Radioul In Sistemul Mass Media din Romania

Cuprins

Introducere

Capitolul I. RADIOUL ÎN SISTEMUL ASS-MEDIA DIN ROMÂNIA

I. 1 Piața radio din România

I. 2Radioul, între informare și divertisment

I. 3 Formatul programelor radio

Capitolul II. DEZVOLTAREA RADIOULUI ÎN BIHOR

II. 1Radio SONVEST- aventura entuziasmului și a pasiunii

II. 2 Radio TRANSILVANIA și organizarea ”în rețea”

II. 3 Național FM și Favorit FM, complementaritate muzicală

II. 3. 1Național FM

II. 3. 2Favorit FM

II. 4 Radio PARTIUM un post pentru etnicii maghiari

II. 5 Posturi cu profil religios

II. 5. 1Radio Vocea Evangheliei

II. 5. 2Radio Maria

Capitolul III. RADIO FAVORIT FM ORADEA-REPERE MONOGRAFICE

III. 1 Actul de naștere

III. 2 Programele Favorit FM Oradea

III. 3Buletinele de știri

III. 4 Familia Favorit FM Oradea

III. 5Grila de programe la judecata realizatorilor

III. 5. 1 „Dependenta de știri este o realitate”

III. 5. 2Grila de programe și. .. ”rația de manele”

III. 5. 3„Matinalul Favorit FM Oradea are un metabolism tonic ”

III. 5. 4 „La Bairam mereu este cineva la capătul firului telefonic”

III. 5. 5 „Drag de cântec”, emisiunea vedetă la Favorit FM Oradea

Concluzii

Bibliografie

Anexe

Introducere

România, spun statisticile, are una dintre cele mai dezvoltate piețe ale audiovizualului din Europa Centrală și de Est. Tendințele pieței ca de altfel evoluția ei de mai bine de două decenii evidențiază opțiunea pentru posturile specializate, de nișă și nu pentru cele generaliste. În lucrarea de față am căutat să realizez o schiță oncografică a postului Favorit FM Oradea, cu aplicație pe stația de la Oradea. Alegerea acestei teme este motivată de faptul că îmi place să ascult muzică populară, iar Favorit FM este un post specializat pe astfel de muzică.

Lucrarea este structurată în trei capitole. Primul dintre acestea- „Radioul în sistemul mass-media din România”, abordează aspecte care vizează stadiul dezvoltării pieței radio din țara noastră, funcțiile social-culturale pe care radioul aidoma întregului sistem mass-media și le asumă. Am accentuat, în context raportul informație –divertisment, rațiunile comerciale care prevalează în majoritatea covârșitoare a posturilor.  În finalul primului am considerat necesară insistarea asupra formatelor programelor de radio.

Al doilea capitol radiografiază dezvoltarea radioului in Bihor printr-o abordare distinctă a posturilor: Sonvest, Transilvania, Partium, Radio Vocea Evangheliei, Radio Maria, Național FM și Favorit FM. M-am preocupat de reliefarea personalităților fiecărui post, în măsura datelor de care am dispus, de prezentarea grilei de programe a echipei redacționale.

Capitolul al treilea- Radio Favorit FM Oradea, repere monografice- este consacrat studiului de caz. Analiza este de această dată focalizată pe aceleași coordonate, dar valorifică în foarte mare măsură documentarea pe care am realizat-o în studio, în interviurile cu doamna Dorina Ursente, director coordonator al stațiilor Național FM și Favorit FM Oradea. De asemenea am purtat discuții cu domnul Dan Mașcaș director de programe, doamnele Georgeta Ianc realizatoarea emisiunii „Matinal Favorit FM”, Adriana Stana, realizatoarea emisiunii „Bairam”, și Loredana Roxin, realizatoarea emisiunii muzicale și de divertisment „Drag de cântec”. Informațiile furnizate de interlocutori mi-au permis să abordez atât programele informative, tipologia și structura acestora, cât și profilul emisiunilor muzicale și de divertisment, modalitatea în care acestea sunt concepute.

Metodele și tehnicile de cercetare la care am apelat au inclus cu precădere vizitele de documentare în studioul Radio Favorit FM Oradea și interviurile cu conducerea stației, directorul de programe și realizatoarele principalelor emisiuni muzicale difuzate. Astfel de vizite și dialoguri am avut și la nivelul altor posturi (Transilvania Oradea, Vocea Evangheliei, Partium, Radio Maria).

Bibliografia utilizată reunește lucrări de specialitate: Haas Michael ș. a, Radio Management: manualul jurnalistului de radio; Traciuc Vasile, Jurnalis radio; Pospai Mircea și Verman Gheorghe, Radioul public regional; Coman Mihai, Mass-media în România ș.a. Am consultat totodată site-urile Consiliului Național al Audiovizualului pentru a afla informații despre deținătorii de licențe.

Principala mea preocupare a fost aceea de a realiza o lucrare coerentă, logică, în care să reușesc să încadrez studiul de caz în contextul problematic, în dinamica sistemului mass-media urmărind în plan local, regional referitoare la piața de radio.

Capitolul I

RADIOUL ÎN SISTEMUL MASS-MEDIA

I. 1 Piața radio din România

În România funcționau la nivelul anului 2012, 633 posturi de radio, 750 de posturi de televiziune cu emisie terestră și prin satelit, și 3727 de rețele de distribuție prin cablu, conform datelor furnizate de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA)

Din această perspectivă, România se poziționează printre cele mai dezvoltate piețe ale audiovizualului din Europa Centrală și de Est, lucru menționat în raportul pe 2012 al CNA. Primele licențe pentru radio și televiziune, precum și de distribuție prin cablu au fost acordate de CNA în 1992. Prima emisie de radio privată a avut loc pe 31 decembrie 1989 din clădirea fostei Case a Scriitorilor de pe Calea Victoriei, pe frecvența 92. 7 MHz și cu un emițător ajuns in țară prin intermediul ambasadei Franței la București. A urmat în scurt timp începerea emisiei Radio Unifan în data de 11 ianuarie 1990 și Radio Nova 22, la 19 ianuarie același an. Tot in această perioadă apar și primii distribuitori de programe audiovizuale prin rețelele de cablu, lucru semnalat in acest raport.

În primii ani de după evenimentele din decembrie 1989, primele posturi comerciale de radio (Radio Nova, Fun Radio, Radio Contact, Uni-Plus, Radio Delta, Pro FM) ofereau „fluxuri continue si neindividualizate de muzică, firave emisiuni de discuții cu invitați sau cu publicul și foarte puține buletine de știri”. După 1991, posturile comerciale de radio au început, după afirmațiile lui Mihai Coman, conform legii audiovizualului, posturile comerciale obținând licența pentru emisie. Pentru lărgirea piețelor, cele mai importante grupuri au aplicate pentru licențe în mai multe orașe, mai întâi pentru „emisie de tip hertzian”, apoi pentru licențe de emisie prin satelit.

În timp micile grupuri de investitori și entuziaști care obținuseră licențe pentru orașele mari sau mijlocii, reține Mihai Coman, nu au mai făcut față concurenței, acceptând să intre în rețelele conduse de una din stațiile puternice. Peisajul radiourilor private a cunoscut lansare unor noi competitori precum Radio Total, Radio 21 sau Europa FM(cu participarea masivă a grupului Europa Developement International). Au apărut și numeroase posturi și rețele cu centrul în provincie și ambiții regionale sau chiar metropolitane: Radio Mix FM, Radio Transilvania, Radio Nord-Est etc. În prezent cele mai puternice grupări de radiouri sunt: Europa FM, Pro FM, Kiss FM(fost Radio Contact), Radio 21, Radio Zu etc. Europa FM se constituie ca „un pol care amenință atât supremația națională a radioului public cât și puterea locală a radiourilor si rețelelor comerciale”

În cursul anului 2013 au fost solicitate 6 cereri pentru frecvență de emisie pentru cinci localități în scopul înființării unor noi posturi de radio locale de către societăți comerciale; acestea adăugându-se solicitărilor din anii anteriori.

Toate cererile au fost redirecționate către Autoritatea Națională pentru Administrarea și Reglementarea în Comunicații pentru a analiza posibilitatea identificării unor frecvențe disponibile în zonele respective cu prioritate în localitățile unde nu există licențe audiovizuale, în vederea acoperirii tuturor zonelor administrative cu programe radiofonice și a asigurării unui raport echilibrat între serviciile de radiodifuziune publice și private, naționale și locale, generaliste și tematice.

Ca urmare a demersurilor CNA din perioada 2009-2013 și a colaborării cu ANCOM, au fost identificate 43 de frecvențe disponibile pentru acordarea licențelor audiovizuale prin concurs, cărora li s-au adăugat 28 de frecvențe rezultate din retragerea licențelor audiovizuale deținute de S. C Realitatea Media S. A. pentru difuzarea serviciului de programe Radio Guerilla în 25 de localități, SC Impact F. M pentru Impact FM din Gura Humorului si SC Media Grup Production SRL pentru Focus FM din Buzău.

Printre cele 71 de frecvențe disponibile, au fost înregistrate 513 solicitări depuse de 61 de societăți comerciale. Ca urmare a contestării deciziilor de retragere, a fost organizat concursul de acordare a licențelor audiovizuale pentru 47 de frecvențe, pentru restul de 24 urmând a fi reluată procedura de atribuire după soluționarea litigiilor.

Astfel în anul 2013 CNA a acordat 42 de licențe audiovizuale pentru difuzarea terestră a serviciilor de programe de radiodifuziune, 20 pentru servicii de programe tematice (religioase, tradiționale, culturale, sportive), și 22 pentru servicii de programe generaliste.

Situația la finele anului 2013 potrivit informațiilor furnizate de CNA se prezenta astfel

-Numărul societăților deținătoare de licențe audiovizuale pentru radiodifuziune cu emisie terestră: 185

-Numărul societăților deținătoare de licențe audiovizuale pentru radiodifuziune cu emisie prin satelit: 22

– Numărul de licențe audiovizuale pentru radiodifuziune terestră 614

-private locale: 588

-private naționale: 5

-private regionale: 1

-Publice: 20

-Numărul de servicii de programe de radiodifuziune cu emisie terestră (posturi în funcțiune): 563

-private locale: 539

-private naționale: 5

-private regionale: 1

-Publice: 18

-Numărul de licențe audiovizuale pentru radiodifuziune cu emisie prin satelit: 30

-Private: 26

-Publice 4

-Numărul de servicii al programelor de radiodifuziune cu emisie prin satelit (posturi în funcțiune): 30

-Private: 26

-Publice 4

Astfel în intervalul 1992-2013 au fost acordate licențe audiovizuale pentru radiodifuziune terestră în 182 de localități și decizii de autorizare audiovizuală în 176 localități, repartizate în toate județele țării, iar pentru radiodifuziune cu difuzare prin satelit au fost acordate licențe audiovizuale în 7 localități.

I. 2 Radio, între informare și divertisment

Prin produsele sale, radioul ca de fapt întreaga industrie mass-media răspunde unor necesități individuale sau colective. Această realitate evidențiază faptul că mass-media îndeplinește anumite funcții. În cartea Introducere în sistemul Mass-Media, Mihai Coman inventariază diversitatea tipologiilor și terminologia acestor funcții în raport cu cercetările consacrate în domeniu. În abordarea autorului, funcțiile social-culturale ale mass-mediei sunt: funcția de informare, funcția de interpretare, funcția de legătură, funcția de culturalizare și funcția de divertisment.

Funcția de informarea a presei, implicit a radioului se plasează în prim plan. Ea este denumită în tehnologia americană drept „funcție de supraveghere”, accentuând statutul de instrument de control al rolului pe care îl are presa.Pe baza informațiilor furnizate de mass-media, oamenii afirmă Mihai Coman, evaluează importanța evenimentelor ce ar putea să-i afecteze în mod direct, anticipează unele tendințe ale vieții economice, sociale sau politice și iau în cunoștință de cauză unele decizii. Fără îndoială presa oferă o anumită versiune asupra realității, o imagine mediatică a evenimentelor. Lectura presei oferă cititorului informații generale care nu au o utilitate imediată, dar pot fi oricând reactivate și reactualizate pentru evaluarea unui eveniment și luarea unei decizii. În egală măsură însă presa oferă o multitudine de informații instrumentale (programele teatrelor, cinematografelor, date referitoare la starea vremii etc.) pe baza cărora cititorii își stabilesc agenda zilnică. Nevoia de date de utilitate imediată este acută și are un public specific destul de substanțial. Mass-media oferă alături de informații generale respectiv instrumentele (utilitare) și informații de prevenire, de anticipare cum ar fi prognozele meteo sau prognozele economico-financiare, avertizări cu privire la prevenirea unor boli de sezon și nu numai, accidente rutiere, incendii, evitarea unor perturbări apărute în trafic din varii motive, campanii electorale etc. Astfel fiind preveniți oamenii ar trebui sa adopte atitudini și comportamente în cunoștință de cauză. Din perspectivă ideologică, esențial este ca jurnaliștii să nu amplifice, dornici de senzațional, posibilele consecințe, dar nici să minimalizeze importanța unor informații, păstrând un anume echilibru. Distorsionarea informațiilor prin minimalizare ori exagerare determină manipularea indivizilor și a colectivității, derapaj care nu este dorit.

În privința funcției de interpretare, aceasta este sesizabilă de la selectarea și ierarhizarea informației. Formele directe de interpretare sunt însă punerea în context și comentarea știrilor. O regulă de aur a jurnalisticii este separarea prezentării evenimentelor de opiniile personale ale celor care le relatează. Idee sintetizată astfel de G. P. Scott, editor la ziarul englez The Guardian: „Faptele sunt sacre, comentariile sunt libere”. Interpretarea, remarcă Mihai Coman, nu este prezentă numai ca un adaos al conținutului informațional, prin interpretarea in actul scrierii, ci se concretizează și în forme proprii de exprimare, în genurile jurnalistice bine determinate (editorialul, comentariul, cronica, pamfletul etc). Prin aceste forme de expresie jurnalistică. mass-media transmite un punct de vedere asupra realului și le oferă românilor ocazia să-și clarifice anumite probleme (urmărind modul în care sunt dezbătute) și să-și confrunte părerea personală cu alte opinii.

Presa-prin funcția sa de legătură este și un factor de socializare, de coagulare a unor inițiative de creare a unor rețele sociale. Lecturând presa tipărită ori mesajele de pe internet, vizionând emisiuni de televiziune, ascultând programele de radio, milioane de oameni se găsesc legați prin nenumărate fire nevăzute. Fiind expuși constant acelorași mesaje ei ajung să împărtășească aceleași valori și reprezentări culturale, să posede cunoștințe asemănătoare, să gândească prin informații asimilate din aceleași produse culturale consumate, subliniază Mihai Coman.

Mass-media- în context și radioul – își asumă menirea de a transmite cunoștințe și valori, exercitând o acțiune educativă formativă. Transmiterea valorilor prin intermediul mass-mediei contribuie la conservarea unor structuri și identități culturale ori după caz la primenirea și generarea de noi valori, demersuri justificate de funcția culturală a presei.

Dincolo de informare radioul răspunde nevoii oamenilor de relaxare, de odihnă de evadare din grijile cotidiene. Cercetările sociologice, dar și constatările fiecăruia în parte evidențiază că societatea modernă pe măsură ce timpul alocat muncii acordat muncii a scăzut și timpul rămas la dispoziția individului pentru orice fel de activități a crescut,, categorii tot mai largi ale populației au început să folosească mass-media ca principal furnizor de bunuri destinate ocupării timpului liber. Mass-media a ajuns să fie instituția are vinde divertisment la costurile cele mai reduse. Prin accesibilitate, cost și cantitate, mass-media se impune drept „cea mai importantă furnizoare de divertisment în societatea modernă”.

Dacă abordăm ansamblul sistemului mass-media, putem lesne constata că ponderea mesajelor de divertisment este diferită de la un suport la altul, de la un tip de instituție la altul, de la un produs la altul etc. În context posturile de radio axate pe programe muzicale constituie suporturi care difuzează produse destinate aproape integral relaxării și bunei dispoziții. Spunem aproape integral pentru că difuzarea de informații deși nu este nici pe departe dominantă, deține un anume segment din programe.

Consumul de divertisment nu răspunde numai dorinței de relaxare și refacere, după o zi obositoare, spune Mihai Coman, în lucrarea mai sus menționată/Acest tip de consum satisface nevoia omului de a scăpa de sub presiunea cotidianului, de a evada și de a găsi refugiu într-o lume imaginară. Mass –media oferă în acest fel „trăiri prin procură”(Jean Cazeneuve). Mass-media inclusiv radioul așadar îndeplinește și o funcție terapeutică. În acest fel indivizii se eliberează de frustrări și nemulțumiri, proiectându-și suferințele sau visele în lumi imaginare oferite de mesajele mass-mediei.

În promovarea divertismentului, rațiunile comerciale prevalează de unde există și o scăpare, un anumit derapaj. Este o realitate că divertismentul atrage publicul. Creșterea audienței sporește interesul firmelor de a-și face publicitate la acel post. Veniturile mari din publicitate contribuie la profitabilitatea afacerii și asigură stabilitate instituției media.

Pericolul amplificării divertismentului în spațiul editorial se accentuează atunci când tratarea altor subiecte glisează spre zona spectacularizării, a tabloidizării. Faptul în sine este mai evident la televiziunile comerciale dar și în unele publicații din aria presei tipărite, unde discursul de informare cunoaște o asemenea alterare. Ambalarea unor conținuturi în limbajul mai accesibil al divertismentului vorbește de la sine despre limitele și metamorfozele politicilor editoriale la unele publicații, respectiv posturi de televiziune și radio.

I. 3 Formatul programelor de radio

Orice om care ascultă mai mult timp programul unui post de radio își dă seama că acesta are o anumită structură, un conținut și o manieră de prezentare.

Structura reprezintă modul în care sunt poziționate diferitele rubrici, emisiuni sau radioprograme pe parcursul unei zile, in directă relație cu mai multe elemente.

Conținutul se referă, dincolo de alegerea concretă a subiectelor, la maniera radiofonică de tratare, la alcătuirea fiecărei emisiuni și a fiecărei rubrici în parte, la alegerea muzicii și a tuturor elementelor care dau substanță și fluență programului.

Prezentarea înseamnă, cu o expresie proprie economiei de piață „ambalajul” în care se vinde produsul, în cazul nostru fiind vorba despre secvențe radiofonice vorbite sau muzicale. Miza prezentării este de3 a constitui un liant al programului și de a stârni curiozitatea asupra fiecărui subiect.

Aceste trei componente notează Mircea Pospai si GH. Verman, selectate cu bună știință în raport cu condițiile specifice pieței radiofonice și cu posibilitățile postului constituie formatul programului.

Literatura de specialitate sintetizează astfel definirea formatului:

Format = structură + conținut + prezentare

Formatul programului unui post de radio îi oferă personalitate. Factorii externi și interni ce determină alegerea diferă de la un context la altul: structura publicului și obiectivele postului(caracteristice pieței și mediului concurențial, deprinderile de viață ale publicului din regiune, istoria și cultura, situată de personal a postului numeric și ca nivel de pregătire, dotarea tehnica cât și atragerea unor colaboratori valoroși pentru promovarea imaginii). Unii autori considera importante și alte condiții precum cele legate de legislație și licență ca si cele privind structura clienților de publicitate.

Acest lung șir de factori oricum incomplet, relevă diversitatea de condiții care apar de la o zonă la alta și de la un post de radio la altul.

Din acest motiv, formatul de program al unui post este rezultatul modului în care managementul său reușește să exploateze benefic toți factorii dați și se constituie într-o adevărată amprentă absolut inconfundabilă.

În fond scopul principal al stabilirii unui format de program este acela de a realiza pe același summum de factori externi prin găsirea unor soluții ai bune decât cele alese de posturile concurente, a unui program de radio care să se impună pe piață.

Prin pârghiile principale pe care managementul unui post de radio le are la îndemână pentru stabilirea formatului se află: muzica, prezentarea (comperajul); știrile; materialele vorbite; efectele sonore; jocurile și concursurile; spoturile publicitare; elementele de producție; dotarea tehnică a postului ș.a.m.d

Toate aceste pârghii pot fi acționate într-un fel sau altul în funcție de modificările factorilor externi din mediul de interes general, factorilor concurențiali sau factorilor interni.

Dar mai există încă o categorie de factori demnă de luat în seamă pentru că determină stări de spirit și așteptări ale ascultătorilor, cărora programul trebuie să le vină in întâmpinare.

-Anotimpurile care în general se grupează în două perioade care necesită grile diferite: primăvară-vară; toamnă-iarnă.

-Perioadele de sărbători în mod deosebit avându-se în vedere perioadele de la Sf. Nicolae până la SF. Ion (6 decembrie – 7 ianuarie) și Sărbătoarea Paștelui (incluzând săptămâna mare și săptămâna luminată). Obligatoriu în aceste perioade se vor prezenta formate diferite de cel aferent anotimpului respectiv.

-Zilele săptămânii. Acestea pot fi cu o relativă egalitate zilele lucrătoare de luni până joi, incluși. Ziua de vineri are o situație aparte, mai apropiată zile de sâmbătă, în special după prânz. Sâmbăta face parte din week-end dar este o zi activă altfel însă decât celelalte. În sfârșit duminica este o zi de sărbătoare adevărată care se și desfășoară pentru toți ascultătorii, după ritualuri aparte.

-Părțile zilei. În general se tratează diferit dimineața de la orele 5. 00-6. 00 până la ora 9. 00, prima parte a zile de la 9. 00 la 13. 00, după amiază de la 13. 00 până la 19. 00 eventual cu o diferențiere între programele dinainte și de după ora 16. 00, seara de la 19. 00 -23. 00 și noaptea de la 23. 00 până la 5. 00-6. 00. Iată de ce problema formatului de program a dat și dă atâta bătaie de cap fiind fundamentală pentru câștigarea sau pierderea ascultătorilor.

Pe la mijlocul anilor 50 ai secolului trecut în America s-a constatat că programele de genul „câte ceva pentru fiecare ” nu pot să țină mereu trează atenția ascultătorilor și au început căutările pentru specializarea pe formate.

Primul și cel mai mare succes l-a avut Todd Storz, de la un post de radio din Nebraska. Acesta a observat într-un local faptul că la un tonomat erau selectate mereu aceleași câteva piese muzicale. A ales și el cântece de succes și a început să difuzeze emisiunea „Top 40”, care s-a bucurat de mare succes și a fost preluată de alte posturi radio.

Nu putem să trecem mai departe fără a face o paralelă cu faptul că și în România apariția posturilor comerciale, bazate aproape numai pe muzică de succes a atins o audiență considerabilă.

În anii 60-80 ai veacului trecut, odată cu intensificarea concurenței, formatele s-au înmulțit foarte tare ajungându-se de exemple ca pe o piață precum Los Angeles să funcționeze peste 80 de posturi de radio având fiecare orientări diferite.

Mai răspândite sunt 15-20 de formate care s-au transferat treptat și în Europa. În general specializarea este direct proporțională cu concurența și nu trebuie să uităm că în Europa piețele sunt mult mai mici iar concurența este mai întârziată și mai puțin acerbă. În Germania spre exemplu, introducerea posturilor de radio private care dinamizează evoluția formatelor datează abia din 1984.

Nu vom insista asupra prea multor tipuri de formate, dar von insera câteva denumiri relevante prin ele însele.

Adult Contemporary Nostalgia

Beautiful MusicOldies

Album oriented RockNews

Big BandReligious

ClassicalMiddle of the road

DiscoUrban country

Easy ListeningAll-Wather

EthnicAll-Sports

JazzNews and Talk

Free RockTehno

Se poate observa faptul că majoritatea sunt formate în care muzica are rolul de bază (acestea sunt numite și forate fără conținuturi redacționale, în care știrile sunt considerate elemente vorbite, uneori fiind tot din domeniul muzical respectiv, alteori alternând cu știrile utilitare). Câteva sunt bazate pe știri (News) ori pe dezbaterea evenimentelor de actualitate (News and Talk).

În sfârșit un al treilea tip de format întâlnit frecvent la noi dar foarte rar numai pe piețele mici în Statele Unite și foarte sporadic în Europa Occidentală, este cel care îmbină cele două elemente, încercând să răspundă tuturor sau cât mai multor preferințe (Full Service).

Pe marile piețe radio din SUA precum New York sau Chicago (fiecare având câte 80-100 de posturi), specialitatea este dusă la extreme, iar ascultătorii s-au stabilizat pe formate.

Rezultă că două formate își împart marea majoritate a ascultătorilor care optează fie pentru muzică fie pentru știri și dezbateri. În timpul călătoriilor cu automobilul ori al diferitelor activități casnice și de tip hobby,(acestea fiind principalele împrejurări în care se ascultă radioul), aparatul „ori cântă ori vorbește”, ceea ce pentru mulți dintre noi poate părea obositor sau neinteresant.

Posturile de radio cu format muzical cumulează ceva mai mulți ascultători dar și numărul lor este foarte mare, revenind un procent mic de ascultători pentru fiecare post în timp ce mai puținele posturi de știri atrag luate câte unul mai mulți oameni. Există un factor peste care nu poate trece nimeni: publicul.

Există o abordare diferită între posturile radio publice și cele private. În timp ce posturile private se pot adopta direct pe cerințele și nivelul ascultătorilor dintr-o anumită zonă și etapă, posturile publice sunt îndatorate să încerce ridicarea continuă a nivelului publicului. Cum să o facă însă fără riscul de a-și pierde ascultătorii ceea ce duce automat la pierderea sensului întregului demers ?

Pe piețele radiofonice tradiționale, formatul „fiecăruia câte ceva”, a avut o perioadă de glorie în anii 50 până prin anii 70. Atunci acapara publicul de peste 30 de ani. Odată cu specializarea formatelor și creșterea ofertei, începând cu anii 80, popularitatea a scăzut iar vârsta ascultătorilor este mult peste 40 de ani.

Cercetătorii fenomenului susțin că situația se regăsește la noi, cu o întârziere de două-trei decenii. În parte poate fi adevărat, dar nu este suficientă categorisirea formatelor și nu este posibilă aplicarea lor ad-litera într-o zonă sau alta. Piața românească nu este una întârziată datorită unor contexte politice știute, ci una cu parametri de receptare cu totul aparte, care determină în bună măsură caracteristicile concepției și difuzării programelor.

Exasperat de atâtea câte se întâmplă în jurul ascultătorului, acesta simte nevoia refugiului în muzică, în divertisment, în sport sau propuneri pentru timpul liber. Acesta este defapt latura exploatată de radiourile comerciale, al căror programe se bazează aproape în întregime pe subiecte din aceste domenii, pigmentate doar cu picanterii din celelalte domenii ori subiecte șoc din paleta evenimențială. Fără eforturi prea mari în alcătuirea grilei, doar cu o anume grijă a proporțiilor și oarecum a momentelor zilei, se poate asigura succesul postului comercial.

Subiectele de divertisment inteligent plasate în radioprograme de întindere și cu paletă largă de probleme, se pot constitui în puncte de înviorare, de retrezire a atenției ascultătorului, care poate încă rămâne o vreme concentrat asupra radioului.

Muzica rămâne pentru orice post de radio și pentru orice tip de grilă, preponderentă în programe, procentul ei cel mai mic nescăzând sub cincizeci la sută. Sunt importante emisiunile muzicale propriu-zise care la radioul regional trebuie să ia în considerare toate genurile muzica-de la muzica populară a zonei până la valorile muzicii clasice, de la preferințele bunicilor pentru romanțe sau tangouri, până la cele mai noi curente muzicale aduse de generația tânără. Foarte importantă rămâne însă muzica de „deservire”, aceea selectată pentru programele de actualități sau gen radiomozaic, rolul ei fiind doar aparent de separare a doua subiecte repertoricești. În realitate cu o bună colaborare între realizatorul de emisiune și ilustratorul muzical, această muzică poate pregăti introducerea într-un subiect, îl poate susține pe parcursul derulării sau îl poate completa ca idee, dând fluență emisiunii.

Principalele tipuri de formate radiofonice menționate în lucrarea „Radio Management” sunt:

Adult Contemporary (AC)

Dacă luăm drept criteriu cotele de audiență, acesta a fost formatul cu cel mai mare succes în anii 90 în SUA. În Europa atât posturile care ocupă teritoriul național, cât și cele locale care au optat pentru programe de tip AC se bucură de succes. Principalul grup-țintă se situează între limitele de vârstă de 25-49 de ani și are un standard material interesant pentru clienții de publicitate. În plus formatul AC este atrăgător și pentru publicul feminin, menționează literatura de specialitate.

Se pot distinge două tipuri de AC:

-Oldie based AC

Posturile de radio care promovează o varietate de piese muzicale din anii 70, 80 și 90 și care le completează cu remix-uri la modă.

-Curent based AC (centrat pe actual)

Posturile de radio bazate in principal pe piese actuale și recurente și mai presară printre acestea și piese ale anilor 80 și 90.

Subformate ale Ac care au un grup țintă relative larg sunt:

-Euro AC

În special hituri tip AC naționale, italienești și franțuzești combinate cu pese AC englezești u un sound național.

-Soft AC

Piese AC mai ușoare mai liniștite și lente. Posturile de radio tip Ac-soft difuzează frecvent în orele serii cântece de dragoste completate cu mesaje de dragoste, anunțuri matrimoniale etc.

-Hot AC

Piese tip progresive-AC și piese conservatoare Contemporary Hit.

Contemporary Hit Radio (CHR)

Ideea de bază care se ascunde în spatele acestui format radiofonic și al precursorului său (TOP 40) este destul de simplă: difuzează doar acele piese care au cea mai are căutare pentru moment și se bucură de mare priză la public. Altfel spus rețeta ar fi următoarea:

– o listă limitată de piese în rotație cca30-50 de titluri;

-cu predilecție piese cu un sound up-tempo (progresiv)

-fără piese vechi

-fără hituri aflate în declin

-număr limitat de remix-uri

-rotație rapidă a listei de difuzare

Formatul CHR se adresează în primul rând undeva între limitele de vârstă 14-24 de ani. Formatul CHR este pe plan mondial unul dintre cele mai căutate și poate fi întâlnit pe un loc fruntaș aproape pe fiecare piață radio, în oferta unui post comercial.

Dacă numărul de posturi radio pe piața radiofonică este redus, posturile/emisiunile CHR se pot adresa și unui grup țintă mai larg. Nu sunt deloc rare cotele ridicate de audiență chiar și la ascultătorii care au trecut de treizeci de ani.

Principiul acestui format este să mențină nota alertă de antren în rândul ascultătorilor, păstrând pe cât posibil compact sound-ul (sonoritatea dominantă).

Concurența crescândă a dus și în cazul formatului CHR la o specializare a direcțiilor muzicale. Pe lângă curentul principal, CHR-clasic pot fi întâlnite tot mai frecvent posturi care difuzează un volum mare de muzică disco a anilor 90 (Dance oriented CHR) sau piese cu un pronunțat caracter rock (Rock oriented CHR).

Easy listening (EZ)

Gordon McLendon a fost cel care a prezentat în 1959 la KABL-AM din San Francisco, un format care avea să devină precursorul celui denumit astăzi Easy Listening. Un format care poate fi definit cel mai adecvat prin soft „cuminte și ușor”, Și alte posturi s-au arătat interesate de această nouă formă de program. Astfel s-a ajung ca pe la începutul anilor 60, câteva zeci de posturi radio să câștige bani frumoși optând pentru formula Beautiful Music. Spre sfârșitul anilor 60 acesta a devenit formatul cel mai răspândit în întreaga țară și a contribuit alături de formula Progressive Rock la popularizarea rapidă a benzilor de frecvență FM, o noutate pe vremea aceea în SUA. Prin profilarea unor formate pentru adulți, Beautifull Music și-a pierdut importanța, interesul foștilor adepți ai acestei formule stingându-se treptat. Desfășurătoarele muzicale (playlist-uri) au fost actualizate prin includerea unor interpreți moderni și a noilor piese, iar formatul Beautiful Music din anii 60 a devenit formatul easy listening al anilor 80, 90. Dacă inițial s-au difuzat exclusiv hituri instrumentele cu Mantovani sau Percy Faith, ulterior li s-a oferit ascultătorilor și piese cu interpreți populari sau celebrități ale genului din anii trecuți cum ar fi: Beatles, Dan Fogelberg, Bread and Barry Manillow. Intenția de a reduce media de vârstă a ascultătorilor avea astfel să dea roade. Grupul țintă îl formează astăzi adulții în preajma vârstei de 50de ani. Posturile de radio tip Easy Listening au căutare în special datorită muzicii lor deconectante. Animatorul îl joacă un rol subordonat. Așa se explică de ce în zilele noastre multe posturi Easy Listening sunt automatizate cel puțin parțial.

Actualmente posturile cu un format curat tip Easy Listening sunt rare. Există însă posturi care difuzează emisiuni tip Easy Listening ca un tip de ofertă specială care rezervă acestui format un spațiu regulat în cadrul programelor lor, care sunt în ansamblu de altă factură.

Album Oriented Rock (AOR)

Formatul AOR a fost rezultatul unei profunde aversiuni față de formatul pop liniar perfect planificat, întâlnit în formatul „Top 40” și alte formate foarte populare. În 1966 WOR-FM a prezentat la New York formatul Progresive Radio, un precursor al formatului AOR. Noul format se concentra pe piese din albume (titluri necunoscute de pe un LP), care nu își găsiseră locul în topuri, iar realizatorii afișau o personalitate neostentativă. Scopul acestor Progressive Stations era să lanseze și acele piese muzicale care fuseseră neglijate de industria de profil și care nu fuseseră descoperite de alte posturi de radio.

Inițial multe Progressive stations au refuzat să difuzeze non-stop același gen de muzică. Ele preferau un amestec din mai multe stiluri muzicale în intervalul unei ore. Altele emiteau „calupuri muzicale”.

Desfășurătorul tipic al unei zile:

06. 00-08. 00 Jazz

08. 00-10. 00 Muzică clasică

10. 00-14. 00 Album Rock

14. 00-18. 00 Folk/balade

18. 00-21. 00 Jazz

21. 00-24. 00 Muzică clasică

24. 00-06. 00 Album rock

La sfârșitul anilor 60 și începutul anilor 70 majoritatea posturilor de tip progressive nu mai difuzau decât Album Rock. Programele nu mai erau atât de spontane ca în faza lor de început, fiind supuse unui număr tot mai mare de reguli și liste restrânse de piese. Asemenea măsuri care au fost luate în speranțe învingerii concurenței nu au putut împiedica totuși ca preferințele ascultătorilor AOR să se îndrepte tot mai pronunțat spre „Top 40” și posturile tip Urban Contemporary.

Pe la începutul anilor 80 când mulți interpreți tipici AOR ca formația Talking Heads sau interpretul David Bowie au scos pe piață un șlagăr de top după altul, preluat imediat de către posturile „Top 40”, formatele Aor și-au pierdut practice ascultătorii. Multe posturi de radio și-au schimbat în această perioadă profilul.

La sfârșitul anilor 80 când mulți ascultători CHR și-au pierdut interesul pentru posturilor lor, profilul AOR a cunoscut o renaștere cu ceva mai puțin Heavy Metal cu mai mult Classic Rock, cu un grad de notorietate a pieselor muzicale mai ridicat, cu personalități în fața microfonului în orele de vârf și o utilizare mai accentuată a CD –urilor. Astfel unele posturi de Radio au reușit să înregistreze din nou o creștere a audienței.

AOR-ul a fost și a rămas un format radiofonic cu succes la bărbații între 18 și 34 de ani. În schimb posturile Aor nu au reușit niciodată să aibă o cotă de audiență ridicată în rândul femeilor.

Știri sau Dezbateri (News Talk)

În esență se pot deosebi trei formate diferite care toate se încadrează mai mult sau mai puțin în categoria radiourilor care se axează exclusive pe vorbă:

-Exclusiv știri (News)

-Știri/Dezbateri (News/Talk)

-Exclusiv dezbateri (Talk)

Capitolul III

Dezvoltarea Radioului în Bihor

II. 1 Radio Sonvest-aventura entuziasmului și a pasiunii

Fig. 2.1

Ideea înființării Radio Sonvest este „proprietatea ” doctorului Bogdan Roșu. O inițiativă asemănătoare aveau în același timp Mircea Bradu, Dinicu Braghină și Dan Sabău, care intenționau amenajarea unui studio la teatrul de păpuși. În scurt tip însă cele două echipe și-au unit forțele, demarând „operațiunea ” înființării SONVEST. Toate acestea se petreceau în anul 1992. Lucrurile nu erau deloc simple. Totul pornea de la zero. Nu exista un sediu, nu dețineau logistică exceptându-i pe Dinicu Braghină care avea și o anume experiență în radio, Dan Sabău, George Perțe, Radu Tifor care aveau preocupări și pasiuni în această arie a tehnicii. Toți cei care subscriau ideii aveau un capital de entuziasm și pasiune deosebit, fapt care explică în bună măsură rețeta succesului. Treptat lucrurile au început să se închege. Marius Bocioc directorul postului, și acționarul majoritar a pus la dispoziție un spațiu într-un apartament dintr-un bloc situat pe Bulevardul Dacia. Autoritatea și experiența lui Mircea Bradu au fost hotărâtoare pentru a-i încredința misiunea obținerii licenței. Misiune îndeplinită cu brio, frecvența atribuită în urma concursului organizat la Ministerul Telecomunicațiilor fiind 71. 81 MHz. Pentru siglă, Dinicu Braghină a venit u desenul unui rățoi prietenos care ținea în mână un microfon, propunerea fiind adjudecată. În paralel se desfășura selecția de personal, test în urma căruia au fost aleși Mariana Bejan, Mihai Baneș, Dajka Attila și mulți alții. Florin Budeu membru de bază al echipei de start, venea cu experiența din studioul de înregistrare care funcționa înainte de 1989 pe lângă Teatrul de Stat din Oradea. În iulie 1993, Radio SonVest, primul post de radio privat din Oradea, a început să emită. Cel care a dat play a fost profesorul de fizică Eugen Szackacs, iar primele cuvinte rostite în eter de la SONVEST i-au aparținut lui Dinicu Braghină. Genericul radioului a fost lucrat de Eugen Szackacs, vocea de pe coloană fiind cea a lui Mihai Baneș. Piesa muzicală de la început pe care s-a realizat acest mixaj a fost „Koto-Space Patrol Orion”, care a devenit emblematică pentru Radio SONVEST. La scurt timp noul post de radio din Oradea și-a schimbat sediul, cumpărând o casă pe strada Ianu Pannoninus nr25/A, undeva pe dealurile Oradiei. Echipa s-a format din mers reunindu-i în diverse distribuții și formate pe fondatorii: Marius Bocioc (director), Mircea Bradu (primul director de programe) Dinicu Braghină cărora li s-a alăturat Florin Budeu(responsabil programe muzicale), Dan Sabău, Dajka Attila, Monica Costea, Adrian Pascaru, Liviu Balint, Geo Sav, Bernadette Filip, Cristian Bozga, Mihai Dacin, Adriana Stana, Lavinia Garai, Costi Bulzan, Eva Horosznyi, Erika Bagi, Horia Pop, Monica Rusu, Antonela Ceteraș, Radu Tifor, Mircea Costea, Andrei Varga, George Luca, Frank Guthy, Valentin Nicoară, Gelu Barna, Ciprian Tolea și alții. S-a întâmplat ca peste ani unii dintre ascultători să devină angajați ai postului, exemple concludente fiind Mihai Dacin, Adriana Stana, Eva Horoszny.

Radio SONVEST a câștigat în credibilitate și audiență preluând în baza unor acorduri programe informative de la BBC Londra și RFI (Radio France Internațional). Neîndoielnic însă decisive pentru audiența cu totul deosebită de care se bucura postul a fost ancorarea în problematica locală cu deschidere spre național, diversitatea programelor, interactivitatea multora dintre ele, calitatea emisiunilor muzicale și ponderea ridicată a acestora în conținuturile transmise. Prima melodie transmisă de Radio SONVEST la 29 iulie 1993 ora 11:02 pe 71. 81 MHz a fost ”Al Jarreau Aint no Sunshine”. Preluarea știrilor de la BBC și RFI a fost de la sine o școală pentru personalul redacțional, analizând și deprinzând formule de redactare, unghiuri de abordare, aspecte de stilistică, exigențe în elaborarea textului conform principiului ușor de citit, ușor de ascultat, plasarea informației în context. SONVEST a fost în acest sens o școală „in house”, reporterii și redactorii postului de formații diferite, ajungând mulți dintre ei nume cunoscute în mass-media locală și națională.

Radio SONVESt, dincolo de noutate suportului de comunicare în plan local, de operativitatea difuzării, de legătura mult mai activă cu comunitatea, a rămas consacrat prin numeroase emisiuni de succes: audiența SONVEST (Geta Ianc, Mariana Bejan,), Bună Dimineața Oradea (Mirela Vașadi, Geta Ianc, Mihai Baneș ș. a), Frecvența matinală (Andrei Șandor), Ora de Religie (Cristian Tabără), Rock party și Metal night (Dajka Attila), Topul liceenilor (Mihai Dacin)etc.

În 2002 portofoliul și frecvența postului Radio Sonvest aveau sa fie achiziționate de către frații Ioan și Viorel Micula, metamorfozându-l în Național FM. Momentul avea sa coincidă cu migrarea mai multor membri ai echipei SONVEST către alte instituții media, un număr semnificativ dintre aceștia formând nucleul care va lansa nu peste mult timp Radio TRANSILVANIA.

II. 2 Radio Transilvania și organizarea „în rețea”

Concentrarea dezvoltării pieței de radio îndeosebi în București a declanșat o reacție firească a unor investitori de înființare a unui număr semnificativ de posturi în provincie, unele dintre acestea fiind concepute din start ca rețele de stații: radio Nord-Est, Radio Transilvania, Radio Sud, etc.

Radio Transilvania a fost fondat de către Mircea Bradu în 1996, fiind secondat de câțiva asociați între care Marton Attila (ajuns director executiv) și George Perțe (administratorul postului). Deținătoarea licențelor pentru Radio Transilvania este societatea Radio Transilvania LBM SRL ai cărei acționari sunt: Bradu Ioan Mircea-acționar principal 52, 38%, Kertész Alexandru 16, 19 %, Marton Attila 10%, Perțe Gheorghe 5. 2%. Deviza asumată „un radio cât toată Transilvania” vorbește de la sine despre ambițiile regionale ale rețelei de posturi. În timp ce rețeaua Radio Transilvania a izbutit să reunească 15 stații: Oradea (97, 2 MHz), Aleșd (95, 8 MHz), Beiuș (87, 9 MHz), Carei(95, 2 MHz ), Tășnad(90, 1 MHz ), Zalău (94, 6 MHz), Baia Mare, (106, 1 MHz), Sighetu Marmației (87, 9 MHz ), Satu Mare (99 MHz ), Cluj-Napoca (94, 5 MHz), Bistrița (94, 1 MHz ), Beclean (91, 5 MHz ), Luduș (100, 40 MHz ), Chișinău Criș(89, 80 MHz).

Din varii motive rețeaua Radio Transilvania nu s-a putut extinde cât ar fi dorit, nereușind să acopere toate zonele din Transilvania. Mai mult criza economico-financiară prelungită s-a resimțit acut, conducerea rețelei de stații configurate inițial decizând să vândă câteva dintre acestea: Beiuș, Tășnad, Sighetu Marmației Chișinău Criș. În urma acestor tranzacții județul Bihor a rămas cu două stații(Oradea și Aleșd) dintre cele trei stații configurate inițial cu mențiunea că stația din Aleșd retransmite programul elaborat de postul din Oradea, exceptând un interval de două ore alocate reflectării realităților locale din zona respectivă.

Radio Transilvania Oradea a început să emită în noiembrie 1996. Primul sediu al postului a fost amplasat în ultimul bloc turn din cartierul Nufărul, pretențiile exagerate pentru chirie sau vânzarea obligând la relocarea într-un alt imobil situat pe Bulevardul Dacia nr103. Sigla postului este formată din următoarele elemente: litera T (care vine de la Transilvania), flancată în stânga și dreapta de trei unde în culorile galben, verde și albastru. Deasupra literei T este înscris cuvântul „Radio”, iar dedesubtul ei este înscris „Transilvania”. Sub acest cuvânt este plasată și deviza identitară: „Un radio cât toată Transilvania”, precum și adresa electronică www.radiotransilvania.ro.

Efectele crizei se regăsesc în ajustarea schemei de personal. Dacă la debutul postului erau aproximativ 30 de persoane care lucrau și pentru emisiunile difuzate în întreaga rețea de stații (15 constituite în timp), astăzi echipa s-a restrâns la mai puțin de o treime. Oamenii de bază ai postului din Oradea sunt Florin Silviu Sabău (care pe lângă atribuțiile de redactor și realizator de programe gestionează și partea tehnică și aspecte legate de publicitate), Dajka Attila (binecunoscut pentru experiența sa în aria muzicii, rodat și în alte conținuturi redacționale), Florin Mihalca ( reporter de teren și nu numai pentru secțiunea sport), la care se adaugă Adrian Filip, Adrian Hora.

Radio Transilvania s-a dovedit îndeaproape preocupat de asigurarea unui anumit echilibru între partea informativă și cea muzicală. În privința conținutului muzical, profilul adoptat este Hit Adult Contemporary, cu accent între altele pe hiturile ultimelor șase luni. Latura informațională este asigurată prin difuzarea unor buletine de știri locale și regionale, preluând totodată programe informative de la Radio France International. Numărul restrâns de personal a obligat postul să recurgă la anume complementarități. Bunăoară o emisiune de muzică populară sau una de cultură realizată la postul din Baia Mare, Bistrița sau Cluj –Napoca poate fi difuzată în întreaga rețea de stații. Lucru în rețea suplinește lipsa de personal ți se soldează cu costuri mai reduse.

După vânzarea radio SONVEST și metamorfozarea lui în Național FM, o bună parte dintre redactorii cu experiență au migrat spre Radio Transilvania. Dajka Attila este un caz ilustrativ dar nu singurul. Florin Budeu responsabilul cu programele muzicale de la Radio SONVEST a ajuns director cu probleme de imagine la Radio Transilvania. Grila de programe proprie postului a impus câteva emisiuni în memoria ascultătorilor: „Transilvania matinal”(informații utilitare și muzică),„Patrula de serviciu”(argumentează informații locale și centrale asezonate inspirat cu muzică),„Suna-mă pot să te ajut”(în fiecare luni de la ora 21 la 22 cu psihologul Marius Manoil),„Dialoguri Sportive ”(o emisiune despre fotbal realizată de Florin Mihalca), „Nopți Albe” (de la 24-6 gestionată de Silviu Florin Sabău), „Drive on” (14-17 cuprinzând informații utilitare nicidecum doar rutiere, apoi informații de ultimă oră care surprind pulsul local bine garnisite muzical). Am lăsat la urmă două emisiuni de real succes: „Melatonina” realizată de Dajka Attila zilnic între orele 22-24 abordând alte tipuri de muzică în afară rock. jazz, și blues care au emisiuni consacrate gestionate de același autor: Ora de Jazz&Blues, Rock Party. „Melatonina” este gândită ca o emisiune interactivă, având invitați cu afinități muzicale. Cea mai noua și mai de impact producție a postului este „Echipa de dimineață” realizată de luni până vineri între orele 9-11 de Florin Silviu Sabău și Dajka Attila. Cei doi redactori din vechea gardă fac „haz de necaz de vremuri”, comentând cu ironie dar și cu obiectivitate subiecte din presa locală și nu numai. Adesea sunt supuse judecății în măsura posibilităților fiind provocați și ascultătorii să propună teme incitante de discuție. Maniera interactivă, experiența și abilitate celor doi jurnaliști de radio, inventivitatea și colocvialitatea lor fac audiență cu această emisiune. Este un altfel de a petrece diminețile ascultând Radio Transilvania.

II. 3 Național FM și Favorit FM, complementaritate muzicală

Cele două posturi de radio aparțin Centrului Național de Media, patronat de frații Ioan și Viorel Micula, cunoscuți oameni de afaceri. Titulatura licențelor este SC ABC PLUS MEDIA SA, ai cărei acționari sunt Ioan Micula (50%) și fratele acestuia Viorel Micula (50%) ambii cetățeni suedezi.

II. 3. 1 Național FM

Fig. 2.2

Sursa: en.wikipedia.org/wiki/list_of_radio_stations_in_Romania

Este singura rețea națională de radio care difuzează exclusiv muzică românească. Sloganul postului este cât se poate de sugestiv „Cântecul este frate cu romanul”. Potrivit grilei de start, Național FM aduce în undă de dimineața până seara muzică ușoară românească (pop, rock, folk etc) rămânând ca pe timpul nopții să difuzeze muzică populară românească pentru toți românii de pretutindeni (folclor din toate zonele țării, muzică lăutărească, de petrecere).

În septembrie 2009 ca efect al crizei financiare formatul postului a cunoscut o schimbare radicală ceea ce a determinat și disponibilizarea a 10 membri ai echipei. Conform noii grile Național FM difuzează muzică românească distribuită astfel: dimineața până la ora 10 este intervalul muzicii populare și a celei lăutărești, între orele 10-17 vor fi oferite alte genuri de muzică autohtonă (rock, pop etc.); după ora 17 revine muzica populară. Noaptea până la ora 3-4 aparține muzicii lăutărești „A fost ideea a boardului companiei” explică proprietarul postului Viorel Micula. „Este inedit în FM”, nu există un format asemănător ” completează Denis Ciulinaru directorul muzical al stației București. Explicația de fond însă trebuie căutată în faptul că formatul de până atunci –Adult Contemporary,- nu s-a soldat cu audiența dorită. Pe noul format Național FM lucrează doar cu 7-8 angajați. Din 4 noiembrie 2013, noul director general al societăților ABC Plus MEDIA SA care deține licențele televiziunilor și radiourilor aflate în proprietatea fraților Micula este Călin Mircea Popa, care activează din 2002 în centrul Național MEDIA. Fostul director general Mihai Moș a părăsit după 8 ani compania alegând să conducă o altă companie din Berlin specializată în distribuția filmelor la nivel european.

Rețeaua Național FM include 24 de stații în exploatare și alte 8 în curs de apariție. Iată frecvențele pe care poate fi recepționat Național FM: București (91, 7 MHz), Craiova (107, 5 MHz), Pitești (170, 2 MHz), Giurgiu (107, 1 MHz), Deva (107, 0 MHz), Oradea (107, 0 MHz), Brad (101, 2 MHz), Beiuș (99, 99 MHz), Blaj (99, 4 MHz), Târgu Jiu (102, 2 MHz), Ploiești (100, 8 MHz), Baia Mare (107, 4 MHz), Câmpia Turzii (98, 2 MHz), Timișoara (96, 1 MHz), Brașov (95, 8 MHz), Zalău (95, 8 MHz), Arad (95, 5 MHz), Bistrița (93, 4 MHz), Comănești (95, 1 MHz), Constanța (94, 2 MHz), Sibiu (87, 8 MHz), Reșița (97, 9 MHz), Târgu Mureș (100, 6 MHz), Slatina (107, 4 MHz), Târgoviște (89, 2 MHz), Petroșani (105, 9 MHz), Turnu Măgurele (90, 7 MHz), Tulcea (90, 9 MHz), Văratic (98, 1 MHz), Făget (100, 9 MHz), Marghita (95, 8 MHz), Lugoj (95, 5 MHz).

II. 3. 2 Favorit FM

Fig. 2.3

Sursa: en.wikipedia.org/wiki/list_of_radio_stations_in_Romania

Așezate sub sloganul „Radioul cântecelor noaste”, programele Favorit FM răspund unui format de nișa, adresat iubitorilor muzicii de petrecere, activi social, cu vârste între 16 și 45 de ani. Cum acestui post, care poate fi recepționat – in Oradea – pe frecvența 92, 6 MHz, îi va fi alocat un capitol distinct din lucrare, mai menționăm doar faptul că aparține aceluiași trust patronat de frații Ioan și Viorel Micula: Centrul Național Media.

II. 4. Radio Partium, un post pentru etnicii maghiari

Începând cu 2004, din Oradea emite pe frecvența 89, 6 FM Radio Partium, destinat ascultătorilor de etnie maghiară. În 2006 și-a lansat în eter, pe frecvența 105, 5 FM, primele emisiuni și stația Partium din Marghita, ceea ce însemna aproape o dublare a acoperirii teritoriale inițiale. Radio Partium Marghita are în oferta sa două module de producție editorială proprie, difuzate intre orele 7 – 9, respectiv 16 – 18, focusate pe problemele locale și preferințele muzicale ale ascultătorilor din zonă. În celelalte intervale orare, stația Marghita „intră în rețea” și preia emisiuni difuzate de postul Radio Partium Oradea, situat pe str. Nicolae Beldiceanu, nr. 28.

Fig. 2.4

Sursa: en.wikipedia.org/wiki/list_of_radio_stations_in_Romania

Deținătoarea licențelor este societate Știrea SRL, ai cărei acționari sunt: Kiss Alexandru Ioan Francisc – acționar principal (67, 5%), Biro Rozalia Ibolya – 22, 5% și Costin Ioan – 10%.

Echipa Radio Partium este formată din: Kecskés Monika – administrator, Sorban Attila – redactor șef, Kecskés Istvan – director tehnic, Szarasz Endre – redactor, moderator principal, Lajcsak Zoltan, Vanyovszki Cecilia, Nyitrai Tamas, Nagy Dorottya și Sevestyen Krisztina – moderatori pentru stația Oradea, Kozak Robert – moderator stația Marghita.

Conținutul subsumează muzică, programe informative și de factură culturală, divertisment. Profilul muzical dominant este Adult Contemporary. Grila de programe își propune să satisfacă „cerințele tuturor generațiilor de etnici maghiari din Bihor, evident din dimensiunea publică, de coagulant al comunității etnice maghiare în efortul de a-și păstra identitatea și a-și susține interesele în societate.

Deviza Radio Partium este: „Sună, e pentru tine!”. În fapt, o invitație la interactivitate, la dialog, la inițiativă și asumarea unor răspunderi. O selecție din programele postului evidențiază diversitatea lor: Oglinda dimineții, Busola, Atunci și acum, Legendele orașului, Despre noi e vorba, Muzică și informație, La cererea ascultătorilor, „Bârfe” de seară, Muzica nopții, Știri despre staruri, Trambulina ș.a. Detaliem două dintre acestea. Emisiunea „Despre noi e vorba”, realizată în fiecare joi, de la 17 la 18 de Sorban Attila, cultivă cu predilecție interviul. „Oglinda frumuseții”, gestionată de Szarasz Endre și difuzată de luni până vineri inclusiv între orele 7 – 11, oferă ascultătorilor știri locale, informații utilitare, muzică, având un pronunțat caracter interactiv (autorități, ascultători, mesaje, chat etc.). Merită însă amintite și alte emisiuni: Vocea radioului Partium, Fabrica de șlagăre Partium ș.a., prilejuind concursuri pentru tineret, dezbateri și alte formule radiofonice.

II. 5. Posturi cu profil religios

II. 5. 1. Radio Vocea Evangheliei

Rețeaua de stații Radio Vocea Evangheliei s-a plasat încă de la înființarea sa în 2005 sub autoritatea celor trei culte evanghelice din România: Cultul Baptist, Cultul Creștin după Evanghelie și Cultul Penticostal, care sunt și proprietarele de drept ale postului.

Deținătoarea licențelor este Societatea Vocea Evangheliei SRL, ai cărei acționari sunt: Cultul Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică – 33, 33%; Cultul Creștin Baptist din România – Unirea Bisericilor Creștine Baptiste din România – 33, 33%; Cultul Creștin după Evanghelie – Uniunea Bisericilor Creștine după Evanghelie – 33, 33%.

Rețeaua Radio Vocea Evangheliei operează astăzi zece stații radio cu emisie în FM, în principalele orașe ale Roma7niei, fiecare stație având propria ei frecvență: București (94, 2 MHz), Brașov (94, 6 MHz), Cluj-Napoca (88, 3 MHz), Constanța (104, 4 MHz), Oradea (92, 1 MHz), Sibiu (89, 4 MHz), Suceava (102, 7 MHz), Timișoara (88, 8 MHz), Hunedoara (98, 0 MHz), Moldova Nouă – 9 FM (106, 6 MHz). Radio Vocea Evangheliei Moldova Nouă – 9 FM este o premieră: prima stație obținută prin cesionarea unei frecvențe a unui radio secular și prima stație de radio creștină coordonată de la distanță prin internet. Radio Vocea Evangheliei are și un canal internațional.

Coordonarea administrativă a rețelei Radio Vocea Evangheliei, aflăm de pe site-ul postului, se face de la Sediul Central din București, care asigură interfața rețelei în ansamblu cu autoritățile laice si religioase, iar în alt plan gestionează activitățile editoriale și financiare ale rețelei.

Coordonarea activității la nivel central este asigurată de directorul general al Radio Vocea Evangheliei, care se subordonează Adunării Generale a Asociațiilor, for care reprezintă proprietarii radioului, constituind instanța supremă decizională. Adunarea Generală a Asociațiilor este alcătuită din trei reprezentanți ai fiecăruia din cele trei culte evanghelice asociate.

Fiecare stație locală este susținută de un Comitet local Radio, alcătuit din reprezentanți ai bisericilor locale. Rostul acestui organism este să mobilizeze resurse umane și să atragă resurse materiale, prin biserici, pentru a sprijini activitatea posturilor. Stațiile locale sunt conduse de către un director, cu responsabilități pe linie editorială și administrativă.

În baza licenței obținute, Radio Vocea Evangheliei difuzează un serviciu de programe 24 de ore/zi prin satelitul Sirius 2, putând fi astfel recepționate în toată Europa, din Spania până în Ucraina, și din Estonia până în Grecia. De la 1 ianuarie 2007, Radio Vocea Evangheliei a deschis pe internet un site care preia și difuzează online semnalul de satelit, serviciu denumit RVE International (RVEI).

Fig. 2.5

Sursa: http://www.rve-oradea.ro/sat.jpg

Grila de programe reunește contribuțiile stațiilor locale. Alcătuirea acesteia a fost încredințată unui colectiv de redactori, coordonat de directorul stației Oradea din rețeaua Radio Vocea Evangheliei. Simpla lectură a emisiunilor difuzate dezvălui particularitățile religioase, misionare ale postului Radio Vocea Evangheliei: Biserica o binecuvântare pentru națiuni, Călătorie spre locul inimii, Celui ce va birui, Biruitori prin suferință, Când te regăsești în lumina Scripturii, Comoara din inimă, Din comorile Bibliei, Din întuneric spre lumină, Lumină pe cărarea vieții, Tu și eu umblând cu Dumnezeu, Viața de biruință prin Cristos. Chiar dacă sunt racordate la fondul biblic, numeroase emisiuni au o largă deschidere spre probleme social-economice acute: Atlasul lumii vii (concepția evoluționistă și interpretarea biblică), Biografii celebre (incursiuni în viața unor personalități din varii domenii), Biruitori prin suferință (persoanele cu dizabilități), Divina Armonie (aduce în prim-plan mari compozitori și creațiile lor cu tematică religioasă, dar nu numai), Drepturi, obligații, responsabilități (dezbaterea unor teme social-economice), Familia în obiectiv ( aspecte practice, uneori sensibile, ce țin de viața de acasă), Sănătatea, o responsabilitate a fiecăruia, Școala Familiei, Terapie pentru suflet, Vieți Transformate ș.a.

Fig. 2.6

Sursa: en.wikipedia.org/wiki/list_of_radio_stations_in_Romania

De reținut este faptul că pentru Radio Vocea Evangheliei International se realizează, dincolo de aceste emisiuni și producții speciale.

Echipa Radio Vocea Evangheliei International este formată din: Lucian Despa (director general Radio Vocea Evangheliei), Daniel Burtic ( coordonator program internațional), Daniela Stoica și Cătălin Ardelean (Departament știri, actualitate), Nicoleta Burtic (Departament tineret, educație), Nicușor Curpaș (Secretariat de producție). Realizatori de emisiuni sunt: Alina Butnariu, Anca Brasfalean, Angela Gherasim, Bela Sukosd, Cătălin Ardelean, Cătălin Croitor, Claudia Vancea, Cristi Pavel, Daniel Burtic, Daniela Manea, Daniela Stoica, Dorin Rus, Daniel Grigoriciuc, Ieremia Tudose, Ioan Ciobota, Laurențiu Miron, Maria Berndt, Minodora Lupu, Nicoleta Burtic, Nicușor Curpaș, Oana Grigore, Radu Mureșan, Roxana Costescu, Ruxandra Alexe, Silvian Guranda, Ștefania Horvat, Vicky Sasu. Directorul și totodată, redactorul șef al stației Oradea (str. Zlatinei, nr. 13) din rețeaua Radio Vocea Evangheliei Oradea dispune, pentru partea redacțională, de un colectiv format din zece redactori. Acestora li se adaugă un departament de marketing, format din trei persoane și, firește un departament tehnic, care reunește tot trei specialiști în domeniu, din care unul îndeplinește și atribuții de secretar de redacție. Activitatea redacțională este structurată pe patru departamente: Știri, Actualitate, Educație, Familie, Tineret, Religie, Dezbateri, ceea ce asigură un management editorial clar focusat.

II. 5. 2 Radio Maria

Cu un mesaj și un conținut tematic religios, catolic, postul Radio Maria își are povestea lui. În 1987, într-un discurs rostit în Piața Sf. Petru din Roma, Papa Ioan Paul al II-lea lansa ideea unei „noi evanghelizări”, pe măsura provocărilor celui de-al treilea mileniu. A fost o chemare care a stimulat numeroase și fecunde inițiative ale laicilor și clericilor. Între acestea, de o largă implicare a catolicilor din lumea mass-media s-a bucurat dezvoltarea unei rețele de stații radio. Miza acestui demers era, să faciliteze oamenilor ascultarea Sfintei Liturghii și participarea la toate programele rugăciune, prelungind astfel roadele misiunii parohiale. În orașul Erba din provincia Como (Italia), informează site-ul radiomaria.ro, exista postul Radio Maria, ale cărui programe erau caracterizate de „o specială devoțiune față de Sfânta Fecioară Maria”, precum și de „un spațiu mai mare oferit rugăciunii prin recitarea completă și zilnică a Sfântului Rozariu și a Liturghiei cotidiene, acordându-se o atenție deosebită celor suferinzi”. Cesta a fost „modelul”, evident mult profesionalizat ulterior, pe care Asociația „Radio Maria”, construită în 1987, a decis să-l multiplic, cu misiunea concretă de răspândire a mesajului evanghelic în comuniune, în spiritul doctrinei și indicațiilor pastorale ale Bisericii Catolice. În doar trei ani, rețeaua, de stații Radio Maria acoperea întreg teritoriul Italiei. Era, de-acum, un proiect în expansiune și în afara peninsulei Italice.

Fig 2.7

Sursa: www.catholica.ro

În România, primul post din rețeaua Radio Maria a fost realizat la Oradea. Din acest studio, pe 8 februarie 2006, ora 16, avea să fie difuzată prima emisiune, care debuta cu Rugăciunea Rozarului, utilizându-se frecvența 102, 2 MHz, adjudecată prin concurs. Sărbătoarea Bunei Vestiri din 2006 marca inaugurarea oficială a postului Radio Maria, stația Oradea. Evenimentul a fost onorat de prezența Nunțiului apostolic în România li Republica Moldova, Jean Claude Perisset, a episcopului greco-catolic de Oradea, Virgil Bercea, și a episcopului romano-catolic al Diecezei de Oradea, Jozsef Temfli. Pentru o perioadă, stația Oradea avea să emită bilingv, alternativ, în română și maghiară. Pe 30 aprilie 2006, Radio Maria izbutea prima transmisie în direct a unui eveniment: instalarea în demnitatea de arhiepiscop major al Bisericii Române Unite cu Roma a prelatului Lucian Mureșan.

Fig. 2.8

Sursa: en.wikipedia.org/wiki/list_of_radio_stations_in_Romania

În martie 2007, redacțiile română și maghiară s-au separat, apreciindu-le cp au dobândit experiența necesară pentru a funcționa distinct. Cum nevoia unui sediu corespunzător devenise acută, în noiembrie 2006 au început lucrările de amenajare. De praznicul Bunei Vestiri, în 2008, la doi ani de la lansarea oficială a postului, avea să fie inaugurat noul sediu al redacției în limba română, amplasat în str. Spartacus nr. 33, lângă Mănăstirea Maica Domnului. Ziua de 5 mai 2008, consemnează prima transmisie din această locație.

Echipa postului este una restrânsă: coordonator – Monica Marinescu, director de programe – Pr. Doru Popovici, redactor – Claudiu Ardelean, operator sunet – Andrei Varga. Ca o particularitate postul se bizuie mult în activitatea sa pe voluntariat.

Grila de programe s-a îmbogățit odată cu înființarea Departamentului de Știri. Cele dintâi grupaje au fost transmise în 28 august 2006, la început în formulă înregistrată, iar mai apoi în direct. În cei opt ani de experiență, pentru postul de radio orădean transmiterea în timp real a cât mai multe dintre evenimentele din viața comunităților locale. Dintr-un larg șir de astfel de transmisiuni amintim: Întâlnirea tineretului catolic (Baia Mare, 2009), pelerinajul prilejuit de sărbătoare Adormirea Maicii Domnului la Mănăstirea Cacica (14 februarie 2009), sau cel de la Lipova, de praznicul Nașterii Maicii Domnului (8 septembrie 2009). În aceeași suită de acțiuni se înscrie și periplul prin 23 de locații din țară, pentru transmisiuni directe, sub genericul „Crăciun din iubire prin întreaga Românie”.

Rețeaua de stații din România aparținătoare Radio Maria este în continuă extensie: Oradea, Blaj, Zalău, Șimleu Silvaniei, Baia Mare, Iași, Târnăveni (Mureș), Vișeu de Sus (Maramureș), deținătoarea licențelor fiind Radio Maria SRL Oradea, ultimele trei frecvențe fiind obținute în 2013. Dezvoltarea rețelei de studiouri regionale rămâne o prioritate pentru Radio Maria, care prin programele difuzate își asumă deviza „O rază de lumină pentru sufletul tău”. La concursul organizat în noiembrie 2013 de către Consiliul Național al Audiovizualului pentru atribuirea de noi frecvențe, societatea Radio Maria SRL a avut nu mai puțin de zece solicitări: Adjud, Alba Iulia, Bacău, Cluj-Napoca, Focșani, Iași, Nucet, Onești, Panciu, Timișoara, Târnăveni și Vișeu de Sus. Reprezentanții Radio Maria SRL au precizat în documentația depusă că stațiile din rețeaua proprie vor difuza un program tematic religios în care producția proprie va ocupa 98, 5% din grilă, cele ale altor producători 1%, în vreme ce programele preluate de la World Family of Radio Maria și Radio Vatican (0, 5%). În același context a fost menționat faptul că Radio Maria are în prezent o echipă formată din 7 angajați, cărora li se adaugă peste 100 de voluntari din toată țara. Radioul se susține „exclusiv din donații”, au menționat reprezentanții societății Radio Maria SRL. Asociatul unic al acesteia este Asociația Radio Maria România (Silaghi Lucian-Claudiu, președinte, Popovici Dorel-Emil, vicepreședinte, Marinescu Monica, secretar).

Capitolul III

RADIO FAVORIT FM ORADEA – REPERE MONOGRAFICE