– Puterea imaginii – [617098]

Universitatea din București, Facultatea de Litere
Master DIDACTICI ALE DISCIPLINELOR FILOLOGICE

LUCRARE DE DISERTA ȚIE

Dezvoltarea abilită ților de comunicare scris ă
– Puterea imaginii –
Limba franceză – ciclul superior liceal (clasa a XI-a)

Masterand: [anonimizat]: Profesor Doctor Liviu Groza

București
Iunie 2017

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 2
Limba Franceză clasa a XI -a

ABSTRACT

Cercetarea mea are în vedere dezvoltarea abilită ților de comunicare scris ă în limba franceză,
având ca suport vizual, imagini pe teme de interes ale elevilor. Cercetarea porne ște de la problemele
de redactare sesizate în cadrul orelor de curs și dezinteresul efectu ării temelor pentru acasă .Aceste
probleme sunt datorate lipsei unui vocabular diversificat în limba franceză, a neîncrederii în
propriile for țe și a incapacit ății de a -și susține un punct de vedere, într -o limbă străină. Cercetarea s –
a derulat pe un grup de 28 de e levi, de clasa a XI-a, profil filologic. Elevii s -au implicat activ în
rezolvarea sarci nilor propuse. Activitățile derulate au fost cele de argumentare a unui punct de
vedere, sus ținerea unei opinii, pe baza suportului vizual, imagini alese în funcț ie de dezideratele
elevilor. Prin această cercetare am dorit ca elevii să învețe cum să redacteze o argumentare simplă ,
dar coerentă și corect scrisă din punct de vedere gramatical.

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 3
Limba Franceză clasa a XI -a

CUPRINS

ABSTRACT… ………………………………………………………………………………… p. 2
CAPIT OLUL I………………………………………… .………………………………………p. 6
INTRODUCERE…………………………………………………… .…………………………p. 6
1.1 Argument…………… ………………………………………………………………….…..p. 7
1.2 Obiective……………………………………………………………………………………p. 7
1.3 Etapele cercetării……………………………………………………………………………p. 7
1.4 Struc tura lucrării……………………………………………………………………………p. 8
CAPITOLUL II…………………………………………………………………………… ….…p. 9
LITERATURA DE SPECIALITATE………………………………………………………. ….p. 9
2.1 Puterea im aginii……………………………………………………………………. …….. …p. 9
2.2 Imaginea în învă țare………………………………………… …………… …….………. ……p.10
CAPITOLUL III………………………………………………………………………….. ……..p.12
METODOLOGIE…………………………………………………………………………. …….p.12
3.1 Grupul țintă………………………………………………………………………… .………p.12
3.2 Ipoteza cercetării………………………………………………………………………… …p.13
3.3 Competența aleasă ………………………… ………. ……………………………………… …p.13
3.4 Instrumente de cercetare………………………………. ………………. …………………….. ….p.13
3.4.1 Chestionar de interes …………………………… ………. …………………………. ………….. …..p.13

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 4
Limba Franceză clasa a XI -a
3.4.2 Grilă de observare și evaluare a redactării…… ……… …………… ….…………..p.13
3.4.3 Descriptorii de performanță…………………………………………………………. …….. ……..p.14
3.4.5 Chestiona r final………………………………………………………………………………… ………p.15
3.5 Activități previzionate ……………………… ……………………………………………………… ………p.15
3.6 Forma de organizare a cla sei………………………………………………………………………….. …………p.17
3.7 Desfășurarea activităților……………………………………………………………. ………………….. ………..p.17
3.7.1 La vi e en ville ou à la campagne?…………………………………………………….. ………….p.17
3.7.2 Amitié vs Solitude ………………………………………………… ……………. ……p.18
3.7.3 Petit -déjeuner roumain ou Pétit -dejeuner français? ………………………… …….p.18
3.7.4 Cosmetiques chers ou Cosmetiques pas chers ?…………………… ………… ….p.19
3. 7.5 L’Art Français ou L’Art Roumain? …………………………………… ………. …..p.20
3.7.6 Films Français ou Films Americains? ……………………………… ..…… ……….p.20
CAPITOLUL IV……………………………………………………………………… ………….p.22
ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR………………………… .…… …………p.22
4.1 Interpretarea rezultatelor chestionarului ini țial……………………………………. ………….p.22
4.2 Analiza și Interpretarea activităților……………………………………….. …….. …………… ………p.23
4.2.1Analiza activității La vie en ville ou à la campagne ………………… ……….. ……….p.24
4.2.2 Analiza activității Amiti é vs. Solitude ………… ……………….. …………. ……….. ………p.27
4.2.3 Analiza activități i Petit -déjeuner français ou Petit -déjeuner roumain …..…………p.30
4.2.4 Analiza activității Cosmetiques chers ou Cosmetiques pas chers? …………… ……….p.32
4.2.5 Analiza activității L ’Art F rançais L’Art Roumain…… …………………. ………….p.35
4.2.6 Analiza activității Films Fran çais ou Films Americains ……………… …………… ..p.36

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 5
Limba Franceză clasa a XI -a
4.3 Utilizarea cuvintelor suport pe baza temelor propuse………………………… …… …… ….p.39
4.4 Argumentarea unui punct de vedere coerent și concret………….. …………………………. …………p.40
4.5 Folosirea unui limbaj specific temei de redactare……………………………………….. ………. ………p.41
4.6 Interpretarea Chestionarului final………………………………………. …………………………….. ………. p.41
CAPITOLUL V………………………………………………………………… .…… ………. ..p.43
CONCLUZII……………………… ………… ……… ………………………….………………p.43
5.1 Limitele cercetării………………………………… …….. ……………….…………….…….p.44
5.2 Punctele forte ale cercetării…………………………… ………. …………………. …… …….p.45
REFERIN ȚE…………………………………………………… …….. ……… .……..………….p.47
ANEXE ………………………………………………………………… ……… ………..… …….p.48
Anexa 1 – Instrumente de ce rcetare………………………………………….… …….. ………….p.48
Anexa 2 – Suport vizual: i magini………………………………………………….… …….. …….p.51
Anexa 3 – Lucrările ele vilor………………………………………………… ……… ….…………p.57
Anexa 4 – Fotografii ale activ ităților……………………………………… …….. ………………p.67
4.1 La vie en ville ou à la campagne? ……………………… …….. …………………….p.67
4.2 Amitié vs Solitude …………………………………………………….. …… ……… p.67
4.3 Petit -déjeuner roumain ou Petit -déjeuner français? …………………… …….. ……..p.68
4.4 Cosmetiques chers ou Cosmetiques pas chers ?……… …….. ……………… .…… ..p.68
4.5 L’Art Français ou L’Art Roumain? ………………………… ……. ……………….. p.69
4.6 Films Français ou Films Americains? …………… ……………… …….. ……..……p.69
Anexa 5 – Cuvinte suport………………………………………………………………………….. …….. ………. …….p.70

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 6
Limba Franceză clasa a XI -a
CAPITOLUL I

1.1 Introducere

În ultimii ani, studierea limbii franceze nu se mai află aproape deloc printre preferin țele elevilor.
Prin predarea acestei materii, am ajuns de -a lungul anilor la această concluzie deloc încurajatoare
pentru un profesor.
Întrebarea este aceea dacă, de zinteresul este cel care îi face pe elevi să nu mai înve țe cu pl ăcere o
limbă străină, sau poate manualele au devenit mult prea anoste și neatr ăgătoare pentru elevii no ștri?
Am încercat să -mi ofer răspunsul pe parcursul cercetării.
Elevii cu care am lucra t în acest an, chiar dacă erau liceeni , elevi de clasa a XI-a, nu au
făcut excep ție de la regul ă. Doar că, de data aceasta, am vrut să aflu cu adevărat ce le place elevilor
mei și cum anume ar dori s ă lucreze la ora de limba franceză.
Nerealizarea temelor și faptul c ă nu î și notau aproape nimic de la tabl ă, sunt lucruri care m -au
făcut să -mi dau seama că de -a lungul timpului, acești elevi nu au explorat deloc competen ța de
redactare.
Prin discutarea acestei probleme la oră împreună cu elevii, am decis să le ofer libertatea de a
alege activită ți pe placul lor, care s ă îi intereseze cu adevărat. Implicarea lor activă și dorința de a
învăța lucruri noi, la ora de limba franceză nu au fost chiar surprinzătoare pentru mine.
Am în țeles în acel moment că alegerea unor activită ți atractive, care să le stârnească elevilor
interesul sunt lucruri prioritare pentru un profesor, indiferent de materia pe care acesta o predă.
Învățarea limbii str ăine cu ajutorul stimulului vizual, respectiv imaginea, a fost ale gerea potrivită
pentru grup ul meu țintă. Astfel am pornit derularea cercetării în speranța că pe parcurs îmi voi
atinge scopul propus și anume, acela de a -i face pe elevi să redacteze.

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 7
Limba Franceză clasa a XI -a
1.2. Argument

Ținând cont de perioada în care trăim, de societa tea care î ți cere s ă fii cât mai pregătit din
punct de vedere profesional, pentru a face fa ță cu brio provocărilor, învă țarea unei limbi s trăine nu
este deloc un lucru de neglijat. A ști să-ți susții un punct de vedere, s ă-ți exprimi o opinie într -o
limbă străină, nu doar în comunicarea orală, ci și în comunicarea scris ă, consider că este extrem de
important. Fiind capabil să te exprimi corect în scris, demonstrează faptul că stăpâne ști mult mai
bine o limbă străină.
Cercetarea mea dore ște s ă îi motiveze pe elevi, făcându -i să î și doreasc ă învă țarea limbii
franceze într -un mod mult mai plăcut.
Am făcut acest lucru deoarece am detectat problemele cu care ei se confruntă în ceea ce privește
redactarea și am dorit să le rezolv. Prima problemă era neefectuarea temelor pentru acasă. Temele
sunt importante, deoarece prin intermediul acestora, profesorul observă dacă elevii au înțeles ce s -a
predat și s -a lucrat în clasă.
A doua problemă detectată era refuzul categoric al elevilor de a redacta orice fel de text,
motivând că nu stăpânesc gramatica limbii franceze .
Cea de -a treia problemă era legată de exercițiile dificile din manual, dar și de faptul că erau
deja plictisiți de aceste exerciții pe care le rezolvau de atâția ani.

1.3. Competențe

2.2. Formularea un or opinii argumentate despre ceea ce le place și ce nu

1.4. Etapele cercetării

Cercetarea s-a derulat pe parcursul a trei unită ți de înv ățare și a urmărit ameliorarea
competen ței de comunicare scrisă la limba franceză.
Am discutat cu ei și am af lat că ar fi extrem de interesați să redacteze pornind de la un stimul
vizual și anume imagini care ar reprezenta teme de interes pentru ei.
Am aplicat un chestionar de interes, pentru a observa care sunt temele despre care elevii ar dori să
redacteze, ast fel am ales imaginile ținând cont de dorințele lor.

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 8
Limba Franceză clasa a XI -a
În cadrul fiecărei aplicații, elevii trebuie să argumenteze de ce anume preferă o imagine ce
reprezintă o anumită temă, în detrimentul celeilalte. Așadar, în acest mod elevii își argumentează p e
scurt ale gerea, exprimându -și punctul de vedere.
Elevii folosesc dicționare online, pentru a putea utiliza cuvintele pe care ei le consideră
potrivite argumentării lor. De asemenea primesc și cuvinte suport, pentru a le ușura și mai mult
sarcina de lucru.
La fina l aplic un chestionar final care mă va ajuta să aflu care a fost tema pe care ei au
considerat -o cea mai interesantă.
Utilizarea unei grile de observare și evaluare a redactării mă va ajuta să evaluez lucrările elevilor,
dar și să înregistrez progresul ac estora.
Ca formă de lucru elevii mei au ales să lucreze pe grupe, deci rezultatele sunt înregistrate la nivel de
grupă.

1.5. Structura lucrării

În capitolul II, Literatura de specialitate, am definit conceptul de imagine și am discutat cum
anume stimul ul vizual poate ajuta în învă țare, ce impact poate avea imaginea asupra unui om și cum
aceasta poate facilita procesul de învățare.
În capitolu l III, Metodologie am discutat modul în care s -au desfășurat activitățile întreprinse
de elevi.
Capitolul IV, denumit Analiza și Interpretarea rezultatelor, este cel în care am interpretat și analizat
datele pe care le -am adunat pe parcursul cercetării. Am observat ce s -a schimbat de la momentul
inițial, pân ă la momentul final. Toate aceste date fiind reprezenta te grafic.
În Capitolul V, Concluzii am discutat limitele cercetării, dar și ceea ce a mers foarte bine,
observând ce perspective poate oferi această cercetare.

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 9
Limba Franceză clasa a XI -a

CAPITOLUL II
Literatura de specialitate
2.1 Puterea imaginii
Știm prea bine că în manu alele de limba franceză, fie în cele de gimnaziu, fie în cele de
liceu, exercițiile nu sunt mai deloc pe placul elevilor. De ce? Pentru că aceste exerciții, în cea m ai
mare parte sunt exerciții de gramatică. E xerciții le de gramatică nu sunt deloc pe p lacul elevilor,
deoarece aceștia nu reușesc să înțeleagă cu ușurință partea de limbă doar prin intermediul lor. De
foarte multe ori aceste exerciții sunt grele, deloc accesibile elevilor. Activitățile din manual nu le
mai stârnesc interesul elevilor, iar din acest motiv ei ajung să nu -și mai dorească să învețe limba
franceză. Această limbă străină este după părerea lor una urâtă și extrem de grea.
Redactarea pe baza imaginilor dezvoltă învățarea vizuală, un tip important de învățare,
deoarece cu ajutorul acest eia, elevii învață să pună accent pe detalii. Ace st tip de învățare este
întâlnit în orice domeniu, dar în activitățile școlare nu este folosit poate pe cât ar trebui . Datorită
observării unei imagini, se dezvoltă imaginația și creativitatea unui elev. O a numită fotografie sau
imagine trezește sentimente diferite, pe baza cărora, un elev poate opina.
Imaginea este definită în Dicționarul explicativ al Limbii Române, ca fiind o reflectare de tip
senzorial a unui obiect în mintea omenească sub forma unor senz ații, percepții sau reprezentări.
Conform unui studiu asupra lecturii imaginii, pentru a putea repera diferitele acțiuni
pedagogice ce au drept obiect de studiu imaginea, trebuie mai întâi să stabilim diferențele dintre
practicile discursive și cele cultur ale.
Prin practici discursive înțelegem acțiunile care se ocupă cu furnizarea și construirea
instrumentelor practice, teoretice și metodologice necesare în înțelegerea procesului de construcție și
funcționare a limbajului. Educația prin imagine este bazată pe raționament și analiză.
Practicile culturale sunt definite ca fiind acțiuni care se dezvoltă cu ajutorul procesului sau
cu ajutorul instrumentelor, dar mai ales cu ajutorul operei în sine. Educația din acest punct de ved ere
este bazată pe o abordare g lobală ce deține însă și o latură sensibilă a artei.( trema.revues).

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 10
Limba Franceză clasa a XI -a
Un obiectiv specific educației prin imagine este destrămarea convingerii cum că aceasta ar
reprezenta un adevăr. Ca și cuvântul, imaginea nu deține un adevăr imanent. Ea nu aduce nicio
dovadă în acest sens, doar contextul, suportul și utilizarea sa pot demonstra că ea este reală.
Cuvântul și fraza fac același lucru, ele nu pot minți, ci doar cel care le utilizează cu acest
scop.
Imaginea va rămâne întotdeauna o reprezentare. Realul nu est e prezentat prin imagine, ci
doar reprezentat prin intermediul acesteia.

2.2 Imaginea în invățare

Nu de mult timp putem discuta deja despre o didactică a imaginii, aceasta apărând destul de
târziu, în comparație cu alte domenii de studiu. Aceasta se st udiază prin intermediul lecturii.
Elevii trebuie să învețe „a c iti” o imagine. În Franța de e xemplu, acest lucru se întâmplă atât în
gimnaziu cât și în liceu.
Elevii de gimnaziu trebuie doar să învețe „să citească” imaginea, pe c ând cei de liceu fiind
mai mari , deja au ca obiective observarea atentă a imaginii, dar și analizarea și interpretarea acesteia
într-o manieră critică.
Înțelegerea unei imagini pune în joc două coduri și anume codul percepției și codul
recunoașterii. Ochiul este cel care alege av ând mai multe opțiuni în ceea ce privește imaginea. El va
alege obiectul cel mai probabil. În acest caz deja discutăm despre o iluzie optică, ea fiind de fapt cea
care propune mai multe „citiri” în același timp. Structura “strălucitoare” a imaginii ne inte rzce să o
citim așa cum citim scrisul. Scrisul fiind total opus imaginii, a cărei natură este esențial spațial ă. Ea
este asociată gesturilor și viziunilor, relevând lucruri printr -o cugetare mai mult arhaică și mai puțin
analitică.
Față de lectură, imag inea este un produs uman care nu permite schimbarea locutorului cu cea
a interlocutorului. Semnele imaginii sunt de ordin analogic, ele nepresupunând o anumită învățare.
Ea este formată din culori, forme, grafisme ce se receptează simultan. Codul acesteia fiind format
din semne.

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 11
Limba Franceză clasa a XI -a
Pentru a citi o imagine nu trebuie să cunoaștem codul iconic, deoarece aceste coduri sunt
omniprezente în mediul cotidian și de cele mai multe ori le putem observa și citi fără vreo anumită
pregătire.(trema.revues.org). Imaginea es te considerată ca fiind o r eprezentare vizuală sau auditivă.(
Dicționar Explicativ al Limbii Române, Academia Română, Univers Enciclopedic Gold, 2012).
De asemenea, cu cât culorile sunt mai intense cu atât stârnesc mai mult interesul elevilor.
Iar dacă i maginea aparține sferei lor de interes, cu atât mai mult implicarea lor în cadrul activității
este mai mare.
Imaginea deține câteva caracteristici ce pot fi exploatate: ea se poate impune aproape
instantaneu și nu are nevoie de o prelucrare cerebrală elabo rată pentru construirea înțelesului, dar
acest lucru depinde în mare măsură și de intențiile receptorului.
Imaginea este puternic conectată la structurile emoțional -afective ale receptorului și are o
mare rezonanță pe acest palier.
Tocmai de aceea redacta rea pe baza imaginii este importantă, elementele ce alcătuiesc
imaginea în sine îi stârnesc elevului niște gânduri și niște sentimente. Acesta nu poate rămâne imun ,
fără a -și exprima poziția față de ceea ce are în fața lui. Un simplu răspuns de genul îmi p lace sau nu,
aduce cu sine și formularea unor argumente, trebuie să știi de ce îți place sau nu un lucru.

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 12
Limba Franceză clasa a XI -a

Capitolul III
Metodologia Cercetării

Cercetarea mea s -a desfă șurat în cadrul Liceului Teoretic „Marin Preda”, liceu în care predau
de un an de zile. Am ales o clasă cu probleme la limba franceză, unde elevii nu î și rezolvau
niciodată temele pentu acasă pe care le primeau. Am sim țit că ceva nu este în ordine, a șa că, am
decis să derulez acolo activită țile pentru cercetare.

3.1 Grupul țintă
Clasa XI D este o clasă cu nivel scăzut de cuno ștințe la limba francez ă. Cu toate că profilul
clasei este unul filologic, accentul punându -se tocmai pe limba română și limbile str ăine, elevii mei
nu se descurcă aproape deloc la materia pe care e u o predau. Această clasă este formată din 28 de
elevi, dintre care 20 sunt fete și 8 sunt băieți.
Am observat cu mirare că temele nu erau niciodată rezolvate, motivul elevilor fiind mereu
acela și, nu st ăpâneau limba franceză, a șadar nu puteau redacta niciun text în această limbă, decât la
un nivel foarte slab. De asemenea, motivau că subiectele din man ual sunt plicticoase și neinteresante
pentru ei.
Lucrurile nu puteau continua în acest fel, trebuia să găsesc o solu ție, dar era într -adevăr
riscant, deoarece putea da greș în totalitate. Fiind elevi de optsprezece ani, am considerat c ă pot
purta cu ei o discu ție matur ă și că putem lua împreună o decizie.
Elevii au dorit să lucreze pe baza stimulului vizual, propunere făcută de mine. Nu mai
lucraseră astfel până la acel moment, lucru care i -a încântat. Bineîn țeles, temele activit ăților aveau
să fie alese tot de ei, pentru a le stârni interesul și a-i face să se implice. Acest lucru fiind agreat de
către elevi, ba chiar făcându -i să se simtă importan ți, observând c ă aleger ile lor contează foarte mult
pentru mine.

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 13
Limba Franceză clasa a XI -a

3.2 Ipoteza cercetării
Ipoteza cercetării mele este următoarea:
Dacă elevii aleg teme de interes, redactarea lor , pornind de la un stimul vizual, se ameliorează.

3.3 Competen ța
Competen ța aleas ă din Programa Școlară de Limba Franceză,(Limbă modernă 1, Limbă
modernă 2, Limbă modernă 3) -ciclul superior al liceului, filierele teoretică și vocațional ă, este:
2.2 Formularea de întrebări/ răspunsuri și de opinii argumentate despre ceea ce îi place/ nu îi
place, pe o temă dată.

3.4 Instrumente de cercetare
Odată ce am ales competen ța, iar ipoteza cercet ării a fost formulată, am hotărât să aleg
instrumentele de cercetare cu care voi lucra.

3.4.1 Chestionar de interese
Am realizat un chestionar cu 9 întrebări d eschise (vezi anexa 1 ), ca să pot afla care sunt
temele de interes al e elevilor mei.
3.4.2 Grila de observare și evaluare a redactării
Construirea unei grile de observare a redactării, îmi este necesară în urmărirea evolu ției
activităților. Cu ajutorul ei pot face aprecierile necesare din mai multe puncte de vedere, pentru ca
activită țile s ă se desfă șoare corespunz ător.
Am ales parametri i de analiză de mai jos, pentru că îmi este mult mai simplu să urmăresc cu
ajutorul lor eventualele schimbări și să înreg istrez rezultatele în momentul în care evaluez
redactările grupelor.

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 14
Limba Franceză clasa a XI -a

Nr.
Crt. Număr Dată
Grupă
Numele Elevilor
din Grupe Exprimă ce îi
place/ Ce nu îi
place
Limbă corectă Structură
coerentă a
argumentelor
motiv+ explica ție
DA/NU S/ B/ FB S/ B/ FB

3.4.3 Descriptorii de performanță ce ajută la evaluarea produselor elevilor și se regăsesc în
grila de redactare:
Pentru a evalua elementele ce se regăsesc în grila de observare a redactării, am realizat
pentru fiecare etapă, descriptori de per forman ță.
Exprimă ce îi place/ ce nu îi place
DA
NU

Limbă Corectă
Suficient -Textul este redactat cu o serie de greșeli
Bine -Textul este redactat, dar există câteva greșeli
Foarte Bine -Textul este redactat fără gre șeli

Structură coerentă a argumentelor, motiv+explica ție
Suficient -Text puțin argumentat și structură puțin coerentă
Bine -Textul con ține explicații, este concis argumentat, dar structura nu este coerent ă
Foarte Bine – Textul conține toate elementele, exprimare concis ă și structur ă coerentă.

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 15
Limba Franceză clasa a XI -a
3.4.4 Chestionar final
La finalul der ulării activită ților, aplic un chestionar final, care consider c ă îmi oferă un
anumit feedback asupra temelor de lucru. Cu ajutorul lui aflu care dint re temele de redactare au fost
cel mai mult pe placul elevilor.
Chestionarul este construit sub forma unor întrebări la care elevii oferă răspunsuri ce trebuie
argumentate, pentru a putea descoperi ceea ce mă interesează.

3.5 Activită ți previzionate, tema tici
Am în țeles c ă elevii î și doresc s ă lucreze pe baza stimulului vizual, a imaginilor, deo arece
această formă de lucru este o noutate pentru ei.
În func ție de preferințele lor din chestionarul ini țial, aleg împreună cu elevii câteva teme de
redactare .
Unele dintre aceste teme sunt alese și în funcție de temele din manual, deorece le -au atras
atenția într -un mod pozitiv elevilor mei.
Temele imagi nilor alese pe baza cărora se realizează redactările e levilor în limba franceză,
sunt următoarele: La vie en ville ou à la campagne? Plutôt ville ou plutôt campagne ? ; Amitié vs.
Solitude; Petit -déjeuner roumain ou Petit -déjeuner français?;
Cosmetiques chers ou Cosmetiques pas chers? Grandes marques vs. Marques en grande surface.;
L’Art Roumain ou L’Art Fra nçais? Que choisiriez -vous?; Films français ou Films americains ?.
Elevii doresc să-și exprime liber punctul de vedere cu privire la temele propuse spre a fi redactate.
La vie en ville ou à la campagne? Plutôt ville ou plutôt campagne?
Aceasta este prima temă de redactare pe care o propun elevilor. Subiectul este unul care se
regăsește și în manual, elevii purtând o discuție pornind de la textul din manual legat de viața la
oraș. Astfel, ei pot explica mai exact de ce anume doresc să locuiască la oraș sau la țară. Ce anume îi
face să aleagă un anumit stil de viață.

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 16
Limba Franceză clasa a XI -a
Amitié vs. Solitude
Aceasta este o problemă des întâlnită printre adolescenți, tocmai de aceea elevii doresc să
argumenteze pe această temă. De ce este mai bine să ai prieteni sau de ce este ma i bine să fii solitar?
Acesta este răspunsul pe care elevii mei doresc să -l ofere exprimându -și la nivel de grupă opțiunea
lor.
Petit-déjeuner fran çais ou Petit -déjeuner roumain ?
Tema aceasta este aleasă de către elevi deoarece elevilor pare să le trezeasc ă interes
emisiunile culinare difuzate în ultima vreme la televizor. Ei trebuie să argumenteze de ce anume
preferă mâncarea românească sau de ce preferă mâncarea franțuzească. Privind cele două imagini
elevii aleg fie un mic dejun copios, specific românilo r, fie un mic dejun ce conține doar câteva
alimente, pe care francezii le consideră a fi de bază în a -ți oferi energia de care ai nevoie. Acestea
sunt informațiile pe care imaginile le transmit elevilor, iar ei argumentează în funcție de preferin țele
lor.
Cosmetiques chers ou Cosmetiques pas chers? Grandes marques vs. Marques en grande
surface.
Tema aceasta este extrem de actuală tocmai de aceea a și fost aleasă de elevi. Elevii
argumentează de ce anume folosesc sau doresc să folosească cosmetice de la bran duri renumite sau
poate de ce folosesc cosmetice ce se găsesc în toate magazinele de cumpărături. Fiecare grupă își
alege un răspuns, pe care -l argumentează cu ajutorul colegilor de echipă.
L’Art Roumain ou L’Art Français? Que choisiriez -vous?
Tema legată de artă este aleasă de către elevi, deoarece în manual se regăsește o pictură a lui
Cezanne și din acest motiv elevii doresc să redacteze un text despre artă. Tot la nivel de grupă ele vii
își argumentează opțiunea exprimată. Ei aleg fie arta franceză repre zentată de o pictură a lui Paul
Cezanne, fie arta românească, reprezentată printr -o pictură a lui Nicolae Grigorescu.
Films Français ou Films Americains?
Filmul este un subiect foarte popular în rândul adolescenților, tocmai de aceea tema
reprezintă inter es pentru elevi. Ei argumentează din nou ce anume preferă, adică filmele americane

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 17
Limba Franceză clasa a XI -a
sau filmele franțuzești. Consider că răspunsul la această temă este previzibil, deoarece filmele
franțuzești nu sunt la fel de populare precum cele de la Hollywood.
Elevii t rebuie din nou să argumenteze opțiunea lor la nivel de grupă, pentru că răspunsul trebuie
susținut întotdeauna de argumente.

3.6 Forma de organizare a clasei
Elevii lucrează pe grupe, deoarece această formă de organi zare a clasei,consider că îi
avantajea ză pe parcursul derulării activităților deoarece în acest mod ei adună mai multe informa ții
în vederea construirii redactărilor.

3.7 Desfă șurarea activit ăților
3.7.1 La vie en ville ou à la campagne? Plutôt ville ou plutô t campagne?
Prima activitate a f ost aleasă și în funcție de manual. Am ales dou ă imagini (vezi anexa ),
una reprezentând ora șul, iar cealalt ă via ța la țar ă.
Elevii au format cinci grupe, a câte patru, sau cinci elevi, în func ție de num ărul de elevi
prezen ți la or ă. Trei grupe fiind forma te dintr -un număr de patru elevi, iar celelalte două grupe din
cinci, respectiv trei elevi.
Elevii au argumentat la nivel de echipă, în limba franceză, unde anume le -ar plăcea mai mult
să locuiască sau să trăiască. Au enumerat avantajele vie ții la țar ă, dacă au ales loc în care să trăiască
și au argumentat de ce n u doresc să locuiască la ora ș sau viceversa. Elevii au avut acces pe parcursul
activită ții la dicționare online, astfel fiindu -le mai u șor s ă găsească toate cuvintele pe care doreau să
le foloseas că în realizarea argumentărilor.
Pe durata activită ții i-am urmărit pe elevi pentru a face însemnările necesare în grila de
observare a redactării.

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 18
Limba Franceză clasa a XI -a
3.7.2 Amitié vs. Solitude
Această activitate a avut loc la sfâr șitul lunii martie. A fost aleas ă atât în func ție de
preferin țele elevilor mei, dar și în funcție de manual, discutând în acea perioad ă la limba franceză
despre singurătate și efectele ei devastatoare. Elevii au fost implicați în discuții, așa c ă am folosit ca
punct de plecare aceste discu ții.
Au fomat din nou grupe, au primit două imagini care reflectau exact tema propusă (vezi anexa 2 ).
La această activitate au participat d in nou cele cinci grupe .
Din nou pe baza imaginilor, dar și pe baza discuțiilor din cadrul grupului, elevii au realizat
un text argumentativ. Fiecare grupă a ales ce a dorit, amitié or solitude , argumentând de ce a făcut
acea alegere Elevii au utilizat dic ționar e online pe durata activită ții.
Elevii au argumentat în funcție de răspunsul ales, comunicând cât mai mult între ei tocmai
pentru a aduna mai multe informații și pentru a ține cont de părerile tuturor membrilor grupei lor.
3.7.3 Pe tit-déjeuner roumain ou Petit -déjeuner franç ais?
La începutul lunii aprilie, am aplicat o nouă activitate pornind de la stimulul vizual.

Mâncarea fran țuzeasc ă, fiind o temă de interes a elevilor, eu introducând aici mâncarea
românească. Elevii au avut de ales între micul dejun fran țuzesc și cel românesc, tot la nivel de

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 19
Limba Franceză clasa a XI -a
grupe. De data aceasta au lucrat doar patru grupe, m embrii unei grupe fiind absenți în ziua
respectivă. La această aplicație am monitorizat schimbările ce s -au petrecut la nivelul redactărilor,
acestor patru grupe.
Elevii a u pornit discu țiile ce aveau s ă creeze redactările lor, tot de la două imagini ce
înfățișau titlul teme i (vezi anexa 2 ).
Ca și la temele anterioare, elevii au folosit dicționare online, pentru a se putea exprima cu
ușurinț ă în limba franceză. Elevii au purtat o discuție la nivel de grupă, pentru a asculta părerile
colegilor. În acest mod și -au construit a rgumentarea în care au trebuit din nou să -și susțină punctul
de vedere exprimat.

3.7.4 Cosmetiques chers ou cosmetiques pas cher s? Grandes marques vs. Marques en grande
surface.
A patra activitate a fost aplicată în luna mai. Tema a fost aleasă în func ție de preferin țele
elevilor, exprimate în primul chestionar. Fiind o clasă în care predomină număru l fetelor, la această
activitate s -au implicat doar fete, a șadar grupele au fost formate doar din fete.S -au format din nou
cinci grupe. Patru grupe având pat ru membri, iar o grupă, trei membri. Au argumentat din nou pe
baza stimulului vizual (vezi anexa 2).

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 20
Limba Franceză clasa a XI -a
Datorită faptului că tema a fost anun țată cu o săptămână înainte, elevele au dorit să le aduc o
serie de cuvinte, mai exact denumiri ale unor produse de înfrumuse țare pe care le folosesc ele, zi de
zi. Acest lucru s -a întâmplat (vezi anexa 5 ), grupele utilizând în cadrul redactărilor și cuvinte din
vocabularul oferit de către profesor. Și de data aceasta elevele au avut la îndemân ă dic ționarele
online. L a această activitate s -au produs schimbări la nivelul grupelor, deoarece băieții nu au lucrat.

3.7.5 L’Art franç ais ou L’Art roumain? Que choisiriez -vous?
Tot în luna mai am aplicat o altă activitate de redactare, pornind de alte două imagini,
având ca temă de lucru Arta. Înainte de vacan ță am discutat cu elevii despre ce anume ar dori să
scrie mai mult, Istoria Fran ței, tem ă ce se regăsea în chestionar, sau Arta. Arta s -a regăsit și în
manual pe tema Lecture de l’image. Acest domeniu fiind discutat la ora de limba franceză, elevii
analizând un tablou al lui Paul Cezanne.
Dorin ța lor a fost Arta. În plus, au dorit o imagine care s ă înfă țișeze un alt tablou al lui Cezanne.
Au lucrat tot pe grupe, pornind de la două imagini, ce reprezentau două picturi.(v ezi anexa 2 ). La
această temă, au dorit din nou un vocabular legat de artă, a șa că le-am oferit din nou o serie de
cuvinte, pe care ei le -au utilizat în redactările lor (vezi anexa 5 ). În cadrul acestei activită ți, au
participat din nou patru grupe, membri i uneia dintre grupe absentând.
Cele patru grupe care au part icipat, au fost compuse din acei ași membri, iar t extele lor în
limba franceză, au fost din nou argumentate la nivel de grup. Ca și până atunci, elevii au discutat în
prealabil cu membrii grupei lor pentru a reuși să argumenteze cât mai bine textul ce urma a fi
redactat. Ei au ascultat părerile colegilor din grupă și au argumentat în funcție de ele.

3.7.6 Films franç ais ou Films americains?
Tema legată de filme, a constituit ultima activitate din cadrul cercetării. Aceasta a fost
aleasă de către elevi, în chestionar. Activitatea s -a desfă șurat la sfârșitul lunii mai.
Elevii au format din nou grupe, de data aceasta cinci la număr și au redactat texte pornind de
la două imagini. Una d intre ele î nfățișând afișele un or filme fran țuzești, iar cea de -a doua afi șele
unor filme americane (vezi anexa2 ).

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 21
Limba Franceză clasa a XI -a
La această activitate au lucrat din nou toate cele cinci grupe. Argumentarea s -a realizat,
bineînțeles tot la nivel de grup, fiecare grupă motivându -și alegerea. Inclusiv și de aceast ă dată,
elevii a dorit un vocabular legat de tema filmului (vezi anexa 5 ). Pe lângă cuvintele căutate în
dicționarele online, în redactarea argument ării au utilizat și cuvinte din vocabularul legat de tema
filmului.
Activit atea legată de filme pornește ca și celelalte, elevii poartă o discuție pentru a afla
opiniile tuturor mebrilor grupelor din care fac parte. Ascultând ce au toți de spus, ei aleg ideile ce li
se potrivesc cel mai bine și în funcție de acestea își construie sc argumentarea.

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 22
Limba Franceză clasa a XI -a
Capitolul IV
Analiza și Interpretarea rezultatelor
În acest capitol am analizat și interpretat rezultatele pe care le -am colectat cu ajutorul
instrumentelor de cercetare. Am măsurat evolu ția elevilor mei, timp de două luni și jum ătate, din
momentul zero, moment în care ei nu redactau niciun text oricât de simplu în limba franceză și pân ă
la momentul final, în care am aplicat ultima activitate propusă la clasă.

4.1 Interpretarea chestionarului de interese
Chestionarul a co nținut nou ă întrebări deschise, prin care am dorit să aflu care sunt temele de
interes ale elevilor. Cu ajutorul lor, am putut alege cu u șurinț ă imagini exact pe gustul elevilor.
Chestionarul a fost completat de 18 elevi, din totalul de 28 de elevi. Cei ce nu au completat
chestionarul , adica 15 elevi au absentat în ziua în care acesta a fost aplicat la clasă .
Întrebările au vizat, alegerea temelor de redactare. Am pornit de la întrebări generale, prin
care a m dorit să aflu dacă sunt pasiona ți de spațiul fra ncofon, dacă urmăresc posturi TV fran țuzești,
dacă ascultă muzică fran țuzeasc ă, sau poate dacă vizionează filme fran țuzești.
Mai mult de 50% dintre ei au răspuns negativ.
Ultimele două întrebări au vizat redactarea, dorind să aflu de la ei dacă î și dor esc să
redacteze te me legate de spa țiul francofon și despre ce teme anume ar dori să redacteze texte în
limba franceză.
90% dintre ei, au răspuns afirmativ și au dat exemple despre ceea ce doresc s ă scrie pe viitor
la ora de limba franceză. Doi dintre cei ce au completat chestionarul fiind reticen ți în ceea ce
prive ște o activitate de redactare la aceast ă materie.

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 23
Limba Franceză clasa a XI -a

Rezultatele obținute la întrebările ce vizează redactarea au fost interpretate grafic astfel:

00,050,10,150,20,250,30,350,40,450,5
TEME DE
REDACTARE ÎN
LIMBA
FRANCEZĂCOSMETICE VIAȚĂ LA ORAȘ MÂNCĂRURI FILME

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 24
Limba Franceză clasa a XI -a
4.2Analiza și Interpretarea activit ăților

4.2.1 Analiza activită ții La vie en ville ou à la campagne? Plutôt ville ou plutô t campagne?

Încă de la prima activitate am folosit grila de observare a redactării, pe baza căreia, am
urmărit evolu ția elevilor în cadrul acestei activit ăți. Așa am putut o bserva ce grupă se implică cu
adevărat și lucreaz ă cu interes. Am completat grila cu ajutorul descriptorilor de performan ță.

Data
14.03.2016 Exprimă ce îi
place/Ce nu îi
place
Limbă corectă Structura
coerentă a
argumentului
motiv+explica ție
NR.
CRT GRUPA 1

DA

S

S
A.B.
B.L.
C.D.
D.M.
D.Ș.
GRUPA 2

DA

S

S
D.A.
E.S.
G.J.
R.L.
GRUPA 3
C.A.
DA
B
S
C.B.
E.L.
I.E.

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 25
Limba Franceză clasa a XI -a
GRUPA 4

DA

DA

B

S

B

S
D.A.
E.M.
G.R.
S.V.
GRUPA 5
B.K.
B.A.
L.A.

U.F.

Am remarcat că lucrul pe grupe i -a făcut să se implice în această activi tate, dar cu toate acestea
răspnsurile elevilor au fost slabe. Am ajuns la această concluzie analizând rând pe rând produsele
elevilor.
Din punct de vedere gramatical, grupa numărul 1 s -a descurcat cel mai bine, în timp ce toate
celelalte patru grupe au făcut mult mai multe greșeli.
Cele mai slabe redactări au fost cele ale echipelor 2 și 4 . Membrii echipei numărul 2 au demonstrat
că nu stăpânesc gramatica limbii franceze, dar totuși au încercat să aleagă niște argumente în
realizarea unui text parțial corect. Această echipă folosește totuși încă de la început formule de
introducere și de încheiere specifice argumentării : nous préfèrons, nous aimons, en conclusion.
Grupa numărul 4 se confruntă parțial cu aceeași problemă și anume frazele ce alcătuiesc
argumentarea sunt lipsite de sens. Acestea ar fi căpătat sens dacă elevii ar fi încercat să păstreze
coerența lor.
În redactările grupelor 3 și 5 am descoperit unele greșeli gramaticale, însă opiniile lor au
fost argumentate respectând succesiunea logică a ideilor exprimate.
În cazul activită ții La vie en ville ou à la campagne, au participat cinci grupe. Acestea fiind
alcătuite dintr -un număr total de 21 de elevi. Patru grupe, alcătuite dintr -un număr de 17 elevi, au
ales Via ța la țar ă, argumentând că es te mult mai sănătos să locuie ști la țar ă, ai parte de aer curat , de

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 26
Limba Franceză clasa a XI -a
liniște, iar mediul nu este poluat . O singură grupă, formată din patru elevi, a ales Via ța la oraș,
această grupă motivând că la ora ș exist ă mai multă distrac ție și ai cu cine socializa . Dintr -un total de
28 de elevi, la această activitate au participat 21 de elevi, ceilal ți 7 fiind absenți la ora de limba
franceză.

Reprezenatarea grafică a nivelului de redactare în limba franceză, a grupelor în funție de
descriptorii de perfomanță:

0%10%20%30%40%50%60%70%
GRUPA 1 GRUPA 2 GRUPA 5 GRUPA 3 GRUPA 4SUFICIENT
BINE

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 27
Limba Franceză clasa a XI -a

4.2.2 Analiza activită ții Amitie vs. Solitude
La această activitate pot spune că elevii s -au implicat mai mult decât la activitatea La vie en
ville ou a la campagne. Consider că subiectul a fost mai potrivit pentru vârsta elevilor. La această
vârstă a adolescen ței, ei întâmpin ă diferite probleme, iar de multe ori tinerii pot sim ți că nu sunt
înțeleși și au tendința de a se retrage și de a “îmbr ățișa” singur ătatea.
Am urmărit activitatea, iar la final primind materialele grupelor, am no tat în grila de
observare a redactării elementele care mă interesau.
Data
22.03.2016 Exprimă ce îi
place/Ce nu îi
place
Limbă corectă Structura
coerentă a
argumentului
motiv+explica ție
NR.
CRT GRUPA 1

BINESUFICIENT GRUPA1+2+5=62%GRUPA 3+4=38%TOTAL
00,10,20,30,40,50,60,70,80,91
BINE
SUFICIENT
GRUPA1+2+5=62%
GRUPA 3+4=38%

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 28
Limba Franceză clasa a XI -a
C.A.
DA
S
S C.D.
D.M.
D.Ș.
O.B.
GRUPA 2

DA

S

S
D.A.
E.S.
G.J.
R.L.
GRUPA 3
C.A.
DA
B
S
C.A.
C.B.
E.L.
I.E.

DA

DA

B

S

B

S
P.L.
GRUPA 4
C.G.
D.A.
E.M.
G.R.
S.V.
GRUPA5
B.K.
B.A.

L.A.
U.F.

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 29
Limba Franceză clasa a XI -a
Evaluând redactările celor cinci grupe am remarcat următoarele rezultate: grupa numărul doi
care la activitatea precedentă a realizat o redactare foarte slabă, de data aceasta a lucrat puțin m ai
bine. Argumentarea a fost foarte scurtă, dar am considerat că progresul se realizează cu pași mici.
Argumentele aduse au fost foarte puține s i nesusținute de exemple, lucru pe care eu îl așteptam. Din
punct de vedere gramatical, elevii au făcut greșeli, dar aici lucrurile au stat ceva mai bine. (vezi
anexa 3) .
Nu aceleași rezultate am înregistrat și la grupa cu numărul cinci. Această grupă cosi der că s –
a descurcat mai bine la tema anterioară, acum înregistrând un regres. La această activitate membrii
grupei cinci au dorit să realizeze o argumentare mult mai amplă, lucru deloc rău, însă nestăpânind
limba franceză la un anumit nivel, elevii au făc ut foarte multe greșeli. Argumentele erau bine alese
în favoarea prieteniei, dar frazele din interiorul argumentării de multe ori nu aveau sens așadar, cel
care citea această redactare trebuia să deducă ceea ce elevii au dorit să exprime. Din punct de ved ere
gramatical, nu am remarcat un regres.(vezi anexa 3).
În cazul celorlalte trei echipe, mai precis echipele unu, trei și patru nu am înregistrat nimic în
plus sau în minus față de rezultatul redăct ării anterioare.
Din păcate, rezultatele nu s -au schimbat prea mult în bine. De la pri ma activitate nu s -a
produs o evolu ție. Chiar dac ă exprimă ceea ce le place, gramatica , așa cum m ă așteptam, chiar și cu
ajutorul dic ționarului nu s -a remediat. Totu și, datorit ă dicționarelor, elevii reușesc parțial să
redactez e, utilizând o serie de argumente plauzibile, t ema legată de prietenie fiindu -le totuși, mult
mai accesibilă față de tema precedentă. Chiar dacă nu am remarcat o evoluție, m -a bucurat fa ptul că
nu s-a produs un regres la nivelul tuturor grupelor.
Cei ce nu au participat, au fost absen ți. Toate cele cinci grupe, au ales în cadrul acestei
activită ți prietenia, argumentând c ă via ța este mult mai frumoas ă atunci când ai prieteni, când ai pe
umărul cui plânge dacă te confrun ți cu o problem ă, sau au considerat prietenii o a doua familie.

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 30
Limba Franceză clasa a XI -a

4.2.3. Analiza activită ții Petit -déjeuner roumain ou Petit -déjeuner franç ais?
Am realizat, încă de când ele vii redactau la această temă pe baza imaginilor primite, că
lucrurile nu merg foarte bine. Consider că tema nu a fos t bine aleasă.
Totu și, s-au produs mici schimbări la nivelul grupelor, acest lucru observându -l după ce am
completat grila de observare a redactării, evaluând lucrările elevilor.

Data
4.04.2016 Exprimă ce îi
place/Ce nu îi
place
Limbă corectă Structu ra
coerentă a
argumentului
motiv+explica ție
NR.
CRT GRUPA
1

DA

B

B
C.A.
C.D.
0%20%40%60%80%100%
GRUPESUFICIENTBINETOTAL20%GRUPA 1+2+5=56%
GRUPA 3+4=44%100%
16%24%20%20%EVOLU ȚIA GRUPELOR INTERPRETATĂ GRAFIC
GRUPA 1=20%
GRUPA 2=16%
GRUPA 3=24%
GRUPA 4=20%
GRUPA 5=20%

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 31
Limba Franceză clasa a XI -a
D.M.
D.Ș.
M.A.
O.B.
GRUPA
2

DA

B

B
D.A.
E.S.
G.J.
R.L.
GRUPA
3
C.B.
DA
B
B
E.L.
I.E.

GRUPA
4

DA

DA

B

S

B

B
D.A.
E.M.
G.R.
C.A.
GRUPA
5
B.K.
B.A.
L.A.

U.F.

Cred că motivul schimbării s -a dotorat și obișnuinței de a lucra pe grupe, elevii deja înv ățând
să asculte ce au de spus colegii lor, tocmai pentru a alege cele mai bune argumente în organizarea

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 32
Limba Franceză clasa a XI -a
redactărilor lor. De asemenea am observat că apelează cu ma i multă u șurinț ă la dic ționarul online.
Au început să î și organizeze cu mai mult ă aten ție ideile în redactare și folosesc elemente specifice
argumentării.
Cu toate acestea, redactările anumitor grupe au fost foarte scurte, deoarece elevii nu și -au dat
interesul atât cât ar fi trebuit. De exemplu, grupa numărul unu care atât la prima aplicație cât și la a
doua a argumentat coerent și corect din punct de vedere gramatical, la această temă legată de
preferințele culinare, a arătat un interes extrem de scăzut. (vezi anexa 3).
Produsul final al acestei echipe a fost unul slab, lipsit de exemple sau detalii. Criteriile
specifice argumentării nu au fost nici ele respectate până la capăt, deoarece formula de încheiere a
lipsit.
Grupa trei a realizat de asemenea un produs slab. Argumentele aduse au fost contradictorii,
nu au existat exemple, iar frazelor le -a lipsit de multe ori logica.
Grupa cinci, din păcate a făcut același lucru. Argumentarea elevilor din această grupă are
totuși unele părți pozitive și anume o re dactare mult mai completă. Elevii ce alcătuiesc grupa cinci
încearcă pe cât posibil să iasă din zona de confort, dar în continuare unele frazele ce alcătuiesc
argumentarea sunt lipsite de logică.
În ceea ce privește argumentările grupelor doi și patru, p ot spune că au fost mai coerente și
mai corecte din punct de v edere gramatical.
La această activitate au participat în total 21 de elevi, dintr -un total de 28, 3 fiind absen ți, iar
4 nu au dorit să participe, motivând că tema nu este pe placul lor. De ase menea și alți câțiva elevi
care au paticipat, au spus acela și lucru.
Alegerea lor de data aceasta a fost Le Petit -Déjeuner roumain, toate grupele alegând acela și
lucru, argumentând că mâncarea românească este mai bună, mai sănătoasă .

4.2.4. Analiza activ ității Cosmetiques chers ou Cosmetiques pas chers? Grandes Marque s ou
Marques en Grande surface?
În cadrul acestei activită ți au lucrat doar grupe formate din fete. Aceasta a fost activitatea
care a captat cu adevărat aten ția elevelor. Dorind cuvinte ce de numesc produsele cosmetice a arătat

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 33
Limba Franceză clasa a XI -a
interesul lor fa ță de activitate. Și de data aceasta s -au format tot cinci grupe, dar b ăieții nu au dorit s ă
participe, motivând că subiectul nu reprezintă interes pentru ei.Am observat că lucrurile au mers ma i
bine după ce am evaluat lucrările grupelor și am notat care a fost evolu ția lucrurilor în g rila de
observare a redactării.

Data
10.05.2016 Exprimă ce îi
place/Ce nu îi
place
Limbă corectă Structura
coerentă a
argumentului
motiv+explica ție
NR.
CRT GRUPA 1

DA

B

F B
C.A.
C.D.
D.M.
D.Ș.

GRUPA 2

DA

FB

B
D.A.
E.S.
G.J.
R.L.
GRUPA 3
E.L.
DA
B
B
M.A.
P.L.
I.E.
GRUPA 4

DA

B

F B

C.A.
C.G.
C.M.

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 34
Limba Franceză clasa a XI -a

DA

B

FB GRUPA 5
B.K.
B.A.
L.A.

U.F.

La această activitate au existat, bineînțeles schimbări la nivelul g rupelor, deoarece băieții nu
s-au implicat.
La această activitate am observat evolu ția unor grupe, dar pe paliere diferite.Grupa 1, deja
începe să argumenteze cu u șurinț ă, chiar dacă problemele legate de limbă nu s -au corectat prea mult,
iar Grupa 2, deja începe să -și amelioreze nivelul de limb ă franceză sim țitor, dar înc ă nu stăpâne ște
argumentarea. La celelalte grupe, am observat de asemenea o e voluție.
Grupa 3 este singura care își începe argumentarea cu formula de introducere „Je crois”, în
loc de “N ous croyons”. Argumentele aduse de elevele ce alcătuiesc această grupă sunt corecte, dar
argumentarea în sine nu este correct organizată. De asemenea au omis să folosească formula de
încheiere, specifică unei argumentări.
Totuși la această activitate am remarcat un progres datorat subiectului, unele dintre eleve
reușind să argumenteze mult mai clar și mai coerent. Ele aveau informații suficiente despre această
temă ce reprezintă un vădit interes la vârsta lor, astfel ele au putut exprima de ce preferă un anumit
tip de cosmetice, ce avantaje consideră că au acestea, încât să își dorească achiziționarea lor.
În cadrul acestei activită ți au participat 19 elevi, dintr -un total de 28. Au fost 3 absen ți, iar 6
elevi, fiind băie ți nu au dorit s ă participe.
Trei grupe au ales cosmetiques chers , motivele fiind calitatea superioară și aspectul natural
pe care acestea îl conferă tenului. O singură grup ă alegând cosmetiques pas chers, motivul fiind
lipsa banilor.

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 35
Limba Franceză clasa a XI -a

4.2.5. Analiza activită ții L’ Art franç ais ou L’Art roumain? Que choisiriez -vous?
Activitatea despre artă, a fost o activitate pe placul elevilor, dar de data aceasta au lucrat doar
4 grupe, a șa cum am afirmat și în Capitolul III. Membrii grupei 4 absentând, așadar în cazul lor un
pot ști dacă s -a produs sau un vreun progres.
Am constat după aplicarea acestei activită ți, că într -adevăr redactarea pe grupe, a dat roade.
Elevii au argumetat mai bine decât au argumentat la aplicațiile anterioare. Lucrurile au devenit mul t
mai clare pentru ei, tocmai de aceea au respectat mult mai mult regulile argumentării, iar din punct
de vedere gramatical, lucrările sunt mult mai corecte. Există formule de introducere și încheiere, d ar
mai ales se regăsesc exemple ce însoțesc argumentele alese.
Modul de lucru și faptul c ă își discutau punctele de vedere, argumentând de ce aleg un lucru,
sau altul, mi -a demonstr at mie că lucrurile se îndreaptă cu adevărat în direc ția dorit ă.

00,20,40,60,81
Grupa 1Grupa 2Grupa 3Grupa 4
Total grupe
Exprimă ce îi place/Ce nu îi place
Limbă corectă
Structura coerentă a argumentului motiv+explicație

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 36
Limba Franceză clasa a XI -a
Data
23.05.2016 Exprimă ce îi
place/Ce nu îi
place
Limbă corectă Structura
coerentă a
argumentului
motiv+explica ție
NR.
CRT GRUPA 1

DA

FB

F B
C.A.
C.D.
D.M.
D.Ș.
GRUPA 2

DA

FB

FB
D.A.
E.S.
G.J.
R.L.
GRUPA 3

ABS.
ABS.
ABS.
ABS.

GRUPA 4

DA

DA

B

B

F B

FB
D.A.
E.M.
S.V.

GRUPA 5
B.K.
B.A.
L.A.

U.F.

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 37
Limba Franceză clasa a XI -a

Grupele 1, 2 și 5 sunt cele care au progresat vizibil .
La această activitate au participat doar 15 elevi, dintr -un total de 28 de elevi, to ți ceilalți fiind
absen ți la ora de limba francez ă.
Toate cele patru grupe au ales pictura lui Nicolae Grigorescu, argumentând fie că sunt
patrio ți, fie c ă pictura este m ult mai expresivă.

4.2.6 Analiza activită ții Films franç ais ou Films americains?
Activitatea aceasta a fost ultima, a plicarea ei având loc la sfâr șitul lunii mai. Dup ă două luni
și jum ătate în care cele cinci grupe au argumentat texte în func ție de ima ginile primite, am remarcat
evolu ția vizibil ă a trei dintre cele cinci grupe care au participat. Limba franceză era mult mai
corectă, iar argumentarea era mai clară și mai organizat ă.

Data
30.05.2016 Exprimă ce îi
place/Ce nu îi
place
Limbă corectă Structura
coerentă a
argumentului
motiv+explica ție
NR.
CRT GRUPA 1

DA

FB

F B
C.A.
C.D.
D.M.
D.Ș.
GRUPA 2

DA

FB

F B
D.A.
E.S.
G.J.

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 38
Limba Franceză clasa a XI -a
R.L.
GRUPA 3
DA
B
B
C.A.
E.L.
G.R.
I.E.
GRUPA 4

DA

B

B

C.A.
D.A.
C.B.
E.M.
S.V.
GRUPA 5

DA

F B

FB
B.K.
B.A.
L.A.

U.F.

Grupele 3 și 4 au fost cele care au progresat cel mai puțin,dar nivelul acestor grupe a fost
foarte scăzut la începutul acestor activită ți, iar pe parcurs au reu șit totuși s ă își amelioreze m ăcar
modul de redactare în limba franceză, reu șind s ă își formuleze o p ărere și să ofere unele argumente,
chiar și fără a fi sus ținute de vreun exemplu. În ceea ce privește progresul grupei 4, acesta nu avea
cum să fie înregistrat la un nivel prea ridicat, deoarece membrii acestei grupe au absentat la anumi te
activități. Consid er că lipsa exercițiului și -a spus cuvântul în cazul lor.
Grupele 1, 2 și 5 au reușit s ă-și îmbunătă țeasc ă vizibil redactările. Aceste grupe au respectat
structura argumetării, iar greșelile gramaticale sunt rar întâlnite în redactările lor. Acestea au e voluat
vizibil de la momentul zero, moment în care nu reușeau să își susțină o părere, folosind chiar cele
mai simple argumente și mai ales nu doreau să efectueze temele la limba franceză motivând faptul
că nu reușesc să scrie aproape deloc corect din punct de vedere gramatical.
La această activitate, au participat 21 de elevi, dintr -un total de 28 de elevi.Ceilal ți 7, fiind absenți.

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 39
Limba Franceză clasa a XI -a
În ceea ce prive ște filmul, toate grupele au ales filmele americane, argumentând c ă sunt mai
interesante, actor ii sunt mult mai cunoscu ți și mai ales pentru c ă americanii știu cum s ă-și fac ă
publicitate . Elevilor n u le plac filmele fran țuzești d eoarece li se par plictisitoare și neinteresante.

Reprezentare grafică a evoluției grupelor la sfârșitul activităților propuse

4.2.1 . Utilizarea cuvintelor suport pe baza temelor propuse
Am apelat pentru prima dată la această idee atunci când elevii au lucrat la tema numărul trei,
Petit-déjeuner roumain ou Petit -déjeuner français? Elevii se foloseau de dicționare online, dar, am
consi derat că acest lucru nu este suficient. Am scris pe tablă cuvinte care țineau de această temă, iar
elevii bineînțeles, au ținut cont de ele, folosind cuvintele pe care ei le -au considerat potrivite în
redactările lor.
20%
20%
19%
18%
23%
1EVOLU ȚIA GRUPELOR LA FINALUL CERCETĂRII
Grupa 1 Grupa 2 Grupa 3 Grupa 4 Grupa 5

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 40
Limba Franceză clasa a XI -a
La tema Cosmetiques chers ou Cosmetiq ues pas chers ? Grandes marques versus Marques en
grande surface, elevele au cerut ele însele o serie de cuvinte, legate de domeniul cosmeticelor. De
exemplu ele nu știau cum anume trebuie să spună în limba franceză la ruj de buze, fond de ten, ojă
pentru unghii etc. De asemenea pe lângă aceste cuvinte, m -am gândit că le -ar prinde bine și altele
legate de această temă pe care ele le -ar fi putut folosi în redactările lor. De exemplu prix -preț,
côuter -a costa, cher -scump etc.(vezi anexa 5).
La tema L’Art Ro umain ou L’Art Français ? Que choisiriez -vous? le -am propus din nou o
serie de cuvinte din care elevii au ales ce au considerat că le este de folos. Cuvintele, bineînțele s
aveau legătură cu domeniul artei. De exemplu peintre -pictor, peinture -pictură, grand e oeuvre -operă
de artă etc. (vezi anexa 5 ).
Pentru utlima temă Films Français ou Films americaines? Elevii au primit din nou cuvinte
din domeniul filmului.De exemplu le genre -genul, le cliché -clișeul etc.(vezi anexa 5 ).
4.2.2. Argumentarea unui punct de ve dere coerent și concret
Nu pot afirma că argumentarea unui punct de vedere coerent și concret s -a produs de la
începutul derulării cercetării. Elevii nu știau cum anume trebuie realizat acest lucru, așa că pe
parcursul cercetării am găsit foarte multe gre șeli în acest sens. Din păcate, unele grupe nu au
corectat acest lucru, încât să spun că textele lor sunt coerente de la început până la final. Totuși la
începutul derulării activităților și chiar mai devreme, problemele de coerență în limba farnceză era u
mult mai mari. Am observat atunci când am analizat primele lor redactări greșeli de coerență care
mai târziu s -au diminuat.(vezi anexa 3 ). Elevii au reușit să -și susțină la început mai slab un punct de
vedere, lucru de înțeles deoarece ei nu mai făcuseră î nainte așa ceva într -o limbă străină.
Pot spune însă, că un punct de vedere concret au avut mereu, ei nefolosind multe argumente
în realizarea redactărilor, textele lor în marea majoritate fiind scurte, deci acest lucru implică
argumentarea unui punct de vedere concret, scurt și la obiect. Nu consider lipsa mai multor
argumente în susținerea unui punct de vedere neapărat un lucru bun, deoarece argumentele sunt cele
care alcătuiesc o redactare mult mai clară și mai completă. Incoerența se datora și lipsei d e exercițiu,
dar mai ales faptului că elevii nu stăpâneau aproape deloc gramatica limbii franceze. Corectând
acest lucru, au reușit să devină mult mai coerenți în exprimare. (vezi anexa 3 ).

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 41
Limba Franceză clasa a XI -a
4.2.3. Folosirea unui limbaj specific temei de redactare
Limbaj ul specific temei de redactare a fost mereu utilizat de către elevi, datorită dicționarelor
care i -au ajutat să facă acest lucru, dar și datorită cuvintelor -suport pe care le -au primit. Anumite
teme au fost extrem de accesibile elevilor, iar aceștia au ști ut exact ce trebuie să scrie. De exemplu
așa s -a întâmplat în cazul temei Amitié versus Solitude.

4.3 Interpretarea chestionarului final
În urma aplicării chestionarului final, am aflat care au fost activită țile preferate ale elevilor
mei, dacă și-ar do ri să mai lucreze pe grupe și dac ă într -adevăr aceste activită ți de redactare le -au
fost utile și simt c ă au început să redacteze mai u șor în limba francez ă.
Chestionarul a fost completat de către 21 de elevi dintr -un număr total de 28. To ți cei
prezen ți au completat chestionarul, ceilal ți 7 fiind absenți la acea dat ă. Am remarcat că absolut to ți
elevii au considerat utile aceste activită ți și c ă le-a plăcut să lucreze pornind de la un stimul vizual.
Elevii au considerat că acest gen de activitate le dezvol tă creativitatea. Lucrând pe grupe, au fost de
părere că este mai u șor s ă te exprimi liber, decât dacă ar fi lucrat individual și au înv ățat să își
organizeze a rgumentele după ce au ascultat toate părerile din cadrul grupei. Elevii și-ar dori să mai
lucrez e astfel, pentru că este mai u șor să redactezi cu ajutorul unui dicționar, dar mai ales cu ajutorul
colegilor.
Au apreciat temele, nedis plăcându -le în mod special vreuna dintre ele. La aceste teme am remarcat
și eu cele mai bune rezultate în ceea ce prive ște modul de redactare în limba franceză al elevilor.
Topul celor 3 teme apreciate de elevi:

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 42
Limba Franceză clasa a XI -a

La fin alul celor patru luni , am în țeles c ă dacă alegi activită ți pe placul elevilor, aceștia
reușesc s ă dobândească anumite abilită ți cu ușurinț ă.
În cazul meu , nu toate grupele au evoluat, dar cu siguran ță trei dintre acestea, și-au
îmbunătă țit stilul de redactare, deoarece au pornit de la un nivel sc ăzut, iar pe par cursul activită ților
au reușit să progreseze. La finalul cercetării, membrii celor trei grupe su nt cei care au reușit să
argumenteze cel mai corect. Tot aceștia au început să efectueze și temele pentru acasă sau alte
sarcini de redactare primite în timpul orelor de limba franceză. Elevii au realizat că exersând și
lucrând cât mai mult pot face progre se vizibile.

films francais
vs.
films americains
63%
cosmetiques chers
ou cosmetiques
pas chers
37%amitie vs.solitude
26%
0%Top 3 activit ăți preferate de elevi

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 43
Limba Franceză clasa a XI -a
Capitolul V
Concluzii

Am observat că pe parcursul derulării activităților la clasă, elevii nu doar că s -au implicat
activ în rezolvarea sarcinilor de lucru, dar au și reușit să își îmbunătățească nivelul de redactare în
limba franceză . Nu au reușit să atingă un nivel foarte ridicat, dar evoluția este clar vizibilă.
Grupele care au participat mereu la aceste activități sunt cele care au progresat .
Lucrând pe grupe, elevii au învățat să colaboreze cu membrii echipei, să le asculte pă rerile și
să țină cont de ele atunci când redactează textul la nivel de echipă. De asemenea, elevii au început să
fie mult mai atenți la detalii, lucru care i -a ajutat să redacteze niște texte mai interesante.
La momentul zero elevii nu redactau aproape deloc în limba franceză, iar în momentul în
care cercetarea s -a încheiat, anumiți elevi deja au reușit să facă acest lucru. Recunosc că mi -ar fi
plăcut ca absolut toți elevii care au participat la aceste activități să fi progresat pe acest palie r, dar
lucru acesta nu a fost cu putință. Exact cum am spus și în capitolul dedicat analizei rezultatelor, doa r
elevii grupelor 1, 2 și 5 și -au îmbunătățit vizibil modul de redactare.
Faptul că temele de redactare au fost alese de ei, mi -a demonstrat un lucru import ant, acela
că atunci când faci ce-ți place, înveți cu plăcere. Însă și atunci când alegi tu temele de lucru nu este
tocmai suficient, deoarece trebuie să faci un efort și îți dai silința ca acel lucru să iasă bine. N u este
posibil ca rezultatele să apară i mediat, așa cum se aștepau membrii grupelor 3 și 4. Acești elevi am
considerat că s -au dat bătuți mult prea repede, abandonând lupta. Sarcinile de lucru li s -au părut
interesante și pe placul lor, dar voiau să reușească a redacta corect mult mai repede. El evii au crezut
că datorită temelor, argumentarea va fi extrem de ușor de realizat, lucru total eronat.
Elevii nu au înțeles că nu vor putea redacta perfect într -un timp atât de scurt.

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 44
Limba Franceză clasa a XI -a
5.1. Limitele cercetării
Consider că limita cea mai importantă est e legată de fluctuația membrilor grupelor, deoarece
acestea nu au avut mereu același număr de componenți și faptul că anumiți elevi au migrat uneori la
alte grupe.
Consider că o limită a fost tocmai lipsa timpului. Pentru ca lucrurile să fi decurs mult mi
bine, aș fi avut nevoie de mai mult timp. Unele teme de redactare pe care elevii le -au ales, nu au
mai putut fi aplicate din lipsă de timp. Cred că dacă elevii ar fi redactat mai mult în limba france ză,
ar fi exersat practic mai mult și astfel, progresul ar fi fost și mai vizibil.
De asemenea consider că ar fi trebuit să specific câte cuvinte sau rânduri ar trebui să conțină
redactările lor. Acest lucru era necesar, pentru că unele grupe au riscat și au scris mult mai mult față
de alte grupe. Motivul fii nd unul cât se poate de plauzibil și anume o argumentare completă.
Anumite grupe, de exemplu grupa 2, chiar dacă a evoluat a argumentat mereu extrem de
puțin. Membrii acestei grupe nedorind să comită prea multe greșeli. Nu consider acesta ca fiind un
lucru negativ, dar nici un lucru corect. Elevii ce formau grupa 2, nu au părăsit parcă acea zonă de
confort, care oarecum i -a protejat.
Nu le -am putut face observații, deoarece nu am dorit să schimb regulile pe parcurs. Am
considerat că fiind totuși slabi l a acest capitol, nu ar trebui să le impun anumite reguli, pe care ei nu
le-ar fi putut respecta întocmai. Acum consider că un număr clar de rânduri pe care redactările ar fi
trebuit să le dețină, poate i -ar fi ajutat mai mult.
O altă limită consider că a f ost și faptul că băieții nu și -au ales și ei o temă de interes, atunci când
fetele au redactat pe baza imaginilor legate de cosmetice. Chiar dacă au lucrat alte tipuri de exerc iții
la limba franceză, cred că era mult mai benefic dacă și ei ar fi argumentat . Astfel și -ar putut exprima
părerea pe o temă aleasă de ei și aș fi putut vedea și eu mult mai clar care sunt preferințele lor a tât în
ceea ce privește tema de lucru, dar și punctul de vedere susținut în argumentare.
De asemenea consider că un mare minus este absentarea grupei trei la două dintre activități,
ceea ce înseamnă că nu i -am putut urmări constant, deci nu pot vorbi despre o evoluție vizibilă în
cazul lor. Deja aici intră în discuție o fluctuație a grupelor, eu pornind la drum cu un număr de ci nci,
dar din păcate acest număr de g rupe nu a fost mereu respectat.

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 45
Limba Franceză clasa a XI -a

5.2. Punctele forte ale cercetării
Am observat că un punct forte al lucrării a fost alegerea temelor de către elevi. Pentru ei
acest lucru a contat foarte mult, au observat că am încred ere în ei și îi consider ca fiind persoane
mature, capabile să ia decizii corecte care să îi avantajeze. Faptul că ei au ales temele de lucru, i-a
făcut să se implice activ în rezolvarea sarcinilor de lucru. Într -adevăr nu toți elevii s -au implicat în
proporție de sută la sută, dar cei mai mulți dintre ei au facut -o.
Lucrând ceva nou, de asemenea consider că a fost un plus. Elevii nu mai redactaseră
niciodată pornind de la un stimul vizual, lucru care m -a surprins, dar nu m -a făcut să renunț la idee,
mai ales când am văzut entuziasmul lor. Noutatea i -a atras pe elevi, deoarece devenise plictisitor
pentru ei să rezolve doar exercițiile din manual. Consider că redactarea pornind de la un stimul
vizual a fost într -adevăr un lucru pozitiv, fiindcă este mult ma i ușor să scrii despre lucrurile care
reprezintă interes pentru tine.
Redactarea s -a îmbunătățit și datorită formei de organizare a clasei. Lucrul pe grupe este deci
și acesta un plus. Grupele s -au format în funcție de dorințele elevilor, în funcție de pr ietenie.
Nu am vrut să le impun cu cine să lucreze, pentru că ei s -au așezat exact cu persoanele cu care
puteau relaționa cel mai bine și cel mai ușor, așadar ei aveau lucruri în comun cu ceilalți membri a i
grupei. Era clar că în acest mod ei pot aduna mul t mai ușor argumentele necesare în compunerea
redactărilor. De aceea unele grupe chiar au progresat, pentru că au putut face un lucru împreună cu
persoanele cu care se înțelegeau cel mai bine și pe care se puteau baza. Unii membri ai grupelor
fiind extrem de motivați să realizeze cât mai bine redactările, tocmai pentru că lucrau cu prietenii lor
și voiau ca produsul lor să fie unul bun.
Un alt plus a fost și lucrul cu dicționarul. Elevii nu cunoșteau foarte multe cuvinte în limba
franceză, dar dicționarel e online i -au ajutat să depășească acest impediment. Am observat că și în
timpul orelor de limba franceză, elevii au început să folosească tot mai des dicționarele online, lu cru
care m -a bucurat.
Cuvintele suport au fost și ele un lucru bun, pentru că le -a oferit sprijin elevilor în realizarea
argumentărilor. Am considerat că oferindu -le o serie de cuvinte legate de tema de redactare le va fi
de ajutor.

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 46
Limba Franceză clasa a XI -a
Atenția pe care au început să o ofere exprimării gramaticale. Regulile învățate la ora de
limba franc eză legate de concordanța timpurilor, dar și alte probleme de gramatică discutate la oră,
le-au fost de folos. Elevii au ținut seama de ele, pentru a se exprima cât mai corect și pentru a reuși
să depășească această problemă, care părea a fi de nerezolvat.
Consider că progresul grupelor s -a produs datorită formei de organizare a clasei, adică
lucrului pe grupe, deoarece elevii s -au simțit confortabil în acest mod, dar și activităților pe baza
imaginii, acest tip de activitate fiind o noutate pentru ei, exp rimându -și interesul în mod vădit în
relaizarea sarcinilor de lucru, tocmai pentru că imaginile au reprezentat teme din sfera lor de interes.
Pe viitor dacă aș mai fi avut ocazia să predau la această clasă limba franceză, cu siguranță aș
fi aplicat în cont inuare astfel de teme de redactare. Consider că elevii ar fi putu t astfel, evolua mult
mai mult, deorece acest stil de lucru îi avantaja și mai ales le plăcea. Ținând seama de preferințel e
elevilor se pot realiza mult mai ușor anumite lucruri, pentru că as tfel ei se implică, își dau cu
adevărat interesul dorind să progreseze. Ei încep să vadă că nu este greu să realizezi ceva dacă ace l
ceva se poate rezolva altfel decât își închipuiau la o primă vedere. Elevii care au progresat datori tă
redactărilor pe baza stimulului vizual, au fost de părere că în acest mod ar putea învăța de la zero o
altă limbă străină, iar în ceea ce privește limba franceză, ar putea să o învețe la un nivel avansat.

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 47
Limba Franceză clasa a XI -a

Referințe

1. Arheim, R. (1979). ”Arta și percepția vizual ă. O psiohologie a văzului creator .” (Florin Ionescu,
traducător). Bucure ști: Editura Meridiane.
2. Gardner, H. (2007). ”Inteligențe multiple. Noi orizonturi pentru teorie și practică.” București:
Editura Sigma.
3. Gitu, S. (2006) . ”Învățarea vizual ă în România .” Preluat pe 22 mai 2016 de pe http://www.die –
bonn.de/visual/romana/materialien/National%20report_Romaina_ro.pdf
4. Sâmihăian, F., Norel, M. (2011). ”Didactica limbii și literaturii române I. ” Proiect cofinanțat
din Fondul Social European prin Programul Op erațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007 -2013 ”Investește în oameni! ”
5. Programe Școlare pentru Ciclul Superior al Liceului, Limba Franceză, Filiera Teoretică, toate
profilurile și specializările, Filiera Voc ațională, toate profilurile și specializările, Clasele a XI-a a
XII-a.
6.http://trema.revues.org/2402
7.https://images.googl e.com/

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 48
Limba Franceză clasa a XI -a

Anexe
Anexa I

Instrumente de cercetare
Chestionar de interes:

Nume:
Clasă:

Chestionar

Fiecare răspuns oferit, va fi argumentat în maxim două fraze.

1.Ce posturi TV fran țuzești urm ăriți/ați urm ărit?

2.Asculta ți muzic ă în limba franceză?

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 49
Limba Franceză clasa a XI -a
3.Cunoa șteți versurile vreunui cântec în limba francez ă?

4.Ce filme fran țuzești ati vizionat?

5.Ați corespondat vreodat ă cu o persoană din Fran ța, prin scrisori sau e -mail?

6.Ce locuri din Fran ța v-ați dori s ă vizita ți?

7.Despre ce teme legate de spa țiul francofon ați dori s ă redacta ți texte, la ora de limba francez ă?

8.Alege ți trei teme de redactare în limba francez ă, în func ție de interesele voastre.

9.Când spune ți Franța, care este primul lucru la care v ă gândi ți?

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 50
Limba Franceză clasa a XI -a

Chestionar final:
Nume:
Clasă:
Chestionar

Răspunde ți la urm ătoarele întrebări:

1.Care a fost tema de redactare care v -a plăcut cel mai mult? De ce?

2.Care a fost tema care nu v -a plăcut deloc? De ce?

3.Crede ți că modalitatea de lucru (lucrul pe grupe), a fost cea mai bună alegere? Argumenta ți-vă
răspunsul.

4.Pe viitor v -ar plăcea să mai lucra ți pe baza imaginilor? Argumentați -vă răspunsul.

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 51
Limba Franceză clasa a XI -a
5.Considera ți că activită țile de redacta re au fost utile utile pentru a vă îmbunătă ți nivelul de limba
franceză? Argumenta ți-vă răspunsul.

6.Ce reprezintă imaginea pentru voi, în urma activită ților desf ășurate la ora de limba francez ă?

Grilă de observare și evaluare a redactării:

Nr.
Crt. Nr. Dată
Grupă
Numele elevilor
din grupă Exprimă ce îi
place/ Ce nu îi
place
Limbă corectă
Structură
coerentă a
argumentelor
motiv+explicație
DA/ NU FB, B, S FB, B, S

Anexa II

Suport Vizual -Imagini
La vie en ville ou à la campagne? Plu tôt ville ou plutôt campagne ?

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 52
Limba Franceză clasa a XI -a

Amitié vs Solitude

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 53
Limba Franceză clasa a XI -a

Petit-Déjeuner Roumain ou Petit -Déjeuner Français ?

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 54
Limba Franceză clasa a XI -a

Cosmetiques chers ou Cosmetiques pas chers ? Grandes Marques ou Marques en Grande Surface ?

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 55
Limba Franceză clasa a XI -a

L’Art Roumain ou L’Art F rançais ? Que choisiriez -vous ?

Paul Cezanne -Jeune fille i talienne reposant sur son
coude (1896)

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 56
Limba Franceză clasa a XI -a

Nicolae Grigore scu- Paysanne au foulard (1885)

Films Français ou Films Americains ?

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 57
Limba Franceză clasa a XI -a

Anexa III :
Lucrările elevilor

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 58
Limba Franceză clasa a XI -a

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 59
Limba Franceză clasa a XI -a

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 60
Limba Franceză clasa a XI -a

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 61
Limba Franceză clasa a XI -a

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 62
Limba Franceză clasa a XI -a

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 63
Limba Franceză clasa a XI -a

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 64
Limba Franceză clasa a XI -a

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 65
Limba Franceză clasa a XI -a

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 66
Limba Franceză clasa a XI -a

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 67
Limba Franceză clasa a XI -a

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 68
Limba Franceză clasa a XI -a
Anexa IV:
Fotografii ale elevilor realizate pe parcursul activităților
4.1La vie en ville ou à la campagne? Plutôt ville ou plutôt campagne?

4.2 Amitié vs. Solitude

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 69
Limba Franceză clasa a XI -a

4.3 Petit -déjeuner français ou Petit -déjeuner roumain?

4.4 Cosmetiques che rs ou Cosmetiques pas chers? Grandes marques ou Marques en grande
surface?

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 70
Limba Franceză clasa a XI -a

4.5 L’Art Français ou L’ Art Roumain? Que choisiriez -vous?

4.6 Films Français ou Films Americains?

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 71
Limba Franceză clasa a XI -a

Anexa V:
Cuvintele suport

Cosmetiques chers ou Cosmetiques pas chers? G randes marques ou marques en grande surface ?

Dezvoltarea abilit ăților de comunicare scris ă. Puterea imaginii 72
Limba Franceză clasa a XI -a
L’Art Français ou L’Art Roumain? Que choisiriez -vous?

Films Français ou Films Americains ?