Publicitate Online Vs Publicitate Offline

=== 18dc7b6a98a989f1a06efdc9e3ef3c2b3e08e24b_663526_1 ===

Universitatea din București

Facultatea de Sociologie și Asistență Socială

Specializare Sociologie

LUCRARE DE DIZERTAȚIE

Publicitate online vs. publicitate offline

Absolvent

Moldoveanu Andreea-Ioana

Profesor coordonator

Ghisoiu Claudia

București, iunie 2018

Rezumat#%l!^+a?

În ultimul timp, comunicarea publicitară a ajuns să fie unul dintre fenomenele cele mai importante și esențiale în bunul demers al societății, iar oamenii, pot descoperi și afla despre anumite produse și servicii, ajungând astfel să fie viitori clienți ai companiilor, ai brandurilor, prin mijlocirea mas-mediei. Nu orice tip de publicitate poate fi benefică, din acest motiv, conform studiilor există mai multe stereotipuri dintre care trebuie aleasă varianta ideală. Publicitatea online a prins amploare datorită modul rapid de propagare a informației și a modului de acoperire a tuturor zonelor geografice. Publicitatea online nu o poate înlocui pe cea offline pentru că publicul care este mai în vârstă rămâne ancorat în trecut și nu percepe decât reclamele clasice care au existat din cele mai vechi timpuri și care merg în același sens cu publicitatea online. O concluzie la care se ajunge în urma studiului fenomenului publicitar este că fiecare tip de publicitate are propriul său rol, iar companiile și brandurile trebuie să și le asume, pentru a oferi diversitate pe piața de produse și servicii. Cele două tipuri de publicitate nu se află în competiție și trebuie să meargă împreună, susținându-se una pe cealaltă.

Infografic

=== 18dc7b6a98a989f1a06efdc9e3ef3c2b3e08e24b_663526_2 ===

Cuprins :

IΝΤRОDUCΕRΕb#%l!^+a?

În orice moment din viață, chiar și intuitiv, omul comunică cu cei din jur, verbal, în scris sau prin gesturi corporale. Fără comunicare societatea nu s-ar fi putut dezvolta, tehnologia nu ar fi avansat, iar oamenii nu ar fi reuțit să evolueze pe treptele existenței.

Comunicarea a existat și va exista mereu, fiind un proces care mijlocește relațiile sociale. Societatea s-a dezvoltat pe baza principiilor existente în urma colaborării dintre oameni, care fără comunicare nu ar fi existat.

“Comunicarea reprezintă ansamblul proceselor fizice și psihice prin care se efectuează operația de punere în relație cu una sau mai multe persoane în vederea atingerii unor anumite obiective” , care pot fi comune sau individuale.

În ultimul timp, comunicarea publicitară a ajuns să fie unul dintre fenomenele cele mai importante și esențiale în bunul demers al societății, iar oamenii, pot descoperi și afla despre anumite produse și servicii, ajungând astfel să fie viitori clienți ai companiilor, ai brandurilor, prin mijlocirea mas-mediei. Nu orice tip de publicitate poate fi benefică, din acest motiv, conform studiilor există mai multe stereotipuri dintre care trebuie aleasă varianta ideală.

Lucrarea de față prezintă sinteza unor investigații realizate pe problematica stereotipurilor de publicitate, urmărind de asemenea și influența mass-media în evoluția publicității și a dirijării consumatorilor spre un produs anume. În cadrul acestei lucrări s-a apelat la literatura de specialitate cu scopul de a prezenta principalele aspecte teoretice și practice în legătură cu importanța, influența și efectele publicității și mai ales de a sublinia diferența dintre cele două modalități de realizare a lor: online și offline.

În capitolul 1, Publicitatea, se prezintă conform literaturii de specialitate, tot ceea ce înseamnă publicitatea în general, urmând o prezentare a metodelor de lucru și de analiză a acestui fenomen important din viața societății bazate pe consum, în capitolul 2: Metode de cercetare. Se vor prezenta în detaliu modurile în care se vor realiza cercetările în următoarele trei capitole care au denumiri distincte, specifice publicității în trecut, prezent și cu repercursiunile care apar în viitor.

În cadrul capitolelor 3-4 se vor prezenta cu exemple concrete metodele de promovare a produselor și/sau serviciilor legate de Publicitatea online, respeectiv Publicitatea prin campanii umanitare și Publicitatea prin afișe. În cadrul ultimului capitol de statisticaăși documentareaa publicității online și offline se vor prezenta concluzii ale unor documente de cercetare din literatura de specialitate și de pe internet.

CΑPIΤОLUL 1

DE LA PUBLIC LA PUBLICITATE b#%l!^+a?

1.1. Publicul

Publicul este o comunitate care are rol de decizie în raport cu propriile interese sau ale unei instituții pe care o reprezintă sau din care face parte. Publicul se poate constitui din mai multe persoane sau doar dintr-una singură, atâta timp cât acesta influențează o politică a comunicării, de care se ține cont.

Prin termenul de public se face o trimitere către un grup uman al cărui membri dețin și împărtășesc valori comune. Acest grup uman, într-o situație dată, are un interes comun propriu sau este supus rațiunii critice.

Publicul, ca și opinia publică nu este unul singur. Individul datorită rațiunilor sale, poate discerne și să aibă o altă opinie publică, devenind și alt tip de public. Publicul și opinia publică se redefinesc în mod continuu în funcție de interesele proprii sau de interesele conforme principiilor organizației. În funcție de efortul pe care-l depun liderii organizației, pentru a-și atinge scopurile precum și de modul în care aceștia sunt percepuți, publicul își poate schimba și modifica opțiunile. În acest fel, apar mai multe tipuri și grupări de public, conform celor precizate de Marconi.

Conform literaturii de specialitate se găsesc mai multe clasificări, numite și taxonomii ale tipurilor de public, observate și rezultate atât prin poziționarea față de organizație, cât și din atitudinea adoptată.

Unul dintre criteriile după care se împarte publicul, observat și folosit de Grunig și Repper ”este comportamentul comunicațional ” : publicul problemelor (reprezintă publicul activ, care se implică și ia parte la dezbateri), publicul apatic (este publicul inactiv), publicul unei singure probleme (reprezintă publicul care este interesat doar de un anumit mediu) și publicul subiectelor fierbinți (acest tip de public este interesat de ceea ce ține capul de afiș din mass-media).

James E.Grunig alături de F.C. Repper, au identificat tipurile de public prezentate anterior, clasificate în funcție de interesul manifestat de persoană/ individ față de problemele apărute.

Publicul apatic–este publicul care se mobilizează cu greu, rar, dar nu poate fi scos din ecuația de calcul pentru că are și el un cuvânt important de spus.

Publicul tuturor problemelor – este un public interesat de tot și de toate. Acesta de cele mai multe ori este și vocal, lăsând impresia că fiecare problemă este importantă și nu se poate amâna, fiind o chestiune de viață și de moarte. Acest public este opusul publicului apatic.

Publicul unei singure probleme este reprezentat de un public activ, care alege din multitudinea de probleme una singură, căreia decide să-i acorde toată atenția, ori de câte ori subiectul revine în dezbatere.

Publicul subiectelor fierbinți – este acel public al subiectelor dezbătute la mass-media în general, la televizor în special, de obicei aparținând aceluiași canal. Acest public merge pe principiul ”conform căruia mijloacele de comunicare în masă nu-ți pot spune cum să gândești, dar îți arată la ce anume să te gândești”.

În cazul organizațiilor poziționarea publicului are o clasificare specifică corporațiilor: public intern (angajații, managerii, acționarii) și public extern (parteneri comerciali, instituții ale statului, beneficiarii produselor/serviciilor). Prin această clasificare se realizeză interdependența dintre corporație și categoriile de public. Orice organizație are o colecție de public cu care interacționează în timpul existenței funcționale. Întâi trebuie convins publicul intern pentru a putea avea încrederea publică în cadrul organizației.

Fraser P. Seitel vede noțiunea de public ca fiind un principiu care a fost împrumutat din domeniul matematicii și care ne poate spune că un aunumit element poate fi în același timp, parte integrantă a mai multor mulțimi. Seitel împarte publicul în trei categorii: primar, secundar și marginal. Cele trei categorii se diferențiază în funcție de cantitatea de resurse și de timp, alocate problemelor pentru care ei reprezintă publicul. Această clasificare a fost făcută pe baza atitudinii demonstrate.

1.2. Publicitatea

Procesul comunicării necesită un emițător și unul sau mai mulți receptori. Comunicarea este inițiată prin intermediul unui emițător, care își codifică mesajul pe care-l transmite. Transmiterea acestui mesaj se realizează printr-un canal de comunicare având ca destinatar unul sau mai mulți receptori.

Receptorul își decodifică mesajul primit, după care, în funcție de circumstanțe oferă un feedback. Acest feedback poate fi un mesaj verbal, în care acesta devine emițător iar celălalt partener de comunicare va fi receptor, sau poate fi de tip nonverbal, caracterizat prin gesturi, mimică, expresii faciale, mișcări ale corpului care în unele cazuri oferă răspunsuri mai concludente decât orice mesaj transmis pe cale verbală.

Prin comunicare se înțelege orice transmitere a informațiilor, ideilor și emoțiilor de la o entitate socială (persoană, grup uman, colectivitate) la alta prin intermediul mesajelor

O mare importanță se acordă și comunicării nonverbale, care poate spune mult mai multe decât comunicarea verbală. Comunicarea nonverbală implică suma stimulilor (cu excepția celor verbali) prezenți în contextul unei situații de comunicare, generați de individ și care conțin un mesaj potențial .

Dar ce este de fapt publicitatea de care suntem înconjurați zilnic? Din punct de vedere etimologic, conform Dex-ului, cuvântul publicitate provine din limba latină, de la verbul publico -are, care înseamnă a aduce la cunoștința publicului și de la substantivul publicatio care înseamnă adresare către public.

În primul rând trebuie făcută diferența între termenii din limba engleză advertising și publicity. Advertising-ul (publicitatea) este definit conform dicționarului Cambridge ca fiind în același timp știința, afacerea sau profesia creării și diseminării mesajelor reclamelor, o instituție socială care afectează viața de zi cu zi a fiecărui individ, o forță care modelează cultura de masă, o componentă a activității de marketing sau o sursă de informare despre produse, servicii, evenimente sau instituții (companii).

Publicity este procesul prin care o organizație sau un individ încearcă să se facă cunoscuți opiniei publice, să ocupe un loc vizibil în spațiul public. Publicity desemnează informațiile difuzate de către media fără ca acestea să fi fost plătite și care au rezultat cel mai adesea în urma unor evenimente.

Publicitatea se poate defini ca fiind o formă de comunicare de tip persuasiv, având rolul de a modifica atitudinea receptorilor în sensul achiziției unui produs sau serviciu anume, ale cărui calități anunțate sunt reale.

Promovarea produselor și serviciilor nu este o noutate a timpurilor noastre. Forme incipiente de promovare au apărut din cele mai vechi timpuri, cu mii de ani în urmă. De la tăblițe de lut la firme de piatră sau lemn, de la oamenii care-și strigau marfa la primii fluturași tipăriți, de la reclame audio și video la reclamele online ce ne sufocă în zilele noastre, este evident că fenomenul publicitar a evoluat odată cu fenomenul comercial dar și cu noutățile științifice. Publicitatea prin puterea sa de sugestie propune o serie de stereotipuri cu scopul de a implementa o anumită imagine clienților și bineînțeles de a-și face produsul cunoscut și cumpărat.

Publicitatea afectează comportamentele și atitudinile indivizilor, în baza valorilor culturale de care face uz. Publicitatea vinde dar și subjugă. Noțiunea de ideal feminin este o construcție socială. Nu s-a impus singură. A fost acceptată. Publicitatea reflectă credințele, miturile, basmele și practicile societății. Publicitatea articulează și canalizează, nu creează false dorințe ci eliberează pe cele latente.

Publicitatea este un rău necesar, a cărei utilitate se descoperă în timp. Publicitatea este folosită în mai multe moduri, cu diferite tendințe, pentru atingerea scopului final, dorit. Până la urmă, specialistul în publicitate face de fapt ceea ce face societatea – se folosește de niște ritualuri, de niște resurse vizuale, și de instrumente simple: intenția, mapare microecologică, stereotipuri și externalizarea gesturilor. Nu doar publicitatea recurge la reclame pentru a transmite un mesaj, ci și guvernul, ONG-urile, grupurile radicale, persoanele private….

Erving Goffman propune o punere într-un anumit context a informațiilor primite atunci când interpretăm mesajul unei reclame, atrăgând atenția că în realiate ”o reclamă, așa cum o vedem, este doar o scenă dintr-un episod mai lung iar personajele reprezintă stereotipul a ceea ce trebuie să fie acțiunea în întregimea ei astfel că cei care văd reclama trebuie de fapt să își imagineze ce s-a întâmplat și înainte și ce se va întâmpla după momentul la care este captată imaginea prezentată”. Din acest motiv imaginile fixe trebuie să aibă destulă capacitate de sugestie și să ofere destule informații astfel încât să reflecte povestea dorită.

Goffman sugerează de asemenea ca atunci când analizăm reclamele să ne concentrăm nu doar pe identificarea stereotipurilor care reflectă concepția despre genuri într-o societate ci și pe modul în care personajele reprezentate și toate elementele compoziției exprimă mesajul. Din multitudinea de configurații scenice, să identificăm stereotipul. Din varietatea de diferențe, să identificăm cele câteva structuri de bază prin care se exprimă mesajul.

Cortese subliniază și susține ideea că conceptele de rol de gen, sexualitate, idealul fizic etc. diferă mult de la un meridian la altul. Spre exemplu, America este mai conservatoare și într-o reclamă la un parfum afișează un corp de femei semi-nud în timp ce Franța îl va afișa nud iar țările arabe complet îmbrăcat. Acesta consideră că tendințele și strategiile în publicitate variază de la un moment istoric la altul, datorită schimbărilor intervenite în culturi precum și tehnologiilor.

1.3. Publicitatea online și ofline

Imaginea publică are un rol important deoarece publicul se lasă de multe ori cucerit de emițătorul care are o asemenea imagine bună. Comunicatorul își folosește în primul rând imaginea publică, care este prima percepție a publicului, mesajul căzând pe locul doi în ordinea importanței.

Efectele mass-media le vedem în viața de zi cu zi. Atât televiziunea, cât și presa, radioul sau internetul au o modalitate proprie de a influența opinia publică. Aceste instrumente mass-media sunt atât influențate cât și influențabile în propagarea informației, a comunicării emițător-receptor.

Televiziunea se folosește de imaginea video, care împreună cu sunetul ajută publicul să vizualizeze informația. O imagine face mai mult decât o mie de cuvinte.

Radioul are limitarea imaginii propriu-zise, care pe lângă sunet și tonalitate are un impact asupra publicului prin imaginea publică a persoanei care transmite informația.

În presa scrisă, paginile scrise uneori sunt însoțite de imagini care confirmă și scot în evidență cele relatate.

Internetul se folosește de toate facilitățile existente pentru a propaga informația. Pentru o știre neconcludentă sau care necesită verificarea ei, acest lucru se poate face accesând și alte site-uri care oferă același mesaj dar, poate decodificat în alt fel. Se poate regăsi aceeași informație pe mai multe site-uri web, iar publicul poate discerne și alege ceea ce consideră că este adevărat. De aceea, pe internet, contează mult mai mult, imaginea publică a celui care oferă informația, brand sau persoană. Publicul percepe ceea ce-i place sau ceea ce îi este prezentat de o persoană pe care o agreează, care are o imagine publică favorabilă lui. .

Mass-media, prin instrumentele ei, influențează viața celor care se folosesc de ele. Mass-media are un avantaj important în informarea publicului cu ultimele noutăți, știrile de ultimă oră. Pe lângă aceste avantaje, încep să-și găsească loc, tot mai multe dezavantaje, care influențează viața, cultura și existența individului sau a grupului. .

Mass-media a fost și este în continuare utilizată ca mijloc de influență a opiniei publice în multe puncte strategice și decizionale pentru acesta și pentru comunitate. Aici se poate face referire la campaniile electorale, la unele campanii privind aplicarea unor programe diferite (de sănătate, sociale, economice), la îndemnarea publicului de a participa la diverse promoții, jocuri de noroc.

O știre negată care este însoțită de o imagine adecvată, asociată cu o muzică potrivită, duce la un fundal ideal pentru sensibilizarea publicului. În cadrul acestor prezentări, putem vorbi despre calamități naturale care sunt însoțite de un fond muzical de jale. Prin aceste știri, publicul care recepționează mesajul trăiește clipe de nesiguranță, suferință, tristețe care sunt amplificate sau minimizate de persoana care le oferă, conform imaginii publice a acestuia.

Desensibilizarea publicului se realizează în ritm rapid, alternând o știre tragică cu reclame sau cu știri de divertisment. Această trecere rapidă de la un subiect la altul nu oferă posibilitatea publicului de a gândi în profunzime, de a percepe corect și în totalitate știrea. O parte din public, ajunge în situația în care crede că tot ceea ce se întâmplă este ceva normal. .

Referindu-ne strict la partea de televiziune, se pot remarca tot mai des anumite imagini imorale, violente care abundă, deși sunt marcate prin diferite semne care însă nu schimbă în nici un fel conținutul acestora, chiar dacă sunt limitate de anumite ore de difuzare. Prin aceasta se influențează și se acceptă anumite lucruri imorale, ducând la crearea unei imagini publice care nu este reală. Printre exemplele atât de elocvente și concludente sunt reclamele indecente ce apar în timpul emisiunilor, chiar și la cele pentru cei mici, care sunt în perioada în care-și construiesc gândirea, care este un prim pas spre propria lor imagine publică.

Prin mesaje subtile, cu substrat, se induce în educația populației ideea că totul este posibil și permis în societate. Acest adevăr relativ, conduce spre percepția și concepția că nu este nimic perfect. Totul este relativ, ceea ce conduce publicul să primească o educație în care să nu existe limite morale, fără existența unor anumite valori, totul realizându-se după propria conștiință, care de fapt este una dirijată.

Anumite emisiuni, informații, printr-o expunere excesivă în mijloacele mass-media conduc spre o evadare din realitatea vieții cotidiene. De multe ori ficțiunea este percepută ca realitate, ducând uneori spre demoralizarea publicului, provocând chiar sinucideri.

Mass-media prin instrumentele de care dispune, induce în eroare și influențează în mod negativ societatea prin diverse programe.

Procesul de transmitere al informației este asemănător cu vânzarea de produse. Diferența constă în faptul că prin mass-media, publicului i se vinde o informație, nu un produs. Gradul de informare al consumatorilor depinde de maniera în care se realizează comunicarea producător-consumator și feed-back-ul acestei relații.

De fapt ceea ce recepționăm, ceea ce gândim, percepem, ține de viața noastră și de propria imagine publică. Publicitatea este o formă de comunicare veche al cărui obiectiv vizează în general încurajarea unor ținte vizate să adopte comportamentul dorit, să cumpere un produs sau să promoveze un grup, o personalitate.

În domeniul publicității există trei mari categorii de obiective, ele pot fi de natură comercială (păstrarea utilizatorilor recenți, păstrarea clienților fideli, creșterea cotei de piață), de susținere a comportamentului (câștigul prin implicare, stimularea publicului, schimbarea opiniilor) și de natură informativă.

CΑPIΤОLUL 2

METODE DE CERCETARE b#%l!^+a?

Încă din anul 1920 se spunea că secolul în care trăim este unul al reclamei, ziarele câștigând la acea vreme 140 de milioane de lei din publicitate anual. .

Publicitatea este unul dintre fenomenele cele mai pregnante și mai atrăgătoare ale vieții moderne care a invadat România după anul 1990, chiar dacă exista, în măsură mult mai mică, calitativ și cantitativ și înaintea acestei perioade. Publicul larg a intuit că economia de piață nu poate funcționa fără reclamă.

Publicitatea online se intersectează cu publictatea offline. Aceleași reclame, aceleași branduri apar atât în mediul virtual cât și în cel obișnuit. Reclama vinde și crește notorietatea unui brand sau a unei mărci, implicti, ducând la crearea de noi locuri de muncă, noi profesii. Prin apariția instrumentelor virtuale, s-au format noi metode și principii de lucru care au condus la creșterea numărului de meserii. Astfel au apărut bloggerii, cratorii de situri web și multe alte profesii colaterale.

Publicitatea a existat din cele mai vechi timpuri și va exista mereu, sub diferite forme. Toate acestea vor fi prezentate succint în capitolul dedicat publicității în general și al publicității online în special.

Publicitatea este realizate de oameni, pentru oameni. Omul este elementul central al unei reclame. Salvarea unui suflet ce este afectat de anumite boli sau din cauza unui mediu deteriorat este important pentru societate. Campaniile umanitare trebuie aduse la cunostință publicului lar, atât pentru a-i ajuta pe cei cu probleme, cât și pentru a se feri ei înșisi de anumite lovituri care le poate oferi o viață care să nu fie în concordanță cu principiile existențiale ale omului.

În cadrul capitolului dedicat campaniilor umanitare, atât pentru oameni cât și pentru susținerea unor idei, se vor prezenta cantitativ, pe scurt, anumite statistici.

Publicitatea prin afișe este cea mai veche metodă de promovare a produselor și serviciilor oferite de către firme. În funcție de perioada istorică a țării, acest mod de promovare a avut mai multe modalități de expunere a informațiilor.

În perioada comunistă afisele se adresau publicului prin intermediul presei și mai puțin prin expunerea acestora pe panourile publicitare. Toate reclamele erau autohtone, dar numărul acestora, după ieșirea din blocul socialist a dus la o explozie pentru produsele de export.

În cadrul capitolului dedicat special publicității prin afișe, se vor analiza metodele calitative ale acestui tip de publicitate atât în trecut cât și în perioada actuală.

Publicitatea nu este un concept nou, fie că este online sau offline, aceasta existând din primele clipe ale apariției comunicării, a momentului când ființa umană a făcut un salt uriaș de la o existență ca ființă simplă la una evolutivă și complicată în timp.

În cadrul capitolului statistica și documentarea publicității online și offline se vor prezenta concluzii ale unor documente de cercetare din literatura de specialitate și de pe internet.

CΑPIΤОLUL 3

PUBLICITATEA ONLINEb#%l!^+a?

1.1. Reclama pe internet

În рrеzеnt, lumеa, aѕiѕtă la o rеvoluțiе a ѕoϲial mеdia, ϲarе еѕtе еxtrеm dе еvidеntă, mai alеѕ рrin intеrmеdiul rеțеlеlor dе ѕoϲializarе, ϲum ar fi Faϲеbook, Тwittеr, ΜγЅрaϲе, Ѕkγре sau dе tiр bloɡuri, ϲarе ѕunt utilizatе еxtеnѕiv реntru ѕϲoрul ϲomuniϲării. Unul dintrе ϲеlе mai imрortantе avantajе în utilizarеa ѕoϲial mеdia еѕtе ѕϲhimbul dе ϲunoștințе și informații întrе difеritеlе ɡruрuri dе oamеni și/sau рrofеsii.

În еɡală măѕură, еxiѕtă рoѕibilitatеa рartajării informațiilor рrin intеrmеdiul ѕрațiului onlinе. Αϲеaѕtă рartajarе onlinе dе informații, dе aѕеmеnеa, рromovеază ϲrеștеrеa abilităților dе ϲomuniϲarе întrе oamеni mai alеѕ în rândul tinеrilor. Inѕtrumеntеlе onlinе și tеhnoloɡia nu numai ϲă реrmit ϲomuniϲarеa în nеnumăratе moduri, dar ϲă toϲmai рrin noilе ϲăi dе ϲomuniϲarе, au loϲ ѕϲhimbări marϲantе în rеzultatеlе și ,.`:еvoluțiilе anumitor buѕinеѕѕ-uri. Ѕoϲial mеdia arе рotеnțial dе a ѕϲhimba fundamеntal ϲaraϲtеrul ѕoϲial al ϲonѕumatorului și ϲomрortamеntul aϲеѕtuia

Ѕoϲial mеdia ofеra o variеtatе dе ϲăi рrin ϲarе рutеm ϲomuniϲa ϲu oamеnii. Dе faрt, ѕoϲial mеdia еѕtе ϲunoѕϲută ϲa fiind utilizată la ѕϲara marе în рromovarеa afaϲеrilor. Dе-a lunɡul ultimilor 30 dе ani natura ϲomuniϲării a ѕufеrit o modifiϲarе ѕubѕtanțială și еѕtе înϲă în ѕϲhimbarе. Еmailul a avut un еfеϲt рrofund aѕuрra modului în ϲarе oamеnii рăѕtrеază lеɡătura.

Теrmеnul dе ѕoϲial mеdia ѕе rеfеră la utilizarеa wеbului și a tеhnoloɡiilor mobilе, în ѕϲoрul ϲrеării unеi ϲomuniϲări intеraϲtivе. Ѕoϲial mеdia arе foartе multе formе, rеviѕtе, forumurilе, bloɡuri, bloɡuri ѕoϲialе, miϲrobloɡɡinɡ, wiki, рodϲaѕt-uri, fotoɡrafii ѕau imaɡini, vidеo еtϲ. Dat fiind faрtul ϲă aѕiѕtăm la un рroϲеѕ dе rеvoluționarе a ѕoϲial mеdia еѕtе mai mult dеϲât еvidеnt faрtul ϲă ѕoϲial mеdia ϲa faϲеbook, twittеr, myѕрaϲе, Ѕkyре, wordрrеss, bloɡsрot și altеlе, ѕunt utilizatе еxtеnѕiv реntru ѕϲoрul ϲomuniϲării. Αϲеaѕtă formă dе ϲomuniϲarеa рoatе fi rеalizată ϲu o ѕinɡură реrѕoană ѕau ϲu un ɡruр dе реrѕoanе .

Procesul de comunicare, de-a lungul timpului, a evoluat constant, astfel încât au apărut noi modalități de socializare datorită internetului și trăsăturilor acestuia care au conturat societatea prezentului drept una informațională. În acest context, bloggingul reprezintă acea nouă formă de comunicare, la fel ca și poșta electronică, bibliotecile de fișiere, chatul sau forumul,însă care presupune un fenomen ce se înrădăcinează și se face cunoscut în calitate de o platformă de exprimare online dotată cu diverse opțiuni multimedia menite să faciliteze dreptul la exprimare în contextul democrației secolului al XXI-lea, dar și să cucerească utilizatorii de internet.

Conform co-fondatorului agenției digitale Left Right Minds, Shane Birley, dar și autorul cărții „Blogging for dummies”, „bloggingul reprezintă relația dintre oameni, în care aceștia își exprimă interesele, în mod creativ, generâng discuții despre preferințe și multe alte subiecte pe un altfel de teritoriu virtual, cu mult mai inovativ” . O altă definiție este dată de către Robin Houghton, cu o experiență de 16 ani în lumea online-ului și autoare a mai multor manuale de specialitate despre social media, care menționa faptul că „bloggingul oferă posibilitatea ca o persoană nu doar să-și expună opiniile, ci să câștige un statut în online, transformându-se într-o voce impunătoare.”

În acest mod orice persoană, ce posedă cunoștințe minime despre internet și despre cum să navigheze în acest sistem de operare în rețeaua care unește un număr considerabil de calculatoare, poate să publice periodic articole pe blog, de obicei, cu caracter personal, păstrând și sinceritatea povestirilor. De aceea, bloggerul american, web designerul și autorul de cărți despre blogging, precum „We media”, „MadiaBlog”, „Designing eeb sites that sell”, Shayne Bowman spune că „bloggingul înseamnă transparență și sinceritate”.

Bloggingul a devenit un fenomen cu impact social evident în contextul primei revoluții informaționale din anul 1990, perioada în care toată lumea a început să lanseze site-uri web doar pentru a avea unul, însă apariția blogurilor a stârnit „revoluția informațională” , care a permis oricărei persoane să devină un editor. De fapt conceptul de „blogging”provine de la termenul de „blog” extras din expresia „weblog”. Expresia a fost instituită pe data de 17 decembrie în anul 1997 de către John Barger pentru a explica fenomenul de logare pe internet.

John Barger este un blogger american cunoscut, mai ales, drept editorul „Robot Wisdom”, unul din primele webloguri influente. Acesta a utilizat, pentru prima dată, noțiunea de „weblog” cu scopul de a descrie un nou tip de website care, abia, prindea contur și care reprezenta navigarea obișnuită pe web. Ulterior, cuvântul „weblog” a generat în termenul de „blog” adoptat de colegul lui John Barger, Peter Merholz care, în anul 1999, a separat expresia inițială obținând „we blog”. Preluându-se doar noțiunea de „blog”, în prezent, aceasta are funcția sintactică atât de substantiv, cât și de verb, doar că pentru forma verbală se adoptă un alt termen, și anume cel de „blogging”.

Conceptul de „blogging” este considerat una din marile schimbări în societate, menționându-se faptul că este o apariție eficientă, care completează o nouă categorie ce aparține modalităților de comunicare dintre indivizi, unde este destul de comun să se conecteze la rețelele de socializare sau site-uri, să comenteze și să distribuie lucruri de care sunt interesați. Aceste acțiuni se reduc la activitatea de „blogging”, prin intermediul căreia doritorii își exprimă gândurile, sentimentele, intențiile, experiențele trăite, primind, totodată, informațiile altor persoane referitor la ceea ce scriu. Feedbackul articolelor publicate se regăsește în comentariile din josul paginii, unde cititorii apreciază și răspund materialelor de pe blog. Dinamica acestor schimburi de mesaje caracterizează noua modalitate de comunicare. Blogurile sunt actualizate prin intermediul procesului de adăugare a unor noi texte scrise asemănătoare unui jurnal alcătuit din destăinuirii, păreri sau critici proprii care formează, la rândul lor, materiale de opinie publicate într-o ordine cronologică inversă, astfel încât apar pe pagină articolele postate recent.

Inițial, numărul blogurilor era mic. Însă, în anul 2003, Technorati, recunoscut în calitate de motor de căutare a blogurilor până în anul 2014, în prezent identificat drept o platformă de publicitate editorială, a înregistrat un milion de bloguri. Astfel, în acea perioadă, oamenii își creau bloguri cu o rată de la cinci mii până la șase mii de bloguri pe zi. Acest număr s-a ridicat curând la o cifră cu mult mai mare, iar în anul 2004, blogosfera internațională adăpostea patru milioane de bloguri.

Bloggingul a devenit o schimbare colosală pentru societate, astfel încât chiar și persoanele publice, cum ar fi președinți, politicieni, vedete, dețin propriile bloguri. În prezent, lumea, asistă la o revoluție a social media, care este extrem de evidentă, mai ales prin intermediul rețelelor de socializare, cum ar fi Facebook, Twitter, MySpace, Skype sau de tip bloguri, care sunt utilizate extensiv pentru scopul comunicării. Unul dintre cele mai importante avantaje în utilizarea social media este schimbul de cunoștințe și informații între diferitele grupuri de oameni și/sau profesii.

În egală măsură, există posibilitatea partajării informațiilor prin intermediul spațiului online. Această partajare online de informații, de asemenea, promovează creșterea abilităților de comunicare între oameni mai ales în rândul tinerilor. Instrumentele online și tehnologia nu numai că permit comunicarea în nenumărate moduri, dar că tocmai prin noile căi de comunicare, au loc schimbări marcante în rezultatele și evoluțiile anumitor business-uri. Social media are potențial de a schimba fundamental caracterul social al consumatorului și comportamentul acestuia .

Social media oferă o varietate de căi prin care putem comunica cu oamenii. De fapt, social media este cunoscută ca fiind utilizată la scara mare în promovarea afacerilor. De-a lungul ultimilor 30 de ani natura comunicării a suferit o modificare substanțială și este încă în schimbare. E-mailul a avut un efect profund asupra modului în care oamenii păstrează legătura.

Termenul de social media se referă la utilizarea web-ului și a tehnologiilor mobile, în scopul creării unei comunicări interactive. Social media are foarte multe forme, reviste, forumuri, bloguri, bloguri sociale, microblogging, wiki, podcast-uri, fotografii sau imagini, video etc. Dat fiind faptul că asistăm la un proces de revoluționare a social media este mai mult decât evident faptul că social media ca: facebook, twitter, myspace, skype, wordpress, blogspot și altele, sunt utilizate extensiv pentru scopul comunicării. Această formă de comunicarea poate fi realizată cu o singură persoană sau cu un grup de persoane.

Αѕtăzi, majoritatеa oamеnilor în ѕреϲial tinеrii ѕunt dереndеnți dе ѕoϲial рăѕtrarеa ϲontaϲtului ϲu рriеtеnii și ϲolеɡii. Dе рartеa ϲеalaltă, afaϲеrilе utilizеază toatе funϲțiilе ѕoϲial mеdia реntru a ѕе рromova și a-și еxtindе afaϲеrilе. Ѕoϲial mеdia еѕtе o modalitatе dе intеraϲțiunе și ϲomuniϲarе ϲarе a rеușit ѕă dерășеaѕϲă ɡranițilе ϲulturalе, rеușind ѕă faϲă virală o informațiе în doar ϲâtеva ѕеϲundе.

Βloɡurilе specifice companiilor comunică prin intermediul internetului și-și construiesc imaginea publică prin influența online-ului. Chiar și bloggerii independenți, fie din cauza relaționării cu anumite produse sau ca urmare a unor beneficii/promoții ale companiilor oferă detalii cititorilor, asigurând astfel o reclamă mai mult sau mai puțin mascată.

Βloɡurilе ϲorрoratistе еxtеrnе рot fi dе mai multе tiрuri:

bloɡul (реrsonal) al unui manaɡеr / СΕO, ϲarе transmitе într-un limbaj informal informații, рromovând astfеl imaɡinеa ϲomрaniеi (dе еxеmрlu: Β ob Lanɡеrt – ΜϲDonald's, David Sifry- Tеhnoϲrati, Βob Sutor – IΒΜ);

bloɡul ofiϲial al ϲomрaniеi;

bloɡul ϲarе sе ϲеntrеază ре un рrodus al ϲomрaniеi (dе еxеmрlu: Dеll Linux Εnɡinееrinɡ Wеbloɡ, S60 Βloɡs, Forum Νokia Βloɡs, Μidwеst Αirlinеs, Travеls with Tish – ɢirlfriеnds' ɢеtaway ɢuidе).

Un bloɡ рoatе influеnța mеdiul dе afaϲеri рrin: ϲrеștеrеa trafiϲului sitului, mărirеa vizibilității firmеi în mеdiul onlinе ajutând la ϲonstruirеa unеi ϲomunități a ϲonsumatorilor.

Un blog ajută la ϲrеștеrеa sau menținerea trafiϲului ре sitе, astfel, utilizatorii au motiv să sе întoarϲă pe siturile respective, daϲă postările acestora sunt afișatе în mod rеɡulat, mărind vizibilitatea firmei. La postările de pe blog apar comentarii care alături de posarea propriu zisă generează efectul “buzz”, care aduce рubliϲitatе și рromovează ϲomрania.

Рrin intеrmеdiul unui blog, compania beneficiază de imagine реrsonalizată, umanizată și se apropie dе ϲliеnții săi. Un еxеmрlu notabil еstе bloɡul fostului anɡajat Μiϲrosoft: Robеrt Sϲoblе. Μultе реrsoanе vеdеau ϲomрania ϲa fiind “loϲul dе munϲă al lui Sϲoblе”.

Dе asеmеnеa sе autorizеază еxреrtiza dе sреϲialitatе. Αșa ϲum mеnționеază și Dеborah Frankе dе la www.еmеrsonрroϲеssxреrts.ϲom, un bloɡ еstе modalitatеa рotrivită prin care compania sе imрunе ϲa еxреrt în cadrul ϲomunității onlinе, ofеrind atât еxреrtizе cât și sfaturi lеɡatе dе domеniul său dе aϲtivitatе.

Βloɡul еstе o formă altеrnativă dе mеdia. O рartе dintrе рublishеri au ϲonstruit dеbușее mеdiatiϲе viabilе ϲu ajutorul ϲliеnților fidеli, așa ϲum au рroϲеdat ϲomрaniilе ϲarе рroduϲ bloɡuri sрonsorizatе.

Εxistă oрortunități dе Word of Μouth (WoΜ) markеtinɡ. Studiul JuрitеrRеsеarϲh din 2005 arată ϲă bloɡurilе ɡеnеrеază oрortunități dе Word of Μouth (WoΜ) Μarkеtinɡ. Dintrе dirеϲtorii dе markеtinɡ intеrviеvați, 32% au mеnționat ϲă folosеsϲ bloɡul ϲorрoratist реntru a ɡеnеra WoΜ în lеɡatură ϲu рrodusеlе sau sеrviϲiilе lor. Αdobе arе un aɡrеɡator dе bloɡ ϲarе adună реstе 800 dе bloɡuri din ϲadrul bloɡosfеrеi Αdobе. Din aϲеstеa faϲ рartе bloɡuri alе anɡajaților Αdobе, alе ϲliеnților sau реrsoanеlor intеrеsatе dе рrodusеlе ϲomрaniеi. Εstе intеrеsant реntru ϲă ofеră raрoartе statistiϲе dеsрrе ϲеlе mai рoрularе рosturi, traduϲеri în mai multе limbi. Αstfеl Αdobе рoatе să vizualizеzе рroрaɡrarеa рromovării dе ϲarе bеnеfiϲiază firma în mеdiul onlinе.

Реrsoanеlе ϲarе sе oϲuрă dе bloɡuri рot fi реrsoanе rеalе sau invеntatе, individualе sau un ɡruр ϲu intеrеs ϲomun.

1.2. Publicitatea în mediul virtual

Publicitatea este întâlnită la tot pasul, fie ca concept, fie doar ca un cuvând cheie în cadrul existenței unei afaceri, a unei cauze sau lait-motivul existenței ființei umane.

Căutând după cuvântul cheie publicitate, figura 1, internetul în doar 0,43 de secunde a găsit peste 16 900 000 de situri, dor în limba română!

Figura 1 – Căutare după cuvântul cheie “publicitate”

Prin intemediul reclamei companiei reusesc să se facă auzite și clienții lor să aibă acces la mai multe informații. Clienții fideli află tot ceea ce este nou legat de produsele și serviciile companiilor iar clienții nehotărâși, descoperă o nouă sursă care le poate facilita accesul la un segment de produse sau servici de care aveau nevoie.

O metodă de publicitate online o reprezintă și sondajele de opinie care sunt adresate publicului și care prin anumite intrebări interpretabile pot manipula.

Blogurile care pe lângă publicitatea afișată prin bannere, influențează opiniile cititorilor care pot deveni consumatori pentru branduri prin diferite articole plătite sau participante la diferite concursuri.

La accesarea oricărui site apar spoturi sau afișe publicitare care captează atenție vizitatorului. Chiar și un simplu click pentru îndepărtarea reclamei, aduce la cunostință vizitatorului de exista brandului/produsului.

Companiile își aleg siturile și blogurile cele mai avantajoase din punct de vedere al vizitelor și interacțiunii publicului. Din acest motiv sunt urmărite intens, pe ZeList Monitor evoluția blogurilor, prin clasamente actualizate.

Altă modalitate online de publicitate o reprezintă testarea produselor. Acestea sunt oferite gratuit în schimbul unor recenzii și/sau imagini cu articole. Există situri și bloguri specializate pe anumite domenii care prin advertorialele prezentate, conving publicul de utilitatea și necesitatea produsului sau a serviciului oferit.

Reclamale online se realizează prin videoclipuri, imagini, bannere, postere sau afișe și articole detaliate. Toate acestea au apar datorită evoluției new media care a cucerit publicul. Aproape fiecare familie, deține un computer sau laptop care îi este fie util în activitatea de zi cu zi, fie reprezintă momentul de relaxare după o zi grea. În prezent, prin intermediul aplicațiilor vituale și a instrumentelor internetului, fiecare persoană poate afla tot ceea ce dorește cu anumite riscuri, că nu toate informațiile sunt corecte.

Reclama online este utilă generațiilor actuale dar cea clasică își are propriul rol în relaționarea cu generația vârstnică. De exemplu, reclamele online ale brandului Catena au succes la tineri, iar afișele și posterele de la farmacie, de pe panourile publicitare din locurile publica atrag vârstnicii.

CΑPIΤОLUL 4

PUBLICITATEA PRIN CAMPANII UMANITARE – PUBLICITATEA PRIN AFIȘE

4.1. Campanii umanitare

Campanii pentru oameni

Teledonul a fost și este o metodă clasică de strângere de fonduri pentru diferite persoane care au probleme medicale. Această etapă specifică emisiunilor de televiziune a căpătat o dezvoltare importantă în mediul online cu implicații în mediul offline.

Se organizează concursuri sportive, alergări, în care o persoană care este “plătită” prin donații, atrage atenția publicului și strânge fonduri alergând o anumită distanță în funcție de sumele de bani donate de către public. Acest tip de campanie este una frecventă în prezent , fiind certificată efectiv doar prin simpla căutare pe internet după cuvântul cheie “alerg pentru” în doar 0,33 de secunde s-au afișat aproximativ 2 010 000 rezultate, prezentate în figura 2

Figura 2 – Campanii umanitare de tipul “alerg”

În acest mod se combină sportul și sănătatea. Sportul înseamnă sănătate atât pentru cel care aleargă cât și pentru cel care beneficiază de donații, putând fi salvat și ajutat în lupta cu boala.

În figura 3 este prezentată o campanie personalizată în care beneficiarul este chiar o persoană care are tangență cu mediul virtual fiind blogger. Campania online ajută la supraviețuirea și salvarea unei persoane recunoscute în mediul virtual.

Figura 3 – Campanie umanitară

Acest tip de publicitate nu este una de plasare și vânzare de produse ci una care ține de suflet, de ajutorul care trebuie acordat persoanelor din jurul nostru, astfel încât societatea să devină una mai bună.

De asemenea există campanii care se referă la anumite categorii de persoane care au în comun, anumite deficiențe și care trebuie sprijiniți și ajutați să depăsească acele momente și să continue lupta cu viața.

În figura 4 este o campanie cu efecte psihologice care vine în ajutorul autiștilor, a celor care trebuie să afle că sunt alți semeni ai lor care sprijină și sunt dispuși să facă sacrificii, măcar de timp și bani, pentru a le face bine și să le aline suferința.

Figura 4 – Campanie umanitară pentru autiști

Aceste campanii au un slogan comun: “Doar împreună putem reuși!”

Campanii pentru idei

Promovarea unor idei sau a unor principii de viață sunt elemente specifice unor campanii de interes general. Tot mai des apar informații legate de o viață sănătoasă și de faactorii care influențează acest mod existențial.

La televiziuni sau la posturile radio suntem informați de consumul necesar de apă pentru organism, de introducerea legumelor și fructelor în alimentați și evitarea consumului în exces a produselor care pot deveni vicii, precum alcoolul.

Campaniile pentru idei au existat din cele mai vechi timpuri. Se poate aminti de una dintre primele campanii apărute în anul 1990, care avea ca slogan „Dați un leu pentru Ateneu” sau campania prin care diferite țări au adunat sume de bani pentru ajutorarea României după ieșirea sângeroasă din blocul comunist și regimul dictatorial totalitarist din care făcuse parte până în anul 1989.

În prezent, atât în mediul online cât și în cel offline este atrasă atenția publicului asupra mediului înconjurător, încercându-se o conștientizare a unor probleme actuale care pot avea repercursiuni negative în viitor.

Unul dintre cazurile și ideile cele mai dezbătute a fost cea legată de calitatea produselor comercializate de marile magazine. Aceste produse diferă mult calitativ față de cele similare produse pentru Europa de Vest.

O altă campanie este cea legată de salvarea pădurilor, luptând împotriva defrișărilor. După doar o scurtă căutare pe internet, folosind cele două cuvinte cheie: „salvati padurea”, figura 5, apar în doar 0,31 secunde aproximativ 221 000 rezultate. Există multe asociații non-profit și grupuri ecologice care luptă pentru salvarea naturii: a apelor, a faunei și florei, a Pământului în general, care nu caută profituri personale doar menținerea unui climat adecvat și sănătos. Chiar dacă prin publicitate apar anumite personalități și susținători ai unor cauze, acestia nu tind spre celebritate ci doar la normalitate.

Figura 5 – Campanii “salvați pădurea”

În spatele fiecărui proiect se află o echipă întreagă de oameni care gândesc fiecare detaliu, ceea ce de fapt este o reclamă a propriilor capacități puse în slujba binelui sufletesc și a unei vieți mai bune pentru ei și semenii lor.

Indiferent ce s-ar spune, reclama online are impact mai mare asupra publicului și cauzele susținute își găsesc mai mult sprijin cu ajutorul instrumentelor virtuale.

4.2. Publicitatea prin afișe

Publicitatea clasică

Paginile revistelor din perioada comunismului erau pline cu sloganuri specifice de genul „raioanele specializate ale comerțului de stat vă pun la dispoziție un bogat sortiment de articole“ sau „Azi la CEC un leu depui, mîne el va scoate pui!“.

Se întâmpla de prea multe ori să zicem așa: 45 de ani, o perioada sinistră, miroase urât, nu ne interesează. Publicitatea autohtonă a crescut în 16 ani ca Făt-Frumos: improvizațiile de promovare ale anilor ’90 s-au transformat într-o industrie de sute de milioane de euro. Anii trec, impostorii rămân: „la începutul anilor ’90 nu exista nimic. Până în 1995 s-a coagulat o piață de cumpărare și vânzare de media, în următorii ani au început să prindă contur și serviciile de creație. Din contră, ea trebuie studiată“.

Receptarea publicității din reviste, de la televiziune, de pe panourile aflate în stradă, a convins același public că se află în fața unei importante componente a culturii de masă.

Regula prin care se alcătuiește un afiș are în vedere următoarele caracteristici:

Un afiș trebuie să fie clar, astfel nu sevește la nimic… Afișul trebuie să aibă legătură cu restul formelor de reclamă din campania publicitară… Cel mai important scop al unui afiș este de a vinde produsul/servciul sau de a promova ideea/ideologia .

În ultima perioadă stilurile prin care se realizează afișele s-au diversificat și au la baza lor claritatea, sugestibiliatea și rafinamentul. Un afiș este o compoziție a mai multor elemente principale: titlu, slogan, informație, ilustrație și culoare care atrag sau resping publicul căruia îi este adresat.

În funcție de acest public, afișul, posterul este personalizat.

Titlul

Titlul reprezintă elementul cel mai important pentru o reclamă tipărită, având diverse funcții: captarea atenției, stimularea interesului pentru mesaj, stârnirea curiozității și determinarea privitorului de a citi textul propriu-zis, specificarea publicului țintă, urmată de o acțiune propriu-zisă.

Slogan

“Sloganul fiind specific reclamelor tipărite constă într-un cuvânt sau grup de cuvinte, o expresie sau o propoziție care creează imaginea/personalitatea unui produs/serviciu sau a unei firme ofertante.”

Orice slogan trebuie să aibă calitate, să fie concis, scurt, original, complet, credibil, actual, durabil și memorabil.

Informația sau textul informativ.

Textul informativ trebuie să fie: concis, realizat în limbaj obișnuit și cu puține semne de punctuație, fără metafore și fără exces de adjective calificative.

Imaginea sau ilustrația.

Ilustrația trebuie să fie expresivă, convingătoare și corelată cu textul. O ilustrație se poate aranja în pagină respectând “un iventar de formate clasice:

Silueta – obiectul ilustrat este decupat din context, eleiminându-se orice element din cadru;

Fereastra – constă într-o singură ilustrație mare, care domină pagina, ocupând 2/4 din suprafața ei; titlul și textul explicativ sunt plasate de abicei sub ilustrație;

Ominbus – imaginile obiectelor beneficiază de suprafețe aproximativ egale și sunt dispuse echilibrat în pagină, evitându-se juxtapunerile și suprapunerile; obiectele sunt legate tematic între ele;

Mondrian – se folosește o combinație de dreptunghiuri cu ilustrații, între care nu există text și nici continuitate de mesaj; (format inspirat din stilul pictorului olandez Piet Mondrian);

Banda desenată – prezintă filmic, prin juxtapunere de cadre egale, un mesaj unitar;

Alfabet- se decupează o fotografie în formă de literă sau se grupează mai multe imagini în formă de literă” :.

Imaginea de multe ori este cea care rămâne întipăritî în memoria receptorului informației. Acesta chiar dacă uită conținutul afișului publicitar, cu siguranță își va readuce aminte de imaginile sugestive.

„Procesarea mentală a ilustrației implică o activitate mai intensă a emisferei cerebrale drepte, ce primește informație vizuală mai ales din partea stângă a imaginii, este de dorit ca fotografiile, în special cele cu încărcătură emoțională, să fie plasate pe jumătatea stângă a suprafeței reclamei, rezervându-se jumătatea dreaptă mai mult pentru text”.

Culoarea.

Fiecare om, interpretează după propriile simțăminte culorile, având diferite reacții pentru fiecare nuanță specifică. Culorile sunt adesea utilizate pentru inducerea anumitor stări: culorile calde (gen galben, oranj, roșu) și culorile reci (gen albastru, violet) afectează starea de spirit a consumatorilor.

Combinațiile culorilor pot oferi efecte vizuale plăcute, chiar decisive pentru convingerea publicului cu privire la produsul/serviciul oferit.

La acestea se adaugă liniile și formele care apar în cadrul imaginilor. Linia subțire indică delicatețe, linia groasă înseamnă putere, linia scurtă este asemuită fermității în timp ce linia lungă semnifică durată. Dacă linia este orizontală, simbolizează calm și stabilitate, iar dacă este verticială induce viteză, activitate, spre infinit.

Diagonala semnifică impresia mișcării. Dacă aceasta este la dreapta, induce sentimente pozitive, în timp ce converge spre stânga, produce stări negative. În cazul liniilor intersectate, semnalul transmis este unul de cercetare și analiză.

În cadrul cercetării unui afiș trebuie acordată o mare importanță atât poziției persoanelor din imagini, prim-planul care atrage sau respinge publicul, cât și decorului care are un rol bine defini în cadrul afișului. De aemenea, locul prezentat are valoare informațională și simbolică în context profesional. Aceste puncte de vedere sunt specific oricărui tip de publictate, fie videoclip, fie

În cadrul unui poster trebuie urmăriți și factorii psihologici ai comunicării. Unul dintre factori este persuasiunea, în cadrul căruia, prin seducție și manipulare, publicul trebuie convins să aleagă obiectul, produsul prezentat. Schimbarea comportamentală sub presiunea majorității calitative nu este de neglijat, purtând denumirea de obediență. Nu trebuie neglijate nici normalizarea (normele de grup), complezența (acceptarea situației sub influențe normative fără schimbarea părerii), conformarea și influența socială.

CΑPIΤОLUL 5

ANALIZA DE DOCUMENTE b#%l!^+a?

În cadrul Conferintei de la Londra – "IAB Engage 2005", din 27 octombrie 2005 care a avut tema "Internet versus Non-Internet Advertising", fondatorul Microsoft, Bill Gates, a afirmat: "The future of advertising is in the Internet." previzionând anul 2015, ceea ce s-a demonstrat că este adevărat.

Pentru Statele Unite ale Americii, Pricewaterhouse Coopers a preconizat pentru anul 2006, că publicitatea online va atinge cota de 10% din totalul pieței de advertising prin diferite medii consacrate. Conform cifrelor publicate de ZDNet.com, piata de publicitate online a crescut începând din anul 2003.

Advertiserii au pompat miliarde de USD în campanii online. Doar în anul 2006, momentul relansării publicității online, pe parcursul lunilor aprilie-mai-iunie s-aun înregistrat cu 26% mai mult față de aceeași perioada a anului precedent și cu 7% mai mult față de primul trimestru al anului 2005. IAB și Pricewaterhouse Coopers au publicat drept cifra exactă pentru acel an, 2,985 miliarde USD.

Site-ul Underclick.ro a comentat cifrele și a ajuns la concluzia că piața de publicitate online se afla în al zecelea trimestru consecutiv de creștere,

Publicitatea pe motoarele de căutare continuă sa domine ca cifre, deținând un procent de 40% din cheltuielile efectuate.Marketerii și agențiile au recunoscut că internetul este un mediu critic pentru atingerea audienței și un mediu propice pentru promovarea brandurilor având avantajul interactivității.

La nivel mondial, publicitatea prin bannere a crescut cu 26%, puțin mai mic față de publicitatea prin reclamele tip text, cotate la cu o creștere de 27%, conform IAB. O creștere mare au avut-o și sistemele de "referrals", cu profit de 347 de milioane USD, creștere de 6%.
Programele de sponsorizare au o scădere continuă , de la an la an, pornind în 2006 de la valoarea de 57 de milioane USD.

Potrivit ANRC, peste 4 milioane de români au navigat pe internet în 2006, ajungând ca în prezent, procentajul acestora să depăsească 80% din populația țării. Dacă până la jumătatea anului 2005, numărul de conexiuni și de acces la internet s-a dublat față anul 2004, în prezent, în mediul urban, 95% din populație deține un device de conectare la internet.

"Accesul la Internet nu mai este o problema pentru piata de publicitate online", a apreciat Orlando Nicoara (General Manager NetBridge Investments).

În anul 2006, comparativ cu Uniunea Europeana, România era codașă la utilizarea Internetului, iar un studiu al Biroului European de Statistica Eurostat demonstra că angajații români au utilizat în 2004 Internetul in proportie de 19%, fata de o medie de 60% în randul salariaților din UE. În prezent avem o utilizare de peste 50%, datorită profesiilor și a pregătirii oamenilor în domeniul IT.

Dacă la început rata de utilizarea a Internetului de catre angajații bulgari s-a plasat în anul 2006 ca în România, față de 33% comparativ cu 36% în Ungaria și Polonia, acum toți cei cu studii superioare și studenții, elevii, utilizează acest domeniu virtual, fiind potențiali clienți ai companiilor și brandurilor care-și fac reclamă online.

Orlando Nicoara (NetBridge) este de părere că "piața își urmează cursul ascendent dobândit încă de la start-up, din anul 2005, și are cele mai multe rezultate de până acum."

Fiind cea mai tânără ramură a publicității, advertising-ul online a ajuns să aducă cei mai mulți bani industriei publicitare, comparativ cu celelalte instrumente mass-medii deja consacrate, procent de 60-65%. Televiziunea se situează pe locul doi in topul preferințelor advertiserilor având o cotă de piață de aprox. 20-25%. Restul pana la 100% se impart intre celelalte medii: print, radio, outdoor.

Marketingul prin publicitate este un pas important în cadrul reușitei afacerilor. Publicitatea online și cea offline trebuie să funcționeze ca o echipă, nu să fie concurențiale.

Statisticile de pe internet susțin marketingul online în defavoarea celui offline conform principiilor:

20% din cumpărăturile realizate de populația României s-au realizat online

15% dintre utilizatorii de telefonie mobilă au vizitat magazinele fizice după vizualizarea unui anunț online pe conexiunea mobilă

Conform statisticilor de mai sus, apare întrebarea pentru cât timp va mai exista marketingul offline?

Se poate susține că marele beneficiului de marketing online versus marketing offline, este plasarea anunțurilor în media, pe rețelele de socializare, adică pe internet în general. Datorită monitorizării și urmăririi modului în care acestea au efect asupra clienților, se poate decide în mod ușor schimbărea grafică a prezentărilor. Această metodă nu este valabil în cazul utilizării marketingului tradițional în publicitate.

Pubicitateal online se bazează pe potențialii clienți care au acces la internet. De asemenea există diferite moduri de a se ajunge și la clienții fără acces la internet, adică prin intermediul presei, scrisori, afișe și panouri, flyer-ere, broșuri.

Totuși, reclama offline dar și cea online oferă clienților posibilitatea de a experimenta produsul direct în magazin; deci o experiență reală este mult mai puternică decât una virtuală.

O interacțiune face to face, adică față-în-față reprezintă promovarea prin marketing offline, cum ar fi expoziții, târguri, prezentări ce oferă posibilitatea de a satisface potențialii clienți prin interacțiune directă cu ei. Acest pas este important pentru tranzacții sau servicii în timp, cu valoare adăugată, care sunt pe bază de relații pe termen lung.

Asigurarea unei bune corelații între marketingul offline și on-line, ia în considerare păstrarea unei imagini offline similară cu imaginea publică online. Indiferent de tipul de publicitate, coerența este cheia creșterii numărului de clienți.

Conform altor ipoteze, publicitate din mediul online are o serie de avantaje punctuale care pot transforma advertisingul realizat prin intermediul internetului ca un upgrade al publicității tradiționale.

Insăși definiția pentru publicitate online indică plusurile pe care acest tip de publicitate le pune la dispozitia utilizatorilor: “acel tip de publicitate afișată pe internet, având scopuri similare publicității tradiționale, însă mijloace și metode de exprimare, comunicare și interacțiune cu publicul țintă specifice mediului electronic. Prin acest specific se manifestă în principal o interacțiune directă, prin comunicare și feed-back în timp real și targetare restrânsă până la nivel de individ” .

Cu toate acestea, se poate spune că cele două tipuri de publicitate, tradițional și online, se completează unul pe altul, ținând cont de faptul că multe campanii online sunt susținute și vin ca urmare sau ca o extindere a unei campanii offline pentru promovare. Mai precis, se poate spune că publicitatea online vine doar să întregească mixul de marketing ce stă la baza unei promovări de succes.

Dacă eficiența unui spot publicitar difuzat la televizor sau la radio este măsurabilă doar la finalul campaniei sau ca urma a evoluției pe termen lung, în cadrul mediului online, cel care beneficiază de publicitate are acces în timp real la rapoarte și statistici, iar dacă rezultatele nu sunt conform așteptărilor poate schimba tactică. Dacă previziunile inițiale nu sunt susținute în urma datelor măsurate, acesta poate interveni imediat asupra formei și a conținutului reclamei promovate. De asemenea are opțiunea de a opri sau înlocui campania respectivă, salvând investiția și mergând implicit spre profit.

Orice campanie și material publicitar se poate distribui unui public țintă bine conturat, în funcție de variabilele dorite brand. Acestea pot fi:

demografice (vârstă, sex, salariu, educație, religie, profesie, naționalitate), geografice (oras, regiune, tara, mediu),

psihografice (stil de viață, aptitudini și atitudini, hobby, interese),

comportamentale (legate de beneficiile urmărite, fidelitate pentru brand, reacții).

Conform principiilor reclamelor online, această publicitate oferă beneficiarului reclamei un avantaj pe care publicitatea offline nu are cum să o aplice: posibilitatea de a se plăti doar reclama eficientă, în funcție traficul generat. În mediul online,se găsesc următoarele modalități de plată:

CPM (Cost Per Mille) – prețul pentru afișarea unei reclame de o mie de ori,

CPC (Cost Per Click) – prețul pentru fiecare click generat de conținutul afișat,

CPA (Cost Per Action) – prețul pentru acțiunile prestabilite ce sunt întreprinse de utilizatorul care vede efectiv reclama (adică pe click, achiziție produs),

CPV (Cost per View) – prețul pentru fiecare vizualizare și/sau vizită generată de reclamă,

CPL (Cost Per Lead) –plată sub formă de procent din valoarea vânzărilor generat de un material publicitar online,

Flat Fee –plata pentru plasarea unei reclame în cadrul unui blog, site, în funcție de perioada de afișare (similară cu prezentarea reclaamelor la televiziune sau radio – în mediul offline).

Mediul online oferă facilitatea observării în timp real a interacțiunii utilizatorilor cu produsele promovate, depistarea punctelor de interes ți înregistrarea rezultatelor campaniilor desfășurate. În publicitatea offline, impactul asupra consumatorului se măsoara prin sondaje de piață și cu anumite eșantioane de persoane care dau informații orientative, cu marjă de eroare. În mediul online este posibilă măsurarea impactului reclamei direct la publicul țintă dorit. Unul din cele mai cunoscute tool-uri pentru măsurare impactului reclamelor îl deține Google Analytics, care oferă informații importante despre utilizator, după ce acesta dă click pe o anumită reclamă.

Producătorul reclamei află exact timpul petrecut de acel user pe site, pe o anumită pagina, și de asemenea oferă informații precise și concrete despre numărul de utilizatori, pe anumite perioade de timp, permițând gestionarea eficientă a bugetului promovarea de bunuri și/sau servicii.

Dacă în mediul offline (radio, televiziunea, presă) totul se bazează pe entertainment, iar publicul rămâne pasiv, în publicitatea online apare interactivitatea. În mediul offline clienții văd o reclama, dar pe internet au posibilitatea de a intra în contact cu site-ul acestuia și să detalii dorite despre produs, să primească feedback din partea altor cumpărători, chiar să testeze produsele în fața ecranului.

Cand ar trebui sa folosim canale offline?

1. dacă publicul țintă nu poate fi expus mesajului publicitar decât printr-un canal offline

2. dacă se realizează o campanie amplă de notorietate sau de poziționare la nivel național în urma căreia mesajul trebuie distribuit la un public larg

3. dacă bugetul nu este o problemă, iar o campanie care abordează toate canalele de comunicare poate avea impact mult mai puternic decât o campanie care se derulează doar pe un număr limitat de canale

Cand ar trebui sa folosim canale online?

În orice situație care nu se încadreaza în cle trei prezentate anterior, iar avantajele promovării online devin evidente, atât în privința costului cât și al versatilității campaniei.

Tehnica de promovare offline deține următoarele canale: carduri de bussiness (de cumpărături), donații, vouchere, produse promo, mostre gratuite prin serviciul poștal, evenimente industriale, publicații locale, târguri și sponsorizări.

Care canal de publicitate este ideal?

Indiferent de brand, companie, publicitatea trebuie să atragă publicul, cliențț, atât să-i păstreze pe cei fideli, cât și să atragă alți clienți noi. Fiecare client are un anumit mod de a savura reclama informativă și trebuie folosit canalul adecvat pentru el. Ideal este lansarea publicității prin online pentru a se vedea impactul, după care, urmează provocarea prin publicitatea offline. Toate acestea se desprind din avantajele specifice fiecărui tip de publicitate și din modul de promovare.

CОΝCLUΖII

Publicitatea a existat din cele mai vechi timpuri și se află în continuă expansiune fiind de fapt ceea ce vinde produsul/serviciu, prin promovare.

Extrem de puțină lume înțelege și pricepe ce este publicitatea, sau măcar încearcă să priceapă, cei care sunt consumatorii produselor ce sunt destinate reclamelor.

Cei mai mulți consideră reclamele, atât cele prezentate la televiziuni cât și cele printate doar niște mofturi, obositoare, enervante, făcute special pentru a crește prețul produselor. Și cu toate aceste păreri, nimeni nu cumpără un produs necunoscut/nepromovat.

Publicitatea face, poate mai mult decât alte “industrii’, fiind foarte legată de oameni, este făcută cu și pentru oameni. Prin publicitate se vinde un produs, care poate nu este la fel de performant ca unul concurent dar este bine prezentat. Din acest motiv, fiecare companie care-și prezintă un produs acordă multă atenție ambalajului și modului de prezentare.

Mesajul publicitar, verbal sau nonverbal, necesită o mare responsabilitate. Publicitatea nu este domeniul unde orice idee este neapărat un mesaj publicitar. Publicitatea este domeniul în care ideea nu este suficientă, doar obligatorie.

Reclama comercială nu este purtătoarea directă a unei ideologii, chiar dacă proveniența ei o situează într-un alt gen de societate.

O reclamă de succes nu este posibilă fără o cercetarea psihologică. Acest adevăr este recunoscut de către cei care creează și pun în circulație mesajele publicitare care informează și conving consumatorii în același timp.

Modificările din cadrul societății românești, ca efect al reclamei, au în principal conotații pozitive, iar durata lor nu poate fi ușor determinată.

Este posibil să existe modificări ale unor structuri mai profunde în timp, dar ele nu sunt sesizabile.

Fiecare client și fiecare companie are particularități și pentru fiecare în parte se poate găsi cea mai buna variantă de a raporta succesul și avantajul companiei.

b#%l!^+a?

ABREVIERI

cit. = citat (ul);

Ed. = editura;

nr. = număr (ul);

op.cit. = operă citată;

p. = pagina;

pp. = paginile

vol. = volum (ul);

ВIВLIОGRΑFIΕ

CĂRȚI

Bly, R.W. (2003). Online Copywriters Handbook. New. York., NTC Publishing Group.U.S.

Briggs, M. (2007). Journalism 2.0: how to survive and thrive. Washington, D. C., J-Lab. Institute for Interactive Journalism,

Ciascai, G. (2011). Introducere în relații publice internaționale. București, Editura Pro Universitaria.

Chelcea, S.; Ivan, L. și Chelcea, A. (2008). Comunicarea nonverbală: gesturile și postura. București, Comunicare.ro.

Chiru, I. (2003). Comunicare interpersonală. București, Editura Tritonic.

Coman, C. (2006). Relații publice – principii și strategii. Iași, Editura Polirom.

Cortese, A. J. (2008). Provocateur- Images of Women and Minoritiesin Adevertising, 3rd edition, Rowman & Littlefiend, Publishers Inc., USA

Gay, R., Сharlеsworth, Α., Εsеn, R., (2009). Μ@rkеtinɡ onlinе: o abordarе oriеntată sрrе ϲliеnt. Βuϲurеști, Εditura Αll.

Guerrilla, J.C. (1996). Advertising, Metode eficiente pentru creșterea profiturilor investind în reclamă, traducere de L. Decei. București, Editura Bussiness Tech International Press S.R. L

Gobe, Μ., (2010). Εmotional Вrandinɡ : Тһе Νеw Ρaradiɡm for Ϲonnесtinɡ Вrandѕ to Ρеoрlе Ηardbaсk. Νеw Υork, Ρubliѕһеr Νorton & Ϲo.

Huffington, A. (2008). The Huffington post complete guide to blogging. New York, Simon & Schuster Paperbacks.

Marconi, J. (2007). Ghid practic de relații publice. Iași, Editura Polirom.

Μееrman, Ѕ.,D., (2010) Νoilе rеɡuli dе markеtinɡ și ΡR. Сum ѕă ajunɡi la ϲliеnți рrin rеțеlеlе dе ѕoϲializarе, bloɡuri, ϲomuniϲatе dе рrеѕă, ѕitе-uri vidеo și markеtinɡ viral. Βuϲurеști, Editura Publică.

Modoveanu, M. & Miron, D. (1995). Psihologia reclamei. Publicitatea în afaceri. București, Editura Libra.

Petcu, M. (2007). Istoria Publicității. Iași, Editura Polirom.

Rogojinarul, A. (2010). Relații publice, fundamente interdisciplinare. București, Editura Tritonic.

Rus, F. C. (2009). Campanii și strategii de PR. Iași, Editura Institutul European.

Stoica, M. (2010). Introducere în relații publice. București, Editura Pro Universitaria.

Tracy, B. (2018). Psihologia vânzărilor. Ediția a II-a. București, Editura Business Tech

SURSE WEB

***, Alerg pentru autism, [Online], disponibil pe https://alergpentruautism/ , [accesat la data de 22.05.2018]

***, Alerg pentru Robert Cadar, [Online], disponibil pe https://alergpentrurobertcadar/, [accesat la data de 22.05.2018]

***, Marketing online versus marketing offline [Online], disponibil pe http://www.itip.ro/blog/marketing/utile/marketing-online-vs-marketing-offline, [accesat la data de 13.06.2018]

***, Promovare online vs promovare offline, [Online], disponibil pe http://netmetrics.ro/promovare-online-vs-promovare-offline/, [accesat la data de 13.06.2018]

***, Publicitatea online viitorul advertising-ului [Online], disponibil pe https://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1195041-publicitatea-online-viitorul-advertising-ului.htm, [accesat la data de 13.06.2018]

***, Publicitate online vs publicitate tradițională, [Online], disponibil pe https://www.wmm.ro/publicitate-online-vs-publicitate-traditionala/, [accesat la data de 22.05.2018]

***, Tehnici de promovare online [Online], disponibil pe https://www.wall-street.ro/articol/Start-Up/217568/tehnici-promovare-online-offline.html, [accesat la data de 13.06.2018]

***, [Online], disponibil pe https://google.com/search/, [accesat la data de 22.05.2018]