RADU Georgiana – Doinița [621901]
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
LUCRARE DE LICENȚĂ
Conducător științific:
Prof. Univ. Dr. Marin MANOLESCU
Absolvent: [anonimizat]
2020
Universitatea din Bucur ești
Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Program de studii:Pedagogia învățământului primar și preșcolar
EVALUAREA TRADIȚIONALĂ,
EVALUAREA MODERNĂ ANALIZĂ
COMPARATIVĂ ȘI RELAȚII
Conducător științific:
Prof. Univ. Dr. Marin MANOLESCU
Absolvent: [anonimizat]
2020
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 1
1. FUNDAMENTE TEORETICE ………………………….. ………………………….. ……………………….. 3
1.1. Definiție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 3
1.2. Rolul evaluării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 4
1.3. Operațiile evaluării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 5
1.4. Strategii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 5
1.5. Tendințe de modernizare a metodelor de evaluare ………………………….. …………………. 6
2. METODE DE EVALUARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. 10
2.1. Metodele tradiționale de evaluare și caracteristicile acestora ………………………….. …. 11
2.1.1. Evaluarea orală ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 12
2.1.2. Evaluarea scrisă ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 14
2.1.3. Evaluarea practică ………………………….. ………………………….. ………………………… 16
2.2. Metodele moderne de evaluare și caracterist icile acestora ………………………….. …….. 17
2.2.1. Portofoliul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 18
2.2.2. Proiectul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 19
2.2.3. Investigația ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 20
2.2.4. Observarea comportamentului elevului ………………………….. ………………………… 21
2.2.5. Autoevaluarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 21
2.3. Evaluarea tradițională versus evaluarea modern ………………………….. ………………….. 22
2.3.1. Evaluarea tradițională ………………………….. ………………………….. ……………………. 22
2.3.2. Evaluarea modernă ………………………….. ………………………….. ……………………….. 23
2.3.3. Comparație intre metodele de evaluare ………………………….. ………………………… 24
3. CERCETAREA AC ȚIUNII PRIVIND METODELE TRADI ȚIONALE ȘI MODERNE
DE EVALUARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 26
3.1. Cadrul cercertării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 26
3.2. Instrumente utilizate pentru culegerea datelor ………………………….. ……………………… 26
3.3. Scopul si obiectivele cercetarii ………………………….. ………………………….. ……………… 27
3.4. Ipotezele cercetarii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 27
3.5. Subiecții cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 28
3.6. Metode de cercetare folosite ………………………….. ………………………….. …………………. 28
3.7. Prezentarea rezultatelor și interpretarea lor ………………………….. …………………………. 29
3.7.1. Atitudinea cadrelor didactice din invatamantul primar cu privire la metodele de
evaluare ………………………………………………………………………………….29
3.7.2. Analiză comparativă – utilizarea metodelor de evaluare din cic lul primar de către
cadrele didactice din mediul urban vs. mediul rural ………………………….. …………………… 36
3.7.3. Perceptia elevilor de clasa a IV -a privind utilizarea metodelor de evaluare
folosite de catre cadrele didactice ………………………….. ………………………….. ……………….. 38
3.7.4. Analiză comparativă – percepția elevilor din mediul urban versus mediul rural cu
privire la metodele de evaluare ………………………….. ………………………….. …………………… 44
4. CON CLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 46
4.1. Concluzii ale lucrării ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 46
4.2. Sugestii și recomandari ………………………….. ………………………….. ………………………… 47
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 58
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
1
INTRODUCERE
Lucrarea abordeaz ă o tem ă deosebit de important ă pentru sistemul educa țional și
anume evaluarea, component ă fundamental ă a procesului educati v.
Pentru ca evaluarea s ă reprez inte pe deplin un element constitutiv al triunghiu lui
educa țional ( predare – învățare – evaluare ) de -a lungul timpului s -au identificat diverse
metode de evaluare atât tradiționale cat și moderne ( alternative ), optime ș i eficiente
pentru verificarea ni velului de compet ență dobândite de elevi.
În cad rul primul ui capitol sunt prezentate aspecte teoretice ale temei, fiind vizate
prioritar metodele și conceptele de interpretare tradi ționale și moderne, principalele
direc ții de evolu ție, schimbarea și tran sformarea metodel or de evaluare. Este eviden țiată
dinamica n oului concept de evaluare scolar ă.
În cel de -al doilea capitol vom reg ăsi prezentarea metodelor de evaluare, at ât cele
tradiționale c ât și cele alternative. Sunt p rezentate at ât avantajele c ât și dezavantajele sau
limitele fiec ărei metode de eval uare și de ce este relevant ă asigurarea echilibrului între
cele dou ă metode de evaluare.
În capitolul trei, s -a realizat o cercetare cu privire la metodele clasice de evalua re
versus metodele moderne.
Scop ul cercet ării est e definirea schemei de evaluare u tilizate în învățământul
primar at ât din mediul urban cat și rural. În acest scop s -au realizat trei ipoteze dup ă care
s-au urm ărit utilizarea at ât a metodelor tradi ționale cât și a metodelor alternativ e din
mediul urban și mediul rural.
Obiectivele de pe parcursul cercet ării sunt urm ătoarele:
1. Determinarea metodelor utilizate în mediul urban;
2. Determinarea metodelor utilizate în mediul rural;
3. Compararea metodelor de evaluare utilizate în mediul urban și a ce lor utilizare
în mediul rural.
Pentru a efectua ce rcetarea, au fost alc ătuite dou ă chestionare:
– unul pentru cadrele didactice din învățământul primar ( vezi Anexa 1);
– unul pentru elevii de clasele a IV -a ( vezi Anexa 2) .
În urma analiz ării și interpret ării datelor ob ținute din cercetare și în urma apl icării
instrumentului de lucru s -a constatat c ă metodele clasice de evaluare sunt mult mai des
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
2
aplicate în ambele medii de provenien ță, iar metodele modere de evaluare se u tilizeaz ă
mai frecve nt în mediul urban dec ât în cel rural.
În finalul lucr ării sunt formate concluziile și recomand ăriile propuse în urma
efectu ării studiului.
„ Învățăm pentru via ță, nu pentru scoal ă.”
Seneca
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
3
1. FUNDAMENTE TE ORETICE
1.1. Defini ție
Există foart e multe defi niții ale noțiunii de evaluare, încât o încercare de a
le prezenta măcar pe cele mai cunoscute sau ș i mai mult, de a le clasifica pe toate ar depăși
cu mult spațiul acestei lucrări.
Pentru definirea conceptului de evaluare Constantin Cucoș cite ază mai mulți
teoreticieni:
„Gérard Scallon de pi ldă, distinge trei mari planuri de semnificație epistemică
pentru verbul a evalua:
A) a concepe o procedură de evaluare;
B) a face practic o evaluare;
C) a exprima o evaluar e.” 1
Verbul a evalua este coexi stent semantic cu alte verbe, cum ar fi a aprecia, a
constata, a estima, a examina, a cântări, a judeca, a măsura, a nota, a valida, a valoriza, a
expertiza etc.” 2
A concepe o procedură de evaluare se referă la crearea unu i instrument potrivit
pentru eval uarea care urmeaz ă să se desfășoare. A face practi c o evaluare face referire la
punerea în practică a instrumentelor alese, la evalu area propriu -zisă. Iar a exprima o
evaluare presupune explicarea a ceea ce se dorește să se evalueze.
Ioan Jinga definește evaluarea , astfel : „un proces complex de comparare a
rezultatelor activității instructiv -educative cu obiectivele planificate (evaluarea calității),
cu resursele utilizate (evaluarea eficienței) sau cu rezultatele anterioar e (evaluarea
progresului).”3
Așad ar, putem spune d espre evaluare că este un act did actic complex care asigură
eviden țierea calității și cantității cunoștințelor dobândite și eficiența performanțelor
1 Cucoș, C. (2008), Teoria și metodologia evaluării , p.23
2 Vogler, Jean (coor d), (2008) Evaluarea în învățământul preuniversitar , p.23
3Jinga, I. (2006) Evaluarea performanțelor șco lare,p. 386
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
4
formate în mod curent, periodic și final, oferind soluții de perfecționare a actului de
predare – învățare.
Toate aceste definiții ale con ceptului de evaluare, enumerat e mai sus, scot în
evidență principalele caracteristici ale evaluării:
• „evaluarea este o acțiune care presupune un efort intelectual, de înțeleg ere,
de memorare, nu un efort fi zic;
• se bazează p e obiective măsurabile;
• implică u tilizarea unor instrumente de evaluare;
• se realizează de către cadrul didactic, acesta dirijează întregul proces de
evaluare;
• se realizează cu un scop, vizând obiectivele sta bilite;
• conduce la luarea unor d ecizii, privind am eliorarea și îmbunătățirea
situa ției constatate în urma realizării evaluăr ii;
• se finalizează printr -o judecată de valoare.” 4
1.2. Rolul evalu ării
Întrebarea pe care și -o pun de cele mai multe ori cadrele didact ice și elevii: de
ce trebuie să evaluăm sau să fim evaluați? , deține o multitudine de răspunsuri. Printr e
care și:
• pentru îmbunătățirea performanțelor școlare;
• pentru îmbunătățirea instrumentelor de evaluare utilizate în procesul
evaluativ;
• pentru îmbunătă țirea strategii lor și metodelor de eval uare adopta te în
procesul evaluativ;
• pentru realizarea unei ierarhii a rezultatelor obținute în urma evaluării;
• pentru corectarea rezultatelor;
• pentru urmărirea progresului școlar;
• pentru identificarea anumitor disfun cții ale acestui proces și adopt area
unor strategi i de evaluare corec te;
• pentru a cunoaște care este stadiul de pornire;
4 Vasile , C., Ene, D. (2015) Metodica și evaluarea pentru examenele de titularizarea și definitivare în
învățământ, p.68
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
5
Pentru a adapta procesul instructiv -educativ în funcție de rezultatele obținute
(satisfăcătoare sau nesatisfăcătoare).
1.3. Opera țiile evalu ării
Pentru a afla dacă procesul instructiv -educat iv (predarea -învăța rea) a fost realizat
cum trebuie este necesară evaluarea. Evalua rea este utilizată pentru a se vedea progresul
sau regresul cunoștințelor acumulate în urma predării -învățării.
Operațiile evalu ării înseamnă „urmărirea paș ilor ce trebuie î nfăptuiți pentru a
determina măsura în care obiectivele procesului de învățământ au fost realizate.”5
Evaluarea presupune patru operații schematizate astfel:
Evaluare = verificarea + îndrumarea + măsurarea + ap recierea
Aceste operații au rol de reglare a p rocesului instructi v – educativ, deoarece în
urma evaluării se pot face mod ificări asupra procesului de predare și învățare.
1.4. Strategii
În școală, „în ultimii ani se folosesc tot mai mult probele de control care furnizează
informații semnificative despr e randamentul școlar al elevilor și despre realitatea
activității cadrelor didactice. Fie că sunt pr obe inițiale, de proces sau sumative, acestea
asigură evaluării un caracter continuu și un nivel înalt de obie ctivitatea”6
Odată cu apariția întrebărilor când și cum ar trebui să se efectueze evaluarea au
apărut și cele 4 tipuri de evaluare: evaluare formativă, evaluare sumativă, evaluare
criterială și evaluarea normativă , iar în 2008 în învățământul din România a apărut și un
al cincilea tip de evaluare: evalua rea inițială .
Teori a și practica evaluativă au fost marcate în timp de următoarele patru
paradigme docimologice:
1. evaluarea „comparativă”, a cărei funcție principală era de a compara elevii
și de a-i clasifica, raportându -i pe unii la alții, acordându -le diplomă sau alte distincții
după nivelul lor de reușită;
2. evaluarea „prin obiective” sau evaluarea „criterială” care are ca rol să
furnizeze informații funcționale, permițând elevilor să se si tueze în raport cu atingerea
obiectivelor comune pentru toț i elevii (standard e unitare) și oferind soluții de ameliorare;
5 Dragomir, G. M., Todorescu, L. L. (2013), Repere în evaluare, p.20
6 Molan, V. (1986) , -Rigoare și eficiență în verifica rea cunoștințelor ele vilor, p.12
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
6
3. evaluarea „corectivă”, care propune o nouă paradigmă, nu numai
„decizională” ci și „informațională”. Ea are ca scop să ofere elevu lui infor mații
suplimentare în funcție de dificultățile constatate pentru a -i facilita învățarea;
4. evaluarea „conștientizată” sau „formatoare”, care este în dezvoltare și are
la bază evoluțiile recente din domeniul psihologiei cognitive și pedagogiei pr ivind
integrarea evaluării î n procesul de învățare.
Scopul acesteia penduleaz ă între cogniție, ca ansamblu al proceselor prin
intermediul cărora elevul achiziționează și utilizează cunoașterea și metacogniție, ca
proces de „cunoaștere despre autocunoașter e”.
Evaluarea conștientiza tă sau formatoare este o nouă m egaconcep ție. Ea
corespunde unui demers dominant pedagogic care favorizează participarea ac tivă și
autonomia elevului, furnizându -i repere explicite, în scopul de a lua în mâini propria
transformar e, fiind conștient de propri ile dificultăți și lacune. A ceastă nouă și ultimă
accepțiune a evaluării trebuie însoțită de o creștere a practicilor de reglare dar și de o
modificare fundamentală de mentalitate.
1.5. Tendin țe de modernizare a metodelor de evaluare
Astăzi s e discut ă din ce în ce mai mult despre necesit atea unei “culturi eval uative”
care trebuie formată și promovată în rândul celor care se ocupă de fo rmarea tinerelor
generații. Pentru aceasta sunt necesare transformări fundamentale în primul rând în
mentalita tea teoreticienilor și practicienilor din domeniul educației. Esența schimbărilor
petrecute în ultimul deceniu al secolului trecut și care se continuă și a stăzi derivă din
aceea că „evaluarea școlară este concepută din ce în ce mai mult ca parte integrată a
procesului de î nvățare și jalon al acesteia”7. Conceptul care a mod ificat întreaga
pedagogie a ultimelor decenii și care nu și -a epuizat încă resursele este cel de „evaluare
formativă”.
Acest concept instituie evaluarea ca mijloc de for mare a elevului și permite
observare a evoluției competențelor sale. Consid erarea evaluă rii moderne ca făcând parte
integrantă din procesul de învățare, intim asociat acestuia , a condus la distanțarea sa de
tradiționala „verificare” a cunoștințelor și chiar de tradiționala a preciere școlară.8
Evaluarea modernă, care promove ază tranziția de la noțiunea de control a însușirii
cunoștințelor la conceptul de evaluare atât a rezultatelor învățării dar mai ales a proceselor
7 Abernot Y.,(1988), Les méthodes d’évaluation scolaire , p.5
8 Cerghit I., (2008) , Sisteme alternative și comple -mentar e de instruire , p. 292
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
7
pe care le implică, semnifică trecerea d e la o pedagogie a transmiterii cunoșt ințelor la o
pedagogie a însuși rii cun oștințelor ș i a științei de a deveni.
Integrarea evaluării în structura activității didactice de către concepțiile pedagogiei
moderne determină amplificarea funcției educative a ac esteia, situând -o într-o poziție
cheie în procesul instructiv -educati v. Acea stă consecin ță derivă dintr -o firească înțelegere
a evaluării ca „știință a valorii”9
A evalua înseamnă, printre altele, a emite judecăți de valoare, ceea ce presupune a te
raport a la valori, a face trimitere la un sis tem de valori. Procesul evaluat iv își relevă pe
deplin funția de feed -back atunci când educatorul și elevii se regăsesc în calitate de
parteneri în cadrul procesului educațional. Aceasta presupune ca fiecare dintre pa rteneri
să conștient izeze rolul pe care îl deține la nivelul interacți unii did actice și s ă folosească
reacțiile celuilalt pentru a -și optimiza propriul comportament.
Caracteristicile actuale ale conceptului de evaluare pot fi sintetizate astfel:
– pentru a fi corect, profesor ul trebuie să fie n eutru și obiectiv pe cât posibi l;
– a evalua un el ev înseamnă a -i transmite informații utile;
– evaluarea trebuie să -l ajute pe elev;
– evaluarea școlară nu este decât un mijloc în slujba progresului elevului, nu un
scop în sine;
– evaluarea trebuie să f ie în slujba procesulu i educati v și integrată aces tuia;
– evaluarea trebuie să aprecieze înainte de toate drumul parcurs de elevi:
progres/regres;
– evaluarea trebuie să stimuleze activitatea elevului și să faciliteze progresul său;
– evaluarea trebuie să se facă în folosul copilulu i; ea trebuie să -l ajute să -și
construiască viitorul;
– evaluarea trebuie să se adreseze unei ființe în devenire care nu a încheiat procesul
de dezvoltare;
În învățământ, evaluarea dobândește o anumită spe cificitate, având î n vedere
faptul că activitatea educațională în ans amblul ei este orientată și raportată la un sistem
de valori ale culturii, ale științei, literaturii și artei, ale fil osofiei și moralei, ale calității
umane și sociale. Cu alte cuvinte î nvățământul își dec lară în mod clar prioritățile p entru
un anumit sis tem de valori, își justifică opțiunile și preferințele în raport cu anumite valori
9 Cerghit I. (2008) , Sisteme alternative și comple -mentare de instruire ,p. 287.
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
8
traduse în obiective. Aceste valori trebuie să și le în sușească și să și le interiorizeze elevul,
să le integreze în struct urile sale de cunoaștere și sim țire, în conduita p ersonală.
Din perspectiva abordării curriculare și sistemice a procesului de învățământ,
evaluarea face parte integrantă dintr -un tot, nu trebuie tratată izolat, ci în strânsă corelație
cu celelalte activit ăți prin care se realizează pro cesul de învățământ , cu predarea și
învățarea. Pe de altă parte, metodele, tehnicile și instrumentele de evaluare nu pot fi
disociate de celelalte variabile ale evaluării: obiectul evaluării (ce se evalueaz ă),
obiectivele edu caționale, strategiile evaluati ve etc.
O caracteri stică a ultimelor lucrări de referință în domeniu este aceea că în domeniul
școlar trebuie să vorbim despre evaluare în termeni de procese . În locul termenului
consacrat de “evaluare” tre buie să vorbim de “ activitate evaluativă”, de “eva luare în
acțiune, î n desfășurare”.
În domeniul evaluării școlare asistăm la un proces de îmbogățire a acesteia și tranziția
de la manifestarea ei ca instrume nt de măsură și control la un demers centrat pe î nvățarea
de către e lev, pe procesele cognitive ale acestuia, pe regla rea și pe autoreglarea
cunoașterii. Din perspectiva acestor idei, evaluarea școlară devine dinamică, centrată pe
proce sele mentale ale ele vului, favorizând autoreglarea, autoreflecția și înlocuind acea
conc epție statică, bazată pe contro l, examinare, sancț iune. În acest fel se poate ajunge la
“învățarea asistată de evaluare”.
Principalele tendințe de modernizare a evaluării școlare pot fi si ntetizate astfel:
– s-a îmbogățit cantitativ și s -a dezvoltat calita tiv cadrul conceptual din domen iul
evaluativ ; în v ocabularul cotidian, cu privire la evaluare se întâlnesc frecvent o
multitudine de termeni noi, în timp ce alții folosiți tradițional și -au îmbogățit semnificația,
în consens cu schimbări le din planul teori ei și practicii educaționale.
– evaluarea modernă este abordată în termeni de procese și nu de proceduri /
modalități de măsurare a rezultatelor învățării. Termenul clasic de “evaluare”, c are ne
conduce în mod spontan și obligatoriu cu g ândul la “control”, “verificare”, “examinare”,
ar trebui înlocuit, nu numai la nivel terminologic, cât mai ales ca mod de concepere, prin
sintagma "activitate evaluativă". Din perspectiva modernă, “a evalua” înseamnă a
desfășura o activitate care însoțește pas cu pas procesu l de predare -învățare.
– introd ucerea în teoria și practica pedagogică a c onceptului de „evaluare formativă”
a determinat atenționarea pedagogilor asupra faptului că obiectul lor de studiu în
domeniul evaluativ, în consens cu ideile psih ologiei cognitive, trebuie să -l reprezinte cu
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
9
prioritate procesele de învățare ale elevilor și nu comportamentele manifestate de aceștia
ca rezultat al învățării.
– o altă idee de bază vizează coresponsabili zarea celui care învață (elevul). Aceasta
presupu ne dezvoltarea capa cității de autoreflecție asupra propriei învățări, intrarea în
funcțiune a mecanismelor metacognitive. Cu alte cuvinte, “cunoaștere despre
autocunoaștere”.
– învățământul modern solicită c onceperea unui nou cadru de evaluare, a unui nou
sistem de referință care să aibă la bază formarea competențelor elevi lor. Multe sisteme de
învățământ, inclusiv cel românesc din ultimii ani, își propun să dezvolte activitatea
instructiv -educativă având ca referențial competențele generale și specifice pe care
trebuie să le dobândească cel ce învață pe p arcursul și la fina lul unui ciclu de instruire, al
unui an de studiu etc. Centrarea pe competențe este o preocupare majoră a ultimilor an i.
În prezent se ti nde spre o evaluare complexă, realizată prin inte rmediul unei
metodo logii complexe și a unui instru mentar diversificat .
S-a extins gama metodelor de evaluare folosite de cadrele didactice la clasă,
vorbindu -se tot mai mult despre complementaritatea metodel or tradiționale (evaluări
orale, scrise, probe pr actice etc.) cu alt ele noi, moderne (portofoliul, proiectul,
investig ația, autoevaluarea etc.), ce reprezintă de fapt alternative în contextul educațional
actual, când se cere cu insisten ță deplasarea accent ului de la evaluarea produselor învățării
la eval uarea proceselor co gnitive ale elevului în timpul activității de învă țare.
Sistemul tehnicilor și instrumentelor de evaluare s -a îmbogățit substanțial. În practica
evaluativă curentă dar și în lucrări de spe cialitate de referință se solicită integrarea în
probele de evaluare a subiec ților obiectivi, semio biectivi și subiect ivi, în deplină
corespondență cu com plexitatea competențelor , performanțelor vizate prin programele și
manualele școlare.
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
10
2. METODE DE EVALUARE
Metodele de evaluare vizează modalitățile prin care este eval uat elevul. Ele însoțesc
și fac ilitează desfășurar ea procesului de învățământ. Metoda de evaluare reprezintă calea
pe care o urmează profesorul împreună cu elev ii săi în demersul evaluativ.
Înainte de a aborda analitic metodele de evalu are, este necesar s ă zăbovim asupra
calităților pe care acestea ar tr ebui să le îndeplinească:
– relevanța ( validitatea ), calitatea de a reda comportamentul cerut astfel încât să
reiasă clar legătura cu obiectivul aferent;
– echilibrul, adică gradul î n care proporția re zultatelor parțiale coincide cu
ansamblul conțin uturilor;
– eficiența – este redată de cantitatea de răspunsuri raportată la timp;
– obiectivitatea – calitatea de a perm ite evaluatorilor să cadă de acord cu precizie
asupra răspunsului corect;
– specific itatea – să măsoare ceea ce est e necesar de măsura t;
– dificultatea – conceperea probei în așa fel încât fiecare item să fie rezolvat de cel
puțin jumătate din grupul tes tat;
– discriminarea – calitatea itemilor de a reflecta corect, p rin rezultat, difer ența
dintre elevii buni și cei slabi din grup;
– fidelitatea – calitatea de a conduce la răspunsuri stabile ( neschimbate odată cu
repetarea măsurării );
– caracterul ne părtinitor – calitatea de a oferi fiecărui examinat șansa de a -și dovedi
cunoștințele și competențele;
– viteza – calitatea probei con form căreia rapiditatea rezolvării să nu aibă influență
semnificativă asupra deciziei;
Metodele utilizate în evaluarea performanțelor școlare sunt de mai multe feluri.
În funcție de cri teriul istoric, met odele de evaluare se diferenția ză în tradiționale și
moderne.
A. Metode tradiționale de evaluare:
– Evaluarea orală
– Evaluarea scrisă
– Evaluarea prin probe practice
– Testul docimologic
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
11
B. Metode moderne, alternative și compl ementare de evaluar e:
– Observarea sistematică a comportamentului e levului față de activitatea școlară
– Portofoliul
– Investigația
– Proiectul
– Autoevaluarea
– Hărțile conceptuale
– Jurnalul reflexiv
– Tehnica 3 -2-1
– Metoda R.A.I
– Studiul d e caz
– Fișa pentr u activitatea personală a elevu lui
– Interviul
– Înregistrări audio și /sau video.
Integrarea metodelor în sfera conceptului de evaluare are o deos ebită
însemnătate întrucât:
– condiționează calitatea informației primare pe b aza căreia se face evaluarea;
-influențează nivelu l și stilul de preg ătire ale elevilor și, prin urmare, rea lizarea
obiectivelor educaționale;
-generează o anumită atitudine a elevilor față de aprecierea școlară și, pe această
cale, își pun amprenta pe ati tudinea generală a elevilor față de școală.
Numer oase discuții s -au purtat de -a lungul timpul ui și continuă să se poarte și
astăzi , în legătură cu gradul de obiect ivitate și de precizie al metodelor de evaluare.
Sunt numeroase argumente “pro” și “contra” utilizării exclusiv e a uneia sau alteia
dintre met odele cunoscute. În realitate, îmbinarea lor constituie soluția cea mai
potrivită.
2.1. Metodele tradi ționale de evaluare și caracteristicile
acestora
Caracteristicile evaluării tradiționale sunt:
• Evaluarea este percepută drept ex aminare, ascultare, controlare;
• Evaluarea școlară e separată de act ivitatea de predare -învățare;
• Se realizează periodic;
• Se final izează cu notarea elevilor;
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
12
• Este centrată pe cunoștințe;
• Evaluatorul este cel care compară și judecă;
• Genere ază teamă în cadrul celor evaluați;
• În cadrul aces tei evaluări nu se pot evalua atitudinile,
comporta mentele și trăsăturile de personalitate;
Metodele de evaluare clasice abordate în lucrarea de față sunt:
• Evaluarea orală
• Evaluarea scrisă
• Evaluarea practic ă
2.1.1. Evaluarea oral ă
Evaluarea orală este singura met odă din ciclul prim ar care se poate realiz ă în orice
moment al lecției. Poate fi utilizată ca secvență a lecției, în asigurarea feedback -ului.
Presupune adresarea unei serii de întrebări formulate de către învățător, pentru e levi.
Există două tipuri de înt rebări: întrebări d e bază (adresate pentru definiții, enumerări,
comparații, concluzii, analize) și întrebări ajutătoare. Întrebările ajutătoare sunt utilizate
doar în situația în care elevul se blochează, atunci cadrul didac tic reformulează sau
înlocuieșt e întrebarea cu una mai simplă, direcționân du-l pe elev către răspunsul corect.
În utilizarea acestei metode învățătorul trebuie să aibe în vedere atât volumul de
cunoștințe însușite de elevi, cât și calita tea acestora.
Evalu area realizată prin conversație , presupune adresar ea de către profesor a
unei serii de întrebări elevilor. Se poate realiza în orice moment al lecției. Se urmărește
corectitudinea răspunsului și a limbajului.
Verificarea realizată pe baz a unui suport vizua l presupune o conversație, dar
având ca suport imagini. Pe baza imaginilor învățătorul îi poate cere elevului să descrie
imaginile, să le compare, să le comenteze, să le explice. Învățătorul este cel care dirijează
evaluarea prin întrebă ri ajutătoare care să îl ghideze pe elev. Acest ti p de evaluare se
utilizează în clasele mici .
„Numită frecvent și ascultarea elevilor, această metodă constituie o formă
particulară a conversației, prin care se verifică gradul de însușire a cunoștințelor,
corectitudinea aces tora, gradul de formare a abili tăților a priceperi i de a interpreta și
prelucra datele, operaționalitatea achizițiilor, aplicabilitatea conținuturilor învățate.”10
10 Bocoș, M., Jucan, D. (2007), Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării. p. 178
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
13
În învățământul primar este foarte importantă utilizarea acestei metode de
evaluarea, deoarec e este îl ajută pe elev să înve țe să se exprime co rect, coerent și clar î n
propoziții.
În ciclul primar această formă de evaluare se poate realiza prin mai multe tehnici:
prin conversație, prin evaluare realizată pe baza unui suport vizu al, prin repovestir e și
prin citirea unui dialog i ncomplet și complet area acestuia cu cuvint ele potrivite.
Ultimul tip de evaluare realizat prin metoda orală este citirea unor dialoguri în
care se găsesc spații punctate pe care elevii în timp ce citesc tre buie să le complete ze cu
cuvintele potrivite. La t extele mai complexe i se dă elevului timp de gândire, de analizare
a dialogului prezentat. Se realizează în ciclul primar (clasele 1 -4), se poate realiza și sub
forma unui joc.
Această metodă de evaluare s e distinge de celel alte metode prin dirijarea
perm anentă de către cadrul didactic a dialogul ui ducând la răspunsuri corecte și complete.
Prin această metodă învățătorul își poate da seama ce știe elevul, cum gândește elevul, ce
dorește să exprime.
Principa lul avantaj al aces tei metode constă în faptul că „evaluare devine și o
activitate de învăța re, de corectare, de întărire, de sistematizare, de aplicare a cunoașterii
captate de elevi.”11
Alte avantaje ale utilizării acestor metode sunt:
• evaluează multe asp ecte ale performanț elor școlare;
• îi ajută pe elevi să poarte un dis curs liber, necesar în viață;
• posibilitatea de a corecta imediat eventualele greșeli;
• oferă libertate de manifestare a originalității și a dorinței de a se exprima
liber.
Dintre dezavantaje le acestei metode d e evaluare se pot enumera:
– consumă foarte mult tim p;
– „nu est e potrivită elevilor introvertiți, timizi, poate genera inhibiție sau
tensiuni emoționale mari care pot duce la respingerea de către elev a acestui tip de
evaluare”12
– „este depen dentă de subiectivi tatea cadrului didactic, pot i nterveni efecte
nocive precum : efectul de contrast, efectul Pygmalion și efectul de ordine” 13
11 Cucoș, C. (2008), Teoria și metodologia evaluă rii p. 128
12 Dragomir, G. M., Todorescu, L. L. (2013), Repere în evaluare , p.36
13 Dragomir, G. M., Todor escu, L. L. (2013), Repere în evaluare p.37
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
14
– „se realizează de cele mai multe ori prin sondaj;
– gradul de dificultate al întrebărilor poate fi diferit;
– asigură un gra d scăzut de validitate și fidelitate.”14
2.1.2. Evaluarea scris ă
„Eval uarea scrisă valorifică din plin caracteristicile limbajului scris, punând elevii
în situația de a elabora și de a exprima idei în scris. Concret, verificarea prin probe scrise
constă în construirea unor în trebări și sarcini care să fie rezolvate în s cris de către elevi,
într-un timp dat.”15
La fel ca evaluarea orală, și evaluarea scrisă poate fi utilizată în orice disciplină
și în orice an din ciclul primar.
„În ciclul primar se folosesc u rmătoarele tipuri d e lucrări scrise: lucrări de
control curente , lucr ări de control anunțate și lucrări scrise independent în clase.”16
Acest tip de examinare permite elevului libertatea de exprimare și conceperea de
răspunsuri după propria capacitate. În a cest tip de evaluar e, elevul lucrează după propriu l
ritm fără interve nția cadrului didactic. Feedback -ul este unul întârziat față de evaluarea
orală, însă această evaluare îndeplinește o funcție corectivă. Prin acest tip de evaluare
profesorul este informa t asupra căror conț inuturi este nevoie să revină.
Prima catego rie de lucrări de control curente numite și lucrări extemporale, se
dau la orice materie, fără a fi anunțate. Prin utilizarea aceste categorii de evaluare
învățătorul urmărește verificarea cunoș tințelor din lecția precedentă. Se urmărește
canti tatea și cal itatea cunoștințelor asimilate. Acest tip de evaluare se poate folosi și în
timpul unei lecții, mai exact la finalul acesteia, în asigurarea conexiunii inverse
(feedback) constând în 3 -5 întrebă ri sau exerciții. S e poate folosi la orice clasă d in
învățămân tul pri mar.
Al doilea tip de evaluare, lucrarea de control curentă, constă în verificarea
cunoștințelor asimilate de către elev la finalul unui capitol, unui semestru sau chiar a unui
an școlar, doar că acest tip de lucrare este anunțată și poa te dura cel mult 50 de minute.
Se poate da sub forma unui test realizat de către învățător. Acesta poate cuprinde exerciții
de orice fel, dar la nivelul clasei respective. Se poate folosi la orice clasă din ciclul primar.
Ultima categorie de testare din ev aluarea scri să este lucrar ea scrisă independent
în clasă. Acest tip de evaluare constă în compunerea unor texte, în dictarea sau
14 Bersan, O., (2016), Teoria și metodologia evaluării ,, p.59
15 Dragomir, G. M., Todorescu, L. L. (2013), Repere în evaluare, p. 40
16 Gora, C. L. (2010) Modalități de evaluare în învățământul primar , p. 20
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
15
autodictarea unor fragmente sau a unor poezi. Compunerea se realizează la cla sele mai
mari din c iclul primar (a III -a și a IV -a), dictarea se poat e realiza începând cu clasa 0, iar
autodictarea se poate realiza de pe la sfârșitul clasei I. Acest tip de evaluare se realizează
în special la discipline de profil uman.
În corectarea ev aluărilor scrise pr ofesorul urmărește acuratețea ș i corectitud inea
exprimării, ortografia, limbă, punctuația.
„Testele sunt concepute pentru a măsura cunoștințele și abilitățile elevilor
dobândite în școală, sau pentru a determina progresul școlar realiza t într -o anumită
perioadă.”17
Avantajele evaluării scrise sunt :
• „utili zarea acestei metode reprezintă un avantaj pentru elevii care sunt
introvertiți, timizi, pentru cei care au un ritm mai lent”18
• acordă șansa evaluării tuturor elevilor, aceleași subiecte p entru toți elevi;
• face posibilă verificarea tuturo r elevilor referito r la însușirea unor
conținuturi, și compararea rezultatelor;
• „îi dă posibilitatea elevului să revină asupra unui subiect pe care nu l -a
rezolvat în totalitate”19
• un grad mare de obiectivit ate datorită bareme lor existente.
Dezavantajele ev aluării s crise sunt :
• „păstrează caracterul de sondaj în conținutul învățat”20;
• „implică un feed -back mai slab;
• momentele evaluării si validării rezultatelor se realizează cu relativă
întârziere;
• comparativ c u evaluările orale, verificarea prin probe scrise nu permite
ca unele erori ale elevului, să fie lămurite și corectate, pe loc, de către
evaluator.”21
• pot apărea încercări de fraudă;
• efecte nocive precum: efectul de ordine, efectul de contrast, efectul de
concesie/blând.
17 http://edglossary.org/stan dardized -test/
18 Dragomir, G. M., Todorescu, L. L. (2013), Repere în evaluare , p.40
19 Dragomir, G. M., Todorescu, L. L. (2013), Repere în evaluare , p.41
20 Dragomir, G. M., Todorescu, L. L. (2013), Repere în evaluare , p. 41
21 Bersa n, O., (2016), Teoria și metodologia evaluării , p.50
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
16
2.1.3. Evaluarea practic ă
Această evaluare dorește să reducă distanța dintre a ști și a face , și să îl aproprie pe
elev cât mai mult de viață. Urmărește formarea și dezvoltarea de priceperi, deprinderi și
abilități.
Evaluare practică în învățământu l primar poate fi u tilizată la următoarele discipl ine:
cunoașterea me diului/științe, a rte vizuale și abilități practice, muzică și educație fizică.
Se poate realiza printr -o mulțime de forme, în funcție de disciplina vizată.
La cunoașterea mediului/științ e ale naturii se po ate realiza sub forma unor
expe rimente. Se pot pla nta în ghivece boabe de grâu, fasole, iar elevul va urmări evoluția
acestora notând modificările produse.
„Examinarea prin probe practice se realizează la o serie de discipline specifice și
vizează identifi carea capacităților de aplicare în practică a cuno ștințelor dobândi te, a
gradului de încorporare a unor priceperi și deprinderi concretizate în anumite suporturi
obiectuale sau activități materiale.”22
La disciplina arte vizuale și abilit ăți practice acest tip de evaluare se poate realiz a
sub forma confecț ionării diferitelo r forme conform programei școlare. La această
disciplină cadrul didactic este cel care trebuie să explice și să demonstreze cum trebuie
realizate lucrările. Iar evaluare a se produce când e levii realizează lucrările, atu nci cadrul
didactic urmărește dacă elevii execută corect cerințele.
La disciplina educație muzicală evaluarea practică se realizează prin interpretări
muzicale individuale și microgrupuri, se urmărește în special, ritmul ș corectitudinea
versurilor.
Pentru realizarea efic ientă a acestui tip de evaluare, se solicită încă de la
începutul procesului instructiv -educativ, ca elevii să fie informați în legătură cu tema
lucrărilor practice, cu bareme de notare ș i cu condițiile nec esare pentru realizarea fiecăre i
lucrări.
În compa rație cu celelalte metode de evaluare tradiționale prezentate mai sus,
această metodă dezvoltă spiritul de echipă și apropie cel mai mult elevul cu mediul
natural, cu viața.
Dintre avanta jele pe care le pre zintă această metodă, cele mai importante sunt:
• „reducerea distanței dintre teorie și practică;
• formează și dezvoltă abilități, deprinderi și priceperi;
22 Cucoș, C. (2008), Teoria și metodologia evaluării , p. 132
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
17
• dezvoltă spiritul de echipă, creativitatea”23;
• încurajează cooperarea și înlătură com petiția dintre elev i;
• are caracter formativ;
• cadru l didactic poate ob serva prezența unor posibile talente sau
aptitudini.
Marele dezavantaj al evaluării practice se referă la faptul că aceasta nu permite
realizarea cu ușurință a operațiilor de măsurare și apreciere.
În final ul prezentării t uturor metodelo r clasice de evalua re, se poate spune că
„pentru asigurarea caracterului formativ -educativ al evaluării didactice, se recomandă
utilizarea combinată a metodelor de evaluare orală, scrisă și practică, în fun cție de
obiectivele educaționale ur mărite și de co nținutul curric ular cu care se operează în cadrul
procesului de învățământ.24”
2.2. Metodele moderne de evaluare și caracteristicile acestora
„Evaluarea alternativă, în literatura pedagogică, este „o alternativă la ceva deja
exist ent (evaluare t radițională, cla sică) sau o cale nouă de a face/de a aborda evaluarea.
Evaluarea alternativă implică orice tip de evaluare în care elevul
construiește/creează un răspuns la o întrebare sau la o sarcină complexă și semnifi cativă
prin care de monstrează dire ct anumite abili tăți/competențe.”25
În pedagogie termenul de evaluare modern ă este corelat cu următoarele
concepte: evaluare autentică, evaluare holistică, evaluare integrată, evaluare informală,
evaluare formativă.
Pentru selectarea metodei alternative potrivite pentru ev aluare, cadrul dida ctic
poate urmări cele 8 categorii de obiective educaționale. Acestea sunt:
• gândirea critică și judecata de valoare – se referă la apreciere, la emiterea
unei judecăți de valoare; se poat e realiza în orice clasă din ciclul primar;
• rezolv area de probleme și dezvoltarea de planuri – presupune cercetarea
propriu -zisă efectuată de către elev pentru o problemă formulată de
cadrul didactic; se poate realiza în cadrul clasei a treia sau a patra;
23 Dragomir, G. M., Todorescu, L. L. (20 13), Repere în evaluare p.45
24 Dragomir, G. M., Todorescu, L. L. (2013), Repere în evaluare , p. 45
25 Dragomir, G. M., Todores cu, L. L. (2013), Repere în evaluare , p.49
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
18
• „utilizarea de proc eduri și demonstrarea tehnicilo r” – presupune
respectarea unui anumit instructaj, lucrări de laborator; se poate realiz a
abia în ciclu gimnazial;
• managementul și dezvoltarea personală – presupune învățarea
independentă sau în grup; se po ate realiza în oric e clasă din ciclul primar;
• accesarea și management ul informației – se ref eră la investigare,
comparare, observare; se poate realiza începând cu clasa a treia;
• demonstrarea cunoașterii și înțelegerii – presupune descrierea, punerea
în cor espondență, în rela ție a informațiilor aflate; se poate realiza în or ice
clasă în învățământul primar, în clasele mici prin expunerea unor imagini
pe baza cărora elevii să facă descrieri, etc;
• proiectarea, crearea, realizarea unui produs – presupune realiz area unui
obiect, u nui proiect; se poate realiza î n orice clasă din î nvățământul
primar, la clasele mici la abilități practice;
• comunicarea – presupune povestirea sau purtarea unui dialog/discurs; se
poate realiza la orice clasă din ciclul primar.
Metodele alternative de eva luare au următoarele caracteris tici: sunt construi te în
funcție de dorințele elevilor; apropie elevul de lumea reală; i mplică elevii într -un mod
direct în rezolvarea unor probleme; evaluarea vizează produsul, dar și procesul; implică
interacțiunea între în vățător – elev, dar și între el ev – elev; p ermit a utoevaluarea și
autocorectarea continuă a elevilor.
Metodele moderne de evaluare sunt:
• Portofoliul
• Proiectul
• Investigația
• Observarea comportamentului elevilor
• Autoevaluarea
2.2.1. Portofo liul
Apărut în 1989 se poate spun e că „se prezintă ca o metodă de eva luare complexă,
longitudinală, proiectată într -o secvență mai lu ngă de timp, care oferă posibilitatea de a
se emite o judecată de valoare, bazată pe un ansamblu de rezultate.”26
26 Cucoș, C. (2008), Teoria și metodologia evaluării , p. 140
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
19
În clasel e prima re, portofoli ul se utilizează în general în evalua rea sumativă.
Elevii alcătuiesc un portofoliu cu toate materialele pe care le strân g în cursul unui an
școlar sau a unui semestru. Se poate realiza la orice disciplină și le oferă elevilor, dar și
învățător ului o imagin e completă a progres ului realizat în acel an școla r de către elevi.
Cadrul didactic are datoria de a le arăta un model e levilor, și de a le transmite ceea ce
trebuie să conțină portofoliul. În portofoliu pe lângă temele obligatorii date de înv ățător,
elevu l poate adăuga orice temă care îi pla ce și pe care a lucrat -o individual.
Spre exemplu portofoliul la Limba și literatura română clasa a II -a poate conține
trei texte studiate individual de către elev în timpul liber, fișele cu datele despre autor, o
scurtă compunere și toate temele la aceas tă disciplină rezolvate.
Acest exemplu poate fi considerat o probă de evaluare la finalul unui semestru.
Este o metodă preferată de foarte mulți elevi, deoarece au libertatea de a alege textele.
În corecta rea portofoli ului, cadrul didactic va avea în vede re: cantitate a și
calitatea teme lor plus introducerea unor teme suplimentare.
Principalul avantaj al acestei metode de evaluare îl reprezintă libertatea pe care
o au elevii în alegerea temelor pe care le i ntroduc în po rtofoliu. Alte avantaje ale acestei
metode sunt: d ezvoltă creativitat ea, este flexibilă, determină învățarea individuală și
apropie părinții de elevi.
Alcătuirea portofoliului de către părinții copilului reprezintă marele dezavantaj
al acestei metode de ev aluare.
2.2.2. Proiectul
„Proiectul reprezin tă o l ucrare scrisă, care are la bază o cercetare teoretică sau
teorectico -practică amplă și de durată.”27
În ciclul primar proiectul se poate realiza începând cu sfârșitul clasei a doua la
orice disciplină. Este o lucrare mai amplă, realizată de cele mai m ulte o ri în grup. Are un
caracter formativ. Durata proiectului este mai mare în funcție de dificultatea acestuia.
Subiectul îl stabilește cadrul didactic, dar în ultimul an din ciclul primar subiectul îl po t
alege elevii. Acesta se poate realiza în clasă s au poa te începe în clasă și continuat acasă.
Spre exemplu în clasa a treia cadrul didactic ar putea propune ca subiect de
proiect Igiena . Elevii vor fi împărțiți în grupe de câte 4 -5, și vor realiza împreu nă ace st
27 Bocoș, M., Jucan, D. (2007 ), Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării. Repere
și instrumente didactice pe ntru formarea profeso rilor p. 187
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
20
proiect. Pot lipi, desena sau colora dife rite imagini pe o planșă legate de igienă, pot scrie
diferite lucruri legate de tema proiectului.
În evaluarea proiectului, cadrul didactic va ține cont de produsul final, de
originalitate și creativitatea fiecă rei grupe și de corectitudinea cu care a fos t real izat
proiectul. Se poate realiza utilizând metoda turul galeriei care presupune analizarea
lucrărilor de către toți elevii, alegerea celui mai frumos proiect realizat, argumentarea
alegerii și expuner ea pri melor 3 proiecte în clasă.
Dintre avantajel e proi ectului se pot enu mera: libertatea de a crea proiecte
originale, dezvoltă spiritul de echipă, are o funcție formativă, îmbină teoria cu practica.
Dezavantajele acestei metode sunt: poate fi costisitoa re, po ate fi realizată de
părinții copiilor și rol ul cad rului didactic est e diminuat cu mult față de probele
tradiționale.
2.2.3. Investiga ția
„Investigația presupune explorare, creativitate și inovare în descoperirea unor
concepte noi (teme, subiecte, personaje etc), care nu au multe asemănări cu experiențele
anterioare trăite de elev, în școală.”28
Această metodă se poate utiliza în ciclul primar în clasa a patra. Presupune
transmiterea temei de investigare de către cadrul didactic și investigarea propriu -zisă
efectuată de elevi pe tema dată. Înainte de a se fa ce evaluare propr iu-zisă prin această
metodă, ar trebui exersată împreună cu cadrul didactic.
Prin această metodă elevul pune în practică teoria învățată în clasă. Un exemplu
de subiect de evaluare prin ac eastă metodă poate fi: după învățarea unităților d e măsură,
cadrul didactic poate merge într -un supermarket cu elevii și îi pune pe aceștia să
investigheze cât costă 1 kilogram de mere, castraveți, etc. Cadrul didactic alcătuiește lista
cu ceea ce trebuie investigat și stabilește durata investigării, iar elevii efectuează
investigația completând pe o foaie cerințele.
În urma executării probei, evaluarea se va realiza în clasă. Cadrul didactic va
urmării: dacă elevii au reușit să finalizeze investigația, da că au obținut rezultatele corecte,
dacă au colabor at între ei, modu l în care au efectuat investigația etc.
Avantajul principal al acestei metode de evaluare este faptul că investigația se
realizează într -un alt cadru decât cel cunoscut de elevi. Alte avant aje: dezvoltă spiritul de
28 Bersan, O. S. (2012), Evaluarea educațională. Metode alternative aplicabile în ciclul gimnazial p. 172
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
21
echipă, colaborarea, ofe ră posibilitatea elevului de a aplica cunoștințele acumulate în
practică.
Dezavantajele metodei sunt: nedezvoltarea autoevaluării de la sine, poate fi
dificil de realizat în ciclul primar.
2.2.4. Observarea comport amentului elevului
„Observarea sistematică a compo rtamentului elevilor este o metodă bazată
exclusiv pe relația profesor -elev, pe interacțiunea dintre actorii educaționali, care oferă o
cunoaștere a progreselor și eșecurilor pe care le poate acumul a un ele v pe o perioadă de
timp școlar”29
Este o me todă de evaluare pe care multe dintre cadrele didactice o evită, deși
este foarte esențială în cunoașterea elevilor și în urmărirea evoluției școlare. Observarea
se poate realiza pe baza unei fișe sau se po ate alcă tui un j urnal cu toate datele observate.
În acest caiet/jurnal se pot trece toate datele observate, spre exemplu date legate de
activismul elevului, de evoluție școlară, de gradul de implicare în activități etc. Metoda
poate fi combinată cu orice a ltă meto dă de ev aluare. Se poate reali za în orice clasă di n
ciclu primar.
Această metodă este:
• „necesară în orice diagnostic pedagogic sau psihologic;
• Este partea care întregește decizia, atunci când se realizează o evaluare
prin metode tradiționale;
• O me todă car e oferă posibilități multiple de cunoașter e a elev ului, a
personalității sale;
• O metodă ce necesită timp pentru derulare”30
Avantajele metodei prezentate sunt: posibilitatea de a modifica datele,
posibilitatea de a vizualiza evoluție școlară, posibi litatea de a contura comportamente al e
elevilor.
Dezavanta jele metodei sunt: un grad mare de subiectivitate, consumă mult timp.
2.2.5. Autoevaluarea
„Autoevaluarea oferă elevilor ocazia de a -și dezvolta autonomia deoarece ei
ajung să transfere în diverse s ituații abilita tea de a evalua realiz ările lor, pe rmite elevilo r
29 Bersan, O. S. (2012), Evaluarea educațională. Metode alternative aplicabile în ciclul gimnazial p. 184
30 Bersan, O. S. (2012), Evaluarea educațională. Metode alternative aplicabile în ciclul gimnazial p. 185
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
22
să îndeplinească o funcție altădată rezervată învățătorului, iar acesta dispune astfel de mai
mult timp pentru a satisface nevoile individuale ale elevilor săi.”31
Această metodă se poate util iza în ciclul p rimar începân d cu cla sa a doua în
special la autod ictare. Prin această metodă elevii își dezvoltă capacitățile de
autocunoaștere, își creează propriul plan de învățare. Se poate realiza prin mai multe
metode:
a) Autocorectarea sau corectarea re ciprocă – repre zintă primul pa s în
dobândirea auto nomiei în evalu are. Cadrul didactic le oferă elevilor baremul de corectare,
iar ac eștia pe baza baremului își corectează lucrarea. Cel mai simplu de realizat la clasele
prima re este pe baza unui test grilă.
b) Autonotarea s au notarea reciprocă – presupune ac ordarea de cătr e elev a
unui c alificativ lucrări i sale sau a colegului său. În clasa a patra cadrul didactic îi poate
cere elevului să argumenteze acordarea calificativului respectiv.
2.3. Evaluarea tradi țional ă versus evalua rea modern
2.3.1. Evaluarea tradițională
– expresiile ce l mai frecvent folosite pentru denumirea activității de evaluare sunt:
examinare a, verificar ea, ascultare a, control ul, chiar dacă această activitate se desfășoară
într-un context cotidian, și nu la finalul unui program de instruire;
– aprec ierea școlară s au verificarea se constituia ca moment separat de activitatea
de predare -învățare;
-acțion e cu precădere periodic ă, realizând, de regulă, o evaluare sumativă;
– este sinonimă cu aprecierea clasică, cu not ația sau corecț ia, cu controlul con tinuu
al învăță rii școlare;
– se finalizează cu clasificarea (clasamentul elevilor – evaluare comparativă);
– selectează și exclude anumite domenii ale învățării mai greu de evaluat: atitudini,
comportame nte, trăsături de personalitat e etc;
– este centr ată pe cunoștin țe;
– notarea este un scop în sine, un mijloc de clasificare sau de certificare;
– este sinonimă cu noțiunea de control al cunoștințelor;
31 Vasile, C., Ene, D. (2015) Metodica și evaluarea pentru e xamenele de titularizarea și definitivare în
învățământ p. 130
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
23
– evaluatorul constată, compară și judec ă; este cen trată deci pe elev și apreciază
conformitatea cuno ștințelor preda te (lecția învă țată) cu o scară de valori care este lăsată
la aprecierea profesorului și care rămâne în mare parte implicită, nu se comunică elevilor;
– incriminează doar elevul nu și crite riile de ap reciere deși de multe ori criteriile
sunt insuficient definite sau confuze;
– ascunde un mare grad de arbitrarietate și este dificil de realizat printr -o muncă
în echipă, cooperativă, complementară;
– activează un soi de șantaj, un raport de f orțe mai mult s au mai puțin vi zibil –
între învăță tor și elev – împiedicând astf el cooperarea liberă și creatoa re.
2.3.2. Evaluarea modernă
-este asociată grijii față de măsurarea și aprecierea rezultatelor;
-nu este un scop în sine, un simplu control, ci se r ealizează în ve derea adoptării
unor decizii și măs uri ameliorativ e;
-pune accent pe problemele de valoare și pe emiterea judecății de valoare;
-acordă preponderență funcției educative a evaluării;
-încearcă să devină o interogație global ă, preocupată de promovarea asp ectului
uman în general;
-acoperă atât domen iile cognitive cât și pe cele afective și psihomotorii ale
învățării școlare;
-se ocupă atât de rezultatele școlare cât și de procesele de predare și învățare pe
care le implică;
-se constituie parte integrant ă a procesului didactic, nu mai est e privită din
exteriorul acest uia;
-dezvoltă tot timpul o funcție de feed -back pentru elev;
-tinde să informeze și personalul didactic asupra punctelor tari și punctelor slabe
ale eforturi lor depuse, asup ra eficienței a ctivității dida ctice;
-își asumă u n rol activ, de transformare continuă a proceselor de predare și de
învățare, de intervenție formativă;
-devine un proces continuu și integrat organic procesului de instruire;
-evaluarea d evine un mijloc de comunicare d e informații asupra stadiului
învăț ării, în vedere a ameliorării sau reorganizării acesteia;
-evaluează elevii în raport cu o normă, cu criterii dinainte formulate (
„Descriptorii de performanță pentru învățământul primar”);
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
24
-aceste criteri i sunt cunoscut e și de evaluator și de evaluat;
-solicită o dive rsificare a teh nicilor de evaluare, a metodelor și creșterea gradului
de adecvare a acestora la situații didactice concrete;
-vizează deschiderea evaluării spre mai multe per spective ale spa țiului școlar
(competențe rela ționale, comunicare profesor -elev; disponibilități de integrare socială);
-centrează evaluarea pe rezultatele pozitive, fără a sancționa în permanență pe cele
negative;
-elevul devine partener cu drepturi ega le, într -o relaț ie educațională care are la
bază „un contract peda gogic”.
-oferă transp arență și rigoare metodologică;
-caută să aprecieze și eficacitatea ansamblului de procese care trebuie să conducă
la învățare;
2.3.3. Compara ție intre metodele de eva luare
Cum se poa te observa, evaluarea modernă nu se mai rezumă doa r la a aprecia dacă
elevii au învățat bine, ci caută să apre cieze și eficacitatea ansamblului de procese care
trebuie să conducă la învățare. Obiectul evaluării nu mai este doar elevul, ci întreg
sistemul. Contrar evaluării tra diționale, evaluarea m odernă implică sistemul inst ituțional
la diferitel e sale niveluri; este ceea ce ne convinge să avem în vedere accepțiunile diferite
ale conceptului de evaluare: una limitată strict la rezultatele elevul ui, care p oate fi
denumită și ev aluare docimologică, a lta de dicată diverselor alte variabile incluse în
procesul didacti c, denumită evaluare de proces.
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
25
Evaluarea tradițională are un caracter
informativ.
Evaluarea modernă are un cu caracter
formativ.
Învățătorul impune eval uarea ca o sarcină
dată elev ilor. Învățătorul expl ică importanța e valuării
elevilor și a procesului didactic.
Evaluarea se concentrează pe verificarea
cunoștințelor acumulate de elevi. Evaluarea se concentrează pe aprecierea
capacită ților de înțelegere și de aplicare a
informațiilor noi.
Evaluarea este axată în special pe
verificarea a “ceea ce știe elevul “. Evaluarea este axată în special pe “ ceea ce
poate să facă elevul “ și pe atitudinea
dobândită de acesta în procesul învățării .
Interesele elevilor de autocunoaștere și
experi ențele lor sunt valori ficate rareori. Elevii sunt stimulați să se autocunoască și
să-și autoevalueze propriile competențe.
În evaluare predomină controlul
întregului colectiv, prin sarci ni
administrate fro ntal de către învățăto r. În evaluare se îmbină con trolul frontal cu
evaluarea pe grupe, evaluarea reciprocă și
cu autoevaluarea.
Evaluarea se sprijină preponderent pe
forme tradiționale: probe orale, scrise și
practice. Evaluarea apelează și la alte forme de
apreciere: observa rea comportam entului
elevilo r, aprecierea produsel or activității
etc.
Predomină evaluarea sumativă, cu rol de
clasificare și de sancționare. Predomină evaluarea formativă, cu rol de
cunoaștere a pun ctelor tari ale elevilor și
de stim ulare și remediere a c elor slabe.
Evaluarea se fa ce de obicei prin test area
cunoștințelor, a priceperilor și a
deprinderilor. Evaluarea abordează aprecierea
activităților practice și experimentale în
care este angrenat e levul.
Evaluarea este centrată pe produsele
învățării de către elev. Evaluarea este centrată pe procesele pe
care învățarea le p resupune.
Elevul receptează sarcina dată de
învățător și rezolvă itemii de evaluare. Elevul participă la evaluarea sa, își
evaluează colegii.
Evaluarea solicită intens memoria
elevilor. Evaluarea solicită inten s atenția, gândirea
critică și imaginația creatoare a elevului.
Itemii de evaluare vizează, de obicei, un
singur răspuns sau o singură soluție. Itemii de evaluare vizează răspunsuri
variate, soluții altern ative,multiple.
În învățare se solicită interpret ări unice ale
ideilor și evenimen telor. În învățare se propun multiple perspective
asupra ideilor și evenimentelor.
Învățătorul dirijează activitatea de
evaluare a elevilor. Învățătorul devine un factor st imulator al
elevilor î n a se au toevalua și a -și ev alua
colegii.
Învățăt orul st abilește standarde unice
pentru evaluarea învățării. Elevii colaborează cu învățătorul pentru
stabilirea, îndeplinirea obiectivelor și
evaluarea rezultatelor.
Evaluarea se face , de obicei, la sfârși tul
învățării, pentru a cons tata “ cine a înțeles
“. Evaluarea este continuă și diagnostică
pentru a realiza predarea pe măsura
nevoilor elevilor.
Elevii sunt evaluați, de regulă, printr -o
singură formă de evaluare. Elevii sunt evalu ați prin mai multe
strategii de evaluare.
Tabel 2 .1. Prezentarea compar ativă a caracteristicilor celor două tipuri de
evaluare școlară
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
26
3. CERCETAREA AC ȚIUNII PRIVIND METODELE
TRADI ȚIONALE ȘI MODERNE DE EVALUARE
3.1. Cadrul cercert ării
Perioada de culegere a datelor : 13 ianuarie 2020 – 13 februarie 2020
Perioada de prelucrare statisti că a datelor: 2 ma rtie 2020 – 23 martie 2020
Chestionarul pentru cadrele didactic e din învățământul primar a fost aplicat în:
Mediul urban la următoarele instituții:
• Școala Gimanzial ă Nr. 150 Sector 5 Bucure ști (8 respondenți) ;
• Școala Gi mnazială Nr. 146 Sector 5 B ucure ști (12 respondenți) .
Mediul rural la următoarele instituții de învățământ:
• Școala Gimnazială cu clasele I -VIII Vârteju ( 5 respondenți) ;
• Scoala Gimnazială cu clasele I -VIII Cornetu (5 respondenți) ;
• Școala Gimnazială cu clasele I-VIII Clinceni (10 r espondenți) .
Chestionarul pentru elevi a fost aplicat la clasa a IV -a din c iclul primar în:
• Mediu urban la Școala Gimanzial ă Nr. 150 Sector 5 Bucure ști( 30 de
respondenți);
• Mediul rural la Școala Gimnazială cu clasele I-VIII Clinceni ( 30 de
respondenți) .
3.2. Instrumente utiliz ate pentru culegerea datelor
Cercetarea a constat în elaborarea a două i nstrument e de lucru realizate pentru
atingerea obiectivelor . Cele două chestionare , care a u avut ca respondenți atât cadre
didactice din învățământul primar, cât și elevi din clasa a IV -a din mediul urban și rural .
Înainte de aplicarea chestionarului s -a ținut un scurt discurs, cu scopul de a se lămuri orice
neclaritate . Chestionarele au durat aproximantiv 10 -15 minute. Subiecților li s -a cerut să
aleagă variantele de r ăspuns cele mai apropiate de modul în care ei sunt evaluați sau
evaluează în timpul activităților școlare.
Chestionarul pentru cadrele didactice din învățământul primar conține 1 4 întrebări
dintre care: 6 întrebări cu răspuns dihotomic, 6 întrebări cu răsp uns la alegere și 2 întreb ări
cu răspuns desc his. (vezi Anexa 1)
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
27
Chestionarul pentru elevii din învățământul primar (clasa a IV -a) conține 9 întrebări
dintre care 3 întrebări cu răspuns dihotomic, 6 întrebări cu răspuns la alegere dintre care
unul cu spați u de completare.
3.3. Scopul si obiectivele cercetarii
Scopul acestei cercetări este determinarea metodelor de evaluare utilizate în
învățământul primar atât în mediul urban cât și în mediul rural. Pent ru atingerea acestui
scop au fost concepute două chestiona re: unul pentru cadrele didactice din învățământul
primar (vezi A nexa 1) și unul pentru elevii din clasele a IV -a (vezi Anexa 2). De
asemenea, instrumentele de lucru au fost aplicate atât în mediul urban, cât și în mediul
rural. În cadrul cercetării s -a realizat o analiză comparativă în ceea ce privește utilizarea
metod elor clasice de evaluare versus metodelor alternat ive de evaluare din cele două
medii de proveniență.
Obiectivele cercetării privind această lucrare pot fi enunțate astfel:
1. Determinarea metod elor de e valuare utilizate în mediul urban;
2. Determinarea metodelo r de evaluare utilizate în mediul rural;
3. Comparare a metodelor de evaluare utilizate în mediul urban și a celor
utilizate în mediul ru ral.
3.4. Ipotezele cercetarii
Există diferențe semnificative î n evaluar ea elevilor din clasele a IV -a (urban și
rural) dacă eva luarea se realizează prin îmbinarea metodelor alte rnative cu cele clasice.
• Variabila dependenta este frecvența metodelor de evaluare utilizate de
cadrele didactice din ciclul primar, iar variabila independentă reprezintă elevii din clasele
a IV-a.
În școli le din m ediul urban, metodele de evaluare alternat ive sunt utilizate mai des
decat metodele de evaluare clas ice.
• Variabila dependenta este metode de evaluare alternative și metode de
evaluare clasice, iar variabila independenta este mediul urban.
În școlil e din med iul rural, metodele de evaluare clasice s unt utilizate mai des
decat metodele de evaluare alternativ e.
• Variabila dependenta este metode de evaluare clasice și metode de
evaluare alte rnative, iar variabila independenta este mediul rural.
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
28
3.5. Subiec ții cercet ării
Grupul ținta este alcătuit din cadre di dactice din învățământul pr imar și elevi
aflați în clasa a IV -a din mediul urban și mediul rural.
Volumul și structura eșantio nului: Cercet area a fost realizată pe un eșantion
de
100 de respondenți, după cum urmează:
• Chestionarul adresat elevilor din med iul urban – 30 de respondenți;
• Chestionarul adresat elevilor din mediul rural –30 de respondenți.
• Chestionar adresat cadrelor di dactice din î nvățământul primar din mediul
urban – 20 de respondenți
• Chestionar adresat cadrelor didactice din învățământul prima r din mediul
rural – 20 de respondenți
Figura 3.1. Mediul de pro veniență
3.6. Metode de cercetare folosite
Cercetarea a constat în elaborarea a două instrumente de lucru realizate pentru
atingerea obiectivelor. Cele două chestionare, care au avut ca respondenț i atât cadre
didactice din învățământul primar, cât și elevi din clasa a IV -a din mediul urban și rural.
Înainte de aplicar ea chestionarului s -a ținut un scurt discurs, cu scopul de a se lămuri orice
neclar itate . Chestionarele au durat aproximantiv 10 -15 minute. Subiecților li s -a cerut să
aleagă variantele de răspuns cele mai apropiate de modul în care ei sunt evaluaț i sau
evaluează în timpul activităților școlare.
50.00% 50.00%ruralurbanMediul de provenienta al subiectilor
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
29
Chestionarul pentru cadrele didactice din învățământul primar conține 14 întrebări
dintre c are: 6 întrebări cu răspuns dihotomic, 6 întrebări cu răspuns la alegere și 2 întrebări
cu răspuns deschis. (vezi An exa 1)
Chestionarul pentru elevii din învățământul primar (clasa a IV -a) conține 9 întrebă ri
dintre care 3 întrebări cu răspuns dihotomic, 6 întrebări cu răspuns la alegere dintre care
unul cu spațiu de co mpletare.
3.7. Prezentarea rezultatelor și interpretarea lor
Pentru analiza datelor și interpretarea statistică a acestor a fost folosit programul
SPSS, versiunea 20.0.
În ceea ce privește verific area ipotezelor cercetării au fost folosite următoarele
procedee statistice și metode de prelucrare a d atelor: anali za frec vențelor pentru fiecare
mediu de proveniență și analiza tabelelor pentru realizarea unei analize comparative,
cantitative în ceea ce privește datele obținute din cele două medii de proveniență (urba n
și rural).
De asemenea, pentru verificarea ipotez elor fo rmulate au fost realizate:
• grafice pentru cele două chestionare cu ajutorul cărora se pot observa
diferențe în ceea ce privește util izarea metodelor de evaluare (clasice versus alternative)
folosit e de către cadrele didactice din învățăm ântul prima r din m ediul urban și rural;
• tabele pentru ambele chestionare care reprezintă frecvența me todelor de
evaluare (clasice versus alternative) f olosite la clasă de către cadrele didactice din
învățământul prim ar din cele două medii de proveniență.
3.7.1. Atitudinea c adrelor didactice din invatamantul
primar cu privire la metodele de evaluare
Foarte des în activitatea școlară există momente în care se r ealizează acte
evaluative. Acest fapt este confirmat și în lu crarea de față. Conform răspunsurilor primite
13 cadre didacti ce din mediul urban și 13 cadre didactice din mediul rural evaluează elevii
cel puț in o dată pe lună. Un singur cadru didactic din în vățământul primar își evaluează
elevii în fiecare oră, iar două d intre cadrele didactice, din mediul urban susțin că își
evaluează elevii în fiecare zi. Restul respondenților afirmă că își evaluează elevii o dată
pe săptămână.
Potrivit itemului 3 , din pers pectiva cadrelor didactice din învățământul primar,
din mediul ur ban și rural, evaluarea este o verigă importantă în procesul instructiv –
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
30
educat iv. Toate cadrele didactice care au completat chestionarul (vez i Anexa 1) au afirmat
că evaluarea are o importanț ă deosebită în procesul instructiv -educativ. Câteva dintre
răspun surile cadrelor didactice, cu privire la acest item, sunt: „are rolul de a aprecia
eficiența procesului didactic”; „oferă un feedback cu priv ire la cunoștințele acumulate și
ajută la proiecta rea demersului didactic”; „presupune: măsurarea, interpretarea și
aprecierea rezultatelor, precum și de cizia asupra continuării procesului didactic”; „arată
pregătirea, ritmicitatea și nivelul cunoștințelor pe care le posedă elevul”.
Ipoteza 2 – În școlile din mediu l urban, metodele de evaluare alternative sunt
utilizat e mai des decât metodele de evaluare c lasice – este verificată cu ajutorul itemilor
4, 6, 7, 10, 11, 12, 13, 14 din instrumentul de lucru apl icat (vezi Anexa 1 – chestionarul
pentru cadrele d idactice din învățământul primar).
Analizând răspunsurile itemulu i 4 – care dintre metodele de evaluare le utilizați
mai des? – Am constatat că 80% dintre cadrele didactice din mediul urban afirmă că cel
mai des în evaluarea elevilor utilizează metodele cl asice de evaluare, și doar 20% din
cadrele didactice din învățămâ ntul primar utilizează metode alternat ive mai des decât
metodele clasice. Acest fapt se poate observa și în tabelul 6 din Anexa 3.
Potrivit r ăspunsurilor de la itemul 6 , toate cele 20 de cadrele didactice din
învățământul primar, mediul urban, care au part icipat la această cercetare utilizează în
evaluarea performanțelor elevilor metode alternative.
Întrebați fiind: care dintre metodele altern ative de evaluare credeți c ă este cea
mai eficientă? (itemul 7 ), cadrele didactice din învățământul primar, mediul urban
menționează în ordine descrescăt oare: portofoliul, proiectul, observarea sistematică a
comportamentului elevilor și autoevaluarea.
Figura 3.2. Metode alternativ e eficiente
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
31
95% dintre cadrele didactice din învățământul primar, mediul urban au răspu ns
afirmativ la itemul 10 – credeți că există diferențe între metodele de evaluare clasice și
metodele de evaluare alternative? – Argumentând : „metodele de evaluare alt ernative
elimină stresul, asigură o exersare a priceperilor și deprinderilor asimilate, presupun
folosirea mai multo r surse de informare”; „metodele moderne oferă o imagine amplă și
diversificată a informațiilor reținute, care po t fi aplicate de către elev i” și „metodele
clasice sunt mai exacte, iar metodele alternative pun în valoare mult ma i mult,
creativitatea elevil or”.
În ce ea ce privește itemul 11 , printre metodele de evaluare considerate de către
cadrele didactice din mediu l urban cele mai eficiente se numără: proba scrisă (45%),
portofoliul (20%), proba orală (20%), proiectul (5%), aut oevaluarea (5%) și observare a
sistemat ică a comportamentului elevilor (5%).
Totalizând răspunsurile de la itemul 12 , cadrele didactice din în vățământul
primar, mediul u rban consideră că cea mai limitată metodă de evaluare este investigația
(40%). Printre a rgumentele respondenților întâlnim:
• Investigația „pentru că este o metodă complexă”;
• Investigația „datorită vârstei elevilor și lipsei lor de experiență”;
• Investigația „deoarece este realizată de cele mai multe ori de părinți”.
Figura 3.3 a fost realizată în urma ana lizării răspunsurilor desch ise ale cadrelor
didactice din învățământul primar la itemul 13 , ce constă în enumerarea a trei metode
utilizate cel mai des în ev aluarea performanțelor școlare ale elevilor.
Figura 3.3. Cele mai utilizate metode de evaluare în învățământul primar
mediul urban
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
32
Examinând graficul de mai sus, observăm că respondenții din mediul urban
susțin că îmbină metode le de evaluare clasice cu c ele alternative pentru evaluarea
cunoștințelor elevilor. Cadrele didactice din mediul ur ban afirmă că cel mai des în actul
evaluativ utilizează proba scrisă, proiectul și portofoliul deoarece „proba scrisă
antrenează gândirea pri n scris, portofoliul urmăre ște progresiv performanțele elevilor și
proiectul este folosit pentru aprofundarea cunoș tințelor, p entru legarea teoriei de
practică”.
Analizând răspunsurile cadrelor didactice din mediul urban cu privire la
ultimului item, expri marea unei opinii cu privir e la utilitatea/eficiența metodelor clasice
de evaluare versus metodelor alternative de evaluarea d in învățământul primar – putem
observa faptul că respondenții consideră ambele categorii de metode eficiente. De
asemenea, respond enții susțin că îmbinarea c elor două categorii de metode duce la
eficiența procesului instructiv -educativ. Câteva d intre afirm ațiile respondenților din
mediul urban cu privire la acest item sunt:
R1: „Cele clasice verifică toate cunoștințele elevilor (teor etice și practice), cele
alternative dezvoltă imaginația, creativitatea și spiritul de echipă”;
R2: „Nu tot ce este clasic est e ineficient. Ca dascăl, da că îți cunoști elevii îmbini
vechiul cu noul.”;
R3: „Ambele metode de evaluare mi se par eficiente. Fie care metodă are
eficiența e i. Este bine să le alternăm.”;
R4: „Evaluarea pe modelul tradițional este punctuală, obiectivă, ușor de realizat.
Metodele alt ernative sunt mult mai subiective, dar lasă elevului libertatea de realizare. În
clasic, elevul este ma i limitat în realizare. Se pot îmbina cele două tipuri, astfel încât
evaluarea să fie pe nevoia elevului la acel moment.”
R5: „Metodele clasice favorizea ză dezvoltarea exprimării orale și scrise, iar
metodele alternative ajută la dezvoltarea imaginației și le oferă elevilor posibili tatea să
fie creativi.”
Potrivit informațiilor mai sus enumerate, se pot trage următo arele concluzii:
cadrele didactice din în vățământul primar, mediul urban îmbină metodele clasice de
evaluare cu cele alternative. De asemenea, p roiectul, portofoliul și pr oba scrisă sunt
metodele de evaluare cel mai des utilizate de către respondenții din mediul urban, ceea ce
confirmă faptul că în mediul urban se utilizează mai des metode de evaluare alternative
decât în mediul rural. Însă potriv it răspunsurilor de la item ul 4 al instrumentului de lucru
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
33
(vezi Anexa 1) putem observa în tabelul de mai jos, c ă metodele de evaluare clasice sunt
mai d es utilizate decât metodele de evaluare alternative.
Frecven ță Procentaj Procentaj
valid Procentaj
cumulativ
Metodele tradițion ale
de evaluare 16 80% 80% 80%
Metodele moderne de
evaluare 4 20% 20% 100%
Total 20 100% 100%
Tabelul 3.1. Care di ntre metodele de evaluare le utilizați mai des?
Ipoteza 3 a lucrării – în școlile din mediul rural, me todele de evaluare clasice
sunt utilizate mai des decât metodele de evaluare alternative – se verifică cu ajutorul
itemilor 4, 5, 10, 11, 12, 13, 14 din instrumentul de lucru aplicat elevilor din clasele a IV –
a (vezi Anexa 1 – chestionarul pentru cadre did actice).
Conform răspunsuri lor de la itemul 4 – care dintre metodele de evaluare le
utilizați mai des? – 80% dintre cadrele didactice din mediul rural af irmă că cel mai des în
evaluarea elevilor utilizează metodele clasice, ș i doar 20% din cadrele didactic e din
învățământul primar u tilizează metode alternative mai des decât metodele clasice.
În ceea ce privește frecve nța celor trei metode clasice de evalu are (proba scrisă,
proba orală și proba practică) de la itemul 5 , putem observa că cel mai des, cadrele
didactice din mediul rural utilizează în evaluarea cunoștințelor elevilor proba orală (50%),
urmată de proba scris ă (45%) și proba practică (5%).
Itemu l 10: În comparație cu cadrele didactice din mediul urban, puțin peste
jumătatea respondenților din med iul rural (60%), consideră că există diferențe între
metodele clasice și metodele alternative. Câteva dintre argume ntele acestor respondenți
sunt: „metod ele de evaluare alternative au un caracter interactiv, valorifică și sti mulează
întregul potențial crea tiv al elevilor”; „metodele alternative încurajează crearea unui
climat de învățare plăcut, permit elevilor să -și dezvolte abilitățile de a lucra în echi pă, au
un mare dezavantaj evaluatorul nu poate ști care este contribuția fiecărui elev și timpul
nu per mite folosirea frecventă a acestor metode la sate, unde există clase simultane” și
„evaluarea clasică este mai rigi dă, iar evaluarea alternativă se reali zează într -un dialog
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
34
deschis cu elevul, elevii găsesc evaluarea prin met ode alternative mai atractivă”. 40%
dintre respondenți sus țin că nu există diferențe între cele două categorii de metode de
evaluare. Argumentele acestor respondenți sunt: „deoarece au aceleași obiective” și
„ambele redau nivelul de cunoștințe pe care le p osedă elevii într -un anumit int erval de
timp”.
Potrivit ră spunsurilor date de cadrele didactice din mediul rural la itemul 11 ,
printre metodele de evaluare cele mai eficiente se numără : portofoliul (40%), proba
scrisă(25%) proba orală (20%), celelalte meto de (proiectul, autoevaluarea și observarea
sistematică a c omportamentului elevilor) reprezentând fiecare câte 5%. Aproape jumătate
(40%) din respo ndenții cercetării consideră portofoli ul, drept metoda cea mai eficientă în
evaluarea elevilor din mediul rura l deoarece „este o metodă compl exă, prin care
învățătorul urmărește progresul realizat de elev în plan cognitiv, comportamental și
atitudinal pe o perioadă mai lungă de timp (capitol, semestru, an școlar)”. 25% dintre
respondenți consideră proba scrisă cea mai eficientă metodă de evalua re a elevilor din
învățămân tul primar, mediul rural pentru că „îl ajută pe elev să își facă ordine în idei, îi
dă timp și intimitate în gândire”, iar 20% dintre respondenți consideră proba orală drept
metodă cea mai eficientă de evaluare fiindcă „oglindeșt e în totalitate ceea ce ele vul știe
la momentul respectiv”.
Totalizând răspunsurile de la itemul 12 , cadrele didact ice din învățământul
primar, mediul ru ral consideră că cele mai limitate metode de evaluare sunt: proba scrisă
(40%), investigația (20%), pro ba orală (15%), proba pract ică (10%) și proiectul,
portofoliul, observarea sistematică a comportamentului elevilor (reprezentând fiecare 5%
din total). P rintre argumentele cadrelor didactice cu privire la metoda aleasă sunt:
• Proba scrisă „pentru că răspuns ul elevilor se referă doar la ceea ce cuprind
întrebările”;
• Proba scrisă „deoarece se exprimă mai greu în scris”;
• Proba scrisă „pentru că se rezumă doar la întrebările testului”;
• Investigația „pentru că este o metodă complexă ”;
• Proba orală „deoarece se exp rimă oral mult mai greu, de cele mai multe
ori elevii sunt ajutați în evaluarea orală”;
• Proba practică „fiindcă se realizează mult mai greu la clasele mi ci”
În ceea ce privește răspunsurile de la itemul 13 , putem observa că î n mediul rural
cadrele didactic e susțin că cel mai des în evaluare utilizează proba scrisă, proba orală și
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
35
portofoliul pentru că „proba scrisă pre supune verificarea nivelului cunoștinț elor, proba
orală ajută la pregătirea zilnică și ritmică a elevului, iar portofoliul conține rezultatel e
muncii elevilor obținute prin diferite tehnici”. Alte metode utilizate în evaluarea elevilor
din mediul rural, în vățământul primar sunt evidențiate în figură de mai jos:
Figura 3.4. Metode de evaluare utilizate cel mai des în procesul instructiv
educat iv
Argumentele cadrelor did actice cu privire la itemul 14 al instrumentului de lucru
(vezi Anexa 1), evidențiază fa ptul că există diferențe între metodel e clasice de evaluare
și cele alternative, însă majoritatea respondenț ilor din mediul rural afirmă că î n evaluarea
cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor elevilor îmbină metodele clasice cu cele
alternative. Astf el, printre argumentele cadrelor didac tice din învățământul primar,
mediul rural cu privire la utilitatea me todelor clasice de evaluare versu s metodelor
alternative de evaluare se află:
R1: „Metodele clasice sunt restrictive, în timp ce metodele alternati ve ajută
elevii să fie mai creativi, m ai deschiși și mai comunicativi.”;
R2: „Fiecare categorie de metode de evaluare prezintă atât avantaje, cât și limite,
astfel încâ t niciuna dintre ele nu trebuie utilizată exclusiv, deoarece, în acest caz,
aprecierea r ezultatelor obținute de elevi ar fi af ectată.”
R3: „În cazul folosirii la oră a metodelor clasice, pionul pr incipal al procesului
instructiv -educativ este profesorul. F olosirea metodelor alternative de evaluare îi ajută pe
elevi să caute singuri soluțiile problemelor.”;
R4: „Metodele clasice s unt rapide, eficiente, cele alternative sunt antrenante
pentru elevi, atractive, nu sunt stresante, dar sun mai consumatoare de ti mp.”
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
36
R5: „Eficiența metodelor clasice de evaluare constă în evaluarea unui grup mai
mare de elevi, pe când folosirea metodelor alternative pe un grup restrâns de elevi,
necesitând și material didactic mai avansat.”
În urma inform ațiilor mai sus enumerate, se poate trage următoarea concluzie:
cadrele didactice din învățământul primar, mediul r ural îmbină metodele clasice de
evalua re cu cele alternative, însa utilizează mai rar metodele alternative decât
respondenții din mediul urba n. Acest lucru se poate obs erva în afirmațiile cadrelor
didactice de la itemul 13, în care 40% dintre respondenți s usțin că proba scrisă, proba
orală și portofoliul sunt metodele de evaluare cel mai des utiliza te în evaluarea elevilor
din mediul rural. Cee a ce confirmă faptul că în mediul rural se utilizează mai des metode
de evaluare clasice decât metode de evaluare a lternative.
3.7.2. Analiză comparativă – utilizarea metodelor de
evaluare din ciclul primar de către cadrele
didactice din mediul urban vs. m ediul rural
Potrivit răspu nsurilor date de către cadrele didactice din cele două medii de
proveniență, se pot observa ase mănări și deosebiri ale utilizării, în practica învățământului
primar, a metod elor clasice de evaluare, comparativ cu cele alternative . Așadar, potrivit
afirmați ilor date de către cadrele didactice din învățământul primar din mediul urban și
mediul rural, în evaluarea elevilor se utilizează am bele categorii de metode de evaluare,
prin îmbinarea acestora. Un respondent din mediul urban sp une că „un dascăl, dacă sim te
plusul clasei, îmbină vechiul cu noul și astfel obține elevi creativi și dascăli împliniți”,
astfel îmbinarea metodelor clasice cu cele alternative duce la o comunicare m ai profundă
între elev și profesor și o relație armonioa să din care rezultă progres ul școlar al elevilor
și împlinirea dascălilor.
Potrivit itemului 9, 10 cadre didactice din med iul urban și 11 din mediul rural
susțin că cel mai des în clasă utilizează eva luarea formativă, 8 cadre didactice din fiecare
mediu de proveniență susțin că cel mai des utilizează evaluarea sumativă, un cadru
didactic din fiecare mediu de proveniență afirm ă că cel mai des utilizează evaluarea
inițială, iar un singur cadru didactic din învățământul primar, mediul urban utilizează
evaluar ea formatoare și niciun cad ru didactic nu utilizează evaluarea criterială. Analizând
aceste răspunsuri, putem observa că j umătate din cadrele didactice utilizea ză cel mai des
în clasă o evaluare conti nuă, ceea ce îi menține activi pe elevi și îi obișnuieșt e cu actul
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
37
evaluativ. De as emenea, de aici putem deduce că aceste cadre didactice îmbină metodele
clasice cu cele alternat ive pentru realizarea unei evaluări re aliste, obiective.
Similarități în ceea ce privește utilizarea metodelor de evaluare de către ca drele
didactice din cele do uă medii de proveniență sunt: atât respondenții din mediul urban, cât
și cei din mediul rural a firmă că cel mai des evaluează elevii prin metode clasice de
evaluare. Acest l ucru se poate observa în tabelul 3.2, potrivit căruia 16 cadre didactice
din mediul urban și mediul rural afirmă că utilizează în evaluarea cunoștințelor elevilor
mai des metode de evaluare clasice decât metode de ev aluare alternative, iar 4 cadre
didactic e din fiecare mediu de proveniență (urban și rural) afir mă că evaluează mai des
elevii prin metode alternative decât prin metode clasice.
Care dintre met odele de evaluare le utilizați mai des ?
Mediul de
proveniență Metodele
tradiționale de
evaluare Metodele
moderne de
evaluare
Total
Urban 16 4 20
Rural 16 4 20
Total 32 8 40
Tabelul 3.2. Metode de evaluare utilizate mai des
Diferențe cu privire la evaluarea elev ilor din mediile de proveniență se pot
observa în analiza statistică a datelor obținute din itemul 13 din chestionatul pentru cadre
didactice. Astfel, cadrele di dactice din mediul urban susțin că cel mai des în evaluar ea
performanțelor școlare utilizează p roba scrisă, portofoliul și proiectul, iar cadrele
didactice din mediul rural susțin că cel mai des utilizează proba scrisă, proba ora lă și
portofoliul. Așadar p utem spune că atât în mediul urban, cât și în mediul rura l predomină
utilizarea metodelor clasi ce, însă în mediul urban se utilizează mai des metode de evaluare
alternative decât în mediul rural. Fapt demonstrat cu ajutorul grafi cului 3.5.
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
38
Figura 3.5. Metode de evaluare utilizate cel mai des
3.7.3. Perceptia elevilor de clasa a IV -a privind utilizarea
metodelor de evaluare folosite de catre cadrele
didactice
Chestionarul pentru elevi (vezi Anexa 2) a fost conceput astfel încât să se poată
realiza o analiză can titativă, ce constă în observarea diferențelor în ceea ce privește
utilizarea metodelor clasice de evaluare versus metodelor alternati ve de evaluare folosite
de către cadrele didactice din învățământul primar.
În urma aplicării c hestionarului (vezi Anexa 2 – chestionarul pentru elevi) celor
60 de respondenți, elevi din clasele a IV -a, mediul urban ș i rural, s -au remarcat similarități
dar și, diferențe în ceea ce privește metodele de evaluare utilizate de către cadrele
didactice la clasă.
Se verifică ipoteza 1 – există diferențe s emnificative în evaluarea elevilor din
clasele a IV -a (urban și rural) d acă evaluarea se realizează prin îmbina rea metodelor
alternative cu cele clasice – prin itemi 2, 3, 4 și 9 din instrumentul de lucru a plicat. (vezi
Anexa 2 – chestionarul pentru elevi) .
În ceea ce privește itemul 2 , analiza și interpretarea datelor obținut e ilustrează
faptul că, atât în mediul urban, cât și în mediul rural elevii sunt evaluați în cadrul orelor.
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
39
În tabelul de mai jos se p oate observa că toți elevii care au participat la această cercetare
au afirmat că sunt evaluați în cadrul orelor desfășura te în școală.
Sunteți evaluați/testaț i în cadrul orelor
desfășurate în școală?
DA NU
Total
Mediul de
proveniență Urban 30 0 30
Rural 30 0 30
Total 60 0 60
Tabelul 3.3. Evaluarea în cadrul orelor desfășurate în școală
Portivit afirmațiilor obț inute la itemul 3 se poate observa că, atât elevilor din
mediul urban, cât și celor din mediul rural le place să fie evaluați prin me tode clasice de
evaluare. Î nsă dacă analizăm ta belul 3.4. în funcție de fiecare mediu de provenineță, vom
observa o deoseb ire între cele două medii: 13 (43,3%) din cei 30 de respondeți, din
mediul urban, au răspuns că le place să fie evaluați printr -o met odă alternativă de evaluare
– proiectul, iar în mediul rural 50% din totalitatea respondenților au afirmat că le place
să fie evaluați printr -o metodă clasică , răspunsul oral. Acest lucru se poate observa în
tabelul 3.4.
Vă place să fiți evaluați prin:
Metode clasice de evalua re Metode alternative
de evaluare
Teste Răspunsuri
orale Probe
practice Portofolii Proiecte
Mediul de
proveniență Urban 10 6 1 0 13
Rural 8 15 1 3 3
Total 18 21 2 3 16
Tabelul 3.4. Vă place să fiți evaluați prin:
La itemu l 4: Prin ce metodă sunteți evaluați în școală cel mai des ?, elevii din
clasele a IV -a din cele două medii de proveniență în care s -a realizat cercetarea au
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
40
răspun s: 45 au ales lucrarea scrisă, 12 au ales răspunsul oral, un singur respondent din
mediul urb an a ales proba practică și 2 elevi din mediul rural au ales proiectul drept
metodă de evaluare utilizată cel mai des în e valuarea performanțelor școlare. Potrivit
graficului de mai jos, observăm că 24 de elevi din mediul urban și 21 de elevi din mediul
rural susțin că sunt evaluați cel mai des în cadrul orelor desfășurate în școală printr -o
metodă clasică – lucrarea scrisă.
Figura 3.6. Metod ele de evaluare utilizate cel mai des
Referitor la ultimul item al chestionarului (vezi Anex a 2) prin care se verifică
prima ipoteză a acestei lucrări se pot observa asemănări și deosebiri între răspunsurile
respon denților. Astfel, la întrebarea care meto dă de evaluare, dintre cele utilizate la clasă,
le-a plăcut cel mai mult, cei mai mulți dintr e elevi (18 din me diul urba n și 14 din mediul
rural) au ales metoda alternativă de evaluare – proiectul. Printre răspunsur ile elevilor la
cerința privind argumenta rea alegerii făcute la acest item se regăsesc:
a) Proiectul „pentru că lucrăm în echipă”;
b) Proiectul „pentru că e ste distr activ și interesant”;
c) Proiectul „deoarece îmi dă posibilitatea să aflu mai multe informații cu
privire la tema primită”;
d) Proiectul „de oarece pot să îmi exprim ideile liber, cu colegii”;
e) Proiectul „pentru că mă documentez despre anumite lucruri, scriu ide ile
pe foaie, decupez imagini și realizez un poster”;
f) Proiectul „pentru că pot să scriu curioz ități despre acea temă”.
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
41
În ceea ce prive ște celelalte metode de evaluare de la itemul 9 putem observa că
11 elevi apreciază proba scr isă (testul) pentr u că „est e ușor, am mai mult timp de gândire
și învăț să scriu corect”, 11 elevi afirmă că metoda de eva luare care le -a plăcut cel mai
mult este proba orală, deoarece „mă ajută să îmi dezvolt vocabularul”; „îmi place că este
contra timp”, doar 5 elevi din mediul ru ral consideră că portofoliul este metodă care le -a
plăcut cel mai mult, fiindcă „am timp să -l fac și îmi rămâne mie”, iar autoevaluarea este
metoda alternativă de evaluare preferată de un singur elev din mediul urban, pentru că
„mă ajută la învăța rea poezi ilor”.
În încercarea de a stabili dacă există diferențe semnificative în evaluarea elevilor
din clasele a IV -a, din mediul urban și med iul rural, dacă evaluarea se realizează prin
îmbinarea metodelor alternative cu cele clasice am obținut următoa rele rezu ltate: în
mediul urban metodele alternative de evaluare sunt îmbinate cel puțin o dată la două
săptămâni cu metodele clasice de evaluare , iar în mediul rural metodele alternative de
evaluare sunt îmbinate cel puțin o dată pe lună cu metodele clasi ce de eva luare. Cu alte
cuvinte, putem spune că în mediul urban cele două tipuri de metode de evaluare ( clasice
și alternative) sunt îmbinate mai des decât în mediul rural.
Ipoteza 2 – în școlile din mediul urban, metodele de evaluare alt ernative sunt
utilizate mai des decât metodele de evaluare clasice – este verificată cu ajutorul itemilor
4, 6, 7 și 9 din instrumentul de lucru aplicat (vezi Anex a 2 – chestionarul pentru elevi).
Totalizând răspunsurile elevilor din mediul urban la itemul 4, ce presupune
alegerea m etodei de evaluare utilizată cel mai des de către cadrele didactice, putem
observa că toți elev ii afirmă că sunt evaluați de cele mai mu lte ori prin metode clasice de
evaluare. Această afirmație se poate observa și în graficul de mai jos:
Figura 2.6. Met oda de evaluare utilizată cel mai des
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
42
La itemul 6, rezultatele respondenților din mediul urban cu privire la evaluarea în
școală prin p ortofolii, proiecte sau autoevaluări arată în felul următor: 93,3% dintre
respondenți susțin că au fost e valuați prin ac este metode alternative de evaluare, iar 6,7%
dintre elevi susțin că nu au fost evaluați prin p ortofolii, proiecte sau autoevaluări. Ace st
lucru se poate observa și în tabelul 5 din Anexa 4.
La întrebarea 7 , privind cât de des s unt evaluați elevii din med iul urban prin
metode alternative, observăm cu ușurință că 80% dintre ei afirmă că sunt evaluaț i cel
puțin o dată la două săptămâni prin metode alternative, 6,7% susțin că sunt evaluați o dată
pe lună prin metode alternative, 3,3 % au răspuns că sunt evalua ți în fiecare săptămână
prin aceste metode, alții 3,3% sunt evaluați prin metode alternative de câteva ori pe an,
iar restul de 6,7% afi rmă că nu sunt evaluați deloc prin metode altern ȘȘative.
Potrivit itemului 9, dintre metodele d e evaluare folosite în veri ficarea
performanțelor școlare, respondenții din mediul urban au apreciat următoarele metode de
evaluare: proiectul și autoevaluare. Ace st fapt se poate observa în următorul grafic:
Figura 3.8. Metoda de evaluare cea mai apreci ată de către elevii din med iul
urban
În concluzie, putem spune că utilizarea metodelor alternative de evaluare în
verifica rea cunoștințelor elevilor din mediul urb an, este menționat de către respondenții
din mediul urban, ca fiind metode des folosite de că tre cadrele didactice din î nvățământul
primar. Astfel 80% dintre elevi susțin că sunt evaluați prim metode alternative (pr oiecte
și autoevaluări) cel puțin o dată la două săptămâni.
Ultima ipoteză a lucrării – în școlile din mediul rural, metodele de evalu are
clasice sunt utilizate mai des decât metodele de evaluare alternative – se verifică cu
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
43
ajutorul itemilor 3, 5 și 8 din instrumentul de lucru aplicat elevilor d in clasele a IV -a (vezi
Anexa 2 – chestionarul pentru elevi).
Referitor la itemul 3 ce constă în alegerea metodei de eva luare de către elevii
din mediul rural, jumătate din respondenți (50%) afirmă faptul că proba o rală este metoda
de evaluare preferată, a lții 26,7% susțin că metoda preferată este proba scrisă, metodele
alternative de evaluare, po rtofoliul și proiectul, rep rezintă fiecare 10% în preferințele
elevilor, iar proba practică este metoda preferată a unui s ingur respondent (3,3%). Potrivit
graficu lui de mai jos, se poate observa că la 80% dintre respondenții, din mediul rural, le
place să fie evaluați prin metode c lasice de evaluare.
Figura 3.9. Metoda preferată
La întrebarea privind cât de des sunt evalua ți în școală elevii din mediul rural
prin metode clasice, subiecții chestionați au răspuns în ordinea frecvențelor înregistrate:
foart e rar (de câteva ori pe an) -56,7% și rar (o dată pe lună) – 43,3%.
Analizarea răspunsurilor obținute la itemul 8 ilustrea ză diferența cu privire la
utilizarea met odelor de evaluare în mediul rural (clasice versus alternative). Potrivit
răspunsurilor date, 16 respondenți afirmă ca c el mai des sunt evaluați prin probe scrise
(teste), 12 dintre respondenți susțin că cel mai des sunt evaluați prin probe orale, iar 2
elevi susțin că cel mai des sunt evaluați prin proiecte. În final, putem spune că în proporție
de 93,3% în mediul rural, cadrele didactice utilizează în evaluarea performanțelor școlare
metode clasice.
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
44
Frecven ță Procent Procent
valid Procent cumulativ
Teste 16 53,3 53,3 53,3
Răspunsuri orale 12 40 740 93,3
Probe practice 0 0 0 0
Proiecte 2 6,7 6,7 6,7
Portofolii 0 0 0 0
Autoevaluări 0 0 0 0
Total 30 100 100 100
Tabelul 3.5. Metoda de evaluare utilizată cel ma i des
3.7.4. Analiz ă comparativ ă – percepția elevilor din mediul
urban versus mediul rural cu privire la metodele de
evaluare
Evalu area constituie, și astăzi, o problemă educațională, realizându -se dezbateri
în rândul pedagogilor, precum și în cele ale cadrelo r didactice din învățământ.
Printre maj oritatea argumentelor date de către cadrele didactice din cele două
medii de proveniență cu privire la eficiența/ut ilitatea metodelor clasice de evaluare versus
metodelor alternative de evaluare sunt:
• „Metodele altern ative față de metodele clasice stimulea ză implicarea
activă în sarcină a elevilor, aceștia fiind mai conștienți de responsabili tatea ce și -o
asumă”;
• „Met odele alternative de evaluare asigură un demers interactiv al actelor
de predare -evaluare, adaptat nev oilor de individualizare a sarcinilor d e lucru pentru
fiecare elev, valorificând și stimulând potențialul creati v și originalit atea acestuia”;
• „Evaluarea alternativă reduce factorul de stres în măsura în care profesorul
este un consilier, iar evaluarea ar e ca scop în primul rând îmbunătățirea activității și
stimularea elevului și nu sancționarea cu orice preț, acti vitățile de eva luare cuprinzând
materiale elaborate de -a lungul unui interval mai mare de timp.”;
• „Metodele clasice sunt mai eficiente deoarece expun obiectiv cunoștințele
elevilor.”;
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
45
• „Metodele clasice deoarece sunt la îndemâna evaluatorului, nu necesită
mult timp.”;
• „Am bele tipuri de metode sunt eficiente. Fiecare are atât părți bune, cât și
slabe.”;
• „Metodele alternative de evaluare sunt mai efi ciente în evaluarea
cunoștințelor elevi lor, deoarece leagă teoria de practică și familiarizează elevii cu tehnic i
de muncă indi viduală, însă metodele clas ice sunt mai utile deoarece sunt la îndemână.”;
• „Metodele clasice exprimă mai mult termenul de verific are, testare, pe
când metodele alternat ive sunt considerate de către elevi drept jocuri.”;
• „Atât metodele clasic e de evaluare, cât și cele alternative sun t utile și
trebuie folosite în evaluarea elevilor, pentru că expun nivelul de informații dobândite de
către elevi.”;
• „Consider că o evaluare eficientă ar presupune îmbinarea ambelor
categorii de metode”;
• „Este necesară folosirea tuturor metodelor de evalua re, deoarece cele
clasice produc monotonie și rutină, iar cele alternative presupun abordarea din alte puncte
de vedere, necesită mai mult ti mp, pasiune și dorința de a face ceva frumos.”;
• „După părerea mea, me todele alternative sunt mai eficiente deoarece
dezvoltă spiritul de echipă, colaborarea și cooperarea, însă utilizez mai des metode clasice
de evalu are deoarece expun într -o manieră obiec tivă cunoștințele elevilor.”;
• „Metodele clasice sunt mai eficiente de oarece ajută la obs ervarea din timp
a unui pro gres sau regres școlar.”
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
46
4. CONCLUZII
4.1. Concluzii ale lucr ării
În urma analizei da telor cercetării, au rezultat o serie de concluz ii în privința utilizării
metodelor clasice de evaluare versus metodelor altern ative de evaluare.
Constata rea cea mai importantă, ca urmare a aplicării instrumentului de lucru, este
cea referitoare la faptul că în ambele medii de proveniență sunt utilizate mai des metode
de evaluare clasice decât metod e de evaluare alternative, însă cadrele didactice din mediu l
urban utilizează mai des metode de evaluare alternative decât cadrele didactice din mediul
rural. S -au confirmat astfel ipoteza 1 – Există diferențe semnificative în evaluarea elevilor
din clasel e a IV -a (urban și rural) dacă e valuarea se realizează prin îmbinarea metodelor
alternative cu cele clasice – și ipoteza 3 – În școlile din mediul rural, metodel e de evaluare
clasice sunt utilizate mai des dec ât metodele de evaluare alternative.
În ceea ce privește ipoteza 1 , există dife rențe semnificative în eval uarea elevilor din
clasele a IV -a, dacă evaluarea se realizează prin îmbinarea metodelor deoarece în u rma
chestionării respondenților din cele două me dii de proveniență aceștia au afirmat că
utiliz ează în evaluare performanțelor școlare atât metode clasice , cât și metode alternative
deoarece îmbinarea celor două categorii de metode determină motivația elev ilor pentru
învățare, sporește calitatea și efic iența procesului instructiv -educativ, produce s chimbări
în comportamentul elevi lor.
Ipoteza 3 este confirm ată prin analizarea cantitativă a datelor. 80% dintre cadrele
didactice din mediul rural susțin că uti lizează mai des în evaluarea cunoștințelor elevi lor
metode clasice de evaluare, 90% dintre elev ii chestionați afirmă că sunt ev aluați cel mai
des prin met ode clasice de evaluare (probe orale și probe scrise).
În ceea ce privește ipoteza 2 – În școlile din mediul urban, metodele de evaluare
alternative s unt utilizate mai des decât metodele de evaluar e clasice – este infirmată,
deoa rece potrivit răspunsurilor primite în urma chestionării cadrelor didactice din
învățământul primar și elevilor din clasa a IV -a rezultă că 80% dintre cadrele didactice
din medi ul urban susțin că utilizează cel mai des în ev aluarea performanțelor școlare
metode clasice de evaluare ș i 100% dintre elevi chestionați afirmă că cel mai des sunt
evaluați prin metode clasice (probe orale, probe scrise și probe practice).
Atât cadrele d idactice din învățământul primar din mediul urb an, cât și cadrele
didactice din mediul rural manifestă dis ponibilitate în utilizarea metodelor alternative de
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
47
evaluare. Acest fapt este afirmat de către cadrele didactice, care susțin că în evaluarea
elevilor utilizează metode de evaluare alternative prin tre care: proiecte, portofolii,
autoevaluări și observarea sistematică a comportamentului elevilor.
Elevii claselor a IV -a din cele două medii de proveniență dau dovadă de o atitudine
favorabilă față de metode le alternative de evaluare, exprimându -și prefe rința pentru
utilizarea lor. Răs punsurile lor la întrebarea 9 (vezi Anexa 2), referitoare la menționarea
și argumentarea metodei de evaluare preferate utilizate de către cadrele didactice din
învățământul prim ar, confirmă preferința acestora pentru utiliza rea acestor metode de
evaluare.
Evaluarea rezultatelor elev ilor are efecte pozitive asupra activității lor, prin faptul că
orientează învățarea acestora către co nținuturile esențiale, o susține motivațional și o
stimulează, prin aprecierile pe care le impl ică. Iată, de ce este necesar, c a, încă din
învățământul pr imar să se utilizeze metode de evaluare clasice combinate cu cele
alternative.
Concepția cadrului dida ctic din învățământul primar în legătură cu obie ctul, scopul și
funcțiile evaluării determină î n mod semnificativ rolul evaluăr ii în creșterea
performanțe lor școlare. Această concepție se reflectă atât în alegerea metodelor și
procedeelor de evaluare, cât și în integrarea acestor în procesul instructiv -educativ. În
acest fel, metodele și procedeele de evaluare oferă cadrului didac tic posibilitatea unei
evaluări complexe, reale și sensibile la diferențele individuale dintre elevi.
În ceea ce privește riguroz itatea metodelor, tehnicilor și procedeelor de o bținere și de
prelucrare a datelor, coerența de monstrației și validitatea concl uziilor cercetării, conside r
că am ales modalități de investigare potrivite pentru tema abordată.
În învățământul primar, elevii trebuie evaluați atât prin metode clasice de eva luare,
cât și prin metode alternative. Acest fa pt s-a dovedit important în urma chestionării
respondențilo r.
4.2. Sugestii și recomandari
Folosirea tuturor metodelor clasice de examinare a elevilor din învățământu l primar
(orale, scrise, practice), plecând de l a ideea că fiecare tip de metodă prezintă atât avantaje,
cât și dezavantaje, ce ea ce înseamnă că nici un t ip nu trebuie favorizat în detrimentul
celorlalte, fiindcă această atitudine ar altera semnificativ mo dul de desfășurare a
întregului proces evaluativ .
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
48
Este recomandată promovarea, în mare măsură, a unor modalități alternative de
evaluare (portofoliul, pro iectul,) cu scopul de a face examinarea mai agreabilă și mai
adaptată elevilor, fără să se pună proble ma ca prin aceste modalități alternative să se
elimine evaluările de tip clasic.
„Evaluarea să se realizeze într -o manieră care să cultive și să susțină i nteresul elevilor
pentru studiu, să -i ghideze în activitatea de învățare. Ideea de bază este aceea că în
realizarea proceselor de evaluare nu pot fi m inimalizate funcțiile formative ale acestora –
stimularea activității elevilor”32
Cadrele didactice ar treb ui să utilizeze în evaluarea elevilor mai des metode
alternative de evaluare, deoarece acestea creeaz ă un climat de învățare armonios, relaxat,
elevi i fiind evaluați în mediul obișnuit de învă țare, prin sarcini contextualizate; realizează
experimente, ela borează proiecte, alcătuiesc portofolii, acestea fiind în același timp
sarcini de instruire și probe d e evaluare.
În evaluare performanțelor școlare e ste important ca elevii să înțeleagă criteriile de
evaluare, pentru a putea ref lecta asupra performanțelor obținute, a le explica și a găsi
modalități de progres. Elevii nu trebuie evaluați unii în raport cu ceilalți, scopul nu este
de a-i ierarhiza sau de a realiza o clasificare, ci de a vedea evoluția, prog
32 Radu, I. T. (2007), Evaluarea în proce sul didactic –ediția a III-a, p. 311
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
58
BIBLIOGRAFIE
1. Bălan, B. , Boncu, Ș., et al (1998), Psihopedagogie pentru examenul de definitivare
și grade didactice, Editura Polirom, Iași;
2. Bersan, O. S . (2012), Evaluarea educațională. Metode alterna tive aplicabile în ciclul
gimnazial, Editura de Vest, Timișoara;
3. Bersa n, O., (2 016), Teoria și metodologia evaluării , Editura Școala Ardeleană, Cluj –
Napoca;
4. Bersan, O. S., Surdu, E. (2008), Fenomenul educațio nal – ediția a II -a revăzută și
adăugită, Editur a Univerității de Vest, Timișoara;
5. Bocoș, M., Jucan, D. (2007), Teoria și metod ologia instruirii. Teoria ș i metodologia
evaluării. Repere și instrumente didactice pentru formarea profesorilor, Editura
Paralel a 45, Pitești;
6. Cardinet, J. (1994), Evaluation s colaire et practique, Universite de Boeck, Bruxelles;
7. Cerghit, I. (200 8), Siste me de instruire alternative și complementare. Structuri,
stiluri, strategii, Editura Polirom, Iași;
8. Cerghit, I. (2006), Metode de învățământ, Editura Polirom, Iași;
9. Chelcea, S. (2007), Cum să redactăm o lucrare de licență, o teză de doctorat, un
articol șt iințific în domeniul științ elor socioumane – ediția a IV -a, Editura
Comunicare.ro, București;
10. Cucoș, C. (2008), Teoria și metodol ogia evaluării, Editura Polirom, Iași;
11. Dragomir , G. M., Todorescu, L. L. (2013), Repere în evaluare, Editira de Vest,
Timișoar a;
12. Gora, C. L. (2010) Modal ități de evaluare în învățământul primar, Editura Rovimed
Publishers, Bacău;
13. Manolescu, M. (2010), Teoria și metodologia evaluării, Editura U niversit ară,
București;
14. Meyer, G. (2000), De ce și cum evaluăm?, Editura Polirom, Iași;
15. Molan, V., -Rigoare și efi ciență în verificarea cunoștințelor elevilo, în revista de
pedagogie nr 11/1986
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
59
16. Radu, I. T. (2007), Evaluarea în procesul didactic –ediția a I II-a, Ed itura Didactică
și Pedagogică, București;
17. Stoica, M. (1992), Sinteze de pedagog ie și psihologie școlară, Editura Universitară,
Craiova;
18. Stan, L. (2014), Pedagogia preșcolarității și școlarității mici, Editura Polirom, Iași;
19. Trif, V. (2011), De la e valuare la curriculum – ediția a II -a revăzută și adăugită,
Editura Universității din B ucurești, București;
20. Vasile , C., Ene, D. (2015) Metodica și evaluarea pentru examenele de titularizarea
și definitivare în învăță mânt, Editura Rovimed Publishers, Bacău;
21. http://edglossary.org/assessment/
22. http://edglossary.org/standardized -test/
23. http://netedu .ro/cndip t/pdf/A_MI_curs.pdf
24. http://www.diploma.ro/licente/evaluarea -in-invatamantul -primar -traditional -si-
modern -in-metodele -de-evaluare-4175
Lucrare de licen ță FPSE 2020 Georgiana – Doini ța RADU
60
ANEXA 1
CHESTIONAR PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
Instituția de învățământ ____________________________
1. Mediul : urban rural
2. Evalua rea face parte din procesul instructiv -educativ. Cât de des evaluați
elevii:
a. În fiecare oră
b. În fiecare zi
c. O dată la două zile
d. O dată pe săptămână
e. O dată pe lună
3. Considerați că evaluarea este o verigă importantă în procesul instructiv –
educativ? De ce?
a. Da. . ………………………………………… …….. ………………………. ..
b. Nu. ………………… …………… ……….. ……….. ………………………. .
4. Care dintre metodele de evaluare le utilizați mai des:
a. Metode clasice/tradiți onale de evaluare
b. Metode complementare/alternati ve de evaluare
5. Dintre metodele de evalu are tradiționale utilizați cel mai des:
a. Probe scrise
b. Probe orale
c. Probe parctice Mă numesc RADU Georgiana Doini ța. Sunt studentă în anul III la Universitatea
din Bucure ști, Facultatea de Psihologi e și Științele Educa ției, Departametul
pentru Forma rea profesorilor, Programul de Studiu : Peda gogia învățământului
prim ar și prescolar și realizez cercetarea cu tema : Evaluarea tradi țional ă, evaluarea
modern – Analiz ă comparative și rela ții.
Vă rog să completați prezentul chestionar, ce reprezintă instrumentul metodologic
utilizat în cerceta rea derulată. Vă asigur c ă identitatea dumneavoastră va fi
confidențială. Timpul necesar completării acestui chestionar este de 10 -15 de minute.
Vă mulțumim!
Lucrare de licență FPSE 2020 ______ Georgi ana – Doini ța RADU
49
6. Utilizați metode de evaluare alternative în evaluarea elevilor:
a. Da
b. Nu
7. Dacă DA, care dintre metode credeți că este cea mai eficientă:
a. Proiectul
b. Portofoliul
c. Investigația
d. Autoevaluarea
e. Observarea sistema tică a comport amentului elevilor
f. Alta ………………………………………………………………
8. Considerați că metodele de evalu are alternative sunt necesare în învățământul
primar?
a. Da
b. Nu
9. Ce tip de evaluare utilizați cel mai des la clasă:
a. Formativă
b. Sumati vă
c. Criterială
d. Inițială
e. Formatoare
f. Alta ………………………………………………………………..
10. Credeți că exis tă diferențe între metodele de evaluare cl asice și metodele de
evaluare alternative? Argumentați.
a. Da
b. Nu
……………… …………………………………………………………………………………………………………………. …
…………………………………………. ……………………………………………………………….. ……………………….
……………………………………………………………………………………………. ………………………………………
………………………………………………………………….. ………………………………………………………………..
…………………………………………………… ………………… ……………………… …………………………………….
Lucrare de licență FPSE 2020 ______ Georgi ana – Doini ța RADU
50
11. În ceea ce privește experiența du mneavoastră în învățământul p rimar, care dintre
metodele de evaluare de mai jos considerați că sunt cele mai eficiente în învățăm ântul
primar? De ce?
a. Proba scrisă
b. Proba orală
c. Proba practic ă (experiment)
d. Proiect ul
e. Portofoli ul
f. Investigați a
g. Autoevaluarea
h. Obse rvarea sistematică a comportamentului elevilor
i. Alta………………………………………….
………………………. ………………………………………… ………………… ………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………… ………………….
………………………… ………………… …………………………………………………. ……………………………………
…………………………………………………………………………… ………………………………………… …………….
……………………………………………………… ……………… …………………………. …………………………………
12. În ceea ce priveșt e experiența dumneavoa stră în învățămân tul primar, care dintre
metodel e de evaluare de mai jos considerați că sunt mai limitate pentru evaluarea elev ilor
din învățământul primar? De ce?
a. Proba scrisă
b. Proba orală
c. Probă practică (experiment)
d. Proiect
e. Portofol iu
f. Investigație
g. Autoev aluarea
h. Observare a comportamentului elevilor
i. Alta……………………………………………….
…………………. ………………………………………………………………… ………………………………………………
………………………………………… ……………………………………………………………………. ……………………
…………………………………………… ……………………………………………… ……………………………………….
……………………………………………………………………… …………………………………………………………….
……………………………… ………………….. ………………………………………… ……………………………………..
Lucrare de licență FPSE 2020 ______ Georgi ana – Doini ța RADU
51
13. Enumerați trei metode de evaluare pe care le utilizați cel mai des in procesul
instructiv -educativ. Argumentați alegerea făcută.
a. ……………………………. ……………………………………..
b. ……………… …………………………. …………………………
c. …………………………………………………………………….
14. Vă rugăm să aduceți un argument cu privire la uti litatea/eficienț a metodelor
clasice de evaluare versus metodelor alternative de evaluare din învățământul primar.
…………. …………………………………………………………………………………………………… …………… ………
………………………………… ……………………………………………………………………. ……………………………
……………………………………………………………………… …………… ……………. ………………………….. …….
……………………………………………………………… …………………………………………………………………….
…………………………….. …………… ……………. ………………………….. ……………………………………………..
…………………….. …………………………………………………………………………………………………… ………..
Vă mulțumesc!
Lucrare de licență FPSE 2020 ______ Georgi ana – Doini ța RADU
52
ANE XA 2
CHESTIONAR PENTRU ELEVII DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
Școala ____________________________
1. Mediul urban rural
2. Sunteți evaluați/testați în cadrul orelor desfășurate în școală?
a. Da
b. Nu
3. Vă place să fiț i evalua ți prin:
a. Teste
b. Răspunsuri orale
c. Probe practice
d. Portofolii
e. Proiecte
f. Altceva ……………………. …………………. ……………….
4. Prin c e metodă sunteți evaluați în școală cel mai des:
a. Lucrări scrise (teste)
b. Răspunsuri orale
c. Probe pr actice (experimente)
d. Portofolii
e. Proiecte
f. Altceva ……………………. …………………………………..
5. Cât de des s unteți evaluați în ș coală prin teste scrise și răspunsuri orale?
a. Foarte des (o dată pe săptămână)
b. Des (cel pu țin o dată la două săptămâni)
c. Rar (o dată pe lună)
d. Foarte rar (de câteva ori pe an) Mă numesc RADU Georgiana Doini ța. Sunt studentă în anul III la Universitatea din
Bucure ști, Facul tatea de Psihologi e și Științele Educa ției, Departametul pentru
Forma rea profesorilor, Programul de Studiu: Peda gogia învățământulu i prim ar și
prescolar și realizez cercetarea cu tema : Evaluarea tradi țional ă, evaluarea modern –
Analiz ă comparative și rela ții.
Vă rog să completați prezentul chestionar, ce reprezintă instrumentul metodologic utilizat
în cercetarea derulată. Vă asigur c ă identitatea dumneavoastră va fi confidențială. Timpul
necesar completării acestui chestionar este de 10 -15 de minute.
Lucrare de licență FPSE 2020 ______ Georgi ana – Doini ța RADU
53
6. Ați fost vreodată evaluați în școală prin portofolii, p roiecte sau autoeval uări?
a. Da
b. Nu
7. Dacă DA, cât de des?
a. În fiecare săptămână
b. O dată la două săptămâni
c. O dată pe lună
d. O dat ă pe an
8. Prin ce tip de evaluare sunteți testați cel mai des în clasă:
a. Teste
b. Răspunsuri orale
c. Probe practice (experimente)
d. Proiecte
e. Portofolii
f. Autoevaluări
g. Altceva ……………………. …………………………………..
9. Care dintre ti purile de evaluare utilizate în clasă v -a plăcut cel mai mult? De ce?
a. Testul
b. Răspunsul oral
c. Proba practică (experimentul)
d. Proiectul
e. Portofoliul
f. Autoevaluarea
g. Altceva ……………………. …………………………………..
……………. …………………………………………………………………………………………………………………… …
………………………………………………………….. …………………………………………….. …………………………
……………………………………………………………………………………………. ………………………………………
…………………. …………………………………………….. ……………………………… ………………………………….
…………………………………………………… ……………………………………………………………………………….
Vă mulțumesc!
Lucrare de licență FPSE 2020 ______ Georgi ana – Doini ța RADU
54
ANEXA 3
Rezultatele obținute în urma chestionării cadrelor didactice din învățământul primar,
din cele două medii de proveniență
Școala
Total Școala
Gimnazial ă
Nr. 150 Școala
Gimnazială
Nr.146 Școala
Gimnazială
Vârteju Școala Clasele
Gimnazială
Corn etu Școala
Gimnazială
Clinceni
Mediul de
proveniență Urban 8 12 0 0 0 20
Rural 0 0 10 5 5 20
Total 8 12 10 5 5 40
Tabelul 1. Școala
Evaluarea face parte din procesul instructiv –
educativ. Cât de des evaluați elevii?
Total O dată pe
lună O dată pe
săptămână În fiecare
zi În fiecare
oră
Mediul de proveniență Urban 13 5 2 0 20
Rural 13 6 0 1 20
Total 26 11 2 1 40
Tabelul 2. Cât de des evaluați elevii?
Lucrare de licență FPSE 2020 ______ Georgi ana – Doini ța RADU
55
Figura 1. Cât de des evalu ați elevii?
Considerați că evaluarea este o
verigă importantă în procesul
instructiv -educativ?
Total
DA NU
Mediul de proveniență Urban 20 0 20
Rural 20 0 20
Total 40 0 40
Tabelul 3. Evaluarea o verigă importantă în procesul instructiv -educativ?
Lucrare de licență FPSE 2020 ______ Georgi ana – Doini ța RADU
56
Care dintre metodele de evaluare le
utilizați mai des?
Total Metodele
tradiționale de
evaluare Metodele
moderne de
evaluare
Mediul de
proveniență Urban 16 4 20
Rural 16 4 20
Total 32 8 40
Tabelul 4. Care dintre metod ele de ev aluare le utilizați mai des?
Figura 2. Care dintre metodele de evaluare le utilizați mai des?
Lucrare de licență FPSE 2020 ______ Georgi ana – Doini ța RADU
57
Dintre metodel e de evaluare tradiționale utilizați
mai des:
Total
Probe scrise Probe orale Probe practice
Mediul de
proveniență Urban 9 8 3 20
Rural 9 10 1 20
Total 18 18 4 40
Tabelul 5. Care dintre metodele tradiționale le utilizați mai des?
Figura 3. Care dintre metodele tradiționale le utilizați mai des?
Lucrare de licență FPSE 2020 ______ Georgi ana – Doini ța RADU
58
Utilizați metode de evaluare
alternative în evaluarea
elevilor?
Total
DA NU
Mediul de
proveniență Urban 20 0 20
Rural 19 1 20
Total 39 1 40
Tabe lul 6. Metode alternative de evaluare
Dacă DA, care dintre metode credeți că este cea mai eficientă?
Proiectul
Portofoliul
Investigația
Autoevaluarea Observarea
Sistematică
a
Comportam
entului
Elevilor
Fără
răspuns Total
Mediul de
proveniență Urban 6 7 0 2 5 0 20
Rural 2 10 1 2 4 1 20
Total 8 17 1 4 9 1 40
Tabelul 7. Cea mai eficientă metodă alternativă de evaluare
Lucrare de licență FPSE 2020 ______ Georgi ana – Doini ța RADU
59
Figura 4. Cea mai eficientă metodă alternativă de evaluare
Considerați că metodele de
evaluare alternative sun t necesare
în învățământul primar?
Total
DA NU
Mediul de
proveni ență Urban 19 1 20
Rural 20 0 20
Total 39 1 40
Tabelul 8. Necesitatea metodelor alternative de evaluare
Lucrare de licență FPSE 2020 ______ Georgi ana – Doini ța RADU
60
Ce tip de evaluare utilizați cel mai des în clasă?
Total format ivă sumativă inițială criterială formatoare
Mediul de
proveniență Urban 10 8 1 0 1 20
Rural 11 8 1 0 0 20
Total 21 16 2 0 1 40
Tabelul 9. Tipul de evaluare utilizat cel mai des
Figura 5. Tipul de evaluare utilizat cel mai des
Lucrare de licență FPSE 2020 ______ Georgi ana – Doini ța RADU
61
Credeți că există diferențe între
metodele de evaluare clasice și
metodele de ev aluare alternative?
Total
DA NU
Mediul de
prove niență Urban 19 1 20
Rural 12 8 20
Total 31 9 40
Tabelul 10. Există diferențe între cele două categorii de me tode de evaluare?
În ceea ce privește experiența dumneavoastră în învățământul primar, care din tre metodele
de evaluare de mai jos considerați că sunt cele mai eficiente în învățământul primar?
Proba
scrisă
Proba
orală
Proiectul
Portofoliul
Autoevaluarea
Observarea
sistematică a
comportamentului
elevilor Total
Mediul de
proveniență Urban 9 4 1 4 1 1 20
Rural 5 4 1 8 1 1 20
Total 14 8 2 12 2 2 40
Tabelul 11. Metode de evaluare eficiente în învățământul primar
Lucrare de licență FPSE 2020 ______ Georgi ana – Doini ța RADU
62
Figura 6. Metode de evaluare ef iciente în învățământul primar
În ceea ce privește experiența dumneavoastră în învățământul prima r, care dintre metodele de
evaluare de mai jos considerați că sunt cele mai limitate pentru evaluarea elevilor din învățământul
primar?
Proba
scrisă
Proba
orală
Proba
practică
Proiectul
Portofoliul
Investigația
Autoevaluarea
Observarea
sistematică a
comportament ului
elevi lor Total
Mediul de
proveniență Urban 2 2 2 0 1 8 2 3 20
Rural 8 3 2 1 1 4 0 1 20
Total 10 5 4 1 2 12 2 4 40
Tabelul 12. Metode d e evaluare limitate în învățământul primar
Lucrare de licență FPSE 2020 ______ Georgi ana – Doini ța RADU
63
Figura 7. Metode de evaluare limitate în învățământul primar
Figura 8. Metode de evaluare utilizate cel mai des în învățământul primar
Lucrare de licență FPSE 2020 ______ Georgi ana – Doini ța RADU
64
Rezultatele obținute în urma chestionării cadrelor didactice din învățămân tul primar,
din mediul urban
Figura 9. Cât de des evaluați elevii?
Figura 10. Evaluarea o verigă important ă în procesul i nstructiv -educativ?
Lucrare de licență FPSE 2020 ______ Georgi ana – Doini ța RADU
65
Figura 11. Care dintre metodele tradiționale le utilizați mai des?
Figura 12. Metode alternative de evaluare
Lucrare de licență FPSE 2020 ______ Georgi ana – Doini ța RADU
66
Figura 13. Cea mai eficientă metodă alternativă de evaluare
Figura 14. Necesi tatea metodelor alternative de evaluare
Lucrare de licență FPSE 2020 ______ Georgi ana – Doini ța RADU
67
Figura 15. Tipul de evaluare ut ilizat cel mai des
Figura 16. Exis tă diferențe între cele două categorii de metode de evaluare?
Lucrare de licență FPSE 2020 ______ Georgi ana – Doini ța RADU
68
Figura 17. Metode de evaluare eficiente în învăț ământul primar
Figura 18. Metode de evaluare limitate în învățământul primar
Lucrare de licență FPSE 2020 ______ Georgi ana – Doini ța RADU
69
Figura 19. Metode de ev aluare utilizate cel mai des în î nvățământul primar
Rezultatele obținute în urma chestionării cadrelor didactice din învățământul primar,
din m ediul rural
Figura 20. Cât de des evaluați elevii?
Lucrare de licență FPSE 2020 ______ Georgi ana – Doini ța RADU
70
Figura 21. Evaluarea o verigă importantă în procesul in structiv -educativ?
Figura 22. Care dintre metodele tradiționale le utilizați mai des?
Lucrare de licență FPSE 2020 ______ Georgi ana – Doini ța RADU
71
Figura 23. Metode alternative de evaluare
Figura 24. Cea mai eficientă metodă alternativă de evaluare
Lucrare de licență FPSE 2020 ______ Georgi ana – Doini ța RADU
72
Figura 25. Necesitatea metodelor alternative de eva luare
Figura 26. Tipul de evaluare utilizat cel mai des
Lucrare de licență FPSE 2020 ______ Georgi ana – Doini ța RADU
73
Figura 27. Există diferențe î ntre ce le două categorii de metode de evaluare?
Figura 28. Metode de evaluare eficiente în învățământul primar
Lucrare de licență FPSE 2020 ______ Georgi ana – Doini ța RADU
74
Figura 29. Metode de evalu are limitate în învățământ ul primar
Figura 30. Metode de evaluare utilizate cel mai des în învățământul prim ar
Lucrare de licență FPSE 2020 ______ Georgi ana – Doini ța RADU
75
ANEXA 4
Rezultatele respondenților din clasele a IV -a din cele două medii de proveniență
Figura 1. Me diul de proveniență
Tabelul 1. Sunteți evaluați/testați în c adrul orelor desfășurate în școală
50.00% 50.00%ruralurbanMediul de provenienta al subiectilorSunteți evaluați/testați în cadrul orelor desfășurate în școală ?
DA NU Total
Mediul de
proveniență Urban 30 0 30
Rural 30 0 30
Total 60 0 60
Lucrare de licență FPSE 2020 ______ Georgi ana – Doini ța RADU
76
Vă place să fiți evaluați prin:
Teste Răspunsuri
orale Probe
practice Portofolii Proiecte
Mediul de
prove niență Urban 10 6 1 0 13
Rural 8 15 1 3 3
Total 18 21 2 3 16
Tabelul 2. Prin ce vă place să fiți evaluați
Figura 2. Prin ce vă place să fiți evaluați?
Lucrare de licență FPSE 2020 ______ Georgi ana – Doini ța RADU
77
Prin ce metodă sunteți evaluați în școală cel mai des:
Teste Răspunsuri
orale Probe
practice Portofolii Proiecte
Mediul de
proveniență Urban 24 5 1 0 0
Rural 21 7 0 2 0
Total 45 12 1 2 0
Tabelul 3. Pri n ce metodă sunteți evaluați în șc oală cel mai des?
Figura 3. Prin ce met odă sunteți evaluați în școală cel mai des
Lucrare de licență FPSE 2020 ______ Georgi ana – Doini ța RADU
78
Cât de d es sunteți evaluați în școală prin teste scrise și răspunsuri orale?
foarte rar
(de câteva
ori pe an) rar
(o dată pe
lună) des (cel puțin
o dată la două
săptămâni) foarte de
(o dată pe
săptămână) Total
Mediul de
proveniență Urban 1 20 9 0 30
Rural 17 13 0 0 30
Total 18 33 9 0 60
Tabelul 4. Cât de des este utilizată evaluarea clasică
Figura 4. Cât de des este u tilizată evaluarea clasică
Lucrare de licență FPSE 2020 ______ Georgi ana – Doini ța RADU
79
Ați fost v reodată evaluați în școală prin portofolii, proiecte sau
autoevaluări?
DA NU Total
Mediul de
proveniență Urban 28 2 30
Rural 30 0 30
Total 58 2 60
Tabelul 5. Evaluare prin metode alternative
Dacă DA, cât de des?
O dată
pe an O dată pe
lună O dată la două
săptămâni În fiecare
săptămână
Mediul de
proveniență Urban 2 2 25 1
Rural 11 17 2 0
Total 13 19 27 1
Tabelul 6. Cât de des se reazlizează evaluare prin metode alternative
Figura 5. Cât de des se reazlizează evaluare prin metode alternative
Lucrare de licență FPSE 2020 ______ Georgi ana – Doini ța RADU
80
Prin ce tip de evaluare sunteți evaluați cel mai des în clasă?
Teste Răspunsuri
orale Probe
practice Proiecte Portofolii Autoevaluări Total
Mediul de
proveniență Urban 25 5 0 0 0 0 30
Rural 16 12 0 2 0 0 30
Total 41 17 0 2 0 0 60
Tabelul 7. Ce tip de evaluare este utiliz ată cel mai des
Figura 6. Ce tip de evaluare este utilizat ă cel mai des
Lucrare de licență FPSE 2020 ______ Georgi ana – Doini ța RADU
81
Care dintre tipurile de evaluare utilizate în clasă v -a plăcut cel mai mu lt?
Testul
Răspunsul
oral
Proba
practică
Proiectul
Portofoliul
Autoevaluarea
Mediul de
proveniență Urban 4 7 0 18 0 1
Rural 7 4 0 14 5 0
Total 11 11 0 32 5 1
Tabelul 8. Care dintre tipurile de evaluare utilizate în clasă v -a plăcut cel mai mult?
Figura 7. Care dintre t ipurile de evaluare utilizate în clasă v -a plăcut cel mai mult?
Lucrare de licență FPSE 2020 ______ Georgi ana – Doini ța RADU
82
Rezultatele elevilor claselor a IV-a din mediul urban
Figura 8. Sunteți evaluați în școală?
Figura 9. Prin ce vă place să fiți evaluați
Lucrare de licență FPSE 2020 ______ Georgi ana – Doini ța RADU
83
Figura 10. Prin ce metodă sunteți evaluați în școală cel mai des?
Figura 11. Cât de des sunteți evaluați în școală prin teste scrise și răspun suri orale?
Lucrare de licență FPSE 2020 ______ Georgi ana – Doini ța RADU
84
Figura 12. Ați fost vreodată evaluați prin metode alternative
Figura 13. Cât de des sunteți evaluați prin metode alternative?
Lucrare de licență FPSE 2020 ______ Georgi ana – Doini ța RADU
85
Figur a 14. Prin ce tip de evaluare sunteți evaluați cel mai des?
Figura 15. Care dintre metodele de evaluare v-a plăcut cel mai mult?
Lucrare de licență FPSE 2020 ______ Georgi ana – Doini ța RADU
86
Rezultatele elevilor claselor a IV -a din mediul rural
Figura 16. Sunteți evaluați în școală?
Figura 17. Prin ce vă pla ce să fiți evaluați
Lucrare de licență FPSE 2020 ______ Georgi ana – Doini ța RADU
87
Figura 18. Prin ce metodă sunteți evaluați în școală cel m ai des?
Figura 19. Cât de des sunteți ev aluați în școală prin teste scrise și răspunsuri orale?
Lucrare de licență FPSE 2020 ______ Georgi ana – Doini ța RADU
88
Figura 20. Evaluare prin metode alternative
Figura 21. Cât de des sun teți evaluați prin metode alternative?
Lucrare de licență FPSE 2020 ______ Georgi ana – Doini ța RADU
89
Figura 22. Prin ce metodă sunteți evaluați în școală cel mai des
Figura 23. Care dintre metodele de evaluare v -a plăcut cel mai mult?
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: RADU Georgiana – Doinița [621901] (ID: 621901)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.