Publicitatea Online

Cuprins

Capitolul I

1.1. Internetul

1.2. Publicitatea prin internet

1.3. Instrumente de publicitate online

1.3.1. Banner, etc

1.3.2. Google adwords + marketing afiliat

1.3.4. Retele de socializare Facebook, Instagram, Youtube

Scurt istoric/ Caracteristici generale

Internetul a revolutionat utilizarea tehnologiei intr-un mod fara precedent. Inventia telegrafului, telefonului, radioului si a calculatoarelor a conturat un mediu propice pentru aparitia unui liant intre resursele tehnologice si cele informationale.

Tehnologia informatiei si comunicatiilor ( TIC ) este denumirea care se da unui ansamblu de instrumente si resurse tehnologice utilizate pentru a comunica si pentru a creea, difuza, stoca si gestiona informatia. TIC este un termen care inglobeaza orice device de comunicare precum radio, televiziune , telefoane mobile, calculatoare impreuna cu orice alt sistem hardware si software, sisteme satelit precum si varii servicii si aplicatii.

Cuvantul “internet” provine din cuvintele de origine engleza “interconnected” si “network” insemnand retea interconectata. Acesta are doua sensuri strans inrudite, in functie de context:

Substantivul propriu “ Internet “ care desemneaza o retea mondiala unitara de calculatoare interconectate conform protocoalelor de comunicare (IP )

Substantivul comun “ internet “ are in vedere aceeasi retea dar vazuta ca un mediu de comunicare in masa, alaturi de informatia si serviciile care sunt oferite utilizatorilor prin intermediul retelei mondiale, Internet.

World Wide Web reprezinta numai unul din numeroasele servicii si aplicatii informatice disponibile in Internet si a fost inventat de Tim Berners Lee in 1989. Scopurile cel mai des intalnite pentru utilizarea webului sunt cele referitoare la explorare ( surfing si searching ), comunicare ( instant messaging, e-mailing, chat rooms, social network ), mod de relaxare, distractie ( jocuri, muzica, materiale video si audio ), cumparaturi (online shopping).

Astazi , Internetul a devenit o necesitate, un lucru major in viata de zi cu zi a oamenilor. Cu ajutorul Internetului oamenii experimenteaza si dezvolta o mai mare flexibilitate in comunicare, in cautare si schimb de noi date si informatii.

Internetul reprezinta o parte componenta imprescriptibila a vietii contemporane. In ultimii 15 ani revolutia din domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiilor a determinat o dezvoltare globala fara precedent . La nivel global se estimeaza un numar de 3.3 miliarde de oameni care utilizeaza Internetul dintre care 2 miliarde reprezinta tarile dezvolatate . In 2015 statisticile arata mai mult de 7 miliarde de telefoane mobile existente in lumea intreaga, in comparatie cu anul 2000 cand existau mai putin de 1 milliard.

Figura 1: Rata utilizarii Internetului in Europa

In Europa, conform Internet World Stats, in 2015 dintr-o populatie de peste 821 milioane de locuitori , peste 604 milioane au acces la internet, ceea ce se traduce printr-o penetrabilitate de 73,5 %. Ultimele statistici din 31 decembrie 2014 raporteaza pe teritoriul Romaniei un numar de 11. 17 milioane de utilizatori de Internet dintr-o populatie de peste 19. 86 milioane , aceasta insemnand o rata de penetrabilitate de 56, 3 %

Tabel 1: Statistica utilizatorilor de Internet din Romania

Mai mult decat atat, internetul pare sa se materializeze rapid in viata reala si sa virtualizeze multe aspecte ale acesteia, conturand societatea informationala. Accesul la internet este un element cheie al societatii informationale, de aceea, majoritatea gadgeturilor disponibile pe piata s-au adaptat acestei nevoi. Daca la aparatitia internetului acesta putea fi accesat numai prin intermediul unul calculator, astazi majoritatea gadgeturilor satisfac aceasta nevoie. Telefoanele mobile, laptopurile, televizoarele inteligente, tabletele, ipodurile, ceasurile inteligente, aparatele foto-video, ochelarii Google pot fi conectate la internet pentru a satisface un utilizaror, iar unele electrocasnice pot fi coordonate de la distanta prin intermediul internetului.

Internetul permite accesarea informatiilor de orice tip intr-un timp foarte scurt, constituind nu numai o baza de date ci o compilatie de informatii, imagini, materiale video si audio din toata lumea. Retelele interactive ofera posibilitatea ca individul sa obtina si sa furnizeze informatii in cantitati mari catre unul sau mai multi destinatari. Digitalizarea informatiilor permite duplicarea, manipularea si distribuirea acestora cu o usurinta fara precedent.

Desi a fost creat ca mediu de comunicare, de-a lungul timpului au fost descoperite numeroase modalitati de utilizare care au dezvoltat diverse functii precum: functia de comunicare, de documentare si informare, de divertisment, comerciala, de conectivitate.

Una din functiile principale ale internetului este comunicarea. Desigur, comunicarea a reprezentat scopul care a stat la baza constuirii mijloacelor de comunicare precum telegraf, radio, telefon, televiziune, dar internetul este produsul care a inovat modul in care se realizeaza aceasta.

Daca incepiturile ruidimentare ale comunicarii la distanta intre indivizi presupuneau decodarea unor semnale acustice de diferite lungimi, de exemplu telegraful, urmatoarele descoperiri aduc mai multa usurinta in folosire. Telefonul a revolutionat la randul sau comunicarea la distanta, aducand posibilitatea de a purta o conversatie in timp real intre doua dispozitive de acest tip, iar in cateva decenii, cercetarile in domeniu au facilitat inventarea unor dispozitive mobile.

Radioul a fost conceput ca un mijloc de informare in masa care pune accentul pe captarea atentiei auditive a ascultatorului, livrand stiri, muzica, emisiuni culturale si de divertisment, emisiuni interactive in care se contacteaza ascultatorii telefonic, fara a se putea depasi aceasta limita.

Televiziunea a aparut ca un mijloc complex de comunicare in masa deoarece livreaza telespectatorului atat sunete cat si imagini in miscare, captand atat atentia auditiva cat si cea vizuala. Televiziunea ofera o gama variata de programe, de la muzica, filme, stiri, emisiuni culturale, de divertisment la programe pentru copii si chiar pentru persoane cu deficit auditiv.

Radioul si televiziunea livreaza mesaje care se adresează unei largi audiențe, într-un mod indirect și unilateral, avand un caracter public . De aceea, aceste informatii sunt supuse unui filtru pentru a se incadra in normele impuse, nu pot satisface interesele individuale ale fiecarei persoane, si nici nu exista posibilitatea ca aceasta sa poata relua un segment din grila de programe in afara orelor prestabilite. De asemenea, informatiile transmise prin intermediul radioului si televiziunii nu pot fi intrerupte, stocate sau distribuite.

Aparitia internetului a reprezentat o inovatie nu numai din punct de vedere al comunicarii, dar acest mediu faciliteaza descoperirea unor noi funcii si a nenumarate dispozitive care pot fi conectate la internet pentru a satisface nevoile omului contemporan.

Ca mijloc de comunicare interpersonala, internetul permite comunicarea audio-vizuala intre utilizatori, in timp real, la orice ditanta, implicand costuri minime, necesar fiind un dispozitiv conectat la internet si un program/aplicatie pentru acest scop.

Comunicarea in masa a fost revolutionata de aparitia internetului deoarece, pentru prima data exista posibiliatea comunicarii bilaterale cu fiecare utilizator. Internetul permite accesul la posturile de radio si televizune, dar mai mult decat atat, entitatile media pot angaja utilizatorii in discutii online, raspunde public la intrebari/ reclamatii. De asemenea, internetul poate fi folosit pentru a socializa pe diferite retele precum Facebook, Twitter, Youtube, etc , grupuri de discutii si site-uri de interes in care utilizatorii dezbat anumite subiecte sau raspund la intrebari.

Pentru prima data un mijloc de comunicare se muleaza pe nevoile la nivel individual si detine resurse pentru a putea satisface fiecare utilizator in parte. Prin digitalizarea informatiilor de orice tip, internetul a devenit o baza de date usor accesibila care, permite stocarea, distribuirea si incarcarea acestora. Se pot accesa stiri, articole, carti, documentare, filme, muzica, fotografii, tutoriale, documente in functie de interes, in orice moment.

Transferul de date reprezinta o facilitate a comunicarii online care poate fi privat sau public. Prin internet se pot transfera fotografii, muzica, filme, documente unui destinatar sau depozita fiserele pe anumite siteuri protejate, cu caracter privat. De exemplu putem stoca informatii pe email, dropbox etc. ce pot fi accesate oricand. De asemenea, putem stoca informatii intr-o baza de date la care se poate oferi acces si altor utilizatori. Transferul de date public consta in incarcarea unui fisier online pe un site, retea de socializare, sau baza de date nesecurizata la care poate avea acces oricine.

Divertismentul in spatiu online a luat diverse forme, de la jocuri simple la jocuri complexe in care utilizatorii petrec mai multe ore pe zi.

Printre inovatiile aduse de internet, cumparaturile online reprezinta o modalitate de a usura viata de zi cu zi bucurandu-se de popularitate in randul consumatorilor. Internetul ofera acces la site-urile ce se ocupa de comertul online dar si la recenzii ale produsului, tutoriale de folosire, preturile actuale, oferte, reduceri. Dincolo de avantajele unei cercetari amanuntite ale produsului, principalul beneficiu il reprezinta usurinta prin care poti achizitiona orice din confortul propriei locuinte, economisind timp.

Jim Lecinski, afirma ca, în era digitala, consumatorul modern nu mai cumpără din impuls, ci cercetează reputația unui produs în mediul online înainte de a-l procura. Utilizatorii se conecteaza la internet fie de pe computer, tabletă sau telefon și căută un produs care să le satisfacă nevoile, ținând cont de experiența altor consumatori, de reduceri , promoții sau pur și simplu de site-ul brandului.

Cu ajutorul internetului se pot realiza si alte activitati precum plata facturilor, tranzactii bancare, tranzactia actunilor la bursa, licitatii, programari, rezervarea biletelor la film, rezervarea vacantelor, se pot juca jocuri de noroc sau achizitia de continut digital.

Dincolo de functiile internetului, usurinta de utilizare este reprezentata si de adaptarea dispozitivelor pentru a avea acces la internet. Telefoanele inteligente au multiple functii, integrand accesul la internet. Cu ajutorul acestora, mediul online ocupa o mare parte din timpii morti ai unui utilizator, permitandu-i sa aiba access la informatii in timp ce calatoreste sau asteapta, momente in care nu are acces la alte mijloace mass-media.

Asistam deci, la o materializare in viata reala, la o adaptare si inventare a unor dispozitive pentru a putea avea acces la lumea virtuala. In acelasi timp, multe aspecte ale lumii reale se digitalizeaza. Contopirea celor doua medii creeaza o societate in care comunicarea nu mai are granite spatiale sau temporale.

Avand o rata de penetrabilitate mare si numeroase modalitati de livrare a informatiei, iar utilizatorul se conecteaza la mediul online benevol, internetul reprezinta un mediu propice pentru publicitate. Intotdeauna va exista un intermediar intre un produs si un potential client, insa, in mediul online, web-ul in sine actioneaza ca un intermediar.

Publicitatea

“Publicitatea (advertising) este stiinta, afacerea sau profesia crearii si diseminarii mesajelor (reclamelor) care afecteaza viata de zi cu zi a fiecarui individ, o forta care modeleaza cultura de masa, o componenta a activitatii de marketing sau o sursa de informare despre produse, servicii, evenimente, indivizi sau institutii(companii)”, in opinia lui Baker. Pentru o reprezentare mai clara a acestui fenomen, Baker descrie procesul: “Publicitatea(advertising) este procesul plasarii unor reclame identificabile in media, bine definite, contra unor costuri cunoscute ale spatiilor sau timpilor folositi pentru aceasta”.

Raportandu-ne la publicitatea online, aceasta afecteaza viata de zi cu zi a fiecarui individ care acceseaza internetul, fiind o forta tot mai mare care acapareaza mediul online, avand tendinta de a modela cultura, ideile, opiniile de masa, reprezentand o componenta a activitatii de marketing online ce transmite informatii despre produse, servicii, evenimente, indivizi ori institutii. Acest proces plaseaza reclame in spatiul virtual, fiind bine definite, mult mai usor de distribuit decat cele realizate in varianta clasica care implica costuri mult mai reduse sau chiar zero. Comparand publicitatea online cu cea clasica, pe langa diferentele prezentate anterior, aceasta este mult mai agresiva, utilizatorii ajungand sa fie agasati de reclamele care le sunt livrate, insa, un avantaj este disponibilitatea acesteia, adica faptul ca poate fi accesata oricand, dar si faptul ca permite interactiunea directa dintre vanzator si potential client.

Asociatia Americana de Marketing ne informeaza ca “publicitatea reprezinta orice forma nonpersonala, platita de prezentare si promovare a ideilor, bunurilor si serviciilor de catre un sponsor identificat” (Wright, Winter, Zeigler, 1982).

Comparand aceasta definitie a publicitatii data de Asociatia Americana de Marketing, cu publicitatea online, se pot reliefa doua aspecte relevante: in primul rand, publicitatea online se diferentiaza de cea clasica prin caracterul personal, grupul tinta putand fi targetat mult mai usor cu ajutorul internetului, ceea ce poate duce la crearea unei relatii cu potentialii clienti, iar, in al doilea rand, publicitatea online nu este neaparat o forma platita de prezentare si promovare, fiind un mare avantaj pentru multe firme la inceput de drum, lucru ce publicitatea clasica nu il poate oferi, motiv pentru care tot mai multi opteaza pentru mediul online.

Si totusi, ce implica aceasta forma de promovare a ideilor? Pe langa diversele definitii care pot fi date acestui concept ce au la baza aproximativ aceleasi elemente, se pot identifica termeni precum reclama, advertising, publicity care par a defini un concept dar, trecerea de la publicitate la reclama iar mai apoi la advertising, forteaza o analiza a fiecarui termen pentru a delimita sfera fiecaruia.

In” Nouveau petit Larousse”(1968), cuvantul “reclame”, din limba franceza, este definit ca “un mic articol care contine elogiul unei carti, unui obiect etc.”. Termenul “reclama” desemneaza atat produsul cat si procesul. Rodica Mihaela Cirnu (2004) distinge cei doi termeni: “Publicitatea desemneaza in special domeniul, procesul, stiinta diseminarii reclamelor, iar reclama reprezinta produsul efectiv al procesului.”

In viziunea Angelei Goddart (1989/2002), termenul “advert” are la baza verbul latinesc “advertere” care inseamna “a se indrepta catre ceva/cineva”. Acelasi verb inseamna si “a fi atent la, a asculta, a acorda atentie.” In limba engleza termenii advertising si publicity se particularizeaza: Advertising desemneaza “comunicarea platita de catre un sponsor clar identificat; Publicity se refera la mesajele care nu sunt platite si sponsorul nu e identificat.”

Diferenta dintre cele doua actiuni consta in credibilitatea si evidentierea mesajului. In timp ce advertisingul surprinde toate elemenetele definitorii ale unui produs, credibiliatea lui poate avea de suferit prin prisma faptului ca este platit, iar actiunea de publicity ofera o viziune fragmentata asupra unui produs, dar credibila deoarece nu exista o motivatie financiara in spatele ei.

In opinia lui Iulian Veghes Ruff si a lui Bogdan Grigore, publicitatea online se defineste ca „acel tip de publicitate afisata pe Internet, avand scopuri similare publicitatii traditionale, insa mijloace si metode de exprimare, comunicare si interactiune cu publicul tinta specifice mediului electronic. Acest specific se manifesta in principal prin interactiune directa, comunicare, feed-back in timp real si targetare restransa pana la nivel de individ”.

Asadar, prin intermediul internetului, exista posibilitatea comunicarii bilaterale intre brand si consumator. Observand acest avantaj, din ce in ce mai multe branduri isi contureaza o identitate virtuala pentru a putea interactiona si informa consumatorii. Prezenta virtuala poate insemna crearea unui site care sa descrie brandul, sa ofere detalii despre produse, informatii despre campanii, schimbari la nivelul companiei si sa prezinte activitatea firmei. In plus, prezenta in social media permite angajarea consumatorilor in discutii, concursuri, jocuri, informarea cu privire la produsele si serviciile oferite si totodata atragerea a cat mai multi utilizatori.

Scopul publicitatii este de a informa si de a contura perceptia publicului asupra unui produs, marca, serviciu, iar internetul reprezinta un mediu propice de livrare a informatiei prin rata mare de penetrabilitate, prin posibiliatea de targetare a publicului la nivel de individ si prin contorizarea exacta a ratei de vizualizare a mesajului.

Astfel, internetul ofera o flexibilitate mult mai mare decat orice alta modalitate prin care se poate face publicitate, unde advertiserii au la indemana o multitudine de instrumente si oportunitati de care se pot folosi pentru a crea o campanie de succes. Desi publicitatea pe internet poate fi gratuita, pentru a beneficia de unele facilitati, cum ar fi crearea unui site personal sau plasarea unui banner pe un site, este necesara plata unor costuri care, in comparatie cu cele necesare pentru crearea unei campanii de publicitate clasica, sunt mult mai reduse.

Un mare avantaj al mediului virtual il constituie posibilitatea de a face unele modificari sau chiar de a schimba campania publicitara, in timp real, in functie de rezultatele pe care aceasta le genereaza. Asadar, daca publicul nu ofera un raspuns satisfacator cu privire la campania implementata online, advertiserii o pot modifica imediat, fara ca aceasta sa amplifice rezultatul negativ in randul mai multor consumatori. Astfel, imaginea negativa creata de o posibila campanie nefavorabila brandului respectiv nu va putea fi asimilata pe termen lung si nu va crea pagube semnificative. Internetul permite receptionarea unui feed-back instant din partea consumatorilor, ceea ce aduce cu sine un beneficiu din punct de vedere al comunicarii ce creeaza baza unei relatii propice brand-consumator. In plus, printr-o campanie online se pot targeta concomitent mai multe publicuri tinta, iar brandul respectiv se poate adapta mult mai usor la nevoile si necesitatile acestora.

Kotler sustine ca „advertisingul tradițional funcționează mai ales sub formă de monolog. Companiile zilelor noastre ar avea mult mai mult de câștigat dacă ar utiliza sisteme care să faciliteze dialogul între companie și clienți sau potențialii săi clienți”. De aici, este important de mentionat ca aceste sisteme care sa faciliteaza dialogul, pe care le aminteste Kotler, se identifica perfect cu Internetul care, este un mediu ideal care deserveste functii de comunicare de orice tip.

In plus, Iulian Veghes Ruff si Bogdan Grigore sustin teoria conform careia “publicitatea online vine doar să întregească mixul de marketing ce stă la baza unei promovări de succes”. Astfel, reiese ideea pe care multi advertiseri o sustin, si anume cea conform careia o campanie exclusiv online nu ar avea sanse de reusita prea mari si, de aceea, cea mai buna metoda, in opinia lor, este de a imbina cele doua ramuri care se completeaza perfect una pe cealalta, iar in zilele noastre nu pot exisa una fara cealalta.

Asadar, facand o paralela intre cele doua ramuri ale publicitatii – cea traditionala si cea online – trebuie mentionat ca pentru a avea succes in a atrage cat mai multi consumatori, prezenta in spatiul online este la fel de importanta ca cea in mediul offline. Cu alte cuvinte, pagina web, indiferent de continutul ei, este la fel de importanta precum este o brosura, avand in primul rand rolul de a oferi clientilor informatii de unde pot obtine produsul.

In plus, instrumentele clasice de promovare nu sunt foarte diferite de cele utilizate in mediul online si fiecare au cate un corespondent: machete de presa si panourile publicitare se identifica in online cu bannere, spotul publicitar cu interstitialele, iar marketingul direct cu direct e-mailing. Astfel, reiese ca diferenta majora dintre cele doua tipuri de promovare consta in interactivitatea pe care spatiul virtual o ofera utilizatorului. Acesta are posibilitatea de a interactiona cu produsul, de a il testa, de a se informa din mai multe surse si de a consulta parerile altor consumatori, iar, mai apoi, de a-l cumpara.

In momentul in care un utilizator este interesat de un anumit produs ori serviciu, acesta poate cauta informatii si se poate consulta direct cu furnizorii ori cu alti consumatori ai acestuia. Pe langa informatii detaliate cu privire la beneficiile produsului/serviciului pe care utilizatorul le poate gasi pe paginile oficiale ale furnizorului, exista si posibilitatea accesarii unor grupuri de discutii cu privire la acest produs sau accesarea unor recenzii din partea cumparatorilor. Utilizatorii de internet cauta informatii de orice tip, iar in actul de cautare e foarte importanta nu numai prezenta dar si oferirea informatiilor de interes in mediul online. De exemplu, daca un restaurant are afisat pe site meniul, este foarte important sa afiseze si preturile pentru a putea fi comparate.

Astfel, companiile isi creeaza vizibilitate pe internet, iar in functie de strategiile pe care le folosesesc, in timp, isi pot dobandi notorietate si o reputatie, pozitiva sau negativa, bazata pe opiniile consumatorilor. Totodata, un potential consumator poate fi atras, atat in functie de publicitatea pe care acestea si-o fac, cat si in functie de publicitatea pe care o fac consumatorii deja existenti. Cu alte cuvinte, publicitatea online ofera utilizatorilor posibilitatea de a se informa din mai multe surse despre un produs ori serviciu. Utilizatorul poate accesa atat site-ul produsului cat si siteuri de interes sau grupuri de discutii in care se gasesec informatii comparative cu privire un produs/serviciu.

La fel ca publicitatea mass media scrisa si audio-vizuala, publicitatea online trebuie sa serveasca atat cerintelor publicitarilor pe internet cat si consumatorilor de internet. Aceasta poate imbraca multiple forme si poate fi clasificata in publicitate activa si pasiva. Publicitatea pasiva e caracterizata prin expunerea la reclame fara vointa utilizatorului in procesul sau de navigare pe internet, devenind activa numai in momentul in care utilizatorul acceseaza diversele reclame printr-un click, din proprie initiativa. Conceptul de „publicitate activa” e cel care diferentiaza internetul de canalele mass-media traditionale.

Publicitatea  online  reprezinta un  domeniu  in plina ascensiune pentru care majoritatea advertiserilor opteaza datorita numeroaselor modalitati de livrare a mesajului, modalitati ce pot fi directe, prin transmiterea mesajului strict catre publicul tinta, ceea ce duce la o probabilitatea mai mare ca mesajul publicitar sa ajunga la persoanele vizate, dar pot fi si indirecte, prin plasarea unor reclame pe siteuri, lucru ce nu garanteaza ca mesajul a fost receptionat de publicul vizat .

Dincolo de rigiditatea unei definitii, unele aforisme permit o noua perspectiva cu privire la conceptul de publicitate. In viziunea lui Leo Burnett, „publicitatea este abilitatea de a simti, de a interpreta […] pentru a putea pune pulsul inimii unei afaceri in tipar, hartie si cerneala”. Tudor Chirila sustine ca “publicitatea nu vinde produse, publicitatea vinde fericire”. Pornind de la aceste idei, se poate concluziona ca publicitatea, fie ea traditionala sau online, trece dincolo de barierele impuse de hartie, cerneala sau ecranul unui gadget. Bazele unei reclame sunt puse de niste principii si simtiri care sa poata fi interiorizate cu usurinta de potentialii cumparatori. Advertiserii se folosesc de aceste concepte pentru a crea o reclama ce rezoneaza cu nevoile, ideile, simtirile si dorintele acestora, transformand-o intr-o metoda de a livra fericire. In plus, P.T.Barnum considera ca “publicitatea e ca învățătura – de e prea puțină, dăunează”, dar, pe de alta parte, nici cea abuziva nu este considerata benefica. Asadar, pentru publicitatea de orice tip trebuie sa existe un echilibru in modul in care este livrata: daca este prea putina, nu aduce prea mari beneficii din punct de vedere al numarului de consumatori si implicit al profitului, de este prea multa tinde sa agaseze si sa creeze un disconfort in randul consumatorilor sau al potentialilor consumatori.

Concluzionand, din cele prezentate anterior, se pot distinge o serie de avantaje si dezavantaje cu privire la publicitatea online. In primul rand, avantajele constau in faptul ca internetul este global si usureaza comunicatea, nefiind importanta locatia, atata timp cat exista o conexiune la internet. Informatiile se obtin usor si rapid si pot fi de tipul text scris, imagini, audio sau video. Exista libertatea de a selecta ceea ce doresti sa vezi si posibilitatea de a interactiona cu clientul prin comentarii, chestionare, recenzii etc. Internetul nu are o delimitare spatio-temporala, ceea ce ofera acces la orice piata de pe glob. Este cel mai eficient mediu de comunicare in masa si se pot crea baze de date despre clienti, ceea ce ajuta la identificarea nevoilor si nemultumirilor acestora. Clientii nu mai sunt nevoiti sa se deplaseze pana la magazin, avand posibilitatea de a face cumparaturi direct de pe site. Internetul este un instrument facil cercetarii, avand capacitatea de a masura numarul de utilizatori si cumparatori, posibilitatea creativitatii este ridicata si in plus creste brand awareness. In al doilea rand, exista si o serie de dezavantaje si anume faptul doar anumite categorii de varsta folosesc internetul,cu precadere tinerii, gradul de nesiguranta al informatiei este ridicat, nu toate categoriile de produse se pot vinde pe internet, dar si faptul ca numarul mare de ore petrecute pe internet dauneaza sanatatii utilizatorului.

La fel ca publicitatea mass media scrisa si audio-vizuala, publicitatea online trebuie sa serveasca atat cerintelor publicitarilor pe internet cat si consumatorilor de internet. Aceasta poate imbraca multiple forme si poate fi clasificata in publicitate activa si pasiva. Publicitatea pasiva e caracterizata prin expunerea la reclame fara vointa utilizatorului in procesul sau de navigare pe internet, devenind activa numai in momentul in care utilizatorul acceseaza diversele reclame printr-un click, din proprie initiativa. Conceptul de „publicitate activa”(NOTA) e cel care diferentiaza internetul de canalele mass-media traditionale.

Potentialul publicitatii online a fost observat timpuriu si a fost valorificat concomitent cu expansiunea internetului. In raport cu evolutia internetului, publicitatea online a dezvoltat tipuri de reclame dar si instrumente de monitorizare si plasare a acestora, infiltrandu-se in orice inovatie a mediului virtual.

Exista 4 tipuri de site-uri:

de informații – cuprind acele site-uri care oferă publicului un conținut informativ (media online, portaluri tematice, portaluri generaliste, informații de interes public)

de prezentare – scopul acestor site-uri constă în prezentarea unei companii, a unui produs sau o activitate comercială (corporație, IMM-uri, brand, produs)

de servicii și tranzacții on-line: sunt axate pe vânzarea unui produs sau serviciu în mediul on-line (serviciile online, comerțul electronic sau magazinele virtuale, servicii financiare, e-guvernare)

de divertisment și comunități on-line – sunt site-uri dedicate jocurilor, hobby-urilor, sportului, muzicii, umorului (comunități virtuale, celebrități, jocuri online, divertisment)

Publicitatea online este un mecanism complex in jurul caruia s-au dezvoltat numeroase instrumente ce pot fi combinate pentru atingerea scopului. Dincolo de formele digitale ale mesajelor publicitare, s-au conturat diferite platforme pentru afisarea si distribuirea continutului si numeroase metode monitorizare si optimizare a modalitatii de afisare a mesajului.

In cadrul site-urilor se folosesc numeroase forme de publicitate online:

1. Banner-ul este transpunerea in mediu virtual a unui afis. Este cartea de vizita electronica a unei firme si poate constitui prima imagine de contact cu care o organizatie se prezinta utilizatorilor de internet. Bannerele au fost prima forma de publicitate online si continua sa fie cele mai populare; se prezinta sub forma unei imagini sau a unei succesiuni de imagini, situat in partea de sus sau jos a paginii sau intr-un spatiu rezervat inserturilor publicitare. Bannerele se masoara in pixeli, marimile standard fiind de 468×60, cuburile de 125×125 si zgarie-norii(Skyscraper) de 120×600.

Desi primul Banner a aparut pe site-ul GNN pentru o firma de avocatura, conceptul a luat amploare in 1994, cand, Hotwired- prima revista online a introdus pe site spatii speciale destinate bannerelor. AT&T a fost primul site care si-a facut reclama pe Hotwired prin urmatorul banner:

Bannerele pot fi statice – sub forma unor imagini fixe pe un site, animate – reprezentate prin imagini care se mișcă, se rotesc sau au orice formă de acțiune inclusă sau interactive – care atrag utilizatorul sa ia parte la o actiune prin fie prin jocuri, fie completarea unor spatii libere.

Odata cu expansiunea industriei bannerelor a aparut nevoia unui serviciu care sa contorizeze si monitorizeze eficacitatea lor. In 1996, DoubleClick devine prima agentie de servicii publicitare online care ofera consultanta, monitorizare si contorizare in domeniul bannerelor online.

2. Interstitialele reprezinta acele anunturi care apar in intervalul de timp necesar incarcarii unei noi pagini Web. Acest tip de publicitate este similar celui din televiziune sau radio, prin intreruperea progremelor pentru pauze publicitare fara vreun avertisment. Acestea pot fi clasificate in interstițialele inline, pop-up și pop-under.

a) Interstițialele inline (nota de subsol) sunt afisate in fereasta principala a browser-ului si atunci cand se acceseaza un link. In locul deschiderii paginii dorite de catre utilizator, acestea afiseaza o reclama de 15-30 secunde, dupa care, dispar si se incarca pagina initiala. In timpul interpunerii interstițialului, se prezinta mesajul publicitarului și posibilitatea accesării site-ului acestuia.

b) Ferestrele Pop-up (Pop-up windows) sunt acele ferestre care se deschid automat, intr-o fereastra noua, de dimensiuni mici, in timp ce pagina initiala ramane deschisa. Acestea pot fi inchise manual sau expira dupa un anumit timp (15-30 secunde) si pot fi statice, animate sau interactive.

c) Pop-under sau pop-behind sunt interstițialele care se încarcă într-o fereastră nouă, în spatele ferestrei principale, fără niciun fel de avertizare. Acest tip de interstițial necesita accesarea sa pentru inchidere, iar, de multe ori, se incarca, simultan, mai multe pagini de acelasi tip.

3. Link-ul text este de forma unui text subliniat, de obicei o propoziție, un titlu sau chiar adresa unui site, care prin accesare oferă o legătură către altă pagină. Textul se referă de obicei la conținutul siteului pe care apare.

4. Hyperlinks reprezintă marcatori ce realizează legături către alte documente sau resurse Web. Link-urile transformă un text obișnuit în hipertext sau hipermedia. Ele permit trecerea rapidă de la o informație aflată pe un anumit server la altă informație aflată pe un alt server oriunde în lume. Atunci când se navighează sub un browser, link-urile apar ca zone active într-o pagină Web, adică zone pe ecran sensibile la apăsarea butonului. În felul acesta paginile Web devin interactive .

5. Sponsorizările au aparut in urma necesitatii de a corela informatiile pe care publicitarii doresc sa le comunice cu cele pe care utilizatorii le cauta. Cel mai folosit model de sponsorizare e reprezentat de recomandarea unui produs sau companie în articole aparent obiective prezentate un anumit site, în vederea afișării anumitor informații, reduceri, programe. Consumatorii au adesori incredere intr-un site-urile pe care le vizitează regulat pentru a se informa. Afișarea unui mesaj pe astfel de site-uri creeaza un transfer de incredere către marca mentionata. Sponsorizarile pot imbraca multiple forme de la un banner, la o prezenta a marcii pe toate paginile de fundal pana la crearea unui continut dedicat unui produs sau companie.

Laurent Flores a identificat cinci tipuri de sponsorizare:

Un simplu banner plasat pe un site (Banner only)

Logo-ul companiei plasat pe pagina principala a site-ului (Home page only)

Logo-ul companiei plasat pe 3 dintre paginile site-ului (3-page)

Logo-ul companiei plasat pe fiecare pagina a site-ului (5-page)

Parteneriat: pe fiecare pagina a site-ului se regaseste un mesaj de tipul „X in asociere cu Y” (Brand light)

Logo-ul firmei si produsul se regasesc pe fundalul fiecarei pagini ( Brand heavy)

5. Advertorialele reprezinta tipul de publicitate pentru un sponsor, ce seamănă cu un editorial sau cu o știre. Consumatorii tind sa aiba mai multă încredere într-un editorial decât într-o reclama. Acesta trebuie însă gândit astfel încât să nu sune a reclamă, pentru a nu duce la pierderea încrederii atât în site, cât și în produsul respectiv. Advertorialul trebuie să ofere exact acea informație de care este nevoie.

6. Screensaver-ele pot fi folosite atat ca afișe publicitare cat si ca o secventa lunga de imagini asemanatoare spoturilor publicitare, ce pot fi descărcate de pe Internet. Deoarece utilizatorul trebuie sa descarce singur un screensaver pentru a fi rulat, cand, un computer nu este folosit o perioada mai indelungata, acestea trebuie sa fie atragatoare.

7. Rich media integreaza elemnte video, audio și animație într-o reclamă interactivă. A apărut in urma performantelor reduse ale bannerelor standard, care nu mai ating obiectivele stabilite. Bannerele rich media oferă posibilitatea prezentării unui conținut adițional, posibilitati creative mai ample si capacitatea de implicare a audientei.

Alte forme de publicitate on-line care folosesc tehnologii rich media sunt: publicitatea plutitoare care e afisata continuu pe pagina accesata prin obiecte plutitoare (floating ads) sau obiecte zburatoare (flying ads), cursoarele publicitare, reclamele care raman in campul vizual al utilizatorului pe masura ce acesta navigheaza in josul unei pagini (scrolling ads) și publicitatea îndrăzneață reprezentata de o animație afișată deasupra conținutului site-ulu însoțita de sunet.

8. Cookies reprezinta un mic fisier plasat in computerul unui utilizator de catre site-urile accesate cu scopul de a oferi detalii despre utilizator la urmatoarea vizita. Pe baza acestora se pot obtine informatii demografice despre utilizatori, preferințele acestora, accesările efectuate, cu scopul de expune utilizatorii la informatii relevante pentru interesele lor. (politica cookies-urilor –cauta de ce site-urile sunt fortate sa arate ca folosesc cookies-uri)

9. Spam-ul este un mesaj electronic nesolicitat, trimis unui numar mare de utilizatori, care consta de cele mai multe ori in mesaje publicitare. Prima utilizare a unui anunt publicitar a fost printr-un SPAM, in 1978, catre 400 de utilizatori si era o invitatie la o demonstratie de produs.

Astazi SPAM-ul reprezinta o problema in randul utilizatorilor de e-mail doearece are caracter abuziv iar raspandirea lui este automatizata, nu segmenteaza piata in functie de consumatori tinta, nu exista o relatie consumator-client. Ca solutie la aceasta problema s-au dezvoltat software-uri antispam.

10. Newsletter-ul este practic un buletin informativ trimis periodic catre adresa de e-mail a abonatilor, cu scopul de a pastra o anumita audienta prin livrarea unor informatii despre produse, servicii, evenimente.

11. Newsgroup-urile sunt grupuri virtuale de discutii, unde oamenii schimba idei si opinii. Utilizatorii trimit mesaje sau articole intr-un grup pentru a initia discutii. Numeroase grupuri au o listă cu Frequently Asked Questions (FAQ), unde răspund la întrebari de interes ale grupului.

Google AdWords (Pay-per-click Advertising)

Pay per click advertising este o modalitate de plata a publicitatii online in care plata este facuta in functie de numarul de persoane ce acceseaza mesajul publicitar, pus sub forma de banner, buton, email, html etc.

Pay per click advertising este o alternativa pentru companiile care au resurse financiare si pot face investitii pentru a aduce un public targetat pe site-urile lor.

La fel ca traficul SEO (search engine optimization), Google AdWords este considerat o metoda de targetare deoarece oamenii introduc cuvinte-cheie care sunt relevante pentru produsele si serviciile cautate inainte de a accesa un site. Aceasta metoda poate aduce un numar mare de vizitatori pe un site intr-un timp foarte scurt.

Obiectivul urmărit poate fi creșterea numărului de vizitatori pe site, a vânzărilor online, a numărului de apeluri telefonice sau fidelizarea clienților.

Utilizatorii Google vizualizeaza reclame in momentul in care aceștia caută produsele sau serviciile pe care companiile le ofera. Anunturile pot fi directionate către clienții din anumite țări, regiuni sau orașe ori către cei aflați la o anumită distanță maximă de compania sau magazinul care isi face reclama.

Modalitatea de utilizare a acestui tip de publiciate consta in redactarea unui anunț care să transmita informații despre o anumita oferta . Apoi, se selecteaza termenii de căutare care vor permite afișarea anunțului în rezultatele căutării pe Google. In cele din urma, se stabileste un buget zilnic pentru difuzarea anuntului. 

1. CPM – Cost Per Mille – sau Cost per Impression. Publicitatea online cumparata in functie de numarul de afisari: 1 CPM = 1000 de afisari.

2.  CPC – Cost Per Click. Publicitatea online cumparata in functie de numarul de click-uri date pe o reclamă (imagine, animata sau text). De exemplu publicitatea vanduta de Google – AdWords.

3.  CPA – Cost Per Action. Publicitate după numarul de actiuni prestabilite realizate de utilizatorul care vede reclama online: completarea unui formular online sau cumpararea unui produs ca actiuni predeterminate.

4.  CPL – Cost Per Lead. Utilizatorul urmeaza reclama, se autentifica, achizitioneaza un produs si astfel cel care a gazduit reclama primeste un procent din costul produsului

Marketingul afiliat este o formă de marketing online care se bazează pe modele de plată pe performanță și Cost Pe Acțiune (CPA).

Infiferent de tipul de produs al unui brand, marketingul afiliat este o forma de promovare in publicitatea online. Acesta presupune ca entitatea(publisher) cu care un brand(advertiser) se afiliaza sa il promoveze, utilizand un site pentru a trimite vizitatorii pe altul, iar daca se realizeaza vanzare, se percep anumite comisioane. Practic, se platesc doar rezultatele. Marketingul afiliat presupune monitorizarea tuturor clik-urilor (CPA) si a vanzarilor pentru ca rapoartele si comisioanele sa fie exacte.

Era Social media

Social Media ofera utilizatorilor posibilitatea de a influenta modalitatea in care un brand interactioneaza cu publicul, prin urmatoarele caracteristici:

Participare: se incurajeaza contributia si feedback-ul tuturor persoanelor interesate, spulberand barierele dintre mass-media si audienta.

Deschidere: exista entuziasm pentru feedback si participare, iar publicul este incurajat sa distribuie, sa voteze, sau sa comenteze continutul afisat, fiind disponibil oricui.

Conversatie: spre deosebire de media traditionala, unde comunicarea este unulaterala,

social media faciliteaza comunicarea bilateral, fiind vazuta ca un mijloc de conversatie.

Comunitate: se pot contura rapid comunitati si pot comunica eficient in functie de interesele commune

Conectare: platformele social media se foloseste de link-uri pentru a permite distribuirea si incrucisarea informatiilor de pe alte site-uri.

Formele social media se impart in:

Platformele de socializare permit utilizatorilor sa contureze un profil personal pentru a interactiona intre ei, cu scopul distribuirii de continut, cum este Facebook.

Blogurile sau jurnalele online sunt pagini care afiseaza cele mai recente postari.

Wikis sunt site-uri care permit utilizarorilor sa incarce sau sa modifice continut pentru conturarea unei baze de date comune, de exemplu Wikipedia.

Podcast-urile reprezinta o ”biblioteca” de fisierele audio si video care sunt disponibile numei prin abonare, cum este Apple iTunes.

Forumurile sunt grupui online de discutii pe baza unor subiecte de interes comun.

Comunitatile de continut sunt cele care organizeaza si distribuie un anumit tip de continut. Acesta poate varia, dar majoritatea tind sa se formeze in jurul fotografiilor (Flickr, Pinterest) si a videoclipurilor (Youtube).

Microblogurile reprezinta o combinatie dintre platformele de socializare si bloguri, unde continutul incarcat (text) este de dimensiuni reduse si e distribuit prin intermediul unei platforme de socializare precum Twitter.

Era Social Media

Avansarea pietei digitale ofera noi oportunitati in targetarea consumatorilor pe criterii personalizate fiind posibla crearea si mentinerea unei relatii durabile intre companie si consumatorii tinta. Combinatia unica de caracteristici pe care fiecare utilizator de social media o realizeaza in crearea si mentinerea unui profil, ofera o expunere puternica la reclame targetate.

Social media a revolutionat industria publicitatii online intr-o periada scurta de timp, oferind o combinatie intre raza de actiune (reach), relevanta (relevance) si relatie (relationship), unde, raza de actiune (reach) reprezinta numarul de utilizatori la care ajunge o reclama, relevant (relevance) reprezinta oferirea informatiilor semnificative, iar relatia (relationship) reprezinta mentinerea interesului utilizatorului

Reclama in social media este definita ca o reclama online care incorporeaza interactiunea pe care consumatorul a fost deacord sa o afiseze si sa o imparta in mediul online sub nume propriu.

Datele folosite

Datele ce pot fi folosite pentru “Social Ads” sunt datele de profil (Profile Data) precum numele, asemanari, grupurile la care adera un utilizator , aplicatiile pe care le foloseste, etc. , datele sociale precum conexiunile explicite dintre utilizatori si datele de interactiune (Interaction Data-nota de subsol) care urmaresc interactiunile intre conexiunile online.

Caracteristici

Cele mai importante caracteristici ale Social ads sunt reprezentate de continut, targetare si functionalitate, unde, prin intermediul datelor continutul mesajul poate fi personalizat pentru a atrage atentia (ex: Esti din Iasi?…), targetarea permite directionarea reclamelor catre utilizatori care se incadreaza in anumite date socio-demografice, iar functionalitatea permite interactiunea sociala precum comentariul sau distribuirea mesajului (Share).

Livrarea

Social Ads pot fi livrate in cadrul unei retele de socializare sau site de socializare unde utilizatorii au stabilit conexiuni sau in afara acestora, cand, utilizatorului ii sunt aduse la cunostinta informatii despre contextul si prezentarea reclamei, informatii explicite despre ceea ce va fi vizibil catre conexiunile lui sociale, informatii despre contextul in care vor fi folosite datele lor si infomatii despre acordul necesar pentru a putea procesa datele. (un exemplu relevant in acest sens este ->poti scrie despre cum reclamele pe fb sunt aratate in conexiune cu like-uri/preferintele/paginile pe care le-ai accesat pe baza sugestiilor/sponsored ads….)

Contrlolul Consumatorilor

Pentru ca reclamele din social media sa se bucure de vizibiliate la scara larga, este esential sa inspire incredere utilizatorilor, prin oferirea posibilitatii de a controla informatia care va fi afisata conexiunilor lor sociale. De aceea, exista optiunile “Opt-In” si “Opt-Out”, unde Opt-In reprezinta acordul utilizatorilor de a li se folosi datele pentru marirea vizibilitatii, iar Opt-Out reprezinta posibilitatea de a retrage acordul anterior prin care informatiile lor erau folosite pentru livrarea reclamelor.

Confidentialitate

Datele sociale și datele de profil ar trebui folosite numai pentru anunțuri din cadrul domeniul social pentru care si-au dat acordul, iar utilizatorii ar trebui să fie instiintati cu privire la toate datele care au fost accesate, colectate, cum sunt utilizate și cine le detine.

Utilizatorii de social media oferă în mod activ informații domeniului social pe care il vizitează cu scopul de a valorifica experiența lor online. Unele informații furnizate sunt personale, în timp ce altele sunt sociale sau interpersonale. Datele de profil relevante pentru anunțurile sociale includ: vârstă, sex, locație, interese, și fotografii. Datele sociale constau atat in caracterul explicit al conexiunilor între prieteni – virtual sau real, cat si in tipul interactiunilor dintre acestia. Datele sociale se mai numesc "Grafic social" deoarece reprezinta o hartă a tuturor conexiunilor explicite între indivizi.

Datorita acestor informatii explicite despre utilizatori, a aparut posibilitatea dezvoltarii unor noi tipuri de reclame interactive in retelele de socializare.

Asa au aparut Behaviorally targeted ad reprezinta reclamele care tintesc consumatorii pe baza comportamentului lor virtual prin Cookies. Daca un utilizator a accesat un site Web care foloseste Cookies, acesta va fi incadrat intr-un segment definit de consumatori, pentru a i se livra informatii de interes.

Facebook

Facebook reprezinta cea mai mare retea de socializare la nivel mondial cu un numar de peste 1.49 miliarde de utilizatori dintre care 29,7% au varste cuprinse intre 25 si 34. Intr-o singura zi 968 milioane acceseaza platforma, 4.5 miliarde de like-uri sunt generate, butoanele de share si like sunt vizualizate pe 10 milioane de site-uri, 300 milioane de poze sunt uploadate in retea si 4.75 miliarde de share-uri sunt generate. Un utilizator petrece in medie 20 de minute la o vizita pe retea iar in fiecare minut sunt uploadate 293.000 statusuri si 136.000 fotografii. Aceste statiststici plaseaza Facebook pe primul loc in clasamentul retelelor de socializare datorita numarului impresionant de utilizatori si al elementelor componente.

Cum functioneaza Facebook

Pentru a putea utiliza reteaua de socializare Facebook este necesara crearea unui profil gratuit prin oferirea numelui, a unei adrese de e-mail, data nasterii, genul si a unei parole.

Urmatorul pas este reprezentat de crearea listei de prieteni prin corelarea contactelor din adresa de e-mail cu profilele de facebook existente.

Facebook ofera doua ferestre principale: profilul personal si news feed- o compilatie de informatii oferite de prietenii virtuali. Profilul personal afiseaza atat informatiile impartasite de un utilizator precum datele personale pe care acesta le face publice, fotografii, videoclipuri cu caracter personal, cat si share-urile reprezentate de elemente foto, audio, video preluate din alte surse cu specificatia acestora. Toate elementele publicate pe profilul personal ajung in news feed alaturi de elementele celorlati prieteni.

Acest mecanism de viralizare al continului are la baza doua caracteristici: butoanele Like si Share, unde butonul de like reprezinta aprecierea unui utilizator asupra unui continut iar cel de share genereaza afisarea acelui continut pe profilul utilizatorului. Cele mai apreciate si impartasite continuturi ocupa primele locuri in news feed. Legaturile intre utilizatori sunt mentinute si prin intermediul comentariilor, care permit interactiunea propriu-zisa.

Spre deosebire de alte retele de socializare, Facebook are o caracteristica unica: permite utilizatorilor atat distrubuirea continutului celorlalte retele de socializare cat si a site-urilor. De exemplu un utilizator poate distribui pe Facebook videoclipuri de pe Youtube, melodii de pe SoundCloud, poze de pe Instagram, colaje de pe Pinterest, articole de pe blogul personal, status-uri de pe Twitter dar si pagini de interes de pe internet.

Ingloband toate caracteristicile necesare stocarii datelor utiliztorilor si a activitatatii lor virtuale, Facebook reprezinta cea mai mare retea de socializare si cea mai ofertanta in domeniul publicitatii.

Reclamele pe Facebook:

Cu ajutorul datelor de profil sau datelor demografice se poate alege audienta dorita pentru o reclama in functie de locatie, varsta, gen si poate fi restransa pe baza datelor precum etnie, religie, locul de munca, orientare politica, evenimente semnificative din viata unei persoane etc.

Folosindu-se datele de interactiune, se poate alege audienta in functie de like-uri sau interese, aplicatiile folosite, pagini apreciate, sau in functie de comportament analizand achizitiile lor online, intentii de cumparare etc.

Datele sociale sau conexiunile ofera posibiliatea de a fi vizibil in randul prietenilor simpatizantilor. Cu alte cuvinte, se presupune ca prietenii virtuali ai celor care au dat like unei pagini vor avea interese similare.

La nivel de continut, selectarea audientei cu ajutorul datelor (targetare), permite elaborarea unui mesaj personalizat care va actiona ca un stimul de atentie.

La nivel de functionalitate, exista statistici care arata cate persoane au fost expuse unei reclame, cate au dat like, share si cate au comentat. Se doreste angajarea utilizatorilor in interactiune prin “butoanele Facebook”.

Livrarea mesajelor se face in cadrul retelei Facebook, dar multe site-uri folosesc un pop-up ad care invita vizitatorii sa apese butonul Like aferent paginii de Facebook a site-ului. De asemenea, exista site-uri care obliga utilizatorii sa distribuie si sa aprecieze continutul unei pagini pentru a-l putea vizualiza, fiind anuntati ca aceasta actiune va fi vizibila pe Facebook.

Utilizatorul are posibiliatea de-si retrage aprecierea fata de o pagina sau continut prin apasarea butonului “unlike”, poate sterge postarile si comentariile proprii.

La nivel de confidentialitate, Facebook ofera posibilitatea selectarii audientei pentru toate informatiile oferite pe profilul personal.

Este foarte important sa mentionam complexitatea caracteristicilor Facebook atat la nivel de monitorizare al utilizatorilor cat si la nivel de distribuire al informatiilor. Reamintim utilizarea si stocarea datelor de la date demografice, la poze, like-uri, share-uri, check-in-uri, comentarii dar si posibilitatea de a sincroniza contul de Facebook cu cele de pe alte retele de socializare, si de a-l folosi pentru identificare in cadrul acestora.

Instagram

O imagine valoreaza cat 1000 de cuvinte este si conceptul retelei de socializare Instagram care comunica prin intermediul fotografiilor sau al unor videoclipuri de 15 secunde. Zilnic se uploadeaza 1.3 milioane de poze in intreaga lume, 15 poze pe secunda, care pot fi distribuite si pe alte retele de socializare precum Facebook, Twitter, Tumbrl sau Flickr. Interfata Instagram este una simpla. Contul poate fi creat cu ajutorul profilului de Facebook sau prin alegerea unui username si a unei parole, dupa care se pot urmari utilizatori prin accesarea optiunii Follow. Spre deosebire de Facebook, relatiile intre utilizatori se bazeaza pe “urmarire”, poti urmari sau poti fi urmarit de diferiti utilizatori care poarta numele de followeri.

Instagram dispune de 3 pagini simple: o pagina personala, unde sunt afisate fotografiile proprii, o pagina de newsfeed, unde sunt vizibile fotografiile celor pe care un utilizator ii urmareste si o pagina de explorat unde se pot vizualiza fotografii populare.

Ceea ce face comunicarea pe Instagram diferita si eficienta este centralizarea fotografiilor pe baza hashtag-ului sau mai exact prin folosirea caracterului # in fata unui cuvant. Dupa ce a fost introdus caracterul # inaintea unui cuvant acesta actioneaza ca un link care duce spre o colectie de fotografii care au fost publicate cu acelasi hashtag. Cu aceeasi simplitate tag-ul sau mai bine zis etichetarea unei persoane sau a unui brand intr-o poza se realizeaza cu ajutorul unui @ in fata numelui de utilizator.

Instagramul folosește imaginile ca generator de conținut. La ele se mai adaugă unele texte urmate (sau nu) de câteva hashtaguri. Oamenii reacționează la conținutul care îi reprezintă și care le aduce aminte de anumite momente trăite.

Publicitatea pe Instagram s-a bazat pana acum in mare parte pe ‘word of mouth’ sau mai bine zis pe tag-uri si hashtag-uri. Continutul se clasifica si se viralizeaza cu ajutorul semnelor @ si #. La sectiunea comentarii a acestor poze se pot dezvolta diverse discutii si exista posibilitatea etichetarii unui utilizator in comentarii pentru a i se atrage atentia asupra continutului.

Din octombrie 2015, exista publicitate si in news-feed-ul Instagram, care se foloseste de datele Facebook. Practic, imagini sau videoclipuri de 15 secunde sunt introduse printre pozele celor pe care un utilizator ii urmareste, cu posibilitatea de a instala o aplicatie sau de a afla mai multe despre o pagina. Aceste reclame apar cu mentiunea “Sponsored” in partea dreapta deasupa imaginii.

Youtube

Youtube este o retea de socializare care foloseste videoclipurile ca modalitate de comunicare. Utilizatorii Youtube gasesc o gama variata de materiale audio-video care pot avea caracter personal tutoriale, vloguri, videoclipuri home-made, sau pot fi productii de interes general precum melodii, filme, documentare, emisiuni, discursuri etc. In prezent, se incarca o medie de 300 ore de continut pe minut.

Utilizatorii pot accesa Youtube fie prin aplicatia pentru mobil fie prin site (desktop), cu sau fara profil de utilizator. Avantajele crearii unui profil de utilizator constau in posibilitatea abonarii la diferite canale, posibilitatea crearii unui playlist (lista de redare) de melodii, posibilitatea incarcarii (upload) continutului pe profilul propriu si a comentariilor, like-urilor si share-urilor.

Spre deosebire de celelalte retele de socializare, Youtube apartine Google, iar pentru crearea unui profil este necesara furnizarea unei adrese G-mail. Youtube livreaza reclame AdSense – reclame generate automat de sistem, bazate pe un numar de factori contextuali pe baza videoclipul urmarit.

Continutul Youtube poate fi distribuit pe Facebook, Twitter, Google+. iar calitatea unui videoclip este masurata atat in diferenta dintre aprecieri positive si negative cat si in numarul de vizualizari.

Spre deosebire de celelalte retele de socializare, Youtube ofera sume de bani utilizatorilor care au incarcat videoclipuri cu un numar mare de vizualizari pentru a plasa reclame in cadrul acestora. Deoarece Youtube comunica prin intermediul videoclipurilor, sectiunea de comentarii, aprecieri pozitive sau negative nu se aplica reclamelor care se schimba mereu. Este posibil ca urmarind cinci videoclipuri diferite sa fii expus aceleiasi reclame audio-video de cinci ori sau doar o data.

Publicitatea pe Youtube:

Display ads/ Reclame afisate

Acest tip de reclama apare in partea dreapta a videclipului, deasupra listei de sugestii daca se acceseaza varianta desktop. In cazul unor liste mai lungi, acestea pot aparea sub lista de sugestii.

Overlay ads/ Reclame suprapuse

Acest tip de reclama apare ca un banner semi-transparent suprapus peste 20 % din partea inferioara a videoclipului pentru varianta desktop a site-ului.

Skippable video ads/ Reclame ce pot fi “sarite”

Reclamele care pot fi “sarite”, apar inaintea, in timpul si dupa videoclipurile de interes si pot fi inchise dupa 5 secunde prin optiunea “Skip”. Acest tip de reclame pot fi livrate atat pe variant desktop cat si varianta aplicatie pentru mobil.

Non-skippable video ads/

Reclame video care nu pot fi “sarite”

Acest tip de reclame trebuie sa fie vizualizate pana la final pentru a putea accesa continultul dorit. Acestea pot aparea inainte, in timpul si la finalul videoclipului selectat si pot dura pana la 30 secunde. Sunt disponibile atat pentru varianta desktop cat si aplicatia mobila.

Sponsored cards/ Reclame sponsorizate

Reclamele sposorizate afiseaza informatii ce poate fi relevante pentru videoclip, precum produse prezentate in continutul acestuia. Utilizatorii vor vedea pentru cateva secunde un pop-up peste videoclip in partea dreapta exista un buton din care poate fi accesat. Aceste reclame este disponibile atat pentru aplicatia mobila cat si pentru varianta desktop.