Publicitate an I I [624394]

Stima de sine
Facultatea de Ștințe Politice, Filosofie și Ștințe ale Comunirării,
Publicitate an I I
IMAGOLOGIE –Seminar draIsabela Moldovan
Ecsedy Klaudia
Varga Noemi
Butnaru Roxana
Smarandache Lorena

Ce estestima de sine?
 William James, unul
din fondatorii
psihologiei științifice ,
printre altemultiple
contribuții la studiul
eu-lui, a fostșiun
pionier al analizei
psihologice a stimei de
sine. Scrierile sale
conțin celpuțin două
mari definiții ale
acesteia , definiții care
îșipăstrează relevanță
până astăzi .

Definiția “matematică ”
 Conform acestei definiții stima de sine esterezultatul uneifracții încare la
numărător avem”succesele obținute ” iarla numitor ”aspirațiile sau
pretențiile inițiale ”:
Stima de sine = success/ aspirații
 Altfel spus, conform acestei fracții , stima de sine reflectă rezultatul auto-
evaluării performanței îndomenii relevante pentru eulsausinele unei
persoane .

Definiția holistică
Concepție care interpretează tezaireductibilității întregului la suma părților
sale, socoțânddrept „factor integrator” al lumii un principiu imaterial și
incognoscibil .
 Pe de altăparte, conform celei de-a doua definiții oferite de James, stima
de sine reflectă “o anume raportare afectivă globală la propriul eu
independent de rațiuni subiective ceținde satisfacții saudezamăgiri
personale ”.
 Cu altecuvinte , conform acestei definiții , stima de sine reprezintă o
raportare afectivă constan tăceinclude valorizarea , acceptarea șievaluarea
eului. Stima de sine nu maiestelegată de evaluarea peanumite dimensiuni ,
ci reflectă o anume raportare generală fațăde eulpersonal care poate fi
după caz, pozitivă , echilibrată saunegativă .

Stima de sine globală și
stima de sine specifică
Cercetările ulterioare au demonstrat căambele definiții propuse de William
James suntvalabile pentru o corectă șinuanțată descriere a conținutului
vieții psihice umane . Întimp, psihologii sociali au ajuns la concluzia căeste
utilsăse distingă două forme ale stimei de sine:
1. O stimă de sine globală (global self -esteem) legată de valorizarea ,
acceptarea șievaluarea generală a eu-lui, constituind fundalul auto-raportării
afective .
2. O stimă de sine specifică (self-esteem) care se referă la auto -aprecieri
specifice pediferite dimensiuni relevante de evaluare , cum arfi:
auto-aprecierea fizicului , a popularității , etc.

 Odată cu distingerea celor două forme ale stimei de sine s -a pus problema
elucidării raporturilor care se stabilesc între acestea . Cercetările au
demonstrat căimportanța pecare o au celedouă forme variază de la
persoană la persoană .
 Pe baza unuistudiu s-a constatat căoamenii diferă înceea ceprivește care
din celedouă forme ale stimei de sine estedeterminată șicare constituie
baza acestei determinări .

Observații :
1.semnificația socială a stimei de sine: stima de sine estevazută caun
mecanism care ghidează selectarea strategiilor interpersonale adecvate în
scopul evitării excluderii sociale.Includerea îngrupurii șirelațiile
interpersonale suntesențiale pentru supraviețuirea ființei umane șiechilibrul
psihic al acestuia .
2.dincolo de rațiuniile gobale menționate anterior, există o rațiune imediată
de natură preponderant cognitiv -comportamentală saude auto -reglare .
Importanța feedback -uluicontinu al rezultatelor acțiuniilor esteimportant
pentru a interacționa eficient înmediul social.

Stima de sine -exemplu
Sportul , sportivii șistima de sine individual ă și pe echipe

Stima de sine și sportul
Stima de sine reprezintă capacitatea unuiom de a se prețui pesine șide a-și
trata propria persoană cu demnitate , iubire șirealism. Stima de sine este
legată de obținerea satisfacției , darșide gradul de cultură , inteligență și
educație al uneipersoane .
Stimade sine nu înseamnă înfumurare , aroganță , mers cu nasul pesus, bătaie
cu pumnii înpiept ! Celcare ajunge campion mondial șinu-șimaivede lungul
nasului , nu estedecât un simplu campion mondial care la un moment dat va
fii detronat.

Stima de sine și sportul
Stima de sine are legătură directă cu atitudinea șicu gândirea șise obține prin
antrenamente ,lecții de viață cevin întimp, odată cu experienț a.
Sportul esteunuldintre mijloacele princare stima de sine se dezvoltă sause poate
îmbunătăți .
un corp frumos , armonios , elegant, puternic -stima de sine crește ;
sportul cere o anumită ținută (spatele drept , privirea înainte șinu înpământ );
o anumită eticheta (echipament curat șiîngrijit );
expresivitate șimultă energie (pentru depășirea obstacolelor șiatingerea
obiectivului .
Sportul , prinefortul depus , ne ajută săne descoperim limitele , neajută săne
cunoaștem maibine. Un om care consumă atâtde multă energie (prinsport saumuncă
fizică ) esteimposibil sănu îșiaprecieze șiiubească trupul , șimintea care îlascultă
cuminți întoate comenzile date pentru atingerea scopului final.

Stima de sine și sportul
Potrivit unuistudiu din 2009 realizat de Elsevier Science and Health, sportul
de grup are un impact maimare asupra stimei de sine comparativ cu
sporturile individuale .
Sporturile de echip ădezvolt ăsentimentul apartenen țeișia sprijinului
reciproc .
Sportul în echip ăreprezint ăun cadru favorabil pentru angajarea în
interacțiunile sociale .
Implicarea în sporturi de grup a fostasociat ăcu acceptarea social ă.
Interac țiunea cu colegii de echip ășiîmpărtășireaemoțiilorde a c âștigașia
pierde constituie un mediu excelent pentru dezvoltarea abilit ățillorsociale .

Stima de sine, sportul și antrenorii

Stima de sine, sportul și antrenorii
„Dacă această carte vafi publicată ,eareprezintă ceamaisinceră mărturie a
performanței sportive apărută vreodată la noi.Șimaimult decât atât.”
Paginile Mariei Olaru sunto depoziție despre prețul succesului care
traversează zările luminoase ale sportului . Un inginer , un medic, un profesor
sauun șofer crescuți înRomânia arputea spune aceeași poveste .
Înorice domeniu care presupune efort șicreativitate umană ,performerii
achită o notă de plată pecare, de celemaimulte ori, nu și-o povestesc
nicimăcar lorînșiși .” (Cătălin Tolontan)

Stima de sine, sportul și antrenorii
Există , după Angela Duckworth, psiholog american, patru feluri de antrenori :
A) antrenori permisivi (căldură emoțională șistandarde scăzute ),
B) antrenori neglijenți (standarde scăzute șirăceală emoțională )
C)antrenori autoritari (standarde înalte ,darrăceală emoțională )
D)antrenori asertivi sauînțelepți (standarde ridicate într-un mediu afectiv
cald, pozitiv , de acceptare )

Acceptarea , ascultarea activă , aprobarea personalității sportivilor , înțelegerea nevoilor și
recompensa efortului constituie ”pansamentul ” afectiv aplicat peste ”rana efortului ”. Înfelul
acesta transmiți ideea căefortul primează înaintea câștigului , disciplina estemaiimportantă
decât talentul , victoria luptei cu tine ( autodepășirea ) estemaiimportantă decât victoria cu
adversarul din teren .

"Așfi jucat șifără
picior : puteau sămi-l
taieșitot intram în
finală. M-am
antrenat o diminea ță
întreag ăîntr-o sală
de nun ția hotelului
în care stăteam,
singur ,denebun . Am
lovit mingea de
perete pânăcândnu
maiauzeam nimic
din cauza ecoului ,
atât de tare îmi
doream să joc",
Roberto Baggio .
(1994 World Cup)

Stima de sine și fotbalul
"Nu am vrutsăfug de responsabilități , era datoria mea săfiudecisiv la 11
metri , așacum o făceam de fiecare dată. Eram lucid când am bătut , darnu a
intrat ! Nu mi -a venit săcred căratasem , căpierdusem euCupa Mondială … A
fostcelmaigreu moment al carierei mele, m-a afectat pentru anila rândul .
Sănu uităm căînaintea mea, alțidoicolegi rataseră , darimaginea finalei , cel
care a ratat eram eu, așas-a nimerit . Am primit toată vină, nu a fostcorect ",
îșiamintește Baggio. Apoi s-a închis învestiar , atunci când colegii săistăteau
la ședința de după meci. Nu voiasăvadă penimeni .
Sacchi , selecționerul Italiei l-a trecut pebanca timp de multă vreme după acel
moment, uitând căfărăsclipirile sale de magician, Italia nu arfi ajuns într-o
finală pecare tot el, într-o măsură imensă , o pierduse .

Stima de sine , sportul și bloggerii
“Nu măuitla Jocurile Olimpice . Cred căacolo suntcondensate o mare parte din
motivele care ne facnefericiți șicare construiesc o societate nefuncțională .
Acolo , "valorile " astea suntduse la extrem .(…)
Jocurile Olimpice inseamna safiicelmaibun. Celmaibun din lume la a arunca cu
ceva, a alerga pevreo distanta , a da in vreominge saua face niste chestii peo
barna . Aseara , 40 de fetite voiau safie celemaibune la cele4 aparate . (…)
Frumoase , machiate , in costume colorate , sclipitoare . Ma uitam la fetitele acelea ,
la concentrarea lor, la hotararea , la teama prezenta inainte de a incepe . Era ca si
cum viata lordepinde de acea saritura . Bucuria sausuferinta de la final, cand au
ratat un pas. Am trait un sentiment profund de compasiune sim-a durut
inutilitatea durerii lor.
5 au fostfericite . In seara aia. Celelalte 35 au pierdut . Alte cateva mii au pierdut ;
celecare nu au ajuns la Jocurile Olimpice . Care s -au antrenat , insanu au fost
suficient de bune.” –Diana Luppa , blogger (http://smartwoman.hotnews.ro/)

Stima de sine -exemplu
Poporul german vs. poporul român

Stima de sine a românilor, scurt istoric:
O istorie dificilă a trecutului îndepărtat, dar și mai apropiat, al ultimilor 50 –
60 de ani și care rămâne încă dificilă, din cauza tranziției care a durat foarte
mult, n -a permis românilor să aibă o stimă de sine suficient de bună pentru a
fi liberi de invidie, resentimente și gelozii absurde. Istoria ne -a creat o stimă
de sine negativă, care merge până la ura de sine și aceasta se exprimă prin
ostilitatea față de ceilalți, prin lipsa generozității, indisponibilitatea de a fi
împreună și de a reuși împreună. Spre deosebire de poporul german care este
mult mai solidar decât noi, nici măcar românii aflați în diasporă nu sunt
suficient de uniți pentru a funcționa ca o comunitate puternică. Și acolo sunt
la fel de împărțiți și învrăjbiți.

Stima de sine a românilor, statistic:
Conform unui articol publicat în Brexit , dacă luam fiecare individ în parte,
întalnim și excepții, dar dacă luăm 100 de persoane, statistic 80% au stima de
sine la un nivel scăzut. De aceea 15% din români sunt dispuși, de exemplu, să
își abandoneze familia, copiii și viitorul lor, pentru un job în străinătate.
Ura de sine, invidia și agresivitatea compensatorie sunt trăsături pe care
profesorul Zamfirescu le -a identificat la români, acesta consideră că există
soluții, dar necesită timp.
Pentru o stimă de sine mai bună am avea nevoie de condiții de viață mai
bune, afirmă profesorul Zamfirescu.

Stima de sine a românilor, statistic:
S-a constat că elevii din
România au un nivel
ridicat al stimei de sine,
fiind încrezători în forțele
proprii, capabili de a se
adapta în orice situație și
mulțumiți de aspectul lor
fizic. Ei se simt apreciați
atât în familie, cât și în
afara acesteia, iar la
școală sunt inventivi,
dispuși să -și asume
riscuri și să se implice în
proiecte noi.

Sigur că aceste măsuri trebuie dublate în plan spiritual cu o altă atitudine
față de valorile românești, nu în sensul protocronismului conform dex, care
exagera. „Teoria protocronismului încerca să dea o compensare uriașă: toate
lucrurile importante se realizaseră pe teritoriul României.
Mulțumirea cu situația ta, a te simți bine în propria piele, a fi pe drumul
propriei realizări înseamnă mulțumire de sine, pe care o putem numi fericire.
De aici derivă actul generos, disponibilitatea de a fi generos.
Generozitatea ține de o stimă de sine crescută, care nu poate fi obținută
decât în condiții de satisfacție cu propria existență. Ori, în condiții de criză, e
greu să te gândești la o generozitate generalizată care să caracterizeze
întreaga populație.
Concluzionăm că stima de sine are mult de a face cu mediul imediat apropiat
în care persoanele trăiesc, lucrează, învață, cât și cu mediul extern ca de
exemplu situația economică a țării.

Stima de sine a poporului german:
Există câteva caracteristici pentru care este dovedit că poporul german are o
stimă de sine mult mai ridicată decât cea a poporului român. Spre exemplu,
faptul că unele dintre primele lucruri cu care vizitatorii se lovesc sunt
curățenia și ordinea.
Punctualitatea este o virtute și întârzierea este văzută ca o neglijență sau un
semn al lipsei de respect. Probabil căile ferate ale țării oferă cea mai bună
ilustrare a punctualității germane. Este o glumă clasică potrivit căreia poți
seta ceasul în funcție de orele de sosire și de plecare a unui tren. Germanii
sunt mari credincioși în a face lucrurile bine și acest lucru le -a adus reputația
de perfecționiști crescandu -le bineințeles stima de sine.

Stima de sine a poporului german:
Germanii sunt considerați a fi un popor prosper și perfecționist, puternic
având în vedere influențele perioadei hitleriste, este de la sine înteles că
acestea au o stimă de sine mult mai crescută decât cea a poporului român.
Când vine vorba de învățământ, în contrast cu România profesorii sunt mai
bine plătiți și extrem de respectați, în timp ce oamenii de afaceri sunt de
multe ori priviți cu scepticism, profesorii universitari se bucură de un mai
mare prestigiu precum și de salarii generoase.
Simțul datoriei este o componentă majoră a psihicului german precum si
disciplina și harnicia.

Stima de sine români vs. germani:
Rezultatele comparației dintre români și poporul german definesc românii ca
fiind semnificativ diferiți față de nemți. Astfel, 76 din 80 de comportamente
analizate înregistrează diferențe semnificative statistic când vine vorba de
cum suntem noi și cum sunt nemții. Există și cazuri în care noi ne
autocaracterizăm ca fiind buni, în timp ce poporul german ne consideră ca
fiind opusul. În lipsa unei prețuiri de sine reale, consistente și echilibrate,
bazate pe realități personale, imaginea de sine ne îmbată cu apa rece,
încercând să supracompenseze lipsa unor realizări, adică inferioritatea,
dezvoltându -ne astfel un complex de supe rioritate .

Concluzii generale:
Luând în considerare cele două analize a stimei de sine în diferite situații, a
unui individ în mod specific, și a unui grup generalizat, în acest caz prin
comparație poporul român și cel german, putem spune că acestea au un
rezultat complet diferit.

Concluzii –stima de sine a individului:
Raportându -ne la individ, stima de sine este influențată atât de respectiva
persoană dar și alte persoane din jurul lor. Din punct de vedere imagologic, un
individ are percepția sinelui pozitivă, implicit și stima de sine ridicată,
datorită stilului de viață pe care îl are, care de cele mai multe ori a fost atins
de proprile obiective și prin disciplină. Am observat că deși stima de sine
ridicată se datorează într -o măsură destul de mare propriei persoane, aceasta
are mult de a face cu apartenența la un grup, implicarea într -o echipă și
percepția altora asupra individului are o contribuție majoră. De aici celor
cărora le e sunt recunoscute meritele, mai ales în mod public, sunt mult mai
încrezători în ei decât ceilalți care poate nu beneficiază de aceași apreciere
din exterior.

Concluzii –stima de sine a unui grup:
În legătura cu analiza unui grup și a stimei de sine la modul general, am aflat
că a generaliza un grup numeros, ca un popor este ceva ce pare a fi ușor la
prima privire, dar greu de realizat din punct de vedere al complexității și
veridicității. Caracterizând un grup, mai ales un anumit popor, aveam de a
face foarte mult cu sterotipurile, care sunt impregnate în percepțiile
oamenilor de generații întregi, și greu de schimat. Acest lucru poate avea și
plusuri și minusuri, dar cu siguranță este foarte înfluențbil. Comparația
realizată între români și germai conform analizei, este foarte diferită,
germaniilor fiindu -le scoase în evidență aspectele pozitive și românilor cele
negative. Acestea, dar și cum este menționat, evenimentele istorice
contribuie mult la percepția unor grupui asupra altora, dar și a unui grup
asupra lui, având astfel o amprentă puternică asupra stimei de sine a
colectivului sau generalizată.