Raport Amplasament Agroferm 1 E [615475]
MCO 1/’14 1
RAPO RT DE AMPL ASAMENT
A INS TALAğIILOR I NTEGRAT E DE MEDIU
LA
S.C. AGROFERM S .R.L.
FERM A DE PUI I N LOCALITATEA MEDIESU
AURIT
JUDETU L SATU M ARE
– 2015 –
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 3
CUPRINS
1.0. INTRODUCERE…………………………………………………………………………………………………………. 4
1.1. CONTEXT ………………………………………………………………………………………………………………… 4
1.2. OBIECTIVE ………………………………………………………………………………………………………………. 4
1.3. SCOP SI ABORDARE …………………………………………………………………………………………………… 5
2.0. DESCRIEREA TERENULUI…………………………………………………………………………………………. 7
2.1. LOCALIZAREA TERENULUI ……………………………………………………………………………………………. 7
2.2. PROPRIETATEA ACTUALA …………………………………………………………………………………………….. 9
2.3. UTILIZAREA ACTUALA A TERENULUI ………………………………………………………………………………. 10
2.4. FOLOSIREA DE TEREN DIN IMPREJURIMI …………………………………………………………………………. 13
2.5. UTILIZARE CHIMICA ………………………………………………………………………………………………….. 14
2.6. TOPOGRAFIE SI SCURGERE ………………………………………………………………………………………… 14
2.7. GEOLOGIE …………………………………………………………………………………………………………….. 15
2.8. HIDROLOGIE ………………………………………………………………………………………………………….. 17
2.9. AUTORIZATII CURENTE ……………………………………………………………………………………………… 18
2.10. DETALII DE PLANIFICARE ……………………………………………………………………………………………. 21
2.11. INCIDENTE LEGATE DE POLUARE ………………………………………………………………………………….. 23
2.12. VECINATATEA CU SPECII SAU HABITATE PROTEJATE SAU ZONE SENSIBILE ……………………………… 23
2.13. CONDITIILE CLADIRILOR …………………………………………………………………………………………….. 24
2.14. RASPUNS DE URGENTA …………………………………………………………………………………………….. 24
3.0. ISTORICUL TERENULUI…………………………………………………………………………………………… 25
4.0. RECUNOSTEREA TERENULUI………………………………………………………………………………….. 25
4.1. PROBLEME IDENTIFICATE …………………………………………………………………………………………… 25
4.2. D(ùEURI ……………………………………………………………………………………………………………….. 25
5.0. DISCUTII DESPRE MODUL DE PREZENTARE A REZULTATELOR……………………………….. 33
6.0. INVESTIGA ğII EFECTUATE PE AMPLASAMENTUL INSTALA ğIEI ………………………………… 35
6.1. DETERMIN ĂRI PRIVIND NIVELUL EMISIILOR ………………………………………………………………………. 35
7.0. CONCLUZII GENERALE ùI RECOMAND ĂRI PENTRU REDUCEREA POLU ĂRII…………………… 40
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 4
1.0. INTRODUCERE
1.1. Context
Acest raport a fost intocmit de S.C. MEDANA COMPANY S.R.L. Satu Mare, Cod
poútal 440182, B-dul S ăQăWăĠ ii, Bl. K28/6, Jude Ġul Satu Mare, ing.ec. Ana-
Maria GY ėRI, Tel/Fax: 0261-758881 si are ca scop evidentierea situatiei
amplasamentului instalatiei/activitatii.
Conform lista activit ăĠilor care intr ă sub inciden Ġa DIRECTIVEI 2010/75/UE A
PARLAMENTULUI EUROPEAN ùI A CONSILIULUI din 24 noiembrie 2010 privind
emisiile industriale (prevenirea si controlul integrat al polu ării) este dat ă în Anexa 1
a Legii nr.278/2013 privind emisiile industriale, obiectivul se încadreaz ă la pct:
6.6 Instala Ġii pentru cre úterea intensiv ă a păVărilor, având o capacitate mai mare
de: a). 40.000 de locuri pentru p ăVări
– Cod CAEN: 0147 – Cre úterea pasarilor
FERMA DE PUI este in proprietatea S.C. AGROFERM SRL. Ferma de pui a fost
denumita Ferma Iojib si este amplasata in localitatea MEDIESU AURITstr. Primaverii,
nr. 2, judetul Satu Mare ,in baza Certificatului de Inregistrare Cod Unic: RO 18249846,
Inregistrat Nr.Reg.Comert: J30/1368/2005 si a cerificatului constatator nr. 16064.din
17.06.2013.
Raportul de amplasament are ca scop eviden Ġierea situa Ġiei amplasamentului
activităĠilor de cre útere a p ăVărilor, în cadrul unei instalatii autorizate anterior cu
Autorizatia Integrata de Mediu Nr. 104NV-6 din 23.07.2008. Ferma aflata pe teritoriul
administrativ din localitatea Mediesu Aurit, cu capacitatea de productie maxima de
700.000 cap /an.
Raportul de amplasament este elaborat pentru ferma de cre útere pui carne úi
activităĠile ce deriva din aceasta.
Acest raport a fost intocmit pentru a indeplini cerintele de prevenire, reducere si control
al poluarii, conform legii 278/2013.
1.2. Obiective
Principalele obiective ale raportului din teren in conformitate cu prevederile prevenirii,
reducerii si controlului integrat al poluarii sunt prezentate dup ă cum urmeaz ă:
sa formeze punctul initial pentru estimarile ulterioare ale terenului ce pot fi
comparate si vor constitui un punct de referinta in predarea cererii.
sa furnizeze informatii asupra caracteristicilor fizice ale terenului si a
vulnerabilitatii sale.
sa furnizeze dovezi ale unei investigatii anterioare in vederea atingerii
scopurilor de respectare a prevederilor in domeniul protectiei calitatii apelor.
In mod particular, aceasta parte a evaluarii (Faza 1a) are in vedere realizarea
urmatoarelor obiective specifice:
sa revada utilizarile anterioare si actuale ale terenului pentru a identifica daca
exista zone cu potential de contaminare.
sa revada informatiile cu privire la cadrul natural al terenului pentru a ajuta la
intelegerea naturii, in masura in care comportamentul in cazul unor contaminari
poate fi prezent.
sa acorde suficiente informatii care sa permita dezvoltarea initiala a unui model
conceptual al terenului si ale imprejurimilor sale. “Modelul conceptual” este un
termen folosit pentru a descrie interactiunea dintre factorii de mediu care pot
exista pe teren.
Acest raport este in legatura cu aria de instalare si cu aria din imprejurul instalatiei care
poate afecta sau poate fi afectata de zona de instalare.
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 5
1.3. Scop si abordare
Acest raport a fost pregatit prin revederea unor date anterioare si actuale ale terenului.
Raportul este impartit in cateva capitole:
Capitolul 1 – Prezentarea titularului de activitate
Capitolul 2 – Descrierea terenului – descrierea utilizarilor actuale si
decorul terenului
Capitolul 3 – Istoricul terenului – descrierea trecutului terenului
Capitolul 4 –Recunoasterea terenului – descrierea unor aspecte de mediu
identificate ca facand parte din descrierea terenului.
Capitolul 5 – Discutia rezultatelor analizei si dezvoltarea unui “Model
conceptual” de management a amplasamentului.
Capitolul 6 – Investiga Ġii efectuate pe amplasamentul instala Ġiei.
Capitolul 7 – Interpretarea datelor privind starea actual ă a
amplasamentului.
Capitolul 8 – Concluzii generale úi recomand ări pentru reducerea polu ării.
În documenta Ġia pentru ob Ġinerea autoriza Ġiei integrate de mediu sunt prezentate în
detaliu procesele tehnologice, bilan Ġurile cu materiale úi modul de asigurare a utilit ăĠilor,
compara Ġia cu cele mai bune tehnici disponibile recomandate de legisla Ġia european ă
se face în prezentul document úi “Formularul tip de solicitare” .
Pe baza investiga Ġiilor úi studiilor efectuate anterior pe amplasament úi a altor informa Ġii
existente se va dezvolta un “model conceptual” de management al amplasamentului
care va reliefa interac Ġiunea dintre sursele de poluare úi factorii de mediu úi din care va
rezulta necesitatea realiz ării unor investiga Ġii suplimentare care s ă evidenĠieze úi să
cunatifice pe cât este posibil, impactul asupra mediului. Modul de abordare úi rezultatele
analizelor sunt prezentate în Capitolul 6.
Atingerea obiectivului general al raportului de amplasament, este acela de a ob Ġine un
punct de referin Ġă al terenului pentru rapoartele ulterioare, trebuie analizat ă în
contextual unor elemente specifice care caracterizeaz ă instalaĠia analizat ă, respectiv:
Ferma este nou construita de S.C. Agroferm S.R.L., s-a obtinut Autorizatia Integrata de
Mediu Nr. 104NV-6 din 23.07.2008.Ferma s-a extins cu o hala de crestere pui carne in
anul 2014, pentru care s-a obtinut Acordul de mediu Nr.38 din 24.07.2014.Spa Ġiile
ocupate din totalul suprafe Ġei construite utile au urm ătoarele destina Ġii:
– zona de produc Ġie: hale de cre útere închise [3 hala de cre útere pui ]
– zona administrativa, prevazute cu magazie pentru materiile auxiliare
(medicamente, dezinfectante), filtru sanitar, spa Ġiu administrativ;
– zona de stocare dejectii: platforme de dejectii
La toate aceste zone se adaug ă: reĠele de ap ă, canalizare, electrice, drumuri,
împrejmuiri .
Construc Ġiile sunt sistematizate în planul de situatie astfel încât s ă asigure: izolarea în
spaĠiu, un flux tehnologic optim, specific fermei, respectarea distan Ġelor dintre construc Ġii
pentru realizarea cerin Ġelor igienice úi paza contra incendiilor, orientarea corect ăúi
adaptarea în teren, eficien Ġă tehnico-economic ă.
DistanĠele minime respectate dintre ferma de p ăVări úi drumuri sunt:
x 20 m fa Ġă de drum jude Ġean – se respect ă;
Realizarea fluxului tehnologic optim s-a ob Ġinut prin gruparea construc Ġiilor în sectoare
funcĠioale cf.planului de situa Ġie anexat.
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 6
Pentru evitarea propag ării epizoĠiilor, pe drumul de acces în ferma zootehnica s-a
prevazut filtru de dezinfectare iar pentru persoanele de deservire sunt prevazute filtre
sanitare.
S-au respectat indicii privind gradul de ocupare a terenului în ferma zootehnica, dup ă
cum urmeaz ă:
POT- Procentul de ocupare a terenului = 42,7 %
CUT – Coeficientul de utilizare a terenului = 0,44.
Capacitatea maxim ă de locuri pentru p ăVări la care poate fi populat ă ferma este de:
x 36.000 capete/hala x 2 hale + 29.000 capete/hala3 = 101.000 locuri ;
x 101.000 capete x 7 serii/an max. = 707.000 capete/an;
Programul de lucru este permanent, 24 h/zi, 7 zile/s ăptămână, 365 zile/an.
Numărul total de angaja Ġi ai S.C. AGROFERM S.R.L. care î úi desfăúoară activitatea în
cadrul Fermei de p ăVări MEDIESU AURITeste de 4 persoane, din care:
– 1 personal TESA
– 3 intretinere
Produsele rezultate sunt pui carne maxim : 700.000 cap/an
BilanĠul teritorial:
BilanĠul teritorial pentru terenul aflat in studiu este :
– suprafa Ġa constructii : S1 = 5200 mp
– suprafa Ġa drum, platforme betonate: S2 = 2574 mp
– suprafa Ġa spaĠii libere si verzi : S3 = 6076 mp
TOTAL S = 13.850 mp
VecinăWăĠi:
VecinăWăĠi:
– nord drum exploatare la cca. 35 m, incinta PETROM
– vest teren agricol
– est societ ăĠi comerciale agricole
– sud canal de desecare
Amplasamentul proiectului nu se g ăseúte în arii naturale protejate de importan Ġă
naĠională sau comunitar ă.
DistanĠa faĠă de zona reziden Ġială din Mediesu Aurit – Iojib este de cca. 2.000 m.
Ferma este amplasata in intravilanul localit ăĠii Medieúu Aurit pe partea dreapta a DN 19
Botiz-Baia Mare.
Obiectivul in studiu se afla pe teritoriul administrativ al localitatii Mediesu Aurit, Str.
Primaverii Nr.2. jude Ġul Satu Mare. Terenul se identific ă cu nr. Cad. 100676. si este in
proprietatea S.C. Agroferm SRL. Pentru terenul aflat in studiu s-a elaborat PUZ si s-a
obtinut Avizul de mediu.
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 7
In prima faza s-au realizat 2 hale identice de crestere pui carne cu anexe, avand
suprafata S= 3.400 mp, prin extindere s-a mai realizat o hala nr.3 cu suprafata de 1632
mp, cerscand astfel numarul de locuri de la 72.000 la 101.000.
Prezentul studiu reprezint ă raportul de amplasament constituind punctul de referin Ġă a
instalaĠiei úi este întocmit pe baza unor investiga Ġii anterioare, relevante pentru
evidenĠierea eventualei polu ări istorice ale terenului.
In cadrul studiului de baza al terenului a fost facuta o recunoastere a terenului. Detalii
ale acestuia sunt date in capitolul 4 si au fost folosite pentru a oferi o descriere
amanuntita a terenului si pentru a identifica orice posibila sursa de contaminare.
2.0. Descrierea Terenului
2.1. Localizarea terenului
Localizare geografic ăúi administrativ ă a fermei
Zona studiat ă se încadreaz ă, din punct de vedere morphologic în Câmpia Somesului,
într- o subunitate a Câmpiei de Vest, care la rândul ei este partea vestica a Depresiunii
intramontane Panonice, schitata cam în aceelasi timp cu Depresiunea Transilvaniei.
Forma dominanta de relief este campia.
Localitatea Mediesu Aurit este situat ă pe malul drept al Râului Somes, în partea central-
estică a judetului, pe drumul judetean DJ 192, la 22 km distant ă de municipiul Satu
Mare.
Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta
FolosinĠa trecuta a fost de teren arabil in extravilan úi cea actuala a terenului este
intravilan, folosinta – curti, contructii. Zona adiacent ă limitei studiate este de asemenea
teren agricol iar la est o ferm ă de pasari S.C SAMAVIA SRL..
Accesul la ferma
Accesul la ferma se face din drumul national DN19, printr-un drum de acces in lungime
de 150 ml, latimea de 4 ml. In interiorul fermei sunt realizate caile de acces incinta care
sunt betonte.
Alimentarea cu apa
Alimentarea cu ap ă a fermei, din surs ă subteran ă proprie (put sapat de medie
adâncime), care este amplasata în incinta acestuia, având urm ătoarele caracteristici
tehnice:
H = 8 m;
D = 800,0 mm;
Putul este echipat cu o electropompa submersibila cu debitul de 5,5 l/s. Apa se
inmagazineaza in doua rezervoare supraterane din PVC, Vu = 2×2 mc = 4,0 mc.
Rezerva de incendiu este asigurata de S.C. SAMAVIA S.R.L. stocheaza si rezerva de
incendiu pentru ferma. Distribu Ġia apei la utilizatori se face prin intermediul unei re Ġele
de conducte din PE (polieteilena).
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 8
Alimentarea cu energie electrica
Se face prin bransamentul la linia de medie tensiune care intersecteaza amplasamentul
Agroferm. Linia electrica este pe cale aeriana (de medie tensiune). Alimentarea s-a
facut de la cel mai apropiat stâlp, printr-un post de transformare. Instala Ġiile electrice
exterioare vizeaz ă, pe de o parte alimentarea cu energie electric ă a obiectivului, iar pe
de altă parte alimentarea instala Ġiilor de iluminat exterior.
Evacuarea apelor uzate
Apele uzate menajere , rezultate de la personalul angajat sunt colectate intr-un bazin
subteran betonat, etans impermeabilizat, vidanjabil cu V = 8,0 mc si transportate la
staĠia de epurare a operatorului zonal S.C. APASERV S.A.
Apele uzate tehnologice , rezulta in urma igieniz ării celor patru hale de crestere pasari,
sunt colectate in trei bazine betonate subterane, impermeabilizate etanse cu V = 3x 16
mc fiecare si utilizate pentru fertilizarea terenurilor agricole.
Dejectiile impreuna cu asternutul, se transporta cu remorca pe platform ă betonata,
având dimensiunile în plan: L = 50 m , l = 8,0 m, H = 1,5 m.
Apele pluviale , rezultate de pe amplasament sunt evacuate in canalul de garda al
drumului de acces. Si cele de pe platformele betonate in spatelei halei 3 in canal de
desecare.
Asigurarea apei tehnologice
Apa se utilizeaza in cea mai mare proportie pentru adapatul pasarilor si se realizeaza
din aceiasi surs ă subteran ă proprie (put sapat de medie adâncime), având urm ătoarele
caracteristici tehnice estimate:
> H = 8 m
> D = 800,0 mm
Asigurarea agentului termic
Asigurarea energiei calorice pentru birou, vestiare si grupuri sanitare precum si
radiatoare de incalzire hale se realizeaza cu gaz metan. Microcentrala termica cu o
putere termica de 40 KW. Gazele de ardere sunt evacuate in atmosfera printr-un cos de
dispersie de 4 m inaltime si diametru de 0,200 m.
Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament
Din punct de vedere seismic, zona studiat ă se caracterizeaz ă prin valoare de vârf a
accelera Ġiei terenului pentru proiectare ag=0,12g având intervalul mediu de recuren Ġă
IMR=100ani, conform Reglement ării tehnice Cod de proiectare seismic ă – Partea I –
P100-1/2006. Condi Ġiile locale de teren sunt descrise de o valoare a perioadei de col Ġ
Tc= 0.7 sec.
Adâncimea de înghe Ġ în terenul natural, conform STAS 6054-77, este de 70-80 cm.
Riscurile naturale úi antropice
Zona nu este expus ă inundaĠiilor. Stabilitatea terenului este asigurat ă, zona nu este
expusă alunecărilor de teren.
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 9
Monumente ale naturii úi istorice, valori ale patrimoniului cultural, istoric úi
natural, arii protejate, zone de protec Ġie sanitar ă
Zone la nivel local a c ăror amplasare nu este influentata de activitatea fermei
Zonă construit ă protejată de interes local cu perimetrul aferent de delimitare la distanta
de 2 km ( zona intens locuita), fata de amplasamentul fermei si centrul localit ăĠii
Mediesu Aurit – (de interes local), la distanta de 4 km fata de amplasamentul fermei;
Monumente istorice ale municipiului Mediesu Aurit
– Cuptoare dacice din epoca bronzului
– Castelul medieval "Lonia"
Aceste monumente istorice si situri arheologice sunt amplasate in centrul satului
Mediesu Aurit, si nu in zona fermei.
Nu se constat ă existenĠa de monumente ale naturii valori ale patrimnoniului cultural úi
istoric úi nici nu sunt declarate strict pe amplasament úi nici în imediata apropiere.
Zone de protectie sanitara
Pentru putul de alimentare cu ap ă a obiectivului s-a instituit zona de protec Ġie sanitar ă,
pe o raza de 50 m in jurul forajului.In jurul sursei nu sunt activitati sau constructii care
prin activitate ar putea infuenta calitatea apei subterane.
2.2. Proprietatea actuala
Din punct de vedere juridic amplasamentul se afla in proprietatea beneficiarului S.C.
AGROFERM S.R.L.
FolosinĠa actuală – zonă curti -constructii, „ Ferm ă de pui in localitatea Mediesu Aurit,
judetul Satu Mare”, în intravilanul localitatii Mediesu Aurit, jude Ġul Satu Mare cu nr.
Cad.100676, avand suprafata de S = 13.850 mp. Conform extras CF Nr.10073 din
04.03.2015 , eliberat de OCPI Satu Mare, terenul este in proprietatea S.C. AGROFERM
SRL.
BilanĠul teritorial:
BilanĠul teritorial pentru terenul aflat in studiu este :
– suprafa Ġa constructii : S1 = 5200 mp
– suprafa Ġa drum, platforme betonate: S2 = 2574 mp
– suprafa Ġa spaĠii libere si verzi : S3 = 6076 mp
TOTAL S = 13.850 mp
POT- Procentul de ocupare a terenului = 42,7 %
CUT – Coeficientul de utilizare a terenului = 0,44.
Extrasul CF se prezint ă în Anexa.
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 10
2.3. Utilizarea actuala a terenului
Activitatea , care se desf ăúoară în incinta Fermei de c ătre S.C. AGROFERM S.R.L. este
cea de cre útere intensiva a pasarilor, respectiv a puilor pentru carne si a comercializ ării
acestora.
Activitatea se desf ăúoară în:
3 hale : din care 2 hale identice de câte 36.000 locuri x 2 = 72.000 locuri
1 hala de 29.000 locuri, cu o capacitate total ă de: 101.000 locuri
101000 capete/serie x 7 serii/an = 700.000 capete /an
Nr. hala/suprafata/ populare destinaĠia halei durata de populare
3 buc hala/ 2×1722 m;1×1680
( Sutil =5000 mp )
Număr de păVări/hală max.:
2×36.000 + 29.000 Hala de cre útere pui
carne (HCP) durata unui ciclu este de
max. 42 zile
Sistemul de cre útere a pasarilor în ferm ă:
În cadrul Fermei de p ăVări din Mediesu Aurit, p ăVările sunt adapostite in sistem de
crestere pe sol cu asternut uscat.
Pentru fiecare hal ă activitatea este ciclic ă, ciclul începând cu popularea halei úi
terminându-se cu depopularea acesteia.
La încheierea perioadei de crestere, pasarile sunt valorificate si transporatate in vederea
abatorizarii, halele de crestere sunt golite de asternutul de crestere, sunt dezinfectate,
urmand vidul sanitar dupa care sunt repopulate.
Toate halele de cre útere a păVărilor aflate în exploatare sunt echipate cu:
– instalaĠii de încălzire
– instalaĠii de iluminat artificial
– instalaĠii de ventilare for Ġată
– instalaĠii automate pentru hr ănirea păVărilor
– instalaĠii de adăpare
Structura construita a halelor :
Hala de cre útere a puilor de carne are o structura metalic ă cu dimensiunea in plan de
1722 mp x 2 hale si 1680 mp/hala 3, in interiorul halei existând un sector de cre útere a
puilor si o camera de serviciu la cap ătul halei pentru echipamentul tehnic cu suprafa Ġa
de 8.65 mp Structura de rezisten Ġă a halelor se prezint ă astfel:
– Cadre metalice cu deschiderea de 14- 16,00 m úi 34 travei a 3.00 m . Cadrele
metalice sânt a úezaĠi pe funda Ġii izolate din beton armat. Fixarea stâlpilor de
fundaĠii prin buloane de ancoraje. Funda Ġiile izolate sunt legate pe conturul
clădirii cu grind ă de fundare, care va constitui funda Ġia elementelor secundare
a frontoanelor.
– Acoperi úul este în dou ă ape cu panta de 16,00 grade úi se reazem ă
pe cadre metalice prin intermediul panelor.
– Contravântuirile sânt realizate în planul acoperi úului úi în frontoanele
halelor prin intermediul tiran Ġilor metalici.
– îmbin ările structurii metalice prin în bulonare cu buloane de înalte rezisten Ġă
conf. detaliilor de execu Ġie soluĠionate în faza PT.
– Protec Ġia anticoroziv ă a construc Ġiei metalice asigura o durat ă medie de
protejarea confec Ġiilor metalice conform STAS 10702/1-82 úi STAS 10702/2-
80
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 11
– Sudurile si îmbin ările prin úuruburi sunt tratate în memoriul tehnic în faza
detalii de execu Ġie.
– Inchiderile în planul acoperi úului din panouri termoizolante de 40 mm
deasupra panelor si panouri termoizolante de 30 mm in planul acoperi úului
pe partea inferioara a grinzilor de úarpanta, închiderile verticale (ziduri
exterioare ) sunt realizate din panouri termoizolante de 60,0mm grosime
având urm ătoarea stratifica Ġie : straturile exterioare sunt din tabl ă cutată
galvanizat ă ,vosite cu vopsele poliesterice, iar miezul este din poliuretan rigid
de 60 mm grosime
– Pardoselile sunt din ciment sclivisit cu pante minime c ătre úanĠurile de scurgere
amplasate pe pârtiie laterale a halei, pentru evacuarea apelor folosite în timpul
igienizării halelor.
– Tâmpl ăria din metal —termoizolate cu dimensiuni de 2,60×2.60 2 buc precum
2 buc de u úi de 1,00×2,10 pe camera de comand ă.
– Admisii de aer pentru ventila Ġii în timpul verii sânt amplasate pe ambele laturi ale
clădirii la cap ătul halei în partea opus ă ventilatoarelor. Acestea au o lungime de
21,00m úi lăĠime de 1,00m. Ele sânt confec Ġionate din cadre de o Ġel galvanizat
cu închideri din panouri termoizolante. Admisii de aer pentru ventila Ġii în timpul
iernii în num ăr de 28 – 35 fante amplasate pe ambele laturi a cl ădirii.
Platformă betonata si alei de acces 1003.00 mp/ la nivel de hala
SituaĠia zonelor func Ġionale de pe amplasament:
– zona de produc Ġie: hale de cre útere închise [3 hala de cre útere pui ]
– zona administrativa, prevazute cu magazie pentru materiile auxiliare
(medicamente, dezinfectante), filtru sanitar, spa Ġiu administrativ;
– zona de stocare dejectii: platforme de dejectii
La toate aceste zone se adaug ă: reĠele de ap ă, canalizare, electrice, drumuri,
împrejmuiri .
Constructii:
x 3 hale de cre útere intensiva pui carne (HCP), reprezentând cl ădiri cu regim de
înăOĠime parter.
Structura halelor : Funda Ġiile sunt realizate din beton, cadre de sustinere pe stâlpi
metalici de tip europrofile úi grinzi metalice. Acoperi úul tip úarpantă metalică realizat din
grinzi metalice tip europrofile. învelitorile sunt de tip panouri sandwich termoizolante,
Dúezate pe pane metalice. Pere Ġi de închidere perimetrali sunt de tipul sandwich –
panouri termoizolante.
2 Hale de cre útere sunt identice, având suprafa Ġa de 1722 mp fiecare, 1 hala are
suprafata de 1680 mp.
Număr de păVări/hală max.: in halele identice 36.000 capete in hala 3 – 29.000 capete
3ăVă rile sunt ad ăpostite pe sol pe asternut uscat.
x Densitatea p ăVărilor din halele de cre útere este: 18- 21 p ăVări/mp (36.000 cap:1700
mp-suprafata utila).
x 4 bazine vidanjabile subterane c u V int.= 3×16 mc fiecare, V= 8 mc pentru ape
uzate menajere,din beton armat cu sec Ġiune dreptunghiulara amplasat subteran
prevăzut cu sistem de hidroizolatie pentru colectarea apelor uzate;
x buncăre de hrănire: 7 buc, cu urm ătoarele caracteristici:
– capacitate= 8 mc;
– înăltime= 6,8 m;
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 12
o având urm ătoarele dot ări auxiliare:
– umplere pneumatic ă;
– scară de vizitare, înc ărcare mecanic ă/pneumatic ă;
– cântar cu 6 doze de cânt ărire;
x platformă pentru depozitarea temporar ă a aúternutului de cre útere uzat:
– platform ă din beton cu o suprafa tă de 400 mp, cu bazin pentru exfiltratii ;
x platforme betonate anexe construc tiilor:
– podea de beton ranforsat de 2.000 mp, grosime de 12 cm 30 Pa;
– platformã de beton exterioarã de 4 x 20 mp, în fa Ġa uúilor;
– platforma de beton de 2 x 30 mp inclusiv funda Ġie pentru silozuri;
– platformã de beton de 24 mp inclusiv funda Ġie pentru generator urgen Ġă;
x depozit de paie (aúternut utilizat în procesul de cre útere a păVărilor) acoperit,
pardoseal ă betonată.
x depozit de materiale auxiliare (medicamente, dezinfectante)
– construc tie închis ă, betonat ă cu accesul autorizat al personalului care-l utilizeaz ă, la
sediu administrativ.
x sursa de alimentare cu ap ă – pu t sapat, H=8 m, D=800 mm, echipat cu o pomp ă
submersibil ă cu un debit de 5,5 l/s.
x imprejmuire amplasament – gard din plas ă de sârm ă .
Retele tehnologice:
x alimentare cu ap ă :
– reĠea de aduc tiune pân ă la rezervor: conduct ă PE Ø = 90 mm úi L=5 m;
retele de distribu tie la consumatori: conduct ă PE Ø = 40 mm, L= 90m, racordurile la
adăSători sunt realizate din PE 40 mm, iar la sediul administrativ din PE 32 mm;
x canalizare menajer ă:
– reĠea distinct ă până la colectare în bazinul vidanjabil;
x canalizare tehnologic ă:
– reĠea canalizare ap ă de spălare PE Ø = 250 mm, în 3 bazine vidanjabile cu V= 16 mc
fiecare;
x colectare úi evacuare ape pluviale: printr-un sistem de canal pluvial sapat spre
canalul de gard ă al drumului de acces si canal de desecare in spatele fermei;
x rezervor de ap ă suprateran : 2×2 mc;
x alimentare cu energie electric ă printr-un bran úament electric, realizat la re Ġeaua de
de distribu tie de medie tensiune a S.C. Renel S.A., aflat ă la limita incinei partea de N,
prin post trafo propriu dotat cu transformator de putere de 20/0,4 KVA;
x iluminat interior úi exterior : racordare la re Ġeaua electric ă din zonă;
x distribuĠie agent termic : cu radiatoare pe gaz la hale si cazan pe gaz la filtre si birou;
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 13
2.4. Folosirea de teren din imprejurimi
FolosinĠa trecuta a fost de teren arabil in extravilan úi cea actuala a terenului este
intravilan, folosinta – curti, contructii. Zona adiacent ă limitei studiate este de asemenea
teren agricol iar la est o ferm ă de pasari S.C SAMAVIA SRL. Terenurile agicole din
zona fermei sunt prepoderent cultivate cu porumb, orz, ovaz, soia, rapita, sfecla
furajera.
Nu există date despre eventualele polu ări accidentale produse înainte de anul 2008, de
cand functioneaza ferma pe amplasament.
FERMA DE PUI este in proprietatea S.C. AGROFERM SRL., Ferma de pui a fost
denumita Ferma Iojib si este amplasata in localitatea MEDIESU AURITstr. Primaverii,
nr. 2, judetul Satu Mare ,in baza Certificatului de Inregistrare Cod Unic: RO 18249846,
Inregistrat Nr.Reg.Comert: J30/1368/2005 si a cerificatului constatator nr. 16064.din
17.06.2013.
De la începutul activit ăĠii pe actualul amplasament al Fermei de p ăVări din MEDIESU
AURIT, nu au fost înregistrate incidente majore care s ă determine afectarea grav ă a
unor factori de mediu.
Conform montorizarilor realizate in cursul anilor nu au fost inregistrate depasiri ale
indicatorilor reglementati pe factorii de mediu impusi monitorizarii. Nu s-a inregistrat nici
o reclamatie referitoare la activitatea fermei.
Ferma de p ăVări din Mediesu Aurit a S.C. AGROFERM S.R.L. se afl ă amplasat ă in
afara zonei de locuit. Distan Ġe relativ mari de zonele locuite (peste 2.000 m).
Amplasamentul fermei de pasari a S.C. AGROFERM S.R.L. nu s-a schimbat fata de
situatia proiectata.
DistanĠele minime respectate dintre ferma de p ăVări úi alte obiective, sunt:
20 m faĠă de drum jude Ġean – se respect ă;
DistanĠa minimă de protec Ġie sanitar ă între localit ăĠi úi ferma de p ăVări este: 1.000 m
(pentru ferma de p ăVări cu peste 40.000 locuri) se respect ă.
DistanĠa minim ă de protec Ġie sanitar ă între localit ăĠi úi platforme de depozitare a
gunoiului: 1.000 m, se respect ă.
Amplasarea fermei la distan Ġă legală faĠă de zonele reziden Ġiale, suficient ă pentru
protecĠia receptorilor sensibili.
Realizarea fluxului tehnologic optim s-a ob Ġinut prin gruparea construc Ġiilor în sectoare
funcĠioale cf.planului de situa Ġie anexat.
Pentru evitarea propag ării epizoĠiilor, pe drumul de acces în complexul zootehnic între
diverse sectoare, precum úi la intrarea în complex sunt realizate filtre de dezinfectare iar
pentru persoane de deservire s-a prevazut filtre sanitare.
S-au respectat indicii privind gradul de ocupare a terenului în complexul zootehnic,
după cum urmeaz ă:
– spaĠii construite < 90%
– spaĠii de protec Ġie cultivate < 5%
– gradul de ocupare a terenului < 95%
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 14
2.5. Utilizare chimica
În activitatea Fermei de pui nu se utilizeaz ă în mod curent substan Ġe chimice.
SubstanĠe chimice utilizate pe amplasamentul fermei sunt substan Ġele folosite
la dezinfectarea halelor de cre útere a păVărilor, în perioada de depopulare a acestora.
Dezinfec Ġia halelor de cre útere a p ăVărilor se face prin pulverizarea produselor
menĠionate pe pere Ġi, pardosea care nu se spal ă se menĠin în încăpere în perioada de
vid.
Pentru dezinfec Ġia halelor de cre útere a păVărilor sunt utilizate produsele men Ġionate în
tabel, a c ăror fiúă tehnică se anexeaz ă:
Preparat Compozi Ġie Fraze de
risc Periculozitate
Virocid Clorura de alchil-
dimetil-benzil-amoniu
170,6g/l, izopropanol
146,6g/l,
glutaraldehida
107,3g/l, clorura de
didecil-dimetil-amoniu
78g/l R20/21/22,
R34,
R42/43 C – coroziv
DM-CID Hipoclorur ă de sodiu
45,6g/l; hidroxid de
potasiu 132,7 g/l;
substanĠe
complexante 1-5%;
inhibitori de
coroziune 1-5% R 31, R35 C – coroziv
Var calcic
hidratat Hidroxid de calciu R41, R34,
R36/37/38,
R41 Xi- periculos
pentru mediu
Capacitatile de depozitare ale substantelor periculoase existente pe amplasament nu
depasesc limitele superioare prevazute de HG 804/2008 si unitatea este fara risc de
producere a unor accidente in care sunt implicate substante periculoase. In perioada de
constructie a SC AGROFERM SRL., nu au fost inregistrate accidente care sa conduca
la poluari accidentale cu substante periculoase.
2.6. Topografie si scurgere
Zona studiat ă se încadreaz ă, din punct de vedere morphologic în Câmpia Mediesu
Auritului, într- o subunitate a Câmpiei Somesului, care la rândul ei este partea vestica a
Depresiunii intramontane Panonice, schitata cam în aceelasi timp cu Depresiunea
Transilvaniei.
Forma dominanta de relief este campia. Ea se intinde in partea de vest a judetului Satu
Mare si este brazdata de raul Somes, Tisa, Tur, Crasna. Cuprinde nisipurile din nord-
vestul tării, avand o configuratie caracteristic ă de siruri de dune ce alterneaz ă cu
terenuri ml ăstinoase de interdune; altitudinile sunt cuprinse intre 130-160 m.
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 15
Nisipul provine din materialul aluvionar depus de raurile Tisa, Somes, Tur, la sfarsitul
pleistocenului in urma fragment ării conului de dejectie construit de aceste ape
curgătoare.
Din punct de vedere hidrogeologic, zona se caracterizeaz ă prin prezen Ġa atât a
freaticului cât úi a stratelor acvifere sub presiune. Apele freatice mai importante sunt
apele cantonate în nisipurile úi pietriúurile cuaternare. Ele formeaz ă două complexe
acvifere cu o distribu Ġie neregulat ă din cauza lentilelor argilo-marnoase, intercalate în
formaĠiunile permeabile. Aceste complexe se afl ă între intervalele 7,8-27,0 m úi 31,0-
53,0 m. Apele captive prezint ă caracter ascensional, stabilizat la 17,5 m .Debitele ce se
pot obĠine din freatic conform studiilor hidro-geologice sunt între 5-8 l/s
DirecĠia de curgere a freaticului nu a fost determinat ă prin măsurători directe in incinta
fermei, dar zona de amplasare a fermei este situat ă în zona de influen Ġă a raului Racta,
aflata la o distnta de cca. 3500 m, este foarte probabil ca freaticul s ă fie drenat de acest
curs de ap ă de suprafa Ġă, respectiv ca direc Ġia de curgere a freaticului s ă fie dinspre
Nord spre Sud.
Traseele re Ġelelor de canalizare urmeaz ă, în general, traseul halelor în incinta fermei.
2.7. Geologie
Caracteristicile solurilor dominante în zon ă
Campia Mediesului Aurit face parte din categoria campiilor tabulare, care sunt plane,
fiind formate pe depozite de luvisol, loess sau depozite loessoide. In urma proceselor
de tasare, pe aceste campii sau format crovuri, care, uneori, favorizeaz ă producerea
excesului de umiditate prin concentrarea in cadrul lor a unor ape superficiale provenite
din ploi de durat ă. În cea ce priveste pedosfera, Câmpia Somesului este reprezentate
prin urm ătoarele tipuri de sol: aluviosol (6%), cernoziom (14%), eutricambosol (12%),
gleisol (7%), luvosol (30%), preluvosol (8%), solonet (2%), stagnosol (18%), iar în
asociatii apar vertosolurile si solurile turboase (3%). Dintre toate aceste tipuri de sol,
cernoziomurile nu necesit ă măsuri ameliorative speciale.
Cele mai putin productive soluri sunt hidrisolurile si salsodisolurile, cu tipurile: gleisol,
stagnosol si solonet. Acestea detin un procent de 27% din totalul solurilor.
Solurile Câmpia Somesului se încadreaz ă în clasa de mijloc cu 53 de puncte nota de
bonitare. În clasa I intr ă terenurile neafectate de fenomene de degradare, în clasa II
intră terenurile slab degradate, iar în clasa III, clasa IV si clasa V intr ă terenurile care
necesită măsuri de ameliorare complexe.
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 16
Harta solurilor din Campia Somesului
Geologia subsolului
A. Fundamentul este cristalino-mezozoic úi apare fragmentat (cristalinul) pe falii de tip
panonic (paralele Carpa Ġilor) úi altele perpendiculare pe primele (de tip carpatic). Se
realizeaz ă astfel o serie de horsturi úi grabene situate la adâncimi de 1500-3000 m.
B. Sedimentele mezozoice (cretacicul) sunt reprezentate prin argile compacte cu
intercala Ġii de gresii fine.
C. Paleogenul este reprezentat de petice de eocen úi strate groase de oligocen (cca.
500 m) de gresii cenu úii úi marne calcaroase.
D. Dupa o lacun ă, urmeaz ă principalele forma Ġiuni de umplutur ă a depresiunii, compuse
din mio-pliocen, groase de peste 1000 m úi cu faciesuri diverse (marin , salmastru,
lacustru, continental, plus tufuri vulcanice începând din badenian).
– Badenianul (cu care debuteaz ă miocenul) se întâlne úte la adâncimile 1652-2096 m,
iar sarma Ġianul între 964-1090 m, indicând faptul c ă a fost mult erodat.
– Pannonianul apare la zi în latura de SE a Câmpiei Some úului, stând direct pe
cristalin, iar apoi coboar ă sub cuaternar. Se compune din marne nisipoase, cu
intercala Ġii de nisip úi de tufuri vulcanice. Grosimea sa este mic ă acolo unde vine în
contact cu cristalinul (în est) úi atinge cca. 1500 m la N de Satu Mare úi peste 1000
m la N de Carei.
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 17
– Cuaternarul se extinde pe toat ă Câmpia Some úană, atât la zi, cât úi în subsolul
imediat. Ea este alc ătuită din argil ă roúie cu intercala Ġii de loess-uri, are uneori
pietriúuri mărunte, dar mai ales concre Ġiuni feromanganoase.
Pietriúurile sunt adesea cristaline, venite din Culmea Codrului. Ultimele depuneri
sunt holocene, de lunc ăúi de lunc ă împotmolit ăúi sunt formate din mâluri, mâluri
nisipoase, argile remaniate, l ăcoviúti úi nisipuri mi úFătoare.
Sub aceste forma Ġiuni se g ăsesc argile, care uneori fosilizeaz ă chiar dune în zonele
Moftin úi Ghenci.
2.8. Hidrologie
Ferma se afla amplasata in bazinul hidrografic: Tisa-Tur, p.Racta : cod bazin
hidrografic I-1.011.05.00.00.0
Principalele elemente de caracterizare ale bazinului hidrografic al R.Tur, sunt
următoarele:
Bazin hidrografic :Tisa –Tur- pe R.Racta cod bazin : I.1.011.05.00.00.0
Lungimea cursului de apa r.Tur :680 hm
SuprafaĠa bazinului de colectare a apelor :1144 km2
Cota terenului la izvor :1050 mdM
Cota terenului la v ărsare :119 mdM
r. Tur , cu urm ătoarele date caracteristice :
x Debite medii zilnice minime anuale în mc /s :
– cu asigurare de 70 % = 0,11 mc/s
– cu asigurare de 80% = 0,08 mc/s
– cu asigurare de 90 % = 0,07 mc/s
– cu asigurare de 95 % = 0,06 mc/s
– cu asigurare de 97 % = 0,06 mc/s
x Debite maxime anuale :
– cu asigurare de 10 % = 230 mc/s
– cu asigurare de 5% = 315 mc/s
– cu asigurare de 2% = 450 mc/s
– cu asigurare de 1 % = 575 mc/s
x Volume de ap ă scurse în milioane mc/an :
Ani seceto úi :
– cu asigurare 70% =98 mil.mc/an
– cu asigurare 80% =79 mil.mc/an
– cu asigurare 95% =41 mil.mc/an
Din punct de vedere hidrogeologic, zona se caracterizeaz ă prin prezen Ġa atât a
freaticului cât úi a stratelor acvifere sub presiune .
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 18
Apele freatice mai importante sunt apele cantonate în nisipurile úi pietriúurile
cuaternare. Ele formeaz ă două complexe acvifere cu o distribu Ġie neregulat ă din
cauza lentilelor argilo-marnoase, intercalate în forma Ġiunile permeabile.
Aceste complexe se afl ă între intervalele 7,8-27,0 m úi 31,0-53,0 m.
Apele captive prezint ă caracter ascensional, stabilizat la 17,5 m .
Debitele ce se pot ob Ġine din freatic conform studiilor hidro-geologice sunt între 5-
8 l/s.
2.9. Autorizatii curente
2.9.1. Autorizarea folosin Ġei de apăúi a elimin ării apelor de pe amplasament
Folosinta este reglementata de Autorizatia de Gospodarire a Apelor Nr. 298 din
27.05.2011, in revizuire, emis de Administratia Bazinala de Apa Somes-Tisa.
Din punct de vedere al gospod ăririi apelor obiectivul se afla in Bazin hidrografic : Tisa –
Tur – pr.Racta, cod bazin : I-1.011.05.00.00.0
Titularului de autoriza Ġie are dreptul sa foloseasc ă surse pentru alimentarea cu apa si
receptori pentru evacuarea apelor, dup ă cum urmeaz ă:
Alimentarea cu apa
Sursa subterana :
– un pu Ġ sapat cu H = 8,0 m si D = 800 mm, Q put = 5.5 l/s
Volume si debite de apa
CerinĠa totala de ap ă pentru consum curent ( Qst )
Nf = N1 + N3 = 24 + 0,27 = 24,27 mc / zi (0,28 l/s)
Q s.zi med.total = 26,93 mc/zi +0,30 mc/zi = 27,23 mc/zi (0,32 l/s)
Q s.zi max.total = 33,24 + 0,33 = 33,57 mc/zi (0,39 l/s)
Q anual = 330 zile x 24,27 mc/zi = 8009,10 mc
CerinĠa totala de ap ă la depopulare ( Qst )
N depopulare = 35,70 mc/zi (0,41 l/s)
Q s.zi med.depopulare = 40,10 mc/zi (0,46 l/s)
Q s.zi max. depopulare = 44,10 mc/zi (0,51 l/s)
Q anual = 44,10 mc/zi x 6 serii = 264,60 mc
Q anual total = 8273,37 mc
FuncĠionarea este: 365 zile/an, 24 ore/zi, 281 zile functionare normala si 12 zile la
depopulare de 6-7 ori/an.
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 19
InstalaĠii de captare
– 2 buc (1+1) agregate de pompare tip SISTEAM SJT 100, H aspiratie = 9 mCA,
H refulare max = 55 mCA, P = 1,1 KW, recient hidrofor V= 24 l;
InstalaĠii de măsurare a volumelor de apa captate:
– contor de apa cu D = 50,0 mm
InstalaĠii de tratare
– nu este necesar
InstalaĠii de inmagazinare
– 2 bazine supraterane din PVC de 2000 l fiecare.
ReĠeaua de aduc Ġiune :
– ReĠeaua de aduc Ġiune pân ă la rezervor se realizeaz ă printr-o conduct ă din
polietilena PE 90 mm si L = 5,0 m
InstalaĠii de distribu Ġie
– Conducte din PE- ) 40 mm, L = 90 ml;
Apa pentru stingerea incendiilor
– Se asigura de la S.C. SAMAVIA S.R.L.
Modul de folosire a apei
– Necesarul total de apa
– 24,27 mc zi; 0,28 l/s – consum curent
– 35,70 mc/zi; 0,41 l/s – la depopulare
– Cerinta totala de apa consum curent
Q s.zi med.total = 27,23 mc/zi (0,32 l/s)
Q s.zi max.total = 33,57 mc/zi (0,39 l/s)
Q anual = 8009,10 mc
CerinĠa totala de ap ă la depopulare ( Qst )
Q s.zi med.depopulare = 40,10 mc/zi (0,46 l/s)
Q s.zi max. depopulare = 44,10 mc/zi (0,51 l/s)
Q anual = 264,60 mc
– Q anual total = 8273,37 mc
Gradul de recirculare: nu se recircula
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 20
Evacuarea apelor uzate
Volum total evacuat Categoria
apei Receptori
autorizati Zilnic maxim
m3/zi Zilnic mediu
m3/zi Anual
m3 Observatii
-menajere Bazin etans
vidanjabil 0,26 0,24 70,08
-tehnologice Bazin etans
vidanjabil 39,69 36,10 220,14 Evacuare
discontinua
dupa fiecare
ciclu de
crestere
-pluviale Rigola
pluviala-
canal de
desecare Qpl= 53,36 l/s
Consumuri specifice:
Sursa valorii
limita Valoarea limita Performanta companiei la consumul
contorizat
Conform BREF
Cap.3.2.2.1.1
Tab.3.11. Pentru adapare
4,5 – 11 l/cap/serie
9,5-10 l/cap/serie
Conform BREF
Cap. 3.12 0,012-0,12
mc/mp/an
0,007 mc/mp/serie x 6 serii;
0,042 mc/mp/an
2.9.2. Autoriza Ġii de mediu
Ferma este pusa in functiune in anul 2008, de S.C. AGROFERMS.R.L., s-a obtinut AIM
Nr. 104 NV-6 din 23.07.2008. Ferma s-a extins cu o hala de crestere pui carne in anul
2014, pentru care s-a obtinut Acordul de mediu Nr.38 din 24.07.2014.
2.9.3. Autorizarea din punct de vedere sanitar-veterinar
Activitatea desf ăúurată în Ferma de p ăVări Mediesu Aurit, este autorizat ă din punct de
vedere sanitar-veterinar, cu Autorizatia sanitar ă veterinar ă de func Ġionare nr.
_________
eliberată de Direc Ġia Sanitar ă Veterinar ă Satu Mare, Agen Ġia NaĠională Sanitară .
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 21
2.9.5 Autorizarea din punct de vedere al prevenirii úi stingerii incendiilor
CondiĠiile specifice pentru asigurarea interven Ġiei în caz de incendiu sunt asigurate prin
alimentare cu ap ă din surs ă , úi prin dot ările cu mijloace de interven Ġie de la s.c.
Samavia S.R.L.- ferma invecinata.
2.10. Detalii de planificare
Pentru supravegherea calit ăĠii amplasamentului se propun urm ătoarele ac Ġiuni:
MONITORIZARE AER
Nu este necesara monitorizarea emisiilor si imisiilor de poluanti pentru aer.
Conform AIM Nr. 104NV-6 din 23.07.2008, s-a monitorizat nivelul imisiilor la amoniac si
pulberi sedimentabile. In decursul anilor 2008-2014, nu au foat inregistrate depasiri la
limitele incintei fermei pentru acesti indicatori, prin urmare se solicita scoaterea acestor
indicatori din monitorizare.
MONITORIZARE APA
Monitorizare ape subterane
Puncte de
prelevare
U.M. Valori
admise
cf.Aut.G.A. Nr.
Crt. Parametrii
analizati U.M.
Foraj 1
1. Azot
amoniacal mg/l mg/l 1,4
2. Azotiti mg/l mg/l 50
3. Azotati mg/l – ferma
mg/l 0,5
4. Cloruri mg/l mg/l 250
5. Sulfati mg/l
mg/l 250
6. Fosfati m g / l mg/l 0.5
7. pH u n i t Unit. 7.5
Monitorizare ape uzate – bazin vidanjabil
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 22
Monitorizare ape pluviale
Indicator Valori
admise
cf.Aut.G.A.
PH 6,5-8,5
materii în suspensie 35 mg l\
CBO5 25 mg 0 2 /l
SubstanĠe extractibile 20 mg/l
azot amoniacal 2 mg/l
Azotiti 1 mg/l
AzotaĠi 25 mg/l
Fosfor total 1 mg/l
MONITORIZARE SOL
Nu este cazul.
MONITORIZARE DESEURI
Deúeuri tehnologice
Monitorizarea de úeurilor se va realiza lunar, pe tipuri de de úeuri generate, în
conformitate cu prevederile HG 856/2002 privind eviden Ġa gestiunii de úeurilor úi pentru
aprobarea listei ce cuprinde de úeuri, inclusiv de úeurile periculoase.
Deúeuri de ambalaje
Gestionarea ambalajelor úi a deúeurilor de ambalaje se va realiza în conformitate cu
prevederile HG 247/2011, privind eviden Ġa gestiunii ambalajelor úi a deúeurilor de
ambalaje.
MONITORIZARE ZGOMOT – nu este cazul
MONITORIZARE MIROSURI
Nu este cazul.
MONITORIZARE SUBSTANTE SI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE
Se va raporta in Raportul Anual de Mediu, pe cantit ăĠi úi tipuri de substan Ġe folosite. Nr.
crt. Parametrii
analizati U.M. Valori
admise
cf.Aut.G.A.
1. Azot
amoniacal mg/l 10
2. CCOCr mg/l 300
3. CBO5 mg/l 150
4. pH Unit.pH 6.5–8.5
5. Suspensii mg/l 150
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 23
2.11. Incidente legate de poluare
Actualul amplasament al Fermei de pasari, apar Ġinând S.C. AGROFERM S.R.L. din
localitatea Mediesu Aurit a avut folosinta anterioara de teren arabil, nu se considera ca
ar exista o poluare istorica a solului.
Ferma de pasari este amplasata într-o zon ă care se invecineaza de asemenea cu
terenuri avand regimul economic de teren arabil si o ferma cu acelasi specific de
activitate . Aceas ă constatare arat ă că solul nu are poluare istoric ă anterioar ă, urmând
ca evaluarea indicatorilor de calitate s ă fie urmărită prin analizele semestriale a apei
freatice din forajul de observa Ġie.
Amenajările din cadrul fermei analizate, au rolul de a diminua emisiile pe sol, în subsol
úi în apa subteran ăúi sunt urm ătoarele:
– pardoseli din beton, pentru blocurile de cre útere a pasarilor, usor de
curatat, necesitand consumuri reduse de apa pentru curatare;instala Ġii
de adapare a pasarilor cu pierderi minime;
– căi de acces, platforme de sta Ġionare, depozitare furaj úi dejecĠii,
realizate din beton;
– silozuri închise în care sunt depozitate furajele;
– tubulaturi pentru transportul furajelor;
– reĠele de canalizare noi realizate;
– bazine de colectare ape spalare hale, subterane din beton
impermeabilizat ;
– bazin de colectare ape menajere suprateran impermeabilizat.
2.12. Vecinatatea cu Specii sau Habitate Protejate sau Zone Sensibile
InformaĠii privind vegeta Ġia úi fauna zonal ă
Flora prezint ă elemente specifice pentru tipul de relief: câmpie. La câmpie se dezvolt ă o
vegetaĠie caracteristic ă stepei úi silvostepei. În step ă vegetaĠia a fost modificat ă de om
úi înlocuit ă pe mari întinderi prin plante cultivate. Terenurile, cu excep Ġia , văilor, sunt
cultivate cu cereale úi, mai pu Ġin, cu pomi fructiferi úi viĠă de vie. Vegeta Ġia natural ă este
reprezentat ă de specii ierboase: pelini Ġa (Artemisia austriac ă), păOămida, pelinul,
ciulinul, coada úoricelului, colilia (Stipa capillata), scaietele, spinul, brusturul.
Prin úi pe lâng ă terenurile cultivate cresc úi plante cu flori frumoase: macul, neghina,
cicoarea, mu úHĠelul, păSădia, coada- úoricelului, traista ciobanului unele dintre ele având
virtuĠi terapeutice.
Fauna este diferen Ġiatã în func Ġie de vegeta Ġie, astfel :
Terenurilor arabile úi pãúunilor sunt caracteristice o serie de rozãtoare ca:
hârciogul (Cricetus cricetus), úoarecele de câmp (Microtus arvalis).
Avifauna este reprezentatã de o serie de pãsãri rãpitoare, mai ales care se hrãnesc cu
rozãtoare: úorecarul comun (Buteo buteo), úoimul rândunelelor (Falco subbuteo), uliul
porumbar úi uliul pãsãrar.
Habitate naturale de importan Ġă comunitar ă
Pe amplasamentul si in zona invecinata Fermei de pui a S.C. AGROFERM SRL,
nu au fost identificate habitate de interes comunitar.
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 24
2.13. Conditiile cladirilor
Toate construc Ġiile în care S.C. AGROFERMS.R.L. î úi desfăúoara activitatea din cadrul
amplasamentului au funda Ġii continue din beton cu o structur ă de rezisten Ġă realizată din
grinzi (cadre) metalice, cu închideri laterale realizate din panoauri tip sandwich.
Învelitorile cl ădirilor sunt realizate din pl ăci prefabricate cu hidroizola Ġie.
Toate clădirile au pardoseala realizat ă din beton.
Depozitul de dejectii are suprafa Ġa betonat ă, acoperita.
Depozitul de materiale auxiliare, medicamente dezifectante este amenajat ă în
construc Ġie închisă, betonat ă cu accesul autorizat al personalului care-l utilizeaz ă.
2.14. Raspuns de urgenta
Există preocup ări ale conducerii fermei pentru instruirea proprie úi pentru instruirea
personalului care deserve úte activitatea din ferm ă.Sunt delegate, la nivelul operatorilor
din fermă, sarcini úi răspunderi.
În cadrul instala Ġiei analizate vor exista înregistr ări referitoare la:
-cantitatea de furaje intrat ă în fermă
-cantitatea de energie electric ă consumat ă
-cantitatea de combustibil consumat ă
-cantitatea de ap ă consumat ă
-cantitatea de dejec Ġii eliminat ă
Modul de amplasare a echipamentelor de m ăsură pentru debitele de ap ă consumate úi
la nivel de hal ă, cantitatea de energie electric ă consumat ă permite înregistr ări care se
referă la consumul pe tot ansamblul activit ăĠilor din ferm ă.
Se vor întocmi:
– plan de interven Ġie în caz de polu ări accidentale;
– plan de interven Ġie în caz de incendiu;
– nu va exista sistem propriu de automonitorizare a emisiilor;
– pentru factorul de mediu: ap ă monitorizarea se va realiza prin laborator acreditat.
OperaĠiile de între Ġinere úi reparaĠie sunt planificate la termene care sunt conforme cu
prescripĠiile tehnice ale instala Ġiilor.
ReparaĠiile mari pentru instala Ġiile din ferma de p ăVări se vor face la depopulare.
OperaĠiile de între Ġinere úi reparaĠii sunt înregistrate .
Se realizeaz ă livrarea produselor rezultate cât úi îndepărtarea dejec Ġiilor.
Planificarea aplic ării îngrăúămintelor se realizeaz ă cu urm ătoarele: Studiul OSPA úi
Planul de fertilizare pentru terenurile agricole pe care le fertilizeaz ă.
Hală de creútere ventilat ă forĠat úi instalaĠii de adăpare prev ăzute cu sisteme de
reducere a scurgerilor de ap ă.
Halele de cre útere a păVărilor sunt conforme cu prevederile BREF, la nivelul BAT, în
ceea ce prive úte sistemul de cre útere, hrănire, adăpare,ventilare, înc ălzire.
În cadrul instala Ġiei analizate :
– curăĠarea halelor de cre útere úi a echipamentelor se realizeaza cu cur ăĠitoare de
înaltă presiune pompe de tip Karcher;
– instala Ġiile de ad ăpare sunt prev ăzute cu ad ăSătoare tip picur ător cu talere pentru a
înlătura pierderile de ap ă;
– înregistrarea consumului de ap ă cu racord la retea cu apometru, manometru, filtru,
regulator de presiune central.
– detectarea úi eliminarea scurgerilor de ap ă
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 25
ActivităĠile care implic ă un consum important de energie (ventilare, înc ălzire) este
asigurată o funcĠionare controlat ă, cu calculator, care coreleaz ă funcĠionarea instala Ġiilor
cu parametri de microclimat din halele de cre útere a păVărilor.
Iluminatul este asigurat de becuri cu consum redus de energie.
Dejectiile sunt evacuate pe platforma betonata din incinta fermei. Capacitatea
depozitului satisface cerin Ġele úi perioadele în care este posibil ă împrăútierea
dejecĠiilor pe terenuri agricole, având o clim ă specifică mediterana.
3.0. ISTORICUL TERENULUI
Actualul amplasament al Fermei de pasari, apar Ġinând S.C. AGROFERM S.R.L. din
localitatea Mediesu Aurit a avut folosinta anterioara de teren arabil, nu se considera ca
ar exista o poluare istorica a solului. Ferma de pasari este amplasata într-o zon ă care
se invecineaza de asemenea cu terenuri avand regimul economic de pasune si arabil.
Aceasă constatare arat ă că solul nu are poluare istoric ă anterioar ă, urmând ca
evaluarea indicatorilor de calitate s ă fie urm ărită prin analizele semestriale a apei
freatice din forajul de observa Ġie.
4.0. Recunosterea terenului
4.1. Probleme identificate
Activitatea de cre útere a păVărilor desf ăúurată de S.C. AGROFERM S.R.L. în incinta
Fermei de pui Mediesu Aurit nu ridic ă probleme deosebite din punct de vedere al
poluării amplasamentului.
Întreaga activitate productiv ă legată de instala Ġia de cre útere a păVărilor se desf ăúoară
în interiorul halelor de cre útere a păVărilor, în exteriorul halelor desf ăúurându-se doar
activităĠi care deservesc activitatea de baz ă (transport, aprovizionare cu furaj, evacuare
dejectii pe platforma de dejectii).
Pentru accesul mijloacelor de transport auto sunt asigurate c ăi de rulare úi platforme de
staĠionare betonate. Ferma dispune de incarcator frontal.
4.2. De úeuri
Din activitatea care se desf ăúoara în incinta Fermei de pui din Mediesu Aurit a S.C.
AGROFERM S.R.L., vor rezulta în principal dou ă tipuri de de úeuri solide:
– deúeuri menajere
– deúeuri industriale
Corespunz ător numărului de angaja Ġi care îúi desfăúoară activitatea în cadrul fermei
analizate, cantitatea de deúeuri menajere poate fi estimat ă la cca.1 kg/zi.
Întreaga cantitate de de úeuri menajere rezultat ă din activitate este colectat ă în pubele
PVC de 60 l este evacuat ă pe bază de contract la halda de de úeuri a localitatii .
Principalele categorii de deúeuri industriale rezultate din activitatea de cre útere a
SăVă rilor sunt reprezentate de:
-dejecĠii de pas ăre
-cadavre de pas ăre
-ambalaje substante dezinfectante si medicamente
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 26
Deúeurile de Ġesuturi animale (mortalit ăĠi) sunt eliminate pri firma autorizata
DejecĠiile uscate sunt utilizate ca fertilizant în agricultur ă
Deúeurile din ambalaje de la dezinfectante úi medicamente, sunt colectate
separate úi transportate de firme autorizate în preluare úi transport .
În incinta fermei exist ă doar puncte de între Ġinere a instala Ġiilor care deservesc
nemijlocit activitatea de cre útere a păVărilor. Cantitatea de de úeuri rezultat ă din
activitatea acestor puncte de între Ġinere este foarte mic ă, deúeurile fiind
reprezentate în principal de de úeuri metalice.
Aceste de úeuri sunt colectate, sunt depozitate temporar în incinta fermei úi
periodic sunt valorificate.
IntervenĠiile majore la instala Ġiile de cre útere a păVărilor se fac în mod planificat,
în perioade în care halele nu sunt populate cu p ăVări. La sfâr úitul perioadelor de
intervenĠie, toate de úeurile rezultate din activit ăĠile de între Ġinere/reparare sunt
evacuate din incint ă (prin depozitare la rampe de de úeuri sau prin valorificare,
după caz).
Ferma nu de Ġine un parc propriu de mijloace de transport.
Eventualele lucrari de între Ġinere/reparare a incarcatorului frontal, se va efectua
la unităĠi specializate, astfel încât în ferm ă nu se genereaz ă deúeuri specifice
activităĠilor de transport sau activit ăĠilor de între Ġinere/reparare a mijloacelor de
transport.
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 27
Tipul, cantit ăĠile úi modul de eliminare a de úeurilor rezultate din activitatea Fermei de
pui Mediesu Aurit, sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Gestiunea deseurilor Tipul úi codul
deúeului după Codul
European al
Deúeurilor-
O.M.nr.856/2002
Periculozitate
conform
Anexa I.E
din O.U.G.
78/2000
Colectare Depozitare Eliminare Valorificare
DejecĠii solide provenite
de la păVări
Cod: 02.01.06
Cantitate produsa
450 tone/ an Nepericulos In interiorul halelor
In conformitate cu
prevederile OM
nr.1182/2005 cu
modificarie si
completarile
ulterioare, titularul
dispune de o
capacitate de
depozitare care
acopera cel pu Ġin
perioadele de
interdictie a aplicarii,
Ġinând seama úi de
riscurile datorate
condiĠiilor
meteorologice Pe terenurile
agricole în
conformitate cu
codul bunelor
practice agricole
Cedat/vândut
producătorilor
agricoli din
zonă, pentru
împraútierea
pe câmp cu
respectarea
codului
bunelor
practice
agricole
si
HG 964/2000,
1360/2005,
OM 296/2005,
OM 242/2005
privind
reducerea
aportului de
poluanĠi din
sursele
agricole
Cadavre pasâre Nepericulos Colectare în In containerul de frig Eliminare prin
Cod : 02 01 02 containere firma autorizata
Cantitate produsa ermetic închise
2,4 tone/ an
Ambalaje
medicamente
Cod: 15 01 06
Cantitate produsa
0,005 kg/ an
Nepericulos In saci rezisten Ġi
de material
plastic, in
conformitate cu
reglement ările
sanitar veterinare Temporar în locuri
special amenajate úi
închise în care au
acces doar persoane
autorizate Eliminare prin
firme autorizate
Ambalaje materiale Cu continut In containere Se depoziteaz ă în loc Se returneaz ă
dezinfectante posibil speciale special amenajat furnizorului
Cod:15 01 10*, periculos H5
Cantitate produsa
0,008 to/ an
Se elimina prin
prin firme
autorizate.
Deúeuri menajere Nepericulos In pubele de tn locuri special Eliminate la
Cod: 20 03 01 plastic amenajate pe depozitul
municipal
Cantitate produsa platformă betonată autorizat
0,5 tone/ an
* Conform H.G.nr. 856 din 16 august 2002 privind eviden Ġa gestiunii de úeurilor úi pentru aprobarea listei
cuprinzând de úeurile, inclusiv de úeurile periculoase
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 28
4.3. Depozite
Gama de materiale utilizat ă în activitatea de cre útere a păVărilor este relativ redus ă, ea
rezumându-se în principal la furaje úi la materialele pentru dezinfec Ġia halelor. În
cantităĠi foarte mici, în activitatea fermei sunt utilizate piese úi materiale necesare
întreĠinerii echipamentelor din ferm ă.
Încălzirea spa Ġiilor de cre útere a p ăVărilor, úi a spaĠiilor administrative se face cu
echipamente care utilizeaz ă gazul natural .
SpaĠiile interioare, în care sunt depozitate materialele, au pardoseli din beton.
SubstanĠele chimice utilizate pentru dezinfec Ġia halelor de cre útere a păVărilor úi a
incineratorului sunt p ăstrate, pe întreaga perioad ă de depozitare, în ambalajele în care
au fost ambalate de c ătre firmele produc ătoare.
Furajele sunt depozitate în silozuri/bunc ăre metalice, amplasate în exteriorul halelor de
creútere a p ăVărilor. Sunt utilizate silozuri metalice, fiecare din ele fiind echipate cu
instalaĠii de umplere, repectiv cu instala Ġii de alimentare a liniilor de hr ănire a păVărilor.
Atât instala Ġiile de umplere a silozurilor, cât úi instalaĠiile de alimentare a liniilor de
hrănire, sunt carcasate, pierderile de furaj în timpul umplerii/golirii silozurilor fiind mici.
Colectarea úi evacuarea dejec Ġiilor
DejecĠiile de pas ăre sunt evacuate din halele de cre útere periodic, la sfâr úitul perioadei
de creútere, dup ă depopularea halelor.
DejecĠiile sunt incorporate în paiele care constituie patul de cre útere. Pe lâng ă dejecĠii,
patul de cre útere care se evacueaz ă din hale mai con Ġine úi resturi de furaj.
Patul de cre útere uzat are o umiditate de 25%.
Calculul cantit ăĠii de deúeuri rezultate in decursul unui an de pe platforma fermei:
Calculul ariei platformei: 450 to dejec Ġii/6 luni | 225 mc dejec Ġii/6 luni
SuprafaĠa depozitului S = 400 mp x 1,5 m (inaltimea de depozitare)= 600 mc,
satisface cerintele de depozitare pentru 1 an.
Datorita livr ărilor periodice de dejec Ġii nu se poate ajunge la o incapacitate de
stocare a dejec Ġiilor pe platforma existenta. In consecin Ġa sunt asigurate spatii
corespunz ătoare de stocare intermediara. Ferma pui carne
Mediesu Aurit
nr. hale 3 Buc
nr. cicluri 6
nr. pasări 100.000 Buc
kg paie 50.000 Kg
Kg dejec Ġii rezultat/hala/ciclu 25.000 Kg
Total an dejec Ġii+aúternut 450.000 Kg
umiditate 15%
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 29
Evacuarea patului de cre útere uzat din hale se face mecanic úi/sau manual, patul de
creútere fiind înc ărcat direct în mijloacele de transport si transportate pe baza de
contract la firme cu profil agricol.
Pe amplasament se reg ăseúte si o platforma betonata si acoperita cu o suprafa Ġa de S
= 400 mp pentru stocarea intermediara a dejec Ġiilor rezultate .Perimetral platformei sa
realizat si o rigola pentru preluarea eventualelor scurgeri de ape uzate care sunt
descărcate in bazinul betonat etan ú existent pe amplasament.
Fertilizarea terenurilor cu dejectii se va face numai in perioadele recomandate cu
respectarea limitei maxime de incarcare a terenurilor agricole cu azot de 210 kg/ha;
Calculul terenului necesar pentru imprastierea dejectiilor în func Ġie de cantitatea
de azot rezultat din dejec Ġii úi aportul de azot utilizat pentru fertilizarea terenului pe un
an.
Conform table 3.26 din BREF, continutul de azot (% greutate uscata) este 2,6 ÷ 10,1
media calculata 6,35 %
Cantitatea de dejectii rezultata: 450 to/an
Cantitatea de dejectii sub forma uscata: 450 to/an x (1-0.15)=382 to an
Rezulta: 382 to/an x 6,35% = 24,3 toN/an
Teren necesar : 24,3 toN/ 210kg/ha= 116 ha
4.4. Instala Ġie de evacuare a apelor uzate de pe amplasament
Colectarea úi evacuarea apelor uzate
o Apele uzate menajere, sunt preluate de re Ġelele exterioare de canalizare úi sunt
colectate în bazinele vidanjabile cu un volum util de 3 x 16 mc. Bazinul este
impermeabilizat, vidanjat în func Ġie de volum de ape uzate acumulate si transportat
la statia de epurare pe baza de contract încheiat cu S.C. APASERV SATU MARE
S.A.
o Apele uzate tehnologice, rezultate in urma procesului de spalare hale sunt colectate
prin intermediul unor canale închise din incinta ad ăposturilor.Sistemul de evacuare a
apelor uzate respecta normele europene ea fiind realizata dup ă cum urmeaz ă:
-rigola betonata cu sec Ġiune dreptunghiulara realizat pe întreaga lungime a
adăpostului cu urm ătoarele dimensiuni ( Lungimea la baza = 40 cm, si H = 30 cm)
-fiecare ad ăpost are prev ăzut un rând de rigole dispuse transversal la mijlocul halei;
-sub rigola s-a amplasat o conducta din PVC cu Ø = 110 mm prev ăzut cu orificii
circulare si tuburi de drenaj. Evacuarea apelor de sp ălare se realizeaz ă prin
conducte PE. La capatul ad ăposturilor este amplasat bazinul betonat pentru
stocarea apelor de sp ălare.Evacuarea apelor din aceste bazine se realizeza cu
ajutorul autospecialelor prev ăzute cu instala Ġie de vidanjare. Apele vidanjate pot fi
transportate si pentru fertilizare terenurilor agricole.
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 30
4.5 Zona intern ă de depozitare
Pubela pentru colectarea de úeurilor menajere este amplasat ă pe platform ă betonată.
DejecĠiile sunt depozitate pe platforma amenajata, betonata, dupa perioada de
biosterilizare sunt transportate pentru fertilizarea solului de detinatorii de teren
agricol. Pentru solurile care se fertilizeaza se va face studiul pedologic si
agrochimic
Cadavrele de pasari, sunt colectate in containere inchise ermetic, depozitate in
camera frig si se elimina de pe amplasament prin firma autorizata.
Deseurile reciclabile (hartie, carton, PVC) sunt in cantitati reduse sunt colectate
selectiv si depuse pe locurile special amenajate
Apele uzate colectate in bazine vidanjabile sunt transportate pe baza de contract.
4.6 Sistem de scurgere a apelor pluviale
Pe amplasamentul Fermei de pui sunt colectate doar apele pluviale de pe c ăile de
transport/platformele betonate úi de pe acoperi úurile halelor de cre útere a păVărilor prin
burlane.
Colectarea apelor pluviale se face în rigole pluviale,amplasate de-a lungul
halelor de cre útere a păVărilor úi de-a lungul c ăilor de acces din incinta fermei se vars ă
în canal de desecare in spatele fermei úi in úanĠ colector în canal de garda al drumului
de acces.
În incinta fermei nu exist ă zone umede, sau zone în care b ăltesc apele de ploaie.
4.7 Alte posibile impurit ăĠi din folosin Ġa anterioar ă a amplasamentului
Pe actualul amplasament al fermei nu s-au desf ăúurat anterior, activit ăĠi de creútere a
animalelor, este putin probabil sa existe o poluare remanenta a solului, nu s-a constatat
o poluare cu substante organice a amplasamentului.
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 31
4.8 Incinta de încheiere
Pe amplasamentul luat în studiu s-au constatat urm ătoarele aspect pe factorii de mediu:
AER :
– debitele masice de poluan Ġi atmosferici rezulta Ġi din activitatea studiat ă, calculate cu
metodologia CORINAIR elaborat ă de CITEPA- Paris 1992, însu úită de Comisia Uniunii
Europene, utilizat ăúi recomandat ă în Ġările europene (“CORINAIR Inventory – Default
Emission Factors Handbook”) arat ă că:
– concenta Ġiile poluan Ġilor în emisie nu dep ăúesc, concentra Ġiile maxime cf. OM
462/93;
– debitele masice calculate, ale poluan tilor emiúi ca urmare a desf ăúurării
activitătii de creútere intensiv ă a păVărilor se încadreaz ă în VLE prev ăzute de BAT-urile
specifice;
– concentra Ġiile poluan Ġilor în imisie se încadreaz ă în CMA de OM 592/2002,
Legea 104/2011 úi STAS 12574-87 “Aer în zone protejate”.
– distanĠa maxim ă de emisie este de 60 m de surs ă, în jurul sursei pe o raz ă de 100 m
nu sunt identificate obiective care necesit ă protecĠie;
APA :
– măsuri de colectare a apelor uzate menajere úi tehnologice în bazine vidanjabile astfel
încât nu vor fi emisii de poluan ti în apa de suprafa tă.
SOL úi SUBSOL :
– prin realizarea lucr ărilor: platforme betonate, instala tii de alimentare cu ap ăúi
canalizare bine izolate, platform ă de dejec tii conform BAT, poluarea solului úi subsolului
este evitat ă;
– colectarea úi valorificarea de úeurilor în mod ritmic, asigura evitarea r ăspândirii
acestora úi poluarea solului;
– planificarea úi efectuarea lucr ărilor de verificare, între tinere, reparare a tuturor
instala tiilor úi echipamentelor din ferm ă precum úi planificarea riguroas ă a tuturor
opera tiilor care se desf ăúoara în ferm ă previn apari tia unor emisii pe sol, în subsol úi în
apa subteran ă.
– terenul pe care este amplasata ferma de pui, a avut folosinta anerioara de teren
arabil, astfel se considera ca nu exista o poluare anterioara a solului;
o Din punct de vedere tehnologic , tehnologia de cre útere a puilor la sol, pe pat de
creútere, tehnologie care asigur ă un nivel minim de emisii în aer, ap ă, sol úi generarea
unei cantit ăti reduse de dejec tii animaliere încorporate în patul uzat de cre útere;
o Din punct de vedere al amplasamentului :
– terenul pe care este amplasata ferma de pui, este plat, lipsit de depresiuni sau v ăi
închise;
– nu au fost înregistrate inversiuni termice;
– vânturile dominante nu sunt îndreptate spre teritoriile locuite;
– s-a evitat amplasarea fermei lâng ă obiective care elimin ă în atmosfer ă poluanĠii ce-úi
potenĠează prin combinare sau amestec, ac Ġiune succesiv ă, efectul nociv asupra
organismului uman, plante úi animale;
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 32
– din punct de vedere hidrologic, amplasamentul se afl ă situat la cca. 2500 m fa tă de cel
mai apropiat curs de apa codificat, paraul Racta;
– pe amplasamentul – „Fermei de pui”, nu au fost identificate nici un fel de habitat de
importanta comunitara.
o Incadrarea în BAT, BREF,
Ferma de pui, are in dotare tehnologii care s ă respecte cele mai bune tehnici
disponibile (BAT) privind cre úterea intensiv ă a păVărilor úi porcilor – edi Ġia iulie 2003,
referitor la: managementul general úi operaĠional, tehnicile nutri Ġionale, consumul de
apăúi emisiile de efluen Ġi lichizi, consumul de energie, a zgomotului úi a emisiilor în aer,
gestionarea de úeurilor rezultate din procesul de cre útere úi din activit ăĠile auxiliare,
având în vedere c ă obiectivul se încadreaz ӽ la punctul 6.6.a) Instala Ġii pentru cre úterea
intensivӽ a pӽVӽrilor cu o capacitate mai mare de 40 000 locuri, conform Legea
278/2013 privind emisiile industriale.
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 335.0. Discutii despre modul de prezentare a rezultatelor
În baza informa Ġiilor prezentate pân ă în aceast ă fază a raportului precum úi a
celor furnizate în documenta Ġia de înso Ġire a solicit ării de autorizare integrat ă, se
propune în continuare un model conceptual al amplasamentului pentru ilustrarea
modului în care activitatea desf ăúurată poate afecta calitatea factorilor de mediu
úi săQătatea popula Ġiei.
Modelul conceptual presupune identificarea surselor poten Ġiale úi efective de
poluare, c ăilor de transmitere a polu ării úi receptorilor sensibili. În baza lui se va
decide apoi necesitatea efectu ării unor investiga Ġii suplimentare pentru a se
atinge obiectivul general al raportului de amplasament, acela de a se ob Ġine un
punct de referin Ġă al amplasamentului pentru momentul actual.
Modelul conceptual propus se întemeiaz ă pe mai multe categorii de informa Ġii:
– date privind istoricul amplasamentului úi activităĠile fermei care se desf ăúoara
aici;
– procesele de cre útere actuale, bilan Ġuri de materii prime, materiale auxiliare,
utilităĠi;
– studii efectuate anterior pe amplasament;
o Raportul de mediu pentru obtinerea avizului de mediu la PUZ – ferm ă
de creútere a puilor, localitatea Mediesu Aurit, jude tul Satu Mare, titular
S.C. Agroferm S.R.L.
o Raportul de amplasament pentru autorizarea initiale a fermei.
– constat ări calea vizitelor efectuate pe amplasament perioada 2013-2014;
– informa Ġii úi recomand ări ale documentelor de referin Ġă BREF referitoare la
Directiva IPPC, din domeniul cre úterii păVărilor.
Având în vedere caracterul eterogen al amplasamentului úi activităĠilor derulate,
în continuare sunt prezentate, pentru o mai bun ă ilustrare, interconexiunile surse-
Făi-receptori separate pentru instala Ġia integrat ăúi pentru întregul amplasament .
Semnifica Ġiile noĠiunilor utilizate sunt urm ătoarele:
x Poluare direct ă pe calea aerului -emisii fugitive úi difuze nu s-au constatat, nu
sunt afecta Ġi direct receptorii sensibili nefiind apropia Ġi în zona de
amplasament;
x Poluare indirect ă pe calea aerului – emisii punctuale în atmosfer ă prin,
ventilatoare, co ú de dispersie cu impact redus asupra receptorilor îndep ărtaĠi;
x Poluare direct ă pe calea apei – nu sunt emisii de ape uzate neepurate în
corpuri de ap ă de suprafa Ġă ;
x Poluare indirect ă pe calea apei – nu sunt folosin Ġe în aval de evacuare a
apelor pluviale;
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 34
x Poluare direct ă a solului – nu sunt emisii de poluan Ġi direct în sol ;
x Poluare indirect ă prin sol – de alĠi factori de mediu, aer în imisie, prin depuneri
úi infiltraĠii;
x Poluare fonic ă- emisiile de zgomot pentru receptorii sensibili la poluarea
fonică, nu sunt;
InstalaĠia integrat ă de creútere a păVărilor in sistem intensiv, ce apar Ġine S.C.
AGROFERM S.R.L. punctul de lucru Mediesu Aurit în ansamblul ei are un impact
asupra urm ătorilor factori de mediu úi receptori sensibili:
Ponderea mai mare de emisii atmosferice revine halelor de cre útere păVări din
cadrul instala Ġiei.
Impactul indirect pe calea aerului asupra unor receptori sensibili mai îndep ărtaĠi
(Aria protejata ROSCI – ROSPA R.Tur ) este de intensitate foarte redus ă.
Impactul asupra ariilor protejate mai îndep ărtate poate fi considerat ă de
intensitate foarte redus ă.
Impactul direct asupra apelor de suprafa Ġă (R.Racta), este de intensitate foarte
redusă , evacuare ape pluviale prin canal de garda drum.
Pentru a completa baza de date referitoare la amplasamentul studiat, având în
vedere c ă unele informa Ġii privind nivelul de poluare al amplasamentului sunt
insuficiente, este necesar ă realizarea unor investiga Ġii suplimentare dup ă cum
urmează:
o determin ări privind nivelul, imisiilor în diferite puncte ale amplasamentului
la limita incintei, la urm ătorii indicatori: amoniac, pulberi in suspensie;
o completarea datelor referitoare la poluare subsolului de pe amplasament
prin prelev ări probe ape subterane;
o determinari privind calitatea apelor uzate evacuate.
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 35
6.0. Investiga Ġii efectuate pe amplasamentul instala Ġiei
6.1. Determin ări privind nivelul emisiilor
Surse de emisie ale instalatiei
o in AER
Surse mobile
o mijloacele de transport auto, echipate cu motoare Diesel
Caracteristicile surselor:
¾ surse nedirijate
¾ evacuări intermitente de gaze carbura Ġie
¾ surse la nivelul solului
Surse sta Ġionare- controlate
¾ procesele metabolice – halele de cre útere păVări
¾ procesele de ardere a combustibililor – microcentrala termic ă utilizată pentru
filtrului sanitar úi producerea apei calde
Proces Intrari Iesiri Monitorizare/
reducerea poluarii Punctul de emisie
Creútere păVări – admisie aer
prin clapete – exhaustare noxe
prin ventilatoare
din halele de
creútere – s-a monitorizat
emisiile de
amoniac si pulberi
sedimentabile ,
anual Hala 1 si 2 identice:
Q = 9ventilatoare/hala x
12.000 mc/h = 108.000
pentru ventilatoarele
mici
Hev = 2,0 m
Q = 10 ventilatoare/hala
x 35.000 mc = 350.000
mc
pentru ventilatoarele
mari
Hev = 0,5 m
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 36Hala 3
Q = 6 ventilatoare/hala
x 12.000 mc/h = 72.000
pentru ventilatoarele
mici
Hev = 2,0 m
Q = 10 ventilatoare/hala
x 35.000 mc = 350.000
mc
pentru ventilatoarele
mari
Hev = 0,5 m
Microcentrala
termică -funcĠionare
gaz natural – gaze arse – este de
capacitate redus ă
nu este necesar ă
monitorizarea – cos de dispersie gaze
cu H = 4,0 m ,
D = 0,2 m
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 37
Determinarea emisiilor de poluan Ġi s-a realizat prin calcule
CMA
Cf.OM 462/93
(mg/mc) Sursa Poluantul Debit masic
(kg/h) Concentra Ġia
(mg/mc)
Prag
interv. Prag
alertă/
Valori
BAT
Capacitate maxim ă
NH3 1,66 1,78 30 21
Hale produc Ġie CH4 0,16 0,14 50 35
Particule 0,01667 62,4 100 70
SO2 0,006 32,2 2000 1400
NOx 0,030 160,9 500 350
CO 0,0393 210,8 250 175
COV tot 0,0129 69,2 — –
Centrala termic ă
CH4 0,0195 104,6 —
Determinarea imisiilor de poluan Ġi prin monitorizare
Indicatori Limita Valori determinate
Amoniac 0,3 mg/m3 < 0,05 la limitele N,E S,V
Pulberi în
suspensie 0,5 mg/m3 la E-0,255 mg/m3
la S-0,155 mg/m3
la V-0,280 mg/m3
la N-0,086 mg/m3
CONCLUZII :
Concentratia poluantilor in EMISIE si IMISIE se incadreaza sub
pragurile reglementare.
x in APA
Surse de emisie ale instalatiei
o ape menajere uzate, rezultate din activitatea igienico-sanitar ă a
personalului angajat;
o ape uzate tehnologice rezultate de la sp ălarea halelor
Sursa de ap ă
uzată / activitatea Compozi Ġie Metode de colectare/ evacuare
ape uzate de sp ălare
hale materii în suspensie,
substanĠe consumatoare de
oxigen, compu úi cu azot,
fosfor, potasiu, metale,
bacili coliformi – sifoane de pardosea , canale colectoare.
– 3 bazine de colectare :16 mc x 3 buc.
– statie de epurare sau fertilizare terenuri
agricole
ape uzate menajere/
filtru sanitar, corp
administrativ materii în suspensie,
substanĠe consumatoare de
oxigen, detergen Ġi -reĠeaua intern ă de canalizare
-bazin de colectare, volum 1 x 8 m3
-staĠia de epurare
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 38
Încărcarea apelor evacuate :
S-au efectuat monitorizari de catre SGA Satu Mare conform capitolului 13 din
AIM, rezultand mai multe seturi de analize.
APE SUBTERANE 2014
Buletin de analiza Indicatori Valoare
determinata VALOARE PRAG-
conf.
Ord.137/2009
9593E/28 10 2014 <LD
Amoniac
<LD 1,4 mg/l
13,7
Cloruri
7,1 250 mg/l
0,6
CBO5
0,7 250 mg/l
<LD
CCOCr
< 30 –
0,25
Fosfati
0,002 0,5 mg/l
0,15
Fosfor total
0,001 –
33
Materii in
suspensie 26,5 –
0,91
Azotati
6,04 50 mg/l
0,04
Azotiti
0,086 0,5 mg/l
6,25
pH
6,82 7,48
<LD
Substante
extractibile <LD –
93,83
Sulfati
32,72 250 mg/l
APE PLUVIALE 2014
Buletin de analiza Indicatori Valoare
determinata VALOARE PRAG-
conf. Aut. G.A.
HG352/NTPA 001
1796E/07042014 1,45
9594E/28 10 2014 Amoniac
<LD 2 mg/l
1,0
CBO5
8,0 25 mg/l
15,8
CCOCr
63,28 125 mg/l
2,02
Azotati
4,98 25 mg/l
0,018
Azotiti
0,073 1 mg/l
6,32
pH
6,50 6.5-8.5
35
Materii in
suspensie 28 35 mg/l
<LD
Substante
extractibile <LD 20 mg/l
1 mg/l
Fosfor total
<LD 1 mg/l
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 39
APE UZATA 2014
Buletin de analiza Indicatori Valoare
determinata VALOARE PRAG-
conf. Aut. G.A.
HG352/NTPA 002
1796E/07042014 7,64
9592E/28 10 2014 Amoniac
9,15 10 mg/l
40
CBO5
40 150 mg/l
221
CCOCr
226 300 mg/l
18,4
Fosfor total
3,55 50 mg/l
107 Materii in
suspensie 87,5 150 mg/l
6,81
pH
6,74 6.5-8.5
Apa freatica conform Buletinelor de analiza nr.1795E din 07 04 2014 si 9593E din
27.10.2014 se incadreaza in limitele admise la toti indicatorii (pH,materii in suspensie,
azot amoniacal, CBO S, CCO-Cr, fosfor total, NO3, NO2, substante extractibile cu
solventi organici) analizati.
Apa pluviala conform Buletinului de analiza nr. 1796E din 07 04 2014 si 9594E din
27.10.2014: nu inregistreaza depasiri la indicatorii studiati fata de limitele admise.
Apa uzata vidanjabila , rezultata din igienizarea spatiilor si sectorial igienico-sanitar
conform Buletinului de analiza 1794E din 07 04 2014 si 9592E din 27 10 2014 nu se
inregistreaza depasiri la indicatorii studiati fata de limitele admise.
in SOL- SUBSOL
o transportul, manipularea úi stocarea furajelor;
o colectarea úi transportul dejec Ġiilor de pasare;
o depozitarea dejec Ġiilor de pasare;
o colectarea apelor uzate în bazine vidanjabile.
Actualul amplasament al Fermei de pasari, apar Ġinând S.C. AGROFERM S.R.L. din
localitatea Mediesu Aurit a avut folosinta anterioara de teren arabil, nu se considera ca
ar exista o poluare istorica a solului.
Ferma de pasari este amplasata într-o zon ă care se invecineaza de asemenea cu
terenuri avand regimul economic de pasune si arabil si o ferma cu acelasi profil de
activitate (ferma pasari Samavia). Aceas ă constatare arat ă că solul nu are poluare
istorică anterioar ă, urmând ca evaluarea indicatorilor de calitate s ă fie urmărită prin
analizele semestriale ale apei din forajul de observa Ġie.
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 40
7.0. Concluzii generale úi recomand ări pentru
reducerea polu ării
o pentru AER
În Ferma de pui din Mediesu Aurit sunt aplicate cele mai importante tehnici de
reducere a emisiilor atmosferice recomandate de BREF, respectiv:
– animalelor li se aplic ă un regim de furajare diferen Ġiat, în func Ġie de
categorie úi de vârst ă;
– pentru alimenta Ġia animalelor se utilizeaz ă un furaj a c ărui reĠetă
respectă principiul minimiz ării cantităĠii de nutrien Ġi din dejec Ġii
– sistemele de ad ăpostire sunt în concordan Ġă cu cele recomandate de
BREF.
– Sistemele de ventilatie sunt în concordan Ġă cu cele recomandate de
BREF.
– Emisiile din procesele de ardere, de la centrala termica si incinerator se
incadreaza in limitele reglementate;
– In vederea reducerii emisiilor de miros sunt luate m ăsuri pentru
evacuarea aerului prin sisteme de ventila Ġie, care asigura o difuzie buna
in atmosfera;
– Imisiile de poluanti la limita incintei se incadreaza in limitele
reglementate, astfel se elimina riscul producerii de disconfort datorat
mirosului.
o pentru ZGOMOT SI VIBRATII
– să foloseasc ă măsuri de bun ă practică pentru controlul zgomotului.
Aceasta include o mentenan Ġă adecvata a echipamentelor, a c ăror
deteriorare poate conduce la cre úterea zgomotului;
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 41
– trebuie s ă foloseasc ă tehnici de control a zgomotului care s ă asigure c ă
zgomotul produs de instala Ġie nu conduce la cauze rezonabile de
sesizări ale popula Ġiei din vecin ătate;
– să asigure m ăsuri úi dotări speciale pentru izolarea úi protecĠia fonică a
surselor generatoare de zgomot úi vibraĠii, să verifice eficien Ġa acestora;
– să pună în exploatare numai pe cele care nu dep ăúesc nivelul de
zgomot echivalent Lecft- 65 dB(A) úi vaioarea curbei de zgomot Cz= 60
dB, la limita instala Ġiei, conform STAS 10009/88.
– se vor evita opera Ġiile de transport care pot m ări nivelul de zgomot, în
timpul nop Ġii.
Zgomotul aferent activit ăĠii curente din Ferma de pui Mediesu Aurit nu poate
cauza disconfort receptorilor din zon ă.
Nivelul de zgomot la nivelul limitei incintei fermei are valori mai mici decât
valorile maxim admise (65 dB(A)) pentru zona limitrof ă a unei incinte
industriale.
Zgomotul aferent func Ġionării instala Ġiilor fermei analizate nu poate constitui un
factor de disconfort pentru zonele rezidentiale, distanta este semnificativa
pana la zona de locuit peste 2 km.
o pentru APA
Lucrari care s-au realizat pentru reducerea emisiilor în ap ă:
o Apele uzate menajere, sunt preluate de re Ġelele exterioare de canalizare úi
sunt colectate în bazinele vidanjabile cu un volum util de 3 x16 mc. Bazinul
este impermeabilizat, vidanjat în func Ġie de volum de ape uzate acumulate si
transportat la statia de epurare;
o Apele uzate tehnologice, rezultate in urma procesului de spalare hale sunt
colectate prin intermediul unor canale închise din incinta
adăposturilor.Sistemul de evacuare a apelor uzate respecta normele europene
ea fiind realizata dup ă cum urmeaz ă:
-rigola betonata cu sec Ġiune dreptunghiulara realizat pe întreaga lungime a
adăpostului cu urm ătoarele dimensiuni ( Lungimea la baza = 40 cm, si H = 30
cm)
-fiecare ad ăpost are prev ăzut un rând de rigole dispuse transversal la mijlocul
halei;
-sub rigola s-a amplasat o conducta din PVC cu Ø = 110 mm prev ăzut cu
orificii circulare si tuburi de drenaj .Evacuarea apelor de sp ălare se realizeaz ă
prin conducte PE. La capatul ad ăposturilor este amplasat bazinul betonat
pentru stocarea apelor de sp ălare Vut = 16 mc, la nivelul fiecarui hale.
Evacuarea apelor din aceste bazine se realizeza cu ajutorul autospecialelor
prevăzute cu instala Ġie de vidanjare.
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 42
Pentru minimizarea consumului de apa si reducerea apelor uzate sunt prevazute
urmatoarele tehinici pe categoria de ape utilizate:
Sursa de ap ă uzată Metode de
minimizare Componen Ġa Mod de colectare/
evacuare
Nevoi igienico-
sanitare ale
personalului – ÎntreĠinerea
corespunz ătoare a
instalaĠiilor de
distribuĠie a apei;
– Eliminarea
neetanúeităĠilor
instalaĠiilor;
– Contorizarea
riguroasă a apei
prelevate; Ape uzate menajere Canalizare incint ă
interioară închisă cu
evacuare în bazinul
vidanjabil care
deserveúte grupurile
sanitare din ferma
Spălarea halelor – ÎntreĠinerea
corespunz ătoare a
instalaĠiilor de
distribuĠie a apei;
– Eliminarea
neetanúeităĠilor
instalaĠiilor;
– Contorizarea
riguroasă a apei
prelevate;
– Utilizarea apei sub
presiune; Apa tehnologic ă
impurificat ă cu dejectii
úi dezinfectan Ġi Canalizare incint ă
interioară închisă cu
evacuare în bazin
vidanjabil
Consum -calibrarea periodic ă a
instalaĠiilor de ad ăpare
pentru a înl ătura
pierderile de ap ă
-înregistrarea
consumului de ap ă
-detectarea úi
eliminarea scurgerilor
de apă
o pentru SOL
Lucrari realizate pentru reducerea emisiilor în sol:
– se aplica tehnici nutritionale care sa reduca cantitatea de azot si fosfor in
dejectii
– suprafa Ġa halelor de productie, a c ăilor de acces, a platformelor de
descărcare/înc ărcare sunt betonate, impermeabilizate;
– capacitatea de stocare a dejectiilor, satisface cerin Ġele pentru perioada
minima de 4 luni conform codului de bune practici agricole.
– conform normelor codului bunelor practici agricole beneficiarul de Ġine prin
contracte suprafa Ġa de teren necesar ă pentru fertilizare;
– materiile prime úi materialele auxiliare folosite in procesele tehnologice
sunt depozitate in mod corespunz ător;
– se evita devers ările accidentale de produse care pot polua solul. In cazul
in care se produc, se impune îndep ărtarea urm ărilor acestora úi
restabilirea condi Ġiilor anterioare producerii devers ărilor;
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 43
– încărcările úi descărcările de materiale, materii prime úi auxiliare, de úeuri
trebuie s ă aibă loc în zone desemnate, protejate împotriva pierderilor prin
scurgeri accidentale. Operatorul activit ăĠii are obliga Ġia să deĠină în
depozite/magazii o cantitate corespunzâtoare de substan Ġe absorbante,
potrivită pentru controlul oric ărei devers ări accidentale de produse
– deúeurile sunt colectate în containere separate, pe categorii, depuse pe
locurile special amenajate, urmând a fi evacuate periodic de pe
amplasament, prin societ ăĠi specializate; se interzice depozitarea direct pe
sol a oric ăror produse ori materiale care ar putea afecta calitatea acestuia
– dejec Ġiile sunt depozitate pe platform ă amenajat ă. După perioada de
biosterilizare sunt transportate pentru fertilizarea solului in baza
contractelor încheiate cu proprietarii terenurilor. Pentru solurile care se
fertilizeaza se va face studiul pedologic si agrochimic
– cadavrele de p ăVări sunt colectate in containere închise ermetic în
depozitul frigorific úi sunt eliminate prin incinerare pe amplasament;
– apele uzate sunt colectate în bazine vidanjabile închise úi transportate la
staĠia de epurare a aoperatorului zonal.
– apele pluviale sunt colectate prin úanĠuri úi evacuate în canalizarea
pluvială din zona far ă conĠinut de uleiuri sau alte produse toxice sau
periculoase;
– planificarea úi efectuarea lucr ărilor de verificare-între Ġinere-reparare a
tuturor instalatiilor úi echipamentelor din ferm ă precum úi planificarea
riguroasă a tuturor opera Ġiilor care se desfa úoară în ferm ă vor preveni
apariĠia unor emisii pe sol, în subsol úi în apa subteran ă;
– verificarea úi executarea lucr ărilor de între Ġinere a sistemului de canalizare
a apelor uzate.
o Pentru minimizarea si recuperarea DESEURILOR
Principala categorie de de úeuri (atât din punct de vedere cantitativ, cât úi din
punct de vedere al poten Ġialului impact asupra calit ăĠii factorilor de mediu)
rezultată din activitatea fermei sunt dejec Ġiile de pasare.
In prezent unitatea a avut în vedere urm ătoarele posibilit ăĠi de minimizare a
dejecĠiilor dupa cum urmeaza:
– sistemul de ad ăpostire este pe sol, pe asternut uscat, cu suprafete line, usor
de curatat, prin urmare se utilizeaz ă apa mai putina pentru spalare, astfel
scade cantitatea de ape uzate cu dejectii;
DejecĠiile uscate sunt utilizate ca fertilizant în agricultur ă
Deúeurile de Ġesuturi animale (mortalit ăĠi) sunt eliminate de operator autorizat.
Deúeurile din ambalaje de la dezinfectante úi medicamente, sunt colectate
separat úi transportate de firme autorizate în preluare úi transport .
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 44
Ferma nu de Ġine un parc propriu de mijloace de transport.
Eventualele lucrari de între Ġinere/reparare a incarcatorului frontal, se va efectua
la unităĠi specializate, astfel încât în ferm ă nu se genereaz ă deúeuri specifice
activităĠilor de transport sau activit ăĠilor de între Ġinere/reparare a mijloacelor de
transport.
ENERGIE
În Ferma de pui MEDIESU AURIT se utilizeaz ă în principal dou ă tipuri de energie:
x energie electric ă
x energie termic ă, produsă prin arderea gazului natural.
Energia electric ă este preluat ă din reĠele de distribu Ġie situate în apropierea
amplasamentului fermei.
Energia electric ă este folosit ă în principal pentru:
x acĠionarea instala Ġiilor care deservesc halele de cre útere a pasarilor
(instalaĠii de ventilare, instala Ġii de hrănire úi adăpare, pompe, uscare
dejectii)
x iluminatul din interiorul halelor de cre útere a pasarilor
x iluminatul exterior
Echipamentele de m ăsurare a consumului de energie electric ă sunt montate
înainte de instala Ġia de distribu Ġie a energiei electrice la consumatorii din ferm ă,
astfel încât defalcarea consumurilor de energie pe tipuri de activit ăĠi nu poate fi
Iăcută decât cu un anumit grad de eroare.
Luând în considerare:
x consumul total de energie electric ă
x puterea instalat ă a consumatorilor de energie (electric ăúi termică)
x timpii de func Ġionare ai consumatorilor de energie electric ă
Consumul mediu total de energie pentru activit ăĠile de cre útere a pasarilor din ferma
analizată poate fi estimat la:
Specifica Ġie Unitate de m ăsură Ferma păVări. Conform BREF
Consum total de
energie KWh/pas ăre/ciclu 0,756
kWh/pas ăre/ciclu ;
0,018 kwh/cap/zi Cap.3.2.3.1
Tab.3.18. din BREF
1.36 – 1.93
kWh/pas ăre/ciclu
0.03 – 0.046
kwh/cap/zi
După cum se poate vedea din estim ările prezentate de mai sus, nivelele de consum
energie, se încadreaz ă în nivelele de consum, recomandate de BREF.
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 45
ANEXE
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 46ANEXA
DETALII ÎN LEG ĂTURĂ CU PRODUC ğIA, FLUXURI
TEHNOLOGICE
1. Produc Ġia
Activitatea care se desf ăúoară în incinta Fermei de pui (denumita Ferma Iojib) de c ătre
S.C. AGROFERM S.R.L. este cea de cre útere a puilor pentru carne.
Ferma de p ăVări, cuprinde:
– 3 hale, cre útere pui carne, la sol pe asternut uscat.
În exteriorul halelor de cre útere a p ăVărilor se efectueaz ă doar opera Ġii de transport úi
operaĠii de depozitare a furajelor (în silozuri metalice pozate pe estacade) .
Activitatea de cre útere a păVărilor este o activitate ciclic ă, totul plin – totul gol,care
presupune urm ătoarele faze tehnologice:
– popularea halelor cu p ăVări;
– creúterea păVărilor (alimentare cu furaje, ad ăpare, eliminare dejec Ġii,
asigurare microclimat)
– depopularea halelor, valorificarea p ăVărilor;
– pregătirea halelor pentru o nou ă populare;
Durata unui ciclu de cre útere a păVărilor :
– procesul de produc Ġie este: starter – cre útere – finisare pui pentru carne úi are o
durată de 42 zile/hala .
La terminarea ciclului de cre útere – finisare, puii de carne se livreaz ă în viu la
abatoare. Dup ă 55 zile de la începutul de cre útere a unei serii se reia ciclu de
producĠie . Perioada de la 42 – 55 zile este activitatea de evacuare a vechiului
Dúternut ( dejec Ġii uscate – paie ) úi dezinfectare – vid -aerisire .
Repopularea se repet ă după 55 zile cu pui de 1 zi aproviziona Ġi din import sau din Ġară.
Capacitatea maxim ă de locuri pentru p ăVări la care poate fi populat ă ferma este de:
x 36.000 capete/hala x 2 hale + 29.000 capete/hala3 = 101.000 locuri ;
x 101.000 capete x 7 serii/an max. = 707.000 capete/an;
Programul de lucru este permanent, 24 h/zi, 7 zile/s ăptămână, 365 zile/an.
Numărul total de angaja Ġi ai S.C. AGROFERM S.R.L. care î úi desfăúoară activitatea în
cadrul Fermei de p ăVări MEDIESU AURITeste de 4 persoane, din care:
– 1 personal TESA
– 3 intretinere
Produsele rezultate sunt pui carne maxim : 700.000 cap/an
Emisii pe factori mediu :
Ape uzate din activitate :
Ape uzate menajere ( Q1uz) de la :
– instala Ġiile igienico – sanitare
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 47
Q 1uz med = 0,8 x 0,30 mc / zi = 0,24 mc / zi (0,0028 l / s )
Q 1uz max = 0,8 x 0,33 mc / zi = 0,26 mc / zi (0,003 l / s )
Q 1 anual = 95 mc
Ape uzate sp ălare ( Q2uz) :
– spalare-dezinfectie hale la depopulare
Q2uz med = 0,9 x 40,10 mc / zi = 36,10 mc / zi (0,42 l / s )
Q2uz max = 0,9 x 44,10 mc / zi = 39,69 mc / zi (0,46 l / s )
Q 2 uz anual = 220,14 mc
Apele uzate menajere sunt stocate intr-un bazin etans vidanjabil, V= 8 mc. Apele de
spalare rezultate din procesul de dezinfectie-spalare, se evacueaza in bazine etanse
vidanjabile cu V= 16mc fiecare x 3 buc = 48 mc.
Apele uzate se vidanjeaza periodic si se transporta la statia de epurare conform
contractului incheiat cu S.C. APASERV S.A. Satu Mare.
Emisii în aer:
Surse mobile
o mijloacele de transport auto, echipate cu motoare Diesel
Caracteristicile surselor:
¾ surse nedirijate
¾ evacuări intermitente de gaze carbura Ġie
¾ surse la nivelul solului
Surse sta Ġionare- controlate
¾ procesele metabolice – halele de cre útere păVări
¾ procesele de ardere a combustibiliului – microcentrala termic ă utilizată pentru
filtrului sanitar úi producerea apei calde înc ălzirea halelor cu radiatoare de gaz
cu infrarosu.
Deseurile din activitatea fermei:
La nivelul anului 2014, au fost inregistrate urmatoarele tipuri si cantitati de deseuri:
x pat uzat + dejec Ġii – 450 t; se valorifica pentru fertilizarea terenurilor agricole ;
x deúeuri menajere – 0.5 t: se elimina pe baza contract la halda autorizata
x deúeuri cadavre pas ăre – 2,4 t se elimina prin firma autorizata;
x deseuri de ambalaj substante dezinfectante- 0,008 to/an se elimina prin firma
autorizata;
x deseuri medicamente si ambalaje medicamente- 0,005 to/an se elimina prin firma
autorizata;
Deseuri metalice si alte deseuri de ambalaje nu rezulta din activitatea fermei.
Activitatea de cre útere a pasarilor din ferma analizat ă se desfăúoară, conform
următoarei scheme-flux :
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 48
Fazele specifice activit ăĠii de creútere pasarilor úi cele ale activit ăĠilor auxiliare sunt urm ătoarele:
Denumirea activit ăĠii Descrierea proceselor úi subproceselor
ActivităĠi direct legate sub aspect tehnic
ActivităĠile de asisten Ġăúi suport pentru procesele biologice
Popularea halelor
Puii de 1 zi, sunt adu úi de la sta Ġiile de incubatie din Ġară. Se face popularea halelor care sunt
deja dezinfectate si s-a asternut patul de crestere.
Sistemul de adpostire 3 hale de cre útere intensiva pui carne (HCP), reprezentând cl ădiri cu regim de în ăOĠime
parter.
Structura halelor : Funda Ġiile sunt realizate din beton, cadre de sustinere pe stâlpi metalici de
tip europrofile úi grinzi metalice. Acoperi úul tip úarpantă metalică realizat din grinzi metalice tip
europrofile. învelitorile sunt de tip panouri sandwich termoizolante, a úezate pe pane metalice.
PereĠi de închidere perimetrali sunt de tipul sandwich – panouri termoizolante.
2 Hale de cre útere sunt identice, având suprafa Ġa de 1700 mp fiecare, 1 hala are suprafata
de 1680 mp.
Număr de păVări/hală max.: in halele identice 36.000 capete in hala 3 – 29.000 capete
3ăVă rile sunt ad ăpostite pe sol pe asternut uscat.
Densitatea p ăVărilor din halele de cre útere este: 18- 21 p ăVări/mp (36.000 cap:1700 mp-
suprafata utila).
Hrănirea Furajarea p ăVărilor se face cu ra Ġii de furaj diferite atât cantitativ cât úi al compozi Ġiei furajului,
în funcĠie de vârsta p ăVărilor. Se utilizeaz ă un furaj ale c ărui principale componente sunt:
porumbul, úrotul de soia, gr ăsimea, proteine si enzime, premix mineralo-vitaminic. Cantitatea
medie de furaj consumal ă pentru perioada de cre útere a p ăVărilor este de: 3,8- 4,2
(kg/pasare/ciclu ).
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 49Denumirea activit ăĠii Descrierea proceselor úi subproceselor
ActivităĠi direct legate sub aspect tehnic
ActivităĠile de asisten Ġăúi suport pentru procesele biologice
Furajul pentru p ăVări este adus de la firme specializate din Ġară.
Transportul furajului se face cu mijloace de trasport auto, special amenajate pentru acest tip
de transport, a úa numitele „autobunc ăre”. Autobunc ărele sunt mijloace de transport auto
tipizate pentru transportul furajelor, ele fiind echipate cu un conteiner metalic închis (în care
se încarc ă furajele) úi cu un transportor melcat destinat desc ărcării furajelor în bunc ărele de
stocare de la fermele de cre útere a păVărilor.
Buncărele utilizate pentru stocarea furajelor sunt amplasate în afara halelor de cre útere a
SăVă rilor, sunt montate pe un postament metalic úi sunt pozate pe o platform ă din beton, care
comunică cu calea de acces auto în incint ă.
Încărcarea bunc ărelor cu furaje se face direct din autobunc ăr, prin cuplarea transportorului
melcat la gura de alimentare a bunc ărului, făUă a fi necesare opera Ġii intermediare de
descărcare a furajelor din autobene, respectiv de înc ărcare a furajelor în bunc ăre.
Furajele sunt depozitate în afara halelor de cre útere a păVărilor în doua bunc ăre metalice la
nivelul a doua hale si 3 buncare la nivelul halei 3, cu capacitatea de depozitare de 13,5 tone
fiecare. Din bunc ăre, furajele sunt preluate de o instala Ġie cu snec, care le transport ă în hale.
InstalaĠia de alimentare în hal ă a furajelor este mecanizat ă, se face prin instala Ġie tip snec,
spiromat, prev ăzute cu bunc ăraúe la nivel de hal ăúi reĠele interioare tip spiromat la sol .
Doua hale identice au în dotare 3 linii de furajare si hala 3 cu 4 linii de furajare (fiind cu o
latime mai mare decat cele 2 hale identice), cu 51 t ăvi de furaj pe linie.Prin utilizarea acestui
tip de instala Ġii pentru hr ănirea păVărilor sunt evítate pierderile de furaje de pe liniile de hr ănire
a păVărilor. Pentru a reduce pierderile de furaj, func Ġionarea dozatoarelor de furaj, amplasate
la capătul fiecărei linii de hr ănire a păVărilor, este corelat ă, printr-un sistem de automatizare,
cu sistemul de ac Ġionare a liniilor de hr ănire. Astfel, linia de hr ănire a păVărilor este echipat ă
cu senzori care sesizeaz ă prezenĠa sau absen Ġa furajelor de pe liniile de hr ănire, comandând
încărcarea liniilor de hr ănire cu furaj sau oprirea înc ărcării cu furaj a liniilor de hr ănire
Cu excep Ġia liniilor de hr ănire, care au o suprafa Ġă liberă care permite accesul p ăVărilor la
furaje, toate celelalte opera Ġii de transport a furajelor (inclusiv cea de desc ărcare din autobene
în buncărele de stocare) se face prin conducte închise care nu permit pierderi de furaj.
Adăparea Adâparea p ăVărilor se face cu ap ă potabilă. Sistemul de ad ăpare este in sistem închis. Halele
au în dotare 3-4 linii de adapare, amplasate de-a lungul halelor de cre útere a p ăVărilor,
prevăzute cu ad ăSătoare tip picur ător (niplu) .
Alimentarea cu ap ă se face gravita Ġional din rezervoarrele tampon PVC de 2000l .
Prin adoptarea sistemului de ad ăpare cu picur ător, pierderile de ap ă din sistemul de ad ăpare
a păVărilor sunt reduse la minim, ele fiind practic nesemnificative.Sistemul de alimentare mai
cuprinde, unitate de racord la retea cu regulator de presiune central si dozator de
medicamente.
Consumul de ap ă este de: 9,5-10 l/cap/serie.
Nr. de păVări la picur ător : 12 pui/picur ător.
Asigurarea microclimatului MicroclimatuI corespunz ător halelor de p ăVări este asigurat prin ventila Ġie. Admisia aerului se
va face prin clapele de admisie de perete, ac Ġionate centralizat prin servomotor comandat de
calculator, aparat de m ăsură depresiune úi clapete cu motoare individuate de deschidere.
Exhaustarea aerului viciat se face prin ventilatoare axiale de perete.
Sistemul de climatizare, dispune de senzori de temperatur ă pentru interior úi exterior, senzor
de umiditate, fiind supravegheat úi comandat prin calculator.
Toate ventilatoarele utilizate pentru climatizarea halelor de cre útere a păVărilor sunt de tip
exhaustor úi sunt amplasate pe pere Ġii halelor la cap ătul acestora .
VentilaĠia este necesar ă pentru a oferi oxigen p ăVărilor úi pentru eliminarea prafului,
amoniacului, dioxidului de carbon, vaporilor de ap ăúi căldurii
Debitele specifice de aer (mc aer/kg pas ăre) pe care le pot asigura instala Ġiile de ventilare cu
care sunt echipate halele de cre útere a p ăVărilor din cadrul Fermei de p ăVări MEDIESU
AURITsunt:
capacitate minim ă de ventila Ġie în prima zi de populare 0,35 mc/s pentru 10.000 pui
0,89 mc/s dup ă 7 zile
0,63 mc/s de la 7 la 42 zile
Rezultă media : 0,62 mc/s x 86.400 = 53.568 mc/zi : 10.000 cap x 1,7 kg/cap = 3,15 mc/kg
pasăre
Ventilatoare sunt asistate de un sistem de control automat computerizat din punct de vedere
al turaĠiei respectiv al debitului de aer evacuat care reduce consumul de energie.
InstalaĠia de înc ălzire: prin radiante cu infrarosu utilizand gazul natural
InstalaĠia de umidificare úi răcire: panouri de r ăcire montate în pere Ġii laterali, comandate de
calculator.
lluminarea halelor lluminarea halelor se realizeaza cu lampi incandescente cu consum redus de energie
electrică, cu posibilitate de reglare a intensit ăĠii úi perioadei de luminare. 16 verzi +16 albastre
(8 lux/bec) . Intensitatea luminii pentru:
– becurile verzi:
o max: 25 lux
o mediu:20 lux
o min:15 lux
– becurile albastre:
o max: 6,5 lux
o mediu:5,2 lux
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 50Denumirea activit ăĠii Descrierea proceselor úi subproceselor
ActivităĠi direct legate sub aspect tehnic
ActivităĠile de asisten Ġăúi suport pentru procesele biologice
o min:4 lux
Cuprinde linii de iluminat cu neoane rabatabile úi vinciuri de ridicare.
Evacuarea dejec Ġiilor, colectarea úi transportul
dejecĠiilor Patul de cre útere uzat este evacuat în remorc ăúi transportat pe platforma de deshidratare din
incinta fermei, se utilizeaz ă pentru fertilizarea terenurilor agricole din proprietate.
CurăĠarea úi pregătirea halelor pentru repopulare Vidul sanitar: perioada de vid sanitar va avea o durat ă de cca. 12-13 zile si constâ în:
-eliberarea halelor: depopulare úi evacuarea în totalitate a dejectiilor din hala
-curăĠirea mecanic ă: după eliminarea dejectiilor, se execut ă curăĠirea mecanic ă a halelor úi
spălarea hidromecanicâ (se spal ă cu jet de ap ă cu debit mic úi de
înaltă presiune). Apa de sp ălare se colecteaz ă în bazinul de vidanjare.
-dezinfec Ġia halelor: dup ă spălarea halelor se trece la dezinfectarea acestora cu detergent
spumigant, folosind pompe speciale.
Depopularea Depopularea halelor se va face la lumin ă albastră, pentru a reduce stresul si sunt ridicate
liniile de hranire.
Dotari si activitati auxiliare
Centrala termica Microcentrala termic ă este de tip BERETTA 40 KW.
Gazele de ardere sunt evacuate în atmosfer ă printr-un co ú de fum cu în ăOĠimea de 4 m fa Ġă de
nivelul solului úi secĠiune la vârf de Ø 200 mm. Consumul maxim de gaz metan este de 4,68
Nmc/h (media lunar ă – 500 mc).
Radiatoarele cu func Ġionare pe gaz metan pentru incalzire hale 36 aeroterme/hala, consum 1
mc/h x 36 buc = 36 mc/h, func Ġionează pe perioada rece a anului úi la capacitate la puii mici.
Platforma de dejec Ġii
DejecĠiile sunt colectate úi depozitate în forma solid ă in incinta fermei, pe platforma betonat ă
prevazuta cu bazin de vidanjare pentru exfiltratii..
SuprafaĠa depozitului este de 400 mp.
Filtru sanitar Sunt amenajate dou ă filtre sanitare, separat pentru femei úi pentru b ărbaĠi.
SpaĠiu administrativ Corp administrativ, birou.
Container pentru depozitare la frig a cadavrelor de
animale Capacitate de depozitare cadavre: 120 kg
– temperatur ă de păstrare 8°C
– sistem ecologic de r ăcire
Bazine de colectare ape uzate Apele uzate menajere sunt stocate intr-un bazin etans vidanjabil, V= 8 mc. Apele de spalare
rezultate din procesul de dezinfectie-spalare, se evacueaza in 3 bazine etans vidanjabile cu
V= 3×16=48 mc. Apa stocata se transporta la statia de epurare conform contract cu S.C.
APASERV S.A.
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 51
2. Modul de operare
2.1. Date generale
2.1.1. A. Mod de operare în cadrul instala Ġiei analizate
Fluxul tehnologic va adopta principiul ce cre útere in cicluri dup ă principiul „totul plin-totul gol" Etapele
fluxului tehnologic;
– aprovizionare cu pui
de o zi
– tehnologia de asigurare a microclimatului
– tehnologia de hr ănire si ad ăpare
– livrarea puilor
– managementul dejec Ġiilor
– tratamente si profilaxie
– biosecuritatea in ferma
Ciclul de produc Ġie la fiecare serie populata este de 63 de zile, din care 42 zile pentru cre útere si 21 zile
pentru executarea lucr ărilor de depopulare, cur ăĠenie, dezinfec Ġie, vid-sanitar al halelor si eventuale
reparaĠii la utilaje, instala Ġii si 4 zile preg ătire repopulare si repopulare.
In cele trei s ăptămâni se executa dezinsec Ġia, deratizarea si dezinfec Ġia incintei si cailor de acces.
Popularea ad ăpostului se va face cu pui de o zi la o greutate de aprox. 42 grame. Aprovizionarea puilor
se va realiza prin mijloace auto specializate aflate in dotarea furnizorului.
Pregătirea adăpostului ;cu doua zile înainte de populare se aerise úte hala, se introduce a úternutul in strat
de 5-12 cm, si echipamentul (adaptatori, hr ănitori, etc). Etapele de preg ătire a adăpostului sunt;
– decontaminarea mecanica prin evacuarea a úternutului permanent, aerisirea
adăpostului, curtarea pardoseli a adaptatorilor si a hr ănitorilor.
– decontaminarea fizica prin flambarea ad ăposturilor a adaptatorilor si a hr ănitorilor
– decontaminarea chimica prin pulverizarea cu o substan Ġa de dezinfec Ġie (sanaiad, decontaminai,
quateran etc)
– deratizarea si dezinsec Ġie cu materiale specifice si in func Ġie de atacurile monitorizate.
– vid sanitar câteva zile
– introducerea a úternutului de paie in strat de 5-12 cm
– preîncălzirea halelor daca este cazul (22-24C).
– înainte de populare cu 3-5 ore se va umple sistemul de ad ăpare cu apa
Creúterea puilor la sol pe aúternut permanent sunt necesari urm ătorii parametri vitali;
nr. pui popolare 29000 buc/ciclu, densitate 18,46 pui / mp la populare si circa 17.9 pui/mp la
livrare adic ă 28130 pui/ciclu/ hala 3
densitatea p ăVărilor din halele de cre útereidentice este: 18- 21 p ăVări/mp (36.000
cap:1700 mp-suprafata utila).
1 % pierderi prin mortalitatea;
2,310 kg greutatea medie a puilor;
temperatura
calitatea apei si a furajului
necesarul de aer
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 52
Ciclul de produc Ġie al puilor este impartit in 3 perioade de cre útere : demaraj, perioada de cre útere si perioada
de finisare. Pentru respectarea acestor cerin Ġe halele de cre útere vor fi echipate cu sistem automat pentru
asigurarea microclimatului apei si a furajului la discre Ġie.
Tehnologia de asigurare a microclimatului
umiditatea: sub 60% in primele s ăptămâni si peste 60% in ultimele s ăptămâni;
ventila Ġia: viteza curen Ġilor nu trebuie sa dep ăúească 0,1 – 0,2 m/s;
concentatia amoniacului: maxim 0.2 la mie;
iluminatul: 23 ore lumina /1 ora întuneric (s ăptămâna 1); 2 ore lumina /1 ora întuneric (s ăptămâna 2);
1 ora lumina / 2 ore întuneric (s ăptămânile 3- 8);
temperatura variaz ă de la 20-29 grade Celsius in func Ġie de vârsta puilor.
Temperatura, ventila Ġia vor fi controlate de un calculator al fermei.
In adăpost admisia aerului se va face libera datorita depresiunii create de la sistemul de ventila Ġie care
evacueaz ă forĠat aerul viciat.
Sistemul de alarma vizual si sonor are ca scop avertizarea personalului care deserve úte ferma si ofer ă toate
informaĠiile legate de oprirea sau proasta func Ġionate a fiec ărui sistem dând posibilitatea personalului ss
reacĠioneze urgent pentru remedierea defec Ġiunilor ap ărute.
Iluminarea se va realiza conform directivei 91/6307EEC pas ările nu vor fi Ġinute in întuneric tot timpul.
InstalaĠia de iluminat este conceput ă special pentru cre úterea puilor de carne. Lumina verde în prima faz ă a
ciclului de cre útere, apoi lumina albastr ă spre sfâr úitul ciclului are efecte benefice asupra factorilor importan Ġi
pentru performan Ġa: consumul de furaj, cre úterea în greutate, rata mortalit ăĠii. In plus, consumul redus de
energie recupereaz ă costul investi Ġiei în doar câteva luni de exploatare (doar cea. 1400 W / hal ă).
Tehnologia de hrânire .Aprovizionarea cu furaje se va realiza prin desc ărcarea furajelor din mijloacele
auto in afara zonei de securitate in bunc ărele de furaje. Sistemul de stocare al furajelor din exteriorul
adăpostului de pui se face cu bunc ăre metalice din tabla galvanizata, umplerea acestora fac ăndu-se
pneumatic de la ma úina speciala de transport furaj.
Furajele care intra zilnic în hrana puilor trebuie sa fie u úor digestibile. Cel mai bun coeficient de digestibilitate
al hranei este cel cuprins între 80-90 % din cantitatea totala si acesta se realizeaz ă când hrana
administrata are la baza porumb si grâu/triticale cu adaos de concentrat proteino -vitamino mineral.
Principalele categorii de materii prime utilizate pentru activitatea de cre útere a puilor sunt furajul si apa
pentru ad ăpare.
Cantitatea si calitatea furajului difer ă de la o faza la alta, dar, in general con Ġine acelea úi componente,
dozate îns ă diferit, corespunz ător nevoilor specifice a perioadei de cre útere in care se afla pasarea.
CantităĠile recomandate sunt orientative deoarece ele variaz ă în funcĠie de categoria de vârst ă, potenĠialul
genetic, densitatea energetica din furaj, calitatea organoleptica a furajului, sistemul de hr ănire stresul puilor
etc.
Consumul zilnic de furaje pe cap de pui oscileaz ă de la 14 grame la început pana la 174 grame /zi in ultima
Văptămâna.
ReĠetele furajere vor fi adaptate in func Ġie de caracteristicile rasei si hibridului de pui care se g ăseúte la
îngrăúare – exemplu de ra Ġie furajera;
Furajele din la ziua 22-23 de cre útere se pot con Ġine in hrana animalelor cereale m ăcinate in propor Ġie mai
mare cu circa 10-15%. Restul de hrana va fi livrat din bunc ărele 1 si 2. Aceasta opera Ġie se realizeaz ă
automat prin comanda de la calculatorul de furajare.
Prin introducerea in hrana puilor a unei cantit ăĠi mai mari de cereale (hrana naturala) din s ăptămâna 4 de
creútere se vor ob Ġine pui de o calitate superioara in schimb randamentul de cre útere nu se modifica, fapt
demonstrat la alte ferme de pas ări.
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 53Structura medie a ra Ġiei pentru pui pe perioade de cre útere
componenta furaj
Componenta %
Uruiala porumb 54,00
Uruiala
triticale/grâu kg 7.00
Srot de soia kg 28.00
Faina de peste 3,80
Ulei vegetal kg 4,75
Ca CO3 kg 0,90
Fosfat dicalcic 0.20
Zoofor/premix 1,00
sare kq 0,10
DL Metionina
D3% 0,19
LLizina12% 0.05
Total 100.00
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 54
Necesarul de hran ă pentru pui se stabile úte în func Ġie de necesarul pentru func Ġii vitale. Tehnologia de
furajare va fi pe sistem de furajare uscata. Langa fiecare hala vor fi amplasate bunc ăre de stocare a
furajelor, acestea sunt confec Ġionate din otel galvanizat, ondulat. Furajul este transportat automat din
buncărul aflat în afara halei spre bunc ăraúeie de pe cap ătul liniilor de furajare. Sistemul func Ġionează
comandat de un senzor astfel încât bunc ăraúeie să fie mereu pline cu furaj.
Tehnologia de ad ăpare Este un sistem care se conecteaz ă la Ġeava principala de alimentare destinat
medicatiei puilor daca este nevoie. Sistemul de ad ăpare din halele de cu apa fiind alc ătuit din manometru
de presiune, filtru pentru reducerea inpuritatilor, control al cantit ăĠii de apa si un medicator cre útere este
compus din:
– linii de picur ători, suspendate, regulator de presiune pe fiecare linie, profil aluminiu
– anticăĠărare păVări, furtune racord
– materiale complete de suspendare in tavanul halei
– unitate de racord la re Ġea cu apometru electronic, manometru, filtru,
regulator de presiune central úi dozator de medicamente
Sistemul de ad ăpare asigur ă o cantitate suficient ă de apă pentru fiecare vârst ă a păVărilor úi pentru orice
anotimp. Sistemul ideal pentru broileri este format din linii de picur ători care pot fi reglate la orice în ăOĠime,
astfel încât s ă fie accesibile atât puilor de o zi cat úi păVărilor mature. Presiunea apei este de asemenea
reglată în funcĠie de vârsta p ăVărilor úi necesarul de ap ă al acesteia. La sfâr úitul ciclului liniile de picur ători
se pot ridica în tavan pentru a u úura accesul în hal ă. CantităĠile de apa difer ă si ele in func Ġie de vârsta
pasărilor.
DistribuĠia hranei si ad ăparea se executa automatizat. Personalul având rolul doar sa asiste la func Ġionată
instalaĠiilor, sa controleze starea de s ăQătate a puilor din fiecare boxa.
Livrarea puilor -se va realiza cu mijloace auto specializate aflate in dotarea achizitorului. Durata
transportului este de maxim 9 ore. Halele vor fi dezinfectate, curate si uscate.
Managementul dejectiitor
DejecĠiile din ferma il constituie dejec Ġii de la pui, cantitatea acestuia variaz ă in funcĠie de vârsta puilor,
nutrientii din hrana si sistemul de ad ăpare a pas ărilor din ferma.
DejecĠiile sunt livrate la produc ătorii agricoli si societ ăĠile agricole din zona din ad ăpost dup ă depopulare.
CumpăUătorii stocheaz ă dejectiile pe o platforma, conform codului bunelor practice agricole se recomanda
o perioada de stocare de 23-24 s ăptămâni iar in zonele cu risc mare pana fa 27-28 s ăptămâni.
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 55
Evacuarea dejec Ġiilor din hale se va face dup ă depopulare. De aici, dejec Ġiile vor fi dirijate spre
producătorii agricoli, stocate in platformele supraterane de colectare, unde vor fi men Ġinute si apoi vor fi
evacuate pe terenuri agricole, acestea reprezentând un îngr ăúământ natural.
InvestiĠia va respecta Standardele minime pentru protec Ġia puilor si protec Ġia pasărilor din cresc ătorii:
– Directiva Consiliului nr 91/630/CEE din 19 noiembrie 1991 si
– Directiva Consiliului nr 98/58/CE/1998 privind protec Ġia animalelor in ferma
Tratamente si profilaxie
– vaccin contra pseudopeste aviare la 7 zile -contra bursitei infec Ġioase aviare ziua 9 -vaccin contra
pseudopeste aviare Ia21 zile -ziua 1-3 tratament cu AD3 si Oxivit S -ziua 10-13 tratament cu Oxivit S
-nu se vor efectua tratamente cu 3 zile inainte de vaccinare. Se pot utiliza si alte scheme de tratamente
si profilaxie
Biosecuritatea fermei-se vor lua urm ătoarele masuri pentru cre úterea nivelului de biosecuritate in ferma
in vederea cre úterii profitabilit ăĠii.
Evitarea îmboln ăvirilor care aduc costuri suplimentare fermei dinainte de populare se efectueaz ă
dezinfecĠia in întreaga ferma. Decontaminarea mecanica prin evacuarea a úternutului permanent,
aerisirea ad ăpostului, cur ăĠarea pardoseli a adaptatorilor si a hr ănitorilor. Decontaminarea fizica prin
flambarea ad ăposturilor a adaptatorilor si a hr ănitorilor. Decontaminarea chimica prin pulverizarea cu o
substanĠa de dezinfec Ġie.
Deratizarea si dezinsec Ġie cu materiale specifice si in func Ġie de atacurile monitorizate.
2.1.1. B. Mod de operare recomandat de BREF (EUROPEAN COMMISSION,
Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC), Reference Document on Best Available
Techniques for Intensive Rearing of Poultry and Pigs, July 2003)
Hala tradi Ġională pentru cre úterea păVărilor este o construc Ġie simplă, realizat ă din lemn sau
beton, iluminat ă natural sau artificial, echipat ă cu sisteme de înc ălzire úi de ventilare.
Ventilarea halelor se face natural (prin ferestre cu jaluzele) sau for Ġat (cu ventilatoare
exhaustoare).
Pentru halele echipate doar cu sisteme de ventilare natural ă, orientarea halelor fa Ġă de direc Ġia
predominant ă a vântului are o mare importan Ġă pentru eficacitatea sistemului de ventilare.
Încălzirea halelor de cre útere a păVărilor se face cu aer cald (preparat în înc ălzitoare utilizând
motorină sau gaz) sau corpuri radiante.
Sistemul de iluminat este artificial sau combinat (artificial úi natural).
3ăVă rile sunt crescute pe patul de cre útere (din paie, tala ú sau hârtie tocat ă) care se întinde pe
întreaga suprafa Ġă a pardoselii halei. Pardoseala halelor trebuie s ă fie realizat ă din beton.
DejecĠiile sunt evacuate la sfâr úitul fiecărei perioade de cre útere. Halele pot fi echipate cu linii
automate de furajare (cu în ăOĠime ajustabil ă) úi cu instala Ġii de adăpare (cu ad ăSătoare tip taler
sau cu ad ăSătoare cu niplu).
În hrana p ăVărilor pot fi administrate úi proteine crude.
Densitatea p ăVărilor este de 18-24 p ăVări/m2.
O hală poate ad ăposti un num ăr de 20000-40000 p ăVări.
2.1.2. Controlul climatului din halele de cre útere a păVărilor
2.1.2. A. Controlul climatului în halele de cre útere a păVărilor din instala Ġia analizat ă
Structura halelor se realizeaza din panouri tip sandwich cu izolatie corespunzatoare, fara pierderi de
caldura, tavanul este izolat.
În halele de cre útere a păVărilor din cadrul Fermei de p ăVări MEDIESU AURIT, sunt controla Ġi următorii
parametri:
– temperatura din halele de cre útere
– umiditatea din halele de cre útere
– regimul ilumin ării halelor de cre útere
– nivelul de ventilatie
Temperatura din halele de cre útere este controlat ă atât prin utilizarea unor sisteme de înc ălzire locale
(aeroterme), cât úi prin reglarea nivelului de ventila Ġie.
În general aerotermele sunt utilizate doar în prima perioad ă a ciclului de cre útere a păVărilor úi în special
în perioadele reci ale anului.
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 56
Nivelul temperaturii din halele de cre útere a păVărilor este controlat de un termostat pentru urm ătoarele
valori:
ziua 1 32-33°C
ziua 2 32°C
ziua 3-7 29-30°C
săptămâna 2 26-28°C
săptămâna 3 24-25°C
săptămâna 4 23°C
săptămâna 5 20°C
săptămâna 6 úi după 17-18°C
Obiectivul ventila Ġiei este eliminarea c ăldurii, prafului úi gazelor reziduale precum dioxidul de carbon,
amoniacul úi umiditatea, úi introducerea de aer proasp ăt. Oricare din aceste puncte poate determina rata
ventilaĠiei, depinzând mai ales de condi Ġiile exterioare. Ratele ventila Ġiei sunt determinate adesea de
starea aúternutului.
Deúi ventilaĠia excesiv ă duce la risip ă de energie úi trebuie evitat ă, un microclimat optim este esen Ġial
pentru maximalizarea rezultatelor de produc Ġie úi trebuie s ă fie factorul determinant pentru ventila Ġie.
Slaba ventila Ġie va duce la probleme respiratorii (datorit ă prafului, contamin ării bacteriene, amoniacului,
calităĠii proaste a a úternutului), va spori ascitele, va diminua ritmul de cre útere úi eficienta asimil ării
furajelor úi va duce la mortalitate úi indice de asimilare a furajelor ridicat.
Încă din prima zi trebuie asigurat ă o oarecare ventila Ġie, mai ales dac ă sunt folosite înc ălzitoare cu aer
deschis, pentru înl ăturarea dioxidului de carbon produs. Când puii sunt proasp ăt ecloziona Ġi, se
recomand ă o umiditate relativ ă de 60%, pentru prevenirea deshidrat ării. La vârste mai înaintate, este
preferabil ă o umiditate relativ ă sub 60%, pentru men Ġinerea calit ăĠii aúternutului.
Rata ventila Ġiei trebuie determinat ă, în primul rând, de cantitatea de aer ce trebuie înlocuit ă în hală.
Aceasta va fi determinat ă de condi Ġiile climatice interioare úi exterioare úi de starea a úternutului. Direc Ġia
úi viteza de p ătrundere a aerului vor determina efectele de r ăcorire úi amestecare.
Toate ventilatoarele utilizate pentru climatizarea halelor de cre útere a păVărilor sunt de tip exhaustor úi
sunt amplasate pe pere Ġii halelor de cre útere a păVărilor.
VentilaĠia este necesar ă pentru a oferi oxigen p ăVărilor úi pentru eliminarea prafului, amoniacului,
dioxidului de carbon, vaporilor de ap ăúi căldurii.
Debitele specifice de aer (mc aer/kg pas ăre) pe care le pot asigura instala Ġiile de ventilare cu care sunt
echipate halele de cre útere a păVărilor din cadrul Fermei de p ăVări MEDIESU AURITsunt:
– capacitate minim ă de ventila Ġie de 0,4 m3/oră/kg greutate vie;
– capacitatea maxim ă 5.4 m3/oră/kg greutate vie, în func Ġie de condi Ġiile climatice úi să se
concentreze asupra elimin ării suficiente de c ăldură din hală pentru limitarea diferen Ġelor de
temperatur ă dintre aerul admis úi cel evacuat la 3-4o C.
În hală de pui de carne, intensitatea luminii poate fi f ăcută variabilă, pentru a putea fi reglat ă conform
nevoilor diferitelor vârste. Pentru iluminat se folosesc corpuri cu becuri economice cu durat ă de viaĠă
sporită, dimmer pentru reglarea intensit ăĠii, permiĠând o intensitate a luminii între 2 úi 20 luxi. Lumina este
repartizat ă uniform.
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 57
2.1.2. B. Controlul climatului în halele de cre útere a păVărilor recomandat de BREF
Pentru toate speciile de p ăVări, halele de cre útere sunt echipate cu sisteme de control al
microclimatului.
Cei mai importan Ġi factori care determin ă climatul din interiorul halelor de cre útere sunt:
-temperatura aerului
-compozi Ġia aerului úi viteza lui la nivelul p ăVărilor
-intensitatea luminii
-concentra Ġia de praf în aer
-densitatea p ăVărilor
-izolaĠia clădirii
Reglajele se fac de obicei prin modificarea temperaturii, debitului de aer din instala Ġiile de
ventilaĠie úi a nivelului de iluminare.
Standardele de s ăQătate impun condi Ġii minime pentru microclimatul din interiorul halelor de
creútere a păVărilor.
Controlul temperaturii din interiorul halelor de cre útere a păVărilor se face:
-prin izolarea pere Ġilor
-prin echipamente de înc ălzire locale sau centrale
-prin înc ălzire direct ă (becuri cu infraro úu, schimb ătoare de c ăldură gaz de ardere/aer,
convectoare cu gaz, aeroterme)
-prin încălzire indirect ă (încălzire a spa Ġiului sau a podelelor)
-răcirea acoperi úului prin stropire cu ap ă (în perioadele de var ă)
Pardoseala halelor este de cele mai multe ori realizat ă din beton úi în mod normal nu este izolat ă
termic. Astfel, pardoseala poate fi considerat ă ca o surs ă de pierdere de c ăldură (prin radia Ġie
Fătre sol), dar pierderile de c ăldură sunt relativ mici úi nu s-au raportat efecte asupra procesului
de creútere a păVărilor.
Încălzirea se face uneori utilizând aer recirculat, care este utilizat úi pentru uscarea dejec Ġiilor (la
creúterea păVărilor în baterii).
În general se practic ă încălzirea halelor pentru p ăVările tinere, pe perioadele reci ale anului.
Capacitatea instala Ġiilor de înc ălzire este raportat ă la numărul de păVări din hal ăúi la volumul
halei.
Estimativ, temperaturile din interiorul halelor de cre útere a păVărilor, în func Ġie de vârsta acestora
sunt:
Ventilarea se poate face natural sau for Ġat, în func Ġie de condi Ġiile concrete ale climatului úi de
necesităĠile păVărilor.
Ventilarea este important ă pentru s ăQătatea păVărilor, afectând totodat ăúi nivelul produc Ġiei.
Ventilarea este utilizat ă pentru sc ăderea temperaturii din interiorul halelor úi pentru men Ġinerea
calităĠii aerului în limitele recomandate.
Valorile limit ă stabilite pentru calitatea aerului din interiorul halelor de cre útere a păVărilor difer ă
de la o Ġară la alta.
Sistemele de ventilare mecanic ă utilizate pentru halele de p ăVări sunt de tip exhaustor (scot aerul
viciat din hale, prin depresiunea creat ă de ventilatoare).
Ventilarea mecanic ă este mai scump ă, dar permite un control mai bun al microclimatului din hal ă.
Pentru p ăVările de carne se ia în considerare un necesar de ventila Ġie de 3,6 m3/kg de pas ăre vie.
Viteza aerului la nivelul p ăVărilor variaz ă între 0,1 úi 0,3 m/s, în func Ġie de temperatura din
interiorul halelor.
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 58
Necesarul de ventila Ġie depinde de temperatura exterioar ă, de umiditatea relativ ăúi de vârsta
SăVă rilor (respectiv de nivelul de c ăldură, de necesarul de ap ăúi de nivelul emisiilor de CO2).
RelaĠia dintre necesarul de ventila Ġie úi variabilele enun Ġate anterior este urm ătoarea:
-la o temperatur ă exterioar ă de 150C úi la o umiditate realtiv ă de 60% necesarul de
ventilaĠie este determinat de nivelul de CO2 pentru primele trei zile de via Ġă ale păVărilor,
de necesarul de ap ă pentru vârste ale p ăVărilor mai mari de 28 zile úi apoi de necesarul
de căldură.
Pentru temperaturi exterioare mai sc ăzute, raportul CO2/ap ă devine mai important.
S-a stabilit c ă nivelul minim de ventila Ġie este de 1 m3/kg pasăre vie.
Sunt recomandate ventilatoare asistate de un sistem de control al tura Ġiei (respectiv al debitului
de aer evacuat) care reduce consumul de energie.
2.1.3. Hr ănirea úi adăparea păVărilor
2.1.3. A. Hr ănirea úi adăparea păVărilor în instala Ġia analizat ă
Pentru hr ănirea păVărilor S.C. AGROFERM S.R.L. utilizeaz ă un furaj ale c ărui principale componente
sunt:
-porumbul
úrotul de soia
-grăsimea
-făina proteic ă
-premix mineralo-vitaminic
Cantitatea de hran ă administrat ă păVărilor, precum úi ponderea diferitelor componente în furajul
administrat p ăVărilor sunt corelate cu vârsta p ăVărilor.
Pentru nivelul preconizat de populare a halelor din ferma, cantitatea medie de furaj consumat ă pentru
perioada de cre útere este de: cca. 3,8-4,2 kg de furaj/cap pas ăre.
Cantitatea de amino-acizi din hrana administrat ă păVărilor în diferite faze de cre útere (faze diferen Ġiate în
funcĠie de vârsta p ăVării) se bazeaz ă pe conceptul de ,,protein ă ideală”.
Cantitatea de amino-acizi úi de lisină administrat ă păVărilor, in instalatia analizata, va respecta cele
prevazute in BREF, si sunt:
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 59
CantităĠile de calciu úi fosfaĠi din hran ă sunt:
Furajul utilizat la hr ănirea păVărilor este depozitat în bunc ăre metalice, cu o capacitate de stocare
de 13,5 t fiecare 2-3 bunc ăre deservind o hal ă de creútere a păVărilor.
Buncărele utilizate pentru stocarea furajelor sunt amplasate în afara halelor de cre útere a
SăVă rilor. Bunc ărele sunt montate pe câte un postament metalic úi sunt pozate pe o platform ă din
beton, care comunic ă cu calea de acces auto în incint ă.
Un sistem de hranire pentru broileri trebuie sa indeplineasca conditii deosebite, astfel incat sa
asigure accesul usor la hrana pentru puii de o zi dar si sa faca la solicitari majore din partea unor
pasari grele.
Sistemul de furajare este format din buncarase pentru furaj, tevi cu spirala de antrenare, motor
de antrenare automatizat cu senzor, contactori de protectie pentru motoare, sistemul complet
pentru suspendare si hranitoarele montate pe tevi, toate elementele fiind de calitate
superioara.Liniile de furajare functioneaza automat, comandate prin senzori de furaj. Sistemul
robust de suspendare ofera confort in utilizare si acces liber in hala pentru curatenie dupa fiecare
ciclu.
Sistem de hr ănire
Furajul cu care sunt hr ănite păVările este uscat, el suferind proces ări anterioare
de măcinare, mixare, respectiv dozare, a componentelor de baz ă.
Furajarea p ăVărilor se face cu ra Ġii de furaj diferite atât cantitativ cât úi al compozi Ġiei furajului, în
funcĠie de vârsta p ăVărilor. Se utilizeaz ă un furaj ale c ărui principale componente sunt: porumbul,
úrotul de soia, gr ăsimea, proteine si enzime, premix mineralo-vitaminic. Cantitatea medie de furaj
consumal ă pentru perioada de cre útere a păVărilor este de: 3,8- 4,2 (kg/pasare/ciclu ).
Furajul pentru p ăVări este adus de la firme specializate din Ġară.
Transportul furajului se face cu mijloace de trasport auto, special amenajate pentru acest tip de
transport, a úa numitele „autobunc ăre”. Autobunc ărele sunt mijloace de transport auto tipizate
pentru transportul furajelor, ele fiind echipate cu un conteiner metalic închis (în care se încarc ă
furajele) úi cu un transportor melcat destinat desc ărcării furajelor în bunc ărele de stocare de la
fermele de cre útere a păVărilor.
Buncărele utilizate pentru stocarea furajelor sunt amplasate în afara halelor de cre útere a
SăVă rilor, sunt montate pe un postament metalic úi sunt pozate pe o platform ă din beton, care
comunică cu calea de acces auto în incint ă.
Încărcarea bunc ărelor cu furaje se face direct din autobunc ăr, prin cuplarea transportorului melcat
la gura de alimentare a bunc ărului, făUă a fi necesare opera Ġii intermediare de desc ărcare a
furajelor din autobene, respectiv de înc ărcare a furajelor în bunc ăre.
Furajele sunt depozitate în afara halelor de cre útere a păVărilor în doua bunc ăre metalice la nivelul
a doua hale si 3 buncare la nivelul halei 3, cu capacitatea de depozitare de 13,5 tone fiecare. Din
buncăre, furajele sunt preluate de o instala Ġie cu snec, care le transport ă în hale.
InstalaĠia de alimentare în hal ă a furajelor este mecanizat ă, se face prin instala Ġie tip snec,
spiromat, prev ăzute cu bunc ăraúe la nivel de hal ăúi reĠele interioare tip spiromat la sol .
Doua hale identice au în dotare 3 linii de furajare si hala 3, cu 4 linii de furajare (fiind cu o latime
mai mare decat cele 2 hale identice), cu 51 t ăvi de furaj pe linie.Prin utilizarea acestui tip de
instalaĠii pentru hr ănirea păVărilor sunt evítate pierderile de furaje de pe liniile de hr ănire a
SăVă rilor. Pentru a reduce pierderile de furaj, func Ġionarea dozatoarelor de furaj, amplasate la
capătul fiecărei linii de hr ănire a păVărilor, este corelat ă, printr-un sistem de automatizare, cu
sistemul de ac Ġionare a liniilor de hr ănire. Astfel, linia de hr ănire a păVărilor este echipat ă cu
senzori care sesizeaz ă prezenĠa sau absen Ġa furajelor de pe liniile de hr ănire, comandând
încărcarea liniilor de hr ănire cu furaj sau oprirea înc ărcării cu furaj a liniilor de hr ănire
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 60Cu excep Ġia liniilor de hr ănire, care au o suprafa Ġă liberă care permite accesul p ăVărilor la
furaje, toate celelalte opera Ġii de transport a furajelor (inclusiv cea de desc ărcare din
autobene în bunc ărele de stocare) se face prin conducte închise care nu permit pierderi
de furaj.
Structura medie a ra Ġiei pentru pui pe perioade de cre útere
componenta furaj
Componenta %
Uruiala porumb 54,00
Uruiala
triticale/grâu kg 7.00
Srot de soia kg 28.00
Faina de peste 3,80
Ulei vegetal kg 4,75
Ca CO3 kg 0,90
Fosfat dicalcic 0.20
Zoofor/premix 1,00
sare kg 0,10
DL Metionina
D3% 0,19
LLizina12% 0.05
Total 100.00
Sistem de ad ăpare a păVărilor
Adăparea păVărilor se face cu ap ă potabilă din reĠeaua de alimentare cu ap ă potabilă.
Solutia pentru ad ăpare asigura o cantitate suficienta de apa pentru fiecare varsta a pasarilor si
pentru orice anotimp. Sistemul ideal pentru broileri este format din linii cu cupe care pot fi reglate
la orice inaltime, astfel incat sa fie accesibile
atat puilor de o zi cat si pasarilor mature. Presiunea apei este de asemenea reglata in functie de
varsta pasarilor. La sfarsitul ciclului liniile de cupe se pot ridica in tavan pentru a usura accesul in
hala.
Sunt prev ăzute 3- 4 linii de ad ăpare cu cupe suspendate, regulator de presiune pe fiecare linie,
profil aluminiu anticatarare pasari, furtune racord.
Unitate de racord la retea cu apometru, manometru, filtru, regulator de presiune
central si dozator de medicament.
Pentru ad ăparea păVărilor este utilizat ă o cantitate de ap ă de cca. 8000 mc pe parcursul unui an.
Alimentarea cu ap ă se face gravita Ġional din rezervoarrele tampon PVC de 2000l .
Prin adoptarea sistemului de ad ăpare cu picur ător, pierderile de ap ă din sistemul de ad ăpare a
SăVă rilor sunt reduse la minim, ele fiind practic nesemnificative.
Consumul de ap ă este de: 9,5-10 l/cap/serie.
Nr. de păVări la picur ător : 12 pui/picur ător.
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 61
2.1.3. B. Hr ănirea úi adăparea păVărilor conform BREF
Formula nutri Ġională
Calitatea hranei administrat ă păVărilor determin ă calitatea produselor ob Ġinute.
În particular, cre úterea păVărilor (care trebuie s ă ajungă la greutatea propus ă în 5 săptămâni)
depinde nemijlocit de calitatea hranei.
Hrana, care poate fi preparat ă în instala Ġii amplasate în ferm ă sau care poate fi adus ă de la
unităĠi situate în afara perimetrului fermei, este depozitat ă în silozuri adiacente halelor de cre útere
a păVărilor.
Formula nutri Ġională este foarte important ă atât din punct de vedere al nivelului de produc Ġie, al
calităĠii impuse pentru carnea de pas ăre, cât úi pentru asigurarea nivelului energetic úi a
nutrienĠilor esenĠiali (amino-acizi, minerale, vitamine) vie Ġii păVărilor.
Atât formula nutri Ġională de bază, cât úi substan Ġele adiĠionale utilizate sunt reglementate la nivel
european. Pentru fiecare aditiv este specificat dozajul maxim, speciile pentru care este aplicabil,
vârsta propice administr ării, perioada de administrare úi de observa Ġie.
Compozi Ġia hranei p ăVărilor difer ă de la o Ġară membră la alta, dar în principiu este o mixtur ă care
are în compozi Ġie:
– cereale úi reziduri de cereale
– seminĠe úi reziduri de semin Ġe
– boabe de soia úi legume
– bulbi, tuberculi úi răGăcini
– produse de origine animal ă (făină de peúte, făină de carne sau de oase, produse lactate)
În alimenta Ġia păVărilor pot fi introduse din diverse motive úi alte elemente. Acestea sunt
elemente care:
1 – adăugate în cantit ăĠi mici, pot avea efecte pozitive asupra cre úterii în greutate, prin cre úterea
ratei de conversie a hranei. Altele, de exemplu antibioticele, pot avea efecte în combaterea unor
categorii riscante de flor ă intestinal ă.
2 – sporesc calitatea c ărnii (vitaminele)
3 – îmbun ăWăĠesc posibilit ăĠile de prelucrare a hranei (de exemplu permit fabricarea hranei sub
formă de granule)
4 – influen Ġează conĠinutul de proteine al hranei
Toate speciile de p ăVări au nevoie ca hrana s ă fie suficient de bogat ă în amino-acizi, iar g ăinile
ouătoare au nevoie de suficient calciu pentru a forma coaja ou ălor. Fosforul este important pentru
fixarea calciului în oase.
Alte minerale úi elemente pot fi mai mult sau mai pu Ġin controlate la prepararea hranei (de
exemplu Na, K, Cl, F, Fe, Cu, Mn, Se, Zn).
În hrană pot fi ad ăugaĠi amino-acizi care nu pot fi asigura Ġi de metabolismul p ăVărilor.
În mod uzual nu sunt ad ăugate úi alte elemente, dac ă acestea sunt deja suficiente în hran ă, aúa
cum rezult ă ea prin mixarea elementelor de baz ă. ExcepĠie fac vitaminele, care nu sunt produse
de procesele metabolice ale animalelor (sau sunt produse în cantit ăĠi insuficiente) úi care sunt
adăugate în hrana zilnic ă a animalelor. Cel mai adesea vitaminele sunt livrate în amestec cu
diferite minerale.
În unele Ġări membre utilizarea antibioticelor în hran ă este o problem ă controversat ă.
Hrana administrat ă păVărilor difer ă în funcĠie de vârsta acestora úi de specie.
Sistem de hr ănire
Sistemele de hr ănire utilizate pentru p ăVări depind de specia de p ăVări úi de destina Ġia produc Ġiei.
Hrana este administrat ă sub form ă de terci, firimituri sau granule.
Cele mai întâlnite sisteme de hr ănire sunt:
– sisteme de hr ănire cu lan Ġ
– sisteme de hr ănire cu ax melcat
– sisteme de hr ănire cu tăvi
– sisteme de hr ănire cu bunc ăre mobile
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 62Sistemele de hr ănire cu lan Ġ transport ă hrana din bunc ărele de alimentare în jgheaburile de
hrănire. Aceste sisteme permit ra Ġionalizarea hranei úi minimizarea pierderilor de hran ă. În
general sistemul de alimentare cu lan Ġ este instalat pe pardoseal ă, dar uneori este aplicat úi
pentru hr ănirea păVărilor crescute în baterii.
Sistemele de hr ănire cu ax melcat împing sau trag hrana din bunc ăre în jgheaburile de hr ănire.
Sistemul asigur ă un nivel sc ăzut al pierderilor de hran ă. Se aplic ă atât pentru p ăVările crescute la
sol, cât úi pentru p ăVările crescute în baterii.
Sistemele de hr ănire cu t ăvi sunt conectate, prin sistemul de transport la bunc ărele de
alimentare. Diametrul t ăvilor este de 300-500 mm. Hrana este transportat ă de un ax melcat sau
de un cablu sau lan Ġ de oĠel pe care sunt montate palete. Se aplic ă pentru sistemele de cre útere
la sol a p ăVărilor. Pentru reducerea pierderilor de hran ă sistemul de transport este montat în
tuburi.
Sistemul de hr ănire cu bunc ăr mobil se utilizeaz ă pentru sisteme de cre útere a p ăVărilor în
baterii.
Sistem de ad ăpare a păVărilor
Pentru toate speciile de p ăVări apa trebuie s ă fie disponibil ă făUă restricĠii.
Sistemele de alimentare cu ap ă trebuie s ă asigure permanent o cantitate suficient ă de apă, să
prevină pierderile de ap ăúi câteodat ă, umezirea dejec Ġiilor.
Sistemele de alimentare cu ap ă/adăpare cel mai des utilizate sunt:
-sisteme de ad ăpare cu niplu
-de capacitate mare (80-90 ml/min)
-de capacitate mic ă (30-50 ml/min)
-sisteme de ad ăpare cu farfurii rotunde
-sisteme de ad ăpare cu jgheaburi
Sistemele de ad ăpare cu niplu de capacitate mare au avantajul c ă asigură rapid întreaga
cantitate de ap ă necesar ă păVării, având îns ă dezavantajul favoriz ării pierderilor de ap ă, astfel c ă
sub nipluri sunt amplasate cupe care colecteaz ă eventualele scurgeri de ap ă.
La utilizarea sistemelor cu niplu de mic ă capacitate nu se pune problema pierderilor de ap ă, dar
timpul de ad ăpare este mai mare.
În halele în care cre úterea păVărilor se face la sol, sistemele de ad ăpare cu niplu sunt u úor
demontabile, pentru a permite cur ăĠarea halei.
Sistemele de ad ăpare cu niplu sunt alimentate cu ap ă la joasă presiune, fiind echipate atât cu
instalaĠii pentru controlul presiunii, cât úi cu instala Ġii de măsurare a consumului de ap ă.
Sistemele de ad ăpare cu talere au la baz ă talere realizate din material plastic rezistent, forma
acestora depinzând de specia de p ăVări úi de sistemul de cre útere a păVărilor.
În general talerele sunt prev ăzute cu sisteme de ridicare (cu scripe Ġi), care permit atât ajustarea
înăOĠimii la care sunt amplasate farfuriile, cât úi înlăturarea acestora.
Sistemele de ad ăpare cu talere lucreaz ă cu apă la presiune sc ăzută.
În cazul sistemului de ad ăpare cu jgheaburi, jgheaburile sunt amplasate imediat sub conducta de
alimentare cu ap ă. Alimentarea cu ap ă a jgheaburilor se face doar atunci când pas ărea atinge o
pârghie metalic ă amplasat ă în proximitatea jgheabului.
Din toate cele trei sisteme de ad ăpare, cel cu niplu este cel mai des utilizat.
Numărul de păVări care poate fi ad ăpat de diferitele sisteme de ad ăpare enumerate anterior este:
Pentru halele de cre útere a păVărilor cele mai utilizate sisteme de ad ăpare sunt cele cu niplu úi
cele cu talere. Sistemul de ad ăpare cu talere permite un acces u úor păVărilor la sursa de ap ăúi
previne scurgerile de ap ă care pot uda patul de cre útere.
InstalaĠiile de ad ăpare cu niplu sunt prev ăzute cu cupe pentru colectarea scurgerilor de ap ăúi pot
deservi un num ăr de 12-15 p ăVări/niplu.
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 632.1.4. Colectarea úi depozitarea dejec Ġiilor
2.1.4. A. Colectarea úi depozitarea dejec Ġiilor în cadrul instala Ġiei analizate
DejecĠiile de pas ăre sunt evacuate din halele de cre útere periodic, la sfâr úitul perioadei de
creútere, dup ă depopularea halelor.
DejecĠiile sunt incorporate în paiele care constituie patul de cre útere. Pe lâng ă dejecĠii, patul de cre útere
care se evacueaz ă din hale mai con Ġine úi resturi de furaj.
Patul de cre útere uzat are o umiditate de 25%.
Calculul cantit ăĠii de deúeuri rezultate in decursul unui an de pe platforma fermei:
Calculul ariei platformei: 450 to dejec Ġii/6 luni | 225 mc dejec Ġii/6 luni
SuprafaĠa depozitului S = 400 mp x 1,5 m (inaltimea de depozitare)= 600 mc, satisface cerintele
de depozitare pentru 1 an.
Datorita livr ărilor periodice de dejec Ġii nu se poate ajunge la o incapacitate de stocare a
dejecĠiilor pe platforma existenta. In consecin Ġa sunt asigurate spatii corespunz ătoare de stocare
intermediara.
Evacuarea patului de cre útere uzat din hale se face mecanic úi/sau manual, patul de cre útere fiind
încărcat direct în mijloacele de transport si transportate pe baza de contract la firme cu profil agricol.
Pe amplasament se reg ăseúte si o platforma betonata si acoperita cu o suprafa Ġa de S = 400 mp pentru
stocarea intermediara a dejec Ġiilor rezultate.Perimetral platformei sa realizat si o rigola pentru preluarea
eventualelor scurgeri de ape uzate care sunt desc ărcate in bazinul betonat etan ú existent la platforme.
Fertilizarea terenurilor cu dejectii se va face numai in perioadele recomandate cu respectarea limitei
maxime de incarcare a terenurilor agricole cu azot de 210 kg/ha;
Calculul terenului necesar pentru imprastierea dejectiilor în func Ġie de cantitatea
de azot rezultat din dejec Ġii úi aportul de azot utilizat pentru fertilizarea terenului pe un an.
Conform table 3.26 din BREF, continutul de azot (% greutate uscata) este 2,6 ÷ 10,1 media calculata
6,35 %
Cantitatea de dejectii rezultata: 450 to/an
Cantitatea de dejectii sub forma uscata: 450 to/an x (1-0.15)=382 to an
Rezulta: 382 to/an x 6,35% = 24,3 toN/an
Teren necesar : 24,3 toN/ 210kg/ha= 116 ha
2.1.4. B. Colectarea úi depozitarea dejec Ġiilor conform BREF
DejecĠiile sunt materii organice, care alimenteaz ă solul cu materii organice. Dejec Ġiile sunt
colectate úi depozitate atât în form ă lichidă, cât úi în formă solidă.
Nu este necesar ca dejec Ġiile să fie depozitate în incinta fermelor. Trebuie acordat ă o atenĠie
deosebit ă evitării riscului de împr ăútiere necontrolat ă a dejecĠiilor, în special a celor provenite de
la păVările de carne.
DejecĠiile solide includ materiale cu care sunt acoperite zonele de cre útere ale animalelor (paie,
rumeguú, etc.), excremente úi eventual p ăUĠi solide din separatoarele de dejec Ġii lichide.
Cea mai mare parte a fermelor de p ăVări produc dejec Ġii solide, care pot fi depozitate în gr ămezi. Ferma pui carne
MEDIESU AURIT
nr. hale 3 Buc
nr. cicluri 6
nr. pasări 100.000 Buc
kg paie 50.000 Kg
Kg dejec Ġii rezultat/hala/ciclu 25.000 Kg
Total an dejec Ġii+aúternut 450.000 Kg
umiditate 15%
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 64
DejecĠiile pot avea un con Ġinut relativ mare de materii uscate sau pot fi un amestec de fecale,
urinăúi apă de spălare.
Amenajările pentru depozitarea dejec Ġiilor sunt astfel proiectate úi exploatate încât s ă se evite
scurgerile (împr ăútierea necontrolat ă) a dejec Ġiilor.
Modul de amenajare a spa Ġiilor de depozitare a dejec Ġiilor úi materialelor utilizate trebuie s ă
corespund ă cerinĠelor naĠionale sau regionale, inclusiv cerin Ġelor referitoare la protejarea calit ăĠii
apei subterane úi a apei de suprafa Ġă.
Pentru spa Ġiile de depozitare a dejec Ġiilor trebuie s ă existe regulamente de inspec Ġie úi control úi
proceduri de urmat în cazul unor scurgeri de dejec Ġii care pot afecta calitatea resurselor de ap ă.
Pentru spa Ġiile de depozitare pentru dejec Ġii există prescrip Ġii care asigur ă protejarea calit ăĠii
resurselor de ap ăúi protejarea receptorilor din vecin ătatea fermei împotriva mirosurilor.
PrescripĠiile stabilesc distan Ġa între ferme úi vecini, în func Ġie de num ărul de animale, specificul
fermei úi specificul activit ăĠilor din ferm ă, direcĠia vântului úi tipul receptorilor din vecin ătatea
fermei.
În mod curent sunt utilizate urm ătoarele tipuri de depozite de dejec Ġii:
-platforme pentru depozitarea dejec Ġiilor solide
-rezervoare pentru dejec Ġiile lichide
-bazine îngropate sau iazuri
DejecĠiile solide sunt evacuate din hale la terminarea unui ciclu de cre útere, respectiv:
– aproximativ anual pentru p ăVările de ou ă
– la fiecare 6 s ăptămâni pentru p ăVările de carne
– la fiecare 16-20 s ăptămâni pentru curci
– la fiecare 50 zile pentru ra Ġe
Unele sisteme de evacuare a de úeurilor favorizeaz ă reducerea umidit ăĠii dejecĠiilor, în scopul
reducerii emisiilor de amoniu.
*ăinile pentru carne sunt crescute în mod curent pe a úternut din tala ú sau paie. A úternutul
combinat cu dejec Ġiile de pas ăre ajunge la o umiditate de cca 60%.
Calitatea a úternutului de cre útere a păVărilor depinde de temperatur ă, de intensitatea ventila Ġiei,
de tipul de ad ăSătoare, de tipul de instala Ġii pentru hr ănirea păVărilor, de densitatea p ăVărilor, de
tipul de nutri Ġie úi de săQătatea păVărilor.
DejecĠiile solide úi/sau aúternutul de cre útere sunt transportate cu înc ărcătoare frontale sau
transportoare (cu band ă sau lanĠ) úi sunt depozitate pe platforme din beton impermeabil, situate
în spaĠii deschise sau în spa Ġii acoperite.
SpaĠiul de depozitare poate fi echipat cu pere Ġi laterali care s ă prevină scurgerile provenite din
exfiltraĠii sau scurgerile datorate aportului de ap ă din precipita Ġii.
Aceste construc Ġii sunt deservite de un bazin în care colecteaz ă separat partea lichid ă.
Bazinul trebuie golit la intervale regulate de timp. Con Ġinutul bazinului poate fi mutat într-un bazin
de stocare a dejec Ġiilor lichide.
Sunt utilizate în mod curent bazine situate dedesubtul platformelor de stocare a dejec Ġiilor, care
colecteaz ă partea lichid ă din dejec Ġii úi apele de ploaie.
Înainte de a fi eliminate prin împr ăútiere pe terenurile agricole, dejec Ġiile solide sunt depozitate
temporar, sub form ă de grămezi, în apropiere de zona în care urmeaz ă să fie împrăútiate.
Acestea pot r ămâne pe amplasament de la câteva zile pân ă la câteva luni úi trebuie amplasate în
Dúa fel încât s ă nu prezinte risc de contaminare pentru apele de suprafa Ġă sau pentru apele
subterane.
2.1.5. Transport
2.1.5. A. Opera Ġii de transport în cadrul instala Ġiei analizate
Toate opera Ġiile de transport se fac cu mijloace de transport auto, aflate atât în dotarea titularului
de activitate, cât úi în dotarea firmelor cu care acesta între Ġine relaĠii comerciale.
Pentru transporturile speciale (pui de 1 zi, furaje, p ăVări) sunt utilizate mijloace de transport auto
special amenajate (caroserii amenajate pentru transportul cu útilor/cutiilor în care sunt
expediate/aduse puii.
Autobene pentru transportul furajelor. Hrana se distribuie pneumatic din autobene in silozuri si
mecanic in hale.
Transportul cadavrelor de pas ăre se face de operator autorizat.
Ferma de p ăVări Mediesu Aurit, dispune doar de 3 hale de cre útere a p ăVărilor úi ocupă o
suprafaĠă de teren relativ restrâns ă. Ca atare, activitatea de transport din ferm ă nu este intens ă.
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 65
Valori mai mari ale traficului se înregistreaz ă doar pentru perioade scurte de timp, în perioadele
de populare/depopulare ale halelor de cre útere a păVărilor.
Transportul patului de cre útere uzat se face cu mijloacele de transport ale agricultorilor zonali
care preiau patul uzat din incinta fermei.
De la ferma de pui de carne, transportul dejec Ġiilor solide se face cu ajutorul autovehiculelor
asigurând închiderea etan úă a mijlocului de transport.
În momentul înc ărcării dejecĠiilor în punctul de lucru este trecut úi cantitatea aproximativ ă de
dejecĠii încărcate. Centralizatorul (zilnic, s ăptămânal, lunar, anul) a cantit ăĠilor de dejec Ġii
transportate de pe platforma de dejec Ġii se găseúte la úeful de platform ă a fermei respective.
Cantitatea de dejec Ġii lunar generate se documenteaz ă în registrul de gestiune a de úeurilor.
Cantitatea de dejec Ġii intrata pe platforma de dejec Ġii este trecut în registrul de intr ări-ieúiri,
respectiv în gestiunea de de úeuri, aceste documente reprezint ă confirmarea c ă cantitatea de
dejecĠii a ajuns la destina Ġie.
După încărcarea mijlocului de transport are loc etan úeizarea lui, dup ă care se va cur ăĠa.
CurăĠirea mijlocului de transport este obligatorie atât la intrare în ferm ă moment când mijlocul de
transport este gol, cât úi în momentul când mijlocul de transport p ăUăseúte ferma, prin dezifector.
Traseul ce urmeaz ă a fi parcurs de mijlocul de transport sunt drumurile de leg ătură a comunei
Iojib.
2.1.5. B. Opera Ġii de transport conform BREF
Intensitatea opera Ġiilor de transport în ferm ă depinde de m ărimea fermei, de amplasarea
depozitului de carburan Ġi, de amplasarea depozitelor pentru hran ă, de amplasarea instala Ġiilor de
procesare a hranei, de configura Ġia úi amplasarea halelor în care sunt crescute p ăVările, de
amplasarea depozitelor de dejec Ġii, de mărimea úi locul de amplasare a terenurilor pe care se
face fertilizarea cu dejec Ġii.
Hrana este transportat ă mecanic sau pneumatic.
În mod curent, pentru opera Ġiile de transport din ferm ă sunt utilizate tractoare, care pot
acĠiona/tracta diferite utilaje specifice activit ăĠii din ferm ă.
Ouăle sunt colectate mecanic, iar dup ă ce sunt ambalate, sunt transportate în vehicule izoterme
rutiere. Tot cu vehicule izoterme sunt transportate úi cadavrele de pas ăre.
2.1.6. Între Ġinere úi curăĠire
2.1.6. A. Opera Ġii de între Ġinere úi curăĠire în instala Ġia analizat ă
Pregătirea halelor const ă în succesiunea opera Ġiilor de:
-curăĠare
-spălare
-dezinfec Ġie
-aúternere a patului de cre útere
OperaĠia de curăĠare a halelor const ă în îndep ărtarea aúternutului de cre útere (în general
Dúternut din paie) pe care sunt crescute p ăVările, aúternut care este îmbibat cu dejec Ġiile
provenite de la p ăVări, din toat ă perioada lor de cre útere de 37 zile.
Îndepărtarea aúternutului de cre útere din hale se face mecanizat cu tractora úúi manual cu lope Ġi,
furci úi prin măturare. Patul de cre útere îndep ărtat din hale este, înc ărcat direct în mijloacele de
transport ale benefiaciarului, care îl transport ă pe platforma de deshidratare, se face in cca. 2
zile.
Patul de cre útere îmbibat cu dejec Ġii de pas ăre constituie un de úeu rezultat din activitatea de
creútere a p ăVărilor, el fiind îns ă solicitat de pesoane fizice úi de agen Ġi economici, care îl
utilizează pentru fertilizarea terenurilor agricole, fiind astfel valorificat.
După îndepărtarea aúternutului de cre útere úi după măturarea halelor se face spălarea acestora.
Spălarea halelor se face cu o pomp ă de mare presiune úi de debit mic, similar ă cu cele utilizate
pentru sp ălarea autovehiculelor, se realizeaza in 1- 2 zile.
Spălarea úi dezinfec Ġia se realizeaz ă cu o pomp ă din import tip KARCHER având urm ătoarele
caracteristici: Q = 15 l / min, P = max. 15 bar .
Sunt spălate atât pardoseala halelor, pere Ġii úi tavanul acestora, cât úi instalaĠiile de hr ănire úi
adăpare.
Pentru sp ălarea unei hale de cre útere a păVărilor este utilizat ă o cantitate de ap ă de 2 l/mp.
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 66
Întreaga cantitate de ap ă este colectat ă în 2 bazine vidanjabile, unul la nivel a doua hale.
Periodic, ori de câte ori este nevoie, sunt sp ălate úi platformele betonate din incinta fermei,în
special în perioadele de populare/depopulare a halelor.
Pentru opera Ġiile de sp ălare a halelor de cre útere a p ăVărilor este utilizat ă apa preluat ă din
reĠeaua interioar ă.
Dezinfec Ġia halelor se face prin pulverizarea unor solu Ġii dezinfectante în concentra Ġii diferite, se
face in 1-2 zile.
OperaĠia de dezinfec Ġie este efectuat ă de personalul angajat autorizat al fermei sau prin contract
cu personal autorizat.Dup ă efectuarea opera Ġiei de dezinfec Ġie, din halele de produc Ġie sunt
prelevate probe din zid ăria halei, care sunt analizate în cadrul laboratoarelor.
După operaĠia de dezinfec Ġie a halelor urmeaz ă o perioad ă de vid sanitar, perioad ă în care în
halele de cre útere a păVărilor nu se desf ăúoară nici un fel de activitate, cca 5 zile. Repopularea
halelor cu p ăVări se face doar dac ă rezultatele analizelor probelor recoltate din halele de cre útere
a păVărilor denot ă că operaĠia de dezinfec Ġie a avut eficien Ġa scontat ă, dupa 7- 9 zile.
$úternutul pe care sunt crescute p ăVările de carne este constituit în principal din paie.
Paiele sunt aduse în incinta halei în balo Ġi, care pân ă la utilizare sunt depozita Ġi în interiorul
magaziei.
Paiele sunt transportate cu Ifronul- incarcator frontal de la locul de depozitare la blocul de
creútere a păVărilor, întinderea a úternutului de paie pe pardoseala halelor f ăcându-se manual.
Cantitatea de paie utilizat ă pentru a úternut este de 50.000 kg/hal ă/an .
2.1.6. B. Opera Ġii de între Ġinere úi curăĠire conform BREF
OperaĠiile de între Ġinere úi curăĠire se refer ă în primul rând la halele de cre útere, cu instala Ġiile
aferente. Platformele fermei pot fi úi ele curăĠate prin m ăturare sau sp ălare cu ap ă.
Sunt necesare m ăsuri generale de între Ġinere a cl ădirilor în care se face cre úterea animalelor,
inclusiv între Ġinerea sistemelor de hr ănire úi adăpare.
Sistemul de ventila Ġie trebuie verificat, în a úa fel încât s ă se asigure func Ġionarea corect ă a
ventilatoarelor, a senzorilor de temperatur ăúi de umiditate, a sistemelor de reglare a debitelor de
aer admise sau evacuate.
Halele de cre útere a păVărilor sunt sp ălate úi dezinfectate dup ă ce din hal ă au fost îndep ărtate
SăVă rile, patul de cre útere úi dejecĠiile.
FrecvenĠa curăĠării halelor este aceea úi cu num ărul ciclurilor de cre útere din decursul unui an.
Apa rezultat ă de la sp ălarea halelor este colectat ă separat în rezervoare de stocare úi apoi este
utilizată ca fertilizator sau este tratat ă. Este necesar ă menĠinerea igienei úi a curăĠeniei în toate
zonele fermei, inclusiv în zonele în care se fac opera Ġii de încărcare/desc ărcare/transvazare.
Pentru cur ăĠare sunt utilizate pompe de presiune care utilizeaz ă apă, la care uneori se pot
adăuga detergen Ġi.
Pentru dezinfec Ġie sunt utilizate diferite substan Ġe (formalina) care sunt pulverizate pe suprafe Ġele
halei úi ale instala Ġiilor.
2.1.7. Eliminarea de úeurilor
2.1.7. A. Eliminarea de úeurilor din instala Ġia analizat ă
Din activitatea care se desf ăúoară în incinta Fermei de p ăVări AGROFERM S.R.L., rezult ă în
principal dou ă tipuri de de úeuri solide:
-deúeuri menajere
-deúeuri tehnologice
Corespunz ător numărului de angaja Ġi care îúi desfăúoară activitatea în cadrul fermei analizate,
cantitatea de deúeuri menajere poate fi estimat ă la cca.2 kg/zi.
Întreaga cantitate de de úeuri menajere rezultat ă din activitate este colectat ă în pubel ă PVC 60 l úi
eliminarea acestora se va face la rampa de deseuri (statia de transfer) .
Principalele categorii de deúeuri tehnologice rezultate din activitatea de cre útere a păVărilor sunt
reprezentate de:
-patul de cre útere uzat (paie îmbibate cu dejec Ġii de pasăre)
-cadavre de pas ăre
-ambalaje (ambalaje substante dezinfectante)).
Patul de cre útere uzat este evacuat în remorc ăúi transportat pe terenuri agricole ca fertilizant.
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 67
Din activitatea de cre útere a păVărilor rezult ă, pentru o serie de cre útere, la nivel de o hala o
cantitate de pat de cre útere de cca. 25 t x 3 hale x 6 serii = 450 to/an . În incinta fermei s-a
amenajat un spa Ġiu special destinat depozit ării temporare a patului de cre útere uzat. Se elimina la
beneficiarii de teren arabil ca fertilizant. Pentru managementul dejectiilor sunt prevazute
urmatoarele masuri:
x împrăútierea dejec Ġiilor pe terenuri situate la distan Ġă mai mare de 1 km fa Ġă de locuin Ġele
cetăĠenilor din comuna;
x metoda de aplicare a dejec Ġiilor este metoda de fertilizare cu încorporare direct ă în sol, care
asigură reducerea emisiilor odorizante precum úi reducerea emisiilor rezultate din gazele de
Húapament, deoarece se execut ă o singur ă trecere pe sol pentru împr ăútierea dejec Ġiilor úi
încorporarea în sol;
x alegerea unui timp prielnic pentru efectuarea opera Ġiunilor de transport, evitându-se
temperaturile ridicate, usc ăciunea úi vânturile puternice;
x gunoiul se va împr ăútia primăvara devreme úi toamna târziu;
x cantitatea de dejec Ġii aplicată precum úi terenurile pe care se vor aplica se vor stabili pe baza
studiilor agrochimice úi pedologice pentru suprafe Ġele respective;
x scoaterea dejec Ġiilor de pe platforma, transportul úi aplicarea acestora pe terenuri agricole nu
se va realiza dup ă masă sau la sfâr úit de săptămână când popula Ġia este acas ă;
-traseele de deplasare a utilajului agricol de transport a dejec Ġiilor se vor alege preponderent pe
drumurile de acces la parcelele agricole, evitând pe cât posibil accesul pe drumurile publice;
-se vor respecta prevederile recomandate de Codul celor mai bune practici agricole, dup ă cum
urmează:
o nu se aplic ă îngrăúăminte organice úi minerale cu azot la distan Ġă mai mic ă de 30 m
faĠă de cursurile de ape, la o distan Ġă mai mică de 100 m fa Ġă de captările de ap ă;
o se va evita fertilizarea pe timp de ploaie, ninsoare, soare puternic, vânt puternic, pe terenuri cu
exces de ap ă, pe soluri acoperite cu z ăpadă sau înghe Ġate.
Cadavrele de pas ăre, sunt colectate în recipien Ġi PVC. Volumul de stocare lada frigorifica de cca.
560 l.
Din activitatea de cre útere păVări rezultă anual o cantitate estimative de mortalitati de cca. 2,4 to.
Deúeurile din ambalaje
În general medica Ġia păVărilor este administrat ă în amestec cu furajul sau apa. Amestecul se face
la instala Ġia de preparare a furajelor sau a apei, astfel încât în incinta fermei nu se genereaz ă, în
mod curent, de úeuri constituite din resturi de medicamente, medicamente expirate, sau ambalaje
de medicamente.
Resturile de medicamente úi ambalajele acestora sunt eliminate prin firme autorizate.
Ambalajele rezultate de la dezinfectante sunt colectate úi eliminate prin firme autorizate.
În incinta fermei exist ă doar puncte de între Ġinere a instala Ġiilor care deservesc nemijlocit
activitatea de cre útere a păVărilor. Cantitatea de de úeuri rezultat ă din activitatea acestor puncte
de întreĠinere este foarte mic ă, deúeurile fiind reprezentate în principal de de úeuri metalice.
Aceste de úeuri sunt colectate, sunt depozitate temporar în incinta fermei úi periodic sunt
valorificate.
IntervenĠiile majore la instala Ġiile de cre útere a păVărilor se fac în mod planificat, în perioade în
care halele nu sunt populate cu p ăVări. La sfâr úitul perioadelor de interven Ġie, toate de úeurile
rezultate din activit ăĠile de între Ġinere/reparare sunt evacuate din incint ă (prin depozitare la rampe
de deúeuri sau prin valorificare, dup ă caz).
Ferma nu detine un parc propriu de mijloace de transport, lucr ările de între Ġinere/reparare a
mijloacelor de transport se efectueaz ă de la unit ăĠi specializate, astfel încât în ferm ă nu se
genereaz ă deúeuri specifice activit ăĠilor de transport sau activit ăĠilor de între Ġinere/reparare a
mijloacelor de transport.
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 68
2.1.7. B. Eliminarea de úeurilor conform BREF
Activitatea din fermele de p ăVări genereaz ă o serie de de úeuri de categorii diferite, dintre
care:
– materiale veterinare
– uleiuri úi unsori
– bucăĠi de metal
– anvelope
– ambalaje
– resturi de mâncare
– deúeuri din materiale de construc Ġie
Cea mai mare parte a de úeurilor provin din ambalaje, fiind formate din hârtie úi materiale plastice.
Cele mai periculoase de úeuri sunt cele reprezentate de resturi de medicamente (inclusive
ambalaje) úi din medicamente expirate.
Modul în care sunt colectate úi eliminate de úeurile difer ă de la o ferm ă la alta.
În general de úeurile sunt colectate, pe categorii, în containere úi sunt evacuate prin serviciile
publice de salubritate.
Acolo unde nu exist ă organizate servicii de salubritate, fermele trebuie s ăúi organizeze propriile
sisteme de colectare úi transport a de úeurilor, inclusiv sisteme de tratare a acestora înainte de
depozitare.
Acolo unde de úeurile nu sunt evacuate din ferm ă se aplică următoarele tehnici pentru colectarea
úi eliminarea de úeurilor:
– depozitare în baterii
– ardere
– îngropare
– reutilizare
Evacuarea de úeurilor în afara fermei se face prin:
– împrăútiere pe terenuri agricole (dejec Ġii)
– colectare în pubele
– colectare de c ătre terĠe firme
– preluarea de úeurilor de c ătre terĠe firme
Arderea ambalajelor úi a uleiurilor uzate este practicat ă în unele Ġări membre ale Uniunii
Europene, aceast ă practică fiind însă strict interzis ă în alte Ġări.
În unele Ġări uleiurile uzate sunt colectate în recipien Ġi úi sunt eliminate de c ătre terĠe firme care
asigurăúi tratarea lor.
Deúeurile din activitatea veterinar ă sunt stocate în cutii speciale úi, periodic sunt colectate de
firme specializate. Uneori aceste de úeuri sunt arse.
Resturile de hran ă pot fi amestecate cu dejec Ġiile, fiind apoi împr ăútiate pe terenuri agricole.
Anvelopele sunt eliminate în mai multe feluri, ca de exemplu:
– sunt colectate de firme specializate
– sunt depozitate în locuri special destinate
– sunt arse
Cea mai utilizat ă metodă de eliminare a cadavrelor este colectarea lor de c ătre firme specializate.
În Italia multe ferme dispun de echipamente prin care cadavrele sunt procesate, în anumite
condiĠii de temperatur ăúi presiune, în hran ă pentru animale.
ùi în alte state membre s-a practicat, sau se practic ă, procesarea cadavrelor pentru ob Ġinerea de
hrană pentru animale, dar în prezent aceste practici nu sunt recomandate sau sunt complet
interzise.
Arderea cadavrelor în spa Ġii deschise este practicat ă în unele Ġări membre, în timp ce în alte Ġări
această practică este interzis ă.
Unele ferme dispun de incineratoare în care sunt arse cadavrele, cenu úa fiind apoi împr ăútiată pe
terenurile agricole sau fiind eliminat ă pe alte c ăi.
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 69
2.1.8. Tratarea apelor uzate
2.1.8. A. Tratarea apelor uzate în instala Ġia analizat ă
Volum total evacuat Categoria apei Receptori
autorizati Zilnic maxim
m3/zi Zilnic mediu
m3/zi Anual
m3 Observatii
-menajere Bazin etans
vidanjabil 0,26 0,24 70,08
-tehnologice Bazin etans
vidanjabil 39,69 36,10 220,14 Evacuare
discontinua
dupa fiecare
ciclu de
crestere
-pluviale Rigola pluviala-
canal de
desecare Qpl= 53,36 l/s
2.1.8. B. Tratarea apelor uzate în conformitate cu BREF
Apele uzate rezultate din activitatea fermelor con Ġin fecale, urin ă, resturi din patul de cre útere úi
resturi de hran ă, substan Ġe dezinfectante úi substan Ġe utilizate la cur ăĠare.
În instala Ġiile de cre útere a păVărilor rezult ă ape uzate în urma opera Ġiilor de sp ălare a halelor, de
la grupurile sanitare destinate personalului de deservire al fermei, de pe c ăile de transport úi de
pe suprafe Ġele contaminate cu dejec Ġii.
Cantitatea de ape uzate rezultate de pe suprafe Ġele exterioare depinde de regimul pluviometric.
Apa uzat ă poate fi stocat ă/tratată împreun ă cu dejec Ġiile lichide, dar poate fi stocat ăúi tratată
separat de acestea.
La majoritatea fermelor de p ăVări, apa uzat ă este colectat ă separat fa Ġă de dejec Ġii, din
considerente care Ġin de reducerea emisiilor de amoniu úi de uúurinĠa manevr ării dejecĠiilor,
acestea fiind p ăstrate cât mai uscate.
Dacă este colectat ă separat, apa uzat ă poate fi aplicat ă pe terenuri agricole (eventual prin
sisteme de subirigare) sau tratat ă în staĠii de epurare.
2.1.9. Instala Ġii de producere a c ăldurii úi a energiei
2.1.9. A. Instala Ġii de producere a c ăldurii úi a energiei în ferma analizat ă
Aerul cald este distribuit uniform in toata hala de productie.
Microclimatul : este asigurat prin ventilatie transversal, admisia aerului se face
prin depresiune prin unul din peretii laterali, exhaustarea aerului viciat prin
ventilatoarele de pe peretele opus.
MicroclimatuI corespunz ător halelor de p ăVări este asigurat prin ventila Ġie. Admisia aerului se va face prin
clapele de admisie de perete, ac Ġionate centralizat prin servomotor comandat de calculator, aparat de
Păsură depresiune úi clapete cu motoare individuate de deschidere. Exhaustarea aerului viciat se face
prin ventilatoare axiale de perete.
Sistemul de climatizare, dispune de senzori de temperatur ă pentru interior úi exterior, senzor de umiditate,
fiind supravegheat úi comandat prin calculator.
Toate ventilatoarele utilizate pentru climatizarea halelor de cre útere a păVărilor sunt de tip exhaustor úi
sunt amplasate pe pere Ġii halelor la cap ătul acestora .
VentilaĠia este necesar ă pentru a oferi oxigen p ăVărilor úi pentru eliminarea prafului, amoniacului,
dioxidului de carbon, vaporilor de ap ăúi căldurii
Debitele specifice de aer (mc aer/kg pas ăre) pe care le pot asigura instala Ġiile de ventilare cu care sunt
echipate halele de cre útere a păVărilor din cadrul Fermei de p ăVări Mediesu Aurit, sunt:
capacitate minim ă de ventila Ġie în prima zi de populare 0,35 mc/s pentru 10.000 pui
0,89 mc/s dup ă 7 zile
0,63 mc/s de la 7 la 42 zile
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 70
Rezultă media : 0,62 mc/s x 86.400 = 53.568 mc/zi : 10.000 cap x 1,7 kg/cap = 3,15 mc/kg pas ăre
Ventilatoare sunt asistate de un sistem de control automat computerizat din punct de vedere al tura Ġiei
respectiv al debitului de aer evacuat care reduce consumul de energie.
InstalaĠia de încălzire: prin radiante cu infrarosu utilizand gazul natural
InstalaĠia de umidificare úi răcire: panouri de r ăcire montate în pere Ġii laterali, comandate de calculator.
Hala 1 si 2 identice:
Q = 9 ventilatoare/hala x 12.000 mc/h = 108.000 pentru ventilatoarele mici
Hev = 2,0 m
Q = 10 ventilatoare/hala x 35.000 mc = 350.000 mc pentru ventilatoarele mari
Hev = 0,5 m
Hala 3
Q = 6 ventilatoare/hala x 12.000 mc/h = 72.000 pentru ventilatoarele mici
Hev = 2,0 m
Q = 10 ventilatoare/hala x 35.000 mc = 350.000 mc pentru ventilatoarele mari
Hev = 0,5 m
Centrala termica
Microcentrala termic ă este de tip BERETTA 40 KW.
Gazele de ardere sunt evacuate în atmosfer ă printr-un co ú de fum cu în ăOĠimea de 4 m fa Ġă de nivelul
solului úi secĠiune la vârf de Ø 200 mm. Consumul maxim de gaz metan este de 4,68 Nmc/h (media lunar ă
– 500 mc).
Radiatoarele cu func Ġionare pe gaz metan pentru incalzire hale 36 aeroterme/hala, consum 1 mc/h x 36
buc = 36 mc/h, func Ġionează pe perioada rece a anului úi la capacitate la puii mici.
2.1.9. B. Instala Ġii de producere a c ăldurii úi a energiei conform BREF
Unele ferme au instala Ġii solare sau eoliene care produc energie úi acoperă o parte din consumul
propriu de energie.
Energia produs ă de aceste instala Ġii depinde foarte mult de condi Ġiile atmosferice, a úa că nu
poate fi considerat ă ca o surs ă principal ă de energie, dar în condi Ġii meteorologice favorabile,
poate contribui la reducerea costurilor.
Generatoarele eoliene, montate în zone în care viteza vântului are valori constant ridicate,
reprezint ă o soluĠie pentru ob Ġinerea de energie electric ă la costuri reduse.
În multe ferme exist ă instalaĠii de recuperare a biogazului din dejec Ġii.
2.1.10. Monitorizarea consumurilor úi a emisiilor
2.1.10. A. Monitorizarea consumurilor úi a emisiilor în instala Ġia analizat ă
DejecĠiile de pas ăre sunt evacuate din halele de cre útere periodic, la sfâr úitul perioadei de
creútere, dup ă depopularea halelor la 42 zile.
DejecĠiile sunt incorporate în paiele care constituie patul de cre útere. Pe lâng ă dejecĠii, patul de
creútere care se evacueaz ă din hale mai con Ġine úi resturi de furaj.
Patul de cre útere uzat are o umiditate de 15-20%.
Evacuarea patului de cre útere uzat din hale se face manual cu furca, patul de
creútere fiind înc ărcat direct în remorc ăúi transportat pe platforma de dejec Ġii. Acestea r ămân pe
amplasament pân ă la maxim 6 luni. Perioada de mineralizare fiind de 4 luni. fertilizarea
terenurilor cu dejectii se va face numai in perioadele recomandate si conform planului de
fertilizare, intocmit anual si aprobat de APM Satu Mare, cu respectarea limitei maxime de
incarcare a terenurilor agricole cu azot de 210 kg/ha;
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 71
Monitorizarea apelor subterane se va realiza prin foraje de observatie.
În cadrul instala Ġiei analizate vor exista înregistr ări referitoare la:
– cantitatea de furaje intrat ă în fermă
– cantitatea de energie electric ă consumat ă
– cantitatea de combustibil consumat ă
– cantitatea de ap ă consumat ă
– cantitatea de dejec Ġii eliminat ă
– cantitatea de paie (utilizate ca pat de cre útere)
Sistemele de m ăsurare a consumurilor de energie electric ă, apă, sunt instalate în punctele în
care ferma este racordat ă la reĠelele de utilit ăĠi.
Nu există determin ări proprii pentru emisiile în factorii de mediu, iar pentru monitorizarea emisiilor
atmosferice se va contracta un laborator acreditat.
2.1.10. B. Monitorizarea consumurilor úi a emisiilor conform BREF
În zonele în care exist ă o densitate mare de ferme úi în care s-a constatat o presiune a
activităĠilor de cre úterea animalelor asupra calit ăĠii factorilor de mediu, exist ă obligativitatea ca
fermierii s ă conducă un registru în care s ă fie consemnate cantit ăĠile de azot úi fosfor evacuate
din ferme. Datele consemnate dau informa Ġii clare despre intr ările úi ieúirile de minerale din
fermă.
InformaĠiile pot fi utilizate pentru optimizarea cantit ăĠilor de minerale din hrana animalelor, în
corelaĠie cu cantit ăĠile de minerale din dejec Ġii, care ajung pe terenurile agricole.
În unele ferme se estimeaz ă cantităĠile de nutrien Ġi din sol, iar dejec Ġiile se aplic ă în funcĠie de
cerinĠele solului úi a culturilor. Precizia acestei metode depinde de modul în care este evaluat
conĠinutul de nutrien Ġi din sol úi din dejec Ġii, precum úi de experien Ġa celui care stabile úte modul în
care se fertilizeaz ă terenurile.
Metoda alternan Ġei culturilor úi a terenurilor fertilizate este des utilizat ă.
Fermierii conduc în mod curent eviden Ġa:
– principalelor categorii de hran ă intrate în ferm ă
– cantităĠilor de carburan Ġi úi energie electric ă intrate în ferm ă
– cantităĠilor de ap ă intrate în ferm ă (mai pu Ġin în cazul pu Ġurilor proprii) a úa că pentru
aceste tipuri de materiale/utilit ăĠi se poate avea úi o eviden Ġă a consumurilor.
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 72
Există înregistr ări úi pentru cantitatea de material utilizat ca úi pat de cre útere.
Pentru fermele mari, intr ările úi ieúirile de materiale, precum úi analiza costurilor, sunt gestionate
cu ajutorul unor programe de calculator.
În mod curent, în ferme nu exist ă o monitorizare a emisiilor atmosferice, cu excep Ġia situaĠiilor
speciale în care exist ă plângeri/reclama Ġii din partea vecinilor (aceste plângeri se refer ă în mod
curent la mirosuri úi zgomot).
2.2.Valorile limit ă atinse prin tehnicile propuse de titular úi prin cele mai bune tehnici disponibile
Compara Ġie între cele mai bune tehnici disponibile (BAT), documentele de referin Ġă(BREF) úi
activitatea din instala Ġia analizat ă
Prevederi BAT
Practica curent ă în instala Ġie Mod de conformare
EducaĠia úi instruirea Personalul de conducere va rapunde
pentru instruirea proprie úi pentru
instruirea personalului care deserve úte
activitatea din ferm ă.
Sunt delegate sarcini úi răspunderi, la
nivelul operatorilor din ferm ă. Se conformeaza
Monitorizarea
În cadrul instala Ġiei analizate vor exista
înregistrări referitoare la:
-cantitatea de furaje intrat ă în fermă
-cantitatea de energie electric ă
consumat ă
-cantitatea de combustibil consumat ă
-cantitatea de ap ă consumat ă
-cantitatea de dejec Ġii si deseuri
valorificata si eliminat ă
-cantitatea de paie (utilizate ca pat de
creútere)
Modul de amplasare a echipamentelor
de măsură pentru debitele de ap ă
consumate úi la nivel de hal ă, cantitatea
de energie electric ă consumat ă permite
înregistrări care se refer ă la consumul
pe tot ansamblul activit ăĠilor din ferm ă.
Monitorizarea calitatii factorilor de
mediu se va face prin laboratoare
acredítate. Se conformeaza
Planuri de interven Ġie La punerea în func Ġiune a fermei se vor
întocmi:
– plan de interven Ġie în caz de polu ări
accidentale;
– plan de interven Ġie în caz de incendiu;
– nu exista sistem propriu de
automonitorizare a emisiilor;
– pentru factoriul de mediu: ap ă
monitorizarea se va realiza prin
laborator acreditat. Se conformeaza
ReparaĠia úi întreĠinerea Opera Ġiile de între Ġinere úi reparaĠie
sunt planificate la termene care sunt
conforme cu prescrip Ġiile tehnice ale
instalaĠiilor.
ReparaĠiile mari pentru instala Ġiile din
ferma de p ăVări se vor face la
depopulare.
OperaĠiile de între Ġinere úi reparaĠii sunt
înregistrate . Se conformeaza
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 73Prevederi BAT
Practica curent ă în instala Ġie Mod de conformare
Planificarea activit ăĠii Se realizeaz ă livrarea produselor
rezultate cât úi îndepărtarea dejec Ġiilor.
Planificarea aplic ării îngrăúămintelor se
realizeaz ă de beneficiarul terenurilor
agricole, sunt realizate urm ătoarele:
Studiul OSPA úi Planul de fertilizare
pentru terenurile agricole administrate úi
pe care le fertilizeaz ă. Se conformeaza
Tehnici nutri Ġionale Prin tehnicile nutri Ġionale aplicate se are
în vedere asigurarea unei nutri Ġii
corespunz ătoare a p ăVărilor, în scopul
obĠinerii unor produse de calitate úi
reducerea cantit ăĠilor de azot úi fosfor
din dejec Ġiile de pas ăre.
Se va solicita compozi Ġia nutriĠională a
furajului de la producatorul de furaje. Se conformeaza
Emisii atmosferice
Hală de creútere ventilat ă forĠat, cu
Dúternut de cre útere pe toat ă suprafaĠa
úi instalaĠii de adăpare prev ăzute cu
sisteme de reducere a scurgerilor de
apă.
Halele de cre útere a păVărilor sunt
conforme cu prevederile BREF, la
nivelul BAT, în ceea ce prive úte
sistemul de cre útere, hrănire,
adăpare,ventilare, înc ălzire.
Se conformeaza
Apa În cadrul instala Ġiei analizate :
-curăĠarea halelor de cre útere úi a
echipamentelor se realizeaza cu
curăĠitoare de înalt ă presiune pompe de
tip Karcher;
– instalaĠiile de ad ăpare sunt prev ăzute
cu adăSătoare tip talere pentru a
înlătura pierderile de ap ă;
-înregistrarea consumului de ap ă cu
racord la
retea cu apometru, manometru, filtru,
regulator
de presiune central.
-minimizarea consumului si prin
detectarea úi eliminarea scurgerilor de
apă Se conformeaza
Energia ActivităĠile care implic ă un consum
important de energie (ventilare,
încălzire, iluminat) este asigurat ă o
funcĠionare controlat ă, computerizat,
care coreleaz ă funcĠionarea instala Ġiilor
cu parametri de microclimate, iluminat
din halele de cre útere a păVărilor.
Iluminatul este asigurat de becuri cu
consum redus de energie.
Halele sunt izolate termic, fara pierderi
de caldura. Se conformeaza
RAPORT DE AMPLASAMENT A INSTALA ğIEI INTEGRATE DE MEDIU
MCO 1/’14 74Prevederi BAT
Practica curent ă în instala Ġie Mod de conformare
Stocarea dejec Ġiilor Patul de cre útere uzat este evacuat în
remorcăúi transportat pe platforma de
deshidratare din incinta fermei.
Capacitatea depozitului va satisface
cerinĠele úi perioadele în care este
posibilă împrăútierea dejec Ġiilor pe
terenuri agricole, având o clim ă
specifică mediteranean ă.
Se conformeaza
VALORILE LIMIT Ă ale parametrilor relevan Ġi (consum de ap ăúi energie, poluan Ġi
în aer úi apă, generarea de úeurilor) atin úi prin tehnicile propuse úi prin cele mai
bune tehnici disponibile*)
Specifica Ġie Ferma de pui a
S.C. AGROFERM S.R.L. Conform BREF
Consum de hran ă 1,7-2,0 kg hran ă/kg carne
3,8- 4,2 (kg/pasare/ciclu)
Cap.3.2.1.1
Tab.3.2. din BREF
1,73 – 2,1 kg hran ă/kg carne
3,3 – 4,5 (kg/pasare/ciclu)
Consum de ap ă pentru
adăparea păVărilor 0,2 – 0.24 l/cap zi
9,5-10 l/cap/ciclu Cap.3.2.2.1.1
Tab.3.11.
4.5 – 11(l/cap/ciclu)
Consum de ap ă pentru
spălarea halelor 7 l/mp – sp ălare
0,011 mc/mp/an 0,012-0,12 mc/mp/an
Cap. 3.12 din BREF
Consum total de
energie 0,8 kWh/pas ăre/ciclu;
0,008-0.018 kwh/cap/zi Cap.3.2.3.1
Tab.3.18. din BREF
1.36 – 1.93 kWh/pas ăre/ciclu
0.03 – 0.046 kwh/cap/zi
Emisii atmosferice de
amoniac 0,024 (kg/pasare/an) 0,005 y0,315 (kg/pasare/an)
Tab.3.34. din BREF
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Raport Amplasament Agroferm 1 E [615475] (ID: 615475)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.