PUBLICE LA NIVELUL MUNICIPIILOR – PROBLEME ȘI SOLUȚII – CU SPRIJINUL 1 Managementul serviciilor publice la nivelul municipiilor: probleme ș i soluții… [623619]

MANAGEMENTUL SERVICIILOR
PUBLICE LA NIVELUL MUNICIPIILOR
– PROBLEME ȘI SOLUȚII –
CU SPRIJINUL

1

Managementul serviciilor publice
la nivelul municipiilor: probleme ș i soluții

București, octombrie 2009

2 Acest material a fost realizat în cadrul proiectului O administra ție public ă
performant ă înseamn ă servicii publice de calitate pentru cet ățeni realizat de c ătre
Institutul pentru Politici Publice (IPP) în cadrul Programului de finan țare al
Guvernelor Islandei, Principatul Liechtenstein și Norvegiei, prin Mecanismul
Financiar al Spa țiului Economic European. Mulțumim exper ților și colaboratorilor din
proiect care și-au adus contribu ția (după cum este specificat în Cuprins) la
elaborarea acestui material, anume doamnei Stelu ța Purcaru și domnului Victor
Giosan.

Adrian Moraru, Director Adjunc t IPP/Coordonator lucrare
Elena Iorga, Director Programe IPP
Loredana Ercu ș, Asistent Programe IPP

Institutul pentru Politici Publice (IPP) Str. Sfinții Voievozi nr. 55, sector 3, Bucure ști
Tel + 4 021 212 3126 Fax + 4 021 212 3108 E-mail: [anonimizat] www.ipp.ro București, octombrie 2009
© Toate drepturile sunt rezervate Institutul ui pentru Politici Publice (IPP). Atât
publicaț ia cât și fragmente din ea nu pot fi reproduse f ără permisiunea Institutului
pentru Politici Publice.

3 Cuprins

Introduc ere …………………………………………………………………………………………………… 5

Rezumat ………………………………………………………………………………………………………. 7

Metodologia de ce rcetare ……………………………………………………………………………… 11

Loredana Ercu ș, IPP
Transparen ța primăriilor de municipii în ce prive ște gestionarea și comunicarea
datelor despre servic iile publice ……………………………………………………………………. 15

Victor Giosan, Expert
Instituții și reglement ări în ce prive ște funcționarea serviciilor municipale în
România și în regiune ………………………………………………………………………………… 21

Steluț a Purcaru, Expert, AMR
Legislația aferent ă gestionării serviciilor de la nivelul municipiilor din România ….. 33

Elena Iorga, Adrian Moraru, IPP
Principalele tendinț e privind parametrii actuali de fu rnizare a principalelor servicii
publice la nivelul municipiilor re ședință de județ ……………………………………………… 53

Concluzii și recomand ări ……………………………………………………………………………… 71

Listă de abrevieri…………. ……………. …………… ……………. ……………. ………………………75

Bibliograf ie ………………………………………………………………………………………………… 7 7

Anexe ………………………………………………………………………………………………………… 79

4

5 1.
Introducere
Nu trece un an, indiferent de culoarea politic ă a Guvernului, f ără să se vorbeasc ă
despre reforma administra ției publice locale și despre descentralizare, fie de la
București, fie din țară, funcție de puterea și influen ța politică a liderilor politici care
dezbat aceste subiecte în spa țiul public. Tema este extrem de „la mod ă”, însă riscă
să rămână goală de con ținut în absen ța unor m ăsuri ferme care să ateste atât
angajament politic, cât mai ales criterii certe, incotestabile pentru a m ăsura ce
înseamn ă o administrare eficient ă a resurselor publice.

Din păcate și în acest an, Guvernul vorbeș te despre reforma administra ției publice
locale și despre nevoia de a stabili o serie de standarde de calitate/cost pentru
serviciile furnizate de administra ția locală, însă pornește acest demers prin
anunțarea unor „ra ționalizări” de personal la nivelul administra ției locale. Apreciem
că o asemenea abordare -în absen ța unor evalu ări clare și a unei viziuni asupra a
ceea ce reprezint ă misiunea unei administra ții publice, în slujba c
etățeanului – sunt
de natură a afecta calitatea/cursul firesc al proc esului de descentralizare. Studiind în
ultimii ani și participând la dezbateri și chiar decizii publice privind anumite m ăsuri
referitoare la func ționarea administra ției publice locale, am put ut constata faptul c ă
cele mai multe decizii omit s ă țină cont exact de dimensiunea final ă, de rezultatele
actului administrativ, care ar trebui s ă fie expresia concret ă a 3 condiț ii: eficiență ,
eficacitate și raționalitate.
Insistent a șa cum a f ăcut încă de la înfiin țarea lui cu 8 ani în urm ă, Institutul pentru
Politici Publice (IPP) din Bucure ști a supus dezbaterii publice înc ă din 2005 o serie
de aspecte ce ț in de managementul serviciilor publice, promovând conceptul de
măsurare a performan ței în furnizarea de servicii publ ice locale. Ulterior, legisla ția în
domeniu a consacrat, de asemenea, două concepte în strâns ă legătură cu discu ția
privind calitatea servic iilor, anume conceptele de standarde de cost și de calitate ale
tuturor serviciilor furnizate de o administraț ie locală . Din păcate însă, deși aceste
sintagme sunt vehiculate deja de peste 3 ani, nic
i până în prezent autorit ățile cu
competen țe în materie nu și-au exprimat o viziune coerent ă asupra modului în care
ar trebui s ă fie gândit procesul de stabilire, de m ăsurare a acestor standarde, func ție
de care orice institu ție, organiza ție sau cet ățean interesat ar trebui s ă poată să
aprecieze, în orice moment, dacă serviciile de care beneficiaz ă îndeplinesc sau nu
minime standarde de calitate. Așadar, în absen ța datelor concrete despre starea actual ă a serviciilor publice
locale, aflate în gestiune public ă sau a c ăror gestiune este delegat ă, care să fie
furnizate din ini țiativa autorit ăților statului, Institutul pentr u Politici Publice (IPP) pune
la dispoziț a factorilor de decizie din administra ția locală – primarii municipiilor
reședință de jude ț dar și a reprezentan ților de la nivelul administra ției centrale
implicați (Ministerul Administra ției și Internelor) pentru al patrulea an consecutiv, o
radiografie concret ă privind starea actual ă a celor mai importante servicii comunitare
de utilități publice: alimentarea cu ap ă și c
analizare a localit ăților, iluminatul public,
distribuția de energie termic ă, salubrizarea, transportul public precum și a altor
servicii de maxim ă importan ță pentru comunitate și anume administrarea re țelelor de
străzi sau poliț ia comunitar ă. Colectând, prin eforturi proprii, informa ții de la nivelul
tuturor primă riilor de municipii – re ședință de județ în decursul ultimilor 5 ani, putem

6 astăzi detecta evolu ții/involuț ii în ceea ce prive ște parametrii la care autoritatea
furnizeaz ă anumite servicii c ătre cetățenii săi, dinamica tarifelor acestor servicii etc.
și alte asemenea repere care, în mod normal, ar trebui s ă constituie un instrument
de lucru curent pentru factorii de decizie.
Comparaț ia cu alte localit ăți de acela și rang nu reprezint ă întotdeauna cea mai
comodă sau singura metod ă de analiz ă a calității/parametrilor de furnizare a unor
servicii, însă cu siguran ță la acest moment este, poate, cea mai de impact pentru a
arăta că la nivelul localit ăților din România exist ă (încă) discrepan țe foarte mari în
ceea ce prive ște accesul cet ățenilor la o serie de utilit ăți primare. În egal ă măsură,
indicatorii propu și și elabora ți în decursul timpului cu sprijinul speciali știlor din
domeniile de referin ță ale fiec ărui serviciu, nu sunt singur ii posibili, ei pot fi
perfecț ionați/rafinați astfel încât s ă reflecte cât mai fidel realit ățile în ceea ce prive ște
starea acestor servicii publice. Ceea ce es
te sigur îns ă, este că puterea cifrelor d ă dimensiunea realit ății: în mă sura
în care datele transmise c ătre IPP an de an privind o serie întreag ă de aspecte ce
caracterizeaz ă funcționarea serviciilor publice municipale sunt exacte sau m ăcar
apropiate de condi țiile reale, atunci diagnos ticul actual ar trebui s ă îndemne la
reflecție pe to ți cei care vor citi studiul de față – primari, directori ai serviciilor
respective, operatori priva ți, jurnali ști și chiar cet ățeni – și, în acela și timp, să
stimuleze o dezbatere real ă despre ce înseamn ă până la urm ă, performan ță,
standarde de cost, stardarde de calit ate în serviciile publice ș.a.m.d.
Ne exprim ăm, pe aceast ă cale, credinț a că după 4 ani în care am pus la dispozi ția
opinei publice analize de tipul celei de fa ță, a sosit momentul ca tema m ăsurării
performan ței în furnizarea serviciilor locale s ă nu mai r ămână doar un discurs politic-
public, ci s ă devină o regulă pr
imordială pentru func ționarea administra ției românești,
cu toate obliga țiile care deriv ă de aici atât pentru cei care gestioneaz ă aceste servicii
în plan local sau central, cât și pentru cei care beneficiaz ă de ele.

7 2.
Rezumat

Studiul Managementul serviciilor publice la nivelul municipiilor: solu ții și probleme
reprezint ă al treilea bilan ț anual consecutiv pe care Inst itutul pentru Po litici Publice
(IPP) îl lanseaz ă cu scopul de a pune la dispozi ția autorit ăților locale, dar și a
cetățenilor, o radiografie actual ă și națională cu privire la starea celor mai importante
servicii publice: alimentarea cu ap ă și canalizare, iluminat public, termoficare,
salubrizare, transport public, administrarea re țelei de drumuri, administrarea
parcurilor și zonelor verzi, Poli ția Comunitar ă, managementul financiar la nivelul
localității.
Actualul studiu reprezintă o provocare și pentru faptul c ă anul trecut au avut loc
alegeri locale, prin urmare analiza acoper ă un interval în care noua administra ție –
acolo unde au avut loc schimb ări la nivelul conducerii – ar fi trebuit s ă asimileze
experien ța predecesorilor în materia administr ării serviciilor publice dar și în materia
comunicării de date despre acestea c ătre public. Din p ăcate, lucrurile nu stau
întotdeauna a șa: chiar dacă , per total, rata de colectare a r ăspunsurilor la
chestionarele transmise de IPP a fost mai mare decât în anii trecu ți, o prim ă
observație care se im
pune este aceea c ă, de la un an la altul, autorit ățile locale nu
manifest ă aceeași responsabilitate în comunicarea consistent ă a informa țiilor, lucru
care devine evident prin compara țiile istorice: cum altfel ne-am putea explica faptul
că, spre exemplu, în perioada 2007 -2008 a sc ăzut gradul de racordare la re țeaua
de apă și canalizare în municipii mari precum Bac ău, Galați sau Iași? Sau de ce un
Municipiu precum Că lărași, unde accesibilitatea la m ijloacele de transport era cea
mai mare în 2007 ajunge brusc în 2008 printre localit ățile cu cel mai slab acces la
mijloace de transport în comun? Și lista ar putea continua.
Dincolo de faptul c ă maniera de comunicare a acestor date relev ă o superficialitate
din partea celor care au transmis informa ția, prelucrarea ei f ără investigaț ii ulterioare
ar determina erori considerabile asupra rezultatelor la nivel na țional, de aceea
studiul de fa ță atrage aten ția în repetate rânduri asupra acestui aspect și chiar pune
la dispoziț ie o serie de reprezent ări grafice pentru a demonstr a în ce fel comunicarea
defectuoas ă a datelor afecteaz ă calitatea unei cercet ări independente.
Dincolo de observa țiile de form ă, studiul vine cu o serie de informa ții statistice
cantitative valabile pentru fiecare dintre serviciile analizate la nivelul anilor 2007 și
2008. Prezent ăm în c
ele ce urmeaz ă câteva concluzii semnificative din punct de
vedere cantitativ pentru fiecare dintre serviciile analizate:
– Serviciul de alimentare cu ap ă și canalizare: se remarc ă faptul c ă de la
bilanțul similar al IPP realizat anul trec ut, ponderea locuitorilor de la nivelul
municipiilor re ședință de județ racordați la rețeaua de ap ă a crescut cu doar 1
procent, ajungând la 93% – media pe țară. Cu toate acestea, înc ă mai sunt
municipii în țară în care accesul cet ățenilor la acest serviciu de utilitate
primară este limitat: Vaslui (61%), Baia Mare (74%), Sfântu Gheorghe (78%),
Târgoviște (79%), Slatina (81%), Miercurea Ciuc (83%), Bac ău (84%),
Slobozia (88%), Alba Iu lia (89%), Oradea (89%).
– Serviciul de iluminat public: gradul de acoperire a municipiilor cu acest
serviciu crește, potrivit cifrelor raportate, de la 87% în 2007 la 93% în 2008.

8 Mai exist ă totuși municipii în România care, în 2008, se situau sub media
națională în privin ța gradului de ac operire a localit ății cu serviciul de iluminat
public, cum este cazul Municipiil or: Miercurea Ciuc – 52% din stră zi aveau
iluminat public, Slatina – 59%, Boto șani – 79%.
– Serviciul de termoficare: valoarea medie na țională a pierderilor înregistrate
anul trecut în sistemul centralizat de termoficare a fost de 26%. Printre
municipiile care au înregistrat cele mai mari pierderi de energi e în sistem s-au
numărat Municipiile: Vaslui – cu 53% pierderi, potrivit datelor furnizate și
algoritmului de calcul propus1, Reșița, cu 51% pierderi, Bra șov – 48%,
Botoșani și Deva – 47%, Pite ști și Târgovi ște – cu câte 41%.
– Serviciul de salubrizare: media na țională a ponderii populaț iei cu acces la
infrastructura de colectare selectiv ă a deșeurilor în 2008 era de 43%. O serie
de municipii declar ă însă că nu au beneficiari care s ă utilizeze colectarea
selectivă – printre acestea num ărându-se Municipiile Buz ău, Călărași,
Botoșani și Oradea.
– Serviciul de transport public: vechimea medie na țională a parcului de mijloace
de transport în comun (autobuze) este, în 2008, de aproximativ 11 ani. Cu
toate acestea, exist ă municipii unde mai circul ă autobuze vechi de 40 de ani
(de exemplu Municipiul Miercurea Ciuc).
– Serviciul de administrare a re țelei de str ăzi: datele furnizate pentru acest
serviciu au cel mai mic grad de consisten ță de la un an la altul și chiar
orizontal, la nivelul aceluia și an. Potrivit datelor furniz ate cu prilejul actualului
studiu, costul mediu al unui kilometru de strad ă modernizat ă era în 2007 de
aproximativ 170.000 Euro, dar existau m unicipii, cum este de exemplu Gala ți,
sau Sibiu, unde acest
cost era de 4 -5 ori mai mare (aprox. 920.000 Euro/km
la Galați, respectiv aprox. 680.000 Euro/km la Sibiu).
– Serviciul de administrare a parcurilor și spațiilor verzi. Nici în 2008, niciun
municipiu din Ro mânia nu a reu șit să îndeplineasc ă norma minim ă de spațiu
verde impus ă de Uniunea European ă de 26 m2 spaț iu verde pe cap de
locuitor. Media naț ională a indicatorului în 2008 era de 9,6 m2/locuitor,
Municipiile cu cea mai mare suprafa ță de spaț iu verde raportat ă la populaț ie
fiind: Suceava, cu 22,2 m2/locuitor, Vaslui, cu 22 m2/locuitor, Br ăila, cu 19,6
m2/locuitor, C ălărași, cu 19,2 m2/locuitor și Brașov, cu 19 m2/locuitor. La polul
opus, se afl ă Municipii precum Craiova, cu doar 0,3 m2/locuitor sau Foc șani,
cu 0,7 m2/locuitor – potrivit informa țiilor publice transmise IPP de c ătre primării.
– Poliție Comunitar ă: În 2008, media num ărului de sanc țiuni aplicate de un
polițist comunitar este de 14,64 amenzi/an activitatea cea mai intens ă fiind
înregistrat ă în Municipiul Constan ța. Aici fiecare poli țist a aplicat, în medie,
97,97 de sanc țiuni în decurs de un an, iar cea mai redus ă activitate a fost
înregistrat ă la Că lărași, cu 0,71 sanc țiuni/polițist/an, conform cifrelor
comunicate de autorit ățile locale Institutului.

Toate aceste informa ții sunt doar exemple despre cum ar trebui s ă măsurăm anual
performanț a în materia furniz ării de servicii publice c ătre cetățeni. Studiul insist ă în
câteva rânduri asupra importan ței fundament ării deciziilor pe m ăsurarea indicatorilor
de performan ță, asumând c ă indicatorii propu și în studiul IPP nu sunt singurii, lista
acestora putând fi completat ă sau chiar amendat ă (în privin ța formulelor de calcul al

1 Vezi cap. 7, Principalele tendin țe privind parametrii actuali de furnizare a principalelor servicii
publice la nivelul municipiilor re ședință de județ

9 fiecărui indicator). În egal ă măsură însă, fără consecven ță și fără responsabilitate în
urmărirea periodic ă a acestor indicatori, orice demers de analiz ă este sortit e șecului,
indiferent c ă acesta este realizat de c ătre o organiza ție neguvernamental ă sau, pe
viitor, de că tre un organism al administra ției centrale specializat.

În final studiul atrage atenț ia că orice discuț ie despre descentralizarea altor servicii
publice din domenii strategice precum educaț ie, sănătate sau ordine public ă în
absența oricăror analize care s ă ateste, cu informa ții obiective, capacitatea
autorităților locale de a prelua și gestiona aceste competenț e, riscă să determine
blocaje grave în furnizarea acestor servicii c ătre cetățeni, acolo unde resursele
financiare și/sau capacitatea de management nu sunt adaptate nevoior reale ale
comunității.
Institutul pentru Politici Publice va continua s ă realizeze periodic asemenea analize –
cu toate riscurile adiac ente lucrului cu informa ții care nu pot fi întotdeauna/complet

verificate – pentru a demonstra c ă numai un efort consecvent și constant poate duce
cu adevărat la o serie de analize pertinente în domeniul management ului serviciilor
publice. De asemenea, IPP va milita pentru reformarea sistemului actual de monitorizare și control al performan ței în furnizarea serviciilor publice, sus ținând
nevoia unei reordon ări instituț ionale, precum și al instituirii unor mecanisme de
atragere direct ă a răspunderii în raport cu modul în care sunt administrate serviciile
publice.

10

11 3.
Metodologia de cercetare

Studiul de fa ță se bazeaz ă pe o metodologie complex ă de cercetare ce include
metode și tehnici complementare de colectar e de date, respectiv de procesare și
interpretare calitativ ă a rezultatelor statistice. Conclu ziile studiului se doresc a viza
atât aspecte cantitative cât și calitative ale (ne)performan ței serviciilor comunitare de
utilități publice la nivel naț ional.

În ce prive ște colectarea de date , principalul instrument ut ilizat a fost legea liberului
acces la informa ții de interes public, legea nr. 544/2001, în temeiul c ăreia IPP a
solicitat celor 41 de prim ării de municipii re ședință de jude ț din ț ară precum și
Primăriei Municipiului Bucure ști și Primăriilor Sectoarelor din Capital ă furnizarea
anumitor informa ții statistice și financiare referitoare la func ționarea și organizarea
serviciilor publice locale, dup ă cum urmeaz ă:

• în prima etap ă (mai – iunie 2009) au fost cole ctate datele privind serviciul
de apă și canalizare, serviciu l de salubrizare, serviciul de termoficare,
serviciul de parcuri și spații verzi, serviciul de taxe și impozite;
• în cea de-a doua etap ă (iulie – august 2009) ne-au fost furnizate
informațiile privind serviciul de iluminat public, serviciul de administrare a
rețelei de str ăzi, serviciul de Poli ție Comunitar ă, serviciul de transport
public local de persoane.
Solicitările de informa ții de interes public, organizate sub form ă de chestionare
standardizate de evaluare a eficien ței serviciilor publice locale amintite au fost
transmise autorit ăților locale prin poșt ă cu confirmare de primire, astfel încât să
putem evita situa ția neplă cută în care o autoritate sau al ta poate invoca neprimirea
solicitării, ca pretext pentru nefurnizarea informa țiilor. Perioada pentru care au fost
solicitate informa ții de interes public a fost 1 ianuarie – 31 decembrie 2008, datele
aferente anilor 2004, 2005, 2006 și 2007 fiind deja colectat e de IPP în demersuri
similare organizate în anii trecu ți. Chestionarele aferente fiec ărui serviciu public local
au cuprins informa ții concrete la nivelul anului 2008 precum:

• existenț a unei strategii de dezvoltare și funcționare a fiec ărui serviciul dintre
cele analizate de la nivelul m unicipiului respectiv existenț a unui regulament de
organizare și funcționare a fiec ărui serviciului;
• în cazul serviciului de ap ă și canalizare : număr locuitori cu acces la re țeaua
de apă, numă r locuitori cu acces la re țeaua de canalizare, tariful apei potabil
e
furnizată consumatorilor casnici/agen ților economici, num ăr avarii înregistrate
la rețeaua de ap ă și canalizare, durata medie de interven ție în caz de avarie
la domeniul public, lungimea re țelei de alimentare cu ap ă cu o vechime mai
mare de 30 de ani etc.;
• în cazul serviciului de salubrizare : număr contracte încheiate pe categorii de
utilizatori, nivelul tarifului pentru serviciul de salubrizare la popula ție/agenți
economici, costul me diu de colectare a de șeurilor de pe domeniul public/din
gospodării, număr coșurilor de gunoi amplasate pe domeniul public, proiecte
derulate cu fondur i externe etc.;
• în cazul serviciului de termoficare: număr gospod ării racordate la re țeaua de
termoficare, costul gigacaloriei pentru agen ții economici, gradul de contorizare

12 al gospod ăriilor pentru furnizarea agentului termic, proiecte derulate cu
fonduri externe etc.;
• în cazul serviciului de administrare parcuri și spații verzi: num ăr total de
parcuri existente în localitate, suprafa ța totală a spaț iilor verzi aflate în
administrarea localit ății, costul mediu anual de între ținere a parcurilor, costul
mediu anual de între ținere a spa țiilor verzi, valoarea total ă a investi țiilor făcute
de serviciul de administrare parcuri și spații verzi într-un an, proiecte derulate
cu fonduri externe etc.;
• în cazul serviciului de iluminat public: lungimea totală a rețelei de str ăzi cu
iluminat public, costul mediu al iluminat ului public stradal/per intensitate
luminoas ă, numărul total al corpurilor de iluminat nefunc ționale, durata medie
a întreruperilor neprogramate constatate, num ărul total de sesiz ări privind
serviciul de iluminat public;
• în cazul serviciului public de administrare a re țelei de str ăzi: lungimea re țelei
de străzi modernizate, costul mediu al lucr ărilor de modernizare pe tipuri de
îmbrăcăminți, valoarea total ă a cheltuielilor anuale pentru lucr ări de
modernizare stră zi, numărul de locuri de parcare pe domeniul public;
• în cazul serviciului d e Poliție Comunitar ă: numărul de sanc țiuni aplicate de
serviciul de Poli ție Comunitar ă, valoarea total ă a amenzilor aplicate de
serviciul de Poliț ie Comunitar ă, numă r de posturi vacante;
• în cazul serviciului de transport public local de persoane: numărul de mijloace
de transport în comun, vechimea medie a parcului de mijloace de transport în
comun, num ărul de mijloace de transport noi achiziționate în perioada
monitorizat ă.
• în cazul indicatorilor financiari: număr total contribuabili – persoane
fizice/persoane juridice, la bugetul loca l, valoarea taxelor/ impozitelor datorate
la bugetul local de persoane fizice/agen ți economici, valoarea
taxelor/impozitelor colectat e de la persoane fizice/agen ți economici, valoarea
medie a impozitului anual pe cl ădiri la persoane fizice/persoane juridice, etc.

Pentru fiecare dintre serviciile men ționate, au fost solicitate și informaț ii privind
accesarea fondurilor externe pentru îmbun ătățirea calit ății respectivelor servicii,
autoritățile fiind rugate s ă menționeze proiectele accesate/implementate în ultimii 3
ani. Colectarea de date s-a dovedit a fi un proces anevoios mai ales datorit ă gestiunii
precare a datelor existente la nivelul autorităț ilor locale. În cea de-a doua etapă a
colectării, gradul de respons ivitate al autorit ăților s-a îmbun ătățit semnificativ (peste

80% dintre autorit ăți au furnizat ră spunsurile complete în compara ție cu doar 70% în
prima etap ă) și chiar modalitatea de organizare, re spectiv transmitere a datelor, a
fost una mult mai disciplinat ă. Nu de puț ine ori îns ă, reprezentantul IPP a fost nevoit
să contacteze persoana responsabil ă cu aplicarea legii nr. 544/2001 din respectivele
instituții pentru a solicita transmiterea informa țiilor (termenul legal de 10 zile,
respectiv 30 de zile fiind de multe ori dep ășit) sau chiar pentru a solicita clarific ări în
legătură cu valoarea datelor fu rnizate, unele inadverten țe în acest sens fiind
evidente prin compara ția cu informa țiile furnizate în anii trecu ți. În unele situa ții a fost
necesară contactarea pe rând, a tuturor res ponsabililor de comuni carea datelor din
fiecare serviciu analizat, lucru care a ilustrat și coordonarea insuficient ă între
serviciile/direc țiile primă riilor. În prima etap ă a colect ării au existat 5 autorit ăți
municipale, anume Prim ăria Municipiului Drobeta Turnu Severin, Prim ăria

13 Municipiului Târgu Mure ș precum și Prim ăriile Sectoarelor 3, 5 și 6 din Municipiul
București, care au refuzat s ă ne ofere informa țiile chiar dup ă un șir îndelungat de
insistențe motiv pentru care, potrivit practicii cu rente, Institutul a intentat procese
împotriva acestora (mai multe detalii privind transparen ța instituțiilor pute ți regăsi în
Capitolul 4 al studiului de fa ță), conform prevederilor din legea invocat ă anterior.

Ulterior colect ării datelor, la nivelul IPP, a fost completat ă baza de date cu indicatori
aferenți fiecărui serviciu, aceasta acoperind în prezent perioada 2004 – 2008. Baza
de date con ține chei de verificare a informa țiilor care, pe cât posibil, au rolul de a
elimina eventualele inadverten țe datorate informa țiilor furnizate în mod eronat de
către autorit ăți. Nu în ultimul rând, pentru o alt ă verificare a datelor, s-a apelat la
informațiile din domeniu, de ținute de Institutul Na țional de Statistic ă prin publica țiile
și buletinele periodice pe care le ofer ă celor interesa ți. Tot în acela și sens, s-au
consultat lucră ri de specialitate și alte studii de profil, acestea îmbog ățind biblioteca
cu lucră ri de specialitate a Institutului.
Pe baza datelor ca ntitative culese și folosindu-ne, pentru comparabilitate, de
analizele similare lans
ate în anii trecu ți, IPP a calculat pentru fi ecare dintre serviciile
analizate un minim de 2 indicatori (num ărul indicatorilor per fiecare tip de serviciu
variază în func ție de gradul de completitudi ne al datelor furnizate și de volumul
datelor colectate). În aceast ă etapă , input-ul exper ților implicaț i în proiect a fost
foarte important. Toți acești indicatori au fost reprezentan ți grafic în studiu pentru a u șura lectura.
Acolo unde a fost posibil, graficele urmă resc dinamica evolu ției în timp pe ultimii 2
ani la nivelul respectivului indicator. Exist ă de asemenea și situa ții în care au fost
introduse în grafic autorit ăți care nu au furnizat datele de la un an la altul, pentru
comparabilitate și numai în contextul în care a fost relevant s ă procedă m astfel.
Cazurile excep ționale au reclamat și acestea o aten ție deosebit ă: spre exemplu, în
ceea ce prive ște analiza indicatorilor aferen ți serviciului de ap ă și canalizare, a fost
exclusă Primăria Municipiului Bra șov, datorit ă faptului c ă serviciul respectiv este
administrat de c ătre Consiliul Jude țean. De asemenea, pentru indicatorii aferen ți
seriviciului de te rmoficare, exist ă particularit ăți care, aparent, genereaz ă situații
imposib
ile. Anume volumu l de energie produs ă într-un an este mult mai mic decât
cel al energiei facturate în respectivul an, explica ția în acest sens constituind-o
datoriile istorice. Am încercat, în m ăsura posibilit ăților, ca toate aceste cazuri
excepț ionale s ă le tratăm distinct în Capitolul care prezint ă starea actuală a
serviciilor, sub rezerva corectit udinii datelor comunicate de autorit ăți.
Nu în cele din urm ă, articolele de pres ă în domeniul serviciilor publice locale au
reprezentat, pentru autorii acestui studi u, un mijloc suplimentar de evaluare și
prognoză asupra evolu ției sau involu ției calității serviciilor de interes local oferite
cetățenilor (perioada de monitorizare fiind între mai și august 2009). Presa, în
special cea local ă, surprinde uneori anumite aspecte ale unui fenomen care nu sunt
neapărat vizibile la nivelul datelor statistice , motiv pentru care selectarea, cu titlu
orientativ, a anumitor informa ții dezbă tute în presa româneasc ă și pe fluxurile oficiale
de știri a fost considerat ă utilă pentru acest studiu.

14

15 4.
Transparen ța autorit ăților publice locale în gestionarea datelor privind
serviciile publice locale, Loredana Ercu ș, IPP

Este foarte dificil dac ă nu imposibil pentru beneficiarii serviciilor publice gestionate
de primăriile de municipii s ă evalueze performan ța acestor servicii și, eventual, să se
implice în vederea u nei mai bune administr ări a acestora, atâta vreme cât nu au
acces la informa ții minimale despre furnizarea lor, pe raza municipiului. Institutul
pentru Politici Publice militeaz ă pentru deprinderea, la nivelul administra ției publice,
a unor practici de lucru bazate pe transparen ță și permanent ă comunicare cu
publicul, în toate domeniile în care sunt gestionate serviciile de interes comunitar.

În analiza performan ței serviciilor publice locale, nu puteam om ite câteva considera ții
cu privire la gradul de transparen ță al autorit ăților publice locale ce au reprezentat
subiectul cercet ării de față. În acest scop, instrumentul utilizat a fost legea liberului
acces la informa ții de interes public, legea nr. 544/2001, lege ce a f ăcut totodat ă
posibilă și colectarea datelor privind gesti onarea serviciilor publice locale. Vom
prezenta în continuare unele observa ții privind conformitatea r ăspunsurilor prim ăriilor
de municipii la solicit ările de informa ții despre actualul stadiu al gestion ării serviciilor,
adresate în cursul aces tui an, individual, fiec ărei primării de municipiu re ședi nță de
județ. Acolo unde a fost cazul analiza s-a referit și la „comportamentul autorit ăților
locale” din ultimii ani, marcând tare în comunicarea de informa ții confirmate cu
ocazia acestui studiu. Reamintim c ă analize de genul de față au fost realizate de
IPP, anual, începând cu 2005.

Respectarea termenului legal de transmitere a informa țiilor
Așa cum precizam în Capitolul dedicat Metodologiei, celor 41 de prim ării de municipii
reședință de județ din țară precum și Prim ăriei Municipiului Bucure ști și primăriilor de
sector, Institutul pentru Politic i Publice le-a adresat solicit ări individuale de informa ții
de interes public, în baza legii nr. 544/2001, pentru a ob ține o serie de date
statistice și financiare referitoare la serv iciile publice locale deja men ționate în acest
studiu. În acest sens, furnizarea informa țiilor solicitate în termenul legal (10 zile,
respectiv 30 de zile, conform legii) cons tituie un prim aspect al gradului de
transparen ță la nivelul autorit ăților/institu țiilor publice locale din România. Reamintim
faptul că Institutul a solicitat în dou ă etape prim ăriilor municipiilor re ședință de județ
informații despre servicii, în prima etap ă privind 5 asemenea servicii gestionate de
către primării (direct s
au prin delegare), ia r în a doua privin d 4. Cele dou ă seturi de
chestionare au fost transmise în lunile aprilie și iulie 2009, iar informa țiile au fost
prelucrate în intervalul mai – august 2009. Termenul legal de 10 zile de comunicare a informaț iilor publice a fost respectat în
prima etap ă de colectare de date doar de c ătre 2 prim ării de municipii re ședință de
județ, anume Prim ăria Municipiului Târgovi ște și Primăria Municipiului Târgu Jiu,
spre deosebire de cea de-a doua etap ă, în care num ărul răspunsurilor primite în
termenul de 10 zile, a fost se mnificativ mai mare – Prim ăriile Municipiilor Baia Mare,
Brașov, Drobeta Turnu Severin, Pite ști, Sfântu Gheorghe, Slatina, Târgu Mure ș,
Primăria Sectorului 6 din Municipiul Bucure ști. Deși legea prevede faptul c ă, în cazul
în care autoritatea nu poate r ăspunde cererii în termen de 10 zile, datorit ă volumului
mare de informa ții solicitate sau, corelativ, efortului de prelucrare, aceasta are

16 obligația de a informa solicitantul asupra prelungirii termenului de comunicare a
răspunsului cu pân ă la 30 de zile, acest lucru nu s- a întâmplat în toate cazurile
pentru chestionarele transmise de IPP.
Și din experien țele anterioare și, din p ăcate, și cu ocazia prezentului studiu, am
remarcat faptul că primăriile municipiilor din Ro mânia au adoptat o practic ă
ineficient ă de comunicare a informaț iilor de interes public. Cele mai multe se
prevaleaz ă de posibilitatea prelungirii term enului de comunicare a informaț iilor de
interes public chiar dac ă nu întotdeauna se justific ă amânarea difuz ării informaț iilor.
Sunt prim ării la care aceast ă practică a devenit o obi șnuință, ca și când ar încerca
mai degrab ă ar căuta orice pretext să comunice datele cât mai târziu sau deloc. F ără
a identifica o rela ție direct ă între practica explicat ă anterior și comportamentul
reprezentan ților unor prim ării la solicitarea IPP privi nd serviciile publice locale,
prezentăm în continuare lista autorit ăților care nu au anun țat faptul c ă au nevoie de
30 de zile pentru comunicarea r ăspunsului la solicitare. Es te vorba despre, în prima
etapă de colectare, Prim ăriile Municip
iilor Baia Mare, Bistri ța, Brașov, Buz ău,
Călărași, Constanț a, Deva, Gala ți, Oradea, Pite ști, Piatra Neam ț, Râmnicu Vâlcea,
Suceava, Timi șoara, Tulcea, respectiv de Prim ăria Sectorului 4 din Capital ă.
Unele autorit ăți, cum ar fi: Prim ăria Municipiului Alba Iulia, Prim ăria Municipiului
Botoșani, Prim ăria Municipiului Re șița, Primăria Municipiului Gala ți, Primăria
Municipiului Piatra Neam ț, Primăria Municipiului Satu Mare, Prim ăria Municipiului
Râmnicu Vâlcea, Prim ăria Municipiului Vaslui, Prim ăria Sectorului 4, au transmis
informațiile solicitate cu o întârziere considerabil ă, peste limita de 30 de zile. La
nivelul celei de-a doua etape, unele dintre acestea au c ăutat să ofere informaț ii cu
privire la noile servicii în leg ătură cu care s-au cerut date, într-un termen mai scurt de
30 de zile. Este cazul Prim ăriilor Municipiilor Pite ști, Bistri ța, Brașov, Gala ți, Baia
Mare, Timi șoara. În unele dintre aceste cazuri au fost necesare insisten țe telefonice
din partea reprezent antului IPP pentru primirea infor
mațiilor. O serie de autorit ăți
însă au continuat s ă nu respecte termenul legal de 30 de zile nici în cea de-a doua
etapă de colectare. Ne referim la Prim ăriile Municipiilor Alba Iulia, Gala ți, Râmnicu
Vâlcea dar și la Prim ăriile Municipiilor Br ăila și Timișoara.
Problema conformit ății cu obliga țiile legale reprezint ă o provocare pentru autorit ățile
administraț iei publice în general. Administraț ia trebuie s ă fie un exemplu din acest
punct de vedere și s ă trateze cu mai mare aten ție modul în care ea respect ă legea în
contextul aplic ării uneia cu un impact direct asupra cet ățenilor, cum este cazul legii
nr. 544/2001, legea privind accesul la informa țiile de interes public. Din p ăcate,
respectul pentru obliga țiile ce decurg din lege încă nu s-a cristalizat uniform în
România, multe dintre autorit ățile locale tratând responsabilit ățile legale drept o
opțiune ce se respect ă conjunctural, func ție de o multitudine de factori (timp,
stimulente financiare, sprijin din partea conducerii etc.).

Modalitatea de furnizare a informaț iilor

De cele mai multe ori, comunicarea electronic ă are avantajul redu cerii perioadei de
timp necesare transferului de informa ții de la autoritatea local ă către solicitan
t, lucru
ce faciliteaz ă, cel pu țin în cazul Institutului pentru Politici Publice,
analiza/interpretarea datelor, respectiv final izarea studiilor întreprinse. Reamintim c ă

17 IPP este implicat în mod constant în analiza performan ței autorităț ilor publice de la
nivelul întregii țări, folosind de fiecare dat ă un volum de date considerabil.

Referitor la modalitatea de furnizare a informa țiilor solicitate, majoritatea prim ăriilor
reședință de jude ț nu au deprins utilizarea mijloacel or electronice de stocare și
comunicare a datelor financiare/statistic e. Când folosesc comunicarea electronic ă,
angajaț ii primăriilor expediaz ă informațiile solicitate în etape, de la adrese de email
personale (majoritatea yahoo), nefolosind resursele oficiale ale autorit ății publice în
acest sens. Tradiționala comunicare prin po ștă rămâne cea folosit ă la scară largă (numai 10
autorități locale ne-au transmis în format electr onic datele solicitat e, în prima etap ă
de colectare, în cea de-a doua num ărul acestora s-a redus la 6), de unde și efortul
apreciabil de a reintroduce toat e datele în format electronic pe care IPP îl face de
fiecare dat ă când întreprinde o astsfel de analiz ă. În raport cu anumite ambiguit ăți în
ansamblul datelor comunicate, respectiv în vederea analiz ării corespunz ătoare a
acestora, este preferabil ă comunicarea oficială prin po ștă, aceasta fiind singura
recunoscut ă ca probă indubitabilă în cazul contest ării unor rezultate din raportul fina
l
dat publicit ății, de către autorit ăți.

Managementul datelor în interiorul institu țiilor publice locale

Modul de organizare a datelor la nivelul autorit ăților locale are un impact semnificativ
asupra mecanismului de comu nicare dintre solicitant și autoritatea chestionat ă.
Experienț a IPP în colectarea de date eviden țiază faptul că, cu cât informa țiile sunt
mai bine organizate în interiorul institu ției, cu atât r ăspunsul transmis solicitantului
este mai complet, satisfă cător și inteligibil.

În ce prive ște analiza de fa ță, se poate remarca faptul că în cea de-a doua etap ă de
colectare de informaț ii, gradul de respons ivitate al autorit ăților locale a fost
semnificativ mai mare și de asemenea, modul de organi zare, de management al
datelor a fost în mod evident mai satisf ăcător, confruntându-ne mai pu țin cu situaț ii
în care să primim informa ții incomplete, r ăspunsuri divizate în e-
mailuri/coresponden țe succesive de la aceea și institu ție, dar de la cu totul alte
persoane și de pe o zi pe alta.
Ca urmare a concesion ării anumitor servicii sau a deleg ării responsabilit ății de
gestionare a acestora unor operatori priva ți, unele autor
ități publice locale consider ă,
în mod eronat, c ă sunt absolvite de r ăspunderea de a de ține constant informa ții
legate de gestionarea în practic ă a respectivului serviciu. De altfel, am putut observa
în urma acestei perioade ample de colectare de date, c ă eficienț a comunic ării între
autoritatea public ă și solicitantul de informa ții se reduce pe m ăsură ce serviciul
public local avut în vedere se încadreaz ă în categoria celor delegate spre gestionare
unor operatori priva ți.
Cu toate acestea, analizarea dat elor primite de la toate prim ăriile de municipii din
România au ar ătat faptul c ă cele mai incomplete informa ții au fost cele referitoare la
serviciul public de administrare a re țelei de str ăzi, serviciu administrat în mod direct
de către autoritatea locală . La polul opus, cele mai complete informa ții au venit în

18 legătură cu serviciul de alimentare cu ap ă și canalizare, serviciu aflat în gestiune
delegată în majoritatea municipiilor re ședință de județ.

Demn de men ționat, în ce prive ște serviciul de ap ă și canalizare, este faptul c ă
Primăria Municipiului Bistriț a este singura care nu ne-a ofer it în mod explicit datele
solicitate justificând c ă „la nivelul Municipiului Bistriț a, aceast ă activitate nu e
gestionat ă de instituț ia noastră ci de S.C. AQUA BIS S.A.”. Prim ăria recunoa ște
practic că nu deț ine informa ții în legătură cu un serviciu de utilitate public ă, cum este
cel de alimentare cu ap ă, ceea ce în opinia noastr ă, este foarte grav. O situa ție
excepț ională este cazul Municipiului Bra șov în care serviciul de ap ă și canalizare se
află în administrarea Consiliului Jude țean Brașov – de aceea Prim ăria nu a putut
furniza informa țiile solicitate prin Chestionar (solicitarea de informa ții).
În plus, referitor la serv iciul de termoficare, merit ă să menționăm faptul c ă
următoarele Prim ării ale Municipiilor: Bistri ța, Sfântu Gheorghe, Slatina, Satu Mare și
Târgu Jiu ne comunic ă faptul că , prin Hotă râre de Consiliu, s
-a decis „încetarea
producerii, furniz ării și distribuirii energiei termice în sistem centralizat”, motiv pentru
care nu ne pot furniza dat ele solicitate. Alte prim ării însă, aflate în aceea și situație,
reușiseră acest lucru.
Nu putem încheia f ără a puncta faptul c ă o bună comunicare între autoritatea public ă
locală și IPP, în cadrul demersului ac estuia de a analiza performan ța furnizării
serviciilor publice, precum și o preocupare considerabil ă pentru
calitatea/performanț a serviciului public oferit comunit ății au fost evidente în cazul
unor prim ării care, pe lâng ă informa țiile solicitate, ne-au furnizat și documente
suplimentare (strateg ii de dezvoltare local ă, indicatorii de performan ță vizați pentru
respectivul serviciu). Este cazul Prim ăriilor Municipiilor Craiova, Gala ți, Slatina, Satu
Mare, Suceava, Tulcea.
Apărarea dreptului de acces liber la informa țiile de
interes public

Cele dou ă mecanisme pe care orice solicitant de informa ții de interes public le are la
îndemân ă pentru ap ărarea dreptului la informare în cazul în care acesta i-a fost
încălcat sunt reclamaț ia administrativ ă, respectiv acționarea în contencios
administrativ a autorit ății în cauz ă. Institutul are o vast ă experiență în utilizarea celui
de-al doilea mecanism, putând afirma c ă rata de succes a acestuia este semnificativ
mai mare decât în cazul utiliz ării procedurii reclama ției administrative, care comport ă
uneori efecte adverse celor a șteptate.

Din păcate, în contextul cercet ării de față, Institutul a fost nevoit să acționeze în
instanță acele autorit ăți locale care ne-au refuzat accesul la informa ții de interes
public în prima etap ă de colectare a datelor, anume Prim ăriile Municipiilor Drobeta
Turnu Severin și Târgu Mure ș, precum și cele ale Sectoarelor 3, 5 și 6 din Municipiul
București. După primul termen de judecat ă, numai Prim ăria Sectorului 6 a transmis
informațiile complete c ătre Institut. Surprinz ător a fost faptul c ă 3 dintre acestea și-a u
reconsiderat complet pozi ția în cea de-a doua etap ă a colect ării datelor, furnizându-
ne informa țiile solicitate în termen de 10 zile. Este cazul Prim ăriilor Municipiilor
Drobeta Turnu Severin și Târgu Mure ș precum și celei a Sectorului 6. În cea de-a
doua etap ă de colectare, singur a autoritate local ă care nu ne-a furnizat nicio

19 informație privind serviciile publice locale vizate în solicitarea IPP a fost Prim ăria
Sectorului 5, împotriva c ăreia fusese deja deschis proces în instan ță.

Evoluția în timp a practicilor transparen ței autorit ăților publice locale

Experienț e în care accesul publicului și implicit al Institutului pentru Politici Publice
(IPP) la informa ții privind serviciile publice se dovede ște dificil sunt, din p ăcate, înc ă
destul de dese. Sper ăm în corectarea unor deficien țe de management intern al
datelor – principala problem ă pe care o identific ăm la acest moment în România – și
de aceea vedem necesar ă o retrospectiv ă a practicilor de comunicare a datelor
publice de c ătre primăriile de municipii.

Din perspectiva unui indice al transparen ței, reprezentat de num ărul autorit ăților
municipale ac ționate în instan ță pentru că nu au furnizat nici în termenul maxim
prevăzut de lege datele solicitate cu pr ivire la gestionarea serviciilor publice,
remarcăm o îmbună tățire în 2009 fa ță de 2008. În 2008 IPP a fost nevoit s ă cheme
în instanță 10 institu ții – Prim ăriile Municipiilor Alexandria, Bac ău, Brașov, C ălărași,
Drobeta Turnu Severin, Miercur ea -Ciuc, Sibiu, Târgu Mure ș și c
ele ale Sectoarelor
5 și 6 pentru refuzul de a comunica informa ții publice despre gestionarea serviciilor
la nivelul perioadei 2004 -2007. Un an mai târziu, în 2009, numai 5 autorit ăți publice
locale au refuzat s ă ne ofere acelea și categorii de informa ții, aferente anului 2008.
Din păcate, așa cum se poate constata, sunt o serie de autorit ăți locale care
„recidiveaz ă” în materia netransparen ței – de departe, cel mai elocvent exemplu fiind
cel al Prim ăriei Sectorului 5, urmat ă de Prim ăria Municipiului Dr obeta Turnu Severin
și cea din Târgu Mure ș.

Nu în cele din urm ă, în ce prive ște calitatea informa țiilor, organizarea efectiv ă a
datelor privind gestion area serviciilor, din pă cate remarc ăm un regres în modul de
comunicare a acestora în 2009 (pentru numai un an în urm ă, anume pentru 2008)
față de cel din 2008 (când prim ăriilor li s-au solicitat informaț ii despre serviciile
gestionate la nivelul anilor 2004, 2005, 2006 și 2007). Regret ăm să constatăm faptul
că au fost necesare solicit ări de lămuriri ale unor valori eronat incluse în statistici sau
apeluri pentru completarea datelor insu ficient detaliate pentru ca o persoan ă din
afara institu ției să înțeleagă, ceea de denot ă faptul că primăriile de municipii din
păcate nu percep obliga ția d
e informa cet ățenii despre gestionarea serviciilor
comunitare ca pe o responsabilitate obligator ie în calitate de administrator public ci
ca pe o corvoad ă, un hatâr pe care îl fac unor organiza ții insistente cum este cazul
IPP.
Încheiem prin a ne asigura cititorii c ă Institutul va evalua în continuare transparen ța
cu care autorit ățile publice locale î și desfăș oară activitatea, în general, și
gestioneaz ă serviciile publice locale, în particular, subiectul r ămânând unul de
actualitate ce merit ă cuprins în cercet ări și dezbateri viitoare la nivel local și național.

20

21 5.
Instituții și reglementă ri în ce prive ște funcț ionarea serviciilor municipale în
România și în regiune, Victor Giosan, Expert
Condiții conceptuale pentru stabilirea indicatorilor în managementul public

Evoluțiile din ultimii 20 de ani în managementul public au generalizat orientarea c ătre
performan ță și spre ob ținerea de rezultate m ăsurabile. Exist ă astăzi în
managementul modern al administra ției un set complex de instrumente, metode și
tehnici prin care orientarea c ătre performan ță nu este o simpl ă lozincă, ci cadrul
principal în care se fundamenteaz ă deciziile, sunt implementate și apoi se m ăsoară
rezultatele ob ținute și distanța față de cele preconizate.

În managementul modern al administraț iei, interven țiile publice coerente poart ă
numele de politici pub lice, care sunt seturi coerente de activit ăți ce-și propun s ă
rezolve probleme prioritare, prin asumarea atingerii unor obiective și producerea
unor rezultate/efecte cu resurse materiale și financiare bine definit e. Este foarte clar
că acest model managerial este derivat oarecum din m anagementul companiilor
private, prin accentul pe ca re-l pune pe rezolvarea pragmatic ă a problemelor și
atingerea anumitor obiective în condi țiile utilizării unor resurse limitate.
În cadrul m
odelului larg oferit administra ției publice de abordarea, prin politici publice
și management orientat c ătre rezultate, monitorizarea și evaluarea sunt 2 etape
esențiale de m ăsurare și analiză a rezultatelor ob ținute față de rezultatele a șteptate.
În cadrul acestor procese se produce tranzi ția de la abordarea tradi țională bazată pe
control spre o abordare bazat ă pe colectarea de date și informaț ii în scopul m ăsurării
performan ței. Principalul scopul al activit ăților de monitorizare și evaluare este de a
utiliza date și informa ții relevante pentru a îmbun ătăți procesul de implementare a
unei politici sau, acolo unde e cazul, de a îmbun ătăți politica public ă, implicit la
nivelul serviciilor publice. Monitorizarea și evaluarea sunt procese corelate și interdependente. În contextul
ciclului politicilor publice, monitorizarea și evaluarea depind de etapele de
identificare, formulare a problemei și de cele ale alegerii cele i mai bune alternative.
Monitorizarea este procesul de colectare periodic ă și analiză a informa ției cu scopul
de a fundamenta procesul de luare a deciziei de c ătre cei abilitaț i, asigurând
transparen ța în luarea deciziei și furnizând o baz ă pentru viitoarele ac țiuni de
evaluare. În elaborar
ea evalu ărilor este necesar ă utilizarea informaț iilor relevante
colectate în urma activit ății de monitorizare. Pentru acurate țea datelor ob ținute în
urma procesului de monitorizare este necesar ă o colectare sistematic ă și atentă a
acestora. Modalitatea de colectare și corectitudinea datelor sunt importante în
condiț iile în care monitorizarea activează ca un sistem de avertizare timpurie și
adesea puncteaz ă probleme sau domenii care au nevoie de evaluare aprofundat ă
sau/și urgent, după caz.
Pentru a putea monitoriza implement area unei politici/unor servicii publice și pentru
a-i putea analiza performan ța în raport cu scopurile stabilite este nevoie de
elaborarea unui set de indi catori. Indicatorii trebuie stabili ți înainte sau în faza
incipientă de implementare a politicii în a șa fel încât s ă existe posibilitatea colect ării
datelor relevante și necesare pentru procesul de monitorizare. Sistemul de

22 monitorizare nu presupune neap ărat dezvoltarea unui set de indicatori diferit de cel
stabilit deja, ci poate presupune doar identificarea indicatorilor existen ți și utilizarea
lor în scopul ob ținerii unei imagini cât mai coerent e asupra rezultatelor politicii.

O problem ă esenț ială care apare în timpul formulă rii politicii publice și care poate
avea un impact negativ inclusiv asupra def inirii sistemului de monitorizare și a setului
de indicatori este cea a existen ței unor deficien țe în definirea obiectivelor. Odat ă ce
s-a trecut la definirea obiec tivelor, a rezultatelor ac țiunii (output ) și a efectelor politicii
(outcome ), trebuie stabilit și sistemul de indicatori în func ție de care se vor desf ășura
activitățile de evaluare și monitorizare. Indicatorii pot fi:

• Cantitativi – exprimaț i în termeni numerici sau procentuali;
• Calitativi – pot m ăsura percep ția, pot ajuta la descrie rea comportamentelor.
Monitorizarea și evaluarea sunt activit ăți care se diferen țiază de cele ale controlului
clasic. Evaluarea și monitorizarea, pe baza indicatorilor de performan ță utilizaț i, au
rolul de oferi informa ții despre modul în care se implementeaz ă o politic ă și despre
rezultatele pe care le are ac easta. Stabilirea unor obiective și rezultate/efecte clare,
concrete și măsurabile ajut ă la stabilirea u
nor indicatori de performan ță ușor de
măsurat.
Caracteristici ale indicatorilor

În momentul stabilirii indicatorilor trebuie ț inut cont de claritatea și univocitatea
legăturilor dintre indicatori și scopul, obiectivele, rezultatele sau liniile directoare ale
politicii publice. De asem enea, atunci când se stabile ște sistemul de indicatori
trebuie avut ă în vedere specificitatea indicatorilor selecta ți (aceștia trebuie s ă se
potriveasc ă cu scopul pentru care au fost elabora ți), reprezentativit atea indicatorilor
în raport cu elementele polit icii ce trebuie monitorizat ă și concordan ța sistemului de
indicatori cu priorit ățile stabilite. Pentru a putea fi utilizaț i în procesele de
monitorizare și evaluare, indicatorii trebuie s ă fie relevanț i, utili, durabili și verificabili .
Relevanța indicatorilor ț ine de capacitatea acestora de a m ăsura cât mai exhaustiv
cu putință rezultatele progr amate; utilitatea ține de posibilitatea de a fi furniza ți la
intervale regulate și de a fi utilizabili de c ătre autorit ățile publice; durabilitatea const ă
în existenț a posibilit ății de folosire a indicatorilor pe termen lung și cu costuri minime,
iar verificabilitatea țin
e de posibilitatea controlului calit ății și coeren ței datelor de
intrare și a celor de ieș ire, în procesul calcul ării indicatorilor.
Caracteristicile principale ale indi catorilor pot fi rezumate astfel:

1. Măsurabilitate – indicatorii trebuie exprima ți într-o form ă care să poată fi
măsurată. Chiar dac ă indicatorii sunt ca litativi, ei trebui s ă fie elabora ți într-o
formă măsurabilă;
2. Validitate/Disponibilitate – trebuie să fi accesibili fie în raport cu scopurile pe
care le m ăsoară, fie în raport cu timpul dis ponibil pentru realizarea anumitor
obiective;
3. Realism – indicatorii trebuie stabili ți într-un mod realist, în strâns ă legătură cu
modul de formulare al obiectivelor. Nu trebuie stabilite ob iective complexe,

23 vagi, exprimate într-o form ă metaforică pentru c ă acestea pot deveni
nemăsurabile;
4. Planificarea în timp – la fel ca fiecare obiectiv sau rezultat, fiecare indicator
trebuie s ă aibă o planificare în timp, durat ă, perioad ă;
5. Claritate – indicatorii trebuie sa fie defini ți clar, interpretarea lor s ă fie simpl ă,
cu posibilitatea de a ar ăta tendinț e de evolu ție (cresc ător, descresc ător,
constant);
6. Fiabilitate/ Precizie – mă surarea indicatorilor, datele folosite, trebuie s ă fie de
încredere.

De asemenea, indicatorii trebuie să îndeplineasc ă urmă toarele condiț ii/cerinț e:
a) Să fie corespunză tori/ potrivi ți politicii/ strategiei;
b) Să fie clari din punct de vedere analitic;
c) Datele necesare pentru m ăsurare să fie accesibile/simple/inteligibile/verificabile .
Principalele tipuri de indicatori
Indicatorii de baz ă sunt folosi ți pentru compararea rezultatel or/efectelor unor politici
publice similare. Aceștia sunt indicatori u șor de m ăsurat și monitorizat pe perioade
mai lungi de timp. Indicatorii de baz ă reflectă prioritățile stabilite și furnizea
ză
informații referitoare la consecin țele directe și indirecte ale unei anumite politici
publice. În practica din România exist ă două tipuri principale de indicatori de baz ă,
indicatorii administrativi și indicatorii de performan ță:

• Indicatorii administrativ prezint ă acțiunea guvernamental ă într-un mod
administrativ și managerial, precum și capacitatea de planifica re, de utilizare a
resursele disponibile pentru atingerea obiectivelor.
• Indicatorii de performan ță: sunt formula ți pentru a evalua im pactul real al
politicii publice la nivel economic, po litic, social, al mediului înconjur ător.
Indicatorii specifici pot fi utiliza ți în funcție de sectorul în care se formuleaz ă
politica public ă. Pentru a se putea m ăsura atingerea rezultatelor implement ării
politicilor publice sau a planu lui strategic al institu ției este necesar ă stabilirea
indicatorilor de performan ță. Indicatorii de performanță măsoară raportul
dintre obiective și rezultate în cadrul unui sistem de monitorizare și evaluare
bazat pe rezultate și efecte/impact, în vreme ce indicatorii administrativi
măsoară resursele și activitățile autorit ății publice. Indicatorii de performan ță
sunt utili atât at unci c
ând se evalueaz ă rezultatele politicii – efectele politicilor –
cât și atunci când se evalueaz ă impactul acestora – efectele pe termen lung
ale politicii și modul în care au fost atinse obiectivele propuse ini țial. Indicatorii
de performan ță pot fi generali sau specifici .

Indicatorii generali de performan ță sunt acei indicatori de care trebuie s ă se ț ină
seama ori de câte ori se monitorizeaz ă și evalueaz ă o politic ă publică. Principalii
indicatori generali de performan ță sunt:

1) Indicatorii referitori la resurse și activit ăți (indicatorii de input) – reprezint ă
totalitatea resurselor alocate la fiecare nive l al politicii publice. Rolul acestui tip
de indicatori este de a oferi informa ții despre resursele (umane, materiale,
financiare) disponibile. Monitorizarea in dicatorilor de resurse este necesar ă

24 pentru a putea avea o im agine asupra situa ției cantității de resurse în fiecare
fază a politicii.
2) Indicatorii de rezult ate (indicatori de output) – reprezintă indicatori lega ți de
activitățile întreprinse și măsoară rezultatele directe ale acestora. Indicatorii
de rezultate (output) sunt m ăsurați în unități monetare sau fizice;
3) Indicatorii de efecte (indicatori de outcome) sunt legaț i de efectele directe ale
politicilor publice. Furnizeaz ă informa ții despre schimb ările din
comportamentul, capacitatea sau performan ța beneficiarilor direc ți ai
acestora. Ace ști indicatori pot fi de natur ă fizică (reducerea timpilor de
călătorie, num ărul de accidente pe șosele) sau pot fi economici / financiari
(scăderea costurilor de transport).
4) Indicatorii de impact se referă la consecin țele politicii publice dincolo de
efectele asupra beneficiarilor direc ți. Există două tipuri de definire a
conceptului de impact. Impactu l specific care apare dup ă o perioad ă de timp,
dar care este direct legat de ac țiunile întreprinse, și impactul general care
reprezint ă un efect pe termen lung ce afecteaz ă o parte semnificativ ă a
populaț iei.

Indicatori s
pecifici de performan ță sunt indicatori a c ăror aplicare difer ă de la o
politică la alta și de la un sector la altul. Principale le tipuri de indicatori specifici de
performan ți pot fi incluse în urm ătoarele categorii: indi catori macroeconomici și
indicatori analitici.

1) Indicatorii macroeconomici sunt acei indicatori prin intermediul c ărora se
măsoară efectele unei politici asup ra ansamblului economiei na ționale. Acest
tip de indicatori sunt necesari pentru analizarea modului în care o anumit ă
politică publică poate influen ța ansamblul politicilor macroeconomice sau a
modului în care poate modifica situa ția macroeconomic ă.
2) Indicatorii analitici sunt acei indicatori care m ăsoară relația dintre aloc ările de
resurse, rezultatele propuse și alocările de resurse și rezultatele ob ținute.
Acest tip de indicatori se utilizeaz ă pentru determinarea modului în care se
obțin cele mai bune rezultate cu cele mai pu ține resurse – indicatorii analitici
sunt folosi ți pentru determinarea eficacit ății acțiunii guvernamentale.
Principalele categorii de indicatori analitici sunt: indicatorii economici,
indicatorii de eficien ță -indicatori de eficien ță a costurilor și productivit ății,
indic
atorii de eficacitate și indicatorii de calitate:

– Indicatorii economici măsoară utilizarea corect ă și eficient ă a resurselor
alocate. Acest tip de indicatori se utilizeaz ă doar pentru m ăsurarea
cantităților de resurse alocate pentru o politic ă. Totuși, în unele cazuri
îmbună tățirea indicatorilor econo mici poate atrage dup ă sine scăderea
calității bunurilor și serviciilor produse prin aceea c ă nu întotdeauna
scăderea cantit ății de resurse alocate conduce spre eficien ță.
– Indicatorii de eficien ță măsoară relațiile dintre rezultatele ob ținute și
resursele alocate pentru ob ținerea lor. Indicatorii de eficien ță au în
vedere atât costurile, cât și productivitatea necesar ă obținerii rezultatului.
– Indicatori de eficacitate măsoară gradul în care institu ția publică a reușit,
prin rezultatele politicilor sale, s ă își atingă obiectivele st abilite,
răspunzând la principalele provoc ări impuse de societate și la nevoile

25 cetățenilor. Indicatorii de eficac itate permit analizarea rela ției dintre
rezultatele politicilor pub lice, scopurile politicilor și nevoile cet ățenilor.
– Indicatori de calitate măsoară calitatea serviciilor, fiind un tip de
evaluare/apreciere care descrie serviciile furnizate c ătre cetățeni și
instituții din punctul de vedere al rapidit ății, disponibilit ății, ratei,
continuității, cantității și al satisfac ției clienților. Acest tip de indicatori
măsoară calitatea produselor și a serviciilor în comparaț ie cu
standardele de calitate stab ilite. Aceasta înseamn ă că standardele
pentru servicii trebuie stabilite și aprobate dinainte, în vederea realiz ării
unor mă surători adecvate.

Închei aceast ă prezentare a conceptelor folosite în proiectul de fa ță apreciind c ă, din
punctul meu de vedere, indicatorii pe care Institutul pentru Politici Publice i-a dezvoltat de-a lungul mai multor ani, referito ri la principalele servicii furnizate de
administraț ia public ă locală româneasc ă (apă potabilă și epurare; central heating;
salubrizare; spa ții verzi, etc.) se încadreaz ă în mai multe grupe de categorii.
În primul rând o parte din indic
atorii dezvolta ți pentru fiecare dintre serviciile publice
amintite sunt indicatori de resurse : lungimea total ă a rețelei de ap ă/canalizare,
număr de coșuri de gunoi amplasate pe domeniul public, lungimea re țelei de
termoficare, etc.). În al doilea rând este vorba de indicatori de output : cantitate de
apă potabilă produsă sau vândut ă, volum de ape uzate prelucrate, volum de șeuri
colectate, num ăr de clien ți, valoarea facturilor emise, suprafaț a spaț iilor verzi/parcuri,
număr de copaci planta ți). În al treilea rând sunt indicatori de efecte (timp de
furnizare a apei potabile în localitate, consumul mediu de ap ă potabil ă
facturată/persoan ă/zi, durata medie de interven ție în caz de avarie la domeniul
public, num ăr de colect ări ale de șeurilor pe s ăptămână, grad de contorizare). În al
patrulea rând sunt indicatori de eficiență (costuri și prețuri ale serviciil or oferite).
În nici unul dintre cazuri nu avem indicatori de impact, dar acest lucru este absolut
normal din cel pu țin 2 motive: în primul rând este nevoie de o baz ă de date
complexă, compus ă în special din indicatori de tipul celor aminti ți mai sus, pentru ca
apoi să fie construi ți și calcu
lați indicatori de impact. În al doilea rând indicatorii de
impact sunt foarte complecși și dificil de stabilit, fiind în mare m ăsură indicatori
calitativi. Este dificil de determinat contribu ția unui indicator cantit ativ în special în a
reflecta impactul real al unei politici sau în cazul unui serviciu public. Trebuie de asemenea subliniat c ă o bună parte din indicatorii dezvolta ți de IPP pot fi
cu succes folosi ți pentru construirea de standarde de diferite tipuri: standarde
structurale, standarde func ționale (sau de calitate). Aceast ă activitate este numai la
început și ea trebuie instituț ionalizată; nu este sarcina societ ății civile s ă impună
standarde/indicatori administra ției publice locale, ci ar trebui s ă participe la procesul
de monitorizare/evaluare cu o viziune independent ă și în numele consumatorilor.
Sarcina principal ă în a construi astfel de in strumente revine administra ției centrale,
ca parte integrant ă a sistemului global de fundam entare, coordonare, implementare,
monitorizare și evaluare a politicilor publice. În ceea ce prive ște acest proces în
condiț iile specifice de furnizare a serviciilo r publice într-un cadru descentralizat, se
pun câteva probleme speciale și destul de complexe, ce vor fi dezvoltate în
secțiunea urm ătoare.

26 Cadrul general de partajare a responsabilit ăților între administra ția public ă
centrală și cea local ă în ceea ce prive ște serviciile publice descentralizate

Modelul general de partajare a rolurilor între administraț ia centrală și cea local ă,
atunci când este vorba de func ții (responsabilit ăți) ce acoper ă bunuri publice (servicii
publice) care sunt descentralizate, fie c ă sunt de interes na țional (cum ar fi educaț ia,
sănătatea, serviciile de asisten ță socială, alte servicii din domeniul transportului,
agriculturii și dezvolt ării rurale) fie c ă sunt de interes preponderent local/regional, dar
care sunt elemente importante ce formeaz ă standardul de via ță a cetățeanului (ap ă
potabilă, canalizare și epurare ape uzate; salubritate colectarea și depozitarea
deșeurilor menajere; transport public local; furnizare agent termic și apă caldă) este
următorul.
Administra ția Public ă Centrală are următoarele responsabilit ăți principale, conform
legii:

a) Stabilirea politicilor na ționale în domeniu cu participarea autorit ățilo
r
administraț iei publice locale (stabilirea obiective lor, stabilirea alternativelor,
evaluarea ex-ante a impactului acestora , alegerea alternativei celei mai
eficiente/eficace, stabilirea ac țiunilor/activit ăților în vederea implement ării,
stabilirea indicatorilor de performan ță – rezultat/efect – ce trebuie monitoriza ți),
împreună cu alocarea resurselor necesare – planificarea bugetar ă pe termen
mediu;
b) Implementarea politicilor naț ionale în cazul func țiilor descentralizate, utilizând
instrumente indirecte precum: standarde minime, licen țiere, proceduri și
metodologii, sisteme de finan țare cu stimulente/penalit ăți adecvate atingerii
obiectivelor politicilor. St andardele minime pentru serv iciile publice de interes
național descentraliz ate sunt de dou ă feluri: cele structurale care se refer ă la
nivelul minim al resurselor alocate necesare furniz ării serviciului (input-uri):
active fixe, mobile și financiare, resurse umane pe tipuri -m ăsurate prin
indicatori de resurse; cele func ționale care se refer ă la nivelul minim al
rezultatelor directe (output-urilor) și al efectelor ce trebuie obț inute ca urmare
a utilizării resurselor alocate, m ăsurate prin indicatori de rezultate/efecte
pentru toate serviciile descentralizate;
c) Controlul și monitorizarea, inclusiv mijloace eficace de impunere și eventual
penalizare pentru (ne)respectarea standarde lor minime, atât structurale, cât și
funcționale;
d) Evaluarea ex-post a politicilor na ționale, inclusiv a procesului de
implementare de la nivel lo cal (a politicilor locale – în limita autonomiei).
Ad
ministrația Publică Locală are, la rândul ei, urm ătoarele responsabilit ăți:

a) Co-particip ă la fundamentarea politicilor naț ionale printr-un pr oces complex de
consultare, coordonare și chiar co-decizie;
b) Fundamenteaz ă și implementeaz ă politici locale specifice în cadrul na țional
stabilit;
c) Asigur ă managementul opera țional al serviciilor publice descentralizate – inclusiv
posibilitatea externaliz ării (furniz ării în regim privat), dac ă este prev ăzută în
politicile na ționale;

27 d) Asigur ă co-finan țarea politicilor na ționale și a celor locale în cadrul schemelor de
finanț are stabilite prin politicile na ționale și pe baza planific ării bugetare pe
termen mediu;
e) Monitorizeaz ă, controlează , evaluează – în special în cazul politicilor locale sau a
serviciilor publice externaliz ate. Sistemele proprii autorit ăților locale de
monitorizare, control și evaluare trebuie s ă fie complementare celor stabilite la
nivel național.

Acest cadrul general define ște rolurile pe care trebuie s ă le îndeplineasc ă atât
administraț ia public ă central ă, cât și cea local ă în procesul fundament ării,
implement ării, monitoriz ării și evaluării politicilor publice care se refer ă la servicii
publice (bunuri publice) a c ăror furnizare se face în regim descentralizat.
În acest context implementarea unui sistem complex, dar și eficient de indicatori este
esențial pentru îndeplinirea rolurilor de c ătre ambele tipuri de administra ție. În lipsa
sistemului de indicatori, rolurile descrise mai sus nu se pot realiza și întreg sistemul
de furnizare descentralizat ă a serviciilor publice e șuează. Lipsa unui astfel de sistem
de indicatori în România se explic ă și prin abordarea descentraliz ării într-o manier ă
ad-hoc, haotică , fără respectarea regulilor și principiilor
fundamentale ale unui astfel
de proces. Pe de alt ă parte ignorarea modelului de partajare a rolurilor între cele 2
niveluri de administra ție publice, centrală și locală, nu poate decât s ă conducă la
confuzie, ineficien ță, instabilitate și, în ultim ă instanță , la privarea cet ățeanului de la
servicii publice de calitate. Un aspect important al implement ării acestui model este locul pe care ar trebui s ă-l
ocupe în aceast ă structur ă organismele de r eglementare din domeniu: Autoritatea
Națională de Reglementare pentru Servic iile Comunitare de Utilit ăți Publice,
Autoritatea Na țională de Reglementare în domeniul Energiei, Autoritatea Rutier ă
Română . Trebuie observat mai întâi c ă toate aceste institu ții au o prezen ță mai
degrabă discretă în ceea ce prive ște monitorizarea și evaluarea servic iilor publice pe
care le reglementeaz ă: preocuparea lor esen țială este de a stabili tarifele/pre țurile,
atunci când este cazul, și de a se ocupa de licen țierea operatorilor – dac ă au în
responsabilitate acest lucru. Pe de alt ă parte situaț ia acestor servicii publice (cunos
cute și ca servicii comunale)
este diferit ă de furnizarea în regim descentraliz at a unor servicii publice de na ționale
(cum ar fi educa ția preuniversitar ă, servicii sanitare, servicii de asistență socială):
primele formeaz ă ceea ce se numesc responsabilit ăți exclusive ale administra ției
locale, cele din al doilea grup formează așa numitele responsabilit ăți partajate ale
administraț iei locale. Problema cea mai complicat ă este de stabilit cât de exclusive
sunt serviciile publice comunale, dac ă în cazul lor nu este nevoie nici de politici
publice na ționale, nici de finan țări naționale, nici de standarde de calitate na ționale,
nici de sisteme de monitorizare, control și evaluare. Este evident c ă răspunsurile nu
pot fi decât pozitive la toate aceste întreb ări și aceasta din mai multe motive.
Toate aceste servicii sunt bunuri publice într-o m ăsură mai mare sau mai mic ă, deci
nu pot fi furnizate eficient exclusiv prin mecanismele de economiei private de pia ță.
Datorită specificit ăți lor pot fi furnizate cel mai efic ient la nivel descentralizat, sub
autoritatea/managementul administra ției publice locale, dar acest lucru nu
presupune c ă intereseaz ă numai anumite zone ale țării și nu pe to ți cetățenii. Din

28 punct de vedere al utilit ății și ariei de r ăspândire aceste servic ii sunt comune tuturor
localităților (chiar dac ă într-o m ăsură mai mare celor urbane – termoficarea este o
problemă ușor distinct ă), dar din motive de eficien ță și eficacitate sunt furnizate în
regim local/regional. Este evident c ă aceste servicii sunt esen țiale în definirea
nivelului de trai în societatea modern ă și atunci obligatoriu trebuie s ă existe anumite
obiective na ționale ce trebuie îndeplin ite în ceea ce prive ște aceste servicii. De
aceea autorit ățile publice locale nu pot fi pur și simplu ”independente” în ceea ce
privește furnizarea acestor servicii – exclusivitate înseamn ă în acest caz c ă
implicarea autorit ăților locale în fundamentarea politicilo r este mult mai mare (de fapt
există politici publice locale bine stru cturate în acest caz) iar finanț area costurilor
(integral în cazul celor operaț ionale) se realizeaz ă prin resurse locale (fie c ă este
vorba de tarife de utilizator – user charges, fie c ă este vorba de subven ții).

Chiar în cazul produselor și serviciilor furnizate în regim de bunuri private, atunci
când apar situa ții de ineficien ță produse de ceea ce se nume ște ”eșecul de pia ță”
(existența bunurilor publice pure, m onopolul natural, externalit ăți pozitive/negative
majore, asi
metria informa țională ) autoritatea public ă este obligat ă să intervină pentru
stabilirea unor standarde de furnizare, pentru monitorizare, controlul și impunerea
aplicării standardelor (vezi în cazul servicii lor furnizate de restaurante, baruri,
hoteluri, de produsele industri ei alimentare, etc.). Cu at ât mai mult în ce prive ște
aceste servicii, în cazul c ărora eșecul de pia ță este evident și pot fi furnizate numai
prin interven ția administraț iei publice, este nevoie de un mecanism unitar la nivel
național (în multe cazuri avem de-a face chiar cu nivel european) de standardizare,
monitorizare, control și impunere (dac ă este cazul). Acest lucru se datorează în
special faptului c ă externalit ățile produse de aceste servicii sunt foarte mari și au un
impact na țional, în ciuda furniză rii lor stricte la nivel local/regional;
Aceste servicii sunt esen țiale pentru cet ățeni, iar posibilitatea lor de a alege între mai
mulți furnizori este limitat ă, dacă nu imposibil ă (în cazul furniz ării apei potabile,
canalizării și epurării). În aceste condi ții trebuie create mecanisme de protec ție a
cetățeanului și de exprimare a nevoilor/preferin țelor sale, care nu pot fi l ăsate numai
la niv
elul administra ției locale. Pe de-o parte pentru c ă aceasta are o capacitate
legală de impunere limitat ă, pe de alt ă parte pentru că trebuie separat ă furnizarea și
managementul serviciului de monitorizarea și controlul calit ății acestuia.
Modelul prezentat mai sus corespunde tuturor acestor aspecte și există în România
autorități de reglementare care îndeplinesc într-o m ăsură mai mare sau mai mic ă
toate func țiile prezentate, oricum au o activitate mult mai larg ă: este vorba în primul
rând de Banca Na țională Română, dar și de Consiliul Na țional al Audiovizualului.
Conform modelului de mai sus autorit ățile de reglementare se încadreaz ă clar la
nivelul administra ției publice centrale. În acest domeniu situa ția este diferit ă între
serviciile publice care formeaz ă responsabilit ățile exclusive ale administra ției locale
și cele care formeaz ă responsabilit ățile partajate: în acest al doilea caz exist ă
ministere de linie care acoper ă foarte clar toate func țiile specifice administra ției
centrale. În primul caz nu avem as tfel de ministre, iar cele 3 autorit ăți de
reglementare amintite le substituie de f apt. Problema care se pune este în ce
măsură și la cel nivel de detaliu, autorit ățile de reglementare amintite trebuie s ă se
comporte ca ni ște ”cvasi-ministere”.

29 Autoritățile de reglementar e (Autoritatea Na țională de Reglementare pentru Serviciile
Comunitare de Utilit ăți Publice/ANRSC, Autoritatea Na țională de Reglementare în
Energie/ANRE, Autoritatea Rutier ă Română /ARR) împreun ă cu ministerele direct
implicate (Ministerul Administraț iei și Internelor – Autorit ăți Publice Locale, Ministerul
Dezvoltării Regionale și Locuin ței, Ministerul Mediului, Ministerul Transporturilor) și
în parteneriat cu autorit ățile locale, trebuie să elaboreze politici publice foarte
generale (strategii) care s ă poată fi puse în aplicare exclusiv prin mecanisme
indirecte (standarde structurale și funcționale, sisteme de stimulente și penalit ăți – în
special financiare, sisteme de benchmarking și de promovare a celor mai bune
experien țe), în timp ce detalierea acestor obi ective generale în politici specifice
locale și implementarea lor prin instrum ente directe este responsabilitatea
autorităților locale. Ini țiativa elabor ării unor astfel de documente generale poate
aparține atât uneia dintre autorit ățile de reglementare, cât și ministerelor
interesate/implicate.
Standardele trebuie stabilite la nivelul autorit ăților de reglementare, prin consultarea
tuturor actorilor implica ți, atât la nivel central, cât și local. În ceea ce prive ște
stabilirea instrumentelor financiare de st imulare/penalizare necesare implement ării
politicilor generale amintite mai sus, acestea se pot face numai împreun ă cu
Ministerul Finan țelor Publice și cu Ministerul Administra ției și Internelor.
Instrumentele financ
iare amintite se vor referi cu prec ădere la modul de finan țare a
investițiilor în serviciile publice pe care le analiz ăm: granturi de investi ții cu sau f ără
co-finanțare local ă; accesul la aceste granturi și condițiile de eligibilitate: individual
de către autorit ăți publice locale, sau în parteneriat – inter-comunalitate; la nivel local
sau la nivel jude țean/regional, num ăr al popula ției, indicatori reflectând nivelul
prezent al furniz ării serviciilor respective, criterii de performan ță ce trebuie atinse de
proiectele finan țate, etc. De asemenea aceste sisteme trebuie s ă cuprindă și o
component ă penalizatoare în cazul neîndeplinirii obiectivelor din proiecte sau a
angajamentelor administra ției publice locale: de exemplu diminuarea transferurilor
de echilibrare cu valoarea granturilor (par țial sau total) în cazuri bine stabilite.
Autoritățile de reglementare: A.N.R. S.C., ANRE, ARR trebuie s ă dispună atât de
cadrul legal care s ă permită implementarea eficient ă și eficace a acestora, cât și de
infrastructura și resursele necesare. Abordarea managementului serv iciilor publice descentraliz ate pe baza indicatorilor
de performan ță trebuie integrat ă managementului orientat c ătre rezultate.

Avantajele unei astfel de abord ări integrate sunt multiple și vor fi eviden țiate mai jos.
În primul rând, este singura cale de reu șită în schimbarea modului de furnizare a
serviciilor publice prin orientarea lor c ătre client – aspect fundamental prev ăzut în
Axa II-a a Programului Opera țional Sectorial de Dezvoltare a Capacit ății
Administrative pentru perioada 2007 -2013. Furnizarea serviciilor publice în regim
descentralizat pe baza orient ării către client nu se poate face în absen ța unui sistem
complex de indicatori ( și implicit de colectare a informa ției) care s ă măsoare:

– nevoile și preferin țele cetățenilor (clien ților), oferind astfel date esen țiale
pentru definirea clar ă a problemelor ce trebuie rezolvate de c ătre politicile
publice (elaborate la nive l central sau local);

30 – resursele ce pot fi alocate pentru impl ementarea politicilor publice – indicatori
de resurse ( input );
– rezultatele directe ale activit ăților (acț iunilor) derulate în c adrul unei politici
publice -indicatori de rezultate ( output );
– efectele directe ale politicilor publice și impactul acestora -mă surate prin
indicatori de efecte ( outcome ) și indicatori de impact;
– stabilirea de standarde minime structurale și funcționale;
– stabilirea, la nivel local, a unui sistem complex de comunicare și de acces al
consumatorilor (clienț ilor) la informa ția furnizat ă de sistemul de indicatori;
– stabilirea la nivel local a unui sistem de feed-back din partea consumatorilor,
prin colectarea opiniilor acestora, evalu ări calitative ale satisfac ției clienților,
consultarea și în final chiar co-participarea cet ățenilor la luarea deciziei la
nivel local;
– institu ționalizarea unui sistem de consultare, coordonare și co-decizie între
administraț ia publică centrală și cea locală , atât în ce prive ște fundamentarea
politicilor publice pentru serviciile ce se furnizeaz ă în regim descentralizat, cât
și în ceea ce prive ște elaborarea instrumentelor de implementare indirecte
utilizate de administra ția central ă: standarde minime, sisteme de finanț are pe
bază de stimulente/penalit ăți, ș.a.m.d.

În al doilea rând, aceast ă abordare reprezint ă un instrument esen țial de îmbun ătățire
a transparen ței guv
ernanței publice în Romania, at ât la nivel central, cât și local.
Stabilirea de obiective clare și măsurabile, programarea de rezultate ce trebuie
obținute cu un anumit nivel de resurse alocate, evaluarea rezultatelor ob ținute față
de cele planific ate, reprezint ă aspecte esen țiale în cre șterea transparen ței
guvernan ței publice, precum și în creșterea responsabilit ății deciden ților politici de la
toate nivelurile. În acela și timp, procesul de monitori zare a clasei politice de c ătre
cetățeni, societate civil ă sau mass-media este mult mai u șor și mult mai eficace.
În al treilea rând, cre ște substanț ial eficien ța și eficacitatea utiliz ării fondurilor
publice, indiferent dac ă provin din bugetul na țional sau din fonduri europene. Atât în
cazul eficien ței cât și al eficacit ății, utilizarea indicatorilor specifici ofer ă date
esențiale pe tot parcursul evalu ării politicilor publice: în faza evalu ării ex – ante,
esențială pentru fundamentarea unor politici publice realiste și implement
abile; în
faza evalu ării intermediare, oferind informa ții esențiale asupra procesului de
implementare a politicilor și a corec țiilor necesare; în faza evalu ării ex – post pentru a
măsura distan ța între inten ții (rezultate și efecte planificate) și realitate (rezultate și
efecte ob ținute).
Prin posibilitatea stab ilirii unui sistem de evaluare a administra țiilor locale tip
benchmarking, avem și un alt avantaj: datele oferit e de indicatori fac posibil ă
compararea performan ței în furnizarea de servicii publice similare de c ătre
administraț ii locale similar; se poate m ăsura performanț a în furnizarea serviciilor
publice între consilii jude țene, între municipii sau într e comune. Acest lucru va
permite extinderea mult mai rapid ă a bunelor practici în registrate în anumite
administraț ii locale, va oferii deciden ților de la nivel central informa ții pentru punerea
la punct a unor instrumente de im plementare a politicilor pe baz ă de
stimulente/penalit ăți mai eficace, va îmbun ătății transparen ța în domeniul
guvernan ței, cetăț enii având posibilitatea s ă facă aprecieri și compara ții între
performan ța diverselor administra ții locale ac ționând politic în consecin ță.

31
Schimbarea sistemului de management, asum area modelului de partajare a rolurilor
în ceea ce prive ște furnizarea descentralizat ă a serviciilor publice, stabilirea
sistemului complex de indicatori descr is mai sus nu pot fi decât componente
esențiale ale unei strategii coerente de descentralizare în administra ția public ă din
România. Aceast ă strategie trebuie conceput ă și implementat ă la nivel central (prin
cooperarea cu Ministerul Administra ției și Internelor și Ministerul Finan țelor Publice)
în parteneriat cu asocia țiile administra ției locale și cu alte structuri ale societ ății civile
interesate. În absen ța unei astfel de strategii, orice proces de descentralizare se va
desfășura haotic, va fi influen țat în mod esen țial de interesele pe termen scurt ale
partidelor și politicienilor și se va limita mai degrab ă la transferul punctual al unor
active fixe, interesante din perspectiva specula ției imobiliare, decât la transferul în
mod coerent și uniform a unor servicii publice ce trebuie furnizate cet ățenilor mai
bine, mai eficient, mai eficace.

32

33 6.
Legislația aferent ă gestion ării serviciilor de la nivelul municipiilor din
România , Steluța Purcaru, Expert
Context conceptual – juridic general în organizarea serviciilor municipiilor
În România liberalizarea pie ței serviciilor publice este în plin ă desfășurare în
contextul procesului de privatizare a acti velor statului, în principal în domeniul
utilităților publice.Totodat ă, la nivelul Comisiei Europene ale c ărei direcții de acțiune
sunt urm ărite consecvent și de România, sunt stabilite trei obiective principale în
domeniul serviciilor publice:
a) identificarea prin cipiilor comune c ărora trebuie s ă le răspundă serviciile
publice în spa țiul european;
b) tratament egal pentru to ți utilizatorii de servicii distribuite la nivel na țional;
c) norme care să garanteze – pentru orice se rviciu furnizat – calitatea și
cantitatea acestuia.

Literatura de specialitate consacr ă un ansamblu de principii și reguli de organizare și
funcționare
2, comune tuturor serviciilor publice, indiferent c ă sunt prestate de Stat,
de colectivit ățile locale, de agen ți privați sau de organisme neguvernamentale3 și
anume: principiul continuit ății, principiul egalit ății, principiul adaptabilit ății sau
mutabilitatea serviciului pu blic, principiul eficienț ei, principiul eficacit ății, principiul
echității, principiul neutralit ății și principiul cuantific ării.
Nu în ultimul rând, Constitu ția României stipuleaz ă în art. 120 c ă: “Administra ția
publică din unit ățile administrativ – teritoriale se întemeiaz ă pe principiile
descentraliz ării, autonomiei locale și deconcentr ării serviciilor publice ”. Aceste
principii sunt def initorii pentru func ționarea administra ției publice locale (APL)
aparținând unui stat modern, fiind în conformitate cu preveder ile art. 3, paragraf 1 din
Carta European ă a Autonomiei Locale unde se arat ă că autonomia locală este
,,principiul stabilit prin Constitu ție sau prin legi le statelor p ărți care confer ă
colectivit ăților locale dreptul și capacitatea de a rezolva și de a gestiona, în cadrul
legii, sub propria sa r ăspundere și în interesul popula ției acestora, o parte important ă
din treburile publice ”
4. Aceste dou ă principii – al autonomiei locale și cel al
descentraliz ării serviciilor publice – ac ționează concomitent.
Câteva concepte generale trebuie invocate în acest context. Pe de o parte prestatorii
de servicii publice pot fi: instituț iile publice, regiile autonome care sunt agen ți
economici reorganiza ți în temeiul Legii nr. 15/1990 privind transformarea
întreprinderilor de stat în societ ăți comerciale sau societ ățile comerciale prestatoare
de servicii publice înfiin țate pentru satisfacerea unor interese generale de
specialitate ale membrilor societ ății. Serviciile public e pot fi asigurate și prin
intermediul unor agen ți economici specializa ți și înființați de către APL.

2 Dincă, Dragoș, Servicii publice și dezvoltare local ă, Editura Lumina Lex, 2008, Bucure ști, p. 51
3 Alexandru, Ioan, Drept administrativ , Editura Lumina Lex, 2005, Bucure ști, p. 173
4 Prevederea se reg ăsește în Legea nr. 215/2001, legea administra ției publice locale, modificat ă și
completat ă

34 Pe de alt ă parte gestiunea serviciilor publice este descris ă în literatura de
specialitate ca administrare pr in regii autonom e sau institu ții publice, dar și pe baz ă
de contract de concesionare, contract de închiriere, loca ție de gestiune, contract civil
sau contract comercial. APL poat e crea servicii publice, cu sau f ără personalitate
juridică, sub forma unor departamente, direc ții, birouri pentru satisfacerea unor
necesități ale popula ției.

Gestiunea public ă presupune furnizarea unui serviciu colectiv printr-o persoan ă
juridică de drept public care poate fi îns ăși colectivitatea teritorial ă sau un organism
de drept public plasat sub contro lul direct al unei colectivit ăți teritoriale. Autoritatea
publică poate gestiona serviciul public ea îns ăși, utilizând propriul personal și
propriile bunuri – gestiune direct ă sau gestiune în regie – sau poate încredin ța
serviciul public unei întreprinderi public e sau private, p ăstrându-și însă controlul
asupra acesteia – gestiunea indirect ă sau gestiunea delegat ă. Gestiunea semi-
directă reprezint ă un proces de administrare mixt ă a serviciului public, în sensul
exploatării în regie direct ă alături de prestarea unei p ărți a serviciului pub lic de către
o întreprindere exterioar ă (din sectorul privat), pe baza unui contract de prest ări
servicii.

Concesionarea serviciilor publice are la baz ă Ordonan ța de Urgen ță a
Guvernului/O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizi ție public ă, a
contractelor de concesiune de lucr ări publice și a contractelor de concesiune de
servicii, O.U.G. 54/2006 care reglementeaz ă regimul juridic, al ături de Regulamentul
privind organizarea licita țiilor pentru achizi ții publice de bunuri și servicii și O.U.G. nr.
72/2009 pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 34/2006.

Cadrul legislativ specific ser viciilor comunitare de utilit ăți publice

Reforma în domeniul servic iilor comunitare de utilit ăți publice este un angajament
esențial asumat de Guvernul României în procesul de integrare în UE implicând
armonizarea legisla ției aplicabile cu acquis-ul comunitar și restructurarea cadrului
legal, așa cum rezult ă din prevederile H.G. 246/2006, pent ru aprobarea Strategiei
naționale privind accelerarea dezvolt ării serviciilor comunitare de utilit ăți publice.

Așadar, derularea procesului de reform ă este sus ținută de cadrul legislativ asigurat
prin elaborarea mai multor acte normative specifice, și anume:
– Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilit ăți publice , care stabile ște
condiț iile p
entru înfiin țarea, gestionarea, finan țarea, exploatarea, monitorizarea și
controlul func ționării serviciilor comunitare de utilit ăți publice;
– O.U.G. nr. 13/2008 pentru modificarea și completarea Legii serviciilor comunitare
de utilități publice nr. 51/2006 și a Legii serviciilor comunitare de alimentare cu ap ă și
de canalizare nr. 241/2006;
– H.G. nr. 246/2006 pentru aprobarea Strategiei na ționale privind accelerarea
dezvoltării serviciilor comunitare de utilit ăți publice având ca obiectiv fundamental
îndeplinirea angajamentelor asumate de România prin Tratatul de Aderare la
Uniunea European ă;
– Legea serviciului de alimentare cu ap ă și de canalizare nr. 241/2006 ce stabile ște
cadrul juridic unitar privind înfiin țarea, organizarea, gestionarea, finan țarea,
exploatarea, monitorizarea și controlul func ționării serviciului public de alimentare cu

35 apă și de canalizare al localit ăților, comunelor, ora șelor și municipiilor, indiferent de
mărimea acestora;
– Legea serviciului de salubrizare a localit ăților nr. 101/2006 stabilind cadrului juridic
unitar privind înfiin țarea, organizarea, gesti onarea, exploatarea, finan țarea și
controlul func ționării serviciului public de salubrizare a localit ăților, la nivelul
comunelor, ora șelor, municipiilor, jude țelor și al sectoarelor Municipiului Bucure ști,
precum și al asocia țiilor de dezvoltare intercomunitar ă (ADI);
– Legea serviciului public de alimentare cu energie termic ă nr. 325/2006 ce
reglementeaz ă desfășurarea activit ăților specifice serviciilor publice de alimentare cu
energie termic ă utilizată pentru încă lzire și prepararea apei calde de consum,
respectiv producerea, transportul, distribu ția și furnizarea energiei termice în sistem
centralizat, în condi ții de eficien ță și la standarde de calit ate, în vederea utiliz ării
optime a resurselor de energie și cu respectarea normelor de protec ție a mediului;
– Legea serviciului de ilumi nat public nr. 230/2006 ce stabilește cadrul juridic și
instituțional unitar privind înfiin țarea, organizarea, ex ploatarea, gestionarea,
finanț area, monitoriz area și controlul func ționării serviciului de iluminat public în
comune, ora șe și municipii;
– Legea serviciului de trans port public local nr. 92/2007 având ca obiect stabilirea
cadrului juridic privind înfiin țarea, autorizarea, organizarea, exploatarea, gestionarea,
finanț area și controlul func ționării serviciilor de transport public în comune, ora șe,
municipii, jude țe și în zonele în care ac ționează ADI;
– Legea nr. 371/2004 privind înfiin țarea, organizarea și funcționarea Poli ției
Comunitare ce reglementeaz ă cadrul de desf ășurare a activit ății Poliției Comunitare,
ca serviciu public de interes local, specializat în asigurarea ordinii și lini știi publice și
în creșterea eficien ței pazei obiectivelor și a bunurilor apar ținând domeniului public și
privat al unit ăților administrativ – teritoriale.

Furnizarea unor servicii publice trebuie s ă fie în conformitate cu prevederile altor legi
în vigoare, dintre care amintim Legea nr. 13/2007 – Legea energiei electrice cu
modificările ulterioare sau O.U.G nr. 33/2007 privind modificarea și completarea
Legii energiei electrice nr. 13/2007 și a Legii gazelor nr. 351/2004 .
Toate aceste acte normative se completeaz ă cu legislaț ia de baz ă privind
funcționarea administra ției publice române ști din care re ținem, în contextul actualului
studiu: – Legea nr. 273/2006 privind finan țele publice locale, cu modific ările ulterioare;
– Legea nr. 215/2001 priv ind administra ția publică locală, cu modific ările ulterioare
– Legea nr. 286/2006 pentru modificarea și completarea Legii administra ției publice
locale nr. 215/2001 , cu modific ările ulterioare;
– Legea nr. 213/1998 privin d proprietatea public ă și regimul juridic al acesteia cu
modificările ulterioare;
– O.U.G. nr. 54/2006 privind regimul contractel or de concesiune de bunuri proprietate
publică.
Noua legisla ție în domeniul serviciilor publice cuprinde și alte acte normative tip
regulamente emise în aplicarea legisla ției primare men ționate mai sus, aprobate prin
Hotărâri de Guvern sau prin Ordine ale Pre ședintelui Autorit ății Naționale de
Reglementare pentru Servicii le Comunitare de Utilit ăți Publice (A.N.R.S.C) care,

36 urmează un tablou unitar și coerent legat de aspectele organizatorice, tehnice,
operaț ionale și juridice specifice.

În ceea ce prive ște procesul de reorganiza re la nivelul administra ției publice prin
înființarea de asocia ții de dezvoltare intercomunitar ă (ADI) având ca scop furnizarea
de servicii pubice, alte dou ă prevederi legislative reglementeaz ă o serie de aspecte
importante5:
– H.G. nr. 855/2008 pentru aprobarea actului constitutiv – cadru și a statutului – cadru
ale ADI cu obiect de activitate serviciile de utilit ăți publice;
– H.G. nr. 717/2008 pentru ap robarea procedurii – cadru privind organizarea,
derularea și atribuirea contractelor de delegare a gestiunii serv iciilor comunitare de
utilități publice, a criteriilor de selec ție – cadru a ofertelor pentru serviciile comunitare
de utilități publice și a Contractului – cadru de delegare a gestiunii serviciilor
comunitare de utilit ăți publice .
O noutate în domeniul serviciilor publice o constituie H.G. nr. 961/2009 privind
aprobarea Ghidului – cadru pentru elaborarea standardel or minime de calitate și a
standardelor minime de cost pentru serviciile publice descentralizate. Serviciul
furnizat/prestat trebuie s ă îndeplineasc ă, la nivelul utilizatorilor, indicatorii de
performan ță prevăzuți în Regulamentul de Organizare și Funcționare (ROF) al
respectivului serviciu. Regulamentele servic iilor publice, inclusiv indicatorii de
performan ță, se elaborează la nivelul autorit ăților administra ției publice locale, pe
baza regulamentului – cadru al serviciului și se aprob ă prin hot ărâri ale consiliilor
locale (HCL), consiliilor jude țene, ale ADI sau, dup ă caz, ale Consiliului General al
Municipiului Bucure ști. APL trebuie s ă stabileasc ă și să aprobe indicatorii de
performan ță ai serviciului numai dup ă ce ace știa au fost supu și, în prealabil,

dezbaterii publice. În cazul deleg ării gestiunii, calitatea și eficien ța serviciului furnizat/prestat și
respectarea indicatorilor de performan ță stabiliți în contracte vor fi în
responsabilitatea APL. Este imperios necesar s ă se asigure realizarea unui raport
calitate – cost cât mai bun pentru se rviciul prestat pe perioada analizat ă. Penalitățile
pentru nerespectarea de c ătre operatori a indicato rilor de performan ță trebuie
prevăzute în regulamentul serviciului, anexat la hot ărârea de dare în administrare
sau la contractul de delegare a gestiunii serviciului, dup ă caz.
Cadrul institu țional specific serviciilor comunitare de utilit ăți publice

Cadrul instituț ional care stabile ște obiectivele, competenț ele, atribu țiile și
instrumentele specifice necesare înfiin țării, organiz ării, gestion ării, finanță rii,
exploatării, monitoriz ării și controlului func ționării serviciilor comunitare de utilit ăți
publice este reglementat de Legea nr. 51/2006 . Aceste servicii sunt în
responsabilitatea autorit ăților administra ției publice locale (APL), se înfiin țează și se
gestioneaz ă potrivit hot ărârilor adoptate de Consiliile Locale (CL), de Consiliile
Județene (
CJ), de cele ale ADI, sau dup ă caz de Consiliul General al Municipiului
București, în func ție de gradul de urbanizare, de importan ța economico – socială a

5 www.bdo.ro, http://fin-apa.ablog.ro/2008-09 -10/noi-prevederi-legislative.html

37 localităților, de m ărimea și de gradul de dezvoltare a acestora și în raport cu
infrastructura tehnico – edilitar ă existentă.

Utilitățile publice de interes local furniz ate sau prestate la nivelul unit ăților
administrativ – teritoriale, precum: alimentarea cu ap ă și canalizarea, salubrizarea
localităților, alimentarea cu energie termic ă în sistem centralizat, iluminatul public și
transportul public local, reunite sub denumirea generic ă de servicii comunitare de
utilități publice , fac parte din sfera serviciilor de interes general și ca atare, sunt
guvernate de un regim juridic special și sunt supuse anumitor exigen țe specifice, a șa
numitele obligații de serviciu public . Datorită acestor exigen țe, aceste servicii sunt
încredinț ate, prin lege, în sarcina și responsabilitatea autorit ăților APL, care au
competen țe exclusive și/sau competen țe partajate în virtutea c ărora le revin anumite
atribuții, drepturi și obliga ții specifice cu privire la înfiin țarea, reglementarea,
monitorizarea și controlul acestor servicii, precum și în ceea ce prive ște crearea,
administrarea și exploatarea infrastructurii tehnico – edilitare aferente.
Modul de organizare a serviciilor publice nu este întotdeauna uniform la nivelul țării,
inclusiv la nivelul municipiilor re ședință de jude ț, din mai multe
rațiuni legate de
cadrul legislativ, de situaț ia specific ă din teritoriu, de struct urile organizatorice la
nivelul consiliilor locale, de responsabilitatea și soluțiile adoptate de c ătre persoanele
alese, cu consultarea speciali știlor locali și externi. Sunt situa ții în care serviciile
publice sunt organizate de sine st ătător, cu personalitate juridic ă sau fără
personalitate juridic ă în cadrul aparatului propriu de specialitate al Primarului sau cu
subordonare față de CL, ca activit ăți independente derulate de societ ăți comerciale
ale CL, având ca ac ționar principal CL, ca activit ăți derulate de regii autonome, sau
în alte forme, toate îns ă cu pă strarea responsabilit ăților de control și monitorizare a
desfășurării activității și în vederea asigur ării calității acestora.
Serviciile publice locale aduc la îndeplinire politicile și strategiile adoptate de consiliul
local, precum și dispozi țiile legale din domeniul serviciilor publice locale respective.
Finanț area cheltuielilor curente și de capital aferente serviciil or publice locale se face
din venituri de la bugetul local, venituri proprii și din alte surse prev ăzute de lege.
Activitatea serviciilor publice este supus ă controlului organelor abilitate în acest
sens, precum și al ordonatorului principal de credite.

Prestarea serviciilor comunitare de utilit ăți publice la standarde europene c
onstituie
una din cele mai importante și mai complexe sarcini din responsabilitatea autorit ăților
administraț iei publice centrale și locale.

Serviciile publice la ni velul municipiilor
Serviciul de alimentare cu ap ă și canalizare

Cadrul legal aferent acestui serviciu public cuprinde actele normative men ționate
pentru serviciile comunitare de utilit ăți publice, la care putem ad ăuga:
– O.U.G. nr. 13/2008 privind modificarea Legii nr. 51/2006 și a Legii nr. 241/2006;
– Ordinul Pre ședintelui A.N.R.S.C. nr. 88/2007 pentru aprobar ea Regulamentului –
cadru al serviciului de alimentare cu ap ă și de canalizare, Ordinul Pre ședintelui
A.N.R.S.C. nr. 89/2007 pentru ap robarea Caietului de sarcini – cadru al serviciului de

38 alimentare cu ap ă și de canalizare, Ordinul Pre ședintelui A.N.R. S.C. nr. 90/2007
pentru aprobarea Contractului – cadru de fu rnizare/prestare a serviciului de
alimentare cu ap ă și de canalizare.

Problemele majore în acest dome niu, mai ales la nivelul aglomer ărilor urbane țin de:
existenț a unor servicii de între ținere și operare necorespunz ătoare în majoritatea
localităților, volumul mare de consum de ap ă neplătit din cauza pierderilor din re țea
și a nivelului slab de colectare a pl ăților de la consumatori, nevoia de investi ții pentru
reabilitarea/extinderea infrastructurii de ap ă și de canalizare, personalul insuficient și
neexperimentat pentru pr omovarea, managementul și implementarea investi țiilor,
management ineficient al co sturilor de operare, întreț inere și de personal, neclarit ăți
cu privire la rolul și responsabilit ățile institu țiilor/autorit ăților implicate în gestionarea
utilităților publice.

Necesitatea regionaliz ării serviciului de alimentare cu ap ă6 decurge din raț iuni legate
de îndeplinirea st andardelor europene pe care și România, ca stat membru, trebuie
să le atingă, conformarea cu standardele de mediu în termenele stabilite, folosirea
resurselor la scar ă pentru reducerea costurilor de investi ții și de operare și
îndeplinirea unor cerin țe/principii legate de so lidaritate. De altfel și exemplele
municipiilor la care ne vom referi în aceast ă secțiune indic ă o reorientare a
organizării serviciului de la nivel local/municipal la cel regional.

Cadrul instituț ional care permite regionalizarea este reprezentat de asociațiile de
dezvoltare intercomunitar ă (ADI), o formă de colaborare care permite APL
beneficiare s ă controleze operatorul de ap ă, să monitorizeze și să supervizeze
implementarea lucr ărilor de reabilitare și modernizare specifice. La rândul s ău,
Operatorul Regional (OR) trebuie s ă fie licen țiat și să demonstreze capacitatea de a
funcționa de o manier ă durabilă. Între cele două entități se va semna un contract de
delegare de servicii. Pe de alt ă parte, o serie de autorit ăți locale au organizat
serviciul prin înființ area unor societ ăți comerciale cu obiect de activ itate prestarea de
servicii specifice. Exemplele se rviciiilor din Municipiile Ploie ști, Pitești, Satu Mare,
Focșani, Giurgiu, Oradea, Arad, Alba Iulia sunt elocvente în acest sens
(documentarea lor a avut în vedere informa țiile disponibile în paginile de internet ale
primăriilor de municipii la finalul lunii se ptembrie 2009 respectiv rapoartele de
activitate ale prim ăriilor, acolo unde au fost disponibile)7.

6 GHID privind regionalizarea serviciilor de alimentare cu ap ă și de canalizare, Versiunea (4), 17 iunie
2008, elaborat UE și Guvernul României.
7 La Ploie ști, Serviciul public de alimentare cu ap ă și de canalizare este asigurat, din anul 2000, de
către operatorul S.C. APA NOVA Ploie ști S.R.L, înfiin țat în urma transform ării Regiei Generale de Ap ă
Ploiești în societate comercial ă, în baza Contractului de concesiune semnat de Consiliul Local al
Municipiului Ploieș ti, pentru o perioada de 25 de ani și a Regulamentului serviciului (ROF). Regia
Autonom ă de Servicii Publice (R ASP), prin Serviciul Ap ă – Canal, monitorizeaz ă și verifică
respectarea prevederilor din Contractul de del egare prin concesiune a acestui serviciu, urm ărește și
verifică respectarea prevederilor ROF. RASP are și calitatea de operator al Serviciului Public de
Epurare Ape Uzate, pentru care de ține Licen ță de operare clasa 2 din anul 2008. În baza unui
contract de prest ări servicii încheiat cu Prim ăria Municipiului Ploie ști, RASP Ploie ști urmărește și
monitorizeaz ă activitățile care fac obiectul contractelor cu operatorii de servicii publice de iluminat
public, salubrizare, alimentare cu energie termic ă produsă centralizat;

La Pitești, Operatorul S.C. Apă Canal 2000 S.A. Pite ști este societate comercial ă pe acți uni, cu
capital majoritar de stat, acț ionar unic fiind Consiliul Local al Municipiului Pite ști. Structura
organizatoric ă este de tip liniar, nivele ierarhice fiind reduse la minim (4) ș i asigurând un flux

39 Legile specifice elaborate în anul 2006, completate în anul 2007 cu cele care au
definit contractele de delegare a acestor servicii și condițiile de încheiere a acestora
între APL și operatori de servicii ap ă – canal, au creat cadrul pentru întocmirea, la
nivelul regiunilor, a unui master – pl an pentru dezvoltarea unor sisteme durabile.
Toate acestea pe baza unei analize a condi țiilor de mediu locale care au condus la
apariția unor societ ăți comerciale în sistemele de gestiune a apei și a canaliz ării în
scopul cre șterii performan țelor financiare. Înfiin țarea unor sisteme regionale de
operare (operatori regionali) a f ăcut posibil ă trecerea la implementarea unor proiecte
de reabilitare și extindere a sistemelor de ap ă – canalizare ș i epurare la nivelul
tuturor localit ăților, inclusiv cu surse de finan țare europene, cu implicarea
comunităților din cadrul ADI înfiin țate pe teritoriul unde se dezvolt ă proiectul.

Delegarea gestiunii serviciului reprezint ă fundamentul organiz ării institu ționale și
operaț ionale a managementului acestuia oferind contextul pentru o rela ție echilibrat ă
între APL și OR în baza c ăruia să se desfăș oare contractul de delegare pentru
pregătirea, finan țarea și executarea planului de investi ții, ca baz ă a sistemului de
tarifare. Serviciile asigurat e în acest domeniu se refer ă la captarea apei, tratarea
apei captat
e, pomparea apei pe ntru asigurarea presiunii necesare la consumator,
asigurarea continuit ății serviciului de distribuire a apei prin re țea la consumator 24 de
ore din 24 și colectarea/evacuarea apei uzate și a apei meteorice.

informațional suplu și flexibil între managementul de vârf și personalul de execu ție. Structura
organizatoric ă a operatorului este alc ătuită din 15 departamente cu aproximativ 615 angaja ți și
include Direc ția programe cu finan țare extern ă și un Birou de rela ții cu autorit ățile. Organigrama este
în curs de modificare urmare a prelu ării în exploatare a serviciilor publice din cadrul altor unit ăți
administrativ-teritoriale, cu diminua re de personal. Coordonarea efectiv ă a activit ăților specifice este
atributul managementului de nivel mediu, managementului de vârf revenindu-i sarcina elabor ării
strategiilor și politicilor de dezvoltare a societ ății. S.C. Ap ă Canal 2000 S.A. Pite ști are licen ța de
operare Clasa I din anul 2005 . La nivelul Municipiului se implementeaz ă un sistem de management
integrat calitate – mediu – s ănătate și securitate în munc ă. În plus, operatorul are Certificatul de
Utilizare a M ărcii Programului „Punctul Verde” pentru Clasa 3008, deoarece a ob ținut un certificat al
Societății Române pentru Atestarea Calit ății (SRAC). O importanță deosebit ă se acord ă
Programelor/Proiectelor externe derulate de c ătre companie, cel mai important fiind M ăsura ISPA nr.
2003/RO/16/P/PE/0267 în valoare de 41,75 milioane Euro. Prioritățile sunt: realizarea ADI și
transformarea S.C. Ap ă Canal 2000 S.A. în operator regional;

În Municipiul Satu Mare se desfășoară un amplu proces de reorganizare a serviciului prin separarea
acestuia de Regia Autonom ă Comunal ă pe baza unei investi ții ISPA;
Serviciul de alimentare cu ap ă și canalizare este realizat, prin delegare de gestiune, de c ătre S.C.
Compania de Utilit ăți Publice S.A. la Focșani, societate înființ ată în subordinea Consiliului Local al
Municipiului Foc șani care este și acționar majoritar;
Primă ria Municipiului Oradea a semnat în anul 2009 contractul de delegare a gestiunii serviciului de
alimentare cu ap ă și canalizare c ătre nivelul jude țean, respectiv c ătre ADI APAREGIO și Compania
de Apă Oradea – Operator Regional;
La Alba Iulia serviciul de alimentare cu ap ă și de canalizare este concesio nat Operatorului S.C. APA
CTTA S.A. acesta având pritnre ac ționari Consiliul Jue țean Alba și consiliile locale a 10 municipii și
orașe din jude ț, inclusiv Consiliul Local al municipiului Alba Iulia.

40 Serviciul de iluminat public

Legislația specific ă în vigoare aplicabil ă acestui serviciu cuprinde urm ătoarele acte
normative:
– Ordinul comun nr. 5/93/20.03.2007 al ANRE și A.N.R.S.C., pentru aprobarea
Contractului – cadru privind folosirea infrastructurii sistemului de distribu ție a energiei
electrice pentru realizarea se rviciului de iluminat public;
– Ordinul nr. 86/20.03.2007 al A.N.R.S.C. pentru aprobarea Re gulamentului cadru al
serviciului de iluminat public; – Ordinul nr. 87/20.03.2007 al A.N.R.S.C. pentru aprobar ea Caietului de sarcini
cadru al serviciului de iluminat public; – H.G. nr. 745/11.07.2007 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea
licențelor în domeniul serviciilor comunitare de utilit ăți publice;
– H.G. nr. 671/28.06.2007 privind aprobarea Regulamentului de organizare și
funcționare a A.N.R.S.C.;
– Regulamentele Serviciului de Il uminat Public de la nivel lo cal (la nivelul municipiilor
reședință de județ).
Categoriile de lucr ări ce revin operatorului sunt: r eabilitare, modernizare, extindere,
dispecerizare, iluminat arhitectural și ornamental festiv, întreț inere și menținere
sistem de iluminat public și instala ții de iluminat pe timp de noapte. Activit ățile
specifice se organizeaz ă și se desf ășoară pe baza caietului de sarcini respectiv pe
baza Regulamentului serviciului, prin care se stabilesc nivelurile de iluminare sau
luminanță, după caz, indicatorii de performan ță ai serviciului, condi țiile tehnice,
raporturile dintre operator și utilizator, precum și modul de tarifare, facturare și
încasare a contravalorii serviciului prestat. Operatorii serviciului au obliga ția să
gestioneze serviciul pe criterii de competitivitate și eficien ță econo
mic ă, să
promoveze dezvoltarea, modernizarea și exploatarea a infrastructurii aferente, s ă
respecte sarcinile asumate potrivit Contractului și să asigure respectarea indicatorilor
de performan ță ai serviciului, stabili ți de către autoritatea locală . Activităț ile specifice
serviciului de iluminat se desf ășoară pe baza prevederilor legale și a structurii
organizaț ionale având în vedere atribuț ii și responsabilit ăți stabilite prin lege, alte
acte normative, hot ărâri ale consiliilor loca le, regulamentul de funcț ionare sau/ și
dispoziț ii ale primarului. Prestarea servic iului presupune exec utarea unor lucr ări de
infrastructură , reparații, moderniz ări, întreținere, planificare și urmărire a lucr ărilor de
investiții necesare asigur ării funcționării sistemului în condi ții de siguran ță și la
parametrii stabili ți în prescrip țiile tehnice, pe baza unor programe de investi ții,
urmărire și control al activit ăților.
Utiliz
atorii serviciului de iluminat public sunt fie autoritatea public ă, fie ADI constituite
în acest scop iar beneficiarii sunt comunit ățile locale în ansamblul lor. Au calitatea de
operatori ai acestui serviciu prestatorii care î și desfășoară activitatea în baza licen ței
eliberate în condi țiile legii de c ătre A.N.R.S.C.
Operatorii sunt subordona ți autorităților APL, având statut de societ ăți comerciale cu
capital social apar ținând unit ăților administrativ – teritoriale și pot fi privatiza ți, în
condiț iile legii. O peratorii licen țiați pot participa la procedur ile de delegare a gestiunii
și pot presta serviciul în orice localitate, în mod direct sau prin intermediul unei filiale,
pe baze contractuale, în virtutea principiului liberei concuren țe pe piaț a serviciilor
comunitare de utilit ăți publice. Drepturile și obligațiile operatorilor prestatori ai acestui

41 serviciu se prev ăd în regulament și în contractele cu operatorii. Exemplific ări privind
organizarea serviciului la care ne referim în Municipiile Ploie ști, Focșani, Iași, Pitești,
Drobeta Turnu Severin, Craiov a, Râmnicu Vâlcea demontreaz ă varietatea formelor
de organizare a serviciului8.

Serviciul de salubrizare
Legislația specific ă în vigoare aplicabil ă acestui serviciu cuprinde urm ătoarele
principale acte normative:

– Legea nr. 101/2006 privind servic iul de salubrizare a localit ăților, actualizat ă;
– Legea nr. 51/2006 privind servic iile comunitare de utilit ăți publice, actualizat ă;
– O.G. nr. 21/2002 privind gospod ărirea localit ăților urbane si rurale, aprobat ă de
Legea nr. 515/2002;
– H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea de șeurilor;
– O.U.G. nr. 195/2005 privind protec ția mediului;
– H.G. nr. 346/2004 pentru aprobarea Regulam entului – cadru de delegare a gestiunii
serviciilor publice de salubrizare a localit ăților și a Contractului – cadru de delegare a
gestiunii serviciilor public e de salubrizare a localit ăților, prin concesiune;
– H.G. nr. 955/2004 pentru aprobarea Reglement ărilor – Cadru de aplicare a O.G. nr.
71/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a
domeniului public și privat de interes local.

8 În Municipiul Ploiești funcționează Biroul de Iluminat Public în cadrul Regiei de Servicii Publice care
monitorizeaz ă activitatea operatorului – prestator, anum e a S.C. Luxten Lighting Company S.A,
Sucursala Bucure ști. Acesta î și desfășoară activitatea în baza unui Contract de delegare a gestiunii;

La Focșani, Serviciul de iluminat public este organizat în cadrul Direcț iei de Dezvoltare Servicii
Publice Foc șani, serviciu public subordonat CL al Municipiului Foc șani. În prezent municipalitatea se
află în litigiu cu S.C. Electrica S.A. pentru preluarea re țelelor de iluminat public f ără costuri;

În Municipiul Iași în anul 20048 s-a aprobat delegarea gestiunii prin licita ție publică către S.C. Luxten
Lighting Company S.A. și S.C. Flash Lighting Services S.A.;

La Pitești funcționează Serviciul Public de Exploatare a Patrimoniului Municipiului Pite ști (SPEPMP),
înființat în anul 2006 prin Hot ărâre a Consiliului Local ca serviciu public cu personalitate juridic ă, în
subordinea CL având în administrare acest serviciu în gestiune direct ă. Urmare unei evalu ări tehnico-
economice, re țeaua de iluminat public va fi preluată de către CL. În anul 2007, SPEPMP a ob ținut
certificarea sistemului de management al calit ății pentru serviciile de administrare și gestionare a
domeniului public și privat, conform standardului SR EN ISO 9001:2001. În anul 2009 a fost eliberat ă,
de către A.N.R.S.C., licen ța clasa 2 de operator pentru serviciul de iluminat public. Serviciul de
iluminat se afl ă în subordinea directorului executiv SPEPMP, în respon sabilitatea a 16 persoane sub
conducerea unui șef de serviciu.

În Municipiul Drobeta Turnu Severin serviciul de iluminat public este în curs de concesionare;

În Municipiul Craiova există contract de delegare a prest ării acestui serviciu, atribuit în anul 2002
către operatorul S. C. Luxten Lighting Company S.A.;

În Municipiul Râmnicu Vâlcea serviciul este realizat de c ătre Direc ția Administr ării Domeniului Public,
subordonat ă CL.

42 Activitățile principale ale serviciului public de salubrizare sunt: pre-colectarea,
colectarea, transportul și depozitarea resurselor solide, înfiin țarea și administrarea
depozitelor ecologice, a sta țiilor de transfer și a celor de prelucrare a compostului;
incinerarea și producerea de energie termic ă, preselectarea și organizarea recicl ării
deșeurilor etc. Obiectul de activitate poate fi extins sau restr âns cu aprobarea CL
(prin hot ărâre), conform prevederilor legale. Serviciul se efectueaz ă cu respectarea
normelor în vigoar e privind igiena și sănătatea public ă, protecția și conservarea
mediului și cu respectarea acordurilor, avizelor și autoriza țiilor de mediu. În acest
sens, depozitarea de șeurilor se face numai pe suprafe țe special amenajate și
autorizate. Aceste servicii se desf ășoară pentru solu ționarea nevoilor popula ției, ale
instituțiilor de stat și ale agen ților economici. Asigurarea implement ării prevederilor
legale se realizeaz ă, la nivel local, prin elaborarea și aprobarea, de c ătre fiecare
consiliu local, a Regulament elor – cadru de organizare și funcționare. Organizarea,
gestionarea, reglementarea și monitorizarea acestui serviciu în localit ăți, se face cu
respectarea prevederilor din strategia na ți
onală cu privire la de șeurile solide, precum
și a celor înscrise în directivele UE. Activit ățile specifice trebuie coroborate cu
celelalte servicii publice c ăci unul din principiile care guvernează protecția mediului
este acela că „totul se leagă de toate “9.

Serviciul public de salubrizare a localit ăților și managementul de șeurilor este
organizat și funcționează pe baza urm ătoarelor principii: protec ția sănătății publice,
autonomia local ă și descentralizarea, responsabilitatea fa ță de cetățeni, conservarea
și protec ția mediului înconjur ător, calitatea și continuitatea serviciilor, tarife echitabile
și accesibile tuturor utilizatorilor, nediscriminarea și tratamentul egal al tuturor
utilizatorilor, administrarea corect ă și eficient ă a bunurilor din proprietatea public ă și
a capitalului public și dezvoltarea durabil ă. În fapt, organizarea în sine a serviciului,
după cum arat ă exemplele din municipiile Ia și, Alba Iulia, Foc șani, Craiova sau
Râmnicu Vâlcea, ține de viziunea c onducerii localit ăților func ție de evaluarea
condiț iilor locale10.

9 Implementarea strategiei de dezvoltare durabila in domeniul serviciilor publice de management
integrat al deș eurilor, document elaborat de Asocia ția Român ă a Apei (ARA).
10 Municipiul Iași dispune de un sistem organizat de colectare, transport ș i depozitare a de șeurilor
menajere. Concesionarea gestiunii, în mod direct, a serviciului de salubrizare s-a f ăcut în anul 2007
către S. C. Salubris S.A.10, operator cu licen ță clasa 1;

În Municipiul Alba-Iulia , Serviciul de salubrizare este un serviciu public externalizat prin Contract de
concesionare c ătre S.C. Salprest S.R.L. Contractul s-a încheiat în anul 2001 între Prim ăria
Municipiului Alba Iulia și operator. Serviciile sunt supravegheate, coordonate și verificate de c ătre
Serviciul Administrarea Activit ăților Domeniului Public, care este alc ătuit din: compartimentul
gospodărie și compartimentul mediu;

La Focșani, Serviciul de salubritate este realizat, prin delegare de gestiune, de c ătre S.C. Compania
de Utilități Publice S.A. Foc șani, societate înfiin țată în subordinea CL, acesta fiind ac ționar majoritar;
În Municipiul Craiova serviciul de salubrizare este administrat în gestiune direct ă având ca operator
Serviciul Public de Salubritate Craiova aflat în subordinea CL;

În Municipiul Râmnicu Vâlcea gestiunea serviciului a fost delegat ă operatorului privat, S.C. Urban
S.A.

43 Serviciul de termoficare

Cadrul legal de referin ță pentru asigurarea serviciulu i public de alimentare cu
energie termic ă în România se refer ă la:
– Ordonan ța nr. 73/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de
alimentare cu energie termic ă produsă centralizat;
– H.G. nr. 933/2004 privind contor izarea consumatorilor racordaț i la sistemele publice
centralizate de alimentare cu energie termic ă;
– Ordinul nr. 233/2004 pentru aprobarea unor reglementari privind contorizarea
consumatorilor racorda ți la sistemele publice centrali zate de alimentare cu energie
termică;
– Decizia nr. 53 /1999 A.N.R.E privind standarde de performan ță pentru serviciul de
furnizare a energiei termice; De asemenea, re ținem faptul c ă principiile Legii nr. 325/2006 țin cont de: utilizarea
eficientă a resurselor energetice, dezvoltarea durabil ă a unităților administrativ –
teritoriale, diminuarea impactului asupra mediului, promovarea co-gener ării de înalt ă
eficiență , reglementarea și transparen ța tarifelor și pre țurilor energiei termice,
asigurarea accesului nediscriminat oriu al utilizatorilor la re țele termice și la serviciu
public de alimentare cu energie termic ă, un condominiu – un sistem de înc ălzire.
Funcționarea corespunz ătoare a acestui serviciu presupune asigurarea continuit ății
dar și a calit ății, acc
esibilitatea pre țurilor la consumatori, asigurarea resurselor
necesare pe termen lung, asigurarea siguran ței în func ționare și eviden țierea
transparent ă a costurilor în stabilirea pre țului energiei termice. Indicatorii de
performan ță în asigurarea acestui serviciu au în vedere și adaptarea permanent ă la
cerinț ele consumatorilor și excluderea oric ărui fel de discriminare privind racordarea
și servirea consumatorilor. În general, serviciul este prestat popula ției prin
intermediul CET-urilor, a șa cum vom exemplifica prin cazurile Municipiilor Pite ști,
Iași, Ploiești, Giurgiu, Foc șani, Râmnicu Vâlcea, Craiova11.

11 În Pitești, serviciul public de termoficare a fost asigurat, pân ă la data de 6 iulie 2009, de c ătre S.C.
Termoficare 2000 S.A., societate la care ac ționarul majoritar a fost CL Pite ști. De la aceast ă dată de
altfel societatea men ționată a intrat în stare de faliment. La aceea și dată s-a înfiin țat prin HCL
Serviciul Public Local de Termoficare al Municipiului Pite ști (SPLT) care func ționează prin gestiune
directă, în subordinea CL Pite ști, cu finan țare numai din venituri proprii. Avariile din sistemul de
transport și distribuție a energiei termice sunt cauzate de uzura fizic ă și morală avansat ă a sistemului
de transport și reprezint ă aproximativ 31% respectiv a sistemului de distribu ție a energiei termice,
reprezentând 16%. În lunile de var ă, activitatea S.P.L.T. înregistreaz ă pierderi, iar în lunile de iarn ă
înregistreaz ă profit (< 5%), în condiț iile în care preț urile/tarifele avizate/aprobate sunt tarife reale, care
țin cont de elementele de cheltuieli reale. În tarifele aprobate, pierderile tehnologice sunt acceptate la
nivelul avizului A.N.R.S.C., la nivelul bilan țului energetic. În realitate, acestea sunt mult mai mari.

La Iași, alimentarea cu energie termic ă în sistem centralizat este realizat ă de S.C. CET IA ȘI S.A. prin
Serviciul Contractarea și Furnizarea Energiei Termice și Relații cu Cli en ții și alte patru servicii,
Formația de Exploatare Re țele Termice, Sec țiile de Distribu ție UFET, personalul operativ de tur ă –
Dispecer Coordonator, Dispecerul de distribu ție a energiei termice;
Serviciul de alimentare cu energie termic ă în sistem centralizat este înfiin țat și organizat la nivelul
municipiului Ploiești din anul 2003 prin Hot ărâre a CL și din anul 2009 prin Hot ărâre a CJ Prahova.
Serviciul este delegat prin concesiune c ătre operatorul S.C. Dalkia Termo Prahova S.R.L. Prin HCL în
anul 2004 s-a stabilit ca Regia Autonom ă de Servicii Publice RASP Ploie ști să monitorizeze modul de
respectare și de derulare a contractului de delegare prin concesionare a acestui serviciu și a bunurilor
aferente acestuia;

44 Serviciul de administrare a parcurilor și zonelor verzi

Serviciul de administrare a spa țiilor verzi func ționează având la baz ă următoarele
acte normative principale:
– Legea nr. 49/2008 privind aprobarea O.U.G. nr. 108/2007 pentru modificarea alin.
(2) al art. 8 din O.U.G nr. 59/2007 privind instituirea Programului Na țional de
îmbună tățire a calit ății mediului prin realizarea de spa ții verzi în localit ăți
12;
– O.U.G. nr. 114/2007 pentru modificarea și completarea O.U.G. nr . 195/2005 privind
protecția mediului;
– Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spa țiilor verzi din zonele
urbane; – Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea O.U .G. nr. 195/2005 privind protec ția
mediului.

Prin administrarea spa țiilor verzi se asigur ă îndeplinirea obiectivelor privind protec ția
și conservarea spa țiilor verzi pentru men ținerea biodiversit ății lor, men ținerea și
dezvoltarea func țiilor de protec ție a spa țiilor verzi privind apele, solul, schimb ările
climatice, menț inerea peisajelor în scopul ocrotirii s ănătății popula ției, protec ției
mediului și asigurării calității vieț ii, regenerarea, extinderea, ameliorarea compozi ției
și a calității spațiilor verzi, elaborarea și aplicarea unor m ăsuri privind starea spa țiilor
verzi față de funcțiile acestora. Administrarea spa țiilor verzi proprietate public ă este
exercitat ă de către autorit ățile administra ției publice locale și de alte organe
împuternicite, iar a celor de pe terenurile proprietate privat ă este exercitat ă de către
proprietarii acestora, cu respectarea pr evederilor actelor normative în vigoare.
Persoanele juridice care concesioneaz ă terenuri pentru construc ția și amplasarea în
spațiile verzi a obiectivelor pentru activit ăți economice și socio-culturale sunt obligat
e
să obțină avizele, acordurile și autoriza țiile prev ăzute de legisla ția în vigoare.
Serviciul public de administrare a parcurilor și zonelor verzi are ca obiect de
activitate amenajarea și întreținerea suprafe țelor acoperite cu zone verzi. Obiectivul
permanent este pă strarea și regenerarea mediului natural și construit, ce constituie
cadrul de viață al locuitorilor. Protecț ia mediului și dezvoltarea durabil ă sunt
deziderate ce se pot atinge doar prin ac țiuni complexe ce implic ă autorităț ile
naționale și locale, dar și popula ția, atât la nivel decizional, cât și la nivel executiv.

În Municipiul Giurgiu, gestiunea Serviciului de alimentare cu energie termic ă a fost atribuit ă, prin
licitație public ă, către operatorul zonal de energie electric ă și termică S.C. SCUT S.A. Indicatorii de
performan ță prezenta ți în Regulamentul serviciului sunt respecta ți în totalitate de c ătre aparatul
acestuia. Preț ul de facturare al energiei termice livrate popula ției se aprob ă prin H.C.L.;

Serviciul de termoficare este realizat de c ătre S.C. ENET S.A. în Focșani, societate înființ ată în
subordinea CL Focș ani, ca unic acț ionar, prin concesionare prin licita ție publică ;

În Municipiul Râmnicu Vâlcea serviciul de termoficare este prestat de c ătre operatorul S.C. CET
Govora S.A., societate apar ținând Consiliului jude țean, în baza unui contract de concesiune;
Serviciul de termoficare în Municipiul Craiova este administrat, în gestiune direct ă, de către Regia
Autonom ă Termoficare Craiova, aflat ă în subordinea CL.

12 http://www.afm.ro/main/info_stuf/spatii_ verzi/l49-2008.pdf – linie de finan țare activ ă la data realiz ării
studiului.

45 Obligaț ia organiz ării și conducerii registrelor spa țiilor verzi revine autorit ăților local.
Activitatea departamentelor (direc ție, serviciu, birou) de administrare a parcurilor și
zonelor verzi este variat ă, complex ă, dependent ă de ritmul sezonier (anotimpuri) și
circadian (zi – noapte). Întreaga ac tivitate este reflectat ă în rapoarte de lucru lunare
și este executat ă, conform unui program strategic de dezvoltare.

Mai multe municipii au probleme privind re spectarea indicatorilor privind suprafe țele
de zone verzi/cap de locuitor. Potr ivit directivelor UE, suprafa ța minimă de spații
verzi recomandat ă este de 26 mp pe cap de locuitor. Organiza ția Mondial ă a
Sănătății recomandă o suprafa ță mai generoas ă de spațiu verde de 52 mp pe cap de
locuitor. Conform prevederilor O.U.G nr . 114/2007 pentru modificarea și completarea O.U.G
nr. 195/2005 privind protec ția mediului, autorit ățile APL au obliga ția de a asigura din
terenul intravilan o suprafa ță de spațiu verde de minimum 20 m
2/locuitor, până la
data de 31 decembrie 2010, și de minimum 26 m2/locuitor, până la data de 31
decembrie 2013. La nivelul municipiilor are loc o ampl ă campanie de amenajare a
locurilor virane, a spa țiilor neutilizate, p ărăsite sau degradate pentru transformarea
acestor terenuri în zone verzi, zone de agrement, parcuri de joac ă pentru copii, sau
după caz, realizarea unor plant ări de arbori, împ ăduriri și/sau amenaj ări peisagistice.

Conform exemplific ărilor privind organizarea serviciului la nivelul municipiilor Giurgiu,
Galați, Alba Iulia, Satu Mare, Focșani, Craiova, Drobeta Tur nu Severin, organizarea
serviciului difer ă foarte mult de la o unitate administrativ teritorial ă la alta13.

13 La Giurgiu , în cadrul Direcț iei Generale a Serviciilor Publice de Gospod ărie Comunal ă (DGSPGC
funcționează o direcție care are 2 servicii, dintre care, unul este specializat pe zone verzi (cu cca. 80
de salaria ți). Atribuțiile direcției includ eviden ța lucrărilor specifice, calculul indicatorilor, organizarea și
coordonarea lucr ărilor de amenajare și întreținere spa ții verzi, gazon ări, plantări și activități de
curățenie a zonelor verzi și a parcurilor pe care le au în responsabilitate;

Serviciul Public ce func ționează în cadrul Administra ției Domeniului Public Gala ți desfășoară
următoarele activit ăți specifice: dezvoltarea suprafe țelor acoperite cu spa ții verzi amenajate prin
lucrări de gazonare, plantare, între ținere spa ții verzi, fason ări, activități de curățenie curente, specifice
sau ocazionate de evenimente. Asocia țiile de locatari/proprietari au încheiat contracte de asociere cu
CL Galați pentru primirea și plantarea de pomi.
La Alba , serviciul de administrare a parcurilor și zonelor verzi este un serviciu public externalizat prin
contract de concesi
onare către S.C. SALPREST S.R.L. Contractul este încheiat în anul 2001 între
Primă ria Municipiului Alba Iulia și operator;

Serviciul Public de între ținere a parcurilor și spațiilor verzi func ționează în cadrul Administra ției
Domeniului Public Satu Mare desfășoară activități specifice într-un amplu program de reabilitare și
întreținere a parcurilor vechi, a spa țiilor verzi mai mici, unele înfiin țate din ini țiativa locuitorilor.

Serviciul de administrare a parcurilor și zonelor verzi organizat în cadrul Direc ției de Dezvoltare
Servicii Publice Focșani, este serviciu public în subordinea CL Focș ani și își desfășoară activitatea
prin încredin țare în folosin ță gratuită a bunurilor. Serviciul de administrare a parcurilor și zonelor verzi
este administrat în gestiune direct ă de către Regia Autonom ă de Administrare a Domeniului Public și
Fondului Locativ aflat ă în subordinea CL;
La Craiova , serviciul de administrare a parcurilor și zonelor verzi este concesionat de c ătre firma S.C.
Flora SERCOM S.A., serviciu externalizat.

46 Serviciul de transport public local

Serviciul de transport public local de persoane a fost inclus în sfera serviciilor
comunitare de utilit ăți publice odat ă cu apariț ia Legii nr. 51/2006. Legisla ția specific ă
este completat ă de urmă toarele acte normative:
– Legea nr. 92/2007 – Legea serviciilor de transport public local de persoane; – Ordinul nr. 207/2007 al A.N.R.S.C. – Regulament – cadru de acordare a
autorizaț iilor de transport în domeniul serviciilor de transport public local de
persoane; – Ordinul nr. 972/2007 al ministrului transporturilor pentru aprobar ea Regulamentului
-cadru pentru efectuarea tr ansportului public local și al Caietului de sarcini – cadru al
serviciilor de transport public local; – Ordinul nr. 353/2007 privind aprobarea normelor de aplicare a legii serviciilor de transport public local nr. 92/2007; – Ordinul nr. 272/2007 al A.N.R.S.C. pr ivind aprobarea Normelor -cadru pentru
stabilirea, ajustarea și modificarea tarifelor pentru serviciile de transport public local
de persoane. Până în anul 2001, serviciul a func ționat în baza unor reglement ări asimilate de la
transportul rutier, respectiv ferovi ar, acestea nemaicorespunzând condiț iilor reale. În
acest context, prin Legea nr . 326/2001, respectiv Ordonan ța nr. 86/2001, s-a stabilit
cadrul de organizare, ges tionare, reglementare și monitorizare a serviciului de
transport public local de persoa ne, prin curse regulate, cu mijloace de transport în
comun. Aceast ă Ordonan ță a fost și transformat ă în lege de c ătre Parlamentul
României în anul 2002 și promulgat ă de Președintele României, fiind publicat ă ca
Legea nr. 284/2002. Legea la care ne referim a completat O.G. nr. 86/2001. În
vederea aplic ării acestei legi, s-au elaborat normele de aplicare ce au f ăcut obiectul
H.G. nr. 828/august 2003. Prin urmare, legea nr. 326/2001 confer ă autorităților
administraț iei publice locale libertatea deplin ă de a decide în ce prive ște organizarea
și administrarea serviciil or public
e, inclusiv transportul local. În acest context, unele
municipii au elaborat o st rategie de dezvoltare pentru acest serviciu. Din punct de
vedere organizatoric, se impune realizar ea sau adaptarea st rategiei proprii pe
termen scurt, mediu și lung.

Tipuri de activit ăți desfășurate în cadrul acestui serviciu sunt specifice transportului
terestru de c ălători permanent și ocazional, curselor tip conven ție, testă rilor și
analizelor tehnice, între ținerii și reparării autovehiculelor. Transportul local de c ălători
trebuie s ă satisfacă cererea în func ție de intervalul între dou ă treceri și nu în func ție
de capacitatea folosit ă sau prestabilit ă, indiferent de ora din zi sau de situa ția unei
zile lucrătoare sau a uneia de s ărbătoare. Cea mai mare parte a municipiilor
presteay ă acest serviciu prin societ ăți comerciale cu obiect de activitate specific, așa
cum indic ă și exemplele pe care le-am re ținut pentru lucrarea de fa ță, din municipiile

În Drobeta Turnu Severin , începând cu 1 mai 2007, s-a înființ at, prin HCL, Direc ția de Mediu în
cadrul aparatului propriu de specialit ate al Primarului având în structur ă un Serviciu Administrare
Mediu, Birou Ecologie Urban ă, Serviciul Spa ții Verzi, Biroul Mobilier Urban și Dezvoltare Spa ții Verzi,
Serviciul Protec ția Mediului și Birou Avize și Control Poluare. Direc ția de Mediu se afl ă în subordinea
Primarului.

47 Pitești, Alba Iulia, Foc șani, Iași, Galați, Tulcea, Drobeta Turnu Severin, Râmnicu
Vâlcea14.

Serviciul de Poli ție Comunitar ă

Cadrul legislativ descris anterior se aplic ă Serviciului de Poli ție Comunitar ă fiind
completat de urm ătoarele acte normative:

– H.G. nr. 2295/2004 pentru apr obarea Regulamentului-c adru de organizare și
funcționare a Poli ției Comunitare;
– Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor;
– O.U.G nr. 50/2004, pentru modificarea și completarea unor acte normative în
vederea stabilirii cadrului organizatoric și funcțional corespunz ător desf ășurării
activităților de eliberare și eviden ță a cărților de identitate, ac telor de stare civil ă,
pașapoartelor simple, permiselor de conducere și certificatelor de înmatriculare a
vehiculelor;

14 În Municipiul Pitești, transportul public local se desf ășoară cu autobuze, pe baza unui Contract de
concesiune, încheiat între S.C. Publitrans 2000 S.A. Pite ști și CL Pite ști și aprobat prin H.C.L. S.C.
Publitrans 2000 S.A. este organizat ă ca societate comercial ă pe acțiuni cu ac ționar unic CL Piteș ti,
condusă de către un Consiliu de Administra ție, al cărui președinte este ș i director general al societ ății.
A fost înfiin țată prin divizarea Regiei Regotrans în anul 2000. Nicio activitate din cadrul acestui
serviciu nu a fost externalizat ă. Din anul 2008 S.C. Publitrans 2000 S.A funcț ionează în asociere cu 2
agenți economici, conform H.C.L. Principala realizare este introducerea a 80 autobuze noi, cu grad
crescut de confort, cu motoare euro4, afi șaj electronic de traseu etc. S-au introdus automate de bilete
care func ționează 24 ore din 24 și s-au achizi ționat tonete noi, moderne;

Activitatea de transport public local de c ălători în Municipiul Alba Iulia este organizată în cadrul
Serviciului Transport, Liber ă Inițiativă, Control Comercial afla t în subordinea Direc ției de Cheltuieli a
aparatului propriu de specialitate al primarului.
În Municipiul Focșani, serviciul de transport public este realizat de c ătre S.C. Transport Public S.A.
Focșani, so
cietate înfiin țată în subordinea CL al Municipiului Focș ani, care este unic ac ționar, prin
delegare de gestiune; Regia Autonom ă de Transport Public, R.A.T.P. Iași are ca obiect de activitate prestarea de servicii de
transport public urban și per-urban de persoane, cu tramvaie, autobuze și microbuze. În ora șul Iași
există un singur operator public de transport local R.A.T.P. Ia și și un operator privat S.C. UNISTIL
S.R.L.;

Activitatea de transport public local de c ălători la Gala ți se desfășoară prin servicii regulate pe baza
contractelor de concesiune încheiate în anul 2005 cu patru operatori: S.C. Transurb S.A., Asocia ția
SHERR – S.C. Comsamo S.R.L., S.C. A.C.J. Globe Tour S.R.L, Asocia ția STAR 2005 -S.C. Relajcar
S.R.L. La Gala ți a fost ini țiat un proiect important pentru acest domeniu;

Serviciul de transport public la Tulcea este realizat de c ătre S.C. Transport Public SA constituit ă în
anul 2007 prin reorganizarea Direc ției Generale de Servicii Publice;

Serviciul de transport public la Drobeta Turnu Severin este în curs de concesionare;

Serviciul de transport public la Râmnicu Vâlcea este realizat de S.C. ETA S.A., societate care
aparține CL, în baza unui contra ct de delegare a gestiunii.

48 – Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protec ția
persoanelor (actualizat ă la data de 20 ianuarie 2007).

Conform legii, Poliț ia Comunitar ă asigură menținerea ordinii și liniștii publice, paza
obiectivelor și bunurilor de interes public, constatarea și sancționarea contraven țiilor
privind disciplina în construc ții, regulile de comer ț stradal, normele de protec ție a
mediului înconjur ător, înso țirea și protec ția reprezentan ților prim ăriei în activit ățile
specifice de pe raza de competen ță. Activitatea Poli ției Comunitare se realizeaz ă în
interesul persoanei, al comunit ății, precum și în sprijinul institu țiilor statului, exclusiv
pe baza și în executarea legii. Activitatea se desf ășoară pe baza Regulamentului –
cadru de organizare și funcționare a Poli ției Comunitare. La nivelul municipiilor, cel al
sectoarelor Municipiului Bucure ști, Poliția Comunitar ă se organizeaz ă ca serviciu
public sau structur ă fără personalitate juridic ă – direc ție, serviciu, birou sau
compartiment – în cadrul ap aratului propriu de specialitate al CL. Personalul angajat
este alc ătuit din func ționari public i de conducere și de execu ție și, după caz,
personal contractual. Exemplific ările privind organizarea se rviciului din Municipiile
Timișoara, Bucure ști – sector 6, Alba Iulia, Foc șani, Pite ști, Drobeta Turnu Severin
ne pot da o dimensiune a modului în care acestea este gestionat15.

15 Direcția Poliția Comunitar ă Timiș oara a fost înființ ată în anul 2005 în baza unei H.C.L. în cadrul
Primă riei Municipiului Timi șoara și funcționează ca o instituț ie public ă î n s u b o r d i n e a C L T i m i șoara,
sub directa coordonare a Primarului. Este coordonat ă de 1 director executiv , 2 directori executivi
adjuncți, avand 1 serviciu resurse umane, 1 serviciu ordine public ă. Serviciul ordine public ă are în
componen ță 4 secții de ordine public ă și de interven ții rapide și un efectiv de 684 angaja ți, dintre care
22 funcții publice de conducere;

Direcția Generală de Poliție Comunitar ă a Sectorului 6 Bucure ști a fost înfiin țată conform HCL în
anul 2005 și are în structura organizatoric ă 1 serviciu tehnic, 2 servicii control, 1 serviciu
management, 1 serviciu juridic aflate în subordinea unui director general, 3 direcț ii de inspec ție
generală , operativ ă și economic ă coordonate de câte un director executiv adjunct, 5 sec ții de ordine
publică și de interven ții ra pide și un serviciu dispecerat comunica ții și informatic ă;
Serviciul de poli ție comunitar ă la Alba Iulia este organizat din anul 2005 prin H.C.L în baza Legii nr.
371/2004 și H.G nr. 2295/2004. Este un serviciu fă ră personalitate juridic ă și este subordonat direct
CL din Alba Iulia;
La Focșani, Serviciul de Poli ție Comunitar ă este realizat de Poliț ia Comunitar ă ca serviciu public
specializat, cu personalitate juridic ă, în subordinea Primarului Municipiului Foc șani;
Poliția Comunitar ă a Municipiului Pitești este o institu ție public ă cu personalitate juridic ă, aflată în
subordinea Primarului, înfiin țată în anul 2007, conform HCL și nu are activit ăți externalizate.
Conducerea operativă se asigur ă de către 1 director executiv și 2 directori executivi adjunc ți, primul
cu subordonare față de Primarul Municipiului Pite ști. Directorul executiv adjunct are în subordine 2
servicii și 6 birouri ce se ocup ă de siguran ța publi
c ă iar directorul executiv are în responsabilitate
serviciul de siguran ță rutieră, 3 birouri și 1 compartiment, în total 266 salaria ți, funcționari publici și
personal contractual. Structura colaboreaz ă cu reprezentan ții Comisiei Locale de Ordine Public ă;
În Municipiul Drobeta Turnu Severin serviciul de poli ție comunitar ă este organizat ca serviciu public
specializat, în subordinea CL al Municipiului.

49 Serviciul de administrare a re țelei de drumuri

Cadrul legislativ pentru Serviciul de administrare a re țelei de drumuri este definit de
următoarele acte normative:

– O.U.G. nr. 43/1998 privind regi mul drumurilor reglementeaz ă în mod unitar
administrarea drumurilor publice și private, dobândirea și folosirea terenurilor,
conducerea, coordonarea și controlul activit ăților în leg ătură cu drumurile publice,
clasificarea, încadrarea, proiectarea și exploatarea drumurilor de interes naț ional,
județean și local;
– Ordinul nr. 346/2000 privind modificarea și completarea Ordinului Ministrului
Transporturilor nr. 78/1999 pentru aprobarea Nomenclatorului activit ăților de
administrare, exploatare, între ținere și repara ții la drumurile publice;
– Legea nr. 92/2007 a serviciilo r de transport public local;
– Ordinul nr. 206/2007 al Pre ședintelui A.N.R.S.C. pentru aprobarea Regulamentului
Cadru de autorizare a autorit ăților;
– Ordinul Ministrului Internelor și Reformei Administrative nr. 353/2007 pentru
aprobarea Normelor de aplic are a Legii nr. 92/2007.
Serviciul de administrare a re țelei de drumuri desf ășoară următoarele tipuri de
activități: lucrări de producere mixuri asfaltice, repara ții străzi, alei, trotuare inclusiv
prin pavare, montare borduri și reparaț ii, alte lucr ări legate de desz ăpezire,
administreaz ă instalațiile de semaforizare din Municipiu, marcaje specifice de
sistematizare a circula ției, exploatare și întreținere ma șini și utilaje proprii.

Competen țele în administrarea drumurilor aflate pe teritoriul municipiilor au fost și
sunt atribuite consiliilor locale, acestea fii nd responsabile cu proiectarea, construirea,
întreținerea, modernizarea și administrarea str ăzilor și a prelungirilor drumurilor
naționale și județene pe teritoriul municipiilor.
Date fiind priorit ățile în acest domeniu pentru prim ăriile de municipii dar și resursele
financiare destul de limitate pe care le au la dispozi ție, organizarea serviciilor din
primării diferă destul de mult. O arat ă exemplele din municipiile Ia și, Alba Iulia,
Focșani, Ploie ști, Pitești, Drobeta Turnu Severin, Craiova
16.

16 La Iași, în anul 2002 s-a aprobat prin Hot ărârea Consiliului Local nr. 366/2002 și 387/2002
transformarea Direc ției de Servicii Publice Municipale în două entități juridice: Direc ția de Servicii
Municipale – având ca obiect de activitate între ținerea spa țiilor verzi, a podurilor, lucr ărilor de art ă,
mobilier urban, se mnalizare rutier ă și S.C. CITADIN S.A, înfiin țată ca societate comercial ă pe acțiuni,
unitate cu personalitate juridic ă, cu unic ac ționar Consiliul Local, cu preluarea patrimoniului (activul ș i
pasivul) corepunz ător activit ăților și scopului pentru care a fost înfiin țată, conform HCL.

Serviciul de administrare a re țelei de drumuri la Alba Iulia este în responsabilitatea Direc ției Tehnice
a Aparatului Propriu de Specialitate al Primarului și se desf ășoară prin Serviciul de investi ții și lucrări
publice și prin Serviciul de administrare și monitorizare public ă. Direcț ia tehnică este coordonat ă de 1
director executiv iar cele 2 servicii au câte 1 șef și circa15 angaja ți;

Serviciul de administrare a re țelei de drumuri este organizat în cadrul Direc ției de Dezvoltare Servicii
Publice Focșani, ca serviciu public în subordinea CL Foc șani și care este realizat prin încredin țare în
folosință gratuită a bunurilor;

Serviciul Repara ții și Investiții Drumuri func ționează în cadrul Direc ției Tehnice a Prim ăriei Municipiului
Ploiești, cu un 1 șef serviciu ș i 12 angaja ți. Se colaboreaz ă cu Biroul de re țele edilitare, care
deservește mai multe compartimente tehnice și de investi ții;

50 Taxe și impozite locale

În fine, cadrul legislativ al serviciilor de taxe și impozite locale este definit de:
– Legea nr. 182/2006 privind regimul juridic al amenzilor; – O.U.G nr. 35/2006 pentru modificarea O.G . nr. 92/2003 privind Codul de procedur ă
fiscală;
– O.U.G nr. 155/2007 pentru modificarea alin. (4) și (5) ale art. 263 din Legea nr.
571/2003 privind Codul Fiscal; – H.G. nr. 1697/2008 privind apr obarea nivelurilor impozitului pe mijloacele de
transport prevă zute la art. 263 alin(4) și (5) din Legea nr. 571/ 2003 privind Codul
Fiscal, aplicabile în anul fiscal 2009. Legislația este completat ă și susținută de legile APL, de Normele Metodologice de
aplicare privind Codul de procedura fiscal ă și Normele metodologice de aplicare
privind Codul fiscal, emise de Guvern și prin Hot ărâri de conciliu local, emise pentru
aplicarea, la nivel local, a tuturor prevederilor legale.
Compartimentele de s pecialitate ale autorit ăților APL sunt competente pentru
administrarea impozitelor, taxelor și a altor sume datorate bugetelor locale ale
unităților administrativ – teritoriale. Prin acestea se administreaz ă impozitele, taxele,
contribuțiile și alte sume datorate bugetului general consolidat printr-un ansamblu de
activități desfășurate de organele fiscale, în leg ătură cu înregistrarea fiscal ă,
declararea și colectarea impozitelor, taxelor, contribu țiilor și a altor sume datorate și
soluționarea contestaț iilor împotriva actelor administrative fiscale.

În cadrul Serviciului Impozite și Taxe sunt specifice activit ățile d
e stabilire,
constatare, control, urm ărire și încasare a impozitelor, taxelor și a altor venituri ale
bugetului local inclusiv a accesoriilor crean ță și a amenzilor, soluț ionarea
obiecțiunilor, contesta țiilor și plângerilor formulate la actele de control și de
impunere, precum și executarea crean țelor bugetare locale. Sunt emise și prelucrate
documente administrativ-fiscale, situa ții ale impozitelor pe teren, evolu ții ale
impozitului auto, evoluț ii ale impozitului pe cl ădiri, pe ani și cu sumele încasate
aferente.
∗ ∗ ∗

Administra ția Domeniului Public Pitești reprezint ă un serviciu public cu personalitate juridic ă,
certificat ISO 9001: 2001, ISO 14001:2005 și ISO 18001:2004, organizat sub autoritatea CL Pite ști.
Unitățile de produc ție și prestări servicii sunt secț iile de reparaț ii străzi și mecanizare lucr ări, de
salubritate, de spa ții verzi, administrarea și întreținerea domeniului public și mică mecanizare. Sec ția
de repara ții străzi și mecanizare lucr ări se subordonează directorului adjunct, colaboreaz ă cu celelalte
secții și ateliere și în mod deosebit, cu atelierul de preparat mixturi asfaltice și reparații străzi, de
exploatare și întreținere ma șini și utilaje, cel de mic ă mecanizare, serviciul de programare proiectare,
valorificare și control edilitar și are în componen ța sa cca 430 salaria ți. Nicio activitate din cadrul ADP
Pitești nu a fost externalizat ă;

În Craiov
a, Serviciul Administrare Între ținere Drumuri este organizat ca serviciu public în cadrul
Aparatului Propriu de Specialitate al Primar ului Municipiului, aflat în subordinea direct ă a acestuia.

51 Așa cum am ar ătat anterior, cadrul general de reglementare a serviciilor publice a
suferit transform ări semnificative începând cu anul 2006, punând bazel e principiilor
generale de func ționare a acestor servicii. În egală măsură, constată m că
majoritatea actelor normative care fac referire la serviciile publice includ no țiunile de
tip standarde (de calitate, de cost), prin urmare apreciem că este imperativ necesar
ca în perioada urm ătoare, eforturile s ă se îndrepte înspre punerea în aplicare nu
doar a literei, ci și a spiritului legii, în acest caz însemnând o concentrare a eforturilor
înspre operaț ionalizarea conceptelor enun țate anterior. Studiul de fa ță, prin capitolul
următor, reprezint ă o încercare în acest sens, punând la dispozi ția factorilor
decizionali un exemplu despre cum poate fi f ăcută această operaționalizare.

52

53 7.
Principalele tendin țe privind parametrii actuali de furnizare a principalelor
servicii publice la nivelul municipiilor re ședință de jude ț, Elena Iorga, Adrian
Moraru, IPP

Analizele statistice repr oduse în capitolul de fa ță urmăresc, pentru fiecare dintre cele
9 servicii analizate – 6 servicii comunitare de utilit ăți publice (serviciul de alimentare
cu apă și canalizare, serviciul de iluminat public , serviciul de termoficare, serviciul de
salubrizare, serviciul de transport public), 1 serviciu care se ocup ă de administrarea
rețelei de str ăzi de pe raza localit ății, serviciul de administrare a parcurilor și zonelor
verzi, serviciul de Poli ție Comunitar ă și managementul financiar al localit ății, un
număr de minim 2 indicatori de performan ță/serviciu. Ace ști indicatori au fost
selectaț i astfel încât s ă furnizeze cele mai relevante informa ții despre serviciul
analizat, iar calculul lor este condi ționat în unele situa ții de disponibilitatea
informațiilor. Pentru fiecare indicator este precizat ă explicit formula de calcul, iar
graficele se reg ăsesc în Anexele studiului, analiza fă când trimitere la fiecare dintre
acestea în corela ție cu indicatorul analizat.
În debutul analizei asupra fiec ărui serviciu, acolo unde este cazul, au fost prezentate
succint câteva informa ții cu privire la situa ția administr ării respectivului serviciu la
nivel național, preciz
ând ponderea municipiilor care furnizeaz ă serviciul în mod
direct, respectiv ponderea celor care au delegat serviciul c ătre un operator privat.
În cazul gestiunii directe, autoritățile administra ției publice î și asumă nemijlocit toate
sarcinile și responsabilit ățile cu privire la înfiin țarea, organizarea, finan țarea,
coordonarea, administrarea, gestionarea, exploatarea și asigurarea func ționării
serviciului. În cazul gestiunii delegate, autoritățile administra ției publice locale
transferă, în baza unui contract, prin care se deleag ă gestiunea, unuia sau mai
multor operatori cu statut de societ ăți comerciale cu capital public, privat sau mixt,
sarcinile și responsabilit ățile proprii cu privire la pres tarea serviciului, precum și
exploatarea acestuia, în condi țiile legii. Operatorii presteaz ă serviciul în baza
contractului de delegare a gestiunii, aprobat de autorit ățile publice locale și în baza
licenței eliberate de autoritatea competent ă, având totodat ă obligația de a raporta
autorității toate informa țiile privind serviciul delegat, la cererea acesteia.
Nu în ultimul rând, pentru a plasa da tele statistice în contextul realit ății curente
existente în România la nivelul municipiilor re ședință de județ, în măsura posibilit ății
au fost ins
erate, pe lâng ă analiza cifrelor, și informaț ii provenind din alte surse (presa
locală, declara ții ale unor oficiali, reprezentan ți ai administraț iei locale sau centrale
cu competen țe în domeniu), pentru ca evaluarea s ă fie una cât mai apropiat ă de
situația actuală.
Prezentăm în cele ce urmează analiza principalilor indicatori analiza ți pentru fiecare
dintre serviciile men ționate:

54 Serviciul de alimentare cu ap ă și canalizare

Situaț ia gestiunii serviciului la nivel na țional

În ceea ce prive ște modalitatea de gestiune a acestui se rviciu la nivelul municipiilor
reședință de județ din România, din 39 de municipii care au r ăspuns chestionarului
IPP pentru situa ția din 2008, 28% dintre municipii furnizează serviciul de alimentare
cu apă în mod direct, în timp ce majoritatea muni cipiilor (72%) au delegat acest
serviciu c ătre operatori ca capital pub lic, privat sau mixt. Printre Municipiile care
administreaz ă direct serviciul se num ără: Arad, Bac ău, Botoșani, Brăila, Buzău, Cluj
Napoca, Foc șani, Gala ți, Giurgiu și Iași.
Indicator 1:
Accesul la aceste servicii este o condiț ie vitală pentru men ținerea st ării de sănătate a
populaț iei, de aceea primul indicator analizat este gradul de acces al popula ției
din municipiile re ședință de jude ț la rețeaua de alimentare cu ap ă (vezi Anexele
1 și 2).

Formula de calcul a in
dicatorului:

Gradul de acces al populaț iei la rețeaua de ap ă = numărul de locuitori cu acces la re țeaua
de apă /total populaț ie (%)

Analizând evolu ția în timp a acestui indicator, media na țională a gradului de acces la
rețeaua de alimentare cu ap ă la nivelul municipiilor re ședință de județ era de 92% în
2007, pentru ca în 2008 s ă mai creasc ă cu doar un procent, ajungând la 93%. Atât
în 2007, cât și în 2008, existau municipii care se situau sub media pe țară, unele la
diferenț e considerabile.
Astfel, în 2007 – an pentru care datele disponibile la IPP au fost mai pu ține –
Municipii precum Vaslui (61%), Baia Mare (74%), Sfântu Gheorghe (78%),
Târgoviște (79%), Slatina (81%), Miercurea Ciuc (83%), Bacă u (84%), Slobozia
(88%), Alba Iulia (89%), Oradea (89%) se situează sub media na țională în ceea ce
privește accesul locuitorilor din aceste localit ăți la apă curentă. În 2008, situa ția nu
se schimb ă pentru cele mai multe municipii: Vasluiul ră mâne în continuare Municipiul
cu cel mai mic acces al cet ățenilor la re țeaua de ap ă (61%), urmat de Sfântu
Gheorghe (78%), Sl atina (82%), Că lărași (82%). Sunt și municipii care, potrivit
informațiilor transmise, au fă cut investi ții în extinderea reț elei de ap ă: Târgoviște – de
la 79% în 2007, în 2008 toat ă populaț ia municipiului are acces la re țeaua de ap ă;
Tulcea, cu 95% grad de acoperire în 2007, ajunge la 100% în 2008.
Dintre municipiile unde popula ția nu are înc ă acces în to
talitate la sistemul de
alimentare cu ap ă, Municipiile Târgu Jiu și Giurgiu au contractat în 2008 proiecte de
extindere a re țelei de ap ă.

55 Indicator 2:

Ponderea re țelei de apă mai vechi de 30 de ani (Anexele 3 și 4) , reprezint ă un
indicator care atest ă calitatea infrastructurii se rviciului de alimentare cu ap ă,
cunoscut fiind faptul c ă această infrastructur ă necesit ă investiții costisitoare și
creează disfuncții majore atunci când se înregistreaz ă defecțiuni/lucrări de repara ții,
afectând atât consumatorul, dar și func ționarea normal ă a traficului pe raza localit ății
etc.

Formula de calcul a indicatorului:

Ponderea re țelei de ap ă mai vechi de 30 de ani = nr. km de reț ea mai vechi de 30 ani/nr.
total km de re țea pe raza municipiului (%)

La nivel european, potrivit speciali știlor, România necesit ă cel mai mare volum de
investiții din Europa în ce prive ște lucrările la rețeaua de ap ă potabilă – aproximativ 4
miliarde Euro pân ă în 2013, conform datelor prevă zute în Programul Opera țional
Serctorial de Mediu. În 2007, aproape jum ătate dintre re țelele de distribu ție a apei
(48%) erau mai vechi de 30 de ani, indicatorul înregistrând o u șoară scădere la nivel
național în 2008 (45%).
Municipiile cu cea mai învechit ă infrastructur ă de distribu ție a apei sunt:
– în 2007: Suceava – cu 99% din re țea mai veche de 30 de ani, Boto șani (96%),
Cluj Napoca (94%), Reși ța (93%), Craiova (86%), Timi șoara (84%), Tulcea
(80%).
– În 2008: Suceava (99% ), Craiova (84%), Re șița (83%), Timi șoara (84%),
Tulcea (81%).
Observăm că nu s-au produs schimb ări semnificative de la un an la altul în ceea ce
privește investi țiile în infrastructura de distribu ție a apei, cu excep ția municipiilor
Reșița și Craiova, unde anticipă m că scăderea indicatorului poate fi pus ă pe seama
demarării unor lucr ări de reabilitare a sistemului de distribu ție cu apă .
La polul opus, Municipii în care cea mai mare parte din re țeaua de alimentare cu ap ă
are o vechime mai m
ică de 30 de ani sunt: Foc șani, Oradea, Satu-Mare, Buză u,
Alba – Iulia. Corelând acest indicator cu preocuparea municipalit ății pentru a at rage resurse
financiare în vederea reabilit ării/înlocuirii sistemel or de alimentare cu ap ă,
constatăm, pe baza datelor transmise c ă, din păcate, nu toate municipiile care ar
avea nevoi imperative în acest sens – cum ar fi cazul Municipiilor Suceava sau
Tulcea – au ini țiat vreun demers de atragere de fondur i pentru acest obiectiv. Alte
Municipii au deja în derular e proiecte de reabilitare a si stemelor de alimentare cu
apă și canalizare ( de exemplu Arad, Bac ău, Baia Mare, Br ăila, Buzău, Călărași, Cluj
Napoca, Gala ți, Oradea, Piatra – Neamț , Pitești, Sibiu, Târgu –Jiu).

56 Serviciul de iluminat public

Situaț ia gestiunii serviciului la nivel na țional

Din 38 de municipii re ședință de județ care au r ăspuns chestionarului IPP cu privire
la situaț ia din anul precedent, 15 (39%) furnizeaz ă serviciul de iluminat public în mod
direct, în timp de 23 de municipii (61%) au delegat acest serviciu c ătre operatori cu
capital public, privat sau mixt. Companiile cu cea mai mare acoperire în furnizarea
serviciului public sunt S.C. Luxten Lighting S.A. (prezent ă în 11 municipii) și S.C.
Flash Lighting Services S.A. ( prezent ă în 4 municipii).

Indicator 1:

Ponderea str ăzilor cu iluminat public în totalul re țelei de str ăzi a localit ății
reprezint ă un indicator care m ăsoară nu doar calitatea infrastructurii sistemului de
iluminat – a șa cum ar putea pă rea la prima vedere, ci ne ofer ă indirect informa ții
despre gradul de satisfacere a unor nevoi de utilitate public ă ale comunit ăților în
ceea ce prive ște: confortul și calitatea vie ții pe domeniul public, respectiv gradul de
securitate individual ă și colectivă și gradul de siguran ță a circula ției rutiere și
pietonale.

Formula de calcul a indicatorului:

Ponderea stră zilor cu iluminat public = lungimea total ă a străzilor cu iluminat public
(km)/lungimea total ă a străzilor din localitate (km) (%)

Conform datelor furnizate la nivelul an ului 2007 – semnificativ mai reduse fa ță de
volumul de informaț ii cu privire la acest indicator colectate în anul 2008, a șa cum se
poate observa din Anexele 5 și 6 la studiu – valoarea acestui indicator la nivel
național era de 87% în 2007 (medie raportat ă l a u n n u m ăr de 26 de municipii),
crescând pân ă la 93% în 2008 (medie raportat ă la un num ăr de 40 de municipii).
Tendința înregistrat ă de analizele IPP este confirmat ă de datele publicate la
începutul acestui an de c ătre Institutul Na țional de Statistic ă, ce indic ă o creștere a
consumului de energie cu iluminatul public fa ță de 2007 cu 10,6%.
Mai exist ă totuși municipii în România care în 2008 se situau sub media na țională în
privința gradului de acoperire a localit ății cu serviciul de iluminat public, cu este cazul
Municipiilor: Miercurea Ciuc – 52% din str ăzi aveau iluminat public, Slatina – 59%,
Botoșani – 79%.
Se remarc ă totuși eforturi ale unora dintre m unicipiile situate sub media naț ională în
2007, de a face investi ții pentru extinderea serviciului de iluminat public: Miercurea
Ciuc, de la 44% în 2007, la 53% în 2008. Muni cipiul Satu Mare este potrivit datelor
furnizate la IPP, municipiul cu cea mai bun ă evoluție a acestui indicator pe intervalul
2007 – 2008, ajungând de la 72% str ăzi cu iluminat public în 2007, s ă acopere în
proporție de 100% localitatea cu acest serviciu doar un an mai târziu. Din totalul de

57 40 de municipii care au r ăspuns chestionarului IPP, 17 declar ă că serviciul de
iluminat public acoper ă întreaga re țea de str ăzi a municipiului.

Indicator 2
Durata medie întreruperi neprogramate constatate este un indicator ce m ăsoară
capacitatea de func ționare a sistemului de iluminat public exprimat ă prin durata
medie a unei defec țiuni, dar ofer ă în același timp informaț ii și despre durata de
intervenție pentru remedierea defec țiunii ( vezi Anexele 7 și 8).

Formula de calcul a indicatorului:

Durata medie a unei întreruperi neprogramate constatate = nr. de ore pe parcursul c ărora a
fost înregistrată defecțiunea la fiecare întrerupere neprogramată constatată în decurs de un
an/numărul total de întreruperi

În 2007, durata cea mai mare a întreruperilo r neprogramate se înregistra la Bac ău,
cu 154 ore durat ă medie a defec țiunii, urmat de Galaț i, cu o durat ă medie a
întreruperii neprogramate de 120 de ore (5 zile).
Pentru anul 2008, ca și în alte cazuri men ționate în studiul de fa ță, am eliminat din
analiză cazul extrem/aparte care afecta valoarea indicato rului pentru media
națională – anume Municipiul Alexandr ia, care a declarat o durat ă medie a
întreruperii de 1392 ore a servic iului de iluminat public -adic ă 58 de zile consecutive,
ceea ce, conform standardelor, este imposibil!
17 Cu aceast ă mențiune, constat ăm că
la nivelul anului 2008, cea mai lung ă durată de întrerupere a func ționării serviciului
de iluminat public s-a înregistrat tot la Bac ău (140 ore – aproximativ 6 zile, în
decursul unui an) iar cele mai scurte întreruperi neprogramate, potrivit datelor
transmise, au fost înregistrate la Pite ști și Focșani, unde serviciul de iluminat public
nu a fost întrerupt mai mult de jum ătate de or ă, în medie.

Serviciul de termoficare
Situaț ia gestiunii serviciului la nivel na țional

Dintre toate serviciile comunitare de utilit ăți publice analizate, serv iciul de termoficare
ridică, în opinia noastră , cele mai mari provoc ări, dar și cele mai mari probleme
pentru autorit ățile locale, în condi țiile moștenirii unui sistem centralizat de furnizare a
energiei termice care î și dovede ște nerentabilitatea și a unei politici în domeniul
serviciului public de alim entare cu energie termic ă unde responsabilitatea se împarte
între Ministerul Administraț iei și Internelor, Ministerul Ec onomiei, Ministerul Muncii,
Familiei și Protecției Sociale și Ministerul Mediului (ar t. 6, 7 din Legea nr. 325/2006 a
serviciului public de alim entare cu energie termic ă).

17 Anticipăm faptul c ă informația furnizat ă de Prim ăria Municipiului Alexandria face referire la durata
totală a întreruperilor neprogramate înregistrată în decurs de 1 an la se rviciul de iluminat public, de și
chiar și în acest caz cifra apare ca fiind foarte mare.

58 Recent, Ministrul Administra ției și Internelor a anun țat faptul c ă Executivul a șters
datoriile istorice ale centralelor termice care mai func ționează la nivelul localit ăților
din România c ătre Stat, pentru ca sistemul centralizat de furnizare a energiei termice
să nu colapseze în 2009, aceste datorii ri dicându-se la aproximativ 150 milioane
Euro.
Potrivit analizei datelor furnizate c ătre IPP, la sfâr șitul anului 2008 situa ția gestiunii
serviciilor de termoficare la ni velul municipiilor din România ar ăta în felul urm ător: din
39 de municipii care au r ăspuns chestionarului IPP, doar 4 (10%) mai furnizau în
2008 energie termic ă în regim direct (Buzău, Cluj Napoca, Craiova și Sibiu), 30
(77%) de municipii furnizeaz ă agentul termic cu ajutorul operatorilor, iar 5 municipii
ne-au comunicat c ă au decis prin hot ărârea autorit ății încetarea producerii, furniz ării
și distribuirii energiei termice în sistem centralizat (Bistri ța, Satu Mare, Sfântu
Gheorghe, Slatina, Târgu Jiu).
Indicator 1

Ponderea pierderilor de energie termic ă din sistem reprezint ă un indicator care
atestă, așa cum ar ătam mai sus, capacitatea limitat ă a actualului sistem centralizat
de furnizare a energiei termice de a func ționa la parametrii de eficien ță, analiza
acestui indicator fiind util ă în deciziile de eficientizare a serviciului. Prin O.G. nr.
13/2009 de modificare a Ordonan ței Guvernului nr. 36/2006 privind instituirea
prețurilor locale de referință pentr
u energia termic ă, se prevede obligat ivitatea pentru
autoritățile locale de a reorganiza societ ățile din subordine care asigur ă servicii
publice de produc ție, transport, distribu ție și furnizarea energiei termice, pentru
eliminarea pierderil or. Pentru perioada 2009 – 2015, sunt prev ăzute ca obligaț ii
pentru autorit ățile locale: implementarea unor programe de reorganizare a
operatorilor economici, eficient izarea serviciului de termof icare prin implementarea
celor mai fezabile solu ții – inclusiv prin atribuirea de contracte de concesiune de
lucrări și servicii.

Indicatorul propus aici este un prim pas în prioritizarea acestor proiecte și
coordonarea lor la nivel na țional

Formula de calcul a indicatorului:

Ponderea pierderilor de energie termic ă din sistem = cantitatea de energie termic ă produsă
într-un an/cantitatea de energie termic ă facturată într-un an (%)18

Valorile pentru acest indicator au fost calc ulate – cu titlu de exemplu – exclusiv pentru
anul 2008 (vezi Anexa 9 ), deoarece informaț iile aferente anului 2007 s-au dovedit
incomplete pentru o evaluare temeinică . Astfel, valoarea medie a pierderilor în
sistemul centralizat de energie termic ă înregistrat ă la nivelul anului trecut în întreaga
țară a fost de 26%. Cu alte cuvinte, ma i mult de un sfer t din energia produs ă se
pierde în sistem de la momentul producerii pân ă ce aceasta ajunge la consumator.

18 Există situații unde indicatorul este supraunitar. Explica ția – potrivit autorit ăților în cauz ă – este
aceea c ă ne-au comunicat cantitatea de energie facturat ă într-un an luând în calcul și datoriile
istorice.

59 Sunt însă municipii din țară unde pierderile înregistrate se situeaz ă mult peste media
națională: în această situație se află Municipiile: Vaslui – cu 53% pierderi în sistem,
potrivit datelor furnizate și algoritmului de calcul propus, Re șița, cu 51% pierderi,
Brașov – 48%, Boto șani și Deva – 47%, Pite ști și Târgovi ște – 41%.

Indicator 2

Prețul național de referin ță al gigacaloriei reprezint ă prețul pe care popula ția îl
plătește pentru energia termic ă. Această sumă nu acoper ă în cele mai multe
localități din țară costul real pentru producerea unei gigacalorii și, prin bugetele
locale și centrale, statul este acela care acoper ă diferenț a de cost pân ă la valoarea
reală , pentru a veni în sprijnul cet ățenilor, prin subvenții.
În Ordonan ța Guvernului nr. 36/2006 priv
ind instituirea pre țurilor locale de referință
pentru energia termic ă furnizată populației prin sisteme centralizate, se prevede c ă:
„pentru localit ățile în care preț ul de furnizare pentru energia termic ă livrată populației
prin sisteme centralizate este mai mic dec ât 107,5 lei/Gcal, inclusiv TVA, nu se
instituie pre țuri locale de referin ță” (Art. 2, alin. 2 din O.G. nr. 36/2006). Cum îns ă
situația excep țională a costului de referin ță nu este îndeplinit ă de marea majoritate a
municipiilor re ședință de jude ț, a fost necesară introducerea unor prețuri locale de
referință pentru energia termic ă. Același act normativ prevede c ă după introducerea
prețurilor locale de referință , compensarea eventualelor cre șteri ale facturilor la
energia termic ă livrată populației se va realiza prin modificarea corespunz ătoare a
O.U.G. nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru înc ălzirea locuin ței, precum
și a unor facilit ăți pentru populaț ie pentru plata energiei termice.

Recent, Guvernul a decis prelungirea pân ă în 2015 a te
menului pân ă la care vor mai
fi acordate subven ții de pân ă la 45% din costul combusti bilului pentru centralele
termice. Mai multe Prim ării din țară analizeaz ă însă în prezent posibilitatea de
majorare a pre țurilor locale de referință , deoarece acordarea de subven ții din bugetul
local către popula ție afectează situația economic ă.

Iată de ce o analiz ă a indicatorului valoarea subven ției pe gigacalorie este
important ă pentru a în țelege care sunt condi țiile actuale la nivel na țional pentru
furnizarea agentului termic c ătre popula ție și care sunt localit ățile care se confrunt ă
cu situația cea mai dificil ă, din aceast ă perspectiv ă (vezi Anexele 10 și 11 ).

Formula de calcul a indicatorului:

Valoarea subvenț iei pe Gcal = costul Gcal pentru agen ții economici -costul Gcal pentru
consumatorii casnici (lei)

Dintr-un num ăr de 20 de municipii care ne-au furnizat informa ții pentru anul 2007,
am putut calcula o valoare medie de referin ță a subven ției pe Gcal de 69 lei, cele
mai mari valoari ale subven ției înregistrându-se în Municipiile: Re șița (167 lei/Gcal),
Botoșani (156 lei/Gcal) și Tulcea (138 lei/Gcal). Valoarea medie de referin ță a
subvenției acordate în 2008 – calculat ă pentru un num ăr de 33 de munici pii – este de
108 lei/Gcal, fiind îns ă municipii care acordă o subven ție dublă sau chiar tripl ă ca

60 valoare fa ță de valoarea mediei na ționale: Alba – Iulia a subven ționat în 2008 pre țul
Gcal pentru popula ție cu 383 lei, Re șița cu 249 lei, C ălărași cu 222 lei, Suceava cu
182 lei, Constanț a cu 168 lei, Bucure ști și Cluj Napoca cu câte 161 lei. La polul opus,
Municipii care nu au subven ționat deloc pre țul gigacaloriei în 2008 – potrivit datelor
transmise IPP – sunt: Bra șov, Foc șani, Iași, Pitești, Tulcea, Vaslui, Zal ău.

Serviciul de salubrizare

Dintre toate serviciile comunitare de utilit ăți publice analizate în ca drul acestui studiu,
serviciul de salubrizare este acela pe care autorit ățile publice l-au delegat în general
către operatori priva ți sau cu capital mixt. Dintr-un to tal de 42 de municipii, respectiv
sectoare ale Municipiului Bucure ști, care au ră spuns solicit ării de informa ții a IPP, la
nivelul anului 2008, 85% delegaser ă atribuțiile specifice acestui serviciu. Printre
municipiile care înc ă mai furnizau direct serviciul de salubrizare c ătre popula ție la
sfârșitul anului 2008 se num ărau: Buzău, Craiova, Foc șani, Gala ți, Giurgiu și Pitești.

Indicator 1

Frecven ța colectă rii deșeurilor este primul indicator propus pentru m ăsurarea
calității serviciului de salubr izare, deoarece acesta m ăsoară, în termeni absolu ți,
gradul de cur ățenie a localit ăților, dar influenț ează îndirect și compozi ția deșeurilor
menajere colectate, cât și cantitatea și calitatea materialelor reciclabile colectate
separat (acolo unde este cazul). Frecven ța de colectare a de șeurilor este
determinat ă în principal de dimensiunea recipien ților folosiți, de aceea rezultatele
interpretate pentru acest indicator vor trebui corelate, în fiecare caz în parte, cu
acest aspect (vezi Anexele 12, 13, 14 ).

Indicatorul a fost calculat separ at pentru 3 tipuri de beneficiari: popula ție, agen ți
economici și institu ții publice, cu fiecare dintre ace știa operatorul de salubrizare
având încheiate cont racte separate.

Formula de calcul a indicatorului:

Frecvenț a colectării deșeurilor = numărul de colect ări săptămânale ale de șeurilor de la
fiecare categorie (populaț ie, agenți economici, institu ții publice)

La nivelul anului 2008, frecven ța colectării deșeurilor de la popula ție varia, la nivelul
municipiilor re ședință de județ, respectiv al sectoarel or Municipiului Bucure ști, între 1
și 13 colect ări/săptămână.
Municipiile unde deș eurile erau colectate o dat ă pe săptămână: Alba Iulia, Arad,
Botoșani, Brăila, Piatra Neam ț, Ploiești, Râmnicu Vâlcea și Târgu Jiu, în timp ce în
Municipiile Alexandria, Ba ia Mare, Giurgiu, Pite ști, Sfântu Gheorghe, Slatina, Tulcea
și Zală u, deșeurile erau ridicate zilnic. O excep ție notabil ă este Municipiul Ia și, unde,
potrivit informa țiilor oficiale transmise IPP, frecven ța ridicării deșeurilor de la
populaț ie era de aproximativ 2 ori pe zi (13 colect ări pe săptămână)!

61 În ceea ce prive ște colectarea de șeurilor de la agenț ii economici, aceasta este, în
medie, mai redus ă. În majoritatatea cazurilor, colectarea se face de 3 ori pe
săptămână, doar în cazul Municipiului Târgoviște frecven ța de colectare fiind,
conform comunic ării oficiale, zilnic ă.

Situaț ia este similar ă și pentru contractele încheiate cu institu țiile publice, unde
frecvența colectării variaz ă tot în jurul mediei de 3 colect ări săptămânale, excep ție
fiind Municipiul Slatina, unde colectarea se face zilnic.
Constatăm că nu exist ă o uniformitate în ceea ce prive ște fecven ța colectării între
diferitele tipuri de utilizatori: spre exemplu, în timp ce, pot rivit datelor, în Municipiul
Iași s-ar colecta de șeuri de la populaț ie în medie de 2 ori/zi, de la agen ții economici
și instituțiile publice ridicarea de șeurilor se face doar o dat ă pe săptămână. Din nou,
subliniem faptul c ă acest indicator trebuie interpretat în strâns ă legătură cu
infrastructu
ra și tipurile de pubele utilizate de fiecare operator în parte.

Indicator 2

La începutul lunii septembrie 2009, Ministerul Mediului a anun țat că ia în calcul
introducerea unor criterii de performan ță la nivelul localit ăților în privin ța colectării
selective, ulterior actualiz ării studiilor de fezabililat e în cazul managementului
deșeurilor. Colectarea selectiv ă reprezint ă o condiție imperativ necesar ă în procesul
de reciclare a de șeurilor, cunoscut fiind faptul c ă țara noastr ă are obliga ții graduale
în acest sens (de exemplu pentru anul 2009, România ar trebui să revalorifice 45%
din totalul ambalajel or existente pe pia ță, procentul crescând la 60% pân ă în 2013).
De aceea, indicatorul propus aici – ponderea colect ării selective – reprezint ă unul
extrem de important în contextul analizei capacit ății actuale a autorit ăților locale de a
îndeplini obliga țiile impuse de Uniunea European ă în acest domeniu (vezi Anexele
15, 16, 17 ).
Formula de calcul a indicatorului:

Ponderea colect ării selective = numărul de beneficiari care utilizeaz ă colectarea
selectivă19/numărul de contracte încheiate cu fiecare categorie de beneficiari (populaț ie,
agenți economici, institu ții publice) (%)

Media na țională a ponderii colect ării selective de la populație, realizată asupra
eșantionului de 29 de municipii și sectoare ale Municipiului Bucure ști care au
răspuns chestionarului IPP pr ivind anul 2008, este de 43% – reprezentând popula ția
cu acces la infrastructur ă de colectare selectiv ă. Există în 2008 municipii care
declară că nu au beneficiari la nivelul popula ției care s ă utilizeze colectarea selectiv ă
– printre acestea se numă ră Municipiile Buz ău, Călărași, Botoșani și Oradea.
În ceea ce prive ște colectarea selectiv ă de la agen ții economici existau, la nivelul
anului 2008, 6 municipii care declar ă că acest lucru se realizează în propor ție de
100% (Municipiile Baia Mare, Deva, Piatra Neamț , Satu Mare, Vaslui, Slatina), îns ă

19 Indicatorul se raporteaz ă la beneficiarii care au acces la infrastructur ă pentru colectare selectiv ă, nu
la volumul de șeurilor colectat e selectiv.

62 datele colectate pentru acest indicator sunt semnificativ mai reduse decât cele
privind popula ția.

Dintre toate categoriile de benefi ciari ai serviciului de salubrizare, potrivit datelor
transmise, ponderea cea mai mare de colectare selectiv ă a deșeurilor se realizeaz ă
la nivelul institu țiilor publice: 8 municipii (Baia Mare, Deva, Oradea, Slobozia Tulcea,
Vaslui, Ploie ști, Slatina), respectiv Sector ul 6 al Municipiului Bucure ști, declar ă că fac
colectare selectiv ă în proporț ie de 100% de la institu țiile publice!

Serviciul de transport public

Din 39 de municipii care au r ăspuns chestionarului IPP priv ind serviciul public de
transport local, 25 de municipii (64%) spun c ă au delegat acest serviciu c ătre
operatori de transport (în mare majoritate operatori priva ți), în timp ce 14 municipii
(36%) realizeaz ă transportul public direct, prin regiile autonome de transport local.

Indicator 1

Un prim indicator uti lizat pentru analiza calit ății serviciului de transport public urban
este acela al vechimii medii a parcului de mijloace de transport în comun
(autobuze20), cunoscut fiind faptul că aceasta are o influen ță directă asupra
calității/confortului cet ățenilor și, mai mult decât atât, este un criteriu important atunci
când autoritatea decide s ă concesioneze serviciul (vezi Anexele 18 și 19).

Formula de calcul a indicatorului:

Vechimea medie a parcului de mijloace de transport în comun = numărul de ani de utilizare
a mijlocului de transport în comun nou21

În 2007, vechimea medie la nivel na țional a parcului auto de mijloace de transport în
comun pentru municipiile care au r ăspuns chestionarului IPP era de 12,9 ani. Printre
municipiile cu cele mai vechi autobuze în circula ție se num ărau Reșița, cu o vechime
medie a parcului de autobuze de 30 de ani, Miercurea Ciuc – 28 de ani, Sfântu
Gheorghe – 22,7 ani iar municip ii care dispuneau de mijloace mai noi de transport în
comun erau Deva – cu o vechime medie a parcului de autobuze de 2 ani, Suceava –
3 ani, Bra șov – 3,5 ani.
În 2008, vechimea medie scade la 10,9 ani, situa ția la nivelul municipiilor fiind în
mare aceea și: printre Municipiile cu cele mai vechi autobuze r ămân Re șița și
Miercurea Ciuc, remarc ăm însă o posibil ă inconsistență în comunicarea datelor
deoarece la doar un an distan ță, Municipiul Miercurea Ciuc declar ă că vechimea
medie a parcului de autobuze este de 40 de ani (fa ță de 28, în 2007). Municipii care
și-au înnoit parcul auto de mijloace de transpor t în comun sunt: Slobozia (vechime

20 A fost selectat acest tip de mijloace de transport în comun deoarece este cel mai frecvent întâlnit la
nivelul tuturor municipiilor re ședință de județ.
21 Raportat la anul fabrica ției

63 medie -1 an, fa ță de 19 ani cu un an în urm ă), Buzău (2 ani), C ălărași (2 ani), Slatina
(2 ani), Pite ști (2,9 ani).

Indicator 2
Accesibilitatea serviciului de transport în comun la nivelul localit ății reprezint ă un
alt indicator propus pentru analiza calit ății serviciului de transport, acesta m ăsurând
practic distan ța pe care trebuie s ă o parcurg ă, în medie, un cet ățean, pân ă la cel mai
apropiat mijloc de transport pe raza localit ății sau num ărul mediu de mijloace de
transport existent la 1 km de re țea stradal ă municipial ă (vezi Anexele 20 și 21 ).

Formula de calcul a indicatorului:

Numărul mediu de mijloace de transport în comun/km strad ă = numărul de autobuze +
numărul de tramvaie + num ărul de troleibuze + num ărul de minibuze/lungimea re țelei de
străzi municipale

Conform acestui indicator, cel mai crescu t grad de accesibilitate a serviciului de
transport public se regă sește, în 2007, în Municipiul C ălărași, unde exist ă în medie,
2,51 mijloace de transport în comun la fiecare km de strad ă. La polul opus,
Municipiul în care num ărul de mijloace de transport în comun/km de strad ă este cel
mai redus este Miercurea Ciuc, cu 0,1 mijloace de transport la 1 km de strad ă.

Pentru anul 2008, suntem din nou nevoiț i să atragem aten ția asupra inconsisten ței
datelor, deoarece calculul aceluiași indicator indic ă un rezultat de doar 0,16 mijloace
de transport/km de strad ă în Municipiul C ălărași, situându-l de aceast ă dată printre
ultimele din punct de vedere al accesibilit ății, în timp ce pe primele locuri se afl ă
Municipiul Gala ți, cu 1,55 mijloace de tr ansport la 1 km de stradă și Bucure ști, cu
1,19 mijloace de transport la 1 km de strad ă.

Serviciul de administrare a re țelei de str ăzi

Administrarea drumurilor/str ăzilor municipale nu mai face parte din categoria de
servicii comunitare de utilit ăți publice, îns ă reprezint ă un serviciu de al c ărui
management depind, direct sau indirect, o serie întreagă de factori, precum: calitatea
infrastructurii, situa ția traficului, inciden ța accidententelor pe raza localit ății și, în
unele cazuri, chiar atractivitatea localit ății din punct de vedere turistic, comercial etc.
Calitatea serviciului de administratre a re țelei de drumuri comport ă o dimensiune
complexă în evaluare, de aceea indicatorii propu și în cadrul acestui studiu sunt doar
cu titlu de exemplu, la ace știa putându-se ad ăuga numero și alț ii ca de exemplu de
rezultat, de impact etc.
Indicator 1

Ponderea re țelei de str ăzi modernizate anual reprezint ă un indicator care
măsoară dinamica lucr ărilor de modernizare la infrastructura de str ăzi municipale,

64 fără a concluziona neap ărat că un ritm crescut de modernizare anual ă a străzilor
municipale înseamn ă, neapărat, o eficiență sporită (analiza indicatorului ar trebui
corelată cu identificarea individual ă a arterelor care sufer ă anual aceste lucr ări de
modernizare/reparaț ii, pentru a se evita investi țiile nejustificate sau ineficiente).

Formula de calcul a indicatorului:

Ponderea re țelei de stră zi modernizate = numărul de km de stradă modernizat ă dați în
folosință în anul de referin ță/nr. total de km de strad ă din localitatea respectiv ă (%)

Potrivit acestui indicator, media anual ă a ponderii str ăzilor modernizate la nivelul
anului 2007 era de 58%, aces t indicator înregistrând o sc ădere în anul 2008, până la
39%. Valorile prezentate în Anexele 22 și 23 trebuie îns ă interpretate sub rezerva
analizei valorilor extreme: solicitarea IPP a vizat explicit lungimea reț elei de str ăzi
modernizate în anul respectiv în timp ce, în unele cazuri , ne punem întrebarea în ce
măsură datele transmise nu reprezint ă situația generală a străzilor modernizate la
nivelul municipiului – de ex: Municipiul Deva, cu 93% str ăzi modernizate în anul 2007
sau Alexandria, cu 99% str ăzi modernizate, probabilitatea ca ace ști indicatori s ă fie
valabili doar pentru un an, fiind foarte sc ăzută.

Indicator 2

Costul mediu pe km de strad ă modernizat ă este un indicator cantitativ care indic ă
potenț ialele diferen țe de cost între lucr ările de modernizare realizate la nivelul
fiecărui municipiu re ședință de jude ț. Din nou, și acest indicator trebuie corelat cu
tipul lucrării de modernizare efectuate, suprafa ța și alți factori. Pentru studiul de fa ță,
a fost luat în calcul co stul mediu al unei lucr ări de modernizare cu tip de
îmbrăcămi
nte – asfalt.

Formula de calcul a indicatorului:

Costul mediu pe km de strad ă modernizat ă = costul mediu anual al lucră rilor de
modernizare/nr. de km de strad ă moderniza ți într-un an

Conform calculului pe acest indicator, costul mediu al unui km de strad ă modernizat ă
s-a ridicat, la nivelul anului 2007, la 592.000 lei (apr oximativ 170.000 Euro),
municipiile în care aces t cost mediu a fost depăș it cu valori semnificative, potrivit
datelor transmise, fiind: Gala ți (3.105.000 lei/km -aprox . 920.000 Euro/km strad ă
modernizat ă), Sibiu (2.290.000 lei/km -. aprox. 680.000 Euro/km strad ă
modernizat ă), Miercurea Ciuc (1.730.000 lei/km -aprox. 513.000 Euro/km de strad ă
modernizat ă). Mult sub medie se situează municipii unde, a șa cum ar ătam anterior,
este posibil s ă fi raportat lungimea totală a străzilor modernizate și nu datele
aferente exclusiv anilor 2007 și 2008, ceea ce face ca un ev entual calcul al costului
mediu pe km de strad ă modernizat ă să fie metodologic viciat.

65 Aceeași situa ție o întâlnim și în anul 2008: neurniformitatea datelor transmise de
municipiile re ședință de jude ț face ca valorile calculate s ă fie puse sub semnul
întrebă rii, date fiind valorile extr eme foarte diferite, precum și dinamica cre șterii
acestui cost de la un an la altul. Nu vom analiza aici acest indicator, el fiind prezentat
cu titlu de exemplu dar și cu provocarea pentru autorit ățile locale de a identifica
eventualele nereguli în comunicarea informaț iilor – a se vedea Anexele 24 și 25 la
studiu.

Serviciul de administrare a parcurilor și zonelor verzi

Parcurile și spațiile verzi reprezint ă o component ă important ă care dă dimensiunea
calității vieții locuitorilor unui municipiu, aces tea fiind asociate cu confortul și
recreerea, dar și cu necesitatea de reducere a gradul ui de poluare. Prin urmare, de
modalitatea în care este administrat acest serviciu de c ătre municipalit ate depinde,
în mod direct, accesul cetăț enilor la un spa țiu adecvat de recreere în aer liber.

Principalii indicatori propu și pentru analiza serviciului de administrare a parcurilor și
zonelor verzi sunt: suprafața de spa țiu verde/cap de locuitor, respectiv costul mediu
anual de între ținere a parcurilor.
Indicator 1
Suprafața de spaț iu verde/cap de locuitor reprezint ă numărul de metri p ătrați de
spațiu verde de pe raza localit ății ce revin, în medie, fiec ărui locuitor al municipiului.
Este cunoscut, și s-a men ționat de altfe și într-un capitol anterior, pe aceast ă temă,
faptul că norma prev ăzută în acest sens la ni velul Uniunii Europene – și pe care
România va trebui s ă o îndeplineasc ă până la sfârșitul anului 2013 – este de 26
m
2/locuitor.

Formula de calcul a indicatorului:

Suprafața de spa țiu verde/cap de locuitor = nr. de m2 de spaț iu verde de pe raza
municipiului/popula ție

În prezent, conform analizei indicatorului propus ( Anexa 26 ) se poate constata că , la
nivelul anului 2008, niciun municipiu, re spectiv sector al Municipiului Bucure ști dintre
cele care au r ăspuns chestionarului IPP nu reu șiseră să atingă norma recomandat ă
de către Uniunea European ă, în ceea ce prive ște suprafa ța de spa țiu verde aferent ă
unui cet ățean. Media na țională a indicatorului în 2008 era de 9,6 m2/locuitor,
municipiile cu cea mai mare suprafață de spațiu verde raportată la popula ție fiind:
Suceava, cu 22,2 m2/locuitor, Vaslui, cu 22 m2/locuitor, Br ăila, cu 19,6 m2/locuitor,
Călărași, cu 19,2 m2/locuitor și Brașov, cu 19 m2/locuitor. La polul opus, se afl ă
Municipii precum Craiova, cu doar 0,3 m2/locuitor, Foc șani, cu 0,7 m2/locuitor.
Indicator 2
Costul mediu de între ținere a parcurilor de pe raza municipiilor reprezint ă un
indicator cantitativ de ordin financiar, care indic ă ce bugete investesc anual

66 municipiile pentru între ținerea spa țiilor amenajate (parcurilor) pe care le
administreaz ă, cunoscut fiind faptul c ă, cel puțin în ultimii ani, autorit ățile locale au
început s ă acorde o aten ție sporită acestui tip de investi ții.

Formula de calcul a indicatorului:

Costul mediu de între ținere a parcurilor = valoarea (lei) lucr ărilor de între ținere efectuate într-
un an

Atragem aten ția asupra faptului c ă valorile calculate pentru ace ști indicatori și
prezentate în Anexele 27 și 28 la acest studiu nu țin cont de m ărimea efectiv ă a
parcurilor, prin urmare costurile vor fi ponderate pentru fiecare caz în parte și cu
această valoare.
La nivelul anului 2007, media anual ă a costului de între ținere a unui parc la nivel
național se ridica la valoarea de 5.772.000 lei (aproximativ 1, 7 milioane Euro). A șa
cum se poate constata din graficele prezentate, și în cazul acestui indicator valorile
extreme sunt foarte mari – moti v pentru care atragem din nou aten ția asupra
rigurozității cu care au fost completate/transmi se datele din chestionarul aferent
acestui serviciu, întrucât orice (posibil ă) eroare de calcul se datoreaz ă inconsisten ței
acestor informa ții. Diferen țele constatate între primul și al doilea municipiu clasate în
analiza costurilor, atât pentru anul 2007, cât și pentru anul 2008 (de aproximativ 3,5
ori costul mediu) ne fac s ă prezentăm valorile aferente acestu i indicator cu titlu de
exemplu, cu scopul de sub linia necesitatea uniformiz ării dar și a rigorii în ceea ce
privește transmiterea datelor cantitative c ătre solicitan ți din exteriorul institu ției.

Serviciul de Poli ție Comunitar ă

Poliția Comunitar ă reprezint ă un serviciu public local, înfiin țat în scopul asigur ării
ordinii și liniștii publice, respectiv pentru cre șterea eficien ței pazei obiectivelor ș i
bunurilor de interes public și privat la nivelul localit ăților. În prezent, discu ția asupra
eficienț ei serviciului de Poli ție Comunitar ă este una de maxim interes în contextul
dezbaterilor mai largi despr e descentralizarea ordinii și siguran ței publice la nivel
local, fiind esen țială o analiză a capacit ății locale în toat ă țara, în acest sens.

Indicatorii propu și pentru analiza activit ății serviciului de Poli ție Comunitară sunt:

Indicator 1

Numărul de poli țiști comunitari raportat la m ărimea populaț iei – indicatorul de
dimensionare a serviciului de Poli ție Comunitar ă ar trebui s ă țină cont, potrivit legii,
de num ărul popula ției, întinderea localit ății și de starea infrac țională și
contravenț ională înregistrată pe raza respectivei localit ăți (Anexele 29 și 30 ).

67 Formula de calcul a indicatorului:

Numărul de poli țiști comunitari/1000 locuitori = numărul de poli țiști comunitari/popula ție x
1000

În anul 2007, media na țională a num ărului de poli țiști comunitari raportat ă la
populaț ie era de 1,75 poli țiști/1000 locuitori. Municipiile care înregistrau cei mai mul ți
polițiști comunitari relativ la popula ție erau: Slobozia (4,61 poli țiști/1000 locuitori),
Alba Iulia (4,25 poli țiști/1000 locuitori), Târgu – Jiu (3,58 poliț iști/1000 locuitori).
Printre Municipiile situate mult sub media na țională în 2007 – cu mai puț in de 1
polițist la 1000 de lo cuitori – se num ărau: Arad, cu doar 0,01 poli țiști/1000 locuitori,
București, cu 0,26 poli țiști/1000 locuitori, Cluj Napoca, cu 0,55 poli țiști/1000 locuitori,
Sfântu Gheorghe, cu 0,78 poli țiști/1000 locuitori, Tulcea, cu 0,89 poli țiști/1000
locuitori, Deva, cu 0,91 poli țiști/1000 locuitori, Timi șoara, cu 0,97 poliț iști/1000
locuitori și Satu Mare cu 0,99 poli țiști/1000 locuitori.
În 2008, media na ți
onală a numărului de poli țiști/1000 de locuitori înregistreaz ă o
ușoară creștere (1,77 poliț iști/1000 locuitori) îns ă, conform datelor transmise se
constată modificări semnificative la nivelul muni cipiilor în dimensionarea acestui
serviciu, care atrag din nou aten ția asupra necesit ății de verificare suplimentar ă a
acestor informa ții. Dintre municipiile cu cel mai mare num ăr de poli țiști
comunitari/1000 locuitori înregistrate în 2007, doar 2 mai r ămân în primele 5 pozi ții –
Târgu Jiu și Alba Iulia, în ultimul caz îns ă numărul de poli țiști la 1000 de locuitori
scăzând semnificativ, de la 4,25 la 2,94. Situa ția pare a p ăstra un anumit grad de
uniformitate de la un an la altul pentru municipi ile unde se înregistreaz ă cei mai
puțini polițiști comunitari/1000 de locuitori.

Indicator 2

Volumul activit ății serviciului de Poli ție Comunitar ă reprezint ă un indicator care
vine în completarea indicatorului anterior privind dimensionarea serviciului. Prin
urmare, pentru a determina num ărul efectiv de agen ți de care este nevoie pentru a
asigura lini ștea și ordinea, respectiv paza obie ctivelor la nivelul localit ății în termeni
de eficien ță, avem nevoie, în egal ă măsură, de o analiză asupra activit ății Poliției
Comunitare, inclusiv în termeni cantitativi.

Formula de calcul a indicatorului:

Volumul activit ății serviciului de Poli ție Comunitar ă = numărul anual de amenzi aplicate
pentru tulburarea ordinii și liniș tii publice + numă rul anual de amenzi aplicate pentru
curățenia localităților + num ărul anual de amenzi aplicate pentru înc ălcarea normelor privind
comerțul stradal + num ărul de amenzi aplicate pentru înc ălcarea normelor privind protec ția
mediului/num ărul total de poli țiști din serviciul de Poliț ie Comunitară
Analiza acestui indicator la nivel na țional indic ă diferențe majore între municipiile
reședință de jude ț, ceea ce, în opinia noastr ă, ar trebui s ă ridice în discuț ie

68 modalitatea de dimensionare/bugetare a acestui serviciu în anii urm ători (vezi
Anexele 31 și 32 ).

În 2007, un poli țist comunitar aplica, în medie, 13,54 sancț iuni în decurs de un an,
însă volumul activit ății Poliției Comunitare înregistra diferen țe considerabile de la un
municipiu la altul: astfel, municipi ile unde s-a înregistrat cea mai intens ă activitate a
polițiștilor comunitari în anul 2007 au fost Zală u, cu 51,18 sanc țiuni în medie aplicate
de 1 poli țitst într-un an, Boto șani – 46,30 sanc țiuni/an. Printre Municipiile unde s-a
înregistrat cea mai sc ăzută activitate a Poli ției Comunitare în termenii de referin ță
menționați se num ără: Bucure ști, unde un poliț ist comunitar a aplicat, în medie, mai
puțin de 2 amenzi/an în decursu l anului 2007, potrivit cifrelor transmise, urmat de
Giurgiu, cu 2,46 sanc țiuni/an, Râmnicu Vâlcea, cu 2,78 sanc țiuni/an, Slobozia, cu
2,86 sanc țiuni/an (de remarcat este c ă Municipiul Slobozia avea cel mai mare
serviciu de Poli ție Comunitar ă din țară în 2007).
În 2008, media num ărului de sanc țiuni aplicate de un poli țist comunitar cre ște pe
numărul total municipii la 14,61, activitatea cea mai intens ă fiind înregistrat ă de
această dată în Munic
ipiul Constan ța, unde fiecare poli țist a aplicat, în medie, 97,97
de sancțiuni în decurs de un an, urmat de Boto șani – cu 46,01 sanc țiuni și Bistrița, cu
41,11 sanc țiuni/polițist/an. Din nou, printre Municipiile cu cea mai sc ăzută activitate a
serviciului de Poliț ie Comunitar ă, în termeni de sancț iuni aplicate, se num ără
Bucureștiul, cu doar 0,58 sancț iuni aplicate într-un an în medie de un poli țist
comunitar angajat la Poli ția Comunitar ă a Capitalei, urmat de Municipiul C ălărași, cu
0,71 sanc țiuni/polițist/an și Alba -Iulia, cu 1,17 amenzi aplicate anual de un poli țist.
De remarcat din nou este cazul Municipiului Alba Iulia unde, de și a scă zut numă rul
de poliț iști comunitari raportat la mă rimea popula ției între 2007 și 2008, tot este unul
dintre cele mai mari servicii din țară.

Managementul financiar la nivelul municipiilor re ședință de jude ț

Această secțiune nu prive ște un anumit serviciu aflat în administrarea municipiului, ci
face referire la considera ții de ordin general asupra capacit ății de management
financiar a autorit ății locale, mai ales în contextu l dezbaterilor actuale asupra
transferului de noi competen țe prin procesul de descentraliz are. În general, analiza
capacității financiare comport ă o dimensiune complex ă și poate fi privit ă ca o
disciplină separat ă de analiza performan ței serviciilor publice, de aceea indicatorii
propuși aici nu sunt decât unii dintre mul ți asemenea indici care, agrega ți, dau
măsura eficien ței în administrarea resurselor publice ale comunităț ii.

Rațiunea pentru care am ales doar indicato rii ce privesc gradul de colectare este
aceea de a prezenta, în oglind ă, modalitatea în care autoritatea local ă se preocup ă
în egală măsură de echilibrarea bugetului local prin colectarea principalelor surse de
venituri – impozite și taxe, raportat la investi țiile pe care le face în serviciile publice.

69 Formula de calcul a indicatorului:

Gradul de colectare al impozitelor și taxelor la bugetul local = valoarea total ă a impozitelor ș i
taxelor datorate într-un an la bugetul de stat/valoarea total ă a impozitelor și taxelor colectate
la bugetul de stat în decurs de un an (mii lei), defalcat pe categorii: popula ție, agenți
economici

Gradul de colectare al impozitelor și taxelor la bugetele locale de la popula ție în
anul 2007 indica o medie na țională de colectare de 76,4% la sfâr șitul anului (media
fiind calculat ă pentru 21 de municipii, respectiv sectoare ale Municipiului Bucure ști
unde datele au fost validate22), Municipiile unde gradul de colectare era cel mai mare
fiind Miercurea Ciuc, cu 99%, Gala ți, cu 92,12%, Târgu Jiu, cu 91,7% în timp ce rate
de colectare mici au fost înr egistrate în Municipiile Bac ău (37,46%), Sfântu
Gheorghe (62,72%), Slobozia ( 64,77%), Baia Mare (66,52%). Au fost excluse din
analiză municipiile unde rata de colectare era supraunitar ă, întrucât o asemenea
raportare este eronată (cifrele fac referire la previziunile de colectare prev ăzute în
bugetele locale la începutul anului, și nu la valoarea efectiv ă a impozitelor și taxelor
datorate c ătre aceste bugete). Tot în anul 2007, de la agen ții economici s-au
colectat, în medie, 80,5% din totalul taxelor datorate că tre bugetele locale, cu rata
cea mai mare de colectare la Reși ța (99%), Gala ți (96%), Cluj Napoca (95%).

În anul 2008, media gradului de colectare a taxelor și impozitelor locale de la
populaț ie a fost de 74%, cu cele mai mari rate de colectare înregistrate în
municipiile: Râmnicu – Vâlcea (98, 33%), Miercurea Ciuc (96,47%), Bra șov (93,26%).
La polul opus s-au situat Municipiile: Buz ău (38,89%), Că lărași (50,91%), Alexandria
(51,42%). În ceea ce prive ște colectarea impozitelor și taxelor de la agen ții
economici, rata medie de colectare la nivel na țional a fost de 81,4%, printre
Municipiile care s-au si tuat deasupra mediei na ționale num ărându-se Piatra Neam ț,
Râmnicu Vâlcea, Giurgiu, Bra șov, Brăila, Cluj Napoca, Foc șani, Gala ți.
Toți indicatorii prezenta ți în cadrul celor 8 servicii analizate, respectiv indicatorii
aferenți analizei as
upra managementului financiar la nivelul localit ății sunt cu titlu de
exemplu , lista acestora putând fi extinsă . Așa cum am ar ătat deja în repetate
rânduri, instituț ionalizarea practicii de m ăsurare consecvent ă a performan ței în
furnizarea serviciilor publice înseamn ă, în egal ă măsură, și nevoia de
structurare/eficientizare a managementului fluxului informa ției la nivelul autorit ății
locale, indiferent dac ă aceasta furnizeaz ă un anumit serviciu direct sau dac ă
respectivul serviciu este conc esionat. Prin urmare, existen ța unei arhive cu date
istorice privind performan ța fiecărui serviciu este imperativ necesar ă pentru analiza
dinamicii în timp a acestor indicatori; a șa cum s-a putut remarca deja, se constat ă o
inconsisten ță destul de mare în maniera de transmi tere a datelor, fapt care face ca
de la un an la altul parametrii de furnizare ai unui serviciu s ă fluctueze foarte mult.
Multe dintre graficele prezentate în Anexele la acest studiu au pă strat în mod
deliberat valorile extreme, pentru a ar ăta în ce m ăsură o comunicare inconsistent ă a
datelor poate afecta analiza la nivel na țional. În alte cazuri, au fost eliminate din
analiză anumite valori v ădit eronate, care ar fi afec tat rezultatele statistice na ționale.

22 Au fost excluse din calcului mediei municipiile care au raportat rate supraunitare de colectare

70 Măsurarea performan ței înseamnă învățare continu ă, atât pentru cei care vor pune
în practică acest sistem, urm ărind colectarea, monitorizarea și verificarea
informațiilor, cât și pentru autorit ățile locale care trebuie s ă deprindă practica auto-
evaluării pe baza criteriilor de performan ță.

Nu în ultimul rând, orice indicator de m ăsurare a calit ății unui serviciu indiferent cât
de performante sunt rezultatel e pe care acesta le genereaz ă, trebuie ponderat cu
instrumente de m ăsurare a satisfacț iei beneficiarilor: în f ond, serviciile sunt publice
tocmai pentru c ă ele vin în întâmpinarea nevoilor cet ățenilor, prin urmare un feed-
back din partea utilizatorilor acestor servic ii este obligatoriu pentru o administra ție
locală care își asumă toate responsabilit ățile, care are grij ă de cetățenii săi, care
dorește cu adev ărat să facă performan ță.

71 8.
Concluzii și recomand ări

Așa cum a fost anunț at încă din capitolul introductiv, pr incipalul scop al studiului de
față este acela de a se constitui într-o nou ă încercare practic ă de a opera ționaliza
mai departe concepte abstracte cu care opereaz ă în mod curent factorii decizionali
din România, în aceast ă perioadă – anume no țiunile de standarde privind calitatea
furnizării serviciilor publice. Nu put em construi standarde în absen ța unei evalu ări
reale și actuale a condiț iilor existente în plan local și în toat ă țara, la acest moment în
ceea ce prive ște furnizarea serviciilor publice, de aceea Institutul pentru Politici
Publice (IPP) face pentru al treilea an cons ecutiv un efort considerabil de colectare
de informa ții oficiale privind serviciile publice furnizate la nivelul municipiilor re ședință
de județ – uzând de instrumentul legii pr ivind liberul acces la informaț iile de interes
public – cu scopul de a pune pe masa celor interesaț i un bilan ță actual al serviciilor
publice din România. Cu toate neajunsurile asociate acestui demers (inconsecven ța
autorităților locale în comunicarea de informa ții de la un an la altu l, imposibilitatea
verifică rii informaț iilor transmise în unele cazuri, refuzul autorit ăților de a comunica
date etc.), Institutul pent ru Politici Publice apreciaz ă că metoda ev aluării constante a
costurilor și rezultatelor managementului servic iilor publice este singura metod ă prin
care se pot atinge obiective/rezultate eficie nte, iar acest lucru trebuie demonstrat nu
numai în sectorul privat ci și în cel public. Rafinarea acestor indicatori va constitui o
provocare pentru anii urm ători pentru practicieni și teoreticieni, date fiind tipologiile
existente invocate și în primele capitole ale lucr ării de față.

Chestiunea legitimit ății unui asemenea demers întreprins de o organiza ție
neguvernamental ă este, în opinia noastră , una care merit ă toată atenț ia. Nu o dat ă,
IPP a încercat s ă realizeze transferul institu țional al rezultatelor cercet ării în domeniu
întreprinse în ultimii 5 ani, îns ă de fiecare dat ă s-a lovit de obstacole de natur ă
instituțională, juridică sau chiar politic ă în asumarea r ăspunderii la nivel central în
ceea ce prive ște instituirea unor mecanisme unifo rme de coordonare, monitorizare și
control al calit ății serviciilor publice gestionate în plan local. Departe de ideea de a
interfera cu autonomia decizional ă locală , apreciem îns ă, la capătul a încă un an de
eforturi consider abile de colectare și prelucrare de informa ții, că este nevoie de
voința politic ă pentru a determina un ec hilibru legislativ și institu țion
al între
competen țele autorit ăților locale și cele ale autorit ăților centrale în materia
monitoriz ării constante a serviciilor publice. În acest sens, opinia Institutului este
aceea că actualele structuri instituț ionale cu competen țe limitate în materie – anume
așa numitele autorit ăți de reglementare (Autoritatea Na țională de Reglementare
pentru Serviciile Co munitare de Utilit ăți Publice, Autoritatea Na țională de
Reglementare în domeniul E nergiei, Autoritatea Rutier ă Română), cât și alte structuri
ale statului cu responsabilit ăți în verificarea eficien ței cheltuirii banului public – de
exemplu Curtea de Conturi, ar trebui r egândite din punct de vedere institu țional și
decizional astfel încât s ă existe o coeren ță în monitorizarea periodic ă a serviciilor
publice la nivel central, concomitent cu posibilitatea de a institui sanc țiuni specifice
acolo unde se constat ă nereguli în managementul serviciului public. Monitorizarea
presupune, desigur, existen ța informa țiilor de calitate și coerente în cadrul
autorităților administraț iei publice, pe marginea c ărora să se poat ă realiza astfel de
analize. Autorit ățile loc ale trebuie s ă perceap ă acest demers ca pe un mijloc obiectiv
pentru eficientizarea chiar a serviciilor pe care le gestioneaz ă. Cei care comunic ă
date eronate trebuie s ă își asume cu adev ărat ră spunderea pentru faptul c ă

72 evaluările asupra comunit ății lor nu vor fi întotdeauna întreprinse de ONG-uri ci pot
conta substan țial în deciziile administrative pr ivind fondurile alocate de Stat c ătre
comunități, cu consecin țe dintre cele mai importante. Nu în ultimul rând, pentru
recunoșterea importan ței comunic ării unor date provenind di n activitatea institu țiilor,
modul în care se realizeaz ă evaluarea periodic ă a funcționarilor ar trebui să pună un
accent mai serios pe capacitatea intern ă de gestionare a unor informa ții de interes
public.
În același registru al concluziilor de ordin general, dar înt ărite cu prilejul cercet ării de
față, se înscrie și relația orizontal ă dintre autoritatea local ă și operatorul c ătre care a
fost delegat ă furnizarea unui anumit serviciu public, fie acesta privat, cu capital mixt
sau de Stat. Tendinț a generalizat ă în acest caz este aceea de a trata serviciul ca pe
unul „privatizat complet”, în sensul în care autoritatea public ă pare că n u s e m a i
preocupă de calitatea furniz ării respectivului serviciu, ba, mai mult, este pus ă uneori
chiar în situa ția de a nu avea acces ea îns ăși la informaț ii primare despre
managementul respectivului serviciu, caz inacceptabil în opinia noastr ă în orice țară
civilizată. S
olicităm, pe aceast ă cale, tuturor autorit ăților locale s ă manifeste un grad
mai mare de responsabilitate atunci când aleg s ă concesioneze serviciul public și să
monitorizeze constant performan țele operatorului în baza unor clauze contractuale
clare, cuprinzând indicatori de performan ță (aceste contracte trebuie s ă fie
disponibile pentru informar ea tuturor celor interesa ți, pe site-urile autorităț ii locale).
În ceea ce prive ște conținutul specific al fiec ăruia dintre serviciile analizate în cadrul
strudiului de fa ță, se impun o serie de concluzii/recomand ări punctuale pe care
experții care au lucrat la elaborarea acestui material le propun ca urmare a analizei
datelor obiective, a legisla ției incidente în domeniu dar, mai ales, a deficien țelor de
ordin practic pe care le cunosc din vasta experien ță și contactul constant cu
autoritățile locale.

• În ceea ce prive ște managementul serviciului de alimentare cu ap ă și
canalizare, pornind de la datele colectat e, am putut constata că nu exist ă
(sau, cel pu țin, nu transpare din modalitatea de transmitere a informa țiilor) o
preocupare a autorit ăților pentru procesul de epurare a apelor uzate, deși
Directivele UE din domeniul gospod ăririi apelor impun obligaț ii specifice în
acest sens, inclusiv crearea unor sta ții de epurare cu treapt ă terțiară, capabile
să trateze apele uzat
e de con ținutul de nutrien ți, fosfor și azot. La sfâr șitul
anului 2008 nu exista nicio asemenea sta ție de epurare în România.

• Serviciul de iluminat public se confrunt ă în continuare cu o problem ă serioasă
în ceea ce prive ște repartizarea responsabilit ăților de administrare a
infrastructurii serviciului, mai ales în caz de avarie. În cele mai multe municipii
din țară, stâlpii de iluminat public se afl ă în proprietatea companiilor de
furnizare a energiei electrice, îns ă acestea sus țin că responsabilitatea
lucrărilor de repara ții revine Prim ăriei, care trebuie s ă efectueze lucr ări în
regie proprie sau s ă încheie contracte în acest sens. Asemenea blocaje dau
naștere la situa ții de-a dreptul ridicole și uneori cu grad spor it de periculozitate
(ex: neizolarea corespunz ătoare a firidelor de pe stâlpii de iluminat, care
poate produce accidente mortale).

73 • Serviciul de termoficare este serviciul care, în opinia exper ților ce au lucrat la
acest studiu, ridic ă cele mai multe probleme în termeni de organizare,
eficiență și eficacitate. La nivelul managem entului sistemului, IPP propune
regândirea competen țelor deținute în prezent la nivelul a nu mai pu țin de 4
Ministere: Ministerul Administraț iei și Internelor, Ministerul Economiei,
Ministerul Muncii, Familiei și Protec ției Sociale și Ministerul Mediului (Art. 6, 7
din Legea nr. 325/200 6 a serviciului public de alimentare cu energie termic ă),
respectiv autorit ățile locale.

În ceea ce prive ște problema eficienț ei serviciului de furnizare a agentului
termic în regim centralizat, analiza asupra experien țelor locale atest ă faptul că
există autorități care au f ăcut deja evalu ări în acest sens și care au luat
decizia renun țării la acest sistem acolo unde el și-a dovedit ineficien ța.
Susținem o asemenea abordar e, anume adoptarea de dec izii numai pe baza
evaluării condi țiilor și implica țiilor. Cu prilejul conferin ței de lansare a
prezentului studiu, speciali ști în domeniu23 au avertizat și asupra unor
disfuncționalități curente în ceea ce prive ște regelement ările privind energia
termică produs ă în co-generare, sus ținând faptul c ă, printr-o eroare,
Autoritatea Na țională pentru Reglementarea E nergiei a omis recunoa șterea
acestei forme de conservare a energiei primare și nu a atribuit, în consecin ță,
certificatele verzi24 pentru centralele electrotermice. Aceia și speciali ști au
solicitat introducerea produc ției de energie electric ă de la CET-uri în categoria
energiilor purt ătoare de certificate verzi, altfel riscând o nedezvoltare
economic ă a cogener ării.

• Serviciul de salubrizare ridică, în opinia IPP, o problem ă majoră la acest
moment: lipsa unei abord ări integrate în ceea ce înseamn ă întreg procesul de
management al deș eurilor, coroborând pr evederile privind obligativitatea
colectării selective cu pr evederi/programe na ționale care să stimuleze
valorificarea (reciclarea) de șeurilor selectate. În egală măsură, punerea în
aplicare a unui regim mai aspru al sanc țiunilor prevă zute pentru
nerespectarea cur ățeniei pe domeniul public este imperativ necesar ă a fi
prevăzută inclusiv în mecanismele de gestio nare a serviciului de salubrizare.

• În privin ța serviciului de transport public, sunt necesare în continuare investi ții
care să eficientizeze acest serviciu di n punct de vedere al consumului
energetic, de carburan ți, al costurilor de operar e/exploatare etc., în condi țiile
în care vechimea medie na țională a parcului de mijloace de transport este de
aproape 11 ani (pentru autobuze, cele ma i frecvente mijloace de transport).

• Administrarea re țelei de drumuri municipale ridică probleme majore
municipalit ăților, mai ales atunc
i când se pune problema coordon ării lucrărilor
de investiț ii făcute de acest serviciu cu cele de interven ție/reparaț ii inițiate de
alți operatori de servicii publ ice (ex: alimentare cu ap ă/canalizare). Instituirea
unor proceduri clar e de avizare a lucr ărilor, în baza unor referate și cu

23 Agenția Municipal ă pentru Eficientizare și Reglementare în domeniul Energiei Bucure ști (AMEREB).
24 Document care atesta o cantitate de 1 MWh de e nergie electrica produs din surse regenerabile de
energie.

74 angajarea responsabilit ății în privin ța remedierii poten țialelor daune cauzate
infrastructurii stradale reprezint ă măsuri imperativ necesare în acest sens.

De asemenea, ca și în cazul celorlalte servicii, controlul eficien ței investi țiilor
ar trebui s ă fie un element determi nant în analiza performan ței acestui
serviciu, prin raportate la o serie de cost uri medii (marje) calculate la valorile
de piață pentru diferitele tipuri de lucr ări, pornind de la constatarea faptului c ă
în prezent, lucră ri de modernizare pe aceea și suprafa ță de stradă pot
determina triplarea costurilor de la un municipiu la altul.

• Administrarea parcurilor și spațiilor verzi. Toate municipiile din România au
obligația de a identifica cele mai potrivite m ăsuri pentru îndeplinirea normei
minime europene de 26 m2 spațiu verde/cap de locuitor pân ă în 2013.
Totodată, controlul oportunit ății/eficienței investi țiilor este în egal ă măsură
necesar și în cazul acestui serviciu, cunos cute fiind excesele unor autorit ăți
locale în investi ții nejustificate în acest domeniu.

• În ce prive ște serviciul de Poliție Comunitar ă, cele câteva aspecte prezentate
de studiul de față sunt suficient de elocvente pent ru a argumenta de ce este
nevoie de analiza primar ă a situaț iei înaintea oric ărei măsuri de
descentralizare. În continuare problema atribu țiilor poliției comunitare prin
raportare la noile responsabilit ăți primite odat ă cu descentralizarea este una
neclară, în timp ce dimensionarea acestui se rviciu la nivelul municipiilor din
România nu reflect ă nevoile reale, respectiv un volum de activitate relativ
echilibrat la nivel na țional.

Așa cum am punctat și în Capitolul 7, performan ța financiar ă a municipiilor din
România nu este un serviciu, ci un cumul de indicatori în sine, de aceea ea trebuie să fie analizat ă strict ca o m ăsură de proces atunci când avem în vedere agregarea
performan ței la nivelul municipalit ății. Nu în ultimul rând, managementul acestor
servicii este diferit, ț inând cont de particularit ăți locale (cum este și firesc) d
e unde
necesitatea promov ării de cât mai multe schimburi de experien ță între municipalit ăți.
Atragem aten ția însă, că delegarea de gestiune nu înseamn ă pentru nicio localitate
faptul că municipalitea nu ar mai trebui s ă urmărească îndeplinirea un or standarde
de performan ță eficienți sau că nu ar mai trebui s ă caute cele mai bune solu ții pentru
optimizarea constant ă a calității furnizării acestora. Insist ăm în acest context asupra
faptului c ă managementul se formeaz ă pe baza legii (cadrul l egal fiind suficient de
completat în multe aspecte) dar mai ales în temeiul dobândirii de aptitudini în acest
sens. Nu în ultimul rând, orice iniț iativă – fie ea local ă sau central ă – de a determina
performan ța în furnizarea serviciilor pub lice nu se poate face în absen ța unui input
din partea beneficiarilor – cet ățenii. De aceea, Institutul pentru Politici Publice
încurajeaz ă și chiar sprijin ă autoritățile locale în crearea și aplicarea unor
instrumente care s ă măsoare științific satisfac ția beneficiarilor fa ță de aceste servicii
și să contureze priorit ățile autorit ății în administrarea serviciu
lui.
Lista problemelor dar și a poten țialelor solu ții pentru deficien țele de ordin legislativ,
instituțional și practic identificate cu prilejul cercet ării de față rămâne deschis ă, ea
făcând în continuare obiectul dezbaterilor cu reprezentan ții autorităților locale și cu
experții interesa ți.

75 9.
Listă de abrevieri

ADI – Asocia ție de Dezvoltare Intercomunitar ă;

ADP – Administrarea Domeniului Public; ANRE – Autoritatea Na țională de Reglementare în domeniul Energiei;
ANRSC – Autoritatea Na țională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de
Utilități Publice;
APL – Administra ția Public ă Locală;
ARR – Autoritatea Rutier ă Română;
CET – Centrala Electrică de Termoficare;
CJ – Consiliul Jude țean;
CL – Consiliul Local; Gcal – Gigacalorie; HCL – Hot ărâre a Consiliului Local;

HG – Hot ărâre de Guvern;

ISPA – Instrumentul pentru Politic i Structurale de Pre – Aderare;
OG – Ordonanță de Guvern;
ONG – Organiza ție Non-guvernamentală ;
OR – Operator Regional; OUG – Ordonan ță de Urgen ță a Guvernului;
RASP – Regia Autonom ă de Servicii Publice;
ROF – Regulament de Organizare și Funcționare;
TVA – Taxa pe Valoarea Adă ugată;
UE – Uniunea European ă.

76

77 10.
Bibliografie Publicaț ii de specialitate:

• Ghid cadru pentru elaborarea standa rdelor minime de calitate și a
standardelor minime de co st pentru serviciile publice descentralizate din
26/08/2009 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 596 din 28/08/2009;
• Ghibuț iu, Agnes, Serviciile și dezvoltarea, Editura Expert, Bucure ști, 2001;
• Ghid privind constituirea, înregistrarea, organizarea și managementul
Asociațiilor de dezvoltare intercomunitar ă cu obiect de activitate servicii de
utilități publice , Direcția pentru servicii de interes general, investi ții și
dezvoltare locală , MAI ;
• Ghid privind regionalizarea se rviciilor de alimentare cu apã și de canalizare ,
Versiunea (4), 17 iunie 2008, elaborat UE si Guvernul României;
• Raportul primarului pe anul 2008 – Municipiile : Arad, Alba Iulia, Bucure ști
sector 6, Craiova, Dr obeta Turnu Severin, Foc șani, Gala ți, Giurgiu, Ia și,
Oradea, Pite ști, Ploie ști, Râmnicu Vâlcea, Satu Mare, Timi șoara, Tulcea.
• Iftimoaie, Cristian, Administraț ia public ă locală în România în perspectiva
integrării europene , Editura Economic ă, București, 2003;
• Institutul pentru Politici Publice, Măsurarea performan ței m
unicipiilor din
România. Evaluare, res ponsabilizare, eficien ță, București, 2007;
• Conf. prof. dr. Profiroiu, Marius, Modernizarea administra ției publice din
România , Facultatea de Management, ASE Bucure ști.

Legislație :
• H.G. nr. 246/2006 pentru aprobarea Strategiei na ționale privind accelerarea
dezvoltării serviciilor comunitare de utilit ăți publice;
• Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilit ăți publice;
• Legea serviciului de alimentare cu ap ă și de canalizare nr. 241/2006;
• Legea serviciului de salubrizare a localit ăților nr. 101/2006;
• Legea serviciului public de a limentare cu energie termic ă nr. 325/2006;
• Legea serviciului de iluminat public nr. 230/2006;

78 • Legea serviciului de transport public local nr. 92/2007;
• Legea nr. 371/2004 privind înfiin țarea, organizarea și funcționarea Poli ției
Comunitare;
• Legea nr. 273/2006 privind finan țele publice locale;
• Legea nr. 215/2001 privind administra ția public ă locală, cu modific ările
ulterioare și Legea nr. 286/2006 pentru modificarea și completarea Legii
administraț iei publice locale nr. 215/2001, cu modific ările ulterioare;
• Legea nr. 213/1998 privind proprietatea public ă și regimul juridic al acesteia,
cu modific ările ulterioare;
• O.U.G. nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri
proprietate public ă;
• O.U.G. nr. 13/2008 pentru modificarea și completarea Legii serviciilor
comunitare de utilit ăți publice nr. 51/2006 și a Legii serviciilor comunitare de
alimentare cu ap ă și de canalizare nr. 241/2006;

79 10.
Anexe Lista Anexelor aferente fiec ărui serviciu analizat:

1. Serviciul de alimentare cu ap ă și canalizare – Anexele 1, 2, 3, 4

2. Serviciul de iluminat pub lic – Anexele 5, 6, 7, 9

3. Serviciul de termoficare – Anexele 9, 10, 11

4. Serviciul de salubrizare – Anexele 12, 13, 14, 15, 16, 17

5. Serviciul de transport public local – Anexele 18, 19, 20, 21

6. Serviciul de administrare a re țelei de str ăzi – Anexele 22, 23, 24, 25

7. Serviciul de administrare a parcurilor și zonelor verzi – Anexele 26, 27, 28

8. Serviciul de Poli ție Comunitar ă – Anexele 29, 30, 31, 32

9. Indicatori privind managementul financiar la nivelul municipiilor re ședință de
județ – Anexele 33, 34, 35, 36

80 Anexa 1

Anexa 2

81 Anexa 3

Anexa 4

82 Anexa 5

Anexa 6

83 Anexa 7

Anexa 8

84 Anexa 9

Anexa 10

85 Anexa 11

Anexa 12

86 Anexa 13

Anexa 14

87 Anexa 15

Anexa 16

88 Anexa 17

Anexa 18

89 Anexa 19

Anexa 20

90 Anexa 21

Anexa 22

91 Anexa 23

Anexa 24

92 Anexa 25

Anexa 26

93 Anexa 27

Anexa 28

94 Anexa 29

Anexa 30

95 Anexa 31

Anexa 32

96 Anexa 33

Anexa 34

97 Anexa 35

Anexa 36

98

Editor : Institutul pentru Politici Publice
Octombrie 2009

Conținutul acestui material nu reprezint ă în mod necesar pozi ția oficială
a Mecanismului Financiar SEE

Proiect finanțat de Guvernele Islandei, Principatul
Liechtenstein și Norvegiei prin Mecanismul Financiar al
Spațiului Economic European.