Răileanu Marcela Ionela (Cioată) Lucrare de disertație [626489]

Răileanu Marcela – Ionela (Cioată) Lucrare de disertație
1

INTRODUCERE

Una din cele mai vechi legume cunoscute de către om este varza, fiind o legumă importantă
datorită valorii sale alimentare, răspân dită și cultivată în î ntreaga lume.
Varza este o plantă legum icolă, erbacee , bienală , și este reprezentat ă de o valoare
terapeutică ridicată datorită calități lor nutritive, digestive, tonice, energizate, r emineralizante și
vitaminizante , fiind astfel cultivată de mii de ani.
La nivelul țării noastre, cultura de varză oc upă o suprafată destul de î nsemnată, România
ocupând al II – lea loc î n lume, cu circa 27.000 ha, fiind cultivat ă pentru căpățâni și utilizată î n stare
proaspătă cât și murată , sub formă de salată sau la prepararea diferitor mâncăruri.
Condiții favorabile culturii de va rză și î n general a plant elor legumicole, se întalnesc î n
regiunea Moldovei, stârnind astfel interesul tuturor legumicultorilor.
Din punct de ved ere economico -social, cultura de varză roșie se dovedește a fi foarte
rentabilă, realizând venituri atât din piața internă cât și din c ea externă , fiind o ramură de producț ie
intensivă, ce utilizează o î nsemnată forță de muncă precum și o sumedenie de mașini, unelte și
utilități ultra -moderne.
Cultivarea legumelor a fost, este și va fi in continuare, o indeletnicire ce asigură venituri
mari, celor ce le produc. Acest lucru este evidențiat tot mai mult, de specializarea î n legumicultur ă a
tot mai mulți cetățeni, ce î și au vecinătatea cu marile orașe. Astfel că, producerea legumelor pe loturi
personale/școlar e, suprafețe a unor instituții/î ntreprinderi reprezintă o mare î nsemnătate economică.
În primul rând producătorii, beneficiază î n mod constant de legume proaspete, asigurând tot odată și
economii la bugetul familiei; deasemeni, aceste produse le pot și valorifica atât la nivel de piață c ât
și la unități de comerț specializate.
Cultura de varză face parte din culturile c e iși justifică rentabilitatea î n urma valorificării
producției, dar î n același timp nivelul de utilizare al terenului este foarte mare.
Datorită faptului că, perioada de vegetație a verzei este scurtă, aprovizi onarea pieței se poate
realiza începând din primăvara până î n toamnă, dar cultura se poate preta și î n spații protejate,
existând astfel posibilitatea unei aproviz ionări pe toată perioada anului .
Specialiștii s pun c ă 1 hectar de legume cultivate î n câmp, poate aduce câștiguri aproximativ
egale cu cele realizate de pe 10 -12 hectare de grâu.

Răileanu Marcela – Ionela (Cioată) Lucrare de disertație
2
Această lucrare are ca scop, studiul caracter elor calitative și cantitative î n procesul selecției
conservative la cutivarul de v arză roșie, respectiv soiul Cap de negru.

Răileanu Marcela – Ionela (Cioată) Lucrare de disertație
3

PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE
CAPITOLUL I – STUDIUL IMPORTANȚEI CULTURII DE VARZĂ

1.1. Origine și arie de răspândire

Varza roșie "Brassica Oleracea L. Var. Capitata L., Forma Rubra L. – Fam. Cruciferae" își
are originea î n speciile indigene din Zona Atlanticului de Nord -European (respect iv Anglia și
Franța) precum și î n zona de coastă a Mediteranei.
În Europa, varza albă a fost cultivată î ncă din antichitate, iar varza roșie a fost descrisă
pentru prima dată a fost în anul 1570 în Anglia, unde se cultiva î mpreună cu varza albă de către
tărani, atât pentru consumul lor alimentar dar și ca hrană pentru animale.
A fost luată î n cultură impreună cu varza albă, provenind astfel din aceeași speci e spontană.
Este cultivată împreună cu varza albă î n toate zonele de pe glob, dar pe suprafețe mult mai mici.
În Români a, varza roșie, este cultivată în toată țara, î nsă pe a reale mai restrânse, î n special pe
luncile râurilor, excepție făcând zonele aride și cele cu altitudini de peste 1000 de metri.

1.2. Importanța alimentară și economică a verzei

Partea comestibilă a verzei, este reprezentată de căpățână, aceasta se poate consuma atât î n
stare proaspătă, s ub formă de salată, dar și murată, alături de alte legume, la prepararea diferitor
conserve.
Varza roșie conține:
– 90,5% apă;
– 1,9% proteine;
– 5,6% glucide;
– Vitaminele A,B,C;
– Săruri minerale (Na, K, Mg, P).
Pe lân gă valoroșii nutrienți pe care î i conține, varza roșie are și recomandări terapeutice de o
import anță majoră. Și anume: antocianii numiți ș i pigmenții roșii, fac minuni î n prevenirea și
combaterea regenerării sistemului nervos. Conținutul mare de vitamina C, ajută inima și sistemul
cardio vascular, să reziste la temperaturi ale corpului foarte ridicat e (febră).

Răileanu Marcela – Ionela (Cioată) Lucrare de disertație
4
În ultimii ani, varza roșie a î nceput a fi foarte utilizată la diverse diete/cure, deoarece ajută la
reglarea sistemului imunitar.

1.3. Importanța agrotehnică

Din punct de vedere agrotehnic, varza roșie nu este foarte pretențioasă, cultivarea real izându –
se relativ ușor.
La noi î n țară, varza roșie se cultivă prin răsad, existând unele cultivare de va ră/toamnă ce se
seamănă direct î n câmp.
Sortimentul actual de soiuri din R omânia, asigură producții atât î n condiții de câmp cât și î n
spații protejate , sere, adăposturi.

1.4. Factorii de risc

Din punct de vedere cantitativ dar și calitativ, cultura de varză roșie poate fi afectată de
diferiți factori de risc, precum:
– Atacul dăunătorilor și bolilor:
a) cel mai periculos este atacul de man ă ce distruge complet căpățâna ;
b) Musca verzei (Delia brassicae) – larvele atacă rădăcina, colonizând astfel cu ciuperci
și bacterii, ce provoacă putrezirea rădăcinii ; plantele afectate au creșteri reduse, se
ofilesc , îngălbenesc și se usucă;
c) Molia verzei (Plutella xylo stella) – larvele rod țesutul frunzelor sub forma unor
ferestre, astfel acestea devin cenușii; mai atacă și tijele florale, ce conduce la slăbirea
rezistenței plantelor, inclusiv scăderea producției;
d) Buha verzei (Mamestra brassicae) – căpățânile atacate devin greu vandabile și
putrezesc foarte ușor, datorită exc rementelor omizilor ce se află î n acestea, ducând la
favorizarea dezvoltării mucegaiului.
e) Musculița albă a verzei (Aleyrodes brassicae);
f) Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae);
g) Căderea plantulelor (Pythiu m ultimum);
h) Rugina albă (Albugo candida);
i) Pătarea neagră (Alternaria brassicae).

Răileanu Marcela – Ionela (Cioată) Lucrare de disertație
5
– Producerea unui răsad î mbătrânit, ce determină o prindere deficitară la plante;
– Piticir ea apare atunci când plantarea î n câmp se face foarte devreme, și mai sunt zile cu
tempe raturi scăzute.

Răileanu Marcela – Ionela (Cioată) Lucrare de disertație
6

CAPITOLUL II – PARTICULARITĂȚI BIOLOGICE ȘI ECOLOGICE ALE
VERZEI

2.1. Particularități biologice ale verzei

Figura 2.1. Varza roșie
Originară din Atlanticul Nord -European și Marea Mediteraneană, este o specie spontană ce a
luat naștere , din specia Brassica montana's (Songerup, 1980). Varza roșie pentru căpățână este o
specie erbacee bienală ( doi ani).

2.1.1. Sistemul radicular
Varza roșie pentru căpățână are o rădăcină pivotantă și bine ramificată, de consiste nță
lemnoasă și bine dezvoltată. Sistemul radicular î n cea m ai mare parte, este concentrat î n aproximativ
30-35 cm sol, reprezentând o mare capacitate de exploatare a solului, datorată numărului ridicat de
perișori absorbanți ce se găsesc pe rădăcinile tin ere.
Adâncimea la care poate ajunge rădăcina de varză roșie este de aproximativ 1,5 m.

Răileanu Marcela – Ionela (Cioată) Lucrare de disertație
7
2.1.2. Tulpina
În primul an de cultură tulpia verzei este scurtă (15 -20 cm) și groasă, având o formă
cilindrică iar î nteriorul fiind cărnos. Pe tulpină vor fi inserate frunze le ce vor forma căpățâna dar și
cele din rozetă.
În anul al doil ea, tulpina este ramificată și î naltă de 150 cm.

2.1.3. Frunza

Figura 2.2. Frunza și secțiunea unei verze roșii
Culoarea reprezentativă soiului de varză roșie este roșul -violaceu, chiar din faza de răsad.
Frunzele sunt cărnoase, au limbul lat și nervura mediană este proeminentă, cu suprafața
cerată și acoperită cu pruină. Frunzele de la exterior au o culoare mai intensă iar cele de pe tulpina
floriferă sunt alungite.
În primul an, frunzele formeaz ă un mugure uriaș compact, și anume căpățâna verzei.

2.1.4. Floarea
Înflorirea verzei roșie are loc î n perioada lunilor mai -iunie. Florile sunt de culoare galbenă,
grupate în inflorescențe de tip racem -lung, iar pe o plantă se pot forma aproximativ 3000 -4000 de
flori.

Răileanu Marcela – Ionela (Cioată) Lucrare de disertație
8

Figura 2.3. Inflorescența verzei roșie, tulpina și rădăcina
2.1.5. Fructul
Fructul verzei roșie este reprezentat de către căpățână, iar aceasta este formată l a rândul ei
din 60 -75 de frunze, de formă diferită, rotund -turtită sau sferică, și pot avea apr oximativ 2 -4 kg la
soiurile tardive și respectiv 0,5 -1,0 kg la cele timpurii.

Figura 2.4. Căpățâna verzei roșie

Răileanu Marcela – Ionela (Cioată) Lucrare de disertație
9
2.1.6. Sămânța
Fructul este de tip sil icvă-cilindrică, ușor turtită, î ntr-un fruct formându -se aproximativ 10 -15
semințe mici, aproape sferice, de culoare cafenie, negre sau brune, striate sau netede, uneori chiar și
reticulate.

Figura 2 .5. Sămânța de varză roșie, soi Cap de Negru

2.2. Particularități și exigențe ecologice

Varza roșie având origine comună cu varza albă, au cerințe asemănătoare față de factorii de
vegetație cunoscuți.

2.2.1. Cerințe față de temp eratură
Varza roșie se î ncadrează la categoria de plante puțin pretențioase față de căldură.
Germinația sem ințelor de varză roșie are loc î ncepând cu temperatura de 5°C, iar t emperatura
optimă este situată î n intervalul 15 -25°C; astfel germinația va avea l oc în aproximativ 6 -10 zile.
Varza roșie preferă temperaturi de 15 -25°C, minima suportată fiind de 7°C iar maxima de
33°C.
Plantele tinere de varză rezistă la temperaturi de -10°C, acest lucru este posibil dacă î n
prealabil s -a produs călirea acestora și p ână la -3°C respectiv -4°C dacă călirea nu a avut loc.
Făcând comparația cu varza albă, varietățile de varză roșie posedă o rezistență mai crescută
față de frig.

Răileanu Marcela – Ionela (Cioată) Lucrare de disertație
10

2.2.2. Cerințe față de umiditate
Varza roșie pentru căpățână p referă solurile reavene, având î ndeos ebi o sensibilitate la lipsa
apei din sol.
Irigarea prin picurare sau aspersie, este clar obligatorie la cultura de varză roșie. Dacă e să o
comparăm cu varza albă, varza roșie prezintă o rezistență mai ridicată la secetă față de aceasta.
Alternanța secet ei cu excesul de umiditate din sol, conduce la crăparea căpățânii de varză.
În faza de creștere vegetativă, respectiv când se formează căpățâna, varza are nevoie d e o
umiditate relativ cuprinsă î ntre 70 -75%.

2.2.3. Cerințe față de lumină
Din punct de vedere al f otoperioadei, varza roșie este o plantă de zi neutră (12 -14 ore) și zi
lungă (>14 ore). Cerințele față de lumină sunt moderate, necesi tățile cele mai mari avându -le în faza
de răsad , deoarece insuficiența de lumină duce la alungirea răsadului respectiv la căpățâni mici și
îndesate.

2.2.4. Cerințe pedografice
Principala resursă pentru nutriția minerală a plantelor este solul, acesta influențând î ntr-un
mare procent procesul creșterii și d ezvoltării plantelor, datorită î nsușirilor biologice și fizico –
chimice ale sa le.
Varza roșie prezintă cerințe moderate față de sol, dând bune rezultate pe solurile mijlocii –
ușoare, fertile, bine drenate, reavene și afânate. Preferă solurile luto -nisipoase, din zonele de luncă a
râurilor, argilo -nisipoase și lutoase.
Spre deosebire de varza albă, aceasta poate suporta și solurile grele -compacte: argiloase,
argilo -lutoase, recomandate fiind soiurile cu ciclul lung de vegetație.
Ph-ul solului trebuie să fie cuprins intre 6,8 -7,2, dar au dat r ezultate bine și la ph cuprins
între 5,5 -8. Hernia rădăcinilor de crucifere (Plasmodiophora brassicae) a apărut datorită reacției
acide a solului (slab -moderat acid).
Pentru o producție superior calitativă atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ,
trebuie să i se asigure conținutul nece sar de elemente nutritive de care are nevoie varza roșie.

Răileanu Marcela – Ionela (Cioată) Lucrare de disertație
11
CAPITOLUL III – DESCRIEREA CADRULUI NATURAL ȘI
ORGANIZATORIC AL UNITAȚII DE CERCETARE

3.1. Așezarea geografică

Cercetarea s -a desfășurat în cadrul Fermei horticole "Vasile Adamachi" Iași . Aceasta este
amplasată în partea de nord -vest a orașului, respectiv între coordonatele 47° 10´ latitudine nordică și
27° 30´ longitudine estică.

3.2. Evaluarea condițiilor de cadru natural

De o importanța majoră în agricultură în general și în legumicultu ră în special, se află factorii de
mediu. Aceștia influențează în mod constant modul în care planta se dezvoltă, implicit și
calitatea/cantitatea producției.

3.2.1. Caracterizarea reliefului
Studiile de specialitate au demonstrat că relieful acestei zone este caracterizat prin înălțimi de
125-160 m, formate la rândul lor din platouri cu pante de 2 -3% și de 12 -25%.
Situată pe versantul dinspre vest și sud, vecin cu dealul Copou, aparține zonei de silvostepă a
Podișului Moldovei.
Această zonă este situată p e un fundament vechi, puternic cutanat, metamorfozat și precambian ;
aceste depozite sunt acoperite în mare parte de luturi oessoidale, prudișuri și nisipuri argiloase.

3.2.2. Caracterizarea hidrologică
În ultimii ani, în această zonă s -au executat numero ase lucrări de drenaj, deoarece apele de
suprafață apar sub formă de izvoare de coastă iar excesul de umiditate , duce la favorizarea
alunecărilor de teren.
Apa freatică la rândul ei, a fost dirijată la rețeaua de scurgere permanentă, cu ajutorul canal elor
deschise sau a conductelor; apa ce se colectează este scursă prin canalele de evacuare sau pe firul de
vale, până la emisarul principal al zonei.

Răileanu Marcela – Ionela (Cioată) Lucrare de disertație
12
3.2.3. Caracterizarea pedologică
Datorită gradului de frământare și a expoziției, terenul prezintă un înveli ș foarte variat.
Cercetările pedologice au demonstrat că s -au găsit mai multe tipuri de sol, respectiv Cernoziom
cambic, epicalcaric, regradat, format pe cernozion pelic, de tip At, Am, Bv, Azsc, Am 1, Am 2 în
câmpul de cercetare a Disciplinei de Legumicul tură.
Roca mamă este reprezentată de marnele salifere precum și cele obișnuite, și se găsesc
răspândite pe pantă.
Astfel solul din această zonă, este compus din sol luto -argilos și granulometric în orizontul Am
și respectiv argilo -lutos în orizontul B.

3.2.4. Caracterizarea vegetației
Câmpul Didactic al Disciplinei de Legumicultură se încadrează în zona de silvostepă,
conferându -i astfel mai mult calitatea de etaj decât de zonă fito -pedologică.
Intervenția omului este de observat și în această zonă, deoar ece vegetația spontană întâlnită
astăzi a suferit modificări, și se poate întâlni doar pe suprafețe izolate, improprii pentru
legumicultură/agricultură.
În prezent vegetația este reprezentată de suprafețe mici de pajuști.

3.3. Caracterizarea meteorologică

În ceea ce privește media anuală a temperaturii la Iași, în perioada anilor 2013 -2014 a fost
de 9,6°C. Amplitudinea mediilor lunare s -a situat între 24 -25°C, media celei mai friguroase luni
(ianuarie) este de -3,5; -4,2°C iar a celei mai calde luni (iulie) de 19,2-21,3°C.
În Iași primul îngheț are loc în jurul zilei de 15 octombrie iar cel mai târziu poate avea loc la
20 mai; numărul de zile fără îngheț este de 175 -183 de zile.
Perioada optimă de înființare a culturilor agricole se află între 11 martie și resp ectiv 11
aprilie, deoarece în această perioadă de timp temperaturile încep să crească de la 5°C la temperaturi
de peste 10°C.
Din punct de vedere al precipitațiilor , media lunară a umidității în perioada de vegetație este
de aproximativ 76%, variînd în lim ite destul de mari. Conform datelor înregistrate, s -a arătat că anul
2014 a fost mai bogat în precipitații (751,1 mm) față de anul 2013 (355 mm).

Răileanu Marcela – Ionela (Cioată) Lucrare de disertație
13
Precipitații ajung în marea majoritate a anului sub formă de ploaie, doar în lunile de iarnă
noiembrie -martie sub formă de zăpadă.
Regimul eolian are o influență majoră asupra dezvoltării plantelor, ducând la modificarea
intensității proceselor fiziologice (fotosinteza, transpirația, fecundarea, înflorirea sau maturarea
fructelor) respectiv ruperea, îndoirea și ră sucirea tulpinilor.
În această zonă, vânturile au o frecvență deosebită, cea mai ridicată fiind înregistrată
primăvara, respectiv chiar coincide cu perioada cea mai ploioasă a anului.
Nebulozitatea este reprezentată de gradul de acoperire al cerului cu nor i, iar luna cu valoarea
cea mai ridicată este luna decembrie (8,2 -8,8 h) iar cea mai scăzută ianuarie -februarie (5,6 -8,8 h).
Durata de strălucirea a Soarelui se situează între valorile 43,7 -172,4 h în decembrie și cele
mai ridicate valori în luna iulie 175 ,5-286,4 h.
În urma studiilor realizate în Câmpul Didactic al disciplinei de legumicultură, reiese faptul
că există condițiile necesare creșterii și dezvoltării plantelor legumicole, atât în câmp și nu numai
(spații protejate).
În ceea ce privește ceilalți factori de mediu biotici și abiotici, aceștia nu prezintă o limitare
pentru cultivarea plantelor legumicole, exceptând precipitații, nevoie fiind de suplimentări prin
irigare.

Răileanu Marcela – Ionela (Cioată) Lucrare de disertație
14

CAPITOLUL IV – STUDIUL TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A VERZEI
ROȘIE ÎN VEDEREA PRODUCERII DE SEMINȚE

Tehnologia de producere a semințelor de varză roșie, soi Cap de negru, presupune fiecare
verigă de selecție să aibă 2 ani. În primul an rezultă plantele mamă (ce se plantează
toamna/primăvara în câmp) iar în anul al doile a se obțin semințele.
Ca lucrări principale ce au loc în primul an, avem:

4.1. Alegerea și amplasarea terenului

Literatura de specilitate recomandă ca terenul să fie ales ținând cont de caracteristicile solului
precum și de condițiile naturale ale micozonei legumicole.
Astfel că, varza roșie are nevoie de un teren cu textura argilo -nisipoasă, ce poate fi irigat,
materie organică bogată, cu un ph neutru/slab alcalin, dezinfectat de boli și curățat de buruieni,
nivelat și în care să nu se mențină excese de umi ditate (băltire).
Dacă am putea cataloga unele din cele mai bune soluri pentru acest tip de cultură, avem
terenurile ușoare, foarte bine drenate, fără depresiuni, ferite de vânturi și foarte bogate în substanțe
nutritive și respectiv humus.
Câmpul de cerce tare din cadrul Stațiunii Didactice, întrunește condițiile de mai sus, solul având
un potențial ridicat de fertilitate, conținut de substanță nutritivă de 4,6%, irigabil și corespunde din
punct de vedere al drenajului.

4.2. Pregătirea terenului

Pe lângă resp ectarea principiilor generale a culturii de varză în general și varză roșie în special,
trebuie să se țină cont și de plantele premergătoare acestei culturi (rezultatele cele mai bune fiind
date de ceapă verde, spanac, ridichi de lună, salată, tomate), res pectarea rotației asolamentului (a se
reveni după 3 -4 ani pe același teren) precum și evitarea plantării după crucifere (brocoli, varză.
conopidă) deoarece au boli/dăunători comuni.

Răileanu Marcela – Ionela (Cioată) Lucrare de disertație
15
Pregătirea terenului începe din toamnă prin aplicarea a 40 -60 t/ha de guno i de grajd, bine
descompus și un supliment de îngrășăminte pe bază de fosfor și potasiu, respectiv 75 -80 kg/ha
substanță activă; a cestea sunt încorporate în sol cu ajutorul unei arături de 28 -30 cm .
Vara, după ce solul este eliberat de planta premergătoare (cultura anterioară), terenul este lucrat
cu grapa cu discuri apoi se aplică o fertilizare pe bază de azot (35 kg/ha), fosfor (65 kg/ha) și potasiu
(80 kg/ha), sau Complex III 200 kg/ha.
Se poate executa și o arătură de vară la adâncimea de 20 -25 cm, impu nându -se efectuarea unei
irigări de 400 uf/ha, în cazul culturilor producătoare de plante mamă.

4.3. Înființarea culturii

Pentru reușita unei produceri de semințe de varză roșie, soi Cap de negru, aceasta se cultivă prin
răsaduri, având o selecție riguroasă în această fază de răsad.

4.3.1. Producerea răsadului
Răsadul se produce pe strat uri, în câmp, respectiv pe brazde reci.
Epoca de semănat are loc între 1 -10 mai, și se utilizează aproximativ 300 -350 de grame de
sămânță la hectar. La plantare răsadul tr ebuie să aibă aproximativ 40 -45 de zile și a re loc între 20 -25
iunie, realizându -se astfel: 2 rânduri pe stratul înălțat la 70 -80 cm între rânduri respectiv 25 -30 cm
între plante pe rând.
În vederea semănatului, se realizează acoperirea cu mraniță de 2 -3 cm a semințelor, udarea
straturilor precum și acoperirea cu folie de polietilenă pentru menținerea umidității crescute, pentru
asigurarea răsăririi uniforme. După ce răsărirea are loc, trebuie urgent a se face descoperirea de
folie, pentru evitarea alungir ii răsadului.
O mare atenție se acordă irigării răsadurilor, deoarece de aceasta depinde calitatea lor.
Udatul trebuie realizat la intervale egale de timp, pentru a se evita ca acestea să sufere de lipsa
umidității respectiv excesului de umiditate.
Atât p livitul câ t și fertilizarea răsadurilor ( de concentrație 1%) au un rol important în
producerea răsadurilor precum și combaterea bolilor și a d ăunătorilor, dându -le o atenție deosebită.

Răileanu Marcela – Ionela (Cioată) Lucrare de disertație
16
4.3.2. Plantarea răsadurilor
După cum bine știm, răsadul la planta re trebuie să aibă vârsta de 40 -45 de zile, plantarea
realizându -se în intervalul 20 -25 iunie.
Datorită faptului că , la plantarea răsadurilor are loc o sortare riguroasă a materialului, este
necesar ca suprafața de teren destinată plantelor mamă să fie de aproximativ 2 ori mai mare ca cea a
plantelor semincere.
Plantarea s -a realizat în câmpul de cercetare al disciplinei de legumicultură, pe teren
nemodelat, în rânduri distanțate la 70 -80 cm și 25 -30 cm pe rând, rezultând o densitate de
aproximativ 35,700 plante/ha.
Adâncimea de plantare este până la aproximativ prima frunză normală, iar apoi se realizează
o udare de prindere, aplicându -se o normă de 200 m.c./apă/ha.

Figura 4.1. Răsadul de varză roșie dupa 20 -25 de zile
4.4. Lucrări de întreținere

După ce răsadul a fost plantat, este strict necesar aplicarea unor lucrări de îngrijire a plantelor,
pentru a asigura condițiile optime de creștere și dezvoltare a verzei roșie. Lucrările de îngijire
aplicate plantelor cât și solului, sunt asemănătoare cu cele de la varza alba pentru căpățână.

4.4.1. Lucrări de îngrijire aplicate solului
În scopul creării celor mai bune condiții pentru creșterea și dezvoltarea plantelor este
necesară lucrarea de combatere a cru stei precum și afânarea solului.
Aplicarea îngrășăm intelor organice și lucrarea solului la momentul optim, poate duce chiar și
la dispariția crustei.
Afânarea solului, se poate realiza atât manual (între plante pe rând) și mecanic (între
rânduri).

Răileanu Marcela – Ionela (Cioată) Lucrare de disertație
17
Combaterea buruienilor se face prin prașile, de regulă imed iat după apariția acestora , ori de
câte ori este necesar, începând cu ziua 10 de la plantare. O dată cu această operație se execută și o
mușuroire ușoară, care se completează pe măsură ce plantele cresc.
Ca lucrări cărora trebuie să li se acorde o importan ță deosebită avem:
– Lucrarea solului rațional, pentru ca buruienile să nu se mai poată înmulți de la un an la
altul, ducând treptat la dispariția lor;
– Evitarea pericolului formării de semințe ce pot ajunge în cultura noastră, prin distrugerea
buruienilor de pe margininile parcelelor;
– Respectarea normelor de rotație a culturii;

4.4.2. Lucrări de îngrijire aplicate plantelor
Completarea golurilor este o lucrare obligatorie, deoarece, golurile din cultură poate diminua
din punct de vedere cantitativ recolta.
Completa rea a avut loc în două reprize, după aproximativ 4 -7 zile după plantare, imediat și după
prinderea răsadurilor. Răsadul utilizat trebuie a fi de aceeași vârstă și din același soi cu cel din
cultura deja înființată, având toate caracteristicile impuse. Lucr area se execută manual, iar după
aceasta are loc o udare pentru a se asigura prinderea răsadurilor.
Fertilizarea în timpul vegetației se realizaează în două etape:
– Prima fertilizare are loc la circa 10 -15 zile după completarea golurilor , și se aplică 200 –
250 kg/ha de diaminofosfat;
– Iar a doua fertilizare are loc înainte de legarea căpățânilor, aplicându -se 250 -300 kg/ha
de azotat de amoniu
Îngrășămintele s -au administrat manual prin împrăștiere pe teren reavăn, lipsit de buruieni iar
încorporarea s -a realiz at prin prașit, fiind urmată de o irigare.
Irigarea la varza roșie pentru căpățână se realizează cu aproximativ 350 -400 m.c.apă/ha,
fiind în jur de 7 -8 udări, în funcție de precipitațiile căzute în perioada de vegetație a verzei. Modelul
de irigare utiliza t a fost prin aspersiune.
În momentul legării căpățânilor, irigarea trebuie intensificată, asigurând astfel o umiditate a
solului de aproximativ 70 -75%.
Înainte cu două săptămâni de recoltare, irigarea se întrerupe, evitând astfel crăparea
căpățânii.

Răileanu Marcela – Ionela (Cioată) Lucrare de disertație
18
Preve nirea și combaterea bolilor și dăunătorilor prezintă o mare importanță, deoarece
agenții patogeni pot provoca daune majore culturilor legumicole, ducând inclusiv la compromiterea
totală a acesteia.
Combaterea bolilor și respectiv a dăunătorilor se realize ază pe baza unui buletin de
avertizare, emis de Laboratorul Fitosanitar Județean, unde este indicat modul de aplicare, substanța
precum și doza.

Dintre agenții patogeni întâlniți în timpul experimentului, enumerăm:
1. Căderea și putrezirea plăntuțelor ( Pynthium ultimum ):
– Apare în diferite stadii de dezvoltare;
– Se datorează unei ciuperci Pynthium ultimum , provocând putrezirea plăntuțelor respectiv
înegrirea, subțierea și înmuierea coletului);
– Boala se instalează din momentul în care au răsărit plantele și pân ă când acestea au 3 -4
frunze adevărate;
– După ce boala este instalată, plantele se prăbușesc la pământ, având la suprafață un
mucegai fin albicios, respectiv aspect de pânză de păianjen;
– Condițiile favorabile acestei ciuperci sunt: temperaturile mari (de p este 20°C), pământ
umed respectiv umiditate mare în jurul plantei.
2. Pătarea neagră a frunzelor ( Alternaria brassicae ):
– Este una din cele mai periculoase și grave boli vărzoase, deoarece, afectează numeroase
organe (apare în toate fazele de dezvltare) provocând pierderi destul de mari atât la nivel
calitativ cât și cantitativ;
– Boala duce la afectarea aspectului plantelor (pete elipsoidale sau circulare), implicit
calitatea acestora, ele de venind greu vandabile;
– Apar ca niște pete brune negricioase sau brune cenușii, iar în final frunzele atacate se
îngălbenesc și se usucă;
– Apariția bolii este favorizată de precipitațiile abundente, irigarea prin aspersie sau roua –
preț de un timp îndelunga t (6-8 ore), umiditate atmosferică ridicată respectiv peste 90%
precum și temperaturi mari 18 -30°C.
În câmpul experimental, am întâlnit următorii dăunători:
1. Buha verzei ( Mamestra brassicae ):
– Este cea mai răspândită insectă și cea mai păgubitoare dăunătoare a verzei;

Răileanu Marcela – Ionela (Cioată) Lucrare de disertație
19
– Larvele atacă frunzele de pe poală, iar apoi atacă și căpățâna compactă de varză,
realizând galerii în aceasta, atacul intesificându -se odată cu înaintarea în vârstă a
omizilor;
– 7-8 omizi pot duce la distrugerea completă a unei căpățâni de varză ;
– Căpățâna atacată devine greu vandabilă, putrezește ușor, ducând implicit și la dezvoltarea
de mucegaiuri, datorită excrementelor omizilor ce sunt acumulate în aceasta.

2. Păduchel e cenușiu al verzei ( Brevicoryne brassicae ):
– Este una din cele mai periculoas e afide, colonizând masiv speciile și varietățile vărzoase;
– Aceasta afectează grav creșterea, dezvoltarea și fructificarea verzei;
– Păduchele se hrănește cu sucul celular al verzei dar se și intalează ca fumagină,
transmițând mai departe viroze;
– Frunzele în urma atacului devin galbene, pătate și chiar înțepate, iar în momentul unui
atac puternic, acestea se usucă;
– Plantele tinere când sunt atacate stagnează din creștere iar cele mai slabe pier, frunzele se
îngălbenesc și implicit producția scade.
3. Fluturele a lb al verzei ( Pieris brassicae) :
– Este o insectă periculoasă, larvele atacă și provoacă pagube foarte mari culturilor
vărzoase (varză, conopidă, brocoli, gulii);
– Larvele atacă epiderma de pe fața inferioară a frunzei, apoi miezul rămânând din aceasta
doar e piderma de pe fața superioară;
– Odată cu creșterea larvelelor, acestea se răspândesc și atacă (rod) frunzele din margine:
– Atacurile puternice lasă în urmă doar nervurile mai groase;
– Frunzele ce sunt atacate, ajung să putrezească datorită excrementelor omizi lor ce se
adună între ele.
4. Musculița albă a verzei ( Aleyrodes brassicae) :
– Musculița albă a verzei atacă sub formă de colonii pe spatele frunzelor de varză;
– Omizile și adulții înțeapă frunzele și sug sucul celular;
– Frunzele atacate astfel nu mai cresc, se î ngălbenesc, se ofilesc, usucă și apoi cad;
– Unele pot crește în continuare dar debile;
– Datorită excrementelor acestora, conduc și la apariția de ciuperci, ce pot provoca la
rândul lor boli grave ale plantei.

Răileanu Marcela – Ionela (Cioată) Lucrare de disertație
20
Deci, în concluzie, în anii de atac invaziv, cu lturile de varză roșie pentru căpățână de consum
precum și cele de semincer pot fi total compromise, datorită atât atacului de boli cât și de dăunători.
În vederea combaterii acestor boli și dăunători, este recomandată aplicarea unor măsuri
agrotehnice co mplexe precum și a unor tratamente chimice preventiv -curative.

4.6. Recoltarea

Recoltarea căpățânilor de varză se realizează eșalonat, în perioada 10 septembrie 30 octombrie,
prin smulgere.
După recoltare, acestea se fasonează, îndepărtându -se frunzele de la baza căpățânii, apoi se
sortează, păstrându -se doar exemplarele viguroase, sănătoase, ce au păstrat în totalitate
caracteristicile soiului cultivat.
De regulă, varza roșie pentru căpățână realizează producții de aproximativ 25 -30t/ha.

Figura 4.2 . Recolta rea verzei roșie

Răileanu Marcela – Ionela (Cioată) Lucrare de disertație
21

CAPITOLUL V – REZULTATE EXPERIMENTALE

5.1. Importanța selecției conservative

Cercetătorii din legumicultură și nu numai, fermierii și cultivatorii de plante agricole, au
demonstrat, de nenumărate ori, că calitatea semințelor utilizat e la însămânțarea diferitelor culturi,
are ca rezultat implicit sporirea producției agricole.
Aceste informații sunt de mare valoare, părerile fiind aceleași la toți fermierii din România,
deoarece o sămînță de rang superior, trebuie să posede o puritate varietală și fizică, valoare genetică
și biologică, gradul de germinație ridicat, liberă de boli/dăunători deci sănătoasă, vigoare precum și
caracteristicile ce duc la sporirirea producției.
În vederea obținerii unor semințe cu caracteristici calitativ -superioare, este necesară
cunoașterea ameliorării, geneticii dar și a producerii de semințe, și implicit aplicarea metodelor
moderne de selecție conservativă.
Procesul de selecție conservativă, are ca obictiv de activitate, obținerea de sămânță de bază și
prebază, utilizând metode de lucru și tehnici specifice; selecția conservativă asigură menținerea unei
uniformități, identități precum și a stabilității soiurilor, valoarea biologică și agroproductivă a
acestora.
Pentru realizarea acestor obiective, între gul proces de producere a semințelor se bazează pe
menținerea structurii genetice și valorii sale biologice inițiale, începând de la alegerea plantelor
tipice până la asigurarea seminței certiciate pentru însămînțarea de consum.
Procesul de producere a se mințelor, de regulă, durează până 5 -6 ani, și se execută
următoarele loturi semincere:
– Câmpurile de menținere, timp de 1 -3 ani;
– Câmpurile de prebază, timp de 1 -2 ani;
– Loturile pentru producerea seminței de bază, durează 1 an;
– Loturile pentru obținerea de s ămânță certificată (C1,C2).
Pe întregul parcurs al producerii de sămânță , genotipurile sunt supuse asupra influenței
tuturor f actorilor de mediu, precum cei genetici, biologici, ecologici, amestecurile mecanice, cauze
ce pot duce la scăderea valorii iniția le a soiurilor, respectiv a calității, implicit ducând la o
depreciere a capacității de producție.

Răileanu Marcela – Ionela (Cioată) Lucrare de disertație
22
Prin urmare, obiectivele de selecție urmărite de noi în procesul ameliorării și producerii de
sămânță de varză roșie, soi Cap de Negru, sunt determinate de necesitatea unei aprovizionări
continuie a pieței, implicit satisfacerea cerințelor consumatorilor.
Astfel că, pentru realizarea unor producții de sămânță, respectiv a verzei roșie, trebuiesc
luate în vedere următoarele caracteristici: durata perioadei de vegetație, gradul de
productivitate,rezistența de secetă/umiditate ridicată, rezistența la boli/dăunători precum și aspectul
habitatului.
Cele mai importante caracteristici, care trebuiesc avute în vedere și lucrat la îmbunătățire
sunt: gustul și aroma, mirosul, conținutul de substanțe nutritive și vitamine, și nu în ultimul rând
forma și mărimea.
Deci, principalele caracteristici ce se vor urmări la varza roșie, soi Cap de Negru, prin
procesul selecției conservative sunt următoarele:
1. Gradul de precocita te – reprezentat fiind de scurtarea perioadei de vegetație;
2. Rozeta de frunze – reprezentată fiind de mărimea și poziția acesteia;
3. Căpățâna – reprezentată de mărime, formă, culoare și densitate;
4. Gradul de uniformitate a încrețirii (gofrării) frunzelor;
5. Grosimea nervurilor frunzelor;
6. Gradul de frăgezime a frunzelor;
7. Productivitatea plantelor;
8. Rezistența la boli și dăunători;
9. Rezistența căpățânii la crăpare;
10. Poziția frunzelor în rozetă – orizontală, erectă (ușor ridicată de la suprafașa solului);
11. Frunza – mărime (mică, mijlocie, mare) forma limbului (rotunjit, lung, lat),tipul frunzei (liră,
liră netipică, întreagă), marginile frunzei (netede, slab ondulate, ondulate), aspectul
suprafeței limbului (neted, ușor gofrat, gofrat, foarte gofrat), aspectul nervașiun ii limbului
(fină, mijlocie, grosieră, evantai, semievantai), culoarea limbului frunzei (verde -argintiu,
verde -deschis, verde -intens, verde -gălbui, verde -albăstrui, violaceu, albastru -violaceu),
acoperirea limbului cu priună (slab, mijlociu, puternic);
12. Pețiolul – dimensiuni (lung, mijlociu, scurt, far pețiol), caracteristici (îmbrăcat, simplu);
13. Căpățâna, forma acesteia:
 Turtită – cu indicele de formă 0,4-0,7;
 Globulos turtită – cu indicele de formă 0,7 -0,8;

Răileanu Marcela – Ionela (Cioată) Lucrare de disertație
23
 Globuloasă – cu indicele de formă 0,8 -0,1;
 Conică – cu indicele de formă 0,8 -1,4;
 Ovală – cu indicele de formă 1,1 -2,1.
14. Dimensiunile căpățânii (mare, mică, mijlocie);
15. Greutatea căpățânii (grame);
În vederea stabilirii autenticității soiurilor precum și a caracterizării acestora, este strict
necesară uti lizarea unor caractere morfologice precum:
 Gradul îndesării căpățânii – acesta poate fi foarte afânat, afânat, mijlociu afânat,
îndesat și foarte îndesat);
 Mărimea coceanului interior – acesta poate fi:
– Scurt – reprezentând o treime din înălțimea căpățâni i;
– Mijlociu – reprezentând jum ătate din înălțimea căpățânii;
– Lung – reprezentând 2/3 din lungimea căpățânii;
– Subțire;
– Mijlociu;
– Gros.
 Lungimea coceanului exterior:
– Scurt;
– Mijlociu;
– Lung.
 Culoarea frunzelor din interiorul căpățânii:
– Violaceu;
– Albăstrui;
– Albastru -violaceu.
 Finețea frunzelor din căpățână:
– Fină;
– Grosieră.
 Poziția rozetei după formarea căpățânii:
– Orizontală;
– Semierectă;
– Erectă;
– Acoperă căpățâna.

Răileanu Marcela – Ionela (Cioată) Lucrare de disertație
24
 Precocitate:
– Timpurie;
– Semitimpurie;
– Tardivă.

SCHEMA SELECȚIEI CONSERVATIVE

Selecția este cons iderată a fi o metodă de ameliorare de o majoră importanță, unde are loc
studierea atentă a unui cultivar, precum și reținerea pentru înmulțire a plantelor cu caracter fenotipic
valoros, denumite elite sau plante elite.
Plantele elită se înmulțesc, după ca re selecția este continuată până la momentul în care se obține
o populație nouă, distinctă, uniformă, stabilă, iar apoi în funcție de performanțe se atestă ca soi nou
sau cultivar.
Schema de selecție consrvativă în vederea producerii de sămânță de bază la specia de varză
roșie, Cap de Negru , se realizează pe baza unor succesiuni a lucrărilor de alegere pe parcursul
generațiilor, până la atingerea scopului stabilit.
Schema generală a selecției conservative implică:
 Câmp de alegere (CA);
 Câmp de selecție (CS) ;
 Câmp de prebază (CpB);
 Câmp de bază (B);
 Câmp de sămânță certificată.

Răileanu Marcela – Ionela (Cioată) Lucrare de disertație
25

Figura 5.1. Schema de selecție conservativ ă la varză

Conform acestei scheme, în principiu fiecare verigă se desfășoară pe doi ani.

Răileanu Marcela – Ionela (Cioată) Lucrare de disertație
26
5.1.1. Câmpul de alegere
Câmpul de alegere, se realizează p e doi ani, respectiv în anul I plantele mamă iar în anul II la
plantele semincere.
În anul I are loc înființarea câmpului de alegere (CA) cu sămânță prebază sau bază. Astfel
încât trebuie utilizată sămânță certificată sau de o categorie biologică superioară.
Noi am utilizat în cazul de față, sămân ță de bază de la SCDL Buzău.
Câmpul de alegere a ocupat o suprafață de 500 mp, însumând aproximativ 1500 de plante,
respectându -se întocmai tehnologia prezentată în capitolul anterior.
În cazul de față, selecția conservativă s -a realizat pentru a evidenția principalele caractere
calitative și cantitative a verzei roșie.
Caracterele calitative urmărite la acest soi, sunt următoarele:
– Forma frunzei;
– Nervațiunea frunzei
– Culoarea frunzei;
– Forma căpățânii.
Caracterele cantative urmărite, sunt următoarele:
– Greuta tea căpățânii;
– Diametrul căpățânii;
– Înălțimea căpățânii.
Pe baza studiului realizat, aceste analize cantitative/calitative se determină cu ajutorul unei
probe de sondaj, ce cuprinde 50 -300 de plante, astfel putându -se stabili și procentul de plante tipice.
Selecția are loc prin reținerea din câmp a plantelor tipice, acestea putându -se planta imediat
sau păstra în silozuri sau depozite până în primăvara viitoare.
Anul II de selecție, are în vedere eliminarea plantelor bolnave sau atacate de dăunători;
precum și eliminarea plantelor netipice, care nu corespund din punct de vedere caracteristic cu
plantele elită. Numărul elitelor trebuie să fie de aproximativ 60, dar poate varia, ele stabilindu -se
începând din momentul înfloririi și până la maturitatea deplină. Sămânța elitelor se recoltează și
păstrează separat.

5.1.2. Câmpul de selecție
Câmpul de selecț ie cuprinde anul III și IV.

Răileanu Marcela – Ionela (Cioată) Lucrare de disertație
27
Anul III este câmpul de control al descendenților , aceasta organizându -se pe familii, ce
cuprind aproximativ 100 de plante . Eliminarea plantelor se realizează la nivelul întregului câmp,
eliminate fiind cele ce au pornit în tije florifere.
În momentul în care, căpățâna a ajuns la maturitate deplină , butașii fiecărei linii se recoltează
și păstrează separat.
În anul al IV – lea ar e loc înființarea câmpului de prebază, respectiv faza seminceră; fiind
format din familiile obținute deja în anul anterior. După care se face și o selecție a plantelor exact ca
în anul II; s ămânța plantelor rămase, când sunt ajunse la maturitate deplină, s unt recoltate în amestec
reprezentând astfel sămânța prebază.
5.1.3. Câmpul de prebază
Câmpul de prebază se realizează la fel ca cel a unei culturi obișnuite de varză, selecția
constând într -o purificare biologică ce are loc în momentul recoltării căpățân ilor. Prin acest
procedeu de purificare biologică, are loc eliminarea plantelor bolnave, atacate precum și a celor ce
au pornit deja tija floriferă.
Tabel 5.1.
Indici de calitate a semințelor după STAS 814 -1975
Denumirea
speciei Umiditatea
(%) Puritatea
fizică (%) Puritatea
totală (%) Temperatura
de
germinare
(°C) Durata
încolțirii
(zile) Durata
facultății
germinative
(ani)
Clasa Clasa Mi
n. Opt. În
câmp În
sere I II I II
Varza roșie 11 99 98 90 85 3-4 20-30 5-6 4-5 4-5

5.1.4. Câmpul de baz ă
În câmpul de bază are loc faza de plante mamă și respectiv cea seminceră, înființarea având
loc în anii VI -VII. Aici au loc lucrări fitosanitare și de purificare biologică a plantelor.
Pentru însămânțarea acestor loturi este utilizată sămânța ameliorator ului în vedere a obținerii
seminței de prebază. Iar pentru producerea seminței de bază, se utilizează însămânțarea cu sămânță
de bază.

5.1.5. Câmpul de sămânță certificată

Răileanu Marcela – Ionela (Cioată) Lucrare de disertație
28
Sămânța certificată se obține începând din anul VIII, în urma înființării unei cult uri
semincere, cu material biologic (butași) de bază.
În momentul în care, se folosește la însămânțare sămânța de bază sau cea de prebază, în
urma loturilor semincere se obține o sămânță certificată 1 sau C1.
Iar atunci când însămânțarea se face cu sămân ță certificată 1 (C1) se obțin loturi semincere
de sămânță certificată 2 sau C2.
Sămânța de bază certificată C1 și C2, se produc în sectorul de Dezvoltare al Institutului și al
Stațiunilor de Cercetare Agricolă, dar și în fermele private autorizate ce au ca domeniu de
desfășurare producerea de sămânță.

5.2. Scopul și obiectivele lucrării

Obținerea semințelor de plante legumicole cu însușiri calitativ -superioare, prezintă o
importanță majoră în legumicultură, deoarece aceasta este considerată a fi mijloc ul de producție fără
de care, nu s -ar putea asigura atât menținerea unor indici calitativ -superiori cât și producția necesară
satisf acerii nevoilor consumului populației.
Astfel că, utilizarea semințelor de o valoare biologică și cultural ridicată, permit e punerea în
valoare a unor indici atât calitativ i cât și cantitativ i a soiurilor valoroase.
Prin urmare, cercetările au avu t loc în cadrul Fermei Horticole "V. Adamachi"iar scopul a
fost de a preciza limitele de variabilitate între care poate avea loc se lecția conservativă.
În vederea realizării scopului propus, s -au stabilit următoarele două obiective, respectiv:
1. Studiul variabilității principalelor caractere calitativ -cantitative a soiului de varză roșie, Cap
de Negru;
2. Identificarea și stabilirea inter valelor standard de selecție conservativă.

5.3. Material și metodă de cercetare

După cum am precizat și anterior, cercetările au avut loc în cadrul câmpului Didactic de
Legumicultură din cadrul Fermei Horticole "V. Adamachi" Iași, realizându -se astfel selec ția
conservativă la soiul de varză roșie, Cap de Negru.

Răileanu Marcela – Ionela (Cioată) Lucrare de disertație
29
Experimentul a avut loc în anul 2016, ocupând o suprafață de aproximativ 500 mp pe un
teren plat și nivelat, având amenajat și un sistem de irigare, cu ajutorul căruia apa era distribuită prin
picur are.
La data de 19 iunie a fost realizată înființarea culturii, utilizându -se răsad din categoria
biologică bază, produs în cadrul Serei Legumicole U.S.A.M.V. Iași, densitatea fiind de 400 fire/mp.
Răsadul a fost înființat pe teren nemodelat, respectiv î n rânduri echidistante la 80 cm și 35
cm între plante pe rând. Răsadul a avut vârsta de 40 de zile în momentul plantării, rezultatând în
final o densitate de aproximativ 35700 plante/ha.

5.4. Rezultate obținute

5.4.1. Caracterele calitative rezultate privin d soiul de varză roșie, Cap de Negru
În urma cercetărilor efectuate, a fost pusă în evidență o ridicată variabilitate a plantelor în
câmpul de alegere, respectiv plantele mamă.
Dar nu e de neglijat nici faptul că, datorită condițiilor de mediu mai mult sa u mai puțin
favorabile, aproximativ 2% din plante au format tijă floriferă.
Procentul de plante ce corespund considerabil cu caracterele soiului plantat, este destul de
scăzut, respectiv 15 -20%, iar din acestea au fost alese circa 150 de plante ce au preze ntat o tipicitate
optimă.
În ceea ce privește proba de sondaj, la cele 150 de plante, s -au obținut următoarele rezultate:
Tabelul 5.2.
Caracterele calitative a verzei roșii, rezultate în urma cercetărilor
Caracterul calitativ Nr. de plante luat în
probă Nr. plante tipice % plante tipice
Culoarea frunzelor
externe 150 130 86.0
Nervațiunea frunzei 150 125 83.0
Forma frunzei 150 145 96.0
Forma căpățânii 150 136 90.0

Conform tabelulul de mai sus, s -a constatat că 86% din plantele elită au culoarea frunze i
externă conform caracterelor tipice.

Răileanu Marcela – Ionela (Cioată) Lucrare de disertație
30
În ceea ce privește, caracterul privind nervațiunea frunzei, acesta nu se încadrează pentru
admisie, deoarece puritatea biologică trebuie să fie de cel puțin 92%, iar în cazul de față doar 125 de
plante sunt tipice , respectiv 85%.
După cum se poate observa, plantele tipice au fost de 145 respectiv 96% în ceea ce privește
forma frunzei, iar pentru indicele privind forma căpățânii avem doar 136 dee plante elită, adică 90%.
În concluzie, după cum putem observa puritatea b iologică a soiului de varză roșie, Cap de
Negru nu este corespunzătoare la toate caracterele urmărite, recomandat fiind ca selecția plantelor
mamă, să se realizeze într -un mod foarte sever, alegând strict plantele tipice 100%.

5.4.2. Caracterele cantitati ve rezultate privind soiul de varză roșie, Cap de Negru
În vederea determinării greutății căpățânii de varză roșie, s -au prelevat 30 de probe,
rezultând următoarele informații:
Tabelul 5.3.
Variabilitatea greutății căpățânii de varză roșie, soi Cap de neg ru

Nr. probă Greutate (kg) Nr. probă Greutate (kg) Nr. probă Greutate (kg)
1. 4,00 11. 4,45 21. 4,01
2. 3,41 12. 3,76 22. 4,08
3. 3,65 13. 3,82 23. 3,66
4. 3,80 14. 4,12 24. 4,13
5. 4,10 15. 3,55 25. 3,88
6. 3,85 16. 4,20 26. 3,67
7. 3,50 17. 3,77 27. 4,09
8. 3,20 18. 3,33 28. 4,13
9. 4,06 19. 3,69 29. 3,07
10. 3,96 20. 4,19 30. 4,14

După cum putem observa, greutatea cea mai scăzută este de 3,07 kg iar cea mai ridicată de
4,45 kg, variând astfel între aceste limite.
Greutatea medie a căpățân ii de varză roșie, soi Cap de Negru este de 3,84 kg.

Răileanu Marcela – Ionela (Cioată) Lucrare de disertație
31
Putem trage următoarea concluzie din aceste rezultate, că soiul de varză roșie, Cap de Negru
are o căpățână mult mai mică și respectiv o greutate mai scăzută compar ativ cu varza albă de
căpățână.
Tabelul 5.4.
Rezultatele privind diametrul căpățânii la varza roșie, soi Cap de negru
Nr. probă Diametrul
(cm) Nr. probă Diametrul
(cm) Nr. probă Diametrul
(cm)
1. 17,80 11. 18,60 21. 16,90
2. 16,30 12. 16,60 22. 18,80
3. 16,80 13. 17,80 23. 16,60
4. 17,90 14. 16,90 24. 18,20
5. 16,00 15. 17,10 25. 17,30
6. 17,00 16. 16,70 26. 17,20
7. 18,30 17. 18,50 27. 16,40
8. 17,80 18. 16,90 28. 17,70
9. 16,60 19. 16,70 29. 16,80
10. 18,10 20. 19,00 30. 17,20

Din punct de vedere diametral, soiul de varză roșie, Cap de Negru se încadrează în limitele
16,00 – 19,00 cm, media fiind de aproximativ 17,40 cm. Aceeași concluzie o putem trage ca și în
privința greutății, că va rza albă pentru căpățână are valori mult mai ridicate diametral vor bind,
respectiv 17,2 – 21,9 cm.
Tabelul 5. 5.
Rezultatele privind înălțimea căpățânii de varză roșie, soi Cap de Negru
Nr. probă Înălțime (cm) Nr. probă Înălțime (cm) Nr. probă Înălțime (cm)
1. 15,40 11. 17,00 21. 16,70
2. 15,50 12. 16,90 22. 17,20
3. 17,30 13. 16,70 23. 17,20
4. 16,50 14. 15,90 24. 15,10
5. 17,00 15. 15,70 25. 16,60
6. 16,80 16. 16,50 26. 15,80
7. 15,60 17. 15,20 27. 16,10

Răileanu Marcela – Ionela (Cioată) Lucrare de disertație
32
8. 15,80 18. 16,20 28. 15,20
9. 16,10 19. 15,40 29. 16,30
10. 17,10 20. 16,40 30. 17,15

Conform tabelului de mai sus, înălțimea căpățânii de varză roșie, soi Cap de Negreu variază
între următoarele limite: 15,10 și 17,30 cm; media per total fiind de 16,30 cm.
Varza albă pentru căpățână se încadrează între 16,1 – 19,1 cm, respectiv o medie de 17,30
cm.
Tabelul 5.6.
Variabilitatea c aracterelor cantitative în cazul soiului de varză roșie, Cap de Negru
Caracter Xmin˚ X max X S s% X±s Indivizi în intervalul
de selecție (%)
Greutatea
căpățânii
(kg) 3,07-4,45 3,78 0,60 16,5 3,91-
4,20 43%
Diametru
căpățânii
(cm) 16,0-19,0 17,5 1,96 10,3 16,8-
18,4 33%
Înălțimea
căpățânii
(cm) 15,1-17,3 16,2 1,25 9,80 16,9-
17,3 33%

Unde:
Xmin – valoarea minimă obținută
Xmax – valoarea maximă obținută
X – media aritmetică dintre X min și Xmax
S – variabilitatea
S% – coeficientul de variabilitate
X±S – limitele intervalului în vederea alegerii plantelor el ită
Conform tabelului 5.6. se pot evidenția în mod concret limitele de variabilitate a caracterelor
luate în calcul, media aritmetică a acestora, nivelul variabilității precum și limitele în care se
recomandă a se face alegerea elitelor.

Răileanu Marcela – Ionela (Cioată) Lucrare de disertație
33
Conform datelor de mai sus , greutatea căpățânii variază între următoarele limite 3,07 -4,45
kg, media ari tmetică are valoarea de 3,78 kg . În ved erea selecției elitelor e ste recomandat intervalul
3,91-4,20.
Șirul de variabilitate a fost calculat, pe baza următoarelor date:
 Număr de indivizi: 30
 Număr de clase de variații: 4
 Interval de clasă : V
 Amplitudinea: A
A=X max-Xmin=1,38
V= A : nr. clase= 1,38 : 4=0,345
Tabelul 5.7.
Variabilitatea greutății căpățânii de varză roșie conform șirului de variație
Clasa 3,07 –
3,50 3,51 –
3,90 3,91-
4,20 4,21-
4,45
Nr. plante 5 8 13 4
Frecvența 5 8 13 4

Observând tabelul de mai sus, s -au ales 4 clase pentru un numă r de 30 de indivizi. Din
tabelul de variație cea mai ridicată frecvență există în clasa 3,51 -3,90, adică plantele de varză ce se
încadrează cu greutatea în acest interval. Iar frecvența cea mai scăzută există în clasa 4,21 -4,45 cu
respectiv 4 plante.
În ceea ce privește diametru căpățânii de varză roșie, acesta variază între 16,00 respectiv
19,00 cm conform tabelului 5.6., iar media aritmetică a acestui caracter este de 17,5 cm.
Coeficientul de variabilitate, demonstrează variabilitatea mijlocie a caracter ului diametral.
Pe baza calculelor, s -a determinat intervalul de selecție a plantelor elită, fiin d cuprins între
16,8 și 18,4 cm.
Șirul de variație al caracterului diametral al verzei roșie, a fost calculat astfel:
 Număr de indivizi: 30
 Număr de clase de var iație: 4
 Interval de clasă: V
 Amplitudinea: A=X max-Xmin

Răileanu Marcela – Ionela (Cioată) Lucrare de disertație
34
A=X max-Xmin=19,00 -16,00=3,00
V=A : nr. clase= 3,00 : 4=0,75
Tabelul 5.8.
Variabilitatea verzei roșii, conform caracterului diametral al căpățânii
Clasa 16,0-16,7 16,8-17,5 17,6-18,4 18,5-19,0
Nr. pla nte 7 10 10 3
Frecvența 7 10 10 3

Din tabelul variațiilor rezultă că, frecvența maximă o au plantele cuprinse în clasele 16,8 –
17,5 respectiv 17,6 -18,4. După aceste valori atât în stânga cât și în dreapta se observă o scădere a
limitelor de variație a a cestui caracter.
În ceea ce privește înălțimea căpățânii , aceasta variază între limitele 15,1 și 17,3 cm.
Coeficientul de variabilitate, demonstrează precum și la ceilalți 2 factori, va riabilitatea mijlocie a
caracterului .
În vederea exprimării variabilității acestui caracter, s -a întocmit șirul de variații, rezultând:
 Numărul de indivizi: 30
 Numărul de clase de variații: 4
 Intervalul de clasă: V
 Amplitudinea : A=X max-Xmin=17,3 -15,1=2,2
V=A : nr. clase= 2,2 : 4=0,6
Tabelul 5. 9.
Variabilitatea caracterului înălțimii căpățânii la soiul de varza roșie
Clasa 15,1-15,6 15,7-16,2 16,3-16,8 16,9-17,3
Nr. plante 7 6 7 10
Frecvența 7 6 7 10

Conform tabelul 5.9. înălțimea cea mai întâlnită la varza roșie soi Cap de Negru , variază în
limitele 16,9 respectiv 17,3 , având 10 exemplare.
În ceea ce privește valoarea frecvenț ei, se observă o scădere spre limitele minime și cele
maxime, ale acestui caracter.

Răileanu Marcela – Ionela (Cioată) Lucrare de disertație
35

CONCLUZII

1. Ca o primă concluzie de o importanță majoră, trebuie să evide nțiem faptul că, soiul de varză
roșie Cap de Negru , reprezintă o populație genetică, ce îndeplinește condițiile soiului,
respectiv omogenit ate, distinctibilitate și stabilitate.
2. În ceea ce privește procesul de selecție conservativă, putem observa că studiul variabilității a
scos în evidență faptul că, soi ul Cap de Negru prezintă o populație uniformă, bine
echilibra tă, implicit oferindu -i stabilitate.
3. Conform studiului realizat, greutatea căpățânii prezintă variabilitat e mică, ceea ce îi conferă
o uniformitate a recoltei.
4. Caracterul înălțimii respectiv diametrul căpățânii, prezintă a mbele o variabilitate mijlocie ,
conform literaturii de specialitate, acest lucru fiind absolut normal.
5. Studiul de față demonstrează următoarele date privind caracterele luate în lucru:
– Media greutății căpățânii de varză roșie, soi Cap de Negru este de 3,78 kg , iar intervalul
de selecție se încadrează în limitele 3,91-4,20 kg;
– Media diametrului căp ățânii d e varză roșie este de 17,5 cm , iar intervalul de selecție se
încadrează în limitele 16,8-18,4 cm;
– Media înălțimii c ăpățânii de varză roșie este de 16,2 cm , iar intervalul de selecție se
încadrează în limitele 16,9-17,3 cm.