Publicitatea pe Bloguri

CUPRINS

LISTA FIGURILOR

Imaginea 1. Repartiția claselor de aerobic la Zengym……………………………………………26

Imaginea 2. Prezentare a paginii Alinei Ceușan…………………………………………………..45

Imaginea 3. Make-up realizat de Claudia Veja, având-o ca model pe Alina Ceușan

pe Flickr…………………………………………………………………………………………………………..47

Imaginea 4. Interfața paginii de Facebook a blog-ului Alinei Ceușan……………………….48

Imaginea 5. Profilul Alinei Ceușan pe Twitter………………………………………………………..49

LISTA DIAGRAMELOR

Diagrama 3.1. – Care sunt mijloacele de comunicare pe carele le utilizați cel mai frecvent?……………………………………………………………………………………………………………………..59

Diagrama 3.2. – Urmăriți blogurile de beauty?………………………………………………………………..59

Diagrama 3.3. – De câte ori utilizați blogurile?………………………………………………………………..60

Diagrama 3.4. – Care este scopul utilizării blogului de către dumneavoastră?………………………60

Diagrama 3.5. – Aveți o bloggeriță preferată?…………………………………………………………………..61

Diagrama 3.6. – Comunicați cu bloggerițele?……………………………………………………………………61

Diagrama 3.7. – Pe o scală de la 1 la 5, câtă încredere aveți în produsele de beauty promovate pe blogurile de specialitate?…………………………………………………………………………………………………62

Diagrama 3.8. – Ați achiziționat vreodată un produs de înfrumusețare promovat de blogerițe?..62

Diagrama 3.9. – În ce măsură credeți că vă influențează publicitatea în deciziile de cumpărare?…………………………………………………………………………………………………………………….63

Diagrama 3.10. – În ce măsură considerați că publicitatea pe bloguri este o metodă avantajoasă pentru produsele de beauty?…………………………………………………………………………………………….63

Diagrama 3.11. – Credeți că blogurile promovează întotdeauna adevărul despre un anume produs?…………………………………………………………………………………………………………………………64

INTRODUCERE

Atât publicitatea, cât și relațiile publice joacă un rol tot mai important în viața socială, fiind indisolubil legate de comunicarea de masă, al cărei impact atât asupra individului, dar și asupra societății în ansamblu sunt binecunoscute.

Ele sunt expresii ale unor paradigme economice, sociale și chiar politice și se bucură de sprijinul unui aparat teoretic din ce în ce mai sofisticat. Publicitatea și relațiile publice au împrumutat și adaptat cu succes concepte, teorii și tehnici din științele sociale și în special din sociologia opiniei publice, psihologia aplicată, antropologie, management, retorică și analiză statistică. Acestea utilizează instrumente teoretice cu ajutorul cărora se pot analiza datele și fac posibilă înțelegerea individului în relațiile sale cu propriile simțiri și motivații, în interacțiunea sa cu cei cu care intervine în societate, în percepția asupra mijloacelor de comunicare și a modului în care se exprimă.

Publicitatea este o formă de comunicare de tip persuasiv, având rolul de a modifica atitudinea unor receptori, în sensul achiziției unui produs sau serviciu anume, ale cărui calități anunțate sunt reale.

Dacă la început publicitatea lucra mai mult intuitiv, informativ, bazându-se pe geniul unor creatori de excepție, tendința actuală este de a se baza din ce în ce mai mult pe cercetare.

Obiectivul este de a face din publicitate mai degrabă o “investiție” decât un “joc al întâmplării”, de a aborda consumatorul în lumina unor “tehnologii de comunicare” fundamentate științific, bazate pe un aparat conceptual solid și o abordare strategică. Deși la prima vedere publicitatea pare a ține mai degrabă de marketing (deci de științele economiei) decât de sociologie sau psihologie, tot mai mulți specialiști în domeniu apreciază că publicitatea se revendică mai degrabă din sociologia comunicării și psihologia aplicată.

Prin efectele pe care publicitatea și relațiile publice – datorită faptului că sunt vehiculate de mass media – le au asupra individului și structurilor sociale, acestea au devenit factori care influențează semnificativ viața socială, inducând chiar schimbări majore. Astfel, în țările dezvoltate economic, nicio decizie politică sau socială importantă nu este luată fără consultarea specialiștilor în comunicare și fără a se avea în vedere efectele asupra opiniei publice.

Desigur, acesta nu poate fi decât un lucru bun, ținând cont că prin deviza: „Clientul nostru, stăpânul nostru” s-au dezvoltat mari succese. Problema majoră a acestui element este faptul că opinia publică în sine este, de obicei, îndoctrinată, manipulată să ia deciziile vizate de promotori.

Am decis să realizez aceast proiect, „Publicitatea pe bloguri” cu scopul de a acorda o atenție sporită a ceea ce constituie un domeniu mai nou pentru promovarea produselor, mai ales în România, de a observa dacă ceea ce reprezintă o plăcere poate aduce profit, poate chiar și faimă și în ce direcție se îndreaptă viitorul cibernetic în materie de beauty. Materialul pune accent pe prezentarea unor bloguri cu acest profil, care desfășoară diverse activități, interesante în rândul persoanelor de sex feminin, în special adolescentelor.

Ipoteza I:

Blogul a devenit una dintre cele mai eficiente metode de promovare a unui produs cu specific de beauty.

Ipoteza II:

Administratoarele acestor bloguri influențează acut achiziționarea produselor prezentate.

Lucrarea este structurată pe trei capitole, partea teoretică fiind formată din primele două capitole, care înglobează definirea internetului ca mijloc de comunicare, prin abordarea relațiilor publice și tehnicile și instrumentele de aplicare ale acestora în mediul online, iar partea practică este reprezentată de aplicabilitatea promovării produselor și serviciilor prin intermediul blog-urilor de beauty.

În prima parte a lucrării sunt prezentate domeniile teoretice ale mediului online și relații publice, dezvoltare pe un areal mai vast. De asemenea, este prezentat un scurt istoric al publicității, fiind expus treptat, procesul parcus în vederea realizării acesteia în lumea virtuală.

Prezentarea se axează apoi în jurul rețelelor sociale care reprezintă blog-ul, tipologia acestora și activitatea autorilor acestora, modalitatea de optimizare a paginii web, precum și elaborarea diverselor strategii aplicate în vederea atragerii publicului cu cele mai în vogă subiecte ale timpurilor.

În cel de al treilea capitol, am realizat un studiu de caz asupra blogurilor de frumusețe și, în special asupra bloggerițelor care sar în ajutorul feministelor din România, prin promovarea diverselor tehnici și produse ce pot crea o înfățișare scoasă din revistă. Toate acestea sunt împărtășite prin intermediul unor rețele sociale, care sprijină comunicarea publicului cu administratorii blogurilor. Nu puteau fi lăsate deoparte nici metodele în care am realizat cercetarea în ceea ce privește popularitatea acestora și psihologia publicului, prepoderent feminin. Acestea sunt reprezentate de grila de analiză de conținut asupra unui blog cu specific de înfrumusețare, de interviu, care contituie o metodă calitativă și de chestionar, care este o metodă cantitativă de cercetare.

Lucrarea se încheie cu o scurtă proiecție asupra a ceea ce ar trebui să constituie viitorul publicității în aria mediului online, în special a celor ce nu realizează doar profit, ci urmează probabil zicala: „Alege să faci ceea ce-ți place și nu va trebui să muncești nici măcar o zi. ” (Confucius).

CAPITOLUL I

Baza teoretică a relațiilor publice și a marketingului online

„Publicitatea nu este doar un discurs comercial, ci și un discurs politic, discurs social, discurs moral, discurs ideologic totodată”

Istoricii publicității i-au împins departe în trecut originiile, neezitând să identifice încă din preistoria umanității diverse forme de publicitate. Primele forme de publicitate au apărut odată cu schimbul de bunuri și cu nevoia de a identifica sursa acestor bunuri.

Mai bine zis, la început au fost producătorii, iar pe măsură ce volumul bunurilor realizate în și pentru gospodărie a crescut, a apărut necesitatea valorificării acestora prin schimb, adică primele forme de comerț. Curând, însă, schimburile vor depăși granițele statelor și chiar pe cele ale continentelor, iar formele prin care se va realiza acest lucru depășeau pe atunci chiar și imaginația populației.

În ceea ce privește promovarea în țara noastră, lucrurile au luat avânt destul de repede, astfel, se atestă că „Prima agenție de publicitate din România a fost fondată în anul 1880 de negustorul evreu David Adania și purta numele proprietarului – Agenția de publicitate D. Adania”. , însă a și încetinit timpuriu. La un moment dat, România fiind condusă de un sistem comunist și înfruntând diverse probleme, interesul și mai bine zis, accesul spre tot ceea ce ne înconjoară a fost împotmolit pentru destul de mult timp.

Cu toate că în țările mult mai dezvoltate, relațiile publice, metodele de abordare și chiar și interesul pentru evoluție a făcut ca toate aceste forme să prindă contur mai repede ca în țara noastră, sperăm ca și România să ajungă să-și implementeze un mod de gândire similar aparținătorilor țărilor mai dezvoltate și chiar să-i „prindem din urmă”.

Deși acum sunt mult mai multe metode prin care se pot promova diverse produse și servicii, omenirea, devenind o specie tot mai pasivă, lasă în urmă ceea ce presupune o implicare mai amplă, cum ar fi: revistele, ziarele, cursurile, chiar și școala și cumpărăturile, și se îndreaptă cu pași repezi înspre ceea ce se află doar la un „click distanță”. Internetul a devenit puterea supremă, datorită multitudinii de opțiuni și ușurința de utilizare. Iar, precum precum a declarat Ray Kurzweil în cadrul conferinței CIO Network organizate de Wall Street Journal, “deja s-au făcut primii pași spre înțelegerea sensului informațiilor pe care le caută și deja poate înțelege puțin din ceea ce citește. La asta lucrez acum, de fapt, încerc să-i permit motorului de căutare chiar să înțeleagă conținutul paginilor web”. Și acesta este doar începutul a ceea ce va urma.

Relații publice în mediul online

Ce sunt relațiile publice? Răspunsul ar trebui să vină din cele în jur de 500 de definiții ale termenului. După cum se poate observa, activitatea de relații publice a fost definită, de-a lungul timpului, în diverse moduri, însă fără a se ajunge la o definiție unanim acceptată.

Din acest motiv, este semnificativ efortul lui Rex F. Harlow care, din analiza a 472 de definiții, a reușit să conceapă o definiție care să pună în evidență atât aspecte conceptuale cât și operaționale: „prin relații publice se înțelege o funcție de management care ajută la stabilirea și păstrarea unor linii de comunicare mutuală, de înțelegere, acceptare și cooperare între organizație și publicul său; noțiunea implică managementul problemelor și tematicilor, ajută managementul să fie permanent informat și să răspundă opiniei publice, definește și accentuează responsabilitățile managementului în servirea interesului public; ajută managementul să țină piept și să folosească cu eficacitate schimbările, slujind ca un sistem de alarmare timpurie, pentru a ajuta la anticiparea tendințelor și folosește ca principale unelte de lucru cercetarea și comunicarea sănătoasă și etică."

Acestea au la bază comunicarea. Comunicarea este un ansamblu de acțiuni care au în comun transmiterea de informații sub formă de mesaje, știri, semne sau gesturi simbolice, texte scrise ș.a. între două persoane, numite interlocutori, sau mai formal, emițător și receptor.

Termenul de « comunicare » este legat de existența noastră ca oameni, mai apoi ca societate, fiindcă ființele umane și comunicarea sunt interdependente. Fără comunicare și limbaj, noi, ca ființe ce interacționăm și relaționăm în cea mai mare parte, sau chiar în întregime prin actul comunicării, existența noastră pe pământ ar fi inutilă. Este un proces dinamic, aflat într-o permanentă transformare. Societatea există datorită comunicării, ea înseamnă comunitate și este văzută ca un proces care implică participare din partea membrilor unei societăți. Comunicarea îmbracă forme variate și diverse, dintre care ne vom opri la comunicarea mediatizată și la comunicarea de masă, care este de fapt o formă a comunicării mediatizate, destinată unor mase mari de indivizi și poate avea o formă subiectivă, care are ca scop manipularea opiniei publice, și forma obiectivă, care dorește simpla informare a persoanelor.

Comunicarea în masă este o parte integrantă a mass-mediei, concept relativ nou, care s-a dezvoltat în special în perioada postbelică, ca o consecință directă a apariției noilor forme de transmitere a informațiilor, fie prin unde radiofonice, fie prin imagini pe micul ecran, și tot mai vehiculat, prin intermediu internetului.

Apariția și dezvoltarea internet-ului a produs mutații globale în toate sferele vieții sociale, prin urmare și în domeniile comunicării și informării și a relațiilor publice. De fapt, se poate spune că nu există domeniu care să nu fie reprezentat pe Internet. Conceptul de bază necesar pentru clarificarea pe deplin ceea ce înseamnă internet, este conectivitatea. Aceasta desemnează „puterea” pe care o dobândește un calculator personal (PC) în momentul în care este conectat cu alte PC-uri în rețea. El devine un vehicul de comunicație puternic și un important instrument de căutare a informației.

Din punct de vedere al informării și al comunicării, se remarcă faptul că Internet-ul oferă posibilitatea inversării rolurilor în procesul de comunicare (emițător și receptor), fapt ce favorizează comunicarea și contribuie la realizarea unei mai bune informări, la fel ca și posibilitatea actualizării permanente a informației.

Relațiile publice online înglobează tehnicile de comunicare furnizate de Internet, dar și de alte modalități electronice, gen televiziunea digitală sau dispozitivele wireless. Avantajele oferite țin în primul rând de bugetele mai mici necesare. Se investește inițial în aparatură și în realizarea unui site, care tebuie ulterior doar întreținut. Un alt mare beneficiu este oferit de interactivitate. Se poate comunica direct și mult mai ușor cu publicurile-țintă.ale organizației. Se poate obține așadar și un feed-back de la public, putându-se realiza și sondaje online, păreri și chiar sfaturi. Reacția este imediată. Aceste detalii trebuie fructificate la maximum.

Prin urmare, tehnicile și strategiile de PR „tradiționale” pot fi adaptate în vederea obținerii de noi beneficii în ceea ce privește menținerea legăturilor cu publicurile companiei. Tehnicile rămân în principiu aceleași, însă tehnologia se modifică, posibilitățile de comunicare extinzându-se. În plus, publicurile-țintă nu mai sunt selectate în mod necesar, ținând cont și de elementul geografic, informația online fiind disponibilă oricui dorește să o acceseze.

Comunicarea online nu trebuie făcută la întâmplare. De exemplu, jurnaliștii și realizatorii diverselor jocuri de noroc, burse, tranzacții, etc. Își au bazele în informațiile dobândite în cadrul a ceea ce produce mass-media, în special modulul online.

Ca orice campanie de comunicare, și cea online presupune stabilirea unor obiective de comunicare, segmentarea audiențelor, crearea unor mesaje, care se doresc a fi transmise și selectarea modalităților celor mai eficiente pentru diseminarea acestor informații. În toate aceste etape trebuie avut în vedere faptul că Internetul presupune o comunicare mult mai complexă, având câteva elemente specifice, putând astfel fi atât mijloc de comunicare, cât și „tarabă” pentru vânzarea aproape a tuturor produselor existente de jur-împrejurul lumii. Interactivitatea acestui mediu oferă posibilitatea ca doar printr-un click să poți afla o sumedenie de informații despre un anumit produs, persoană, serviciu, loc, etc. Un alt aspect ce poate fi valorificat în interesul unei companii, de exemplu, este posibilitatea de a posta materiale multimedia, care pot apărea pe site-ul oficial al organizației, dar pot fi trimise și utilizatorilor ca link într-un newsletter, ori ca atașament pe un e-mail.

Comunicarea online implică aceleași principii ca și cea scrisă. Mesajul trebuie să fie clar, simplu, să nu lase loc interpretărilor, decât dacă se dorește acest lucru, să nu fie nimic rigid, și mai ales, momentul comunicării mesajului este foarte important. Acesta trebuie adaptat în funcție de publicurile-țintă. Un mesaj clar și adaptat specificului audienței îi va permite acesteia să înțeleagă ceea ce se dorește a fi transmis.

În România, relațiile publice (PR) sunt privite relativ recent ca domeniu distinct de activitate (au doar un deceniu de existență față de 100 în SUA). Cu toate că bombardamentul informațional al Internetului este atât de intens încât a copleșit societatea modernă, nici în mediul online nu s-au înregistrat până în prezent foarte multe organizații care alocă resurse PR, în mare parte deoarece acestea nu au conștientizat că Rețeaua poate fi un motor de propulsare pentru acestea.

În spațiul virtual românesc au apărut informații din ce în ce mai cuprinzătoare despre relațiile publice. Astfel, la începutul anului 2005 a fost lansat PRwave.ro (www.prwave.ro), primul site din România dedicat în totalitate relațiilor publice, imaginii, comunicării și expertizei în aceste domenii. PRwave se adresează oamenilor de afaceri, specialiștilor cu experiență în RP, imagine, comunicare, marketing, tinerilor care aspiră la o carieră în aceste domenii, mass mediei. În orice caz, ceea ce se vrea subliniat este că , dacă acum 4-5 ani vorbeam de un domeniu cu o literatură aproape inexistentă în limba română, în prezent se simte o diferență semnificativă prin disponibilitatea de resurse românești care tratează relațiile publice.

Cât privește mediul online, există încă un deficit în ceea ce privește aspectele generale, planul unei campanii de PR în ciberspațiu, instrumentele virtuale de PR cel mai des întrebuințate, aspecte de etică și responsabilitate precum și alte chestiuni ale PR pe Internet.

Evitarea mediului online

Media este o sursă de putere, influență și control, un spațiu de manifestare a vieții publice, o sursă de imagine a realității sociale, chiar cheia către celebritate.

Ca și orice modalitate de a prezenta un produs, un serviciu, și din dorința de a-l vinde, publicitatea, atât online, cât și televizată, prin radio, sau prin orice modalitate, ne face să recurgem la diverse tehnici, transpunând o descriere mai mult sau mai puțin reală.

Mediul online poate fi cel mai înșelător în ceea ce privește procurarea de produse, așadar, ca tipuri de practici neetice folosite în publicitate menționăm:

Promisiunile false – Publicitatea nu a avut un debut deosebit de etic. La sfârșitul secolului al XIX-lea, mai ales în cazul medicamentelor, erau frecvente afirmațiile false precum acela că produsul „întinerește”, „vindecă ficatul”, „nu dă greș”. O reclamă la Coca-Cola din 1905 se situa la limita adevărului, comunicând faptul că produsul „răcorește gâtul ars de sete, învigorează trupul pstenit și iuțește mintea obosită”.

Exagerarea – „Cel mai bun”, „numărul unu”, „singurul” sunt superlative asociate cu exagerarea în publicitate. Din punct de vedere etic, este acceptat să lauzi exagerat un produs atâta vreme cât superlativele sunt generice sau reprezintă doar opinii. Când acestea fac însă referire la niște aspecte concrete, exagerările sunt considerate neetice și intră sub incidența oficiilor pentru protecția consumatorului (FTC în Statele Unite sau OPC în România). În Germania, superlativele care nu pot fi dovedite ca atare sunt interzise. Astfel, sloganul Coca-Cola „refreshes you best” a trebuit tradus ca „refreshes you right”.

Descrierea incompletă – A promova un birou ca fiind de nuc masiv, omițând a preciza că această descriere se referă numai la tăblie e o practică neetică. Niciodată nu se pot comunica într-o reclamă toate aspectele unui produs (timpul sau spațiul nu o permit) – etic ar fi însă să se atingă toate aspectele relevante sau care pot schimba conținutul comunicării.

Demonstrațiile false – Este celebră demonstrația falsă inițiată de General Motors și furnizorul său de geamuri Libby Owens Ford care, pentru a demonstra superioritatea geamurilor lor, au filmat mașinile Ford cu geamurile coborâte complet, iar mașinile concurenței cu geamurile ridicate, mânjite cu ulei.

Distorsionările vizuale – A folosi tehnologia digitală sau aparatul de fotografiat pentru a îmbunătăți produsul este o altă practică considerată neetică în publicitate, deși utilizată frecvent și pe scară largă. De cele mai multe ori, aceasta comportă un risc destul de mare prin potențiala frustare a consumatorului, care, ajuns la raft, observă diferența dintre reclamă și realitate.

Testimonialele false – A face reclamă unui produs folosind un personaj care pretinde că are autoritate medicală, deși este un simplu actor, sau a comunica faptul că un bine cunoscut personaj folosește un produs în mod regulat, când acesta a auzit prima dată de produs doar atunci când a fost contactat pentru filmare sunt două exemple frecvente de recomandare falsă în publicitate.

Publicitatea mascată – În Europa, comunicarea publicitară trebuie clar delimitată de restul programelor, mai ales în cazul televiziunii. În foarte multe țări europene este interzisă plasarea unui produs și prezentarea acestuia într-un program TV (așa-numitul product placement).

Odată cu explozia Internet-ului și apariția sistemului global de hypertext, calculatorul s-a infiltrat cu repeziciune în viața noastră.

Cu toate că ne-a îmbunătățit considerabil capacitatea virtuală de a fi oriunde ne dorim, de a contacta pe aproape orice persoană, de a cumpăra fără a te deplasa, ș.a.m.d., nu este întru-totul o schimbare în bine. În vederea testării ipotezei efectului celei de a treia persoane, Brosius și Engel, au realizat, în 1997, un studiu cu privire la modul în care fiecare persoană evaluează felul în care este influențată de publicitate în achiziționarea unor produse. Majoritatea respondenților afirmă că nu se consideră influențați de publicitate, dar că ceilalți sunt cu siguranță influențați. Efectul celei de a treia persoane este un efect reflexiv, asemănător interacțiunii para-sociale. Intensitatea efectului depinde de o serie de variabile precum: vârsta, implicarea personală (involvement), sursa de informare, vârstă, nivelul de educație, distanța socială.

Dacă ne uităm în jur și, mai ales dacă se compară lumea de acum, activitățiile de astăzi, stările în care suntem, cu lumea de acum două decade de exemplu, vom vedea o schimbare care este departe de bine, vom vedea persoane care nu mai știu să se bucure de viață, captive în acea cutie cu butoane, personaje letargice și mereu obosite și total demn de menționat, antisociale. Deși Internetul „sare în ajutorul” nostru, constituind de fapt un „buchet” de rețele sociale, populația nu mai socializează cu adevărat, creând doar o impresie de suprafață că acest lucru se întâmplă de fapt. Ceea ce probabil se și urmărește. Desigur, nu putem să abandonăm cu repeziciune această minunată descoperire, și poate deloc, însă ar fi foarte bine dacă am încerca după un anumit timp să conștientizăm că existăm și în afara acestui mediu virtual, să-l utilizăm doar pentru lucrurile necesare. Acest fapt va fi împlinit doar dacă majoritatea populației va realiza că suntem la un pas de a pierde controlul absolut asupra noastră, prin ceea ce oferă.

Astfel, Internetul a devenit o nouă modalitate de prelucrare, prezentare și comunicare a informației, ce permite implementarea unor noi modele și concepte până acum de neimaginat: de la un alt mod de a parcurge informația scrisă, utilizând referințe încrucișate, generate de hyperlinks, la prezentări multimedia ce includ text, imagini, animații și sunete în aceeași entitate; de la anchete sociale și statistici în timp real, simultan cu schimbarea datelor de intrare de la prezentarea informației, la adaptarea ei la utilizatori.

În timp ce navighează pe Internet, oamenii tind să nu mai fie foarte atenți la paginile pe care doresc să navigheze, ajungând să fie generate noi căutări. Acest lucru se datorează atât numărului foarte mare de site-uri și oportunități pe care le pune la dispoziție mediul online, dar și faptul că utilizatorii urmăresc să găsească pagini cu care să poată comunica într-un mod cât mai activ. Ei caută să interacționeze cât mai mult cu site-urile, iar posibilitatea de a-i păstra cât mai mult pe pagină este să le oferi informații valoroase, relevante pentru ceea ce caută. Descendând frecvent din paginile căutate, în altele asemănătoare sau nu, poate fi aspectul cel mai dăunător al acestui intrument de cercetare și socializare, creând dependență.

Modul în care ne acaparează atenția în direcția dorită de către creatorii site-urilor ne cuprinde într-un cerc vicios care pare fără scăpare, ca o boală fără leac.

Strategia de Relații Publice Online

În principal, scopurile relațiilor publice, atât cele clasice, cât și cele ce includ Internetul, sunt aceleași: notorietare, relații bune cu cei ce interacționează cu organizația, informarea publicurilor-țintă cu privire la ultimele sau viitoarele acțiuni ale organizației. Ceea ce diferă este modul în care sunt urmărite aceste dezirate, media folosită pentru trasnmiterea mesajului și modul de alcătuire al acestuia.

Este irealistic să spui că în prezent se mai poate concepe o strategie de relații publice care să nu includă și canalul online. Înainte de crearea oricărui plan de relații publice, specialistul trebuie să aibă în vedere patru elemente importante, și anume:

Care este audiența?

Unde se găsește aceasta?

Care este mesajul care se dorește a fi transmis?

Când se dorește transmiterea mesajului?

Mereu s-a cerut măsurare: așa cum echipa de vânzări poate măsura cât de performantă a fost în ultima lună sau în ultimul semestru, așa se așteaptă și de la echipa de comunicare să prezinte planul de evaluare la sfârșitul perioadei stabilite. Dar cum cercetarea înseamnă de fapt investiții, conducerea companiei așteaptă măsurarea rezultatelor, prin folosirea unor indicatori. În mediul online, efectele unei campanii de relații publice este mult mai ușor măsurabil decât prin folosirea mijloacelor tradiționale. Într-adevăr se va putea măsura cantitativ exact câte rezultate au fost aduse, însă nu și calitativ. În momentul în care vine vorba de măsurare calitativă, se întâmpină provocări chiar și în mediul online. Relațiile publice vizează influențarea diverselor publicuri. Organizațiile nu comunică cu exteriorul datorită unui sentiment altruist, ci așteaptă ceva de la cei care comunică; își doresc să convingă consumatorii să le cumpere produsele, să îi determine pe alegători să voteze candidatul X, să „pună bețe-n roate” altora, etc.

Prin utilizarea relațiilor online, se urmărește influențarea opiniilor, atitudinilor și comportamentului publicului. Ceea ar trebui să fie luat în considerare inițial și chiar, primele întrebări ce ar trebui să și le pună un specialist în PR sunt următoarele: Ce se urmărește? Care este scopul ce se dorește a fi atins? Ce este necesar în desfășurarea acestor demersuri? Este rentabil?

Identificarea publicurilor-țintă ajută la stabilirea obiectivelor, dar chiar înainte de a porni un asemenea demers, profesionistul în relații publice trebuie să-și determine anumite direcții clare. În general, obiectivele relațiilor publice pe Internet trebuie să conțină două elemente principale: ceea ce se dorește să se atingă (din punct de vedere al organizației și al audienței) și timpul în care obiectivele trebuie atinse. Obiectivele trebuie să fie:

Exacte – obiectivele vagi, cum ar fi „să aduc cât mai mulți vizitatori acestui site”, „să generez maximul de notorietate online” sau „să îndeplinesc așteptările vizitatorilor”, nu sunt prea de folos, din contră, obiectivele trebuie să fie clare pentru a putea fi îndeplinite.

Realiste – ca în orice domeniu, de la bun început nu trebuie să se aștepte la prea mult într-un timp foarte scurt.

Gândite – din punct de vedere al publicului-țintă. Activitatea de relații publice eate privită dintr-un unghi potrivit, dacă se gândește, de exemplu, din perspectiva „cum pot ajuta un anumit public?”

Dacă ne propunem ca obiectiv creșterea notorietății unei pagini Web, strategia ce va urmări îndeplinirea acestui dezirat, va identifica evident, depinzând de caz, utilizarea instrumentelor necesare pentru îndeplinirea acestui obiectiv. Modul în care acționăm este ceea ce veghează ca realizările să aibă coerența și consistența de care este nevoie.

Strategia reprezintă direcția de urmat. Tactica va include pas cu pas acțiunile ce vor contribui la implementarea strategiei prestabilite. O tactivă des utilizată este prezentarea site-ului, tradus în cât mai multe limbi străine(de preferabil uzuale la nivel internațional), pentru a atrage un număr cât mai mare de consumatori. Strategia se poate modifica și în timpul derulării unei campanii. Dacă se observă că utilizatorii nu rămân pe pagina noastră, nu interacționează, problema trebuie identificată și respectiv rezolvată. Uneori, acest lucru ține de lucruril mărunte, cum ar fi lipsa unui buton, iar identificarea problemelor creează adesea oportunități, corecțiile necesare putând fi efectuate într-un timp relativ scurt.

Nimic nu se desfășoară la voia întâmplării, totul are loc într-un anumit moment, și într-un anumit spațiu. Lucrurile se interconectează. Activitățile alotor persoane, companii, reglementările legislative, diverse alte evenimente, ș.a.m.d., pot influența o activitate, impactul unui eveniment, pot influența o companie sau o persoană. Cunoașterea cât mai detaliată a tuturor acestora permite luarea unor decizii mai bune, stabilirea unor direcții strategice precise și cu beneficii pentru companie. Orice strategie de rezolvare a unei probleme are misiunea de a o percepe. Așadar, strategia are un scop ce se dorește a fi atins. El trebuie doar să poată fi măsurat. Stabilirea unui scop prea vag poate aduce prejudicii, deoarece stabiliarea unor obiective inadecvate nu poate duce la atingerea scopului. Planul de comunicare reprezintă documentul pe baza căruia sunt desfășurate ulterior toate activitățiile de comunicare ale organizației pe o perioadă de timp.

Având în vedere importanța sa, se poate afirma că planul de comunicare este un instrument indispensabil oricărei organizații, din orice domeniu de activitate. Planul de comunicare online are același conținut informașional ca și planul de comunicare al organizației, diferența majoră dintre acestea fiind reprezentată de domeniul de aplicabilitate, astfel: Planul de comunicare online vizează prezența și acțiunile organizației desfășurate în spațiul virtual.

Elaborarea planului organizației pornește de la premisa că Internetul reprezintă un mediu de comunicare care poate fi utilizat în mod independent sau integrat, în vederea realizării comunicării din cadrul respectivei organizații. Planul de comunicare online poate presupune utilizarea unui singur instrument, a unei combinații de instrumente online sau a unei combinații de instrumente online si „off-line” (tradiționale – de exemplu: publicitatea sau promovarea vânzărilor). Utilizarea fiecărui instrument de comunicare online depinde semnificativ de audiența vizată. Astfel:

Publicitatea online poate fi utilizată atât pentru o audiență generală (dacă se vizează creșterea notorietățoo sau îmbunătățirea atitudinii publicului), cât și pentru o audiență specificată (dacă se vizează determinarea publicului să cumpere produsul)

Poșta electronică poate fi utilizată în mai multe „valuri” de comunicare. În primul rând, ea poate servi ca purtător al mesajelor organizației către o audiență generală; ulterior, pe măsură ce audiența este „calificată” (interesul față de organizație și ofertarea acesteia), utilizarea poștei electronice va avea în vedere numai audiențe specificate

Grupurile de discuții pot fi utilizate doar în anumite condiții restrictive legate de caracterul necomercial al comunicației interne, doar în cazul unor audiențe specificate

Site-urile Web pot fi utilizate pentru a comunica cu audiențele generale și cu cele specificate; acestea sunt utilizate ca platforme de comunicare cu cei care, în mod independent sau în urma unor acțiuni de creare de trafic desfășurate, au vizitat site-ul, apoi repetând vizita

Comerțul electronic se adresează unei audiențe specificate, calificate, decisă să achiziționeze produsele și serviciile organizației.

Pentru a comunica cu publicul său virtual, o organizație creează mesaje, folosind propriile abilități sau apelând la serviciile specializate a unor prestatori externi specializați. În contextul planului de comunicare online, prin mesaj se înțelege combinația de cuvinte(textul), elemente grafice și fotografii(imagine) și sunete, transmisă consumatorului virtual cu scopul de a-l informa, a-l influența sau pentru a-i modifica convingerile și atitudinile, comportamentul de cumpărare și consum.

Dacă în comunicația tradițională predomină mesajele care se sprijină pe elemente de natură emoțională, care apelează mai degrabă la sentimentele consumatorului, și mizează pe o abordare indirectă, acestuia sugerându-i-se mai degrabă informațiile despre produs (abordarea indirectă), în comunicarea online apare problema timpului. Așadar, un consumator virtual nu alocă mai mult de 13-14 secunde, în medie, pentru a aștepta să vadă cunținutul unei pagini web, una din regulile de bază în ceea ce privește comunicarea prin intermediul poștei electronice și în cadrul grupurilor de discuții este concizia, comunicația online fiind rațională și implică abordarea directă a consumatorului virtual.

Afacerist, relaționist, utilizator

Internetul reprezintă mai mult decât un nou mijlloc de comunicare ce trebuie exploatat. El permite o comunicare și o distribuție a mesajelor mult mai facilă, bidirecțională, în mai multe moduri decât până acum și permite și o țintire a publicului foarte eficientă.

O caracteristică foarte importantă a muncii cu mass-media este reprezentată de continuitate. Legăturile interpersonale se cristalizează în perioade relativ scurte de timp, dar încrederea reciprocă este un proces în continuă formare și de aceea trebuie întreținut continuu.

Deși au conștientizat nevoia prezenței companiei în mediul online, în unele situații, managementul nu înțelege relațiile publice și le percepe ca pe o extensie a publicității. Persoanele care postează, care au o carieră în domeniu sau doar o pasiune, doresc să inunde site-urile de știri și produse cât mai interesante, sau aproape oricare gen, deoarece, în momentul în care te ocupi de un domeniu, majoritatea detaliilor îți par a fi absolut importante, încerci să dai valoare punctului tău de vedere.

Nu la fel stau lucrurile și din prisma consumatorului, care dorește să fie cât mai puțin agasat cu reclamă, să o selecteze și să decidă el ceea ce este bine pentru natura lui umană. Niciunul dintre jucători nu-și cunoaște bine dorințele și nu lucrează cu ceilalți în vederea obținerii unor rezultate mai bune. Relaționistul trebuie să comunice în primul rând cu persoana care i-a cerut serviciile. Trebuie să livreze „pachetele de presă”, în format multimedia (însoțite de imagini și filme digitale, link-uri către site-urile unor experți din rândurile unei părți terțe, etc.). Viteza de reacție trebuie să crească și ea, iar comunicarea cu utilizatorii este obligatorie. Un zvon negativ care a apărut într-un mediu emergent (spre exemplu, blogurile) va rămâne un risc permanent de contaminare și a altor medii(cum ar fi cele mainstream). De aici rezultă și nevoia de a monitoriza mult mai atent ceea ce se întâmplă în blogosfera sau în formele mai „înalte” de comunicare online. Deci, relaționiștii trebuie să aibă o foarte bună cunoaștere asupra industriei în care funcționează compania pe care o reprezintă și să fie mereu cu ochii în patru, deoarece ceea ce faci te reprezintă.

Specialiștii în comunicare și marketing din cadrul companiei își elaborează strategiile ghidându-se după cei patru”R“. “R“-ul în cauză provine de la patru cuvinte călauzitoare din limba lui Shakespeare, pe care le putem descifra mai jos:

“Review” – stați cu urechile ciulite sau cu antenele ridicate. Receptionați tot ce se spune în jurul domeniului de activitate, fiți la curent cu tendințele, inovațiile.

“Respond” – reacționați la ceea ce se spune, expuneți-vă punctul de vedere, luați atitudine. Atenție, însă, cui răspundeți, adaptați mesajul transmis la receptor. Întotdeauna oferiți informații exacte și încercați să dați dovadă de transparență.

“Record” – creați conținut video. Oamenii au predispoziție spre conținut video în defavoarea textului. Conținutul video este de 7 până de 10 ori mai vizualizat decât cel text. Asa că, nu ezitați să vă puneți la incercare talentele artistice în materie de regie și creație video.

“Redirect” – aveți grijă să veniți în întâmpinare publicului oferindu-i conținutul de care are nevoie în momentul în care acesta manifestă nevoia. În acest fel se obțin și reacții la ceea ce comunicați, adică nu vorbiți singuri. E plăcut să știi că cineva te ascultă și reacționează la ceea ce ai de spus, indiferent dacă este de acord sau critică.

1.5. Targetarea

Targetarea reprezintă configurarea unor reclame astfel încât să ajungă doar la publicul-țintă al unui anumit client sau produs.

În mediul online, targetarea se face mai ușor, putând identifica cu mai multă certitudine mediile care vor pune compania în contact cu publicul și potențialii clienți. Poți fi acolo unde sunt și clienții tăi, poți vedea ce vorbesc, le poți afla problemele și să le oferi soluțiile direct acolo unde ei așteaptă cu banii. Online se consumă mai mult timp și teoretic mai puțini bani. Lucrurile se fac acum prin comunități, prin comunicare, prin arsta și a vedea care sunt problemele și a te implica. Planul de comunicare online cuprinde un ansamblu de acțiuni orientate înspre anumite segmente de consumatori ai organizației, efectivi sau potențiali.

Probabil că mult mai corect se realizează publicurile-țintă, dat fiind faptul că segmentarea pieței și a indivizilor se face în funcție de criterii multiple: vârsta, mediul de proveniență: urban-rural, venituri, studii, rasa, etc. Segmentarea cât mai bună a publicurilor este extrem de utilă și pentru următorii pași, întrucât mesajele și acțiunile vor fi diferite în funcție de specificul fiecărui segment de public identificat, în vederea obținerii unui impact maxim.

Pentru a se construi cu succes relații online, trebuie înțeles și cunoscut exact publicul-țintă. Mesajul și întreaga comunicare online trebuie să țină seama și să fie construite în funcție de receptori. De exemplu, ar trebui să fie urmărite câteva publicuri distincte care pot afecta afacerea online, cum ar fi: clienții, potențialii clienți, alți consumatori, investitori, concurența, organizații de comerț, jurnaliștii, personalul care actualizează informații în cazul motoarelor de căutare, moderatori ai grupurilor de discuții, angajați, sponsori online, grupuri de presiune, organizații care au link-uri dinspre și spre site-ul organizației. Evident că aceste publicuri variază în funcție de specificul organizației și ele vor fi analizate separat, pentru a putea fi identificat necesarul de informație specific.

În interiorul fiecărui public există distincții acer trebuiesc urmărite și tratate în consecință. De exemplu, ar trebuie deosebite mai multe tipuri de clienți la care ar trebui sa ajungă mesajul organizației. Acest lucru se poate face luând în considerare mai mulți factori:

Vârsta. Mesajele, respectiv spoturile, se pot alcătui astfel încât unele să se adreseze publicului tânăr, iar altele publicului de vârsta a treia. Totul depinde de publicurile-țintă. În acest mod, mesajul poate fi mai nuanțat și întocmit pentru a fi mai atractiv pentru utilizatorii pe care se axează organizația, decât un mesaj cu un caracter general, adresat tuturor categoriilor de vârstă.

Sexul. Diferite linii de produse se pot adresa unui sex sau altuia.

Aria geografică. Deși Internetul este un fenomen global, diferențele culturale rămân și ar trebui să cunoscute, astfel încât adaptarea să fie optimă.

Statut. Se poate dori țintirea unor grupuri diferite din punctul de vedere al statutului social.

Gradul de utilizare al Internetului. Se recomandă diferențierea utilizatorilor împătimiți ai acestuia de utilizatorii ocazionali.

Loialitatea. Audiența poate fi împărțită în clienți loiali, impulsivi sau oportuniști.

Acestea sunt câteva dintre distincțiile probabile, putând însă să fie găsite și diferențe mai subtile între clienți, în funcție de alegerea stilului de viață, de atitudine. Din perspectiva specialistului în relații publice, și nu numai, Internetul trebuie perceput ca o sumă de publicuri clasificate pe diverse criterii. Audiența trebuie împărțită în cât mai multe categorii și chiar subcategorii, astfel încât să se poată construi și susține cât mai potrivit relații reciproc avantajoase.

Natura interactivă a Internetului permite o adaptare a informațiilor pentru diverse tipuri de publicuri-țintă, prin intermediul e-mail-ului, al paginii Web sau prin orice mijloc de comunicare online, în moduri diferite: se poate permite un acces diferențiat în funcție de limba în care se dorește a se consulta site-ul, de exemplu. Dacă se țintește o audiență internațională, pagina ar trebui să aibă opțiuni de căutare în limbi diferite, putându-se ajunge prin selectarea țării de către utilizator în prima pagina, metodă abordată de cele mai multe ori de către firmele internaționale.

Pagina Web a unei firma care oferă produse sau servicii distincte, ar trebui să aibă câte o adresă distinctă pentru fiecare serviciu-produs, încercându-se de asemenea să fie acoperite cât mai multe grupuri de discuții cu subiecte relevante pentru diferitele segmente de publicitate a unității.

Audiența dorește satisfacerea propriilor nevoi, astfel, dacă lucrurile vor fi privite și din prisma publicului-țintă, un obiectiv prestabilit, va avea șanse mai mari de a fi îndeplinit.

Empatia are rolul ei bine definit, fiind un fapt important, așa că toate acțiunile întreprinse de specialiștii în domeniul relațiilor publice trebuie privite din această perspectivă. Se vor stabili categorii de publicuri la care se dorește să se ajungă, care sunt vizate de această strategie. Audiența poate fi formată atât din utilizatori individuali, cât și din utilizatori instituționali.

Definirea audienței planului se referă la două coordonate importante:

Stabilirea conținutului acesteia – Se va adresa planul unei audiențe specifice sau unei audiențe generale?

Dacă este cazul unei audiențe specificată, care sunt criteriile în raport cu care se realizează delimitarea audienței propriu-zisă a planului de către restul utilizatorilor prezenți în spațiul virtual?

Dacă planul este adresat unei audiențe generale, este suficientă includerea în conținutul acestuia a unei descripții cu caracter general a audienței și a resurselor informative asupra identificării, localizării acesteia. Dacă planul se adresează unei audiențe specificate, este necesară menționarea criteriilor în raport cu care se va face specificarea și a resurselor informative.

Din păcate, majoritatea unităților nu-și cunosc clienții, nici nu prezintă adesea vreun interes în a face acest pas. Ele își propun doar ca vânzările să atingă un nivel internațional. Dacă s-ar și reuși aceste performanțe, am fi țara cu cei mai mulți milionari. Doar că, în condiții normale de piață, cota de 100 % din piață pentru o singură firmă sau un produs este absolut imposibil de atins. Exemple pozitive însă ar putea fi brandurile care au inventat personaje-consumatori care se identifică cu produsele, cu costurile și riscurile mai mici. Acesta este un bun prilej de a reduce cheltuielile și de a interacționa cu consumatorii, în special în era mediului virtual. Desigur, nu toată lumea reușește să obțină aceste personaje, și să și atragă incontestabil potențialii clienți.

CAPITOLUL II

Tehnici de comunicare online

Comunicarea este redată ca provenind din limba latină, „communicare” , care înseamnă punerea în comun a unor lucruri indiferent de natura lor.

Comunicăm pentru a ne transmite ideile, sentimentele, emoțiile, părerile, pentru a influența, pentru a ne corela între noi rezultatele muncii, pentru a socializa. În limba română s-a păstrat de asemenea și sensul sacramental: „cuminecare” – a se împărtăși de la, a se împărtăși întru ceva.

Din punct de vedere cronologic, comunicarea este primul instrument spiritual al omului, în procesul socializării sale, fiind un element ce ne ridică la gradul de ființă supremă.

Tehnologiile moderne nu mai sunt privite ca fiind alienante pentru societate, din contră, așa cum roata este o extensie a piciorului uman, radioul este extensia urechii, cartea este extensia ochiului, ș.a.m.d.

Tehnicile de informare și comunicare se referă pe de o parte, la modalitățile specifice utilizate de jurnaliști și specialiști PR pentru a se documenta și, pe de altă parte, la tehnologiile de informare și comunicare. Elementul comun al celor două sensuri nu este doar titulatura. Informația este ceea ce leagă cele două înțelesuri ale sintagmei „tehnici de informare și comunicare”. Cu alte cuvinte, am putea spune că jurnaliștii se folosesc de tehnici de informare pentru a culege informații, pe care le transmit apoi cu ajutorul tehnologiilor de comunicare în masă către publicul vizat.

Succesul în era digitală se traduce în cât de mult iți maximizezi, ca antreprenor, prezența virtuală, pentru a-ți face demersul profitabil într-un mod ingenios. Social media, motoarele de căutare, blogurile și ratele de conversie ale campaniilor de advertising pe aceste platforme sunt însă doar suportul pentru o comunicare corectă, autentică și oportună, prin care brandul respectiv să iși atingă potențialii consumatori, să îi fidelizeze și să îi transforme în clienți constanți.

Disecăm de ani buni provocarea pe care explozia Internetului a produs-o la nivel global în comunicare și impactul social media. Încercăm să stabilim formule care să ne permită să producem, să fim mai activi, să vindem mai ingenios, cu alte cuvinte, să găsim cel mai inteligent canal pentru comunicare strategică, iar răspunsul nu e nici pe departe simplu.

Când vine vorba de comunicarea strategică de brand, cheia succesului unui mesaj stă în a-ți pune mereu întrebarea Este mesajul meu conectat la exterior? Este el suficient de transparent? Cât de puternic validează el elementele de brand pe care le reprezint?.

În realitate, canalele media nu se mai pot exclude unele pe celelalte. Majoritatea metodelor de comunicare și a timpului dedicat media s-a mutat pe Internet.  Totul merge în tandem, iar pentru a obține cele mai bune rezultate, comunicarea trebuie construită piesă cu piesă, urmând pași mici, bine conturați. Online-ul este un domeniu foarte dinamic, nou pentru toată lumea, cu foarte multe oportunități de exploatat, un mediu care te ajută să comunici în modul cel mai interactiv și să obții instant feedback de la consumatorii și clienții tăi.

În timp ce comunicarea scrisă se bazează pe o evaluare fonologică, comunicarea scrisă este adesea sever analizată, atât la nivel morfologic cât și lexical. Dat fiind faptul că ecranul computerului oferă mai multă flexibilitate în aranjarea textului decât o mașină de scris și permite chiar manipulări textuale mult mai precise decât cele efectuate în cazul redactării de mână a scrisorilor, este firească luarea în considerație și a altor criterii de evaluare a mesajelor și postărilor. Acestea trebuie judecate și din punctul de vedere al folosirii anumitor editoare de texte, alegerea fonturilor, stabilirea spațiilor dintre rânduri și a modurilor de aliniere, includerea textului în chenare, etc. Este interesant de observat că în timp ce astfel de facilități pot fi la îndemâna oricui, utilizarea lor, pune probleme tocmai pentru că nu toti utilizatorii le folosesc pe aceleași.

Ceea ce constituia înainte un minus în comunicarea folosind Internet-ul în timp real (nu e-mail sau mesaje off-line, postări), era faptul că lipsea limbajul paraverbal. Acum, prin intermediul camerelor web, putem să participăm mult mai activ și să observăm inclusiv reacțiile și mimica interlocutorului, ceea ce ridică la un nivel superior calitatea comunicării.

Schimbul de mesaje între participanții angrenați în comunicare devine interacțiune. În funcție de numărul de participanți în rețelele de comunicare instituite la un moment dat, putem distinge două tipuri de comunicare:

comunicarea bipolară

comunicare multipolară (un emițător și mai mulți receptori; un receptor și mai multi emițători; comunicarea cu “postași”).

2.1. Site-ul organizației

Termenul „organizație” derivă de la grecescul „ὄργανον” , care are sensul de instrument, unealtă. Organizațiile desemnează un grup de oameni care lucrează împreună pentru atingerea unui țel.

Website-ul este o colecție de pagini web, de servicii de rețea, în special de documente html (Hypertext Markup Language), care alcătuiesc un grup consistent oferit de obicei de un singur server. Pentru o comunicare și informare eficientă se recomandă acordarea unei atenții deosebite, atât părții grafice, de design, cât și celei de software. Un website trebuie să se încarce repede, să ofere un acces ușor la informație (actualizată în mod constant). El trebuie să conțină și elemente de atracție pentru fiecare tip de public (utilizatori ocazionali, permanenți, clienți, etc.).

Este foarte important ca utilizatorul să rămână cât mai mult timp pe site odată ce l-a accesat, deoarece, dacă nu este suficient de interesat de organizație, atunci site-ul trebuie regândit, considerând mai profund feedback-ul primit din partea utilizatorilor. De aceea ar trebui să existe în cadrul site-ului o secțiune, un buton ce să ofere posibilitatea acodării de feedback, un fel de „caiet” de reclamații, de sfaturi și păreri, necesar pentru a înțelege de fapt ce își dorește vizitatorul de la acel site. Un site web oferă posibilitatea promovării prezentarea companiei, valorile acesteia, precum și produsele sau serviciile oferite, noutăți sau păstrarea unei legături permanente cu publicul. Deci, în mare aproximativ toate informațiile ce îi sunt necesare acestuia. Odată ce a fost realizat, un site trebuie să fie și promovat într-un mod optin pentru motoarele de căutare și înscris în acestea, astfel, în cazul în care o persoană caută informații despre o anumită marcă de aparate de fitness spre exemplu, și organizația care deține site-ul este dealer în România al mărcii respective de aparatură, va apărea în motorul de căutare folosit ca link care trimite la website-ul acesteia.

Un website trebuie să fie bine optimizat, astfel încât să poată fi cât mai prezent în motoarele de căutare, însă și un site nu foarte bine optimizat poate fi încadrat în acestea și chiar să apară printre primele rezultate afișate în momentul căutării de cuvinte cheie, dar numai cu condiția ca regulile de calitate a elementelor prezentate să nu fie încălcate. Dacă acest lucru se va întâmpla, website-ul cu pricina va fi penalizat sau chiar exclus total din rezultatele motorului de căutare.

O pagină web poate avea și un conținut cu accesul restricționat – spre exemplu, pe o pagină a unei universități, se poate accesa contul introducând codul numeric personal și data nașterii, pentru a vizualiza rezultatele de la examene, mediile, etc. sau alte date confidențiale aferente fiecărui tip de pagină. Tot din pagina oficială a unei organizații pot fi aflate și informații despre schimbări și noutăți în ceea ce privește compania, sau diverse știri recente. De asemenea, pagina poate include și câteva studii de caz, declarații ale colaboratorilor, utilizatorilor, posturi nou lansate sau vacante, prezentări , liste de prețuri, promoții și oferte, ș.a.m.d.

Un alt element important vizibil în cadrul paginii este posibilitatea de a accesa datele de contact și alte coordonate, pentru un schimb de informații sau o comunicare mai eficientă și poate chiar mai rapidă cu departamentul spre care este axat vizitatorul. Desigur, trebuie să fie bine gândit și modul de structurare a acestora pentru a nu duce clientul spre companiile care constituie o competiție.

O organizație își poate face un renume cu rezonanță în special atunci când este susținut de un website de calitate și care este cât mai relevant pentru cuvintele cheie ale domeniului – spre exemplu: un website cu prezentare de produse pentru manichiură folosește inutil denumirea generală a unui produs, dacă nu este descrisă și marca, gramajul, poate chiar și mod de utilizare și alte informații. Se recomandă ca numele domeniului să fie cel al brandului promovat de companie, cu condiția ca acesta să coincidă cu brandul căutat. Așadar, cât mai multe aspecte evidențiate în descriere, constituie cât mai multe cuvinte cheie care să conducă vizitatorul către website-ul care conține aceste produse. Un link de genul www.crystalhotels.com.tr va face ca vizitatorii să fie retincenți într-atât încât este posibil chiar să îl și evite, deoarece, pe lângă faptul că este publicat pe un server gratuit, are un nume lung și prescurtări neîntâlnite adesea, conține cuvinte într-o limbă străină, probabil necunoscută multora. În schimb, un link ca www.hoteluriromania.ro inspiră mai multă încredere, are un nume cu aspect general și cuvinte ușoare, în limba maternă. Ceea ce apare după punct, sunt extensii ale fiecărei țări reprezentative domeniului. Așadar, majoritatea site-urilor din România se termină cu .ro, cele din Italia cu .it, din Germania cu .de, din Marea Britanie cu .uk, etc. De asemenea, mai există și extensii generice: .com, sau generale: .edu(care se referă la sistemul educațional), .org (sistem organizațional), .net (network).

Fluxul informațional dinspre sistem înspre orice vizitator trebuie impecabil organizat. Promptitudinea cu care sunt oferite informațiile despre sistem, profesionalismul, precum și caracterul dinamic al grupei care lucrează la standul sistemului sunt elemente, care, cu cât sunt derulate mai bine, cu atât dau oricărui vizitator o impresie mai bună despre sistem, transformându-l pe acesta în multiplicator de imagine pozitivă. Nu în ultimul rând, toate informațiile trebuie oferite cu zâmbetul pe buze.

De asemenea, trebuie avute în vedere și constrângerile legate de interactivitate și faptul că autorul multimedia nu scrie doar pentru sine și publicul său, ci și pentru alte persoane sau instrumente care intervin în realizarea textului final.

Informațiile prezentate pe website sunt foarte importante, iar cuvintele cheie trebuie integrate în text astfel încât să deschidă un material cât mai amplu, să fie plăcut de citit și de descoperit, însă mai ales să fie util cititorului. Dacă se ating aceste obiective, este foarte probabil ca vizitatorul să transmită link-ul mai departe și altora, realizându-se astfel o revărsare de informație într-un cadru cuprinzător, ca un sistem piramidal, extinzându-se considerabil informația despre domeniul respectiv și crescând astfel șansele ca respectiva companie să înregistreze un număr mult mai mare de potențiali clienți. Pentru ca acest lucru să se întâmple ar trebui ca informația să fie relevantă pentru ceea ce este necesar utilizatorului, iar în sprijinul acesteia ar trebui să vină și un design adecvat, care să facă site-ul ușor de utilizat. Astfel, fiecare pagină să aibă titlul și o descriere unică, evitându-se repetarea multor cuvinte din titlu sau a subtitlurilor de pe diferitele pagini de conținut. Acestea se recomandă a nu avea o denumire foarte lungă, să aibă caractere într-un număr limitat, să fie sugestive și cât mai diferite unul de altul.

Sunt recomandate și descrieri unice pe fiecare pagină, care ajută la indexarea site-ului, dar fac și navigarea mai ușor de realizat. Dacă în urmă cu vreo câțiva ani se punea accentul pe crearea conținutului cu cât mai multe cuvinte cheie, propice pentru promovarea site-ului pe motoarele de căutare, acum, conținutul este mult mai valoros prin recomandările pe care le fac și modalitatea de transmitere a informațiilor. Astfel este necesară în mod continuu o creștere calitativă a textului, cu scopul de a atrage utilizatorii.

Un alt parametru deosebit de important este reprezentat de credibilitate. În acest sens, este necesar un loc special amenajat în cadrul standului, unde produsele pe care le expuneți să poată fi atinse de vizitatori, să poată fi probate sau testate. Spre exemplu, în cazul unor firme, care produc automobile, vizitatorului trebuie să i se ofere posibilitatea de a intra într-un astfel de automobil și să simtă pe pielea lui comfortul din interior. În cazul unor firme care oferă produse de larg consum, în aceste sectoare special amenajate trebuie să fie un personal specializat care, în permanență, trebuie să arate cum funcționează un anume produs sau ce efecte are o anumită substanță, etc.și, bineînțeles, care sunt avantajele achiziționării acestora.

Alt element decisiv este grafica. Aceasta conturează personalitatea pe Web a organizației; unul dintre cele mai eficiente și utilizate instrumente de grafică în mediul online fiind Macromedia Flash, un program ce permite crearea unor efecte și construcții grafice foarte reușite. În raport cu aceste efecte se comprimă și datele din pagină, astfel încât să se încarce într-un ritm accelerat în timpul navigării. Această comprimare, cel puțin remarcabilă, reprezintă oarecum cheia impunerii programului Macromedia Flash, ca fiind cel mai folosit software pentru realizarea componentelor grafice din paginile Web. Cu toate că putem crea multe animații și efecte deosebite, trebuire mereu să se aibă în vedere ca pagina să nu fie supre-încărcată și să se facă abuz de acestea, deoarece, deși este plăcută la vedere și interactvă, în cantitate prea mare devine supărătoare pentru utilizator. O eroare des întâlnită în cadrul multor website-uri este aceea că animația transpusă distrage atenția vizitatorului de la ceea ce a căutat acesta sau ceea ce se dorește să îl atragă Așadar, se recomandă ca grafica să fie expusă într-un mod constant pe parcursul întregului website, o fluctuație a acesteia putând deranja utilizatorul și chiar să-l facă să evite pagina. În plus, ar trebui evitată și folosirea prea multor culori, dar și a unui fundal prea închis. Două sau trei culori dominante ar trebui să fie suficiente, pentru a nu obosi ochii.

Culoarea fondului în constrast cu cea a fundalului și lizibilitatea scrisului iarăși constituie elemente cărora trebuie să li se acorde o deosebită atenție.
Luăm spre exemplu cazul unui tabel cu orarul unei săli de sport, Zengym, în care se fac diverse tipuri de aerobic, cu clasele încadrate pe diferite culori, pe un fond mai inchis trebuie folosit un scris de culoare foarte deschisă, iar pe un fond deschis, trebuie folosit un scris închis la culoare, chiar negru. În acest caz, cel mai dificil de citit este scrisul alb pe fondul de culoare galbenă, culori destul de apropiate ca intensitate.

Imaginea 1. Repartiția claselor de aerobic la Zengym

Fontul utilizat în mod preponderent în presa scrisă și în diverse lucrări este Times New Roman, dar în cazul site-urilor, acest font nu are același succes, fiind de preferat fonturile: Verdana, Helvetica sau Arial. Este de recomandat ca porțiunile mai importante din text să fie scoase în evidență prin mărirea și chiar îngroșarea (bold) cuvintelor.

Numărul, cantitatea de utilizatori pe care un site îi atrage prin divere mijloace, reprezintă un scop ideal pentru deținătorii de afaceri online. Aceștia știu că afacerea este generată și propulsată doar de profituri, care sunt raportate direct ratelor de conversie, în strânsă legătură cu traficul pe website. Potențialii clienți se informează pe un scop bine definit și ajung pe site-uri, de obicei de pe Google, relevante pentru căutările lor. În momentul în care o pagină este lansată pe motoarele de căutare, prima misiune a acesteia este să își asigure vizitatorul că se afă în locul potrivit, prin utilizarea de titluri corespunzătoare așteptărilor sale, apoi să-l determine să citească mai departe, pentru a sta cât mai mult timp, iar în final să realizeze o conversie.

O pagină Web are câteva secunde la dispoziție pentru a-și convinge publicul de relevanța sa, și încă vreo câteva minute pentru a prezenta ceea ce are de oferit; asta datorită structurii dinamice a Internet-ului și nerăbdarea tot mai frecventă în rândul utilizatorilor. Dat fiind faptul că paginile concurenței se află la un click distanță, se cere acordată atenție și modului în care sunt construite textele prezente pe website. Se poate scrie un text excepțional de branding, însă majoritatea vizitatorilor nu vor apuca să-l și citeascz, deoarece au abandonat după câteva rânduri. Nu este nimeni suficient de răbdător pentru a citi descrieri kilometrice pentru a realiza care sunt beneficiile pe care un produs sau serviciu i le poate aduce. Un web copywriter specializat va miza pe nerăbdarea acestora pentru a scrie ceea ce este necesar, scurt și la obiect, cu multe titluri, sub-titluri și texte împărțite în paragrafe, folosind tehnici specifice fiecărui mediu de comunicare în parte, fiecărui tip de public, pentru a reține cât mai mult timp atenția.

2.2. Blogul

Blogul poate fi considerat o carte de vizită, fiind de fapt un jurnal personal sau nu, updatat frecvent și publicat pe Internet pentru consumul publicului general, care se diferențiază de alte pagini prin faptul că datele sunt afișate în ordinea inversă a introducerii lor. Blogurile oferă informații, opinii despre un subiect predilect (politic, publicitate, știri locale, sfaturi, aspecte personale, etc.), iar conținutul acestuia poate apărea sub formă de text, audio sau video. Întregul spațiu al blogurilor și bloggerilor a devenit cunoscut drept „blogosferă”. Blogger-ul este acea persoană care deține și postează pe un blog. Blogosfera definește de fapt totalitatea tuturor blog-urilor publice ca fiind o comunitate, pornind de la premisa că toate aceste bloguri sunt interconectate într-un fel sau altul.

Blogul modern a evoluat din jurnalele online, care erau la început doar componente updatate ale unor siteuri obișnuite. Odată cu evoluția programelor care facilitează introducerea și afilarea articolelor într-o ordine invers cronologică, acest proces a devenit accesibil unui public mai larg.

Termenul „weblog” a fost inventat de John Berger pe data de 17 decembrie 1997, iar forma actuală, prescurtată a apărut după ce Peter Merholz, în aprilie 1999, a spart cuvântul într-o propoziție („we blog”) în sidebar-ul blogului său, Peterme. Com. În timp, numărul blogurilor a crescut, ajungându-se ca la fiecare aproximativ 5 luni numărul lor să se dubleze. Spre exemplu, în anul 2012, în România existau în jur de 12.000 de bloguri active, iar industria blogosferei din țara noastră a atras peste 600.000 de euro.

Cu toate acestea, blogurile sunt adeseori greșit înțelese, în special de către persoanele care nu le citesc, comparându-le frecvent cu ziarele sau revistele. Persoanele care nu înțeleg aceste roluri ale blogerrilor de a a-și face auzită voce ape piața de idei de pe Web, reacționează pur și simplu printr-un strigăt de genul: “Nu este jurnalism adevărat!”. Nici nu se consideră a fi. Ar fi mai bine să ne imaginăm Web-ul un oraș mare, în care blogurile sunt doar voci independente, ca și profesorul de la școală, sau ca și un personaj într-o companie, care vă îndrumă să luați produsele care vi se potrivesc, cea mai bună carte dintr-o librărie, etc.

David Merrman Scott clasifică blogurile în mai multe categorii:

Individuale – aparțin unor indivizi care doresc să transmită propriile mesaje;

Grupuri – sunt realizate de mai multe persoane, de obicei înglobează mai multe bloguri;

Corporatiste – bloguri ce aparțin firmelor, companiilor, organizațiilor exprimând punctul de vedere al companiei, fiind redactat de angajații organizației.

2.2.1. Componente ale unui blog

Aproape orice lucru ce se realizează în zilele noastre, are mai multe componente. La fel și un blog, astfel componentele generale ale unui blog sunt:

Post – termenul folosit în limba engleză pentru fiecare însemnare ce aparține unui blog.

Comentariile – persoanele care citesc posturile pot lăsa comentarii. Acestea pot duce la o dezbatere sau la un schimb de idei. Comentariile se găsesc în funcție de titlul postului sau de corpul conținutului și pot fi citite printr-un simplu click.

Link-urile – aproape toate posturile includ hzperlink-uri spre informația inițială, sursa inspirațională sau materialul propus spre dezbatere, alte bloguri, etc.

Permalink – dat fiind faptul că posturile sunt afișate în ordinea inversă postării, un permalink permite cititorului să acceseze direct postul dorit. Este un link permanent care îți permite șă citești un post de pe pagină, care va rămâne constant.

Trackback – linkurile care pot fi copiate într-un post nou sau în alt blog și care fac referire la postul original, se numesc trackback-uri. Acestea construiesc structura linkurilor și cresc posibilitatea ca postul original să fie găsit. Asta pentru că motoarele de căutare listează paginile Web în funcție de numărul de pagini care oferă link-uri spre ele.

Categorii – un blogger poate încadra un post într-o categorie, astfel încât vizitatorul poate citi doar posturile care aparțin aceluiași domeniu.

Arhiva – posturile vechi se găsesc în arhiva blogului, putând fi citite oricând.

RSS Feed – Really Simple Syndication este o unealtă care permite utilizatorilor să fie anunțați mereu când apare ceva nou pe blog, fără a-i obliga totuți să viziteze URL-ul blogului.

Blogroll-ul – este o listă a altor bloguri pe care bloggerul le citește, afișate pe blog sau pe pagina proprie.

Tag-urile – ajută la definirea cuvintelor cheie primare de pe o pagină web. Ele pot face parte din domenii mai largi decât cele ale categoriilor.

2.2.2. Tipuri de bloguri

Ca o primă încadrare pe genuri, blogurile se împart astfel:

Blog clasic- conținut în format text;

Photoblog – conținut publicat în formate de imagine;

Videoblog, numit și vblog – conținut în format video;

Audioblog sau podcast – conținut în format audio.

Fiind văzut inițial doar ca un instrument de promovare a unor produse și servicii, în ultimii ani, blog-ul a devenit un element de brand. Prin intermediul acetuia, companiile au acum o personalitate, devenind oarecum umane. Un studiu realizat în anul 2009, de către o agenție de marketing online, Standout, a declarat că principalele motive pentru care utilizatorii vizitează și citesc bloguri sunt: distracția (în proporție de 70 %), noutățile (32,7 %), iar restul de 16, 3 % le accesează pentru sentimentul de apartenență la o comunitate.

Blogurile sunt apreciate datorită conținutului lor proaspăt, punctul de vedere al celor ce scriu fiind descris după bunul plac al acestora. De exemplu, dacă un jurnalist trebuie să aibă siguranța informațiilor, cercetând în în mai multe surse, un blogger poate cita doar dintr-o sursă și să-și exprime opinia. Însă, cu toate acestea, cum nu orice metodă de promovare sau tehnică de comunicare se potrivește oricărei situații, nici blog-ul nu este mereu o soluție. Uneori, un blog poate deveni și o investiție inutilă, sau o modalitate de a adânci mai tare percepția negativă a unui public. Un blog este un consumator permanent de resurse, în comparație cu o pagină Web, chiar dacă este vorba de grafică, de aspectul tehnic, de găzduire sau dezvoltare sau de angajarea unui blogger cu experiență care să-l mențină interesant prin conținutul realizat. Toate acestea necesită resurse financiare și foarte mult timp: de cercetare, de a compune, de actualizare și de mentenanță. În cadrul unei organizații, și nu numai, timpul înseamnă bani, fiind deci o resursă financiară. Un blog are nevoie de personal, constituit din oameni, pentru că, deși în zilele noastre există o multitudine de programe și instrumente care generează editarea automată a postărilor, încă este nevoie de oameni să le creeze și să le utilizeze într-un mod adecvat pentru dezvoltarea propice a acestuia. Informația stă la baza creării unui blog. Iar informațiile sunt create, căutate, analizate și filtrate pentru a nu posta doar „povești”, și a dezagrada publicul.

Într-o altă ordine de idei, o selecție a altor tipuri de blog-uri ar fi:

Blog-ul de resurse umane, unde se prezintă echipa unei companii, atragerea unor noi candidați și urmărește îmbunătățirea poziției site-ului companiei pe motoarele de căutare.

Blog-ul de CEO este un blog publicat de una dintre persoanele din managementul de top al unei companii. În general, aceste blog-uri se vor referi strict la brand-ul, produsele și serviciile intreprinderii, prezentând analize ale evenimentelor din domeniu, prognoze și statistici care conduc la poziționarea autorului ca fiind un lider de opinie, un thought-leader.

Blog-ul de angajat, un blog semi-personal al angajaților, legat strixt de job-ul angajatului.

Blog-ul de companie cu autori multipli este publicat de către mai mulți autori, angajați ai unei intreprinderi, din diverse căsuțe ale organigramei, fiecare aducând o contribuție prin postări relevante ariei personale de expertiză. Adesea, aceste blog-uri tind să descindă într-o comunitate de blog-uri personale.

Blog-ul de antreprenor este similar cu cel de CEO, dar se difenețiază prin volumul mai mare de informații, având aspect de jurnal al proiectelor desfășurate.

Blog-ul de produs sau serviciu. Acesta este dedicat aproape în întregime produselor sau serviciilor intreprinderii, în care se pune speranța promovării acestuia, obținerii unui feedback din partea consumatorului sau chiar a creării unei comunități în jurul axului produsului sau serviciului.

2.2.3. Autorii blogului dintr-o unitate

Un blog nou este ca o carte despre care nu știi nimic, nimeni nu a vorbit încă despre ea, nu are nici o recomandare. Cum trebuie să fie cartea ca să convingă să fie citită? Ca prim aspect observăm formatul acesteia. Dacă este cartonată bine, are coperta lucioasă, dacă este solidă și mai bine. Dacă blogul are un format ușor de citit, fonturi lizibile și culori primitoare, câștigă o atitudine deschisă din partea utilizatorului. Pe coperta cărții avem titlul și autorul. Nu se știe nimic despre autor, dar în majoritatea cazurilor, pe prima pagină se găsește o scurtă descriere despre autor. Pe un blog avem decât pagina autorului. Dacă respectiva carte încă este la mine în mână, nu am așezat-o pe raft, urmează să mă uit peste cuprins,nu? Oare capitolele cum sună?

Toate acestea depind să fie realizate de către autorul cărții, respectiv al blogului, care nu trebuie să fie un adevărat expert în domeniul jurnalismului, al publicității, al relațiilor publice, deși acest lucru ajută. Un blog este aproape întotdeauna realizat de persoane care simt o anumită văpaie interioară și care vor să comunice cu lumea. Este incredibil ca cineva să te asculte, să fie captivat de ceea ce tu comunici, însă nu mereu trebuie să se acorde încredere tuturor postărilor; comunicarea pe blog este aproximativ ca o discuție într-un bar. Trebuie să selectezi ce să vorbești, ce să crezi, să descoperi concurența din penumbră și mereu să ai argumente pentru tot ceea ce spui. Nu este tocmai ușor, nici măcar în cadrul mediului online.

Comunicarea de pe blog-urile unei companii este de obicei strict legată de politicile de relații publice ale companiei, acesta fiind un motiv întemeiat de a recomanda interacțiunea între blogger și departamentul de PR, care la rândul ei ajută la păstrarea tonului de comunicare în funcție de standardele impuse, la dezvoltarea capacităților de comunicare și conținut valoros al bloggerului, dar și la rpevenirea și gestionarea posibilelor situații de criză. Având acestea ca suport în comunicare, o persoană experimentată va ști că adesea succesul îl garantează un ton relaxat și o atitudine deschisă față de comentariile din blogosferă.

Ceea ce susține un blog este interesul publicului pentru domeniu și modul în care se scrie. Astfel, un paragraf introductiv atractiv, deși poate stârni curiozitatea persoanelor, nu este suficient pentru a întreține și interesul treaz al cititorului, și aici intervine în mare parte imaginația și dăruirea cu care se prezintă informația.

Adesea, un blog se înțelege ca un fel de ziar online, iar bloggerul este asemenea unui jurnalist, însă, deși au anumite elemente comune, sunt și destul de diferite. Ziarul folosește secțiunile de comentarii pentru a acorda cititorilor dreptul de a-și exprima frustările, însă nu afectează în mod direct aspectul general al acestuia, deoarece stilul jurnalistic al ziarelor nu scrie în așteptarea unui răspuns neaparat, ci doar oferă o informație, o opinie, un anunț sau prezintă produse și servicii. În schimb, bloggerul are atu-ul de a deține puterea incitării la conversație și de a o intreține, contribuind direct la discuții.

Există posibilitatea ca cel care deține blogul să-și poată modifica mesajul pe baza comentariilor pe care publicul le-a dat. În fine, aceste blog-uri oferă oportunitatea unui jurnalist participativ, alocând oricui posibilitatea de a-și spune părerea sau de a comenta un eveniment sau o știre.

2.2.4. Platforma ideală

În momentul selectării platformei de blog trebuie luați în calcul câțiva factori. Acești factori ar fi:

Posibilitatea de a rula aplicația pe un domeniu și server propriu. Un blog al unei companii nu este indicat să ruleze cu găzduire gratuită

Abilitățile companiei sau a persoanei care preia proiectul

Capacitatea de a personaliza blog-ul

Ușurința cu care se redactează și actualizează postările

Suportul oferit de creatorii platformei

Publicul care se formează în jurul platformei

Balanța economică, astfel încât costurile să fie acoperite și să renteze.

2.2.5. Importanța cuvintelor cheie

Cuvintele cheie contituie, potrivit dicționarului, elemente de mare importanță ale unui text.

Selectarea unei liste de cuvinte cheie potrivite pentru companie poate ajuta la afișarea de anunțuri pentru clienții vizați când aceștia caută anumiți termeni sau accesează anumite site-uri. Cuvintele cheie trebuie să le corespundă termenilor pe care i-ar utiliza clienții potențiali pentru a găsi produsele sau serviciile companiei. Autorul acestor cuvinte trebuie să gândească din prisma unui client, selectându-le cu atenție, notându-și categoriile principale ale firmei și termenii sau expresiile care se pot încadra în fiecare dintre acele categorii. De asemenea, ar trebui să fie incluse expresii și termini pe care clienții le-ar utiliza în momentul în care accesează motoarele de căutare. De exemplu, dacă se vinde încălțăminte sport pentru bărbați, se va începe cu câteva categorii de bază, cum ar fi „pantofi”, „sport”, „bărbați”. Se poate extinde și mai mult lista, incluzând numele mărcilor și categoriilor produselor.

Dacă se doresc să se obțină cele mai bune rezultate de pe urma banilor investiți, se selectează cuvinte cheie precise, care au o legătură directă cu tema anunțului. Însă, astfel este posibil să nu se ajungă mereu la toate persoanele care se doresc, utilizarea unui cuvânt cheie mai precis ar însemna ca anunțul să apară doar pentru termeni valabili afacerii respective. În schimb, dacă se doresc cât mai mulți potențiali clienți, se aleg cuvinte cheie mai generale, cu toate că uneori motorul de căutare poate genera direcții diferite de domeniul intreprinderii. De asemenea, cuvintele cheie mai generale pot fi mai competitive și pot necesita sume licitate mai ridicate. Trebuie încercate până se află care sunt cuvintele cu cele mai bune rezultate. Indiferent de cât de generale sau precise sunt cuvintele cheie, acestea trebuie să fie întotdeauna cât mai relevante pentru anunțurile site-ului în cauză.

Majoritatea agenților de publicitate consideră că sunt utile între 5 și 20 de cuvinte cheie în fiecare grup de anunțuri, deși este posibil să fie peste 20 de cuvinte cheie într-un grup de anunțuri. Fiecare grup de anunțuri creat trebuie să conțină cuvinte cheie care au legătură directă cu tema grupului. Nu trebuie să fie incluse alte variante de cuvinte cheie, precum posibile scrieri incorecte sau forme de plural. Cuvintele cheie formate din doi sau trei termeni (o expresie) sunt, de obicei, cele mai eficiente.

Google nici de data aceasta nu se lasă mai prejos și ne oferă câteva sfaturi mai avansate în ceea ce privește alegerea cuvintelor cheie:

Puteți obține idei de cuvinte cheie și estimări de trafic, care vă pot ajuta să realizați o campanie pentru rețeaua de căutare utilizând Planificatorul pentru cuvinte cheie. De asemenea, acest instrument va afișa și ce performanțe ar putea avea o listă de cuvinte cheie și numărul mediu de căutări efectuate folosind termenii respectivi. Aceste informații vă pot ajuta să decideți ce cuvinte cheie vă pot ajuta, de exemplu, să generați trafic pe site-ul dvs. și să creșteți gradul de cunoaștere al produsului dvs.

În anumite cazuri, veți dori să împiedicați afișarea anunțurilor pentru termeni care nu sunt relevanți pentru produsul sau serviciul oferit. Încercați să adăugați cuvinte cheie negative pentru a reduce costurile și a afișa anunțul numai pentru termenii de căutare doriți.

Raportul „Termeni de căutare” vă oferă informații despre ce căutau oamenii când au văzut anunțul dvs. și au dat clic pe acesta. Aceste informații vă pot ajuta să eliminați cuvintele cheie cu performanțe slabe sau să adăugați cuvinte cheie noi. De asemenea, puteți utiliza raportul privind termenii de căutare pentru a vă ajuta să identificați cuvintele cheie negative.

Tipurile de potrivire a cuvintelor cheie vă oferă un plus de control asupra persoanelor care pot vedea anunțurile dvs. De exemplu, cu ajutorul opțiunii de potrivire exactă, puteți face ca anunțul să fie eligibil să apară numai atunci când un utilizator caută folosind exact acel cuvânt cheie sau variante apropiate ale acestuia, cum ar fi variante cu scrieri greșite sau forme de plural, nimic altceva.

În Rețeaua de display, lista de cuvinte cheie ne ajută să afișăm anunțurile dvs. pe site-uri relevante, accesate de clienți. Încercați să alegeți cuvinte cheie are au legătură intre ele și cu site-urile accesate de clienții. Aflați mai multe despre alegerea cuvintelor cheie pentru campaniile din Rețeaua de display.

Desigur, acestea sunt valabile doar în cazul blogurilor pentru companiile care își permit personal experimentat și specializat pe blog-uri și care acordă atenție tuturor elementelor necesare creării unuia.

După realizarea blog-ului, prima preocupare la fiecare postare o constituie forma titlurilor, acestea fiind cele ce atrag privirea dintr-o clipire, printr-o multitudine de alte căutări generate. Astfel, după ce titlul trezește curiozitatea, urmează ca primul paragraf sățși convingă cititorii că se află la locul potrivit și că trebuie să citească mai departe pentru a obține informația dorită. Succesul blog-ului se măsoară prin numărul de cititori activi sau abonați la newsletter, dar și prin performanțele sale de trafic, respectiv: cantitatea postărilor, numărul de vizitatori, popularitate, design și creativitate, ușurință în a fi accesat, etc. De exemplu, în ajutor vine din nou cel mai cunoscut și utilizat motor ce căutare la nivel mondial, Google, care pune la dispoziție prin serviciu gratuit, o cantitate enormă de blog-uri, într-o ordine a celor descrise mai sus.

2.3. Promovare prin intermediul rețelelor sociale

Rețelele Sociale sunt platforme dezvoltate pentru ca utilizatorii să interacționeze unul cu altul și să le permită acestora să-și creeze conturi personale prin care pot comunica cu alți useri – prieteni, familie sau colegi. Rețelele sociale permit utilizatorilor să publice și să recomande un conținut. Cele mai populare rețele sociale sunt Facebook, Twitter, Pinterest și LinkedIn.

Rețelele sociale nu reprezintă doar un "viciu" al tinerilor, ci au devenit și un instrument excelent de promovare pentru companii, prin care acestea pot interacționa în mod direct cu clienții lor. Rețelele sociale au transformat modul în care comunicăm și relaționam cu oamenii, dar și prezența în mediul online a companiilor. Care au fost cele mai importante schimbări provocate de social media pe aceste planuri? Cea mai importantă schimbare este faptul că acum comunicarea brand-client este bidirectională. Acum, nici brandul și nici clientul nu mai vorbesc singuri, iar cel din urmă are toate mijloacele la dispozitie ca să ofere un feedback rapid, sincer, onest, direct, sub protecția anonimatului sau nu. Acum companiile sunt forțate să fie transparente, rapide și pregătite să facă față unui asalt de cereri, opinii și reclamații. Pentru o companie, social media reprezintă o oportunitate de dezvoltare și o posibilitate de a ajunge mai repede la clienți. Cât de importantă este activitatea lor pe rețelele sociale?
Sună ca un clișeu deja, dar e foarte adevărat că toate brandurile sunt deja în social media.

Așa că e vital să se aibă o echipă dedicată cu o prezență constantă în online și să răspundă în timp util tuturor mesajelor dedicate lor. Social media transformă activitatea fiecărei activități în sens pozitiv dar iși poate arăta și latura negativă, dacă o desconsideri. Este foarte important să ai conturi pe rețelele sociale pentru că oamenii vorbesc deja despre tine și e timpul să le răspunzi, să le multumești, să ii asculți, să le aplici sfaturile și să îți schimbi principiile companiei în functie de ei. Ei care nu sunt deloc puțini, doar România având acum aproape 9 milioane de utilizatori de Internet.

Într-o epocă în care media se extinde cu noi concepte, rețelele sociale tind să acapareze părți importante din ceea ce se poate numi publicitate, mai ales că, până la un punct, produsele cu apariții mult limitate sau manufacturate în cadrul nestandard al micilor ateliere au șanse reale de a deveni un nume de marcă. După succesul de netăgăduit al Facebook-ului, după participarea Twitter-ului la mișcările sociale și după apariția flamboaiantă a Google, a nu fi din celebra întrebare hamletiană, cu alternativa a fi, nu-și mai are pur și simplu rostul aplicat la rețele. Trebuie să fii prezent în aceste noi teritorii ale Internetului pentru a nu dispărea în următoarea decadă din business.

Suntem cu toții conștienți de faptul că fiecare tip de rețea socială este capabilă să execute funcțiuni specifice unor segmente de public-țintă și că tipicurile fiecărei rețele dau anumite avantaje unora sau altora. Pe de altă parte, putem considera că anumite limitări vor dicta de la un punct încolo abordarea. În principiu, mesajele vor fi relativ scurte, având atașate, eventual, trimiteri la articole mai ample. Acest nivel de abordare conferă șanse celor mai creativi dintre participanții la discuții.

A trăi într-un mediu virtual, din ce în ce mai supus presiunilor de bun simț, să zicem, și legale, nu e ceva simplu. Ceea ce poate fi plăcut sau normal într-o anumită zonă devine strict interzis în alta sau supărător într-o a treia. Tocmai de aceea trebuie să fim foarte atenți la tot ceea ce facem, spunem, împărtășim, sau în cazul unui domeniu mai amplu, să solicităm ajutor specializat, în special dacă se urmărește o expansiune a popularității și implicit a profitului unității.

2.4. Videosharing și Fotosharing

Publicarea fotografiilor digitale sau a unor filmări pe un site public, site care oferă oricui posibilitatea de a vizualiza aceste fotografii, se numește photo sharing, respective video sharing. Sharing se numește și acțiunea de a partaja fotografiile stocate în computer, prin intermediul unui program sau al unei aplicații. 

Prin împărtășirea de imagini și filme cu informațiile și noutățile domeniului companiei, blog-ul câștigă enorm de mult teren în viziunea unui potențial client, deoarece dintre toate simțurile unui om, văzul este cel care acaparează cea mai mare cantitate de informații pe termen lung. Pe lângă asta, oferă un plus de încredere și imaginație, putând transpune publicul într-o stare corelată cu ceea ce se vrea promovat, prin apelarea la psihologie.

Majoritatea platformelor sociale oferă posibilitatea de a distribui materiale chiar prin profilul personal, dar cele mai cunoscute suporturi de videosharing pentru publicul român sunt Youtube și Trilulilu, iar pentru imagini Flickr și Dopo. Majoritatea platformelor oferă găzduire gratuită, dar au și servicii prepay pentru cei care vor să stocheze foarte multe informații într-un singur loc.

2.5. Poșta electronică

Poșta electronică, respectiv e-mail-ul (prescurtarea de la "electronic mail" fiind cel mai des utilizat termen), reprezintă cea mai utilizată și populară aplicație a Internet-ului. Ea permite utilizatorilor să comunice și să transmită informații altor utilizatori indiferent de localizarea geografică și de fusul orar la o viteză remarcabilă, astfel încât un e-mail poate ajunge pe cealaltă parte a globului în câteva minute sau chiar într-un interval de timp mai scurt.

Din punctul de vedere al organizației, e-mail-ul facilitează comunicarea atât cu membrii organizației, cât și cu cei interesați de activitatea acesteia. Este un mijloc rapid și eficient de comunicare. E-mailul îmbină elocvența cuvântului scris cu posibilitatea unui feedback imediat. Pentru că un ziarist primește zeci de emailuri pe zi, fiecare email trimis de relationiști trebuie să fie unul util pentru a nu fi marcat ca “Spam” sau a fi direct șters data viitoare. Relaționistul trebuie să devină o sursă de încredere și să comunice informații relevante, de interes pentru receptori. Costurile implicate sunt mult reduse – față de telefon spre exemplu. Timpul de răspuns este în general mic – cu condiția că destinatarul sau destinatarii mesajului să se afle în fața unui calculator conectat la Internet în momentul primirii mesajului. Se pot trimite comunicatele de presă ale companiei, însoțite de logo, de fotografii, dacă este cazul – desigur fără a ajunge la un e-mail extrem de mare care ar putea bloca unele căsuțe de e-mail ale destinatarilor. Tot prin e-mail se pot trimite și invitații la evenimente, mesaje de felicitare sau cu ocazia anumitor sărbători sau de onomastică. În timp ce comunicarea scrisă se bazează pe o evaluare fonologică, comunicarea scrisă este adesea sever analizată atât la nivel morfologic cât și lexical.

Email-urile pot fi trimise doar persoanelor care și-au dat permisiunea să le primească. Dacă se trimit multe email-uri în speranța că cineva va răspunde, acest lucru nu se va întâmpla. Receptorul nu va fi interesat, îl va privi ca “Spam” și atunci imaginea emițătorului va avea de suferit. De asemenea, informația trebuie adaptată nevoilor receptorului, iar formatul email-ului; fie că este text, fie că este HTML, tipul de caractere folosit trebuie să fie unul care să poată fi citit de toate calculatoarele, fară a fi necesară instalarea unui soft special.

2.6. Listele de discuții și forumul

De obicei o listă de discuții are un nume specific care apare în subiectul oricărui mesaj pentru a-l diferenția de celelalte. La abonare, sau ulterior, utilizatorul are posibilitatea de a opta pentru primirea mesajelor normal, digest – adică toate mesajele scrise întro zi sau săptămâna vor veni întrun singur e-mail – sau web, existând posibilitatea de a citi mesajele peweb la adresa grupului, fără a le primi în cutia de poștă electronică. De asemenea, majoritatea listelor de discuții gratuite permit abonarea și dezabonarea la lista respectivă. Un specialist în relații publice se poate înscrie la grupurile de relații publice, pentru a vedea ce spun ceilalți profesioniști. Oricând însă poate lua și inițiativa construirii unui astfel de grup pentru a crea o comunitate unde împărtășirea părerilor și informațiilor să fie benefică pentru toți cei implicați. O astfel de listă de discuții presupune însă și unul sau mai mulți moderatori care să gestioneze comunicarea, să pună întrebări provocatoare de noi discuții și să aducă în dezbatere subiecte interesante

Forumurile sunt spațiile virtuale unde mai multe persoane discută și își spun părerea despre anumite subiecte stabilite de către administatorii acelor grupuri.M esajele formează o arhivă și, de obicei, se poate naviga printre mesajele adunate în timp. Spre exemplu, un utilizator de Internet care vizitează un forum de discuții și observă că este interesat de una dintre temele discutate poate introduce propriul comentariu sau temă de discuție. Ca funcționalitate, un forum de discuții se aseamănă cu un chat cu camere grupate pe teme de discuții, diferență fundamentală fiind că membrii participanți la discuții nu sunt on-line în același timp. Forumurile oferă șansa de a interacționa cu grupuri țintă și pentru a deveni interactiv în acest mediul, profesionistul în relații publice trebuind să se documenteze foarte bine, astfel încât să îi înțeleagă pe cei care se implică pe forumul respectiv.

Trebuie acționat, la nivel comportamental, ca un membru oarecare. Nu este indicat să se ofere sfaturi din postura de expert autoproclamat. Este la fel de util să-ti expui o idee care să nu redea un aer de atotcunoscător, ci mai curând să pară o eventuală soluție la rezolvarea problemei. În general trebuie avut grijă să nu fie rănite sentimentele sau orgoliile celorlalți utilizatori, care nu trebuie să aibă impresia că „sunt priviți de sus”. În acest fel se va câștiga respectul și încrederea participanților din grupul de discuții.

Să ascunzi sau să minți în ceea ce privește identitatea și scopul participării nu duce la nimic bun – dimpotrivă, va duce la diminuarea credibilității. Transmiteți ideea principală în titlu. Astfel utilizatorii vor putea decide singuri dacă vor citi sau nu mesajul după relevanța și interesul față de subiectul afișat.

Cearta nu este recomandabilă, cu atât mai puțin în public. Pe cât posibil, este bine să ne abținem să intrăm în polemici prea ascuțite sau chiar să ne certăm cu anumiți membri ai grupului de discuții. Dacă totuși ne-am enervat, răspunsul este indicat să se trimită prin e-mail, personal, pentru a se evita discuțiile în cadrul forumului. O cearta i-ar indispune pe ceilalți membri și ar eroda credibilitatea, astfel încât mesajele care se vor transmite ulterior vor fi privite cu scepticism. Nu se recomandă participarea activă dacă nu există ceva important și relevant de spus.

2.7. Newsletter-ul

Cuvântul „newsletter” provine din engleză: news- noutăți, știri și letter – scrisoare, reprezentând o scrisoare de înștiințare. De fapt sunt niște publicări despre o anumită temă, site, firmă, etc., distribuite regulat către destinatarii care s-au abonat la respectivul newsletter.

Newsletter-ul poate mediatiza un anumit subiect ori chiar o organizație. El poate fi stocat și pe Internet pentru a putea oferi posibilitatea căutării în arhivă și trebuie neapărat să conțină deopotrivă posibilitatea de abonare la acest serviciu și pe cea de dezabonare. Newsletterul poate fi utilizat cu succes și ca modalitate de relații publice online – spre exemplu trimiterea unui astfel de newsletter o dată pe lună cu cele mai noi realizări ale companiei, cu noi contracte obținute, noi membri în companie, produse oferite sau promoții existente. Este o modalitate prin care se realizează comunicarea directă între organizație și clienți/consumatori/acționari, și care permite și obținerea de feedback.

Cel mai bun și mai logic loc de promovare a newsletterului este propriul website. Aici amatorii se vor putea înscrie imediat și pe loc. Poate vei opta pentru un formular de abonare sau pur și simplu soliciți prin e-mail informații despre potențialii abonați. În orice caz, declară fără echivoc că orice informație primită va rămâne confidențială. De asemenea, oferă garanții că informațiile nu vor fi vândute altor firme de profil.

Cu toate că producerea newsletterelor ia timp, ele pot fi mult mai eficiente decât alte forme de e-mail. După cum confirmă Simon Colins de la Working Site : „Dacă vrei să îți creezi o listă de succes a clienților potențiali, folosește listele de e-mail și circularele. Pe termen lung însă, un newsletter periodic este o tehnică excelentă.” Mai mult, succesul marketingului electronic tinde acum să fie măsurat în funcție de valoarea durabilității clienților. Ca urmare, newsletterele sunt tot mai folosite pentru a construi un sentiment permanent de fidelitate față de un website.

Întrebuințarea unor newslettere pentru comunicarea în interiorul sau exteriorul companiei prezintă avantajul că nu sunt costisitoare și că oferă în scris informații valoroase. „Este de dorit ca newsletterele să apară frecvent pentru a oferi permanent informații actuale, să includă elemente multimedia (clipuri cu imagine și sunet), cât și link-uri către alte site-uri de interes, precum și o arhivă a numerelor precedente.”

Newsletterele îți permit sa îți demonstrezi expertiza si astfel sa îți promovezi afacerea. Cu toate acestea, este nevoie de mare grijă ca mesajele să fie relevante pentru cerințele publicului țintă; în cele din urmă e-PR este despre clădirea unor relații, nu despre vânzări. „Oamenii sunt foarte sensibili când vine vorba despre emailul lor si devin nervoși când ceva irelevant le este trimis in mailbox, chiar daca sunt subscriși. Acestea fiind zise, atâta timp cat sunt centrate pe interesele audientei, newsletterele online se vor dovedi benefice afaceri, ținând relațiile in viață.”

2.8. Optimizarea paginii

Un aspect „curat și îngrijit" al site-ului oferă încredere utilizatorului. Însă nu este de ajuns. Din punct de vedere al arhitecturii informaționale un site trebuie optimizat la maxim.

Cele mai bune site-uri se concentrează în primul rând asupra conținutului pentru a reuni diverși cumpărători, piețe, mijloace de comunicare și produse într-un singur loc cuprinzător în care conținutul este extrem de important. Un site de calitate reprezintă „intersecția fiecăror alte inițiative online, incluzând podcasturile, blogurile, știrile de presă sau alte mijloace de comunicare online. Într-un mod interesant și unitar, un site bogat în conținut organizează personalitatea online a organizației dumneavoastră pentru a încânta, întreține și cel mai important – pentru a-l informa pe fiecare cumpărător în parte.”

În procesul de optimizare al unui site exista câteva recomandări pentru o construcție riguroasă, concentrate asupra chestiunilor legate strict de optimizarea promoțională:

structura site-ului trebuie să fie simplă, permițând utilizatorului o orientare clară în cadrul geografiei virtuale a site-ului și o interacțiune rapida cu informația căutată.

nu trebuie aglomerată prea multă informație și prea multe elemente grafice pe o singură pagină.

utilizarea legăturilor în cadrul textului pentru a simplifica navigarea în interiorul site-ului și pentru a direcționa vizitatorii spre cele mai importante informații este un aspect deloc de neglijat.

probleme importante sunt și structurarea conținutului și ordinea paginilor; organizarea informației ierarhic și urmărirea unui flux tematic logic în interiorul site-ului.

actualizarea site-ului trebuie efectuată cu regularitate, mai ales în secțiunile cheie, atragerea atenției asupra informațiilor noi etc.

Condiția reușitei în atragerea clienților potențiali prin acest mijloc constă, în principal, în exploatarea unor eventuale greșeli sau lipsuri apărute la concurenți, ca urmare a unor deficiențe în sistemul de planificare a detaliilor unei astfel de acțiuni promoționale. Acest element de originalitate trebuie identificat cu multă abilitate, printr-o judicioasă strategie de marketing comunicațional, dezvoltată de specialiști.

WebPR-ul se referă la folosirea interactivă în comunicare a site-ului web al companiei. Este important să ne amintim că orice organizație care are un site are, implicit, și o activitate de relații publice on-line, în măsura în care există o formă de interactivitate, un feedback sau măcar un serviciu de tip FAQ (Întrebări Frecvente). WebPR-ul oferă mai multe avantaje. În primul rând, permite targetarea strategică a mesajelor către public (însă aceasta nu înseamnă că RP se reduc numai la site). În al doilea rând, datorită faptului că oferă o excelentă oportunitate de distribuire a informației direct către public, site-urile web permit reacții rapide și cheltuieli mai puține. Apoi, informațiile pot fi actualizate frecvent, zona de știri a website-ului devenind astfel una dintre locațiile vizitate constant de jurnaliști, în măsura în care aceștia au nevoie de un punct de vedere al companiei pe o temă anume. Site-urile web pot fi ideale, de asemenea, pentru gestionarea situațiilor de criză.

CAPITOLUL III

Studiu de caz – Publicitatea pe blogurile de beauty

Dacă până acum am expus aspecte teoretice privitoare la publicitatea din mediul online și nu numai, nevoile, evitările, câștiguri și pierderi, probleme și soluționări, acum este rândul unei ușoare aprofundări, prezentând anumite exemple concrete, urmând apoi un studiu de caz pe blogul vestitei Alina Ceușan.

În primul rând, adunând informații din diverse surse, printre care și unele personaje apreciate în rândul publicului românesc, care dețin blog-uri, putem prezenta o etalare a ceea ce trebuie să faci ca blogger pentru ca să începi să acaparezi atenția acestuia. Astfel, ceea ce au menționat ele, și ce cred că am observat oricum cu toții, tot mai mulți oameni citesc blog-uri și preferă să se regăsească în poveștile unor oameni simpli decât să se mai îngrozească în fața știrilor de zi cu zi de la televizor ori din primele pagini ale ziarelor. Pornind de la această groază, plus un calculator cu conexiune la Internet, și, mai nou, multe alte aparaturi, omul simplu devine blogger sau poate chiar pseudo-jurnalist. Este vorba de cei care se află în miezul intâmplărilor pe care le relatează apoi rapid și cu seriozitate pe blog-uri Sunt cei care nu au nevoie de o diplomă în jurnalism, litere sau comunicare, ci bun simț și o dorință acută de a informa și a scrie. Unii apelează și la alte metode, sunt tot mai căutate materialele video, audio și fotografiile pe blog-uri.

Blog-urile vor exista și vor continua să atragă atât noi cititori cât și alți bloggeri. A trecut deja era anonimatului pe internet. Bloggerii sunt vizibili atât pe rețelele sociale, cât si la evenimentele din domeniu. Blog-urile sunt și pot fi tratate cu profesionalism, un blog poate duce la o afacere, deocamdată la noi fiind puțini care au constatat acest lucru, dar în timp se preconizează schimbări, o evoluție a blog-urilor de la joacă la business, în special pentru cei conștienți de această forță.

Credem cu fermitate, că fiecare om are o nevoie naturală și firească de comunicare, exteriorizare a propriului eu. Atunci când nu reușim să facem acest lucru, adesea, ne îmbolnăvim sufletește. Exprimarea ne ajută să rezolvăm din tensiunile interioare. Emoțiile refulate pentru mai multă vreme, ne pot crea probleme reale de relaționare cu cei din jur, de obiectivare a propriei imagini și nu în ultimul rând, de încredere în sine. Avem nevoia de a fi onești, măcar cu noi înșine. Și mai avem nevoie de părerea onestă a celorlalți despre noi înșine. E o mică parte din procesul integrării noastre în social. Blogul personal e o fereastră deschisă către lume. E locul unde dai glas dorințelor cele mai arzătoare, planurilor de viitor, introspecțiilor și retrospectivelor evoluției tale ca individ. Și mai e locul în care îți construiești o imagine a ta în ochii lumii. Adevarată sau falsă. Depinde doar de tine! Blogul e un fel de gimnastică regulată a creierului pe muzica ideilor care ne traversează invariabil. Putem să privim procesul și altfel. Creierul nostru e un fel de silent disco. Doar noi auzim ce gânduri se zbenguie în voie acolo în carcasa întunecată. După cum a zis Talmudul, „Noi nu vedem lucrurile așa cum sunt, ci le vedem așa cum suntem!”, și are dreptate, noi ascultăm, respectiv citim cu sufletul la gură gânduri și rânduri parcă desprinse din viața noastră, ca și cum cel care postează este un cititor de memorii și un psiholog ce descifrează simțiri, deși probabil și el/ea nu urmărește asta, ci pur și simplu este om și simte într-un mod asemănător. Motivele de bucurie și tristețe ale unor persoane, în special de același sex, sunt cam aceleași, curiozitățile și mai și, așa că probabil bloggerițelor nu le este atât se greu să încerce să afle ce își doresc feministele publicului, noutățile pe care să le încerce, metode de a se face mai plăcute, mai atrăgătoare, mondenități, ș.a.m.d.

În următoarele rânduri voi prezenta și eu la rândul meu unele din modelele mele de „postatoare a ceea ce mă interesează”, personaje pe care le apreciez pentru că mă ajută în anumite situații, în mod indirect, fiind sigură că nu doar pe mine. Așadar, atât despre acestea, cât și despre munca lor pe blog-urile de beauty, putem spune:

1. Karin Dragoș

Este româncă, pasionată de make-up și hair styling, are propriile metode și nu a studiat niciodată nici make-up, nici hairstyle profesionist. Are spațiul ei pe Youtube, unde înregistrează tutoriale în care prezintă diverse tipuri de machiaj, cu produse proprii sau pentru reclame, precum și diferite metode de aranjare a părului, împletituri și tipuri de bucle. E considerată un mic guru în materie de make-up;

2. Cleopatra Coman

Blogul Cleopatrei se axează mai mult pe produse de beauty și îngrijire a pielii. Este din Maramureș, absolventă a Facultății de Bussines Transilvania. Are blogul personal passionforstylishlife.com, unde prezintă produsele testate și preferate de ea, de la produse pentru unghii, cosmetice, șampoane, parfumuri și tot ceea ce înseamna produse de infrumusețare;

3.Kristina Zavarsky

Model și fashion blogger, care scrie despre modă, inspirații și stil de viață, sperând ca lumea ei să inspire și lumea ce îi vizitează pagina.

4. Dana Rogoz

O persoană cunoscută la nivel național încă de mică, acum fashion-blogger, a înființat blog-ul din interes pentru modă, cu prezentări și apariții în reviste de specialitate, atât pe plan local, cât și internațional. Pe blogul ei găsim, în general, prezentări ale stilului propriu, concursuri, dar și produse creație proprie Dana Rogoz, disponibile pe blogul său, Moon.

5. Grama Ioana

„Mă desciu ca fiind o persoană simplă, sociabilă, glumeață, cu un suflet mare. Iubesc animalele, călătoriile, fotografia, make-up-ul și, ca toate celelalte fete, iubesc hainele. Îmi doresc ca pe viitor să muncesc ca make-up artist și, de ce nu, să fiu renumită pentru munca mea.”

Acestea, alături de protagonista acestui studiu, deși sunt foarte apreciate pentru munca lor, sunt de asemenea persoane normale ca și noi, care, dintr-o pasiune pentru un domeniu, pentru nevoia de a fi ascultate, de a-și exprima dorințele și senzațiile și cititorilor, au decis să-și lanseze câte un jurnal, pe care să-l folosească în întregime după bunul lor plac, dar în același timp, în vederea prosperității, să țină cont și de nevoile și ceea ce doresc vizitatorii blog-urilor. Desigur, dintre acestea, am preferat-o pe Alina Ceușan dintr-un motiv principal: încă de prima dată când am accesat pagina acesteia, am fost acaparată de modul în care vorbește, cum tratează anumite aspecte, evitând poveștile bazate pe un conținut kilometric, restrângând postările la ceea ce este de zis de fapt. De asemenea, am apreciat că nu s-a așteptat la un succes așa de izbitor din primele săptămâni, fiind doar un proiect necesar de realizat pentru o materie.

O deviză a bloggerițelor este acela că „încrederea este un atribut care ajută net mai mult decât ultimul trend de rochie”. Bineînțeles că, noi ca și cititori, punem accent pe aspect, deoarece imaginea „fură” atenția, însă după ce efectul vizual al frumuseții fizice trece, o abordare potrivită este un element adecvat pentru a trece peste faptul că rochia nu este a noastră, noi nu avem tenul acela perfect, nu ne putem permite un anumit element, etc. Acestea ne sunt prezentate de bloggerițe, majoritatea pozând chiar ele, dar cu toate că ne fac invidioase, tot ele ne și ajută adesea, prin sfaturi, idei și provocări.

Un blogger dedicat zonei de beauty și fashion nu se poate opri niciodată, specializarea fiind continuă (la fel ca și în cazul medicilor: o meserie care nu se termină practic niciodată), dar trebuie să aibă în vedere că este într-o permanentă competiție cu alte persoane care dețin un blog și dacă nu duc cititorul din punctul A în punctul B, în cel mai scurt timp și în cel mai creativ mod, aceștia vor căuta o altă sursă, cel mai sigur un alt blog. Și când descrii un produs se poate face sec, fără talent, sau se poate face cu pasiune, ca să aibă o poveste.

3.1. Prezentare – Blog Alina Ceușan

Alina Ceușan, subiectul acestui subcapitol, se descrie în propriul său profil ca fiind o: „studentă, iubitoare de artă și model. Locuiesc în Cluj Napoca, îmi place mult să călătoresc, să vizitez locuri cu parfum istoric. Îmi plac mult pastele și vinul. Filmul meu favorit (pentru totdeauna) este Filantropica, un film românesc, frumos, dureros de frumos, premiat la Festivalul de Film de la Paris, în 2002. cu premiul publicului. Îmi plac filmele românești în general, alături de ele șade și Zbor deasupra unui cuib de cuci. Alături de această descriere, șade și dorul meu pentru un oraș frumos, plin de vise, Parisul.”

Momentan frecventând cursurile Facultații de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din Cluj Napoca, specializarea Comunicare și Relații Publice, blogger cu peste 30.000 de fani pe pagina de Facebook, câștigătoarea titlului de Miss Târgu Mureș în anul 2009, câștigătoarea premiului ”People's Choice Award” la Digital Divas 2013, pasionată de modă și de frumusețe, Alina este un exemplu de personal branding pe acest segment, menționând că modalitatea principală de a-și menține cititorii pe pagină este sinceritatea, plăcându-i să preia câte un concept de la clienți și să-l transforme astfel încât să devină o poveste frumoasă, pentru că cititorii vin pentru poveste. Practic, din punctul ei de vedere, blog-ul ei a devenit un fel de serial care o atrage ca pe un actor devotat, încercând totodată să mulțumească pe toată lumea.

Studenta a inițiat acest blog ca o lucrare de la facultate, în urma cererii unuia dintre profesori, fiind surprinsă că are atâta succes, pentru că nu se gândea inițial că ar putea să scrie încât să ajungă și la 3000 de vizualizări într-o zi, și mai ales să și dobândească un profit, cu toate că nu este foarte mulțumită de numele blog-ului. Alina se simte inspirată de tot ceea ce o încojoară și încearcă să nu se lase influențată de așa-numiții „hateri”.

Ca și blogger, amintindu-și probabil de momentele în care ea însăși a fost pusă în dificultate, Alina declară că „pentru a te face cunoscut, a face față unei astfel de provocări, trebuie să ai încredere în tine și să faci pe toată lumea să înțeleagă că asta este ceea ce vrei tu să faci. Ei trebuie să înțeleagă că ești pasionată de acest lucru, iar tu le arăți asta prin a te îmbrăca bine tot timpul, a te îngriji constant. De asemenea, nu te bagă nimeni în seamă dacă nu ai poze de calitate și asta am învățat-o, bineînțeles, pe pielea mea. Trebuie să ai la început și o persoană care să îți dea un feedback, cum ar fi opțiunea de pe WordPress de a trimite articolul unei alte persoane înainte de a-l publica. Trebuie să îți dai seama ce blog vrei să ai, dacă vrei să scrii despre make-up, fashion sau altceva. Și să aduci ceva nou, pentru că altfel.. e plin de bloguri. Program, un pic de organizare și unicitate. Asta este foarte important.”

Nici o deviză nu ar trebui să lipsească, un mesaj care guvernează psihicul unei persoane, așa că Alina are ca și <regulă> a propriului ei blog, prezentată în engleză, cu litere frumoase, italice: „Be the kind of person that you would like to meet”, și anume „Fii genul de persoană pe care îți dorești să o cunoști”. Această povață este inspirată din spusele actorului Johnny Depp și este o fel de idee care o amplasează într-o lumină mai plăcută pentru cei care deja au ajuns pe pagina ei, în special alături de aparent deliciosul croissant cu lapte și o floare, probabil un mic dejun de vis.

Imagine 2. Prezentare a paginii Alinei Ceușan

O descriere a unei cititoare din blogul Alinei mi-a atras atenția într-un mod special, și anume: „Blog-ul, când îți prezintă un fapt printre a căror rânduri te regăsești, se numără printre lucrurile care dau bine lângă cafeaua de dimineață.” Se oferă liber acces către lumea altcuiva, cititorul se așează în fața poveștilor oferite de oamenii obișnuiți și se consumă informațiile, divertismentul ori emoțiile. Răsfoirea unui blog permite publicului să fie părtaș la experiențele celor care își expun povestea pe hârtia virtuală.

Tot mai multe blog-uri care prezintă fashion și make-up devin accesate frecvent, inclusiv cel al Alinei Ceușan, probabil că cititoarele se simt ca un fel de amice ale bloggerițelor, un fel de învățăcele, se pun chiar în pielea lor, dar în același timp pot fi și lansatoare de idei, depinde de idee și de disponibilitatea bloggeriței.

3.2. Comunicarea internă

Fiecare companie are specificul ei, propria cultură organizațională, care determină structura activității de comunicare internă, dar și instrumentele acesteia. Cu cât organizația este mai complexă, cu atât mixul de canale de comunicare internă este mai variat, iar importanța activității în sine este mai mare.

Dacă la începuturile sale comunicarea internă se concentra exclusiv pe transmiterea mesajelor și viziunii managementului către marea masă a angajaților, în timp, rolul acesteia s-a extins în direcția obținerii de feedback din organizație. Comunicarea internă nu poate și nu va suplini niciodată lipsa de comunicare sau comunicarea insuficientă dintre manager și subordonații săi. Va completa însă cu succes abilitățile managerului de a comunica deschis și transparent cu echipa sa.

În epoca Internetului, soluția vine firesc: apelezi la instrumentele de social media. Tot mai multe companii utilizează chatul, forumurile de discuții si blogurile interne. Unele inițiative au succes, altele mai puțin, tocmai pentru că succesul depinde de profilul angajaților și apetența lor pentru astfel de mijloace de comunicare și, nu în ultimul rând, de modul în care este construit și prezentat conținutul.

3.2.1. Blog intern

Cu toate aceste prezentări, pe care un blogger poate doar să le utilizeze ca și material de documentare, aici nu este cazul să fie toate și aplicate, în special cele în care sunt menționați și alți angajați, deoarece în mare parte, într-un blog se ocupă o singură persoană de tot conținutul, în general persoana care îl deține.

Mai sunt și anumite blog-uri, la reviste sau domenii mai ample, ale intreprinderilor sau a anumitor campanii, care, datorită fluxului de informații pe care le postează nu este suficientă o singură persoană. În aceste cazuri, un blog intern ajută mai ales la fructificarea comunicării între angajați și la păstrarea unor relații mai bune.

Un blog intern într-o organizație a fost conceput pentru a înlocui comunicarea prin e-mail, un loc unde poate scrie fiecare membru al echpei, toată lumea având drept de moderare, devenind un suport foarte potrivit pentru feedback imediat sau pentru diverse lucruri pe care angajații vor să le împărtășească, dar pentru care nu ar trimite neaparat un e-mail. Astfel, oricine are ceva de spus, poate comenta sau adăuga un articol.

3.2.2. Flickr

Flickr este un serviciu destinat pentru depozitare și utilizare ulterioară de către utilizator a fotografiilor digitale și a clipurilor video. Este unul dintre primele servicii Web 2.0 și unul dintre cele mai populare site-uri printre bloggeri pentru a posta fotografii.  Persoanele care realizează anumite proiecte de make-up, stil și diverse reclame, au distribuit pe Internet poze cu Alina, ca model, în diverse ipostaze. Toate aceste poze au primit ca tag „www.alinaceusan.net” și pot fi văzute de pe orice calculator conectat la Internet.

Imagine 3. Make-up realizat de Claudia Veja, având-o ca model pe Alina Ceușan pe Flickr

3.2.3. Facebook

Facebook-ul devine platforma principală prin care putem ține legătura cu oamenii și companiile importante pentru noi și, ca o consecință, a devenit și un instrument prețios de marketing și relații publice pentru multe companii. Așa cum se întâmplă și cu alte mijloace de socializare, garantul succesului pe Facebook este viziunea și oferirea de informații pe care oamenii doresc să le cunoască.

Motivul pentru care oamenii se alătură grupurilor de pe Facebook este acela că doresc să fie la curent cu ultimele informații dintr-un anumit domeniu, în ritmul ales de ei. Ca și în cazul blogurilor, modalitatea optimă de a menține un grup pe Facebook este de a pune la dispoziția oamenilor informații utile. Spre deosebire de alertele agasante primite pe e-mail și a căror frecvență este la latitudinea expeditorului, grupurile de pe Facebook pot fi vizitate la alegerea membrilor lor.

E de dorit ca pe o pagină de facebook să se desfășoare discuții vaste între utilizatori și cel care postează. Acest lucru contribuie mult la optimizarea paginii și asigură și revenirea utilizatorilor, respectiv engagementul acestora. Totuși, a se reține că dialogurile acestea nu se întâmplă de la sine. Prin urmare, acestea trebuie inițiate. Nu prin posturi unidirecționale, abstracte, poze fără un mesaj clar pentru utilizatori sau link-uri ce le pot găsi oriunde altundeva. Un dialog poate fi inițiat cel mai simplu printr-o întrebare. Întrebările chiar au un succes ridicat, deoarece oamenii simt nevoia să contribuie. A răspunde la întrebări, cereri, sugestii este cel puțin la fel de important ca a pune întrebări și a iniția discuții. Oamenii caută metode simple și la îndemână pentru a intra în contact cu brandurile. Este esențial ca pagina să permită postarea pe wall, comentarii și chiar să aibă o zonă dedicată discuțiilor.

În cazul Alinei, putem spune că pagina de Facebook este elementul în jurul căruia se „învârt” vizitatorii ei. Exceptând faptul că pe blog este spusă povestea cea dulce, pe Facebook, conținutul nu mai pare doar o poveste, ci se emit sentimente reale, ca și cum ar avea un prieten în listă; un prieten pe care îți este drag să-l asculți. Aici, se postează în general, pe lângă păreri și diverse lucruri care te pasionează, orice subiect de discuție, etc. și imagini, poze (în cazul Alinei, cu ea în ipostaze diferite), dar mai ales muzică și filmulețe, care de obicei sunt deschise în Youtube. Toate acestea pot fi parcurse de către cititori în treacăt, însă, ținând cont că Alina are o mulțime de fani, în număr de 47.344 la momentul actual, cel mai probabil aceștia își petrec adesea câteva minute, zeci de minute pe pagina ei de Facebook. De aici se poate accesa direct și profilul ei de pe Twitter.

Imagine 4. Interfața paginii de Facebook a blog-ului Alinei Ceușan

3.2.4. Twitter

Cuvântul Twitter este un cuvânt de origine engleză, care înseamnă pălăvrăgeală, agitație, freamăt, fiind adesea descris ca “SMS-ul Internetului”.

Un element actual al freneziei mesajelor instant este posibilitatea postării unui „status", prin care utilizatorii au posibilitatea de a le spune celorlalți ce fac într-un anumit moment. Pe măsură ce blogurile și-au sporit popularitatea, probabil că asemănarea lor treptată cu mesajele de „status" era doar o chestiune de timp. Așa a luat naștere microblogging-ul, și Twitter a devenit cel mai popular serviciu. Popularitatea este importantă datorită naturii sociale a Twitter, un serviciu prin care cunoscuții comunică printr-un schimb de mesaje de maxim 140 de caractere.

Persoanele utilizează Twitter pentru a posta noutăți despre ei, un serviciu asemănător Facebook-ului, însă cu postări, mesaje mai concise decât un mesaj pe blog și mai puțin formale decât mesajele dintr-un e-mail.

Oricare utilizator, absolvent sau nu al marketing-ului și relațiilor publice ar trebui să ia în considerare Twitter și să înțeleagă modul în care oamenii îl folosesc. Ca prim pas, este recomandată o cercetare cu ajutorul motorului de căutare al Twitter pentru a afla ce se spune despre companie, despre produsele și serviciile voastre și poate despre competiție și categoria de produse pe care le vindeți. Pagina de Twitter a Alinei Ceușan servește unor obiective precum crearea unei legături mai strânse și mai prietenoase cu publicul țintă, networking și transmiterea unor elemente de personalitate și stil vestimentar, precum și a unor trucuri de înfrumusețare și sfaturi de atitudine, dar și de testare a unor produse și promovare a acestora.

Probabil cea mai la îndemână funcție a Twitter-ului este aceea de a asigura un flux proaspăt și constant de vizitatori pe site-ul companiei, ceea ce contribuie la creșterea awareness-ului și a vânzărilor, acolo unde gama de produse este afișată pe pagina web a companiei. Un client mulțumit este un client fidel. Structura de tip întrebare-răspuns care stă la baza acestei rețele de socializare este perfectă pentru activități de relaționare cu clienții.

Imagine 5. Profilul Alinei Ceușan pe Twitter

3.3. Comunicarea externă

Comunicarea externă se aseamănă cu un ziar, niște afișe sau reclame, informând publicul de diverse lucruri noi sau oferte la cele deja existente.

3.3.1. Blog

În mod normal, pe un blog al unei companii se găsesc și produsele și serviciile acesteia, pe când pe altele, cum ar fi un blog de frumusețe, se regăsesc adesea și alte produse ale altor firme care sunt prezentate și promovate prin intermediul blogger-ului.

În cazul blogului semnat Alina Ceușan, sunt prezentate unele magazine(cum ar fi: Claire’s, Veet, Deichmann, Lee Cooper, H&M, Estee Lauder, OPI, OptiPlaza, NYX, Louboutin, Avon ș.a.m.d.) sau site-uri unde se găsesc produsele pe care frumoasa bloggeriță adeseori le testează pentru fanele sale. Printre aceste produse, amintim la modul general: piese vestimentare, încălțăminte, ochelari, lentile de contact, produse de make-up, lacuri de unghii, creme, parfumuri, etc, fiind contractată, probabil, pentru a realiza review-uri ale produselor pe care le folosește și pentru a le împărtăși astfel cu cititoarele ei.

Într-o altă ordine de idei, pe lângă produsele de beauty, Alina promovează și un stil de viață sănătos, prin prezentarea unor bunătăți pe care cititorii le pot pregăti acasă, prin informarea despre anumite tipuri de sport pentru a ajuta la tonifierea corpului, la pierderea în greutate sau pur și simplu pentru detoxifiere. Acesta este un subiect foarte vehiculat în ultimii ani, deoarece multe persoane suferă de obezitate sau sunt pe cale să devină obezi; asta din cauza alimentației pline de toxine din timpurile actuale. Așadar, este un punct în plus pentru protagonista noastră faptul că abordează acest subiect.

Un alt subiect este muzica și prezentarea unor evenimente. După cum zice Lev Tolstoi, „Muzica este stenografia emoției.”, nu cred că există o persoană în această lume să nu cânte, să aprecieze un anumit gen muzical și să-i umple sufletul de senzații în funcție de starea sa de moment, tocmai de aceea, postând pe blog muzică, cititorii pot să se relaxeze citind restul postărilor. Evenimente se organizează probabil zilnic în Cluj Napoca, și nu numai, inclusiv în alte orașe și țări. Anunțând un spectacol, o seară cu specific anume (cum ar fi postarea Clubului Midi în data de 14 februarie 2014, când se sărbătorește Valentine’s Day, având ca invitați pe Adrian Eftimie și Optik Liquid) sau pur și simplu o deschidere a unui local, lansarea unei cărți, poate atrage atenția multor vizitatori, devenind potențiali fani, dar în același timp poate ajuta și la desfășurarea cu un public numeros a evenimentului în cauză.

Ceea ce este tipic fiecărei ființe, este că în funcție de mediul încojurător sau în funcție de cei din jur, schimbă stări sufletești, având felurite dispoziții. În mod normal, acestea țin de psihic și ar trebui exprimate pentru o schimbare de mai bine, de eliberare (pentru sentimentele negative) sau pur și simplu pentru că o persoană se simte bine și vrea să știe toată lumea. Dat fiind faptul că folosim aproape zilnic rețele sociale, fiecare dintre aceste stări poate constitui un prilej ideal pentru a fi postate pe pagină, creând astfel senzația că suntem importanți, că facem lucruri interesante, pentru a stârni interesul altor persoane inclusiv și motivele pot continua. Așadar, indiferent de cauză, postările pot avea o reacție care înlocuiește oarecum o relație reală cu persoanele care utilizează de asemenea rețeaua de socializare. De aceea, și un blogger, care în fond este tot o persoană, își poate distribui emoțiile, supărările, entuziasmul pentru un lucru sau o dorință, care e cele mai multe ori sunt aceleași cu ale cititorilor, pentru că, deși suntem diferiți, avem cam aceleași nevoi și idealuri. Spre exemplu, pe blog-ul Alinei putem găsi o postare în care ea este entuziasmată de faptul că a venit ziua banchetului, încântată de rochia semnată Alina Fîrte și de coafura rezistentă, în stilul anilor ’60, și nu ezită să împărtășească acest lucru cu fanii săi.

Desigur, după cursuri, licențe și alte proiecte, intervine relaxarea. Unde ne relaxăm depinde de noi, de bugetul fiecăruia, însă asta nu o oprește pe bloggerița Alina să ne dea câte un sfat, sau chiar să ne prezinte o oarecare ofertă. Ne sunt prezentate călătorii la munte, la mare, în țări străine, în orașe de vis ca Parisul, sau poate doar locuri aparte din orașul în care ea locuiește. Astfel, și dacă nu reușim să ajungem în locurile respective, din diverse motive, ne putem delecta privind pozele, transpunându-ne în peisaj. Bineînțeles, oricine poate merge la o agenție de voiaj, însă nu mereu cauți să mergi într-o vacanță, iar o postare cu o idee de travel, poate constitui o tentație greu de refuzat.

În cele din urmă, probabil elementul central al acestui blog sunt elementele de fashion, prezente zilnic în viața fiecărei persoane (în special la fete), dar și alte „trucuri” care apropie aspectul fizic de perfecțiune. Toate acestea se realizează prin dedicarea bloggeriței de a alege ceea ce este mai bun, de la îmbrăcăminte și încălțăminte, make-up, hairstyle, inclusiv calitatea imaginilor pe care le postează. Spre exemplu, deși probabil hainele și pantofii și le alege singură, sau sunt bunuri cărora le face publicitate, acestea trebuind desigur potrivite una cu cealaltă, un machiaj, o coafură pot fi rezultatul muncii altei persoane, poate un colaborator din echipă, însă chiar și fotografiile, care de obicei sunt de tip selfie (realizate chiar de persoana fotografiată) sau realizate de un fotograf profesionist, de fotograful unei reviste sau al unui eveniment. Așadar, indiferent de cine este autorul înfumusețării acesteia, calitatea trebuie să fie ireproșabilă, pentru un efect scontat.

Prin această descriere a blog-ului, am făcut uz de analiza de conținut, o metodă cantitativă, care urmărește în detaliu activitatea Alinei, ca subiect de cercetare.

Cum fiecare persoană are ceva unic, ceva al ei, nici modalitatea în care se manifestă acestea, în viața cotidiană sau în mediul virtual, nu face excepție, așadar, sunt anumite elemente specifice ce redau originalitatea blog-ului Alina Ceușan, prin postările pe care le expune publicului, constituind o caracteristică a grilei de analiză. Astfel, voi enumera în cele ce urmează câteva din aceste aspecte. O noutate în ceea ce am urmărit pe blog-uri, în general, este ideea bloggeriței de a distribui melodii care au ceva în comun cu articolele despre care se discută (exemplu: Arctic Monkeyz – Do i wanna know? – aceasta se referă probabil la faptul că la câteva minute a postat o fotografie cu o carte pe care o citește stând pe iarbă; poate se întreabă dacă ea chiar își dorește să știe, să își lărgească orizontul cultural.) sau lucrări de artă care o înfățișează pe ea în diverse posturi, multe din ele având ca muză postări anterioare. Prin acest intermediu, Alina le apreciază intenția și poate și talentul. Un alt element specific blog-ului ei sunt călătoriile și experiențele pe care le savurează sau nu în anumite locuri, prin care poate influența o părere a vizitatorilor paginii despre acestea (exemplu: vizitarea Gradinii Botanice din Cluj-Napoca sau voiaj-ul la Paris, care este o dorință transpusă în realitate, evenimentele de fashion la care a participat acolo, etc.). Probabil cea mai nouă știre vehiculată este logodna acesteia cu hairstylist-ul Raul Tisa, declarându-l printr-un rezumat frumos descris ca fiind „rupt din film”. Cei doi au o relație destul de strânsă, din ceea ce putem observa de pe rețeaua de socializare Facebook, acompaniind-o aproape peste tot, în special că el este creatorul coafurilor frumoasei bloggerițe.

Un alt aspect prin care putem utiliza grila de conținut este studiul postărilor. Voi lua spre exemplu tot logodna celor doi, Alina Ceușan și Raul Tisa, din data de 9 martie 2013, de pe blogul oficial al acesteia. Dintr-un număr de 59 de comentarii la respectivul articol, 15 îi aparțin Alinei, iar restul de 44 le aparțin cititorilor. În general, relația celor doi a fost foarte apreciată, 34 dintre comentarii exprimând o încântare, ca și cum momentul a fost a lor; 2 dintre comentarii au fost doar sub formă de emoticon-uri și diverse semne de punctuație fără un sens absolut, iar restul de 8 comentarii au legătură cu totul și cu totul altceva decât subiectul dezvoltat, cum ar fi culoarea părului, câte pagini de Facebook are bloggerița sau doar aprecieri ale ținutelor.

Prin aplicarea grilei analizei de conținut, putem observa că s-a validat prima ipoteză evidențiată în Introducere, cum că blog-ul a devenit una dintre cele mai eficiente metode de promovare a unor produse sau evenimente la ora actuală.

3.3.2. Newsletter

După cum spuneam în capitolul II, un newsletter este o publicație a celor mai noi știri și oferte ale unei companii, în cazul nostru al unui blog. Ce este captivant la un blog este faptul că este într-o continuă derulare a celor mai noi trenduri, stârnind curiozitatea cititorilor. În acest scop și din plăcerea bloggerului, acesta petrece un număr considerabil de ore în fața unui calculator pentru a „culege” cele mai proaspete informații, de a le îmbina plăcut într-un cadru mai restrâns, dar cu suficient de multe informații. Pe blog se adună mult prea multă cantitate de material informativ, încât să poată fi s-au abonat în prealabil la acesta.

O persoană se abonează doar în momentul în care urmărește activitatea unui blogger, sau i-a captat pur și simplu atenția cu ceva interesant și ar mai vrea să parcurgă uneori cu privirea paginile scrise de acesta.

Pe newsletter se aleg cele mai interesante subiecte și se trimite ceea ce crede bloggerul că se dorește la momentul respectiv. Spre exemplu, pe newsletterul unui blog de beauty, la începutul verii cel mai mult se caută subiectele despre produse și ceea ce se poate face pentru obținerea unui look care atrage toate privirile, cum ar fi: noile tendințe de culori ale lacului de unghii, culori ale părului, coafuri, îngrijirea pielii și a părului, machiaje de zi, de seară, un nou tip de rochițe, un tip de exerciții ce promit un abdomen plat, etc. Toate acestea pot fi informații de top, care asigură în proporție de aproape 100% click-uri din partea publicului dorit, constituit în general de fete.

3.3.3. Youtube

Youtube este un cuvânt cu proveniență englezească și reprezintă un site Web pe care utilizatorii pot încărca și vizualiza videoclipuri. Youtube a fost creat în luna februarie a anului 2005, de trei foști angajați ai companiei PayPal, având sediul în San Bruno, California. Acest program utilizează tehnologia Adobe Flash Player pentru a putea expune o gamă largă de filmulețe în general create de utlizatori, dar și muzică, fragmente din filme sau programe de televiziune.

Utilizatorii neînregistrați pot vizualiza toate videoclipurile de pe site, iar utilizatorii înregistrați pot în plus încărca ("upload") videoclipuri pe YouTube, pot introduce comentarii și pot da note filmulețelor. Există puține statistici legate de numărul videoclipurilor de pe YouTube. Totuși, în iulie 2006 compania a dezvăluit că peste 100 de milioane de videoclipuri sunt vizualizate zilnic, iar în iunie 2006 au fost vizualizate 2,5 miliarde. Începând din primul semestru al anului 2008 YouTube nu a mai fost profitabil. Venitul exact sau profitul nu a fost publicat, dar revista Forbes din iulie 2008 a aproximat venitul la 200 milioane de dolari, notând mari progrese în vânzările de reclame.

Până la lansarea site-ului, în 2005, existau puține metode simple de încărcare a videoclipurilor pe Internet de către utilizatorii neexperimentați. Cu interfața sa ușor de folosit, YouTube a făcut posibil ca oricine care poate folosi un calculator să poată și încărca un videoclip, care după numai câteva minute poate fi văzut de milioane de persoane. Marea varietate de subiecte acoperite de YouTube a transformat transmiterea videoclipurilor în una din cele mai importante aplicații ale Internetului.

Subiectul care îl reprezint în această lucrare este promovarea produselor cosmetice, ale trendurilor și trucurilor de înfrumusețare cu ajutorul mijloacelor online. Cu toate că pe Youtube nu se prezintă un filmuleț în timp real, există posibilitatea să se comenteze, să existe schimbul de idei în secțiunea de comentarii în partea de jos a prezentării video, constituind aprecieri sau dezaprecieri a ceea ce conține respectiva filmare. În general, se face referire la aproximativ tot ceea ce se propune în blog și pe celelalte rețele de socializare. Spre exemplu, un look creat de către bloggeriță pentru a se fotografia, poate fi descris pe blog, poate posta pozele rezultate, însă pașii parcurși sunt uneori greu de imaginat doar din fotografii, astfel, cu ajutorul portalului de video-sharing, un film descriptiv poate ajuta (așa cum ar fi metoda în care s-a realizat un păr ondulat fără placă sau ondulator, prin intermediul unei bentițe, cum s-a realizat un machiaj de seară, ce produse s-au folosit, cum s-au folosit, cum se tratează și se ascund imperfecțiunile pielii și toate elementele necesare unui look impecabil).

3.4. Metode de cercetare

Metoda este legată de explicație și reprezintă un mijloc de descoperire a unui aspect

al adevărului și caută să răspundă la întrebarea: “cum?”. Ambiguitatea termenului este dată atât de diferențele de nivel la care se situează metodele în cercetare, de amploarea explicațiilor pe care acestea le comportă, cât și de diversele momente ale procesului de cercetare cărora li se aplică.

În general, prin metoda de cercetare se înțelege calea, itinerariul, sau programul după care se reglează acțiunile individuale și practice în vederea atingerii unui scop. Metodele au un în principal un caracter instrumental și de actiune, dar și de informare și interpretare, fiind ghidate atât de concepția generală a cercetătorului, cât și de principiile teoretice de la care pornește și pe care își fundamentează demersul de cercetare.

Metoda reprezintă sistemul de reguli și principii de cunoaștere și de transformare a realității obiective. Măsurătorile se realizează cu ajutorul unui intrument, care reprezintă un mijloc prin care se „captează” informațiile științifice, a datelor, fiind cel care se interpune între cercetător și realitatea studiată.

Considerăm că sunt șapte tipuri de metode de cercetare în științele sociale:

Documente

Experimente

Observarea participanților

Interviuri calitative

Analize secundare

Sondaje

Măsurători directe

Analiza de document, în cazu de față blogul, vizează o mare varietate de materiale, însă odată cercetarea încheiată, nu te mai poți întoarce în timp pentru a adesa alte întrebări. De exemplu, o carte de telefon oferă o cantitate mică de material destinar unui număr amplu de indivizi, un jurnal cuprinde un material detaliat pentru o singură persoană și altele din viața acesteia, ziarele oferă date istorice, nefiind destinate neaparat pentru calitatea observației sau interesul științific.

Interviurile calitative, cu posibilitatea de a primi răspunsuri multiple fac posibilă observarea mai multor subiecți, nu atâția cât în cazul sondajelor, și totodatz permit o investigare mai profundă decât a sondajelor. O problemă a acestora este faptul că răspunsurile diferițiilor respondenți nu se pot suprapune sau nu acoperă același subiect al discuției. Cantitatea de informație primită de la fiecare respondent nu se poate prevedea.

Analiza secundară preia materialul colectat de alți observatori în alte scopuri, și îl rearanjează și interpretează într-un context nou. Asemenea documentelor, nu te poți întoarce pentru a pune alte întrebări.

Sondajele, poate cea mai populară metodă agreată de amatorii de cifre, lucrează cu un număr limitat de unități de informație în cazul unui număr mare de repondenți. Acestea necesită determinarea metodelor de eșantionare și conceperea de întrebări bine formulate, fără echivoc, uneori chiar testate în prealabil, și a unei liste de întrebări cât mai scurte, pentru a asigura consistența răspunsurilor, precum și colectarea răspunsurilor la toate întrebările.

Ca analiză sociologică, avem metode de cercetare:

Cantitativă

Metodele cantitative sunt cele mai frecvente și cele mai cunoscute modalități de obținere a unor volume mari de date din mediul social pentru o ulterioară prelucrare și analiză statistică. Metoda de bază este ancheta sociologică, iar instrumentul principal îl constituie chestionarul.

Toate instrumentele de studiu sunt administrate și aplicate online, iar culegerea și centralizarea datelor se face automat și securizat. Etapele unei cercetări sociologice prin metoda anchetei sunt: intervievarea (completarea chestionarelor) și verificarea chestionarelor (de către operatori și șefii de echipe).

Calitativă

Metodele calitative sunt utilizate pentru a obține date mai profunde și mai bogate în conținut. Cercetarea calitativă dispune de metode, tehnici și instrumente de studiu, adaptate la specificul problemei studiate. În principal, această metodă utilizează ca instrument, interviul.

Interviul este specia care informează și elucidează prin intermediul unui dialog. Rolul reporterului este să stabilească un dialog viabil, un mod de comunicare între el și cititor. Întrebările trebuie să fie scurte, clare și cu cunoștiință de cauză, depinzând și de informația pe care o are jurnalistul despre cel interogat. Interviul exprimă o atitudine, o opinie și este un mod direct de prezentare a unei idei, având ca misiune principală reliefarea unui portret, al unui profil.

În cadrul proiectului pe care îl desfășor, voi avea o prezentare a metodelor, atât calitative, prin intervievarea unor bloggerițe pentru a vedea cum se desfășoară o activitate, un caracter în cealaltă parte a ceea ce noi citim, cât și cantitative, prin aplicarea unui chestionar online având în vedere aflarea atitudinii și percepțiile respondenților cu privire la publicitatea pe bloguri.

Analiza de conținut este o metodă utilizată pentru descrierea și analiza conținutului comunicării de maă și interpersonale, într-o modelitate mai comprehensivă și mai puțin înclinată spre subiectivitate. Poate fi definită și ca o metodă de studiere și analiză a comunicării într-o modalitate sistematică, obiectivă și cuantificabilă, în scopul de a măsura variabile.

Având în vedere că analiza de conținut este o metodă cantitativă prin excelență, o importanță deosebită în această etapă o are formularea ipotezelor cauzale referitoare la relațiile dintre conceptele analizate. În general, analiza se realizează pe eșantioane mari de conținuturi ale mesajelor comunicării, care au tins spre un anumit nivel de reprezentativitate. De aceea, tipul de comunicare privilegiat de aceste proiecte de cercetare a fost mass-media. Ca instrument de lucru, se folosește grila de analiză de conținut, care apare ca o „schemă de codificare” a conținutului ce urmează a fi studiat. O astfel de schemă poate fi definită ca un instrument de investigație, constând într-o listă de variabile care trebuie codificate pentru fiecare unitate de analiză ce urmează a fi analizate, listă ce fixează valorile sau posibilitățile de codificare asociate cu aceasa. Așadar, pe de o parte, o schemă de codificare seamănă cu un chestionar., doar că la schema de codificare se aplică o serie de coduri de valori la ceea ce este numărat: elementele procesului de comunicare considerate că variază chiar ele.

O grafică de analiză bazată pe această prezentare se va găsi la sfârșitul lucrării.(Vezi Anexa 1 – p.67)

Pe lângă prezentarea blog-ului în sine, am descris de asemenea și activitatea pe care o desfășoară pe rețelele de socializare, pe Facebook, pe Twitter, pe Flickr, chiar și videoclipurile pe care le postează pe Youtube, dar și atenția la detalii în momentul în care prezintă un stil, un produs, o tehnică, un serviciu (vezi Imaginea 3 – p.47), modul în care răspunde nevoilor cititoarelor de a avea un look impecabil, de a găsi o soluție cât mai adecvată pentru a satisface aceste nevoi, servind drept exemplu, manechin de testare pentru publicul larg. Pe lângă aspectul fizic, aceasta promovează și un stil de viață sănătos și o gândire pozitivă (Vezi Imaginea 2 – p.45 și Imaginea 4 – p.48).

În ceea ce privește analiza calitativă pe care am realizat-o, intervievarea a dat rezultate doar în unele din cazuri, unele dintre administratoarele din cele menționate mai sus neputând fi contactate sau pur și simplu nu au acceptat să răspundă celor șase întrebări, din diverse motive, însă vom afișa ceea ce ne-au împărtășit cele care au răspuns, după cum urmează:

Kristina Zavarski

Cleopatra Coman

Grama Ioana

La prima întrebare, în unanimitate, s-a dezvăluit că nu au o metodă clar definită în a-și menține cititorii pe pagină, ci doar încearcă să fie sincere, să fie ele însele, să posteze la câteva zile lucruri cât mai interesante. Cea de a doua întrebare se referă la implicarea publicului, toate trei bloggerițele fiind uimite de rapiditatea cu care și-au câștigat sute și mii de vizitatori, majoritatea fiind de asemenea și comunicativi. În cadrul celei de a treia întrebări, dacă aprecierea unui produs este verosimilă, Kristina a recunoscut că vede partea plină a paharului, expunând punctele forte, pe când celelalte două, Cleopatra și Ioana țin „cu dinții” de sinceritate, considerând că acesta este un atuu de apreciat. Întrebate dacă sunt de acord că blogurile au devenit un mod eficient de promovare a unui produs, bloggerițele au aprobat concis că este o modalitate foarte bună, deoarece se bucură mai mult de încrederea publicului și este mult mai puțin costisitoare ca și alte forme de publicitate. Aceste răspunsuri au fost date la întrebarea cu numărul 4; la cea cu numărul 5, unde se expune problema achiziționării unor produse în urma promovării acestora pe un blog, fetele au spus că în mod cert au fost convinse să le cumpere după anumite review-uri pozitive. La cea de ultima întrebare, se cere recomandarea altor blog-uri cu același specific, de beauty și fashion, blog-uri urmărite frecvent de ele. Aici s-au transpus următoarele: Pasagera.ro, SpecialKoko.ro și Kayture by Kristina Bazan și Garz Pepper, Ioana Grama fiind mai puțin adepta altor blog-uri, spuând că Google-ul este motorul de căutare preferat.

Prin realizarea metodei de cercetare calitativă, interviul, menționăm că rezultatele au demonstrat, la fel ca și în cazul grilei de analiză, aplicabilitatea primei ipoteze ale lucrării și anume, faptul că blog-urile sunt surse eficiente de promovare a produselor, având un public tot mai larg.

Din cele de mai sus putem observa că întradevăr blogurile au devenit unele dintre cele mai eficiente metode de promovare a unui produs de beauty și fashion. Bloggeri influențează vizibil achiziționarea de produse cosmetice. Interviul aplicat fetelor a decurs într-un mod plăcut, degajat, creând senzația că le place să fie întrebate despre munca lor, descriindu-ne chiar și elemente esențiale pentru un blogger sau pentru un viitor vizitator. Aspectul întrebărilor, în număr de șase adresate se poate vedea la Anexa 2 – p.67.

Cea de a doua metodă utilizată este chestionarul, care reprezintă o metodă cantitativă, aplicat prin intermediul rețelelor sociale, în special pe Facebook. Avem un număr de 40 de respondenți, din care majoritatea sunt de sex feminin. Chestionarul conține 16 întrebări (vezi Anexa 3 – p. 67), dintre care trei dintre ele fac referire la vârstă, gen și mediul din care provin. Astfel, repondenții au vârste cuprinse între 16 și 39 ani, 7 dintre ei reprezintă sexul masculin (17,5%), iar restul de 33 sunt reprezentante ale sexului frumos (82,5%), iar cât despre mediul de proveniență, avem o preponderență acută spre mediul urban în proporție de 97,5%, doar un o singură persoană provenind din mediul rural.

Platforma cu ajutorul căruia a fost construit chestionarul este www.docs.google.com, site care permite utilizatorilor crearea de chestionare și interpretarea rezultatelor, în mod gratuit, în baza unui cont de utilizator. Perioada în care a fost disponibil celor care au dorit să-l completeze a fost: 17.06.2014 – 22. 06.2014 și a fost distribuit prin intermediul mediului online, pe rețeaua de socializare Facebook.

Așadar, premisa de la care am pornit, cum că popularitatea blogurilor de beauty este în continuă creștere și că publicul care le frecventează este contituit în general de femei cu vârste sub 40 ani, este confirmată de răspunsurile la acest chestionar online. Cu toate acestea, rezultatele obținute nu constituie opinia generală a populației, deoarece s-a utilizat o eșantionare improbabilă, de tip convenient. Datele au fost introduse, prelucrate și analizate cu ajutorul diagramelor în programul Microsoft Excel, astfel:

Prima dintre întrebări, „Agreați idea de publicitate a unui produs?”, din posibilitatea de a alege Da sau Nu, absolut toți participanții au răspuns Da, reprezentând un procentaj de 100%.

Cea de a doua întrebare urmărește să afle care sunt căile de comunicare online, iar răspunsurile au reflectat faptul că Facebook este rețeua din capul listei,apărând în 95% din cazuri, Blog-ul în 27,5%, Instagram în 20% și Twitter-ul doar în 2,5% din cazuri.

Diagrama 3.1. – Care sunt mijloacele de comunicare pe carele le utilizați cel mai frecvent?

În ceea ce privește a treia întrebare, „Urmăriți blogurile de beauty?”, din 40 de repondenți, 29 dintre ei au răspuns da, cu un procentaj de 72,5, iar 11 dintre ei au răspuns NU, cu o rată de răspuns de 27,5%.

Diagrama 3.2. – Urmăriți blogurile de beauty?

„De câte ori utilizați blogurile?” este o întrebare care denotă că participanții frecventează adesea blogurile de beauty, chiar zilnic, cu un număr de 10 persoane, de câteva ori pe săptămână în număr de 15 persoane, 13 persoane de câteva ori pe lună și doar 2 persoane deloc.

Diagrama 3.3 – De câte ori utilizați blogurile?

„Care este scopul utilizării blogului de către dumneavoastră?” . Aici repondenții au avut patru variante de răspuns, putând alege mai multe. Predomină răspunsul Documentare, ales de 56% dintre aceștia, urmat de răspunsul Divertisment în proporție de 25%, de Altele cu 10% și în ultimul rand avem răspunsul Comunicare cu un procent de 5%.

Diagrama 3.4. – Care este scopul utilizării blogului de către dumneavoastră?

O altă întrebare a încercat să afle câți dintre respondenți accesează un blog. Astfel, 57% dintre participanți au răspuns Da, adică citește un blog, pe când 43% au dat răspunsul Nu. Având la dispoziție un chenar unde să se poată menționa numele bloggeriței preferate, participanții care au răspuns pozitiv, au amintit-o în 8 din cazuri pe Alina Ceușan, urmată de Dana Rogoz cu 2 notări, iar în restul cazurilor, cu câte o menționare, avem: Jurnalul Evei, Ioana Grama, Madame de Ros, Henrietta Almasi, Cleopatra Coman, Sorina, Sigina Pop, Kristina Zavarski, Alina Ilioi și Karin Dragos. Din aceastea, putem observa că, dintr-un public așa de restrâns, tot există noțiuni despre bloguri și administratoarele acestora.

Diagrama 3.5. – Aveți o bloggeriță preferată?

În ceea ce constă comunicarea cu reprezentantele blogurilor vizitate, participanții au avut de răspuns între Da (6 persoane) și Nu (34 persoane), doar cele cu răspunsul pozitiv fiind apoi întrebate despre subiectul discutat cu acestea. Printre răspunsurile de la cea de a opta întrebare, se numără: Confidențial; Modă; Produsele și tehnicile utilizate; Colaborări, articole, întrebări; ș.a.m.d.

Diagrama 3.6. – Comunicați cu bloggerițele?

Fiind îndemnate să aprecieze încrederea pe care le-o oferă produsele de beauty promovate pe bloguri, pe o scală de la 1 la 5, respondenții au oferit următoarele date, denotând că încrederea nu este sporită, 20 dintre persoanele interogate selectând nota 3 și doar două persoane selectând nota maximă.

Diagrama 3.7. – Pe o scală de la 1 la 5, câtă încredere aveți în produsele de beauty promovate pe blogurile de specialitate?

În ceea ce privește achiziționarea produselor prezentate de bloggerițe, s-au înregistrat valori mai apropiate, răspunsurile pozitive fiind în număr de 24, iar cele negative, în număr de 16.

Diagrama 3.8. – Ați achiziționat vreodată un produs de înfrumusețare promovat de blogerițe?

Punându-se în discuție influența promovării produselor în momentul cumpărării acestor, repondenții au avut din nou de notat de pe o scală de la 1 la 5, 1 însemnând că nu sunt deloc influențați, iar 5 că sunt foarte influențați. De această dată balanța s-a înclinat în favoarea influenței, majoritatea notărilor fiind de la nota 3 înspre 5, astfel:

Diagrama 3.9. – În ce măsură credeți că vă influențează publicitatea în deciziile de cumpărare?

Această întrebare face referire la ceea ce cred participanții că schimbă publicitatea pe bloguri la sporirea vânzărilor unui produs, acordând iarăși note cuprinse pe scala de la 1 la 5, valorile fiind crescătoare și în acest caz.

Diagrama 3.10. – În ce măsură considerați că publicitatea pe bloguri este o metodă avantajoasă pentru produsele de beauty?

Ultima întrebare relevantă pentru promovarea produselor pe bloguri se referă la verosimilitatea caracteristicilor prezentate de către bloggerițe. Astfel, 29 dintre respondenți cred că nu se dezvăluie mereu adevărul despre calitatea produselor promovate, pe când restul de 11 cred că nu este motiv de îngrijorarea în ceea ce privește realitatea expusă de acestea.

Diagrama 3.11. – Credeți că blogurile promovează întotdeauna adevărul despre un anume produs?

Interpretarea acestor date servesc confirmării premiselor inițiale pe care se bazează lucrarea, menționând desigur că acest chestionar nu este reprezentativ în întregime, variabilele fiind demonstrate doar în rândul publicului studiat, nu și pentru întreaga opinie publică.

Așadar, în urma testării pe un eșantion de 40 persoane care au aplicat la acest chestionar, vom observa că și în țara noastră se pune accent pe publicitatea online în momentul în care au nevoie de informații pentru a achiziționa un produs, pentru a apela la un nou stil sau pentru a aborda orice problemă în materie de beauty și modă.

CONCLUZII

În orice domeniu, lucrurile pot fi mai precis măsurate în mediul online, mai precis ca în orice alt mediu tradițional; strategiile de comunicare și modul în care se aplică conținutul spre a fi accesat de către publicul-țintă sunt setate să pară cât mai realist posibil. Comunicarea stă la baza tuturor relațiilor, chiar dacă se realizează în timp și aspect real sau este procesată într-un mediu virtual. Fiind un proces complex, ce curprinde elemente lingvistice, mimică, gesturi, postură corporală, idei și chiar sentimente, prin comunicare ne permitem să evoluăm în permanență, prin comunicarea verbală am ajuns a fi considerați „stăpânii” Terrei, diferențiindu-ne de necuvântătoare.

Viitorul relațiilor interumane constă în progresul cibernetic, al metodelor de a interacționa între noi, fără limite teritoriale sau financiare. Până atunci trebuie însă să ne folosim de ceea ce avem, deși nu suntem departe de ceea ce se află dincolo de orizontul acestor idealuri viitoare, iar nivelul la care se află în momentul actual capacitatea de relaționare în mediul online și posibilitățile de a transpune practic ideile, în speciale în domeniul publicității, este suficient de mare încât să putem da frâu imaginației, aproape la cote maxime. Cu toate că există o multitudine de surse prin care să putem promova un produs, în materie de produse cosmetice, una dintre cele mai bune metode este utilizarea blogurilor.

Conform conținutului acestei lucrări și în special în cadrul aplicației practice, s-a atestat că oricare cercetare științifică are ca bază o serie de ipoteze, care trebuie analizate și dezvoltate pentru a putea fi afirmate sau, din contră, infirmate. În acest caz, prima ipoteză face referire la faptul că una dintre cele mai eficiente metode de promovare a produselor de beauty o constituie blogul, iar pentru a o demonstra am aplicat o metodă de tip cantitativ, grila de analiză de conținut și o metodă de tip calitativ, interviul. În urma interpretării rezultatelor, am concluzionat că ambele metode au validat această primă premisă. O încercare de confirmare a premisei a fost, spre exemplu, în cadrul interviului, la cea de a patra întrebare, unde bloggerițele au declarat că ele consideră blog-urile ca fiind un adevărat areal de promovare a unui produs. Cea de a doua ipoteză, în schimb, a fost validată prin intermediul unei alte metode de tip cantitativ: chestionarul. În acest caz, nu doar prima, ci și a doua premisă au fost validate, prin analiza datelor rezultate din răspunsurile participanților, deci, nu doar că promovarea a devenit tot mai eficientă prin intermediul blog-urilor, ci și faptul că publicul este influențat într-un număr vast de către bloggerițe în scopul achiziționării de produse.

Totuși, orice lucru are o limită, iar metodele de cercetare nu fac excepție, impunându-se imposibilitatea de a extinde rezultatele pe care le-am obținut la nivelul întregii opinii publice. Astfel, în cadrul interviului, limitările sunt evidențiate prin faptul că am dorit ca toate cele șase administratoare de blog menționate să ne întregească cercetarea, însă doar trei dintre acestea au răspuns. Chestionarul, în schimb, este nereprezentativ de tip convenient, fiind limitat deoarece nu pot decide cine să-l completeze, nu pot face apel la tot publicul pe care aș dori să-l chestionez și nu sunt sigură de atitudinea participanților dacă sunt sinceri sau se implică în ceea ce selectează. Așadar, atitudinea observată se reflectă doar asupra respondenților și nu poate fi vorba de o părere generală a utilizatorilor de Internet.

În ceea ce privește afirmarea ipotezelor, prin analiza de conținut, utilizând ca instrument de lucru grila de analiză, prin intermediul anchetei sociologice, utilizând ca metode de cercetare interviul aplicat bloggerițelor și chestionarul, aplicat în mediul online, consider că această conformitate este demonstrată.

ANEXE

ANEXA 1 – GRILA ANALIZEI DE CONȚINUT

ANEXA 2 – INTERVIUL

Întrebarea 1. – Cum reușești să îți menții cititorii?

Întrebarea 2. – Care este gradul de implicare al cititorilor/rata feedback-ului?

Întrebarea 3. – Atunci când ai prezentat un produs de beauty, ai prezentat si punctele slabe pe care le-ai descoperit la acel produs?

Întrebarea 4. – Crezi că blogul a devenit un mod eficient de a promova produsele de beauty?

Întrebarea 5. – Ai achiziționat vreodată produse de înfrumusețare datorită publicității realizate pr un blog de specialitate?

Întrebarea 6. – Ce blog(uri) recomanzi cititorilor care doresc să afle informații despre produsele de beauty care nu prezintă interes pentru tine?

ANEXA 3 – CHESTIONARUL

Bună ziua. Numele meu este Andreea Bregar, studentă în anul III în cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, la secția de Comunicare și Relații Publice. Acest chestionar se adresează utilizatorilor de bloguri și a fost creat pentru a-mi stervi la lucrarea de licență. Chestionarul este confidențial, iar rezultatele vor fi folosite doar în scopul realizării cercetării mele. Vă mulțumesc!

1. Agreați idea de publicitatea a unui produs?

a.Da

b. Nu

2. Care sunt mijloacele de comunicare pe care le utilizați cel mai frecvent?

o Facebook

o Twiter

o Instagram

o Blogul

3. Urmăriți blogurile de beauty?

a. Da

b. Nu

4. De câte ori utilizați blogurile?

a. Deloc

b. Zilnic

c. De câteva ori pe săpămână

d. De câteva ori pe lună

5. Care este scopul utilizării blogului de către dumneavoastră?

o Documentare

o Comunicare

o Divertisment

o Altele

6. Aveți o bloggeriță preferată

Daca da, care este aceea?

………………….

7. Comunicați cu bloggerițele?

a. Da

b. Nu

8. Care este subiectul principal în comunicarea dumneavoastra cu bloggerițele?

Dacă ați răspuns cu nu la întrebarea numărul 7, treceți la întrebarea numarul 9

……………….

9. Pe o scală de la 1 la 5, câtă încredere aveți în produsele de beauty promovate pe blogurile de specialitate?

Deloc 1 2 3 4 5 Foarte mult

10. Ați achiziționat vreodată un produs de înfrumusețare promovat de bloggerițe?

a. Da

b. Nu

11. În ce măsură credeți că vă influențează publicitatea în deciziile de cumpărare?

Deloc 1 2 3 4 5 Foarte mult

12. În ce măsură considerați că publicitatea pe bloguri este o metodă avantajoasă pentru produsele de beauty?

Deloc 1 2 3 4 5 Foarte mult

13. Credeți că blogurile promovează întotdeauna adevărul despre un anume produs?

a. Da

b. Nu

14. Vârsta dumneavoastră

…….

15. Sex

a. Feminine

b. Masculin

16. Proveniență

a. Rural

b. Urban

BIBLIOGRAFIE

Balaban, Delia. (2009). Comunicare Mediatică, Editura Tritonic, BCU Cluj-Napoca

Coleman, Stephan și Wright, Scott. (2008). Political Blogs and Representative Democracy, Information Polity, IOS Press

Coman, Cristina. (2001). Relațiile publice. Principii și strategii, Editura Polirom

Davis, Judy. (2000). A Guide to Web Marketing, Kogan Page Limited, London

Graur, Evelina. (2001). Tehnici de Comunicare, Editura Mediamira, Cluj Napoca

Marconi, Joe. (2008). Ghid practic de relații publice, Editura Polirom, Iași

Merrman, Scott David. (2007). The new rules of marketing and PR, John Willey & Sons, Inc, Hoboken, New Jersey

Merten, Klaus. (1999). Introduction to Communication Studies, Vol. 1, Lit.

Onea, Roxana. Frica de relațiile publice online, articol postat în Revista Afacerilor Telecom

Orzan, Gheorge., Orzan, Mihai. (2007) Relații publice online, Editura Uranus, București

Petcu, Marian. (2002). O istorie ilustrată a publicității românești, Editura Tritonic

Petre, Dan., Nicola, Mihaela,. (2009). Introducere în publicitate, Editura Comunicare.ro

Rus, Flaviu Călin. (2004) .Relații publice și publicitate, Editura Institutul European, Iași

Șerbănică, Daniel. (2003). Relații publice, Editura ASE, București

Vegeș, Ruff Iulian., Grigore, Bogdan. (2003). Relațile publice și publicitatea online, Editura Polirom

SURSE ELECTRONICE

www.alinaceusan.net

www.basicmarketing.ro

www.standout.ro/press/2009-03-26/profilul-cititorului-roman-de-bloguri-conform-studiului-standout.html