RÂMNICU SĂRAT CARACTERIZARE ANTROPOGEOGRAFICĂ [306781]

[anonimizat]: [anonimizat]: ION NICOLAE

Cuprins :

Capitolul I : Introducere ……….. ……………………….3

Capitolul II : Așezare geografică și cadru natural……………4

Capitolul III: Istoric………………………………………12

Capitolul IV: Populația………………………………………………..14

Capitolul V: Turismul……………………………………..25

Capitolul VI: Economia…………………………………..29

Capitolul VII: Fizionomia orașului………………………………..34

Capitolul VIII: Orașul și zona sa de influență………………….38

Capitolul IX: Analiza SWOT………………………………39

Concluzii……………………………………………………42

Bibliografie………………………………………………….43

I. Introducere.

Acest studiu a fost realizat pentru seminarul de Geografie Umană iar scopul său este acela de a evidenția evoluția și dezvoltarea orașului Râmnicu Sărat în decursul timpului istoric. [anonimizat]-[anonimizat]-uri ajutătoare precum wikipedia.ro, locuitorilor din Râmnicu Sărat pe care i-[anonimizat], părinților, pentru ajutorul pe care mi l-au oferit la realizarea subcapitolelor legate de ‘’Întreprinderea fanion a orașului’’ și ‘’Strada principală din orașul Râmnicu Sărat’’, [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat], are o [anonimizat]-[anonimizat]-un mod negativ felul în care orașul s-a dezvoltat. Cea mai veche mențiune a [anonimizat] 8 septembrie 1439, dar orașul a fost atestat documentar la data de 1474.

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat]. [anonimizat]. Tot în perioada comunistă au fost puse bazele industriei din oraș. S-[anonimizat]. [anonimizat].

Secolul XXI ne dezvăluie o nouă față a orașului Râmnicu Sărat. [anonimizat] a trecut printr-o [anonimizat], și lăsate în paragină. [anonimizat] (textilă). Totuși, [anonimizat], iar în locul acesteia a [anonimizat].

Anii 2000 au adus cele mai multe schimbări în oraș. Majoritatea străzilor au fost asfaltate, a fost extinsă rețeaua de canalizare și cea de energie electrică spre cartierele mărginașe, a [anonimizat] s-a încercat crearea de noi locuri de muncă pentru populație.

[anonimizat], unele dintre cele mai mari probleme ale orașelor mari din România. Însă, dezavantajul faptului că este un oraș mic, este acela că este lipsit de numeroase facilități, care ar contribui cu mult la îmbunătățirea nivelului de trai al populației.

II. Așezare geografică și cadru natural

(Judetele patriei Buzau monografie, editura sport-turism 1980 Bucuresti

Coordonator Lazar Baciucu

Elaborare Victor Andreica, Nicolae Nicolae)

Râmnicu Sărat este un municipiu din județul Buzău, Muntenia, România. Orașul se află în extremitatea nordică a județului, și a apărut în secolul al XV- lea.

Orașul este situat la următoarele coordonate:

45°22′48″N 27°3′36″E

Orașul se află în nordul Munteniei, și al județului Buzău, pe malul stâng al râului Râmnicu Sărat. Acesta este străbătut de șoseaua națională DN2, care leagă orașul spre Sud de Buzău și București, iar spre Nord de orașele din Moldova: Focșani, Bacău, Roman și Suceava.

– Relief.

Orașul Râmnicu Sărat este situat în unitatea de relief denumită Câmpia Râmnicului.

Aceasta cuprinde partea de est a județului, inclusiv orașul Râmnicu Sărat. Are o altitudine mai ridicată, fiind o câmpie piemontană. Aceasta câmpie nu este afectată în prea mare măsură de subsidență. Sunt prezente formațiuniile cuaternare, prin depozitele loessoide și pietrișurile de Cândești. În partea de est, câmpia este limitată de Buzău, de-a lungul căruia s-au format limane fluviale în văile părăsite ale râului Râmnicu Sârat.

Orașul Râmnicu Sărat este situat la o altitudine de 118 metrii deasupra nivelului mării.

În partea de Vest a orașului se află o serie de dealuri, unde altitudinea crește din ce în ce mai mult:

Dealurile Budei, situate între Câlnău și Râmnic, sunt constituite din pietrișuri de Cândești. Înălțimea lor se menține în jurul a 500 de metri la nord, iar în sud ajunge până la 637 m (Piatra Albă).

Dealurile Bisocii, delimitate de Slănic și Râmnic. Altitudinile maxime sunt cuprinse între 800 și 970 m, atât ca urmare a cutărilor violente, cât și datorită rocilor mai dure (de vârstă meoțiană, ponțiană și daciană). Cel mai înalt vârf este Bisoca (970 m).

– Subsolul

Subsolul orașului Râmnicu Sărat este bogat în depozite de origine minerală, în special pietrișuri și nisipuri.

Din albia râului Râmnicu Sărat se extrag cantități mari de nisip și pietriș, necesare la înălțarea obiectivelor de investiții industriale și social – culturale, în care scop s-au amenajat balastiere.

– Clima

Orașul Râmnicu Sărat, se încadrează în zona de climat temperat continental, caracteristică pentru întreaga țară. Datorită reliefului divers, în județ se disting trei tipuri principale de climat: de munte, de deal și de câmpie (în care se încadrează și orașul Râmnicu Sărat).

La câmpie, temperatura medie anuală este cuprinsă între 12 – 14 ° . În timpul verii maxima atinge valori de 37,4 ° în luna iulie, deși, în ultimii ani, aceasta valoare este uneori depășită. În timpul iernii minima atinge -21,0 °.

Vânturile dominante sunt cele din nord-est și sud-vest. Crivățul aduce mase de aer reci, iar Austrul de aer cald, indiferent de anotimp.

Precipitațiile în această zonă, sunt puține, cuprinse între 400 – 500 mm.

Temperaturile maxime în această zonă sunt înregistrate în luna August: 39,0 ° (1951, la Râmnicu Sărat).

Media anuală a temperaturii este de 10,5 grade Celsius, cu cea mai călduroasă medie

lunară în luna iulie – 22 de grade Celsius, și cu o medie de – 3 grade Celsius pentru ianuarie, cea

mai rece lună. (www.primariermsarat.ro)

Fenomenele meteorologice extreme care se produc în orașul Râmnicu Sărat sunt reprezentate pe de o parte de caniculă, în lunile de vară, și viscole puternice, în special în lunile Ianuarie și Februarie. În plus, în lunile de vară, pot fi semnalate ploi cu un caracter torențial violent, de scurtă durată, dar care pot să inunde diverse artere din oraș.

– Hidrografia

Relieful, condițiile climatice, structura geologică și litologică și, în ultimul timp, din ce în ce mai mult, omul, influențează regimul hidrografic atât de suprafață cât și cel subteran.

Apele freatice subterane.

Zona de câmpie, zona în care se află situat și orașul Râmnicu Sărat, deține cantități mari de ape subterane, în pânze mai groase spre zona de contact cu Subcarpații. Din punct de vedere al mineralizării, acestea se încadrează în tipul hidrochimic bicarbonatat, cu o mineralizare totală de 0,650 gr/kg.

Apele curgătoare.

Singurul râu care trece prin orașul Râmnicu Sărat este reprezentat de râul cu același nume. Acest râu este afluent al Siretului, și izvorăște de sub vârful Furu din Munții Vrancei.

Cursul râului începe la confluența a două brațe: Mălușel și Martin care se unesc la poalele muntelui. În continuare râul trece printr-o drepresiune numită "Între Râmnice" unde primește of serie de afluenți: Furul, Sărățelul, Râmnicelul, Moldoveanul și Săritoarea. După aceea, râul traversează un defileu creat în zona dealurilor inalte estice, care se continuă până în dreptul localității Biceștii de Jos. În acest sector primește un important afluent, tot pe stânga, Motnăul (18km lungime si un bazin de 56 km² ), si unul mai mic pe dreapta Râul Cătăuți (sau Râul Cățău). Până la ieșirea din aria subcarpatică mai străbate încă 2 sectoare, unul longitudinal și unul transversal. Dacă în zona deluroasă direcția predominantă de scurgere a râului a din nord-vest spre sud-est, la contactul glacisului cu piemontul, direcția de scurgere se schimbă brusc spre nord-est datorită subsidenței din câmpia Siretului inferior. In acest sector de curs inferior, Râmnicul Sărat primește un alt afluent important tot pe stânga, Coțatcul cu afluentul Slimnic, având un bazin de 300 km² cu izvoarele in aria deluroasă.

Date statistice cu privire la Râul Râmnicu Sărat: (preluate de pe www.wikipedia.ro)

– Cotă la izvor: 987 metri deasupra nivelului mării.

– Bazin de recepție: 943 km²

– Lungimea cursului de apă: 139,5 km

– Debit mediu: 1,75 m³/s

– Solurile

Solurile din zona de câmpie din județul Buzău (zonă în care este situat orașul Râmnicu Sărat) sunt dominate de cernoziomuri. Această familie este formată din cernoziomuri levigat, care ocupă cea mai mare suprafață: la poalele Istriței, în piemontul Râmnicului, interfluviul dintre Călmățui și Ialomița, în Câmpia Râmnicului. Cernoziomul ciocolatiu și castaniu ocupă partea de sud și est a zonei de câmpie.

Aceste soluri se pretează foarte bine cultivării cerealelor – grâu, orz, porumb – , floarea soarelui, sfeclă de zahăr, precum și plantelor medicinale și furajere.

– Vegetația și Fauna

Vegetația din orașul Râmnicu Sărat și zonele vecine acestuia este cea caracteristică stepei si silvostepei. Stepa cu pâlcuri de arbori ocupă cea mai mare parte din câmpia județului. Cuprinde piemontul Râmnicului la nord, iar la sud ajunge până la o linie relativă care unește localitățile Padina, Rușețu, Galbenu.

Stepa este caracterizată prin restrângerea ariei de creștere pe izlazuri, viroage și marginile drumurilor. Stepa este reprezentată de plante ierboase și arbuști. Dintre ierboase, cele mai reprezentative sunt: gramineele – păișul, negara, pirul crestat, colilia – și dicotiledonatele: șofranul, măturile, trifoiul, măzărichea, și altele.

În lunca Râmnicului și de-a lungul văilor s-au dezvoltat zăvoaiele formate din ulmi, plopi, sălcii, cătină albă și roșie. Plantele ierboase au ca principali reprezentanți pirul și trestia de câmp.

Fauna din stepă și silvostepă este reprezentată de urmatoarele clase: rozătoare (șoarecele de câmp, popândăul, iepurele de câmp), păsări (prepelița, potârnichea, graurul, ciocârlia, dumbrăveanca, cioara de semănătură, porumbelul, prigoria, vrabia, guguștiucul), insecte (lăcuste, cosași, greieri).

Cadrul natural, cu toate componentele sale (relief, sol, subsol, hidrografie, climă, vegetație și faună), are o influență foarte mare pentru orașul Râmnicu Sărat.

Relieful, prin altitudine si grad de fragmentare, are o influență pozitivă asupra orașului, acesta aflăndu-se la doar 118 metri deasupra nivelului mării. Acest lucru a permis o dezvoltare liberă a orașului, in majoritatea direcțiilor, mai puțin cea vestică, întrucât, în această direcție, altitudinea începe să crească. Zona de câmpie în care se află orașul a permis dezvoltarea agriculturii, și apariția numeroaselor culturi agricole.

Solul a permis practicarea agriculturii, încă din cele mai vechi timpuri, datorită fertilității. Cernoziomul, tipul de sol dominant în oraș și în jurul lui, este cunoscut pentru gradul ridicat de fertilitate, fiind bogat în humus.

Subsolul oferă resurse (în special cele de nisip și pietriș), pentru oraș, resurse care au fost folosite în construcția majorității clădirilor din oraș.

Hidrografia influențează orașul atât într-un mod pozitiv, cât și într-un mod negativ. Apele Râmnicului, nu pot fi valorificate în totalitate, din mai multe motive, cele mai importante fiind debitul mic al râului și deficitul de tehnologie cu care se confruntă orașul. Aspectul negativ constă în faptul că, în lunile de vară, se produc viituri, iar apele râului distrug o veche punte care face legătura între oraș și un sat din vecinătate.

Clima, are una dintre cele mai puternice influențe pentru oraș. În ultimul timp, însă, această influență tinde să fie negativă. Verile secetoase din ultimii ani, au dus la distrugerea într-o bună măsură a culturilor agricole din jurul orașului. Tot în timpul verii, în special în ultimii 2-3 ani, sistemul de canalizare al orașului a fost pus la încercare de numeroase ploi torențiale, de scurtă durată. Unele părți din oraș au fost inundate, circulația a fost îngreunată, și gospodăriile oamenilor inundate. Pe timp de iarnă, viscolele din ce în ce mai dese (2012, 2014, 2017), au pus la grea încercare sistemul de transport al orașului. Numeroase drumuri de importanță națională care trec prin oraș (DN22, E85) au fost închise pentru anumite perioade de timp din cauza viscolului puternic.

III. Istoric

Din punct de vedere istoric se remarcă mai multe etape importante:

– Istoricii spun că prima mențiune documentară a orașului Râmnicu Sărat este legată de privilegiul comercial acordat de Vlad Dracul la 8 septembrie 1439 negustorilor din Polonia, Galița și Moldova

– În vremea lui Ștefan cel Mare, Râmnicul este teatrul unor confruntări ce aveau la bază interese politice legate de orientarea pro sau antiotomană a celor trei state românești.

– De-a lungul timpului, Râmnicul figurează pe hărțile diverșilor cartografi străini. La 1601, după uciderea lui Mihai Viteazu, oastea Țării Românești este înfrântă lângă Râmnicu Sărat și pe malul Buzăului de oștenii domnului Moldovei, Simion Movilă, sprijinit de poloni și tătari.

– Pivnițele descoperite cu prilejul diverselor săpături arheologice din anii ’80 dovedesc avântul comerțului la Râmnicu Sărat.

– Între anii 1691 – 1697, Mihail Cantacuzino ridică la Râmnic o biserică înconjurată de ziduri, încadrată ulteriori de specialiști în așa – numitul stil brâncovenesc.

– În perioada modernă și contemporană, orașul s-a transformat profund. În timpul Regulamentului Organic s-au fixat șase bariere: drumul Jidenilor, drumul Tăbăcarilor, drumul Buzăului, drumul Brăilei, șoselele Puiești și Focșani.

– În 1862, orașul Râmnic devine capitala județului Râmnicu Sărat, privilegiu de care până atunci se bucuraseră Focșanii Munteni.

– După ce Râmnicul devine reședință de județ, peisajul urban începe să se modifice. Apar primele clădiri cu etaj pe Strada Victoriei, apar noi străzi, se construiesc primele clădiri administrative.

– În 1881, orașul a fost conectat la rețeaua feroviară națională, prin calea ferată Buzău – Mărășești. Ulterior, în dreptul orașului, linia ferată va suferi o modificare în vederea aducerii mai aproape de oraș a gării.

– Ultimii ani ai secolului XIX au fost benefice din punct de vedere edilitar. Se trasează bulevarde (Justiției, Gării, Cuza), se înființează cimitirul, se trasează grădina publică (Parcul Central actual), se pavează principalele străzi.

– În primăvara anului 1907, orașul a fost teatrul luptei dintre răsculați și armată. Din punct de vedere industrial, la începutul secolului XX, Râmnicul avea o fabrică de săpun și câteva ateliere meșteșugărești, iar din 1913 o distilerie de petrol, devenită rafinăria “Venus”.

– După Al Doilea Război Mondial, viața socială și culturală au o perioadă de regres, iar județul Râmnicu Sărat dispare în 1950 de pe hartă.

– Anii ’70 și ’80 mobilează târgul de altădată cu paralelipipede de beton, în cartierele Piața Halelor, Costieni, Zona Pod, și în apropierea stației feroviare. Pe străzile Victoriei, Toamnei, Primăverii, Ferdinand, M. Kogălniceanu, sunt demolate imobile vechi din secolele XIX și XX, iar în locul lor apar blocuri socialiste. (www.primariermsarat.ro)

IV. Populația.

Având o populație de 30.185 de locuitori, la recensământul din anul 2015, (date preluate de pe site-ul primăriei Râmnicu Sărat) orașul este al doilea municipiu ca mărime din punct de vedere demografic din județul Buzău, populația în județul Buzău fiind de 433.833 locuitori.

Densitatea populației în orașul Râmnicu Sărat este de 4.678 loc/km²

– Evoluția numerică a populației:

Datele oferite de primăria orașului Râmnicu Sărat evidențiază faptul că populația orașului a evoluat de la aproximativ 1000 de locuitori (în anul 1652), la 2.175 în anul 1836, 5707 în anul 1860, 13.286, în anul 1899 și 14.496 în anul 1912. În anul 1930, populația orașului era de aproximativ 15.007 locuitori, iar în anul 1948 a înregistrat o creștere rapidă ajungând la 19.267.

În anul 1956, populația înregistrează o perioada de descreștere ușoară, ajungând la 19.095 locuitori. În decurs de 10 ani, populația orașului crește la 22.336 locuitori, în anul 1966.

În anul 1977, populația orașului era de 28.689, urmând ca în anul 1992, orașul să înregistreze cel mai mare număr de locuitori din istoria sa, 42.405. În anul 2002, populația scade, ajung la valoarea de 38.828 .

„Rata anuală de creștere a populației a fost în general

slabă, 1,7 la mia de locuitori în 2005. Rata redusă de creștere naturală a populației se

datorează ratei nete negative a migrației. Ca o consecință, rata de creștere a populației a fost

negativă în anii 90, dar a devenit pozitivă în ultimii 5 – 6 ani. În 2002, populația municipiului

a crescut cu 4,4%, în 2003 – cu 1,3%, în 2004 – cu 2% iar în 2005 cu o rată de 1,7%.’’ (www.primariermsarat.ro)

În prezent, populația orașului Râmnicu Sărat se află într-o continuă scădere, acest lucru fiind datorat în special migrației către alte orașe importante din țară, precum: București, Iași, Cluj – Napoca, Sibiu, dar și unor orașe aflate în apropiere: Buzău, Galați.

Natalitatea a scăzut și ea considerabil, mai ales în rândul cetățenilor de etnie română, pentru care o primă importanță o are cariera, și apoi viața de cuplu.

Natalitatea are valori mult mai ridicate în rândul cetățenilor de etnie rromă, din mai multe cauze, cea principală fiind aceea de a beneficia de ajutorul social acordat de stat, și de alocațiile pe care le primesc copiii.

– Mișcarea populației

Din punct de vedere al miscării interne a populației, se pot observa două situații importante:

Până în anul 1989, mișcarea migratorie nu prezenta o mare importanță deoarece, în cadrul orașului, erau destule intreprinderi, locuitorii având un loc de muncă stabil. În general, cei care doreau să părăsească orașul, o făceau către orașele mai importante din țară, în special în vederea efectuării studiilor, după care se stabileau în orașul respectiv.

După anul 1989, are loc un proces important în cadrul orașului, acela de dezindustrializare. Majoritatea fabricilor și intreprinderilor au fost părăsite, iar o bună parte din locuitori și-au pierdut locurile de muncă. Din această cauză, ei au fost nevoiți să părăsească orașul, în vederea obținerii unui nou loc de muncă sigur, dar și mai bine plătit.

Principalele orașe alese de locuitorii din Râmnicu Sărat în vederea stabilirii și căutării unui nou loc de muncă sunt reprezentate de:

– Orașele mari, ca de exemplu : București, Constanța, Iași etc.

– Orașele aflate relativ aproape de Râmnicu Sărat: Buzău, Galați, Brăila.

Tot după anul 1989, o categorie importantă a celor care părăsesc orașul a fost și este reprezentată de cei care pleacă la studii în orașele mai mari din țară. Reprezentative pentru alegerile sunt orașele care au universități cu un prestigiu ridicat, ca de exemplu: București, Cluj – Napoca, Constanța, Iași, Sibiu, Brașov.

Principalele centre urbane alese de locuitorii orașului Râmnicu Sărat în vederea migrației, sunt reprezentate și pe harta de mai jos :

Din punct de vedere al migrațiilor externe, se poate observa o situație care diferă, față de alte orașe din țară. În general, o bună parte din populația de sex masculin a părăsit localitatea, pentru a găsi locuri de muncă în afara țării, în special în Italia, Germania, Spania, Franța. Odată cu trecerea timpului, au existat cazuri în care familii întregi s-au mutat în țările precizate mai sus, din cauza activităților de producție tot mai scăzute de la nivelul municipiului și nivelului de trai scăzut.

– Structura populației

1. Pe grupe de vârstă și sexe.

Se poate observa faptul că grupa de vârstă dominantă este cea între 15 – 59 de ani, cu un procent de 68,66 %. Grupa populatiei foarte tinere, 0 -14 ani ocupă al doilea loc, cu un procent de 18,12% iar grupa vârstnicilor este ultima, cu 13,22%.

Raportul mediu pe sexe în orașul Râmnicu Sărat este în favoarea femeilor. În total, la fiecare 100 de femei sunt 92 de bărbați, în cadrul municipiului fiind evidentă dominația feminină.

2. Structura etnică

Din punct de vedere etnic, orașul Râmnicu Sărat are o structură omogenă, întrucât, aici trăiesc circa 95% de locuitori de etnie română, 4.6 % locuitori de etnie rromă, iar 0,4% din populație este constituită din diverse etnii.

Neoficial, s-au întocmit anumite rapoarte care indică faptul că, cetățenii de etnie rromă ar avea o pondere mai ridicată, adică 10% din totalul locuitorilor. Numărul oficial, acela de 4,6% este mai mic, întrucât, cetățenii de etnie rromă preferă să nu își declare adevărata etnie. (www.primăriermsarat.ro)

Minoritățile de etnie rromă trăiesc in special la periferia orașului, în partea de Nord și Sud, acolo unde sunt constituiți în adevărate cartiere. În rest, minoritățile sunt prezente, într-un număr mai mic, și prin celelalte părți ale orașului.

Fâcând o comparație între cele 2 recensăminte, cel din 2011 și cel din 1930, se pot observa următoarele lucruri, din punct de vedere al etniilor: Populația de etnie română avea o pondere mai mică în anul 1930 (89.2%) față de anul 2011 (95%), deoarece, în trecut, orașul era locuit de mai mai mulți locuitori cu etnii variate. Față de anul 2011, în 1930 dominau ca minoritate evreii, care au reprezentat încă de atunci, o comunitate importantă în cadrul orașului. Se poate observa și faptul că ponderea cetățenilor de etnie rromă a crescut de la 1.5% în anul 1930, la 4.60% în anul 2011.

3. Structura confesională

Caracterul omogen se poate observa și din punct de vedere al religiilor. După datele preluate de pe site-ul Institutului Național de Statistică, se poate observa ca 99% din populație este de religie ortodoxă. Din punct de vedere al minorităților religioase, cea mai importantă este constituită de Adventiștii de ziua a șaptea, apoi de către cei de religie Romano – catolică. (www.insse.ro)

Dacă privim cu atenție cele două diagrame, se poate observa faptul că, spre deosebire de anul 2011, în anul 1930, religia crestin-ortodoxă nu avea o pondere atât de mare. Religiile minoritare din 1930 erau date de etniile minoritare. Iudaismul, spre deosebire de anul 2011, era o religie importantă din cadrul orașului, întrucât, aici trăiau aproximativ 1000 de evrei. O asemănare între cele 2 diagrame este constituită de faptul că s-a păstrat religia romano – catolică printre minorități.

Religia Luterană era dată în anul 1930, de o minoritate germană, care număra aproximativ 200 – 250 de locuitori.

4. Structura populației active.

Principala activitate economică a municipiului Râmnicu Sărat, cu o pondere de circa 66,9% la venitul local. Orașul prezintă industrii diversificate, dar care au un impact doar local.

Comerțul reprezintă 27,3 % din economia locală.

Serviciile reprezintă doar 0,8 % din economia locală. (www.primariermsarat.ro)

– Șomajul

Fiind prezentă o dezindustrializare forțată, după căderea regimului comunist, rata șomajului a inceput să crească simțitor în cadrul municipiului Râmnicu Sărat. Din aproape 23.000 de angajați, câți se înregistrau în anul 1990, în anul 2005 se mai înregistrau doar 8.842 angajați.

În prezent, se înregistrează un număr de aproximativ 5000 de angajați. (www.primariermsarat.ro)

– Clanurile mafiote / infracționalitatea

În orașul Râmnicu Sărat, nu sunt prezente clanuri mafiote de renume național, întrucât acesta este un oraș mic. Totuși, în cadrul orașului, există mai multe zone care sunt ‘’ renumite’’ pentru nesiguranța pe care o oferă locuitorilor, mai ales pe timp de noapte, unde se produc nenumărate furturi și numeroase acte de violență.

Locuite in proporție de aproximativ 95% de cetățeni de etnie rromă, aceste zone sunt situate la periferia orașului, respectiv în partea de Nord și Sud a acestuia. Cea mai periculoasă zonă se numește Flămânda / Zidari, aceasta fiind situată în zona de Nord a orașului.

De nenumărate ori, în aceste zone au avut loc conflicte, care au perturbat liniștea cetățenilor, soldându-se cu rănirea unor persoane sau distrugerea unor bunuri materiale.

Impactul pe care îl au aceste grupări in viața și dezvoltarea orașului este unul foarte important, întrucât, poliția municipiului Râmnicu Sărat nu dă dovadă de promptitudine în rezolvarea solicitărilor primite de la locatari. Spre exemplu, o stradă din municipiu a fost total blocată de către indivizi de etnie rromă, care participau la botezul organizat de un lider înstărit. După ce au fost făcute nenumărate sesizări la numărul de urgență 112, poliția a intervenit și a acordat doar o simplă amendă acestui individ.

În aceste zone, trăiesc lideri ale unor grupări care se ocupă cu proxenetism, evaziune fiscală, furturi, trafic de droguri și alte acte infracționale. Cu banii obținuți din aceste fărădelegi, acești ‘’baroni locali’’ și-au construit numeroase vile, tot în zona periferică a orașului, și au ajuns să posede numeroși bolizi de lux.

Numeroase articole preluate din presa locală, întăresc ideile meționate mai sus.

Iată câteva exemple:

‘’ Proxenet râmnicean săltat de mascați. Percheziții matinale, astăzi în Râmnicu Sărat. Acțiunea în forță s-a desfășurat la un proxenet care locuiește în cartierul Costieni, dar și la adresele altor complici. ‘’ (www.ramnicpress.ro).

‘’ Bătaie în toată regula în centrul municipiului Râmnicu Sărat între mai mulți rromi. Protagoniștii scandalului uriaș au fost doi romi din cartierul Flămânda în vârstă de 30, respectiv 41 de ani care l-au agresat pe un al treilea, în vârstă de 40 de ani.’’ (www.ramnicpress.ro).

Reprezentativă pentru evidențierea zonelor periculoase din orașul Râmnicu Sărat este harta fricii:

Privind harta, putem observa că, zonele cele mai periculoase din oraș, cele reprezentate cu culoarea roșie, se găsesc la periferia din partea Nordică, respectiv cea Sudică. Ele sunt locuite în cea mai mare parte de cetățeni de etnie rromă, care se ocupă în mare parte cu activități ilegale precum traficul de droguri, proxenetismul și altele.

Zonele mai puțin periculoase, reprezentate prin culoarea verde, sunt situate în general în partea centrală a orașului. Acestea sunt zone sigure, lipsite în mare parte de infracționalitate și de rezidenți de etnie rromă, care să perturbe liniștea celorlalți locatari. În plus, în centrul orașului este situat și sediul Poliției Locale Râmnicu Sărat, lucru care atrage după sine și o vigilență mai mare a autorităților în această zonă.

Zonele intermediare, notate cu galben și portocaliu, sunt zone care, în general pe timpul nopții, pot să devină zone periculoase. Aceste zone au o concentrație mai mare decât centrul orașului de persoane lipsite de adăpost, care pot să recurgă la violență pentru a face rost de bani sau de alte bunuri, deși nu au fost sesizate astfel de situații până în prezent.

V. Turismul

La sfârșitul anului 2005, turismul reprezenta doar 0.3 % din economia locală, iar de atunci situația nu s-a schimbat. Serviciile turistice si infrastructura sunt slab dezvoltate iar oportunitățile turistice din această zonă nu au avut prioritate.

Cele mai importante obiective turistice sunt:

1. Complexul Brâncovenesc

Complexul Brâncovenesc din Râmnicu Sărat conservă 5 secole de istorie zbuciumată istorie cu suișuri și coborâșuri. Biserica a fost ridicată în centrul târgului de pe Râul Râmnic, capitala unui ținut de margine al Țării Românești, pe locul unei biserici din lemn din secolul al XVI – lea.

Complexul Brâncovenesc Râmnicu Sărat este în curs de restaurare cu fonduri europene. Acesta este compus din Casa domnească, Stăreția mănăstirii, corpuri de chilii și o biserică. Zidul de cetate medievală, păstrat parțial la sfârșitul secolului XX, a fost restaurat, ca de altfel și Casa domnească. Zidul este prevăzut pe laturile de sud și de est, precum și la mijloc, cu turnuri patrulatere la exterior și cu turnuri hexagonale la colțuri. Pe pisania de la intrarea în biserică sunt trecuți ctitorii mănăstirii, Constantin Brâncoveanu și unchiul său Mihail Cantacuzino. Cercetările arheologice au relevat că mănăstirea exista din secolele anterioare, în timpul lui Constantin Brâncoveanu, fiind demolate latura vestică a mănăstirii, precum și chiliile – anexă, în locul cărora s-a construit Casa domnească (www.agerpres.ro)

2. Muzeul Municipal

Muzeul Municipal Râmnicu Sărat s-a dezvoltat ca urmare a aproape jumătate de secol de evoluții și acumulări de patrimoniu muzeal în clădirea fostei Stareții aparținând Mânăstirii cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” , monument istoric de secolul XIX, aflat pe Lista Monumentelor Istorice, emisă prin Ordinul Ministrului Culturii și Cultelor. Instituția cuprinde 5 secții care s-au dezvoltat prin achiziții modeste și prin donații.

Inaugurarea Muzeului Raional Râmnicu Sărat a avut loc la 5 iunie 1960 cu o expoziție de artă plastică, care a devenit mai apoi secție de artă plastică, cu un mic patrimoniu de 101 lucrări, ce s-a dezvoltat pe parcurs.

Secția de etnografie și artă populară de pe Valea Râmnicului a fost organizată în 1962. Ea cuprinde piese de port popular, unele tradiționale și obiecte de uz casnic specifice locuitorilor Văii Râmnicului.

Cea de-a treia secție, de științe naturale, a fost înființată în toamna anului 1968, ea cuprinde elemente ce constituie flora și fauna Văii Râmnicului Sărat.

Secția de istorie, a patra, a culturii râmnicene a fost organizată în anul 1971 și cuprinde cărți, documente și obiecte ale unor personalități din zona Râmnicului.

Ultima secție a fost cea de istorie, înființată în anul 1990, care cuprinde obiecte aparținând preistoriei, perioadei greco – romane, medievale, colecții de numismatică și documente. (www.muzeulrms.ro)

3. Fosta închisoare comunistă

A fost una dintre temnițele cele mai de temut ale României. A agravat sănătatea și a produs victime printre fruntașii politici ai perioadei interbelice, culminând cu regimul de exterminare din perioada comunistă. Construirea penitenciarului s-a făcut începând cu anul 1899.

În 1907, în timpul răscoalei țărănești, orașul Râmnicu Sărat a fost scena unor dramatice confruntări între armată și populația răsculată. Deznodământul a fost tragic, numeroși țărani au fost împușcați iar pentru reprimarea răscoalei au fost încarcerați în arest preventiv peste 1200 de țărani. În 1920 arestul preventiv a fost transformat în Penitenciar. Amenajarea actuală datează din perioada interbelică, cu excepția gardului exterior care a fost înlocuit cu un gard de sârmă ghimpată.

Un alt eveniment care a avut loc aici este cel din 1938, când au fost încarcerați capi ai legionarilor printre care s-a numărat și Corneliu Zelea Codreanu. În interiorul penitenciarului au fost împușcați la 21 – 22 septembrie 1939 membrii câtorva comandouri legionare, care au fost ulterior îngropați în cimitirul orașului.

Un raport întocmit la 24 mai 1948 ne arată structura penitenciarului la acea dată, astfel:

– 4 curți pentru plimbarea deținuților;

– penitenciarul are parter și etaj;

– etajul are 19 celule;

– parterul are 16 celule și 3 saloane comune;

– în fiecare celulă pot fi cazați trei (3) deținuți;

– 1 cameră – infirmerie cu 6 paturi;

– 1 cameră – bucătărie;

– 1 cameră – magazie cu efecte;

– 2 camere – magazii cu alimente;

– 4 camere – birouri;

– 1 cameră – serviciu de gardă;

– 2 camere – prim gardian;

– 5 camere – administratorul penitenciarului. (https://ro.wikipedia.org/)

VI. Economia

Fiind cunoscut pentru prima dată în anul 1439 drept o vamă la hotarul dintre Moldova și Țara Românească, o haltă de schimbat caii și hrănit echipajul, orașul a început să se dezvolte, în mare parte, în a doua jumătate a regimului comunist.

– Industria

Este principala activitate economică a Municipiului Râmnicu Sărat, cu o pondere de circa 66,9% la venitul orașului.

Industria din cadrul municipiului are mai multe ramuri:

Industria constructoare de mașini și prelucrarea metalelor este reprezentată de două turnătorii de fontă: o fabrică de garnituri și etanșare și o fabrică de mecanică fină.

Industria chimică este reprezentată de o unitate de regenerare a uleiurilor petroliere uzate

Industria materialelor de construcții este în continuă dezvoltare, având ca produse de bază betoane, bolțari, pavele și alte produse specifice.

Industria alimentară este foarte diversificată, în domeniile pâinii și produselor de panificație, lactatelor, produse și preparate din carne, prelucrarea legumelor și fructelor.

Industria ușoară este axată pe: industria pielăriei și încălțămintei și industria de textile și confecții, care are o bună reprezentare în municipiu, prin intermediul mai multor companii de confecții îmbrăcăminte și 2 de prelucrare a pielii și încălțăminte.

Mica industrie acoperă domeniul procesării lemnului și a producției de mobilă.

– Comerțul

Comerțul reprezintă 27,3 % din economia locală, fiind comerț en detail iar 20%, comerț en gross. Din totalul firmelor care se ocupă cu comerțul, 63% sunt profilate pe produse alimentare iar restul de 37% pe produse industriale. (www.primariermsarat.ro)

Cele mai importante centre comerciale din Municipiul Râmnicu Sărat sunt: Victoria Shopping Centre, situat în partea centrală a orașului, hypermarket-ul Kaufland, construit pe locul fostei fabrici de confecții, Penny Market, și un lanț de minimarket-uri locale, denumite MCA.

– Serviciile

Reprezintă doar 0,8 % din economia locală. Printre cele mai dezvoltate servicii locale putem evidenția: servicii de comunicații, servicii auto, servicii bancare, servicii de consultanță în agricultură și IMM, servicii de alimentație publică, servicii de utilități publice și transport.

– Agricultura

Râmnicu Sărat a fost un centru important de producere și procesare a legumelor, fructelor, strugurilor și tutunului. În anii de după căderea comunismului, acest statut s-a schimbat, iar majoritatea unităților agricole de procesare au fost închise, în timp de productivitatea fermelor a scăzut mult.

Municipiul are 3.226 de ha de teren agricol, dintre care 3.094 arabil, 91 ha pășune și 41 ha viță de vie.

Principala cultură agricolă care se cultivă în municipiu este porumbul, pe 47% din totalul suprafeței, urmată de grâu și de secară, pe 29% din totalul suprafeței, floarea – soarelui, pe 15% . Pe suprafețele rămase se cultivă o gamă largă de produse, cele mai importante fiind strugurii, cartofii, sfecla, fructele și legumele.

În zona Râmnicului Sărat, la Valea Râmnicului, sunt produse cele mai mari cantități de ceapă și usturoi din România. (www.primariermsarat.ro)

– Transporturi

Din punct de vedere al transporturilor, municipiul Râmnicu Sărat este străbătut de o șosea de importanță națională, E85, care leagă Muntenia de Moldova. De remarcat sunt si drumurile DN22, ce leagă Râmnicu Sărat de Brăila, și DJ202 (șosea județeană), care leagă orașul de localitățile învecinate.

Prin oraș trece și calea ferată Buzău – Mărășești, orașul fiind deservit de o gară proiectată de Anghel Saligny. În apropiere de gară, se află și autogara Râmnicu Sărat, care leagă orașul și de orașe mai mari, cum este cazul Bucureștiului, dar și de satele și comunele din apropiere.

Din punct de vedere al transportului public urban, se poate vorbi de o multitudine de firme care s-au ocupat de acest lucru în decursul timpului istoric, în municipiu. În prezent, de transportul public urban, se ocupă firma TUC Râmnicu Sărat. Sunt prezente în municipiu 7 linii principale, tranzitate de mai multe minibuze, achizitionate în urmă cu un an de această firmă. Sunt prezente stații pentru aceste minibunze atât în partea centrală a orașului, cât și la periferie, iar unele dintre minibuze ajung și în satele din vecinătatea municipiului.

– Întreprinderea fanion a orașului:

Fabrica de Țigarete Râmnicu Sărat

VII. Fizionomia orașului.

Râmnicu Sărat este al doilea cel mai mare oraș din județ, atât din punct de vedere al suprafeței cât și al numărului de locuitori. Acesta are un plan cu o formă alungită.

Lungimea totală a străzilor este de 145 km, dintre care 112 km sunt asfaltați, în procente, străzile asfaltate fiind de 77,2 %.

Cel mai amplu proces de modernizare a infrastructurii municipiului Râmnicu Sărat, s-a realizat în zona bulevardului Eroilor și a șoselei Puiești, o arteră rutieră care este mai ales circulată de camioane și TIR-uri.

În partea de Nord a orașului, se găsesc cartierele Zidari (sau Flămânda) și Barasca, acestea fiind cartiere alcătuite din case. În cadrul acestor cartiere, trăiesc cetățeni de etnie rromă, fiind unele dintre cele mai nesigure din oraș.

În partea de Nord – Est, orașul cunoaște cea mai recentă dezvoltare a sa. Aici se află cel mai nou cartier al orașului, Bariera Focșani, cu extindere spre orașul căruia îi și poartă numele. În cadrul acestui cartier încă se încearcă o modernizare, întrucât, utilitățile (apă potabilă, gaze, energie electrică) au fost introduse in ultimii ani. Tot aici a fost construit și un parc, Parcul Bariera Focșani.

În partea de Sud a cartierelor Flămânda și Barasca, s-a dezvoltat un cartier de blocuri, numit Zona Pod. Acesta este mărginit la Sud de către autostrada E85, una dintre cele mai importante din țară. Cartierului Zona Pod i-a fost schimbat aspectul prin prisma unui proces de reabilitare și modernizare. Acesta a fost asfaltat și trotuarele au fost și ele amenajate în scopul realizărilor locurilor de parcare.

În Vestul orașului, în apropiere de Râul Râmnic, s-a dezvoltat un cartier de blocuri, cunoscut drept cartierul de lânga Bulevardul Digului. Acesta este mărginit de un alt cartier de blocuri, Piața Halelor.

Alte cartiere importante de blocuri sunt Costieni și Balta Albă, care se află situate în partea de Sud a orașului. Acestea sunt cunoscute pentru faptul că aici, populația este mai tânără decât în restul părților din oraș. După mai multe opinii, aceasta ar fi si cea mai căutată zonă din oraș în vederea achiziționării unei locuințe. Și locuitorii acestor cartiere sunt beneficiarii unor lucrări ample de modernizare a infrastructurii din aceste zone.

Periferia Sudică a orașului este dominată de un cartier de case, denumit local „Dallas” , dominat tot de cetățeni de etnie rromă.

Cartierele Anghel Saligny și 7 Noiembrie, sunt cartiere de case situate în părțile de Est si Sud – Est ale orașului, pănă la limita cu zona industrială, care se află în Estul si Sud – Estul extrem.

În centrul orașului se întâlnesc: sedii ale unor instituții (ANAF) și bănci importante (BRD, BCR) , case de pariuri, diverse magazine și librării, muzeul Râmnicu Sărat, Piața Centrală, Oficiul Poștal, un mic mall, Victoria Shopping Centre și altele. În centrul orașului, se găsesc și două blocuri cu 10 etaje.

În partea central – estică a orașului se află zone ocupate de case, zone mai liniștite unde predomină în general populația adultă și de vârsta a 3 a.

Primăria se află într-o zonă oarecum centrală, lângă Parcul Central, cel mai mare parc din oraș, iar gara se află în partea de Est a orașului, aproape de zona industrială.

În partea de Vest, după podul de peste Râul Râmnic, se găsește Stadionul Municipal, iar în Sudul cartierului nou, Bariera Focșani, se găsește Unitatea Militară.

Parcurile și spațiile verzi sunt considerate a fi insuficiente pentru nevoile actuale ale municipiului cât și pentru a pune în valoare obiectivele turistice.

– Strada principală:

Strada Victoriei, Râmnicu Sărat.

Utilitățile Străzii Victoriei în diferite perioade de timp, schemă realizată pe baza datelor colectate de pe teren (2017), și poze mai vechi (1989)

VIII. Orașul și zona sa de influență

Zona de influență a orașului Râmnicu Sărat se regăsește, în special, doar în cadrul satelor din apropierea lui : Oreavu, Valea Râmnicului, Rubla, Râmnicelu, Colibași, Podgoria, Topliceni, Plevna, Grebănu, Sălcioara, dar și alte sate mai mici. Locuitorii acestor sate tranzitează destul de des orașul, în cea mai mare parte săptămânal, pentru a profita de facilitățile care nu se află în zona în care locuiesc, precum: spații comerciale, bănci, spitale etc.

După un studiu de caz realizat în piața centrală, se pot observa următoarele aspecte legate de influența orașului în teritoriu:

– În interiorul pieței predomină comercianții care locuiesc în oraș, și care își procură legumele în general din en-gros-uri, dar și de la producători din satele apropiate.

– În partea din afară, se află comercianții care locuiesc în afara orașului, în satele situate în apropiere și care fac naveta în special în weekend pentru a-și vinde marfa. Vorbind cu aceștia, am constatat că vin în oraș de aproximativ 2-3 ori pe săptămână pentru a-și vinde marfa.

Legumele provin în general din grădinile lo și sunt în general de o calitate bună: usturoi (Râmnicelu), ceapă (Râmnicelu, Valea Râmnicului), salată (Sălcioara), ridichi (Sălcioara), leuștean (Rubla), pepeni (Vâlcele, în timpul sezonului), fructe (Livada Mare și Livada Mică)

– O mică parte din comercianți procură legumele și din afara județului, ca de exemplu: varza (Lungulețu- Dâmbovița), castraveți (Matca – Galați), dovleci (Piața Rahova – București).

Un alt studiu de caz care să arate influența în teritoriu a orașului a fost realizat pe un liceu local, Liceul Teoretic “Ștefan cel Mare”. Acesta este al 2 lea liceu din oraș din punct de vedere al nivelului de educație.

Din acest studiu se poate observa că, în unele clase, predomină în proporție de 60 – 65% elevi care fac naveta, domiciliul lor fiind în satele din apropierea orașului (Podgoria, Colibași, Puieștii de Jos, Oreavu, Topliceni etc.) Acest lucru, evidențiază încă o dată cât de important este orașul pentru acești elevi, asigurându-le o educație la standarde mult mai ridicate decât în mediul rural.

Ultimul studiu de caz a fost realizat în autogară, și scopul lui a fost acela de a evidenția satele sau comunele de unde vin majoritatea persoanelor care nu au domiciliul stabil în oraș. Se poate observa faptul că predomină în general satele menționate mai sus, precum: Oreavu, Topliceni, Valea Râmnicului, Râmnicelu, Podgoria. Majoritatea persoanelor vin în oraș pentru a muncii, întrucât sunt mult mai multe locuri de muncă decât în satele din apropiere, dar și salarii mai bune.

IX. Analiza SWOT

Fig. 34 Analiza SWOT a orașului Râmnicu Sărat (www.primariermsarat.ro)

Concluzii:

Privind Analiza SWOT, putem spune că orașul Râmnicu Sărat nu are chiar un viitor strălucit, din moment ce amenințările se regăsesc într-un număr mai mare decât oportunitățile. Lipsa planificării urbane, și planurile vechi ale orașului sunt probleme importante care accentuează importanța scăzută, regională, a orașului. Șomajul și migrația excesivă a tinerilor spre centrele urbane mai importante, fac ca populația orașului să scadă destul de simțitor de la an la an, singura etnie cu o pondere a natalității mai ridicate fiind cea rromă, care este intr-o continuă dezvoltare.

Lipsa investițiilor și lipsa fondurilor din bugetul local, fac ca infrastructura, și implicit orașul să stagneze în timp. În plus, se remarcă și dificultatea pe care orașul o întâlnește cu privire la fondurile europene.

Deși sunt câteva părți negative care au făcut ca orașul să rămână unul mic, de provincie, și lipsit de importanță națională, orașul prezintă anumite aspecte care, pe viitor, ar putea ajuta la o dezvoltare și o modernizare a acestuia:

– Orașul este poziționat, putem spune, destul de strategic, pe un ax rutier foarte important E85, dar și pe un ax feroviar la fel de important (Buzău – Mărășești). Cadrul natural ajută oferă și el avantaje, prin relieful neted, de câmpie, și clima blândă, temperat continetală.

– În ultimii ani, sub conducerea unui nou edil, orașul a început să se modernizeze și să se extindă, formându-se noi cartiere (Anghel Saligny, Bariera Focșani)

– Importanța istorică pe care orașul a avut-o, atât în perioade istorice mai indepărtate (atunci când a devenit județ, în 1862, cât și în perioade istorice mai apropiate, cea comunistă, când în cadrul orașului funcționau anumite întreprinderi importante)

– Potențialul turistic ridicat de care dispune orașul, potențial care nu este însă valorificat îndeajuns

– Lipsa problemelor cu care se confruntă orașele mari, precum poluarea excesivă și aglomerația.

*Consider că, orașul Râmnicu Sărat ar putea să atingă un nivel de dezvoltare mult mai ridicat dacă ar avea o strategie bine definită, însoțită de planuri urbanistice bine structurate, care să arate atât zonele cu potențial economic ridicat, cât și zonele care ar trebui să fie amenajate cât mai rapid.

Bibliografie:

1. Cărți / articole :

– Andreica V. , Nicolae N. , Judetele patriei Buzau monografie, Editura Sport turism, București 1980

– Lahovari, George I. Marele Dicționar Geografic al Romîniei, București

– Recensământul general al populației din 1930 Vol II, Neam, Limbă maternă, Religie.

– Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat la 5 august 2013.

– Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat la 5 august 2013.

2. Site-uri ajutătoare :

– https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2mnicu_S%C4%83rat

– www.primariermsarat.ro

– https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_R%C3%A2mnicul_S%C4%83rat

– https://slamramnic.wordpress.com

– www.ramnicpress.ro

– https://www.agerpres.ro/social/2015/03/22/reportaj-buzau-complexul-brancovenesc-ramnicu-sarat-secole-de-istorie-luminata-11-10-45

– www.muzeulrms.ro

– https://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enchisoarea_R%C3%A2mnicu_S%C4%83rat