuni din punct de vedere
economic și social este influența dezvoltării
puternice încă imediat după anul 1989 a zonelor limitrofe capitalei țării dar și accesul ușor la informațiile
privind accesarea programelor europene de finațare pentru zonele rurale. Menționez ca in această regiune
influența factorului politic a fost mai pregnantă față de celelalte regiuni de dezvoltare din țară.
Tabelul 1.30 Situația infrastructurii rurale in regiunea de dezvoltare București-Ilfov
Nr.Crt.
Denumire U.M.
Valoare
Obeservații
1.
Infrstructura rutieră-Drumuri comunale Km
185,26
– drumuri modernizate
Km
65,70
-drumuri pietruite
Km
104,49
-drumuri de pamânt
Km
15,07
2.
Infrastructura de alimentare cu apă
Km
171,00
Infrastructura de apa uzată
Km
121,30
3
.Infrastructura de gaze naturale Km
165,00
4
.Infrastructura de distribuție energie electrică
-localități neelectrificate sau electrificate partiallocalități
–
–
localități electrificatelocalități 91,00https://Plagiarism-Detector.com 24/33

id:
53
Citate detectate:
1,46%
din acest document este citat de semnele de cotație:
5. Servicii poștale
unități poștale
32,00
6.
Gradul de asigurare al localităților cu acces la telefonie și internet
% din nivelul național
98,00
7.
Servicii medicale -unități spitalicești
Nr.
3,00
-unități sanitare
Nr.
94,00
inclusiv cabinete școlare
8. Infrastructura socială -centre de asistență socială
nr
2,00
Investiții realizate prin POR
9
.Infrastructura de învățământ
-învățământ preșcolar unități 17,00
Situație în scădere -învățământ preuniversitar unități
52,00
Situație în scădere
-cadre didactice –
305,00
Situație în scădere 10
.Infrastructura turistică -agropensiuni
unități
18,00
Situație estimativ
Sursa:prelucrare proprie informații (
Ministerul Tranporturilor – Lista drumurilor comunale din România, Institutul Național de Statistică – Lungimea
căilor de transport la 31.XII. 2014, Institutul Național de Statistică – baze de date )Indicatorii ce caracterizează
dezvoltarea regiunii conform studiului "
Dezvoltarea comunelor din România, Prof. univ. dr. Dumitru SANDU; Prof. univ. dr. Vergil VOINEAGU; Dr.
Filofteia PANDURU, 2009
"
se prezintă astfel:rata riscului de sărăcie sau excluziunea socială, în sensul Programului Europa 2020 care
pentru Regiunea de dezvoltare București-Ilfov este calculată la valoarea de 31,5 % indicator denumit AROPE
indicele concentrării activităților economice la nivelul uni teritoriu Ic – calculat ca raportul dintre numarul de
anagajati din domeniul economic analizat si numarul total de angajați înmulțit cu 100, pentru regiunea de
dezvoltare București-Ilfov acesta a fost stabilit astfel:
Tabelul 1.31 Indicele concentrării activitățiilor în
regiunea
București-IlfovNr.Crt
Denumirea domeniului de activitate
Valoare indice Ic %
Observații
1
Agricultura
6
2
Industrie
20
3
Construcții
18
4
Transport 11
5https://Plagiarism-Detector.com 25/33

id:
54
Citate detectate:
0,36%
din acest document este citat de semnele de cotație:
id:
55
Plagiatul detectat:
0,05%

http://www.madr.ro/docs/fep/2013/ra…

+ 2 mai multe resurse!
id:
56
Secțiunea cotată:
0,05%
in:
http://www.oiposdrubi.ro
id:
57
Citate detectate:
0,01%
din acest document este citat de semnele de cotație:
id:
58
Plagiatul detectat:
1,4%

https://biblioteca.regielive.ro/ref…

+ 4 mai multe resurse!
id:
59
Citate detectate:
0,62%
din acest document este citat de semnele de cotație:
Servicii 46
Sursa: prelucrare proprie informatii
(Regiunea de Dezvoltare București-Ilfov, Caracteristici demo-geografice http://www.mdrl.ro
www.mdrl.ro ), (Strategia de dezvoltare rurală a României 2014-2020 http://www.madr.ro
www.madr.ro), (Profil demografic,
regiune București-Ilfov http://www.oiposdrubi.ro
www.oiposdrubi.ro ).indicele dezvoltării comunei IDC
care conform studiului "
Dezvoltarea comunelor din România, Prof. univ. dr. Dumitru SANDU; Prof. univ. dr. Vergil VOINEAGU; Dr.
Filofteia PANDURU, 2009
" definește sfera publică și privată a dezvoltării locale. Astfel pentru regiunea București-Ilfov avem următoarele
date: Tabelul 1.32 Valorile IDC pentru județele din regiunea București-IlfovNr. Crt
Denumirea județului
Valoare indice IDC
Observații
1
Ilfov
91
Sursa: "
Dezvoltarea comunelor din România, Prof. univ. dr. Dumitru SANDU; Prof. univ. dr. Vergil VOINEAGU; Dr.
Filofteia PANDURU, 2009CAPITOLUL 2
PROGRAME DE FINAȚARE PENTRU ZONELE RURALE DIN ROMÂNIA
2.1. Programe cu finanțare europeană pentru zonele rurale
2.1.1. Programele cu finanțare europeană pentru perioada de preaderare
2.1.2. Programele cu finanțare europeană
pentru perioada de programare
2007-2013
2.1.3. Programele cu finanțare europeană
pentru perioada de programare 2014-2020
2.2. Programe cu finanțare națională pentru zonele rurale
2.2.1. Programele cu finanțare națională pentru perioada de preaderare
2.2.2. Programele cu finanțare
națională pentru perioada de postaderare
Cuvinte
– cheiepreaderare
postaderare
finanțare europeană
finanțare națională
perioadă de programare
2.1. Programe cu finanțare europeană pentru zonele rurale
"
Integrarea în Uniunea Europeană este una dintre prioritățile-cheie ale politicii externe a României. Acest
obiectiv strategic deosebit de important dă un impuls reformelor structurale de dinaintea aderării și acoperă
toate sectoarele economiei naționale. Ca parte substanțială a acestei strategii, România trebuie să adopte în
mod treptat o politică agricolă și un cadru instituțional pe deplin compatibile cu politica agricolă comună (PAC)
a Uniunii Europene. La fel ca și celelalte 10 noi state membre (NSM-10) care au aderat în 2004, România, ca
nou intrant, va trebui să se adapteze la UE, să îndeplinească Criteriile de aderare de la Copenhaga și să se
alinieze la întregul corp al legislației și politicilor existente ale UE (așa-numitul acquis comunitar). Negocierile
în vederea aderării s-au concentrat asupra vitezei și metodei cu care România trebuie să adopte legislația
UE." (Introducerea politicii agricole comune a UE în România – statut și impac
t siteresources.worldbank.org/INTROMANIAINROMANIAN/ Resources/CapitoulIII.pdf
).
"
Începând din 2014, fiecare stat membru trebuie să stabilească un acord de parteneriat care necesită
coordonarea tuturor fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) din țara respectivă. În
același timp, Comisia Europeană și statele membre colaborează cu Banca Europeană de Investiții (BEI) înhttps://Plagiarism-Detector.com 26/33

id:
60
Plagiatul detectat:
0,06%

http://www.fsesudmuntenia.ro/css/do…

+ 2 mai multe resurse!
id:
61
Citate detectate:
0,45%
din acest document este citat de semnele de cotație:
id:
62
Plagiatul detectat:
0,05%

http://www.madr.ro/docs/fep/2013/ra…

+ 2 mai multe resurse!
id:
63
Plagiatul detectat:
0,06%

http://www.madr.ro/docs/fep/2013/ra…
id:
64
Citate detectate:
0,01%
din acest document este citat de semnele de cotație:
id:
65
Citate detectate:
0,01%
din acest document este citat de semnele de cotație:
id:
66
Plagiatul detectat:
0,06%

http://www.madr.ro/docs/fep/2013/ra…
id:
67
Plagiatul detectat:
0,08%

https://lege5.ro/Gratuit/gm3dcobwgq…

+ 4 mai multe resurse!
id:
68
Citate detectate:
0,31%
din acest document este citat de semnele de cotație:
id:
69
Citate detectate:
0,01%
din acest document este citat de semnele de cotație:
vederea creării unor instrumente financiare în cadrul FEADR. Implementarea și impactul programelor de
dezvoltare rurală sunt monitorizate și evaluateîn detaliu"
(Site ul European Commission – Agriculture and rural development 2014-2020)2.1.1. Programele cu finanțare
europeană pentru perioada de preaderare
În vederea pregătirii României
din punct de vedere economic și
social pentru aderarea la Uniunea Europeană, s-au pus în aplicare anumite programe de finanțare
nerambursabilă pentru dezvoltarea domeniilor majore ale economiei rurale românești, astfel:
"
SAPARD programul special de pre-aderare pentru agricultură și dezvoltare rurală. (Special pre-Accession
Programme for Agriculture and Rural Development) lansat pentru Romania la data de 01. August 2002 cu
derulare in doua direcții : –
prelucrarea și marketingul produselor agricole și piscicole-
dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale"
(
Site ul Wikipedia – Uniunea Europeană)2.1.2. Programele cu finanțare europeană
pentru perioada de programare
2007-2013
După integrarea României în structurile comunității europene s-au pus în aplicare programe cu finanțare
nerambursabilă pentru dezvoltarea zonelor rurale insă față de perioada de preaderare au fost precizate spre
implementare investiții nu numai în domeniile de infrastructură dar și în domenii precum educația, cultura,
tradițiile populare, incluziunea socială, preotecția mediului inconjurător, etc. Pentru realizarea acestor
deziderate au fost dezvoltate mai multe axe de finațare pentru investițiile rurale prin
Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală
– FEADR în sumă de 8,2 miliarde
de euro.
Alocarea sumelor destinate realizării de investiții rurale a fost efectuată pe baza unui document numit PNDR –
Planul National de Dezvoltare Rurală ce respectă regulile de accesare a axelor de finanțare și a programelor
respective numite
"masuri"
sau
"submasuri"
de finațare.
Aceste programe de finanțare au fost încredințate spre gestionare și implementare
Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale prin
Agentia de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit
pentru Programul National de Dezvoltare Rurala.
" Obiectivele specifice ale PNDR sprijină:cresterea competitivităț
ii sectoarelor agro-alimentar si forestierîmbunatațirea mediului și a spaț
iului ruralîmbunatațirea calitații vieții î
n zonele ruraled
iversificarea economiei ruraledemararea si funcționarea inițiativelor de dezvoltare locală "
(
Site ul Wikipedia – Uniunea Europeană)În vederea implementării raționale a programelor de finanțare s-au
delimitat domeniile de accesare a acestora în așa ziselehttps://Plagiarism-Detector.com 27/33

id:
70
Citate detectate:
0,02%
din acest document este citat de semnele de cotație:
id:
71
Citate detectate:
0,12%
din acest document este citat de semnele de cotație:
id:
72
Citate detectate:
0,11%
din acest document este citat de semnele de cotație:
id:
73
Citate detectate:
0,12%
din acest document este citat de semnele de cotație:
id:
74
Citate detectate:
1,06%
din acest document este citat de semnele de cotație:
id:
75
Citate detectate:
0,9%
din acest document este citat de semnele de cotație:
id:
76
Citate detectate:
0,99%
din acest document este citat de semnele de cotație:
"axe"
clasificate astfel:
"
Axa 1: "
Creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier
" cu o alocare de 3,17 miliarde Euro (42,2%);Axa 2: "
Îmbunătățirea mediului și a spațiului rural
" cu o alocare de 1,88 miliarde Euro (25%);
Axa 3: "
Calitatea vieții în zonele rurale
" cu o alocare de 1,97 miliarde Euro (26,3%);
Axa 4: "
LEADER
" cu o alocare de 188,05 milioane Euro (2,5%).
În cadrul fiecărei axe, în funcție de tipul investiției și
domeniile vizate, sunt grupate măsurile concrete ce vor fi implementate prin Program:Axa 1
111 – Formare profesională, informare și difuzare de cunoștințe
112 – Instalarea tinerilor fermieri
121 – Modernizarea exploatațiilor agricole
122 – Îmbunătățirea valorii economice a pădurii
123 – Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere
125 – Îmbunătățirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea și adaptarea
agriculturii și silviculturii
141 – Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistență
142 – Înființarea grupurilor de producători
143 – Furnizarea de servicii de consiliere și consultanță pentru agricultori
"
(
Site ul PNDR – 2007-2013, Raportul Anual de Progrese privind implementarea Programului Național de
Dezvoltare Rurala în anul 2007)
"
Axa 2211 – Sprijin pentru zona montană defavorizată
212 – Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât zona montană
214 – Plăți de agro-mediu
221 – Prima împădurire a terenurilor agricole
Obiectivul măsurilor din Axa 2 este de a îmbunătăți mediul în spațiul rural și de aconserva biodiversitatea
printr-un management durabil al terenurilor agricole șiforestiere
.Axa 3
312 – Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi
313 – Încurajarea activităților turistice
322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru
economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale."
(Site ul PNDR – 2007-2013, Raportul Anual de Progrese privind implementarea Programului Național de
Dezvoltare Rurala în anul 2007)
"
Axa 441 Implementarea strategiilor de dezvoltare locală:
– 411 Creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier
– 412 Îmbunătățirea mediului și a spațiului rural
– 413 Calitatea vieții și diversificarea economiei ruralehttps://Plagiarism-Detector.com 28/33

id:
77
Secțiunea cotată:
0,06%
in:
http://www.oiposdrubi.ro
id:
78
Citate detectate:
0,02%
din acest document este citat de semnele de cotație:
id:
79
Citate detectate:
3,13%
din acest document este citat de semnele de cotație:
421 Implementarea proiectelor de cooperare
431 Funcționarea Grupurilor de Acțiune Locală, dobândirea de competențe și
animarea teritoriului- 431-1 Construcție parteneriate public-private
– 431-2 Funcționarea Grupurilor de Acțiune Locală, dobândirea de com
petențe și animarea teritoriuluiMăsurile din Axa 4 vizează sprijinirea dezvoltării rurale prin îmbunătățirea
guvernăriilocale și promovarea potențialului endogen. Abordarea Leader va contribui larealizarea obiectivelor
Axelor 1, 2 și 3 prin intermediul strategiilor de dezvoltare localăintegrată și prin acțiuni inovative.
"
(
Site ul PNDR – 2007-2013, Raportul Anual de Progrese privind implementarea Programului Național de
Dezvoltare Rurala în anul 2007)2.1.3. Programele cu finanțare europeană
pentru perioada de programare 2014 -2020
Pentru perioada de programare financiară 2014 – 2020 a Uniunii Europene pentru România s-au avut în vedere
realizările și neralizările perioadei anterioare 2007 – 2013 și au fost concepute într-un mod diferit aceste finațari
luîndu-se în considerație domeniile majore de intervenție sau cele cu o implementare scăzută.
Astfel se dezvoltă tot mai accentuat conceptul de
"dezvoltare durabila"
pentru zona rurală cu implicații financiare în programe de protecție a mediului, în tehnologii moderne în
procesele de prelucrare a produselor agricole, cu investiții în utilaje agricole cu un grad de poluare redus, etc.
În această perioadă față de perioada anterioară se pot implementa în mediul rural și investiții finațate prin
programele regionale, exemplu este Programul Operațional Regional-POR care are axe eligibile pentru zona
rurală în domenii cum ar fi programe pentru IMM uri, pentru activități turistice, etc.
De asemenea se pot finața activități în domeniul resurselor umane prin Programul Operaț
ional Capital Uman – POCU cu implicații în incluziunea socială pe categorii de etnii, a persoanelor din
agricultura de subzistență și semi-subzistență, etc
"Începâ
nd cu anul 2014 pentru perioada de programare 2014 -2020 în cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii
Rurale se înființeaza Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale –
AFIR care dezvoltă și definește direcțiile de
dezvoltare a zonei rurale prin măsurile de finanațare stabilite în consens cu politica Uniunii Europene
astfel:dezvoltarea sectorului pomicol prin : –
dezvoltarea exploatațiilor pomicole-
procesare produse pomicole-
inființarea grupurilor de producători in pomiculturadezvoltarea exploataț
iilor agricoleprocesarea produselor agricole
dezvoltarea infrastructurii agricole si forestiere
–
irigații-
infrastructura de acces agricola-
infrastructura de acces silvicainstalarea tinerilor fermieri
inființ
area de activitați neagricole-
activități non-agricole dezvoltate de către microintreprinderi și IMM din mediul rural-
activități de agroturism-
activități de medicină umană si veterinară-
etcdezvoltarea activităț
ilor micilor fermieridezvoltarea infrastructurii rurale
–
modernizare drumuri comunale, sătești, –
inființare sisteme de apă si apă uzată-
crearea și modernizarea infrastructurii educaționale ante și preșcolară și a infrastructurii de învățământ
secundar superior, cu profil resurse naturale și protecția mediului dar și a școlilor profesionale în domeniul
agricolprotejarea patrimoniul cultural –
susținerea investițiilor de restaurare, conservare și accesibilizare a patrimoniului cultural imobil de interes
local, a așezămintelor monahale inclusiv a așezămintelor culturale-
punerea în valoare a moștenirii culturale locale, la promovarea turismului rural, conducând astfel la creșterea
nivelului de trai în zonele rurale;crearea suprafetelor impadurite măhttps://Plagiarism-Detector.com 29/33

id:
80
Plagiatul detectat:
0,07%

http://www.apia.org.ro/ro/ajutoare-…

+ 2 mai multe resurse!
id:
81
Secțiunea cotată:
0,06%
in:
http://www.mdrap.ro/lucrari-publice/pndl
id:
82
Plagiatul detectat:
0,29%

http://www.mdrap.ro/lucrari-publice…
id:
83
Plagiatul detectat:
0,21%

http://www.mdrap.ro/lucrari-publice…

+ 5 mai multe resurse!
suri ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – APIA de mediu si clima-
sustinerea producatorilor agricoli din mediul rural pentru zonele defavorizate sau afectate de conditiile
climaticea
cțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare-
îmbunătățirea cunoștințelor fermierilor prin intermediul cursurilor de formare profesională de scurtă durată (ex:
inițiere, perfecționare), cu perioade diferențiate de pregătire, în funcție de nivelul de pregătire al beneficiarilor
finali, precum și de tematica programului de formare profesională.-
îmbunătățirea cunoștințelor de bază în rândul fermierilor/micilor procesatori care activează în sectorul
agroalimentar prin extinderea domeniului de aplicare și sprijinirea altor acțiuni pe termen scurt, cum ar fi
activitățile demonstrative și acțiunile de informare."
(
Programul Național de Dezvoltare Rurală – PNDR, Portalul
AFIR – Agenția de Finanțare a Investițiilor
Rurale, Ghidurile de finanțare pentru Programul Operațional Regional, Ghidurile de finanțare pentru programul
POCU, Site Wikipedia- Regiunile de dezvoltare ale României,
Strategia de dezvoltare teritorială a României
aprobată de catre Guvernul României la data de 05.10.2016).2.2. Programe cu finanțare națională pentru
zonele rurale
Î
n România au fost implemetate atât în perioada de pre-aderare la Uniunea Europeană cât și după aderarea la
structurile europene începând cu anul 2007,programe de finanțare pentru infrastructura rurală, programe ce au
avut un caracter cvasi-politic. Totuși, in acest context au fost efectuate investiții în infrastructura rurală, situații
în care a fost îmbunătățit nivelul de trai al locuitorilor din mediul rural ridicând la un anumit nivel gradul de
civilizație al populației din mediul rural.Mentionez că atât în perioada de pre-aderare dar și in perioada de post-
aderare aceste finanțări naționale au fost un mijloc de câștig al capitalului politic pentru partidele aflate la
guvernare in perioadele preelectorale.Astfel, începând cu anul 2014 a fost inițiat un program de finanțare
național – PNDL – Planul Național de Dezvoltare Locală care a finanțat o serie de investiții in infrastructura
rurală de modernizare drumuri comunale, alimentări cu apă și canalizări, infrastructura educațională,
infrastructura culturală etc. 2.2.1. Programele cu finanțare națională pentru perioada de preaderare
Astfel în
perioada de pre-aderare au fost active de o mai mare importanță urmatoarele programe de finanțare instituite
prin:
Hotărârea de
Guvern
nr. 577/1997 pentru aprobarea Programului
privind reabilitarea, modernizarea și/sau asfaltarea drumurilor de interes județean și de interes local,
alimentarea cu apă, canalizarea și epurarea apelor uzate la sate, precum și în unitățile administrativ-teritoriale
cu resurse
turistice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;Ordonanța de Guvern
nr. 7/2006 privind instituirea Programului
de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 71/2007, cu
modificările ulterioare. Ambele programe de finanțare pentru mediul rural cu preponderența, sau localități
periurbane, au finațat în România investiții de infrastructură rurală astfel încât față de nivelul de dezvoltare și
civilizație al satelor și comunelor din perioada comunistă, respectiv până în anul 1989 au fost făcute progrese
vizibile. Spre exemplificare au fost finanțate investiții în:
modernizare drumuri comunale, program de împietruire și asfaltare
înființare sisteme de alimentare cu apă cu stații de tratare a apei înființare sisteme de canalizare cu stații de
epurare
înființare de baze sportive
construirea de poduri, podețe și punți pietonale
modetnizare scoli și gradinițe
construirea de Sali de sport școlare
etc
Precizez că perioada de pre-aderare din punct de vedere al investițiilor rurale finațate de către guvernele
respective, a fost dominată de către lupta politică acută pentru capitalul politic, de caracterul primitiv alhttps://Plagiarism-Detector.com 30/33

id:
84
Citate detectate:
0,03%
din acest document este citat de semnele de cotație:
id:
85
Plagiatul detectat:
0,23%

https://primaria-vaideeni.ro/VAIDEE…

+ 10 mai multe resurse!
id:
86
Plagiatul detectat:
0,8%

https://primaria-vaideeni.ro/VAIDEE…

+ 13 mai multe resurse!
id:
87
Plagiatul detectat:
0,32%

http://www.mdrap.ro/lucrari-publice…

+ 5 mai multe resurse!
id:
88
Plagiatul detectat:
0,15%

http://www.mdrap.ro/lucrari-publice…

+ 2 mai multe resurse!
id:
89
Plagiatul detectat:
0,14%

http://www.mdrap.ro/lucrari-publice…

+ 2 mai multe resurse!
id:
90
Plagiatul detectat:
0,11%

https://www.arenaconstruct.ro/pndl-…

+ 6 mai multe resurse!
id:
91
Plagiatul detectat:
0,1%

http://www.euroavocatura.ro/legisla…
capitalismului de început în societatea românească, de neînțelegerea corectă a priorităților economice și
sociale și de ale unei evoluții corecte pentru mediul rural din România.
De asemenea, lipsa elaborării unei strategii de dezvoltare în perioada descrisă mai sus a condus la
dezvoltarea haotică și neuniformă a zonelor rurale.
(
Hotărârea de
Guvern nr. 577/1997, Ordonanța de Urgență
Nr. 28/2013 din 10 aprilie 2013)2.2.2. Programele
cu finanțare națională pentru perioada de postaderare
În perioada post-aderare pentru dezvoltarea zonelor rurale din România au continuat finanțările efectuate in
perioda de pre-aderare stabilite prin cadrul legal descris mai sus pâna în anul 2013 când a fost instituit un
program comun de finanțare atât pentru zonele rurale cât și pentru zonele urbane. Astfel prin aplicarea
Ordonanței de Urgență
Nr. 28/2013 din 10 aprilie 2013 a fost
aprobat Planul național de dezvoltare locală care
a unit toate programele existente la acel moment având ca obiect finanțări de investiții în infrastructură urbană
și rurală. Astfel, începând cu anul 2013 în România există un singur program de finanțare națională pentru
zonele rurale care acoperă un spectru mai larg de obiective de investiții în cadrul unui subprogram denumit
"Modernizarea satului românesc"
cu
urmatoarea gamă de investiții:
realizare/extindere/reabilitare/modernizare a sistemelor de alimentare cu apă și stații de tratare a apei;
realizare/extindere/reabilitare/modernizare a sistemelor de canalizare și stații de epurare a apelor
uzate;
construirea/modernizarea/reabilitarea drumurilor publice clasificate și încadrate în conformitate cu prevederile
legale în vigoare ca drumuri județene, drumuri de interes local, respectiv drumuri comunale și/sau drumuri
publice din interiorul localităților;
realizare/modernizare/reabilitare de poduri, podețe, pasaje sau punți pietonale;
realizare/extindere/reabilitare/modernizare/dotare a unităților de învățământ preuniversitar, respectiv creșe,
grădinițe, școli generale, licee, colegii naționale, precum și alte unități de învățământ preuniversitar, înființate
potrivit legii;
realizare/extindere/reabilitare/modernizare/dotare a unităților sanitare, inclusiv a spațiilor afectate desfășurării
activității unor cabinete medicale/dispensare medicale din mediul rural și centre medicale de permanență
realizare/extindere/reabilitare/modernizare a unor obiective culturale de interes local, respectiv biblioteci,
muzee, centre culturale multifuncționale, teatre;
realizare/extindere/modernizare de platforme de gunoi;
realizare/extindere/reabilitare/modernizare a piețelor publice, comerciale, târguri, oboare, după caz;
realizare/extindere/reabilitare/modernizare a bazelor
sportive;
realizare/extindere/reabilitare/modernizare a sediilor
instituțiilor publice ale autorităților administrației publice locale, precum și a instituțiilor publice din subordinea
acestora;
construcția/extinderea/reabilitarea infrastructurii turistice
dezvoltată de autoritățile publice locale ca instrument de punere în valoare a potențialului turistic
local;
construirea/modernizarea/reabilitarea/extinderea sistemelor de iluminat public stradal, cu prioritate în mediul
rural.
Finanțarea programului se asigură din:
sume din transferuri, alocate bugetelor locale, de la bugetul de stat, aprobate
cu această destinație în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrațieihttps://Plagiarism-Detector.com 31/33

id:
92
Plagiatul detectat:
0,06%

http://www.mdrap.ro/lucrari-publice…

+ 2 mai multe resurse!
id:
93
Secțiunea cotată:
0,08%
in:
http://www.mdrap.ro/lucrari-publice/pndl
id:
94
Plagiatul detectat:
0,07%

http://www.madr.ro/docs/fep/2013/ra…
id:
95
Citate detectate:
0,01%
din acest document este citat de semnele de cotație:
Publice;
sume din bugetele locale alocate cu această destinație;
alte surse legal constituite.
Sumele
alocate de la bugetul de stat
prin
bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin
prezentul program, sunt surse de finanțare complementare pentru bugetele locale.
(Ordonanța de Urgență
Nr. 28/2013 din 10 aprilie 2013)CONCLUZII ȘI DEZVOLTĂRI
ULTERIOARE
În cadrul lucrării prezentate se concluzionează faptul ca î
n România diferențele in dezvoltarea economico-socială a zonelor rurale sunt datorate atât factorilor de
eligibilitate a anumitor programe care au impus bariere intre localități in ceea ce privește accesarea de fonduri
structurale dar si factori de ordin administrativ si nu în ultimul rând si politic. Menționez faptul că
în perioada de programare 2007 – 201
3 pentru mediul rural accesarea fondurilor europene în anumite zone ale României a fost controlată de factorii
politici, lucru ce a condus la o implementare mai mult bazată pe clientela politică a vremii decât pe necesitățile
și prioritățile comunităților locale.Analiza zonelor rurale din România din prezentul raport de cercetare conduce
la desprinderea unor concluzii importante privind stadiul dezvoltării anumitor sectoare
din economia
rurală sau
ramânerea în urmă a altora. De asemnea se desprind cauzele ramânerii în urmă sau existența unui ritm lent de
dezvoltare, acestea fiind fie de natură conjucturală, de eligibilitate a unor tipuri de investiții în cadrul unor
anumite programe de finanțare, sau din cauza unor neimplicări în aceste procese a factorilor decizionali locali
sau regionali.
Ca urmare a metodei de elaborare a acestei analize de a se efectua pentru fiecare regiune în parte pentru
reliefarea cât mai clară a situației reale din teritoriu sunt evidențiate următoarele concluzii:
deoarece în România după anul 1989 s a trecut la o altă formă de proprietate, de la cea de stat-cooperatistă la
cea privată, context în care terenurile agricole, mijloacele fixe din agricultură au fost trecute în proprietatea
locuitorilor din zonă și nu numai acestora,
a fost
schimbat
modul de abordare și de gândire asupra
fenomenelor social-economice ce aveau să urmeze. În această idee în mediul rural au fost înființate ferme
agricole cu o productivitate scăzută legată încă de tehnologiile și utilajele învechite.dezvoltarea zonelor rurale
din România este strâns legată de procentul de
accesare a fondurilor nerambursabile europene sau naționale
atât pentru componenta socială, infrastructură, educaționale, etc, și pentru dezvoltarea activităților economice
ale agenților economici locali.
după integrarea României în structurile europene, prin existența unor programe de finanțare nerambursabile
care în timp au acoperit toate aspectele vieții rurale s-au creat premizele unei dezvoltări durabile în zonele
rurale, cu atingerea unor standarde europene și implementarea unor tehnologii moderne de producție atât în
agricultură cât și in activitățile non-agricole.
în prima perioadă de programare a integrării europene, 2007 – 2013 pentru zonele rurale din România au fost
elaborate programe de finanțare europeană care au pus
accent pe dezvoltarea infrastructurii rurale și a
fermelor agricole. Consider că acele programe sau măsuri de finanțare au fost concepute într-un mod eronat
deoarece în cadrul aceleiași
"acțiuni"
au fost înglobate mai multe direcții de finanțare fapt ce a condus la neeligibilitatea unor proiecte de investiții
depuse și pierderea încrederii populației în aceste programe. de asemenea, consider ca la nivel național în
timpul negocierilor asupra criteriilor de eligibilitate au fost facute erori în stabilirea acestora deoarece au fost
limitate posibilitățile de accesare a acestor surse financiare europene, fie prin sistemul de evaluare al
proiectelor, fie prin condiții eliminatorii legate de numărul poluației locale, zona de amplasament a unui proiect,
etc. în perioada de programare 2014 – 2020 programele de finanțare pentru zonele rurale au fost diversificate, a
fost implementat un alt mod de gândire asupra condițiilor de eligibilitate a proiectelor tocmai datorită unor
constatări negative după prima perioadă de programare, (neatingerea unor standarde de dezvoltare locală, de
inființare unor servicii noi pentru sanătatea populației, de mediu, etc.)
în perioada de programare 2014 – 2020 criteriile de selecție a proiectelor depuse pentru zonele rurale consider
ca sunt încă discriminatorii pentru anumite domenii de activitate, acestea determinând ca multe autorități
publice locale sa nu mai acceseze programele europene și să se îndrepte către fondurile naționale
nerambursabile create de factorii politici pentru a acapara cât mai mult capital politic. Astfel funcționează azihttps://Plagiarism-Detector.com 32/33

id:
96
Plagiatul detectat:
0,08%

http://old.fonduri-ue.ro/res/filepi…

+ 2 mai multe resurse!
programul PNDL – Planul Național de Dezvoltare Locală, un program cavasi-politic care finanțează începând cu
anul 2014 o gamă largă de investiții
atât în mediul rural cât și în mediul
urban.
migrația factorilor de decizie locali spre programele naționale de finanțare a condus la o mai slabă atractivitate
de a
accesa fondurile europene pentru dezvoltare rurală și s a constat ca la nivel de zone rurale au fost
efectuate mai multe investiții în infrastructura rurală prin finanțare națională decât prin finanțare europeană.
Detector de plagiat
Dreptul tău de a cunoaște autenticitatea!https://Plagiarism-Detector.com 33/33