Punctul de Vedere al Institutiilor de Cultura din Romania cu Privire la Oportunitatea Organizarii Contabilitatii de Gestiune Si a Calculatiei Costurilor

1. Stabilirea obiectivelor și ipotezelor

Obiectivul general:

Cunoașterea necesității, oportunității și a beneficiilor organizării contabilității de gestiune și a calculației costurilor în instituțiile publice de cultură din România

Obiectivele specifice:

1) Cunoașterea necesității organizării contabilității de gestiune și a calculației costurilor în instituțiile publice de cultură din România

2) Cunoașterea oportunității organizării contabilității de gestiune și a calculației costurilor în instituțiile publice de cultură din România

3) Cunoașterea beneficiilor organizării contabilității de gestiune și a calculației costurilor în instituțiile publice de cultură din România

4) Care ar fi formele de implementare a contabilității de gestiune, metodele contabilității de gestiune, modul de înregistrare a veniturilor și cheltuielilor

Ipoteze:

Ținând seama de obiectivele enunțate, am formulat următoarele ipoteze:

1) Instituțiile publice de cultură din România consideră ca necesară și oportună organizarea contabilității de gestiune și a calculației costurilor;

2) Instituțiile publice de cultură din România cunosc beneficiile organizării contabilității de gestiune și a calculației costurilor;

3) Există o preferință pentru aplicarea metodei ABC ca metodă a contabilității de gestiune;

4) Există o asociere semnificativă între categoria instituției în funcție de tipul activității prestate, pe de o parte, și tipurile de metode ale contabilității de gestiune ce ar putea fi aplicate, modul de înregistrare al veniturilor și cheltuielilor și motivele pentru care s-ar implementa metode de calculație a costurilor, pe de altă parte;

5) Există o asociere semnificativă între categoria instituției în funcție de modul de finanțare, pe de o parte, și importanța informațiilor furnizate de costuri în luarea deciziilor manageriale, tipurile de metode ale contabilității de gestiune ce ar putea fi aplicate și modul de înregistrare al veniturilor și cheltuielilor, pe de altă parte;

2. Metodologia cercetării

În vederea luării deciziei de efectuare a cercetării privind organizarea contabilității de gestiune și a calculației costurilor în instituțiile publice de cultură din România, am parcurs următoarele etape: identificarea și apoi definirea problemei de rezolvat, determinarea alternativelor de realizare a cercetării, evaluarea alternativelor, selectarea alternativei optime și implementarea alternativei selectate.

Etapele implicate în desfășurarea unui studiu sunt:

Definirea problemei supuse cercetării este prima etapă a unei cercetări. Problema decizională reprezintă situația care constituie o problemă reală pentru decident sau o ocazie favorabilă pe care acesta ar dori să o cunoască mai bine și să o valorifice. Incorecta stabilire a problematicii cercetării atrage după sine pierderi financiare, precum și pierderea timpului, care ar putea fi utilizat în alte scopuri.

Identificarea obiectivelor și elaborarea ipotezelor cercetării reprezintă etapa următoare în cadrul cercetării. Obiectivele se trasează în funcție de necesitățile studiului. De regulă orice cercetare are obiective de bază și obiective derivate. În cadrul unei cercetări există întotdeauna o bază de date cunoscută operatorilor. Această bază de date, disponibilă permite operatorilor stabilirea ipotezelor. Cercetarea poate fi un eșec, dacă obiectivele au fost incorect sau neclar definite.

Selectarea surselor de informații

În cadrul unei cercetări un rol important îl dețin sursele de informații. Informațiile trebuie să fie corecte, actuale, disponibile, în concordanță cu realitatea.

În funcție de felul informației furnizate se pot distinge surse de informații primare și surse de informații secundare. Această diferențiere între surse este dată de scopul pentru care informația a fost înregistrată. Dacă informația este obținută cu un scop precis pentru cercetare, vorbim de o informație primară. În cazul în care informația deservește altor cercetări viitoare, ea devine o informație secundară. Informațiile pot fi obținute fie gratuit, fie contra cost în funcție de sursa de proveniență.

Stabilirea metodelor de culegere și sistematizare a datelor și informațiilor

După ce problematica cercetării a fost stabilită, se cunosc obiectivele și s-au luat în vedere ipotezele de lucru este necesară stabilirea metodelor de culegere și sistematizare a datelor. Principalele metode de culegere a informațiilor utilizate în cercetare sunt:

Investigarea surselor statistice – care permite investigarea datelor și informațiilor existente. Vorbim de cercetarea de birou care are la bază analiza bazelor de date existente.

Metodele de cercetare directă – care se concretizează în obținerea informațiilor de la purtătorii lor. Printre aceste metode se înscriu – interviurile structurate, semistructurate sau nestructurate, observarea, sondajul, reuniunile focalizate în grup.

Experimentul – care se desfășoară în condiții controlate. Se bazează pe principiul cauză-efect.

Simularea – care permite studierea unui sistem prin intermediul unui alt sistem înlocuitor

Recoltarea informațiilor

Se concretizează în culegerea informațiilor de la subiecții cercetărilor. Ca și instrumente de culegere a informațiilor se utilizează chestionarul și interviul.

Prelucrarea informațiilor are în vedere aducerea informațiilor la o formă care permite analiza și interpretarea lor. Etapa se realizează prin editarea și codificarea informațiilor. Editarea implică revizuirea datelor. Prin codificare fiecare variantă de răspuns primește un cod numeric, care ușurează interpretarea lor. În urma prelucrării, informațiile pot fi analizate.

Analiza și interpretarea datelor

O etapă foarte importantă a programului de desfășurare a unei cercetări o constituie stabilirea metodologiei de analiză a datelor și informațiilor culese cu ajutorul mijloacelor de investigare.

După ce datele statistice și celelalte materiale obținute în cursul anchetei au fost adunate, revizuite și catalogate, se poate trece la fazele finale ale analizei, adică la identificarea tendințelor și a corelațiilor dintre datele obținute, apoi la așezarea lor într-o formă intuitivă, chiar schematică, astfel încât să se obțină în final o formă de prezentare cât mai semnificativă.

Analiza informațiilor reprezintă un proces complex și sistematic de aplicare a tehnicilor statistico-matematice, în scopul extragerii din baza de date și informații culese cu ajutorul mijloacelor de investigare, a celor necesare finalizării cercetării prin prelucrarea și interpretarea lor potrivit cerințelor procesului decizional.

Redactarea studiului și prezentarea informațiilor

Este etapa cu care se încheie o cercetare, dar este obligatorie. Ea cuprinde nu numai rezultatele și concluziile cercetării, ci și obiectivele, costurile, metodologia aplicată.

2.1. Sursele de informații utilizate

Subiecții cercetării au fost instituțiile publice de cultură din România. Cercetarea realizată este o cercetare exploratorie, de teren. Studiul s-a realizat în județele Prahova, Buzău, Dâmbovița, Argeș și Municipiul București și a vizat, cum am mai precizat, instituțiile publice de cultură.

2.2. Definirea eșantionului

În eșantion au fost cuprinse toate instituțiile publice de cultură, mai precis: muzeele, teatrele, operele, filarmonicile, bibliotecile, casele de cultură și centrele culturale din județele Prahova, Buzău, Dâmbovița, Argeș și Municipiul București. Din categoria bibliotecilor am exclus bibliotecile școlare și comunale, fiind de dimensiuni reduse și nereprezentative pentru obiectivul cercetării noastre.

2.3. Metoda de culegere a informațiilor

Metoda utilizată a fost ancheta prin chestionar, utilizată de obicei pentru studiul problemelor din organizații, respectiv poate servi la:

(1) identificarea unor categorii de caracteristici ale populației investigate, cum ar fi: opinii, atitudini, comportamente, aspirații, tendințe, motivații sau cunoștințe;

(2) descrierea, explorarea sau explicarea fenomenelor, tendințelor, comportamentelor identificate.

În elaborarea chestionarului s-a ținut cont de mai multe aspecte:

conținutul întrebărilor

tipul întrebărilor

calitatea formulării întrebărilor

ordinea întrebărilor

precodificarea întrebărilor

Întrebările au fost formulate luându-se în considerare obiectivele cercetării.

Chestionarul cuprinde:

întrebări introductive

întrebări privind modul de ținere a contabilității în instituțiile de cultură

întrebări privind aprecierea respondenților referitor la necesitatea organizării contabilității de gestiune și a calculației costurilor în instituțiile publice de cultură din România

întrebări privind aprecierea respondenților referitor la oportunitatea organizării contabilității de gestiune și a calculației costurilor în instituțiile publice de cultură

întrebări privind cunoașterea beneficiilor organizării contabilității de gestiune și a calculației costurilor

întrebări privind formele de implementare a contabilității de gestiune, metodele contabilității de gestiune, modul de înregistrare a veniturilor și cheltuielilor

În cadrul formulării întrebărilor s-a ținut cont de obiectivitate, de evitarea ambiguităților, de realizarea unei formulări clare, pe înțelesul tuturor subiecților.

Ca modalitate de distribuire și completare a chestionarului am ales varianta contactării inițiale prin e-mail sau prin telefon a instituțiilor cuprinse în eșantion și după obținerea acordului cu privire la participarea la studiu au fost trimise prin poșta electronică chestionarele împreună cu un set de instrucțiuni necesare completării corecte a chestionarului.

Am primit, în final, răspuns la chestionare de la un număr de 70 de instituții publice de cultură, ceea ce ne face să apreciem că eșantionul rezultat este unul reprezentativ.

3. Prelucrarea și analiza datelor

În cadrul cercetării, s-a utilizat analiza simplă a întrebărilor și analiza corelativă a datelor, utilizând tabelul încrucișat și testul χ2 (chi-pătrat). Tabelul încrucișat este unul din cele mai frecvente modalități utilizate pentru analizarea și interpretarea datelor. Arată relația dintre răspunsurile la două întrebări diferite, de felul pătratelor latine.

Testul χ2 (chi-pătrat)

Testul chi-pătrat al asocierii se utilizează atunci când dorim să testăm relația dintre două variabile, ambele măsurate pe scală de tip categorial. Facem precizarea că variabilele categoriale, deși sunt, de regulă, de tip nominal, pot fi atât ordinale, cât și de interval sau de raport. Ceea ce caracterizează o variabilă categorială nu este atât scala de măsurare, cât faptul că primește puține valori, care împart distribuția în categorii de valori.

Testul chi-pătrat al asocierii (independenței) poate fi văzut ca un veritabil test de corelație pentru date categoriale.

Testul χ2 (chi-pătrat) calculează diferența dintre frecvențele observate și cele așteptate pentru fiecare dintre celulele tabelului de încrucișare (de contingență) a celor două variabile. Dacă diferențele sunt nule, atunci cele două variabile sunt independente, iar dacă diferențele sunt mari, atunci rezultatul la testul χ2 tinde să fie semnificativ statistic și prin urmare am putea spune ceva despre gradul de asociere a celor două variabile.

Condițiile aplicării testului χ2 sunt:

Variabilele sunt categoriale;

Observațiile sunt independente;

Categoriile sunt mutual exhaustive – nici un participant nu poate fi în mai mult decât o celulă;

Este recomandabil ca frecvența așteptată să nu ia valori mai mici de 5 (sau, cel puțin, în nu mai mult de 20% dintre celule)

Pentru aplicarea testului în cadrul analizei bivariate se pleacă de la următoarele ipoteze:

H0 – Între frecvențele observate și cele așteptate nu există diferențe semnificative, ceea ce presupune faptul că între cele două variabile analizate nu există legătură

H1 – Există diferențe semnificative între frecvențele observate și cele așteptate, ceea ce semnifică existența unei legături între variabilele analizate

Altfel scrise, ipotezele arată astfel:

H0: Oij = Eij

H1: Oij ≠ Eij .

unde:

i = reprezintă liniile tabelului de la 1 până la r (r = numărul total de linii ale tabelului de contingență)

j = reprezintă coloanele tabelului de la 1 până la c (c = numărul total de coloane ale tabelului de contingență)

Oij = frecvențele observate pentru celulele tabelului de contingență situate la intersecția dintre linia i și coloana j.

Eij = frecvențele așteptate pentru celulele tabelului de contingență situate la intersecția dintre linia i și coloana j.

Pentru aplicarea testului, pe baza frecvențelor observate care sunt prezentate în tabelul de contingență se calculează frecvențele teoretice așteptate presupunând că ipoteza nulă ar fi adevărată. Frecvențele așteptate, notate cu Eij, se determină pornind de la frecvențele observate astfel:

Se calculează o mărime χ2 calc, necesară aplicării testului:

Pentru luarea deciziei, această mărime χ2 calculată se compară cu valoarea teoretică χ2α;df din tabelul repartiției χ2 având în vedere nivelul de semnificație ales și numărul gradelor de libertate calculat astfel:

df=(r-1)(c-1), unde r reprezintă numărul de rânduri iar c numărul de coloane.

Regula de decizie este:

– se acceptă H0 dacă χ2 calc <= χ2α;df

– se respinge H0 și se acceptă H1 dacă χ2 calc > χ2α;df

4. Analiza rezultatelor

4.1. Analiza descriptivă univariată a caracteristicilor eșantionului și a răspunsurilor la chestionar

4.1.1. Categoria în care se încadrează instituția în funcție de tipul activității culturale prestate

Analizând structura eșantionului în funcție de tipul activității pe care-l desfășoară instituțiile care fac parte din acesta, se observă că majoritatea (44,3%) fac parte din categoria muzeelor. Teatrele și operele au o pondere de 21,4%, fiind urmate de casele de cultură și centrele culturale (18,6%). În procente mai mici se regăsesc în structura eșantionului biblioteci (8,6%) și filarmonici (7,1%).

4.1.2. Categoria în care se încadrează instituția în funcție de modul de finanțare

După modul de finanțare, eșantionul este dominat de instituțiile finanțate parțial de la bugetul de stat (91,4%), cele finanțate integral de la bugetul de stat fiind în proporție de 8,6%.

4.1.3. Tipurile de bunuri sau servicii produse

Majoritatea instituțiilor publice de cultură, pe lângă activitatea principală, desfășoară și alte activități culturale. Astfel, din cele 70 de unități cuprinse în eșantion, jumătate se ocupă – fie ca activitate principală, fie ca activitate secundară – cu producerea de expoziții. În ceea ce privește producerea de spectacole, aceasta este apanajul teatrelor, operelor, filarmonicilor, caselor de cultură și a unor centre culturale. Peste 70% din instituțiile de cultură sunt angrenate în producerea de proiecte educaționale și ateliere de creație, în timp ce activitatea de lectură în săli specializate se realizează doar de către biblioteci. Producerea de seminarii, conferințe și work-shopuri este realizată și ea de mai mult de jumătate (58,6%) din instituțiile publice de cultură studiate.

4.1.4. Numărul mediu de personal remunerat alocat activității de expoziții

Majoritatea instituțiilor de cultură cuprinse în eșantion (62,9%) au peste 50 de salariați. Urmează instituțiile cu un număr de angajați cuprins între 21 și 50 (21,4%), apoi cele cu 11-20 salariați (12,9%) și cele foarte mici, până în 10 salariați (2,9%).

4.1.5. Valoarea veniturilor proprii încasate din activitatea desfășurată

Veniturile proprii încasate din activitatea desfășurată de către instituțiile cuprinse în studiul nostru depășesc, în 64,3% din cazuri, suma de 40000 lei. 18,6% dintre instituții încasează anual sume cuprinse între 20001 și 40000 de lei, iar 14,3% sume cuprinse între 10001 și 20000 lei. Doar 2,9% au venituri ce nu depășesc 10000 lei.

4.1.6. Importanța execuției bugetare a anului precedent în modul de întocmire a bugetului de venituri și cheltuieli

Toți respondenții chestionați cu privire la importanța execuției bugetare a anului precedent în modul de întocmire a bugetului de venituri și cheltuieli sunt de părere că aceasta este cel puțin medie. Majoritatea (64,3%) spun că acest lucru este de mare importanță, iar 22,9% cred că are o importanță foarte mare.

4.1.7. Tipurile de venituri preponderente

Pentru aproape toate instituțiile cuprinse în studiu (92,9%) veniturile preponderente sunt formate din subvenții. Doar 7,1% au preponderent venituri din activități diverse (vânzări de bilete).

4.1.8. Tipul de cheltuială cu ponderea cea mai mare în venit

85,7% dintre respondenți declară că ponderea cea mai mare din cheltuieli o au salariile. În proporții egale (7,1%) sunt cei care spun că cea mai mare pondere o dețin cheltuielile cu bunurile și servicii, respectiv cheltuielile de capital.

4.1.9. Organizarea contabilității de gestiune

Procentul instituțiilor care au organizată, conform declarației lor, contabilitatea de gestiune este extrem de mic (5,7%), restul neavând organizată această formă de contabilitate.

4.1.10. Necesitatea organizării contabilității de gestiune și calculație a costurilor în instituțiile publice de cultură

Deși, majoritatea instituțiilor de cultură nu au organizată contabilitatea de gestiune, 97,1% declară că aceasta este importantă pentru fiecare instituție. Cele 2 instituții care au declarat că organizarea contabilității de gestiune nu este importantă, nu au mai continuat completarea chestionarului, acesta având ca obiect doar culegerea de informații de la instituțiile care cred în importanța organizării acestui tip de contabilitate.

4.1.11. Motivul principal pentru care s-ar implementa metode de calculație a costurilor

Părerile privind motivul principal pentru care s-ar implementa metode de calculație a costurilor sunt destul de împărțite. Astfel, 36,8% cred că acest lucru e necesar pentru a obține informații mai precise și mai clare privind costurile de producție, 29,4% sunt de părere că motivul principal este alocarea mai precisă a costurilor indirecte, în timp ce 29,4% spun că motivul este îmbunătățirea controlului și managementului costurilor. Reducerea costurilor și elaborarea unor strategii de fixare a prețurilor sunt invocate ca motiv pentru implementarea metodelor de calculație a costurilor de 10,3% dintre respondenți.

4.1.12. Existența unor preocupări privind implementarea contabilității de gestiune și calcularea costurilor

Din nefericire, deși organizarea contabilității de gestiune este considerată foarte importantă, au existat doar preocupări timide privind implementarea acesteia, realizate de doar 5,9% dintre cei chestionați.

4.1.13. Oportunitatea organizării contabilității de gestiune și calculația costurilor în instituțiile de cultură

Toți cei care au completat chestionarul consideră oportună organizarea contabilității de gestiune și calculația costurilor în instituțiile de cultură.

4.1.14. Pentru implementarea contabilității de gestiune sunt necesare:

88,2% consideră că pentru implementarea contabilității de gestiune este necesară folosirea de conturi analitice pentru conturile de venituri și cheltuieli pe fiecare purtător de cost. 8,8% consideră necesară folosirea unui sistem extracontabil și doar 2,9% folosirea unui sistem paracontabil.

4.1.15. Forma de implementare a contabilității de gestiune

Ca formă de implementare a contabilității de gestiune, majoritatea respondenților (69,1%) spun că s-ar putea face utilizând softuri speciale de implementare a contabilității bugetare în contabilitatea de gestiune. Unii (19,1%) cred că implementarea s-ar putea realiza utilizând formularistica specială adaptată instituțiilor bugetare, în timp ce alții (11,8%) cred că s-ar putea realiza utilizând compartimente specializate pentru analiză, decizie și postcalcul.

4.1.16. Cât de importante ar fi informațiile furnizate de costuri în luarea deciziilor manageriale?

Peste 90% dintre instituțiile cuprinse în eșantion cred că informațiile furnizate de costuri în luarea deciziilor manageriale sunt de mare și de foarte mare importanță, doar 7,4% acordându-le o importanță medie.

4.1.17. Din punct de vedere managerial implementarea contabilității de gestiune în instituția dumneavoastră ar îmbunătăți calitatea deciziei prin:

Ceva mai mult de jumătate dintre respondenți (52,9%) sunt de părere că din punct de vedere managerial implementarea contabilității de gestiune ar îmbunătăți calitatea deciziei prin control. 20,6% cred că implementarea ar îmbunătăți calitatea deciziei prin planificare și 16,2% prin diminuarea costurilor. Ceva mai puțini (7,4%) sunt cei care cred că implementarea contabilității de gestiune ar îmbunătăți calitatea deciziei prin creșterea calității serviciilor oferite.

4.1.18. Ce tipuri de metode ale contabilității de gestiune ar putea fi aplicate

64,7% dintre instituțiile cuprinse în studiu consideră că ar putea fi aplicată ca metodă a contabilității de gestiune metoda ABC. Există totuși și alte păreri. Astfel, 14,7% cred că ar putea fi aplicată metoda globală de calculație a costurilor, 10,3% cred în metoda pe comenzi, 5,9% în metoda standard cost și 4,4% în metoda costurilor directe.

4.1.19. În ce măsură, informațiile obținute din aplicarea metodelor de calculație ar fi utile pentru determinarea costurilor de producție a produselor sau serviciilor

Măsura în care informațiile obținute din aplicarea metodelor de calculație ar fi utile pentru determinarea costurilor de producție a produselor sau serviciilor este percepută diferit de la respondent la respondent. 45,6% consideră că informațiile menționate sunt utile în foarte mare măsură, 26,5% cred că acestea sunt utile în mare măsură, 19,1% într-o măsură medie, iar 8,8% cred în utilitatea lor într-o mică măsură.

4.1.20. În ce măsură, informațiile obținute din aplicarea metodelor de calculație ar fi utile pentru analiza detaliată a cheltuielilor

În ceea ce privește utilitatea informațiilor obținute din aplicarea metodelor de calculație pentru analiza detaliată a cheltuielilor, părerea respondenților este unanimă. Informațiile sunt utile în mare și în foarte mare măsură.

4.1.21. În ce măsură, informațiile obținute din aplicarea metodelor de calculație ar fi utile pentru a stabili modalități de îmbunătățire a unui produs, serviciu sau proces de producție

Părerea că informațiile obținute din aplicarea metodelor de calculație ar fi utile pentru a stabili modalități de îmbunătățire a unui produs, serviciu sau proces de producție este împărțită în proporții relativ egale între instituțiile respondente. Astfel, 26,5% cred că informațiile sunt utile în foarte mare măsură, 26,5% cred că sunt utile în mare măsură, 29,4% cred că utilitatea este într-o măsură medie, în timp ce 17,6% cred într-o mică măsură în utilitatea informațiilor.

4.1.22. În ce măsură, informațiile obținute din aplicarea metodelor de calculație ar fi utile pentru îmbunătățirea rezultatelor financiare

Și în ceea ce privește măsura în care informațiile obținute din aplicarea metodelor de calculație ar fi utile pentru îmbunătățirea rezultatelor financiare, răspunsurile sunt variate. Rezultatele sunt prezentate în tabelul și graficul de mai jos.

4.1.23. În funcție de metoda contabilității de gestiune care ar putea fi aplicată, care poate fi modul de înregistrare al veniturilor și cheltuielilor

Referitor la modul de înregistrare al veniturilor și cheltuielilor, în funcție de metoda contabilității de gestiune care ar putea fi aplicată, părerile sunt împărțite, în proporții relativ egale, între modul de înregistrare pe centre de cost (50%) și modul de înregistrare pe obiecte de calculație (41,2%). Doar 8,8% cred că modul de înregistrare al veniturilor și cheltuielilor cel mai indicat ar fi pe centre de responsabilitate.

4.1.24. Ritmul de transfer din contabilitatea financiară în contabilitatea de gestiune

Transferul trimestrial al informațiilor din contabilitatea financiară în contabilitatea de gestiune este ritmul preferat de 70,6% din instituțiile cuprinse în studiu. 20,6% preferă un transfer lunar al informațiilor, în timp ce 5,9% preferă un transfer semestrial, iar 2,9% un transfer anual.

4.1.25. În luarea deciziilor privind nivelul costurilor ce costuri sunt analizate

Fiind vorba de instituții publice, în luarea deciziilor privind nivelul costurilor sunt analizate în principal, de către 60,3% dintre respondenți, costurile calculate în legătură cu bugetul de funcționare. Totuși, în 39,7% dintre instituții sunt analizate costurile calculate în urma unei analize tehnico-materiale.

4.1.26. Utilizări pe care le-ar putea avea contabilitatea de gestiune în vederea controlării costurilor

Cea mai frecventă utilizare pe care o poate avea contabilitatea de gestiune în vederea controlării costurilor este considerată fundamentarea bugetului de venituri și cheltuieli în opinia a 60,3% dintre respondenți. 26,5% sunt de părere că cea mai importantă utilizare a contabilității de gestiune ar fi pentru menținerea unui echilibru bugetar, în timp ce 13,2% cred în utilizarea contabilității de gestiune ca ajutor în oportunitatea desfășurării unor alte activități.

4.1.27. Cel mai important rezultat ce ar putea fi obținut prin implementarea contabilității de gestiune

Ierarhia celor mai importante rezultate ce ar putea fi obținute prin implementarea contabilității de gestiune este, conform părerii respondenților, următoarea: o mai bună fundamentare a necesarului de fonduri pentru obținerea acestora de la organismele finanțatoare (precizată de 36,8% dintre respondenți), reducerea costurilor (32,4%), obținerea de informații mult mai corecte, necesare pentru luarea deciziilor strategice (16,2%) și creșterea satisfacției clienților (14,7%).

4.2. Analiza interrelațională

4.2.1. Relația dintre categoria instituției în funcție de tipul de activități prestate și motivul principal pentru care s-ar implementa metode de calculație a costurilor

Pentru a testa relația dintre categoria instituției în funcție de tipul de activități prestate și motivul principal pentru care s-ar implementa metode de calculație a costurilor, am utilizat testul chi-pătrat, pentru calcularea căruia am pornit de la următoarele ipoteze:

Ipoteza H0=Nu există diferențe semnificative între categoria instituției în funcție de tipul de activități prestate și motivul principal pentru care s-ar implementa metode de calculație a costurilor

Ipoteza H1=Există diferențe semnificative între categoria instituției în funcție de tipul de activități prestate și motivul principal pentru care s-ar implementa metode de calculație a costurilor

Întrucât p<0.05, se acceptă ipoteza H1.

Testul Chi pătrat bivariat (χ2) a indicat existența unei asocieri semnificative între categoria instituției în funcție de tipul de activități prestate și motivul principal pentru care s-ar implementa metode de calculație a costurilor. Chi pătrat (df=12 N=68)=24,785; p = 0,016. Astfel, din tabelul de contingență de mai jos, se observă că instituțiile precum muzeele și bibliotecile au ca principal motiv pentru implementarea metodelor de calculație a costurilor, îmbunătățirea și controlul managementului acestora, în timp ce pentru instituții de genul teatrelor, filarmonicilor și operelor motivul principal îl constituie obținerea de informații precise și clare privind costurile de producție.

Coeficientul V a lui Cramer de evaluare a mărimii efectului, calculat în tabelul de mai sus, reflectă gradul de asociere dintre cele două variabile. Valoarea coeficientului de 0,349 reflectă că asocierea dintre cele două variabile analizate este de intensitate medie.

4.2.2. Relația dintre categoria instituției în funcție de tipul de activități prestate și forma de implementare a contabilității de gestiune

Analizând relația dintre categoria instituției în funcție de tipul de activități prestate și forma de implementare a contabilității de gestiune, aceasta se dovedește a nu fi semnificativă statistic. Astfel, preferința pentru o formă de implementare a contabilității de gestiune nu depinde de tipul instituției de cultură. Din tabelul de contingență de mai jos se observă că majoritatea instituțiilor, indiferent de tipul activității desfășurate, preferă ca formă de implementare a contabilității de gestiune utilizarea de softuri speciale de implementare.

4.2.3. Relația dintre categoria instituției în funcție de tipul de activități prestate și importanța informațiilor furnizate de costuri în luarea deciziilor manageriale

Părerea majorității respondenților, indiferent de categoria din care fac parte, este că informațiile furnizate de costuri în luarea deciziilor manageriale sunt importante și foarte importante. Doar câțiva respondenți din categoria muzeelor (6,7%) și teatrelor (6,7%) cred că importanța informațiilor furnizate de costuri în luarea deciziilor de management este medie. Aceeași părere o au și 40% dintre instituțiile din categoria bibliotecilor.

4.2.4. Relația dintre categoria instituției în funcție de tipul de activități prestate și ce tipuri de metode ale contabilității de gestiune ar putea fi aplicate

Rezultatele obținute în urma aplicării testului chi-pătrat ne arată o corelație semnificativă statistic (χ2=66,114, df=16, p=0,001) între categoria instituției în funcție de tipul activității prestate și tipurile de metode ale contabilității de gestiune ce ar putea fi aplicate. Analizând și datele din tabelul de contingență, se observă că metoda ABC este preferată de instituții precum muzeele (80%), teatrele și operele (60%), filarmonicile (60%), casele de cultură și centrele culturale (53,8%), în timp ce în biblioteci este preferată mai ales metoda standard cost (80%).

Valoarea coeficientului V a lui Cramer (Cramer’s V=0,493) ne indică o relație de intensitate medie spre puternică între cei doi factori: structura instituției în funcție de tipul de activități prestate și metodele contabilității de gestiune ce ar putea fi aplicate

4.2.5. Relația dintre categoria instituției în funcție de tipul de activități prestate și modul de înregistrare al veniturilor și cheltuielilor

La trecerea în revistă a valorilor cuprinse în tabelul de contingență de mai jos și a rezultatului testului chi-pătrat (χ2=18,182, df=8, p=0,020) se observă corelația, semnificativă statistic, ce există între categoria instituției în funcție de tipul de activități prestate și modul de înregistrare al veniturilor și cheltuielilor. Astfel, în muzee și casele de cultură este preferat într-o masură mai mare modul de înregistrare a al veniturilor și cheltuielilor pe centre de cost, în timp ce în teatre (66,7%) și în biblioteci (100%), precum și într-un număr destul de mare de filarmonici (40%) este preferat modul de înregistrare al veniturilor și cheltuielilor pe obiecte de calculație. Cofecientul V a lui Cramer ne indică o legătură de intensitate moderată între cele două variabile.

4.2.6. Relația dintre categoria instituției în funcție de tipul de activități prestate și frecvența transferului din contabilitatea financiara in contabilitatea de gestiune

Indiferent de categoria instituției, frecvența cea mai indicată în privința transferului de informații din contabilitatea financiară în contabilitatea de gestiune este cea trimestrială. Procentele celor care preferă această frecvență de transfer este cuprinsă între 60% și 80% din numărul instituțiilor cuprinse în studiu.

4.2.7. Relația dintre categoria instituției în funcție de tipul de activități prestate și ce utilizări ar putea avea contabilitatea de gestiune în vederea controlării costurilor

Majoritatea instituțiilor cuprinse în cercetare consideră ca principală utilizare a contabilității de gestiune fundamentarea bugetului de venituri și cheltuieli. Doar în cazul bibliotecilor, în majoritate (60%) au considerat că principala utilizare a contabilității de gestiune ar fi menținerea unui echilibru bugetar, însă, și în acest caz, restul de 40% au menționat fundamentarea bugetului de venituri și cheltuieli.

4.2.8. Relația dintre categoria instituției în funcție de tipul de activități prestate și cele mai importante rezultate care sunt obținute prin implementarea contabilității de gestiune

Relația dintre categoria instituției în funcție de tipul de activități prestate și cele mai importante rezultate care sunt obținute prin implementarea contabilității de gestiune nu este una semnificativă statistic. Așa cum se observă din tabelul de contingență de mai jos, opțiunile cu privire la cel mai important rezultat obținut prin implementarea contabilității de gestiune sunt foarte diverse, de la o mai bună fundamentare a necesarului de fonduri pentru obținerea acestora de la organismele finanțatoare și reducerea costurilor, până la creșterea satisfacției clienților și obținerea de informații mult mai corecte, necesare pentru luarea deciziilor strategice.

4.2.9. Relația dintre categoria instituției în funcție de modul de finanțare și motivul principal pentru care s-ar implementa metode de calculație a costurilor

Analizând motivul principal pentru care s-ar implementa metode de calculație a costurilor în funcție de categoria instituției raportată la modul de finanțare, se observă o preferință a celor finanțate integral de la buget pentru motivul reprezentat de îmbunătățirea controlului și managementului costurilor, însă în cazul instituțiilor finanțate parțial de la buget, opțiunile sunt foarte împărțite între cele amintite în chestionar. Rezultatele testului chi-pătrat (χ2=6,934, df=3, p=0,074) ne arată lipsa unei asocieri între cele două variabile.

4.2.10. Relația dintre categoria instituției în funcție de modul de finanțare și forma de implementare a contabilității de gestiune

Nici în cazul relației dintre categoria instituției în funcție de modul de finanțare și forma de implementare a contabilității de gestiune, rezultatele testelor statistice aplicate nu arată o asociere semnificativă statistic.

Indiferent de categoria instituției, se observă o preferință mai mare pentru utilizarea unor softuri speciale de implementare a contabilității bugetare în contabilitatea de gestiune, în defavoarea unor forme precum utilizarea unei formularistici speciale adaptate instituțiilor bugetare sau utilizarea de compartimente specializate pentru analiză, decizie și postcalcul.

4.2.11. Relația dintre categoria instituției în funcție de modul de finanțare și importanța informațiilor furnizate de costuri în luarea deciziilor manageriale

Instituțiile finanțate parțial de la buget consideră într-o proporție mai mare decât instituțiile finanțate integral de la buget că informațiile furnizate de costuri în luarea deciziilor manageriale sunt de mare și foarte mare importanță. O proporție destul de mare a instituțiilor finanțate integral de la buget (40%) acordă o importanță medie acestor informații. Astfel, se observă o diferențiere a importanței acordate acestor informații de către instituțiile de cultură în funcție de modalitatea de finanțare a acestora, fapt confirmat și de rezultatele testului chi-pătrat (χ2=8,454, df=2, p=0,015). Relația între cele două variabile este de intensitate moderată (Cramer’s V=0,353).

4.2.12. Relația dintre categoria instituției în funcție de modul de finanțare și ce tipuri de metode ala contabilității de gestiune ar putea fi aplicate

Ca și în cazul relației dintre categoria instituției în funcție de tipul de activități prestate și tipurile de metode ale contabilității de gestiune ce ar putea fi aplicate, și în cazul relației dintre categoria instituției în funcție de modul de finanțare și tipurile de metode ala contabilității de gestiune ce ar putea fi aplicate se constată o legătură semnificativă statistic (χ2=53,654, df=4, p=0,001). Astfel, în timp ce instituțiile finanțate integral de la buget consideră, în marea lor majoritate (80%), că ar putea fi aplicată metoda standard cost, instituțiile finanțate parțial de la buget sunt de părere, în cea mai mare parte (68,3%), că ar putea fi aplicată metoda ABC.

4.2.13. Relația dintre categoria instituției în funcție de modul de finanțare și modul de înregistrare al veniturilor si cheltuielilor

Și între categoria instituției în funcție de modul de finanțare și modul de înregistrare al veniturilor si cheltuielilor se poate observa o relație de intensitate moderată, semnificativă statistic (χ2=7,710, df=2, p=0,009). În timp ce instituțiile finanțate integral de la buget sunt de acord cu modul de înregistrare al veniturilor și cheltuielilor pe obiecte de calculație, instituțiile finanțate parțial de la buget, sunt de acord, în majoritate (54%) cu înregistrarea pe centre de cost.

4.2.14. Relația dintre categoria instituției în funcție de modul de finanțare și frecvența transferului din contabilitatea financiara in contabilitatea de gestiune

Așa cum am mai arătat, preferința pentru transferul trimestrial al informațiilor din contabilitatea financiară în contabilitatea de gestiune se regăsește la majoritatea respondenților, indiferent de tipul de finanțare.

4.2.15. Relația dintre categoria instituției în funcție de modul de finanțare și ce utilizări ar putea avea contabilitatea de gestiune în vederea controlării costurilor

Fie că sunt finanțate integral de la buget, fie doar parțial, instituțiile publice de cultură cred că principalele utilizări pe care le-ar putea avea contabilitatea de gestiune sunt: fundamentarea bugetului de venituri și cheltuieli și menținerea unui echilibru bugetar. Nu se constată o diferențiere clară a acestor opțiuni în funcție de modul de finanțare al instituțiilor, fapt confirmat și de rezultatul testului chi-pătrat (χ2=3,375, df=2, p=0,185), care ne arată o legătură nesemnificativă statistic între cele două variabile.

4.2.16. Relația dintre categoria instituției în funcție de modul de finanțare și cele mai importante rezultate care sunt obținute prin implementarea contabilității de gestiune

Majoritatea instituțiilor finanțate integral de la buget (80%) cred că cel mai important rezultat obținut prin implementarea contabilității de gestiune este o mai bună fundamentare a necesarului de fonduri pentru obținerea acestora de la organismele finanțatoare. Instituțiile finanțate parțial de la buget au părerile împărțite referitor la cel mai important rezultat. Între cele două variabile nu se constată o asociere semnificativă statistic.

4.2.17. Relația dintre mărimea instituției în funcție de numărul de salariați și motivul principal pentru care s-ar implementa metode de calculație a costurilor

Mărimea instituției în funcție de numărul de salariați nu se află într-o asociere semnificativă statistic cu motivul principal pentru care s-ar implementa metode de calculație a costurilor. Motivul principal pentru care s-ar implementa metode de calculație a costurilor nu este ales în funcție de numărul angajaților, el fiind diferit în funcție de alte criterii.

4.2.18. Relația dintre mărimea instituției în funcție de numărul de salariați și forma de implementare a contabilității de gestiune

Numărul de salariați nu influențează, de asemenea, nici forma de implementare a contabilității de gestiune.

4.2.19. Relația dintre mărimea instituției în funcție de numărul de salariați și importanța informațiilor furnizate de costuri în luarea deciziilor manageriale

Importanța acordată informațiilor furnizate de costuri în luarea deciziilor manageriale nu corelează nici ea cu numărul de angajați, importanța acordată acestor informații fiind determinate de cu totul alte criterii.

4.2.20. Relația dintre mărimea instituției în funcție de numărul de salariați și ce tipuri de metode ale contabilității de gestiune ar putea fi aplicate

Referindu-ne la tipurile de metode ale contabilității de gestiune ce ar putea fi aplicate, se observă că instituțiile mici, cu un număr redus de salariați, sunt înclinate spre folosirea metodei globale de calculație a costurilor sau a metodei pe comenzi, în timp ce instituțiile cu un număr mare de salariați preferă metoda ABC. Testul chi-pătrat (χ2=25,242, df=12, p=0,014) ne arată o corelație semnificativă statistic, de intensitate moderată (Cramer’s V=0,352) între cele două variabile.

4.2.21. Relația dintre mărimea instituției în funcție de numărul de salariați și modul de înregistrare al veniturilor si cheltuielilor

Se constată, cu excepția instituțiilor cu un număr foarte mic de salariați, că opțiunile pentru un mod de înregistrare al veniturilor și cheltuielilor sunt împărțite între cele 3 variante: pe obiecte de calculație, pe centre de cost, pe centre de responsabilitate. Doar instituțiile cu până la 10 salariați preferă doar modul de înregistrare pe centre de cost, însă și acest rezultat nu este semnificativ, deoarece în eșantion sunt cuprinse doar 2 astfel de instituții.

4.2.22. Relația dintre mărimea instituției în funcție de numărul de salariați și frecvența transferului din contabilitatea financiara in contabilitatea de gestiune

Majoritatea instituțiilor, indiferent de numărul de salariați, preferă transferul trimestrial al informațiilor din contabilitatea financiară în contabilitatea de gestiune. Opțiunile pentru alte frecvențe de transfer sunt în proproție destul de mică.

4.2.23. Relația dintre mărimea instituției în funcție de numărul de salariați și ce utilizări ar putea avea contabilitatea de gestiune în vederea controlării costurilor

Nu s-a putut stabili o legătură semnificativă statistic nici între mărimea instituției în funcție de numărul de salariați și ce utilizări ar putea avea contabilitatea de gestiune în vederea controlării costurilor, informație confirmată și de rezultatul testului chi-pătrat (χ2=6,031, df=6, p=0,420).

4.2.24. Relația dintre mărimea instituției în funcție de numărul de salariați și cele mai importante rezultate care sunt obținute prin implementarea contabilității de gestiune

Indiferent de numărul angajaților, părerile instituțiilor cu privire la cele mai importante rezultate care sunt obținute prin implementarea contabilității de gestiune sunt împărțite. Acest lucru ne demonstrează lipsa unei legături semnificative între mărimea instituției în funcție de numărul de salariați și cele mai importante rezultate care sunt obținute prin implementarea contabilității de gestiune.

4.2.25. Relația dintre valoarea veniturilor proprii încasate din activitatea desfășurată și motivul principal pentru care s-ar implementa metode de calculație a costurilor

Valoarea veniturilor proprii încasate din activitatea desfășurată nu are un impact semnificativ asupra alegerii motivului principal pentru care s-ar implementa metode de calculație a costurilor. Indiferent de marimea veniturilor proprii, preferința instituțiilor de cultură pentru un anume motiv este împărțită.

4.2.26. Relația dintre valoarea veniturilor proprii încasate din activitatea desfășurată și forma de implementare a contabilității de gestiune

Valoarea veniturilor proprii încasate din activitatea desfășurată nu își pune amprenta nici asupra formei de implementare a contabilității de gestiune. Majoritatea instituțiilor au optat, așa cum am mai spus, pentru utilizarea de softuri speciale de implementare a contabilității bugetare în contabilitatea de gestiune.

4.2.27. Relația dintre valoarea veniturilor proprii încasate din activitatea desfășurată și importanța informațiilor furnizate de costuri în luarea deciziilor manageriale

Informațiile furnizate de costuri în luarea deciziilor manageriale sunt considerate de majoritatea instituțiilor, indiferent de valoarea veniturilor proprii încasate din activitatea desfășurată, de mare și foarte mare importanță. Mărimea veniturilor proprii nu influențează în vreun fel importanța acordată informațiilor furnizate de costuri în luarea deciziilor de management.

4.2.28. Relația dintre valoarea veniturilor proprii încasate din activitatea desfășurată și ce tipuri de metode ale contabilității de gestiune ar putea fi aplicate

O corelație semnificativă statistic se observă între valoarea veniturilor proprii încasate din activitatea desfășurată și metodele contabilității de gestiune ce ar putea fi aplicate (χ2=41,919, df=12, p=0,001). Astfel, pe măsură ce instituțiile se încadrează la o categorie cu venituri proprii mai mari, se remarcă preferința pentru metoda ABC.

4.2.29. Relația dintre valoarea veniturilor proprii încasate din activitatea desfășurată și modul de înregistrare al veniturilor si cheltuielilor

Nu se constată diferențieri semnificative în opțiunile instituțiilor pentru un anumit mod de înregistrare al veniturilor și cheltuielilor în funcție de valoarea veniturilor proprii încasate din activitatea desfășurată, fapt demonstrat și de rezultatele testului chi-pătrat (χ2=5,408, df=6, p=0,493).

4.2.30. Relația dintre valoarea veniturilor proprii încasate din activitatea desfășurată și frecvența transferului din contabilitatea financiară in contabilitatea de gestiune

Preferința pentru transferul trimestrial al informațiilor din contabilitatea financiară în contabilitatea de gestiune se observă la toate instituțiile, neținând seama de valoarea veniturilor proprii încasate din activitatea desfășurată.

4.2.31. Relația dintre valoarea veniturilor proprii încasate din activitatea desfășurată și ce utilizări ar putea avea contabilitatea de gestiune în vederea controlării costurilor

Nici opinia privind utilizările pe care le-ar avea contabilitatea de gestiune în vederea controlării costurilor nu ține seama de valoarea veniturilor proprii încasate. Majoritatea instituțiilor cred că principala utilizare ar fi pentru fundamentarea bugetului de venituri și cheltuieli.

4.2.32. Relația dintre valoarea veniturilor proprii încasate din activitatea desfășurată și cele mai importante rezultate care sunt obținute prin implementarea contabilității de gestiune

Rezultatul testului chi-pătrat (χ2=12,000, df=9, p=0,213) ne indică, încă o dată, lipsa unei relații semnificative statistic între valoarea veniturilor proprii încasate din activitatea desfășurată și cele mai importante rezultate care sunt obținute prin implementarea contabilității de gestiune.

5. Concluzii

Pentru atingerea obiectivelor cercetării, am utilizat ca instrument de lucru un Chestionar aplicat unui eșantion de 70 de instituții publice de cultură (muzee, teatre, opere, filamonici, biblioteci, case de cultură și centre culturale) din județele Prahova, Buzău, Dâmbovița, Argeș și Municipiul București, pentru a surprinde măsura în care este necesară, oportună și benefică organizarea contabilității de gestiune și a calculației costurilor în instituțiile publice de cultură din România.

După aplicarea chestionarului, am procedat la analiza statistică folosind pentru aceasta câteva instrumente statistice, și anume: analiza statistică descriptivă și testul chi-pătrat al asocierii pentru testarea relației dintre variabile.

Rezultatele obținute ne-au ajutat să concluzionăm următoarele:

Doar un număr extrem de redus de instituții publice de cultură au organizată, în acest moment, contabilitatea de gestiune;

Majoritatea covârșitoare a instituțiilor publice de cultură cred că este necesară organizarea contabilității de gestiune și calculație a costurilor;

Până în prezent au existat doar preocupări firave privind implementarea contabilității de gestiune și calculație a costurilor;

Oportunitatea organizării contabilității de gestiune și calculație a costurilor este o părere unanim acceptată de toți respondenții;

Pentru implementarea contabilității de gestiune, majoritatea instituțiilor cred că este necesară folosirea de conturi analitice pentru conturile de venituri și cheltuieli pe fiecare purtător de cost;

Se constată o preferință a instituțiilor pentru implementarea contabilității de gestiune utilizând softuri speciale de implementare a contabilității bugetare în contabilitatea de gestiune;

Informațiile furnizate de costuri în luarea deciziilor manageriale sunt considerate de mare și de foarte mare importanță de către aproape toți respondenții;

64,7% dintre instituțiile cuprinse în studiu consideră că ar putea fi aplicată ca metodă a contabilității de gestiune metoda ABC;

În ceea ce privește utilitatea informațiilor obținute din aplicarea metodelor de calculație pentru analiza detaliată a cheltuielilor, părerea respondenților este unanimă. Informațiile sunt utile în mare și în foarte mare măsură;

Transferul trimestrial al informațiilor din contabilitatea financiară în contabilitatea de gestiune este ritmul preferat de 70,6% din instituțiile cuprinse în studiu;

Instituțiile precum muzeele și bibliotecile au ca principal motiv pentru implementarea metodelor de calculație a costurilor, îmbunătățirea și controlul managementului acestora, în timp ce pentru instituții de genul teatrelor, filarmonicilor și operelor motivul principal îl constituie obținerea de informații precise și clare privind costurile de producție;

Metoda ABC este preferată de instituții precum muzeele (80%), teatrele și operele (60%), filarmonicile (60%), casele de cultură și centrele culturale (53,8%), în timp ce în biblioteci este preferată mai ales metoda standard cost (80%);

Majoritatea instituțiilor cuprinse în cercetare consideră ca principală utilizare a contabilității de gestiune fundamentarea bugetului de venituri și cheltuieli. Doar în cazul bibliotecilor, în majoritate (60%) au considerat că principala utilizare a contabilității de gestiune ar fi menținerea unui echilibru bugetar, însă, și în acest caz, restul de 40% au menționat fundamentarea bugetului de venituri și cheltuieli;

În timp ce instituțiile finanțate integral de la buget consideră, în marea lor majoritate (80%), că ar putea fi aplicată, ca și metodă a contabilității de gestiune, metoda standard cost, instituțiile finanțate parțial de la buget sunt de părere, în cea mai mare parte (68,3%), că ar putea fi aplicată metoda ABC;

Referindu-ne tot la tipurile de metode ale contabilității de gestiune ce ar putea fi aplicate, se observă că instituțiile mici, cu un număr redus de salariați, sunt înclinate spre folosirea metodei globale de calculație a costurilor sau a metodei pe comenzi, în timp ce instituțiile cu un număr mare de salariați preferă metoda ABC;

Pe măsură ce instituțiile se încadrează la o categorie cu venituri proprii mai mari, se observă, de asemenea, preferința pentru metoda ABC.

6. Propuneri

Luând în considerare concluziile acestui studiu se impune găsirea soluțiilor pentru organizarea contabilității de gestiune și a calculației costurilor în instituțiile publice de cultură. Având în vedere preferința majorității instituțiilor de cultură pentru metoda ABC, ca tip de metodă a contabilității de gestiune, și avantajele acestei metode, prezentate în capitolul 4, modelul poate fi dezvoltat de către instituții.

Din păcate, nu am fost prea inspirat în a scrie mai multe propuneri. O să vă rog pe Dvs. să o faceți mai detaliat.

7. Verificarea ipotezelor

Verificarea ipotezei 1. Instituțiile publice de cultură din România consideră ca necesară și oportună organizarea contabilității de gestiune și a calculației costurilor

Pentru verificarea primei ipoteze am procedat la analiza răspunsurilor instituțiilor cuprinse în eșantionul studiat la cîteva întrebări privind necesitatea și oportunitatea organizării contabilității de gestiune și a calculației costurilor. 68 de instituții din 70 (97,1%) au declarat că organizarea contabilității de gestiune și a calculației costurilor este necesară și oportună, deși părerile privind motivul principal pentru care s-ar implementa metode de calculație a costurilor au fost destul de împărțite. Astfel, 36,8% cred că acest lucru e necesar pentru a obține informații mai precise și mai clare privind costurile de producție, 29,4% sunt de părere că motivul principal este alocarea mai precisă a costurilor indirecte, în timp ce 29,4% spun că motivul este îmbunătățirea controlului și managementului costurilor. Reducerea costurilor și elaborarea unor strategii de fixare a prețurilor au fost invocate ca motiv pentru implementarea metodelor de calculație a costurilor de 10,3% dintre respondenți. Din nefericire, deși organizarea contabilității de gestiune este considerată foarte importantă, au existat doar preocupări timide privind implementarea acesteia, realizate de doar 5,9% dintre cei chestionați.

Aceste răspunsuri duc la acceptarea ipotezei că instituțiile publice de cultură din România consideră ca necesară și oportună organizarea contabilității de gestiune și a calculației costurilor.

Verificarea ipotezei 2. Instituțiile publice de cultură din România cunosc beneficiile organizării contabilității de gestiune și a calculației costurilor

Peste 90% dintre instituțiile cuprinse în eșantion cred că informațiile furnizate de costuri în luarea deciziilor manageriale sunt de mare și de foarte mare importanță, doar 7,4% acordându-le o importanță medie, confirmând astfel ipoteza că instituțiile publice de cultură din România cunosc beneficiile organizării contabilității de gestiune și a calculației costurilor

Ceva mai mult de jumătate dintre respondenți (52,9%) sunt de părere că din punct de vedere managerial implementarea contabilității de gestiune ar îmbunătăți calitatea deciziei prin control. 20,6% cred că implementarea ar îmbunătăți calitatea deciziei prin planificare și 16,2% prin diminuarea costurilor. Ceva mai puțini (7,4%) sunt cei care cred că implementarea contabilității de gestiune ar îmbunătăți calitatea deciziei prin creșterea calității serviciilor oferite. Măsura în care informațiile obținute din aplicarea metodelor de calculație ar fi utile pentru determinarea costurilor de producție a produselor sau serviciilor este percepută diferit de la respondent la respondent. 45,6% consideră că informațiile menționate sunt utile în foarte mare măsură, 26,5% cred că acestea sunt utile în mare măsură, 19,1% într-o măsură medie, iar 8,8% cred în utilitatea lor într-o mică măsură.

Cea mai frecventă utilizare pe care o poate avea contabilitatea de gestiune în vederea controlării costurilor este considerată fundamentarea bugetului de venituri și cheltuieli în opinia a 60,3% dintre respondenți. 26,5% sunt de părere că cea mai importantă utilizare a contabilității de gestiune ar fi pentru menținerea unui echilibru bugetar, în timp ce 13,2% cred în utilizarea contabilității de gestiune ca ajutor în oportunitatea desfășurării unor alte activități.

Ierarhia celor mai importante rezultate ce ar putea fi obținute prin implementarea contabilității de gestiune este, conform părerii respondenților, următoarea: o mai bună fundamentare a necesarului de fonduri pentru obținerea acestora de la organismele finanțatoare (precizată de 36,8% dintre respondenți), reducerea costurilor (32,4%), obținerea de informații mult mai corecte, necesare pentru luarea deciziilor strategice (16,2%) și creșterea satisfacției clienților (14,7%).

Verificarea ipotezei 3. Există o preferință pentru aplicarea metodei ABC ca metodă a contabilității de gestiune

Răspunzând întrebării privind tipurile de metode ale contabilității de gestiune ce ar putea fi aplicate, 64,7% dintre instituțiile cuprinse în studiu consideră că ar putea fi aplicată ca metodă a contabilității de gestiune metoda ABC. Există totuși și alte păreri. Astfel, 14,7% cred că ar putea fi aplicată metoda globală de calculație a costurilor, 10,3% cred în metoda pe comenzi, 5,9% în metoda standard cost și 4,4% în metoda costurilor directe.

Procentul ridicat al celor care au ales metoda ABC confirmă ipoteza existenței unei preferințe pentru această metodă în rândul instituțiilor publice de cultură.

Verificarea ipotezei 4. Există o asociere semnificativă între categoria instituției în funcție de tipul activității prestate, pe de o parte, și tipurile de metode ale contabilității de gestiune ce ar putea fi aplicate, modul de înregistrare al veniturilor și cheltuielilor și motivele pentru care s-ar implementa metode de calculație a costurilor, pe de altă parte

Rezultatele obținute în urma aplicării testului chi-pătrat ne arată o corelație semnificativă statistic (χ2=66,114, df=16, p=0,001) între categoria instituției în funcție de tipul activității prestate și tipurile de metode ale contabilității de gestiune ce ar putea fi aplicate. Metoda ABC este preferată de instituții precum muzeele (80%), teatrele și operele (60%), filarmonicile (60%), casele de cultură și centrele culturale (53,8%), în timp ce în biblioteci este preferată mai ales metoda standard cost (80%). De asemenea, rezultatului testului chi-pătrat (χ2=18,182, df=8, p=0,020) indică corelația, semnificativă statistic, ce există între categoria instituției în funcție de tipul de activități prestate și modul de înregistrare al veniturilor și cheltuielilor. Astfel, în muzee și casele de cultură este preferat, într-o masură mai mare, modul de înregistrare a al veniturilor și cheltuielilor pe centre de cost, în timp ce în teatre (66,7%) și în biblioteci (100%), precum și într-un număr destul de mare de filarmonici (40%) este preferat modul de înregistrare al veniturilor și cheltuielilor pe obiecte de calculație.

În ceea ce privește asocierea între categoria instituției în funcție de tipul de activități prestate și motivul principal pentru care s-ar implementa metode de calculație a costurilor, aceasta este, de asemenea, semnificativă statistic. Instituțiile precum muzeele și bibliotecile au ca principal motiv pentru implementarea metodelor de calculație a costurilor, îmbunătățirea și controlul managementului acestora, în timp ce pentru instituții de genul teatrelor, filarmonicilor și operelor motivul principal îl constituie obținerea de informații precise și clare privind costurile de producție.

Toate informațiile prezentate confirmă ipoteza formulată, și anume faptul că există o asociere semnificativă între categoria instituției în funcție de tipul activității prestate, pe de o parte, și tipurile de metode ale contabilității de gestiune ce ar putea fi aplicate, modul de înregistrare al veniturilor și cheltuielilor și motivele pentru care s-ar implementa metode de calculație a costurilor, pe de altă parte.

Verificarea ipotezei 5. Există o asociere semnificativă între categoria instituției în funcție de modul de finanțare, pe de o parte, și importanța informațiilor furnizate de costuri în luarea deciziilor manageriale, tipurile de metode ale contabilității de gestiune ce ar putea fi aplicate și modul de înregistrare al veniturilor și cheltuielilor, pe de altă parte

Instituțiile finanțate parțial de la buget consideră într-o proporție mai mare decât instituțiile finanțate integral de la buget că informațiile furnizate de costuri în luarea deciziilor manageriale sunt de mare și foarte mare importanță. O proporție destul de mare a instituțiilor finanțate integral de la buget (40%) acordă o importanță medie acestor informații. Astfel, se observă o diferențiere a importanței acordate acestor informații de către instituțiile de cultură în funcție de modalitatea de finanțare a acestora, fapt confirmat și de rezultatele testului chi-pătrat (χ2=8,454, df=2, p=0,015).

Ca și în cazul relației dintre categoria instituției în funcție de tipul de activități prestate și tipurile de metode ale contabilității de gestiune ce ar putea fi aplicate, și în cazul relației dintre categoria instituției în funcție de modul de finanțare și tipurile de metode ala contabilității de gestiune ce ar putea fi aplicate se constată o legătură semnificativă statistic (χ2=53,654, df=4, p=0,001). Astfel, în timp ce instituțiile finanțate integral de la buget consideră, în marea lor majoritate (80%), că ar putea fi aplicată metoda standard cost, instituțiile finanțate parțial de la buget sunt de părere, în cea mai mare parte (68,3%), că ar putea fi aplicată metoda ABC.

Și între categoria instituției în funcție de modul de finanțare și modul de înregistrare al veniturilor si cheltuielilor se poate observa o relație de intensitate moderată, semnificativă statistic (χ2=7,710, df=2, p=0,009). În timp ce instituțiile finanțate integral de la buget sunt de acord cu modul de înregistrare al veniturilor și cheltuielilor pe obiecte de calculație, instituțiile finanțate parțial de la buget, sunt de acord, în majoritate (54%) cu înregistrarea pe centre de cost.

Prin prisma acestor informații se poate afirma că există o asociere semnificativă între categoria instituției în funcție de modul de finanțare, pe de o parte, și importanța informațiilor furnizate de costuri în luarea deciziilor manageriale, tipurile de metode ale contabilității de gestiune ce ar putea fi aplicate și modul de înregistrare al veniturilor și cheltuielilor, pe de altă parte.