„eumuzica,toatiivirsta,toamviata~itoata faptaseimpoqob~te ,?iseinfrumuseteazii”. ANTON PANN A.CONSIDERATIUNI GENERALE EVOLUTIVE $1STILISTICE… [614200]

Cap.X
lVIODURILE BIZANTINE
"eumuzica,toatiivirsta,toamviata~itoata
faptaseimpoqob~te ,?iseinfrumuseteazii".
ANTON PANN
A.CONSIDERATIUNI GENERALE EVOLUTIVE $1STILISTICE
Inultimele zeceveacuri creatiamuzicaHi universaHi afolosit1a
maximum catematicii ~imotivdeinspiratie cantusplanusgregorian,
comlulprotestant, madrigalul italian,chansonul francez i?iliedulgerman.
Dreptconsecinta, inzile1enoastre, totmaimuItepriviridin.com­
ponistica universala seindreapta spresursemuzicale deinspiratie mai
putinexplorate, cumsintcreatiile arhaicealepopoarelor, sau'celeexo­
tiee(extraeuropene) ~i,ingenere,spreacele,sursecepastreaza atractia
ineditului, daraleCarOl'valenteexpresive stauincaadormite -instare
latenta-a~teptind 0fireaseainviorare prinmijloacele decaredispune
creatorul deartadeazi.
Undomeniu maiputinexplorat ~ivalorificat ilconstituie, desigur.
muzicaEuropei deRasarit. iarincadrulaeesteia muzicabizantina ­
artaeuprofunde implicatii privindspiritualitatea ~itrecutul cultural a1
poporului roman.
Poeplanistorico-social, Bizantul seprezinta ca0entitate extrerrt
deframintata ~idezbuciumata aEvuluimediu,dacagindimlacele
aproape 12veacuri citaduratImperiul RomandeRasarit. intemeiat
deConstantin celMarelaanul330e.n.,~i~tersapoidefinitiv depe
hartapoliticala1453,princadereaConstantinopolului subturd.
$itotu~i.citdeoriginal, defecundf?ideimpunator aveasase
manifeste elcaentitateartistica, deciindomeniul artelorpUimadite sub
egidasa,cadacesteadainuie~iazi,dupaaproape douamilenii-desi­
gureuevolutiile derigoare-,constituind totmaimultatractiaepiste­
mologiei eontemporane.
Dupacumafirmaistoriaculturiiuniversale ~ine-oconfirma do­
cumentale, Bizantul afastunterendeosebit deprielnic pentrutoate
319

arteletimpului: sculptura, pictura, arhitectura, gravura inmetale
scurnpe, mozaiepolicrom, tesaturi frumos impodobite f,)i,implicit, pentru
muzica -fieeareinvestite fiindeu"functii estetice 9iun1'01preemi-­
nent"223inviataspirituala aimperiului.
Prototipul arteibizantine erailustrat inarhitectura f,)ipictura pI'in
impunatoarea catedrala Sf.SofiadinConstantinopol, zidWiintimpul
imparatului Justinian (527-565).
Subaspectconceptual, acestmonument arhitectural -detinind
impresionante liniicurbe,cupoleimense, dantelarii fine,mozaicuri pe
fonduri aurite,picturi"austere eilinfatif,)are, darpeuneadrufrumos
ornat-constituie modelul stilului dearb'ibizantina, alecaroielemente
caracteristice eraucusiguranta comune f,)icelorlalte artealetimpului,
inconsecintaf,)i rnuzieii.
,<:;onc1'et, cintulbizantin prindeformeinambianta eultu1ui cref,)tin
de'ritortodox dinprimele secolealeereinoastre, numultdupacade­
reacivilizatiei anticegreccf,)ti, cuelemente provenind dintr-un arnestec
deprocedee deorigine greco-romana, ebraica f,)iarabo-siriana, 1acare
seVOl'adauga, inmodfiresc,strocturi consistente alemuzicii laiee(popu-
lare)defacturaorienta1a." '.
EIinglobeaza, deasemenea, laorigil1e, "melodiile poeme10I' dece­
remonial careerauexecutate ingrupincinsteaimparatului bi~antin, a
fam-iliei iinperiale (aclamatiile) sal).ii1cinstea inaltilor demnttari £1i,bi-
seriCii,precumf,)i incintulteatra1"224 '
Raspihdirea arteimuzicale bi~antine -odata eLLaceeaactiXttiiui
re?pectiv .-:-acuprins unspatilletnogeografic impresionart,ins-l)Jziqq
intreaga Peninsula balcanica pinaJninima ~uropei(Iugoslavia), ,Orien,:
tulapropiat, AfricadeNordf,)itoataRusiaveche,pinadeparteicf. Asia
centrala … '..
Incontactul Cllartamuzicalaa atitorpopoare, ceabizaIlt1n~' su­
porta,debunaseama, evolutii extrem devariate §icomplexe, CR}ac
aproapeimposibila, 0privire stilisticii, generalii .~cuprinziit()are 7'asu­
pJ-atuturor .Inijloacelor intrebuintate, maialespentru aCeaartaexis­
tentala periferiaariei salederaspindire.
Celemaimaridificultati -aproape insurmontabile ~.Iecon~tituie
d~sigur studiul arteibizantine dinsecolele eeallurmatvictoriei: tur­
C6'9tidela1453,dndmijloacele saleoriginale Sl).porti:! influente s"i.ma­
nierevenind dinzonaturco-araba f,itpersana, eepungreuin cumpani:!
autenticitatea 5ipuritatea sastilistica.
eut08teacestea, sepoateafirma CELmuzica Qizantinaf,)i..,apfistrat
liniilestilistice fundamentale ~'.prinaceleipostaze f,)iformesttuctu­
raleceapartin organic trm1.chiuluisau; Cll.riidacinLadinc infipteins01ul
atltdefecundalvechiuluiBizant.
223Paginidevecheartaromaneasca. Bucure~ti, Academiil~\,publici~ .pocia-:­
JisteRomfu.1ia, 1970,pag.9.
224Moldoveanu, Nicu.IZvoare' aZecintarii psaltice inBiserica 0t'tbdoxa
rdmana. Bucure~ti,Edituralnstitutului biblic,1974,pa:g. 12.
320

Trasaturi stilistice generale alemuzicii bizantine
Muzicabizantina, maiputinlegatadenumeleunorpersonalWiti
creatoare desuprafata universala -pede0parte,pentrudiadimas
pinaazilaformemonodiee, iarpedeaIta,l:lentrueaputernica eitra­
ditien-apermisaidevclutiispeetaeuloase -,i~idefine~te stilurile prin
eeletreimaristadiialedezvoWirii mijloacelor SlElledelucru:
dntarea instilbizantin vechi,stilulpaleo-bizantin, cuprinzind
aproximativ seeoleleIV-XII;
cintarea instilbizantin mediu,stilulmedio-bizantin, intinzin~
du-sepeariaseeolelorXIII-XVIII;
dntarea instHbizantin nou,stilulneo-bizantin, eorespul'izlnd
stadiului ultimdedezvoltare, dinseeoleleXIX-XX.
1.Cintarea bizantina instilvechi(paleobizantin) euprinde aproxi­
mativnouaseeoledemanifestare (sec.IV-XII); trasaturile caracte­
risticealeacesteia–dinlipsadedocumente muzicale serise-eugreu
potficonturate.
Fiind0artaces-atransmis indeosebi pecaleoraHi,nu~i-afixat
dedttirziu-insecoleleX-XII-0semiografie asa.Traditia i-a
precizat cadrulpebazacaruiapractiea alucratindelung, pinace9i-a
eonturat unsistemsemiografic propriu, singurul inmasuraa)fiasigurat
afixare9itransmitere fidelaaoperelor dearta.PedeaHaparte,ma­
nuserisele muzicale cene-auparvenit -putine1anumar-nuslnt
nicieleinmasura aneoferisuficiente elemente pebazadirorasa
putemefectua, pornind delasursedireete, sintezedeordinstilistic.
Exista91inprezentinscrisuri muzic?le ellvechineumebizantine
carestauincapemasadelucruapaleografilor despecialitate faraafi
.fostdescifrate, incitstilulpurbizantin delainceputurile acesteiart.e
-bazatepedocumente muzicale scrise-nuneesteeunoscut.
Elpoatefiinsareconstltuit 9irecompus -inliniilesalemad~
dupaopereleartelorsurod,mainorocoase, pI'innaturalor,inceeace
prive9te fidelitatea transmiterii trasaturilor stiIistice catreposteritate,
inspecialdupapictura, sculptura ~iarhitectura timpu1ui, aUtcaforme
structurale, dt~ieamonumentalitate.
Formele stilistice deinceput alemuzicii bizantine euprindeau-:
-dntarea psalmodica incareuninterpret expunea retoric;;iso­
lemn1-2versuridinpsalmi,iarmultimea reluaprintr-un refrende
tipul"Aliluia" sauKirieeleison";
-:-dntarea ecjonetica 225,ungensolemninfelulrecitativului dra­
maticutilizind u~oareinflexiuni melodice ;
-dntarea antijonica incareeredincio;;ii, impartiti indouagrupe,
interpretau alternativ diferitele textebibliee..
De~iinterpretarea ineomundadeaacesteimuzici,1a.inceputurile
ei,unearacter impum'itor, maret~isolemn,pe planstructui-al stilulsau
eratotu~isimplu,auster(cantussimplex).
225Inlimbagreaca.ekfonisis(i';KqlcOV1l01<;;)
inalta,lecturasolemna.exclamatie, .lecturacuvoce
321

Curindurmeaza insa.0perioada acinUiriisolistice. Dinmultime se
.::-=~prindaceiinterpreti profesioni~ti numitimelozi~iimnozicare,cres­
='-.::iinambianta muziciidetiporiental, vorcreea9iinventa instilul
~==–0melodie maibogata-melodia cantilena -decontururi modale
:::'2cise.
-Cantilena, cucaracterul eiliric,meditativ, vapredomina inmuzica
''-2:iebizantina, diversificata inceleoptmoduri, reunite, petimpulIui
I:sndinDamasc(sec.VIII),intr-ooperaantologica. decintari,cunoscuta
o'-.:jnumeledeOctoih 226.
Concomitent, sesemnaleaza insa-maialeslavirfulperioadei sti­
~~o:iceindiscutie -existenta cintarilor cvasimelismatice, purtatoare 91
'='2crnamente (cantus ornatus) 227,grefateinsapestructurile detipcan­
::~~-:",ic,semnalinterfedirii cucreatiile instilulartelororientale.
Odatacucintarea detipornamental seincheiedefapt-incain
c.=22staetapa-formarea principalelor stiluridemelodica bizantina ce
~2yorproiecta inspatiulartisticaletapelor urmatoare, eucareaceasta
c=:.:-:ayalucrapinaincontemporaneitate, 9ianume:
cintarea psalmodica (ecfonetica.), corespunzind recitativului;
cintarea simpla,neornata, corespunzind celeiirmologice;
cintarea cantilenica, echivalenta celeistihirarice;
cintarea ornata,corespondenta celeipapadice.
*
2.Cintarea instilulmediobizantin, cuprinzind aproximativ seco-
XIII-XVIII, vadezvolta, incontinuare, toatestilurile conturate
:::-'-j~inetapaanterioara, indreptind insaresursele creatoare maimult
~:::'einfrumusetarea siornamentarea exterioara amelodiei -uneori
·~'.:~apinala~xces~,cutoatecatraditia vacontinua sapastreze,
H-:'':530modo",formelestructurale preexistente.
-Stiluldecintarepreferat altimpului vaficelmelismatic (cantus .
":~::snwticus), cunoscut subnumele decintare papadica,in careapar:::~2~idirectiinedorite :se'etaleaza virtuozitatile tehnicealeexecutiei,
-:::cJizeleprelungi, ornarea 9icolorarea excesiva amelodiei etc.Totul
~2\-areflecta intr-osemiografie extremdecomplicata, cunumeroase
=–.2'':=-:le,maialespentruinveli9ul ornamental allinieimelodice.
Incomponistica, epocaesteinfluentata deproductiile a9a-numiti­
_::….'1elurgi 228,dintrecaremultiimitatori (pseudo-poeti 9icompozitori
':2~uzicabizantina) obi9nuiti acontraface, instilullor,melodiile ori­
;::::–_alevechi,9iaIeaugmenta "frumusetea" exterioara, prinexacerbarea
~,,_-=–,='iiornamentale sauaceleimelismatice 229.
~5Inlimbagreaca, octo (OK-too)=opt;;iihos(fixo.;)=ton,mod,
::7_-1pudWellesz, Egon.Koloraturgesang =cintarelenta,inflorita, decolorit
c:==::….rinische Musik,pag.35,op.cit.).
::,Inlimbagreaca, melurgos =muzician; titludatmuzicienilor bizantini
=.:-,"ceastaepoca,alUirorroleradeaorna0melodie veche(Enciclopedie' dela
,:.,:;:L:e"Fasquelle", tomeIII,Paris,-1961,pag.182).
::;Activitatea melurgilor seresimte, incepind dinsec.XIII,dupacum
:'_:-:-:~~1.D.Petrescu: "Apartir'decetteepoque (XIII-e siecle) commen<:a l'in­
':"'~.,e desmelurges, embellisseurs d'anciennes melodies, mutilateurs, parfois
:C:ecesmelodies" (L'office deNoel,pag.50,op.cit.).

Fenomenul esteagravatprindidereaBizantului insecolulXV,ca­
reiai-aurmatinmuzidiunamestec custilurile turco-arabe' ~ipersane
ducindlahiperornamentarea linieimelodice, laprevalenta structurilor
cusecunde marite~i,ingeneral, ladecaderea, inmareparte,astilului
bizantin autentic.
Datorita conditiilor social-istorice specifice, pepamintul tariinoastre
s-ainstaurat unstildeartamuzicaHi venind,prill,psaltiigreci,direct
dinzonavechiului Bizant,caruia,cutimpul,is-auimpregnat vadite
elemente autohtone romEme~ti, a~acum,dealtfel,s-aupetrecutlucru­
rileinpictura, inarhitectura veche-maialesinceabrincoveneasca.
Iaufiinta~ilanoi~colimuzicale defaima,cumesteceadela
Putna,intemeiata deEustatie inveaculXVI;lacurtiledomne~ti se
practica amuzicabizantina elevata, dupacumneatestatratatelei deis­
toriecontemporana 230-demonstrindu-se ca,defapt,aceastaartanu
eradestinata doarserviciului religios, cisegeneralizase ~iinviatacul­
turalalaica,fiindsinguramuzicaprofesionalCi inTarileRomane~ti ale
acestortimpuri 231.
Vomconchide, privitor lamuzicadinetapa.mediobizantina, ca
stilulmelodic inflorit(ornat)predomina, fiindimpins1a0dezvoltare
pina1aexacerbare, dincarecauzaauaparutdegradari ~idemonetizari:
aleformelor autentice, ~icatotacumsedezvolta stilurile bizantine
"nationa1e", prinasimilarea unorelemente dinfo1clorul diverselor
popoare Cllcareaceastaartaavenitincontactsauchiars-ainterferat.
Numeroasele ~icomplicate1e manuscrise muzicale dinaceastaetapa
atestaamestecul destiluri,exagerarile melislnatico-ornamentale, ascun­
derealinieime10dice sub"greul"infloriturilor ~iglissandourilor detot
felul,contrastind evidentcueleganta plinadenoblete~ifantezie din
opereledeautentic stHbizantin.
'"
3.Cintarea instilulneobizantin 232realizeaza, inbunaparte, 0re-
cuperare afrumusetilor autentice aleacesteiarte,prinreforma intre­
prinsainpractica liturgica, lainceputul secolului XIX,decatreHrysant
delVIadytos, Hurmuz Hartofilax ~iGrigoreLevitul.
Primagrijaareformatorilor afostdeapuneordineindmpul
teoretic-presarat cuatiteaconfuzii veninddinetapaprecedenta-,
apoi~iincelpractic,privinddntarile propriu-zise, cuscarile,formulele
~icadentele modalerespective ~i,infine,indomeniul foartenebulos al
semiografiei, prinsimplificarea neumaticii cucuzeliene aflateinuz,mai
alesaceleiornamentale.
l\Ieritul principal revine,inacestsens,celordoualucrarifunda­
mentale cuprinzind noulconceptformulat deHrysant :
230AsevedeaCosma, Octavian Lazar,Hronicul muzicii Tomcil1e$ti. Bucu­
re~ti,Editura muzicala, vol.I,1974,pag.10l.
231Dinacesterealitati istorico-culturale aletrecutului poporului nostrude­
curge~iinteresul pentrucUnoa~terea citmaiaprofundata ~ipemultiple laturia
arteimuzicale bizantine.
232Fiinddemaresinteza~ieelmaiclarexprimat, aUtpeplanteo,retic, cit~i
practic, stilulneobizantin constituie bazasubcaresetrateaza modurile bizantine
instudiuldefata.
323

-Introducere inteoria$ipractica muziciiecleziastice (Isagoghi is
totheoritikonke praktikon tisekklisiastikis musikis), tiparWi laParis
inanul1821;
-Mareletheoritikon almuzicii(Theoritikon megatismusikis) edi­
tatlaTriestinanul1832.
Noulstildemuzidi bizantina, monodic 9ielinesentasa,vafipe
maideparte subordonat principiului melodicitatii detiporiental, darse
vaangajamaiclar9imaidistinct petoateceletreigenurimuzicale
bizantine -diatonic, cromatic 9ienarmonic -,intoateceleoptmocluri
-custructurile proprii 9icelecomplementare -9iprintoatecele
patrustari(idiomuri) decintarialefiecarui mod-recitativii, ir71wlo­
gidi,stihirarica 9ipapadica -,realizind astfelasinteza general§. $i
selectiva amijloacelor dinperioadele premergatoare.
Innoirile muzicii bizantine prin"sistima ceanoua"-cummai
estenumita intr-oexpresie atimpului reforma efectuata degrupul lui
Hrysant -patrund, incepind cuprimajumatate aveacului trecut(XIX)
9ilanoiintara,fiindpromovate, pinaincontemporaneitate, prinarta
lor,decatrepsalticomponi9ti vestitica:Macarie Ieromonahul, Anton
Pann,Dimitrie Suceveanu, 9teUmache Popescu, Teodor Georgescu, Teo­
dorStupcanu, 1.Popescu-Pas area9iincaaltiL
Doualucrari teoretice i9iasuma, lainceput, propagarea princi­
piilorcomponistice alenouluistH:
-Theoritikonul luiMacarie Ieromonahul, tiparitlaVienain
anul1823 ;
-Bazulteoretic $ipractic almuzicii bisericei')ti, elaborat i')ipu­
blicatlaBucurei')ti, inanul1845,decatreAntonPann,celalcaruirol
inviatamuzicala romEmeasca atimpului, cueittrecanii,i')isefaccon­
sideratiuni maiprofunde, neaparemaiefectiv, maiinspirat 9imailu­
minas.
Pentrucultura romEmeasca, studiulmodurilor bizantine areadubla
importanta :
-inceputurile 9coliimuzicale 9ialemuzicii culteromane9ti S-3U
facutprinmijlocirea cintului bizantin;
-legile9iprincipiile modale bizantine ii')iconfirmaprezenta in
cintulpopular printr-un procesfiresc9iindelungat deinfluentare re­
ciproca, cunoa9terea lorinlesnind deciintelegerea propriei noastre crea'­
tiipopulare.
eucifapuritate 9idaruire exprima asemenea teluri9irealitati An­
tonPannprinversurile dinintroducerea 1aBazulteoretic $ipractic,
pecareIeconsemnam ~printre altele-9ipentrunaturaletea 9ifru­
musetea lor,fiindscriseingraiultimpului 233:
"…Cacidefiecaresemnetrece-npartetalmiiciri,
Cuno$tinte prinexempluri, deslu$iri $idespliciri,
Cudezvoltare arataalmuziciianalis,
Compunerea melodiei $iregulile descris.
233Pann,Anton.Bazulteoretic $ipractic almuzicii biserice$ti. Bucure!1tl,
1845,p.VIII(Introducere).
324

Careregulipin~aeuma laluminanus-audat,
Nids-auserisinromane$te, nieidevreuns-aupredat,
Cad$icitiavea$tiintad-almuzidi me$te$ug,
FUndvitregieu$eolariisepurtaeuvicle$ug,
Sa-ngreuia saraspunza asuprai dreptuZ euvint
$ifieearetalantul i$iingropa inpamint".
B.TEORIA MODURILOR BIZANTINE
1.OctoehuriIe
Muzicabizantina folose1?te inprincipal, unnumarde8modurinu­
mite1?i"ehuri" 234ori"glasuri" 235,dintrecareprimele patruslntconsi­
derateautentiee (kirii) 236,iareelelalte plagale 237sauUitura$ele lor.
insubsidiar seutilizeaza 0seriedemoduri complementare fara0
autonomie structuraUi, depinzind demodurile autentice sauplagaledincarederiva.
Pentruidentificare r;drecunoa1?tere, fiecaredincele8moduripoarta
unnumardela1la8-dupaloculpecare-locupainsistem:
Moduri autentiee A:loduri plagale(corespunzatoare)
ModulI
Modul2
l\Iodul3
Modul4protos
deuteros
tritos
tetartosModul5=plaghios protos
Modul6=plaghios deuteros
Modul7=plaghios tritos
Madul8==plaghios tetartos
Printr-o asimilare savanta, modurile bizantine ,auprimit,inma­
nuscrisele medievale, designari toponimiee -ca1?icelegregoriene im­
prumutate desigurdinteoriamodurilor anticegreee1?ti, farainsaaeores­
pundeeastructura euaeestea (s-aimprumutat doarnumele). Se
obi1?nuie1?te, deasemenea, denumirea lorprinprimele literealealiabe­
tuluielin(a,~,Y,0):
Moduri autentice
ModulI
IVladul2
Madul3
Modul4doriossau"alia"(a)
lydiossau"beta"(~)
phrygios sau"gama" (Y)
mixolydios sau"delta"(8)..,Moduri plagale
Modul5=hypodorios
sauplaghios (l
Modul6=hypolydios
sauplaghios ~
Modul7=hypophrygios
sauplaghios '(
Modul8=hypomixolydios
sauplaghios 0
234Inlimbagreadiihos(fixo~)=sunet,yorba,ton,mod.
235Inlimbavecheslavona glas.
235Inlimbagreacaauthentis (ate~v'tll~)= care,>esteprincipalul l/ikiriosK6pto~)=careareautoritate, careestestapin.' ,
237Inlimbagreacaplaghios (1tAayw~)=careestealaturi.
325

2.Sdirilecelor8moduribizantine
Lainceputuri, inmuzicabizantina -cadealtfel~;a'inceagrego­
riana-unmodoarecare nusereprezenta prinscarasa,ciprintr-o
'Seriedeformule melodice simple,deconturrestrins, con~inind caracte­
risticile structurale debazaalemodului respectiv, denumite "api­
himate" 238.
Acesteformule "cheie"serveauinterpretului pentruapregati,men­
tal,"intrarea" corectainatmosfera ~istructura modului indicatde
dntare.
Aceluia~i scoppracticiiservescazi~iscarilemodalereprezentind
unmodsaualtul,darelepoarta~iuninteresapartepeplanteoretic:
.cJ.e~inadabstractum principiile ~ifunc~ionalita~ile esen~iale alefiecarei
forma~iuni modale, cesepotsesizamaiu~orpeaceastacale.
Dimensiunea sauspa~iullimita,pecare-lcuprind diferitele 5cari
modalebizantine, potfi:
-sdirioctaviante, utilizind toatecele7treptealeunuimod,deci
cualdituire complet6, numitedinaceastacauza-~iscaridiapason 239;
-scariinfraoctaviante, utilizind 3,4,5sau6treptedinmuzica
vechebizantina sauconstruite dupaprincipiul componistic numital
rotii 240;
-scarisupraoctaviante, deformadubleioctave(disdiapason) in­
tilniteincintaricuambitusuri largi,incaremelodia "calca"pespatH
modaleintinsecaindntarile papadice.
Diagrama eelor8sdirimodalebizantine deforma"diapason"
(elltoateeele7trepte) 241
Go-.1:l..
toI:… e
~Eh1-protos lei..e
f
;WI'"dorios"
.(.) [0~e'"–
Eh2-deuteros'r~e….e
~ .~;~I"Iydjos~
.Z
Wl'Eh3-tritos,I-"phrygiosi
=>
«Eh4-tetartos
"mixolydios"~••1"'1••
238Inlimbagreadiapihima (U1t1lxlll.la) =rasunet.eintarerepetata.
239Inlimbagreaeadia(oia)=prin;pas-a-an (nil.;;,a,av)=tot,toate.
240Asevedeapag.348.
241Lafiecarescarasetreeeinehenarsunetulprincipal (fundamental) al
modului, mainumitinteoriamuziciibizantine :;;i"baz"sau"baza"(asemanator
caroleu"tonica"dinsistem·ul eomponistie tonal).
:326

Eh5-plaghios ~IOI ••e1I.'\lo••b.–.–.•..•.
wiprotos I~0-" ..'"…..<:>
K
•~podorios"e
JEh6-plaghios ~~::>-~ -e–.h""#–.Q.
deuteros.3
•hypolydios":I~~-plaghios .4J1,
•."e.••~ut>Q~
~..eo..s…••£>
~
•twcphrygios'
…J
0..\Eh8-plaghios9:-!!!l to>telortos -l.hypomixolydios"a••e–U-& ….
Dupacumseobserva, unelemoduri auscariasemanatoare sau
chiaridentice; deosebirile dintreelevorapareainsaprinalteelemente
modale: genulcaroraapartin, formule ~;;icadente proprii, sunetepre­
dominante, sunetefinaleetc.
Remarcam, deasemenea, caunelemodurifolosesc douasautrei
scaridiferite-modurile 4,5,7fii8-ca0particularitate asiste­
muluibizantin decurgind dinvarietatea structurala amodurilor sale.
3.Diastematica 242(intervalica). Intervalul "sfertdeton"
Melodia bizantina utilizeaza dinfondulgeneraldeintervale mu­
zicale-darnumaiinvaloriacustice netemperate -urmatoarele in­
tervalesimple:
primaperfecta (unisonul)
secunda mica,marefiimarita 243
tertamica,marefiimicfiorata
cvartaperfecta, maritafiimicfioratB.
cvintaperfecta, maritafiimicfiorata
sextamarefiimica
septimamare,micafiimicfiorata
octavaperfecta (diapasonul) fiimicfiorata
Uneori,seintilnesc inmelodie fii.urmatoarele intervale compuse :
nona,decimafiicvintadecima -saudublaoctava,aceastadinurma
cainterval limitapentruambitusul melodic modalbizantin.
Denotatca,fatadecantusplanus,muzicabizantina prezinta un
catalogmultmaicoloratdeintervale -indeosebidinclasacelorma­
ritefiimicfiorate -denotind 0structura melodica mai"framintata"
caracteristica muziciiinstHoriental.
Inplus,eadetineorganicfiiintervale maimiddecitsemitonul,
microintervale detipul"sfertdeton".Nedezvoltindu-se informear-
242Inlimbagreacadiastima (ouicrtTlllU) =interval.
243Secunda marevaaveadouamarimi indiastematica bizantina; tonul
mare9itonulmic.(Asevedeapag.329).
327

monice1?ipolifonice proprii, valentele expJesivealeacesteiarteau
crescut-ca0compensatie -inplanurile ;;isubstanta melodica undeisiducviatalorsimicrotoniile .
.Sub'apasar'ea temperarii sonoreamuzicii apusene 9iapracticii
amatorice9ti, microtoniile paradisparea ip:;adinfonduldeintervale
almuziciibizantine, lipsind-o astfeldeacuratetea intonationala, origi­
nalitatea 9iparticularitatea pecareacestea.0conferamesajului sau.
4.Genurile muziciibizantine
Unprimfactorcedistinge, intreele,modurile bizantine, ilconsti­
tuiegenulmelodic caroraapartin, incareacesteasediversifica dupa
principii 1?itrasaturi destructura ceIesintcomune.
Inmuzicabizantina existatreimarigenurimelodice: diatonic,
cromatic sienarmonic.
Modurile 19i4-cuplagalele lor59i8-apartingenuluidia­
tonic,structurile ..lorutilizind relatiiintervalice diatonice (combinari
detomlri9isemitonuri diatonice, precum 9ideintervale bazatepe
acestea). .
Modul29iplagalul sau6sintdegencromatic utilizind 1?iinttT­
valecromatice (marite9imic90rate) pelingacelediatonice, inspedal
secunde marite,caredevinintervale caracteristicE' pentruacestemoduri.
Genului cromatic Iiapartin, deasemenea, camoduricomplemen­
tare:modul"mu$tar" 9i0seriedemoduriffiixtecromatico-diatonice.
Modul39iplagalul sau7,precum 9iunelecinwriinmodul5
bazateperelatiimelodice desfertdeton,aldituiesc genulenarmonic.
Genului enarmonic Iiapartin, deasemenea, douamoduricomple­
mentare :"nisabur" sd"hisar".
a)Structura sciirilor diatonice
Scaradiatonica debazaacintului bizantin dinmaterialul careia
'3eformeaza toatemodurile diatonice -I,4,5,8-diferind bineinte­
Iesprinformule9icadentemelodice specifice, 0constituie scaraehului1:
VIII
Pentrudenumirile celor7trepte(sunete) naturale alescarii,bi­
zantinii folosesc unsistemdesilabe,grefatepeprimele 7literedin
alfabetul grecesc,inechivalenta urmatoare (peverticala) :
PA-VU~GA-D1-KE~ZO-N1
RE-MI-FA-SOL-LA-SI-DO
Scaradiatonica, de9ialcatuita dintonuri:;dsemitonuri diatonice,
acesteinterval'e inconceptul modalbizantin, aumarimidiferite, pro-
328

veninddintr-ooctavadivizata in68demicrointervale, transformate ~i
simplificate apoideAntonPann,pentrumuzicabizantina romfmeasca,
in22"diviziuni" sau"sectiuni" astfe1244 :
octavoIlliAntonPafln
Po', ,R<>octave!uiHrysant deMcdytos
Po~ 1Re
si
10do4
2
3
4ni
_4lso!
-:r~I:;
Po ~1__.j__JRe
Total22secjiui'\iinterval{IreClXOde
simetrie disit±jf-~ni
zo
ke
IO}
diIpi sol
gabj; IfO.vu ml
9
Po Re
Totel68seqluni
Insistemul diatonic bizantin dupaAntonPannseintrebuinteaza
deciintervalele urmatoare :
tanulmarede4diviziuni (sferturi deton)
tanulmicde3diviziuni
tonulmaimic(semitonul) de2diviziuni
Estedelasineintelescadiferenta dintretonulmare~itonulmic
-pe.careimnozii~;;ipsaltiideprofesie 0realizeaza cuscrupulozitate ­
confera 0altacul6arediatonismului bizantin fatadecelapusean, a~easta
diferenta fiindevidenta, a~adar,nunumaipeplanteoretic. Dealtfel,
-easepracti~a ~iesteperfectsesizabila incintulpopular romfmesc ~i
alaltorpopoare careutilizeaza inmelodie sistememodalediatonice con­
tinindmicrotonii.
Melodiile vechibizantine faloseau desigur~iscaridiatonice alca­
tuitedinmaiputinetrepte-3,4,59i6-,corespunzind ambitusului
restrinsalacestora.
Ctitimpulinsa,ambitusul melodicalcintarilor bizantine seextinde
.eumult,atingind dimensiunile dubleioctave-aledisdiapasonului:
244Intervalica folositadeAntonPanninmodurile bizantine facepartedin
sistemul sfertdetoninechivalenta urmatoare: 0diviziune=1/4dintr-un ton
mare;douadiviziuni=1/2dintr-un tonmare;treidiviziuni=3/4dintr-un ton
mare;patrudiviziuni=1tonmare.
Pentrunotal'easferturilor detonyomfolosiinaceastiilucrarecodurile sugerate
deGeorgeEnescuinSonataatreiapentrupian$ivioarii, op.25:
t
#sau#1
.~~~~~OJ. .' .•..('l.
1'2if!,. 1/2·1!4!;>sauv~I112111.e-b–~.-112114
329

Scaradiatonicii disdiapason
:.:a~as.onul , octavaIJ
<i ••a.-.
=-
modului1
b)Structura scariloT cromatice
Inscarilemodurilor cromatice 2~i6,pelingaintervalele utilizatE'
inscaradiatonica apar~ialtelececaracterizeaza genul,~ianume:
-tonulmaritde5sectiuni (sferturi deton)dinmelodica mo­
dului2;
-tonulmaritde6sectiuni (sferturi deton)dinmelodica
modului 6;
-s.fertuldetondelsectiune, caintervalmelodicurmindinscara
tonurilor (secundelor) marite.
Scarilemodurilor cromatice 2~i6,inraportellscaradiatonica
generala, seprezinta astfel:
Eh1Eh6Eh2
fb[JRePc'ReNi'Donido#.f2
~Ehl334432••4I420 si!•…"I do5 ) <:> •• '" ~
5- "L}o 10•..•
,
~'sib~
lob~Eh6: 2,,
20ke6 1'4'261'
,) 1222
#/-~ ':t'"~r-~Ike10di
sol ~IH',I
c)4solI.4, oj., .,
faEh2:2' ,
disolgo5 2'4"25 2'
II.IgofaJ!f2
mi~;I ~~..<3,',l -vuo,.• ..e-w'u~~h~65IIV V VltltIl
'cr–-l""vumib~porei>
OOaLJRe2 Ni2
PoReDo
Comparind sdirilecromatice cuceadiatonica amodului 1vom
observadouacaracteristici esentiale :
sunetele consonantice cuimportanta deosebita inconstructia
celortreiscarimodale seaflapeacelea~i trepte: I,IV,V
(treptele fixealemodurilor) ;
detincaaxadesimetrie acela~iinterval detonmare-intre
ireptele IV~iV-,denotind 0constructie de0anumita con­
cordanta geometrica ~ideunanumeechilibru pendular bazat
pesunetele comunedelacentrulscarilorintrecaresesitueaza
treptelemobile("metaboles") alemodurilor.
Intervalele earacteristiee aleeromatismului bizantin inteoria~i
praetica mainoua,aufastnivelate ~ieonvertite inintervale demuzica
oecidentaIa, astfel:celede5~i6"diviziuni" insecunda marita,iareel
de1"diviziune" insemiton,nuinsafaraafifastafectata -printr-o
efeetiva teinperare -intonatia specifica adntului bizantin.
330

Scaramodului "mu$tar"
Pefondulintervalic almodurilor cromatice 2~i6aaparut~is-a
dezvoltat, inpractica muziciibizantine, unmodcomplementar neauto­
nom,acaruiscarapoartanumeledescara"mu~tar" 245.
Castructura, aceastascaradetipmajoraretreaptaaII-afoarte
ridicata pinalaunsfertdetondevecinaeisuperioara, realizind un
tonmaritde6sectiuni; iarintretreptele III~iIVapareincaunton
maritde5sectiuni:
Eh2Muster"Eh6 '~
NibJDONi'Do
PO'p=te,201 doilf20 51zosi
3ke
"m(ftorauo "mu~tar/'J
~tdIOD4 zo'si"~6.•15 1:P'432
di2soldi
~""'O~~#~G~f-…'"""
It10gofollf ,
4IIIIIIIVVVIVltVIIIlf)
gOQjfO,5
di 1sol .go follfvu mrVlJ1ml
poreIi1
pOGjreb6
VUbjmiD+N: DoNiDoPo Re
Originea acestuimodtrebuiecautatainfolclorul oriental, darel
nulipse~te nicidinfolclorul romanesc undesetrateaza camodlidic
cutreaptaaII-aridicata.
4+-=n; n;
Scarimodalecromatico-diatonice
indntulbizantin seintllnesc moduricustructura orgamca ero­
matico-diatonica, ceconstaujinimbinarile detetracorduri alecromaticu­
lui6eutetracorduri diatoniee, inmultiple combinatii :
245Denumirea provinedelauninstrument muzicalpersancuacela~inume.
331

Melodiile avindlabazaasemenea structuri treecuu~urinta dela
odesfa~u1'a1'e c1'omatidi launadiatonica, ~iinvers,demonst1'ind 0labili­
tatemodala1'arintilnWi inaltesistememuzicale.
c)Structura scarilor enarmonice
Genulenarmonic almuzidibizantine estereprezentat prindoua
moduri:autenticul 3~iplagalul sau7,instructura carorasecuprind,
pelingaintervale dinsfe1'adiatonicului, ~isferturideton.
Facparte,deasemenea, dingenulrespectiv, variantele stihirarica
~ipapadica alemodului 5Eiiincadouamoduri enarmonice comple­
mentare :modurile "nisabur" Eii"hisar".
Pentrumodurile 3~i7"efolose~te 0sca1'anumita"agem", un
semngraficspecialcareaetioneaza inscaradiatonica general~ indublusens: .
ureasunetulmipinalaunsfertdetonlingavecinulsausu-
perior;
Scara"agem"amodurilor 3~i7
ni'r–I do
'pzo~si~~ke~lo·
fftorouc"ogem")
dif..–-1 sol
~441.;:>441.;:>4
~II"
~…..<:>….
.e.-o
J>GA~FAIIIIIIIVVVIVIIVIII(j)vu.ml~
pooreCI do
Prezenta sferturilor detonintretreptele III-IV~iVI-VII dega­
jeazasistemul detonmile midde3sectiunL dinscaradiatonica gene­
rala,raminind aidnumaitonurimaride4sectiuni, eesetraducpe
planesteticprinelemente deluminozitate ~ideschidere, atmosfera ce
ne-osugereeaza melodiea ambelor modurienarmonice 3~i7.
Scaraenarmonica amodului "nisabur"
Atitcastructura cit~icaetos,modul"nisabur" seapropie de
modullidic(majorul cutreaptaIV-aridicata), elldeosebi1'ea catreapta
aIV-aseaflaaidfoarteridicata:launsfe!rtdetondevecinaei&u­
pe1'ioara (t1'eaptaaV-3):
332

Eh8"Nisobur"
(floraua "nisabur"J
1[;43Ni'
I
II,I9°'
vuDoNi'
SI ZO
toke-
501sJ
fo~,~I
m;I
I,Do
51
10
..•.ml•••-&I<S
II4
f.
III4
v:0:
VIVII2
VIII!I)
pci–Ire
Scaraenarmonica. amodului "hisar"
Modul"hisar"sepoateasemui, castruotura, tuminorul eolic
avindtreaptaaIV-afoarteridicata-pinalaunsfertdetondevecina
eisuperioara, treaptaaV-a,-realizind intreacestetrepte0secunda
hipermarita de7sferturideton:
c:h" Hisor"–"–
Po',––, ReFb''––' Re
01mdon;1––-1dozo 151(ftoraua/Ihisarli)~ ZO~5i~~
ke ,10-~i 1~~Ij#~u3 271-Gt,144
w·..Y·"<:)
G~"
dRlw IIIIIIIVVVlVIIVIIIIIJ
90~fO go2fovu~miVUl3ml9:c ReFtJ––lRe
Genulenarmonic almuziciibizantine prezinta -a;;adar-intere­
sante;;ioriginale structuri modale, caracterizate prinrelatiile de"sfert
deton"dinmelodica sa,relatiigeneratoare deexpresii intonationale
subtile,deunrafinament atragator ;;icntotulparticular.
Ca;;iincazulaltoI'moduri, sfertuldetonadisparut dinpraetica
deaZlapsaitilor, princonvertirea Iuiinsemiton, genulenarmonic de
cintarifiindastfeldiatonizat cuexceptia searii"hisar"transformata in
seara,eromatica (eusecundamaritainstruetura).
5.Tempoul incintarea bizantina ~irolulsauilldeterminarea
structurilor modale
Unaltfactorcueonsecinte denaturastructuraUi inmodurile bizan­
tineilconstituie graduldemi$carealcintilrii(tempoul).
333

Inmuzicabizantina, modurile capatastructuri speciale (tonid9i
cadente diferite) infunctiedeceletreiprincipale gradedemii?care
(tempouri) :irmologic, stihiraric i?ipapadic, fiecaredeterminind an1.lmite
formulemelodice modale9i0anumWi functionalitate asistemelor.
a)Mi~carea irmologica saugrabnica este0mi~carevie,concisa, in
carepentrufiecaresilabadintextserepartizeaza deregula UD!singur
sunet(numaiexceptional douasaumaimulte),peunambitus melodic
restrinsdeobiceila4-6treptedinmodulrespectiv :
AntonPann
Allepreflo
&.~JjJ~)[J,~~Jj,;J.
FIlf/-tll/l a-o'ifl-CI/-II/iI-au~-co-,PI!-/'ifFUNDUL ADINCULUI
JJ~jJJ
!i~1/8-caf,Deai
b)Mi~carea stihirarica -numitadeAntonPann~izabavnica -,…
este0mi9caremijlocie, moderata, de0expresie calma,lini~tita, domoala,
carepermite cintarea maimultoI'sunetepeaceea~isilabaatextului,
deundeposibilitatea dezvoltarii melodiilor ingenornamental, cucan­
tileniibogata~iambitusuri melodice maimari,depa~ind uneoricadruloctavei:
POLIHRONION PIISAI"" :
~AN",U1;.rgMJJJ~~~UUlcJ.l.PO-/i-hr()–n/- (JfI/1/-/ . s.;v
;i~~~n.J .J-urcTf(0CfUrrrIj(/–- ri-tl.1(l_k-0 os.
c)Mi~carea papadidi, intrebuintata mairar,este0mi~care foarte
larga,prelunga, cuornamentari excesive, pe0singurasilabadintext
putindu-se depana 0melodie intreaga :
POTIRION PICALE 2H
LiJrgo
~J-0J
Po-Ii~ r$;.EtIJ..I~.J8~J-~~
246Exemplul dupaRebours, J.P.Traiti?depsaltique duchantdansl'eglise
grecque. Ed.Alphonse PicardetFils,Leipzig, 1906.
247Ibidem.
334

~.,j Jr=;.,JJ-JnrJ.J~-ri-i-011__
Inmi~carea papadici'i, textulvorbitestelipsitdeoriceimportanta,
cople~it fiinddeliniamelodica excesiv deornamentata ~ivocalizata
careadus,inceledinurma,ladecaderea, caexpresie, astiluluiinsu~i.
6.Constructia melodica dupasistemul diapasonului.
Functii~icadente inehuri
lYIuzicabizantina folose~te deregulamodurile instructura lor
octavianta, adicadupasistemul diapasonului, cumsespuneinteoria
acesteiarte.Formele structurale alediapasonului (octavei modale) au
fostprezentate lagenurile muzidibizantine,
Inceleceurmeaza, yomtratafunctionalitatea sunetelor principale
infiecaremod,sunetenumiteatitdesugestiv decatreAntonpann
prinexpresia "stapinitoare aleehului" 248.
Acesteasestabilesc, pede0parte,inraportdesistemul derepar­
titieatreptelor fixe9iacelormobileinmod,iarpedealta,infunctie
detempoul cintarii, care,inmuzicabizantina, devine-dupacumS-3
aratat-element legatdirectdestructurile modale.
Sunetele careindeplinesc unroldefinitoriu pentrustructura unui
modsauaUul,inmelodica bizantina, sinturmatoarele :
-tonulsausunetulfundamental, numitinteoriamuziciibizan­
tineromane9ti 9i"baza"(baz),indepline~te -ca9itonica,echivalentul
~audintonalitate -importantul roldecentrumelodic polarizator, in
jurullui9ispreelgravitind toatesunetele prinatractiimodalespeci­
fice(formule 9icadentemelodice, isonuri);
-sunetuldominantic ("dominanta") deelevatie ~;;ipersistenta pe
firulmelodic;
-subtonul, inacelemoduriincaretreaptainferioara toniciise
aflalainterval deton(modurile 1,4,5,2~i6);
–finalamodalii(voxfinalisincantusplanus), constituie -prin
definitie -sunetuldesfirsitaluneicintaribizantine; coincizind adesea
eu"t~nica", sunetul finaI'seincarcadeimportanta modala deosebWi
eoncurind -prinefectulsaucondusiv -ladesavir~irea sentimentului
modalpropriuuneimelodiL
Functii $icadente inehulI(doric) 249
Scaramodului:
I:I@
Tonica(finala):Re.
248Pann,Anton,Bazulteoretic $ipractic,p.92,op.cit."Sunetestapinitoare
sintaceleacarorcualitate (functiune, n.a.)lucreaza 1J,econtenit inehu,sint sune­
telecareseaudmaicuosebire; incareehuluiIiplacesaseplimbemaimult".
249Exemplele muzicale dupa:1;ltefanache Popescu. Anastasimatarpracti;:, pu­
blicatdeT.Popescu-Pasarea, Bucure~ti, 1899;T.Stupcanu. Axioane. TiparulMa-
335

Cadente:inmii?carea stihiraridi, pesunetele fai?ire;
inmii?carea irmologica., pesunetele soli?ire250.
.,.
J{.j"
:::!
d
*JdJJ
car/enla,
~-§It~-./ff .J
I cadell/a/inala""~;n,-"–"–'-
I{.,~
JJj)j
*13
.L–l–J
cadell/a ClISU/;/Ilfl~
I
~–..
J-jJJJ
cadM/aII11slil1irai;ic
n"––..–­–-
Cl. .f=J'jJ-1L1~– ~–-;.JJ~.J
InIirmolofic7-+-~.•..-…–…..~'-..~-.~~-.~<–––.
~–,..,JJj_I~JJJ
~
-,.•…
-1J-Jj.J oj
nastiriiPutna;Gr.Costea,N.Lungu~iG.Croitoru. Gramatica muzicii Dsaltice,Ed.Institutu1ui bibHe,Bucure~ti, 1951. '. –
2.50Inluerarenusetrateaza eadente1e pentrustilu1"papadic" a1cinUirlIor
bizantine, unsti1foartelibel'ine.eeaceprive~te structura formu1e1or me1odtee' ~icadentelor pentrufiecaremo~L
336

Functii $icadente inehul2(lidic)
Scaramodului :
=! /,io('t'f~,
2+I
Tonica(finala):Sol
Cadente :inmi~dirile stihirarica $iirmologica pesunetele mi~i
sol
fhl!sfillir,;ric
_"–..\r'"'" A~." –<……>-…<…..> -…-…–~ ~
~JjJ~Lrir~-~
– ..-~..>~-~-.'~4r~
~:dTJ.l'*

–~
Functii§icadente 111,ehul3(frigic)
Scaramodului :
:a:
Tonica(finala):Fa
Cadente: inmi~dirile stihirarica ~iirmologica pe5unetele la,Te
5ifa.
.ElfJJIdihl';-arlc
1-~"–"'– ~–~ –-
_~.JJJJ~J.JJ.J
II!1llir/flO/OS'ic
:!-'->-~-
'\'\. –£~Jj~lJJ_~~ ~c:-..–. – –
–.–… -.-… –\–– –~ Jl. – ~
~ J~~t)J 1…
338~~––.•..-
~Jj~)jJ~

-.•…•..~––~-~– Jl – –It
~,JjJJjJjJl1J)aJJ,.
•••• ,£./-".I' '" ~ – ~-~–…–-~ i
~~j-r~ijJ-j.Jtt
rr'rr~ijr ••
~'–~..•.~-"– ..•.–~r – –~
+~JJmj .JJ[1)JjJ.J.W'*
Functii $icadenteinelwl4(mixolidic)
Modulutilizeaza treiscari.
a)Douascaripentrumi~cilrile stihirClrica ~iirnwZogica
Pentrustihiroric Pt'ntruirmologic
ul<>j~"'"e••ti~'••0I~=,='1='==0=='=' =",,=''''';::,=.=0==':C'=~.
Tonica(finala):Mi
Cadente pesunetele sol,re~imi
"J\-
-&I{Jj-
~g
~ ~-> …–.–..~,–.. ~\.,.,-~~c.–.:>m.~
~-,.~~6"––-
:}(J .rJJJjJjif

§
b)Scarapentrumi,?carea paFadidi (intrebuintat.a mairar)
Tonica(finala):Sol
Cadente pesunetele mi,Tei?isol
Functii $icadente inehul5(hypodoric)
Scammodului
Pentrustihiraric
~ ~Pentru irmologlc
n:
Tonica(finala):-pentrumii?carea stihiraricii pesunetul He
-pentrumi$carea irmologica pesunetul La
Cadente :-inmii?carea stihirarica, pesunetele lai?ire
-inrnii?carea irmologica, pesunetele doi?iLa
IIIYsf/Il/,ade
Vi'"•__~;:a"",–'"~:- "
(\'"1. _
~,I,~-t
iii!
'*
.,- ,..•.",–"~–-"–~- –-..~–'\'–.. ––
~-j-jIlt ––-
,jJ.J oJJ~jJJJu=- '*–…•..,–.~~~ J -. n–<–>– -..–., II –~~0g~jJJ-~ir…~iJ!.r~i.J
'!.–../'*
340

~~ ..•..•..-{Ji. -."..-
~~jJIt
.J~~rr *
~
EIJY;pm%§'/c
X?~
&fty}.J J-..<::..-.–-…..,.–-£Jjl',r-C'::::::1I,Jir'*pr
'\.'\.
~"- ..•.-…-,…––…~"(Jr"'- …•~~ ~ –… – –– '\'\ –
~r;~iriJir'rifrl1r,i
'*
–-.– ••….."–..–…..,.'-'- –.~ "'–'C.••.
~~– ~"~
~J~i'J~UiJJl!l.irrri .hu-
"-'.•.
…:>"–<::..-.-.,–.. –..–.– -..–.–––
&)J.i~r.(jJJir'rrbF0.;.•.
"-. '-'-~ "–..-..-..–.–,~->
. –~~
~irri~rriJ)Jirrr,G
"*
Functii$icadentein.ehul6(hypolidic)
Scammodului
2+
Tonica (finala):Re
Cadente: inmi9carile stihirarica 9iirmologica, pesunetele la,sol
9ire
341

II!W.sfihiraric
~ ~~\ Jt–"–"–"–~ –.,~
t…..? –
£JJJJH~~JJ~J.U
.-
…..•.'-'–." …–..–.~–.. –"'–.., "-.-..,–.,…….,..~~–. – –"
~"~\r–~–'"~..!;.~ JL~ J1,~ – .–..
<-:.–
"->;.Jii11{}['J~i~r~iHr~mJ.JJ'*
Functii $icadenteinehul7(hipojrigic)
Maduluti.lizeaza dauascari:
a)Scaraenarmonica "agem"
–
Tonica(finala):Fa
'Cadente :inmi9carile stihiraricii 9iirmologicii pesunetele: re,
sol~ifa
IIIYllslilJir.irict–-~~~ …"'- …,.–-~'\'\.––
~~~JJJJJJJji!-n~ I'*
..- ~""\..•••. ~.Jl-3 -=- –.,.~,..•.""-.,""""'"-…..•––.-.–…-tdt~–- –'" d
~ '\'\. .~n~ JJ.j)~)~JJ~Jj,J.J ' * '*
'342

*"'­–––––
.•….•..–- ~~–~~
jr~r~Lrr~*
-~….".~ \~~..:>~-~–~ r – –~..-
~~.J~"\'l
JJU)l;JJ.}IjJj).JI
–…-*
b)ScaradiatoniccL "varis"
~..~~-<
….". –-….–…-.. ~-~"\
6ild
rrmo
J.~]\0V- H '-.-,
*Tonica(finala):Si(ingrav)
Cadente pesunetele re,sol~isi
£hVIIval'ls(-z~~–
~\W ~ 'rC!-r-r
343

Functii $icadente inehul8(hipomixolidic)
Madulutilizeaza douascari
a)Scaraprincipala cutonica$ifinalapesunetul Do
E>DD:D:.
Cadente :inmi;;carile stihirarica f?iirmalogica pesunetele: mi,
sol;;ido
IbVlllslil1iraric
..'~~–..~~~~-
&J.-:~ –..~6
J:i'<"..
_. ~.JJJJ.J.JJJJ -fJ .J. ~'*
-J"–> –•…..,-.. -..–.. –..–.., -'> –
&>-tiJ.
J.JJ.JJJJlLJJJ~.
"*
~."…••-~"~6.~"::"'– ~–."
.~.cI),jJ
jJJj.JJ.JJ–JJjJirj
*
~–~-..J–- .•..••.'–'~\:"~f~ __~ –"I-'"-'"-,.
"~>-CIJ,
JJJJJJJ.),J.~-~JI
'*"lJJJ
"*
£/;VJjJiI'HlO/O§!C
..­~~~~
344~~J,;-J'*

"~–.'–..~~––..~–~–.. …–,………-.. –––
~jJ!lJJJJjJJ-jJ~jJJJL1=Ifi.' '-
""–"••……~~"'-"– …..••."-.-…––-..–… " ––~jJJ<h,JJJ
JJ~JjJJ~}.-:-f–t–:t=
"."*
~
"*
h)Scarasecundara cutonica9ifinalapesunetul Fa
7.Procedee componistice (detravaliu) inmuzica
bizantina
Artamuzicala bizantina este0artaprofesionaHi fiindconceputa de
mariisaicreatori 9iinterpreti dindiferite epoci9itransmisa apoi
posteritatii.
Indecursul evolutiei sale,ea9i-afixat9idezvoltat modalitati
<:omponistice proprii, sauafolositmijloace alemuziciiuniversale mo­
nodiceaplicateinsalaspecificul bizantin.
Dinnoianul atitormodalWiti, yomselecta,incontinuare, pecele
maiimportante 9imaisemnificative pentruaceastaarta,cumsint:
rnodulatia
constructia melodica dupaprincipiul "rotii"
repetarea jigurilor rnelodice
procedeul variational
irnprovizatia
centonizarea
isonul
a.Modulatia inmuzicabizantina
Intuitaabantiquocafrumusete 9iinventivitate modulatia seutili­
=eazacu0elevatafortaexpresiva 9iinmuzicabizantina, fiindpusain
\-aloare decatremae9trii cintului bizantin, inscopuldeacoloradt
,;,aivariatcursulmelodic 9ideaevitaastfelmonotonia. Eiau9tiutsa
345

traga,detimpuriu, foloasemaxime dinprocedeul modulatiei, princare
seob\ineainmelodie ,,0marevarietate cesatisHicea cerintele esteticealebizantinilor" 201.
Exista,desigur, cintaricesedesfa~oara pe0liniemelodica uni­
modala, deobiceidemicidimensiuni, incarenuseoferasuficient
spatiupentrudesfa~urarea unuiplanmodulatoriu, cumsintcintarile
irmologice. Spredeosebire deacesteainsa,cintarile stihirariee ~i,mai
ales,celepapadiee, permitlargi~iatractive digresiuni modulante, In
care-~igasescexprimarea deplinafantezia, forta,improvizatorica S;iil1­
ventivitatea psaltilor ~iimnozilor bizantini, inclinati -dupacumse
~tie-saconduca liniamelodica prinsinuoase ~ivariateformestruc­turale.
Aparastfelmodulatii pediferite suprafete modaleincaresint
deopotriva angajate schimbarile interioare detipul"rotii"("trohos")
-descrise intr-unparagraf ulterior -trecerile inmoduridiferiteea
gen(diatonic, cromatic ~ienarmonic) sauinmodurile loreomplemen~
tare("mu~tar", "nisabur" ~i"hisar"), concepute parcaanumepentru
imbogatirea melodiei bizantine cuintonatii specifice instilulartel()f
sonoreorientale.
Principiul general denaturamorfologica privind modulatia in
muzicabizantina, constflinaceeacasepotsehimba euu~urinta earae­
teristidle uneiformatiuni modaleeueelealealteiformatiuni modale.
Intextulbizantin scris,acestlucruseobtineprinsimplaaducere
inpunctulmodulant aunuisemngraficnumitftora 252careindicatre­
cereainnoulmod,mutatiamelodiei pealtplanmodal.
VomdanumaicitevaexempIedemodulatie caresareflecteprin­
cipiulmaisus-enuntat 253:
a)Modulatia dinehul1inehul6
fit1
JJ.~j)~J
fn! ,e>fh6:' _–9£/;1
+–JJJjJJJJ.J~.t~J~JJJJJ.-
J.JJJJJ~J1JJ
251Uspenski, D.N.Drevnerusskoe pevceskoe iskusstvo, Moseova, Vsesoiuznoe
Izdatel'stvo Sovietski Kompozitor, 1971,pag.70.
252Inlimbagreadiftora(cp)opa)=alterare. sehimbare.
253Luerarea defatanu-~ipropune sadezvolte pelarg"modulatia" in
muzica bizantina, eidoarsaenunte, inmare,citevaprincipii delueruproprii
aeesteiarte.
346

b)Modu1atia dinehu16inehu11
Eh6
&~nJ~j
-J~.r;J;"'Qfj~~
.fJJ.J'j-i~r~mJj~8'.Jn.~~~
.bJ~JJ_ ·1DtJ,.I J]j J.iTa
~
~IHJJ
~
c)Modu1atia dinehu13inehu15
~£h3
.J.J,J.~–~~rrIt.Jjm
Inexemp1e1e demaisusaufostutilizate urmatoare1e ftora1e
(semnedemodu1atie) :
p=ii(so!)o!ile/ll//O
Q=!!/(sol)dl1~htJ/1
<6->••/If..(re)dinehv/0
,.,-,eg(re)milmillf
,'*E£(sip)dilekvl.7
6••Ir~(Ia)Oli7ebvl.;
euprivire1arevenirea melodiei -inceledinurma-lamodul
initial,precizam diparasirea (modulatia) definitiva amodului debaza
nuestespecifica muziciibizantine, intrudt aricecintareesteincadrata
prinOctoihintr-osferamodalaprecisa,caresepastreaza 9i1acarese
revineprincadente1e finaleapartinind fiecaruimod.
347

b.Constructia melodidi dupa.mutatia detipul"rotii"
("trohos") :156
Efecteoriginaledeconstructie modalaseobtinincintarea bizan­
tinaprintr-un sistemingenios dealcatuire amelodiei pebazaunor
moduriinfraoctaviante -fiepentacordii, fietetracordii 257-prinre­
venireacentrelor (tonicilor) acestora pealteinaltimi decitceadela
careseporne~te.
tntrecentrele(tonicile) respective legatura sefaceprintr-un sund
comuninfelulsinaphe-ului grecescantic.
earegula,sunetuldeinceputcueeldelasfir~itul micromodului
(sunetele "estotes") trebuiesarealizeze uninterval eonsonantie (cvinta
perfecta saucvartaperfecta:
"Tonuldentiiu safieinsinfonie cuultimul, saude0con­
glasuire" 258.
Pentrudemonstratia teoretidi derigoare,nevomoprilaaplicarea
schematica a"rotii"decvarta(tetraeordie), pefonduladouamoduri:
modulI (diatonic) ~imodul6(cromatie).
Transpunerea micromodului de4sunete(tetracordiei)
pefondulmodului1.
Plecind delatetracordia diatonica instruetura intervaliea ton,
semiton,ton~itranspunind-o dupaprincipiul "rotii"pefondulscarH
ehului1,modulvacapata0infati~are deosebita deaceeaa"diapaso­
Dului"sau(aseobservadiferentele) :
.Constructi0 dUpO"diapason" ,….8 -,
-'\..r0..
=t=;=-::~ ~~7~" •
M ~,.P
R u /J'~"'"diniPovugodi k",zoniPoYU gokezoPo
Constructio dUpci.rooto/1decygrtii(trifonie)4~:9
.&o,~~- ~~….•;;=:~-~..~:-"" "'-./
it •………. "" PoYUgoPo,'UgoPovugoPoYUgodi
{dil(ail(di)
Transpunerea micromodului de4sunete(tetracordiei)
pefondulmodului cromatic 6
Plecinddelatetracordia cromatica instructura intervalica semiton,
unton$ijumatate, semiton ~itranspunind-o dupaprincipiul rotiipe
256Inlimbagreaca, trohos ('tPOX6<;;)=roam,cere(insensulderepetare;
revenire laaceea~iformula modala, invirtindu-se incerculacelora~i intervale).
257Inteoriamuziciibizantine, pentacordia maiestenumita ~itetrafonie
-sistemcompusdin4intervale~i 5sunete,jartetracordia seconsiderii tri­
fanie-sistemcompusdin3intervale ~i4sunete.
258Pann,Anton. Bazulteoretic $ipractic almuzicii biserice$ti, op.cit.,
Bucure~ti, 1845,pag.89.
348

fondnlscariiehului6,modulvadipatainfati~are deosebita deaceeaa
'jdiapasonului" sau(aseobservadiferentele) :
B––,
-0-~.JIL#~.!:L
1,-~.••-l~godlkezoniPo
I4
~ -,,-~~. ~ .. Cor,struclio dupalldioGoson~
g~~-~~~'"
Po\/ugudikezoniPo
Constr'.Jcjio dupa"rootoIIdecvarla{lrifoniel ~
~ /, 4–:r– …- ~J–:–~ 11= ;;:\,~ " '~~~~~~~~~~~~~
(di) (di) (di)
Inacela~ifelactioneaza prindpiul constructiei meIodicedupa
sistemul "rotii"9iincazulmadului infraactaviant dedndsunete
(pentacordia) 259.
-Ceefecteproduce aplicarea $iexercitarea principiului "rotU"
inmuzicabizantina?
Dupacumsepoateobserva dinprezentarea schematicft demai
Inainte,acesteefectepotfi,inesenta,urmatoarele :
~dizolvarea cadrului modaloctaviant, prinanihilarea legilorde
constructie ale"diapasonului" ;
~peacela9ifundalmodal,deciinacela;;imod,potactionamai
multecentre("bazuri"), fiecaremodinfraoctaviant configurindu-9i un
sistemfunctional propriu;
-faranid0pregatire spedala, inmeloclie sepoatetrecedela0
structura modalalaalta-intrucitprindpiu1 "rotii"sepoatefo1osi 9i
imprumutind structuri dinaltemoduri-,ceeacedenota1abilitatea 9i
u9urinta cucaresefacschimburi intermoda1e dince1emaivariate,a93
{:um'intilnim adeseaincintulpopular romimesc saualaltoI'popoare.
Procedeu1 deconstructie me10dica dupasistemul "rotii"seutili­
zeazaoarecum diferit:
-sistemul tetracordic (trifonic), campus dinpatrusunete9itrei
intervale, seutilizeaza intoatemodurile ;
-sistemul pentacordal (tetrafonic), compus dincincisunete9i
patruintervale, seutilizeaza deobiceiinmoduridiatonice.
Destuldefrecvente sintcazurile incareme10dia 1ucreaza eom­
binat,prinambe1eprocedee -a1"diapasonu1ui" 9ia1"roW"~,in
specialdacadepage9te, inacutsaugray,spatiu1diapasonu1ui central.
Trecerea de1aconstructia prin"diapason" laeeadupaprocedeul
"rotii"eehivaleaza, infapt,eu0modulatie incadrulinternalmodului,
careaduceunplusdevarietate moda1apefiru1melodic.
259Proeedeul seaseamiinii intrucitva cueelutilizat, increatiacontemporanii,
deditreOlivier Messiaen, prinalesale"moduri. eutranspozitie limltatii".
349

fonanlscariiehului6,modulvacapatainfati~are deosebita deaceeaa
"diapasonului" sau(aseobservadiferentele) :
..
vUgodlkezoniPo
I.I,
~,r ~..q.
q••'"
H
goPovugodi
(di)PoConstruejio dUPo"diogosonll
~~~-; If"c-"-~'t." .••.•::ol •
Po'JUgu dlkezoni
Cons!ruejio dupo"rooto" deevado(trifonie) _
C /, I,=;'ir~-~-~_.~ ..–~~ _I,~…––-4> 'l-
\1) 'U,~~-~n–––-
PovugoPovugoPo\/U
(di) (di)
Inacelai?ifelactioneaza principiul constructiei melodice dupa
-sistemul "roW"~iincazulmodului infraoctaviant decincisunete
(pentacordia) 259.
;Ceefecteproduce aplicarea $iexercitarea principiului "rotii"
inmuzicabizantina?
.Dupacumsepoateobserva dinprezentarea schematica demai
:inainte,acesteefectepotfi,inesenta,urmatoarele :
-dizolvarea cadrului modaloctaviant, prinanihilarea legilorde
constructie ale"diapasonului" ;
-peacela~ifundalmodal,deciinacela~imod,potactionamai
multecentre("bazuri"), fiecaremodinfraoctaviant configurindu-~i un
sistemfunctional propriu;
-faranid0pregatire spedala, inmelodie sepoatetrecede1210
structma modala 121alta-intrucit prindpiul "rotii"sepoatefolosii?i
imprumutind structuri dinaltemoduri-,ceeacedenotalabilitatea i?l
w;mrinta cucaresefacschimburi intermodale dincelemaivariate,a~a
~umintilnim adeseaincintulpopular romanesc sau211altorpopoare.
Procedeul deconstructie melodica dupasistemul "rotii"seutili­
zeazaoarecum diferit:
-sistemul tetracordic (trifonic), compusdinpatrusunete~itrei
intervale, seutilizeaza intoatemodurile ;
-sistemul pentacordal (tetrafonic), compus dindncisunete~i
patruintervale, seutilizeaza deobiceiinmoduridiatonice.
Destuldefrecvente sintcazurile incaremelodia lucreaza com­
binat,prinambeleprocedee -211"diapasonului" i?ial"roW"~,in
specialdacadepa~e~te, inacutsaugrav,spatiuldiapasonului centra1.
Trecerea delaconstructia prin"diapason" laceadupaprocedeul
"rotii"echivaleaza, infapt,cu0modulatie incadrulinternalmodului,
careaduceunplusdevarietate modalapefirulmelodic.
259Proeedeul seaseamana intrucitva eueelutilizat,inereatiaeontemporana,
deditreOlivierMessiaen, prinalesale"moduri. eutranspozitie limitata".
349

Acunoa~te exactdadi0melodie bizantim'i lucreaza dupasistemul
"diapasonului" saual"rotii"insemneaza a-Iinterpreta corectlegilede
constructie, ~iaevitadecieventualele confuzii inexegeza fenomenului
artisticrespectiv.
c.Repetarea (imitatia) -principiu delucruincintarea bizantina
Unuldintrecelemaifrecvente procedee delucru(componistice) II
constituie, incintarea bizantina, repetarea figurilor melodice, carecon­
cordacucaracterul traditional sieeloralalacesteiarte.
Elfaceparte,deaitfel,dinesteticaproprieartelororientale, dese­
nelemelodice realizind, prinrepetare, 0anumita simetrie, ceserega­
se~teinmotivele artelorplasticeregionale -alepicturii, aleformelor
arhitectonice, aletesaturilor etc.-,asigurindu-se astfelmelodiei 0lega­
turapermanenta intreelementele salecomponente.
Repetarea, caprincipiu delucruinmuz.icabizantina, i~igase:;;te,in
primulrind,deplinaconsacrare inreeditarea acelora~i arhetipuri melo­
dicepetexteliturgice diferite, dcciare0intrebuintare absoluta peplan
muzical, nefiindconditionata decontinutul literaralcintarilor.
Ca:;;iincintulpopular, 0melodie oarecare poateaidsa-~ischimbe
textulsauliterar,constituindu-se inmelodie prototip (model) pentru
multedindntarile degensimilar(tropare, condace etc.).
Maiimportanta esteinsautilizarea procedeului ininsa~ifactum
melodiei, undepoateaveadouaaspecte:
-repetarea strictaauneifigurimelodice ;
-repetarea liberaafiguriimelodice.
Repetarea stricta.constadinreproducerea exacta(fidda)aunei
figurimelodice enuntate maiinainte,inaltaparteamelodiei respective.
oriinaltamelodie dintr-un cicluintreg;iarrepetarea libera.seobtinc
prinreeditarea informestructurale apropiate (aproximative) aunei
figurimelodice oarecare.
Prinprocedeul repetarii s-aajunsinmuzicaeuropeana latehnica
imitatiei, cumultiplele eiaspectedinarmonie ~ipolifonie, daraiciase­
meneacoordonate n-aupututfiincaatinse,dincauzafacturiimonodice
amelosului bizantin; caatareprocedeul respectiv seintrebuinteaza nu­
maipeplanorizontal, undeposibilitatile dea-Iconferiexpresivitate
sintmultmaireduse,existind permanent pericolul monotoniei.
Seintilnesc totw?idestulesituatiiinmonodia bizantina cindpro­
cedeulrepetarii iaformaprecisaasecventei (progresiei) melodice, adie:a
oformaobi~nuita inartacomponistica profesionala.
Inconcluzie, procedeul repetarii -vechicitmuzkainsa~i,venind
dinpractica arteioraleapopoarelor -esteadeseainvocatincompo­
nisticabizantina, bazatapetiparemelodice caresereediteaza atitpe
plangeneral, permitind gruparea cintarilor inceleoptmoduri, cit~ipe
planparticular, deciincadrulfiecareicintari*.
*Procedeele repetaril, varia1iunii, improvizatiei :;;icentonizarii sintdezvol­
tatepelarginlucrarea "Melodica bizantina" deacela:;;iautor-Ed.Muzicalii,
Bucure:;;ti, 1981.
350

d.Procedeul variational incintarea bizantina
Dupacumsecunoa:;;te, metodele variationale delucrupleacadela
ofiguramelodica debaza,dindu-i-se apoialte:;;iaIteinfati:;;ari prin
schimbarea directiilor liniei(ascendente saudescendente), aornamcnte­
lor,adesenurilor ritmice:;;ichiarastructurilor intonationale, incare
insaserecunosc elementele esentiale dinformula debaza(osatura).
Intehnicavariatiei, formula deplecarevaconstitui deciizvorul
(sursa)pentruaItedezvoItari melodice apropiate castructura, permitind,
pede0parte,innoirea progresiva alinieimelodice, iarpedeaIta,
pastrarea unitatiistilistice, prinelemente deosaturacomune.
"Dinacestneastimpar ve:;;nicalmelodiei dea-:;;ipastraesentialul
~idea-:;;ischimba mereuamanuntele -interpretul fiindintotdeauna :;;i
lilTcoautor alclntecului interpretat, inmasuravariata, infunctiede
gustul:;;italentul sau-s-aunascutdefapt:;;iformele diferite ale
variatiunii muzici~culte.",~
Textulmaisuscitat,de:;;iprive:;;te inventivitatea actuluideinter­
pretareincintulpopular, reflecta 0realitate similara :;;iinpractica de
-cintabizantinilor.
Inmuzicabizantina, principiul variational -aparentinstinctiv ­
actioneaza maialesinsubstanta intonationala amelodiei :sepleadide
laformule modaledebaza,devenite traditionale, careseamplifica :;;ise
dezvolta apoiprinnoidesenemelodice decurgind dinprimele.
Ceeaceavantajeaza -pedreptcuvint-lucrulprinprocedeul
variatiei incintarea bizantina estemodulatia, devenita aicicomplementul
deseamaalacestuiprocedeu, intrucittrecerile incimpuri modaledife­
riteserealizeaza cuceamaimareu:;;urinta, faraanecesita pregatiri :;;i
rezolvari speciale.
Variatiile pebazaritmicainsa-cuinfiniteIelorresursecrea­
toare-seintilnesc rar,ritmulfiindtratat,inconceptul muzical bizan­
tin,caelement subordonat intotalitate principiului melodic decom­
pozitie;deaceea,toataputereadecomunicare amuziciibizantine trebuie
cantata-dupacums-amaispus-infrumusetea :;;iexpresia melodiei
Estedreptcamonodia bizantina ~lipsitadeaportuldistinct a1
ritmului :;;ialarmoniei -oferaposibilitati relativredusedeutilizare a
procedeului variational incimpulsauspecial,bizuindu-se maimuItpe
aplicarea luiindomeniul intonational (melodic).
Citafortaexpresiva rezidainsaintemeledemuzicabizantina
pentrutratarea lorvariationala :;;icomplexa -melodica, armonica, 01'­
-chestrala -ne-odemonstreaza utilizarea acestora cudeosebWi origina­
litate:;;iinventivitate decatrecompozitorii romanicontemporani.
Laaceastacontribuie, debunaseama,caracterul modalaltemelor
bizantine, interferarea lorcusubstanta modalaapropriului nostrumelos
popular, melodicitatea ceIecaracterizeaza.
*Eisikovits, Max.Introducere inpolifonia vocaliiasecolului XX.BUcure~ti,
Editllra muzicala, 1976,p.64.
351

e.Improvizatia -procedeu componistic fundamental in
cintarea bizantina
Cainoriceartamuzicala orientala,improvizatia constituie unp1'o­
cedeucomponistic la1'gutilizat~iinceabizantina, datorita, inprimul
rind,oralitatii ~inaturiisolisticea actuluisauinterpretativ.
Defapt,interpretul muziciidetiporientalse aflaintr-unperma­
nentprocesdecreatie,folosind dinplinartadeaimproviza "',dreptcare
~iinmuzicabizantina intllnim formeimprovizatorice extremdebogate.
Seimprovizeaza -inspecial-ingenurile mailibere,cumeste
cintarea papadica, darexistadestullocpentruimprovizatie ~iincin­
tarilestihirarice, bachiar~iinceleirmologice, de~iacesteadin.urma
sintmairestrictive peplanstructural.
Oriceimprovizatie -fiecitdelibera-pleacadelatiparel~tra­
ditionale alecintarii, cuscopuldealiseaduceunspordeexpresie
personala, inventiva. ..
Defapt,lucrurile seintimpla lafel~iincintulpopular, undeinter­
pretulnuselimiteaza "doarlaredareadocilaaunuicintecdat,definitiv
conturat, ci,intimpulcinta.rii, el~i-lmodeleaza, ntransforma, adiiu­
gindu-isauomitindu-i ,anumite elemente incadrulunoI'parametl'i sti­
listiciexistenti." **
Cutoatalibertatea cearpresupune-o procedeul improvizatoric, 111
muzicabizantina elsedesfa~oara totu~ipeuncadrumodalprecis
–adicarespecta formulele cadentiale ~ifinalele unuimodoarecare.
Totodata, procedeul sementine inlimiteleprincipale fixatecelor3stari
distincte alecintarilor fiecarui mod:cintarea irmologica, stihirarica ~i
papadica, inmasura incaresafieasigurate bazelestructurale ale
acestora.
Improvizatia apareuneari,inmuzicabizantina, pefondulunui
singurmod(mono-modala), incarecazposibilitc'itile aplicarii procedeului
sintmairestrinse, daracesteaselargescconsiderabil prinmijlodrea
modulatiei inaltezonemodale.
Aplicarea inproportii largi~ipediferiteplanuricomponistke a
procedeului improvizatiei ageneratinmuzicabizantina formemelodice
bogate-custructurile lorcaracteristice dindiferiteperioade deevo­
lutie-precum~iintregul sistemdeornamente ceaveasa-idea0'nota
stilistica distincta incontextul celorlalte artemuzicale imiversale.
Terenul pecareacestprocedeu sevaafirmaintoataplenitudinea
ramineinsacfntarea papadica, descrisa dejamaiinainte, incare~i,..au
investittalentullorimprovizatoric ceimaimariimnozi~ipsalti-crea­
toriaimuziciibizantine dintrecut~ideazi.
Toatecintarile papadice constituie modelealeresurselor in'1.pro­
vizatorice nesfir~ite decareali datdovadacompozitorii bizantini ai
tuturortimpurilor, aletalentului lordeainventa ~icreea -intr-o
*Amintim principiul componistic modalnumitmaquam, foarteraspindit la
popoarele lumiiorientale, cearelabazaimproviza1;ia peUncadrudeformulemelodice traditionale.
**Eisikovits, Max.Introducere inpolifonia vocalUasecolului XX.BucuI'e~ti,
Editura muzicala, 1976,p.64(op.cit.).
352

euforiefaraegal-liniimelodice variate~ieomplexe, definind eeea
eesereeunoa~te indeob~te aIimuzicabizantina, artlimelodidi prin
excelenta.
f.Centonizarea incintarea bizantina
Proeedeul centonizarii ""-utilizat:;;iincantusplanusgregorian ­
eonstadineompunerea uneicintari(melodii) euajutorul UnoI'fragnwnte
melodice dinaUecinmripreexistente.
Lasearagenerala arepertoriului bizantin proeedeul s-atradus
prinproduetiile aeelormaricantori(psalti)experimentati inafolosi
textemuzicale maivechiintr-otesatura melodica noua,reunindu-le eu
me:;;te:;;ug :;;ibungust.
Centonizarea seintilne~te insa,inmuzicabizantina, ~ilascara
maimicaauneisingurecintari-deciincadrulaceleia~i melodii­
constlnd din"elaborarea unoI'unitatimotivice superioare -printr-un
procesdealiajsaudesinteza-dinmaimulteunitatisubmotivice
premergatoare" ""*.
Privitprinaceasta prisma, procedeul centonizarii demonstreaza
ciapacitatea psaltilor bizantini deafiintuit~;ifolositmijloace delucru
subtile,deunanumerafinament profesional, ceVOl'fiintilnite –ue­
sigurlauninaltgraddemaiestrie -inmarilecreatiialemuziciiculte
universale.
g.Isonul-referinta armonici'i originalii incintarea bizantina
Cutoatecamuzicabizantina porne~te abinitiodintr-un concept
linear(melodic), pecare-lcultiva~i-lpastreaza pinaazi,inpractica a
aparut0primareferinta peverticala -dcciarmonica -proprieacestei
arte,utilizarea isonului. Elconstadinacompanierea melodiei deeatre
oadouavoceprintr-un sunetprelung~idiseretpevoealaa,denumit,
pentrupermanenta luipefirulcintarii, ison-sunetrepetat,egal,uni­
form,drept 260.
Acompaniamentul cuisonestedestinat initial-inpraetica cxe­
cutieiantifonice -samentina cintarea primeivoci,purtatoare ame­
lodiei,laintonatia exactafatade"baza"~iinatmosfera modalacerutcl
dedntare,saupentrua0readuce laacesteeonditiiineazulcavacea
respectiva s-arIidepartat.
*Inlimbalatina,cento=bucatadestofa(laorigine); apoi,piesaversifi­
catacompusa dinfragmen,te devers1.1ri luatedelamaimultipoeti~iaju,state
impreuna intr-olucrarenoua(unfeldecompilare, insensulpozitivalexpresiei).
**Toduta, Sigismund. Formele muz1cale aleBarocuZui inopereleluiJ.S.Bach,
vol.I,BUcure~ti. Editura muzicala, 1969,p.51.
260Inlimbagreadi,isos(tam;)=egal,uniform, indiferent, nivelat-co­
respunzator casens11.1i"tenuedevoix",dinterminologi2 franceza, saUlui
"Bordunbegleitung", dinterminologia germana.
353

eutimpul,rosturile isonului numairi'imincelederutina,deve­
nind0autentica ~ioriginalapedalaarmonica amuziciibizantine, care
_minuitii cubungust~isimtestetic-conferaunplusdeexpresie
cintarilor.
Pentruaceastainsa,isonulnusevaefectualaintimplare, civa
respecta citevaregulielementare, asupracaroravominsistaincelece
urmeaza.
_0primaconditie acinUiriicuisonestecaacestasasepoarte
peunuldinsunetele principale –polarizatoare -alemelodiei, de
obiceipe"bazul"(tonica) modului, iaruneori~ipe"dominanta" luL
Regulaeradejastabilita :inmuzicabizantina dinperioada de
mijloc(medie), cindisonulsepurtapetonulprincipal saupe"domi­
nanta"modului, orichiarconcomitent peamindoua -decicuisan
dublu-,unfeldebourdon careserveadreptghidvocilor 261.
Serespecta inacestfel~iprincipiul consonantelor modale, ca!?1llil
cantusph-Inus,unde"pedalatrebuiesainceapa~isasesfir~easca pea
consonanta; intimpceeadureaza, sepoatefaceauzitoricarealtsunet
dinacord,consonant oridisonant" 263.
Cumincintarea bizantina consanantele reprezinta capetedeclia­
pason,pentacordie ~itetracorclie -adidiceeaceamnumit,inprima
parteastudiului, prinexpresia desunete"estates" inmod,insemneaza
diisonulsevapurtacorednumaipeacestesunetealemodului caruia
:iiapartine cintarea.
Redammaijosisonulposibilpentruacintareinmodulcromatic 6
cuschimbari deacompaniament inpunctele madulante :
I.Popescu-Pas area.NOUL IDIOMELAR
261Encyclopedie delamusique, Fasquelle, TomeIII,op.cit.,p.305.
263Gastoue Amedee. Traited'harmonisation dechantgregorien surunplan
nouveau. JaninFreresEditeurs, Lyon,1910,pag.41.
354

-0aHaconditie dedusadinutilizarea artistica aisonului consUi
inaceeeacaunelepartialecint<'irilor nusuporta.acestacompaniament
ca-spreexemplu -inceputurile melodiei inregistrele joase,~ifina­
lurilecintarilor, unde,deregula,voceaacompaniatoare parase~te isonul
intrindpe£irulmelodiei terminale ;
AntonPann,HERUVICO-CHINONICAR -Extras-
Eh1 ~
,{)OJ~~.ffJt~JJj,lJJ~JJpJ~'-'I '__._ etI:.
(fOroison)' –– .
~()'::O0D[){)Va[)RJiF
final!!1cinfdrii(faraison)
-Nufaraimportanta este,deasemenea, utilizarea isonului intr-o
nuanta.adecvata caresanuacoperemelodia ci,dimpotriva, sa0scoata
inreliefinsotind-o discret~imarcindu-i dinlocinlocmodulatiile
-ceeaceconstituie toatafrumusetea ~iatractiacintariicuacompania­
mentdeison.
-Semaicereprecizat ~ifaptulcanutoatevariantele modale~i
stiiurile suportaisonul.EIestefoarteadecvat incintarile stihirarice ,?i
papadice -demi~care moderata ~ilarga-pecindincelerecitative
~iirmologice estecontraindicat.
Tempoul viu~icadentele secifaeimproprie ~ineartistidi folosirea
isonului.
Exista,a~adar,posibilitati deautilizaartisticunisonul ~idea-I
transforma elladevarat intr-unmijlocoriginal deexpresie, prilejuind
confruntarea peverticala asunetelor melodiei cu"pedala" ~isugerind
asHelsubstratul uneiarmonizarimodale specifice, iarpealocurichiar
~ieterofonia.
Executia isonului presupune insaungradridicatdemuzicalitate
dinparteainterpretului, 0cunoa~t€re astructurilor modale, amodula­
tiilorpotentiale, aregulilor elementare ~iprincipiilor deinterpret are
artistica, faradecareutilizarea luinu-~iarerostul,devenind, dimpo­
triva,suparatoare ~iinestetica.
Pentrucompozitorii romanicarepleaca,inlucrarile lor,df'la
melosulbizantin, conceptul de"ison"adatsolutiiarmonice ~ipolifonice
originale, dupacumputemobs~rvadintr-un modelextrasdinliteratnra
coraIli,incarefiecaredincele4voci,intratarepolifonica, intraperind
subefectuloriginal ~iatragator, dinpunctdevederemodal,alacom­
paniamentului cuison:
355

D.G.Kiriac.ALILUIA 264
Moderato"H'"~.
tJA-I;-'IIlu-i- a,_A-Ii-lu–i–a,
r.mf .•itJr-~:o;I:~-4-~––-"'-…–
Ii-Iu-I-a,A
1\rn.f–- ~ ~
itJA- -ff-"u faA..
p(respirajieindividuaI6)
1;-lu-I;-ia. 1[04p~I
[A – .–-.–
Tratarea euisoneonstituie unadinsolutiile originale dearmonie
$ipolijonie modali'ibizantina ?
Noicredemdida,iarmodelul demaisus,precumf?ialteleasemenea
dincreatiacompozitorilor romanicontemporani ademonstreaza din
plin265.
Vomreda,inacestsens,incadouamodele:
unuldinliteratura coralacontemporana :
Alexandru Pa~canu FESTUM HIBERNUlVI
Adagioouslero
~:P: -.
~,d;~r,ui~rr~fuu;
Oi,di.godiko!1digovu0 _
264Kiriac,D.G.Liturghia psalticii. Editura SocietatiiCompozitorilor Rcmiini,
tiparita1aPraga(editiE~postuma), pag.31.
265Exista~iindntulpopular procedee rudimentare dearmonie (acompa­
niament) pecarecompozitorii Ie-autransformat inmijloace elevate delucru;
cazulpetrecindu-se aidoma ~iinmuzicabizantina.
356

~j~17~t~~jjJj4
o ~~-
celde-aldoileadinliteratura marevocal-simfonica, isonulfiind
preluat, intimpurile noastre, 9iintravaliul orchestral:
Sigismund Toduta-"MIORITA" -BALADA ORATORIU
ppp===–
fardo–I
16~.4
–8–––
J1Pl1P.I1VnI2s.
VniII~
'–'"
ni__~
ca-iza-ril,IDa–- CQ-iIn-fiI­
~3
–8––––––-1––~–––––,–––-
8.Consideratii concluzive.
Studiulmodurilor bizantine !?iimportanta sapentru
muzicaromaneascii populara !?icuWi
Dinfondulteoretico-practic atHdecomplex almuziciibizantine?
retinem -inconcluzie -camaiimportante, urmatoarele principii de
bazainteoriagenerala amodurilor :
357

-Afirmarea melodiei eelprincipiu suprem creatorpredominind in
toateceletreiipostaze structurale alecintariibizantine :diatonica, cro­
matieaf?ienarmonica.-Prezenta modurilor defaeturaeromatica sienarmonica inexis-
tenteinsistemul apusean demoduri. '
-Utilizarea inpractidi amodurilor eumicrotonii (sferturi ~i
treisferturi deton)alcatuind unpeisajmodaloriginal -def?isupusin
prezent neutralizarii prinintervalica temperata apuseana bazatapeton-semiton.
-Formele variatedestructura pecare.Iepoateluamelodia bi­
zantinautilizind modulatia dupaprocedee extremdelabilef?ioriginnle.
-Aetiunea ~imobilitatea impresionanta amicromodurilor dupa
principiul "rotii"(trohos), prin.efectulcaruiasedizolvaordineadebaza
adiapasonului modal(octavei), creindu-se structuri modalevariate, pc
spatiimelodice mici.
-Cazulfoarteoriginal alschimbarii cadentelor f?iturnurilor me­
Iodiceprinefectele tempoului, unul~iacela~imodputindaveaforme
diferite, infunctiedeceletreigradedetempouri :irmologic, stihiraric
f?ipapadic.
-Complexitatea sistemelor decadentemelodice incaresintimpli­
catestructurile modale, mutatiile isonicef?ischimbarile detempouri.
-Roluldeterminant f?irelevant pecare-lindeplinesc inmoduri
"sunetele stapinitoare", sunetele ceconstituie piloniimelodiei.
-Uf?urinta mixariimodurilo1' degenurif?istructuri diferite(dia­
toniccudiatonic; diatonic eucromatic; eromatic cucromatic; diatonic
euenarmonic etc.),alcatuind unadevarat mozaicmodalsugerat, dealt­
fel,~ideartaplasticabizantina.
-Utilizarea frecventa ~iinformebogateaunoI'procedee com­
ponistice (detravaliu) veninddinarsenalul muziciiuniversale monodice,
precum:imitatia, va1'iatiunea, improvizatia, centonizarea etc.,casenm
alexecutiei solistice p1'edominind deveacuri inpractica acesteiarte.
Conchizind, instudierea arteimuzicale bizantine, douarealitati de
ordinmorfologic izbescpeo1'icarecercetator aldomeniului :
suprematia conceptului demelodie
-varietatea modali'i astructurilor sale.
-P1'incipiul melodicitatii angajatintensintoatestilurile compo-
nistice-uneoripinalaexacerbare -~iintoateetapeledeevolutie,
1'aminesuveran inaceastaarta,melodia aflindu-se labazaintregiisale
fortedeexprimare, eisubordonindu-se oriceaItmijlocspecificdeco­municare.
Cultivind permanent ~ilanivelelevatprincipiul melodic, muzica
bizantina sepoateconsidera -peplanulaprecierilor axiologice -de
acela~igraddepotentialitate expresiva ea~imelosul popular cucare
s-ainte1'ferat ~iaconvietuit deveacu1'i inzonelesalederaspindire.
Inceneprive~te putemvorbichia1'deunstHmuzical bizantin
p1'opriuereatdecompozito1'ii romaniinainta~i ~icontempo1'ani constind
dinsimbioza dintrebizantin $iromanesc, de0particularitate at1'aga­
toareinlumeaa1'telo1'unive1'sale, a~acumdealtfel,acestas-aconturat
inpictura~iarhitectu1'a, incadepevremurile luiMirceacelBatrin~i
:)58

$tefancelMare,sau,maitirziu,prininspiratele realizari aletimpu­
rilorluiConstantin Brincoveanu.
Peaceastalinie,sepoateafirmaca,printr-o maiprofunda cerce­
tareermeneutica adocumentelor bizantine existente ~iprinstudiicom­
parate,s-arputeareconstitui artamuzicala romfmeasca dinveacuri
maiindepartate desprecarecunoa~tem aUtdeputinelucruri.
Cindafirmam aceasta, negindimnula0simplareconstituire ar­
heologici'i, insuficienta prineainse:;;i,cilaunavizindstudiul formelor
structurale alemuziciibizantine dincaresarezultevalentele sale~ex­
presiveasimilate ~iprezente infondulartisticpopular.
-Citprive~te varietatea modali'iastructurilor muziciibizantine,
eaprovine:;;isemanifesta nunumaicamo~tenitoare directaamodalis­
muluidiatonic, cromatic ~ienarmonic alantichitatii eline,ci,totodata,
5,icaunprocesdeinterferare dintreacestmodalism ~icelatitdebogat
alpopoarelor dinzonaOrientului mediteranean ~iaceleiba1canice.
Estetimpulcaprincipiile, formele ~ifunctionalitatile specifice ale
arteimuzicale bizantine -careconstituie deocamdata apanajul unui
cererestrinsdespecialis,ti -safielargcunoscute, propagate ~i,incele
dinurma,integrate inteoriamodalagenerala.
Neindreptate~te laaceastafaptuldiinmodurile bizantine sub­
zistaprincipii ~imijloace originale delucruapropiate decintulnostru
popular s,iasimilate cumuWimaiestrie decompozitorii romaniinopere
deelevatafortaartistica.
Fenomenul prives,te atitcreatiacoralliacompozitorilor inaintas,i ~i
contemporani (Gavriil Musicescu, Gheorghe Dima,Dimitrie Kiriac,
Gheorghe Cucu,loanChirescu, IonCroitoru, NicolaeLungu,Alexandru
Pa~canu) cit~icreatiainstrumentaUi ~ivocal-simfonica incares-auscris,
insecolulnostru,inspiratelucrariinstilbizantin, orisugerate demij­
loacespecifice acestuia (PaulConstantinescu, Sigismund Toduta, Doru
Popovici, Gheorghe Dumitrescu, SabinDragoi,$tefanNiculescu, Mircea
Chiriac,Theodor Grigoriu etc.).
Inperspectiva, muzicabizantina as,teapta noistilizari, transfigurari
s.iesentializari componistice caresa-ipunainvaloareceeacearemai
depretinsferacelorlalte artesonoreuniversale -melodicitatea ~imo­
dalismul sau-ceidoifactoricuatitdeadincis,iputernice rezonante
inartamuzicala apoporului nostrudintrecut5,ideazi.