Raluca Roxana CINCEA Studiul ecologic și agronomic al pajiștei PĂRĂUL SĂRAT , comuna Ideciu de Jos [608858]

Raluca Roxana CINCEA Studiul ecologic și agronomic al pajiștei „ PĂRĂUL SĂRAT ”, comuna Ideciu de Jos

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
CLUJ –NAPOCA

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

Nicolae CLOȘTORFEAN
PROIECT DE DIPLOMĂ

Îndrumător științific
Conf. dr. Florin PĂCURAR

CLUJ–NAPOCA
2017

Nicolae CLOȘTORFEAN Studiul posibilităților de îmbunătățire a pășunii comunale Feleag

2
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
CLUJ – NAPOCA

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
Departamentul : Cultura plantelor
Disciplina : Cultura pajiștilor și plantelor furajere

Nicolae CLOȘTORFEAN

PROIECT DE DIPLOMA
Schimbarea compoziției floristie în urma modificări sistemului de pășunat

Îndrumător științific
Conf. dr. Florin PĂCURAR

CLUJ–NAPOCA
2017

Nicolae CLOȘTORFEAN Studiul posibilităților de îmbunătățire a pășunii comunale Feleag

3
CUPRINS

Capitolul 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 8
1 Efectele pășunatului asupra compoziției floristice ………………………….. ………………………….. ……….. 8
Principiile pășunatului ………………………….. ………………………….. ……………… 8 1.1
1.1.1 Momentu de începere a pășunatului ………………………….. ………………………….. ……………….. 8
1.1.2 Înălțimea de pășunat ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 9
1.1.3 Momentul încetării pășunatului ………………………….. ………………………….. ……………………. 10
1.1.4 Capacitatea de pășunat ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 10
1.1.5 Sistemele de pășunat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 12
1.1.6 Suprapășunat ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 17
1.1.7 Subpășunat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 18
Capitolu l 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 19
2 SCOP, OBIECTIVE, CADRUL NATURAL, METODE DE LUCRU ………………………….. …….. 19
Scop: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 19 2.1
Obiective: ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 19 2.2
Cadru natural: ………………………….. ………………………….. ……………………….. 20 2.3
2.3.1 Descrierea zonei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 20
2.3.2 Relieful ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 21
2.3.3 Solurile ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 21
2.3.4 Clima ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 21
2.3.5 Vegetația ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 22
Metoda de studiu ………………………….. ………………………….. ……………………. 22 2.4
2.4.1 Faza de teren ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 22
2.4.2 Faza de birou ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 25
Capitolul 3 ………………………………………………………………………………………………….. …………………… 27
3 REZULTATE ȘI DISCUȚII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 27
Descrierea tipurilor de pajiște ………………………….. ………………………….. ….. 27 3.1
3.1.1 Subtipul Lolium perenne -Poa annua ………………………….. ………………………….. ……………… 27
3.1.2 Subtipul Nardus stricta -Festuca rupicola ………………………….. ………………………….. ………. 30
3.1.3 Subtipul Festuca rupicola -Agrostis capillaris codominant Nardus stricta …………………….. 33
3.1.4 Subtipul Agrostis capillaris -Holcus lanatus codominant Festuca rupicola ……………………. 36

Nicolae CLOȘTORFEAN Studiul posibilităților de îmbunătățire a pășunii comunale Feleag

4
3.1.5 Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 39
3.1.6 Recomandări ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 39
4 Bibliografie…………….. ………………………………………………………………………………………………. 40

Nicolae CLOȘTORFEAN Studiul posibilităților de îmbunătățire a pășunii comunale Feleag

5
SCHIMBAREA COMPOZIȚIEI FLORISTICE ÎN URMA MODIFICĂRII
SISTEMULUI DE PĂȘUNAT

Autor: Nicolae CLOȘTORFEAN
Coordonator științific: Florin PĂCURAR
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj -Napoca,
Str. Mănăștur, Nr. 3 -5, 400372,Cluj -Napoca, România; c.nicusor94@yahoo.com

REZUMAT

,,Un pășunat haotic, necontrolat, în care pășunea este supraîncărcată sau subîncărcată cu
animale, precum și pășunatul pe vreme excesiv de umedă sau în extrasezon, conduce la
degradare a covorului ierbos al pajiștilor, scăzându -i eficiența.”(Iacob Crăciun, 2009)
În urma cercetărilor realizate pe p ășunea comunală din localitatea Feleag județul Mureș
s-au remarcat o serie de modificări în compoziția floristică a covorului ierbos. Studiul floristic s –
a realizat cu ajutorul scări Braun -Blanquet, modificată după Păcurar și Rotar (2014). Un fapt
care a d us la aceste schimbări destul de importante, este scăderea drastică a numărului de taurine
care pășunau pajiștea și schimbarea sistemului de pășunat, acesta facându -se în prezent prin
pășunare mixtă: ovine și taurine. Datorită suprafeței mari de pășunat, a ctuala încărcătură de
UVM/ha nu este capabilă să pășuneze întreaga suprafață. În lipsa lucrărilor de întreținere și
folosință (managementul) ale pajiștii corespunzătoare, o mare parte din suprafața pășunii este în
stare de degradare sau de declin.
Prin pr ezentul studiu s -a ajuns la concluzia că situația poate fi remediată prin
managementul rațional aplicat la nivelul pășunii: nivelarea mușuroaielor, cosirea resturilor
vegetale, administrarea de ingrășăminte organice fermentate, impărțirea pajiștii pe peri oada de
pășunat.

CUVINTE CHEIE

Management, compoziție floristică, pășunat, pajiște, degradare

BIBLIOGRAFIE

***, http://www.revista -ferma.ro/, ultima accesare 22.04.2018

Nicolae CLOȘTORFEAN Studiul posibilităților de îmbunătățire a pășunii comunale Feleag

6
THE MODIFICATION OF THE FLORISTIC COMPOSITION TO CHANGE THE
GRAZING SYSTEM

Author: Nicolae CLOȘTORFEAN
Scientific Coordinator: Florin PĂCURAR
University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj -Napoca,
Str. Mănăștur, Nr. 3 -5, 400372, Cluj -Napoca, Romania; c.nicusor94@yahoo.com

SUMMARY
"A chaotic, uncontrolled grazing, in which the pasture is overloaded or submerged with
animals, as well as grazing in excessively humid weather or in the off season, leads to the
degradation of the grassy meadow of the meadows, decreasing its efficiency." (Iacob Crăciun,
2009)
As a result of the researches carried out on the communal pasture in Feleag Village,
Mureș County, a number of changes were made in the floral composition of the grassy carpet.
The floral study was carried out with Braun -Blanquet scale, modified after Păcurar and Rotar
(2014). A fact that has led to these quite important changes is the drastic decrease in the number
of cattle that pasture the meadow and the change in the grazing system, which is currently made
by mixed grazing: sheep and taurines. Due to the l arge grazing area, the current UVM / ha load
is not capable of grazing the entire surface. In the absence of proper maintenance and usage
(management) of the corresponding meadows, much of the pasture area is in degradation or
decline.
The present study co ncludes that the situation can be remedied by the rational
management applied to the pasture: leveling the anthills, mowing the vegetal remains,
administering fermented organic fertilizers, dividing the meadow during the grazing period.

KEYWORDS
Management, floral composition, grazing, grassland, degradation

BIBLIOGRAPHY
***, http://www.revista -ferma.ro/, last access 22.04.2018

Nicolae CLOȘTORFEAN Studiul posibilităților de îmbunătățire a pășunii comunale Feleag

7
INTRODUCERE
Încă de la începutu omeniri pajiștile au fost sursa principală de energie care a ajutat la
dezvoltarea și î ntreținerea vieți pe pământ, rămânand până astazi principala sursă de energie în
cresterea animalelor.
Văzând omul cât de importantă este pajiștea a încercat să creeze mai multe tipuri de
pajiști astfel luând nastere pajiștile seminaturale și pajiștile sem ănate. Pentru realizarea acestor
tipuri de pajiște a fost nevoie de defrijarea unor suprafețe de pădure, iar apoi întreținerea acesteia
pentru a nu se reinstala vegetația lemnoasă. În zilele noastre nu se mai pune așa de mare preț pe
pășune deoarece omul î ncearcă furajarea animalelor cu plande de cultură, acestea putând fi
obținute mai ușor pe o suprafață de teren mai mică și având o cantitate mai mare de producție,
însă omul nu cunoaște faptul că întro pajiște ezistă o varietate foarte mare de plante, fiec are
având alte substanțe nutritive care sunt benefice animalelor, acestea dând un randament maxim.
Pajiștile și pășunile au un rol esnțial și în păstrarea biodiversități și conservări anumitor
speci de plante, animale, fluturi, insecte ș.a.m.d. Pentru menț inerea unui echilibru între om și
natură trebuiesc respectate legile pajiștilor, a pădurilor, a apelor și a întregului ecosistem al
planetei. Se poate observa că pajișitile au un rol esențial în lantul ecosistemului natura.
În această lucrare am studiat o pajiște din satul Feleag, comuna Vânători , împărțită în 4
parcele descriptive experimentale. Datorită suprafeței mari a pășunii există o varietate mare a
tipurilor de pajiști.
Scopul acestei lucrării constă în analizarea pășunii „ comunale Fel eag”, în vederea
efectului de subpășunat .

Nicolae CLOȘTORFEAN Studiul posibilităților de îmbunătățire a pășunii comunale Feleag

8

Capitolu l 1
1 Efectele păș unatului asupra compoziției floristice
Principiile pășunatului 1.1
Folosirea rațională a pășuni ilor, împletită cu o serie de măsuri de îmbunătățire a
pajiștilor, are ca efect sporirea producției de iarbă, îmbunătățirea compoziției floristice, deci o
mărire a v alorii economice a fiecărei unități de suprafață.
Există o serie de măsuri absolut obligatorii pentru asigurarea unui pășunat rațional.
Acestea sunt: determinarea producți ei pășunilor, determinarea capacități de pășunat, tarlalizarea,
executarea unor lucrări înaintea începeri pășunatului și în timpul pășunatului cât și tehnica
propriuzisă a pășunatului.
1.1.1 Momentu de începere a pășunatului
Data începerii pășunatului exercită o mare influență asupra vegetației, condițiilor
staționale și sănătpți animalelor.
La alegerea datei de începere a pășunatului trebuie să se țină cont de înălțimea plantelor
și de starea de umezeală a solului. Momentul cel mai bun este cînd plantele au o în ălțime de 10 –
15 cm, în cazul pășunilor formate din plante mărunte și de 15 -20 cm pe pășunile formate din
plante mai înalte, solul s -a zvântat iar temperatura noaptea nu scare sub +5 ⁰C. În regiunea de
deal unde majoritatea terenurilor sunt în pantă, aceste masuri trebuie respectate obligatoriu,
aceste norme trebuiesc respectate pentru a evita apariția fenomenului de eroziune.
Prin începerea pășunatului mai târziu se evită și imbolnăvirea animalelor. Cu toate că
unele aspecte ale imbolnaviri animalelor scoase pe pășune primăvata devreme nu sunt suficient
lămurite, se apreciază căaceste îmbolnăviri pot să fie foarte mult diminuate, daca în momentul
scoaterii pe pășune conținutul de celuloză din iarbă este de cel puțin 15% (Gh. Anghel, 1984).

Nicolae CLOȘTORFEAN Studiul posibilităților de îmbunătățire a pășunii comunale Feleag

9
Cînd pășunatul ince pe in aceste condiții, se pot obține producții de circa 10t/ha M.V.,
plantele se refac repede, producția este mai uniformă pe ciluri, stratul de țelină nu se distruge și
nu apare eroziunea solului.
Tot cu scopul de a se preveni eroziunea solului, porțiunil e de pășune situate pe pante și
unde gradul de acoperire a solului cu vegetașie este slab și pericolul de eroziune este iminent, nu
se vor pășuna primavara decît mai tîrziu sau chear la ciclul al 2 -lea.
De multe ori pășunatul in zona de deal se începe mult mai repede, cînd solul este încă
foarte umed, din lipsă de furaje. În acest caz se distruge stratul de țelină, se bătătoreste solul și se
înrautățește rgimul de aer, se formează gropi și mușuroaie. Pe terenurile în pantâ se declanșează
fenomene grave de e roziune a solului. Toate aceste modificări se regăsesc în vegetația pășunilor.
Producțiile care se obțin sînt din ce în ce mai mici, deoarce încep să se epuizeze rezervele din
părțile subterane, pe seama cărora are loc formarea masei vegetative.
Pășunatul acesta foarte timpuriu prezintă și alte neajunsuri. Iarba este prea tînără, conține
multă apă și din această cauză are un efect laxativ epuizant. Datorită rapiditații tranzitului, are
loc o eliminare excesivă a sărurilor minerale de cupru, magneziu, dar ma i ales de sodiu. Această
iarbă conține putină celuloză și se pretează puțin la salivație și rumegare, animalele fiind
predispuse la unele forme de indigestie și chear la meeorizații. Conține cantități mari de azot, cea
ce determină acumularea amoniacului î n stomacul animalelor și declanșarea unor fermentați
periculoase.
Începerea pășunatului mai tîrziu nu prezintă atîtea neajunsuri pentru animale, însă în
acest caz crește conținutul de celuloză, se reduce consumabilitatea și valoarea nutritivă a
furajului.
În mod obijnuit, la primul ciclu de pășunat plantele cresc mai repede și nu pot fi pășunate
toate tarlalele la timp. De acea, una sau două tarlale se cosesc când plantele sunt încă în burduf
și se pășunează la ciclul al doilea. Uneori este nevoie să se co sească și a treia tarla, cînd plantele
sunt înspicate. Această tarla va fi pășunata la ciclul al doilea sau al treilea. Iarba care rezultă se
transformă in fân sau se însilozează.
1.1.2 Înălțimea de pășunat
Se realizează la 3 -4 cm de la suprafața solului, pe păș unile de deal formate din plante mai
joase, cu multe frunze pazale și de 4 -5 cm pe pășunile cu plante mai înalte. Dacă se pășunează
mai de jos, regenerarea plantelor va fi mai slabă și producțiile la ciclurile urmatoare, mai mici.
Aceasta se explică prin f aptul că regenerarea are loc numai be baza lăstarilor care se formează
din mugurii și nodurile de înfrățire situate pe organele din sol. Mugurii superficiali ș i lăstarii

Nicolae CLOȘTORFEAN Studiul posibilităților de îmbunătățire a pășunii comunale Feleag

10
scurți, care au un rol important în refacerea masi vegetative după pășunat, nu mai par ticipă la
acest proces, fiind îndepărtați în timpul pășunatului executat prea de jos. Acest mod de pășunat
reprezintă o caracteristică a pășunatului nerațional, cu un număr mare de animale și o perioadă
plea lungă. În condițiile pășunilor de deal, modul ac esta de pășunat contribuie în cea mai mare
măsură la declanșarea fenomenelor de eroziune.
1.1.3 Momentul încetării pășunatului
Trebuie sa fie cu 25 -30 zile înainte de venirea înghețului permanent. Plantele au astfel
posibilitate să -și refacă cel puțin parțial re zervele de substanțe nutritive din sol și în felu acesta să
reziste mai bine înghețului din timpul iernii. Primăvara pornesc mai repede în creștere și
pășunatul poate să înceapă mai devreme.
De multe ori pășunatul se prelungește toamna prea târziu. Practic a aceasta dăunătoare
este foarte răspândită pe pajiștile de dea, animalele care sunt coborâte de pe pășunile de munte și
alpine fiind ținute pe pășunile de deal chear până la venirea înghețului. (C. BĂRBULESCU)
1.1.4 Capacitatea de pășunat
Cel mai important lucr u în aprecierea unei pășuni este cunoașterea capacității ei
producție. Aceasta poate fi determinată prin metode directe și indirecte. (Vasile VÎNTUR si
colab, IAȘI 2004)
-Metoda directă are ca principiu determinarea producției unei parcele mici, delimitate
dintr -o tarla și fiind semnificativă pentru tarlaua respectivă, de fiecare dată când pășunarea este
folosită. Pentru aceasta se delimitează parcelele de dimensiuni variabile, de obicei de 2,5 m ², fapt
ce ușurează calculele. Numărul parcelelor depinde de m ărimea tarlalei și de uniformitatea ei. În
cazul pășunilor uniforme, acest numar este mai mic (4), ia la cele neuniforme, este mai mare
(10). Dacă se practică pășunatul liber, porțiunile delimitate sunt mult mai mari (100 m²), care se
cosesc de cate ori ia rba ajunge la înălțimea de pășunat.
Foarte indicat este folosirea cuștilor de control care sunt constituite din sârmă și instalate
pe teren. Acestea nu permit animalelor sa pășuneze în interiorul lor, în schimb permit o creștere
și o dezvoltare foarte bună .
Cosirea se face, în cazul pășunilor tarlalizate, cu o zi înaninte de scoaterea animalelor pe
această tarla. Cantitatea de iarbă se cântărește și se raportează la hectar. Producția totală de iarbă
se obține însumând producțiile obținute după fiecare coasă :
Pt=Pc1+Pc2+Pc3+…+P cn
unde: P t=producția totală
Pc1…P cn=producția primei coase ș.a.m.d

Nicolae CLOȘTORFEAN Studiul posibilităților de îmbunătățire a pășunii comunale Feleag

11
Dar animalele nu pășunează întreaga cantitate de iarbă. De acea, după pășunat se
delimitează alte parcele, de aceiași mărime, care de asemenea se cosesc, se cântărește iarba și
prin însumarea tuturor coaselor se obține totalul plantelor ne consumate.
TN=N 1+N 2+N 3+…+N n
unde: T N=total neconsumat
N1…N n=neconsumat la prima coasă ș.a.m.d
Din aceste date se poate obține producția reală (PR) sau sau ef ectivă a pășunii, dată de
relația
PR=Pt-Tn

Din acest date se poate calcula coeficentu l de referință (K), conform formulei
K=𝑃𝑅
𝑃𝑡×100
-Metode indirecte cea mai utilizată este metoda zootehnică, care are la bază
transformarea tuturor produselor obținu te de la animale in UN necesare obțineri acestora pe baza
unor coeficienți de transformare redați în tabelul 1.1-1.2
Determinarea producției se face pe baza unui jurnal de pășune, unde se înscriu locurile de
pășunat, furajele suplimentre administrate cât ș i producțiile animaliere obținute, pe baza unor
măsuri foarte riguroase . În urma centralizării acestor date, prin scăderea UN ce s -au administrat
prin furajele suplimentare concentrate, se obține producția totală a unei pășuni exprimată in UN.

UN necesare pentru producerea unui litru de lapte cu 3,8 -4% grăsime

Greutatea
unei vaci(kg) Producția medie zilnică
Până la
4 l 6-8 l 10-12 l 14-16 l 18-20 l
400 1,50 1,07 0,96 0,77 0,70
500 și peste 1,65 1,16 1,01 0,81 0,75
Tabel 1.1

UN netecesare pentru 1 kg spor greutate vie (la bovine)
Tineret sub 2 ani Animale peste 2 ani

Nicolae CLOȘTORFEAN Studiul posibilităților de îmbunătățire a pășunii comunale Feleag

12
Tabel 1.2
Această metodă permite determinarea exactă a valorii unei pășuni. Dar evidența scrisă ce
trebuie ținută și care presupune o anumită calificare, face ca ea să fie mai puțin utilizată.

1.1.5 Sistemele de pășunat
Practicarea pășunatului necesită aplicarea unor reguli care să asigure obținerea
produ cțiilor animaliere în condiț iile îmbunătățirii cantitative și calitative și a producț iei de furaje.
Sistemele și metodele de păș unat au evoluat de -a lungul timpului de la formele cele mai simple
pâna la cele intensive, care asigură performanț e zootehnice r idicate. Principalele criterii de
clasificare ale sistemelor de păș unat constau în : Criterii , Sisteme și / sau variante de păș unat
1 Zona geografică:
• păș unat în zona de câmpie;
• păș unat în zona de deal;
• păș unat în zona de munte;
2 Nivelul intensiviză rii producției și folosirii:
• sisteme extensive;
• sisteme intensive;
3 Marimea turmei :
• turme mici;
• turme mijlocii; Greutatea
vie kg UN Greutatea vie UN
250 7,5 Până la 400 9,8
300 7,9 450 10,1
350 8,2 500 10,4
400 8,6 550 10,7
450 9,2 600 11,0

Nicolae CLOȘTORFEAN Studiul posibilităților de îmbunătățire a pășunii comunale Feleag

13
• turme mari;
4 Ac cesul la pășune și alte utilită ți (adă post, sare, ap ă, suplimente, s.a ):
• acces liber;
• acces programa t;
5 Structura ratiei furajere :
• fară suplimente;
• cu suplimente;
6 Modul de folosire a suprafeț ei destinate păș unatului într -un sezon:
• sisteme de păș unat exclusiv;
• sisteme de păș unat combinat cu conservarea furajului sub forma de fân, semifân sau
siloz;
7 Timpul si spaț iul alocat pasunatului:
• sisteme de p ășunat continuu, cu a cces liber pe întreaga suprafață pe întreg sezon;
• sisteme de păș unat discontinuu, cu accesul în spațiu și timp limitate, păș unatul
desfasurându -se succesiv prin rotaț ie pe percele sau dozat ;
• sisteme de pășunat mixt ( păș unat continuu la începutul sezonului urmat de pășunat prin
rotație );
8 Numarul de specii și categorii de animale care pășunează într-un sezon:
• sisteme de pășunat cu o singură specie sau categorie de ani male;
• sisteme de pășunat cu două sau mai multe specii sau categorii de ani male ( simultan sau
succesiv ).
9 Suprafața și încărcă tura cu animale într -un sezon:
• sisteme de pășunat cu suprafața constantă și încă rcare variabilă ;
• sisteme de pășunat cu suprafața variabilă și încărcare constantă ;
10 Apartenența păș unii:
• privat;
• obș tesc.

Nicolae CLOȘTORFEAN Studiul posibilităților de îmbunătățire a pășunii comunale Feleag

14
1.1.5.1 Sisteme extensive de pășunat
• Metoda pășunatului liber. Animalele pasuneaza pe aceeasi suprafata de pajis ti.
Stabilirea încarcaturii cu animale se face prin aprecie re sumara, astfel ca în perioadele în care
productia de masa verde depaseste necesarul animalelor, pasunatul se face selectiv, speciile de
graminee si leguminoase valoroase dispar, fiind consumate în mod repetat, iar buruienile ajung
sa faca seminte si sa domine cu timpul în covorul ierbos. Acestea au ca urmare rarirea covorului
vegetal, scaderea productiei de furaje si a gradului de protectie împotriva eroziunii solului.
• Pășunatul dirijat (sub picior ) reprezinta cea mai simpla forma de pas unat care poate fi
aplicat pe toate pas unile. El presupune repartizarea unor portiuni din suprafata pas unii, diferitelor
specii si categorii de animale, încarcarea ei cu un numar optim de animale si pasunatul dirijat
succesiv, astfel încât sa se evite plim barile inutile ale animalelor pe pasune. Pasunatul dirijat nu
necesita investitii, dar îi sunt comune majoritatea dezavantajelor pasunatului liber.
• Pășunatul la pripon practicat în mod izolat, la ferme cu numar mic de animale sau la
tineretul taurin într etinut pe pasune în perioada de alaptare. Se asigura o buna valorificare a
furajului prin eliminarea pasunatului selectiv dar metoda necesita multa forta de munca.
• Transhuman ta este una din cele mai vechi metode practicat e prin deplasarea
animalelor pe distante mari. Prin aceasta se realizeaza valorificarea furajului la fenofaza
corespunzatoare, fortificarea organismului animal, selectia naturala a animalelor prin eliminarea
celor slab rezistente la deplasarile lungi si la conditiile climatice specifice d iferitelor zone.
Metoda necesita efort uman si material deosebit iar performantele zootehnice sunt diminuate
datorita consumului ridicat de energie pentru deplasarea animalelor pe distante mari.
• Pășunatul cu pendulare, specific zonelor colinare si montan e, consta în folosirea la
începutul sezonului de pasunat a suprafetelor limitrofe localitatilor si apoi în timp se face
pasunatul pe etaje, altitudinal pâna la limita superioara a muntilor. Spre toamna animalele revin
prin pasunat treptat pentru a ierna în adaposturile situate în localitati.
1.1.5.2 Sisteme intensive de pășunat
• Pășunatul pe parcele. În cadrul acestui sistem, suprafata pasunii este împartita în mai
multe parcele, delimitate prin garduri fixe ( stâlpi de lemn sau de beton si sârma ghimpata sau
lisa). Fiecare parcela este pasunata o perioada limitata de timp dupa care este lasata pentru
refacerea ierbii, animalele fiind trecute pe alta parcela.
Numarul si marimea parcelelor se stabileste în raport de productivitatea pajistei, cu
numa rul de animale ca re pasuneaza, perioada de refacere a vegetatiei pe întreg sezon sau
ciclu,etc.

Nicolae CLOȘTORFEAN Studiul posibilităților de îmbunătățire a pășunii comunale Feleag

15

Numarul de animale x Durata de pasunat pe parcela ( zile )
Marimea parcelei = –––––––––– ––––––––––––––
Rezerva de iarba pe parcela ( Ratii UVM )

Durata de refacere a ierbii ( zile )
Numarul de parcele = –––––––––––––– –––––– +1
Durata medie a pasunatului ( zile )

Modul de dispunere a parcelelor este determinat de configuratia terenului si forma lui
geometrica. La un numar de 8 parcele solutiile de împartire recom andate, sunt cele
prezentate în figura de mai jos.
• Pasunatul por tionat cu gard electric. Aceasta metoda se recomanda pentru pajistile cu
productivitate ridicata. Calculul suprafetei ce urmeaza sa fie împrejmuita cu gardul
electric se face în functie de productia de iarba si necesarul pentru numarul de animale care
pasuneaza. Astfel, în cazul vacilor de lapte, pentru un necesar de 60 kg iarba pe zi / cap, la o
productie de 12000 kg/ha revine pentru o turma de 20 vaci o suprafata de 60 x 20 – 0,1 ha sau o
vaca pentru 50m2 . 1200
Pasunatul cu gardul electric se poate face în cadrul suprafetelor de pajis ti parcelate cu
garduri fixe, sau pe suprafete pe care delimitarea se face exclusiv cu gardul electric. Pentru
obtinerea unor rezultate corespunzatoare la instalarea gardului electric se vor respecta
urmatoarele norme: Tabel 1.3
Destinația
gardului Distanța dintre
picheți (m)

Nr. sârmelor
Înălțimea sârmei de la pământ (cm)

Prima a 2-a a 3-a
Bovine
adulte 10-15 1 70-90 – –
Tineret vovin 8-10 2
60
90
–

Nicolae CLOȘTORFEAN Studiul posibilităților de îmbunătățire a pășunii comunale Feleag

16
Cai 10-15 1 80-100 – –
Oi 8-10 2 30 45-60 –

Capre
10-20
3

25
50
80

Aparare
împotriva
animalelor
salbatice
10-15
3
30
70
120

• Pasunatul în benzi. Metoda reprezinta o varianta a pasunatului portionat si consta în
atribuirea cu ajutorul gardului electric a unei portiuni din pajiste, sub forma de banda cu latimea
de 0,5 -1 m în functie de productia de furaj si înaltimea covorului ierbos. Dupa pasunarea
portiunii respective, gardul electric se muta pâna la atingerea limitei care corespunde benzii
stabilite pentru un pasunat. Pentru ca animalele sa poata pasuna linistite este necesar ca fiecare
animal sa aiba un spatiu de-a lungul gardului electric de cel putin 1,5 -2 m. Metoda se recomanda
a fi utilizata cu vacile de lapte pe pajistile naturale si semanate cu productivitate ridicata.
Pentru o buna f unctionare a gardului electric este necesar ca:
– sârma aflata sub tensiune sa nu ajunga în contact cu iarba sau c u alte obiecte pentru a
preveni descarcarea bateriei;
– priza de pamânt a pulsatorului trebuie sa fie instalata pe un sol reavan sau umezit cu apa
în jurul stâlpului de sustinere al aparatului pentru a se asigura împamântarea instalatiei;
– respectarea normelor de instalare si de protectia muncii precizate de ca tre uzina
constructoare a instalatiei. Folosirea gardului electric simplifica dirijarea pasunatului, asigurând
o mai buna valorificare a ierbii. Sistemul intensiv de pasunat presupune repectarea în principal a
urmatoarelor reguli :
1.Obisnuirea treptata a animalelor cu iarba de pe pasune, cu ra tii de trecere si pas unat
moderat în primele zile ale sezonului.
2. Durata pasunatului într -o parcela sa fie cît mai mica, iar durata de refacere a ierbii
dupa pas unat sa fie suficienta.

Nicolae CLOȘTORFEAN Studiul posibilităților de îmbunătățire a pășunii comunale Feleag

17
3. Încarcarea parcelelor sa fie în limite rationale, care se poate re aliza prin reducerea
duratei de pasunat, pasunându -se zilnic portiuni cît mai mici cu încarcare maxima calculate pe
baza rezervei de iarba disponibila, delimitata de gardul electric.
4. Fortarea animalelor sa consume integral iarba din parcele pentru a pre veni pasunatul
selectiv s i a asigura o otavire uniforma la ciclurile urmatoare de pasunat.
5. Modificarea încarcarii parcelelor în cursul perioadei de vegetatie în functie de
product ia de iarba, prin marirea respectiv micsorarea suprafetelor repartizate zi lnic animalelor cu
ajutorul gardului electric.
6. Compensarea variatiilor sezoniere de crestere a ierbii pri n cosirea unor parcele în
prima perioada de pasunat si furajarea suplimentara în a doua jumatate a primaverii.
7. Folosirea din plin a perioadei de refacere a ierbii pentru efectuarea lucrarilor de
îngrijire a pasunii ( împrastierea baligilor, combaterea buruienilor, cosirea resturilor
neconsumate, fertilizare faziala, etc).
8. Practicarea pasunatului de noapte în timpul caldurilor de vara.
9. Evitarea pasunatului pe vreme excesiv de umeda pentru a evi ta distrugerea covorului
ierbos prin calcare si tasarea excesiva a solului.
10. Asigurarea pe cît posibil în parcela de pasunat a alimentarii permanente cu apa , a
umbrarelor forestiere sau adaposturi usoar e pentru ocrotire animalelor de arsita verii si frigul din
primavara sau toamna.
11. Oprirea din timp a pasunatului, înainte ca animalele sa sufere de lipsa de iarba s i mai
ales pentru a asigura plantelor timpul necesar de pregatire sa intre bine în iarna.

1.1.6 Suprapășunat
Suprapasunatul are un impact extrem de negativ asupra vegetației naturale. expunerile
adverse sunt consumate în primul rând de cele mai multe plante. Numărul de ierburi de nutrețuri
scade treptat. Împuternicite de bovine spurcați vegetației duce adesea la distrugerea rădăcinilor
plantelor perene, care joacă un rol important în protejarea solului. Caracterizat printr -o tendință
de creștere continuă a numărului de specii de plante cu un ciclu scurt de creștere, creșterea
ponderii de plante anua le, dar acestea provoacă daune mari datorită pășunilor excesive a jocului.
Efectul cel mai evident al suprapășunatul în sezonul uscat, atunci când există o
concentrație mare de efective apropiere și în jurul surselor de apă permanente. Dar efect deosebit
de dăunător asupra covorului vegetal, suprapășunat are în perioadele umede când plantele pot fi
distruse înainte ca semințele vor, în astfel de cazuri, turma poate provoca daune ireparabile

Nicolae CLOȘTORFEAN Studiul posibilităților de îmbunătățire a pășunii comunale Feleag

18
vegetației. Land schimbare acoperire sub influența overgrazing duce la epuizarea cantitativă și
calitativă a pășunilor, reducând valoarea lor nutritivă și productivitate, la degradarea vegetației și
apoi solul. În cele din urmă suprapasunatului devine una dintre principalele cauze ale zone
separate de deșertificare.

1.1.7 Subp ășunat
Efectul de subpășunat apare în urma scăderi efectivului de animale care pășunează o
anumită suprafață de teren. Încărcătura de animale, pe o pășune, trebuie raportată la valoarea
furajeră a pajiști astfel în cât paj iștea să nu sufere modificări asup ra compoziției floristice .
Principalele modificări care apar în urma subpășunatului sunt schimbări apărute in
covorul vegetal, deoarece animalele fiind mai puține consumă doar plantele foarte bune furajere
iar pe cele slab furajere sau buruieni nu le cons umă, acest fapt duce la o înmulțire excesivă a
plantelor nevaloroase din pajiște.
Apariția vegetației lemnoase și a mușuroaielor este încă un efect secundar care apare în
urma subpășunatului, deoarece animalele nu m -ai au capacitatea de a pășuna întreaga pajiște ,
deci nu mai calcă și nu mai distrug mușuroaiele și vegetația lemnoasă. Subpășunatul duce la un
real proces de degradare a pajiști, acesta putând fi stopat doar prin lucrări de întreținere cum ar fi
cositul, distrugerea mușuroaielor, combaterea vege tației lemnoase sau prin complectarea
efectivului de animare până la stabilirea raportului corect UVM/ha/Vf.

Nicolae CLOȘTORFEAN Studiul posibilităților de îmbunătățire a pășunii comunale Feleag

19

Capitolu l 2
2 SCOP, OBIECTIVE , CADRUL NATURAL, METODE DE LUCRU

Scop : 2.1
Efectul sistemului de pășunat asupra valori ecologice și agro nomice a tipurilor de pajiiște.
Obiective: 2.2
-Studiul compoziției floristice și identificarea principalelor tipuri de pajiște.
-Identificarea valorii ecologice și agronomice a tipurilor de pajiști.
-Elaborarea unor măsuri de îmbunătățire a fitocenozei.

Nicolae CLOȘTORFEAN Studiul posibilităților de îmbunătățire a pășunii comunale Feleag

20
Cadru natural: 2.3
2.3.1 Descrierea zonei
Studiul s -a efectuat pe pășunea „Comunală Feleag”, fiind o zonă deluroasă, situată în
partea de Est a Podișului Transilvaniei, de partea stângă a cursului superior al râului Târnava
Mare, pe teritoriul județului Mureș. Este mărginită de M -ții Harghitei la N, M -ții Brașov la E și
M-ții Făgăraș la S. Este o unitate de relief mai accidentat, suprapusă pe zona cutelor diapire,
alcătuită dintr -o alternanță de dealuri înalte, Deșug 800 m și Pietrișu 776m.
Pășunea „Comunală Feleag” se găsește în comuna Vânători. Comună situată pe râul
Târnava Mare , la distanță de 20 km de municipiul Sighișoara și la 70 km de municipiul Târgu –
Mureș (Primăria Vânători ). Încadrarea administrativ -teritorială a comunei Vânători în județul
Mureș este prezentată în figur a 2.1.
Județul Mureș este situat în partea central -nordică a României, în podișul Transilvaniei,
în bazinul superior al râului Mureș între 46° și 47° latitudine nordică și 24° și 25° longitudine
estică (Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, volumul II, 1997).

Nicolae CLOȘTORFEAN Studiul posibilităților de îmbunătățire a pășunii comunale Feleag

21
Fig. 2 .1 Încadrarea administrativ -teritorială a comunei Vânători în județul Mureș
Sursă : http://zarnesti.net/informatii -utile/harti/harta -judetelor -romaniei/mures/

2.3.2 Relieful
„Relieful predomină în proporție de 78% de dealuri, coline și podișuri, cu forme
domoale, versanți asimtrici care sunt afectați frecvent de eroziune și alunecări ”(Dan Ghinea,
1997). Relieful este colinar, caracterizat de unități deluroase cu interfluvii domoale (500 -600 m)
care aparțin Podișului Transilvaniei.
Subcarpații Transilvaniei se găsesc în partea centrală și de SE a județului Mureș
reprezentații fiind de Dealurile Mureșului și Dealurile Târnavelor. Aceștia inclu d și câteva
masive deluroase (Sî nioara, Lapoșu, Teleac, Osoiu, Becheci) care alternează cu o serie de
depresiuni submontane și intradeluroase (Deleni, Idicel, Glăjărie, Șerbeni -Urisiu, Nadășa –
Chiheru, Eremitu, Chibed, Sovata). Subcarpații Transilvaniei se caracterizează prin altitudini de
600-1000 m în partea de est (Dan Ghinea, 1997 ).

2.3.3 Solurile
Principalii factori care contribuie la formarea solurilor sunt varietatea formelor, a t reptele
de relief, dar și complexitatea climatului.
Solurile aflate în etajul nemoral sunt situale la o altitudine cuprinsă între 300 -700m.
Acetea sunt formate din preluv osoluri, luvosoluri, brune eutricambosoluri, argile, marne și gresii.
Însă se regăsesc și molisolurii care sunt cele mai pretabile pentru agricultură, în special
pentru culti varea cereale lor și a plante lor tehnice, identificându -se în partea vestică și în cea
estică a județului Mureș. (ROTAR și colab. 2010)
2.3.4 Clima
Clima este temperat -continentală de tranziție, moderată, specifică Europei Centrale,
caracterizată prin ierni reci și de lungă durată, iar verile sunt mai călduroase. Schimbările din
ultimele dece nii datorate încălzirii globale, a emisiilor de gaze și a factorului antropogen au dus
la o serie de modificări. S -a observat în ultima perioadă o schimbare și în privința anotimpurile,
astfel cele 4 anotimpuri clar delimitate din țara noa stră încep ușor s ă se tranforme, observându -se
doar două. Tot ca o consecință a încălzirii globale ver ile sunt secetoase și cu temperaturi foarte

Nicolae CLOȘTORFEAN Studiul posibilităților de îmbunătățire a pășunii comunale Feleag

22
scăzute pe timpul nopții . Datorită faptului că toamna și primăvara a cam dispărut natura încearcă
să își regleze singură temper atura medie anuală astfel în cât dacă iernile sunt blânde și
călduroase, verile vor fi mai reci și cu precipitații mai semnifiative pentru a regla și cantitatea de
apă care trebuia acumulată în timpul ierni. În acest mod se păstrează un echilibru față de
temperatură și precipitații.
Temperatura medie anuală este de 8 -10°C în zona de culoar depresionar și dealuri joase,
precipitațiile medii anuale sunt de 750mm.

2.3.5 Vegetația
Vegetația zonei de deal este una specifică datorită factorilor climaticii și pedolog icii,
aceasta încadrânduse în etajul nemoral, făcând parte din seria Agrostis capillaris care cuprinde
mai multe tipuri cum ar fi: Agrostis capillaris -Festuca rupicola, Festuca rupicola -Danthonia
provincialis, Festuca rupicola -Onobychis viciifolia, Festuca valesiaca, Agrostis capillaris -Poa
pratensis. Urmată de seria Botriochloa ischaemum cu tipul Chrysopogon gryllus. Seria Agrostis
capillaris Festuca rubra cu tipurile Cynosurus cristatus, Festuca pratensis, Arrhenaterum
elatius, Trisetum flavescens, Danthonia provincialis -Festuca rubra. Seria Nardus stricta cu
tipurile Nardus stricta, Deschampias caespitosa.

Metoda de studiu 2.4
2.4.1 Faza de teren
Studiile s -au realizat în luna noiembrie a anului 2017 pe pajiștea „ Comunală Feleag ” cu
ajutorul metodei fitosociale. Această metodă se folosește atât în cercetările care se execută pe
itinerar pe suprafețe întinse de pajiști, cât și în lucrările din staționar pe suprafețe mai mici. La
baza acestei metode se află ridicările f itocenologice (relevee); (fig. 2.2) care reprezintă descrierea
floristică și stațională a unor suprafețe reprezentative pentru fiecare fitocenoză denumite „unități
de studiu”.

Nicolae CLOȘTORFEAN Studiul posibilităților de îmbunătățire a pășunii comunale Feleag

23

Fig. 2.2 . Întocmire relevee floristice
Modul de împarțirea a unităților de studiu (unități de cercetare) depinde de scopul și
obiectivele cercetării, putându -se alege diferite criterii: uniformitatea vegetației, tipul de pajiște,
categoria de flosință, măsuri de întreținere, expoziție, tip de sol, bariere naturale (păduri,
tufărișuri, drumuri etc.), bariere antropic e (limite de proprietate).
Pentru alcătuirea unui releveu se notează la fața locului, pe teren într -o fișă geobotanică
de teren următoarele informații:
 numărul curent al releveului, denumirea trupului de pășune și a localității;
 suprafața releveului, expo ziția, altitudinea, panta, înălțimea vegetației;
 acoperirea generală a vegetației în procente;
După aceasta se vor înregistra toate speciile de pe suprafața de probă, pe grupe
economice:

 poacee;
 fabacee;
 cyperacee și juncacee;
 specii din alte familii botanice;
Suprafața unui releveu floristic este de 20 m2. Numărul releveelor executate pe un trup de
pajiște este cu atât mai mare, cu cât vegetația este mai neuniformă și cu cât suprafața
fitocenozelor este mai mare și cercetarea mai detaliată .

Nicolae CLOȘTORFEAN Studiul posibilităților de îmbunătățire a pășunii comunale Feleag

24
Numai list a floristică nu este suficientă pentru caracterizarea unei fitocenoze de aceea se
apreciază și se înregistrează principalii indici geobotanici: a bundența (numărul de exemplare) și
dominanța (suprafața acoperită de specia respectivă) care notate împreună re prezintă aportul
cantitativ al speciei la alcăt uirea fitocenozei.
Aprecierea ab undenței -dominanței s -a estimat folosind scara Braun -Blanquet, modificată
de Păcurar și Rotar în anul 2014, modificată cu trei sub -note și trei sub -intervale.
Figura 2.3

Scara de apreciere a abundenței -dominanței Braun -Blanquet, modificată cu trei
sub-note și trei sub -intervale (2014)
La realizarea studiului floristic s -a folosit atât scara, cât și schema de apreciere a
abundenței și dominanței după metoda Braun -Blanquet (tabel ul 2.3 . și tabelul.2.4 .) modificată de
Păcurar și Rotar în anul 2014.

Figura 2.4

Nicolae CLOȘTORFEAN Studiul posibilităților de îmbunătățire a pășunii comunale Feleag

25

Schema de apreciere a abundenței -dominanței după metoda
Braun -Blanquet, utilizând trei sub -note

2.4.2 Faza de birou
Datele prelevate din teren sunt sistematizate, introduse în calculator, după care urmează a
fi prelucrate și interpretate cu ajutorul programului Excel. Fiecărei specii din covorul ierbos i se
atribuie preferințele la factorii ecologici și agronomici pe o scară de la 1 -9 Preferințele speciilor
la factorii ecologic i , exigența speciilor la lumină, temperatură, umiditate, reacția și troficitatea
solului s -au luat după Păcurar și Rotar (2014). Acestea ne vor fi de mare folos în calculul
spectrelor pe categorii ecologice. Elaborarea unui spectru constă într -o distrbuir e a speciilor de
plante cu exigențe similare față de factorii ecologici în funcție de intervalele scărilor. Spectrul se
poate reprezenta sub formă tabelară sau grafică. Analiza spectrelor ne poate oferi diverse
informații cu privire la condițiile stațional e.
Preferințele speciilor la factorii agronomici (toleranța la cosit, pășunat, strivit și valoarea
furajeră) s -au luat după Păcurar și Rotar (2014). Acestea ne vor fi de mare folos în calculul
spectelor agronomice. Eleborarea unui spectru constă într -o dis tribuire a speciilor de plante cu
exigențe similare față de factorii agronomici în funcție de intervalele scărilor. Analiza spectrelor
ne poate oferi diverse informații cu privire la managementul pajiștilor.
Interpretarea spectrelor contribuie semnificativ la explicarea fenomenelor care au loc la
nivelul fitocenozelor și la luarea decizilor de folosire și conservare.
Elementele de caracterizare necesare bonitării vegetației sunt:

Nicolae CLOȘTORFEAN Studiul posibilităților de îmbunătățire a pășunii comunale Feleag

26

valoarea pastorală;
gradul de acoperire a pajiștii cu mușuroaie sau pietre (ev entual amândouă);
gradul de acoperire cu vegetație lemnoasă (arbori, arbuști, cioate).
Valoarea furajeră este o noțiune complexă, care ia în considerare
următoarele aspecte (Vîntu și colab., 2004; Rotar și Carlier, 2010):
compoziția chimică;
gradul de consumabilitate;
palatabilitatea (acceptanța animalelor);
digestibilitatea;
procentul de frunze și tulpini;
perozitatea organelor plantei și felul ei;
gradul de toxicitate etc.
Briemle (1996) etalonează valoarea furajeră a plantelor prin indicele valorii f urajere pe o
scară de la 1 la 9 , dând valoarea 1 speciilor toxice și 9 celor excelente furajere.
Atribuirea valorii furajere unei fitocenoze se realizează pe seama valorii indicatoare
medii ponderate calculată. Valoarea medie indicatoare joacă rolul valorii pastorale . Aceasta se va
încadra într -un interval, care va avea clasa, categoria și încărcătura de anim ale corespunzătoare
(tabelul 2.5 ).
Tabel 2.5

Corespondența dintre intervalele valorii pastorale, clasele de vegetație, clasele de favorabilitate și
capacitatea de pășunat a pajiștii

Nicolae CLOȘTORFEAN Studiul posibilităților de îmbunătățire a pășunii comunale Feleag

27

Capitolul 3
3 REZULTATE ȘI DISCUȚII
Descrierea tipurilor de pajiște 3.1
3.1.1 Subtipul Lolium perenne -Poa annua
Subtipul de pajiște Lolium perenne -Poa annua , face parte din seria Lolium perenne , serie
care indică etajului nemoral, subetajului pădurilor de gorun și de amestec de gorun (Țucra și
colab., 1987). Acest tip este întâlnit de obicei pe versanți moderat înclinați, însoriți, pe soluri slab
acide, revene, eumezobazice (brune, brune argiloiluviale, pseudorend zine); (Țucra și colab.,
1987).
Această parcelă are o pantă de 10 %, o expoziție N, fiind folosită prin pășunat. Gradul de
acoperire cu mușuroaie este de 40%, iar gradul de consumul al acestui tip de pajiște este
aproximativ de 25-30%.

Cod releveu PD1
Localitatea Feleag
Trup pajiște PELIOAR Ă
Altitudine (m) 520
Panta (%) 10
Expoziție N
Mod de folosire Pășunat
Tipul de pajiște LOLIUM PERENNE – POA ANNUA
Acoperirea generală (%) 95
Acoperire vegeteție lemnoasă (%) 1-2
Cioate (%) –
Stânci (%) –
Pietre (%) –
Mușuroaie înțelenite (%) 40
Mușuroaie neînțelenite (%) –
Alunecări (%) –
Eroziune (%) –
Mlaștini (%) –
Grad de consum (%) 25-30

Nicolae CLOȘTORFEAN Studiul posibilităților de îmbunătățire a pășunii comunale Feleag

28
În compoziția floristică, Poaceaele ocupă cea mai mare parte din covorul ierbos cu o
participare de 53,5%, ele fiind urmate de plantele din alte familii botanice (AFB) în proportie de
39% iar Fabaceaele contribuie doar cu 3% (tabelul 1.2.).
Dintre Poaceae , se remarcă două specii dominante, Lolium perenne cu o acoperire de
12,50 % și Poa annua având acelasi procent de acoperire 12,50%. Fabaceaele sunt reprezentate
de Trifolium repens (8%). Cele m -ai mari proporți constituite din alte familii botanice le
reprezintă Urtica dioica cu (12.50%), Achillea milefolium tot cu (12,50%), iar Stellaria
graminea și Carduus acanthoides acoperă (5%)
Tabelul 1.2
Compoziția floristică a tipului de pajiște Lolium perenne -Poa annua și exigența speciilor la factorii
ecologici, agronomici și antropici (B – bioforma, T – temperatura, U – umiditatea, R – reacția solului, N
– troficitatea, C – toleranța la cosit, P – toleranța la pășunat, S – toleranța la strivit,
VF – valoarea furajeră, SO – categoria sozologică ,H – hemerobia, UR – urbanofilia)

Factori ecologici Factori
agronomici Factori antropici SPECII %
B T U R N C P S VF SO H UR
HT 5 5 x 7 8 8 8 9 n 3 – 5 3 Lolium perenne 12,50
TT x 5 x 8 9 9 9 7 n 4 – 6 3 Poa annua 12,50
HT 5 4 x 4 6 4 4 6 n 2 – 3 2 Holcus lanatus 8,00
HT x x x 4 6 5 5 6 n 2 – 4 3 Agrostis capillaris 8,00
HT x 5 x 6 8 4 6 9 n 3 – 4 3 Dactylis glomerata 5,00
HT x 7 x 3 5 7 4 3 n 2 – 4 2 Deschampsia cespitosa 2,50
H 7 3 8 2 7 7 7 4 n 2 – 3 2 Festuca rupicola 5,00
– – – – – – – – – – – – POACEAE 53,5
HT 5 7 8 4 5 7 6 3 n 3 – 4 2 Juncus inflexus 2,50
– – – – – – – – – – – – CYPERACEAE –
JUNCACEAE 2,50
ChRs x x x 6 8 8 8 8 n 3 – 5 3 Trifolium repens 8,00
– – – – – – – – – – – – FABACEAE 8
HRs x 5 x 6 4 8 2 5 n 3 – 5 3 Urtica dioica 12,50
TT 5 3 X 8 3 7 3 2 n 3 – 5 3 Carduus acanthoides 5,00
HT 5 4 2 2 7 4 4 2 n 2 – 5 2 Rumex acetosella 2,50
HRs 6 4 x 4 6 3 4 5 n 3 – 5 3 Daucus carota 0,50
HRs 5 8 8 8 3 5 4 4 n 3 – 4 2 Mentha longifolia . 0,50
ChRs x 4 x 5 7 4 5 6 n 2 – 4 3 Achillea millefolium 12,50
HS x 4 4 x 4 5 5 1 n 2 – 4 2 Stellaria graminea 5,00
TT 6 6 X 8 2 9 2 1 n 4 4 Conium maculatum 0,50
– – – – – – – – – – – – AFB 39

Nicolae CLOȘTORFEAN Studiul posibilităților de îmbunătățire a pășunii comunale Feleag

29
Urmărind spectrele ecologice (tabelul 1.3.), deducem că fitocenoza tipului de pajiște
Lolium perenne -Poa annua are un caracter mezo -xerofil (Up = 4,58), moderat acidofile (Rp =
5,74) și mezotrofe (Np = 5,61).
Din perspectiva agronomică, pajiștea este mediu tolerantă la cosit (Cp = 6,49), mediu
tolerantă la pășunat (Pp = 6,48), mediu tolerantă la strivit (Sp = 5.64). În urma analizărir acestor
factori putem afirma că pajiștea are maxim două cicluri de pășunat pe an, în circumstanțele in
care plantele se consumă parțial într -un sistem semi -extensiv.
Tipul de pajiște Lolium perenne -Poa annua are o valoare pastorală de 5,85 care scade la
4,68 din pricina vegetației lemnoase și a mușuroaielor prezente în pajiște, încadrâ ndu-se în clasa
IV, aceasta fiind o pajiște mediocră, suportă 0,41 – 0,60 UVM/ha.
În comp oziția floristică se întâlnesc două specii toxice ( Conium maculatum și Stellaria
graminea ) cu o participare de 5 ,5%, se mai gasesc și două specii dăunatoare produselor
animaliere ( Carduus acantoides și Rumex acetosella) întrun procent de 7,5%, avem și două
specii daună toare vegetaț iei pajiștilor ( Deschampsia cespitosa și Juncus inflexus ) cu o participare
de 5%, se regasesc și doua specii de balast ( Festuca rupicola și Mentha longifolia ) cu o acoperire
de 5,5% , cea mai mare acoperire o consituie cinci specii medii furajere (Urtica dioica , Daucus
carota , Holcus lanatus , Agrostis capillaris , Achillea millefolium ) cu o participare de 41.5%, tot
în aces releveu se găs esc și două specii bune furajere ( Poa annua , Trifolium repens ) cu o
acoperire de 20.5%, specii le excelente furajere sunt reprezentate de (Lolium perenne , Dactylis
glomerata ) cu o participare destul de importantă de 17.2%.

Indici eclg. Spectru ecologic VIMnp
1 2 3 4 5 6 7 8 9 x VIMp
Unp 0 0 2 5 4 1 2 1 0 2 4,93
Up 0 0 10 28,5 42,5 0,5 5 0,5 0 16 4,58
Rnp 0 1 0 1 0 0 0 3 0 12 6,00
Rp 0 2,5 0 5 0 0 0 8 0 87,5 5,74
Nnp 0 2 1 4 1 3 1 4 0 1 5,31
Np 0 7,5 2,5 19 12,5 25,5 12,5 18,5 0 5 5,61
Indici agron. Spectru agronomic VIMnp
1 2 3 4 5 6 7 8 9 x VIMp
Cnp 0 1 2 2 2 3 3 3 1 0 5,76
Cp 0 0,5 5,5 17,5 5 16,5 20 25,5 12,5 0 6,49
Pnp 0 0 1 4 3 0 4 3 2 0 6,12
Pp 0 0 0,5 28 13,5 0 15 33 13 0 6,48
Snp 0 2 1 5 3 2 1 2 1 0 5,06
Sp 0 13 5 14 25,5 7,5 5 20,5 12,5 0 5,64

Nicolae CLOȘTORFEAN Studiul posibilităților de îmbunătățire a pășunii comunale Feleag

30
VFnp 2 2 2 2 2 3 1 1 2 0 4,76
VFp 5,5 7,5 5 5,5 13 28,5 12,5 8 17,5 0 5,85

Legendă

U
umiditate
C
cosit
VF
valoarea furajeră
R reacția solului P pășunat np neponderat (în funcție de numărul speciilor)
N troficitatea
solului S strivit p ponderat (în funcție de acoperirea speciilor)

Obiectivele îmbunătățirii fitocenozei (având în vedere că pajiștea se află sub
angajament de agromediu) :
îmbunătățirea compoziției floristice;
combaterea speciilor dăunătoare vegetației pajiștii;
cosirea și îndepartarea resturilor neconsumate;
împrăștierea și nivelarea mușuroaielor;

3.1.2 Subtipul Nardus stricta -Festuca rupicola
Subtipul de pajiște Nardus stricta – Festuca rupicola , face parte din seria Nardus stric ta, serie
specifică etajului nemoral, subetajul pădurilor de gorun și de amestec de gorun (Țucra și colab.,
1987). Aceste pajiști sunt răspândite pe versanți de la moderat până la puternic înclinați, terenuri
revene -jilave, acide (districambosoluri, criptopodzolice, andice sau litice), (Rotar și colab, 2010).

Subtipul de pajiște studiat are o pantă de 5%, fiind folosită prin pășunat. Acoperirea
cu vegetație lemnoasă este de aproximativ 1 -2%, iar cu mușuroaie de 45 -50%. Acest subtip de
pajiște are un grad de consum de 10%
Cod releveu PD2
Localitatea Feleag
Trup pajiște PELIOAR Ă
Altitudine (m) 520
Panta (%) 5
Expoziție N
Mod de folosire Pășunat
Tipul de pajiște NARDUS STRICTA – FESTUCA RUPICOLA
Acoperirea generală (%) 80
Acoperire vegeteție lemnoasă (%) 1-2
Cioate (%) –
Stânci (%) –
Pietre (%) –
Mușuroaie înțelenite (%) 45-50

Nicolae CLOȘTORFEAN Studiul posibilităților de îmbunătățire a pășunii comunale Feleag

31
Mușuroaie neînțelenite (%) –
Alunecări (%) –
Eroziune (%) –
Mlaștini (%) –
Grad de consum (%) 10

În compoziția floristică Poaceaele au cea mai mare pondere în covorul vegetal, cu o
participare de 83 %, urmate de plantele din alte familii botani ce (AFB) cu un procent de 7% . Se
remarcă că Fabaceaele au o acoperire foarte mică doar de 0.50%, reprezentate de Trifolium
pratense
Dintre Poaceae se remarcă Nardus stricta cu o acoperire foarte mare de 37.50% , urmate
de Holcus lanatus 17.50%, si de Festuca rupicola cu 12.50%. Dinte plantele din alte familii
botanice acoperirea cea mai mare o deține Achilea milefolium cu un procent de acoperi re de 5%.

Compoziția floristică a tipului de pajiște Nardus stricta -Festuca rupicola codominantă și exigența
speciilor la factorii ecologici, agronomici și antropici (B – bioforma,
T – temperatura, U – umiditatea, R – reacția solului, N – troficitatea, C – toleranța la cosit, P – toleranța la
pășunat, S – toleranța la strivit, VF – valoarea furajeră, H – hemerobia, UR – urbanofilia, SO – categoria

Factori ecologici Factori
agronomici Factori antropici SPECII %
B T U R N C P S VF SO H UR
H 7 3 8 2 7 7 7 4 n 2 – 3 2 Festuca rupicola 12,50
HT 5 4 x 4 6 4 4 6 n 2 – 3 2 Holcus lanatus 17,50
HT x x x 4 6 5 5 6 n 2 – 4 3 Agrostis capillaris 8,00
HT x 7 x 3 5 7 4 3 n 2 – 4 2 Deschampsia cespitosa 2,50
HT x x 2 2 3 5 5 3 n 2 – 4 1 Nardus stricta 37,50
HT x 6 x 6 6 4 6 9 n 2 – 4 2 Festuca pratensis 5,00
– – – – – – – – – – – – POACEAE 83
HT 5 7 8 4 5 7 6 3 n 3 – 4 2 Juncus inflexus 0,50
– – – – – – – – – – – – CYPERACEAE –
JUNCACEAE 0,50
ChRs x x x 6 8 8 8 8 n 3 – 5 3 Trifolium repens 0,50
– – – – – – – – – – – – FABACEAE 0,50
ChRs x 4 x 5 7 4 5 6 n 2 – 4 3 Achillea millefolium 5,00
HS x x 4 x 9 8 8 4 n 3 – 4 2 Prunella vulgaris 0,50
HS x 3 5 6 8 7 7 4 n 3 – 5 2 Veronica serpyllifolia 0,50
HS 7 8 8 6 3 4 4 4 4 2 – 3 2 Teucrium scordium 0,50
HT 5 5 x 7 8 8 8 9 n 3 – 5 3 Lolium perenne 0,50
– – – – – – – – – – – – AFB 7

Nicolae CLOȘTORFEAN Studiul posibilităților de îmbunătățire a pășunii comunale Feleag

32

În urma obs ervațiilor spectrelor ecologice se constată că fitocenoza subtipului de pajiște
Nardus stricta -Festuca rupicola are un caracter mezo -xerofil (Up = 4. 19), extrem acidofile
(Rp = 3.61) și oligomezotrof (Np = 3. 08).
Din punct de vedere agronomic, această fitocenoză este moderat tolerantă la cosit (Cp =
4.96), mediu tolerantă la pășunat (Pp = 5.09 ) și mediu tolerantă la strivi t (Sp = 5.17).
Din analiza acestor factori putem afirma că pajiștea are maxim două cicluri de pășunat
pe an, în cadrul căreia plantele se consumă parțial într -un sistem semi -extensiv.
Subtipul de pajiște Nardus stricta are o valoare pastorală de 4.55 , datorită mușuroaielor
valoarea pastorală scade la 3.60 astfel încadrându -se în clasa a III -a, fiind o pajiște degradată
care suporă 0.21-0.40 UVM/ha.
În compoziția floristică a covorului ierbos avem trei specii slab furajere și dăunătoare
vegetației pajiștilor cu o participare de 40.5% (Nardus stricta , Deschampsia caespitosa și Juncus
inflexus ). Speciile de balast sunt patru la număr cu o acoperire de 14%, reprezentate de (Festuca
rupicola, Prunella vulgaris , Veronica serpyllifolia și Teucrium scordium ). Sunt prezente 3 specii
mediu furajere, cu o participare de 30.5% (Holcus lanatus , Agrostis capillaris și Achillea
millefolium ). Speciile bune furajere au un sigur reprezentant ( Trifolium repens ) cu 0,5%
acoperire , iar cele e xcelent furajere au o acoperire de 5.5 % și sunt reprezentate de ( Festuca
pratensis , Lolium perenne ).

Indici eclg. Spectru ecologic VIMnp
1 2 3 4 5 6 7 8 9 x VIMp
Unp 0 0 2 2 1 1 2 1 0 4 5,22
Up 0 0 13 22,5 0,5 5 3 0,5 0 46,5 4,19
Rnp 0 1 0 1 1 0 0 3 0 7 5,83
Rp 0 37,5 0 0,5 0,5 0 0 13,5 0 39 3,61
Nnp 0 2 1 3 1 4 1 0 0 1 4,58
Np 0 50 2,5 26 5 6,5 0,5 0 0 0,5 3,08
Indici agron. Spectru agronomic VIMnp
1 2 3 4 5 6 7 8 9 x VIMp
Cnp 0 0 2 0 2 3 2 3 1 0 6,23
Cp 0 0 38 0 3 30,5 17,5 1,5 0,5 0 4,96
Pnp 0 0 0 4 2 0 4 3 0 0 6,00
Pp 0 0 0 28 45,5 0 16 1,5 0 0 5,09
Snp 0 0 0 3 3 2 2 3 0 0 5,92

Nicolae CLOȘTORFEAN Studiul posibilităților de îmbunătățire a pășunii comunale Feleag

33
Sp 0 0 0 20,5 50,5 5,5 13 1,5 0 0 5,17
VFnp 0 0 3 4 0 3 0 1 2 0 5,31
VFp 0 0 40,5 14 0 30,5 0 0,5 5,5 0 4,55

Legendă

U umiditate C cosit VF valoarea furajeră
R reacția solului P pășunat np neponderat (în funcție de numărul speciilor)
N troficitatea solului S strivit p ponderat (în funcție de acoperirea speciilor)

3.1.3 Subtipul Festuca rupicola -Agrostis capillaris codominant Nardus
stricta
Subtipul de pajiște Festuca rupicola -Agrostis capilaris , codominantă Nardus stricta , face
parte din seria Agrostis capilaris serie care indică etajul nemoral, subetajul pădurilor de gorun și
de amestec de gorun (Țucra și colab., 1987). Aceste pajiști sunt răspândite pe versanți de la
moderat până la puternic înclinați, terenuri revene -jilave, acide (districambosoluri,
criptopodzolice, andice sau litice ), (Rotar și colab, 2010).

Subtipul de pajiște studiat are o pantă de 10%, expozițtie N, fiind folosită prin pășunat.
Acoperirea cu vegetație lemnoasă este de aproximativ 1 5-20%, iar cu mușuroaie de 30%. Acest
subtip de pajiște are un grad de consum d e 25%
Cod releveu PD3
Localitatea Feleag
Trup pajiște PELIOAR Ă
Altitudine (m) 525
Panta (%) 10
Expoziție N
Mod de folosire Pășunat
Tipul de pajiște FESTUCA RUPICOLA – AGROSTIS CAPILLARIS cod. NARDUS
STRICTA
Acoperirea generală (%) 80
Acoperire vegeteție lemnoasă
(%) 15-20
Cioate (%) –
Stânci (%) –
Pietre (%) –
Mușuroaie înțelenite (%) 30
Mușuroaie neînțelenite (%) –
Alunecări (%) –
Eroziune (%) –
Mlaștini (%) –
Grad de consum (%) 25

Nicolae CLOȘTORFEAN Studiul posibilităților de îmbunătățire a pășunii comunale Feleag

34
În compoziția floristică Poaceaele au cea mai mare pondere în covorul vegetal, cu o
participare de 65.75 %, urmate de plantele din alte familii botani ce (AFB) cu un procent de
5.50% . Se remarcă că Fabaceaele au o acoperire destul de mică doar de 5%, reprezentate de
Trifolium pratense și Tr ifolium repens.
Dintre Poaceae se remarcă Festuca rupicola cu o acoperire de 22.25%, urmate de
Agrostis capilaris 17.50%, si de Festuca rupicola cu 12.50%. Dinte plantele din alte familii
botanice acoperirea cea mai mare o deține Achilea milefolium cu un p rocent de acoperire de 5%.

Factori ecologici Factori agronomici Factori antropici SPECII %
B T U R N C P S VF SO H UR
H 7 3 8 2 7 7 7 4 n 2 – 3 2 Festuca rupicola 22,25
HT 5 4 x 4 6 4 4 6 n 2 – 3 2 Holcus lanatus 8,00
HT x x x 4 6 5 5 6 n 2 – 4 3 Agrostis capillaris 17,50
HT x 7 x 3 5 7 4 3 n 2 – 4 2 Deschampsia
cespitosa 2,50
HT 5 5 x 4 7 7 7 7 n 2 – 3 2 Cynosurus cristatus 0,50
HT x x 2 2 3 5 5 3 n 2 – 4 1 Nardus stricta 12,50
HT x 5 x x 9 8 8 8 n 3 – 5 3 Poa pratensis 2,50
– – – – – – – – – – – – POACEAE 65,75
HT 5 7 8 4 5 7 6 3 n 3 – 4 2 Juncus inflexus 0,50
– – – – – – – – – – – – CYPERACEAE –
JUNCACEAE 0,50
ChRs x x x 6 8 8 8 8 n 3 – 5 3 Trifolium repens 2,50
HT x x x 6 7 4 4 8 n 3 – 4 2 Trifolium pratense 0,50
– – – – – – – – – – – – FABACEAE 3
ChRs x 4 x 6 7 6 6 4 n 2 – 4 2 Veronica chamaedrys 0,50
ChRs x 4 x 5 7 4 5 6 n 2 – 4 3 Achillea millefolium 2,50
HS x 3 5 6 8 7 7 4 n 3 – 5 2 Veronica serpyllifolia 0,50
HT 4 6 6 7 5 2 2 4 3 2 – 3 1 Geranium sylvaticum 0,50
HS 6 6 7 5 8 4 5 4 n 3 – 6 3 Potentilla reptans 0,50
HS x x 4 x 9 8 8 4 n 3 – 4 2 Prunella vulgaris 0,50
HRs 6 4 x 4 6 3 4 5 n 3 – 5 3 Daucus carota 0,50
– – – – – – – – – – – – AFB 5,50

Urmărind spectrele ecologice ale fitocenozei subtipului de pajiște Festuca rupicola –
Agrostis capillaris codominant Nardus stricta are un caracter mezo -xerofil (Up = 3.79), moderat
acidofile (Rp = 5.85) și oligomezotrof (Np = 4.68).
Din punct de vedere agronomic, această fitocenoză este mediu tolerantă la cosit (Cp =
5.89), mediu tolerantă la pășunat (Pp = 5. 69) și mediu tolerantă la strivit (Sp = 5. 60).
Din analiza acestor factori putem afirma că pajiștea are maxim două cicluri de pășunat
pe an, în cadrul căreia plantele se consumă parțial într -un sistem semi -extensiv.

Nicolae CLOȘTORFEAN Studiul posibilităților de îmbunătățire a pășunii comunale Feleag

35
Subtipul de pajiște Festuca rupicola -Agrostis capilaris , codomina ntă Nardus stricta are
o valoare pastorală de 4. 83, datorită mușuroaielor și a vegetației lemnoase valoarea pastorală
scade la 3. 47 astfel încadrându -se în clasa a III -a, fiind o pajiște degradată care suporă 0.21-0.40
UVM/ha.

În compoziția floristică a covorului ierbos identifică m trei specii slab furajere și
dăunătoare vegetației pajiștilor cu o pondere de 15.5% (Nardus stricta , Deschampsia caespitosa
și Juncus inflexus ). Se regă sesc și șase specii de balast cu o acoperire de 27.25 %, reprezentate de
(Festuca rupicola, Veronica chamaedrys , Veronica serpyllifolia , Geranium sylvaticum ,
Potentilla reptans , Prunella vulgaris ). Sunt prezente patru specii mediu furajere, cu o participare
de 28.5% (Holcus lanatus , Agrostis capillaris , Achillea millefolium și Daucus carota ). Speciile
bune furajere au patru reprezentanți (Cynosurus cristatus , Poa pratensis , Trifolium repens ,
Trifolium pratense ) cu 6% acoperire , iar cele e xcelent furajere nu se regăsesc în compoziția
floristică.

Indici eclg. Spectru ecologic VIMnp
1 2 3 4 5 6 7 8 9 x VIMp
Unp 0 0 2 4 2 2 2 0 0 6 4,83
Up 0 0 22,75 11,5 3 1 3 0 0 36 3,79
Rnp 0 1 0 1 1 1 1 2 0 11 5,71
Rp 0 12,5 0 0,5 0,5 0,5 0,5 22,75 0 40 5,85
Nnp 0 2 1 5 2 4 2 0 0 2 4,69
Np 0 34,75 2,5 27 3 4 3 0 0 3 4.68
Indici agron. Spectru agronomic VIMnp
1 2 3 4 5 6 7 8 9 x VIMp
Cnp 0 1 1 0 3 3 5 3 2 0 6,39
Cp 0 2,5 12,5 0 3,5 26 26,25 3,5 3 0 5,89
Pnp 0 1 1 5 2 1 5 3 0 0 5,56
Pp 0 0,5 0,5 14 30 0,5 26,25 5,5 0 0 5,69
Snp 0 1 1 4 4 2 3 3 0 0 5,44
Sp 0 0,5 2,5 11,5 33 1 23,25 5,5 0 0 5,60
VFnp 0 0 3 6 1 3 1 3 0 0 5,06
VFp 0 0 15,5 27,25 0,5 28 0,5 5,5 0 0 4,83

Nicolae CLOȘTORFEAN Studiul posibilităților de îmbunătățire a pășunii comunale Feleag

36
Legendă

U umiditate C cosit VF valoarea furajeră
R reacția solului P pășunat np neponderat (în funcție de numărul speciilor)
N troficitatea solului S strivit p ponderat (în funcție de acoperirea speciilor)

3.1.4 Subtipul Agrostis capillaris -Holcus lanatus codominant Festuca
rupicola

Subtipul de pajiște Agrostis capillaris -Holcus lanatus codominant Festuca rupicola ,
face parte din seria Agrostis capilaris serie care indică etajul nemoral, subetajul pădurilor de
gorun și de amestec de gorun (Țucra și colab., 1987). Aceste pajiști sunt răspândite pe versanți
de la moderat până la puternic înclinați, terenuri revene -jilave, acide (districambosoluri,
criptopodzolice, andice sau litice), (Rotar și colab, 2010).
Subtipul de pajiște studiat are o pantă de 15% și o expoziție S fiind folosită prin
pășunat. Acoperirea cu vegetație lemnoasă este de aproximativ 30-35%, iar cu mușuroaie de 15-
20%. Acest subtip de pajiște are un grad de consum de 25%

Cod releveu PD4
Localitatea Feleag
Trup pajiște PELIOAR Ă
Altitudine (m) 520
Panta (%) 15
Expoziție S
Mod de folosire Pășunat
Tipul de pajiște AGROSTIS CAPILLARIS – HOLCUS LANATUS cod. FESTUCA
RUPICOLA
Acoperirea generală (%) 85
Acoperire vegeteție lemnoasă
(%) 30-35
Cioate (%) –
Stânci (%) –
Pietre (%) –
Mușuroaie înțelenite (%) 15-20
Mușuroaie neînțelenite (%) –
Alunecări (%) –
Eroziune (%) –
Mlaștini (%) –
Grad de consum (%) 25

În compoziția floristică Poaceaele au cea mai mare pondere în covorul vegetal, cu o
participare de 67 %, urmate de plantele din alte familii botani ce (AFB) cu un procent de 19% . Se

Nicolae CLOȘTORFEAN Studiul posibilităților de îmbunătățire a pășunii comunale Feleag

37
remarcă că Fabaceaele au o acoperire foarte mică doar de 0.5%, reprezentate de Trifolium
repens. Se poate observa și existența cyperaceaelor cu un grad de acoperire de 2.50% reprezentat
de Carex praecox Schreb.
Dintre Poaceae se remarcă Agrostis capillaris cu o acoperire de 29% , urmate de Holcus
lanatus 17.50%, si de Festuca rupicola cu 12.50%. Plantele din alte famipii botanice pot fi
reprezentate de Cichorium intybus , Achillea millefolium , Centaurea jacea , Prunella vulgaris ,
Dipsacus laciniatus și Daucus carota , fiecare având 2.50% acoperire.

Factori ecologici Factori agronomici Factori antropici SPECII %
B T U R N C P S VF SO H UR
H 7 3 8 2 7 7 7 4 n 2 – 3 2 Festuca rupicola 12,50
HT 5 4 x 4 6 4 4 6 n 2 – 3 2 Holcus lanatus 17,50
HT x x x 4 6 5 5 6 n 2 – 4 3 Agrostis capillaris 29,00
HT x 7 x 3 5 7 4 3 n 2 – 4 2 Deschampsia cespitosa 2,50
HT 5 5 x 4 7 7 7 7 n 2 – 3 2 Cynosurus cristatus 2,50
HT x x 2 2 3 5 5 3 n 2 – 4 1 Nardus stricta 2,50
GRs 5 4 7 4 3 6 6 5 n 2 – 3 2 Brachypodium pinnatum 0,50
– – – – – – – – – – – – POACEAE 67
GT 6 3 x 3 3 8 8 4 4 2 – 3 1 Carex praecox Schreb. 2,50
– – – – – – – – – – – – CYPERACEAE –
JUNCACEAE 2,50
ChRs x x x 6 8 8 8 8 n 3 – 5 3 Trifolium repens 0,50
– – – – – – – – – – – – FABACEAE 0,50
HRs 6 4 8 5 4 5 5 5 n 3 – 5 3 Cichorium intybus 2,50
ChRs x 4 x 5 7 4 5 6 n 2 – 4 3 Achillea millefolium 2,50
HT 5 4 2 2 7 4 4 2 n 2 – 5 2 Rumex acetosella 0,50
TT 5 3 X 8 3 7 3 2 n 3 – 5 3 Carduus acanthoides 0,50
HS 6 6 7 5 8 4 5 4 n 3 – 6 3 Potentilla reptans 0,50
HRs x x x x 5 4 4 4 n 3 – 4 2 Centaurea jacea 2,05
HS x x 4 x 9 8 8 4 n 3 – 4 2 Prunella vulgaris 2,50
HRs x 3 7 3 5 3 2 4 n 2 – 4 2 Centaurea scabiosa 0,50
HR x x x x 7 6 6 6 n 2 – 4 3 Plantago lanceolata 0,50
HR x 5 x x 5 9 9 4 n 2 – 4 3 Plantago major 0,50
HRs 6 4 8 4 3 4 3 3 n 2 – 3 2 Agrimonia eupatoria 0,50
H 6 5 7 5 – – – 3 n 4 – 5 4 Dipsacus laciniatus 2,50
HRs 6 4 x 4 6 3 4 5 n 3 – 5 3 Daucus carota 2,50
– – – – – – – – – – – – AFB 19

Analizând spectrele ecologice ale fitocenozei subtipului de pajiște Agrostis capillaris –
Holcus lanatus codominant Festuca rupicola are un caracter mezo -xerofil (Up = 3.96), slab
acidofile (Rp = 6.72) și oligomezotrof (Np = 3.69).
Din punct de vedere agronomic, acea stă fitocenoză este mediu tolerantă la cosit (Cp =
5.97), mediu tolerantă la pășunat (Pp = 5. 30) și mediu tolerantă la strivit (Sp = 5. 24).

Nicolae CLOȘTORFEAN Studiul posibilităților de îmbunătățire a pășunii comunale Feleag

38
Din studiul acestor factori putem spune că pajiștea are maxim două cicluri de pășunat pe
an, în cadrul căreia plante le se consumă parțial într -un sistem semi -extensiv.
Valoarea pastorală a subtipului de pajiste Agrostis capillaris -Holcus lanatus este de
5.18 iar aceasta scade datorită mușuroaielor și a vegetației lemnoase la valoarea de 3.31 astfel
încadrându -se în clasa a III -a, fiind o pajiște degradată care suporă 0.21-0.40 UVM/ha.
În compoziția floristică a covorului ierbos se regăsesc întrun procent foarte mic de doar
1% două specii dăunătoare produselor animaliere (Rumex acetosella și Carduus acanthoides ).
Sunt identificate patru specii slab furajere și dăunătoare vegetației pajiștilor întrun procent de
8%, reprezentate de (Deschampsia cespitosa , Nardus stricta , Agrimonia eupatoria , Dipsacus
laciniatus ). Sunt prezente șapte specii de balast cu o participare de 21.5% (Festuca rupicola ,
Carex praecox Schreb, Potentilla reptans , Centaurea jacea , Prunella vulgaris , Centaurea
scabiosa , Plantago major ). Speciile medii furajere au șapte reprezentanți (Brachypodium
pinnatum , Cichorium intybus , Daucus carota , Holcus lanatus , Agrostis capillaris , Achillea
millefolium , Plantago lanceolata ) cu 55% acoperire . Avem și două specii bune furajere
(Cynosurus cristatus , Trifolium repens ) cu o acoperire de 3%.

Indici eclg. Spectru ecologic VIMnp
1 2 3 4 5 6 7 8 9 X VIMp
Unp 0 0 4 7 3 1 1 0 0 6 4,25
Up 0 0 16 26,5 5,5 0,5 2,5 0 0 37,5 3,96
Rnp 0 2 0 1 0 0 4 3 0 12 6,00
Rp 0 3 0 2,5 0 0 4 15,5 0 63,5 6,72
Nnp 0 3 3 6 4 1 0 1 0 4 4,06
Np 0 15,5 5,5 52,5 8 0,5 0 0,5 0 6 3,69
Indici agron. Spectru agronomic VIMnp
1 2 3 4 5 6 7 8 9 X VIMp
Cnp 0 0 5 1 4 3 5 2 1 0 5,57
Cp 0 0 6,5 2,5 6 49 18,5 1 2,5 0 5,97
Pnp 0 0 2 6 3 2 4 3 1 0 5,62
Pp 0 0 3 24 34 1 18 5,5 0,5 0 5,30
Snp 0 1 2 5 5 2 2 3 1 0 5,33
Sp 0 0,5 1 25,5 37 1 15 5,5 0,5 0 5,24
VFnp 0 2 4 7 3 4 1 1 0 0 4,45
VFp 0 1 8 21,5 5,5 49,5 2,5 0,5 0 0 5,18

Legendă

U umiditate C cosit VF valoarea furajeră
R reacția solului P pășunat np neponderat (în funcție de numărul speciilor)
N troficitatea solului S strivit p ponderat (în funcție de acoperirea speciilor)

Nicolae CLOȘTORFEAN Studiul posibilităților de îmbunătățire a pășunii comunale Feleag

39

3.1.5 Concluzii
În urma scăderii efectivului de animale, modificarea sistemului de pășunat și lipsa
lucrărilor de întreținere a pășunii, fitocenoza s -a modificat puternic.
Târlirea este o soluție viabilă pentru îmbunătățirea compoziției floristice a pajiștilor din
zona Feleag.

3.1.6 Recomandări
Pentru a putea împiedica procesul de eroziune a pășuni comunale Feleag, și de o readuce
la potențialul ei furajer se recomandă următoarele lucrări :
Distrugerea mușuroaielor înțelenite, combaterea vegetației lemnoase, cosirea resturilor
vegetale, târlirea 5 -6 nopți cu respectarea suprafeței/oaie, creșterea efectivului de animale,
realizarea unui sistem rațional de pășunat, împărțirea pășunii pe parcele de pășunat, cosirea cel
puțin o dată a pășunii.

5,85
3,6 3,47 3,31
01234567
PD1 PD2 PD3 PD4Valoarea pastoral ă
Series1

Nicolae CLOȘTORFEAN Studiul posibilităților de îmbunătățire a pășunii comunale Feleag

40

4 BIBLIOGRAFIE

1 Anghel Gh., 1981,.Lucrări șt., S.C.C.P. Măgurele -Brașov, vol. VII.
2 Bărbulescu C., Motcă Gh, 1987, Pajiștile de deal din România, Editura Ceres,
București.
3 Dan Ghinea, 2000, Enciclopedia geografica a României, Ediția a II-a, revăzută și
adăugită, București, Editura Enciclopedică, pag. 209 -211.
4 Daniliuc D. și colab., 1988, Influența fertilizării îndelungate cu uzul asupra
însușirilor chimice ale solului și a vegetației, Lucrări științifice. S.C.C.P. Măgurele -Brașov. v ol.
XIII.
5 Doniță N., 1961 -1962, 2, 1963, Elemente pentru interpretarea zonalității
vegetației din R.P.R. „Acta Bot Horti. Bucurestiensis".
6 George Călinescu, 1985, Istoria literaturii române de la origini până în prezent,
Ediția a doua revăzută și adăug ită, Editura Minerva, București, pagina 58.
7 IONESCU I., 2001, Cultura pajistilor, Editura Sitech, Craiova
8 Lăpușan și colab., 1980, Valorificarea prin pășunat a pajiștilor de cîmpie și deal
din R.S. România, Lucrări. șt. ale I.C.P.C.P. -Brașov.
9 Lucian Badea, Institutul de Geografie (Academia Republicii Socialiste România),
1983, Geografia României, vol. I.
10 Motcă și colab.,l994, Pajiștile României, Editura Tehnică Agricolă, București.
11 Puia și colab., 1971, Cercetări privind îmbunătățirea și folosir ea rațională a
pajiștilor naturale din Transilvania și Maramureș, Comunicări de botanică, București.
12 Păcurar, F., Rotar, I. 2015, Ecopratologie, Editura Academic Pres, Cluj -Napoca.
13 Păcurar și colab.,2015, Study of the Floristic Composition of Certain Secondary
Grasslands in Different Successional Stages as a Result of Abandonment. Bulletin of University
of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj -Napoca. Agriculture.
14 Păcurar, F., Rotar, I. 2014. Metode de studiu și interpretare a vegetaț iei pajiștilor.
Editura RISOPRINT, Cluj -Napoca.
15 Rotar I., L. Carlier, 2010, Cultura pajiștilor, Editura Risoprint, Cluj -Napoca.

Nicolae CLOȘTORFEAN Studiul posibilităților de îmbunătățire a pășunii comunale Feleag

41
16 Soroceanu Pușcariu E., și colab., 1963, Pășunile și fînețele din R.P.R., București,
Ed. Academiei R.P.R.
17 Teaci D. și colab., 1980, Calitatea resurselor funciare ale României.
18 Țucra și colab., 1987, Principalele tipuri de pajiști din R. S. România, Editura
Poligrafică "Bucureștii Noi", București, pag. 30 –31.
19 Vîntu și colab., 2004., Cultura plantelor și a pajiștilor furajere, Editura “Ion
Ionescu de la Brad”, Iași, pag. 40 -42.
*** http://zarnesti.net/informatii -utile/harti/harta -judetelor -romaniei/mures/
***http://www.tutiempo.net/clima/Rumania/RO.html
***https://en.climate -data.org/location/337151/.
***http://zlk.scr ieunblog.com/articles/consecintele -suprapasunatului.html