Puiu Maricela -MFPP II [626408]

Puiu Maricela -MFPP II

1
UNIVERASITATEA DANUBIUS,GALATI
FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE
MANAGEMENT FINANCIAR PUBLIC SI PRIVAT

INFLUENȚELE EXERCITATE ASUPRA E CONOMIEI
NAȚIONALE DE CĂTRE FMI

Masterand: [anonimizat]: MFPP,anul II

2018

Puiu Maricela -MFPP II

2
Introducere

România urmează o bstrategie ce vizează, pe de 4o parte, menținerea stabilității
macroeconomice și gstabilirea unei creșteri economice sustenabile gși, pe de altă parte, reducerea
sărăciei, obiectivul cheie fiind aderarea la Uniunea Europeană.
Fondul Monetar Internațional a acordat , asistență tehnică Romaniei in cateva domenii incluzand
politica monetară dși organizarea băncii centrale, supraveghere bancară și statistică b.
FMI asigură, totodată, instruire profesională vprin intermediul cursurilo r și seminariilor
organizate 1la sediul său central și prin sponsorizarea Joint Vienna Institute e.
Obiectivul de bază al acestor programe eeste instruirea profesională a oficialilor din țările
membre ale Fondului, cu scopul lde a crește nivelul calitativ al elaborării politicii economice in
țările membre e.
Până acum, prin programele sale, Institutul FMI a contribuit la instruirea profesională a
peste 65 de persoane oficiale edin România in următoarele edomenii: programare și politică
financiară, tehnici ide an aliză și programare financiară, politică externă, finanțe publice, operații
valutare și monetare, statistică a.
În cadrul FMI, România face parte din grupa de țări care include: Olanda, Ucraina, Israel, Cipru,
Moldova, Georgia, Armenia, Bulgaria, Bosnia aHerțegovina, Croația, Macedonia, fiind
reprezentată in Consiliul Executiv al FMI ide un director olandez (Jeroen Kremers).
Guvernatorul României la FMI este guvernatorul BNR, iar guvernator rsupleant este
secretarul de stat din Ministerul Finanțelor Publice ecu responsabilități in domeniu.
În general, FMI este pe primul loc in acordarea de asistență aRomaniei pentru menținerea
stabilității macroeconomice e.
Programele Fondului se concentrează pe cadrul fiscal l, politica monetară și pe acele
elemente ale programului ide reformă structurală care influențează direct situația
macroeconomică a.

Puiu Maricela -MFPP II

3
Principalul vehicul pentru dialogul dintre eFond și autorități este Acordul stand -by, însoțit
de acțiuni de asistență tehnică.
INSTITUȚIILE FINANCIAR E BANCARE INTERNAȚIONALE
Fondul Monetar Internațional (FMI)
Fondul Monetar Internațional a fost fondat ca parte integrantă a sistemului Bretton –
Woods, fiind instituția responsabilă cu asigurarea condițiilor monetare și financiare propice unu i
sistem stabil de schimburi comerciale1.
Scopurile declarate ale noii organizații, Fondul Monetar Internațional, așa cum au rezultat la
finalul negocierilor, erau2:
 promovarea cooperării monetare internaționale;
 facilitarea expansiunii și a creșterii ech ilibrate a comerțului internațional și contribuirea,
prin acestea, la promovarea și menținerea unor nivele înalte de ocupare și de venituri
reale și la dezvoltarea resurselor productive ale tuturor membrilor ca obiective
primordiale ale politicii economice ”;
 promovarea stabilității ratei ide schimb, a unor mecanisme disciplinate de schimb și
evitarea deprecierii schimbului prin competiție;
 contribuirea la stabilirea unui sistem multilateral lde plăți și la eliminarea restricțiilor de
schimb extern ncare împiedică dezvoltarea comerțului mondial;
 punerea ala dispoziție de resurse, pe termen scurt, pentru a asista membrii în corectarea
balanțelor de plăți, “fără a recurge la măsuri destructive pentru prosperitatea națională și
internațională a”.
 diminuarea dur atei și nivelului idezechilibrului din balanța de plăți externă a membrilor
săi..

1A.F.P. BAKKER, ” Institu țiile financiare interna ționale”, Editura Antet, 1997, p. 80 ;
2Idem, p. 85;

Puiu Maricela -MFPP II

4
STUDIU DE CAZ ”INFLUENȚELE EXERCITATE ASUPRA ECONOMIEI
NAȚIONALE DE CĂTRE FMI”
Noțiuni introductive
Fondul Monet ar Internațional își are originea în recesiunea aeconomică din perioada
anilor 1930. În acei ani, țările se aflau sub presiunea cotei aurului icare fusese reintrodusă după
Primul Război Mondial, cu rate de schimb care s -au dovedit ta fi nerealiste. În particular, lira
sterlină a fost reevaluată, iar în anul 1931, când aceasta a renunțat la cotația în aur r, mai multe
țări s -au întrecut în graba lor de a devaloriza, dând nașter eedevalorizărilor competitive. De
asemenea, mai multe ețări au luat măsuri protecționiste pentru a -și proteja industria națională. Ca
rezultat tal acestor acțiuni, s -a produs prăbușirea comerțului: între anii 1929 și 1932, valoarea
comerțului mondial a scăzut cu peste 60% 1.
Această instituție internațională a fost proiectată astfel încât să acorde asistență financiară țărilor
cu probleme în domen iul balanțelor de plăți. S -a sperat că în acest mod țările vor fi împiedicate
să folosească protecționismul sau devalorizarea competitivă drept metode de redresare a balanței.
Suportul financiar acordat ar fi oferit acestor țări posibilitatea de a -și pune ordine în afaceri și de
a-și echilibra balanța de plăți3.
Drepturile și obligațiile țărilor care aderă la Fondul Monetar Internațional 4:
Țările membre FMI au urmatoarele drepturi:
 să efectueze tranzacții și operații cu Fondul Monetar Internațional (tran zacțiile se referă la
schimburi de active monetare, iar operațiile reflectă utilizările sau încasările de active
monetare);
 să cumpere sume în valute liber utilizabile sau în DST în schimbul unor sume în moneda
națională în vederea echilibrării ibalanței de plăți;
 să participe la aadoptarea deciziilor în cadrul FMI;
 să primească alocări de DST;
 să adere la Banca Internaționala pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD).

3Radu Adrian Vasile, ”Instituții bancare internaționale”, Editura Economică, București, 2009, p. 124;

4Sursa: http://www. imf.org/external/country/ROU/index.htm.

Puiu Maricela -MFPP II

5
O țară membră a FMI are următoarele obligații cu titlu general :
 să furnizeze date economi ceeși financiare necesare derulării operațiunilor cu Fondul;
 să elimine restricțiile eîn domeniul plăților și transferurilor pentru tranzacțiile
internaționale e curente;
 să elimine practicile monetare discriminatorii;
 să asigure, la acerere, convertibilitatea sumelor în moneda proprie deținută ade celelalte
state.

Funcțiile Fondului Monetar Internațional5:
Preocupările FMI sunt legate atât de asigurarea a echilibrului valutar al țărilor membre cât
și de administrarea aSistemului Monetar Internațional.
Pornind de la obiectivele Fondului Monetar Internațional, care vizează susținerea
expansiunii și a creșterii echilibrate a comerțului iinternațional și promovarea dezvoltării
economice a ațărilor lumii, fiecare țară membră este chemată să implementeze epolitici economice
și financiare care să asigure creșterea economică în condiții de stabilitate a prețurilor și să
elimine factorii care perturbă echilibrul lfinanciar și valutar. Aceste obiective ale Fondului
Monetar Internați onal se realizează aprin următoarele funcții:
a) Supravegherea politicilor cursurilor valutare practicate de țările membre și
adoptarea unor principii specifice în vederea orientării țărilor membre spre astfel de
politici .
b) Acordarea de asistență tehnic ă țărilor membre
c) Acordarea de asistență financiară țărilor care se confruntă cu dificultăți în
echilibrarea balanței de plăți .

5Varvara Nedelcu, „Fondul Monetar Internațional”, Editura Economică, București, 2009, p. 176 ;

Puiu Maricela -MFPP II

6
Facilitățile acordate economiei românești de Fondul Monetar Internațional
România a devenit membră aa Fondului Monetar Internațional la 15 decembrie
1972.Participarea României la FMI se ridică ala 1 030,2 milioane DST sau 0,48 % din cota totală.
Puterea de vot a României este de 10 552 voturi sau 0,49 % din total. FMI asigură
instruire eprofesională prin i ntermediul unor cursuri si seminarii organizate ela sediul său central
și beneficiază de sponsorizarea aJoint Vienna Institute.
Aceste programe sunt adaptate cerințelor în creștere eale țărilor membre. În acest scop,
programul include ecursuri de nivel eleme ntar, mediu și avansat despre programe și politici
monetare eși financiare, gestiunea balanței de plăți, operațiuni și tehnici val utare, statistică
economica .aa
Aceste programe au ca obiectiv fundamental pregătirea aprofesională a personalităților
oficiale din țările membre ale FMI a.
Instruirea are scopul de a mări calitatea ași eficiența politicii economice în țările membre,
de a ameliora capacitatea de înțelegere eși rezolvare a unor probleme de către oficialii țărilor
membre și de personalul lFMI.
În cadr ul Fondului Monetar Internațional, România este inclusă în grupa de țări: Olanda,
Ucraina, Israel, Cipru, Moldova, Georgia, Armenia, Bulgaria, Bosnia Herțegovina, Croația,
Macedonia.
Grupa de țări este reprezentată în Consiliul lexecutiv al FMI de un direc tor executiv
olandez. În cadrul lbiroului directorului executiv, România a re un reprezentant care îndeplin eștee
funcția de consilier al acestuia. Guvernatorul României la FMI este eGuvernatorul BNR;
Guvernator Supleant este Secretarul de Stat din Ministerul Economiei și Finanțelor cu
responsabilități iîn domeniu.
România a acceptat obligațiile prevăzute în Articolul VIII al Statutului FMI, la 25 martie
1998. Prin aceasta, România se angajează să nu recurgă la introducerea de restricții cu privire la
efectuarea aplăților și transferurilor pentru tranzacții internaționale ecurente și să nu participe la

Puiu Maricela -MFPP II

7
aranjamente evalutare discriminatorii sau practici valutare multiple, fără aprobarea a/consultarea
FMI6.
Începând cu anul 1991 asistența financiară acordată de FMI s -a concretizat prin aprobarea
acordurilor de tip stand -by7. În calitate de stat membru, România furnizează FMI informații și
realizează consultări anuale cu această instituție, în conformitate cu prevederile Articolului IV al
Statutului FMI.
FMI a acordat României asistență tehnică aîn câteva domenii incluzând politica monetară
și organizarea băncii centrale, supravegherea abancară și statistica.
În urma aderării la FMI, România a obținut următoarele drepturi8:
 dreptul de a obține credite în regim normal sau ca facilități. Începând cu anul 1990,
România a beneficiat de facilități sub forma tragerilor curente, acordurilor stand -by,
finanțărilor compensatorii și a facilităților de transformare sistematică;
 dreptul de a obține credite în monedele altor țări membre sau în DST din resursele
generale ale Fondului, în schimbul unei sume în monedă națională, în condiții mult mai
avantajoase decât cele ale pieței, fiind obligată să respecte în schimb o serie de condiții
impuse de FMI tuturor țărilor membre af late în postura de debitor față de Fond;
 dreptul de alocări de DST în cazul unor noi emisiuni de DST. Datorită faptului că FMI a
întrerupt emisiunile de DST începând din 1972, România nu a putut beneficia de astfel de
alocări decât începând cu anul 1979;
 dreptul lde participare la luarea deciziilor în cadrul FMI. România deține un număr de
voturi corespunzător cotei sale de participare e, iar acest drept de vot se exercită prin
intermediul unui grup format din 12 țări (Armenia, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria ,
Croația, Cipru, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Olanda și Ucraina), grup condus de
reprezentantul Olandei, care reprezintă și interesele ețării noastre în Consiliul Executiv al
FMI;
 dreptul de aderare la BIRD și la filialele sale.

6 Comunicat FMI: "Romania Accepts Article VIII Obligations;
7Varvara Nedelcu, „Fondul Monetar Internațional”, Editura Economică, București, 2009, p. 256;
8Idem, p. 261;

Puiu Maricela -MFPP II

8
În urma aderării ila FMI, țara noastră și -a asumat și o serie de obligații, și anume:
 subscrierea și vărsarea cotei -părți de capital;
 convenirea acu FMI a unui curs reprezentativ al leului ifață de dolarul american;
 să nu aplice erestricții asupra efectuării plăților curente în relațiile eeconomice
internaționale;
 să se consulte ecu FMI și să colaboreze cu celelalte țări membre;
 să furnizeze einformații cu caracter economic și financiar privitoare la deținerile eoficiale
de aur și de mijloace de plată ainternaționale, evoluția import urilor și a exporturilor,
balanța ade plăți, investițiile străine, cursul de schimb ași altele.
Începând cu anul 1972, țara noastră a încheiat până în prezent cu Fondul Monetar
Internațional l10 acorduri stand -by, ca suport financiar al programelor economice.
Aranjamentele stand -by încheiate de România cu Fondul Monetar Internațional până în
anul 19899:
Până în anul 1989, România a încheiat cu FMI trei acorduri stand -by, primul fiind semnat
după trei ani de la momentul aderării României la această i nstituție.
Acordurile stand -by sunt acorduri încheiate cu FMI prin care țările membre au dreptul de
a cumpăra o sumă într -o anumită valută de la FMI, în cursul unei perioade date, cu condiția
respectării de către acestea a unor criterii și condiții stabi lite prin programul elaborat și aprobat
de Consiliul Executiv al FMI.
Primul acord stand -by al României cu FMI a fost aprobat pe 3 octombrie 1975 și a fost
finalizat cu succes pe 2 octombrie 1976, desfășurându -se pe o perioadă de 12 luni, în care
România a primit 95 de milioane DST.
Al doilea acord da fost aprobat pe 9 septembrie 1977 și a fost încheiat ipe 8 septembrie
1978, România primind 64,1 milioane DST.

9. BREZEANU, M. A. DIMA, L.E. NOVAC, ”Sisteme financiare”, Edit ura Cavallioti, București, 2005,p.20 5;

Puiu Maricela -MFPP II

9
Cel de -al treilea acord, în valoare ede 1.102,5 milioane DST a fost încheiat pe 15 iunie
1981, î nsă a fost reziliat tdupă 30 de luni de la semnarea lui, pe 14 ianuarie 1984, după ce
România a reușit să tragă ade la FMI suma de 817,5 milioane DST.
De reținut că până la sfarșitul anilor r’90, România nu avea datorii externe nici ifață de
celelalte estate și nici față de FMI, împrumuturile primite fiind dachitate eșalonat, în mai multe
tranșe.
După anul 1990, relațiile României cu Fondul Monetar Internațional au cunoscut o
îmbunătățire epermanentă, ca urmare a eforturilor depuse de autoritățile eromâne în ace st sens.
Începând cu anul 1991 a fost deschisă o reprezentanță apermanentă a FMI la București,
care desfășoară o gamă alargă de activități în scopul asigurării implementării de către eautoritățile
române a recomandărilor de politică aeconomică ale Fondului, d e a menține legături strânse între
organele ede conducere ale FMI și autoritățile din România, precum și la asigurarea atransparenței
politicilor FMI în România a.
Încheierea acordurilor rcu FMI după anul 1990 a fost o necesitate pentru România, care se
confrunta la acea avreme cu un deficit extern de amploare (circa 1,5 miliarde de dolari), aceste
acorduri ifiind necesare în vederea soluționării problemelor balanței de plăți și procurării de
capitaluri ide pe piețele internaționale.
După 1990, România a înche iat 7 acorduri cu FMI, primind de cele mai multe ori doar
prima tranșă.Diferențele semnificative dintre cuantumul creditului aprobat și suma trasă efectiv
s-au datorat atât condițiilor severe impuse de Fond la acordarea unei noi tranșe din acord, cât și
nerespectării de către România a programului de reformă.
Primul aranjament tstand -by a fost încheiat cu Fondul pe o durată de 12 luni și a fost
aprobat la 11 aprilie 1991 pentru un volum total de 380,5 milioane DST, care a inclus și trageri
în cadrul lfacilității de finanțare compensatorie (împrumuturi acordate țărilor care fac dovada
unui necesar financiar care să compenseze o scădere temporară a încasărilor rdin exporturi sau o
creștere temporară a volumului iimporturilor) pentru componența import de ți ței.

Puiu Maricela -MFPP II

10
Al doilea acord a fost un aranjament stand -by pe 10 luni, aprobat pe data de 29 mai 1992
pentru o sumă de 314 milioane DST, care a inclus încă o facilitate de finanțare compensatorie
pentru importul de țiței.
Al doilea aranjament a avut ca obiecti ve macroeconomice încheierea mișcării corective a
prețurilor și liberalizarea cursului de schimb al leului, diminuarea inflației, menținerea deficitului
bugetar la un nivel ce poate fi finanțat fără consecințe inflaționiste, stoparea declinului economic
și redresarea poziției externe a țării prin ameliorarea situației balanței de plăți externe și creșterea
rezervelor valutare.
La fel ca și în cazul primului aranjament, și in cadrul celui de -al doilea au fost respectate
obiectivele cantitative doar în prim ele 3 trimestre de aplicare.
Neîndeplinirea aobiectivelor ambelor aranjamente s -a datorat unui complex de factori
nefavorabili i, atât interni cât și externi, printre cei mai importanți iputând fi menționați întârzierea
procesului de privatizare eși restructurare a economiei, înexistența unei legislații cu privire la
proprietatea aindividuală, liberalizarea prețurilor și a comerțului fără înființarea aunor instituții
care să reglementeze relațiile ede concurență, liberalizarea salariilor fără asigurarea corelării lor
cu productivitatea amuncii, ratele înalte ale dobânzilor, care au descurajat investițiile,
supraevaluarea acursului de schimb al monedei național e, indisciplina financiară.
Al treilea aranjament tstand -by cu FMI a fost semnat pe data de 11 mai 1994 pentru o
sumă de 301,5 milioane DST, care a inclus și o facilitate de transformare sistematică (aceste
facilități sunt acordate ețărilor aflate în tranziție, care se confruntă cu dificultăți în echilibrarea
balanței de plăți).
Al patrulea acord stand -by cu FMI a fost aprobat tpe data de 22 aprilie 1997 pe o perioadă
de 13 luni și pentru o suma ade 301,5 milioane DST, care urma să fie t rasă în 5 tranșe
trimestriale. Programul economic caprobat viza atingerea unor obiective importante:
 liberalizarea pieței valutare eși a prețurilor utilităților;
 menținerea deficitului ibugetar la un nivel rezonabil (4,5%);
 creșterea rezervelor BNR;
 sistarea creditelor rdiscreționare;

Puiu Maricela -MFPP II

11
 reducerea ratei iinflației etc.
Neîndeplinirea obiectivelor asumate de guvernul român a cond us la atingerea unor
performanțe slabe atât la nivel micro cât și macroeconomic.
Al cincilea aacord stand -by cu FMI a fost aprobat pe data de 5 august 1999 pentru o sumă
de 400 milioane eDST, pentru a sprijini programul de reformă și stabilizare economică a l
guvernului iRomâniei,care a vizat:
 diminuarea deficitului ide cont curent;
 scăderea în continuare ea inflatiei;
 creșterea rezervelor evalutare ale BNR;
 consolidarea fiscală ași restricționarea creșterii salariilor;
 reducerea puternică a pierderilor rîntreprind erilor publice;
 implicarea mai puternică a pieței de capital lîn procesul de atragere a capitalurilor
străine).
Al șaselea acord stand -by cu FMI a fost aprobat pe data de 31 octombrie 2001 pentru o
sumă de 300 milioane DST.
Programul a vizat susținerea p rocesului de dezinflație și menținerea deficitului de cont
curent, concomitent cu accelerarea reformelor structurale și întărirea perspectivelor de creștere
economică.
Al șaptelea acord stand -by (și ultimul) încheiat cu FMI a fost aprobat pe data de 7 iul ie
2004 pentru o sumă de 250 milioane DST.
Acesta a fost un acord stand -by de supraveghere rpreventivă, care a cuprins angajamentele
luate de România în privința apoliticilor macroeconomice pentru perioada 2004 -2006 și a
prevăzut accesul lla fondurile FMI numai în cazul apariției unor crize eeconomice neprevăzute.
În anul 2005, ca urmare a divergențelor dintre FMI și partea romană cu privire la
evaluarea performanțelor și a căilor de acțiune macroeconomică, acordul a fost suspendat.

Puiu Maricela -MFPP II

12
Concluzii

Fondul Monetar Internațional exercită aun interes constant în lumea economiei, a
finanțelor rși a dezvoltării.
Colaborarea României cu FMI a avut un rol important în implementarea unor programe
de reformă economică amenite să asigure liberalizarea economiei, reduc erea inflației, scăderea
șomajului prin creșterea investițiilor, creșterea producției, atragerea ainvestițiilor străine prin
liberalizarea pieței ide capital și a fluxurilor monetare, restructurarea întreprinderilor nerentabile .
FMI a jucat un rol activ aîn procesul de tranziție din România, condiționând acordarea ade
împrumuturi financiare de efectuarea unor reforme eradicale în economia românească.
FMI poate fi considerat responsabil de realizarea atranziției în România și în celelalte țări
foste comuniste eîn măsura în care acestea au implementat programele de reformă aîn legătură
directă cu respectarea condiționărilor rimpuse de această instituție și cu dezideratele proprii
fiecărei țări privind reforma aeconomică.
Pentru România, relația cu FMI a fost uneori icontroversată, atât ca urmare a lipsei de
profunzime a reformelor rpromovate în țara noastră în diversele perioade ale tranziției, cât și a
rigidității iFMI în ceea ce privește unele pachete de programe propuse e, inadecvate structurii
economiei românești.Rom ânia se menține evulnerabilă la șocuri externe, iar remedierea
bilanțurilor rnu este încă finalizată, potrivit FMI.
"Ȋn urma crizei mondiale, economia românească a corectat în mare parte dezechilibrele
interne eși externe prin intermediul unui mix de politi ciimacroeconomice solide ’’.
Cu toate acestea, convergența a stagnat yși infrastructura publică precară s -a dovedit a fi o
piedică principală a pentru o traiectorie de creștere mai iputernică.

Puiu Maricela -MFPP II

13
Bibliografie Selectivă

1. A.F.P. BAKKER, ” Institu țiile financiare interna ționale”, Editura Antet, 1997;
2. BREZEANU, M. A. DIMA, L.E. NOVAC, ”Sisteme financiare”, Editura Cavallioti,
București, 2005;
3. Varvara Nedelcu, „Fondul Monetar Internațional”, Editura Economică, București,
2009, p. 176;
4. Radu Adrian Vasile, ”Instituții bancare internaționale”, Editura Economică, București,
2009;
6. http://www. imf.org/external/country/ROU/index.htm
7. Comunicat FMI: "Romania Accepts Article VIII Obligations;