Publicația Ghidul practic tehnico-economic și de management – [600452]

Publicația „Ghidul practic tehnico-economic și de management –
Producție vegetal ă”, destinat cre șterii competitivit ății exploatațiilor agricole vegetale și a
adaptării sistemelor manageriale la cerin țele unei societ ăți îndreptate spre cunoa ștere și acces
la informații, lansată în cadrul programului Cercetarea de Excelen ță (CEEX), finan țat de
Ministerul Educa ției Naționale (MEdN), este realizat ă de că tre Institutul de Cercetare
pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rural ă (I.C.E.A.D.R.), în colaborarea cu
Academia de Științe Agricole și Silvice (A.S.A.S) – Bucure ști și cu Universitatea de Științe
Agricole și Medicină Veterinară (U.S.A.M.V.) – Bucure ști.
Publicația î și propune promovarea informa țiilor de strict ă utilitate, necesare ini țierii
și dezvoltării exploata ției agricole și se adreseaz ă fermierilor care gestioneaz ă exploatații
individuale sau asocia ții familiale precum ș i celor care practic ă o agricultură comercială și
doresc amplificarea și eficientizarea activit ății lor. Materialele sunt elaborate de cercet ător
i
științifici specializa ți în economie agrar ă și dezvoltare rural ă precum ș i de profesori
universitari din domeniul agronomie.
Publicația „Ghidul practic tehnico-economic și de management –
Producție vegetal ă” reprezintă o formă de implicare a cercet ării științifice în vederea
sprijinirii producă torilor agricoli pentru dezvoltarea unei produc ții agricole durabile și a unei
agriculturi competitive.

Director proiect,
Dr. ing. Ana URSU

PAG – 1 –

PROIECT CEEX nr. 732
AUTORI
Ana URSU, Director proiect, Dr . ing., CS II, ICEADR BUCUREȘ TI
Mihai NICOLESCU, Responsabil proiect, Dr. ing. A.S.A.S BUCURE ȘTI
Adrian Dinu TOMA, Responsabil proi ect, Conf. Univ. Dr. , U.S.A.M.V.
BUCURE ȘTI
ECHIPA DE CERCETARE

SECȚIUNE TEHNICO-ECONOMIC Ă: I.C.E.A.D.R. –BUCURE ȘTI

SECȚIUNE SISTEME DE MECANIZARE (ECHIPAMENTE ȘI MAȘINI
AGRICOLE): A.S.A.S – BUCURE ȘTI
Dr. ing. Sin Gheorghe
Dr. ing. Bude Alexandru
Dr. ing. Simionescu Dumitru
Dr. ing. Zeneci Nicolae

SECȚIUNE MANAGEMENT: U.S.A.M.V. BUCURESTI
Prof. univ. Dr. ing. Popescu Aghata
Conf. univ. Dr. ing. Tindeche Cristiana
Conf. univ. Dr. ing. Stoian Elena
Sef. lucrări Dr. ing. Beciu Silviu
Sef. lucrări Dr ing. Tudor Valentina
Sef. lucrări Drd. Panait Ră zvan

Redactar e: Dr. ing. Ana URSU
Tehnoredactare și copertă: Ing. Olteanu Victor

Prof. univ. dr. ing. (CP I) Manea Dr ăghici
Cercetător științific (CP III) Ec. Catană Dan Horia
Cercetător științific (CP III) Ing. Iurchevici Lidia
Cercetător științific (CP II) Dr. ec. Toma Elena
Cercetător științific (C.S.) Ing. Lepadatu Claudia
Cercetător științific (CP III) Drd.ec. Andrei Mihaela Cristina
Cercetător științific (C.S.) Drd. ing. Gergely Silvia
Cercetător științific (CP III) Dr. ing. Veverca Dan
Cercetător științific (CS) Ing. Olteanu Victor
Cercetător științific (CP III) Dr. ing. Badulescu Adina
Cercetător științific (CP III) Drd. Izbasescu Teodor
Consultant științific Dr. ing . Negrea Isidor
Consulta nt t
ehnic Ing. Moldovan Elena
PAG – 2 –

INTRODUCERE ………………………………………………………….4

CAPITOL 1 COMPETEN ȚE MANAGERIALE PENTRU
ACTIVITATILE DIN PRODUC ȚIA VEGETAL Ă……………………………7
CAPITOL 2 ELEMENTE METODOLOGICE TEHNICO-
ECONOMICE DE REALIZARE A GHIDURILOR………………………..14

CAPITOL 3 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU
“CEREALE ȘI PLANTE TEHNICE” ………………………………………….27

CAPITOL 4 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU
“LEGUME”……………………………… ……………………………………………….107

CAPITOL 5 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU
“POMI”…………………… ………………………………………………………………..135

CAPITOL 6 GHID ETALON TE HNICO-ECONOMIC PENTRU
“VIE”………………………. ………………………………………………………………..186

CAPITOL 7 GHID ORIENTATIV PENTRU UTILIZAREA
TRACTOARELOR ȘI MAȘINILOR AGRICOLE, Al ESTIM ĂRII
COSTURILOR PE LUCRARI AGRICOLE /PE AGREGAT ȘI
CATALOG CU PRINCIPALII PRODUCĂ TORI DE UTILAJE
AGRICOLE DIN ROMÂNIA, AL FIRMELOR IMPORTATOARE ȘI
ALȚI DISTRIBUITORI ……………………………………………………………..216

UNELE CONCLUZII …………………………………………………………………349
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………351

PAG – 3 –

I N T R O D U C E R E
Pentru a putea produce eficient și competitiv, exploata țiile agricole indiferent de tipul
lor, trebuie s ă se înscrie în tendi țele care se manifest ă în prezent la nivelul agriculturii
mondiale, spre promovarea factorilor calitativi din rândul c ărora fac parte dezvoltarea
cunoașterii, preg ătirea managerial ă, înnoirea tehnică, aplicarea tehnol ogiilor moderne,
informatizarea, etc.
Orientarea spre aceast ă promovare constituie o condi ție obligatorie pentru progresul
agriculturii țării noastre ș i a integră rii în Uniunea European ă.
Rezultatele „Recens ământului General Agricol” 2002 dat publicit ății în anul 2004 scot
în evidență un grad accentuat de f ărâmițare a terenului agricol, un numă r exagerat de
mare de exploataț ii de dimensiuni foarte reduse și neeficiente economic și confirmă
de asemenea, necesitatea restructur ării agriculturii române ști, pe baza organiz ării unor
exploatații de tip comercial, cu structuri de produc ție și sisteme tehnologice
performante, viabile din punct de vedere economic.
Tehnologiile proiectate evidenț iază condițiile optime de vegeta ție, întregul complex de
măsuri fitotehnice, în vederea punerii în valoare a poten țialului genetic al soiurilor ș i
hibrizilor afla ți în cultur ă. S-a acordat o importan ță însemnat ă măsurilor tehnologi ce
moderne, de înalt ă prod uct
ivitate, eficiente economic și nepoluante, precum și
soluțiilor privind reducerea consumului de energie. M ăsurile tehnologice preconizate
au ca obiectiv sporirea randamentului fo tosintetic de producere a biomasei utile,
captarea cât mai eficient ă a energiei radiante și termice a soarelui și a precipita țiilor,
consumuri ra ționale de energie conven țională, de îngrășăminte chimice și pesticide, în
vederea prevenirii deterior ării mediului ș i menținerii resurselor fundamentale ale
agriculturii.
Practica performantă a unor exploata ții agricole din țara noastr ă, demonstreaz ă că în
contextul economiei concuren țiale de pia ță, obținerea unor randamente înalte la
hectar, cre șterea productivit ății muncii, ridicarea pe o treapt ă superioar ă a eficien ței
economice a cheltuielilor de produc ție și, în final, realizarea unor rentabilit ăți
competitive și durabile – mai ales în societ ățile comerciale agricole de mari dimensiuni
– depind într-o m ăsură hotărâtoare de înse și dimensiunile, structura, calitatea și
gospodărirea cu maximum de eficien ță a resurselor ( b
azei) tehnico-materiale.
Transformarea exploata țiilor noastre agricole în agen ți economici capabili s ă
contribuie la cre șterea competitivit ății pe pia ță a produselor agricole autohtone și a
integră rii în Uniunea European ă presupun realizarea unui nivel superior de preg ătire
culturală și profesional ă a populației ocupate în agricultur ă.

Deși obiectivul principal al activit ății manageriale îl constituie produc ția și prin aceasta
obținerea de rezultate maxim posibile, m ăsurabile prin profit sau venit net, deciziile
PAG – 4 –

care privesc structura și nivelurile acesteia trebuie s ă țină seama atât de resursele
existente și posibil de angajat, cât ș i de cerințele pieței.

Creșterea capacit ății concuren țiale pe pia ță rezidă din condi țiile de favorabilitate ale
zonelor de cultur ă, înzestrarea mai bun ă cu anumi ți factori de produc ție, poziția față
de piețele agricole; orientarea spre producerea de produse „curate” care vor fi din ce în
ce mai căutate atât pe pia ța internă , cât și pe cea extern ă; atitudinea „prietenoas ă” față
de mediu.
În aceste condi ții, informa ția are o importan ță tot atât de mare ca ș i resursele naturale.
Pentru stadiul în care se afl ă agricultura noastr ă în prezent, elaborarea unui ghid
informațional cu problemele de ansamblu ale managementului producț iei vegetale,
care să fie difuzat celor interesa ți, este binevenit.

Cui se adreseaz ă ghidul?

Grupul țintă al acestui ghid de resurse în vederea dobândirii de informa ții și cunoștințe
tehnico-economice și de management pentru diferite tipuri de exploataț ii vegetale îl
reprezintă fermierii, specialiș tii în consultan ță agricolă, instituțiile financiare, agen țiile
guvernamentale și alți consilieri care iau deciz ii în sectorul agroalimentar.
Scopul ghidului
Componentele tehnico-economice din ghid definesc tehnologiile și bugetele fermei în
care sunt proiectate costurile ș i veniturile pentru activitățile vegetale, în decurs de un
an de zile. Fermierii pot folosi bu getul fermei la compararea a dou ă sisteme de
producție, la estimarea cantitativă a rentei care poate fi pl ătită pentru ma șini sau
pământul închiriat, a producț iei necesare pentru acoperirea cheltuielilor sau a
fondurilor potenț iale pentru investi ții.
Obiectivele specifice ghidului:

– să ofere informaț ii despre principalele concepte (fi șa tehnologic ă, buget,
costuri variabile, costuri fixe, venituri, marja brut ă, etc.)/procese economice
relevante pentru fermele vegetale de diferite dimensiuni;
– să facă legătura dintre informa ții și activitatea desf ășurată.

Mod de utilizare

Chiar dac ă acest ghid ofer ă o trecere în revist ă a diverselor concepte tehnico-
economice identificate drept cele mai relevante pentru fermieri, el nu trebuie
considerat un test de competen țe ci de recunoa ștere a propriilor cuno ștințe. Fermieri
PAG – 5 –

care prin implicarea lor zilnică în procesele economice de genul muncii pl ătite
sau neplătite, la procurarea de bunuri și servicii pentru activitatea de produc ție,
participă la viața economic ă, acumuleaz ă cunoștințe vaste în domeniu având șansa
participării directe la decizia economică .

Structura ghidului:

Ghidul cuprinde : tehnologiile de cultivare a plantelor, fi șele tehnologice, bugetele
culturiilor pe hectar, bugetul to tal pentru întreaga suprafa ță a fermei, fi șa sintetică a
principalilor indicatori de sintez ă pe module de exploata ție, fiș e cu dotarea minim ă
necesară la nivelul modulelor de exploata ție proiectate, etc.
În ghid sunt prezentate modele de eviden ță care surprind algoritmul de completare a
documentelor (fi șa tehnologic ă, bugetul total al exploata ției, etc.) precum și modul de
calcul al unor indicatori importan ți și interpretarea acestora. În final s-au ob ținut
informații cu privire la mă rimea profitului ob ținut, pe ansamblul exploata ției,
informații cu privire la rentabilitate în func ție de capitalul folosit, precum și clasificarea
exploatației agricole vegetale în funcț ie de MBS (fi șa sintetică a principalilor indicatori
de eficiență, etc.).
Exploatațiile agricole luate ca exemplu sunt ipotetice, tipice zonei de câmpie,
activitățile desfășurate în cadrul acestora sunt specifice sectoarelor de produc ție
vegetală. Modelele de eviden ță (bugetul exploata ției) au ca efect o baz ă de date
coerente despre activitatea exploat ției și implicit posibilitatea stabilirii corecte a
veniturilor și cheltuielilor precum ș i a altor indicatori utili în aprecierea eficienței
economice.

PAG – 6 –

CAPITOL 1 COMPETEN ȚE MANAGERIALE PENTRU
ACTIVIT ĂȚILE DIN PRODUC ȚIA VEGETAL Ă

1 Cine trebuie sa fie produc ătorul agricol?

2. Analiza de con ținut a funcțiilor știu, pot, am dovezi
(rezultate)
2.1 Ce trebuie s ă știu?
2.2 Ce activit ăți pot realiza?
2.3 Cu ce rezultate s-a finalizat munca pe care am depus-o ?"

PAG – 7 –

1. Cine trebuie sa fie produc ătorul agricol?

Agricultura viitorului are nevoie de un tip de produc ător agricol, care trebuie s ă fie și
va fi un bun agronom, un mai bun specialist în protec ția mediului, un mai bun analist
financiar, un mai bun informatician și un mai bun specialist în marketing.

Conducătorii exploata ției agricole trebuie s ă țină seama de cerin țele și mecanismele de
funcț ionare ale pieței, de constrângerile medi ului economic în continu ă schimbare și să
găsească soluții de adaptare. În aceste condiț ii de risc și incertitudine, progresul
exploatațiilor agricole și al agriculturii în ansamblu depinde în cel mai înalt grad de
calitatea activit ății manageriale, de competen ța și priceperea de care trebuie să dea
dovadă managerii în procesul realiz ării funcț iilor conducerii – de prevedere,
organizare, declan șarea acțiunilor, controlul și reglarea activit ății.
În cazul în care fermierul se afl ă în faza de întemeiere a unei ferme vegetale el trebuie
să ia în considerare elemente legate de: preg ătirea și experien ța proprie, necesitatea
alegerii unei structuri optime de culturi, evaluarea posibilit ăților de valorificare optim ă a
producției, determinarea principalilor concuren ți, identificarea poten țialilor clien ți
pentru produsele realizate în ferm ă. Pornind de la aceste realit ăți el trebuie s ă găsească
soluții la următoarele proble me:

– Ce preg ătire și ce experien ța am în produc ția vegetal ă și cum
pot miza pe acestea în activitatea mea în ferm ă?

– Ce culturi se adaptează cel mai bine la condi țiile de produc ție
din fermă?

– Ce oportunit ăți de piață am că să îmi valorific produc ția în
condiții care să îmi permit ă obținerea de profit?

– Cine sunt concuren ții mei și ce fel îmi pot afecta activitatea?

– Cine ar putea fi clien ții și cum le pot furniza produsele mele?
După ce își face o imagine general ă asupra posibilit ăților de produc ție și de valorificare
ale produselor fermierul trebuie s ă stabileasc ă următoarele elemente concrete de care
depinde viitorul activit ății sale:

– Care trebuie s ă fie dimensiunea sau scara produc ției optim ă
pentru ferma mea?

PAG – 8 –

Dimensiunea sau scara produc ției este dată de suprafa ța de teren, de baza tehnic ă
existentă. Prin urmare fermierul trebuie s ă găsească răspunsuri și în raport cu
aceste elemente:

– Dețin o suprafa ță de teren. De ce suprafa ță voi avea nevoie
pentru a îmi realiza obiectivele?

– De ce baz ă tehnică dispun și de ce a ș avea nevoie pentru
derularea activit ăților de produc ție?

Dimensiunea exploata ției poate fi determinat ă în funcție de o serie de criterii tehnice,
economice, la un anumit nivel de dezvoltare a factorilor de produc ție. Fermierul care
își desfășoară activitatea într-o ferm ă vegetală trebuie să aibă în vedere c ă proporțiile
producției influen țează eficiența utilizării bazei tehnico-materiale a exploata ției
agricole.

– Cine și cum contribuie la realizarea ob iectivelor în cadrul fermei?

În cazul în care toate activit ățile în exploata ție cad în sarcina fermierului acesta trebuie
să se organizeze singur, de aptitudinile sale manageriale depinzând în mod direct
rezultatele ob ținute.
În situația în care fermierul este ajut at de membrii familiei sau folose ște forță de muncă
angajată organizarea presupune combinarea nemijlocit ă a resurselor umane și, în mod
indirect, materiale, informaț ionale și financiare, la nivelul fermei, sau în cazul
întreprinderilor agricole structurate la nivel de compartimente și în ansamblul lor.
Managementul în fermele vegetale trebuie s ă aibă în vedere identificarea ș i stabilirea
factorilor de produc ție.

Fermierul în procesul de organizare a exploata ției trebuie să găsească răspunsurile la
următoarele întrebă ri referitore la factorii de produc ție:

– Care sunt factorii de produc ție care îi folosesc în vederea
obținerii de produse agricole vegetale?

Referitor la factorii naturali:

a. în ce clasă de fertilitate se încadreaz ă solurile de pe terenurile pe care
le folosesc în procesul de produc ție?
b. care este regimul de precipita ții din regiunea în care m ă situez și în ce
fel pot interveni în vederea în cazu l în care acesta este deficitar?
PAG – 9 –

c. care sunt temperaturile medii anuale și ce plante/soiuri/hibrizi
sunt favorabili acestui regim termic?
d. Care sunt vânturile predominante și cum mă afectează?

Factorii naturali nu sunt factori purt ători de costuri care să se transmit ă asupra
produselor ob ținute. Prin ac țiunea lor ei pot favoriza sau defavoriza desf ășurarea
proceselor de produc ție și eficiența utilizării factorilor economici.

Cunoașterea factorilor naturali, a probabilit ății de apari ție a lor precum și a modului
lor de manifestare permite valorificarea mai bun ă a factorilor economici.

Referitor la factorii economici:

a. de ce materiale am nevoie pentru a produce?
b. care sunt principalii furnizori de semin țe, erbicide, insecticide,
fungicide, îngr ășăminte etc. din zon ă?
c. de ce cantit ăți am nevoie ? (în func ție de modulul de exploata ție
3/5…n ha )
d. ce cantitate de ap ă îmi este necesar ă pentru irigat?

Factorii economici sunt purt ători de costuri care se transmit asupra producț iei
obținute. Ei au un caracter dinamic care se manifest ă prin transform ările pe care le
suferă, parț ial sau integral în procesele de produc ție.

Referitor la factorii umani:

a. ce necesar de personal permanent am nevoie?
b. pentru ce activit ăți am nevoie de angaja ți și ce specializare trebuie s ă
aibă aceștia?
c. ce necesar de for ță de muncă sezonieră trebuie să am în vedere, în ce
perioade de timp și în ce activit ăți îmi este necesar ă?

Factorul uman reprezint ă factorul con știent al întregii activități din cadrul fermei
vegetale, elementul prin care sunt puse în acț iune mijloacele de produc ție și aplicate
tehnologiile de produc ție. Factorul uman creeaz ă valori mai mari decât propriul s ău
cost.

PAG – 10 –

2. ANALIZA DE CON ȚINUT A FUNC ȚIILOR STIU,
POT, AM DOVEZI (REZULTATE)
„Care sunt cuno ștințele și deprinderile practice necesare pentru a
realiza activit ățile din produc ția vegetală ? ”

CE TREBUIE S Ă ȘTIU?
– elemente de corelare a sitemelor de produc ție cu mediul extern (evolu ția
cererii pentru produsele unit ății, evolu ția prețurilor produselor necesare a fi
cumpărate, a infla ției și a dobânzilor la credite, concuren ții actuali și cei
potențiali care apar pe pia ță, preferin țele consumatorilor, evoluț ia comerțului
exterior pre țuri, facilități, cerințe etc. Și a legislației, identificarea potenț ialilor
investitori în dezvoltarea și diversificarea produc ției, noutățile în tehnologii) și
mediul intern (finan țele, produc ția, organizarea ș i tehnologia normelor de
servire, managementul, comercializarea etc.);
– structura de produc ție a unei exploata ții agricole;
– factorii care influen țează structura culturilor;
– elemente de corelare într e caracteristicile zonale și soiuri;
– factorii care determină mărimea și dimensiunea unei exploata ții agricole;
– clasificarea exploata țiilor agricole dup ă indicatorul „marj ă brută”
– eleme nte
de corelare dintre tipul de asolament, profilul explota ției și culturi;
– tipul de culturi premerg ătoare: păioase, prășitoare, leguminoase;
– tipuri de materii prime, materiale, pise de schimb și produse utilizate în
cultura palntelor de câmp;
– caracteristicile fizico-chimice ale materiilor prime și materialelor
aprovizionate;
– cataloage de produse ș i firme produc ătoare;
– tipuri de ingr ășăminte chimice;
– momentul când se aplic ă îngrășămintele chimice;
– elemente de corelare a lucr ărilor solului cu plantele premerg ătoare, uneltele cu
care se execut ă arătura, de adâncimea ar ăturii, de epocă și de modul de
executare a ar ăturii;
– elemente de corelare a densit ății plantelor cu capacitatea de înfr ățire a
soiurilor (cereale), cu epoca de semă nat și plantat cu calitatea preg ătirii patului
germinativ, cu umiditatea solului;
– adâncimea de semă nat și plantat și distan ța dintre rânduri;
– mom entul când se execut ă lucrările fi to tehnice;
– tipuri de erbicide și caracteristicile lor (remanen ța pentru culturile din rota ție);
– produse de combatere a bolilor și dăunătorilor;
– utilaje care se folosesc la lucr ările de combatere a bolilor și dăunătorilor;
– procedee de irigare ș i norme de udare;
– metode de t ăiere (pomi,vie);
PAG – 11 –

– tehnici de tă iere(pomi,vie);
– tipuri de t ăiere (pomi,vie);
– elemente de corelare între caracteristicile zonale și sistemele de t ăiere
(pomi,vie);
– obiectivele tipurilor de t ăiere (pomi,vie);
– metode ș i forme de conducere (pomi,vie);
– tipul determin ărilor de evaluare a produc ției pentru efectuarea lucră rii de
recoltat;
– tehnici de evaluare a însuș irilor calitative;
– cerințele climatice de recoltare;
– condiții de depozitare;
– parametrii standard la recoltare;
– metode de recoltare;
– calendarul lucr ărilor agricole;
– dotarea minimă necesară ;
– tipuri de utilaje agricole,
– tipuri de lucr ări agricole specifice;
– normative privind durata de fucn ționare a utilajelor pe tipuri;
– parametrii optimi de func ționare ai utilajelor agricole;
– tipuri de lucră ri de între ținere, repara ții și revizii tehnice pentru diferite utilaje
agricole;
– eleme nte de corelare a activit ăților di n pr oducția vegetal ă cu lucrările
mecanice, lucr ările manuale și materialele specifice tipurilor de culturi
(întocmirea fi șei tehnologice);
– bugetul culturii/ha, bugetul exploata ției;
– indicatorii de produc ție (produc ția medie kg/ha; valoarea produc ției medii
lei/ha, produc ția totală (to), valoarea produc ției totale – venitul brut (lei/to));
– indicatorii economici: cheltuieli variabile, cheltuieli fixe, cheltuieli totale,
costul de produc ție, profit, rata profitului, pragul de rentabilitate, marja brut ă
standard (MBS);
– indicatorii sintetici de analiză a eficien ței economice a modulelor de
exploatație etc;

CE ACTIVIT ĂȚI POT REALIZA?
– să execut lucr ările de bază ale solului în func ție de planta premerg ătoare și de
cultura nou înfiin țată;
– să pregătesc patul germinativ
– să execut lucr ările de sem ănat pe tipuri de culturi;
– să pregătesc utilajele de sem ănat și sa efectuez probele de lucru;
– să execut lucr ările fitotehnice;
– să execut lucr ările de combatere a bolilor și dăunătorilor;
– să execut lucr ările de fertilizare;
– să execut irigarea;
PAG – 12 –

– să execut combaterea buruienilor;
– să p r e gătesc utilajele corespunz ătoare, tipului de lucr ări ce se vor
executa;
– să execut lucr ări de între ținere antierozionale ș i hidroameliorative;
– să execut tăieri;
– să pregătesc recoltarea ;
– să execut recoltarea;
– să întocmesc fiș e tehnologice, bugetul culturii/ha și bugetul fermei;
– să cuantific indicatorii de produc ție și indicatorii economici, etc.

CU CE REZULTATE S-A FINALIZA T MUNCA PE CARE AM DEPUS-
O?"

Rezultatele finale se pot aprecia prin:
-măsurarea realiz ărilor (ex. Produc ția medie, produc ția totală, Venituri pe cultur ă,
Venituri totale); -compararea realiz ărilor cu obiectivele ș i standardele stabilite ini țial, eviden țiind
abaterile produse;

-determinarea cauzelor care au generat abat erile constatate (tehnologice, climatice,
umane etc);
-efectuarea corecturilor care se impun, inclusiv ac ționarea, pe m ăsura
posibilităților, asupra cauzelor ce au generat abaterile negative.

PAG – 13 –

CAPITOL 2 ELEMENTE METODOLOGICE TEHNICO-
ECONOMICE DE REALIZARE A GHIDURILOR

2. Considera ții teoretico-metodologice
2.1 Sistemul de produc ție
2.2 Tehnologii de produc ție în sectorul vegetal
2.3 Mă rimea și dimensiunea economic ă a exploata țiilor agricole
2.4 Caracteristici de management în cultura vegetal ă
2.4.1 Tehnologia cadru 2.4.1.1 Amplasarea culturilor
2.4.1.2 Aplicarea de îngr ășăminte și amendamente
2.4.1.3 Lucr ările solului
2.4.1.4 Combaterea buruienilor 2.4.1.5 Între ținerea culturilor
2.4.1.6 Recoltarea și valorificarea produc ției vegetale
2.4.2 Fi șa tehnologic ă a culturilor
2.4.3 Bugetul de venituri și cheltuieli pe ha

PAG – 14 –

2. Considera ții teoretico-metodologice

Elementele de principiu care stau la baza proiect ării ghidurilor tehnico-economice
pentru produc ția vegetală sunt:

• sisteme ș i structuri de produc ție în sistemul vegetal;
• tehnologii de produc ție în sectorul vegetal;
• mărimea și dimensiunea economic ă a exploata țiilor agricole;
• identificarea punctelor sensibile de interven ție în managementul
fermei vegetale.

2.3 Sistemul de produc ție

Acesta reprezintă un ansamblu integrat de factori de produc ție, produc ții și modalități
de cultivare a plantelor care func ționează sub influen ța mediului extern.

În esență, stabilirea unui sistem de produc ție presupune alegerea naturii și volumului
producțiilor (în sens mai larg al activit ăților, culturilor care vor permite ob ținerea unui
anumit gen de produs) și a sistemelor de ob ținere a acestora în raport de factorii
interni și externi. Facilit ățile și/sau restric țiile interne sunt legate de: particularităț ile
terenului, modul de parcelare sau de comasare, disponibilul de materiale, activitățile
anterioare exercitate, disponibilul de for ță de muncă, situația financiar ă.
Mediul extern poate interveni favorabil sau restrictiv în alegerea unui sistem de
producție prin: condi țiile pedoclimatice, posibilitățile de valorificare (individual sau
prin cooperare, direct sau indir ect prin intermediari) facilit ățile financiare, pia ța
funciară, mediul tehnic, social și economic, restric țiile privind poluarea solului ș i
aerului, politica agricol ă, piața internă și externă.

Pe lângă restricțiile sau facilitățile leg
ate de factorii de producț ie interni sau externi,
alegerea sistemelor de produc ție trebuie s ă aibă la bază și o fundamentare
economic ă .
Structura de produc ție a unei exploata ții agricole poate fi: extensiv ă sau intensiv ă.
Structura de produc ție extensiv ă se caracterizeaz ă prin predominarea culturilor
cerealiere în suprafa ța cultivată și în produc ția marfă și a altor culturi care valorific ă
slab pământul. Aceste exploata ții au tendin ță de-a îș i spori suprafe țele pentru a realiza
venituri mari. Structura de produc ție intensiv ă se caracterizeaz ă prin ponderea ridicat ă a unei
activități în produc ția totală, cum ar fi în cadrul produc ției vegetale prin ponderea
ridicată a culturilor intensive (plante tehnice, legumicultur ă, etc.). Prin cre șterea
alocărilor de factori, în special de factor i variabili la hectar, structura de produc ție tinde
să devină intensivă chiar dacă se cultiv ă plante care prin caracteristicile lor dau
PAG – 15 –

producții de valoare sc ăzută. În acest caz, randamentele medii la hectar sunt
ridicate și permit ob ținerea unor venituri mari.

În definirea unui sistem de produc ție vegetal ă vor avea în vedere urm ătoarele
componente:
– structura culturilor (sau a produselor acestora);
– tipul de asolament;
– tehnologiile de cultivare.

Structura culturilor – componentă a sistemului de produc ție, este influen țată de
următorii factori: p ământul, condiț iile climatice, condi țiile economice și organizatorice,
opțiunile fermierilor.
În tabelul urm ător se prezint ă o structur ă a culturilor orientativ ă, pentru agrozona de
câmpie, recomandată de cercetarea științifică:
%
Cultura Irigat Neirigat
Porumb 33-35 25-27
Plante furajere 14-15 15-18
Grâu 10-12 12-16
Soia 8-9 5-7
Orz+orzoaic ă 6-8 11-14
Floarea soarelui 5-6 8-10
Sfeclă de zahăr 4-5 3-4

În exploata țiile agricole mici, familiale, întâlnim structuri de produc ție reduse, în
general din 2-3 culturi (grâu, porumb, floarea soarelui) care nu asigur ă o valorificare
eficientă a resurselor locale constrânse ș i de imposibilitatea asigur ării mijloacelor
tehnice la nivel optim. Toate aceste aspecte conduc în timp la reducerea randamentului culturilor agricole.
Diversitatea condi țiilor economice și sociale din țara noastr ă determin ă existența unor
tipuri variate de structuri ale culturilor, încadrate în asolamente și rotații specifice
fiecărei zone de produc ție agricolă , sistem de cultură și chiar tip de exploata ție. Astfel,
în zonele de ș es structura culturilor se caracterizeaz ă prin ponderea ridicat ă a
cerealelor (în special porumb și grâu), urmate de plante tehnice, culturi furajere,
legume. În zonele mai înalte predomin ă s f e c l a d e z a h ăr, cartofii, grâul, culturile
furajere, etc. În perimetrele irigate predomin ă culturile care dau cele mai bune
rezultate economice în condiț ii de irigare (sfecl ă de zahăr, porumb, culturi furajere,
legume, etc.).
În societățile agricole mari predomin ă, în general, culturile care au un grad ridicat de
mecanizare, din cauza lipsei for ței de munc ă.

PAG – 16 –

2.4 Tehnologii de produc ție în sectorul vegetal

Tehnologia de cultivare reprezintă un ansamblu de metode, procedee ș i activități
desfășurate într-o anumită succesiune, în vederea ob ținerii diferitelor produse de
natură vegetală.

În realizarea unei agriculturi performante și competitive, un rol crescând revine
tehnologiilor avansate. Exist ă un mare decalaj între tehnologiile care pot fi folosite și
folosirea lor efectiv ă iar tendin ța care se manifest ă a fost ș i este de substituire a unor
tehnologii relativ performante cu altele tradi ționale.

Criteriile avute în vedere în optimizarea te hnologiilor sunt: tehnic, economic,
energetic și ecologic, iar direc țiile principale sunt considerate urm ătoarele:
– efectuarea unui minim de lucr ări pentru a evita tasarea solului. Se reduc
astfel consumul de carburan ți și unele cheltuieli;
– creșterea gradului de mecanizare a lucr ărilor de între ținere a culturilor
în vederea sporirii produc țivității muncii;
– alegerea soiurilor și hibrizilor celor mai productivi, în raport de zon ă și
destinație;
– determinarea cantităț ilor optime de îngr ășăminte și a normelor de
irigare, utilizarea în propor ție mai mare a îngr ășămintelor naturale;
– alegerea pentru fiecare cultur ă a densităților la ha, în func ție de soi,
hibrid, zon ă;
– dezvoltarea sistemelor de combatere biologic ă a dăunătorilor;
– exploatarea ra țională a sistemelor de maș ini, reducerea consumului
specific de materiale, combustibili, energie;
– alegerea perioadei optime de efectuare a lucr ărilor.

Principalii indicatori utiliza ți în evaluarea și alegerea tehnologiilor sunt:
– producția medie la hectar;
– cheltuielile totale la hectar, pe grupe de cheltuieli și pe verigi
tehnologice;
– marja brut ă la hectar, pe kg de produs, pe zile-om;
– costul unitar – lei/kg produs;
– consumul de energie la ha și pe kg produs;
– bilanțul energetic;
– cantitatea totală de îngrășăminte (în s.a.) la ha și pe kg produs;
– costul unui kwh.

Tehnologiile înscrise în obiectivul de realizar e a ghidurilor au fost elaborate în sistem
irigat și neirigat pentru diferite nivele de produc ție, funcție de structura culturilor
stabilită în cadrul modulelor de exploata ție. Estimă rile efectuate se bazeaz ă pe norme
și tehnici de produc ție care trebuie respectate în realizare unei tehnologii performante.

PAG – 17 –

Astfel: – utilizarea îngr ășămintelor se înscrie între cerinț ele esențiale ale
asigurării unei agriculturi moderne și competitive. O utilizare ra țională a
îngrășămintelor presupune asigurarea ech ilibrului dintre cantitatea total ă de
îngrășăminte intrat ă în sol (în principal azot, fosfor și potasiu) și cantitatea total ă de
îngrășăminte care p ărăsește solul în fiecare an, cu scopul de a menț ine suficien ți
nutrienți pentru ob ținerea produselor vegetale în cantitatea ș i de calitatea dezirabilă .
Folosirea în exces a îngr ășămintelor, ca și insuficien ța acestora influenț ează negativ
producția, costurile și eficiența producț iei.

Ca și în cazul îngrășămintelor, se impune utilizarea pe scar ă mai larg ă a
erbicidelor, insecticidelor și fungicidelor, concomitent cu adoptarea unor
tehnologii și practici menite să reducă riscul pentru s ănătatea uman ă și cali tatea
mediului. Realiz ar
ea unei agriculturi moderne și competitive este condi ționată și de calitatea
materialului biologic . Deși există reglement ări privind producerea, controlul calit ății,
comercializarea și folosirea semin țelor și materialului s ăditor, precum și înregistrarea
soirilor de plante agricole (L egea nr. 75/1995), în practic ă se mai folosesc semin țe
necertificate din categorii biologice inferioare.

Tehnologiile estimate urm ăresc:
– reducerea consumului de energie, de materii prime ș i materiale, de munc ă pe unitatea
de efect (din punct de vedere al factorilor de produc ție);
– obținerea unor produse cu parametri tehnico-func ționali superiori, cu valori de
întrebuințare la nivelul celor mai înalte exigen țe (din punct de vedere al produsului);

– favorizarea dezvolt ării resurselor regenerabile, la conservarea mediului înconjur ător,
la obținerea de produse „curate”( din punct de vedere ecologic);

– favorizarea unui grad ridicat de rentabilitate și competitivitate pe pia ța internă, cât ș i
pe cea extern ă (din punct de vedere al eficien ței economice).
Criteriul de baz ă în agricultură în aprecierea nivelului un ei tehnologii îl constituie
consumul energetic, care trebuie s ă fie cât mai mic pe tona de produs obț inut.
Aplicarea de tehnologii moderne presupune concentrarea produc ției agricole.
Conce n
trarea producț iei agricole se manifest ă în primul rând prin reducerea num ărului
de exploata ții agricole și creșterea suprafe ței medii a acestora.

PAG – 18 –

2.3 Mărimea și dimensiunea economic ă a
exploatațiilor agricole

Dimensiunea unei exploata ții este dată în primul rând de volumul principalului mijloc
de produc ție (pământul), completat de volumul celorlalte resurse ș i condiț ii de
desfășurare a proceselor de produc ție.

Mărimea unei exploata ții evidențiază modul în care în ansamblul resurselor sale au
fost atrase, alocate, combinate și utilizate în cadrul proceselor de produc ție și care este
reflectat de rezultatele ob ținute.

În clasificarea exploata țiilor după mărime se utilizeaz ă indicatorul „marja brut ă”,
calculat ca difern ță între produsul brut al unit ăților agricole și cheltuielile variabile
aferente (costuri opera ționale).
Marja brută se exprim ă în Unități de Măsură European ă (UME) având echivalentul a
1200 euro. În func ție de acest indicator de mă rime se realizeaz ă clasificarea
exploatațiilor agricole astfel:
– exploatații agricole foarte mici………….. < 4 UME
– exploatații agricole mici……………….. 4-8 UME
– exploatații agricole mijlocii…………… 8-16 UME
– exploatații agricole mari………………. 16-40 UME
– exploatații agricole foarte mari……….. > 40 UME
2.4 Caracteristici de management în cultura vegetal ă
Managementul practicat în fermele agricole vegetale trebuie să acopere toate
activitățile de natur ă tehnico – economic ă care se succed la nivelul acestor ferme și să
aibă în vedere aspectele care determin ă gradul de eficien ță economic ă și asigură
prosperitatea fermierului și a familiei sale.
La nivelul unei ferme vegetale managementul trebuie s ă aibă în vedere în primul rând
determinarea principalelor obiective la nivel de ferm ă și a componentelo r sale, precum
a și resursele și a principalele mijloace necesare realiză rii lor.
Managerul unei ferme vegetale trebuie s ă intervină permanent pe întreaga desf ășurarea
a procesului de produc ție și să aleagă cele mai bune solu ții privind aprovizionarea cu
mijloace tehnico-materiale; administrarea, gestionarea și coordonarea personalul
angajat în ferm ă; derularea activit ăților de produc ție conform obiectivelor stabilite;
asigurarea calit ății proceselor de produc ție și a produselor ob ținute; valorificarea
produselor ob ținute; promovarea ș i desfacerea acestora pe pia ță; activitățile financiare
din cadrul fermei.
PAG – 19 –

Managementul în cadrul unei ferme vegetale presupune și intervenții succesive pe
verigile tehnologice ale diferitelor plante vegetale cultivate în ferm ă, pornind de la
alegerea soiurilor ș i hibrizilor, a materialului s ăditor, a îngr ășămintelor organice ș i
minerale ce vor fi folosite, a tipurilor și numărului de lucră ri mecanice ce vor fi
efectuate, dimensionarea necesarului de for ță de muncă , activitățile de între ținere a
culturilor prin aplicarea diferitelor pesticide și terminând cu recoltarea produc ției
obținute.
Intervenția managerului din punct de vedere economico – financiar se face prin
realizarea de bugete pe culturi, realizarea de planuri sau programe care vizeaz ă
activitatea curent ă și viitoare a fermei; prin calcularea eficienț ei obținute și stabilirea în
funcț ie de aceasta și de tendin țele existente pe pia ță a viitoarei structuri de produc ție.
2.4.1 Tehnologia cadru
Tehnologia de produc ție aplicată în cadrul fermelor vegetale variaz ă în funcție de
resursele materiale, umane și financiare care exista sau pot fi atrase de manager. Un rol
important îl are poten țialul agro-pedologic existent la nivel de ferm ă.
Structura culturilor agricole este la rândul ei dependentă de mijloacele tehnice existente
în cadrul exploata țiilor, în sensul c ă unitățile cu poten țial economic ridicat au o
structură diferențiată a culturilor, care permite o exploatare uniform ă a mijloacelor
tehnice în anul de produc ție și o eș alonare corespunz ătoare a veniturilor.
Elaborarea unei tehnologii cadru în fermele vegetale presupune stabilirea unei succesiuni de activit ăți care sunt derulate in ferm ă in cursul unui an agricol, care începe
cu alegerea culturilor ș i soiurilor care se adapteaz ă cel mai bine agrozonei în care este
situată fermă , realizarea de asolamente la nivel de ferm ă și continuă cu activit ățile
specifice de produc ție: aplicare de îngr ășăminte și amendamente, efectuarea de lucră ri
ale solului, opera țiuni specifice lucr ării de sem ănat, lucrări de între ținere a culturilor,
evaluarea produc ției și în final recoltarea produc ției obținute.
2.4.1.1 Amplasarea culturilor
Asolamentul , este singura metodă agrotehnică utilizată în cultura plantelor care nu
necesită nici un fel de investi ție. La avantajele economice se adaugă îmbunătățirea
condițiilor agrotehnice referitoare la reducerea gradului de îmburuienare, reducerea
infestării terenurilor cu agen ți patogeni și menținerea stării de conservare a fertilit ății
naturale a terenurilor agricole.
În condițiile specifice zonei de câmpie a țării se întâlnesc mai multe tipuri de
asolamente, func ție de sistemele de cultur ă utilizate în cadrul exploataț iilor agricole.

Aceste tipuri de asolamente se grupeaz ă astfel:
PAG – 20 –

– asolamente pentru zonele de șes și sudul țării:

1. leguminoase anuale 1. p ăioase culturi
succesive 1. leguminoase anuale
2. păioase culturi
succesive 2. plante tehnice 2. p ăioase culturi succesive
3. porumb 3. porumb 3. porumb
4. porumb plante tehnice 4. porumb 4. porumb plante tehnice
5. păioase 5. leguminoase anuale 5. p ăioase

– asolamente pentru zonele de câmpie irigate sau terenuri cu aport freatic:
1. porumb 1. porumb 1. porumb
2. porumb 2. porumb 2. porumb
3. soia+fl. soarelui
(sfeclă) 3. porumb + sfecl ă de
zahăr 3. soia
4. grâu+ orz 4. grâu+ orz 4. grâu+ orz
5. soia + fl. soarelui 5. plante tehnice

– asolamente mixte de culturi de câmp + furaje unde sunt necesare mai pu ține
furaje:
1 porumb 1 porumb
2. porumb 2. soia, fl. soarelui
3 fl. Soarelui 3. grâu
4 grâu orz 4. orz
5 culturi furajere – sol ă săritoare 5. culturi furajere – sol ă săritoare

-asolamente mixte de culturi de câmp + culturi furajere acolo unde sunt
necesare mai multe furaje:
1. porumb 1. porumb
2. porumb 2. porumb
3. plante tehnice (soia, fl soarelui, in și sfeclă de zahăr) 3. culturi
furajere anuale
4. grâu + orz 4. grâu + orz
5. culturi furajere anuale – orz 70% din sol ă + sfeclă
furajeră 30% din solă 5. lucernă –
solă săritoare
6. lucernă – solă săritoare

-asolamente pentru zona de câmpie cu terenuri neirigate – pe soluri normale:
1. porumb 1. porumb
2. porumb 2. porumb
3. grâu 3. grâu
4. plante tehnice (fl soarelui, in) 4. orz
5. culturi furajere – sole s ăritoare

PAG – 21 –

-asolamente pentru exploataț ii legumicole cu producere de legume în câmp
irigat:
1. ceapă,
usturoi, spanac 1. mazăre, fasole, verde țuri
2. tomate,
culturi de var ă-toamnă,
ardei, vinete 2. tomate, ardei, vinete, morcovi
3. varză timpurie,
castraveți de toamn ă 3. ceapă, usturoi, castrave ți timpurii
4. grâu + orz 4. grâu + orz
5. cartofi timpurii,
varză de toamn ă 5. cartofi timpurii (castrave ți de toamn ă)

Alegerea celor mai bune plante premerg ătoare, pentru culturile e xistente în cadrul unui
asolament ra țional, împreun ă cu respectarea tuturor verigilor tehnologice care conduc
la realizarea și asigurarea cerin țelor plantelor cultivate pentru factorii de vegetaț ie,
constituie principalul mijloc strategic de ob ținere a unor nivele constante și rentabile
de produc ție.

La irigat, al ături de secven țele sus men ționate, cheltuielile pentru ob ținerea produsului
agricol cresc în func ție de costul apei de irigat, cantitatea apei utilizat ă la aplicarea
udărilor, tipul echipamentului de udare ș i forț a de munc ă utilizată la aplicarea ud ărilor,
costurile determinate de amenajarea sistemului de udare (amortizarea sistemelor de irigații).

Aceste asolamente se aplic ă în exploata țiile cu mari suprafe țe – în mod curent în
formele asociative, în gospod ăriile individuale (fermele familiale) se realizează în mod
obișnuit rotații simple ale culturilor adecvat dispers ării parcelelor de teren. Problema
de viitor pentru toate categoriile de exploata ții rămâne comasarea terenurilor în masive
funciare compacte pentru fiecare exploata ție, de forme cât mai ordonate, sprijinite pe
limitele obligate naturale și construite, având leg ături funcț ionale directe la c ăile de
comunica ție, sate și centrele de produc ție.

2.4.1.2 Aplicarea de îngr ășăminte și amendamente

Îmbogățirea solului în elemente fertilizante, uș or accesibile culturilor de câmp este
măsura tehnologic ă cu implica ții directe asupra nivelului de recolt ă scontat.
Optimizarea sistemului de fertilizare a culturilor este posibil ă prin: alegerea
sortimentului de materii și materiale fertilizante, folosirea preparatelor biologice care
controleaz ă relațiile în sistemul microorganisme fixatoare de azot liber atmosferic –
plantă – sol, îngr ășăminte chimice granulate complexe cu un con ținut ridicat în
substanță activă (concentrate), composturi sau gunoi de grajd fermentat.
Eficiența aplică rii îngrășămintelor este dependent ă de menținerea la nivel optim a
tuturor factorilor tehnologici (combaterea buruienilor care concureaz ă planta de
PAG – 22 –

cultură, asigurarea apei prin irigaț ie, utilizarea soiurilor și hibrizilor cu poten țial
ridicat de produc ție și capacitatea de valorificare superioar ă a factorilor de
mediu).

Dozele de îngr ășăminte chimice se calculeaz ă funcție de con ținutul solurilor în
elemente fertilizante, nivelul scontat al recoltelor ținându-se cont de suplimentele de
materii organice refolosibile (gunoiul de grajd, composturile, resturile vegetale ale
culturilor agricole neutilizate în alte sectoare) care îmbun ătățesc starea de fertilitate a
solurilor.

2.4.1.3 Lucr ările solului

Experiențele staționare, cu durata de peste 36 ani, confirm ă posibilitatea optimiz ării
sistemelor de lucrare a solului în cadrul unor asolamente ra ționale care s ă asigure:
afânarea solului pe adâncimi variabile, func ție de cerinț ele plantelor cultivate.

Datele cercet ărilor în acest domeniu arat ă ca în cadrul unui asolament ra țional, cu
rotații de 4-6 ani ară turile adânci la 28-30 cm se vor executa pe suprafe țele cultivate cu
porumb, ră dăcinoase (sfecl ă de zahăr, sfeclă furajeră ), iar lucrările superficiale vor fi
destinate culturilor de p ăioase și leguminoase pentru boabe.

Executarea lucr ărilor adânci pentru culturile de cereale de toamnă nu se justific ă
economic prin sporuri de produc ție, care s ă acopere cheltuielile suplimentare de
energie ocazionate de lucr ările mecanice (afânare de baz ă și / sau preg ătirea patului
germinativ). În plus, condi țiile de secetă a solului întâlnite frecvent în zona de sud a țării, în lunile
august septembrie, împiedic ă executarea unor ogoare de var ă de bună calitate și
implică executarea unui num ăr mare de treceri cu grapele cu discuri pentru m ărunțirea
solului în vederea preg ătirii patului germi n
ativ.

2.4.1.4 Combaterea buruienilor

Controlul infest ării terenurilor cu buruieni este veriga tehnologică cu implica ție majoră
în succesul cultivatorilor. Prin aceasta trebuie s ă se urmărească permanent, în cadrul
exploatațiilor agricole, evolu ția stării de îmburuienare a terenurilor, pentru men ținerea
infestării sub limitele pragului de d ăunare și limitare a cre șterii infest ării cu specii de
buruieni perene (monocotiledonate și dicotiledonate) greu de comb ătut prin mijloace
agrotehnice și chimice. Este important de știut că pe terenurile irigate buruienile g ăsesc
condiții de creștere și dezvoltare optime și pot concura mai puternic planta cultivat ă.

PAG – 23 –

Utilizarea mijloacelor de combatere integrat ă (măsuri agrotehnice – rota ții, lucrări
mecanice de bun ă calitate, mijloace chimice – erbicide) poate asigura condi ția
culturală satisfă cătoare obținerii profitului prin cultivarea p ământului.

2.4.1.5 Între ținerea culturilor

Cerințele actuale ale pieț ei pentru produse curate și sănătoase implic ă orientarea
cultivatorilor spre noi tehnologii care r ăspund cerin țelor sociale.

Rezultatele cercet ărilor în domeniul protec ției plantelor (combaterea bolilor ș i
dăunătorilor), eviden țiază apariția unor genera ții noi de produse care asigur ă controlul
patogenilor la s ămânță și/sau pentru diferite perioade de vegeta ție.
Protejarea semin țelor și a plăntuțelor în primele faze de vegeta ție prin tratamente la
sămânță, prezintă avantaje economice importante prin tratarea unui volum mic de
semințe (semințele utilizate la sem ănat), cu cantit ăți de substan ță reduse, în condiț ii
controlate, asigurând un tratament uniform cu eficacitate ridicat ă.

Astfel, se elimin ă tratamentele în câmp în primele faze de vegeta ție, a că ror eficacitate
este mai redus ă, datorită variabilit ăților condi țiilor de mediu ( prezența vântului,
surprinder ea
ploilor imediat dup ă tratament, etc).

2.4.1.6 Recoltarea și valorificarea produc ției vegetale

Reprezint ă în esență măsura tehnologic ă de atingere a scopului final al practicii
agricole, în vederea ob ținerii veniturilor care trebuie s ă permită reluarea ciclului de
producție.

Funcț ie de destina ția produsului și valorificarea acestuia, la pre țuri acoperitoare
costurilor de produc ție, tehnologul poate stabili strategiile de dezvoltare a
exploatațiilor agricole pe termen lung . În acest sens se analizeaz ă prin compara ție
nivelul tehnologic (posibilit ățile de introducere a investi țiilor – ma șini și utilaje noi,
măsuri de combatere chimic ă a monocotiledonatelor perene, poten țialul de produc ție
al solurilor pe unit ăți teritoriale), cu r ăspunsul dat de indicatorii eficien ței economice a
producției agricole.
Tehnologiile de produc ție utilizate în proiec ții au surprins cele dou ă componente
principale ale acestora: cea tehnică și cea economic ă, considerate ș i interpretate din
punct de vedere al eficien ței economice.
În cadrul devizului tehnologic, componenta tehnic ă și cea economic ă delimiteaz ă
mijlocele și lucră rile direcționate în sensul satisfacerii cerin țelor plan tel
or în vederea
obținerii randamentelor proiectate la unitatea de suprafa ță și de produs, latura
economic ă vizând alocarea și utilizarea cu economicitate maxim ă a inputurilor, în
PAG – 24 –

scopul realiz ării produc ției cu costuri reduse pe unitatea de suprafa ță și a
obținerii unei mase a profitului cât mai ma re pe culturi, respectiv pe exploata ții.

În ceea ce prive ște efortul economic în derularea tehnologiei, acesta a fost cuantificat pe
baza a dou ă elemente:
a) elemente care necesit ă un efort economic redus, generând în schimb efecte
economice însemnate;
b) elemente ce impun din partea fermierului eforturi economice substan țiale, care
însă au o contribu ție majoră în obținerea de produc ții sporite cu cheltuieli reduse pe
unitatea de suprafa ță și pe cap de animal.
În prima categorie s-au inclus: s ămânța, densitatea plantelor la unitatea de suprafa ță,
epoca de executare a lucr ărilor, nivelul calitativ al acestora avantajând din punct de
vedere economic, acele exploata ții, care îș i creează sau dispun de asemenea pârghii de
acțiune, obținându-se astfel randamentele programate.

Din cea de a doua categorie se deta șează net mecanizarea lucr ărilor și irigațiile. În
privința mecaniz ării lucrărilor agricole și implicit a gradului de înzestrare cu baz ă
energetică a exploata țiilor agricole, tehnologiile utilizate în proiec țiile de module pot
testa cu discern ământ economic modalit ățile de aplicare a acestora, mai cu seam ă pentr u

această perioadă în care exist ă o deosebit ă fluctuanță și exacerbare a cheltuielilor
efectuate cu mecanizarea lucr ărilor agricole și posibilit ățile financiare reduse de
procurare și exploatare a tractoarelor ș i mașinilor agricole.
2.4.2 Fișa tehnologic ă a culturilor
Tehnologia la nivel de hectar pentru o anumit ă cultură cuprinde toate activit ățile
derulate într-un agricol, în vederea ob ținerii produsului final, activit ăți care sunt
grupate pe luni calendaristice ș i categorii de cheltuieli: cheltuieli pentru lucr ările
mecanizate, lucră rile manuale și cu materiile și materiale utilizate în procesul de
producție.

Fișa tehnologică elaborată la nivel de hectar îi ofer ă managerului o imagine asupra
activităților pe care trebuie s ă le deruleze pentru fiecare cultur ă, volumului de lucr ări
manuale și mecanizate care trebuiesc efectuate, necesarului de materii prime și
materiale, precum și tarifele pentru fiecare lucrare în parte, tarife care colaborate cu
volumul de lucră ri îi permit s ă determine totalul cheltuielilor pe care trebuie sa le fac ă
în fiecare lun ă pentru a ob ține producț ia finală la cultura luat ă în calcul.

Tehnologiile la hectar sunt realizare pentru dou ă sisteme de produc ție: sistemul irigat și
sistemul neirigat astfel încât fermierul s ă poată aplica tehnologia în func ție de
posibilitatea de a iriga cultura respectiv ă. Fiecare tehnologie a fost elaborat ă pentru un
anumit nivel de produc ție, nivel influen țat în special de cantitatea de îngr ășăminte și
amendamente pe care managerul decide s ă le apli ce la hectar.
PAG – 25 –

2.4.3 Bugetul de venituri și cheltuieli pe ha

În elaborarea bugetelor exploata țiilor agricole specializate în produc ția vegetală s-au
efectuat calcula ții estimative de costuri și profituri nete la nivel de culturi cum sunt:
grâu, porumb, orz, floarea soarelui, soia, fasole, sfecl ă de zahăr și rapiță cu randamente
diferențiate în func ție de tehnologiile aplicate, nivelul de alocare al factorilor de
producție în agrozona câmpie irigat ș i neirigat. Elaborarea bugetelor a avut la baz ă
devizele tehnologice și prețurile inputurilor. Structura bu getului pe culturi cuprinde
toate elementele referitoare la: valoarea produc ției, consumurile inte rmediare, costul de
producție, venitul net și rata venitului net.
Valoarea produc ției (A) este determinată pe baza produc țiilor medii la hectar ș i a
prețurilor estimative pe pia ța internă, pentru produc ția principal ă (A
1 = val. prod.
princ.) și a valorii producț iei secundare.
Consumurile intermediare (D) comensureaz ă totalitatea inputurilor și serviciilor
consumate în procesul de produc ție agricolă și cuprind: să mânța, îngrășă minte chimice
și amendamente, pesticide, lucr ări mecanice, iriga ții, aprovizionare, cheltuieli generale,
dobânzi la credite, asigur ări, amortisment și alte cheltuili specifice;

Consumurile intermediare pentru producț ia principal ă (D
1) nu includ cheltuielile
ocazionate cu ob ținerea produc ției secundare;

Consumurile intermediare cuprind dou ă grupe de cheltuieli: cheltuieli variabile și
cheltuieli fixe. Venitul impozabil (E) este ob ținut prin sc ăderea consumurilor intermediare pentru
producția principal ă din valoarea producț iei principale;
Venitul net rezult ă î n u r m a d i m i n u ării venitului impozabil cu valoarea impozitelor
aferente și a adiționării alocaț iilor și subvențiilor acordate de stat conform legisla ției în
vigoare;
Rata venitului impozabil (G) este calculat ă în procente prin raportarea venitului
impozabil la consumurile pentru producț ia principal ă;

Rata venitului net + subven țiile (H) se determin ă prin raportarea venitului net +
subvenții la consumurile pentru produc ția principal ă.

PAG – 26 –

CAPITOL 3 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC
PENTRU “CEREALE ȘI PLANTE TEHNICE”

3.1 Tehnologii cadru
3.1.1 Grâu 3.1.2 Orz
3.1.3 Porumb
3.1.4 Floarea soarelui
3.1.5 Soia
3.1.6 Fasole
3.1.7 Sfecl ă de zahăr
3.1.8 Rapit ă pentru ulei
3.2 Modul 20 ha neirigat/ irigat
Tabel nr. 3.2
3.2.1 Bugetul exploatatiei de 20 ha – neirigat Tabel nr. 3.2.1
3.2.2 Fișă rezumativ ă – neirigat Tabel nr. 3.2.2
3.2.3 Simularea principalilor indicatori economici – neirigat Tabel nr. 3.2.3
3.2.4 Bugetul exploatatiei de 20 ha – irigat Tabel nr. 3.2.4
3.2.5 Fișă rezumativ ă – irigat Tabel nr. 3.2.5
3.2.6 Simularea principalilor indicatori economici – irigat Tabel nr. 3.2.6
3.3 Modul 200 ha neirigat/ irigat Tabel nr. 3.3
3.3.1 Bugetul exploatatiei de 20 ha – neirigat Tabel nr. 3.3.1
3.3.2 Fișă rezumativ ă – neirigat Tabel nr. 3.3.2
3.3.3 Simularea principalilor indicatori economici – neirigat Tabel nr. 3.3.3
3.3.4 Bugetul exploatatiei de 20 ha – irigat Tabel nr. 3.3.4
3.3.5 Fișă rezumativ ă – irigat Tabel nr. 3.3.5
3.3.6 Simularea principalilor indicatori economici – irigat Tabel nr. 3.3.6
3.4 Modul 1000 ha neirigat/ irigat Tabel nr. 3.4
3.4.1 Bugetul exploatatiei de 1000 ha – neirigat Tabel nr. 3.4.1
3.4.2 Fișă rezumativ ă – neirigat Tabel nr. 3.4.2
3.4.3 Simularea principalilor indicatori economici – neirigat Tabel nr. 3.4.3
3.4.4 Bugetul exploatatiei de 1000 ha – irigat Tabel nr. 3.4.4
3.4.5 Fișă rezumativ ă – irigat Tabel nr. 3.4.5
3.4.6 Simularea principalilor indicatori economici – irigat Tabel nr. 3.4.6
3.5 Fișă explicativ ă
3.5.1 Consum for ță de muncă pe culturi conform fi șelor tehnologice Tabel nr. 3.5.1
3.5.2 Consumul forț ei de munc ă/module de exploata ție Tabel nr. 3.5.2
3.5.2.1 Modul 20 ha irigat Tabel nr. 3.5.2.1
3.5.2.2 Modul 20 ha neirigat Tabel nr. 3.5.2.2
3.5.2.3 Modul 200 ha irigat Tabel nr. 3.5.2.3
3.5.2.4 Modul 200 ha neirigat Tabel nr. 3.5.2.4
3.5.2.5 Modul 1000 ha irigat Tabel nr. 3.5.2.5
3.5.2.6 Modul 1000 ha neirigat Tabel nr. 3.5.2.6
3.6 Dotarea minimă cu tractoare și mașini agricole
Exploatația agricolă -20 ha neirigat Tabel nr. 3.6.1
Exploatația agricolă -20 ha irigat Tabel nr. 3.62
Exploatația agricolă -200 ha neirigat Tabel nr. 3.6.3
Exploatația agricolă -200 ha irigat Tabel nr. 3.6.4
Exploatația agricolă -1000 ha neirigat Tabel nr. 3.6.5
Exploatația agricolă -1000 ha irigat Tabel nr. 3.6.6
PAG – 27 –

3. Ghid etalon tehnico-economic

Profilul:

“Cereale și plante tehnice”

20 ha
200 ha Modul de:
1000 ha
Gospodarii individuale
Asociatii familiale Tipul
exploatatiei: Societati agricole cu pers.
juridica
PAG – 28 –

3.1 TEHNOLOGII CADRU
3.1.1 CULTURA: GRÂU CONSUM
Zonarea culturilor și a soiurilor
1 2
a. zonarea culturilor
Zonele cele mai favorabile pentru grâu sunt: Câmpia
din vestul țării, Câmpia Român ă, Câmpia Transilvaniei și o parte
din nord-estul Moldovei.
b. zonarea soiurilor
– Pentru zona I, a B ărăganului și Dobrogei, Dropia, Flamura 85,
Rapid ( soiuri precoce) Alex, Fundulea 4, Boema, Crina, Dor și
Faur (soiuri mai tardive). Toate aceste soiuri au dat rezultate bune
și în cultură irigată.
– În zona a II-a, care cuprinde cea mai mare parte a
Olteniei, Dropia, Flamura 85, Rapid și Alex, Lovrin 34 ,
Boema și Cătălin.
– În zona a III-a, vestul țării, Alex, Romulus,
Dropia, Lovrin 34, Delabrad, Ciprian și Faur . În zona
colinară, Arieșan și Ardeal 1.
– În zona colinar ă din sudul țării (zona a IV-a),
Trivale, Albota și Șimnic 30 , Dropia, Flamura 85 și Rapid.
– Pentru zona a V-a (Transilvania), Arieș an,
Apullum, Fundulea 4, Turda 95, Turda 2000, Ardeal 1,
Dumbrava și Faur , grâul de prim ăvară, Rubin și Speranța.
– În z
ona a VI-a, care cuprinde jude țul Suceava ș i o
parte din județ ele Neamț, Botoșani și Bacă u, Aniversar, Arie șan,
Gașparom, Magistral și Fundulea 4, Esențial și Drobeta.
– Pentru zona a VII-a, care cuprinde cea mai mare
parte din Moldova, Dropia, Flamura 85, Gabriela, Eliana,
Moldova 83, Fundulea 4 , Boema, Crina și Iași 2.
La grâul durum de toamn ă, în zona I, soiul Pandur , iar în
zona a II-a este recomandat soiul Condur . Ca soiuri de
grâu durum de prim ăvară, sunt înregistrate soiurile
Durom și Ixos .
Plante premerg ătoare
1 2 3 4
Foarte bune Bune Medii Contraindicate
– leguminoase anuale și
perene;
– in ulei și fibră;
– rapiță ;
– cartofi var ă – floarea soarelui; – porumb hibrizi timpurii; – culturi ce elibereaz ă
terenul pân ă la 15
septembrie. – cereale p ăioase an I;
– porumb hibrizi semitardivi; – sfeclă de zahăr;
– cartofi toamn ă;
– alte culturi care elibereaz ă – unde a fost atac de m ălură,
tăciune;
– unde s-au cultivat cereale păioase mai mult de un an;
– s-au aplicat erbicide triazinice
PAG – 29 –

terenul mai târziu. cu efect remanent;
– unde recoltarea târzie nu
permite sem ănatul în epoca
optimă.

Aplicarea îngrășămintelor
U650 + MA – 3,5
Fosfor
-60-100 kg P2O5/ha; Dp=15xRs-Pgg în care: Dp – doza de fosfor (kg P2O5/ha); Rs – recolta scontat ă (to/ha)
Pgg – contribu ția în fosfor a gunoiului de
grajd (1,5 kg kg P2O5/to de gunoi dat în anul curent); Epoca:
toamna ș i încorporare sub ar ătură
sau la preg ătirea patului germinativ Potasiu
– 40-80 K2O pe solurile cu un conț inut de
potasiu schimbabil mai mic de 150 ppm K Epoca:
toamna și încorporare sub ar ătură
sau la preg ătirea patului germinativ Azot
DN=30 x Rs – Ns – Ngg + Npr DN – doza de azot (kg N/ha); Rs – recolta scontat ă (to/ha)
Ns – aportul solului în azot (între 20-60 kg/ha); Ngg – aportul gunoiului de grajd în azot (2 kg N/to de gunoi dat în anul curent); Npr – corecț ia funcție de planta
premergătoare.
Epoca:

– iarna sau prim ăvara devreme 40-80
kg/ha; – restul dozei prim ăvara la apari ția primului
nod.

Lucrările solului
1 2
Arătura Pregătirea patului germinativ
– U650 + PP(3)30+GS-1,2 – cu cel pu țin 15 zile înainte de
semănat.
– vara, până la 15 VIII;
– toamna, pân ă la 25 IX.
Adâncimea
– soluri mijlocii și grele 20-25 cm – Vara
– soluri ușoare 20-22 cm
– soluri mijlocii și grele 20-22 cm – Toamna
– soluri ușoare 18-20 cm – U650 + CPGC -4 Momentul execut ării – toamna imediat înaintea sem ănatului
Adâncimea – la adâncimea de sem ănat + 1-2 cm

PAG – 30 –

Stabilirea densit ății plantelor
Nr. boabe
germinabile/m
2 Distanța
între
rânduri Nr. boabe
germinabile/li
niar Valoarea
culturală a
seminței MMB (masa a 1000
de boabe) Soiuri
1 2 3 4 5 6
450-550 12,5 cm 30-42 – puritatea min
98%;
– germina ția min
90%. – 33-42 g la soiurile cu bob mic ș i mijlociu;
– 36-50 g la soiurile cu bob mare Precoce
: Dropia, Rapid,
Flamura 85, Boema, Crina, Faur, Lovrin 34, C ătălin;
Mai tardive:

Alex, Fundulea 4
Cantitatea de s ămânță
()()
() ()100% %/ . ./2
xxG Pg xMMB m boabegermnrha kg C=
Cantitate 190-250 kg/ha

Semănatul
U650 + SUP – 29
Epoca
1-15 X Adâncimea
5-6 cm (în func ție de textura solului și de
gradul de aprovizionare cu ap ă) Distanța între rânduri
12,5 cm

Întreținerea culturilor
Combaterea integrat ă a buruienilor
Respectarea rota ției culturilor, a adâncimii și epocii de executare a ar ăturilor, între ținerea ogoarelor curate de buruieni; este necesar ă și
aplicarea de erbicide Exemplific ări cu L – 445 + MET – 1200 sau U- 650 + MET 2500
Buruieni : muștar, ridiche
sălbatică , pălămidă ;
Tratamente: SDMA 2,4 D –
2l/ha; Epoca de aplicare:

primă vara când buruienile
sunt în faza de rozet ă iar
plantele de grâu se afl ă în faza
de înfrățire, T0 aerului >150C Buruieni : romaniță, volbură,
lingurică, turiță , mușețel,
hrișcă, măzăriche, etc.
Tratamente : Icedin super –
1l/ha; Oltisan extra – 1l/ha; Lontrel 418 C -4-5 l/ha; Epoca de aplicare:
primăvara
când buruienile sunt în faza de rozetă iar plantele de grâu se
află între înfr ățire, formarea
primului internod, T0 >10 -12 Buruieni
: turiță și lingurică,
răsărite din toamn ă;
Tratamente : Strane + Icedin
Forte – 0,6 + 2l/ha Epoca de aplicare:
primăvara
c â n d p l a n t e l e d e g r â u s e a f l ă
între înfr ățire – formarea
primului internod Buruieni : odosul, iarba
vântului Tratamente
: Puma Super -0,8
– 1,0 l/ha; Assert – 2-3 l/ha; Epoca de aplicare:
primăvara
c â n d p l a n t e l e d e g r â u s e a f l ă
între formarea primului internod iar buruienile sunt în faza de 3-4 frunze ș i începutul
înfrățirii.
PAG – 31 –

0C

Combaterea integrat ă a bolilor ș i dăunătorilor
Alături de diferite m ăsuri agrotehnice se aplic ă tratamente chimice efectuate la s ămânță și în perioada de vegeta ție
Respectarea rota ției culturilor, încadrarea sem ănatului în epoca optim ă
Tratamente la s ămânță
– pentru mălură și tăciune: Criptodin 2,5 PTS – 1,5 kg/to,
Prelude SP – 2 l/to; Vitavax 200 -2kg/to; – pentru mălură și gândac ghebos
: FB- 7 – 2,5 kg/to, Tirametox
88 PTS – 3 kg/to Tratamente în vegeta ție
U – 650 + MPSP 3×300
– pentru complexul de boli – f ăinare, rugini, septorioz ă, fuzarioză

– Alert – 1kg/ha; AltoCombi 420 – 0,5 kg/ha; Mirage – 1l/ha; Tilt Premium – 0,33 kg/ha; – pentru ploș nițele cerealelor și că răbușeii cerealelor (la
avertizare ): Sinoratox 35 – 3,5l/ha; Dimevur 42,5 – 3l/ha;
Onefon 30 VUR – 3,5 l/ha; Decis 2,5 – 300 ml/ha; Fastac 10 – 150ml/ha.
Când cultura se irigă se aplică:
– 300-400 mc ap ă/ha – toamna pentru r ăsărire (la nevoie);
– 1-2 udări în cursul perioadei de vegeta ție, cu norme de 500-600 mc ap ă/ha cu IIA + ASJM

Evaluarea produc ției
– Se face în faza de coacere în pârg ă pentru un lan de pân ă la 100 ha. Se stabilesc 5 puncte de luare a probelor pe diagonal ă. Rezultatele
obținute se înmul țesc cu 10.000 pentru a afla producț ia la hectar.
()100/2xMMB xN Nm kg Pb sp=
în care: Nsp- num ărul de spice la m2;
Nb – num ărul mediu de boabe în spic;
MMB – masa (greutatea) a 1000 boabe.

Recoltarea
– cu C12 sau C14; Recoltarea: când boabele ating umiditatea de 14-15%, la coacerea deplin ă;
Perioada de recoltare: de cca 6-8 zile, pentru a reduce la minimum pierderile; Reglarea combinelor se face de mai multe ori pe zi, pentru a reduce la minimum pierderile, procentul boabelor sparte < 2%, o pu ritate
cât mai ridicat ă.

PAG – 32 –

3.1.2 CULTURA: ORZ CONSUM
Zonarea culturilor și a soiurilor
1 2
a. zonarea culturilor
În funcție de condi țiile pedoclimatice, se disting:
– zona foarte favorabil ă care cuprinde terenurile de
câmpie cum sunt cele din Câmpia de vest a țării, sudul Câmpiei
Române, precum și partea de est a Bă răganului și de sud a
Dobrogei;
– zona favorabil ă reprezentat ă de Câmpia Transilvaniei
și Podișul Târnavelor și zona dealurilor din vestul ș i sudul țării cu
soluri aluvionar podzolice și brune;
– zona puțin favorabil ă care cuprinde solurile nisipoase
din sudul Olteniei și nord-vestul țării sau cele cu exces de
umiditate din vestul țării, din nord-estul Munteniei, ca și cele
puternic acide sau erodate din Moldova și nordul Dobrogei,
regiune supus ă adesea unor temperaturi minime mai sc ăzute.

b. zonarea soiurilor
Soiurile de orz de toamn ă
– Dana și Mădălin sunt recomandate pentru toate zonele de
cultură;
– Compact și Orizont în Stepa B ărăganului și Dobrogei,
Silvostepa Olteniei și Munteniei și Câmpia de Vest;
– soiul Adi este recomandat a fi cultivat în zonele
din sudul țării și în Transilvania;
– soiurile Andrei și Regal în Silvostepa Olteniei ș i
Munteniei, Câmpia de Vest și Moldova.
– soiul Liliana , care este recomandat spre cultivare
în toate zonele de cultur ă ale orzului de toamnă , cu precădere în
stepa Bărăganului și Dobrogei ș i în silvostepa Munteniei.
Soiurile de orzoaica de toamn ă, pentru toate zonele de
cultură a acesteia, sunt recomandate soiurile Laura și
Andra.

Plante premerg ătoare
1 2 3 4
Foarte bune Bune Medii Contraindicate
– leguminoase anuale și perene;
– in ulei și fibră;
– rapiță ;
– floarea soarelui;
– soia – soiuri timpurii; – cartofi timpurii. – porumb – hibrizi timpurii; – cartofi – soiuri târzii – sfeclă de zahăr recoltată până la
10 septembrie. -orz și orzoaică de toamn ă sau
primavară chiar an I de cultur ă;
– porumb tratat cu erbicide triazinice; – culturi recoltate târziu, ce nu permit sem ănatul în epoca
optimă.

Aplicarea îngrășămintelor
U650 + MA – 3,5
Fosfor
-60-100 kg P2O5/ha; Dp=15xRs-Pgg în care: Potasiu

– 40-60 K2O pe solurile cu un con ținut
de potasiu schimbabil mai mic de 150 ppm K Azot

DN= 25 x Rs – Ns – Ngg + Npr DN – doza de azot (kg N/ha); Rs – recolta scontat ă (to/ha)
PAG – 33 –

Dp – doza de fosfor (kg P2O5/ha);
Rs – recolta scontat ă (to/ha)
Pgg – contribu ția în fosfor a gunoiului
de grajd (1,5 kg kg P2O5/to de gunoi dat în anul curent); Epoca:
toamna și încorporare sub
arătură sau la preg ătirea patului
germinativ Epoca: toamna și încorporare sub
arătură sau la preg ătirea patului
germinativ Ns – aportul solului în azot (între 20-60 kg/ha); Ngg – aportul gunoiului de grajd în azot (1,5 kg N/to de gunoi dat în anul curent);
Npr – corecț ia funcție de planta premerg ătoare.
Epoca:

– iarna sau prim ăvara devreme 40-80 kg/ha;
– restul dozei prim ăvara la formarea celui de-al
doilea nod.

Lucrările solului
1 2
Arătura Pregătirea patului germinativ
– U650 + PP4(3)30+GS-1,2 – cu cel pu țin 15 zile înainte de
semănat.
– vara, până la 15 VIII;
– toamna, pân ă la 25 IX.
Arătura va fi între ținută prin discuiri și grăpări.
– soluri mijlocii și grele 20-25 cm Adâncimea
– Vara
– soluri ușoare 20-22 cm
– soluri mijlocii și grele 20-22 cm – Toamna
– soluri ușoare 18-20 cm – U650 + CPGC -4 Momentul execut ării – toamna imediat înaintea sem ănatului
Adâncimea – la adâncimea de sem ănat + 1-2 cm

Stabilirea densit ății plantelor
Nr. boabe
germinabile/m2 Distanța
între rânduri Nr. boabe
germinabile/li
niar Valoarea
culturală a
seminței MMB (masa a 1000 de
boabe) Soiuri
1 2 3 4 5 6
400-500 12,5 cm 23-27 – puritatea min
98%; – germina ția min
90%. – 30-43 g la soiurile cu bob mic ș i mijlociu;
– 35-48 g la soiurile cu bob mare Dana, M ădălin,
Compact (p rimul soi
românesc la tipul orzului cu 6 rânduri, egal repartizate), Orizont, Adi, Andrei, Regal, Liliana
PAG – 34 –

Cantitatea de s ămânță
()()
() ()100% %/ . ./2
xxG Pg xMMB m boabegermnrha kg C=
Cantitate 180-220 kg/ha

Semănatul
U650 + SUP – 29
Epoca
25 IX-5 X Adâncimea
5-6 cm (în func ție de textura solului și de
gradul de aprovizionare cu ap ă) Distanța între rânduri
12,5 cm

Întreținerea culturilor
Combaterea integrat ă a buruienilor
Respectarea rota ției culturilor, a adâncimii și epocii de executare a ar ăturilor, între ținerea ogoarelor curate de buruieni; este necesar ă și
aplicarea de erbicide
Exemplific ări cu L – 445 + MET – 1200 sau U- 650 + MET 2500
Buruieni : mușețel, romanit ă,
turiță, iarbă puturoas ă, mac,
rocoină, șopârliță
Tratamente:
Icedin Super – 1 l/ha sau Brominal Plus – 1,5 l/ha sau Logrand – 1,5 l/ha; Epoca de aplicare:

primă vara când buruienile
sunt în faza de rozet ă între
înfrățire – formarea primului
nod la orz, T0 aerului >150C Buruieni : muștar, ridiche
sălbatică , susai;
Tratamente :
SDMA – 1,5 – 2,0 l/ha sau DMA – 6 – 0,8 l/ha Epoca de aplicare:
primăvara
când buruienile sunt în faza de rozetă; între sfâr șitul înfrățirii
și formarea primului nod la
orz, T0 >15 0C Buruieni
: iarba vântului
Tratamente : Puma Super -0,8
– 1,0 l/ha; Assert – 2-3 l/ha; Iloxan 28 EC- 2-2,5 l/ha; Epoca de aplicare:
primăvara
când buruienile sunt în faza de rozetă iar orzul între înfrăț ire –
formarea primului nod, T0 >15 0C Buruieni
: odosul,
Tratamente : Puma Super -0,8
– 1,0 l/ha; Assert 250 EC – 2l/ha; Epoca de aplicare:
primăvara
când buruienile sunt în faza de 2-4 frunze.

Combaterea integrat ă a bolilor ș i dăunătorilor
Se va evita monocultura, sem ănatul în afara epocii optime, fertilizarea unilateral ă cu azot, umiditatea ridicat ă.
Tratamente la s ămânță
– pentru prevenirea ș i combaterea bolilor prin să mânță: Raxil
2,5 l/to, Prelude SP – 2 l/to; Vitavax 200 FF -3 ,0 l/to; – pentru prevenirea atacului de gândac ghebos și viermi sârmă :
FB- 7 – 2,5 kg/to, Tirametox 88 PTS – 3 kg/to Tratamente în vegeta ție
U – 650 + MPSP 3×300
– pentru complexul de boli foliare- f ăinare, rugini, septorioz ă,
fuzarioză – Alert – 0,5l/ha; AltoCombi 420 – 0,5 kg/ha; Mirage
45 EC– 1l/ha; Tilt 250 EC – 0,5 l/ha;
PAG – 35 –

– pentru gândacul ghebos toamna sau prim ăvara timpuriu, se
tratează vetrele cu Dursban 480 EC sau Basudin 600 EW în doz ă
de 2,0 l/ha; – pentru afide (care pot ap ărea în toamnele calde și lungi – dac ă
se înregistreaz ă mai mult de 10 exemplare/plant ă) Sinoratox -35
2l/ha sau Carbetox 37,5 – 1,5 l/ha.
Când cultura se irigă se aplică:
– 300-400 mc ap ă/ha – toamna pentru r ăsărire;
– 1-2 udări în cursul perioadei de vegeta ție, cu norme de 500-600 mc ap ă/ha cu IIA + ASJM

Evaluarea produc ției
– Se face în faza de coacere în pârgă .
()100/2xMMB xN Nm kg Pb sp=
în care: Nsp- num ărul de spice la m2;
Nb – num ărul mediu de boabe în spic;
MMB – masa (greutatea) a 1000 boabe.

Recoltarea
– cu C12 sau C14; Recoltarea: la orzul pentru bere
în faza de coacere deplin ă, la umiditatea de sub 14%; la orzul pentru furaje când umiditatea este de pân ă
la 16 %; la orzul pentru fulguit , umiditatea de 28-30%, boabele fiind însilozate;
Perioada de recoltare: de cca 3-4 zile, pentru a reduce la minimum pierderile; Reglarea combinelor se face de mai multe ori pe zi, pentru a reduce la minimum pierderile, procentul boabelor sparte < 2%, o pu ritate
cât mai ridicat ă.

PAG – 36 –

3.1.3 CULTURA: PORUMB CONSUM
Zonarea culturilor și a soiurilor
1 2
a. zonarea culturilor
Porumbul se cultiv ă în toate zonele de cultur ă.
Pentru constanță în realizarea produc țiilor,
fiecare cultivator este bine s ă foloseasc ă 3-4 hibrizi
diferiți ca perioad ă de vegeta ție. La alegerea acestora
trebuie să se urmărească :
– să fie adaptat condi țiilor zonei în care
urmează a fi cultivat;
– să ajungă la maturitate înainte de venirea
brumelor de toamnă și, pentru siguran ță în acest sens,
să aibă necesarul de unit ăți termice mai mic cu 150
față de potențialul zonei;
– să fie rezistent la secet ă, boli, dăunători;
– să aibă o bună rezistență la frângere și o
inserție uniformă a știuleților.
b. zonarea soiurilor
– Pentru zona I, cu resurse termice peste 1600°C :
– hibrizii cu perioad ă de vegetaț ie mijlocie, apar ținând grupei FAO 401-500:
Fundulea 475 M, Milcov, Partizan, Paltin, Fundulea 322, Rapid, Fulger
și Șoim – pe terenurile pe care se vor cultiva cereale de toamn ă, Fulger,
Fundulea 475 M, Milcov, Partizan și Șoim – în zonele secetoase;
– hibrizii semitârzii, din grupa FAO 501-600, Partizan, Rapsodia, Faur,
Star, Octavian, Fundulea 376 și Vultur – pe terenurile pe care urmeaz ă
cereale de toamn ă, Danubiu, Granit, Olt, Campion, Dacic, Star, Generos
și Lovrin 400 hibrizii de baz ă ai zonei;
– hibrizii târzii, din grupa FAO 601-650 se vor cultiva numai în arealele cele mai favorabile sub aspectul resurselor termice ( Fundulea 365 ) și al
aprovizion ării cu apă (Cocor ).
– În zona a II-a, cu resurse termice între 1500 și 1600°C:
– hibrizii cu perioadă de vegeta ție mijlocie (Grupa FAO 401-500) – Andreea,
Olimp, Milcov, Fundulea 475 M, Oituz, Fundulea 322, Fulger și Șoim –
pe terenurile pe care urmeaz ă cereale de toamn ă, iar Olimp, Milcov,
Fundulea 475 M, Partizan, Fundulea 322, Fulger și Șoim – în arealele
secetoase; – hibrizii semitârzii (Grupa FAO 501-600) – Rapsodia, Paltin, Star,
Octavian, Fundulea 376, Vultur, Generos, Danubiu, Granit, Olt, Faur, Campion și Dacic, hibrizii de baz ă din cadrul acestei zone;
În zona a III-a, cu resurse termice cuprinse între 1401 și
1500°C
– hibrizii
semitimpurii (grupa FAO 301-400) – Elan, Podu Iloaiei 110,
Turda 201, Turda Super, Turda Favorit, Fundulea 475 M, Olimp, Turda Mold 188, Turda SU-210, Turda SU-182, Saturn, Milcov, Neptun, Oana și Oituz – pentru arealele mai pu țin favorabile, iar primii 6 și
ca plantă premergătoare pentru cerealele de toamnă ;
– hibrizii cu perioadă de vegeta ție mijlocie (grupa FAO 401-500)
– Andreea, Opal, Paltin, Fundulea 322, Rapid, Olimp, Brate ș, Turda,
Favorit, Fundulea 475 M, Milcov, Fulger și Șoim – hibrizi de mare
productivitate pentru aceast ă zonă.
– În zona a IV-a cu resurse termice cuprinse între 1201 și
PAG – 37 –

1400°C:
– hibrizii timpurii (grupa FAO 250-300) – Suceava 108, Dana, Ciclon,
Cristal și Turda 145, Turda 165, Turda 200, Turda Mold 188 – pe
terenurile pe care urmeaz ă cereale de toamn ă;
– hibrizii semitimpurii (grupa FAO 301-400) – Elan, Roxana, Podu Iloaiei
110, Turda 201, Turda Super, Turda Fa vorit, Minerva, Saturn, Milcov,
Neptun și Oituz, hibrizii de baz ă pentru ob ținerea unor produc ții ridicate;
– Pentru zona a V-a cu resurse termice cuprinse între 1001 și
1200°C:
– hibrizii foarte timpurii – Montana, Suceava 95 și Bucovina, cu cerințe
termice mai sc ăzute, de 801-1000°C – pe terenurile mai reci și mai umede;
– hibrizii timpurii – Suceava 108, Decebal, Dana, Ciclon și Turda 160 , vor
ocupa cele mai întinse suprafe țe ale acestei zone.
f) În zona a VI-a, cu cele mai reduse resurse termice (800-
1000°C), se vor cultiva numai hibrizii cei mai timpurii, cu cele mai mici
cerinț e termice – Montana și Decebal.

Plantele premerg ătoare
1 2 3
Foarte bune Bune Medii
– cereale p ăioase
– leguminoase anuale și perene;
– inul pentru ulei;
– floarea soarelui; – porumbul anul I și II;
-sfecla de zah ăr;
– plantele furajere – cartofii -porumbul mai mult de 3 ani; – sorgul; – ricinul.

Aplicarea îngrășămintelor
U650 + MA – 3,5
Fosfor
-60-80 kg P2O5/ha; – doza se calculeaz ă în func ție de
conținutul solului în fosfor mobil și
producția planificat ă (8-9 kg P2O5/to de
boabe); – se reduce doza cu 1,5 kg pentru fiecare to de gunoi încorporat ă în anul curent.
Epoca:
toamna și încorporare sub ar ătură. Potasiu
– 40-80 K2O pe solurile cu un con ținut de
potasiu schimbabil mai mic de 150 ppm K Epoca:
toamna și încorporare sub ar ătură. Azot
Doza se stabile ște în func ție de consumul
specific (20-22 kg N pentru 1 to boabe). Epoca:

– primăvara 50-60 kg N înainte sau odata
cu semănatul, restul dozei, odata cu
prașilele mrecanice (2 faze) sau cu apa (la
irigat);

PAG – 38 –

Lucrările solului
1 2
Arătura Pregătirea patului germinativ
– U650 + PP4(3)30+GS-1,2
– vara, până la 15 VIII;
– toamna, pân ă la 15 IX.

Adâncimea
– soluri mijlocii și grele 25-30 cm
– soluri ușoare 20-25 cm
– arătura va fi între ținută prin discuiri și grăpări – U650 + CPGC -4 Momentul execut ării – primăvara imediat înaintea sem ănatului
Adâncimea – la adâncimea de sem ănat + 1-2 cm

Stabilirea densit ății plantelor
– Nr. boabe germinabile 5-9/m2, în func ție de condi țiile de cultur ă, densitate și facultate germinativ ă.

Hibrizi Neirigat Irigat
Timpurii 6,3-7,0 8,1-9,2
Mijlocii 5,2-6,3 7,5-8,1
Târzii 5,2-5,8 6,9-7,5
– Nr. boabe germinabile la 1 m liniar și distanța între boabe pe rând, în func ție de nr. de boabe germinabile la hectar
Nr. boabe germinabile la ha Nr. boabe germinabile la 1 m
liniar – la 70 cm între rânduri Distanța între boabe pe rând
la 70 cm între rânduri
52.000 3,6 27,7
58.000 4,1 24,4
63.000 4,4 22,7
69.000 4,8 20,8
75.000 5,2 19,2
81.000 5,7 17,5
92.000 6 ,41 5,6
Densitatea optim ă a plantelor la recoltare Valoarea cultural ă
a seminței Hibrizi U.M. Neirigat Irigat MMB (masa a 1000 de boabe)
Timpurii mii pl/ha 55-65 70-80 – puritatea min 98%; – germina ția min
90%. Mijlocii mii pl/ha 45-55 65-80 – 160-380 g func ție de hibrid ș i condiț ii de cultur ă.
PAG – 39 –

Târzii mii pl/ha 45-50 60-80
Cantitatea de s ămânță
()()
() ()100% %/ . ./2
xxG Pg xMMB m boabegermnrha kg C=
Cantitate 14-30 kg/ha func ție de caracteristicile boabelor și de densitate.
Hibrizi recomandaț i

Cu perioad ă de vegeta ție mijlocie
(grupa FAO 401-500) Semitârzii
(Grupa FAO 501-600) Târzii
(Grupa FAO 601-650)
– Fundulea 475 M, Milcov, Partizan,
Paltin, Fundulea 322, Fulger, Șoim – Rapsodia, Faur, Star, Octavian, Fundulea 376, Vultur, Danubiu, Olt, Cam
pion, Dacic , Star.- Numai în arealele cu resursele termice cele mai favorabile – Fundulea 365, Cocor.
Semănatul
U650 + Spc-8
Epoca
Începe când la adâncimea încorporare a seminței, temperatura în sol este de 80C.
Lucrarea se va finaliza pân ă la 20 IV. Adâncimea

– 5-7 cm pe soluri mijlocii și grele;
– 6-8 cm pe soluri u șoare.
Distanța între rânduri
– 70 cm la neirigat și irigat prin aspersiune;
– 80 cm la irigat prin brazde.

Întreținerea culturilor
Combaterea integrat ă a buruienilor
Prin metode agrotehnice (lucr ări ale solului pân ă la semănat, prașile, rotația culturilor, etc.). Pr ășitul mecanic cu U 650 + CPU- 8. Acestea
însă nu sunt suficiente, fiind necesar ă aplicarea erbicidelor
EXEMPLIFICĂ RI
Cultura de porumb poate fi invadat ă de un num ăr de specii de buruieni mono și dicotiledonate anuale și perene. Mai periculoase sunt:
mohorul, iarba b ărboasă, meișorul, căprița, știrul, zămoșița, pălămida, costreiul, coada calului, pirul târâtor, volbura, et c.
Preemergent (înainte de r ăsărire)
– pe terenurile cu buruieni mono și
dicotiledonate în care în anii urm ători urmeaz ă
tot porumbul; Tratamente:

se folosesc: Atranex 80 WP- 3-5 kg/ha sau Gesaprim 80 WP 3-6 kg/ha sau Onezin 50 PU. Epoca de aplicare:
– când după porumb urmeaz ă culturi sensibile la atrazin (cereale p ăioase, floarea
soarelui, soia, fasole, in, sfecl ă, trifoliene);
Tratamente: amestecuri de Mecloran 4-8 l/ha + Onezin 3-4 kg/ha; Diizocab 4-7 l/ha
+ Onezin 3-4 Kg/ha; Eradicane 5-7 l/ha + Onezin 3-4 kg/ha. Epoca de aplicare:
se aplică înainte de sem ănat și se încorporeaz ă l a 3 – 5 c m ( l a
amestecul cu Mecloran) și 8-10 cm (la amestecul cu Diizocab și Eradicane). Dac ă s-au
acumulat reziduuri de atarzin, acesta nu se mai folose ște înainte de sem ănat. Se vor
PAG – 40 –

Se pot aplica toamna, dup ă discuirea ar ăturii,
sau prim ăvara, când se încorporează la
pregătirea patului germinativ. utiliza: Diizocab 8-12 l/ha, sau Eradicane 5-8 la/ha sau Mecloran 8-12 l/ha. Pra șilele
nu se vor efectua mai adânci de 2/3 din adâncimea de încorporare a erbicidului.
Postemergent (după răsărire)
Pentru dicotiledonate
Tratamente : Sanrom 375 1-1,5 l/ha sau
Icedin Super 1 l/ha sau SDMA 2,4 D 2l/ha. Epoca de aplicare:

Când plantele au 3-5 frunze. Pe terenurile cu costrei
Titus 25 DF -40-60 g/ha sau Mistral 1,5-2l/ha. Tratamente
: Primul tratament când costreiul
are 3-4 frunze, iar al doilea tratament la cca 21 zile după primul, cu 20-30 g/ha Titus 25 DF
(când costreiul are 25-30 cm). Pe terenurile cu costrei

Cu Titus 25 DF 40-60 G+Icedin Supr – 1l/ha când porumbul are 3-6 frunze și 10-20 cm în ălțime.
Combaterea integrat ă a bolilor ș i dăunătorilor
Se vor resppecta cu stricte țe principalele m ăsuri agrofitotehnice, ca: rota ția, epoca de sem ănat, densitatea optim ă, fertilizarea echilibrat ă. Pe
lângă aceste măsuri este necesar ă tratarea semin ței, iar în situaț ii deosebite se fac ș i tratamente fitosanitare în vegeta ție.
Respectarea rota ției culturilor, încadrarea sem ănatului în epoca optim ă
Tratamente la s ămânță
– pentru prevenirea bolilor produse de Fusarium și Pythium, precum și
tăciune: Metoben 70 PU – 2kg/to sau
Tiradin 70 PUS – 3 kg/to sau Thiran 80 WP – 3 kg/to sau Vitavax 200 FF – 2,5 kg/to etc. – pentru prevenirea atacului de r ățișoară și a viermilor sârm ă:
Carbodan 35 ST – 2,5 l/to sau Diafuran 35 ST – 25 l/to sau Criuser 350 FS – 9 l/to sau Gaucho 600 FS – 8 l/to, etc.
Tratamentele cu fungicide se fac în sta țiile de uscare și calibrare.
Tratamentele cu insecticide – se fac centralizat, sub supravegherea
specialiștilor. Tratamente în vegeta ție
U – 650 + MPSP 3×300
– dacă după răsărirea porumbului sunt condi ții favorabile
dăunătorilor, dac ă se semnaleaz ă atac de g ărgăriță, chiar
dacă s-a tratat s ămânța, se recomand ă un tratament cu:
Mopsilan 20 SP – 0,1 kg/ha sau Vicleton 50WP – 0,75 kg/ha sau Regent 200 SC – 0,15 l/ha, etc.
Când cultura se irigă se aplică: o udare cu norma de 700 mc/ha în faza de 8-10 frunze; se mai aplic ă minim 2 ud ări cu aceea și normă,
prima dup ă fecundare și a doua în perioada form ării bobului. Dac ă apa și energia sunt disponibile pe tot parcursul vegetaț iei, se aplic ă udări
când este cazul, în func ție de regimul pluviometric.

Evaluarea produc ției
– Se face în faza de coacere în cear ă. Suprafața unui punct de control este de 28 m2. Se stabilesc punctele de control pe diagonala
lanului. Num ărul de știuleți la ha se calculeaz ă cu formula:
()()1 10000 ) / Dx Nstx ha Nst=
în care: Nst – num ărul de știuleț i numărați la toate punctele de control;
Nst/ha – num ărul de știuleți la ha;
PAG – 41 –

D – suprafa ța unui punct de control
I – numărul probelor de control.
Numă rul mediu de boabe pe un ș tiulete – se face ponderea la cei 10 știuleți recoltați la fiecare prob ă. Cunoscând greutatea a 1000
boabe (MMB), se afl ă producția medie la ha (Q kg/ha);
( )() 1000 1000 / / ) / x haxNbxMMB Nst ha Qkg=
în care:
Nst – num ărul de știuleți la ha;
Nb – nr. Mediu de boabe pe știuleți

Recoltarea
Mecanizat ă Manual ă
Sub form ă de știuleți
Cu combina C-6P când umiditatea boabelor a atins la 30-32% și se încheie când
aceasta este între 24-26%. Sub form ă de boabe

Cu C12 sau C14 echipate cu culeg ător de ș tiuleți și
sistem special de cur ățire. Se realizează când
umiditatea boabelor este sub 25%. Dup ă recoltare,
boabele trebuie uscate pân ă la umiditatea de p ăstrare
(sub 14%). Sub form ă de știuleți
Când umiditatea boabelor scade sub 24-26%.

PAG – 42 –

3.1.4 CULTURA: FLOAREA SOARELUI
Zonarea culturilor și a soiurilor
1
Corelarea condi țiilor naturale cu cerinț ele biologice ale culturii florii-soarelui a condus la delimitarea a 5 zone de
favorabilitate:
Zona I cuprinde arealele din Câmpia Român ă, sudul Dobrogei ș i Câmpia Olteniei. Hibrizii recomanda ți: Select, Festiv,
Fundulea 206, Super, Alex, Florom 249, Justin, Performer, Flor om 328, Turbo, Favorit, Minunea, Saturn, Top-75, Venus.
Zona a II-a este reprezentat ă d e C â m p i a d e V e s t ( j u d e țele Timiș și Arad). Hibrizii recomanda ți: Felix, Select, Festiv,
Florom 249, Alex, Romina, Rapid, Performer, Fundulea 206, Favorit, Lovrin 338 Timi ș, Minunea, Saturn, Top-75, Venus.
Zona a III-a cuprinde suprafe țele neirigate din nordul Câmpiei Române și Podișul Dobrogei neirigat, fiind apreciate ca
mijlociu favorabile pentru cultura florii-soarelui. Hibrizii recomanda ți: Select, Super, Festiv, Fundulea 206, Florom 249, Turbo,
Favorit, Romina, Rapid, Alex, Justin, Minunea, Saturn, Top-75, Venus.
Zona a IV-a este reprezentat ă de Câmpia de Vest (jude țele Bihor, Satu-Mare). Hibrizii recomanda ți: Select, Festiv, Felix,
Florom 249, Turbo, Favorit, Alex, Rapid, Romina, Timi ș, Minunea, Saturn, Top-75, Venus.
Zona a V-a cuprinde Câmpia Jijiei, Podiș ul Bârladului și Câmpia Transilvaniei. Hibrizii recomanda ți: Festiv, Super, Select,
Felix, Fundulea 206, Florom 249, Alex, Rapid, Justin, Minunea, Saturn, Top-75, Venus.

Plantele premerg ătoare
1 2 3 4
Foarte bune Bune Medii Contraindicate
– cereale p ăioase – porumb – sfecl ă de zahăr;
– lucernă. – monocultura, soia, fasole, rapi ță, porumb tratat cu erbicide
triazinice;
– revenirea culturii pe aceea și suprafață mai devreme de 5-6
ani.

Aplicarea îngrășămintelor
U650 + MA – 3,5
Fosfor
-80-90 kg P2O5/ha; – doza se calculeaz ă în func ție de
conținutul solului în fosfor mobil și
producția planificat ă (25-30 kg P2O5/to
de semințe);
– se reduce doza cu 1 kg pentru fiecare to de gunoi încorporat ă în anul curent.
Epoca:
toamna ș i încorporare sub
arătură. Potasiu
– 30-80 K2O pe solurile cu un con ținut de
potasiu schimbabil mai mic de 150 ppm K Epoca:
toamna și încorporare sub
arătură. Azot
Doza se stabile ște în func ție de consumul
specific al hibrizilor cultiva ți (25 kg N
pentru 1 to boabe). Epoca:

– se aplică fracționat, cca 40% la preg ătirea
patului germinativ sau concomitent cu semănatul și cca 60% în vegeta ție odată cu
prășitul mecanic (plantele de 15-30 cm)
PAG – 43 –

Lucrările solului
1 2
Arătura Pregătirea patului germinativ
– U650 + PP4(3)30+GS-1,2
– vara, până la 15 VIII;
– toamna, pân ă la 10 XI.

Adâncimea
Vara
– pe soluri mijlocii ș i grele 20-30 cm
– pe soluri u șoare 20-25 cm
Toamna – pe soluri mijlocii ș i grele 25-30 cm
– pe soluri u șoare 20-25 cm
– arătura va fi între ținută prin discuiri și grăpări – U650 + CPGC -4 Momentul execut ării – primăvara imediat înaintea sem ănatului
Adâncimea – la adâncimea de sem ănat + 1-2 cm

Stabilirea densit ății plantelor
Nr. boabe
germinabile/
m2 Nr. boabe
germinabile/
m liniar Distanța între
boabe pe rând Valoarea
culturală a
seminței Hibrizi
5-7 4-5 25-30 cm – puritatea 98%;
– germina ția
85% Timpurii
Alex, Romina, Minunea, Rapid, Sarturn, Top 75, Venus, Florom 249, etc Semitardivi

Fundulea 206; Florom 328, Select, Super, Turbo, etc. Tardivi

Felix, Festiv, Performer, Justin, etc.
– MMB 50-80 g
Cantitatea de s ămânță
()()
() ()100% %/ . ./2
xxG Pg xMMB m boabegermnrha kg C=
Cantitate 4-6 kg/h.
Semănatul
U650 + Spc-8
Epoca
Începe când în sol la adâncimea de sem ănat, se
realizează 60C și trebuie terminat pân ă la 15 IV. Adâncimea
– 5-7 cm; Distanța între rânduri

– 70 cm la neirigat și irigat prin aspersiune;
– 80 cm la irigat prin brazde.
PAG – 44 –

Întreținerea culturilor
Combaterea integrat ă a buruienilor
Alături de metodele agrotehnice (lucr ări ale solului pân ă la semă nat, prașile, rotația culturilor, etc.). Pr ășitul mecanic cu U 650 + CPU- 8.
Acestea îns ă nu sunt suficiente, fiind necesar ă aplicarea erbicidelor
EXEMPLIFICĂ RI
Preemergent (înainte de r ăsărire)
– pentru buruieni graminee anuale și un nr. Mare de dicotiledonate; Tratamente:
se folosesc: Treflan – 3,5l/ha sau Eradicane -6-10 l/ha, sau Diizocab 6-12 l/ha, cu încorporare la 3-5 cm
Postemergent (după răsărire)
– în catul îmburuien ării cu costrei din rizomi, acesta se combate prin tratamente pe zona rândului de plante, concomitent cu pra șila I. Se
folosesc: Agil 100 0,5l/ha sau Gallant – 0,6l/ha sau Fusilade Forte 0,6 l/ha sau Furore S 1 l/ha, etc. Dac ă se erbicideaz ă pe întreaga
suprafață, dozele de mai sus se m ăresc cu cca 60%. Tratamentul este mai eficace când costreiul are 10-25 cm.
Combaterea integrat ă a bolilor ș i dăunătorilor
Floarea soarelui este afectat ă de un complex de patogeni, dintre care men ționăm: putregaiul alb, putregaiul cenu șiu, mana florii soarelui,
pătarea brun ă și frângerea tulpinilor. Bolile pot provoca pierderi de recolt ă c a r e p o t a j u n g e l a 3 0 % . A l ături de cultivarea hibrizilor
rezistenți și aplicarea unor m ăsuri agrotehnice, un rol important îl au tratamentele chimice preventive la s ămânță și în vegeta ție. Dintre
măsurile agrotehnice men ționăm:
– respectarea rota ției de 6 ani; folosirea unei semin țe sănătoase provenite din lanuri libere de boli; sem ănatul în epoca optim ă; aplicarea
îngrășămintelor chimice în doze echilibrate; executarea optim ă a tuturor lucr ărilor solului și de întreținere a culturii precum și recoltarea
la timp.
Tratamente la s ămânță
– pentru combaterea putregaiului alb ș i cenușiu:
Sumilex 50 WP – 1kg/to sau
Rovral PU 50% – 2kg/to sau Ronilan 50WP – 2kg/to prin tratament semiumed (7-10 lapă/to)
– pentru prevenirea atacului de man ă
:
Aron 35 SD – 4 kg/to sau Apron 350 ES – 3l/to sau Galben 35 SD – 4 kg/to. – pentru prevenirea atacului g ărgăriței frunzelor și a
viermilor sârm ă, sămânța se trateaz ă cu:
Furadan 35 ST sau Diafuran 35 ST, sau Carbodan 35 ST sau Carbofuran 350, toate în cantitate de 28 l/to. Tratamentul se face centralizat în cadrul inspectoratelor de protec ție a
plantelor. Tratamente în vegeta ție
Cu U – 650 + MPSP 3×300 – împotriva putregaiului alb și cenușiu,
la avertizare, se aplic ă 2 tratamente,
cu unul din produsele: Ronilan 50WP, Rovral PU – 50%, Sumilex 50WP, fiecare în doz ă de 1,5 kg/ha/tratament sau
Bavistin 50WP -1,5 kg/ha, Alerto – 0,6 l/ha/ tratament, Alto Combi 420 – 1,5 l/ha – pentru prevenirea și combaterea patogenului care provoac ă pătarea
brună și frângerea tulpinilor : se aplică 2 tratamente la avertizare folosind
unul din produsele: Punch 40EC – 0,5 l/ha, Rovral PU 50% -1,5 kg/ha, Mirage 45 EC 1 l/ha, Alto Combi 420 – 1,5 l/ha. Tratamentele se realizeaz ă cu mijloace terestre sau aviatice, cu o cantitate
de 300-500 l ap ă/ha
PAG – 45 –

Când cultura se irigă în primăverile secetoase se poate aplica o udare cu norma de 200-250 mc/ha în faza de r ăsărire a culturii, pentru
stimularea efectului erbicidelor. Perioadele în care irigarea determin ă sporuri de recolt ă sunt: formarea capitolului, înflorirea și umplerea
semințelor. În lunile iunie și iulie se aplic ă 2-3 udări cu norme de 400-800 mc/ha, la un timp de revenire de 7-14 zile, func ție de textura
solului. Se evit ă irigarea prin aspersiune la înflorirea deplin ă, pentru a nu stârni zborul polenizator.
Polenizarea suplimentar ă – pentru intensificarea poleniz ării și obținerea unei produc ții mari de semin țe, se vor asigura cel pu țin 2
familii de albine pentru 1 ha. Stupii de albine se vor instala în apropierea lanurilor înainte de înflorire.

Evaluarea produc ției
– suprafaț a unui punct de control este de 28 m2 și la fiecare din acestea se num ără capitulele, stabilindu-se num ărul de capitule la m2 ș i
la ha, dup ă formula:
() ( ) 1 10000 / Dx Ncpx ha Ncp=
în care:
Ncp/ha- num ărul total de capitule la ha;
Ncp– num ărul de capitule num ărate la toate punctele de control;
D – suprafa ța unui punct de control
I – numărul punctelor de control.
La proba capitulelor recoltate de la toate punctele de control (Ncp), se determin ă ponderat num ărul mediu de semin țe pe capitul (Ns) și
cunoscând MMB se afl ă producția medie la ha, astfel:

( )
1000 1000/XNcpxNsxMMBha Qkg=
producția de semin țe (Ps) se poate calcula ș i prin determinarea num ărului de rânduri la 1 m liniar (Nr), numă rul de plante la 1 metru
liniar (Np), greutatea semin țelor la capitul (Gs), aplicând formula:
10 NrxNpxGsx Ps=

Recoltarea
– începutul matur ării este marcat de momentul încet ării acumul ării de substan ță uscată în să mânță, când umiditatea ajunge la 30-35%.
Recoltarea mecanizat ă începe când 75-80% din calatidii au culoare brun ă și brun-gălbuie, iar umiditatea semin țelor a scăzut la 14-15%.
Lucrarea trebuie încheiat ă în 6-8 zile, pân ă câd umiditatea semin țelor nu scade sub 10-11%. Când pierderile pot fi foarte mari. Se
folosesc combinele C-12 +RIFS-8 și C-14 +RIFS – 7.

PAG – 46 –

3.1.5 CULTURA: FASOLE BOABE CONSUM

Plantele premerg ătoare
1 2 3 4
Foarte bune Bune Medii Contraindicate
– cereale p ăioase – porumbul;
– sfecla de zah ăr;
– cartofii – inul pentru ulei;
– rapiță ulei;
– sorgul; – ricinul. – floarea soarelui; – leguminoasele; – porumbul erbicidat cu triazinice; – pe soluri compacte cu stagn ări de apă;
– pe terenuri arate în prim ăvară.

Aplicarea îngrășămintelor
Cu U650 + MA – 3,5
Fosfor
-60-80 kg P2O5/ha; Epoca:
toamna ș i
încorporare sub ar ătură. Potasiu
– 40-60 K2O pe solurile cu un con ținut
de potasiu schimbabil mai mic de 120 ppm K și pe care nu s-a administrat
gunoi de grajd în anul anterior. Epoca:
ca și cele de fosfor și o dată cu
acestea. Azot
Inocularea seminț elor în ziua sem ănatului cu biopreparatul
Nitragin fasole (la s ămânța pentru 1 ha se utilizeaz ă 4
flacoane). În acest caz, îngr ășămintele cu ayot nu se aplic ă
înainte de sem ăn a t . S e v o r d a î n v e g e t a ție, înainte de
înflorit, în doz ă de 30-50 kg/ha, o dat ă cu prașila
mecanică. Dacă nu se trateaz ă semințele cu Nitragin, doza
de azot se va majora la 60-80 kg/N /ha.

Lucrările solului
1 2
Arătura Pregătirea patului germinativ
– cu U650 + PP4(3)30+GS-1,2 Epoca

– vara, până la 15 VIII;
– toamna, pân ă la 15 XI.
Adâncimea
– pe soluri mijlocii ș i grele 25-30 cm
– pe soluri u șoare 20-25 cm
arătura de var ă sau de toamn ă va fi între ținută prin discuiri și grăpări. – U650 + CPGC -4 Momentul execut ării
– prim ăvara imediat înaintea
semănatului
Adâncimea – 6-8 cm la prima lucrare, iar dac ă se face și
a doua lucrare, la 4-6 cm.

PAG – 47 –

Stabilirea densit ății plantelor
Nr. boabe
germinabile/m2 Nr. boabe germinabile
semă nate la 45 cm Distanța între
boabe pe rând Valoarea
culturală a
seminței Greutatea a 1000
boabe (MMB) Hibrizi
– Neirigat
40-45 Neirigat
22-25 pl/m liniar 4,5-4,0
Irigat
28-31 pl/m liniar 3,6-3,2
Nr. boabe germinabile semă nate la 50 cm
Neirigat
20-23 pl/m liniar 5,0-4,4 – Irigat
50-55
Irigat
25-28 pl/m liniar 4,0-3,6 – puritate 97%; – germina ție
80%. – 140-450 g în funcție de sol. Avans, Aversa, Star, Ami, Cealâ de Dobrogea, Diva, etc.
Cantitatea de s ămânță
()()
() ()100% %/ . ./2
xxG Pg xMMB m boabegermnrha kg C=
Cantitate 80-200 kg/ha func ție de caracteristicile boabelor și de densitate
Semă natul
U650 + SPC-8
Epoca
Începe când în sol la adâncimea de semănat, se realizeaz ă 8 – 9 0C. Sem ănatul
este indicat a se finaliza pân ă la 30 aprilie. Adâncimea

– 5-6 cm în cultur ă neirigată;
– 3-4 cm în cultur ă irigată
Distanța între rânduri
– în benzi de câte 3 rânduri la 45 cm, cu intervale de 60-70 cm între benzi (80 cm între benzi la irigare prin brazde); – în rânduri echidistante la 50 cm între rânduri.

Întreținerea culturilor
Combaterea integrat ă a buruienilor
Combaterea integrat ă a buruienilor cu ajutorul unor erbicide, la care se asociaz ă lucrări mecanice ș i manuale, urmă rește realizarea unor
lanuri curate de buruieni, absolut necesar datorit ă creșterii lente a plantelor în primele faze dup ă răsărire și sensibilitatea deosebit ă la
îmburuienare în aceste faze.
EXEMPLIFICĂ RI
Prașile mecanice cu U650 + CCPT
– la pregătirea patului germinativ în culturile cu buruieni mono
și dicotiledonate, inclusiv zârna, scaiete, pristolnicul, etc., se
folosesc erbicidele: – în culturile cu buruieni anuale mono și dicotiledonate, precum ș i
cu costrei din seminț e și rizomi, se folosesc:
Treflan 48 CE – 1,5-2,0 l/ha sau
PAG – 48 –

Treflan 48 CE – 1,5 -2,0 l/ha sau
Dual Gold – 1,0 l/ha sau Frontier 900 – 1,0-1,4 l/ha; – în vegeta ție
(buruieni cu 2-4 frunze) se folosesc erbicidele:
Basagran 600 – 1,5 -2,0 l/ha sau Flex -1,0-1,25 l/ha sau Galaxy – 1,5 -2,0 l/ha. Acestea se pot da într-un singur tratament sau în dou ă etape,
astfel: – primul când fasolea are prima pereche de frunze trifoliate iar buruienile au 2-3 frunzuli țe;
– al doilea – când buruienile dicoltiledonate din genera ția a doua
au două frunzulițe.
– în funcție de infestarea cu buruieni perene (p ălămidă, volbură,
susai), se fac 2-3 pra șile mecanice la minimum 7 zile de la
tratamentele postemergente. Dual Gold – 1,0-1,5 l/ha sau Frontier 900 – 1,0-1,4 l/ha – la preg ătirea patului germinativ dup ă
care se folosesc la faza de 2-4 frunze a buruienilor: Basagran 600 1,5-2,0 l/ha sau Flex – 1,0-1,25 l/ha sau Galaxy 1,5-2,0 l/ha – pentru costrei
la 15-20 cm, aceste
tratamente se fac când temperatura aerului este sub 200C; sau Fusilade Forte 1,0-1,3 l/ha; Gallant Super 1,0-1,5 l/ha; Targa Super 1,5-2,0 l/ha, etc. Nu se va pr ăși 12-14 zile dup ă tratamentele cu erbicide pentru a
nu se întrerupe translocarea substan ței active în rizomii de costrei.
Cantitatea de ap ă va fi de 250-300 l/ha.

Combaterea integrat ă a bolilor ș i dăunătorilor
Pentru prevenirea transmiterii prin sol și resturi vegetale a unor patogeni ai culturii de fasole (fuzarioz ă, rizoctonioz ă, putregaiul alb,
antracnoza), se recomand ă respectarea cu stricteț e a rotaț iei culturilor, epoca și densitatea de sem ănat, folosirea de semin țe sănătoase.
Tratamente la s ămânță
– pentru prevenirea atacului de boli transmise prin s ămânță se folosesc: Tiramet
60PTS – 2,0kg/to sau Tiramet 600 SC – 2,0 kg/t sau Dividend 030 FS 1,7 l/to. Când se semnaleaz ă gărgărița fasolei, se trateaz ă întreaga recolt ă obținută prin gazare
în spații etanșe, timp de 48 de ore, cu:
– sulfură de carbon 1 kg/to sau pastile de Phostoxin sau Delicia – 30 g/to;
– când tratarea se face sub prelate, cu acelea și ultime două produse 45-60 g/to. Tot în
depozite, seminț ele se pot trata cu :Actellic 50CE – 1 ml sau Sumithion 50 CE – 2 ml,
toate diluate în 100 ml ap ă, pentru 100 kg s ămânță. Tratamente în vegeta ție
Cu U – 650 + MPSP 3×300 Pentru limitarea pagubelor produse de antracnoz ă sau alte boli, se recomand ă 2
tratamente cu: Mancozeb 800 – 1,6 kg/ha sau Captadin 50PU – 0,25% sau Champion 50WP -0,25% sau Merpan 50WP -0,25% sau Sumilex 50WP – 0,1%, etc.
Când cultura se irigă se aplică în faza de germina ție irigarea de r ăsărire cu norma de 250-300 mc/ha. Dac ă există restricții de apă și
energie, se va iriga numai în perioada înfloririi și umplerii bobului, aplicându-se dou ă udări, cu norme de 600-800 mc/ha. Din punct de
vedere al tehnicii de irigare, se poate iriga atât prin aspersiune, cât și prin brazde. Irigarea prin brazde – numai pe terenurile nivelete ș i
amenajate în acest scop.

Evaluarea produc ției
– suprafața unui punct de control este de 10 m2. Formula de calcul a produc ției (Qkg/ha) medii:
100/bxMMB NplxNppxNpha Qkg=
PAG – 49 –

în care:
Npl – num ărul mediu de plante pe 1 m2;
Npp– num ărul mediu de p ăstăi pe plantă ;
Npb – num ărul mediu de boabe pe p ăstaie;
MMB- masa (greutatea) a 1000 de boabe.

Recoltarea
– se realizeaz ă când 75% din p ăstăi sunt ajunse la maturitate, iar boabele din partea superioară a plantelor sunt suficient de tari.
Mecanizat ă
– prin dislocarea plantelor la 2-4 cm sub nivelul solului, cu ma șina
de dislocat fasole (L-445 + MDF – 1,5). Plantele se adun ă în
brazde (L-445 + GO-3), urmând să se treiere cu combina C-12
sau C-14, dup ă uscarea uniform ă și completă a tuturor p ăstăilor. Manuală
Pe suprafeț e mici se poate face și manual; se formeaz ă brazde din
plantele smulse pe 8-10 rânduri al ăturate, pentru a fi treierate,
după uscare cu combina din mers. Se folose ște agregatul format
din U650 + Combina tractat ă MTF-14, spargerea boabelor fiind
evitată. Se poate treiera din brazde și cu combinele C-12 și C-14,
condiția este ca brazdele s ă fie bine uscate, iar umiditatea
boabelor s ă fie de 15-17%. Dup ă treierat umiditatea boabelor
trebuie redus ă la 14% pentru o bun ă păstrare.

PAG – 50 –

3.1.6 CULTURA: SOIA CONSUM

Zonarea culturilor și a soiurilor
1
S-au delimitat urm ătoarele zone pentru cultura soiei:
– zona I. Câmpia din sudul țării și Dobrogea, în care suma temperaturilor ac tive (t>10°C) este ma i mare de 1600°C. În
această zonă ponderea o vor avea soiurile semitârzii: Danubian, Triumf, AG 1602 RR, Balkan, DKB 14- 01 și PR 92B05 RR urmate
de soiurile semitimpurii: Columna, AG 0801 RR, Proteinka, Neoplanta și S 1484 RR . În procent sc ăzut, se pot cultiva și soiuri
tardive ( Stine 2250 și S 2254 RR);
– zona a II-a. Câmpia din vestul țării cu 1400-1600°C. În aceast ă zonă sunt recomandate soiurile semitârzii: Danubian,
Triumf, AG 1602 RR, Balkan, DKB 14-01 și PR 92 B05 RR , care vor ocupa partea vestic ă a zonei urmate de soiurile semitimpurii:
Columna, AG 0801 RR, Proteinka, Neoplanta și S 1484 RR , iar în partea de est sunt recomandate soiurile timpurii: Atlas,
Românesc ’99, Agat, Safir, Opal și Onix.
– zona a III-a. Partea de nord a Câmpiei Române cu 1400-1600°C, Se recomand ă soiurile semitârzii: Danubian, Triumf,
AG 1602 RR, Balkan, DKB 14-01 și PR 92B05 RR precum și soiurile semitimpurii: Columna, AG 0801 RR, Proteinka, Neoplanta
și S1484 RR, iar în partea de nord a zonei soiurile timpurii Atlas, Românesc ’99, Agat, Opal, Safir și Onix.
– zona a IV-a. Partea de est a Moldovei și Câmpia din nord-vestul țării, cu 1200-1400°C; În structura soiurilor de soia
ponderea o vor de ține soiurile semitimpurii: Columna, AG 0801 RR, Proteinka, Neoplanta și S1484 RR, urmate de cele timpurii:
Atlas, Agat, Românesc ’99, Safir, Opal și Onix , în partea central-estic ă a Moldovei ș i în partea de câmpie din nord-vestul țării. În
sud-estul Moldovei se vor cultiva soiurile semitârzii: Danubian, Triumf, AG1602 RR, Balkan, DKB 14-01 și PR 92B05 RR , iar în
partea nordic ă a acestei zone soiurile foarte timpurii: Diamant și Perla.
– zona a V-a. Partea de vest și sud-vest a Transilvaniei (luncile Mure șului, Târnavelor ș i Someșului) și partea de nord-est a
Moldovei, cu 1100-1250°C. Procentul cel mai mare va fi de ținut de soiurile timpurii: Atlas, Agat, Românesc ’99, Safir, Opal și
Onix . În nordul zonei se vor cultiva soiurile foarte timpurii Diamant și Perla , iar în sud, soiurile semitimpurii Columna,
Proteinka, Neoplant, AG 0801 RR și S 1484 RR.

Plantele premerg ătoare
– este mai pu țin preten țioasă față de culturile cu care intr ă în rotație
1 2 3 4
Foarte bune Bune Medii Contraindicate
– cereale p ăioase;
plante furajere
neleguminoase – porumbul; – sfecla de zah ăr;
– inul pentru ulei; – cartoful; – rapiță ;
– ricinul. – floarea soarelui; – leguminoasele; – rapiță ulei;

PAG – 51 –

Aplicarea îngrășămintelor
Cu U650 + MA – 3,5
Fosfor
– în funcție de aprovizionarea solului
– la sub 2 mg P2O5/100 g sol – 50-80
kg P2O5/ha; – la 2-5 mg P2O5/100 g sol – 35-50 kg P2O5/ha; Epoca:
toamna și încorporare sub
arătură. Potasiu
– 40-60 K2O pe solurile cu un con ținut
de potasiu schimbab il mai mic de 150
ppm K și pe care nu s-a administrat
gunoi de grajd în urm ă cu 2-3 ani.
Epoca: toamna ș i încorporare sub
arătură. Azot
Bacterizarea semin ței cu biopreparatul Nitragin
Soia (la s ămânță pentru 1 ha se utilizeaz ă 4
flacoane). La culturile nebacterizate și în cazul
lipsei de nodozit ăți se aplică 30-60 kg N/ha.

Lucrările solului
1 2
Arătura Pregătirea patului germinativ
– cu U650 + PP4(3)30+GS-1,2 Epoca

– vara, până la 15 VIII;
– toamna, pân ă la 15 XI.
Adâncimea
– pe soluri mijlocii ș i grele 25-30 cm
– pe soluri u șoare 20-25 cm
arătura de var ă sau de toamn ă va fi între ținută prin discuiri și grăpări. – U650 + CPGC -4 Momentul execut ării
– prim ăvara imediat înaintea
semănatului
Adâncimea – 6-8 cm la prima lucrare, iar dac ă se face și
a doua lucrare, la 4-6 cm.

Stabilirea densit ății plantelor
Nr. boabe
germinabile/m2 Distanța între rânduri Valoarea
culturală a
seminței Greutatea a
1000 boabe
(MMB) Hibrizi
– Neirigat
40-45 50 cm echidistant 2x30x70
Nr de boabe/m liniar
22,5 Nr de boabe/m liniar
21,3 – Irigat
50-55
Distanța între
boabe
4,4 cm Distanța între
boabe
4,7 cm – puritate 97%; – germinație 80%. – 115-220 g Semitimpurii:
Columna,
Proteinka, Neoplanta Semitârzii:
Danubian,
Triumf, Balkan; Tardive:
Stine 2250, S2254
RR (se cultiv ă în procent
redus).
PAG – 52 –

Cantitatea de s ămânță
()()
() ()100% %/ . ./2
xxG Pg xMMB m boabegermnrha kg C=
Cantitate 60-120 kg/ha.
Semănatul
L – 445 + SPC-8
Epoca
Începe când în sol la adâncimea de
semănat, se realizeaz ă 7-8 0C. Sem ănatul
este indicat a se finaliza pân ă la 20 aprilie. Adâncimea
– 3 cm Distanța între rânduri

– 50 cm – L -445 + SPC -9 (când se folosesc erbicide antigramineice înainte de sem ănat și a tratamentelor în vegeta ție
cu erbicide pentru combaterea buruienilor dicotiledonate); – în benzi de 2 rânduri la 30×70 cm cu U – 650 + SPC – 8 (la neirigat sau irigat prin aspersiune, ce permite reducerea la jumătate a dozei de erbicide, cu aplicarea în vegeta ție a
erbicidelor în benzi); – la 70 cm cu U – 650 + SPC – 8 când se folosesc metode chimice de combatere incomplet ă a buruienilor. Aceast ă variantă
permite între ținerea culturii prin pra șile.

Întreținerea culturilor
Combaterea integrat ă a buruienilor
Se realizeaz ă prin măsuri agrotehnice (rota ția culturilor, lucr ări corespunz ătoare de arat și pregătirea patului germinativ), la care se adaug ă
combaterea chimic ă a buruienilor. Buruienile mai frecvente și care produc pagube mai mari sunt: iarba b ărboasă, zârna, loboda, ș tirul,
mohorul, mu ștarul, ridichea s ălbatică , pristolnicul, scaietele popii, costreiul, etc.
Tratament preemergent (înainte de
răsărire) Tratamente postemergente
Se recomand ă un amestec alc ătuit din:
1. Treflan 3,5 l/ha, cu încorporare la 8-10 cm sau Mecloran 8-10 l/ha, cu încorporare la 4-5 cm sau Dual 2-3 kg/ha cu încorporare la 4-5 cm sau aplicat imediat dup ă semănat sau Afalon – 0,5-1,5
kg/ha, aplicat înainte sau dup ă semănat;
2. Sencor sau Lexone, ambele în doz ă de
0,25 – 1,4 kg/ha. – pentru combaterea buruienilor: zârna, pristolnic, scaietele popii sau alte buruieni care
au scăpat la tratamentul preemergent se pot aplica două tratamente:
– primul, când buruienile au 2-4 frunze cu: Pi vot LC 0,5-0,75 l/ha sau Galaxy– 2,0 l/ha ;
– al doilea cu Galaxy -2 l/ha; sau
– primul cu Basagran 1,5-2,0 l/ha și al doilea cu Basagran 1,5-2,0 l/ha;
sau – primul cu Flex 1,5 l/ha și al doilea cu Flex 1,25 l/ha.
– la infestarea cu costrei
, la tratamentele postemergente men ționate, se asociaz ă unul din
erbicidele Agil 1,0-1,5 l/ha; Gallant 2,0-3,0 l/ha; Fusilade Super 2,0-3,0 l/ha; Furore Super 3,0-3,5 l/ha. Se execut ă când costreiul are 10-25 cm.
PAG – 53 –

Combaterea integrat ă a bolilor ș i dăunătorilor
Pentru protecț ia culturii împotriva unor patogeni periculo și ai culturii de soia, ce transmit fuzarioza, putregaiul alb, putregaiul cenu șiu,
rizoctonioza, este necesar ă folosirea de s ămânță sănătoasă, respectarea tehnologiei (rota ția, epoca de sem ănat, densitatea, combaterea
buruienilor). În afar ă de aceasta sunt necesare tratamente fitosanitare aplicate la s ămânță sau în vegeta ție.
Tratamente la s ămânță
– pentru prevenirea bolilor: Apron XL 350 ES -1,0
l/to sau Divident 030 FS – 1,7 l/to.
Tratamente în vegeta ție
– pentru acarianul Tetranychus urticae, se folosesc produsele: Sintox 25 – 2,0 l/ha, Saumitac 20 CE- 1,5 l/ha sau Omite 570 EW – 0,8 l/ha, la apari ția
dăunătorilor.
În zonele cu precipita ții anuale sub 500 mm, soia trebuie cultivat ă cu precădere pe suprafe țele amenajate la irigat sau pe solele cu aport
freatic. Primul moment critic pentru ap ă – germina ția semințelor. În prim ăverile secetoase – o udare de r ăsărire cu 250-300 mc apă /ha.
Următoarele faze critice: butonizarea, înflorirea, formarea și umplerea boabelor; se vor aplica la nevoie ud ări cu norme de 500 mc/ha. Nu
se recomand ă irigarea dup ă data de 20 august, pentru a evita prelungirea vegeta ției și creș terea umidit ății boabelor la recoltat.

Evaluarea produc ției
– suprafața unui punct de control este de 10 m2. Formula de calcul a produc ției (Qkg/ha) medii:
100/bxMMB NplxNppxNpha Qkg=
în care: Npl – num ărul mediu de plante pe 1 m2;
Npp– num ărul mediu de p ăstăi pe plantă ;
Npb – num ărul mediu de boabe pe p ăstaie;
MMB- masa (greutatea) a 1000 de boabe.

Recoltarea
– perioada optim ă de recoltare începe la maturitatea fiziologic ă, manifestat ă prin brunificarea p ăstăilor. Umiditatea boabelor la recoltare
trebuie să fie de 14-15%.
Dacă se întârzie recoltarea se produc pierderi prin scuturarea boabelor din primele p ăstăi de la baz ă.
Recoltarea mai timpurie determin ă obținerea unui mare num ăr de boabe verzi, care creeaz ă mari probleme la recoltare și păstrare.

PAG – 54 –

3.1.7 CULTURA: SOIA CONSUM

Zonarea culturilor și a soiurilor
1
La cultura rapi ței de toamn ă se disting dou ă zone de favorabilitate.
Zona I cuprinde partea de vest și de est a țării, Podișul Transilvaniei ș i zonele colinare ad ăpostite, în care se asigur ă condiții bune
de răsărire și de iernare a culturii.
Zona a II-a cuprinde partea de sud a țării, cu precipita ții mai reduse, în care rapi ța se recomand ă să se cultive în condi ții de irigare,
în vederea asigur ării unei răsăriri uniforme și la timp, necesare preg ătirii plantelor pentru iernare.
În țara noastră se cultivă soiul românesc de rapi ță de toamn ă pentru ulei comestibil Triumf, fiind disponibile și diferite soiuri
străine.

Plantele premerg ătoare
– este mai pu țin preten țioasă față de culturile cu care intr ă în rotație
1 2 3 4
Foarte bune Bune Medii Contraindicate
– cereale p ăioase;
plante furajere
neleguminoase – porumbul; – sfecla de zah ăr;
– inul pentru ulei; – cartoful; – rapiță ;
– ricinul. – floarea soarelui; – leguminoasele; – rapiță ulei;

Aplicarea îngrășămintelor
Cu U650 + MA – 3,5
Fosfor
– în funcție de aprovizionarea solului
– la sub 2 mg P2O5/100 g sol – 50-80 kg P2O5/ha; – la 2-5 mg P2O5/100 g sol – 35-50 kg P2O5/ha; Epoca:
toamna și încorporare sub
arătură. Potasiu
– 40-60 K2O pe solurile cu un con ținut
de potasiu schimbab il mai mic de 150
ppm K și pe care nu s-a administrat
gunoi de grajd în urm ă cu 2-3 ani.
Epoca: toamna ș i încorporare sub
arătură. Azot
Bacterizarea semin ței cu biopreparatul Nitragin
Soia (la s ămânță pentru 1 ha se utilizeaz ă 4
flacoane). La culturile nebacterizate și în cazul
lipsei de nodozit ăți se aplică 30-60 kg N/ha.

PAG – 55 –

Lucrările solului
1 2
Arătura Pregătirea patului germinativ
– cu U650 + PP4(3)30+GS-1,2
Epoca
– vara, până la 15 VIII;
– toamna, pân ă la 15 XI.
Adâncimea
– pe soluri mijlocii ș i grele 25-30 cm
– pe soluri u șoare 20-25 cm
arătura de var ă sau de toamn ă va fi între ținută prin discuiri și grăpări. – U650 + CPGC -4 Momentul execut ării
– prim ăvara imediat înaintea
semănatului
Adâncimea – 6-8 cm la prima lucrare, iar dac ă se face și
a doua lucrare, la 4-6 cm.

Stabilirea densit ății plantelor
Nr. boabe
germinabile/m2 Distanța între rânduri Valoarea
culturală a
seminței Greutatea a
1000 boabe
(MMB) Hibrizi
– Neirigat
40-45 50 cm echidistant 2x30x70
Nr de boabe/m liniar
22,5 Nr de boabe/m liniar
21,3 – Irigat
50-55
Distanța între
boabe
4,4 cm Distanța între
boabe
4,7 cm – puritate 97%; – germinație 80%. – 115-220 g Semitimpurii:
Columna,
Proteinka, Neoplanta Semitârzii:
Danubian,
Triumf, Balkan; Tardive:
Stine 2250, S2254
RR (se cultiv ă în procent
redus).
Cantitatea de s ămânță
()()
() ()100% %/ . ./2
xxG Pg xMMB m boabegermnrha kg C=
Cantitate 60-120 kg/ha.
Semănatul
L – 445 + SPC-8
PAG – 56 –

Epoca
Începe când în sol la adâncimea de
semănat, se realizeaz ă 7-8 0C.
Semănatul este indicat a se finaliza
până la 20 aprilie. Adâncimea
– 3 cm Distanța între rânduri

– 50 cm – L -445 + SPC -9 (când se folosesc erbicide antigramineice înainte de sem ănat și a tratamentelor în vegetaț ie cu erbicide pentru
combaterea buruienilor dicotiledonate); – în benzi de 2 rânduri la 30×70 cm cu U – 650 + SPC – 8 (la neirigat sau irigat prin aspersiune, ce permite reducerea la jum ătate a
dozei de erbicide, cu aplicarea în vegeta ție a erbicidelor în benzi);
– la 70 cm cu U – 650 + SPC – 8 când se folosesc metode chimice de combatere incompletă a buruienilor. Aceast ă variantă permite
întreținerea culturii prin pra șile.

Întreținerea culturilor
Combaterea integrat ă a buruienilor
Se realizeaz ă prin măsuri agrotehnice (rota ția culturilor, lucr ări corespunz ătoare de arat și pregătirea patului germinativ), la care se adaug ă
combaterea chimic ă a buruienilor. Buruienile mai frecvente și care produc pagube mai mari sunt: iarba b ărboasă, zârna, loboda, ș tirul,
mohorul, mu ștarul, ridichea s ălbatică , pristolnicul, scaietele popii, costreiul, etc.
Tratament preemergent (înainte de
răsărire) Tratamente postemergente
Se recomand ă un amestec alc ătuit din:
1. Treflan 3,5 l/ha, cu încorporare la 8-10 cm sau Mecloran 8-10 l/ha, cu încorporare la 4-5 cm sau Dual 2-3 kg/ha cu încorporare la 4-5 cm sau aplicat imediat după semănat sau Afalon – 0,5-1,5 kg/ha,
aplicat înainte sau dup ă semănat;
2. Sencor sau Lexone, ambele în doz ă de
0,25 – 1,4 kg/ha. – pentru combaterea buruienilor: zârna, pristolnic, scaietele popii sau alte buruieni
care au scăpat la tratamentul preemergent se pot aplica dou ă tratamente:
– primul, când buruienile au 2-4 frunze cu: Pi vot LC 0,5-0,75 l/ha sau Galaxy– 2,0 l/ha ;
– al doilea cu Galaxy -2 l/ha; sau
– primul cu Basagran 1,5-2,0 l/ha și al doilea cu Basagran 1,5-2,0 l/ha;
sau – primul cu Flex 1,5 l/ha și al doilea cu Flex 1,25 l/ha.
– la infestarea cu costrei
, la tratamentele postemergente men ționate, se asociaz ă unul din
erbicidele Agil 1,0-1,5 l/ha; Gallant 2,0-3,0 l/ha; Fusilade Super 2,0-3,0 l/ha; Furore Super 3,0-3,5 l/ha. Se execut ă când costreiul are 10-25 cm.
Combaterea integrat ă a bolilor ș i dăunătorilor
Pentru protec ția culturii împotriva unor patogeni periculoș i ai culturii de soia, ce transmit fuza rioza, putregaiul alb, putregaiul cenu șiu,
rizoctonioza, este necesar ă folosirea de s ămânță sănătoasă, respectarea tehnologiei (rota ția, epoca de sem ănat, densitatea, combaterea
buruienilor). În afar ă de aceasta sunt necesare tratamente fitosanitare aplicate la s ămânță sau în vegeta ție.
Tratamente la s ămânță
– pentru prevenirea bolilor: Apron XL 350 ES -1,0
l/to sau Divident 030 FS – 1,7 l/to. Tratamente în vegeta ție
– pentru acarianul Tetranychus urticae, se folosesc produsele: Sintox 25 – 2,0 l/ha, Saumitac 20 CE- 1,5 l/ha sau Omite 570 EW – 0,8 l/ha, la apari ția
dăunătorilor.
În zonele cu precipita ții anuale sub 500 mm, soia trebuie cultivat ă cu precădere pe suprafe țele amenajate la irigat sau pe solele cu aport
freatic. Primul moment critic pentru apă – germina ția semințelor. În prim ăverile secetoase – o udare de r ăsărire cu 250-300 mc ap ă/ha.
PAG – 57 –

Următoarele faze critice: butonizarea, înflorirea, formarea și umplerea boabelor; se vor aplica la nevoie ud ări cu norme de 500 mc/ha. Nu
se recomand ă irigarea dup ă data de 20 august, pentru a evita prelungirea vegeta ției și creș terea umidit ății boabelor la recoltat.

Evaluarea produc ției
– suprafața unui punct de control este de 10 m2. Formula de calcul a produc ției (Qkg/ha) medii:
100/bxMMB NplxNppxNpha Qkg=
în care: Npl – num ărul mediu de plante pe 1 m2;
Npp– num ărul mediu de p ăstăi pe plantă ;
Npb – num ărul mediu de boabe pe p ăstaie;
MMB- masa (greutatea) a 1000 de boabe.

Recoltarea
– perioada optim ă de recoltare începe la maturitatea fiziologic ă, manifestat ă prin brunificarea p ăstăilor. Umiditatea boabelor la recoltare
trebuie să fie de 14-15%.
Dacă se întârzie recoltarea se produc pierderi prin scuturarea boabelor din primele p ăstăi de la baz ă.
Recoltarea mai timpurie determin ă obținerea unui mare num ăr de boabe verzi, care creeaz ă mari probleme la recoltare și păstrare.

PAG – 58 –

3.1.8 CULTURA: SFECLĂ DE ZAH ĂR

Zonarea culturii și a soiurilor
1 2
a. zonarea culturii .
Consumul mare de apă al sfeclei de zah ăr care însumeaz ă
600-650 mm/an, necesit ă alegerea arealului de cultur ă cu
prioritate în zonele irigate sau cu aport de ap ă freatică.
Sunt, de asemenea, recomandate zonele cu regim favorabil
de precipitaț ii în perioada de vegeta ție. Sensibilitatea la
aciditatea solului și la tasarea acestuia, impune amplasarea
culturii pe terenuri plane, profunde, cu textur ă medie,
bogate în materie organic ă (valori mai mari de 2,5 %
humus) și cu o reacție neutr ă (pH = 6,5-8).
b. zonarea soiurilor
– soiurile poliploide plurigerme – Polirom,
Românesc 7 – sunt zonate în jude țele din sudul și vestul țării,
precum și în Moldova și centrul Transilvaniei;
– soiurile poliploide monogerme – Monorom , Brașov
519 – sunt zonate în jude țele din sudul țării, Moldova și centrul
Transilvaniei;
– soiurile sintetice plurigerme – Brașov – se cultiv ă în
Moldova și centrul Transilvaniei;
– hibridul monogerm – Florentina – este zonat în
sudul țării;
– soiurile diploid monogerm – Bârsa și Andra sunt zonate, în
Transilvania și Moldova.

Plantele premerg ătoare
1 2 3
Foarte bune Bune Contraindicate
– cereale de toamn ă – cartofii – plantele care p ărăsesc terenul târziu și îl lasă plin de
resturi vegetale; – porumb boabe; – sfeclă de zahăr și furajeră;
– ovăzul;
– cruciferele.

Aplicarea îngrășămintelor
Organice
– foarte necesare pentru sfecla de zahăr;
– 30-60 to/ha gunoi bine Fosfor

– 70-120 kg P 2O5/ha. – doza se calculeaz ă în funcție
de producț ia scontat ă și
conținutul solului în fosfor
mobil. Se scade câte 1 kg Potasiu

– 50-120 K2O; – doza optim ă în
funcție de produc ția
scontată și de
conținutul de potasiu Azot

Dozele optime se stabilesc în func ție de produc ția
planificată și de asigurarea potenț ială a solului cu
azot, se corecteaz ă cu aportul de azot adus de
fertilitatea organic ă și cu efectul remanent de azot
al plantei premerg ătoare se scade câte 1 kg N
PAG – 59 –

fermentat;
Epoca: toamna
încorporate sub arătură. P2O5 pentru fiecare ton ă
gunoi dat ă în anul curent ș i
0,75 kg P2O5 pentru 1 to gunoi dat ă plantei
premergătoare.
Epoca:
toamna și încorporare
sub arătură. ușor solubil în stratul
arabil. Epoca:
toamna și
încorporare sub arătură. pentru fiecare ton ă de gunoi dat ă în anul curent și
0,75 kg N pentru fiecare ton ă de gunoi dat ă plantei
premergătoare. Epoca:

– 30-40 kg N/ha – la sem ănat (starter);
– 40-50 kg N /ha la pra șila I mecanic ă;
– 40-50 kg N/ha la pra șila a II mecanic ă .

Lucrările solului
1 2
Arătura Pregătirea patului germinativ
– U-650 + PP4(3)30+GS-1,2 – toamna, pân ă la 15 XI.

Adâncimea
– 30-32 cm – arătura va fi între ținută prin discuiri și grăpări. – U650 + CPGC -4 – pe soluri u șoare
: combinatorul format din grap ă cu colț i rigizi +
grapă elicoidală + tăvălug inelar;
– pe soluri tasate: combinatorul format din vibrocutor + grap ă
elicoidală + tăvălug inelar;
Momentul execut ării – imediat înaintea semă natului
Adâncimea – 3-4 cm.

Stabilirea densit ății plantelor
– Nr. boabe germinabile și plante recoltabile la mp.
Irigat Neirigat Irigat Neirigat Modul de recoltare
Glomerule la sem ănat Plante recoltabile Glomerule la sem ănat Plante recoltabile
Mecanizat și
semimecanizat 18-20 8-10 20-22 7-9
Manual 26-28 12-14 28-30 9-11
– nr de boabe germinabile la metru liniar și distanța între boabe pe rând
Irigat Neirigat
Semănat Ră sărit Sem ănat Ră sărit Modul de recoltare
Nr.b./m
liniar Distanța
cm Distanța
cm Nr.b./m liniar Distan ța
cm Distanța
cm
Mecanizat 8-9 12,5-11,1 20-22 9-10 11,1-10 22-27
Semimecanizat 8-9 12,5-11,1 18-20 9-10 11,1-10,0 20-21
Manual 10-11 7,5-8,5 19-21 11-12 8,5-9,0 21-23
Valoarea cultural ă a semin ței: MMB(g)
– puritatea 99%; – germinația 75% – la sămânța normal ă șlefuită
monogerm ă 14-24 g – la sămânța normal ă șlefuită
plurigerm ă 22-32 g
PAG – 60 –

Cantitatea de s ămânță
()()
() ()100% %/ . ./2
xxG Pg xMMB m semitegermnrha kg C=
Cantitate
– sămânță monogermă 6 kg/ha;
– sămânță plurigerm ă 8-9 kg/ha.
Semănatul

Distanța între rânduri Epoca
Începe când în sol la adâncimea
de semănat, se realizeaz ă 4-50C
timp de dou ă zile consecutiv.
Lucrarea trebuie încheiat ă în 2-3
zile. Adâncimea
– 2-3 cm la s ămânța monogerm ă;
– 2-4 cm la s ămânța plurigerm ă.
-pentru recoltarea mecanizat ă –
echidistant la 45 cm cu U 650 + SPC – 12 -pentru recoltarea semimecanizat ă și manuală
45-45-45-60 45-45-45-60 45-45-45

Întreținerea culturilor
Combaterea integrat ă a buruienilor
La sfecla de zah ăr mai frecvente sunt buruienile: Iarba B ărboasă, Mohorul, Mei șorul, Știrul, Mu ștarul, Ridichea s ălbatică , Pălămida,
Susaiul, Costreiul mare. Combaterea acestora se realizeaz ă prin măsuri agrotehnice (rota ția culturilor, lucr ări corespunz ătoare de arat și
pregătirea patului germinativ), la care se adaug ă combaterea chimic ă cu erbicide.
EXEMPLIFICĂ RI
Preemergent (înainte de r ăsărire)
– se folose ște un amestec dintre Dual 500 EC – 3-5 l/ha + Venzar 0,75 -1,5 kg/ha, sau Butiran 7-10 l/ha + Venzar 1-2 kg/ha, cu
încorporare la 5 cm adâncime. La acest amestec, Butiran se poat e înlocui cu Diizocab – 6-9 l/ha sau cu Eradicane 7-9 l/ha cu
încorporare la 6-10 cm adâncime sau cu Mecloran 7-12 l/ha cu încorporare la 5-6 cm
Postemergent (după răsărire)
– se pot aplica 1sau 2 tratamente în func ție de infestare;
– când buruienile dicotiledonate se află până în faza de 4 frunze – se aplic ă Betanal AM 4-6 l/ha;
– culturile infestate puternic cu pălămidă și susan sau mu șețel se trateaz ă cu Lontrel 300 – 0,5 l/ha, când buruienile sunt în faza de
rozetă și până la formarea de tulpini florifere. Când este necesar se repet ă acest tratament la 2-3 s ăptămâni. Dup ă tratamentul cu Lontrel
nu se prășește 20-30 zile, pentru ca erbicidul s ă se transloce în r ădăcinile de buruieni.
– culturile infestate cu odos sau pir târâtor se pot trata cu Agil 100 EC – 1,5 l/ha sau Targa Super 1-2 l/ha sau Gallant 3-4 l/ha. Aceste
erbicide se pot amesteca cu Betanal AM pentru a combate și buruienile dicotiledonate. Tratamentul es te eficace când odosul este în faza
de înfrățire până la formarea primului internod, iar pirul târâtor este r ăsărit în masă, lăstarii având 10-12 cm în ălțime.
– culturile infestate cu costrei pot fi tratate cu Agil 100EC sa u Gallant sau Furore sau Targa Super sau Fusilade Super în doze de 2-3
l/ha, când buruiana are 10-25 cm. Dup ă tratament nu se pr ășește timp de dou ă săptămâni.
PAG – 61 –

Combaterea integrat ă a bolilor ș i dăunătorilor
Pe lângă măsurile agrotehnice (rota ția culturilor, lucr ările solului, sem ănat în epoca optim ă), este necesar ă efectuarea de tratamente
fitosanitare la s ămânță sau în perioada de vegeta ție.
Tratamente la s ămânță
– pentru prevenirea infec țiilor primare de man ă se
folosește Apron 35 ST – 1,0 kg/to.
– pentru combaterea unor d ăunători ca gă rgărița sfeclei,
gărgărița frunzelor de porumb, foarte p ăgubitoare în
primăverile secetoase se folosesc produsele: Carbofuran
35 – 28 ml/kg sau
Diafuran 35 ST – 28 ml/kg sau Carbofuran 35ST – 28 ml/kg. Tratamente în vegeta ție
– bolile cercosporioza și făinarea s e c o m b a t l a a v e r t i z a r e c u u n u l d i n
produsele Alert 0,5 l/ha, Impact 125 SC – 0,5 l/ha, Baicor 300EC – 2,0 l/ha, Score 300 EC – 0,3 l/ha, Pensuc – 7,0 l/ha; – făinarea se combate și cu Tilt 250 EC -0,5 l/ha.
– combaterea manei – cu Brestan 60WP – 0,5 kg/ha sau Pensuc – 7,0 l/ha. – pentru combaterea g ărgăriței sfeclei și a gărgăriței frunzelor de porumb,
se folosesc produsele: Ultracid 20 EC – 1,5 l/ha sau Dursban 480 EC – 1,5 l/ha sau Lebazcid 50EC – 1,5 l/ha; – pentru combaterea larvelor defoliatoare în fazele avansate de vegetaț ie, la
avertizare se foloseș te unul din produsele: Sumicidin 20EC 0,25 l/ha,
Sumi Combi 30 EC -0,75 l/ha, Best 10 EC -4,0 l/ha, Decis 2,5 EC – 0,30 l/ha; – se pot utiliza și produse biologice astfel: Bacillus Thuringiensis 0,2% în
500 l apă/ha sau
Trichogramma sp 150.000 ou ă parazitate/ha x 2 tratamente sau feromoni
specifici aplicaț i în 4 capcane/ha.
Irigarea constituie cel mai important element tehnologic de cre ștere a nivelului de producț ie la sfecla de zahă r.
În cazul când se irig ă cultura , la începutul lunii aprilie se aplic ă o irigare de r ăsărire (dacă primăvara este foarte secetoas ă) de 300-350
mc/ha. Irigarea în vegeta ție începe de obicei în a doua decadă a lunii iunie, când are loc începutul îngro șării rădăcinilor. Norma de
irigare este de 3.600-4.000 mc/ha, repartizat ă în 6-7 ud ări a câte 600-700 mc/ha, udă rile repetându-se la cca 14-16 zile. Ultima udare se
aplică cu 30 zile înainte de începerea recoltatului, pentru a favoriza acumularea zahă rului în rădăcini.

Evaluarea produc ției
– suprafaț a unui punct de control va fi de 10 mp și se determin ă pentru a calcuala produc ția medie la ha, evaluând: cantitatea de r ădăcini
recoltate din punctele de control, în kg (q); suprafa ța unui punct de control în mp (D) și numărul probelor de control (L), aplicând
formula:
()()DxL qx ha Qkg10000 /=
în care: Q kg/ha- produc ția medie la ha;
PAG – 62 –

La produc ția stabilită se va adăuga sporul de produc ție, deoarece r ădăcinile nu sunt ajunse la a maturitatea tehnic ă. Sporul de produc ție
este de 3-5 grame pe plant ă/zi.
O altă formulă de calcul este urm ătoarea:
10 Pr NrxNpxGrx=

Pr – produc ția determinat ă;
Nr – num ărul de ră dăcini la metru liniar;
Np – num ărul de plante la metru liniar
Gr – greutatea medie a unei r ădăcini, în grame.

Recoltarea
– momentul optim de recoltare se stabile ște în funcție de dinamica acumul ării zahărului în rădăcini.
Mecanizat ă
– acolo unde sem ănatul s-a f ăcut în rânduri
echidistante la 45 cm; – cu U- 650 + BM – 6 +KS -6, sau cu combinele autopropulsate de șase rânduri. Semimecanizat

– acolo unde sem ănatul s-a efectuat în benzi se folose ște U-650 +DSP – 4.
– decoletarea trebuie efectuat ă în aceea și zi cu dislocatul pentru a se evita
pierderile de recoltă .
Transportul r ădăcinilor recoltate la punctele de recep ționare trebuie f ăcut în aceea și zi cu recoltarea. Se admite, ca excep ție staționarea
rădăcinilor în câmp în gr ămezi mari, cel mult o noapte dup ă care transportul devine absolut necesar.

PAG – 63 –

3.1.9 CULTURA: RAPIT Ă PENTRU ULEI
Zonarea culturilor și a soiurilor
1
La cultura rapi ței de toamn ă se disting dou ă zone de favorabilitate.
Zona I cuprinde partea de vest și de est a țării, Podișul Transilvaniei și zonele colinare ad ăpostite, în ca re se asigur ă condiții bune
de răsărire și de iernare a culturii.
Zona a II-a cuprinde partea de sud a țării, cu precipita ții mai reduse, în care rapi ța se recomandă să se cultive în condiții de irigare,
în vederea asigur ării unei răsăriri uniforme și la timp, necesare preg ătirii plantelor pentru iernare.
În țara noastră se cultivă soiul românesc de rapi ță de toamn ă pentru ulei comestibil Triumf, fiind disponibile și diferite soiuri
străine.

Plantele premerg ătoare
1 2 3
Foarte bune Bune Contraindicate
– cereale p ăioase; – plantele furajere; – monocultura;
– floarea soarelui;
– soia; – fasolea; – tutunul.

Aplicarea îngrășămintelor
Organice
– sunt bine valorificate de rapi ță și
în special de culturile postmergătoare;
– la 20-30 to/ha gunoi de grajd, cantitaea de îngr ășăminte chimice se
reduce cu 30 kg N/ha, 20-30 kg P2O5, K2O și microelementele
nemaifiind necesare. Fosfor

– 50-80 kg P 2O5/ha. Epoca:
toamna,
încorporate sub arătură sau sub disc
la preg ătirea
terenului pentru semănat. Potasiu

– doza optim ă 80 kg
K2O/ha pe solurile slab aprovizionate; Epoca:
toamna,
încorporate sub ar ătură
sau sub disc la pregătirea terenului
pentru sem ănat. Azot

Dozele de azot sunt cuprinse între 80-150 kg N/ha, func ție de fertilitatea solului, planta
premergătoare, nivelul producț iei planificate
și al aprovizion ării cu apă. Îngrășămintele cu
azot se aplic ă fracționat astfel: 30-50 kg/ha la
semănat. Diferen ța la desprim ăvărare, pe sol
îngheț at.

PAG – 64 –

Lucrările solului
1 2
Arătura Pregătirea patului germinativ
– U-650 + PP4(3)30+GS-1,2
Epoca – vara, până la 15 VIII.

Adâncimea
– 20-25 cm – arătura va fi între ținută prin discuiri și grăpări. – U650 + CPGC -4 Momentul execut ării
– după executarea ar ăturii și imediat înainte de
semănat.
La adâncimea de sem ănat + 1-2 cm.

Stabilirea densit ății plantelor
Nr. de semin țe
germinabile Nr. De
semințe
germinabile/m
liniar Distanța
între
semințe pe
rând Valoarea
culturală a
seminței Greutatea a
1000 semin țe
(MMS) Soiuri
100-150 12-120 5-8 cm – puritatea 97%;
– germina ția
85%. 3-5 g Triumf (soi românesc) sunt
disponibile și soiuri str ăine: Valesca,
Bolero, Colvert, Star, Cyclone, Wotan, Madora,
Cantitatea de s ămânță
()()
() ()100% %/ . ./2
xxG Pg xMMS m semitegermnrha kg C=
Cantitate
– 8-15 kg/ha
Semănatul

Epoca
– între 5-15 IX Adâncimea
– 2-4 cm Distanța între rânduri
12,5 cm

Întreținerea culturilor
Combaterea integrat ă a buruienilor
Culturile de rapi ță semănate în rânduri apropiate nu necesit ă prașile, pliviri sau aplicarea erbicidelor. Totu și, în unele situa ții se
PAG – 65 –

recomand ă erbicidarea cu L- 445 + MET -1200 sau U-650 + MET -2500.
– pe terenurile infestate puternic cu buruieni monocotiledonate anuale se vor
aplica:
– înainte de sem ănat Treflan 48 CE – 1,5-2,0 l/ha sau preemergent, Dual Gold
1,0-1,5 l/ha, încorporarea lor la 3-4 cm fiind necesar ă numai în toamnele
secetoase. – buruienile monocotiledonate anuale și perene
(costrei din rizomi ) se combat
prin aplicarea în vegeta ție a erbicidelor:
Fusilade Forte 1,0-1,3 l/ha, sau Targa Super 1,5 l/ha sau Gallant Super 1,0 l/ha. – buruienile dicotiledonate perene
(în special
pălămida), se combat prin aplicarea în vegeta ție a
erbicidelor: Lontrel 300 -0,3 -0,5 l/ha sau Cliphar 0,3-0,5 l/ha; – buruienile dicotiledonate anuale și perene
se
combat prim ăvara, înainte de alungirea tulpinii, cu
erbicidul Galera 0,25-0,3 l/ha.
Combaterea integrat ă a bolilor ș i dăunătorilor
Cultura de rapi ță este afectat ă de un complex de patogeni, dintre care mai importan ți sunt: putregaiul cenu șiu, făinarea, alternarioza.
Acești patogeni se manifest ă pe tot parcursul perioadei de vegeta ție, fiind necesare m ăsuri de combatere integrat ă. Alături de mă suri
agrofitotehnice (asolament, ar ătură adâncă), se impune și aplicarea unor tratamente chimice.
Tratamente la s ămânță
– se recomand ă tratamentul cu
unul din produsele: Sumilex 50WP, Rovral 50PU sau Ronilan 50WP – 1,0 kg/to. Tratamente în vegeta ție
Tratamente la avertizare cu unul din produsele: Sumilex 50WP, Ronilan 50WP sau Rovral 50PU – 1,5 kg/ha. – pentru prevenirea atacului produs de puricii de p ământ, când se vad în țepături de plante, se aplic ă
un tratament cu Carbetox 50CE – 0,5 l/ha. – în primăvară, împotriva g ărgăriței cruciferelor și a gândacului lucios se aplic ă Sinoratox 35 CE – 3
l/ha iar în perioada înfloritului, cu Decis 2,5 EC – 0,3 l/ha sau Fastac 10 EC -0,1 l/ha; – la apariția în masă a păduchelui cenu șiu, se aplic ă un tratament cu Sinoratox 35 CE sau Carbetox 37
CE – 2 l/ha, numai la avertizare.
În cazul când se irig ă cultura , udarea dup ă semănat se face numai dac ă în stratul superficial de sol nu exist ă apa necesar ă germinării.
În primăverile secetoase, se aplic ă o udare de 400-500 mv /ha la începutul leg ării primelor silicve, iar a doua la terminarea înfloritului, cu
norma de 500-600 mc/ha. Nu se recomand ă udările mai târziu, deoarece favorizeaz ă căderea plantelor și atacul de afide.

Evaluarea produc ției
– elementele de evaluare a produc ției medii la rapi ța pentru ulei sunt urm ătoarele:
– nr. de semin țe într-un gram – 200-300;
– nr. de semin țe într-o silicva – 3-10;
– nr. de silicve pe plant ă – 120-300;
– greutatea semin țelor pe plantă – 2,0-3,0 g;
– nr. de semin țe însămânțate la mp – 120-170;
– nr. de plante r ăsărite la mp – 110-150;
Producția calculat ă (P):
()()
1000/ . / . ./ha pl xnr g pl sem Greutha kg P=

PAG – 66 –

Recoltarea
– se pot folosi dou ă metode de recoltare
În două faze
– tăierea plantelor la coacerea în pârg ă, silicvele
sunt galbene și seminț ele au început de
brunificare. Se lasă plantele t ăiate pe o miri ște de
20-25 cm pân ă la uscarea complet ă;
– treierat din brazd ă cu combina C – 12 su C – 14
cu ridicător , când umiditatea semin țelor ajunge la
12-14%. Direct din lan
– este o metod ă mai practic ă. Se aplică dacă pierderile sunt minime și există
posibilități de uscare a semin ței. Începe când semințele sunt brunificate și au 16-
18% umiditate. Recoltarea trebuie terminat ă în 2-3 zile; se lucreaz ă numai seara
sau diminea ța.
– metoda determină totuși pierderi însemnate, boabele au un con ținut ridicat în
apă, iar în masa recoltat ă se găsesc tulpini cu umiditate mai ridicat ă. Recolta de
semințe trebuie cur ățată imediat ș i uscată.

PAG – 67 –

Profilul "Cereale si plante tehnice"

3.2 M O D U L
20 ha
Tipul exploatatiei: Tabel nr. 3.2
Gospodarii individuale
NEIRIGAT IRIGAT
Activitate/Sistem
ha % t/ha ha % t/ha
Grau 5 25 2,8 6 30 4,0
Porumb 6 30 3,2 7 35 4,8
Orz 2 10 3,2 x x x
Floarea Soarelui 4 20 1,3 3 15 1,80
Fasole 1 5 1,05 2 10 1,8
Sfecla zahar 2 10 23,0 2 10 32,0
TOTAL 20 100 x 20 100 x

PAG – 68 –

Profilul " Cereale si plante tehnice" BUGETUL EXPLOATATIEI DE 20 HA Tabel nr. 3.2.1
Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale ZONA DE CAMPIE NEIRIGAT
C U L T U R A
Grau Porumb Orz Floarea
Soarelui Fasole Sfecla zahar TOTAL
ha
5 6 2 4 1 2 20
INDICATORI U.M
25% 30% 10% 20% 5% 10% 100%
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei 7900,0 9504,0 3200,0 4312,0 1885,0 6900,0 33701,00
A1. Din care productia principala lei 7700,0 9216,0 3072,0 4264,0 1837,5 6900,0 32989,50
B (+) SUBVENTII lei 875,0 0,0 350,0 0,0 0,0 3000,0 4225,00
C (=) PRODUS BRUT lei 8775,0 9504,0 3550,0 4312,0 1885,0 9900,0 37926,00
D (-) CHELTUIELI TOTALE lei 7675,5 9005,6 3055,6 4274,8 1877,5 6440,0 32328,98
D1. Din care pentru productia principala lei 7475,5 8717,6 2927,6 4226,8 1830,0 6440,0 31617,48
I. CHELTUIELI VARIABILE lei 6950,5 7218,2 2732,6 3658,4 1690,8 5206,0 27456,48
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei 3448,5 4431,6 1237,4 1484,0 807,3 2933,9 14342,70
– Sämãn si material saditor lei 1175,0 2070,0 376,0 344,8 331,2 400,8 4697,80
– Ingrasaminte chimice lei 1348,0 1360,2 474,6 906,8 140,0 493,2 4722,80
– Pesticide lei 793,5 1001,4 297,0 232,4 308,1 2039,9 4672,30
– Alte materiale lei 132,0 0,0 89,8 0,0 28,0 0,0 249,80
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei 3191,5 2421,6 1378,8 2024,4 809,2 1991,6 11817,12
3. Cheltuieli cu irigatii lei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,00
4. Cheltuieli de aprovizionare lei 172,5 221,6 61,9 74,4 40,4 156,3 727,00
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,00
6. Asigurari lei 138,0 161,4 54,6 75,6 33,9 124,2 587,66
II. CHELTUIELI FIXE lei 725,0 1769,4 323,0 616,4 186,7 1234,0 4854,50
– Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei 89,5 991,8 51,0 205,2 40,4 735,6 2113,54
– Cheltuieli generale lei 207,0 241,8 81,8 113,6 51,0 186,3 881,46
– Dobanzi la credite lei 253,5 325,8 120,2 157,6 60,3 242,1 1159,50
– Amortisment lei 175,0 210,0 70,0 140,0 35,0 70,0 700,00
E. (=) VENIT IMPOZABIL lei 224,5 498,4 144,4 37,2 7,5 460,0 1372,02
(-) Impozite si taxe lei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,00
F. (=) VENIT NET+subventii lei 1099,5 498,4 494,4 37,2 7,5 3460,0 5597,02
G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) % 3,0 5,7 4,9 0,9 0,4 7,1 4,3
H. RATA VENIT NET+subventii (%) % 14,7 5,7 16,9 0,9 0,4 53,7 17,7
PAG – 69 –

FIȘĂ REZUMATIV Ă
a indicatorilor de sintez ă, ai modulului de 20 ha neirigat
Profil: Cereale și plante tehnice – Tipul exploatatiei Gospod ării
individuale Tabel nr. 3.2.1
Nc. INDICATORI lei € = 3,5
lei
1 Valoarea produc ției principale și secundare 33701 9628,9
2 Subven ții 4225 1207,1
3 Produs brut (1+2) 37926 10836
4 Cheltuieli totale, d.c.: 32329 9236,9
4.1 – cheltuieli variabile 27456,5 7844,7
4.1.1 – variabile specifice 14930,4 4265,8
4.2 – cheltuieli fixe 4854,5 1387
5 Profit (3-4) 5597 1599
6 Rata profitului (5:4×100) (%) 17,3 17,3
7 Marja Brut ă total exploata ție (3-4.1) 10469,5 2991,3
8 Clasa de m ărime european ă după Marja Bruta Standard 5,5
UDE III III
9 Fond de dezvoltare (60 % din profit+amortizare) 4058 1159,4
10 Posibilit ăți de investi ții prin credite (9 x 5 ani) 20290 5797
11 Fonduri pentru reluarea procesului de producț ie (15% din
profit) 840 240
12 Fonduri pentru munc ă și management (50% din profit) 280 80
13 Fonduri pentru capitalizare (20% din profit) 1119 319,7
14 Total fonduri proprii pentru produc ției (Fd proprii + rd 11) * 25998 7128
15 Credite pentru produc ție ** 7171 2049
16 Consum de munc ă (mii ore/an/exploata ție) 0,9 x
*Exploatantul are fonduri prop rii în valoare de 25158 lei.
**Creditele de produc ție acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de produc ție

Concluzii:
¾ Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezint ă: 78% fonduri
proprii și 22 % credite de produc ție.
¾ Modulul evidentiază o rată a profitului de 17,3% ș i asigură în medie un profit de 280
lei/ha.
¾ Marja brut ă standard (MBS) define ște „dimensunea economic ă a exploata ției”
exprimată în „unități de dimensiune economică ” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul
acestei exploata ții de 5,5 UDE , considerată (după tip) ca o exploatație mică (și după
clasă) de clasa a III-a .
¾ Fondul de dezvoltare constituit creaz ă posibilități reduse de investiț ii în tehnica
agricolă și a moderniză rii procesului de produc ție, pe termen mediu.
¾ Modulul realizat prin proiectare sigur ă o viabilitate economica redus ă.
Este necesar ă o creștere a randamentelor cheltuielilor în cadrul modulului pentru a spori
masei profitului, în vederea asigur ării fondurilor de dezvoltare.
PAG – 70 –

Profilul “Cereale și plante tehnice”
Tipul exploata ției:
Gospodării individuale Bugetul exploata ției de 20 ha
Zona de câmpie neirigat
Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 – Variant ă proiectat ă Tabel nr. 3.2.3

Cultura
Grâu Porumb Orz Floarea
soarelui Fasole Sfeclă
zahăr Indicatori Perioade,
recoltă ,
ani U.M.
5 ha 6 ha 2 ha 4 ha 1 ha 2 ha Total
20 ha
2005/2006 lei 7900 9504 3200 4312 1885 6900 33701
Valoarea producției 2007/2008 lei 8820 11136 3552 5096 2100 11040 41744
Creșteri sau
descreșteri ∆ lei +920 +1632 +352 +784 +215 +4140 +8043
2005/2006 lei 875 x 350 x x 3000 4225
Subvenții 2007/2008 lei 2500 1050 900 700 175 350 5675
Creșteri sau
descreșteri ∆ lei +1625 +1050 +550 +700 +175 -2650 +1450
2005/2006 lei 7675,5 9005,6 3055,6 4274,8 1877,5 6440 32329
Cheltuieli totale 2007/2008 lei 8120 10560 3200 4732 1995 9200 37807
Creșteri sau
descreșteri ∆ lei +444,5 +1554,4 +144, 4 +457,2 +117,5 +2760 +5478
2005/2006 lei 224,5 498,4 144,4 37,2 7,5 460 1372
Venit impozabil 2007/2008 lei 700 576 352 364 105 1840 3937
Creșteri sau
descreșteri ∆ lei +475,5 +77,6 +207, 6 +326,8 +97,5 +1380 +2565
2005/2006 lei 1099,5 498,4 494,4 37,2 7,5 3460 5597
Venit
net+subvenții 2007/2008 lei 3200 1626 1252 1064 280 2190 9612
Creșteri sau
descreșteri ∆ lei +700,5 +1127,6 +757, 6 +1026,8 +272,5 -1270 +2615
2005/2006 % 14,3 5,5 16,2 0,9 0,4 53,7 17,3
Rata venit net+subvenții 2007/2008 % 39.4 15,4 39,0 22,5 14 23,8 25,4
Creșteri sau
descreșteri ∆ % +25.1 +9,9 +22,8 +21,6 +13,6 -29,9 +8,1
PAG – 71 –

Rata venit + subventii – %
25,417,3
2005 – 2006 2007 – 2008
Profilul "Cereale si plante tehnice" Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale
Modul 20 ha neirigat
Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 – 2008

Modul 20 ha 2005 – 2006 2007 – 2008
Valoarea productiei – lei 33701 41744
Subventii – lei 4225 5675
Cheltiueli totale – lei 32329 37807
Venit net + subventii – lei 5597 9612
2005 – 2006 2007 – 2008
Rata venit + subventii – % 17,3 25,4
2005 – 2006
32329
42255597
33701
Valoarea productiei – lei Subventii – lei
Cheltiueli totale – lei Venit net + subventii – lei2007 – 2008
37807
5675417449612
Valoarea productiei – lei Subventii – lei
Cheltiueli totale – lei Venit net + subventii – lei
PAG – 72 –

Profilul " Cerealiere si plante tehnice" BUGETUL EXPLOATATIEI DE 20 HA Tabel nr. 3.2..4
Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale ZONA DE CAMPIE IRIGAT
C U L T U R A
Grau Porumb Floarea
Soarelui Fasole Sfecla zahar TOTAL
ha
6 7 3 2 2 20 INDICATORI U.M
30% 35% 15% 10% 10% 100%
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei 13584,0 16590,0 4476,0 6462,0 9600,0 50712,0
A1. Din care productia principala lei 13200,0 16128,0 4428,0 6300,0 9600,0 49656,0
B (+) SUBVENTII lei 1050,0 0,0 0,0 350,0 3000,0 4400,0
C (=) PRODUS BRUT lei 14634,0 16590,0 4476,0 6812,0 12600,0 55112,0
D (-) CHELTUIELI TOTALE lei 12144,0 14238,0 4098,0 5589,2 8320,0 44389,2
D1. Din care pentru productia principala lei 11760,0 13776,0 4050,0 5427,2 8320,0 43333,2
I. CHELTUIELI VARIABILE lei 10599,0 11529,7 3444,9 4911,8 6785,6 37271,0
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei 4850,4 5639,2 1369,5 1912,4 3465,1 17236,6
– Sämãn si material saditor lei 1522,8 2415,0 258,9 745,2 534,4 5476,3
– Ingrasaminte chimice lei 2008,8 2055,9 936,0 338,0 797,4 6136,1
– Pesticide lei 1057,2 1168,3 174,6 728,2 2133,3 5261,6
– Alte materiale lei 261,6 0,0 0,0 101,0 0,0 362,6
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei 4084,2 3427,2 1479,3 2067,4 2132,9 13191,0
3. Cheltuieli cu irigatii lei 1200,0 1911,7 450,0 736,0 864,0 5161,7
4. Cheltuieli de aprovizionare lei 242,4 282,1 68,4 95,6 173,2 861,7
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
6. Asigurari lei 222,0 269,5 77,7 100,4 150,4 820,0
II. CHELTUIELI FIXE lei 1545,0 2708,3 653,1 677,4 1534,4 7118,2
– Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei 385,8 1446,2 240,3 207,0 874,8 3154,1
– Cheltuieli generale lei 300,0 392,0 92,4 150,6 225,6 1160,6
– Dobanzi la credite lei 409,2 380,1 125,4 179,8 294,0 1388,5
– Amortisment lei 450,0 490,0 195,0 140,0 140,0 1415,0
E. (=) VENIT IMPOZABIL lei 1440,0 2352,0 378,0 872,8 1280,0 6322,8
(-) Impozite si taxe lei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
F. (=) VENIT NET+subventii lei 2490,0 2352,0 378,0 1222,8 4280,0 10722,8
G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) % 12,2 17,1 9,3 16,1 15,4 14,6
H. RATA VENIT NET+subventii (%) % 21,2 17,1 9,3 22,5 51,4 24,7
PAG – 73 –

FI ȘĂ REZUMATIV Ă Tabel nr. 3.2.5
a indicatorilor de sintez ă, ai modulului de 20 ha irigat
Profil: Cereale și plante tehnice – Tipul exploatatiei Gospod ării individuale
Nc. INDICATORI lei € = 3,5
lei
1 Valoarea produc ției principale și secundare 50712 14489,1
2 Subven ții 4400 1257,1
3 Produs brut (1+2) 55112 15746,2
4 Cheltuieli totale, d.c.: 44389,2 12682,6
4.1 – cheltuieli variabile 37271 10648,9
4.1.1 – variabile specifice 23218,3 6633,8
4.2 – cheltuieli fixe 7118,2 2033,7
5 Profit (3-4) 10722,8 3063,7
6 Rata profitului (5:4×100) (%) 24,1 24,1
7 Marja Brut ă total exploata ție (3-4.1) 17841 5097,4
8 Clasa de m ărime european ă după Marja Bruta Standard 7,6
UDE IV IV
9 Fond de dezvoltare (60 % di n profit+amortiz are) 7848,7 2242,5
10 Posibilit ăți de investi ții prin credite (9 x 5 ani) 39243,5 11212
11 Fonduri pentru reluarea procesului de producț ie (15% din
profit) 1608,4 459,5
12 Fonduri pentru munc ă și management (5% din profit) 536,1 153,2
13 Fonduri pentru capitalizare (20% din profit) 2144,6 612,7
14 Total fonduri proprii pentru produc ției (Fd proprii + rd 11) * 27362,2 7817,8
15 Credite pentru produc ție ** 18635 5324,3
16 Consum de munc ă (mii ore/an/exploata ție) 1,6 x
*Exploatantul are fonduri prop rii în valoare de 25753,8 lei.
**Creditele de produc ție acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de produc ție

Concluzii:

¾ Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezint ă: 58% fonduri
proprii și 42 % credite de produc ție.
¾ Modulul eviden țiază o rată a profitului (venitul net+subven ții) de 24,1% ș i asigură în
medie un profit de 536,1 lei/ha.
¾ Marja brut ă standard (MBS) define ște „dimensunea economic ă a exploata ției”
exprimată în „unități de dimensiune economică ” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul
acestei exploata ții de 7,6 UDE , considerată (după tip) ca o exploatație mică (și după
clasă) de clasa a IV-a .
¾ Fondul de dezvoltare constituit creaz ă posibilitatea investi ției în achiziț ionarea de
tehnică agricolă pentru cump ărarea prin credite a aproape întregului set de utilaje necesare
tractorului U683 sau a circa 50% din instala ția de irigat prin aspersiune.
¾ Modulul realizat prin proiectare poate fi viabil economic în condiț iile
obținerii randamentelor programate.

PAG – 74 –

Profilul “Cereale și plante tehnice”
Bugetul exploata ției de 20 ha
Zona de câmpie irigat
Variantă proiectat ă
Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008
Tipul exploata ției: Tabel nr. 3.2.6
Gospodării individuale

Cultura
Grâu Porumb Floarea
soarelui Fasole Sfeclă
zahăr Indicatori Perioade,
recoltă,
ani U.M.
6 ha 7 ha 3 ha 2 ha 2 ha Total
20 ha
2005/2006 lei 13584 16590 4476 6462 9600 50712
Valoarea producției 2007/2008 lei 15120 19488 5292 7200 15040 62140
Creșteri sau descreșteri ∆ lei +1536 +2898 +816 +738 +5440 +11428
2005/2006 lei 1050 x x 350 3000 4400
Subvenții 2007/2008 lei 3000 1225 525 350 350 5450
Creșteri sau descreșteri ∆ lei +1950 +1225 +525 x -2650 +1050
2005/2006 lei 12144 14238 4098 5589.2 8320 44389.2
Cheltuieli totale 2007/2008 lei 13440 16800 4860 6120 9920 51140
Creșteri sau descreșteri ∆ lei +1296 +2562 +762 +530.8 +1600 +6750.8
2005/2006 lei 1440 2352 378 872.8 1280 6322.8
Venit impozabil 2007/2008 lei 1680 2688 432 1080 5120 11000
Creșteri sau descreșteri ∆ lei +240 +336 +54 +207.2 +3840 4677.2
2005/2006 lei 2490 2352 378 1222.8 4280 10722.8
Venit net+subvenții 2007/2008 lei 4680 3913 957 1430 5470 16450
Creșteri sau descreșteri ∆ lei +2190 +1561 +579 +207.2 +1190 +5727.2
2005/2006 % 20.5 16.5 9. 2 21.9 51.4 24.1
Rata venit net+subvenții 2007/2008 % 34.8 23.3 19. 7 23.4 55.1 32.2
Creșteri sau descreșteri ∆ % +14.3 +6.8 +10.5 +1.5 +3.7 +8.1

PAG – 75 –

2007 – 2008
51142
54506214016450
Valoarea productiei – lei Subventii – lei
Cheltiueli totale – lei Venit net + subventii – lei
Rata venit + subventii – %
24,1
32,2
2005 – 2006 2007 – 2008Profilul "Cereale si plante tehnice"
Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale
Modul 20 ha irigat
Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 – 2008

Modul 20 ha 2005 – 2006 2007 – 2008
Valoarea productiei – lei 50712 62140
Subventii – lei 4400 5450
Cheltiueli totale – lei 44389,2 51142
Venit net + subventii – lei 10722,8 16450
2005 – 2006 2007 – 2008
Rata venit + subventii – % 24,1 32,2
2005 – 2006
44389,2
44005071210722,8
Valoarea productiei – lei Subventii – lei
Cheltiueli totale – lei Venit net + subventii – lei
PAG – 76 –

Profilul "Cereale si plante tehnice"
3.3 M O D U L
200 ha
Tipul exploatatiei:
Asociatii familiale Tabel nr. 3.3
NEIRIGAT IRIGAT
Activitate/Sistem ha % t/ha ha % t/ha
Grau 60 30 3,5 48 24 5,0
Porumb 54 27 4,0 66 33 6,0
Orz 10 5 4,0 18 9 6,0
Floarea Soarelui 30 15 1,6 30 15 2,20
Fasole 10 5 1,20 x x x
Soia x x 20 10 2,2
Sfecla zahar 10 5 25,0 10 5 40,0
Rapita 26 13 1,8 8 4 2,3
TOTAL 200 100 x 200 100 x

PAG – 77 –

Profil "Cereale si plante tehnice" Tabel nr. 3.3.1
Tipul exploatatiei: Asociatii familiale BUGETUL EXPLOATATIEI DE 200 HA
ZONA DE CAMPIE NEIRIGAT
C U L T U R A
Grau Porumb Orz Floarea
Soarelui Fasole Sfecla
zahar Rapita TOTAL
ha
60 54 10 30 10 10 26 200 INDICATORI U.M
30% 27% 5% 15% 5% 5% 13% 100%
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei 118380,0 106920,0 20000,0 40320,0 21540,0 37500,0 38610,0 383270,0
A1. Din care productia principala lei 115500,0 103680,0 19200,0 39360,0 21000,0 37500,0 37440,0 373680,0
B (+) SUBVENTII lei 10500,0 0,0 1750,0 0,0 0,0 15000,0 4550,0 31800,0
C (=) PRODUS BRUT lei 128880,0 106920,0 21750,0 40320,0 21540,0 52500,0 43160,0 415070,0
D (-) CHELTUIELI TOTALE lei 108098,4 97050,3 17948,3 37513,3 20127,3 34157,0 35391,6 350286,2
D1. Din care pentru productia principala lei 105218,4 93810,3 17148,3 36553,3 19587,3 34157,0 34221,6 340696,2
I. CHELTUIELI VARIABILE lei 97934,5 77972,4 16170,6 32220,8 18047,6 27987,0 31794,8 302127,7
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei 45825,0 42946,2 6891,8 12833,1 8279,0 15626,7 12555,1 144956,9
– Sämãn si material saditor lei 14100,0 18630,0 1880,0 2587,5 3312,0 2004,0 751,9 43265,4
– Ingrasaminte chimice lei 20223,0 15303,6 2966,0 8502,0 1556,0 2966,0 9583,6 61100,2
– Pesticide lei 9522,0 9012,6 1484,8 1743,6 3081,0 10656,7 1490,3 36991,0
– Alte materiale lei 1980,0 0,0 561,0 0,0 330,0 0,0 729,3 3600,3
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei 47871,6 31131,3 8617,2 18076,5 8991,4 10958,1 17978,8 143624,8
3. Cheltuieli cu irigatii lei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
4. Cheltuieli de aprovizionare lei 2291,3 2147,3 344,6 641,7 414,0 781,3 627,8 7247,8
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
6. Asigurari lei 1946,6 1747,6 317,1 669,5 363,2 620,9 633,2 6298,1
II. CHELTUIELI FIXE lei 10163,9 19077,9 1777,7 5292,6 2079,7 6170,1 3596,7 48158,5
– Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei 1342,4 11157,0 318,9 1924,9 475,1 3678,2 495,8 19392,4
– Cheltuieli generale lei 2919,9 2621,5 475,6 1004,3 544,8 931,3 949,7 9447,1
– Dobanzi la credite lei 3801,6 3409,4 633,1 1313,4 709,8 1210,5 1241,2 12319,0
– Amortisment lei 2100,0 1890,0 350,0 1050,0 350,0 350,0 910,0 7000,0
E. (=) VENIT IMPOZABIL lei 10281,6 9869,7 2051,7 2806,7 1412,7 3343,0 3218,4 32983,8
(-) Impozite si taxe lei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
F. (=) VENIT NET+subventii lei 20781,6 9869,7 3801,7 2806,7 1412,7 18343,0 7768,4 64783,82
G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) % 9,8 10,5 12,0 7,7 7,2 9,8 9,4 9,7
H. RATA VENIT NET+subventii (%) % 19,8 10,5 22,2 7,7 7,2 53,7 22,7 19,0
PAG – 78 –

FIȘĂ REZUMATIV Ă

a indicatorilor de sintez ă, ai modulului de 200 ha neirigat
Profil: Cereale și plante tehnice – Tipul exploatatiei Asociaț ii familiale
Tabel nr. 3.3.2
Nc. INDICATORI lei € = 3,5 lei
1 Valoarea produc ției principale și secundare 383270 109506
2 Subven ții 31800 9086
3 Produs brut (1+2) 415070 118592
4 Cheltuieli totale, d.c.: 350286,2 100082
4.1 – cheltuieli variabile 302127,7 86322
4.1.1 – variabile specifice 151255 43216
4.2 – cheltuieli fixe 48158,5 13760
5 Profit (3-4) 64783,8 18510
6 Rata profitului (5:4×100) (%) 18,5 18,5
7 Marja Brut ă total exploata ție (3-4.1) 112942,3 32269
8 Clasa de mă rime european ă după Marja Bruta Standard 62,8
UDE
9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 39391,9 11255
10 Posibilit ăți de investi ții prin credite (9 x 5 ani) 196959,5 56274
11 Fonduri pentru reluarea procesului de producț ie (15% din
profit) 9718 2777
12 Fonduri pentru munc ă și management (10% din profit) 6478 1851
13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 16196 4627
14 Total fonduri proprii pentru produc ției (Fd proprii + rd 11) * 287526 82150
15 Credite pentru produc ție ** 72478 20708
16 Consum de munc ă (mii ore/an/exploata ție) 9,1 x
*Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 277808 lei.
**Creditele de produc ție acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de produc ție

Concluzii:

¾ Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezint ă: 78,3% fonduri
proprii și 20,7 % credite de produc ție.
¾ Modulul eviden țiază o rată a profitului de 18,5% ș i asigură în medie un profit de 324
lei/ha.
¾ Marja brut ă standard (MBS) define ște „dimensunea economic ă a exploata ției”
exprimată în „unități de dimensiune economică ” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul
acestei exploata ții de 62,8 UDE , considerat ă (după t i p ) c a o exploatație mare (și
după clasă) de clasa a VIII-a .
¾ Fondul de dezvoltare constituit creaz ă posibilitatea de cumpă rare prin credite a dou ă
tractoare de 65CP și a unor ma șini agricole principale.
¾ Modulul realizat prin proiectare are viabilitate economic ă moderată ,
care poate fi îmbună tățită prin creșterea randamentelor ob ținute.

PAG – 79 –

Profilul “Cereale și plante tehnice”
Bugetul exploata ției de 200 ha
Zona de câmpie neirigat – Variant ă proiectat ă
Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 Tabel nr. 3.3.3
Tipul exploata ției:
Asociații familiale
Cultura
Grâu Porumb Orz Floarea
soarelui Fasole Sfeclă
zahăr Rapită Indicatori Perioade,
recoltă ,
ani U.M.
60 ha 54 ha 10 ha 30 ha 10 ha 10 ha 26 ha Total
200 ha
2005/2006 lei 118.380 106.920 20.000 40.320 21.540 37.500 38.610 388.270
Valoarea producției 2007/2008 lei 132.300 125.280 22.200 47.040 24.000 60.000 44.460 455.280
Creșteri sau
descreșteri ∆ lei +13.920 +18.360 +2.200 +6. 720 +2.460 +22.500 +5.850 +72.010
2005/2006 lei 10.500 X 1750 X X 15.000 4.550 31.800
Subvenții 2007/2008 lei 30.000 9.450 4.500 5.250 1.750 1.750 10.400 63.100
Creșteri sau
descreșteri ∆ lei +19.500 +9.450 +2.750 +5. 250 +1.750 -13.250 +5.850 +31.300
2005/2006 lei 108.098,4 97.050,3 17.948,3 37. 513,3 20.127,3 34.157 35.391,6 +350.286,2
Cheltuieli totale 2007/2008 lei 130.872 108.000 20.800 41.856 22.260 45.000 39.686 408.474
Creșteri sau
descreșteri ∆ lei +22773,6 +10.949,7 +2.851,7 +4 .342,7 +2.132,7 +10843 +4.294,4 +58.187,8
2005/2006 lei 10.281,6 9.869,7 2.051,7 2.806,7 1412,7 3.343 3.218,4 32.983,8
Venit impozabil 2007/2008 lei 1428 17.280 1.400 5.184 1740 15.000 4.774 46.806
Creșteri sau
descreșteri ∆ lei -8.853,6 +7.410,3 -651,7 +2. 377,3 +327,3 +11.657 +1.555,6 +13.822,2
2005/2006 lei 20.781,6 9869,7 3.801,7 2. 806,7 1.412,7 18.343 7768,4 64.783,8
Venit
net+subvenții 2007/2008 lei 31.428 26.730 5.900 10. 434 3.490 16.750 15.174 109.906
Creșteri sau
descreșteri ∆ lei +10.646,4 +16.860,3 +2.098,3 +7. 627,3 +2.077,3 -1.593 +7.405,6 +45.122,2
2005/2006 % 19,2 10,2 21,2 7,5 7,0 53,7 21,9 18,5
Rata venit net+subvenții 2007/2008 % 24,0 24,7 28,4 24,9 15,7 37,2 38,2 26,9
Creșteri sau
descreșteri ∆ % +4,8 +14,5 +7,2 +17,4 +8,7 -16,5 +16,3+8,4
PAG – 80 –

2007 – 2008
408474
63100455280109906
Valoarea productiei – lei Subventii – lei
Cheltiueli totale – lei Venit net + subventii – lei
Rata venit + subventii – %
26,918,5
2005 – 2006 2007 – 2008Profilul "Cereale si plante tehnice"
Tipul exploatatiei: Asociații familiale
Modul 200 ha neirigat
Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 – 2008

Modul 20 ha 2005 – 2006 2007 – 2008
Valoarea productiei – lei 383270 455280
Subventii – lei 31800 63100
Cheltiueli totale – lei 350286,2 408474
Venit net + subventii – lei 64783,8 109906
2005 – 2006 2007 – 2008
Rata venit + subventii – % 18,5 26,9

Profil "Cereale si plante tehnice" 2005 – 2006
350286,2
3180038327064783,8
Valoarea productiei – lei Subventii – lei
Cheltiueli totale – lei Venit net + subventii – lei
PAG – 81 –

Tipul exploatatiei: Asociatii familiale BUGETUL EXPLOATATIEI DE 200 HA Tabel nr. 3.3.4
ZONA DE CAMPIE IRIGAT
C U L T U R A
Grau Porumb Orz Floarea
Soarelui Soia Rapita Sfecla
zahar TOTAL
ha
48 66 18 30 20 8 10 200 INDICATORI U.M
24% 33% 9% 15% 10% 4% 5% 100%
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei 135840 195426 53640 55320 53420 15160 60000 568806,0
A1. Din care productia principala lei 132000 190080 51840 54120 51920 14720 60000 554680,0
B (+) SUBVENTII lei 8400 0 3150 0 10000 1400 15000 37950,0
C (=) PRODUS BRUT lei 144240 195426 56790 55320 63420 16560 75000 606756,0
D (-) CHELTUIELI TOTALE lei 117360 175857 44788 50112 47555 12968 46184 494823,3
D1. Din care pentru productia principala lei 113520 168729 42988 48912 46055 12528 46184 478915,3
I. CHELTUIELI VARIABILE lei 102678 136128 39519 41811 39599 11480 37737 408952,5
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei 43341 58014 13568 15344 16352 4216 18323 169157,5
– Sämãn si material saditor lei 12182 22770 3384 2588 5214 280 2672 49089,9
– Ingrasaminte chimice lei 20088 24229 6264 11013 3640 3200 4984 73417,6
– Pesticide lei 8457 11015 2673 1744 6656 464 10667 41675,5
– Alte materiale lei 2614 0 1247 0 842 272 0 4974,5
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei 42121 40391 19433 18821 13583 5520 12863 152732,0
3. Cheltuieli cu irigatii lei 12960 31680 5040 6000 8000 1400 4800 69880,0
4. Cheltuieli de aprovizionare lei 2167 2901 678 767 818 136 916 8383,1
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei 0 0 0 0 0 0 0 0,0
6. Asigurari lei 2089 3142 799 879 847 208 835 8799,9
II. CHELTUIELI FIXE lei 14682 39729 5270 8301 7955 1488 8446 85870,8
– Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei 3857 24133 1240 3006 3622 152 4859 40868,6
– Cheltuieli generale lei 3133 4808 1199 1318 1271 336 1253 13318,2
– Dobanzi la credite lei 4091 6169 1571 1727 1662 440 1634 17294,0
– Amortisment lei 3600 4620 1260 2250 1400 560 700 14390,0
E. (=) VENIT IMPOZABIL lei 18480 19569 8852 5208 5865 2192 13816 73982,7
(-) Impozite si taxe lei 0 0 0 0 0 0 0 0,0
F. (=) VENIT NET+subventii lei 26880 19569 12001,60 5208 15865,5 3592 28816 111932,73
G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) % 16,3 11,6 20,6 10,6 12,7 17,5 29,9 15,4
H. RATA VENIT NET+subventii (%) % 23,7 11,6 27,9 10,6 34,4 28,7 62,4 23,4
PAG – 82 –

FIȘĂ REZUMATIV Ă

a indicatorilor de sintez ă, ai modulului de 200 ha irigat
Profil: Cereale și plante tehnice – Tipul exploatatiei Asociaț ii familiale
Tabel nr. 3.3.5
Nc. INDICATORI lei € = 3,5 lei
1 Valoarea produc ției principale și secundare 568806 162516
2 Subven ții 37950 10843
3 Produs brut (1+2) 606756 173359
4 Cheltuieli totale, d.c.: 494823,3 141378
4.1 – cheltuieli variabile 408952,5 116844
4.1.1 – variabile specifice 247837,4 70811
4.2 – cheltuieli fixe 85870,8 24534
5 Profit (3-4) 111932,7 31981
6 Rata profitului (5:4×100) (%) 22,6 22,6
7 Marja Brut ă total exploata ție (3-4.1) 197803,5 56515,3
8 Clasa de mă rime european ă după Marja Bruta Standard 85,4
UDE VIII VIII
9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 70356 20102
10 Posibilit ăți de investi ții prin credite (9 x 5 ani) 351782 100509
11 Fonduri pentru reluarea procesului de producț ie (15% din
profit) 16790 4797
12 Fonduri pentru munc ă și management (10% din profit) 11193 3198
13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 27983 7995
14 Total fonduri proprii pentru produc ției (Fd proprii + rd 11) * 427034 122010
15 Credite pentru produc ție ** 84579 24165
16 Consum de munc ă (mii ore/an/exploata ție) 17,5 x
*Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 410244 lei.
**Creditele de produc ție acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de produc ție

Concluzii:

¾ Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezint ă: 83% fonduri
proprii și 17 % credite de produc ție.
¾ Modulul eviden țiază o rată a profitului de 22,6% ș i asigură în medie un profit de 560
lei/ha.
¾ Marja brut ă standard (MBS) define ște „dimensunea economic ă a exploata ției”
exprimată în „unități de dimensiune economică ” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul
acestei exploata ții de 85,4 UDE , considerat ă (după t i p ) c a o exploatație mare (și
după clasă) de clasa a VIII-a .
¾ Fondul de dezvoltare constituit creaz ă posibilitatea investi ției în achiziț ionarea de
tehnică agricolă pentru cump ărarea prin credite a dou ă tractoare U683 cu cabin ă și setul de
utilaje aferent precum și a unor comonente a instala ției de irigare.
¾ Modulul realizat prin proiect are are viabilitate economic ă ridicată în
condiț iile obținerii randamentelor programate.

PAG – 83 –

Profilul “Cereale ș i plante tehnice”
Bugetul exploatației de 200 ha
Zona de câmpie irigat
Variantă proiectată
Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008
Tipul exploata ției:
Asociații familiale Tabel nr. 3.3.6
Cultura
Grâu Porumb Orz Floarea
soarelui Soia Rapi ță Sfeclă
zahăr Indicatori Perioade,
recoltă,
ani U.M.
48 ha 66 ha 18 ha 30 ha 20 ha 8 ha 10 ha Total
200 ha
2005/2006 lei 135.840 195.680 53.640 55.320 53.420 15.160 60.000 568.806
Valoarea producției 2007/2008 lei 151.200 229.680 59.940 64.680 60.280 17.480 94.000 677.260
Creșteri sau descreșteri ∆ lei +15.360 +34.254 +6.300 +9. 360 +6.860 +2.320 +34.000 +108.454
2005/2006 lei 8.400 X 3.150 X 10.000 1.400 15.000 37.950
Subvenții 2007/2008 lei 24.000 11.550 8.100 5.250 3.500 3.200 1.750 57.350
Creșteri sau descreșteri ∆ lei +15.600 +11.550 +4.950 + 5250 -6.500 +1.800 -13.250 +19.400
2005/2006 lei 117.360 175.857 44.788 50. 112 47.555 12.968 46.184 494.823,3
Cheltuieli totale 2007/2008 lei 132.000 190.080 52.920 58.740 55.440 15.824 60.000 565.004
Creșteri sau descreșteri ∆ lei +14.640 +14.223 +8.132 +8. 628 +7.885 +2.856. +13.816 +70.180,7
2005/2006 lei 18.480 19.569 8.852 5. 208 5.865 2.192 13.816 73.982,7
Venit impozabil 2007/2008 lei 19.200 39.600 7.020 5.940 4.840 1.656 34.000 112.256
Creșteri sau descreșteri ∆ lei +720 +20.031 -1.832 +732 -1.025 .-536 +20.184 +38.273,3
2005/2006 lei 26.880 19.569 12.001,6 5.208 15.865,5 3 .592 28.816 111.932,7
Venit net+subvenții 2007/2008 lei 43.200 51.150 15.120 11.190 8.340 4.856 35.750 169.606
Creșteri sau descreșteri ∆ lei +16.320 +31.581 +3.118,4 +5.982 -7.525,5 +1.264 +6.934 +57.673,3
2005/2006 % 22,9 11,1 26,8 10, 4 33,4 27,7 62,4 22,6
Rata venit net+subvenții 2007/2008 % 32,7 26,9 28,6 19, 0 15,0 30,7 59,6 30,0
Creșteri sau descreșteri ∆ % +9,8 +15,8 +1,8 +8,6 -18,4 +3,0 -2,8 +7,4
PAG – 84 –

2007 – 2008
565004169606
57350677260
Valoarea productiei – lei Subventii – lei
Cheltiueli totale – lei Venit net + subventii – lei
Rata venit + subventii – %
3022,6
2005 – 2006 2007 – 2008Profilul "Cereale si plante tehnice"
Tipul exploatatiei: Asociații familiale
Modul 200 ha irigat
Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 – 2008

Modul 20 ha 2005 – 2006 2007 – 2008
Valoarea productiei – lei 568806 677260
Subventii – lei 37950 57350
Cheltiueli totale – lei 494823,3 565004
Venit net + subventii – lei 111932,7 169606
2005 – 2006 2007 – 2008
Rata venit + subventii – % 22,6 30
2005 – 2006
494823,3
37950111932,7
568806
Valoarea productiei – lei Subventii – lei
Cheltiueli totale – lei Venit net + subventii – lei
PAG – 85 –

Profilul "Cereale si plante tehnice"

3.4 M O D U L
1000 ha
Tipul exploatatiei:
Societati agricole cu pers. jurid Tabel nr. 3.4
NEIRIGAT IRIGAT
Activitate/Sistem ha % t/ha ha % t/ha
Grau 320 32 4,2 200 20 6,0
Porumb 250 25 4,8 330 33 7,2
Orz 50 5 4,8 90 9 7,2
Floarea Soarelui 150 15 1,9 150 15 2,60
Soia 50 5 1,7 100 10 2,6
Sfecla zahar 50 5 30,0 50 5 48,0
Rapita 130 13 2,2 80 8 2,8
TOTAL 1000 100 x 1000 100 x
PAG – 86 –

Profilul " Cerealiere si plante tehnice" BUGETUL EXPLOATATIEI DE 1000 HA Tabel nr. 3.4.1
Profil: Societati agricole cu pers. jurid ZONA DE CAMPIE NEIRIGAT
C U L T U R A
Grau Porumb Orz Floarea
Soarelui Soia Sfecla
zahar Rapita TOTAL
ha
320 250 50 150 50 50 130 1000 INDICATORI U.M
32% 25% 5% 15% 5% 5% 13% 100%
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei 757120,0 594000,0 120000,0 236700,0 102800,0 225000,0 235820,0 2271440,0
A1. Din care productia principala lei 739200,0 576000,0 115200,0 233700,0 100300,0 225000,0 228800,0 2218200,0
B (+) SUBVENTII lei 56000,0 0,0 8750,0 0,0 25000,0 75000,0 22750,0 187500,0
C (=) PRODUS BRUT lei 775040,0 594000,0 128750,0 236700,0 127800,0 300000,0 258570,0 2420860,0
D (-) CHELTUIELI TOTALE lei 650592,0 517025,0 102180,5 216750,0 87841,5 185218,5 204202,7 1963810,2
D1. Din care pentru productia principala lei 632672,0 499025,0 97380,5 213750,0 85341,5 185218,5 197182,7 1910570,2
I. CHELTUIELI VARIABILE lei 589856,0 424000,0 92276,0 188430,0 77615,0 151528,5 184537,6 1708243,1
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei 283136,0 230225,0 38939,0 75255,0 39685,0 81098,5 73803,6 822142,1
– Sämãn si material saditor lei 90240,0 103500,0 10350,0 15525,0 13035,0 10020,0 4472,0 247142,0
– Ingrasaminte chimice lei 129440,0 85000,0 17800,0 51015,0 8650,0 17795,0 57499,0 367199,0
– Pesticide lei 50784,0 41725,0 7424,0 8715,0 16640,0 53283,5 7451,6 186023,1
– Alte materiale lei 12672,0 0,0 3365,0 0,0 1360,0 0,0 4381,0 21778,0
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei 280832,0 172950,0 49550,0 105705,0 34365,0 63010,0 103376,0 809788,0
3. Cheltuieli cu irigatii lei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
4. Cheltuieli de aprovizionare lei 14144,0 11500,0 1947,0 3765,0 1985,0 4055,0 3692,0 41088,0
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
6. Asigurari lei 11744,0 9325,0 1840,0 3705,0 1580,0 3365,0 3666,0 35225,0
II. CHELTUIELI FIXE lei 60736,0 93025,0 9904,5 28320,0 10226,5 33690,0 19665,1 255567,1
– Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei 8576,0 51650,0 1594,5 9630,0 3011,5 20230,0 2479,1 97171,1
– Cheltuieli generale lei 17600,0 14000,0 2760,0 5565,0 2370,0 5050,0 5499,0 52844,0
– Dobanzi la credite lei 23360,0 18625,0 3800,0 7875,0 3095,0 6660,0 7137,0 70552,0
– Amortisment lei 11200,0 8750,0 1750,0 5250,0 1750,0 1750,0 4550,0 35000,0
E. (=) VENIT IMPOZABIL lei 106528,0 76975,0 17819,5 19950,0 14958,5 39781,5 31617,3 307629,8
(-) Impozite si taxe lei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
F. (=) VENIT NET+subventii lei 124448,0 76975,0 26569,5 19950,0 39958,5 114781,5 54367,3 457049,8
G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) % 16,8 15,4 18,3 9,3 17,5 21,5 16,0 16,1
H. RATA VENIT NET+subventii (%) % 19,7 15,4 27,3 9,3 46,8 62,0 27,6 23,9
PAG – 87 –

FIȘĂ REZUMATIV Ă

a indicatorilor de sintez ă, ai modulului de 1000 ha neirigat
Profil: Cereale și plante tehnice – Tipul exploatatiei Societ ăți agricole cu pers.
Juridică Tabel nr. 3.4.2
Nc. INDICATORI lei € = 3,5
lei
1 Valoarea produc ției principale și secundare 2271440 648983
2 Subven ții 187500 53571
3 Produs brut (1+2) 2458940 702554
4 Cheltuieli totale, d.c.: 1963810 561089
4.1 – cheltuieli variabile 1708243 488069
4.1.1 – variabile specifice 857367 244962
4.2 – cheltuieli fixe 255567 73019
5 Profit (3-4) 495130 141465
6 Rata profitului (5:4×100) (%) 25.2 25.2
7 Marja Brut ă total exploata ție (3-4.1) 750697 214485
8 Clasa de mă rime european ă după Marja Bruta Standard 263
UDE X X
9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 282565 80733
10 Posibilit ăți de investi ții prin credite (9 x 5 ani) 1412825 403664
11 Fonduri pentru reluarea procesului de producț ie (15% din
profit) 74270 21220
12 Fonduri pentru munc ă și management (10% din profit) 49513 14146
13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 123782 35366
14 Total fonduri proprii pentru produc ției (Fd proprii + rd 11) * 1627009 464860
15 Credite pentru produc ție ** 411071 117449
16 Consum de munc ă (mii ore/an/exploata ție) 44.1 x
*Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 1552739 lei.
**Creditele de produc ție acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de produc ție

Concluzii:

¾ Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezint ă: 79.1% fonduri
proprii și 20.9 % credite de produc ție.
¾ Modulul eviden țiază o rată a profitului de 25.2% ș i asigură în medie un profit de 495
lei/ha.
¾ Marja brut ă standard (MBS) define ște „dimensunea economic ă a exploata ției”
exprimată în „unități de dimensiune economică ” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul
acestei exploata ții de 263 UDE , considerată (după tip) ca o exploatație foarte mare
(și după clasă) de clasa a X-a .
¾ Fondul de dezvoltare constituit creaz ă posibilitatea investiț iei în tehnica agricol ă prin
cumpărare prin credite a unei combine cu echipamentele respective ș i 3 tractoare de putere
medie cu ma șinile agricole necesare.
¾ Modulul realizat prin proiectare este viabil economic la aceast ă
dimensiune, în condiț iile obținerii randamentelor programate.
PAG – 88 –

Profilul “Cereale și plante tehnice”

Bugetul exploatației de 1000 ha
Zona de câmpie neirigat – Variant ă proiectat ă
Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008
Tipul exploata ției: Tabel nr. 3.4.3
Societăți agricole cu personalitate juridic ă
Cultura
Grâu Porumb Orz Floarea
soarelui Fasole Sfeclă
zahăr Rapită Indicatori Perioade,
recoltă,
ani U.M.
320 ha 250 ha 50 ha 150 ha 50 ha 50 ha 130 ha Total
1000 ha
2005/2006 lei 757.120 594.000 120.000 236.700 102.800 225.000 235.820 2.271.440
Valoarea producției 2007/2008 lei 846.720 696.000 133.200 279.300 116.450 360.000 271.700 2.703.370
Creșteri sau
descreșteri ∆ lei +89.600 +102.000 +13.200 +42.600 +13.650 +135.000 +35.880 +431.930
2005/2006 lei 56.000 X 8.750 X 25.000 75.000 22.750 187.500
Subvenții 2007/2008 lei 160.000 43.750 22.500 26.250 8.750 8.750 52.000 322.000
Creșteri sau
descreșteri ∆ lei +104.000 +43.750 +13.750 +26.250 -16.250 -66.250 +29.250 +134.500
2005/2006 lei 650.592 517.025 102.180,5 216.750 87.841,5 185.218,5 204.202,7 1.963.810,2
Cheltuieli totale 2007/2008 lei 779.520 588.000 120.000 245.100 102.000 255.000 234.520 2.324.140
Creșteri sau
descreșteri ∆ lei +128.928 +70.975 +17.819,5 +28.350 +14.158,5 +69.781,5 +30.317,3 +360.329,8
2005/2006 lei 106.528 76.975 17.819,5 19.950 14.958,5 39.781,5 31.617,3 307.629,8
Venit impozabil 2007/2008 lei 67.200 108.000 13.200 34.200 14.450 105.000 37.180 379.230
Creșteri sau
descreșteri ∆ lei -39.328 +31.025 -4.619.5 +14.250 -508,5 +65.218,5 +5.562,7 +71.600,2
2005/2006 lei 124.448 76.975 26.569,5 19.950 39.958,5 114.781,5 54.367,3 495.129,8
Venit
net+subvenții 2007/2008 lei 227.200 151.750 35.700 60.450 23.200 113.750 89.180 701.230
Creșteri sau
descreșteri ∆ lei +102.752 +74.775 +9.130,5 +40.500 -16.758,5 -1.031,5 +34.812,7 +206.100,2
2005/2006 % 19,1 14,9 26,0 9,2 45,5 62,0 26,6 25,2
Rata venit net+subvenții 2007/2008 % 29,1 25,8 29,7 24,7 22,7 44,6 38,0 30,2
Creșteri sau
descreșteri ∆ % +10 +10,9 +3,7 +15,5 -22,8 -17,4 +11,4 +5,0
PAG – 89 –

2007 – 2008
701230
2324140
3220002703370
Valoarea productiei – lei Subventii – lei
Cheltiueli totale – lei Venit net + subventii – lei
Rata venit + subventii – %
30,225,2
2005 – 2006 2007 – 2008
Profilul "Cereale si plante tehnice"
Modul 1000 ha neirigat
Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 – 2008
Tipul exploatatiei:
Societăți agricole cu personalitate juridic ă

Modul 20 ha 2005 – 2006 2007 – 2008
Valoarea productiei – lei 2271440 2703370
Subventii – lei 187500 322000
Cheltiueli totale – lei 1963810,2 2324140
Venit net + subventii – lei 495129,8 701230
2005 – 2006 2007 – 2008
Rata venit + subventii – % 25,2 30,2 2005 – 2006
1963810,2495129,8
1875002271440
Valoarea productiei – lei Subventii – lei
Cheltiueli totale – lei Venit net + subventii – lei
PAG – 90 –

Profilul " Cerealiere si plante tehnice" BUGETUL EXPLOATATIEI DE 1000 HA Tabel nr. 3.4.4
Profil: Societati agricole cu pers. jurid ZONA DE CAMPIE IRIGAT
C U L T U R A
Grau Porumb Orz Floarea
Soarelui Soia Sfecla
zahar Rapita TOTAL
ha
200 330 90 150 100 50 80 1000 INDICATORI U.M
20% 33% 9% 15% 10% 5% 8% 100%
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei 679200,0 1172160,0 321840,0 323400,0 315300,0 360000,0 184240,0 3356140,0
A1. Din care productia principala lei 660000,0 1140480,0 311040,0 319800,0 306800,0 360000,0 179200,0 3277320,0
B (+) SUBVENTII lei 35000,0 0,0 15750,0 0,0 50000,0 75000,0 14000,0 189750,0
C (=) PRODUS BRUT lei 714200,0 1172160,0 337590,0 323400,0 365300,0 435000,0 198240,0 3545890,0
D (-) CHELTUIELI TOTALE lei 575938,0 968896,5 251505,0 283350,0 255500,0 279690,0 147760,0 2762639,5
D1. Din care pentru productia principala lei 556738,0 935896,5 240705,0 279750,0 247000,0 279690,0 142720,0 2682499,5
I. CHELTUIELI VARIABILE lei 505758,0 794211,0 224197,2 239475,0 213520,0 234577,5 132080,0 2343818,7
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei 209578,0 337062,0 73911,6 90330,0 86240,0 126527,5 49200,0 972849,1
– Sämãn si material saditor lei 60840,0 136620,0 18612,0 15525,0 26070,0 13360,0 3040,0 274067,0
– Ingrasaminte chimice lei 100440,0 145365,0 34452,0 66075,0 21840,0 29905,0 38400,0 436477,0
– Pesticide lei 35238,0 55077,0 13363,2 8730,0 33280,0 53333,5 4800,0 203821,7
– Alte materiale lei 13060,0 0,0 7484,4 0,0 5050,0 0,0 2960,0 28554,4
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei 210600,0 232254,0 111744,0 105075,0 70150,0 70750,0 58400,0 858973,0
3. Cheltuieli cu irigatii lei 64800,0 190080,0 30240,0 34500,0 48000,0 26400,0 20800,0 414820,0
4. Cheltuieli de aprovizionare lei 10480,0 16863,0 3695,4 4515,0 4310,0 6325,0 1440,0 47628,4
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
6. Asigurari lei 10300,0 17952,0 4516,2 5055,0 4820,0 4600,0 2240,0 49483,2
II. CHELTUIELI FIXE lei 70180,0 174685,5 27397,8 43875,0 41980,0 45112,5 15680,0 418910,8
– Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei 19280,0 87664,5 6198,3 15030,0 18110,0 24297,5 1760,0 172340,3
– Cheltuieli generale lei 15440,0 26895,0 6773,4 7575,0 7230,0 7515,0 3600,0 75028,4
– Dobanzi la credite lei 20460,0 37026,0 8126,1 10020,0 9640,0 9800,0 4720,0 99792,1
– Amortisment lei 15000,0 23100,0 6300,0 11250,0 7000,0 3500,0 5600,0 71750,0
E. (=) VENIT IMPOZABIL lei 103262,0 203263,5 70335,0 40050,0 59800,0 80310,0 36480,0 593500,5
(-) Impozite si taxe lei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
F. (=) VENIT NET+subventii lei 138262,0 203263,5 86085,0 40050,0 109800,0 155310,0 50480,0 783250,5
G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) % 18,5 21,7 29,2 14,3 24,2 28,7 25,6 22,1
H. RATA VENIT NET+subventii (%) % 24,8 21,7 35,8 14,3 44,4 55,5 35,4 29,2
PAG – 91 –

FIȘĂ REZUMATIV Ă

a indicatorilor de sintez ă, ai modulului de 1000 ha irigat
Profil: Cereale și plante tehnice – Tipul exploatatiei Societ ăți agricole cu pers.
juridică Tabel nr. 3.4.5
Nc. INDICATORI lei € = 3,5
lei
1 Valoarea produc ției principale și secundare 3356140 958897
2 Subven ții 189750 54214
3 Produs brut (1+2) 3545890 1013111
4 Cheltuieli totale, d.c.: 2762639,5 789326
4.1 – cheltuieli variabile 2343818,7 669662
4.1.1 – variabile specifice 1437152 410615
4.2 – cheltuieli fixe 418910,8 119689
5 Profit (3-4) 783250,5 223786
6 Rata profitului (5:4×100) (%) 28,3 28,3
7 Marja Brut ă total exploata ție (3-4.1) 1202071,3 343449
8 Clasa de mă rime european ă după Marja Bruta Standard 502
UDE X X
9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 463375 132393
10 Posibilit ăți de investi ții prin credite (9 x 5 ani) 2316876 661965
11 Fonduri pentru reluarea procesului de produc ție (15% din
profit) 117488 33568
12 Fonduri pentru munc ă și management (10% din profit) 78325 22379
13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 195813 55947
14 Total fonduri proprii pentru produc ției (Fd proprii + rd 11) * 2393703 683915
15 Credite pentru produc ție ** 486424 138978
16 Consum de munc ă (mii ore/an/exploata ție) 86,6 x
*Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 2276215 lei.
**Creditele de produc ție acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de produc ție

Concluzii:

¾ Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezint ă: 82,4% fonduri
proprii și 17,6 % credite de produc ție.
¾ Modulul eviden țiază o rată a profitului de 28,3% ș i asigură în medie un profit de 783
lei/ha.
¾ Marja brut ă standard (MBS) define ște „dimensunea economic ă a exploata ției”
exprimată în „unități de dimensiune economică ” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul
acestei exploata ții de 502 UDE , considerat ă (după t i p ) c a o exploatație mare (și
după clasă) de clasa a X-a .
¾ Fondul de dezvoltare constituit creaz ă posibilitatea investiț iei în tehnica agricol ă prin
cumpărare prin credite a dou ă combine de mare productivitate și a 5 tractoare de putere
medie cu utilajele aferente.
¾ Modulul realizat prin proiectare este viabil economic la aceast ă
dimensiune, în condiț iile obținerii randamentelor programate.
PAG – 92 –

Profilul “Cereale și plante tehnice”
Bugetul exploatației de 1000 ha
Zona de câmpie irigat – Variantă proiectată
Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 Tabel nr. 3.4.6
Tipul exploata ției:
Societăți agricole cu personalitate juridic ă
Cultura
Grâu Porumb Orz Floarea
soarelui Soia Sfecl ă zahăr Rapi ță Indicatori Perioade,
recoltă,
ani U.M.
200 ha 330 ha 90 ha 150 ha 100 ha 50 ha 80 ha Total
200 ha
2005/2006 lei 679.200 1.172. 160 321.840 323.400 315.300 360.000 184.240 3.356.140
Valoarea producției 2007/2008 lei 756.000 1.378. 080 359.640 382.200 356.200 564.000 212.800 4.008.920
Creșteri sau descreșteri ∆ lei +76.800 +205.920 +37.800 +58. 800 +40.900 +204.000 +28.560 +652.780
2005/2006 lei 35.000 X 15.750 X 50.000 75.000 14.000 189.750
Subvenții 2007/2008 lei 100.000 57.750 40.500 26.250 17.500 8.750 32.000 282.750
Creșteri sau descreșteri ∆ lei +65.000 +57.750 +24.750 +26.250 -32.500 -66.250 +18.000 +93.000
2005/2006 lei 575.938 968.896, 5 251.505 283.350 255.500 279.690 147.760 2.762.639,5
Cheltuieli totale 2007/2008 lei 624.000 1.069. 200 298.080 339.300 322.400 336.000 190.400 3.179.380
Creșteri sau descreșteri ∆ lei +48.062 +100.303,5 +46.575 +55. 950 +66.99 +56.310 +42.640 +416.740,5
2005/2006 lei 103.262 203.263, 5 70.335 40.050 59.800 80.310 36.480 593.500,5
Venit impozabil 2007/2008 lei 132.000 308.880 61.560 42.900 33.800 228.000 22.400 829.540
Creșteri sau descreșteri ∆ lei +28.738 +105.616,5 -8.775 +2. 850 -26.000 +147.690 -14.080 +236.039,5
2005/2006 lei 138.262 203.263, 5 86.085 40.050 109.800 155.310 50.480 783.250,5
Venit net+subvenții 2007/2008 lei 232.000 366.630 102.060 69. 150 51.300 236.750 54.400 1.112.290
Creșteri sau descreșteri ∆ lei +93.738 +163.366,5 +15.975 +29. 100 -58.500 +81.440 +3.920 +329.039,5
2005/2006 % 24,0 21,0 34,2 14,1 43,0 55,5 34,2 28,3
Rata venit net+subvenții 2007/2008 % 37,2 34,3 34,2 20, 4 15,9 70,5 28,6 35,0
Creșteri sau descreșteri ∆ % +13,2 +13,3 x +6,3 -27,1 +15 -5,6 +6,7

PAG – 93 –

2007 – 2008
3179380
28275040089201112290
Valoarea productiei – lei Subventii – lei
Cheltiueli totale – lei Venit net + subventii – lei
Rata venit + subventii – %
3528,3
2005 – 2006 2007 – 2008Profilul "Cereale si plante tehnice"
Modul 1000 ha irigat
Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 – 2008
Tipul exploatatiei:
Societăți agricole cu personalitate juridic ă

Modul 20 ha 2005 – 2006 2007 – 2008
Valoarea productiei – lei 3356140 4008920
Subventii – lei 189750 282750
Cheltiueli totale – lei 2762639,5 3179380
Venit net + subventii – lei 783250,5 1112290
2005 – 2006 2007 – 2008
Rata venit + subventii – % 28,3 35 2005 – 2006
3356140
1897502762639,5783250,5
Valoarea productiei – lei Subventii – lei
Cheltiueli totale – lei Venit net + subventii – lei
PAG – 94 –

Profilul “Cereale ș i plante tehnice”

Revin pe 1 ha de exploata ție
pentru diferite dimensiuni de module și sisteme de produc ție Tabel nr. 3.4.7
Simularea principalilor indicato ri economici pe perioada 2005-2008
lei/ha
Dimensiunea modulului și sistemul de produc ție
20 ha 200 ha 1000 ha
Specificare
Perioada de
recoltare ani
Neirigat Irigat Neirigat Irigat Neirigat Irigat

2005/2006
1.685
2.535,6
1.916,35
2.844,03
2.271,44
3.356,14
Valoarea produc ției
2007/2008 2.087,2 3.107 2.276, 4 3.386,3 2703,37 4.008,92

2005/2006
211,25
220
159
189,75
187,5
189,75 Subvenții
2007/2008 283,75 272,5 315, 5 286,75 322,0 282,75

2005/2006
1.616,45
2.219,46
1.751,43
2.474,12
1.963,81
2.762,64
Cheltuieli totale
2007/2008 1890,35 2.557 2.042,37 2.825,02 2.324, 14 3.179,38

2005/2006
68,6
316,14
164,92
369,91
307,63
593,5
Venit impozabil
2007/2008 196,85 550 234,03 561,28 379,23 829,54

2005/2006
279,85
536,14
323,92
559,66
495,13
783,25
Venit net + subven ții
2007/2008 480,6 822,5 549,53 848,03 701,23 1.112,29

2005/2006
17,3
24,2
15,5
22,6
25,2
28,3
Rata venit net +
subvenții
2007/2008 25,4 32,2 26,9 30,0 30,2 35,0
PAG – 95 –

Profilul „Cereale și plante tehnice”
3.5 FIȘĂ EXPLICATIV Ă
Dimensiunile de module prez entate la profilul „Cereale și plante tehnice” au la baz ă
calculații cuprinse în „Fi șa tehnologică ” pe produs și „Bugetul culturii” pentru diferite
producții medii ale structurii de produc ție a modulului de o anumit ă dimensiune.

Astfel, în desf ășurarea exemplifică rii calcula țiilor la nivelul unui modul, s-au luat
calculațiile pe ha pentru recolta anului 2006 iar în final prin simularea principalilor
indicatori economici s-au utilizat tehnologiile și bugetele pe cultură la nivelul recoltei
2008. Comparaț iile s-au materializat prin valori ce revin „pe un ha de exploata ție” pentru
diferite dimensiuni de module și sisteme de producț ie.
Exemplific ăm cu indicatorii economici
care au dus la cuantifi carea valorilor pentru
modulele prezen tate în ghid;

a) Prețul de piață intern (pre ț de valorificare)
lei/to
Grâu Porumb Orz Fl.
soarelui Fasole Sfecl ă
de
zahăr Soia Rapi ță
Recoltă
2006 566 495 500 840 1795 150 1210 825
Recoltă
2008 630 580 555 980 2000 240 1370 950

b) cost de produc ție
lei/to
Recolta 2006 Recolta 2008
Sistem neirigat Sistem irigat Sistem neirigat Sistem irigat
Cultura
max min max min max min max min
Grâu 548 484 506 480 623 580 560 520
Porumb 469 431 444 407 550 490 500 480
Orz 477 426 415 388 520 500 490 460
Fl. soarelui 822 761 759 727 910 860 900 870
Fasole 1788 1677 1553 1900 1855 1700
Sfeclă de zahăr 140 124 130 115 200 170 155 140
Soia 1033 1081 983 1200 1240
Rapiță 756 714 705 660 848 820 860 850

PAG – 96 –

c) subvenții lei/ha
lei/ha
Cultura Recolta 2006 Recolta 2008
Grâu 175 500
Orz 175 450
Sfeclă de zahăr 1500 175
Soia 500 175
Rapiță 175 400

Cu ajutorul acestor indicatori s-au putut determina valoric indicatori ca: valoarea
producției, subven ții, cheltuieli totale, venituri și rata venitului pe dimensiuni de
module și sisteme de produc ție, având astfel posibilitatea ca la „un ha de exploataț ie”
să comparăm valorile pe perioada de recoltare și dimensiune de modul în vederea unei
analize a posibilit ăților reale de dimensionare a unor module viitoare.

3.5.1 Consum for ță de munc ă pe culturi conform fiș elor
tehnologice
Tabel nr. 3.5.1

Nr.
crt. Cultura Produc ția
medie
Kg/ha Ore mecanizator Z.O. TOTAL
ore/ha
1 2 3 4 5 6
5000 11,36 5,0 51,36 2 GRÂU
3500 10,57 1,44 22,09
6000 12,50 4,37 47,46 3 ORZ
4000 10,3 2,0 26,3
6000 10,5 21,97 186,26 4 PORUMB BOABE
4000 9,5 12,64 110,62
2200 9,46 5,87 56,6 5 FLOAREA SOARELUI
1600 9,18 3,79 39,5
2000 16,84 6,77 71,0 6 FASOLE BOABE
1200 13,65 2,82 36,21
2200 11,03 10,5 95,03 7 SOIA
1500 9,53 3,62 38,49
40000 26,53 28,43 253,97 8 SFECLĂ DE ZAH ĂR
25000 22,07 21,5 194,07
9 RAPIȚĂ 18000 10,76 1,24 20,68

PAG – 97 –

3.5.2 Consumul for ței de munc ă/module de exploatație
Tabel nr. 3.5.2
TOTAL Dimensiunea
modulelor
ha Sistemul
de produc ție ore/ modul
nr. Z.O.
nr. Z.O./ha
de xploata ție
nr.

neirigat 1178,66 147,3 7,4

20

irigat
2085,9 260,7 13,0

neirigat 11.587,36 1448,4 7,2
200

irigat
21.962,42 2745,3 13,7

neirigat 67.383,8 8423 8,4
1000

irigat
130.286,4 16.285,8 16,3

3.5.2.1 Modul 20 ha irigat
Tabel nr. 3.5.2.1

Nr.crt. Cultura Suprafa ța ha Ore/ha Total ore/culturi
1 2 3 4 5
2 Grâu 6 61,63 369,8
3 Porumb 7 149,0 1043
4 Fl.soarelui 3 46,3 138,9
5 Fasole 2 63,9 127,8
6 Sf. de zah ăr 2 203,2 406,4
Total ore/modul 20 – 2085,9
Total Z.O./modul 260,7
Total Z.O./ha 13,0

PAG – 98 –

3.5.2.2 Modul 20 ha neirigat
Tabel nr. 3.5.2.2
Nr.crt. Cultura Suprafa ța ha Ore/ha Total ore/culturi
1 2 3 4 5
2 Grâu 5 17,7 88,5
3 Porumb 6 88,5 531
4 Orz 2 21,04 42,08
5 Fl.soarelui 4 32,1 128,4
6 Fasole 1 31,68 31,68
7 Sf. de zah ăr 2 178,5 357
Total ore/modul 20 – 1178,66
Total Z.O./modul 147,3
Total Z.O./ha 7,4

3.5.2.3 Modul 200 ha irigat
Tabel nr. 3.5.2.3
Nr.crt. Cultura Suprafa ța ha Ore/ha Total ore/culturi
1 2 3 4 5
2 Grâu 48 51,36 2465,28
3 Porumb 66 186,26 12.293,16
4 Orz 18 47,46 854,28
5 Fl.soarelui 30 56,6 1698
6 Soia 20 95,03 1900,6
7 Sf. de zah ăr 10 253,97 2539,7
8 Rapiță 8 26,42 211,4
Total ore/modul 200 – 21.962,42
Total Z.O./modul 2.745,3
Total Z.O./ha 13,73

3.5.2.4 Modul 200 ha neirigat
Tabel nr. 3.5.2.4
Nr.crt. Cultura Suprafa ța ha Ore/ha Total ore/culturi
1 2 3 4 5
2 Grâu 60 22,09 1325,4
3 Porumb 54 110,62 5973,48
4 Orz 10 26,3 263
5 Fl.soarelui 30 39,5 1185
6 Fasole 10 36,21 362,1
7 Sf. de zah ăr 10 194,07 1940,7
PAG – 99 –

8 Rapiță 26 20,68 537,68
Total ore/modul 200 – 11.587,36
Total Z.O./modul 1448,42
Total Z.O./ha 7,2

3.5.2.5 Modul 1000 ha irigat
Tabel nr. 3.5.2.5
Nr.crt. Cultura Suprafa ța ha Ore/ha Total ore/culturi
1 2 3 4 5
2 Grâu 200 61,63 12.326
3 Porumb 330 223,51 73.758,3
4 Orz 90 56,95 5.125,5
5 Fl.soarelui 150 66,9 10.035
6 Fasole 100 112,3 11.230
7 Sf. de zah ăr 50 304,76 15.238
8 Rapiță 80 32,17 2.573,6
Total ore/modul 1000 – 130.286,4
Total Z.O./modul 16.285,6
Total Z.O./ha 16,3

3.5.2.6 Modul 1000 ha neirigat
Tabel nr. 3.5.2.6
Nr.crt. Cultura Suprafa ța ha Ore/ha Total ore/culturi
1 2 3 4 5
2 Grâu 320 26,5 8.480
3 Porumb 250 132,74 33.185
4 Orz 50 31,56 1.578
5 Fl.soarelui 150 46,9 7035
6 Fasole 50 43,62 2181
7 Sf. de zah ăr 50 232,88 11.644
8 Rapiță 130 25,26 3.283,8
Total ore/modul 1000 – 67.383,8
Total Z.O./modul 8.423
Total Z.O./ha 8,4
PAG – 100 –

Profil: Cereale și plante tehnice
Sistem: neirigat
3.6 Dotarea minim ă cu tractoare și mașini agricole
Exploata ția agricolă -20 ha
Tabel nr. 3.6.1

Sursa: Baz ă date Secția de Mecanizare ASAS – anul 2006 și calculații proprii ale colectivului de lucru
Pre țurile includ TVA1 EURO= 3,55RON 01. 10. 2006
Se estimeaz ă ca la exploata țiile agricole de 20 ha, celelalte echipamente tehnice necesare se vor închiria de la ter ți.
Efortul financiar necesar achizi ționării acestora nu se justific ă. Nr. crt. Denumirea utilajului Necesar dotare
(buc.) Preț unitar Valoarea utilajelor
pe exploatație pe hectar
lei EURO lei EURO lei EURO
1 Tractor U 683 cu cabina 1 62800 17690 62800 17690 3140 884,5
2 Plug PP4 x 30 M 1 5202,67 1465,54 1465,54 5202,67 73,277 260,1335
3 Grapa stelata GS 1.2 1 2023 569,85 2023 569,85 101,15 28,4925
4 Grapa cu discuri GD 3.2 ME 1 10704 3015,21 10704 3015,21 535,2 150,7605
5 Remorca 5 tone 2RB5AT-T 1 27346,2 7703,15 27346,2 7703,15 1367,31 385,1575
6 Cultivator CSC 7 B 1 7407,5 2086,61 7407,5 2086,61 370,375 104,3305
TOTAL 111746,2 36267,49 111746, 2 36267,49 5587,312 1813,375
PAG – 101 –

Profil: Cereale și plante tehnice
Sistem: irigat
Dotarea minim ă cu tractoare și mașini agricole
Exploata ția agricolă -20 ha –

Tabel nr. 3.6.2
Sursa: Baz ă date Secția de Mecanizare ASAS – anul 2006 și calculații proprii ale colectivului de lucru
Pre țurile includ TVA 1 EURO= 3,55RON-01. 10. 2006
Se estimeaz ă ca la exploata țiile agricole de 20 ha, celelalte echipament e tehnice necesare se vor închiria de la ter ți.
Efortul financiar necesar achizi ționării acestora nu se justific ă. Nr. crt. Denumirea utilajului Necesar
dotare
(buc.) Preț unitar Valoarea utilajelor
lei EURO pe exploatație pe hectar
lei EURO lei EURO
1 Tractor U 683 cu cabina 1 62800 17690 62800 17690 3140 884,5
2 Plug PP4 x 30 M 1 5202,67 1465,54 5202,67 1465,54 260,1335 73,277
3 Grapa stelata GS 1.2 1 2023 569,85 2023 569,85 101,15 28,4925
4 Grapa cu discuri GD 3.2 ME 1 10704 3015,21 10704 3015,21 535,2 150,7605
5 Remorca 5 tone 2RB5AT-T 1 27346,2 7703,15 27346,2 7703,15 1367,31 385,1575
6 Cultivator CSC 7 B 1 7407,5 2086,61 7407,5 2086,61 370,375 104,3305
7 Instalație de irigat prin aspersiune cu tambur
și furtun IATF – 350 cu ramp ă de udare 1
77487 21827,32 77487 21827,32 3874,35 1091,366
TOTAL 192970,4 54357,68 92970,4 54357,68 9648,519 2717,884
PAG – 102 –

Profil: Cereale și plante tehnice
Sistem: neirigat
Dotarea minim ă cu tractoare și mașini agricole
Exploata ția agricolă -200 ha –
Tabel nr. 3.6.3
Nr. crt. Denumirea utilajului Necesar
dotare
(buc.) Preț unitar Valoarea utilajelor
pe exploatație pe hectar
lei EURO lei EURO lei EURO
1 Tractor T 045-4U cu cabin ă 1 54971 15484,78 54971 15484,78 274,855 77,4239
2 Tractor U 683 cu cabina 3 62800 17690 188400 53070 942 265,35
3 Plug PP4 x 30 M 3 5202,67 1465,54 15608,01 4396,62 78,04005 21,9831
4 Grapa stelata GS 1.2 3 2523 710,7 7569 2132,1 37,845 10,6605
5 Grapa cu discuri GD 3.2 ME 2 10704 3015,21 21408 6030,42 107,04 30,1521
6 Remorca 5 tone 2RB5AT-T 2 27346,2 7703,15 54692,4 15406,3 273,462 77,0315
7 Remorcă cistern ă RCU- 4 1 35000 9859,15 35000 9859,15 175 49,29575
8 Ma șina de ierbicidat MIRA-500 1 5509,09 1551,85 5509,09 1551,85 27,54545 7,75925
9 Semanatoarea SPC 8 M 2 14982 4220,28 29964 8440,56 149,82 42,2028
10 Semanatoarea SUP 29 -0 BR 1 14595 4111,26 14595 4111,26 72,975 20,5563
11 Cultivator CSC 7 B 1 7407,5 2086,61 7407,5 2086,61 37,0375 10,43305
12 Combinator Vibromixt 321 2 11835 3333,8 23670 6667,6 118,35 33,338
13 Maș ina amendamente MA 3.5 1 19350,82 5450,93 19350,82 5450,93 96,7541 27,25465
14 Dislocator DSP 4 1 734,85 207 734,85 207 3,67425 1,035
15 Presa de balotat PPF OA -sârm ă 1 28600 8056,33 28600 8056,33 143 40,28165
16 Maș ina de împr ăștiat gunoi MIG 6A 1 36430,26 10262,04 36430,26 10262,04 182,1513 51,3102
17 Ma șina de stropit si pr ăfuit MC 500 1 11900,6 3352,28 11900,6 3352,28 59,503 16,7614
18 Combin ă autopropulsat ă DROPIA 1810 1 319515 90004,22 319515 90004,22 1597,575 450,0211
19 Echipament recoltat floarea soarelui 1 39627 11162,53 39627 11162,53 198,135 55,81265
20 Echipament recoltat porumb 1 63403,2 17860 63403,2 17860 317,016 89,3
TOTAL 772437,2 217587,7 978355,7 275592,6 4891,779 1377,963
Sursa: Baz ă date Sec ția de Mecanizare ASAS – anul 2006 și calculații proprii ale colectivului de lucru
Pre țurile includ TVA – 1 EURO= 3,55RON- 01. 10. 2006
PAG – 103 –

Profil: Cereale și plante tehnice
Sistem: irigat Dotarea minim ă cu tractoare ș i maș ini agricole –
Exploatația agricolă -200 ha
Tabel nr. 3.6.4
Nr. crt Denumirea utilajului Necesar Preț unitar Valoarea utilajelor
lei EURO pe exploatație pe hectar
dotare buc lei EURO lei EURO
1 Tractor T 045-4U cu cabin ă 1 54971 15484,78 54971 15484,78 274,855 77,4239
2 Tractor U 683 cu cabina 3 62800 17690 188400 53070 942 262,35
3 Plug PP4 x 30 M 3 5202,67 1465,54 15608,01 4396,62 78,04 21,9831
4 Grapa stelata GS 1.2 3 2523 710,7 7569 2132,1 37,845 10,6605
5 Grapa cu discuri GD 3.2 ME 2 10704 3015,21 21408 6030,42 107,04 30,1521
6 Remorca 5 tone 2RB5AT-T 2 27346,2 7703,15 54692,4 15406,3 273,462 77,0315
7 Remorc ă cisternă RCU- 4 1 35000 9859,15 35000 9859,15 175 49,29575
8 Maș ina de ierbicidat MIRA-500 1 5509,09 1551,85 5509,09 1551,85 27,54545 7,75925
9 Semanatoarea SPC 8 M 2 14982 4220,28 29964 8440,56 179,82 42,2028
10 Semanatoarea SUP 29 -0 BR 1 14595 4111,26 14595 4111,26 72,975 20,5563
11 Cultivator CSC 7 B 1 7404,5 2086,61 7404,5 2086,61 37,0375 10,43305
12 Combinator Vibromixt 321 2 11835 3333,8 23670 6667,6 118,35 33,338
13 Maș ina amendamente MA 3.5 1 19350,82 5450,93 19350,82 5450,93 96,7541 27,25465
14 Dislocator DSP 4 1 734,85 207 734,85 207 3,67425 1,035
15 Presa de balotat PPF OA -sârm ă 1 28600 8056,33 28600 8056,33 143 40,28165
16 Maș ina de împr ăștiat gunoi MIG 6A 1 36430,26 10262,04 36430,26 10262,04 182,1513 51,3102
17 Ma șina de stropit si pr ăfuit MC 500 1 11900,6 3352,28 11900,6 3352,28 59,503 16,7614
18 Combin ă autopropulsat ă DROPIA 1810 1 319515 90004,22 319515 90004,22 1597,575 450,0211
19 Echipament recoltat floarea soarelui 1 39627 11162,53 39627 11162,53 198,135 55,81265
20 Echipament recoltat porumb 1 63403,2 17860 63403,2 17860 317,016 89,3
21 Instala ție de irigat prin aspersiune cu tambur și furtun IATF –
350 cu ramp ă de udare 5
77487 21827,32 387435 109136,6 1937,175 545,683
TOTAL 849921,2 239415 1365788 384729,2 6858,954 1920,646
PAG – 104 –

Profil: Cereale și plante tehnice
Sistem: neirigat Dotarea minim ă cu tractoare și mașini agricole Tabel nr. 3.6.5
Exploataț ia agricol ă -1000 ha –
Nr.
crt. Denumirea utilajului Necesar dotare Preț unitar Valoarea utilajelor
pe exploatație pe hectar
lei EURO lei EURO lei EURO
1 Tractor T 045-4U cu cabin ă 4 54971 15484,78 219884 61939,12 219,884 61,93912
2 Tractor U 683 cu cabina 12 62800 17690 753600 212280 753,6 212,28
3 Tractor „Zimbru 2200” 2 267176,8 75261 534353,6 150522 534,3536 150,522
4 Plug PP4 x 30 M 12 5202,67 1465,54 62432,04 17586,48 62,43204 17,58648
5 Plug PRS5M 2 30858,37 8692,5 61716,74 17385 61,71674 17,385
6 Grapa stelata GS 1.2 12 2523 710,7 30276 8528,4 30,276 8,5284
7 Grapa cu discuri GD 3.2 ME 6 10704 3015,21 64224 18091,26 64,224 18,09126
8 Grap ă Supersonic NIVA 6,4 2 73431,37 20684,89 146862,7 41369,78 146,8627 41,36978
9 Remorca 5 tone 2RB5AT-T 6 27346,2 7703,15 164077,2 46218,9 164,0772 46,2189
10 Remorc ă cisternă RCU- 4 8 35000 9859,15 280000 78873,2 280 78,8732
11 Maș ina de erbicidat MIRA-500 2 5509,09 1551,85 11018,18 3103,7 11,01818 3,1037
12 Semanatoarea SPC 8 M 6 14982 4220,28 89892 25321,68 89,892 25,32168
13 Semanatoarea SUP 29 -0 BR 3 14595 4111,26 43785 12333,78 43,785 12,33378
14 Cultivator CSC 7 B 6 7407,5 2086,61 44445 12519,66 44,445 12,51966
15 Combinator Vibromixt 321 6 11835 3333,8 71010 20002,8 71,01 20,0028
16 Maș ina amendamente MA 3.5 5 19350,82 5450,93 96754,1 27257,65 96,7541 27,25465
17 Dislocator DSP 4 1 734,85 207 734,85 207 0,73485 0,207
18 Presa de balotat PPF OA -sârm ă 4 28600 8056,33 114400 32225,32 114,4 32,22532
19 Maș ina de împr ăștiat gunoi MIG 6A 2 36430,26 10262,04 72860,52 20524,08 72,86052 20,52408
20 Maș ina de stropit si pr ăfuit MC 500 4 11900,6 3352,28 47602,4 13409,12 47,6024 13,40912
21 Combin ă autopropulsat ă DROPIA 1810 5 319515 90004,22 1597575 450021,1 1597,575 450,0211
22 Echipament recoltat floarea soarelui 2 39627 11162,53 79254 22325,06 79,254 22,32506
23 Echipament recoltat porumb 2 63403,2 17860 126806,4 35720 126,8064 35,72
TOTAL 1143904 322226,1 4713564 1327765 4713,564 1327,762
Sursa: Baz ă date Secț ia de Mecanizare ASAS – anul 2006 și calculații proprii ale colectivului de lucru Pre țurile includ TVA 1 EURO= 3,55RON- 01. 10. 2006
PAG – 105 –

Dotarea minimă cu tractoare și maș ini agricole Exploata ția agricol ă -1000 ha Sistem: irigat Tabel nr. 3.6.6
Nr. crt. Denumirea utilajului Necesar
dotare Preț unitar Valoarea utilajelor
pe exploata ție pe hectar
lei EURO lei EURO lei EURO
1 Tractor T 045-4U cu cabin ă 4 54971 15484,78 219884 61939,12 219,884 61,9391
2 Tractor U 683 cu cabina 12 62800 17690 753600 212280 753,6 212,28
3 Tractor „Zimbru 2200” 2 267176,8 75261 534353,6 150522 534,3536 150,522
4 Plug PP4 x 30 M 12 5202,67 1465,54 62432,04 17586,48 62,43204 17,5864
5 Plug PRS5M 2 30858,37 8692,5 61716,74 17385 61,71674 17,385
6 Grapa stelata GS 1.2 12 2523 710,7 30276 8528,4 30,276 8,5284
7 Grapa cu discuri GD 3.2 ME 6 10704 3015,21 64224 18091,26 64,224 18,0912
8 Grap ă Supersonic NIVA 6,4 2 73431,37 20684,89 146862,7 41369,78 146,8627 41,3697
9 Remorca 5 tone 2RB5AT-T 6 27346,2 7703,15 164077,2 46218,9 164,0772 46,2189
10 Remorc ă cisternă RCU- 4 8 35000 9859,15 280000 78873,2 280 78,8732
11 Maș ina de erbicidat MIRA-500 2 5509,09 1551,85 11018,18 3103,7 11,01818 3,1037
12 Semanatoarea SPC 8 M 6 14982 4220,28 89892 25321,68 89,892 25,3216
13 Semanatoarea SUP 29 -0 BR 3 14595 4111,26 43785 12333,78 43,785 12,3337
14 Cultivator CSC 7 B 6 7407,5 2086,61 44445 12519,66 44,445 12,5196
15 Combinator Vibromixt 321 6 11835 3333,8 71010 20002,8 71,01 20,0028
16 Maș ina amendamente MA 3.5 5 19350,82 5450,93 96754,1 27257,65 96,7541 27,2546
17 Dislocator DSP 4 1 734,85 207 734,85 207 0,73485 0,207
18 Presa de balotat PPF OA -sârm ă 4 28600 8056,33 114400 32225,32 114,4 32,2253
19 Maș ina de împr ăștiat gunoi MIG 6A 2 36430,26 10262,04 72860,52 20524,08 72,86052 20,5240
20 Maș ina de stropit si pr ăfuit MC 500 4 11900,6 3352,28 47602,4 13409,12 47,6024 13,4091
21 Combin ă autopropulsat ă DROPIA 1810 5 319515 90004,22 1597575 450021,1 1597,575 450,021
22 Echipament recoltat floarea soarelui 2 39627 11162,53 79254 22325,06 79,254 22,3250
23 Echipament recoltat porumb 2 63403,2 17860 126806,4 35720 126,8064 35,72
24 Instala ție de irigat IATF-350 cu ramp ă de udare 10 77487 21827,32 774870 218273,2 774,87 218,273
TOTAL 1221391 344053,4 5488434 1546038 5488,43 1546,03
PAG – 106 –

CAPITOL 4 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU
“LEGUME”

4.1 Tehnologii cadru
4.1.1 Tomate var ă-toamnă
4.1.2 Ardei gras
3.1.3 Varz ă de toamn ă
4.2 Modul 5 ha irigat Tabel nr. 4.2
4.2.1 Bugetul exploatatiei de 5 ha Tabel nr. 4.2.1
4.2.2 Fișă rezumativă Tabel nr. 4.2.2
4.2.3 Simularea principalilor indicatori economici Tabel nr. 4.2.3
4.3 Modul 30 ha irigat Tabel nr. 4.3
4.3.1 Bugetul exploatatiei de 30 ha 4 Tabel nr. 4.3.1
4.3.2 Fișa rezumativ ă Tabel nr. 4.3.2
4.3.3 Simularea principalilor indicatori economici Tabel nr. 4.3.3
4.4 Fișă explicativă
4.4.1 Consum forță de munc ă pe culturi conform fi șelor tehnologice Tabel
nr. 4.4.1
4.4.2 Consumul for ței de munc ă/module de exploata ție Tabel nr. 4.4.2
4.4.2.1 Modul 5 ha Tabel nr. 4.4.2.1
4.4.2.2 Modul 30 ha neirigat Tabel nr. 4.4.2.2
4.5 Dotarea minim ă cu tractoare și mașini agricole
Exploataț ia agricolă -5 ha Tabel nr. 4.5.1
Exploataț ia agricolă -30 ha Tabel nr. 4.52

PAG – 107 –

4. Ghid etalon tehnico-economic

Profilul:

“Legume de câmp ”

5 ha Modul de:
30 ha

Gospodarii individuale Tipul
exploatatiei: Asociatii familiale
PAG – 108 –

4.1 Tehnologii cadru
4.1.1 Cultura: Tomate de var ă-toamnă
Zonarea culturii și stabilirea structurii culturilor de tomate
1 2
a. zonarea: s-au stabilit trei zone legumicole importante, a șa cum
prezintă Voinea ș i colab., 1977.
Zona I cuprinde dou ă subzone.
Subzona I cuprinde partea de sud-est a țării (Lunca Dun ării,
Câmpia B ăileștiului, a Burnasului și a Bărăganului).
Subzona a II-a este reprezentat ă de Câmpia de Vest a Banatului și
Crișanei.
Zona II cuprinde partea de nord a Munteniei și Olteniei, Câmpia
Moldovei și o mică parte din Podi șul Transilvaniei.
Zona III cuprinde regiunile de dealuri din Transilvania.
b. structura culturilor : la stabilirea raportului, între speciile din
fiecare zonă s e v a a v e a î n v e d e r e ș i aspectul economic,
acordându-se prioritate acelor specii care asigur ă valorificarea
condițiilor de mediu în cel mai înalt grad și care permit realizarea
unei eficien țe economice cât mai ridicate.
c. sistemul de cultur ă: după metoda de cultivare, tomatele sunt
culturi cultivate prin r ăsad.
d. soiuri și hibrizi pentru cultura de câmp: se clasific ă după
mai multe criterii:
– după perioada de timp de la sem ănat până la coacerea primelor
fructe: timpurii (100-115 zile), semitimpurii (120-130 zile) și târzii
(peste 130 zile); – după destinaț ia în cultur ă în câmp neprotejat: pentru o cultur ă
timpurie, de var ă și de vară-toamnă;
– după destinația în folosire: pentru consum proasp ăt; consum
proaspăt și industrializare

Plantele premerg ătoare
1 2 3 4
Foarte bune Bune Medii Contraindicate
– lucernă și trifoi în primul an
după desțelenire;
– mazăre;
– fasole. – rădăcinoase (morcov,
pătrunjel, țelină, sfeclă roșie,
etc.); – bulboase (ceap ă, ustuoi,
praz) – bostănoase;
– cereale de toamn ă (grâu, orz,
etc.) – tomate; – ardei; – vinete; – cartofi; – culturi erbicidate anterior cu triazine.

Aplicarea îngrășămintelor
– gunoi de grajd cu U – 650 + MIG – 5
1 2 3 4 5
Starea de fertilitate a Gunoi de grajd Fosor Potasiu Azot
PAG – 109 –

solului to/ha P2O5 kg/ha K2O kg/ha N kg/ha
Scăzută 40-60* 100-150 75-125 225-275
Medie 30-40 70-100 50-75 150-225
Bună 20-30 35-70 35-50 75-150
Ridicată 0-20 0-35 0-35 0-75
* se poate aplica o dat ă la doi ani pentru o produc ție de 60-80 to/ha

Dozele și momentele de aplicare a îngr ășămintelor organice și minerale
% din necesarul total Momentul aplic ării
Gunoi de grajd P2O5 K2O N
Toamna înainte de ar ătură 100 50 25 –
Primăvara la preg ătirea terenului pentru
plantare – 25-50 25
În perioada de creș tere vegetativ ă a plantelor – 0-25 25
În perioada de creș tere intens ă a fructelor – – 25 25
În perioada de coacere în mas ă a fructelor – 2×25 50 25

Lucările solului
Efectuate toamna Efectuate prim ăvara
– discuitul – pentru desființ area culturilor anterioare, segmentarea resturilor
vegetale și afânarea solului în vederea nivel ării cu U – 650 + GD- 3,2 + 2
GCR – 1,7
Epoca: imediat dup ă transportul produc ției, nu mai târziu de 1X.
Adâncimea : 7-12 cm
– Nivelarea de între ținere – pentru asigurarea condi țiilor optime de irigare a
culturii cu U – 650 + NM – 3,2; – subsolajul (afânarea adâncă)
la cca 60 cm adâncime, se execut ă o dată la 3-
4 ani, îndeosebi pe solurile grele, cu U – 650 + MAS – 60; Epoca:
după desființarea culturii anterioare între 1-10X.
– arătura adânc ă – pentru afânarea solului și încorporarea îngr ășămintelor cu
U – 650 + PP4(3)30 + 2 GS – 1,2; Epoca
: între 1-10X. – grăpatul terenului cu L – 445 + 8GCR – 1,7 sau
discuitul cu U – 650 + GD- 3,2 + 2 GCR – 1,7 pentru afânarea solului și distrugerea unor buruieni.
Epoca:
între 10-25 III.
– deschiderea rigolelor pentru modelat solul cu U –
650 + MDR – 5, la 18-20 cm adâncime, rigole drepte și uniforme ca adâncime;
Epoca:
între 15-III-10 IV.
– modelarea solului cu U – 650 + AMFS – 4,5,
brazde drepte pe toat ă lungimea lor cu coronament
de 104 cm, ecartament de 150 cm

Stabilirea densit ății plantelor (pentru situa ția când cultura se înfiin țează cu răsad)
Distanța (cm) Densitate mii pl/ha
Între rânduri Între pl/rând La înființare La recoltare
60-70 cm (2 rânduri pe stratul 40 cm 36 33
PAG – 110 –

modelat)
Plantatul răsadului
Tehnica de plantare
Manual Mecanizat Epoca
Se stabile ște astfel ca plantele
să n u f i e a f e c t a t e d e b r u m e l e
târzii de prim ăvară 20 IV – 15
V Adâncimea
Pâna la prima frunz ă adevărată,
la răsadul normal sau culcat pe
direcția rândului, la r ăsadul
alungit – la 60 cm între rânduri și 40-
44 cm între pl/rând Cu L – 445 + MPR -5 la 70
cm între rânduri și 40 cm între
pl/rând
Soiuri recomandate: Carolina, Laura, Buz ău 22, Ace Royal, Mara, etc.

Întreținerea culturii
Lucrări generale Lucrări speciale (caracteristice pentru tomate)
– udarea dup ă plantare : fie manual ă cu 1-2 l ap ă/pl, fie pe rigole cu 150-200
mc /ha; – completarea golurilor
: la 2-3 zile dup ă plantare (se execut ă manual);
– prășitul în vegeta ție de câte ori este nevoie (de regul ă 3-4 lucrări), la
primele dou ă prașile adâncimea este mică (3-4 cm) pentru protejarea
sistemului radicular al plantelor; – irigarea culturii
– se execut ă 6-8 udări cu norme de 400-500 mc/ha, la
intervale de 10-12 zile; în faza de formare și creștere intens ă a fructelor,
intervalele pot fi mai scurte 8-10 zile; – fertilizarea fazial ă
– prezentat ă la punctul 2 (aplicarea îngr ășămintelor);
– pentru combaterea patogenilor care produc p ătarea frunzelor și
bășicarea fructelor , precum și pătarea pustular ă a fructelor:
Turdacupral 0,5% sau Zeamă Bordeleză 0,75% sau
Dithane M -45 sau Mancozeb 800 sau Vondozeb – 0,2% (1 tratament); – pentru patogeni ce produc f ăinare
:
Systhan 12 E- 0,05% sau Afugan 0,05% sau Tilt 0,02% (1-2 tratamente); – pentru patogeni ce produc alternarioza
, cu produsele:
ovral 0,05% sau Dithane M 45 0,2% sau Merpan 50-0,2% sau Bravo 500 – 0,05% (1 tratament); – pentru patogeni ce produc septorioza
cu produsele:
enlate 0,05-0,1% sau – înființarea mijloacelor de sus ținere a plantelor – tutori
(araci din lemn, tulpini de floarea soarelui), spalier scund, cu o sârmă , la 0,4-0,5 m în ălțime;
– palisarea plantelor (legarea plantelor de mijloacele de susținere);
– copilitul – îndep ărtarea lăstarilor laterali înainte de 5-7
cm lungime; – cârnitul – îndep ărtarea vârfului tulpinii, după 1-2
frunze aflate deasupra ultimei inflorescen țe păstrate.
Erbicidarea

Cu Treflan 24EC -3-5 l/ha, cu 5-6 zile înainte de plantare, încorporat la 6-8 cm sau cu Dual 3 l/ha, cu încorporare la 4-5 cm
PAG – 111 –

Topsin M 0,05-0,1% sau
Dithane M-45 -0,2% (1 tratament); – pentru patogeni ce produc mana,
cu produsele: Ridomil Gold – 0,3% sau
Curzate Plus 0,25% sau Dithane M 45 -0,2% sau Turdacupral 0,5% – combaterea d ăunătorilor
: contra coropi șniței cu produse Gryllosan 5G
– 30 kg (1-2 tratamente); – contra musculi ței albe
cu Talsar 10 EC 0,05% sau Fastac 10 EC (2-4
tratamente) – 0,02%; – contra Gândacului de Colorado
cu Onefon 90PS – 0,15% sau Ekalux (2
tratamente), 0,1%.

Evaluarea produc ției
– se face când fructele din prima inflorescen ță au intrat în pârg ă. Se lucreaz ă cu probe recoltate de pe o suprafa ță de 10 mp. La fiecare
probă se determin ă:
– nr. de rânduri/ metru liniar; – nr. de pl/metru liniar (prin înmulț ire se obț ine nr. de pl/m2);
– nr. de pl/m2; – nr. de fructe și de flori roditoare în ciorchinii forma ți.
Formula de calcul:
10 / NrxNfxGfx ha Pkg=
în care: Nr – nr. de pl/rând/ml; Nf – nr. de fructe /ml; Gf – greutatea medie a unui fruct.

Recoltarea
Pe măsura matur ării fructelor, la interval de 4-5 tile (la tomatele pentru consum în stare proasp ătă);
Condiționarea se face conform cu cerin țele beneficiarului, fructele se sorteaz ă pe calități și se ambaleaz ă în lădițe, rmând a fi valorificate.
Recoltatul începe pe 10-15 iulie; pe ntru industrializare, se recolteaz ă numai la maturitatea deplină ;
Recoltarea se poate efectua: – manual – tomatele pentru consum în stare proasp ătă;
– manual, semimecanizat sau mecanizat – pentru tomatele destinate industrializ ării.

PAG – 112 –

4.1.2 Cultura: Ardeiul gras
Zonarea culturii și stabilirea structurii culturilor
1 2
a. zonarea: sud, sud-vest, sud-est, dar prin protejare se
cultivă și în zonele colinare sau mai nordice.
b. structura culturilor : la stabilirea raportului, între speciile din fiecare
zonă se va avea în vedere și aspectul economic, acordându-se prioritate
acelor specii care asigur ă valorificarea condi țiilor de mediu în cel mai
înalt grad ș i care permit realizarea unei eficien țe economice cât mai
ridicate.
c. sistemul de cultur ă: după metoda de cultivare, ardeiul se cultiv ă
prin răsad.
d. soiuri ș i hibrizi pentru cultura de câmp: Aroma, Ceres, De Șiria,
Dolmy F1, Export, Galben superior, Mini ș 27, Opal, Simona.

Plantele premerg ătoare
1 2 3 4
Foarte bune Bune Medii Contraindicate
– lucernă și trifoi în primul an după
desțelenire;
– mazăre;
– fasole;
– bostănoase (dovleci, dovlecei,
pepeni verzi și galbeni); – rădăcinoase (morcov,
pătrunjel, țelină, sfeclă
roșie, etc.);
– bulboase (ceap ă, ustuoi,
praz) – vărzoase (varză vară și
toamnă, conopidă toamnă,
gulii); – verdețuri anticipate. – tomate; – ardei; – vinete; – cartofi;

Aplicarea îngrășămintelor
– gunoi de grajd cu U – 650 + MIG – 5
– îngrășăminte minerale cu U – 650 + MA – 3,5
1 2 3 4 5
Starea de fertilitate a
solului Gunoi de grajd
to/ha Fosor
P2O5 kg/ha Potasiu
K2O kg/ha Azot
N kg/ha
Scăzută 50-60* 75-125 150-200 125-150
Medie 40-50 50-75 100-150 70-125
Bună 20-40 20-50 50-100 35-70
Ridicată 0-20 0-20 0-30 0-35
* se poate aplica o dat ă la doi ani pentru o produc ție de 30-0 to/ha

PAG – 113 –

Dozele și momentele de aplicare a îngr ășămintelor organice și minerale
% din necesarul total Momentul aplic ării
Gunoi de grajd P2O5 K2O N
Toamna înainte de ar ătură 100 40 30 –
Primăvara la preg ătirea terenului pentru
plantare – 40 20 20
În perioada de creș tere vegetativ ă a plantelor – – – 20
La formarea primelor fructe – – 25 35
În plină recoltare – 20 25 25

Lucările solului
Efectuate toamna Efectuate prim ăvara
– discuitul – pentru desființ area culturilor anterioare, segmentarea resturilor
vegetale și afânarea solului în vederea nivel ării cu U – 650 + GD- 3,2 + 2
GCR – 1,7
Epoca: imediat dup ă transportul produc ției, nu mai târziu de 1X.
Adâncimea : 7-12 cm
– Nivelarea de între ținere – pentru asigurarea condi țiilor optime de irigare a
culturii cu U – 650 + NM – 3,2; Epoca:
după executarea discuitului între 1-10X;
– subsolajul (afânarea adâncă) la cca 60 cm adâncime, se execut ă o dată la 3-
4 ani, îndeosebi pe solurile grele, cu U – 650 + MAS – 60; Epoca:
între 1-10X.
– arătura adânc ă – pentru afânarea solului și încorporarea îngr ășămintelor cu
U – 650 + PP4(3)30 + 2 GS – 1,2; Adâncimea
: 28-32 cm;
Epoca : între 1-10X. – grăpatul terenului cu L – 445 + 8GCR – 1,7 sau
discuitul cu U – 650 + GD- 3,2 + 2 GCR – 1,7 pentru afânarea solului și distrugerea unor buruieni.
Epoca:
între 10-25 III.
– deschiderea rigolelor pentru modelat solul cu U –
650 + MDR – 5, la 18-20 cm adâncime, rigole drepte și uniforme ca adâncime;
Epoca:
între 15-III-10 IV.
– modelarea solului cu U – 650 + AMFS – 4,5,
brazde drepte pe toat ă lungimea lor cu coronament
de 104 cm, ecartament de 150 cm

Stabilirea densit ății plantelor (pentru situaț ia când cultura se înfiin țează cu răsad)
Distanța (cm) Densitate mii pl/ha
Între rânduri Între pl/rând La înființare La recoltare
70 cm (2 rânduri pe stratul
înălțat) 15-20 cm 61,3 – 81,7 66,6 – 88,8
5. Plantatul r ăsadului
Tehnica de plantare
Manual Mecanizat Epoca
Se consider ă optimă atunci
când la adâncimea de plantare este de minim 150C. Aceasta Adâncimea

Va fi pân ă la nivelul la care s-
au produs r ăsadurile. La
răsadurile repicate în ghivece, – la 60 cm între rânduri și 15 Cu L – 445 + MPR -5 la 70
PAG – 114 –

corespunde cu 25 IV – 5V. nive lul superior al ghiveciului
trebuie să fie la nivelul solului. cm între pl/rând cm între rânduri și 20 cm între
pl/rând
Soiuri recomandate: Aroma, Expo rt, Galben Superior, Opal, etc.

Întreținerea culturii
Lucrări generale Lucrări speciale
– udarea dup ă plantare : fie manual ă cu 1-2 l apă /pl, fie pe rigole cu 200-250 mc
/ha;
– completarea golurilor : la 4-5 zile dup ă plantare (se execut ă manual);
– prășitul în vegeta ție d e c â t e o r i e s t e n e v o i e ( d e r e g u l ă 4-5 lucrări), se face
superficial pentru a nu distruge sistemul radicular și în continuare pentru a nu
disloca plantele; – irigarea culturii
– se execut ă 9-10 udări cu norme de 300-350 mc/ha, la primele
2-3 udări și de 400-450 mc/ha la urm ătoarele ud ări, la intervale de 12-15 zile;
– fertilizarea fazial ă – prezentat ă la punctul 2 (aplicarea îngr ășămintelor);
– pentru combaterea patogenilor (U- 650 + MPSP3X300) care produc f ăinare :
Tilt 0,02% (1-2 tratamente) sau Bayleton 5- 0,25% sau Systhan 12 E- 0,05% sau Afugan 0,05% sau Afugan – 0,05% sau Rubigan 0,04%, etc. – pentru patogenii care produc putregaiul cenu șiu
, se folosesc:
Rovral 0,1% sau Sumilex 0,1% sau Folpan 50 0,2%, etc. – pentru patogenii ce produc putrezirea fructelor și seminț elor
: Dithane M 45 sau
Sancozeb sau Mancozeb sau Vondoze – 0,2%; -pentru patogenii ce produc verticilioza
: Benlate (Topsin M, Metoben, Bavastin,
Derosal) 0,05-0,1% ; – pentru patogenii ce produc fuzarioza
– cu acelea și produse ca la verticilioz ă.
– combaterea d ăunătorilor : contra coropi șniței cu produse Gryllosan 5G – 30 kg
(1-2 tratamente); – pentru Buha legumelor Actellic 50EC – 0,15% sau Decis 2,5 EC – 0,05% sau
Fastac 10EC – 0,02% (1-2 tratamente); – contra omida fructelor
: Diazol 60 EC 0,15% sau Actellic 50EC 0,15% (1-2
tratamente). – mușuroitul – în scopul men ținerii pozi ției erecte
a plantelor. Mu șuroiul va fi cât mai redus și se
execută o dată cu prăș itul mecanic, cultivatorul
fiind echipat în acest scop și cu corpuri de rari ță.
Erbicidarea
Combaterea buruienilor monocotiledonate și
unele dicotiledonate – înainte de plantat cu cca 6-8 zile și încorporat
imediat în sol cu Dual 500 EC 3-4 l/ha sau Devrinol 50WP 4-6l/ha sau Galex 500 EC 6-8 l/ha sau Trifsan 48 Ec – 2l/ha; – în timpul perioadei de vegeta ție la 8-10 zile de la
plantare, când se observ ă că răsadurile s-au prins:
Agil 100 EC 0,8l/ha sau Pantera 40 EC 0,75l/ha.

PAG – 115 –

Evaluarea produc ției
Se lucreaz ă cu probe recoltate de pe o suprafa ță de 10 mp. La fiecare prob ă se determin ă:
– nr. de rânduri/ metru liniar;
– nr. de pl/metru liniar (prin înmulț ire se obț ine nr. de pl/m2);
– nr. de fructe/ml; Formula de calcul:
10 / NrxNfxGfx ha Pkg=
în care: Nr – nr. de pl/rând/ml; Nf – nr. de fructe /ml; Gf – greutatea medie a unui fruct (g).

Recoltarea
Ardeiul gras se recoltează în mai multe etape, pe m ăsură ce fructele au ajuns la maturitatea de consum (dimensiunile normale ale soiului
respectiv, sunt suficient de c ărnoase, tari la pip ăit și cu gust dulceag) sau la maturitatea deplin ă. În general ardeiul gras se consumă
proaspăt la maturitatea d4e consum. În ultima perioad ă a crescut mult și consumul ardeiului gras la maturitatea fiziologic ă, când are ș i
calități superioare.
Când destina ția este pentru industrializare, fructele se recolteaz ă:
– la maturitatea de consum (pentru ardei de umplut, legume sup ă);
– la maturitatea fiziologic ă (pentru bulion de ardei, past ă, ketchup, f ăină vitaminizat ă.)

PAG – 116 –

4.1.3 Cultura: Varza de toamn ă

Zonarea culturii și soiurilor
1
a. zonarea: se cultivă în toate zonele agricole.
b. soiuri ș i hibrizi pentru cultura în câmp: De Buzău, Braunschweiger, Licurisca, Mocira, M ăgura și Lares.

Plantele premerg ătoare

Foarte bune Bune Medii Contraindicate

Mazăre Cartofi Ceapă pentru
stufat Verdețuri anticipate
Fasole Spanac Vărzoase
(varză vară, conopid ă de toamnă,
gulii)
Cereale de toamn ă Salat ă
Bostă noase
(castrave ți,dovleac,dovlecei,pepeni verzi și
galbeni)

Aplicarea îngr ășămintelor
Gunoi de grajd cu U-650 + MIG-5
Îngrășăminte minerale cu U-650 + MA-3,5

Starea de fertilitate a
solului Gunoi de grajd
T/HA Fosfor
(P2O5)Kg/Ha Potasiu
(K2O)Kg/Ha Azot
(N) Kg/Ha
Scăzută 35-45 55-85 110-140 120-150
Medie 25-35 35-55 80-110 90-120
Bună 15-25 20-35 50-80 60-90
Ridicată 0-15 0-20 0-40 0-50
Pentru o produc ție de 50-60T/Ha

PAG – 117 –

% din necesarul total Momentul aplic ării
Gunoi grajd P2O5 K2O N
Toamna, înainte de ar ătură 100 70 120
Primăvara, la preg ătirea terenului pentru plantare 30
În perioada de creș tere vegetativ ă 60
La începutul form ării căpățânii 60
În perioada de recoltare

Lucrările solului

Efectuate toamna Efectuate prim ăvara
La fel ca la ardeiul gras La fel ca la ardeiul gras

Stabilirea densit ății plantelor (înfiin țarea culturii de r ăsad)

Distanța cm Densitate mii PL/HA
între rânduri între plante pe rând la înființare la recoltare
70 cm 35-40 cm 36-41 cm 33-38 cm

Plantarea r ăsadului

Epoca
între 25VI-5VII Adâncimea Tehnica de plantare
Manual Mecanizat
Pân ă la prima frunz ă
normală La 70cm între rânduri și
35-40cm între plante pe
rând Cu L-445+MPR-5 La 70cm între rânduri și
40cm între plante pe rând
Soiuri recomandate: de Buz ău,Licurișcă,Măgura,Mocira,de Socodor,etc

Întreținerea culturii
– udarea dup ă plantare – cu o norm ă de 200 mc ap ă /Ha
-completarea golurilor – la 4-7 zile dup ă plantare
– prășitul mecanic sau manual dup ă fiecare udare sau ploaie mai mare de 10 mm, începând la 12-14 zile de la plantare.
O dat ă cu prașilele manuale se face și o ușoară mușuroire, ce se continu ă pe măsură ce plantele cresc.
– irigarea pe toat ă durata vegeta ției
Se aplic ă 7-8 udă ri cu norme de 350-400 mc ap ă / Ha, la intervale de circa 2-3 s ăptămâni.
Se intensifică irigarea începând din momentul învelirii c ăpățânilor, evitându-se b ăltirea apei.
Se întrerupe irigatul cu circa 2 s ăptămâni înainte de recoltare, pentru a se evita cr ăparea căpățânilor.

PAG – 118 –

– erbicidare A
– pentru combaterea buruienilor monocotiledonate, precum și unele buruieni dicotiledonate, cu produsele DUAL 500 EC-3 l /Ha, sau
DEVRINOL 50WP- 3-4 l /Ha cu 6-8 zile înainte de plantare și încorporarea în sol. Cu STOMP 330 CE – 6l/Ha înainte de plantare cu
4-5 zile, fă ră încorporare în sol.
– fertilizarea fazial ă- este prezentat ă la punctul 2 (aplicarea îngrășă mintelor)

Combaterea patogenilor cu U-650+MPSP 3*300
– contra agentului patogen care produce mana cruciferelor , se folosesc produsele: RIDOMIL GOLD MZ -0,25%,sau
SANDOFAN M8-0,25%,sau BRAVO 500-0,25%,sau DITHAHE M -0,25%. (2-3 tratamente) – contra agentului patogen care produce Alternarooza verzei , cu produsele: ROVRAL-0,1%,sau DITHAHE M-45-0,25%, sau
BRAVO 500-0,2%.(2-3 tratamente) – contra agentului patogen care produce putregaiul alb : ROVRAL-0,1%,sau SUMILEX -0,1%,sau TOPSIN M-0,1%,sau
BAVISTIN -0,15% . (1 tratament) – contra agentului patogen ce produce putregaiul cenuș iu: ROVRAL-0,1%, sau SUMILEX -0,1%,sau CALIDAN-0,15%.. (1
tratament)
Combaterea d ăunătorilor
– contra limaxului cenu șiu, cu produsele: MESUROL 4G- 3-6 kg /Ha, sau OPTIMOL 4G-5kg/Ha.(se împr ăștie pe sol, f ără
încorporare, de preferat seara-1tratament). – contra p ăduchelui cenu șiu, cu produsele: THIONEX 35 EC-0,2%(1-2 tratamente)
– contra d ăunătorului Buha verzei , cu produsele: DIAZOL 60EC-0,15%,sau DECI S 2,5 EC-0,05%,sau FASTAC 10EC-0,02%(1-2
tratamente) – contra moliei verzei, cu produsele: DIAZOL 60EC-0,15%, sau DECIS 2,5 EC-0,05%,sau FASTAC 10EC-0,02%(1-2 tratamente)
– contra fluturelui mare al verzei , cu produsele: DIAZOL 60EC-0,15%, sau DECI S 2,5 EC-0,05%,sau FASTAC 10EC-0,02%(1-2
tratamente
)

Evaluarea produc ției
Se face dup ă formarea c ăpățânii, prin recoltarea de probe de pe suprafață de 8 mp(fiecare prob ă).Se determin ă: numărul de plante
existente, num ărul de că pățâni formate(Na),greutatea medie a c ăpățânii, suprafa ța probelor(SP) și producția medie, în Kg/Ha.
Prod.Kg/ Ha=[(num ăr căpățâni în probe x greutatea medie a c ăcățânii)/3probe]x10.000

Recoltarea
Se realizeaz ă manual, cu cu țite mari și ascuțite, prin tă ierea coceanului sub c ăpățâna bine format ă.

PAG – 119 –

Profilul "Legume camp"

4.2 M O D U L
5 ha

Tipul exploatatiei: Tabel nr. 4.2
Gospodarii individuale

IRIGAT
Activitate/Sistem ha % t/ha
Tomate vara toamna 1,5 30,0 35,0
Ardei gras 1,5 30,0 30,0
Varza de toamna 2,0 40,0 45,0
TOTAL 5,0 100,0 x

PAG – 120 –

Profilul "Legume camp"
Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale
Bugetul exploatatiei de 5 ha – Zona de campie irigat Tabel nr. 4.2.1
C U L T U R A
Tomate vara-
toamna Ardei gras Varza de
toamna
ha TOTAL
1,5 1,5 2,0 5,0 INDICATORI U.M
30% 30% 40% 100%
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei 47250,0 76500,0 45000,0 168750,0
A1. Din care productia principala lei 47250,0 76500,0 45000,0 168750,0
B (+) SUBVENTII lei 600,0 600,0 800,0 2000,0
C (=) PRODUS BRUT lei 47850,0 77100,0 45800,0 170750,0
D (-) CHELTUIELI TOTALE lei 40827,0 65250,0 42682,3 148759,3
D1. Din care pentru productia principala lei 40827,0 65250,0 42682,3 148759,3
I. CHELTUIELI VARIABILE lei 32580,0 56356,5 35838,8 124775,3
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei 25570,5 48841,5 29799,5 104211,5
– Sämãn si material saditor lei 22200,0 45669,0 27645,2 95514,2
– Ingrasaminte chimice lei 600,0 847,5 1052,5 2500,0
– Pesticide lei 1650,0 1506,0 1101,8 4257,8
– Alte materiale lei 1120,5 819,0 0,0 1939,5
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei 3559,5 2928,0 2167,7 8655,2
3. Cheltuieli cu irigatii lei 1452,0 990,0 1600,0 4042,0
4. Cheltuieli de aprovizionare lei 1278,0 2442,0 1490,0 5210,0
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei 0,0 0,0 0,0 0,0
6. Asigurari lei 720,0 1155,0 781,7 2656,7
II. CHELTUIELI FIXE lei 8247,0 8893,5 6843,5 23984,0
– Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei 5622,0 4425,0 4027,2 14074,2
– Cheltuieli generale lei 1101,0 2038,5 1172,5 4312,0
– Dobanzi la credite lei 1419,0 2325,0 1503,8 5247,8
– Amortisment lei 105,0 105,0 140,0 350,0
E. (=) VENIT IMPOZABIL lei 6423,0 11250,0 2317,7 19990,7
(-) Impozite si taxe lei 0,0 0,0 0,0 0,0
F. (=) VENIT NET+subventii lei 7023,0 11850,0 3117,7 21990,7
G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) % 15,7 17,2 5,4 13,4
H. RATA VENIT NET+subventii (%) % 17,2 18,2 7,3 14,8
PAG – 121 –

FIȘĂ REZUMATIV Ă

a indicatorilor de sintez ă, ai modulului de 5 ha irigat
Profil: Legume câmp – Tipul exploataț iei Gospod ării individuale
Tabel nr. 4.2.2
Nc. INDICATORI lei € = 3,5
lei
1 Valoarea produc ției principale și secundare 1687850 48214
2 Subven ții 2000 572
3 Produs brut (1+2) 170750 48786
4 Cheltuieli totale, d.c.: 148759 42503
4.1 – cheltuieli variabile 124775 35650
4.1.1 – variabile specifice 110910 31689
4.2 – cheltuieli fixe 23984 6853
5 Profit (3-4) 21991 6283
6 Rata profitului (5:4×100) (%) 14,8 14,8
7 Marja Brut ă total exploata ție (3-4.1) 45975 13136
8 Clasa de m ărime european ă după Marja Bruta Standard 14,2
UDE VI VI
9 Fond de dezvoltare (60 % din profit+amortizare) 13545 3870
10 Posibilit ăți de investi ții prin credite (9 x 5 ani) 67723 19349
11 Fonduri pentru reluarea procesului de producț ie (15% din
profit) 3299 943
12 Fonduri pentru munc ă și management (5% din profit) 1100 314
13 Fonduri pentru capitalizare (20% din profit) 4398 1257
14 Total fonduri proprii pentru produc ției (Fd proprii + rd 11) * 99953 28558
15 Credite pentru produc ție ** 52105 14887
16 Consum de munc ă (mii ore/an/exploata ție) 6,2 x
*Exploatantul are fonduri prop rii în valoare de 96654 lei.
**Creditele de produc ție acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de produc ție

Concluzii:

¾ Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezint ă: % fonduri
proprii și 35% credite de produc ție.
¾ Modulul evidenț iază o rată a profitului de 14,8% ș i asigură în medie un profit de
4398lei/ha.
¾ Marja brut ă standard (MBS) define ște „dimensunea economic ă a exploata ției”
exprimată în „unități de dimensiune economică ” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul
acestei exploata ții de 14,2 UDE , considerat ă (după tip) ca o exploatație mijlocie-
mică (și după clasă) de clasa a VI-a .
¾ Fondul de dezvoltare constituit creaz ă posibilitatea investiț iei în tehnica agricol ă prin
cumpărare cu credite a unui tractor de putere mic ă și setul principal de utilaje.
¾ Modulul realizat prin proiectare are o viabilitate economică ridicată, cu
condiț ia obținerii randamentelor programate.
PAG – 122 –

Profilul “Legume câmp”
Bugetul exploata ției de 5 ha
Zona de câmpie irigat Variant ă proiectată
Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008
Tipul exploata ției:
Gospodă rii individuale Tabel nr. 4.2.3

Cultura
Tomate var ă-toamnă Ardei gras Varza de toamn ă Indicatori Perioade,
recoltă,
ani U.M.
1,5 ha 1,5 ha 2,0 ha Total
5 ha
2005/2006 lei 47.250 76.500 45.000 168.750
Valoarea producției 2007/2008 lei 70.875 94.500 121.500 286.875
Creșteri sau
descreșteri ∆ lei +23.625 +18.000 +76.500 +118.125
2005/2006 lei 600 600 800 2.000
Subvenții 2007/2008 lei 262,5 262,5 350 875
Creșteri sau
descreșteri ∆ lei -337,5 -337,5 -450 -1.125
2005/2006 lei 40.827 65.250 42.682,3 148.759,3
Cheltuieli totale 2007/2008 lei 60.375 78,750 108.000 247.125
Creșteri sau
descreșteri ∆ lei + 19.548 +13.500 +65.317,7 +98.365,7
2005/2006 lei 6.423 11.250 2.317,7 19.990,7
Venit impozabil 2007/2008 lei 10.500 15.750 13.500 39.750
Creșteri sau
descreșteri ∆ lei 4.077 +4.500 +11.182,3 +19.759,3
2005/2006 lei 7.023 11.850 3.117,7 21.990,7
Venit net+subvenții 2007/2008 lei 10.762,5 16.012,5 13.850 40.625
Creșteri sau
descreșteri ∆ lei +3.739,5 +4.162,5 +10.732,3 +18.634,3
2005/2006 % 17,2 18,2 7,3 14,8
Rata venit net+subvenții 2007/2008 % 17,8 20,3 12,8 16,4
Creșteri sau
descreșteri ∆ % +0,6 +2,1 +5,5 +1,6
PAG – 123 –

2007 – 2008
247125
87528687540625
Valoarea productiei – lei Subventii – lei
Cheltiueli totale – lei Venit net + subventii – lei
Rata venit + subventii – %
16,414,8
2005 – 2006 2007 – 2008
Profilul "Legume camp"

Modul 5 ha irigat
Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 – 2008
Tipul exploatatiei:
Gospodari individuale

Modul 20 ha 2005 – 2006 2007 – 2008
Valoarea productiei – lei 168750 286875
Subventii – lei 2000 875
Cheltiueli totale – lei 148759,3 247125
Venit net + subventii – lei 21990,7 40625
2005 – 2006 2007 – 2008
Rata venit + subventii – % 14,8 16,4 2005 – 2006
148759,3
200016875021990,7
Valoarea productiei – lei Subventii – lei
Cheltiueli totale – lei Venit net + subventii – lei
PAG – 124 –

Profilul "Legume camp"

4.3 M O D U L
30 ha

Tipul exploatatiei: Tabel nr. 4.3
Asociatii familiale
IRIGAT
Activitate/Sistem ha % t/ha
Tomate vara toamna 15,0 50 30,0
Ardei gras 9,0 30 25,0
Varza de toamna 6,0 20 45,0
TOTAL 30,0 100 x

PAG – 125 –

Profilul "Legume camp"
Tipul exploatatiei: Asociatii individuale
Bugetul exploatatiei de 30 ha – Zona de campie irigat Tabel nr. 4.3.1
C U L T U R A
Tomate vara-toamna Ardei gras Varza de toamna
ha TOTAL
15 9 6 30 INDICATORI U.M
50% 30% 20% 100%
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei 405000,0 382500,0 135000,0 922500,0
A1. Din care productia principala lei 405000,0 382500,0 135000,0 922500,0
B (+) SUBVENTII lei 6000,0 3600,0 2400,0 12000,0
C (=) PRODUS BRUT lei 411000,0 386100,0 137400,0 934500,0
D (-) CHELTUIELI TOTALE lei 364452,3 343553,1 128046,8 836052,3
D1. Din care pentru productia principala lei 364452,3 343553,1 128046,8 836052,3
I. CHELTUIELI VARIABILE lei 286926,1 296232,5 107516,5 690675,1
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei 223514,0 255770,6 89398,5 568683,1
– Sämãn si material saditor lei 193050,0 238273,2 82935,6 514258,8
– Ingrasaminte chimice lei 5427,5 4619,3 3157,5 13204,3
– Pesticide lei 15286,5 8603,1 3305,4 27195,0
– Alte materiale lei 9750,0 4275,0 0,0 14025,0
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei 32360,4 15971,8 6503,0 54835,1
3. Cheltuieli cu irigatii lei 13200,0 5400,0 4800,0 23400,0
4. Cheltuieli de aprovizionare lei 11175,7 12788,5 4469,9 28434,2
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei 0,0 0,0 0,0 0,0
6. Asigurari lei 6676,1 6301,6 2345,1 15322,7
II. CHELTUIELI FIXE lei 77526,2 47320,6 20530,4 145377,2
– Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei 53556,7 25146,7 12081,5 90784,9
– Cheltuieli generale lei 10014,2 9452,3 3517,6 22984,1
– Dobanzi la credite lei 12905,2 12091,6 4511,3 29508,1
– Amortisment lei 1050,0 630,0 420,0 2100,0
E. (=) VENIT IMPOZABIL lei 40547,7 38946,9 6953,2 86447,7
(-) Impozite si taxe lei 0,0 0,0 0,0 0,0
F. (=) VENIT NET+subventii lei 46547,7 42546,9 9353,2 98447,7
G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) % 11,1 11,3 5,4 10,3
H. RATA VENIT NET+subventii (%) % 12,8 12,4 7,3 11,8
PAG – 126 –

FIȘĂ REZUMATIV Ă
a indicatorilor de sintez ă, ai modulului de 30 ha irigat
Profil: Legume câmp – Tipul exploata ției Asocia ții familiale
Tabel nr. 4.3.2
Nc. INDICATORI lei € = 3,5 lei
1 Valoarea produc ției principale și secundare 922500 263571
2 Subven ții 12000 3429
3 Produs brut (1+2) 934500 267000
4 Cheltuieli totale, d.c.: 836052 238872
4.1 – cheltuieli variabile 690675 197336
4.1.1 – variabile specifice 607406 173545
4.2 – cheltuieli fixe 145377 41536
5 Profit (3-4) 98448 28128
6 Rata profitului (5:4×100) (%) 11,8 11,8
7 Marja Brut ă total exploata ție (3-4.1) 243825 69664
8 Clasa de m ărime european ă după Marja Bruta Standard 77,9
UDE VIII VIII
9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 70224 20064
10 Posibilit ăți de investi ții prin credite (9 x 5 ani) 351120 100320
11 Fonduri pentru reluarea procesului de produc ție (15% din
profit) 14767 4219
12 Fonduri pentru munc ă și management (10% din profit) 9845 2813
13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 24612 7032
14 Total fonduri proprii pentru produc ției (Fd proprii + rd 11) * 566478 161851
15 Credite pentru produc ție ** 284341 81240
16 Consum de munc ă (mii ore/an/exploata ție) 35,4 x
*Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 551711 lei.
**Creditele de produc ție acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de produc ție
Concluzii:

¾ Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezint ă: 66% fonduri
proprii și 34% credite de produc ție.
¾ Modulul evidenț iază o rată a profitului de 11,8% ș i asigură în medie un profit de
3282lei/ha.
¾ Marja brut ă standard (MBS) define ște „dimensunea economic ă a exploata ției”
exprimată în „unități de dimensiune economică ” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul
acestei exploata ții de 77,9 UDE , considerat ă (după t i p ) c a o exploatație mare (și
după clasă) de clasa a VIII-a .
¾ Fondul de dezvoltare constituit creaz ă posibilitatea investiț iei în tehnica agricol ă prin
cumpărare cu credite a unei dot ări minime cu tractoare, ma șini agricole ș i instalaț ie de irigat
performantă pentru aceast ă dimensiune de exploata ție.
¾ Modulul realizat prin proiect are are o viabilitate economică bună, cu
condiț ia obținerii randamentelor programate.

PAG – 127 –

Profilul “Legume câmp”
Bugetul exploatației de 30 ha
Zona de câmpie irigat – Variantă proiectată
Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 Tabel nr. 4.3.3
Tipul exploata ției: Asociații familiale
Cultura
Tomate var ă-toamnă Ardei gras Varza de toamn ă Indicatori Perioade,
recoltă ,
ani U.M.
15 ha 9 ha 6 ha Total
30 ha
2005/2006 lei 405.000 382.500 135.000 922.500
Valoarea producției2007/2008 lei 607.500 472.500 364.500 1.444.500
Creșteri sau
descreșteri ∆ lei +202.500 +90.000 +229.500 +522.000
2005/2006 lei 6.000 3.600 2.400 12.000
Subvenții 2007/2008 lei 2.625 1.575 1.050 5.250
Creșteri sau
descreșteri ∆ lei -3.375 -2.025 -1.350 -6.750
2005/2006 lei 369.452,3 343.55 3,1 128.046,8 836.052,3
Cheltuieli totale 2007/2008 lei 531.000 409.500 324.000 1.264,500
Creșteri sau
descreșteri ∆ lei +166.547,7 +65.946,9 +195.953,2 +428.447,7
2005/2006 lei 40.547,7 38.946,9 6.953,2 86.447,7
Venit impozabil 2007/2008 lei 76.500 63.000 40.500 180.000
Creșteri sau
descreșteri ∆ lei +35.952,3 +24.053,1 +33546,8 +93.552,3
2005/2006 lei 46.547,7 42.546,9 9353,2 98.447,7
Venit net+subvenții2007/2008 lei 79.125 64.575 41.550 185.250
Creșteri sau
descreșteri ∆ lei +32.577,3 +22.028,1 +32.196,8 +86.802,3
2005/2006 % 12,8 12,4 7,3 11,8
Rata venit net+subvenții 2007/2008 % 14,9 15,8 12,8 14,7
Creșteri sau
descreșteri ∆ % +2,1 +3,4 +5,5 +2,9
PAG – 128 –

2007 – 2008
1264500
525001444500185250
Valoarea productiei – lei Subventii – lei
Cheltiueli totale – lei Venit net + subventii – lei
Rata venit + subventii – %
14,711,8
2005 – 2006 2007 – 2008Profilul "Legume camp"
Modul 30 ha irigat
Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 – 2008
Tipul exploata ției:
Asociații familiale

Modul 20 ha 2005 – 2006 2007 – 2008
Valoarea productiei – lei 922500 1444500
Subventii – lei 12000 52500
Cheltiueli totale – lei 836052 1264500
Venit net + subventii – lei 98447,7 185250
2005 – 2006 2007 – 2008
Rata venit + subventii – % 11,8 14,7

2005 – 2006
836052
1200092250098447,7
Valoarea productiei – lei Subventii – lei
Cheltiueli totale – lei Venit net + subventii – lei
PAG – 129 –

Profilul “Legume de câmp”
Revin pe 1 ha de exploata ție
pentru diferite dimensiuni de module și sisteme de produc ție
Simularea principalilor indicato ri economici pe perioada 2005-2008
lei/ha
Dimensiunea modulului și sistemul de produc ție

5 ha

30 ha
Observații
Specificare
Perioada de
recoltare ani

irigat irigat

2005/2006
33.750
30.750
Valoarea produc ției
2007/2008 57.375 48.150

2005/2006
400
400
Subvenții
2007/2008 175 175

2005/2006
29.751,9
27.868,4 Cheltuieli totale
2007/2008 49.425 42.150

2005/2006
3.998,1
2.881,6
Venit impozabil
2007/2008 7.950 6.000,0

2005/2006
4.398,1
3.281,6 Venit net + subven ții
2007/2008 8.125 6.175,0

2005/2006
14,8
11,8 Rata venit net + subven ții
2007/2008 16,4 14,7
PAG – 130 –

4.4 Fișă explicativ ă „LEGUME”
Dimensiunile de module prezentate la profilul „Legume” au la baz ă calculații cuprinse în „Fișa
tehnologic ă” a produsului și „Bugetul culturii” corespunz ătoare diferitelor nivele de produc ții
medii/ha pentru st ructura de producț ie a modulului.

Calculația la hectar, înmul țită cu numărul de hectare distincte culturii și însumarea acestora în
funcți e d e s t r u c t u r a d e p r o d u c ție, vor duce la determinarea valoric ă a modulului de
dimensiunea respectiv ă. La nivelul unui modul, s-au luat calcula țiile pe ha pentru recolta anului
2006 iar în final prin simularea principalilor in dicatori economici s-au utilizat tehnologiile și
bugetele pe cultur ă la nivelul recoltei 2008, s-au exemplificat valorile „pe un hectar de
exploataț ie” pentru diferite dimensiuni de module și sisteme de produc ție.

Indicatorii economici care au du s la cuantificarea valorilor pentru modulele prezentate în ghid:
a) preț de piață intern lei/kg

Cultura

2006
2008
Tomate var ă – toamnă 0,9 1,35
Ardei gras 1,7 2,1
Varză de toamnă 0,5 1,35
b) Cost de produc ție lei/kg

2006

2008

Cultura

max min max min
Tomate var ă –
toamnă 0,8 0,78 1,18 1,15
Ardei gras 1,5 1,45 1,82 1,75
Varză de toamnă 0,47 1,2

c) Subven ții lei/ha

Cultura

2006
2008
Tomate var ă –
toamnă 400 175
Ardei gras 400 175
Varză de toamnă 400 175
Cu ajutorul acestor indicatori s-au putut de termina valoric indicatori ca: valoarea produc ției,
subvenții, cheltuieli totale, venituri și rata venitului pe dimensiuni de module și sisteme de
producție, având astfel posibilitatea ca la „un ha de exploata ție” să comparăm valorile pe
perioada de recoltare și dimensiune de modul în vederea unei analize a posibilit ăților reale de
dimensionare a unor module viitoare.
PAG – 131 –

4.4.1 Consum for ță de munc ă pe culturi conform fiș elor
tehnologice Tabel nr. 4.4..1
Nr.
crt. Cultura Producț ia medie
Kg/ha Ore mecanizator Z.O. TOTAL
ore/ha
1 2 3 4 5 6
2 TOMATE VAR Ă-
TOAMNĂ 30.000 43,16 214,74 1761,08
3 ARDEI GRAS 25.000 36,32 169,5 1392,32
4 VARZĂ DE
TOAMNĂ 45.000 23,63 121,69 997,15

4.4.2 Consumul for ței de munc ă/module de exploatație Tabel nr 4.4.2
TOTAL Dimensiunea
modulelor
ha Sistemul
de produc ție
ore/ modul
nr. Z.O.
nr. Z.O./ha
de xploataț ie
nr.
5 irigat 7582,4 947,8 190
30 irigat 44.930 5.616,25 187,2

4.4.2.1 Modul 5 ha Tabel nr. 4 .4.2.1
Nr.crt. Cultura Suprafa ța ha Ore/ha Total ore/culturi
1 2 3 4 5
2 Tomate 1,5 2054,6 3.081,9
3 Ardei gras 1,5 1670,78 2506,18
4 Varză 2,0 997,15 1.994,3
Total ore/modul 5 – 7.582,38
Total Z.O./modul 947,8
Total Z.O./ha 190

4.4.2.2 Modul 30 ha Tabel nr. 4 .4.2.2
Nr.crt. Cultura Suprafa ța ha Ore/ha Total ore/culturi
1 2 3 4 5
2 Tomate 15 1761,08 26.416,2
3 Ardei gras 9 1392,32 12.530,88
4 Varză 6 997,15 5.982,8
Total ore/modul 30 – 44.929,98
Total Z.O./modul 5616,25
Total Z.O./ha 187,2

PAG – 132 –

Profil: Legume
Sistem: irigat

Dotarea minim ă cu tractoare și mașini agricole
Exploata ția agricolă – 5 ha Tabel nr. 4 ..5.1

Prețurile includ TVA
1 EURO= 3,55RON (01. 10. 2006)
Se estimeaz ă ca la exploata țiile legumicole de 5 ha, celelalte echipamente tehnice necesare se vor închiria de la terț i.
Efortul financiar necesar achizi ționării acestora nu se justific ă.

Nr crt. Denumirea utilajului Necesar dotare
(buc.) Pret unitar Valoarea utilajelor
lei EURO pe exploatație pe hectar
lei EURO lei EURO
1 Tractor T 045-4U cu cabin ă 1 54971 15484,78 54971 15484,78 10994,2 3096,956
2 Plug PP 2 – 25 1 1923,5 541,8 1923,5 541,8 384,7 108,36
3 Grapa stelata GS 1.2 1 2023 569,85 2023 569,85 404,6 113,97
4 Grapa cu discuri GDP 251 1 7634 2150,4 7634 2150,4 1526,8 430,08
5 Frez ă pentru prelucrat solul FPS 1 5934,5 1671,69 5934,5 1671,69 1186,9 334,338
6 Remorca 5 tone 2RB5AT-T 1 27346,2 7703,15 27346,2 7703,15 5469,24 1540,63
7 Ma șina de plantat MPR – 5 1 7985 2249,2 7985 2249,2 1597 449,84
8 Ma șina de stropit si pr ăfuit MC 500 1 11900,6 3352,28 11900,6 3352,28 2380,12 670,456
TOTAL 119717 ,8 33723 ,15 119717 ,8 33723 ,15 23943 ,56 6744 ,63
PAG – 133 –

Profil: Legume
Sistem: irigat Dotarea minim ă cu tractoare și mașini agricole
Exploatația agricolă – 30 ha Tabel nr. 4 ..5.2
Nr. crt. Denumirea utilajului Necesar
dotare
(buc.) Preț unitar Valoarea utilajelor
pe exploatație pe hectar
lei EURO lei EURO lei EURO
1 Tractor T 045-4U cu cabin ă 1 54971 15484,78 54971 15484,78 1832,36 516,1593
2 Tractor U 683 cu cabina 1 62800 17690 62800 17690 2093,33 589,66
3 Plug PP 2 – 25 1 1923,5 541,8 1923,5 541,8 64,1166 18,06
4 Plug PP4 x 30 M 1 5202,67 1465,54 5202,67 1465,54 173,422 48,8513
5 Grapa stelata GS 1.2 2 2023 569,85 4046 1139,7 134,866 37,99
6 Grapa cu discuri GD 3.2 ME 1 10704 3015,21 10704 3015,21 356,8 100,507
7 Grapa cu discuri GDP 251 1 7634 2150,4 7634 2150,4 254,466 71,68
8 Frez ă pentru prelucrat solul FPS 1 5934,5 1671,69 5934,5 1671,69 197,8166 55,723
9 Remorca 5 tone 2RB5AT-T 1 27346,2 7703,15 27346,2 7703,15 911,54 256,7716
10 Ma șina de plantat MPR – 5 1 7985 2249,2 7985 2249,2 266,166 74,9733
11 Ma șina de stropit si pr ăfuit MC 500 1 11900,6 3352,28 11900,6 3352,28 396,686 111,7426
12 Instalație de irigat prin aspersiune cu tambur
și furtun IATF – 350 cu ramp ă de udare 1
77487 21827,32 77487 21827,32 2582,9 86,0966
TOTAL 275911,5 77721,22 277934,5 78291,07 9264,469 1968,215
Prețurile includ TVA1 EURO= 3,55RON 01. 10. 2006
Se estimeaz ă ca la exploata țiile legumicole de30 ha, celelalte echipamente tehnice necesare se vor închiria de la ter ți.
Efortul financiar necesar achizi ționării acestora nu se justific ă.
PAG – 134 –

CAPITOL 5 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU
“POMI”

5.1 Tehnologii cadru
5.1.1 Cais 5.2.2 Cires/Visin 5.3.3 Piersic
5.2 Modul 15 ha irigat
Tabel nr. 4.2
5.2.1 Bugetul exploatatiei de 15 ha Tabel nr. 5.2.1
5.2.2 Fi șă rezumativ ă – neirigat Tabel nr. 5.2.2
5.2.3 Simularea principalilor indicatori economici Tabel nr. 5.2.3
5.3 Modul 60 ha irigat Tabel nr. 4.3
5.3.1 Bugetul exploatatiei de 60 ha Tabel nr. 5.3.1
5.3.2 Fișa rezumativ ă Tabel nr. 5.3.2
5.3.3 Simularea principalilor indicatori economici Tabel nr. 5.3.3
5.4 Modul 150 ha irigat Tabel nr. 5.4
5.4.1 Bugetul exploatatiei de 150 ha Tabel nr. 5.4.1
5.4.2 Fișa rezumativ ă Tabel nr. 5.4.2
5.4.3 Simularea principalilor indicatori economici Tabel nr. 5.4.3
5.5 Fișă explicativ ă
5.5.1 Consum for ță de munc ă pe culturi conform fi șelor tehnologice Tabel nr.
5.5.1
5.5.2 Consumul for ței de munc ă/module de exploata ție Tabel nr. 4.4.2
5.5.2.1 Modul 5 ha Tabel nr. 4.5.2.1
5.5.2.2 Modul 60 ha neirigat Tabel nr. 5.5.2.2
5.5.2.3 Modul 150 ha neirigat Tabel nr. 5.5.2.3
5.6 Dotarea minim ă cu tractoare și mașini agricole
Exploataț ia agricolă – 15 ha Tabel nr. 5.6.1
Exploataț ia agricolă – 60 ha Tabel nr. 5.6.2
Exploatația agricolă – 150 ha Tabel nr. 5.6.3

PAG – 135 –

5. Ghid etalon tehnico-economic

Profilul:

“Pomi ”

15 ha
60 ha Modul de:
150 ha

Gospodarii individuale
Asociatii familiale
Tipul exploatatiei:
Societati agricole cu pers.
juridica

PAG – 136 –

5.1 Tehnologii cadru
5.1.1 CAIS
Specifica ție tehnică
și tehnologic ă Criterii specifice de realizare
1. Zonarea culturii
si a soiurilor de cais
a. zonarea culturii și a soiurilor
– Zona I, situat ă de-a lungul Dun ării și în apropierea litoralului M ării Negre. Soiuri recomandate:
Sulmona, Selena, Venus, Olimp, Mmaia, Calatis, Umberto, Coma ndor, NJA42, C.R. 2-63.
– Zona a II-a, terasele mai îndepă rtate ale Dun ării și o parte din Câmpia Timiș ului. Soiuri
recomandate: Timpurii de Arad, Mari de Cenad, Tivoli, De Olanda, Trandafirii, Comandor.
– Zona a III-a , câmpiile din est, sud-est și de vest ale ță rii. Soiuri recomandate: Timpurii de Arad,
NJA 19, Neptun, Mă rculeș ti 9/4, Favorit, Comandor, Selena, Olimp.
– Zona a IV-a, latura interioar ă a Subcarpa ților de Curbură , câmpiile Some șului, Crișurilor și Aradului
Soiuri recomandate: Umberto, Royal, De Olanda, Goldrich, Vivagold, Sulmona și Mamaia, Silvana, Trandafirii,
Steaua Ro șie.
– Zona a V-a, situat ă în centrul și nord-vestul țării. Soiuri recomandate: Umberto, De Olanda,
Piteștean, Piestany 114, Cacak 11/5 și NJA 11/5.
2. Pregătirea
terenului pentru înființ area
plantației de cais Alegerea terenului:
– plantaț iile pomicole se înființ ează pe terenuri plane și pe pante amenajate (pante de 18-2%) și
neamenajate (panta 6-12%,) cu expozi ție sudică, sud-vestic ă sau sud-estic ă;
– plantaț iile intensive și superintensive cu caracter comercial se amplaseaz ă de regulă în bazinele și
centrele pomicole consacrate, pe soluri fertile și mecanizabile, sau pe soluri sub țiri și ameliorate, cu un con ținut
redus în argil ă (sub 20%), calciu (sub 8%) și aluminiu mobil (sub 10 ppm).
– în grădinile familiale sunt a cceptate mai toate tipur ile de sol, cu condi ția ca ele s ă fie ameliorate prin
fertilizări organice. Când se dore ște foarte mult prezen ța pomilor în gospod ărie, plantă rile pot fi f ăcute și pe
biloane de p ământ înalte de 40-50 cm, pe ntru evitarea asfixierii r ădăcinilor, provocat ă de excesul temporar de
umiditate – în zonele inundabile din Delta Dun ării.
PAG – 137 –

– sunt excluse de la plantare terenurile ecesiv de umede și fără drenaj, ca și cele cu nivelul freatic sub 1,5
m. Pregătirea începe cu defrișarea arboretelui și a pomilor solitari și continu ă cu nivelarea , desfundatul
sau scarificarea terenului, drenarea excesului de umiditate (temporară sau permanent ă), corectarea reacț iei
chimice a solului, fertilizarea de baz ă, asigurarea sursei de ap ă pentru irigare și stropit etc.
Solul nivelat se afâneaz ă adânc prin desfundare cu 1-2 lu ni înainte de plantare (50-60 cm) și scarificare
(70-80 cm), urmat ă de o arătură adâncă de 25-30 cm.
3. Organizarea și
amenajarea
terenului destinat
înființ arii plantaț iei
de cais
Dimensiunea exploatațiilor:
– în societ ățile comerciale cu capital pr eponderent de stat, exploata țiile intensive și superintensive sunt
viabile, când suprafa ța acestora totalizeat ă 20 ha, respectiv 10 ha;
– în regim privat, aceste exploata ții sunt viabile chiar în limita unei suprafe țe de 1 ha.
Parcelarea terenului:
Forma unei parcele este de regul ă dreptunghiular ă, iar lățimea reprezintă aproximativ jum ătate din
lungimea acestuia.
– pe terenurile plane, orientar ea rândurilor se face pe direc ția nor-sud;
– pe terenurile în pant ă, de-a lungul curbelor de nivel;
– pe versan ții lungi și uniformi, l ățimea parcelei se orienteaz ă pe direcț ia curbelor de nivel, iar pe
versanții scurți, pe linia pantei.
Pentru delimitarea parc elelor se folosesc drumuri principale (5-6 m l ățime), secundare (3-4 m),
poteci ( 2 m) și o zonă de întoarcere a agregatelor în capetele rândurilor ( 3-4 m în livezile clasice și 5-6 m în
livezile intensive și superintensive).
4. Înființarea
plantațiilor de cais Portaltoii caisului: zarzărul (pentru zonele secetoase, solurile pietroase, calcaroase și nisipoase),
corcodușul (terenuri mai umede și fertile), prunul Burbuz, prunul Ote șani 8.
Stabilirea distanțelor de plantare:
– distanțele de plantare sunt de 6/5 m în livez ile clasice, 4/3 în livezile intensive și 4/2 în livezile
superintensive, 3,5/2,5 în parcele cu alei de trafic te hnologic. Pentru dirijarea pomilor se folosesc formele de
coroană: vasul ameliorat, vasul aplatizat, palmetele, fusul sub țire și tufă vas.
Pichetarea terenului:
– pichetatul în p ătrat – distan țele dintre rânduri sunt egale cu ce le dintre pomi pe rând (se folose ște
pentru înfiin țarea planta țiilor clasice și pe terenurile plane);
– pichetatul în dreptunghi, cu distan țele mai mari între rânduri și mai mici între pomi pe rând ( pe
PAG – 138 –

terenurile plane și cu pant ă ușoară, până la 6%, pentru toate tipurile de livezi). Acest sistem asigur ă condiții
optime de deplasare a agregatelor pent ru lucrarea solului numai pe inte rvalele dintre rândurile de pomi.
– pichetatul în triunghi ofer ă pomilor condi ții mai bune de intercep tare a luminii directe și de distribu ție
a rădăcinilor în spa țiul de nutri ție.
Tehnica pichetatulu: după stabilirea suprafe ței de plant ar e se e xe cu t ă în ordine urm ătoarele lucr ări:
încadrarea terenului, parcelarea și pichetatul propriu-zis. Pentru folosirea raț ională a terenului și respectarea
distanțelor de plantare se are în vedere, înc ă de la parcelarea terenului, ca lungimea și l ățimea parcelei s ă fie un
multiplu al distan ței dintre rânduri și pomi pe rând.
Exemplu: – lungimea parcelei 189 m, l ățimea 94 m, distan țele de plantare sunt de 5×4 m.
– din calcul rezult ă că în parcelă sunt cuprinse 37 rânduri (189:5= 37) a câte 23 pomi fiecare (94:4=23) și
un rest de 4 m lungime și 0,5 m lățime. În acest caz, distan țele de plantare dintre rânduri se majoreaz ă cu 0,108
m (4:37=0,108) iar cele dintre pomi cu 0,02 m (0,5:23=0,02 m).
Stabilirea polenizatorilor:
Pentru realizarea unei fructific ări normale soiurile bune polenizatoare trebuie s ă înfloreasc ă în același
timp cu soiul pe care-l polenizeaz ă.
Alegerea materialului săditor pentru plantare:
– la cais se recomand ă ca pomii s ă fie viguro și și cu numeroase ramuri anticipate, formate în zona
coroanei. Prezen ța ramurilor anticipate, spre deosebire de cele normale, au unghiurile de inser ție mai mari și, de
aceea, ele nu necesit ă să fie înclinate în timpul form ării coroanei. Verigile alto i (pomii de 1 an) trebuie s ă aibă o
lungime de 120 cm. Pomii în vârst ă de de 2 ani trebuie s ă prezinte minimum 5 ramuri în coroan ă, cu lungimea
de 60-80 cm, și grosimea trunchiulu i, sub prima ramur ă a coroanei, de cel pu țin 15 mm. La pomii care provin
din parcela de fortificar e, este necesar ca r ădăcinile principale să fie viguroase, intacte și cu o lungime mai mare
de 40-50 cm. Plantarea pomilor: Epoca de plantare : toamna, în perioada 15 octombrie – 20 ni embrie, în tot timpul iernii sau uneori
primăvara devreme când solul s-a zvântat. Săpatul gropilor:
– pe terenurile nedesf undate, gropile se sap ă manual și au dimensiunile 1,25/1, 25/1 m- pe terenurile
grele și 1/1/0,8 m – pe terenurile mijlocii și ușoare;
– pe terenurile desfundate , dimensiunile gropilor s ăpate mecanizat sunt de 0,6/0,6/0,4 m.
Repichetatul:
– în plantaț iile clasice și de aliniament, dup ă săpatul gropilor, înainte de pl antat se face repichetatul
PAG – 139 –

terenului, folosind scândura de repichetat;
– în planta țiile intensive și superintensive, repichetatul se fa ce cu ajutorul cablului de sârm ă, folosit la
pichetare. Tehnica de plantare:
– plantarea se execut ă de echipe de lucru formate din 2-3 muncitori instrui ți care cunosc schema de
plantare, modul de grupare a soiurilor în parcel ă, soirile, portaltoii și tehnica de lucru;
– materialul de plantat trebuie s ă aibă rădăcinile sănătoase, turgescente și culoarea specific ă portaltoilui;
– fasonarea constă în îndep ărtarea – prin t ăieri – rădăcinilor rupte și traumatizate, a celor uscate,
necrozate și
scutarea celor s ănătoase în funcț ie de grosimea și dimensiunile gropii;
– mocirlirea const ă în introducerea materialului s ăditor fasonat într-o (mocirl ă compusă din: baleg ă
proaspă tă de bovine, p ământ și apă ) în așa fel încât fiecare ramifica ție să fie acoperit ă cu o pelicul ă fină din
această compoziție.
Adâncimea de plantare:
– pe terenurile plane – cu coletul mai sus cu 3-4 cm – la pomii altoi ți pe portaltoi franc și la 4-5 cm sub
nivelul solului – la portaltoii vegetativi;
– pe terenurile în pant ă – adâncimea de plantare este mai mare în treimea superioar ă, normală în treimea
mijlocie și mai mic ă la baza pantei;
– pe terenurile cu exces temporar de umiditate, pomii se planteaz ă în biloane sau brazde în ălțate cu 30-
40 cm, late de 1,5-2 m. Plantarea propriu-zisă constă în umplerea par țială a gropilor cu p ământ din ar ătură și confecționarea
unui mușuroi dintr-un amestec omogen din mrani ță și pământ, înalt de 15-20 cm, se a șează pomul la adâncimea
de plantare, se umple groapa cu p ământ reav ăn, se tasează pământul de la marginea gropii c ătre centru, dup ă
care se toarn ă 1-3 găleți cu apă după cerințe. Când apa s-a infiltrat și solul s-a zvântat, din p ământul rămas se
confecționează un mușuroi înalt de 30-40 cm, care acoper ă groapa în întregime (la palnt ările de toamn ă). La
plantările de prim ăvară se face o copcă în jurul pomului, se ud ă puternic și după zvântarea solului, se mulce ște
cu paie, frunze sau rumegu ș.
5. Întreținerea și
lucrările solului în
plantațiile de cais a. sistemul de întreținere și lucrare a solului
– ogorul negru ar fi cel mai bun sistem de între ținere a solului în planta țiile de cais;
– plantaț iile moderne de cais prev ăzute cu sisteme de irigare sau fertilizar e sunt înierbate pe intervalele dintre
rânduri, cel puț in pe o zon ă necesară accesului utilajelor mecanice și sunt erbicidate pe rândurile de pomi;
PAG – 140 –

– o atenție deosebit ă trebuie acordat ă elimină rii drajonilor înaintea aplic ării erbicidelor sistemice în caz contrar
putând apare fenomene de fitotoxicitate ce pot duce la uscarea unei p ărți bune din pom. Lucrarea mecanic ă a
solului accentueaz ă drajonatul, provocând apari ția drajonilor prin r ănile ce se produc asupra r ădăcinilor.
– pe terenurile în pant ă, menținerea solului sub form ă de ogor negru este total nebenefic ă, datorită fenomenelor
de eroziune. b. fertilizarea plantațiilor de cais
Caisul are nevoie pentru o nutri ție corectă, atât de macroelemente (N, P, K) a c ăror absorbț ie poate fi puternic
diferențiată în funcție de soi, cât și de microelemente (Fe, Mn, Zn, B, Cu).
Analizele foliare arat ă urmă toarele limite de normalitate sau caren ță la cais

Macroelemente Conținut normal
(S.U.%) Carență
(S.U.%)
N 2,4 – 3,0 < 1,7
P 0,14 – 0,25 < 0,09
K 1,6 – 3,0 < 1
Mg 0,30 – 0,80 < 0,20
Microelemente Conținut normal
(S.U.ppm) Carență
(S.U.ppm)
Fe 100 – 250 < 60
Mn 40 – 160 < 20
Zn 20 – 50 < 15
B 25 – 60 < 20
Cu 7 – 16 < 4
c. combaterea bolilor și dăunătorilor
Boli provocate de virusuri : Vărsatul prunelor (Plum-pox, Sharka), R ăsucirea clorotic ă a frunzelor de
cais.
Bolile provocate de virusuri și mycoplasme sunt atent monitorizate în pepinier ă prin măsuri speciale,
deoarece pomii bolnavi din pepinier ă nu mai pot fi trata ți prin măsuri curative în livad ă, singura soluț ie fiind
defrișarea și arderea lor.
PAG – 141 –

Boli provocate de ciuperci și bacterii : Făinarea caisului (produsă de ciuperca Podosphaera tridactyla);
Monilioza sau uscarea molinian ă a ramurilor (produsă de ciuperca Monilinia laxa) ; Pătarea și ciuruirea
bacterian ă a frunzelor (produsă de bacteria Xanthomonas pruni) ; Cancerul bacterian (produs de bacteria
Agrobacterium tumefaciens).
Dăunători: Cărăbușul de mai (Melolontha melolontha L.); Păduchele verde al piersicului (Myzodes
persicae Sulz); Omida păroase a dudului (Hyphantria cunea Drury); Cotarul verde (Operophtera brumata L)
Combaterea cea mai eficient ă se realizeaz ă pe baza informa țiilor furnizate de serviciile de protec ția
plantelor, existente în fiecare țară cu pomicultur ă avansată, deoarece atât formul ările de noi produse comerciale
sunt într-o continuă schimbare, cât și produsele ce se scot din uz. Produsele din grupa I și a II-a de toxicitate
sunt excluse de la utilizar e pe teritoriul României.
Creșterea și rodirea: – în perioada de tinere țe, soiurile de cais au un ritm de cre ștere rapid, continuu sau
întrerupt (cu 2-3 valuri de cre ștere) în func ție de umiditatea din so l. Când pomii încep s ă fructifice (anii III-IV
de la plantare) intensitatea cre șterii lă starilor se reduce, iar dup ă 3-4 recolte normale coroana pomilor se
deschide prin arcuirea bra țelor, iar creșterile de la periferia coroanei devin mici și nesemnificative.
Formarea și evoluț ia ramurilor de rod: la majoritatea soiurilor ramurile de rod î și fac apari ția în anul III,
iar primele fructe în anul IV. Buchetul ramificat: buchetul este o ramură scurtă de 2-3 cm pe care se prind în spiral ă 3-4 grupuri de
muguri, în fiecare grup aflându-se 2-3 muguri dintre care unul este vegetativ. Buchetul evolueaz ă prin mugurii
vegetativi din vârf și din grup iar după 1-2 fructific ări, acesta degenereaz ă.
Ramura mijlocie care fructific ă formează la vârf 1-2 ramuri mijlocii slabe ca vigoare și 5-6 buchete.
Ramura lungă se formeaz ă în primii ani de la formar ea caisului în prelungirea șarpantelor. Are o
lungime de 50-120 cm și este acoperită în totalitate de grupuri de muguri, ca și ramura mijlocie.
Ramura anticipată are aceeași organizare și aceeași evoluție ca și ramura mijlocie ramificat ă.
Tăierea de producție începe în anul III de la plantare, când pe șarpante și subșarpante se formeaz ă
lăstari normali, cu 2-3 valuri de cre ștere, lăstari anicipa ți și muguri de rod. Primele interven ții care se execut ă în
luna iulie constau în ră rirea lăstarilor fertili, la distan ța de 15-20 cm și scurtarea lă starilor principali la 3-4
anticipați viguroși.
– Ramurile buchet nu se taie și după 1-2 fructific ări (când se epuizeaz ă) se elimin ă prin tăierea ramurilor
care le poart ă;
– Ramurile mijlocii, ramurile lungi și cele anticipate se degarnisesc dup ă câteva fructifică ri și se
reînnoiesc permanent prin t ăieri aplicate forma țiunilor de se mischelet;
PAG – 142 –

– În anii f ără rod, prin t ăieri se reduce scheletul cu cca. ¼ din lungime, iar semische letul cu 1/3 – ½,
pentru formarea de noi ramuri mijlocii, lungi și anticipate.
– epoca de tăiere: – la începutul prim ăverii, când planta ția este afectat ă de secetă, gerurile din timpul
iernii și îngețurile târzii de prim ăvară,
– în luna mai, în fenofaza cre șterii intensive a l ăstarilor (la pomii cu recolte mici);
– în timpul fructific ării, pentru reîntinerirea ramurilor de semischelet
– metoda de tăiere se alege în func ție de dotare.
6. Evaluarea
producț iei de fructeEvaluarea producț iei de fructe se efectueaz ă în patru perioade: toamna, dup ă căderea frunzelor; prim ăvara;
după căderea fiziologic ă a fructelor (în luna mai); la începutul intr ării în pârg ă, se face ultima evaluare, aceasta
fiind și cea mai reală (10%). Totodată se apreciaz ă și calitatea fructelor, precum și data recolt ării.
Producția medie de fructe pe pom se calculeaz ă astfel:
10000.K M N DRf f p= , în care:
R – recolta, t/ha; D
p – densitatea pomilor, buc/ha;
Nf – numă rul mediu de fructe la un pom, buc;
Mf – masa medie a unui fruct, g;
K – coeficientul scutur ării fructelor (de obicei 0,7-0,8).
7. Recoltarea
producț iei de cais Caisele se recolteaz ă la maturitatea deplin ă sau cu câteva zile înainte, deoarece dup ă desprinderea de pe ramuri
nu mai are loc o îmbun ătățire a calității lor.
PAG – 143 –

5.2.2 CIRES/VISIN
Specifica ție
tehnică și
tehnologic ă
Criterii specifice de realizare
1. Zonarea culturii
si a soiurilor
a. zonarea culturii
– cireș – Podișul Bârladului, curbura Sucarpa ților, platforma Sucarpaț ilor Getici și parte de vest a
Transilvaniei. O zon ă favorabilă poate include de asemenea dealurile vestice, Câmpia Some șului, Depresiunea
Caraș ului și Almajului.
– vișin – pe colinele jude țelor: Boto șani, Iași, Cluj, Bac ău, Mureș, Vaslui, Arge ș, Vrancea, Vâlcea și Dolj.
b. sortimentul de soiuri – cireș: un sortiment orientativ pentru microfermele și fermele de cire ș ar putea fi alc ătuit din soiurile:
Rivan, Bigarreau Burlat, Bigarreau Moreau, Ro șii de Bistri ța , I z v e r n a , C e r n a , I v a , C o l i n a , V a n , S a m , S t e l l a ,
U l s t e r , B o a m b e d e C o t n a r i , S o m e șan, Germersdorf, Clasic, Hedelfrige r, Bigarreau Donissen, Armonia,
Lambert compact, Jubileu 30 și Severin.
– vișin: Nna, Vrâncean, Ilva, Morella neagră târzie, Oblacinska, Timpurii de Cluj, Țarina, Mari
timpurii, Moc ănești 16, Crișana 2.
2. Pregătirea
terenului pentru înființ area
plantației pomicole Alegerea terenului:
– plantaț iile pomicole se înființ ează pe terenuri plane și pe pante amenajate (pante de 18-2%) și
neamenajate (panta 6-12%,) cu expozi ție sudică, sud-vestic ă sau sud-estic ă;
– plantaț iile intensive și superintensive cu caracter comercial se amplaseaz ă de regulă în bazinele și
centrele pomicole consacrate, pe soluri fertile și mecanizabile, sau pe soluri sub țiri și ameliorate, cu un con ținut
redus în argil ă (sub 20%), calciu (sub 8%) și aluminiu mobil (sub 10 ppm).
– în grădinile familiale sunt a cceptate mai toate tipur ile de sol, cu condi ția ca ele s ă fie ameliorate prin
fertilizări organice;
– sunt excluse de la plantare terenurile ecesiv de umede și fără drenaj, ca și cele cu nivelul freatic sub 1,5
m.
PAG – 144 –

Pregătirea începe cu defrișarea arboretelui și a pomilor solitari și continu ă cu nivelarea , desfundatul
sau scarificarea terenului, drenarea excesului de umiditate (temporară sau permanent ă), corectarea reacț iei
chimice a solului, fertilizarea de baz ă, asigurarea sursei de ap ă pentru irigare și stropit etc.
Solul nivelat se afâneaz ă adânc prin desfundare cu 1-2 lu ni înainte de plantare (50-60 cm) și scarificare
(70-80 cm).
3. Organizarea și
amenajarea
terenului destinat
înființ arii plantaț iei
Dimensiunea exploatațiilor:
– în societ ățile comerciale cu capital pr eponderent de stat, exploata țiile intensive și superintensive sunt
viabile, când suprafa ța acestora totalizeat ă 20 ha, respectiv 10 ha;
– în regim privat, aceste exploata ții sunt viabile chiar în limita unei suprafe țe de 1 ha.
Parcelarea terenului:
Forma unei parcele este de regul ă dreptunghiular ă, iar lățimea reprezintă aproximativ jum ătate din
lungimea acestuia.
– pe terenurile plane, orientar ea rândurilor se face pe direc ția nor-sud;
– pe terenurile în pant ă, de-a lungul curbelor de nivel;
– pe versan ții lungi și uniformi, l ățimea parcelei se orienteaz ă pe direcț ia curbelor de nivel, iar pe
versanții scurți, pe linia pantei.
Pentru delimitarea parc elelor se folosesc drumuri principale (5-6 m l ățime), secundare (3-4 m),
poteci ( 2 m) și o zonă de întoarcere a agregatelor în capetele rândurilor ( 3-4 m în livezile clasice și 5-6 m în
livezile intensive și superintensive).
4. Înființarea
plantațiilor
pomicole Portaltoii: Cireș: în țara noastr ă, soiurile de cire ș se altoiesc în propor ție de 80% pe portaltoi generativi și 20 % pe
portaltoi vegetativi. Dintre portaltoii generativi se folosesc: cire șul să lbatic, cire șul franc și mahalebul, iar din cei
vegetativi IPC ȘI C12. Este posibil s ă se extind ă pentru cultura intensiv ă a cireșului portaltoii: CAB 6P, CAB
11E, Edabriz, Adara, Camil, Damil, Inmil ș.a.
Vișin: p e n t r u l i v e z i l e d e m a r e d e n s i t a t e , v i șinul se înmul țește prin altoire și drajoni. Soiurile de vișin
Nana, Vrâncean, Ilva și Morella neagr ă târzie se altoiesc pe portaltoii franc de vișin selec ționate din popula țiile
locale cu habitusul redus și pe portaltoii VVI, Meteor și IPC1.
Stabilirea distanțelor de plantare:
– Cireș: 6-7 m între rânduri de pomi și 4,5 – 5 m între pomi pe rând (pomi viguroși, forme de coroan ă
globuloase) sau 5 – 6 m între rândurile de pomi și 4 – 4,5 m între pomi pe rând. În livezile comerciale, pomii se
plantează în sistem semiintensiv – 300-500 pomi/ha și intensiv – 500-1250 pomi/ha. Soiurile de cireș pot fi
PAG – 145 –

plantate și în densit ăți mari – 3333 pomi/ha, cu condi ția ca ele s ă fie tratate cu pacl obutrazol (o substan ță
retardantă). Pentru prelungirea duratei de via ță a cireșului trebuie evitate solurile grele și cu exces temporar de
umiditate. – Vișin: de la 5 – 6 m între rânduri și 3,5 – 4,5 m pe rând la soiurile viguroase și care se recolteaz ă
mecanizat și 4 – 4,5 m între rânduri și 2 – 2,5 m între pomi pe rând la soiurile de vigoare mică . Aceasta
înseamnă densităț i de plantare pentru prima grupă cuprinse între 370 și 570 pomi/ha și 888 – 1250 pomi/ha
pentru grupa a doua. Pichetarea terenului:
– pichetatul în p ătrat – distan țele dintre rânduri sunt egale cu ce le dintre pomi pe rând (se folose ște
pentru înfiin țarea planta țiilor clasice și pe terenurile plane);
– pichetatul în dreptunghi, cu distan țele mai mari între rânduri și mai mici între pomi pe rând ( pe
terenurile plane și cu pant ă ușoară, până la 6%, pentru toate tipurile de livezi). Acest sistem asigur ă condiții
optime de deplasare a agregatelor pent ru lucrarea solului numai pe inte rvalele dintre rândurile de pomi.
– pichetatul în triunghi ofer ă pomilor condi ții mai bune de intercep tare a luminii directe și de distribu ție
a rădăcinilor în spa țiul de nutri ție.
Tehnica pichetatulu: după stabilirea suprafe ței de plant ar e se e xe cu t ă în ordine urm ătoarele lucr ări:
încadrarea terenului, parcelarea și pichetatul propriu-zis. Pentru folosirea raț ională a terenului și respectarea
distanțelor de plantare se are în vedere, înc ă de la parcelarea terenului, ca lungimea și l ățimea parcelei s ă fie un
multiplu al distan ței dintre rânduri și pomi pe rând.
Exemplu: – lungimea parcelei 189 m, l ățimea 94 m, distan țele de plantare sunt de 5×4 m.
– din calcul rezult ă că în parcelă sunt cuprinse 37 rânduri (189:5= 37) a câte 23 pomi fiecare (94:4=23) și
un rest de 4 m lungime și 0,5 m lățime. În acest caz, distan țele de plantare dintre rânduri se majoreaz ă cu 0,108
m (4:37=0,108) iar cele dintre pomi cu 0,02 m (0,5:23=0,02 m).
Stabilirea polenizatorilor:
La plantarea soiurilor de cire ș și vișin, trebuie ținut cont de faptul că majoritatea soiurilor (îndeosebi la
cireș), sunt atât autosterile dar și intersterile (nu se fecundeaz ă în urma poleniz ării între ele). De aceea, în astfel
de cazuri într-o parcel ă trebuie plantate cel pu țin 3 soiuri. Au fost create și soiuri autocompatibile (autofertile)
dar numărul lor este înc ă mic și de regul ă sunt patentate.
Alegerea materialului săditor pentru plantare:
– la vișin și cireș, prima recoltă se poate ob ține în anii 2-3 de livad ă, dacă vigoarea pomilor la plantare
este mică, iar mugurii axilari de pe tulpin ă sunt sănătoși și în număr cât mai mare. Verigile altoi (pomii de 1 an)
trebuie să aibă o lungime de 120 cm la cire ș și 100 cm la vi șin. Pomii în vârst ă de 2 ani trebuie s ă prezinte
PAG – 146 –

minimum 5 ramuri în coroan ă, cu lungimea de 60-80 cm și grosimea trunchiului, sub prima ramur ă a coroanei,
de cel puțin 15 mm. La pomii care provin din parc ela de fortificare, este necesar ca r ădăcinile principale s ă fie
viguroase, intacte și cu o lungime mai amre de 40-50 cm.
Plantarea pomilor: Epoca de plantare : toamna, în perioada 15 octombrie – 20 ni embrie, în tot timpul iernii sau uneori
primăvara devreme când solul s-a zvântat. Săpatul gropilor:
– pe terenurile nedesf undate, gropile se sap ă manual și au dimensiunile 1,25/1, 25/1 m- pe terenurile
grele și 1/1/0,8 m – pe terenurile mijlocii și ușoare;
– pe terenurile desfundate , dimensiunile gropilor s ăpate mecanizat sunt de 0,6/0,6/0,4 m.
Repichetatul:
– în plantaț iile clasice și de aliniament, dup ă săpatul gropilor, înainte de pl antat se face repichetatul
terenului, folosind scândura de repichetat;
– în planta țiile intensive și superintensive, repichetatul se fa ce cu ajutorul cablului de sârm ă, folosit la
pichetare. Tehnica de plantare:
– plantarea se execut ă de echipe de lucru formate din 2-3 muncitori instrui ți care cunosc schema de
plantare, modul de grupare a soiurilor în parcel ă, soirile, portaltoii și tehnica de lucru;
– materialul de plantat trebuie s ă aibă rădăcinile sănătoase, turgescente și culoarea specific ă portaltoilui;
– fasonarea constă în îndep ărtarea – prin t ăieri – rădăcinilor rupte și traumatizate, a celor uscate,
necrozate și
scutarea celor s ănătoase în funcț ie de grosimea și dimensiunile gropii;
– mocirlirea const ă în introducerea materialului s ăditor fasonat într-o (mocirl ă compusă din: baleg ă
proaspă tă de bovine, p ământ și apă ) în așa fel încât fiecare ramifica ție să fie acoperit ă cu o pelicul ă fină din
această compoziție.
Adâncimea de plantare:
– pe terenurile plane – cu coletul mai sus cu 3-4 cm – la pomii altoi ți pe portaltoi franc și la 4-5 cm sub
nivelul solului – la portaltoii vegetativi;
– pe terenurile în pant ă – adâncimea de plantare este mai mare în treimea superioar ă, normală în treimea
mijlocie și mai mic ă la baza pantei;
– pe terenurile cu eces temporar de umiditate, pomii se planteaz ă în biloane sau brazde în ălțate cu 30-40
cm, late de 1,5-2 m.
PAG – 147 –

Plantarea propriu-zisă constă în umplerea par țială a gropilor cu p ământ din ar ătură și confecționarea
unui mușuroi dintr-un amestec omogen din mrani ță și pământ, înalt de 15-20 cm, se a șează pomul la adâncimea
de plantare, se umple groapa cu p ământ reav ăn, se tasează pământul de la marginea gropii c ătre centru, dup ă
care se toarn ă 1-3 găleți cu apă după cerințe. Când apa s-a infiltrat și solul s-a zvântat, din p ământul rămas se
confecționează un mușuroi înalt de 30-40 cm, care acoper ă groapa în întregime (la palnt ările de toamn ă). La
plantările de prim ăvară se face o copcă în jurul pomului, se ud ă puternic și după zvântarea solului, se mulce ște
cu paie, frunze sau rumegu ș.
Creșterea și rodirea:
– la cireș – intensitatea cre șterii cireșului este mai lent ă în primii 4-5 ani de la plantare și mai activă în
următorii ani pân ă la obținerea primelor re colte economice. Cire șul formeaz ă în timpul cre șterii un ax puternic,
pe care sunt dispuse etajat primel e ramuri ale coroanei care ramific ă (slab) și formeaz ă din loc în loc grupuri de
ramuri. – la vișin: – după vigoarea de cre ștere și habitus, soiurile de vișin se pot grupa în: so iuri arborescente (5-6
m) și soiuri arbustoide (2-3 m). Vișinul începe s ă fructifice din anul 2 de la plantare.
Tipul de fructificare:
– soiuri de tip spur, care fructifică numai pe buchete de mai;
– soiuri de tip standard, care rodesc pe: ra muri mijlocii, ramuri lungi, ramuri plete și buchete de mai.
Ramurile de rod:
– la cireș – primele ramuri de rod î și fac apari ția în coroanele pomilor în anii II-V de la plantare, în
funcție de precocitatea soiurilo r. Ramurile de rod la cire ș se formeaz ă din muguri axilari sau terminali,
vegetativi. Ramurile cu func ție de rodire sunt: buchetul de mai, ramura mijlocie, ramura lung ă și ramura pleată .
La pomii tineri, buchetele de mai se formeaz ă din pinteni, iar la pomii maturi, buchetele se transform ă în
pinteni (la pomii epuiza ți de rod).
– la vișin: – soiurile de vișin fructifică pe ramuri plete, buchet e de mai, ramuri mijlocii și ramuri
bifuncționale.
Formele de coroană folosite sunt: vasul ameliorat, palmeta cu bra țe oblice, piramida modificat ă,
coroana Sanger, tufa vas și cordonul vertical la pomii trata ți cu paclobutrazol. La planta re se folosesc pomi sub
formă de vargă, cu muguri axilari nev ătămați sau căzuți. Pentru vi șin a cărui coroan ă poate suporta mai pu țină
lumină decât cire șul, o form ă de coroan ă aproape omniprezent ă în plantații este tufa vas.
Tăierile de fructificare trebuie s ă respecte urm ătoarele principii:
• Ramurile buchet nu se taie, intervenindu-se dup ă un număr de ani prin t ăieri de regenerare a
lor;
PAG – 148 –

• Ramurile mijlocii apar din muguri vegetativi cu pozi ție terminal ă, de pe ramurile de schelet și
semischelet și nu se scurteaz ă, doar se r ăresc;
• Ramurile lungi sunt folosite la formarea scheletului pomului; la unele soiuri, pentru a se
obține ramificarea, se scurteaz ă la 70 – 80 cm;
• Ramurile plete, specifice anumitor soiuri (mai ales la vi șin), trebuie scurtate în zonele în care
apar ramifica ții laterale sau care au ramuri buchet cu mugur vegetativ în vârf, scurtarea în
acest caz f ăcându-se la o ramur ă buchet situat ă cât mai aproape de baza ramurei plete.
Ramurile plete care nu au deloc ramifica ții laterale cu muguri vegetativi este bine s ă se
elimine de la baza lor pentru a nu îndesi inutil coroana.
• O atenție deosebit ă în cazul cire șului, mare iubitor de lumin ă, trebuie acordat ă tăierilor în
verde, dup ă recoltarea fructelor pentru ca lumina s ă pătrundă bine în coroan ă în scopul
formă rii unor muguri fructiferi viguro și.

5. Întreținerea și
lucrările solului în plantațiile pomicole Fertilizarea:
Cunoașterea stării de aprovizionare a solului în elemente nutritive, constituie un aspect decizional
important în strategia de fertilizare.
Diagnozele foliare arat ă la rândul lor dac ă fertilizarea s-a f ăcut corect. Con ținutul în elemente nutritive
al frunzelor la o aprovizionare normal ă se situeaz ă între urm ătoarele limite:
Macroelemente Cireș
(S.U.%) Vișin
(S.U.%)
N 1,7 – 3,5 2,35 – 3,27
P 0,16 – 0,4 0,23 – 0,38
K 1,0 – 3,0 0,97 – 1,92
Ca 0,7 – 3,0 1,62 – 2,60
Mg 0,4 – 1,0 0,49 – 0,74
Microelementul Cireș
(ppm) Vișin
(ppm)
PAG – 149 –

Lucrările solului
Toate planta țiile de cire ș și viș in moderne sunt înierbate pe interval și erbicidate pe rând sau lucrate
mecanic mai ales în situaț iile în care distanț ele între pomi pe rând sunt mari.
Solul este men ținut curat pe intervalul dintre rândurile de pomi, prin tocarea repetat ă a ierbii care
rămâne pe loc ș i contribuie la îmbogăț irea solului cu materie organic ă.
L ățimea benzii înierbat e poate fi de jum ătate din distan ța rândurilor de pomi (dar de regul ă nu mai
puțin de 2 m) pân ă la 2/3 (ex. 4 m în cazul distan ței de 6 m între rândurile de pomi).
Livezile înierbate sunt prev ăzute obligatoriu cu sistem de irigare sau fertirigare.
Livezile înierbate, ap rovizionate ritmic cu ap ă (fără șocuri hidrice) dau un procent mic de fructe
crăpate la cire ș. Vișinul nu este sensibil la cr ăparea fructelor.
Boli:
Boli datorate virusurilor sau micoplasmelor: Pătarea inelar ă, Prunus Ringspot, Annulus cerasi ;
Răsucirea frunzelor , Cherry leaf roll ; Îngălbenirea viș inului , Sour Cherry Yellows; Nanismul cireș ului, Little
cherry.
Bolile cele mai frecvente și periculoase sunt:
Antracnoza cire șului, produsă de ciuperca Blumeriella japii (Rehm) Arx, sin. Coccomyces hiemalis (Higg);
Monilioza sau putregaiul fructelor , produsă de ciupercile Monilinia laxa și Monilinia fructigena (Aderh. Et Ruhl)
Honey; Cancerul bacterian, produs de Agrobacterium radiobacter p.v. tumefaciens (pe soluri umede și reci).
Dăunători : Musca (viermele) cireș elor, Rhagoletis cerasi L., Păduchele negru al cireș ului, Myzus cerasi
F. sin Aphis cerasi F. (periculos pentru procesul de fotosintez ă și în consecință pentru diferen țierea mugurilor de
rod).
Tratamentele fitosanitare într-o pomicultur ă modernă sunt dirijate de laboratoarele fitosanitare
teritoriale, care recomand ă și produsele fitofarmaceutice în uz. Pe teritoriul României este interzis ă utilizarea
substanțelor ce fac parte din grupa I-a și a II-a de toxicitate. Fe 20 – 250 119 – 203
Mn 20 – 300 44 – 60
Zn 15 – 75 15 – 70
Cu 5 – 25 8 – 28
B 20 – 60 38 – 54
PAG – 150 –

6. Evaluarea
producț iei de fructeProducția medie de fructe pe pom se calculeaz ă astfel:
10000.K M N DRf f p= , în care:
R – recolta, t/ha;
Dp – densitatea pomilor, buc/ha;
Nf – numă rul mediu de fructe la un pom, buc;
Mf – masa medie a unui fruct, g;
K – coeficientul scutur ării fructelor (de obicei 0,7-0,8).
7. Recoltarea
producț iei pomicoleCireșele și vișinile se recolteaz ă la maturitatea deplin ă sau cu câteva zile înainte, deoarece dup ă desprinderea lor
de pe ramuri nu mai are loc o îmbună tățire a calității lor. Pentru consum în stare proasp ătă se culeg cu peduncul
iar pentru prelucrare se culeg f ără peduncul. Sortarea se face în timpul culesului în l ădițe de 8-10 kg.
PAG – 151 –

5.2.3 PIERSIC

Specifica ție
tehnică și
tehnologic ă
Criterii specifice de realizare
1. Zonarea culturii
si a soiurilor
a. zonarea culturii
– Câmpia Român ă și Dobrogea, în podgoriile din Muntenia și Oltenia, în zona de câmpie și colinele
dealurilor din vest, precum și în centrul și nord-vestul Transilvaniei.
b. amplasarea și zonarea soiurilor
Aproape în toate zonele pomicole din țară, cu altitudini sub 400-500 m, se pot cultiva soiuri cu perioada
de maturare a fructelor mijlocie.
Pomii de piersic provin din soiuri de piersic ce pot fi altoite în pepinier ă pe portaltoi de piersic, migdal,
corcoduș (nu și soiurile de nectarin) sau chiar hibrizi interspecifici. Cu toate c ă rădăcinile de migdal suportă
seceta, produc ții mari în zonele secetoase nu se ob țin decât prin irigare, altfel pomii se debiliteaz ă rapid.
Datorită gamei de portaltoi pe care pot fi altoite soiurile de piersic, totu și, intervalul optim al pH-ului
pentru planta țiile de piersic se situeaz ă între 6,5 – 8,4%. Solurile cu pH-ul cât mai apropiat de neutru (pH = 7)
sunt cele mai propice reu șitei culturii.
Piersicul este un mare iubitor de lumin ă, fapt ce trebuie avut în vedere atât la alegerea expozi ției
terenului (S, SV și SE) cât și la alegerea formelor de coroan ă și a distanțelor de plantare, în func ție de vigoarea
combinației soi / portaltoi. Sortimentul de soiuri: Piersici: Madeline Pouyet, Springold, Springtime, Ca rdinal, Jerseyland, Re dhaven, Southland,
Halehaven, Elberta și Flacăra;
Nectarine: Crimson Gold, Nectared 4, Fantasia și Romamer.
Pavii: Fortuna, Vivian, Babygold 6, Babygold 8 s.a.
2. Pregătirea
terenului pentru Alegerea terenului:
– plantaț iile pomicole se înființ ează pe terenuri plane și pe pante amenajate (pante de 18-2%) și
PAG – 152 –

înființ area
plantației pomicole neamenajate (panta 6-12%,) cu expozi ție sudică, sud-vestic ă sau sud-estic ă;
– plantaț iile intensive și superintensive cu caracter comercial se amplaseaz ă de regulă în bazinele și
centrele pomicole consacrate, pe soluri fertile și mecanizabile, sau pe soluri sub țiri și ameliorate, cu un con ținut
redus în argil ă (sub 20%), calciu (sub 8%) și aluminiu mobil (sub 10 ppm).
– în grădinile familiale sunt a cceptate mai toate tipur ile de sol, cu condi ția ca ele s ă fie ameliorate prin
fertilizări organice;
– sunt excluse de la plantare terenurile ecesiv de umede și fără drenaj, ca și cele cu nivelul freatic sub 1,5
m. Pregătirea începe cu defrișarea arboretelui și a pomilor solitari și continu ă cu nivelarea , desfundatul
sau scarificarea terenului, drenarea excesului de umiditate (temporară sau permanent ă), corectarea reacț iei
chimice a solului, fertilizarea de baz ă, asigurarea sursei de ap ă pentru irigare și stropit etc.
Solul nivelat se afâneaz ă adânc prin desfundare cu 1-2 lu ni înainte de plantare (50-60 cm) și scarificare
(70-80 cm).
3. Organizarea și
amenajarea
terenului destinat
înființ arii plantaț iei
Dimensiunea exploatațiilor:
– în societ ățile comerciale cu capital pr eponderent de stat, exploata țiile intensive și superintensive sunt
viabile, când suprafa ța acestora totalizeat ă 20 ha, respectiv 10 ha;
– în regim privat, aceste exploata ții sunt viabile chiar în limita unei suprafe țe de 1 ha.
Parcelarea terenului:
Forma unei parcele este de regul ă dreptunghiular ă, iar lățimea reprezintă aproximativ jum ătate din
lungimea acestuia.
– pe terenurile plane, orientar ea rândurilor se face pe direc ția nor-sud;
– pe terenurile în pant ă, de-a lungul curbelor de nivel;
– pe versan ții lungi și uniformi, l ățimea parcelei se orienteaz ă pe direcț ia curbelor de nivel, iar pe
versanții scurți, pe linia pantei.
Pentru delimitarea parc elelor se folosesc drumuri principale (5-6 m l ățime), secundare (3-4 m),
poteci ( 2 m) și o zonă de întoarcere a agregatelor în capetele rândurilor ( 3-4 m în livezile clasice și 5-6 m în
livezile intensive și superintensive).
PAG – 153 –

4. Înființarea
plantațiilor
pomicole Portaltoii piersicului: piersic, migdal amar și corcodu ș.
Stabilirea distanțelor de plantare:
– la latitudinea de 450 (București), distan ța dintre rânduri va fi mai mare, iar sub 450 (Constan ța), mai
mică, datorită gradului de înclinare a razelor solare.
– distanțele de plantare sunt de 6/4 m în liv ezile clasice în care pomii sunt dirija ți ca vas ameliorat și 4/3
în livezile intensive în care pomii sunt condu și cu coroane aplatizate. În livez ile superintensive, pomii sunt
plantaț i la distan ța de 3/1 m și dirijați sub form ă de cordon vertical. Pier sicul pitic se planteaz ă la 3/1 m și se
conduce sub form ă de tufă-vas.
Pichetarea terenului:
– pichetatul în p ătrat – distan țele dintre rânduri sunt egale cu ce le dintre pomi pe rând (se folose ște
pentru înfiin țarea planta țiilor clasice și pe terenurile plane);
– pichetatul în dreptunghi, cu distan țele mai mari între rânduri și mai mici între pomi pe rând ( pe
terenurile plane și cu pant ă ușoară, până la 6%, pentru toate tipurile de livezi). Acest sistem asigur ă condiții
optime de deplasare a agregatelor pent ru lucrarea solului numai pe inte rvalele dintre rândurile de pomi.
– pichetatul în triunghi ofer ă pomilor condi ții mai bune de intercep tare a luminii directe și de distribu ție
a rădăcinilor în spa țiul de nutri ție.
Tehnica pichetatulu: după stabilirea suprafe ței de plant ar e se e xe cu t ă în ordine urm ătoarele lucr ări:
încadrarea terenului, parcelarea și pichetatul propriu-zis. Pentru folosirea raț ională a terenului și respectarea
distanțelor de plantare se are în vedere, înc ă de la parcelarea terenului, ca lungimea și l ățimea parcelei s ă fie un
multiplu al distan ței dintre rânduri și pomi pe rând.
Exemplu: – lungimea parcelei 189 m, l ățimea 94 m, distan țele de plantare sunt de 5×4 m.
– din calcul rezult ă că în parcelă sunt cuprinse 37 rânduri (189:5= 37) a câte 23 pomi fiecare (94:4=23) și
un rest de 4 m lungime și 0,5 m lățime. În acest caz, distan țele de plantare dintre rânduri se majoreaz ă cu 0,108
m (4:37=0,108) iar cele dintre pomi cu 0,02 m (0,5:23=0,02 m).
Soiurile de piersic sunt auto compatibile, putându-se planta un singur soi într-o parcel ă deoarece nu este
nevoie de polenizator. Alegerea materialului săditor pentru plantare:
– în livezile intensive de piersic, cu densit ăți de 400-500 pomi la ha, se planteaz ă pomii ob ținuți în
câmpul II al pepinierei (în vârst ă de 1 an);
– la densit ăți mai mari (1250-3333 pomi/ha), su nt mai utili pentru formarea coroanei, pomii de vigoare
mică.
PAG – 154 –

Plantarea pomilor: Epoca de plantare : toamna, în perioada 15 octombrie – 20 ni embrie, în tot timpul iernii sau uneori
primăvara devreme când solul s-a zvântat. Săpatul gropilor:
– pe terenurile nedesf undate, gropile se sap ă manual și au dimensiunile 1,25/1, 25/1 m- pe terenurile
grele și 1/1/0,8 m – pe terenurile mijlocii și ușoare;
– pe terenurile desfundate , dimensiunile gropilor s ăpate mecanizat sunt de 0,6/0,6/0,4 m.
Repichetatul:
– în plantaț iile clasice și de aliniament, dup ă săpatul gropilor, înainte de pl antat se face repichetatul
terenului, folosind scândura de repichetat;
– în planta țiile intensive și superintensive, repichetatul se fa ce cu ajutorul cablului de sârm ă, folosit la
pichetare. Tehnica de plantare:
– plantarea se execut ă de echipe de lucru formate din 2-3 muncitori instrui ți care cunosc schema de
plantare, modul de grupare a soiurilor în parcel ă, soirile, portaltoii și tehnica de lucru;
– materialul de plantat trebuie s ă aibă rădăcinile sănătoase, turgescente și culoarea specific ă portaltoilui;
– fasonarea constă în îndep ărtarea – prin t ăieri – rădăcinilor rupte și traumatizate, a celor uscate,
necrozate și
scutarea celor s ănătoase în funcț ie de grosimea și dimensiunile gropii;
– mocirlirea const ă în introducerea materialului s ăditor fasonat într-o (mocirl ă compusă din: baleg ă
proaspă tă de bovine, p ământ și apă ) în așa fel încât fiecare ramifica ție să fie acoperit ă cu o pelicul ă fină din
această compoziție.
Adâncimea de plantare:
– pe terenurile plane – cu coletul mai sus cu 3-4 cm – la pomii altoi ți pe portaltoi franc și la 4-5 cm sub
nivelul solului – la portaltoii vegetativi;
– pe terenurile în pant ă – adâncimea de plantare este mai mare în treimea superioar ă, normală în treimea
mijlocie și mai mic ă la baza pantei;
– pe terenurile cu eces temporar de umiditate, pomii se planteaz ă în biloane sau brazde în ălțate cu 30-40
cm, late de 1,5-2 m. Plantarea propriu-zisă constă în umplerea par țială a gropilor cu p ământ din ar ătură și confecționarea
unui mușuroi dintr-un amestec omogen din mrani ță și pământ, înalt de 15-20 cm, se a șează pomul la adâncimea
de plantare, se umple groapa cu p ământ reav ăn, se tasează pământul de la marginea gropii c ătre centru, dup ă
PAG – 155 –

care se toarn ă 1-3 găleți cu apă după cerințe. Când apa s-a infiltrat și solul s-a zvântat, din p ământul rămas se
confecționează un mușuroi înalt de 30-40 cm, care acoper ă groapa în ăntregime (la palnt ările de toamn ă). La
plantările de prim ăvară se face o copcă în jurul pomului, se ud ă puternic și după zvântarea solului, se mulce ște
cu paie, frunze sau rumegu ș.
5. Întreținerea și
lucrările solului în
plantațiile pomicolea. sistemul de întreținere și lucrare a solului: În toate planta țiile moderne, asigurate cu posibilit ăți de
irigare sau fertilizare este omniprezent ă înierbarea intervalelor dintre rând uri, deoarece sistemul radicular al
pomului este capabil să asigure recolte mari în si stemul înierbat (de multe ori calitativ superioare) al ături de
protejarea mai bun ă a structurii solului, dac ă se asigură hrana și apa la nivelul necesar. Tocarea ierbii de 3-4 ori
în cursul perioadei de vegeta ție asigură cantităț i importante de materie organic ă pentru sol care cumulate în
timp au acela și efect cu introducerea în livad ă la un interval de 3-4 ani a unei cantit ăți de 40-60 t de gunoi de
grajd.
Aplicarea erbicidelor în mod corespunz ător elimin ă eficient buruienile de pe rândurile de pomi, iar
utilizarea în dozele recomandate a un or erbicide care se autodegradeaz ă după realizarea efectului asupra
buruienilor, contribuie la protejarea mediului.
b. fertilizarea: – la o produc ție de 15 t/ha, piersicul extrage din sol cca. 147 kg/ha substan ță activă N,
31 kg/ha P 2O5 și 121 kg/ha K 2O.
Analizele foliare în planta țiile de piersic, pot ar ăta o hrănire corect ă a pomilor dac ă, conținutul
frunzelor în următoarele macro și microelemente se situeaz ă între limitele de mai jos (substan ță uscată).

Macroelemente Conținut normal
(S.U.%) Carență sau conținut scăzut
(S.U.%)
N 3,0 – 4,0 < 2,6 (caren ță)
P 0,12 – 2,40 < 0,12 (caren ță)
K 1,426 – 2,91 < 1,08 (caren ță)
Mg 0,44 – 1,3 < 0,77 (caren ță)
PAG – 156 –

Fe 60 – 40 ppm (S.U) < 60 ppm (con ținut scăzut)
Mn 20 – 140 ppm < 20 ppm (con ținut scăzut)
Zn 15 – 140 ppm < 4 ppm (caren ță)
B 17 – 100 ppm < 11 ppm (caren ță)
Cu 7 – 16 ppm < 4 ppm (con ținut scăzut)
c. combaterea bolilor și dăunătorilor
Boli: Bășicarea frunzelor de piersic (produsă de ciuperca Taphrina deformans), Făinarea piersicului
(produsă de ciuperca Sphaerotheca pannos) .
Dăunători: Molia vărgată a piersicului (Anarsia lineatella Zell.); Păduchele verde al piersicului
(Myzodes persicae Sulz).
Piersicul este una dintre speciile pomicole din țara noastr ă cu cele mai pu ține boli și dăunători periculo și.
Combaterea cea mai eficient ă se realizeaz ă pe baza informa țiilor furnizate de serviciile de protec ția
plantelor, existente în fiecare țară cu pomicultur ă avansată, deoarece atât formul ările de noi produse comerciale
sunt într-o continuă schimbare, cât și produsele ce se scot din uz. Produsele din grupa I și a II-a de toxicitate
sunt excluse de la utilizar e pe teritoriul României.
d. creșterea și rodirea: piersicul intr ă pe rod în anii 3-4 de la plantare.
Ramurile de rod: buchetul de mai (2-3 cm, pe care se afl ă 4-5 muguri floriferi), ramura salb ă (2-4 mm
grosime cu lungimea de 12-15 cm, care prezint ă în vârf un mugure vegetativ iar lateral muguri floriferi), ramura
mixtă (20-60 cm lungime, cu muguri axilari dispu și solitar – primii 2-3 de la bază și vârf – sau în grupuri de câte
3 pe restul ramurii), ramura lung ă (50-150 cm, pe care mugurii sunt dispu și solitar sau în grupuri de câte 3).
e. tăierile de producție:
• Cele mai valoroase ramuri de rod sunt ramurile mixte, care se r ăresc la 20-30 cm una de alta și se
scurtează numai dac ă sunt mai lungi de cca. 60 cm la pomii tineri și de 30-40 cm la pomii în plin ă rodire;
• Odată cu rărirea ramurilor mixte cele ce trebuie eliminate se taie în cepi scur ți (1-3 muguri) pentru
a da ramuri tinere de înlocuire;
• Ramurile lungi, aflate de obicei în partea superioar ă a coroanei se elimin ă, reținându-se doar câteva
cu poziție oblică spre exteriorul coroanei. Dac ă pe ele se afl ă și lăstari anticipa ți se rețin câte 1-2 pe fiecare
ramură lungă, după care deasupra lor aceasta se scurteaz ă prin tăiere.;
PAG – 157 –

cazul în care nu sunt suficiente celelalte forma țiuni de rod;
• Datorită autofertilit ății foarte ridicate a soiurilo r de piersic, pentru a men ține un echilibru între
creștere și fructificare, la piersic în perioada de rodire se suprim ă 2/3 sau chiar mai mult din num ărul total de
ramuri fructifere existente în coroan ă, ulterior apelându-se și la rărirea fructelor; pe o singur ă ramură mixtă se
pot obține ușor cel pu țin 0,5 kg fructe (2-3 piersici la soiurile cu fruct mare);
• Cu cât coroana este mai redus ă (forme pentru densităț i mari) cu atât num ărul de ramuri mixte
reținute după tăiere va fi mai mic. Astfel, în plin ă producție a pomului, vasul ameliorat nu va avea mai mult de
140 – 180 ramuri mixte dup ă tăiere, palmeta cu bra țe oblice nu mai mult de 100 – 150, iar palmeta simpl ă (cu 2
brațe și ax) nu mai mult de 70 – 90. La astfel de încă rcături cu ramuri mixte, în condi ții de fertilizare corect ă și
asigurarea necesarului de ap ă se obțin ușor produc ții de peste 20 t/ha.
6. Evaluarea
producț iei de fructeEvaluarea produc ției de fructe se efectueaz ă în patru perioade:
– toamna, dup ă căderea frunzelor se apreciaz ă încărcătura cu muguri de rod. Dac ă raportul între num ărul
mugurilor floriferi și cei vegetativi este de 1/3, se estimeaz ă o produc ție promițătoare;
– primăvara – o înflorire bogat ă este un indiciu al unei produc ții relevante;
– după căderea fiziologic ă a fructelor (în luna iunie );
– la începutul intră rii în pârg ă, se face ultima evaluare, aceasta fiind și cea mai reală (10%). Totodat ă se
apreciază și calitatea fruc telor, precum și data recolt ării.
Producția medie de fructe pe pom se calculeaz ă astfel:
10000.K M N DRf f p= , în care:
R – recolta, t/ha; D
p – densitatea pomilor, buc/ha;
Nf – numă rul mediu de fructe la un pom, buc;
Mf – masa medie a unui fruct, g;
K – coeficientul scutur ării fructelor (de obicei 0,7-0,8).
7. Recoltarea
producț iei pomicolePiersicile se recolteaz ă î n f a z a d e p â r g ă, când pulpa este suficient de ferm ă. Gradul de maturitate se poate
determina și sensoric: forma, mă rimea, coloraț ia pulpei și a pieliței, dezvolzarea semin țelor, consisten ța
fructelor, gustul lor, desprinderea de pe ramu rile de rod. Piersicile se culeg cu peduncul și se sorteaz ă după
recoltare.
PAG – 158 –

5.1.4 PRUN

Specifica ție
tehnică și
tehnologic ă
Criterii specifice de realizare
1. Zonarea
culturii si a soiurilor Pentru ob ținerea unor rezultate ec onomice favorabile, soiurile de prun trebuie s ă fie amplasate mai ales
în localitățile consacrate, din regiunile întâi și a doua pomicol ă.
– pe dealurile înalte și mijlocii se recomandă soiurile: Gras românesc și Gras ameliorat; pe dealurile
sucarpatice – soiurile: Pite ștean, Albatros, Stanley, Vine te de Italia; iar pe coline și la câmpie – soiurile: Anna
Spath, Renclod Althan, Silvia, Carpatin, Centenar și Stanley.
– în sud și sud-vestul țării, rezultate bune se ob țin cu soiurile: Timpurie Rivers, Ialomi ța, Pescăruș,
Diana și Agen.
– pentru mica gospod ărie: Timpurie Rivers, Carpatin, Tuleu timpuriu, Minerva, Agen, Renclod Althan,
Pescăruț, Tuleu gras, Dâmbovi ța, Gras ameliorat, Vinete române ști, Gras românesc și Anna Spath.
– pentru livezlile come rciale sunt mai c ăutate soiurile cu fructul mare, precum: Diana, Silvia, Vâlcean,
Centenar, Stanley, Record și Vinete de Italia.
Portaltoii prunului: corcodușul (portaltoiul principal al prunului) și prunul franc (P.F.Ro șior văratic,
P.F. Renclod verde, P.F. Voine ști B și P.F. Oteș ani 8).
2. Pregătirea
terenului pentru
înființarea
plantației
pomicole

Alegerea terenului:
– plantaț iile pomicole se înființ ează pe terenuri plane și pe pante amenajate (pante de 18-2%) și
neamenajate (panta 6-12%,) cu expozi ție sudică, sud-vestic ă sau sud-estic ă;
– plantaț iile intensive și superintensive cu caracter comercial se amplaseaz ă de regulă în bazinele și
centrele pomicole consacrate, pe soluri fertile și mecanizabile, sau pe soluri sub țiri și ameliorate, cu un
conținut redus în argil ă (sub 20%), calciu (sub 8%) și aluminiu mobil (sub 10 ppm).
– în gră dinile familiale sunt acceptate mai toate tipurile de sol, cu condi ția ca ele s ă fie ameliorate prin
fertilizări organice;
– sunt excluse de la plantare terenurile ecesiv de umede și fără drenaj, ca și cele cu nivelul freatic sub
PAG – 159 –

1,5 m. Pregătirea începe cu defrișarea arboretelui și a pomilor solitari și continu ă cu nivelarea ,
desfundatul sau scarificarea terenului, drenarea excesului de umiditate (temporar ă sau permanent ă),
corectarea reac ției chimice a solului, fertilizarea de bază , asigurarea sursei de ap ă pentru irigare și stropit etc.
Solul nivelat se afâneaz ă adânc prin desfundare cu 1-2 lu ni înainte de plantare (50-60 cm) și scarificare
(70-80 cm).
3. Organizarea și
amenajarea
terenului destinat
înființarii
plantației

Dimensiunea exploatațiilor:
– în societ ățile comerciale cu capital pr eponderent de stat, exploata țiile intensive și superintensive sunt
viabile, când suprafa ța acestora totalizeat ă 20 ha, respectiv 10 ha;
– în regim privat, aceste exploata ții sunt viabile chiar în limita unei suprafe țe de 1 ha.
Parcelarea terenului:
Forma unei parcele este de regul ă dreptunghiular ă, iar lățimea reprezint ă aproximativ jum ătate din
lungimea acestuia.
– pe terenurile plane, orientar ea rândurilor se face pe direc ția nord-sud;
– pe terenurile în pant ă, de-a lungul curbelor de nivel;
– pe versan ții lungi și uniformi, l ățimea parcelei se orienteaz ă pe direcția curbelor de nivel, iar pe
versanții scurți, pe linia pantei.
Pentru delimitarea parcelelor se folosesc drumuri principale (5-6 m l ățime), secundare (3-4 m),
poteci ( 2 m) și o zonă de întoarcere a agregatelor în capetele rândurilor ( 3-4 m în livezile clasice și 5-6 m
în livezile intensive și superintensive).
4. Înființarea
plantațiilor de
prun

Stabilirea distanțelor de plantare:
– prunul se planteaz ă pe terenuri plane și terenuri amenajate în terase și în parcele prev ăzute cu alei de trafic
tehnologic.
– în livezile clasice prunul se planteaz ă la distanța de 5,5-6,0/4,5-5,0 m, în livez ile intensive la 5,0/3,5-4,0 m,
iar la superintensive la 3,0 – 3,5/2m. – densitățile de plantare 500 (5 x 4 m) și 666 (5 x 3 m) pomi/ha. Pentru livezile ale c ăror fructe sunt destinate
industrializă rii, unde recoltatul se face mecanizat, se folosesc portaltoi viguro și ce dau pomi mari, situa ți la
distanțe de plantare mai mari între rânduri (6 – 7 m) care s ă permită accesul utilajelor.
Pichetarea terenului:
– pichetatul în p ătrat – distan țele dintre rânduri sunt egale cu cele dintre pomi pe rând (se folose ște
pentru înfiin țarea planta țiilor clasice și pe terenurile plane);
PAG – 160 –

– pichetatul în dreptunghi, cu distan țele mai mari între rânduri și mai mici între pomi pe rând ( pe
terenurile plane și cu pant ă ușoară, până la 6%, pentru toate tipurile de livezi). Acest sistem asigur ă condiții
optime de deplasare a agregatelor pent ru lucrarea solului numai pe inte rvalele dintre rândurile de pomi.
– pichetatul în triunghi ofer ă pomilor condi ții mai bune de intercep tare a luminii directe și de
distribuție a rădăcinilor în spa țiul de nutri ție.
Tehnica pichetatulu: după stabilirea suprafe ței de plantare se execut ă în ordine urm ătoarele lucr ări:
încadrarea terenului, parcelarea și pichetatul propriu-zis. Pentru folosirea ra țională a terenului și respectarea
distanțelor de plantare se are în vedere, înc ă de la parcelarea terenului, ca lungimea și lățimea parcelei s ă fie un
multiplu al distan ței dintre rânduri și pomi pe rând.
Exemplu: – lungimea parcelei 189 m, l ățimea 94 m, distan țele de plantare sunt de 5×4 m.
– din calcul rezult ă că în parcelă sunt cuprinse 37 rânduri (189:5=37) a câte 23 pomi fiecare (94:4=23)
și un rest de 4 m lungime și 0,5 m lățime. În acest caz, distan țele de plantare dintre rânduri se majoreaz ă cu
0,108 m (4:37=0,108) iar cele dintre pomi cu 0,02 m (0,5:23=0,02 m).
Stabilirea polenizatorilor
Soiurile de prun se comportă diferit în procesul poleniză rii și fecundării. Se recomandă ca în parcel ă să
se planteze 2-3 soiuri cu înflorire simultan ă pentru asigurarea poleniză rii încrucișate.
Alegerea materialului săditor pentru plantare:
– la prun se recomand ă ca pomii s ă fie viguro și și cu numeroase ramuri anticipate, formate în zona
coroanei. Plantarea pomilor: Epoca de plantare : toamna, în perioada 15 octombrie – 20 noi embrie, în tot timpul iernii sau uneori
primăvara devreme când solul s-a zvântat. Săpatul gropilor:
– pe terenurile nedesf undate, gropile se sap ă manual și au dimensiunile 1,25/1, 25/1 m- pe terenurile
grele și 1/1/0,8 m – pe terenurile mijlocii și ușoare;
– pe terenurile desfundate , dimensiunile gropilor s ăpate mecanizat sunt de 0,6/0,6/0,4 m.
Repichetatul:
– în plantaț iile clasice și de aliniament, dup ă săpatul gropilor, înainte de pl antat se face repichetatul
terenului, folosind scândura de repichetat;
– în plantaț iile intensive și superintensive, repichetatul se fa ce cu ajutorul cablului de sârm ă, folosit la
pichetare. Tehnica de plantare:
PAG – 161 –

– plantarea se execută de echipe de lucru format e din 2-3 muncitori instrui ți care cunosc schema de
plantare, modul de grupare a soiurilor în parcel ă, soirile, portaltoii și tehnica de lucru;
– materialul de plantat trebuie s ă aibă rădăcinile sănătoase, turgescente și culoarea specific ă portaltoilui;
– fasonarea const ă în îndep ărtarea – prin t ăieri – rădăcinilor rupte și traumatizate, a celor uscate,
necrozate și
scutarea celor s ănătoase în funcț ie de grosimea și dimensiunile gropii;
– mocirlirea const ă în introducerea materialului să ditor fasonat într-o (mocirl ă compusă din: baleg ă
proaspă tă de bovine, p ământ și apă ) în așa fel încât fiecare ramifica ție să fie acoperit ă cu o pelicul ă fină din
această compoziție.
Adâncimea de plantare:
– pe terenurile plane – cu coletul mai sus cu 3-4 cm – la pomii altoi ți pe portaltoi franc și la 4-5 cm sub
nivelul solului – la portaltoii vegetativi;
– pe terenurile în pant ă – adâncimea de plantare este mai mare în treimea superioar ă, normală în
treimea mijlocie și mai mic ă la baza pantei;
– pe terenurile cu eces temporar de umiditate, pomii se planteaz ă în biloane sau brazde în ălțate cu 30-
40 cm, late de 1,5-2 m. Plantarea propriu-zisă constă în umplerea par țială a gropilor cu p ământ din ar ătură și confecționarea
unui mușuroi dintr-un amestec omogen din mrani ță și pământ, înalt de 15-20 cm, se a șează pomul la
adâncimea de plantare, se umple groapa cu p ământ reav ăn, se taseaz ă pământul de la marginea gropii c ătre
centru, dup ă care se toarn ă 1-3 găleți cu apă după cerințe. Când apa s-a infiltrat și solul s-a zvântat, din
pământul rămas se confec ționează un muș uroi înalt de 30-40 cm, care acoper ă groapa în ăntregime (la
palntările de toamn ă). La plant ările de prim ăvară se face o copc ă în jurul pomului, se ud ă puternic și după
zvântarea solului, se mulce ște cu paie, frunze sau rumegu ș.
Alegerea formelor de coroană
Formele de coroan ă folosite pentru dirijarea soiurilor de prun sunt: vasul ameliorat, palmetele și fusul
subțire. Creșterea și rodirea
În primii ani de livad ă prunii formează creșteri viguroase, de 0,5-1,5 m lungime, cu unghiuri de
inserție mici. Pomii încep s ă fructifice când au vârsta de 3-4 ani (S tanley, Agen), 5-6 ani (Tuleu gras, Anna
Spath) sau 7-8 ani (Uriașe). Formarea și evoluția ramurilor de rod
În perioada de tinere țe, prunul fructific ă buchete ramificate, ramur ă mijlocie, ramură lungă și ramură
PAG – 162 –

anticipată. În pregătire pentru rodire se afl ă pintenul și spinul.
Tăierile de producție
– la soiurile cu ramur ile de schelet dresate și fragile, curbate și subț iri se fac t ăieri de reducț ie în lemn de
3-4 ani, pentru fortificare și ramificare;
– la soiurile cu ramuri viguroase, garnisite ccu buchete ramificate, t ăierile sunt mai u șoare și constau în
scurtarea prelungirilor șarpantelor cu 1/3-1/2 din lung ime pentru stim ularea ramifică rii;
– la pomii viguro și, cu creșteri normale, se fac t ăieri în fiecare an pentru normarea înc ărcăturii pomilor
cu rod;
– la pomii afla ți în plină rodire, cu creșteri mai reduse și poziția șarpantelor arcuit ă și orizontal ă, se fac
tăieri în lemn de 4-5 ani, deasupra unei ramuri viguroase;
– la pomii net ăiați ani de-a rândul șarpantele și subșarpantele se taie în lemn de 5-6 ani, deasupra unei
ramificații laterale
5. Întreținerea și
lucrările solului în
plantațiile de prun Fertilizarea
În perioada de cre ștere a pomilor, de dup ă plantare și până la intrarea pe rod pomii absorb din sol mai
mult azot (N) care, în condi țiile unei aprovizion ări normale cu fosfor (P), potasiu (K) și calciu (Ca) determină
formarea rapidă a scheletului și formațiunilor fructifere, asigur ând o intrare mai timpurie pe rod, cu efect
economic benefic asupra recuper ării investiției.
În perioada de rodire, crește ponderea utiliz ării fosforului și potasiului.
Absorbția substan țelor nutritive prin r ădăcini este un proces activ și selectiv. Cantităț i foarte mici de
substanțe minerale p ătrund din sol în r ădăcini și prin absorb ție pasivă, pe baza fenomenelor de difuziune și
osmoză.
Intensitatea maxim ă de absorb ție a substan țelor nutritive de c ătre rădăcinile prunului are loc când
temperatura solului este între 16-18°C. Pe m ăsura scăderii temperaturii scade și absorbț ia, oprindu-se practic
la temperaturi sub 2°C. Activitatea ră dăcinilor se reduce și la temperaturi ale solu lui peste optimum de 16-
18°C.
În perioada de vegeta ție, ab
sorbția substan țelor nutritive din sol începe s ă se intensifice odată cu
începutul creș terii intensive a l ăstarilor și fructelor, men ținându-se un ritm ridicat pân ă la încetarea creș terii.
Elementul cel mai solicitat în aceast ă perioadă este azotul, intervenind dou ă momente critice: la 10-15 zile
după dezmugurit și în fenofaza încetinirii cre șterii lă starilor când are loc și începutul diferen țierii mugurilor de
rod (aprovizionarea bun ă cu N determin ă prelungirea cre șterii încetinite, ceea ce favorizeaz ă diferențierea
mugurilor).
PAG – 163 –

Fosforul și potasiul, cu rol mare în sinteza și depozitarea substan țelor de rezerv ă își menț in ritmul de absorb ție
ridicat în a 2-a jum ătate a perioadei de vegeta ție, când are loc maturarea l ăstarilor și fructelor.
Întreținerea solului
Plantațiile moderne de prun, au intervalele dintre rânduri înierbate controlat, deoarece prin sistemele de irigare sau
fertirigare se asigur ă necesarul de ap ă atât pentru pom cât și pentru iarb ă. În plus, iarba rezultată prin tocare îmbog ățește
conținutul livezii în materie organic ă.
O problem ă căreia trebuie s ă i se acorde aten ție în planta țiile de prun este drajonatul, care în caz c ă e puternic, iar
drajonii nu sunt îndep ărtați la timp pericliteaz ă accesul în livadă .
Boli: Viroze: Vărsatul prunului (Plum pox, Sharka ), cea mai grav ă dintre viroze (boală de carantin ă); Piticirea
prunului (Prune dwarf, Nanus pruni );Pătarea inelar ă necrotic ă (Prunus ring spot ); Declinul prunului ( Plum decline );
Mozaicul în benzi (Marmor lineopticum ); Crăparea scoar ței (Plum Bark Split ); Mozaicul linear (Plum Narrow Striped
Variegation, Plum Pseudo Pox ).
Boli ce pot fi controlate prin m ăsuri de natur ă curativă, sunt: Pătarea roșietică a frunzelor produsă de ciuperca
Polystigma rubrum (Pers)D.C: Ciuruirea frunzelor , produsă de ciuperca Stigmina carpophylla; Hurlupii produsă de ciuperca
Taphrina pruni (Fuck) Tul; Monilioza sau putregaiul brun, produs ă de ciuperca Monilinia laxa (Aderh et Ruhl.) Honey
Dăunători: Viespea neagră a prunelor, Hoplocampa minuta Christ sin. Hoplocampa fluvicorvis Klug. Viespea
sâmburilor de prun, Euritoma schreinery; Viermele prunelor , Laspeyresia funebrana Tr. Sin. Grapholita funebrana Tr.
Combaterea cea mai eficient ă se poate realiza apelând la informa țiile furnizate de serviciile de protec ția
plantelor, în care se reg ăsesc menț ionate intervalele de timp cât și diverse formul ări de substan țe fitosanitare, din care a șa
cum s-a specificat și la măr sunt excluse de la utilizare cele din grupa I și II de toxicitate.

6. Evaluarea
producț iei de fructeProducț ia medie de fructe pe pom se calculeaz ă astfel:
10000.K M N DRf f p= , în care:
R – recolta, t/ha;
Dp – densitatea pomilor, buc/ha;
Nf – numărul mediu de fructe la un pom, buc;
Mf – masa medie a unui fruct, g; K – coeficientul scutur ării fructelor (de obicei 0,7-0,8).

7. Recoltarea
producț iei Prunele se recolteaz ă la maturitatea deplin ă sau cu câteva zile înainte, deoarece dup ă desprinderea lor nu mai are loc o
îmbunătățire a calității lor.
PAG – 164 –

Profilul "Pomi"

5.2 M O D U L
15 ha

Tipul exploatatiei: Tabel nr. 5.2
Gospodarii individuale

Activitate/Sistem ha % t/ha
Piersic irigat 7,5 50,0 8,0
Cais neirigat 4,5 30,0 6,0
Cires neirigat 3,0 20,0 7,0
TOTAL 15,0 100,0 x

PAG – 165 –

Profilul "Pomi"
BUGETUL EXPLOATATIEI DE 15 HA
ZONA DE CAMPIE IRIGAT/NEIRIGAT Tabel nr. 5.2.1
Tipul exploatatiei:
Gospodarii individuale
C U L T U R A
Piersic Cais Cires
ha TOTAL
7,5 4,5 3,0 15,0 INDICATORI U.M
50% 30% 20% 100%
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei 52800,0 22950,0 19950,0 95700,0
A1. Din care productia principala lei 52800,0 22950,0 19950,0 95700,0
B (+) SUBVENTII lei 3000,0 1800,0 1200,0 6000,0
C (=) PRODUS BRUT lei 55800,0 24750,0 21150,0 101700,0
D (-) CHELTUIELI TOTALE lei 48000,0 21807,0 18281,8 88088,8
D1. Din care pentru productia principala lei 48000,0 21807,0 18281,8 88088,8
I. CHELTUIELI VARIABILE lei 26977,5 13684,5 11238,1 51900,1
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei 10342,5 6160,5 6056,7 22559,7
– Sämãn si material saditor lei 0,0 0,0 0,0 0,0
– Ingrasaminte chimice lei 2655,0 1647,0 489,8 4791,8
– Pesticide lei 3517,5 2110,5 3841,9 9469,9
– Alte materiale lei 4170,0 2403,0 1725,0 8298,0
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei 12000,0 6219,0 3956,2 22175,2
3. Cheltuieli cu irigatii lei 2295,0 0,0 0,0 2295,0
4. Cheltuieli de aprovizionare lei 1552,5 922,5 908,5 3383,5
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei 0,0 0,0 0,0 0,0
6. Asigurari lei 787,5 382,5 316,8 1486,8
II. CHELTUIELI FIXE lei 21022,5 8122,5 7043,7 36188,7
– Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei 16560,0 6300,0 5530,6 28390,6
– Cheltuieli generale lei 1312,5 571,5 475,5 2359,5
– Dobanzi la credite lei 2625,0 1093,5 932,6 4651,1
– Amortisment lei 525,0 157,5 105,0 787,5
E. (=) VENIT IMPOZABIL lei 4800,0 1143,0 1668,2 7611,2
(-) Impozite si taxe lei 0,0 0,0 0,0 0,0
F. (=) VENIT NET+subventii lei 7800,0 2943,0 2868,2 13611,2
G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) % 10,0 5,2 9,1 8,6
H. RATA VENIT NET+subventii (%) % 16,2 13,5 15,7 15,5
PAG – 166 –

FIȘĂ REZUMATIV Ă

a indicatorilor de sintez ă, ai modulului de 15 ha irigat/neirigat
Profil: Pomi – Tipul exploataț iei Gospod ării individuale
Tabel nr. 5.2.2
Nc. INDICATORI lei € = 3,5
lei
1 Valoarea produc ției principale și secundare 95700 27343
2 Subven ții 6000 1714
3 Produs brut (1+2) 101700 29057
4 Cheltuieli totale, d.c.: 88089 25168
4.1 – cheltuieli variabile 51900 14829
4.1.1 – variabile specifice 26341 7526
4.2 – cheltuieli fixe 36189 10340
5 Profit (3-4) 13611 3889
6 Rata profitului (5:4×100) (%) 15,5 15,5
7 Marja Brut ă total exploata ție (3-4.1) 49800 14229
8 Clasa de m ărime european ă după Marja Bruta Standard 17,9
UDE VII VII
9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 7593 2169
10 Posibilit ăți de investi ții prin credite (9 x 5 ani) 37965 10847
11 Fonduri pentru reluarea procesului de producț ie (15% din
profit) 2042 583
12 Fonduri pentru munc ă și management (10% din profit) 1361 389
13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 3403 972
14 Total fonduri proprii pentru produc ției (Fd proprii + rd 11) * 78851 22529
15 Credite pentru produc ție ** 11280 3223
16 Consum de munc ă (mii ore/an/exploata ție) 8,9 x
*Exploatantul are fonduri prop rii în valoare de 76809 lei.
**Creditele de produc ție acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de produc ție

Concluzii:

¾ Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezint ă: 87% fonduri
proprii și 13% credite de produc ție.
¾ Modulul evidenț iază o rată a profitului de 15,5% ș i asigură în medie un profit de
907,4 lei/ha.
¾ Marja brut ă standard (MBS) define ște „dimensunea economic ă a exploata ției”
exprimată în „unități de dimensiune economică ” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul
acestei exploata ții de 17,9 UDE , considerat ă (după tip) ca o exploatație mijlocie-
mare (și după clasă) de clasa a VII-a .
¾ Fondul de dezvoltare constituit creaz ă posibilitatea investiț iei în tehnica agricol ă prin
cumpărare cu credite a unor componente ale setului de utilaje aferente tractorului din dotare.
¾ Modulul realizat prin proiect are are o viabilitate economic ă medie, cu
condiț ia obținerii randamentelor programate.
PAG – 167 –

Profilul “Pomi ”
Bugetul exploata ției de 15 ha
Zona de câmpie irigat/neirigat – Variant ă proiectată
Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008
Tipul exploata ției:
Gospodării individuale
Tabel nr. 5.2.3
Cultura
Piersic Cais Cire ș Indicatori Perioade,
recoltă ,
ani U.M.
7,5 ha 4,5 ha 3,0 ha Total
15 ha
2005/2006 lei 52.800 22.950 19.950 95.700
Valoarea producției 2007/2008 lei 63.000 26.460 24.570 114.0,30
Creșteri sau descre șteri ∆ lei +10.200 +3.510 +4.620 +18.330
2005/2006 lei 3.000 1.800 1.200 6.000
Subvenții 2007/2008 lei 1.312,5 787,5 525 2.625
Creșteri sau descre șteri ∆ lei -1.687,5 -1.012,5 -675 -3.375
2005/2006 lei 48.000 21.807 18.281,8 88.088,8
Cheltuieli totale 2007/2008 lei 54.000 23.490 21.840 99.330
Creșteri sau descre șteri ∆ lei +6.000 +1.683 +3.558,2 +11.241,2
2005/2006 lei 4.800 1.143 1.668,2 7.611,2
Venit impozabil 2007/2008 lei 9.000 2.970 2.730 14.700
Creșteri sau descre șteri ∆ lei +4.200 +1.827 +1.061,8 +7.088,8
2005/2006 lei 7.800 2.943 2.868,2 13.611,2
Venit net+subvenții 2007/2008 lei 10.312,5 3.757,5 3.255 17.325
Creșteri sau descre șteri ∆ lei +2.512,5 +814,5 +386,8 +3.713,8
2005/2006 % 16,2 13,5 15,7 15,5
Rata venit net+subvenții 2007/2008 % 19,1 16,0 14,9 17,4
Creșteri sau descre șteri ∆ % 2,9 +2,5 -0,8 +1,9
PAG – 168 –

2007 – 2008
9933017325
2625114030
Valoarea productiei – lei Subventii – lei
Cheltiueli totale – lei Venit net + subventii – lei
Rata venit + subventii – %
17,415,5
2005 – 2006 2007 – 2008Profilul "Pomi"
Modul 15 ha
Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 – 2008
Tipul exploatatiei:
Gospodari individuale

Modul 20 ha 2005 – 2006 2007 – 2008
Valoarea productiei – lei 95700 114030
Subventii – lei 6000 2625
Cheltiueli totale – lei 88088,8 99330
Venit net + subventii – lei 13611,2 17325
2005 – 2006 2007 – 2008
Rata venit + subventii – % 15,5 17,4
2005 – 2006
88088,813611,2
600095700
Valoarea productiei – lei Subventii – lei
Cheltiueli totale – lei Venit net + subventii – lei
PAG – 169 –

Profilul "Pomi"

5.3 M O D U L
60 ha

Tipul exploatatiei:
Asociatii familiale Tabel nr. 5.3

Activitate ha % t/ha
Prun neirigat 24,0 60,0 7,0
Piersic irigat 24,0 40,0 9,0
Cais neirigat 12,0 20,0 7,0
TOTAL 60,0 100,0 x

PAG – 170 –

Profilul "Pomi"
BUGETUL EXPLOATATIEI DE 60 HA
ZONA DE CAMPIE IRIGAT/NEIRIGAT Tabel nr. 5.3.1
Tipul exploatatiei: Asociatii familiale
C U L T U R A
Prun Piersic Cais
ha TOTAL
24 24 12,0 60,0 INDICATORI U.M
60% 40% 20% 100%
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei 117600,0 190080,0 71400,0 379080,0
A1. Din care productia principala lei 117600,0 190080,0 71400,0 379080,0
B (+) SUBVENTII lei 9600,0 9600,0 4800,0 24000,0
C (=) PRODUS BRUT lei 127200,0 199680,0 76200,0 403080,0
D (-) CHELTUIELI TOTALE lei 108248,9 166406,4 63002,3 337657,6
D1. Din care pentru productia principala lei 108248,9 166406,4 63002,3 337657,6
I. CHELTUIELI VARIABILE lei 69138,2 98247,6 39827,5 207213,3
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei 31651,4 40709,0 17628,8 89989,3
– Sämãn si material saditor lei 0,0 0,0 0,0 0,0
– Ingrasaminte chimice lei 5212,8 10005,6 4879,2 20097,6
– Pesticide lei 12205,7 12932,9 5633,2 30771,7
– Alte materiale lei 14233,0 17770,6 7116,5 39120,0
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei 33932,2 39817,6 18423,9 92173,7
3. Cheltuieli cu irigatii lei 0,0 8640,0 0,0 8640,0
4. Cheltuieli de aprovizionare lei 1582,6 6106,4 2644,3 10333,3
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei 0,0 0,0 0,0 0,0
6. Asigurari lei 1972,0 2974,6 1130,5 6077,1
II. CHELTUIELI FIXE lei 39110,7 68158,8 23174,7 130444,3
– Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei 31432,2 53459,3 17826,3 102717,7
– Cheltuieli generale lei 2958,0 4462,0 1695,7 9115,6
– Dobanzi la credite lei 3880,6 8557,6 3232,7 15670,9
– Amortisment lei 840,0 1680,0 420,0 2940,0
E. (=) VENIT IMPOZABIL lei 9351,1 23673,6 8397,7 41422,4
(-) Impozite si taxe lei 0,0 0,0 0,0 0,0
F. (=) VENIT NET+subventii lei 18951,1 33273,6 13197,7 65422,4
G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) % 15,7 17,2 5,4 12,3
H. RATA VENIT NET+subventii (%) % 17,2 18,2 7,3 19,4
PAG – 171 –

FIȘĂ REZUMATIV Ă

a indicatorilor de sintez ă, ai modulului de 60 ha irigat/neirigat
Profil: Pomi – Tipul exploataț iei Asocia ții familiale
Tabel nr. 5.3.2
Nc. INDICATORI lei € = 3,5
lei
1 Valoarea produc ției principale și secundare 379080 108309
2 Subven ții 24000 6857
3 Produs brut (1+2) 403080 115166
4 Cheltuieli totale, d.c.: 337658 96474
4.1 – cheltuieli variabile 207213 59204
4.1.1 – variabile specifice 104706 29916
4.2 – cheltuieli fixe 130445 37270
5 Profit (3-4) 65422 18692
6 Rata profitului (5:4×100) (%) 19,4 19,4
7 Marja Brut ă total exploata ție (3-4.1) 195867 55962
8 Clasa de m ărime european ă după Marja Bruta Standard 71
UDE VIII VIII
9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 35651 10186
10 Posibilit ăți de investi ții prin credite (9 x 5 ani) 178255 50930
11 Fonduri pentru reluarea procesului de producț ie (15% din
profit) 9813 2804
12 Fonduri pentru munc ă și management (10% din profit) 6542 1869
13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 16355 4673
14 Total fonduri proprii pentru produc ției (Fd proprii + rd 11) * 302477 86422
15 Credite pentru produc ție ** 44994 12855
16 Consum de munc ă (mii ore/an/exploata ție) 40,1 x
*Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 262664 lei.
**Creditele de produc ție acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de produc ție
Concluzii:

¾ Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezint ă: 87% fonduri
proprii și 13% credite de produc ție.
¾ Modulul evidenț iază o rată a profitului de 19,4% ș i asigură în medie un profit de
1090lei/ha.
¾ Marja brut ă standard (MBS) define ște „dimensunea economic ă a exploata ției”
exprimată în „unități de dimensiune economică ” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul
acestei exploata ții de 71 UDE , considerată (după tip) ca o exploatație mare (și după
clasă) de clasa a VIII-a .
¾ Fondul de dezvoltare constituit creaz ă posibilitatea investiț iei în tehnica agricol ă prin
cumpărare cu credite a unui tractor de putere medie și de utilaje aferente setului de maș ini
agricole.
¾ Modulul realizat prin proiect are are o viabilitate economică bună, cu
condiț ia obținerii randamentelor programate.
PAG – 172 –

Profilul “Pomi”

Bugetul exploata ției de 60 ha
Zona de câmpie irigat/neirigat – Variant ă proiectată
Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008
Tipul exploata ției:
Asociați i f a m i l i a l e
Tabel nr. 5.3.3

Cultura
Prun Piersic Cais Indicatori Perioade,
recoltă,
ani U.M.
24 ha 24 ha 12 ha Total
60 ha
2005/2006 lei 117.600 190.080 71.400 379.080
Valoarea producției 2007/2008 lei 151.200 226.800 82.320 460.320
Creșteri sau descreșteri ∆ lei +33.600 +36.720 +10.920 +81.240
2005/2006 lei 9.600 9.600 4.800 24.000
Subvenții 2007/2008 lei 4.200 4.200 2.100 10.500
Creșteri sau descreșteri ∆ lei -5.400 -5.400 -2.700 -13.500
2005/2006 lei 108.248,9 166.406,4 63.002,3 337.657,6
Cheltuieli totale 2007/2008 lei 131.040 190.080 70.560 391.680
Creșteri sau descreșteri ∆ lei +22.791,1 +23.673,6 +7.557,7 +54.022,4
2005/2006 lei 9.351,1 23.673,6 8.397,7 41.422,4
Venit impozabil 2007/2008 lei 20.160 36.720 11.760 68.640
Creșteri sau descreșteri ∆ lei +10.808,9 +13.046,4 +3.362,3 +27.217,6
2005/2006 lei 18.951,1 33.273,6 13.197,7 65.422,4
Venit net+subvenții 2007/2008 lei 24.360 40.920 13.860 79.140
Creșteri sau descreșteri ∆ lei +5.408,9 +7.646,4 +662,3 +13.717,6
2005/2006 % 17,5 20,0 20,9 19,4
Rata venit net+subvenții 2007/2008 % 18,6 21,5 19,6 20,2
Creșteri sau descreșteri ∆ % +1,1 +1,5 -1,3 +0,8
PAG – 173 –

2007 – 2008
391680
1050046032079140
Valoarea productiei – lei Subventii – lei
Cheltiueli totale – lei Venit net + subventii – lei
Rata venit + subventii – %
20,219,4
2005 – 2006 2007 – 2008Profilul "Pomi"
Modul 60 ha
Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 – 2008
Tipul exploatatiei:
Asociatii familiale

Modul 20 ha 2005 – 2006 2007 – 2008
Valoarea productiei – lei 379080 460320
Subventii – lei 24000 10500
Cheltiueli totale – lei 337658 391680
Venit net + subventii – lei 65422 79140
2005 – 2006 2007 – 2008
Rata venit + subventii – % 19,4 20,2
2005 – 2006
33765865422
24000379080
Valoarea productiei – lei Subventii – lei
Cheltiueli totale – lei Venit net + subventii – lei
PAG – 174 –

Profilul "Pomi"

5.4 M O D U L
150 ha
Tipul exploatatiei:
Societati agricole cu pers. juridica Tabel nr. 5.4

Activitate ha % t/ha
Prun neirigat 45,0 30,0 9,0
Piersic irigat 75,0 50,0 8,0
Cais neirigat 30,0 20,0 9,0
TOTAL 150,0 100,0 x

PAG – 175 –

Profilul "Pomi"
BUGETUL EXPLOATATIEI DE 150 HA
ZONA DE CAMPIE IRIGAT/NEIRIGAT
Tipul exploatatiei:
Societati agricole cu pers. Juridica Tabel nr. 5.4.1
C U L T U R A
Prun Piersic Cais
ha TOTAL
45 75 30,0 150,0 INDICATORI U.M
30% 50% 20% 100%
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei 283500,0 528000,0 229500,0 1041000,0
A1. Din care productia principala lei 283500,0 528000,0 229500,0 1041000,0
B (+) SUBVENTII lei 18000,0 30000,0 12000,0 60000,0
C (=) PRODUS BRUT lei 301500,0 558000,0 241500,0 1101000,0
D (-) CHELTUIELI TOTALE lei 230895,0 480000,0 182700,0 893595,0
D1. Din care pentru productia principala lei 230895,0 480000,0 182700,0 893595,0
I. CHELTUIELI VARIABILE lei 144225,0 269775,0 116250,0 530250,0
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei 66690,0 103425,0 50100,0 220215,0
– Sämãn si material saditor lei 0,0 0,0 0,0 0,0
– Ingrasaminte chimice lei 10800,0 26550,0 14640,0 51990,0
– Pesticide lei 25200,0 35175,0 14100,0 74475,0
– Alte materiale lei 30690,0 41700,0 21360,0 93750,0
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei 69975,0 120000,0 55260,0 245235,0
3. Cheltuieli cu irigatii lei 0,0 22950,0 0,0 22950,0
4. Cheltuieli de aprovizionare lei 3330,0 15525,0 7500,0 26355,0
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei 0,0 0,0 0,0 0,0
6. Asigurari lei 4230,0 7875,0 3390,0 15495,0
II. CHELTUIELI FIXE lei 86670,0 210225,0 66450,0 363345,0
– Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei 70740,0 165600,0 51240,0 287580,0
– Cheltuieli generale lei 6345,0 13125,0 4860,0 24330,0
– Dobanzi la credite lei 8010,0 26250,0 9300,0 43560,0
– Amortisment lei 1575,0 5250,0 1050,0 7875,0
E. (=) VENIT IMPOZABIL lei 52605,0 48000,0 46800,0 147405,0
(-) Impozite si taxe lei 0,0 0,0 0,0 0,0
F. (=) VENIT NET+subventii lei 70605,0 78000,0 58800,0 207405,0
G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) % 22,8 10,0 25,6 16,5
H. RATA VENIT NET+subventii (%) % 30,6 16,2 32,2 23,2
PAG – 176 –

FIȘĂ REZUMATIV Ă

a indicatorilor de sintez ă, ai modulului de 150 ha irigat/neirigat
Profil: Pomi – Tipul exploataț iei Societăț i agricole cu pers. juridic ă Tabel nr. 5.4.2
Nc. INDICATORI lei € = 3,5
lei
1 Valoarea produc ției principale și secundare 1041000 297429
2 Subven ții 60000 17143
3 Produs brut (1+2) 1101000 314571
4 Cheltuieli totale, d.c.: 893595 255313
4.1 – cheltuieli variabile 530250 151500
4.1.1 – variabile specifice 258660 73903
4.2 – cheltuieli fixe 363345 103813
5 Profit (3-4) 207405 59259
6 Rata profitului (5:4×100) (%) 23,2 23,2
7 Marja Brut ă total exploata ție (3-4.1) 570750 163071
8 Clasa de m ărime european ă după Marja Bruta Standard 200
UDE IX IX
9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 111577 31879
10 Posibilit ăți de investi ții prin credite (9 x 5 ani) 557887 159396
11 Fonduri pentru reluarea procesului de producț ie (15% din
profit) 31111 8889
12 Fonduri pentru munc ă și management (10% din profit) 20740 5926
13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 51851 14815
14 Total fonduri proprii pentru produc ției (Fd proprii + rd 11) * 814599 232743
15 Credite pentru produc ție ** 110107 31459
16 Consum de munc ă (mii ore/an/exploata ție) 114,4 x
*Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 783488 lei.
**Creditele de produc ție acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de produc ție

Concluzii:

¾ Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezint ă: 88% fonduri
proprii și 12% credite de produc ție.
¾ Modulul evidenț iază o rată a profitului de 23,2% ș i asigură în medie un profit de
1383lei/ha.
¾ Marja brut ă standard (MBS) define ște „dimensunea economic ă a exploata ției”
exprimată în „unități de dimensiune economică ” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul
acestei exploata ții de 200 UDE , considerată (după tip) ca o exploatație foarte mare
(și după clasă) de clasa a IX-a .
¾ Fondul de dezvoltare constituit creaz ă posibilitatea investiț iei în tehnica agricol ă prin
cumpărare cu credite a 5 tractoare de capacitate medie, de utilaje aferente, precum și
modernizarea sistemului de iriga ții.
¾ Modulul realizat prin proiectare are o viabilitate economică ridicată, cu
condiț ia obținerii randamentelor programate.
PAG – 177 –

Profilul “Pomi”

Bugetul exploata ției de 150 ha
Zona de câmpie irigat/neirigat – Variant ă proiectată
Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008
Tipul exploata ției:
Societăți agricole cu personalitate juridic ă
Tabel nr. 5.4.3
Cultura
Prun Piersic Cais Indicatori Perioade,
recoltă,
ani U.M.
45 ha 75 ha 30 ha Total
150 ha
2005/2006 lei 283.500 528.000 229.500 1.041.000
Valoarea producției 2007/2008 lei 364.500 630.000 264.600 1.259.100
Creșteri sau descreșteri ∆ lei +81.000 102.000 +35.100 +218.100
2005/2006 lei 18.000 30.000 12.000 60.000
Subvenții 2007/2008 lei 7.875 13.125 5.250 26.250
Creșteri sau descreșteri ∆ lei -10.125 – 16.875 -6.750 -33.750
2005/2006 lei 230.895 480.000 182.700 893.595
Cheltuieli totale 2007/2008 lei 283.500 540.000 202.500 1.026.000
Creșteri sau descreșteri ∆ lei +52.605 +60.000 +19.800 +132.405
2005/2006 lei 52.605 48.000 46.800 147.405
Venit impozabil 2007/2008 lei 81.000 90.000 62.100 233.100
Creșteri sau descreșteri ∆ lei +28.395 +42.000 +15.300 +85.695
2005/2006 lei 70.605 78.000 58.800 207.405
Venit net+subvenții 2007/2008 lei 88.875 103.125 67.350 259.350
Creșteri sau descreșteri ∆ lei +18.270 +25.125 +8.550 +51.945
2005/2006 % 30,6 16,2 32,2 23,2
Rata venit net+subvenții 2007/2008 % 31,3 19,1 33,3 25,3
Creșteri sau descreșteri ∆ % +0,7 +2,9 +1,1 +2,1

PAG – 178 –

2007 – 2008
1026000
262501259100259350
Valoarea productiei – lei Subventii – lei
Cheltiueli totale – lei Venit net + subventii – lei
Rata venit + subventii – %
23,2
25,3
2005 – 2006 2007 – 2008Profilul "Pomi"
Modul 150 ha
Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 – 2008
Tipul exploatatiei:
Societăți agricole cu personalitate juridic ă

Modul 20 ha 2005 – 2006 2007 – 2008
Valoarea productiei – lei 1041000 1259100
Subventii – lei 60000 26250
Cheltiueli totale – lei 893595 1026000
Venit net + subventii – lei 207405 259350
2005 – 2006 2007 – 2008
Rata venit + subventii – % 23,2 25,3
2005 – 2006
893595
60000207405
1041000
Valoarea productiei – lei Subventii – lei
Cheltiueli totale – lei Venit net + subventii – lei
PAG – 179 –

Profilul “Pomi”
Revin pe 1 ha de exploata ție
pentru diferite dimensiuni de module și sisteme de produc ție
Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008
Tabel nr. 5.4.4
lei/ha
Dimensiunea modulului și sistemul de produc ție
15 ha 60 ha 150 ha
Specificare
Perioada de
recoltare ani
irigat/neirigat irigat/neirigat irigat/neirigat

2005/2006 6.380 6.318 6.940
Valoarea produc ției
2007/2008 7.638 7.672 8.394

2005/2006 400 400 400 Subvenții
2007/2008 175 175 175

2005/2006 5.872,6 5.627, 6 5.957,3 Cheltuieli totale
2007/2008 6.622 6.528 6.840

2005/2006 507,4 690,4 982,7 Venit impozabil
2007/2008 980 1.144 1.554

2005/2006 907,4 1.090,4 1.382,7
Venit net + subven ții
2007/2008 1.155 1.319 1.729

2005/2006 15,5 19,4 23,2 Rata venit net + subven ții
2007/2008 17,4 20,2 25,3

PAG – 180 –

5.5 Fișă explicativ ă – „Pomi”
Dimensiunile de module prezentate la profilul ”Pomi” au, ca și la celelalte profile, calcula țiile
cuprinse în Fi șa tehnologic ă și „Bugetul culturii”/ha și diferențiate pe nivele de produc ție.
Calculațiile la hectar, multiplicate cu num ărul de hectare destinate culturii și însumarea acestora
în funcție de structura de produc ție, au dus la determinarea valoric ă a modulului de o
dimensiune propus ă. La nivelul modulului, s-au luat în calcul valorile pe he ctar pentru recolta
anului 2006 și simulă ri valorice orientative la nivelul recoltei 2008.
Indicatorii economici cu ajutorul c ărora s-au cunatificat valorile pentru modulele prezentate la
profilul „Pomi” au fost:

a) prețul de piață intern (pre ț de valorificare) lei/to
Cultura
2006 2008
Piersic 880 1050
Cais 850 980
Cireș 950 1170
Prun 700 900

b) Cost de produc ție lei/to

2006

2008

Cultura

max min max min
Piersic 800 770 900 675
Cais 808 677 870 750
Cireș 871 1040
Prun 644 570 780 700
c) Subven ții lei/ha

Cultura

2006
2008
Piersic 400 175
Cais 400 175
Cireș 400 175
Prun 400 175
Calculațiile din fișa precedentă redau calcula țiile/1 ha de exploataț ie pentru perioade diferite ș i
dimenisuni de module propuse , putând duce la analize și decizii pentru dife rite dimensiuni de
module la acest profil.

5.5.1 Consum for ță de muncă pe culturi conform fi șelor tehnologice Tabel nr. 5.5.1
Nr.
crt. Cultura Producț ia medie
Kg/ha Ore mecanizator Z.O. TOTAL
ore/ha
1 2 3 4 5 6
2 CAIS 7.000 34,63 80,86 681,51
3 CIREȘ/VIȘIN 7.000 30,05 98,13 815,09
4 PIERSIC 9.000 35,26 123,8 1025,66
5 PRUN 7.000 30,59 78,0 654,59
PAG – 181 –

5.5.2 Consumul for ței de munc ă /module de exploata ție
Tabel nr. 5.5.2
TOTAL Z.O./ha
de xploataț ie
nr. Dimensiunea
modulelor
ha Sistemul
de produc ție
ore/ modul
nr. Z.O.
nr.
15 irigat/ neirigat 11.911,5 1489 99,3
60 irigat/ neirigat 48.504,12 6063 101
150 irigat/ neirigat
132.538,5 16.567 110,4

5.5.2.1 Modul 15 ha Tabel nr. 5.5.2.1
Nr.crt. Cultura Suprafa ța ha Ore/ha Total ore/culturi
1 2 3 4 5
2 Piersic 7,5 911,7 6.837,75
3 Cais 4,5 584,1 2.628,45
4 Cireș 3 815,09 2.445,27
Total ore/modul 15 – 11.911,47
Total Z.O./modul 1.489
Total Z.O./ha 99,3

5.5.2.2 Modul 60 ha Tabel nr. 5.5.2.2
Nr.crt. Cultura Suprafa ța ha Ore/ha Total ore/culturi
1 2 3 4 5
2 Prun 24 654,59 15.710,16
3 Piersic 24 1025,66 24.615,84
4 Cais 12 681,51 8.178,12
Total ore/modul 60 – 48.504,12
Total Z.O./modul 6.063
Total Z.O./ha 101

5.5.2.3 Modul 60 ha Tabel nr. 5.5.2.3
Nr.crt. Cultura Suprafa ța ha Ore/ha Total ore/culturi
1 2 3 4 5
2 Prun 45 841,6 3.787,2
3 Piersic 75 911,7 68.377,5
4 Cais 30 876,3 26.289
Total ore/modul 60 – 132.538,5
Total Z.O./modul 16.567
Total Z.O./ha 110,4

PAG – 182 –

Profil: Pomi Sistem: neirigat

5.6 Dotarea minim ă cu tractoare și mașini agricole
exploatația agricol ă -15 ha –
Tabel nr. 5.6.1

Nr. crt. Denumirea utilajului Necesar
dotare (buc.) Preț unitar Valoarea utilajelor
pe exploatație pe hectar
lei EURO lei EURO lei EURO
1 Tractor T 483 DT cu cabin ă 1 52900 14901,4 52900 14901,4 3526,66 993,4266
2 Echipament împr ăștiat gunoi de grajd EIG 2 1 15470 4357,7 15470 4357,7 1031,33 290,513
3 Frez ă pomicolă B – 1400 1 6063 1707,8 6063 1707,8 404,2 113,853
4 Grap ă cu discuri pentru pomicultur ă GDP-251 1 7634 2150,4 7634 2150,4 508,93 143,36
5 Remorcă pomiviticol ă RPV 2 1 12971 3653,8 12971 3653,8 864,73 243,5866
6 Ma șina de stropit si pr ăfuit MC 500 1 11900,6 3352,28 11900,6 3352,28 793,373 223,48533
TOTAL 106938,6 30123,38 106938,6 30123,38 7129,223 2008,225
Prețurile includ TVA
1 EURO= 3,55RON
Se estimeaz ă ca la exploata țiile pomicole de 15 ha, celelalte echipament e tehnice necesare se vor închiria de la ter ți.
Efortul financiar necesar achizi ționării acestora nu se justific ă.

PAG – 183 –

Profil: Pomi
Sistem: neirigat
Dotarea minimă cu tractoare și maș ini agricole
exploatația agricol ă – 60 ha –
Tabel nr. 5.6.2

Nr. crt. Denumirea utilajului Necesar
dotare (buc.) Preț unitar Valoarea utilajelor
pe exploata ție pe hectar
lei EURO lei EURO lei EURO
1 Tractor T 483 DT cu cabin ă 2 52900 14901,4 105800 29802 1763,33 496,7
2 Remorcă cisternă RCU- 4 1 35000 9859,15 35000 9859,15 583,33 164,31916
3 Ma șina amendamente MA 3.5 1 19350,82 5450,93 19350,82 5450,93 322,5136 90,8488
4 Echipament împr ăștiat gunoi de grajd EIG 2 1 15470 4357,7 15470 4357,7 257,833 72,6283
5 Frez ă pomicolă B – 1400 2 6063 1707,8 12126 3415,6 202,1 56,9266
6 Grap ă cu discuri pentru pomicultur ă GDP-251 2 7634 2150,4 15268 4300,8 254,466 71,68
7 Remorcă pomiviticol ă RPV 2 2 12971 3653,8 25942 7307,6 432,366 121,7933
8 Ma șina de stropit si pr ăfuit MC 500 1 11900,6 3352,28 11900,6 3352,28 198,343 55,87133
TOTAL 161289,4 45433,46 240857,4 67846,06 4014,282 1130,767

Pre țurile includ TVA
1 EURO= 3,55RON

PAG – 184 –

Profil: Pomi
Sistem: neirigat

Dotarea minimă cu tractoare și maș ini agricole
exploatația agricol ă -150 ha –
Tabel nr. 5.6.3

Nr. crt. Denumirea utilajului Necesar
dotare (buc.) Preț unitar Valoarea utilajelor
pe exploata ție pe hectar
lei EURO lei EURO lei EURO
1 Tractor T 483 DT cu cabin ă 5 52900 14901,4 264500 74507 1763,33 496,7133
2 Remorcă cisternă RCU- 4 2 35000 9859,15 70000 19718,3 466,66 131,455
3 Ma șina amendamente MA 3.5 1 19350,82 5450,93 19350,82 5450,93 129,0054 36,3395
4 Echipament împr ăștiat gunoi de grajd EIG 2 2 15470 4357,7 30940 8715,4 206,266 58,10266
5 Frez ă pomicolă B – 1400 5 6063 1707,8 30315 8539 202,1 56,9266
6 Grap ă cu discuri pentru pomicultur ă GDP-251 5 7634 2150,4 38170 10752 254,466 71,68
7 Remorcă pomiviticol ă RPV 2 4 12971 3653,8 51884 14615,2 345,8933 97,4346
8 Ma șina de stropit si pr ăfuit MC 500 2 11900,6 3352,28 23801,2 6704,56 158,6746 44,697
TOTAL 161289,4 45433,46 528961 149002,4 3526,395 993,3487
Prețurile includ TVA
1 EURO= 3,55RON

PAG – 185 –

CAPITOL 6 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU
“VIE”

6.1 Tehnologia cadru 6.2 Modul 12 ha
Tabel nr. 6.2
6.2.1 Bugetul exploatatiei de 12 ha Tabel nr. 6.2.1
6.2.2 Fi șă rezumativ ă Tabel nr. 6.2.2
6.2.3 Simularea principalilor indicatori economici Tabel nr. 6.2.3

6.3 Modul 40 ha Tabel nr. 6.3
6.3.1 Bugetul exploatatiei de 40 ha Tabel nr. 6.3.1
6.3.2 Fi șă rezumativ ă Tabel nr.63.3.2
6.3.3 Simularea principalilor indicatori economici Tabel nr. 6.3.3

6.4 Modul 150 ha Tabel nr. 6.4
6.4.1 Bugetul exploatatiei de 150 ha Tabel nr. 6.4.1
6.4.2 Fi șă rezumativ ă – neirigat Tabel nr. 6.4.2
6.4.3 Simularea principalilor indicatori economici Tabel nr. 6.4.3
6.5 Fișă explicativ ă

6.5.1 Consum for ță de munc ă pe culturi conform fi șelor tehnologice Tabel nr.
6.5.1
6.5.2 Consumul for ței de munc ă/module de exploata ție Tabel nr. 6.5.2
6.5.2.1 Modul 12 ha Tabel nr. 6.5.2.1
6.5.2.2 Modul 40 ha neirigat Tabel nr. 6.5.2.2
6.5.2.3 Modul 150 ha irigat Tabel nr. 6.5.2.3
6.6 Dotarea minim ă cu tractoare și mașini agricole
Exploataț ia agricolă -12 ha
Tabel nr. 6.6.1
Exploataț ia agricolă -40 ha Tabel nr. 6.62
Exploataț ia agricolă -150 ha Tabel nr. 6.6.3

PAG – 186 –

6. Ghid etalon tehnico-economic

Profilul:

“Vie ”

12 ha
Modul de 40 ha
150 ha

Tipul Gospodari individuale
exploatației Asociatii familiale
Societati agricole cu pers. juridica

PAG – 187 –

6.1 VITA DE VIE
Specifica ție tehnic ă
și tehnologic ă
Criterii specifice de realizare
1. Zonarea culturii ș i a
soiurilor
a. zonarea culturii viticole:
– pe teritoriul țării noastre se întâlnesc mai multe ecoclimate regionale (I – Dealurile Cri șanei și Maramure șului; II – Podi șul Transilvaniei; III – Dealurile
Moldovei; IV – Dealurile Olteniei și Munteniei; V – Dealurile Banatului; VI – Colinele Dobrogei; VII – Terasele Dun ării; VIII – Nisipurile și sourile
nisipoase din sudul țării);
b. sortimentul viticol
Soiurile recomandate pentru a fi cultivate în arealele viticole delimiate, pe direc ții de produc ție, sunt urm ătoarele:
Soiuri de struguri pentru masă : Muscat Perl ă de Csaba, Cardinal, Victoria (cu maturitate timpurie); Chasselas dore, Chasselas roz, Sultanin ă albă (pentru
stafide), Muscat de Adda (cu maturitate mijlocie); Coarn ă neagră , Afuz Ali, Italia, Bicane (cu maturitate târzie);
Soiuri pentru vinuri albe: Feteasc ă regală, Aligote, Galben ă de Odobe ști, Plăvaie, Zghihar ă de Huși, Mustoas ă de Mă derat, Rcaț iteli, St. Emilion (de consum
curent); Feteasc ă albă, Fetească regală, Riesling italian, Gras ă de Cotnari, Pinot gris, Chardonnay, Sauvignon, Traminer roz, Tămâioas ă româneasc ă, Muscat
Ottonel (superioare);
Soiuri pentru vinuri ro șii: Băbească neagră, Sangiovese, Oporto, Ro șioară (de consum curent); Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Fetesc ă neagră,
Burgund mare, Cadarc ă, Busuioac ă de Bohotin (superioare);
Soiuri pentru vinuri spumante: Feteasc ă regală, Fetească albă, Riesling italian, Iordan ă, Pinot noir, B ăbească neagră , Muscat Ottonel.
2. Pregătirea terenului
pentru înfiin țarea
plantației viticole a. defrișarea și nivelarea terenului
– defrișarea este lucrarea de eliminare a vegeta ției lemnoase existente pe teren;
– nivelarea terenului se execut ă în mod diferit, în func ție de condi țiile de relief, de sistemul de amenajare, de posibilit ățile de parcelare, de configura ția
terenului, pentru a preveni mi șcarea unui volum prea mare de sol;
b. asigurarea perioadei de odihnă a solului (după defrișarea planta țiilor vechi – 3-5 ani);
– când urmeaz ă replantarea terenurilor la scurt timp dup ă defrișarea planta țiilor vechi, pentru a evita r ăspândirea bolilor virotice prin intermediul nematozilor,
PAG – 188 –

se poate recurge la dezinfectarea solului. Pe solurile infestate cu larve de c ărăbuși, viermi sârm ă, înainte de desfundat se împr ăștie la suprafa ța solului. un
insecticid organo-clorurat c. fertilizarea de bază:
– fertilizarea organică – variază în funcțiede conținutul solului în materie organic ă, 30-80 t/ha, uneori 80-120 t/ha.
– fertilizarea chimică – orientativ, la preg ătirea terenului pentru înfiin țarea planta țiilor de vii roditoare se administreaz ă următoarele doze de îngr ășăminte
chimice: 150-200 kg P2O5 ha și 200-250 kg K2O ha, sub form ă de superfosfa ți sau fosforite activate și sare potasic ă.
– administrarea amendamentelor calcaroase, 2-15 t ha CaCO3.
– îngrășămintele chimice și cele organice sunt încorporate în sol prin lucrarea de desfundare;
d. desfundarea terenului – epoca de executare este toamna, pân ă la începutul iernii. Terenul desfundat prim ăvara-vara se niveleaz ă imediat pentru a se evita
pierderile de apă , iar cel desfundat în toamn ă se lasă în brazdă până în primăvară, pentru a se realiza o m ărunțire a brazdelor sub ac țiunea înghe țului și
dezghețului.
– metoda de desfundare se execut ă în funcție de caracteristicile topografice ale terenului, mecanizat, cu ajutorul plugurilor balansiere de desfundat PBD-60 sau
PBD-80 ac ționate de tractoare grele pe șenile;
– nivelarea desfundă turii se execut ă înaintea pichet ării și plantării propriu zise;
3. Înființ area planta țiilor
viticole a. densitatea și distanțele de plantare
– pe pante terasate, cu soluri cu fertilitatea sc ăzută sau mijlocie, distan țele de plantare vor fi reduse (2,0-2,2 m /1,0-1,2 m);
– pe solurile fertile, pentru soiurile viguroase și conducerea în forme înalte a butucilor, în zone de cultur ă neprotejat ă sau semiprotejat ă, se vor adopta distan țe
mai mari (3,0-3,6 m între rânduri), care permit folosirea unor tractoare și mașini de mare randament;
– pentru planta țiile de tip gospod ăresc, acolo unde între ținerea urmeaz ă să fie făcută manual, cu mijloace hipo sau cu motocultoare se recomand ă alegerea
distanțelor de 1,5-1,8 m/1,0-1,4 m.
– densitatea la plantare variaz ă între 2381 și 6666 butuci/ha.
b. pichetarea terenului
– marcarea locului destinat fiec ărei viț e se face cu țăruși de 50-60 cm lungime, nui ți picheți, sau cu lungimea de 1,1-1,4 m în cazul plantaț iilor conduse în
forme semiînalte ș i înalte; în acest caz pichetatul serveș te la conducerea și la susținerea vegeta ției și a tulpinii în primii ani. Pichetarea se execut ă la sfârșitul
iernii pentru plantă rile de prim ăvară și la începutul tomnei pentru plant ările de toamn ă, după desfundatul și nivelatul acestuia.
Orientarea rândurilor
PAG – 189 –

– pe terenurile slab înclinate sau plane, rândurile se orienteaz ă pe direcția nord-sud; pe pante, pe direc ția curbelor de nivel iar pe terase de-a lungul acestora.
Sistemul de pichetat
– dreptrunghi, p ătrat etc. În prezent în viticultur ă este generalizat sistemul de pich etat în dreptunghi, la care distan ța între rânduri este mai mare decât distan ța
dintre vițe pe rând.
Aparatura și materialele necesare: teodolit (pentru ridicarea de perpendiculare și trasarea de aliniamente pe distan țe mari – pe ternurile în pant ă), nivelă – pe
ternurile plane, jaloane pentru trasarea aliniamentelor, panglici de o țel pentru m ăsurat distan țe, rulete, sârme marcate, picheț i, maiuri de lemn armate la ambele
capete cu un inel metalic, pentru fixarea piche ților.
Tehnica pichetatului: împărțirea lui în suprafe țe mici de form ă pătrată sau dreptunghiular ă care să permită executarea cu u șurință a operațiilor perfect ă de
aliniere a rândurilor. Dup ă întinderea sârmelor, în dreptul semnelor de pe sârm ă, se înfinge câte un pichet,cât mai aproape de sârm ă, mereu de aceea și parte ș i
fără a o deplasa. După fixarea tuturor piche ților de pe rândul respectiv, sârma se mut ă pentru rândul urm ător. Primul ș i ultimul rând din parcel ă se
amplaseaz ă față de drum, la jum ătatea distan ței de plantare între rânduri.
c. plantarea viței de vie:
Perioada de plantare: primăvara devreme (martie-începutul lunii aprilie) cu condi ția ca temperatura solului, la adâncimea de 40-50 cm, să înregistreze 7-
100C. Pe solurile grele, reci, cu exces de umiditate, plantarea vi țelor se execut ă la începutul lunii mai.
– plantarea de toamn ă – este puțin practicat ă deoarece vi țele se scot cu întârziere din școală.
Pregătirea vițelor pentru plantare: – se admit la plantare numai vi țe sănătoase, cu cu sudura de jur împrejur, care au lemnul viabil, liberul de culoare alb-
verzuie, rădăcinile alb-sidefii, cu mugurii viabili;
– fasonarea vi țelor – scurtarea r ădăcinilor (8-10 cm) și a cordiț ei (la 3-4 cm);
– parafinarea vi țelor în treimea superioar ă – la palntarea f ără mușuroi;
– mocirlirea vi țelor;
Metode de plantare:
– plantarea obi șnuită a vițelor se realizeaz ă în gropi f ăcute cu pu țin timp înainte de lucrarea de plantat. Pe direc ția rândului , de aceeași parte a pichetului și la o
distanță de 3-5 cm de acesta, cu cazmaua se fac gropi adânci de 50 cm și largi de 35-40 cm, de form ă prismatic ă sau circular ă (pe nisipuri). Pe fundul gropii se
realizează un mușuroi de pământ mă runțit, se așează apoi vița în poziție verticală, rezemată de peretele dinspre pichet, cu r ădăcinile repartizate de jur împrejur
pe moviliț a de pământ. Punctul de altoire trebuie s ă fie cu 1-2 cm mai sus de nivelul solului pentru a preveni cre șterea rădăcinilor din altoi, iar cordi ța să fie
orientată spre pichet. Peste r ădăcini se introduce pământ mărunțit și reavă n, într-un strat gros de 15-20 cm , se tasează cu piciorul din exteriorul gropii spre
PAG – 190 –

interior, se introduce 2-6 kg de mrani ță și se udă cu câte 5-10 l de ap ă la fiecare groap ă. După infiltrarea apei groapa se umple pân ă la nivelul solului peste care
se presară în jurul vi ței un insecticid (5-6 g/vi ță), fără a atinge vi ța.

4. Lucrările de între ținere a
culturilor viticole a. lucrările de întreținere din anul I de la plantare
– lucrările solului – afânarea (imediat dup ă plantare); pentru combaterea buruienilor sunt necesare 4 pa șile mecanice între rânduri și 3 prașile manuale pe rând;
– controlul vi țelor – în cursul lunii mai și la începutul lunii iunie pentru a urm ări pornirea l ăstarilor;
– copcitul vi țelor – suprimarea r ădăcinilor crescute din altoi și nodul superior al portaltoiului, precum și a lăstarilor porni ți din portaltoi;
– legatul lăstarilor – când au 30-40 cm;
– combaterea bolilor și dăunătorilor – se execut ă în funcție de agentul patogen și de dăunare;
– irigarea – în perioade secetoase;
– fertilizarea – folosirea îngr ășămintelor verzi;
– completarea golurilor – la sfâr șitul lunii august – începutul lunii septembrie;
– protejarea vi țelor în timpul iernii – prin muș uroire, acoperind por țiunea bazală a cordițelor;
– întreț inerea lucr ărilor antierozionale (canale, terase, taluzuri, drumuri, etc.);
b. lucrările de întreținere din anul al II- lea de la plantare
– dezmușuroitul și arătura de primă vară;
– tăierea în uscat și copcitul vi țelor;
– plivitul și legatul lăstarilor;
– completarea golurilor; – lucrările de între ținere a solului, combaterea bolilor ș i dăunătorilor se execut ă în același mod ca și cele de anul I;
– fertilizarea – când vi țele prezint ă o creștere slabă;
– protejarea vi țelor în timpul iernii;
– instalarea mijloacelor de sus ținere – fixarea pă rții supraterestre de mijlocul de sus ținere (spalieri de diferite tipuri)
c. lucrările de întreținere din anul al III-lea de la plantare
– sunt asem ănătoare cu cele din anul precedent, cu excep ția tăierii de formare;
d. lucrările de întreținere în plantațiile de vii roditoare
PAG – 191 –

Determinarea viabilității ochilor
Secționarea longitudinal ă a ochiului cu lama sau briceagul, începând de la baza coardei c ătre vârf; culoarea verde este specific ă țesuturilor viabile.
Metoda de for țare a pornirii în vegeta ție a ochilor , prin care coardele se sec ționează în fragmente de câte un ochi cu o por țiune de internod, se
parafineaz ă secțiunea superioar ă și se introduc, în ordinea lor de a șezare de pe coard ă, în perfora țiile unei pl ăci de tablă (sau carton) ce se a șează peste o tav ă
cu apă, în aș a fel încât partea inferior ă a butaș ilor să fie în apă. Tăvile se țin în încăperi încă lzite, pentru for țarea butașilor: pornirea ochilor are loc dup ă 8-16
zile la temperatura de 28-300C, sau dup ă 20-25 zile la temperatura de 18-200C.
Situa ția viabilității ochilor se noteaz ă pe formulare, precizându-se starea mugurelui principa l (viabil sau mort), pentru fiecare ochi în parte,
începând de la baz ă și continuând pe toat ă lungimea coardei analizate.
Cunoscând nivelul pierderilor de ochi și distribuția celor pieri ți de-a lungul coardei, se poate stabili lungimea de t ăiere și modul de compensare a
ochilor pieri ți.
Până la pierderi de ochi de 15-20%, t ăierile se fac normal, cele mai mari de 20% impun corectarea înc ărcăturii prin compensarea ochilor pieriț i;
Pentru calcularea înc ărcăturii compensate (Ic) se folose ște formula:
Ic=Ir x 100/100-P
în care,
Ir – este înc ărcătura de ochi recomandat ă (la ha sau m2),
P – pierderile de ochi, în procente.
În continuare, încă rcătura compensat ă se repartizează pe numărul de butuci existen ți, iar încărcătura ce revine fiec ărui butuc se repartizeaz ă pe
elementele de rod ale acestuia.
Compensarea pierderilor de ochi se realizeaz ă prin păstrarea pe butuc a unui num ăr sporit de elemente de rod (cepi, cordi țe, coarde) sau a unor
coarde de rod mai lungi. Sistemele de tăiere
Sistemul de tăiere scurt – cepi de rod de 2-3 ochi lungime.
Sistemul de tăiere lung – c oardele de rod, în num ăr de 2-4, sunt scurtate la lungimi variabile (8-16 ochi).Acest sistem de t ăiere permite obț inerea unor
producții mari de struguri, datorit ă încă rcăturilor sporite de ochi pe butuc, îns ă determin ă o degarnisire rapid ă a butucului, o maturare neuniform ă a
strugurilor și necesită un volum mare de for ță de muncă.
Sistemul de tăiere mixt – veriga de rod, alc ătuită dintr-o coard ă de 8-14 ochi lungime sau o cordiță de 5-7 ochi și un cep de înlocuire de 1-2 ochi. Pe butuc
PAG – 192 –

se păstrează între 1 ș i 4, rar mai multe verigi de rod. Avantajele pe care le are: permite repartizarea unor înc ărcături optime de ochi pe butuci, men ținerea
elementelor de rod și de înlocuire cât mai aproape de butuc sau cordon, se poate utiliza în toate condi țiile ecologice și la toate soiurile, cât și la cea pe
semitulpin ă. Formele de conducere
Conducerea joasă Elementele de produc ție se găsesc amplasate pe lemnul multianual la cel mult 10-30 cm de nivelul so lului. Conducerea joas ă favorizeaz ă
maturarea mai timpurie a strugurilor, acumularea unei cantit ăți mai mari de zaharuri, în compara ție cu celelalte forme de conducere.
Conducerea semiînaltă Elementele de produc ție se formeaz ă pe tulpini de 60-80 cm în ălțime de la nivelul solului. Pe forma de conducere semiînalt ă se
practică sistemele de t ăiere scurt și mix;
Conducerea înalt ă Elementele de produc ție se formeaz ă la 1,00-1,50 m în ălțime sau mai mult, cu sau f ără cordoane. Avantaje: diminuarea pericolului de
îngheț , extinderea mecaniz ării, economisirea de materiale (inclusiv folosirea la plantare a unui num ăr mai mic de vi țe), creșterea productivit ății muncii,
sporirea fertilit ății și producției etc.
Tipul de tăiere este desemnat printr-un nume propriu (Dr. Guyot, Cazenave, Lenz Moser), printr-o denumire geografic ă (de Odobe ști, de
Teremia) sau printr-o expresie metaforic ă (tăierea în vas).
Principalele tipuri de t ăiere folosite în prezent sunt:
-tăierea tip Teremia, caracterizat ă prin prezen ța cepilor de rod (6-8) pe form ă joasă;
-tăierea în verigi de rod (Guyot multiplu), prezent ă pe butucul condus în form ă joasă; verigile de rod pot fi în num ăr de 2 (Guyot dublu) sau 3-4
(Guyot multiplu);
-Guyot pe semitulpin ă, tăiere la care verigile de rod, în num ăr de 4, se las ă pe o tulpin ă de 60-80 cm în ălțime, coardele de rod fiind legate pe
primul rând de sârme (dublu) al spalierului, de obicei în semicerc;
-cordonul Cazenave, uni ș i bilateral, având ca elemente de produc ție cordițele de rod (4-6 ochi lungime), amplasate pe cordonul uni sau bilateral,
format pe o tuplin ă de 60-80 cm lungime (cordon semiînalt), la distan țe de 20-25 cm una de alta;
-cordonul speronat, cu cepi de rod amplasa ți pe cordoane uni sau bilaterale, la circa 15 cm unul de altul, formate pe tulpini de 60-80 cm;
-Guyot cu bra țe înălțate cu înlocuire periodic ă, la care se formeaz ă 2 brațe de 60-70 cm lungime, cu câte dou ă verigi de rod în vârful lor și câte 2
cepi de siguran ță la baza celor dou ă brațe. În acest caz, se protejeaz ă peste iarn ă, prin acoperire cu p ământ, cordele pornite din cepii de la baza butucului;
-Guyot pe tulpin ă, tăiere tot în verigi de rod, cu tulpina înaltă de 1, 00-1,20m;
-cordonul Lenz Moser, uni sau bilateral, cu aceleaș i elemnete de rod (cordi țe) ca și cordonul Cazenave, cu deosebirea c ă tulpina este de 1,00-1,20
PAG – 193 –

m înălțime.
Tăierea viței de vie: tăieri de formare, t ăieri de rodire, tă ieri de regenerare, t ăieri speciale
Tăierile de rodire sunt cele mai importante lucr ări efectuate asupra vi ței de vie. Ele se aplic ă în fiecare an, pe o perioad ă lungă de timp (circa 30-35
ani), până în momentul în care cre șterea și fructificarea scad, butucii intrând în declin.
Prin aceste t ăieri se urm ărește menținerea, în fiecare an, a anumitor raporturi între procesele de cre ștere și de fructificare, dimensionarea
producției de struguri la butuc, asigurarea rodirii sus ținute a butucilor, eliminându-se alternan ța de rodire, evitarea degarnisirii cordoanelor, men ținerea
capacității de regenerare a butucului, prin îndep ărtarea lemnului îmb ătrânit și a celui uscat, men ținerea organelor lemnoase ale butucului cât mai aproape de
sol, la forma joas ă de conducere, pentru a putea fi protejate peste iarn ă, prin acoperire cu p ământ.
2. Lucrările solului în plantațiile de vii roditoare
– dezgropatul vi țelor – în arealele de cultur ă protejată a viței;
– debilonarea rândurilor de vi țe – la vițele conduse pe tulpini,
– lucrările anuale ale solului (ar ătura de prim ăvară, afânarea de prim ăvară, prașilele, mulcirea solului, ar ătura de toamn ă);
– lucrările adânci, perioadice ale solului (subsolajul, afânarea adânc ă);
e. Lucrări de fertilizare și irigare :
Fertilizarea cu gunoi de grajd
Gunoiul grajd se aplic ă periodic, la 3-4 ani o dat ă, în cantitate de 30-40 t/ha, se aplic ă toamna sau prim ăvara devreme, prin împr ăștiere, folosind
mașina pentru împr ăștiat gunoi de grajd (MIGV-1).
Folosirea tescovinei compostate . În locul gunoiului de grajd se pot folosi tescovina compostat ă precum și compostul rezultat din resturile vegetale
provenite de la întreprinderile ce industrializeaz ă produsele horticole etc.
Fertilizarea cu îngrășăminte chimice
În viticultur ă se folosesc mai des urm ătoarele îngr ășăminte chimice:
– îngr ășămintele cu azot: azotatul de amoniu, ureea, nitrocalcamoniu, sulfatul de amoniu;
– îngr ășămintele cu fosfor: superfosfatul simplu, superfosfatul dublu, fosforitele activate etc.
– îngr ășămintele cu potasiu: sulfatul de potasiu, sare potasic ă, clorura de potasiu.
În afara acestora pot fi folosite cu eficien ță sporită îngrășămintele complexe-binare N22P22 și ternare N11P22K11, ca și cele complexe de tip
„Cristalin”, utilizate cu apa de irigare.
PAG – 194 –

Pentru calcularea cantit ăților de îngrășă minte brute ce revin la 1 ha, pe baza dozelor de N, P, K recomandate ș i în funcție de conținutul îngrășă mintelor în substan ță
activă, se foloseș te formula:
C=Dx100/c, în care:
C este cantitatea de îngr ășămânr brut, în kg/ha;
D este doza recomandat ă în substan ță activă, în kg/ha;
c-con ținutul (în %) în substan țe nutritive la îngrășă mântului folosit.
În plantațiile pe rod, aplicarea îngrășă mintelor chimice se face diferen țiat: toamna, după căderea frunzelor, se aplic ă la îngrășămintele cu fosfor și potasiu (greu levigabile),
iar primăvara, înainte de dezmugurit, îngrășă mintele cu azot.
Administrarea îngr ășămintelor chimice se face pe intervale, în două benzi laterale, cu plugul cultivator (PCV) și echipamentul pentru administrat îngr ășăminte chimice
(EIV), la adâncimea de 16-18 cm. În cazul în care se face subsol ajul, acestea se introduc cu subsolierul (SPV) pe mijlocul inte rvalului, la adâncimea de 35-45 cm.
Aplicarea foliară a îngrășămintelor chimice. Stropirile cu îngr ășăminte foliare au rol complementar, de corec ție, în special în caz de caren țe (lipsa unor elemente
chimice). Solu țiile se folosesc în concentra ții reduse, pentru a nu se produce arsuri pe organele verzi ale vi ței de vie. Solu țiile sunt pulverizate în special pe fa ța inferioară a
frunzelor. Stropirile se execut ă înainte de înflorit (cu 5-10 zile) și se repetă de 3-4 ori dup ă înflorit.
f. Combaterea bolilor și dăunătorilor în plantațiile de vii roditoare
Bolile criptogamice
– mana, făinarea ș i putregaiul cenu șiu
Mana (Plasmopara viticola). Ciuperca atac ă toate organele verzi în formare ale vi ței de vie: l ăstarii tineri, inflorescen țele, strugurii în formare, cârceii. Pe
frunze, atacul primar apare sub form ă de „pete undelemnii”, în dreptul c ărora, pe dosul frunzei, se formeaz ă un puf albicios, pe boabele tinere, în cre ștere puful care se
formează este de culoare gri; boabele complet dezvoltate, în urma atacului se brunific ă, pe vârfurile l ăstarilor, inflorescen țe, cârcei, frunze, atacul manei se finalizeaz ă prin
brunificarea ș i uscarea lor.
Atacul de mană combă tut prin fungicide sistemice (care p ătrund și circulă în plante). M ăsuri agrofitotehnice: evitarea înfiin țării de planta ții dese, cu slabe posibilit ăți de
aerisire, drenarea terenurilor care re țin puternic apa, efectuarea lucr ărilor în verde la timp, eliminarea prin cârnit a vârfurilor nestropite ale l ăstarilor, care sunt foarte
sensibile la infecț ie.
Făinarea sau oidium (Uncinula necator) atacă toate organele verzi ale vi ței de vie care dezvolt ă un miceliu pâslos de culoare gri, acoperit cu o pulbere cu
aspect de „f ăinare”. Cel mai periculos este atacul pe struguri, boabele atacate imediat dup ă legarea florilor se usuc ă, iar cele atacate mai târziu crap ă și se brunific ă.
Lucrările solului destinate elimin ării excesului de umiditate și distrugerii buruienilor concur ă la realizarea condi țiilor favorabile dezvoltă rii ciupercii.
Putregaiul cenușiu (Botryotinia fuckeliana) se manifest ă mai puțin pe frunze, lă stari și ciorchini tineri, dar frecvent pe boabele mature, aproape de cules. Pe
frunze apar pete g ălbui la început, care apoi devin ro șietice.
Atacul cel mai p ăgubitor este pe boabe, în timpul matur ării. La început, pe suprafa ța lor se observ ă pete mici, care se m ăresc repede, p ătrunzând și în interiorul pulpei
bobului. Petele sunt galbene cenu șii sau roșii violacee. Boabele infectate se înmoaie, crap ă și se acoperă cu un mucegai abundent, de la un bob la altul, cuprinzând întreg
strugurele, mai ales la soiurile cu boabe dese.
PAG – 195 –

Dăunători Moliile strugurilor . În climatul nostru temperat, moliile strugurilor sunt reprezentate prin dou ă specii: Lobesia botrana , frecventă în podgoriile din sudul țării,
și Eupoecilia ambiguella sau Clysia ambiguella , răspândită în regiunile mai nordice.
Larvele rod butonii florali și inflorescen țele, boabele verzi ș i cele mature. Organele atacate sunt înf ășurate în fire m ătăsoase albe.
Acarieni: acarianul (p ăianjenul) ro șu comun (Tetranuchus urticae), p ăianjenul galben al vi ței de vie (Eotetranychus carpini), acarianul galicol al vi ței de vie
(Eriophyes vitis).
Momentul de executare a combaterii se stabile ște pe baza pragului economic de dă unare în funcț ie de fenofaza de vegeta ție;
Pentru reducerea num ărului de stropiri, economisirea de munc ă la stropit, economie de carburan ți (în cazul tratamentelor cu mijloace mecanizate), rapiditate în combatere
se folosesc solu ții mixte. Alegerea produselor se face în func ție de compatibilitatea lor (potrivirea lor din punct de vedere chimic), având în vedere indica țiile înscrise,în
general, pe ambalaje sau în instrucț iunile de folosire, ori pe baza recomandă rilor stațiilor de avertizare sau ale centrelor sau inspectoratelor de protec ție a plantelor.
g. Lucrări de întreținere antierozionale și hidroameliorative: ogor negru (solul este men ținut permanent în stare lucrat ă și afânată – sistem
neeconomic); prin erbicidare (aplicarea în benzi de o parte și de alta a rândului de butuci); prin folosirea îngr ășămintelor verzi (în podgoriile cu precipita ții anuale de peste
600 mm și în planta țiile de vii irigate cu distan țe mari între rânduri 3,0-3,6 m – lupinul, maz ărea de grădină sau borceagul de prim ăvară; prin înierbarea alternativă de
durată – înierbarea se face din două în două intervale, cu ierburi de talie mic ă. După 8-9 ani, se desfiin țează, urmând s ă fie înierbate intervalele dintre rânduri care au fost
întreținute ca ogor negru.

5. Evaluarea produc ției de
struguri a. evaluarea producției de struguri se efectueaz ă în funcție de următoarele elemente tehnice:
– suprafața ocupată de fiecare soi, pe parcele;
– numărul de butuci pe rod, existent în fiecare parcelă .
P.m.b (kg/butuc)= nr. total de struguri x gr . medie a unui strugure (g)/ nr.de butuci
P.m./ha(t) = P.m.b x Nr. butuci/ha In care:
P.m.b = produc ția medie pe butuc (kg/ha);
P.m./ha = produc ția medie la ha (t)
6. Recoltarea Strugurii pentru vin sunt recoltati la maturitatea tehnologicã , când ei prezint ă caracteristicile de compozi ție și de calitate necesar ă, realizării unui anumit tip de vin (vin
de consum curent sau vin de calitate superioar ă).
În mod obi șnuit, culesul strugurilor începe cu soiurile albe. La început se culeg soiurile din care se prepar ă vinurile de consum curent și apoi soiurile pentru vinurile
superioare. Strugurii negri se recolteaz ă la maturitatea fenolic ă, atunci când au acumulat în pielitele boabelor cantit ățile cele mai mari în antociani
Recoltarea strugurilor pentru masă se eș alonează în mai multe epoci de maturare, începând de la 15.07 și până la 15.10. Recoltarea fiec ărui soi se face atunci când
strugurii au ajuns la maturilatea comercial ă, respectiv la momentul în care întrunesc caracteristicile de compozi ție și de calitate ce-i fac ap ți de consum

PAG – 196 –

Profilul "Vii"

6.2 M O D U L
12 ha

Tipul exploatatiei:
Gospodarii individuale Tabel nr. 6.2

NEIRIGAT
Activitate/Sistem ha % t/ha
Struguri de masa 12,0 100,0 8,0
TOTAL 12,0 100,0 x

PAG – 197 –

Profilul "Vii"
BUGETUL EXPLOATATIEI DE 12 ha – zona de campie neirigat
Tipul exploatatiei: Tabel nr. 6.2.1
Gospodarii individuale
C U L T U R A
Struguri de masa
12 ha INDICATORI U.M
100%
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei 76800,0
A1. Din care productia principala lei 76800,0
B (+) SUBVENTII lei 2400,0
C (=) PRODUS BRUT lei 79200,0
D (-) CHELTUIELI TOTALE lei 73920,0
D1. Din care pentru produc tia principala lei 73920,0
I. CHELTUIELI VARIABILE lei 45372,0
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei 27180,0
– Sämãn si material saditor lei 3000,0
– Ingrasaminte chimice lei 6000,0
– Pesticide lei 4980,0
– Alte materiale lei 13200,0
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei 15408,0
3. Cheltuieli cu irigatii lei 0,0
4. Cheltuieli de aprovizionare lei 1356,0
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei 0,0
6. Asigurari lei 1428,0
II. CHELTUIELI FIXE lei 28548,0
– Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei 23496,0
– Cheltuieli generale lei 2004,0
– Dobanzi la credite lei 2628,0
– Amortisment lei 420,0
E. (=) VENIT IMPOZABIL lei 2880,0
(-) Impozite si taxe lei 0,0
F. (=) VENIT NET+subventii lei 5280,0
G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) % 3,9
H. RATA VENIT NET+subventii (%) % 7,1
PAG – 198 –

FIȘĂ REZUMATIV Ă

a indicatorilor de sintez ă, ai modulului de 12 ha neirigat
Profil: Vii – Tipul exploata ției Gospod ării individuale
Tabel nr. 6.2.2
Nc. INDICATORI lei € = 3,5
lei
1 Valoarea produc ției principale și secundare 76800 21943
2 Subven ții 2400 686
3 Produs brut (1+2) 79200 22629
4 Cheltuieli totale, d.c.: 73920 21120
4.1 – cheltuieli variabile 45372 12963
4.1.1 – variabile specifice 28608 8174
4.2 – cheltuieli fixe 28548 8157
5 Profit (3-4) 5280 1509
6 Rata profitului (5:4×100) (%) 7,1 7,1
7 Marja Brut ă total exploata ție (3-4.1) 33828 9665
8 Clasa de m ărime european ă după Marja Bruta Standard 12
UDE VI VI
9 Fond de dezvoltare (70% din profit+amortizare) 4116 1176
10 Posibilit ăți de investi ții prin credite (9 x 5 ani) 20580 5880
11 Fonduri pentru reluarea procesului de producț ie (10% din
profit) 528 151
12 Fonduri pentru munc ă și management (5% din profit) 264 75
13 Fonduri pentru capitalizare (15% din profit) 792 226
14 Total fonduri proprii pentru produc ției (Fd proprii + rd 11) * 60858 17388
15 Credite pentru produc ție ** 13590 3883
16 Consum de munc ă (mii ore/an/exploata ție) 13,6 x
*Exploatantul are fonduri prop rii în valoare de 60330 lei.
**Creditele de produc ție acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de produc ție

Concluzii:

¾ Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezint ă: 82% fonduri
proprii și 18% credite de produc ție.
¾ Modulul evidenț iază o rată a profitului de 7,1% și asigură în medie un profit de 440
lei/ha.
¾ Marja brut ă standard (MBS) define ște „dimensunea economic ă a exploata ției”
exprimată în „unități de dimensiune economică ” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul
acestei exploata ții de 12 UDE , considerată (după tip) ca o exploatație mică (și după
clasă) de clasa a VI-a .
¾ Fondul de dezvoltare constituit creaz ă posibilitatea investiț iei în tehnica agricol ă prin
cumpărare cu credite a utilajelor specifice ș i echipamente pentru tratamente fitisanitare.
¾ Modulul realizat prin proiectare are o viabilitate economic ă modestă.
PAG – 199 –

Profilul "Vii"

6.3 M O D U L
40 ha

Tipul exploatatiei: Tabel nr. 6.3
Asociatii familiale

NEIRIGAT
Activitate/Sistem ha % t/ha
Struguri de masa 40,0 100,0 12,0
TOTAL 40,0 100,0 x

PAG – 200 –

Profilul "Vii"
BUGETUL EXPLOATATIEI DE 40 ha – zona de campie neirigat Tabel nr. 6.3.1
Tipul exploatatiei:
Asociatii familiale
C U L T U R A
Struguri de masa
40 ha INDICATORI U.M
100%
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei 384000,0
A1. Din care productia principala lei 384000,0
B (+) SUBVENTII lei 8000,0
C (=) PRODUS BRUT lei 392000,0
D (-) CHELTUIELI TOTALE lei 348833,9
D1. Din care pentru produc tia principala lei 348833,9
I. CHELTUIELI VARIABILE lei 198380,2
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei 117645,6
– Sämãn si material saditor lei 10000,0
– Ingrasaminte chimice lei 27000,0
– Pesticide lei 22173,6
– Alte materiale lei 58472,0
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei 68473,0
3. Cheltuieli cu irigatii lei 0,0
4. Cheltuieli de aprovizionare lei 5882,3
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei 0,0
6. Asigurari lei 6379,3
II. CHELTUIELI FIXE lei 150453,7
– Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei 126961,6
– Cheltuieli generale lei 9568,9
– Dobanzi la credite lei 12523,2
– Amortisment lei 1400,0
E. (=) VENIT IMPOZABIL lei 35166,1
(-) Impozite si taxe lei 0,0
F. (=) VENIT NET+su bventii lei 43166,1
G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) % 10,1
H. RATA VENIT NET+subventii (%) % 12,4
PAG – 201 –

FIȘĂ REZUMATIV Ă

a indicatorilor de sintez ă, ai modulului de 40 ha neirigat
Profil: Vii – Tipul exploata ției Asocia ții familiale
Tabel nr. 6.3.2
Nc. INDICATORI lei € = 3,5
lei
1 Valoarea produc ției principale și secundare 384000 109714
2 Subven ții 8000 2286
3 Produs brut (1+2) 392000 112000
4 Cheltuieli totale, d.c.: 348834 99667
4.1 – cheltuieli variabile 198380 56680
4.1.1 – variabile specifice 124025 35436
4.2 – cheltuieli fixe 150454 42987
5 Profit (3-4) 43166 12333
6 Rata profitului (5:4×100) (%) 12,4 12,4
7 Marja Brut ă total exploata ție (3-4.1) 193620 55320
8 Clasa de m ărime european ă după Marja Bruta Standard 63,8
UDE VIII VIII
9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 22983 6567
10 Posibilit ăți de investi ții prin credite (9 x 5 ani) 114915 32833
11 Fonduri pentru reluarea procesului de producț ie (15% din
profit) 6475 1850
12 Fonduri pentru munc ă și management (10% din profit) 4317 1233
13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 10791 3083
14 Total fonduri proprii pentru produc ției (Fd proprii + rd 11) * 296486 84710
15 Credite pentru produc ție ** 58823 16807
16 Consum de munc ă (mii ore/an/exploata ție) 55,2 x
*Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 290011 lei.
**Creditele de produc ție acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de produc ție

Concluzii:

¾ Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezint ă: 83% fonduri
proprii și 17% credite de produc ție.
¾ Modulul evidenț iază o rată a profitului de 12,4% ș i asigură în medie un profit de
1079lei/ha.
¾ Marja brut ă standard (MBS) define ște „dimensunea economic ă a exploata ției”
exprimată în „unități de dimensiune economică ” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul
acestei exploata ții de 63,8 UDE , considerat ă (după t i p ) c a o exploatație mare (și
după clasă) de clasa a VIII-a .
¾ Fondul de dezvoltare constituit creaz ă posibilitatea investiț iei în tehnica agricol ă prin
cumpărare cu credite a 2 tractoare de capacitate medie și utilajul aferent setului.
¾ Modulul proiectat are o viabilitate economic ă mare, cu condiția realiză rii
randamentelor programate.
PAG – 202 –

Profilul "Vii"

6.4 M O D U L
150 ha

Tipul exploatatiei: Tabel nr. 6.4
Societati agricole cu pers. juridica

NEIRIGAT
Activitate/Sistem
ha % t/ha
Struguri de vin 150,0 100,0 9,0
TOTAL 150,0 100,0 x

PAG – 203 –

Profilul "Vii"
BUGETUL EXPLOATATIEI DE 150 ha – zona de campie neirigat Tabel nr. 6.4.1
Tipul exploatatiei:
Societati agricole cu pers. Juridica
C U L T U R A
Struguri de masa
150 ha INDICATORI U.M
100%
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei 1066500,00
A1. Din care productia principala lei 1066500,00
B (+) SUBVENTII lei 30000,00
C (=) PRODUS BRUT lei 1096500,00
D (-) CHELTUIELI TOTALE lei 981178,03
D1. Din care pentru produc tia principala lei 981178,03
I. CHELTUIELI VARIABILE lei 526762,34
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei 303924,00
– Sämãn si material saditor lei 37500,00
– Ingrasaminte chimice lei 82980,00
– Pesticide lei 75174,00
– Alte materiale lei 108270,00
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei 189724,05
3. Cheltuieli cu irigatii lei 0,00
4. Cheltuieli de aprovizionare lei 15196,20
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei 0,00
6. Asigurari lei 17918,09
II. CHELTUIELI FIXE lei 454415,69
– Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei 387060,23
– Cheltuieli generale lei 26877,13
– Dobanzi la credite lei 35228,33
– Amortisment lei 5250,00
E. (=) VENIT IMPOZABIL lei 85321,97
(-) Impozite si taxe lei 0,00
F. (=) VENIT NET+subventii lei 115321,97
G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) % 8,7
H. RATA VENIT NET+subventii (%) % 11,8
PAG – 204 –

FIȘĂ REZUMATIV Ă

a indicatorilor de sintez ă, ai modulului de 150 ha neirigat
Profil: Vii – Tipul exploata ției Societ ăți agricole cu pers. juridic ă
Tabel nr. 6.4.2
Nc. INDICATORI lei € = 3,5
lei
1 Valoarea produc ției principale și secundare 1066500 304714
2 Subven ții 30000 8571
3 Produs brut (1+2) 1096500 313285
4 Cheltuieli totale, d.c.: 981178 280337
4.1 – cheltuieli variabile 526762 150503
4.1.1 – variabile specifice 321842 91955
4.2 – cheltuieli fixe 454415 129833
5 Profit (3-4) 115322 32949
6 Rata profitului (5:4×100) (%) 11,8 11,8
7 Marja Brut ă total exploata ție (3-4.1) 569738 162782
8 Clasa de mă rime european ă după Marja Bruta Standard
184,4 UDE IX IX
9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 62911 17975
10 Posibilit ăți de investi ții prin credite (9 x 5 ani) 314555 89873
11 Fonduri pentru reluarea procesului de produc ție (15% din
profit) 17298 4942
12 Fonduri pentru munc ă și management (10% din profit) 11532 3295
13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 28830 8237
14 Total fonduri proprii pentru produc ției (Fd proprii + rd 11)
* 846514 241861
15 Credite pentru produc ție ** 151962 43418
16 Consum de munc ă (mii ore/an/exploata ție) 139,8 x
*Exploatantul are fonduri prop rii în valoare de 829216 lei.
**Creditele de produc ție acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de produc ție

Concluzii:

¾ Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezint ă: 85% fonduri
proprii și 15 % credite de produc ție.
¾ Modulul eviden țiază o rată a profitului de 11,8% ș i asigură în medie un profit de 769
lei/ha.
¾ Marja brut ă standard (MBS) define ște „dimensunea economic ă a exploata ției”
exprimată în „unități de dimensiune economică ” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul
acestei exploata ții de 184,4 UDE , considerat ă (după t i p ) c a o exploatație foarte
mare (și după clasă) de clasa a IX-a .
¾ Fondul de dezvoltare constituit creaz ă posibilitatea investiț iei în tehnica agricol ă prin
cumpărare cu credite a 4 tractoare de capacitate medie cu setul complet de utilaje agricole.
¾ Modulul proiectat are o viabilitate economic ă ridicată.
PAG – 205 –

Profilul “Vii”

Bugetul exploata ției de 12 ha, 40 ha și 150 ha
Zona de câmpie neirigat
Simularea principalilor indicato ri economici pe perioada 2005-2008
Tipul exploata ției
Gospodării individuale (12 ha)
Asociații familiale (40 ha)
Societăți agricole cu personalitate juridic ă (150 ha)
Tabel nr. 6.4.3
Dimensiunea modulului
Indicatori Perioade, recoltă ,
ani U.M. 12 ha
Struguri de mas ă 40 ha
Struguri de mas ă 150 ha
Struguri de vin Observații
2005/2006 lei 76.800 384.000 1.066.500
Valoarea producției 2007/2008 lei 100.800 504.000 1.309.500
Creșteri sau descre șteri ∆ lei +24.000 +120.000 +243.000
2005/2006 lei 2.400 8.000 30.000
Subvenții 2007/2008 lei 2.100 7.000 26.250
Creșteri sau descre șteri ∆ lei -300 -1.000 -3.750
2005/2006 lei 73.920 348.833,9 981.178,3
Cheltuieli totale 2007/2008 lei 94.080 444.480 1.188.000
Creșteri sau descre șteri ∆ lei +20.160 +95.646,1 +206.821,7
2005/2006 lei 2.880 35.166,1 85.321,7
Venit impozabil 2007/2008 lei 6.720 59.520 121.500
Creșteri sau descre șteri ∆ lei +3.840 +24.353,9 +36.178,3
2005/2006 lei 5.280 43.166,1 115.321,7
Venit net+subvenții 2007/2008 lei 8.820 66.520 147.750
Creșteri sau descre șteri ∆ lei +3.540 +23.353,9 +32.428,3
2005/2006 % 7,1 12,4 11,8
Rata venit net+subvenții 2007/2008 % 9,4 15,0 12,4
Creșteri sau descre șteri ∆ % +2,3 +2,6 +0,6

PAG – 206 –

Profilul “Vie”
Revin pe 1 ha de exploata ție
pentru diferite dimensiuni de module și sisteme de produc ție
Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008
lei/ha
Dimensiunea modulului și sistemul de producț ie
12 ha 40 ha 150 ha
Specificare
Perioada de
recoltare ani
neirigat neirigat neirigat

2005/2006
6.400
9.600
7.110
Valoarea produc ției
2007/2008 8.400 12.600 8.730

2005/2006
200
200
200 Subvenții
2007/2008 175 175 175

2005/2006
6.160
8.720,8
6.541,2 Cheltuieli totale 2007/2008 7.840 11.112 7.920

2005/2006
240
879,2
568,8 Venit impozabil 2007/2008 560

2005/2006
440
1.079,2
768,8 Venit net + subven ții
2007/2008 735 1.663 985

2005/2006
7,1
12,4
1,8 Rata venit net + subven ții
2007/2008 9,4 15,0 12,4
PAG – 207 –

2007 – 2008
940808820
2100100800
Valoarea productiei – lei Subventii – lei
Cheltiueli totale – lei Venit net + subventii – lei
Rata venit + subventii – %
9,47,1
2005 – 2006 2007 – 2008Profilul "Vii"
Modul 12 ha
Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 – 2008
Tipul exploatatiei:
Gospodari individuale

Modul 20 ha 2005 – 2006 2007 – 2008
Valoarea productiei – lei 76800 100800
Subventii – lei 2400 2100
Cheltiueli totale – lei 73920 94080
Venit net + subventii – lei 5280 8820
2005 – 2006 2007 – 2008
Rata venit + subventii – % 7,1 9,4 2005 – 2006
73920
24005280
76800
Valoarea productiei – lei Subventii – lei
Cheltiueli totale – lei Venit net + subventii – lei
PAG – 208 –

2007 – 2008
44448066520
7000504000
Valoarea productiei – lei Subventii – lei
Cheltiueli totale – lei Venit net + subventii – lei
Rata venit + subventii – %
1512,4
2005 – 2006 2007 – 2008Profilul "Vii"
Modul 40 ha
Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 – 2008
Tipul exploatatiei:
Asociații familiale

Modul 20 ha 2005 – 2006 2007 – 2008
Valoarea productiei – lei 384000 504000
Subventii – lei 8000 7000
Cheltiueli totale – lei 348834 444480
Venit net + subventii – lei 43166 66520
2005 – 2006 2007 – 2008
Rata venit + subventii – % 12,4 15
2005 – 2006
348834
800043166
384000
Valoarea productiei – lei Subventii – lei
Cheltiueli totale – lei Venit net + subventii – lei
PAG – 209 –

2007 – 2008
1188000147750
262501309500
Valoarea productiei – lei Subventii – lei
Cheltiueli totale – lei Venit net + subventii – lei
Rata venit + subventii – %
12,411,8
2005 – 2006 2007 – 2008Profilul "Vii"
Modul 150 ha
Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 – 2008
Tipul exploatatiei:
Societăți agricole cu personalitate juridic ă

Modul 20 ha 2005 – 2006 2007 – 2008
Valoarea productiei – lei 1066500 1309500
Subventii – lei 30000 26250
Cheltiueli totale – lei 981178 1188000
Venit net + subventii – lei 115322 147750
2005 – 2006 2007 – 2008
Rata venit + subventii – % 11,8 12,4 2005 – 2006
981178115322
300001066500
Valoarea productiei – lei Subventii – lei
Cheltiueli totale – lei Venit net + subventii – lei
PAG – 210 –

6.5 Fișă explicativ ă – „Vie”

Dimensiunile de module prezentate la profilul „Vii” au la baz ă calculații cuprinse în „Fi șa
tehnologic ă” a produsului și „Bugetul culturii” diferen țiate pe nivele de produc ții.

Calculațiile la hectar, înmul țite cu num ărul de hectare destinate culturii și însumate conform
structurii de produc ție, au dus la ob ținerea valorilor pentru modu lul de dimensiunea respectiv ă.
S-au folosit calcula țiile valorice pe ha pentru recolta anului 2006 și simulă ri valorice orientative
pentru recolta anului 2008.
Indicatorii economici care au du s la cuantificarea valorilor pentru modulele prezentate în ghid:
a) prețul de piață intern (pre ț de valorificare) lei/to

Cultura

2006
2008
Struguri de mas ă 800 1050
Struguri de vin 790 970

b) Cost de produc ție lei/to

2006

2008

Cultura

max min max min
Struguri de mas ă 770 728 980 926
Struguri de vin 727 880
c) Subven ții lei/ha

Cultura

2006
2008
Struguri de mas ă 200 175
Struguri de vin 200 175
Calculațiile din fișa precedentă redau calcula țiile/1 ha de exploataț ie pentru perioade diferite ș i
dimenisuni de module propuse , putând duce la analize și decizii pentru dife rite dimensiuni de
module la acest profil.

6.5.1 Consum for ță de muncă pe culturi conform fi șelor tehnologice
Tabel nr. 6.5.1
Nr.
crt. Cultura Producț ia medie
Kg/ha Ore mecanizator Z.O. TOTAL
ore/ha
1 2 3 4 5 6
2 STRUGURI DE MASĂ 12.000 38,55 193,71 1588,23
3 STRUGURI DE VIN 9.000 28,55 158,36 1295,43
PAG – 211 –

6.5.2 Consumul for ței de munc ă/module de exploata ție
Tabel nr. 6.5.2
TOTAL Dimensiunea
modulelor
ha Sistemul
de produc ție
ore/ modul
nr. Z.O.
nr. Z.O./ha
de xploataț ie
nr.

12
neirigat 12.705,84 1588,23 132,3

40
neirigat 63.529,2 7941,15 198,5

150
neirigat
194.359,5 24.294,9 162

6.5.2.1 Modul 12 ha
Tabel nr. 6.5.2.1
Nr.crt. Cultura Suprafa ța ha Ore/ha Total ore/culturi
1 2 3 4 5
2 Struguri de mas ă 12 1.058,82 12.705,84
Total ore/modul 12 – 12.705,84
Total Z.O./modul 1.588,23
Total Z.O./ha 132,3

6.5.2.2 Modul 40 ha
Tabel nr. 6.5.2.2
Nr.crt. Cultura Suprafa ța ha Ore/ha Total ore/culturi
1 2 3 4 5
2 Struguri de mas ă 40 1.588,23 63.529,2
Total ore/modul 40 – 63.529,2
Total Z.O./modul 7.941,15
Total Z.O./ha 198,5
6.5.2.3 Modul 150 ha
Tabel nr. 6.5.2.3
Nr.crt. Cultura Suprafa ța ha Ore/ha Total ore/culturi
1 2 3 4 5
2 Struguri de vin 150 1.295,43 194.359,5
Total ore/modul 150 – 24.294,94
Total Z.O./modul 24.294,94
Total Z.O./ha 162

PAG – 212 –

Profil: Vie
Sistem: neirigat

6.6 Dotarea minim ă cu tractoare și maș ini agricole
exploatația agricol ă – 12 ha –
struguri de mas ă / struguri de vin

Tabel nr. 6.6.1

Nr.
crt. Denumirea utilajului Necesar
dotare
(buc.) Preț unitar Valoarea utilajelor
pe exploatație pe hectar
lei EURO lei EURO lei EURO
1 Tractor V 483 cu cabin ă 1 50900 14338 50900 14338 4241,66 1194,833
2 Plug cultivator pentru vie PCVM 2, 2 1 5494,43 1547,7 5494,43 1547,7 457,8691 128,975
3 Grap ă cu discuri GDV 2,2 1 6152,67 1733,1 6152,67 1733,1 512,7225 144,425
4 Frez ă vie FB 1,4 1 6372 1795 6372 1795 531 149,5833
5 Ma șină de stropit în vii PT 1232 1 22930,5 6459,32 22930,5 6459,32 1910,875 538,2766
6 Remorcă pomiviticol ă RPV 2 1 12971 3653,8 12971 3653,8 1080,9166 304,4833
TOTAL 104820,6 29526,92 104820,6 29526,92 8735,043 2460,576
Prețurile includ TVA
1 EURO= 3,55R
Se estimeaz ă că la exploata țiile viticole de 12 ha, celelalte echipamente tehnice necesare se vor închiria de la ter ți.
Efortul financiar necesar achizi ționării acestora nu se justific ă.
PAG – 213 –

Profil: Vie
Sistem: neirigat

Dotarea minimă cu tractoare și maș ini agricole
exploatația agricol ă – 40 ha –
struguri de mas ă / struguri de vin
Tabel nr. 6.6.2

Nr.
crt. Denumirea utilajului Necesar
Dotare
(buc.) Preț unitar Valoarea utilajelor
pe exploatație pe hectar
lei EURO lei EURO lei EURO
1 Tractor V 483 cu cabin ă 2 50900 14338 101800 28676 2545 716,9
2 Plug cultivator pentru vie PCVM 2,2 2 5494,43 1547,7 10988,86 3095,4 274,7215 77,385
3 Grap ă cu discuri GDV 2,2 2 6152,67 1733,1 12305,34 3466,2 307,6335 86,655
4 Frez ă vie FB 1,4 2 6372 1795 12744 3590 318,6 89,75
5 Ma șină de stropit în vii PT 1232 2 22930,5 6459,32 45861 12918,64 1146,525 322,966
6 Remorcă pomiviticol ă RPV 2 2 12971 3653,8 25942 7307,6 648,55 182,69
TOTAL 104820,6 29526,92 209641,2 59053,84 5241,03 1476,346
Prețurile includ TVA
1 EURO= 3,55RON
Se estimeaz ă că la exploata țiile viticole de 40 ha, celelalte echipamente tehnice necesare se vor închiria de la ter ți.
Efortul financiar necesar achizi ționării acestora nu se justific ă.

PAG – 214 –

Profil: Vie
Sistem: neirigat

Dotarea minimă cu tractoare și maș ini agricole
exploatația agricol ă – 150 ha –
struguri de mas ă / struguri de vin

Tabel nr. 6.6.3
Nr. crt. Denumirea utilajului Necesar
Dotare
(buc.) Preț unitar Valoarea utilajelor
pe exploatație pe hectar
lei EURO lei EURO lei EURO
1 Tractor V 483 cu cabin ă 5 50900 14338 254500 71690 1696,66 477,933
2 Plug cultivator pentru vie PCVM 2,2 5 5494,43 1547,7 27472,15 7738,5 183,1477 51,59
3 Grap ă cu discuri GDV 2,2 5 6152,67 1733,1 30763,35 8665,5 205,089 57,77
4 Frez ă vie FB 1,4 5 6372 1795 31860 8975 212,4 59,833
5 Ma șină de stropit în vii PT 1232 4 22930,5 6459,32 91722 25837,28 611,48 172,2485
6 Remorcă pomiviticol ă RPV 2 5 12971 3653,8 64855 18269 432,366 121,7933
TOTAL 104820,6 29526,92 501172,5 141175,3 3341,143 941,1678
Prețurile includ TVA
1 EURO= 3,55RON
Se estimeaz ă că la exploata țiile viticole de 150 ha, celelalte echipamente tehnice necesare se vor închiria de la ter ți.
Efortul financiar necesar achizi ționării acestora nu se justific ă.

PAG – 215 –

CAPITOL 7 GHID ORIENTATIV PENTRU UTILIZAREA
TRACTOARELOR ȘI MAȘINILOR AGRICOLE, Al ESTIMĂ RII
COSTURILOR PE LUCRARI AGRICOLE /PE AGREGAT ȘI
CATALOG CU PRINCIPALII PRODUC ĂTORI DE UTILAJE
AGRICOLE DIN ROMÂNIA, AL FIRMELOR IMPORTATOARE ȘI ALȚI DISTRIBUITORI

7.1 Ghid pentru utilizarea tractoarelor ș i mașinilor agricole
7.1.1Tractoare cu 2 ro ți motrice
7.1.2 Ma șini pentru lucr ările solului
7.1.3 Ma șini pentru distribuit îngr ășaminte, împr ăștiat bă legar, sem ănat și
plantat 7.1.4 Ma șini pentru pulverizat
7.1.5 Cultivatoare, cositori, prese de balotat, echipamente rcoltat furaje verzi 7.1.6 Combine și bene transport
7.2 Ghid orientativ pentru estimarea costurilor pe lucr ări agricole/
agregate

7.3 Catalog cu principalii fabrican ți de utilaje din România

7.4 Catalog cu firme româneș ti importatoare/distribuitoare/reprezentate de
utilaje ș i echipamente pentru agricultur ă

7.5 Catalog cu firma str ăine cu prezen ță mai mare pe piaț a româneasc ă

7.6 Catalog cu pesticide și potențiali distribuitori

PAG – 216 –

7.1 GHID PENTRU UTILIZAREA TRACTOARELOR SI
MASINILOR AGRICOLE
pentru anul 2007 fa ță de 2006*

INTRODUCERE

In acest capitol se vor prezenta date și informa ții cu privire la costurile de
utilizare a tractoarelor și mașinilor.
Datele și informa țiile ce vor fi prezentate sunt utile fermierilor români pentru
că în următorii 5-10 ani sistema de ma șini și tractoare din România va fi
similară celei din țările UE. Fermierii români vor achizi ționa utilaje fabricte în
UE sau chiar în ț ară. Si utilajele din țară fabricate sub licență sau române ști vor
avea parametrii constructivi func ționării competitive.
In acest context, vor achizi ționa utilaje la preț european, vor consuma
motorina la preț european, vor suporta cheltluieli cu repara ția utilajelor și cu
amortizarea acestuia tot la nivel european. Singurul element de costuri care va fi mai mic în România va fi cu plata mecanizatorului care în Fran ța de exemplu
este de 10,6 €/or ă pînă la 13,7 €/or ă.
Datele și informa țiile din acest capitol sunt prelucr ări după unele materiale
prezentate în revista „La France agricole”x) Anual în Fran ța, Biroul de coordonare pentru mașinismul agricol public ă
costurile de utilizare a tractoarelor și ma șinilor agricole, ca bareme de autor
reciproc. Baremele de ajutor rciproc stabilite de Biroul de coordonare pentru mașini
agricole sunt o referință na țională care poate fi utilizată în cadrul schimbului de
servicii între gricultori. Baremul stabile ște costurile medii de utilizare a unei singure mașini stabilit ca
parte a pre țului fix a carburantului de 0,52 €/l și a prețului uleiului de 1,9 €/l.
Prețurile medii exceptân
d taxele datorate materialului nou, au fost fixate la
baza tarifelor de cultur ă ale diferitelor firme.

*calculatii efectuate de speciali ști pentru anul 2007 ș i având în vedere informa ții din „La France Agricole” 2006

PAG – 217 –

Cheltuielile cu mâna de lucru, tractoristul sau al ții, nu sunt cuprinse. Costurile
przentate în tabel sunt în Euro în anul 2006 în Fran ța.

Costurile de utilizare se vor prezenta la tractoare pe ora de func ționare iar la
mașini agricole pe ha. Subliniem c ă, costul de utilizare depinde în mare m ăsură
de numărul de ore de func ționare a utilajului pe an.
De exemplu: Un tractor de 70 CP cu dou ă roți motrice are urmă toarele costuri pe ora de
funcționare:
11,35 €/oro ă dacă este utilizat 600 ore/an
9,26 €/oră dacă este utilizat 800 ore/an
8,10€/oro ă dacă este utilizat 1000 ore/an
Un tractor de 190 CP cu patru ro ți motrice are urmă toarle costuri pe ora de
funcționare:
38,87€/oro ă dacă este utilizat 500 ore/an
31],97€/or ă dacă este utilizat 700 ore/an
28,13€/oră dac ă este utilizat 900 ore/an
Pentru a oferi fermierilor români o informa ție și mai complet ă vom prezenta în
acest capitol și prețul orientativ de nou al diferitelor tractoare și mașini agricole
în anul 2006.
Tractoare
Coloana 1 „Tip tractor” – preluat din F.A./2006
Coloana 2 „Puterea tractoarelor” corespunz ătoare fiecărui tip de tractor –
preluată din F.A./2006
Coloana 3 „Preț mediu de nou” (în €) – Fa ță de 2006 acesta a fost m ărit
cu !% motivat de faptul c ă există perspectiva cre șterii prețurilor.
Cifrele/pre țurile au fost rotun jite la 2 zerouri.
Coloana 4 „Ore pe an” – variantele de utilizare în ore pe an sunt acelea și
pentru fiecare tip de tractor astfel încât s-a majorat utilizarea lor
cu câte 100 ore pentru fiecare variantă justificată de faptul c ă
fermierii români sunt mai slab dota ți cu utilaje și le utilizeaz ă
mai intensiv pe cele pe care le au.
Coloana 5 „Cost €/or ă” – cifrele au fost reduse în principiu prin sc ăderea
acestora propor țional cu cre șterea num ărului de ore/an.
Exemplu : Tractor standard de 90 CP cu 2 RM (ro ți motrice) :
Anul Preț de nou € Ore pe an Cost €/oro ă
500 14,43
700 11,74 2006 37000
900 10,25
PAG – 218 –

+100 ore
600 Recalculat 14,28
800 11,62 2007 +1%
37400
1000 10,14

Mod de calcul:
900-500 = 400…………………….4,17 (14,43 – 10,25)
100…………………… x
X = 417/400 = 1,045
Se calculeaz ă: cât % reprezint ă 1,045 din fiecare cost pe or ă pe variante astfel:
14,43 = 0,15
11,74 = 0,12 Pentru
10,25 = 0,11 Acestea se scad din cifrele inițiale
14,43 -0,15 = 14,28
11,74 – 0,12 = 11,62 Astfel
10,25 – 0,11 = 10,14

Mașini agricole
Coloana 1 „Tipul” . denumirea ma șinii agricole a fost preluat ă din L.A./2006
Coloana 2 „Preț ul de nou” – preluat a fost de asemenea majorat cu 1%
Coloana 3 „Ha/an” – 2 grade de utilizare au fost majorate pe ntru fiecare utilaj
cu 15% și rotunjirea ultimei cifre aceasta fiind 5 sau zero.
Coloana 4 „Cost €/Ha” – cifrele au fost reduse dup ă aceeași metodă ca și la
tractoare, f ăcându-se diferenț e între gradele de utilizare pentru
fiecare tip de ma șină agricolă, acestea având diferite grade de
utilizare:
a/. Se face diferen ța între cea mai mare utilizare
(Ha/an) și cea mai mică
b/. Se face diferen ța între costul cel mai mare și cel mai
mic (€/Ha)
c/. Se împarte b: a = c
d/. „c” se determin ă procentual din fiecare cost (cele
trei grade de utilizare) și se scade din fiecare cost
Exemplu : Plug reversibil purtat cu 5 trupi țe
Anul Pre ț de nou Ha/an Cost €/Ha
70 31,92
120 21,12 2006 1700
200 15,07
+ 15% 80 Recalculat 31,88
140 21,09 2007 + 1%
17200
230 15,05 Din ghidul pentru utilizarea tractoarelor și
mașinilor
agricole

PAG – 219 –

Recalculare
230 – 80 = 150 Ha/an 31,92 – 15,07 = 16,85 €/Ha
16,85 : 150 = 0,11
31,92 x 0,11(%) = 0,035 31,92 – 0,035 = 31,88 €/Ha V.1 21,12 x 0,11(%) = 0,034
21,12 – 0,034 = 21,09 €/Ha V.2
15,07 x 0,11(%) = 0,016 15,07 – 0,016 = 15,05 €/Ha V.3

SIMBOLURI

CPT – cereale și plante tehnice
G – grâu
P – porumb O – orz Fs – floarea soarelui F – fasole Sz – sfeclă de zahăr
S – soia R – rapiță
M – mazăre
L – legume Pm – pomi Prs- piersic Cs- cais Cr – cireș
Prn – prun V – vii Fr- furaje Sv – silvicultur ă

PAG – 220 –

GHID PENTRU UTILIZAREA TR ACTOARELOR SI MASINILIOR
AGRICOLE
7.1.1 TRACTOARE CU 2 ROTI MOTRICE
Tip tractor Putere în CP Pre ț de nou
€ Ore pe an Cost
€/oră
600 7,45
800 6,10 40 18800
1000 5,35
600 9,22
800 6,77 50 20200
1000 5,97
600 10,06
800 8,22 60 25700
1000 7,20
600 11,35
800 9,26 70 29300
1000 8,10
600 12,72
800 10,38 80 32800
1000 9,07
600 14,28
800 11,62 90 37400
1000 10,14 STANDARD
600 15,80
800 12,86 100 41400
1000 11,23
600 8,35
800 6,87 50 20700
1000 6,04
600 9,35
800 7,72 VITICOL
60 22700
1000 6,82
PAG – 221 –

Tip tractor Putere în CP Pre ț de nou
€ Ore pe an Cost
€/oră
600 10,30
800 8,53 70 24700
1000 7,55
600 10,54
800 8,70 POMICOL 70 25700
1000 7,68
600 9,98
800 8,17 50 25200
1000 7,17
600 11,72
800 9,56 60 30300
1000 8,36
600 13,28
800 10,91 70 33300
1000 9,29
600 14,73
800 12,13 80 36500
1000 10,68
600 16,83
800 13,81 90 42400
1000 12,13
600 19,13
800 15,71 100 48100
1000 13,82
600 20,82
800 17,05 110 53000
1000 14,96
600 22,74
800 18,58 120 58800
1000 16,27
600 25,00 STANDARD
130 64100
800 20,47
PAG – 222 –

Tip tractor Putere în CP Pre ț de nou
€ Ore pe an Cost
€/oră
1000 17,95
600 30,35
800 25,08 150 74700
1000 22,16
600 34,10
800 28,13 170 84800
1000 24,83
600 37,82
800 31,11 190 95900
1000 27,37
600 42,04
800 34,64 215 106000
1000 30,52
600 47,55
800 39,27 250 119000
1000 34,65
600 8,95
800 7,33 50 22700
1000 6,43
600 10,30
800 8,43 60 26200
1000 7,38
600 11,48
800 9,49 VITICOL
70 27800
1000 8,39
600 11,48
800 9,49 70 27800
1000 8,39
600 12,68
800 10,52 POMICOL
80 30300
1000 9,32

PAG – 223 –

7.1.2 MASINI PENTRU LUCRARILE SOLULUI

TIPUL Pre ț de nou
€ Ha/an Cost
€/Ha
25 26,2
50 16,09 Plug purtat cu 2 trupi țe 3800
70 12,72
35 38,57
60 21,93 Plug reversibiil purtat cu 3
trupițe 7600
80 17,38
60 25,15
115 15,57 Plug reversibil purtat cu 4 trupițe 9100
170 12,37
80 31,88
140 21,09 Plug reversibil cu 5 trupi țe 17200
230 15,05
115 29,45
170 21,63 Plug reversibil purtat cu 6 trupițe 22200
230 17,72
170 25,19
230 20,40 Plug reversibil purtat cu 7 trupițe 27300
345 15,60
230 22,00
345 16,66 Plug reversibil semipurtat cu 8 trupiț e 30300
460 13,99
20 19,14
25 15,59 P l u g s i m p l u p u r t a t c u 2 trupuiț e 2000
35 12,06
20 29,65
25 23,48 P l u g s i m p l u p u r t a t c u 3 trupițe 3500
35 17,30
25 28,87 P l u g s i m p l u p u r t a t c u 4 trupițe 4500
35 20,90
PAG – 224 –

TIPUL Pre ț de nou
€ Ha/an Cost
€/Ha
50 16,93
25 13,11
35 9,74 Subsoli8er purtat cu 2
corpuri 1900
50 8,05
50 12,32
70 9,21 Decompactor purtat cu 3 dinți (corpuri) 3500
90 7,66
60 26,30
90 19,19 Decompactor în V cu 6 lame purtate 10100
115 15,64
90 24,98
115 220,98 Decompactor în V cu 8 lame purtat 15100
140 18,32
70 4,90
90 3,90 Cultivator greu cu l ățimea
de 3 m 2500
115 3,29
90 7,60
115 6,28 Cultivator cu l ățimea de
4,5 m 5500
150 5,06
70 6,20
90 4,80 Vibrocultor cu l ățimea de 4
m 3500
115 3,96
90 6,88
115 5,70 Vibrocultor cu l ățimea de 6
m 4900
170 4,13
35 3,88
45 3,15 Cultivator cu l ățimea de 6
m 900
60 2,72
35 9,01
45 7,00 Cultivator pentru pomi cu lățimea de 225 cm 2500
70 5,00

PAG – 225 –

7.1.3 MASINI PENTRU DISTRIBUIT INGRASAMINTE,
IMPRASTIAT BALEGAR, SEMANAT SI PLANTAT
TIPUL Pre ț de nou
€ Ha/an Cost
€/Ha
60 4,31
115 2,28 Distribuitor centrifugal
purtat de 600 litri cu
lățime de lucru de 15 m, 1
disc 1600
170 1,59
115 3,55
170 2,45 Distribuitor centrifugat purtat de 10 Hl, 2 discuri
cu lățimea de lucru de 20
m 2600
230 1,59
170 3,64
230 2,79 distribuitor centrifugat purtat de 15 Hl, 2 discuri
cu lățimea de lucru de 30
m 4000
293 2,28
345 5,33
575 3,37 distribuitor centrifugal tractat de 30 Hl, 2 discuri ,
cu lățimea de lucru de 36
m 11600
800 2,53
575 5,92
800 4,46 Distribuito de 40 Hl cu lățimea de 36 m 20200
1000 3,64
115 25,49
230 13,34 Mașină de împr ăștiat
îngrășăminte cu bazin
orizontal de 6 tone pe 2 roți 9600
350 9,29
230 25,49
350 15,46 mașină de împr ăștiat
îngrășăminte cu bazin
orizontal de 10 tone pe 4
roți 16700
460 5,97
45 15,36
90 8,03 Semănătoare cereale cu
lățimea de 3 m 5500
140 5,58
semănătoare de cereale cu 11100 115 12,43
PAG – 226 –

TIPUL Pre ț de nou
€ Ha/an Cost
€/Ha
150 9,72 lățimea de lucru de 4 m
180 8,03
2330 13,26
290 10,81 semănătoare de cereale cu
lățimea de 6 m pneumatic ă 23200
350 9,17
170 27,75
2320 22,06 semănătoare pentru
semănat în teren marcat
gen Harsch cu l ățimea de
lucru de 3 m 32300
350 16,37
115 21, 16
170 14,40 semănătoare pentru sfecl ă
pe 12 rânduri 19200
230 11,03
115 12,73
170 8,82 semănătoare pentru
porumb pneumatic ă pe 6
rânduri 11100
230 6,86
230 26,29
350 18,30 semănătoare pentru
semănat semidirect
pneumatic ă cu l’ățimea de
lucru de 4 m 45400
460 14,30
60 41,27
80 30,33 Mașină de plantat cartofi
pe 4 rânduri hidraulic ă 18200
115 22,13
70 56,14
100 38,43 Mașină de plantat cartofi
pe 4 rânduri automatică 30300
140 29,56

7.1.4 MASINI PENTRU PULVERIZAT

TIPUL Pre ț de nou
€ Ha/an Cost
€/Ha
45 9,83 Pulverizator purtat cu
cuvă de 600 l și rampă de 3500
70 6,72
PAG – 227 –

TIPUL Pre ț de nou
€ Ha/an Cost
€/Ha
9 m 140 3,60
70 11,80
140 6,19 Pulverizator purtat cu
cuvă de 800 l și rampă de
12 m 6400
290 3,29
230 8,52
460 4,55 Pulverizator purtat cu
cuvă de 1000 l ș i rampă de
18 m 15100
900 2,59
350 7,72
700 4,15 Pulverizator purtat cu cuvă de 1500 l ș i rampă de
24 m 20200
1000 2,96
350 13,04
700 6,83 Pulverizator tractat cu cuvă de 2500 l ș i rampă de
24 m 35500
1000 4,75
450 12,80
900 6,80 Pulverizator tractat cu cuvă de 3200 l ș i rampă de
28 m 45400
1400 4,80
900 8,14
1400 5,69 Pulverizator tractat cu cuvă de 4000 l ș i rampă de
32 m 55500
1800 4,47
1100 7,19
1700 5,07 Pulverizator tractat cu cuvă de 4000 l ș i rampă de
36 m 60600
2300 4,00
45 4,20
90 2,20 Pulverizator pentru vie cu cuvă de 300 l 1500
140 1,53
60 4,30
110 2,27 Pulverizator pentru livad ă
cu cuvă de 600 l 1900
170 1,59
230 11,76
460 6,43 Pulverizator pneumatic cu cuvă de 2000 l pentru
livadă 20200
690 4,65
PAG – 228 –

TIPUL Pre ț de nou
€ Ha/an Cost
€/Ha
1380 14,81
2070 10,37 Pulverizator automotor
150 CP 4 RM cu cuv ă de
3000 l și rampă de
28 m 111100
2870 7,89

7.1.5 CULTIVATOARE, COSI TORI, PRESE DE BALOTAT,
ECHIPAMENTE RCOLTA FURAJE VERZI
TIPUL Pre ț de nou
€ Ha/an Cost
€/Ha
35 14,36
70 7,48 Cultivator purtat în spae
pe 6 rânduri 4300
100 5,19
35 18,51
70 9,56 Cultivator frontal pe 6 rânduri 5600
100 6,56
50 20,93
115 14,92 Cultivator purtat în spate pe 12 rânduri 14700
170 12,24
35 15,00
70 8,60 Raniță c u d i s c u r i p e 4
rânduri pentru cartofi 4000
100 6,46
25 27,48
50 14,73 Cositoare simpl ă rotativă
cu 4 discuri și lățime de
lucru de 1,65 m 4000
70 10,48
35 23,28
70 12,64 Cositoare simpl ă rotativă
cu 5 discuri și lățime de
lucru de 2 m 5000
115 8,38
45 23,25
90 12,88 Cositoare simpl ă rotativă
cu 6 discuri de 2,4 m 6500
140 9,41
60 20,64 Cositoare simpl ă rotativă
cu 7 discuri și 2,8 m 7200
115 11,56
PAG – 229 –

TIPUL Pre ț de nou
€ Ha/an Cost
€/Ha
170 8,55
70 26,87
115 17,52 Cositoare condi ționare
purtată cu discuri și degete
cu lățimea de lucru de 2,4
m 10100
170 12,85
115 32,56
170 23,20 Cositoare condi ționare
purtată cu discuri și degete
cu lățimea delucru de 3,2
m 20200
230 18,52
50 10,93
90 5,86 Mașină purtată de întos
fânul pentru uscare cu
lățimea de lucru de 3,2 m 3800
140 4,17
80 8,99
125 6,08 Mașină purtată de întos
fânul pentru uscare cu lățimea de lucru de 5 m 5300
200 4,10
6 69,50
15 25,45 Zdrobitor de vi ță cu
lățimea de 1 m purtat pe
tractor 3500
35 14,44
35 10,90
70 6,96 Zdrobito de paie cu ax
vertical și lățimea de 2 m
purtat pe tractor 3100
115 4,97
25 466,40
60 29,13 Zdrobitor dematerial forestier cu l ățimea de 150
cm 13100
100 19,80

Tipul Pre ț de nou
€ Nr.baloț i pe an Cost
€/balot
600 4,03
1200 2,12 Presă pentru balo ți
rotunzi (Ø 120 cm) și
lungimea de 150 cm 18200
1700 1,48
3450 2,99 Presă de balotat cu
densitate înalt ă și canal 70700
5750 1,99
PAG – 230 –

70×120 cm 8000 1,57
4600 3,20
6900 2,40 Presă de balotat cu
densitate înalt ă și canal
90×120 cm 90900
9200 2,00

Tipul Preț de nou
€ Ha/an Cost
€/Ha
90 296,59
230 150,09 Echipament de recoltat
iabă și porumb siloz cu
motor de 220 CP, l ățime
de lucru de 2,20 m sau 3
rânduri 136300
460 101,25
115 300,54
290 151,04 Echipament de recoltat
iarbă și porumb siloz cu
motor de 280 CP, l ățime
de lucru 3,6 m sau 4
rânduri 173700
575 101,22

7.1.6 COMBINE SI BENE TRANSPORT
Numai cereale Rapiță Maz ăre Tipul
PREȚ DE
NOU HA/AN COST
€/HA COST €/ORĂ +10% €/HA + 40% €/HA
60 185,2 148,38 203,50 259,28
115 107,60 86,21 118,36 150,64 Combină cu motor
de 180 CP,4 scuturători și heder
de 3-4 m 70700
200 75,65 60,61 83,21 105,91
115 166,89 217,50 183,57 233,64
170 118,71 154,72 130,58 166,19 Combină cu motor
de 180 la 220 CP
cu 5 scutur ători și
heder de 4-5 m 131300
290 80,18 104,49 88,19 112,25
230 120,14 275,55 132,15 168,19
350 86,69 198,85 95,36 121,36 Combină cu motor
de 180 la 220 CP
cu 6 scutur ători și
heder de 6-7 181800
460 69,97 160,49 76,97 97,96
PAG – 231 –

Numai cereale Rapiță Maz ăre Tipul
PREȚ DE
NOU HA/AN COST
€/HA COST
€/ORĂ +10% €/HA + 40% €/HA
m75,37
350 101,26 303,15 111,38 141,76
575 68,52 205,14 75,37 95,93 Combi59,94n ă cu
motor de 180 la 330 CP cu 8
scuturotori și
heder de 6-7 222200
800 54,49 163,13 59,94 76,28
115 177,54 142,22
170 1129,36 103,61 Combină de
recoltat porumb
boabe și cereale cu
motor de 180 CP, 4 scuturători, cu
lățimea hederului
de 3-4 m 101000
230 105,26 84,32
170 176,89 229,65
230 138,26 179,52 Combină de
recoltat porumb boabe și cereale cu
motor de 180-220 CP, 5 scutur ători și
heder de 4-5 m 1616600
350 99,64 129,36
230 174,75 313,71
350 124,00 222,61 Idem, 260 la 300 CP, 6 scutur ători și
heder de 6-7 m 212100
460 98,363 177,07
350 147,13 366,79
460 115,67 288,35 Idem 300-400 CP 8 scutur ători și
heder de 6-7 m 262600
690 84,21 209,91
170 247,18
290 169,97 Combină de
recoltat sfecl ă de
zahăr cu motor de
340 CP cu 4 ro ți
motrice pe 6 rânduri 202000
400 136,88
Idem cu motor de 252500 170 283,77
PAG – 232 –

Numai cereale Rapiță Maz ăre Tipul
PREȚ DE
NOU HA/AN COST
€/HA COST
€/ORĂ +10% €/HA + 40% €/HA
350 163,09 400 CP și remorcă
de 2035 m.c. 520 122,87
20 469,08
35 241,36 Mașină de recoltat
cartof pe 1 rând 55500
50 165,33
30 474,73
60 245,99 Mașină de recoltat
cartofi pe 2 rânduri 85800
115 131,62

Tipul Preț de nou
€ Ore/an Cost
€/oră
60 8,06
145 3,59 Benă pentru struguri cu
capacitate de 30 Hl 3500
230 2,47
115 5,94
230 3,27 Benă de 4 tone semipurtat ă 5000
350 2,38
115 7,53
230 4,06 Benă de 6 tone semipurtat ă 6500
350 2,90
115 9,23
230 4,96 Benă de 8 tone semipurtat ă 8100
350 3,55
115 13,26
230 7,13 Benă de 10 tone semipurtată 11600
350 5,08
115 17,00
230 8,99 Benă de 12 tone semipurtată 15100
350 6,33
Benă de 18 tone semipurtată 25200 115 27,85
PAG – 233 –

230 14,53
350 10,08
115 8,47
170 5,91 platformă de 8 m, 8 tone pe
4 roți 7300
230 4,63
140 12,65
200 8,80 Platformă de 12 m, 15 tone
pe 4 roți 13100
290 6,65

PAG – 234 –

7.2 GHID ORIENTATIV PENTRU ESTIMAREA COSTURILOR
PE LUCRARI AGRICOLE/ AGREGATE

Agregatele sunt formate din tractoare de diferite tipuri și mașini/utilaje
agricole. Coloana 1 – „lucrarea” este corespunz ătoare tipului de utilaj agricol.
Coloanele 2,3 și 4 – se refer ă la tractoare
Coloana 2 – „Variante de grade de utilizare”
• V.1 – grad redus de utilizare a tractorului (600 ore/an)
• V.2 – grad mediu de utilizare a tractorului (800 ore/an)
• V.3. – grad ridicat de utilizare a tractorului (1000 ore/an)
Aceste date sunt preluate din „GHID PENTRU UTILZAREA TRACTOARELOR SI MASINILOR AGRICOLE” Coloana 3 – „E/or ă” – pentru fiecare din cele 3 variante se calculeaz ă prin
înmulțirea col.3 cu col.8.
Coloanele 5 și 6 se refer ă’ la măsurile agricole
Coloana 5 – „Grad de utilizare ha/anl” se preiau din acela și ghid.
Coloana 6 – „E/ha” de asemenea din acela și ghid
Coloana 7 – „Total agregat – llE/ha” se însumeaz ă coloanele 4 și 6.
Coloana 8 – „Nr.ore pe an” se calculeaz ă prin împărțirea cifrei l (oră ) la
coloana 9. Coloana 9 – „Performan ța agregatului Ha/or ă” s-a preluat din tabelele „La
France agricole”.

PAG – 235 –

GHID ORIENTATIV  PENTRU ESTIMAREA  COSTURILOR  PE LUCRARI AGRICOLE  (pe agregat) 
 
COSTURI AGREGAT
TRACTOR MASINA AGRICOLA LUCRAREA
VARIANTE DE
GRADE DE UTILIZARE €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE
HA/AN €/HA TOTAL AGREGAT €/HA NR.ORE PE HA PERFORMAN ȚA
AGREGATULUI HA/ORĂ
1 2 3 4 5 6 7 8 9
100 CP cu 4 RM Decompactor purtat cu 3 din ți (corpuri) V.1
19,13 31,75 50 12,32 44,07 1,66 0,6 CPT,
L
V.2 15,71 26,08 70 9,21 35,29 1,66 0,6
V.3 13,82 22,94 90 7,66 30,60 1,66 0,6
190 CP cu 4 RM Decompactor în V cu 6 lame purtat V.1
37,82 31,39 60 26,30 57,69 0,83 1,20 CPT,L
V.2 31,11 25,82 90 19,19 45,01 0,83 1,20
V.3 27,37 22,71 115 15,64 38,35 0,83 1,20
250 CP cu 4 RM Decompactor în V cu 8 lame,purtat V.1
47.55 39.46 90 24.98 64.44 0.83 1.20
V.2 39.27 31.76 115 20.98 52.74 0.83 1.20 Decompactare
V.3 34.65 28.76 140 18.32 47.08 0.83 1.20
Arat cu plug V.1 60 CP cu 4 RM Plug purtat cu 2 trupi ți
PAG – 236 –

COSTURI AGREGAT
TRACTOR MASINA AGRICOLA LUCRAREA
VARIANTE DE
GRADE DE UTILIZARE €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE
HA/AN €/HA TOTAL AGREGAT €/HA NR.ORE PE HA PERFORMAN ȚA
AGREGATULUI HA/ORĂ
1 2 3 4 5 6 7 8 9
11.72 32.46 25 26.2 58.66 2.77 0.36 CPT,L
V.2 9.56 26.48 50 16.09 42.57 2.77 0.36 V
V.3 8.36 23.15 70 12.72 35.87 2.77 0.36 Pm
70 CP cu 4 RM Plug purtat cu 3 trupi ți V.1
13.28 23.24 35 38.57 61.81 1.75 0.57 CPT
V.2 10.91 19.09 60 21.93 41.02 1.75 0.57 L
V.3 9.59 16.78 80 17.38 34.16 1.75 0.57 Pm,V
80 CP 4 Rm Plug purtat cu 4 trupi ți V.1
14.73 18.85 60 25.15 44.00 1.28 0.78 CPT
V.2 12.13 15.52 115 15.57 31.09 1.28 0.78 L
V.3 10.68 13.67 170 12.37 26.04 1.28 0.78 Pm
100 CP cu 4 RM Plug purtat cu 5 trupi ți V.1
19.13 17.21 80 31.88 49.09 0.9 1.1 CPT
V.2 15.71 14.13 140 21.09 35.22 0.9 1.1 L,Pm
V.3 13.82 12.43 230 15.05 27.48 0.9 1.1
130 CP cu 4 RM Plug purtat cu 6 trupi ți V.1
25.00 20.00 115 29.45 49.45 0.8 1.25 CPT reversibil
V.2 20.47 16.37 170 21.63 38.00 0.8 1.25
PAG – 237 –

COSTURI AGREGAT
TRACTOR MASINA AGRICOLA LUCRAREA
VARIANTE DE
GRADE DE UTILIZARE €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE
HA/AN €/HA TOTAL AGREGAT €/HA NR.ORE PE HA PERFORMAN ȚA
AGREGATULUI HA/ORĂ
1 2 3 4 5 6 7 8 9
V.3 17.95 14.36 230 17.72 32.08 0.8 1.25
150 CP cu 4 RM Plug purtat cu 7 trupi ți V.1
30.35 20.64 170 25.19 45.83 0.68 1.45 CPT
V.2 25.08 17.05 230 20.40 37.45 0.68 1.45
V.3 22.16 15.06 340 15.60 30.66 0.68 1.45
170 CP cu 4 RM Plug semipurtat cu 8 trupi ți V.1
34.10 21.14 230 22.00 43.14 0.62 1.6 CPT
V.2 28.13 17.44 345 16.66 34.10 0.62 1.6
V.3 24.83 15.39 460 13.99 29.38 0.62 1.6
60 CP cu 4 RM Plug simplu purtat cu 2 trupi ți V.1
11.72 29.30 20 19.14 48.44 2.5 0.40 CPT,L
V.2 9.56 23.90 25 15.59 39.49 2.5 0.40 Pm
V.3 8.36 20.90 35 12.06 32.96 2.5 0.40 V
70 CP cu 4 RM Plug simplu purtat cu 3 trupi ți V.1
13.28 22.04 20 29.65 51.69 1.66 0.6 CPT
V.2 10.91 18.11 25 23.48 41.59 1.66 0.6 L,Pm Arat cu plug simplu
V.3 9.59 15.91 35 17.30 33.21 1.66 0.6 V
PAG – 238 –

COSTURI AGREGAT
TRACTOR MASINA AGRICOLA LUCRAREA
VARIANTE DE
GRADE DE UTILIZARE €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE
HA/AN €/HA TOTAL AGREGAT €/HA NR.ORE PE HA PERFORMAN ȚA
AGREGATULUI HA/ORĂ
1 2 3 4 5 6 7 8 9
80 CP cu 4 RM Plug simplu purtat cu 4 trupi ți V.1
14.73 18.41 25 28.87 47.28 1.25 0.8 CPT
V.2 12.13 15.16 35 20.87 36.08 1.25 0.8 L,Pm
V.3 10.68 13.35 50 16.93 30.28 1.25 0.8
70 CP cu 4 RM Subsolier purtat cu 2 corpuri
V.1 13.28 33.20 25 13.11 46.31 2.5 0.4 CPT
V.2 10.91 27.27 35 9.74 37.01 2.5 0.4 L Subsolaj
V.3 5.59 13.97 50 8.05 22.02 2.5 0.4
60 CP cu 2 RM Cultivator greu cu l ățimea de 3 m V.1
10.06 8.35 70 4.90 13.25 0.83 1.2 CPT,L
V.2 8.22 6.82 90 3.90 10.72 0.83 1.2 Pm
V.3 7.20 5.97 115 3.29 9.26 0.83 1.2
80 CP cu 2 RM Cultivator greu cu l ățimea de 4,5 m Pregătit terenul
cu cultivatorul
V.1
12.72 6.99 90 7.60 14.59 0.55 1.8 CPT
PAG – 239 –

COSTURI AGREGAT
TRACTOR MASINA AGRICOLA LUCRAREA
VARIANTE DE
GRADE DE UTILIZARE €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE
HA/AN €/HA TOTAL AGREGAT €/HA NR.ORE PE HA PERFORMAN ȚA
AGREGATULUI HA/ORĂ
1 2 3 4 5 6 7 8 9
V.2 10.38 5.70 115 6.28 11.98 0.55 1.8 L
V.3 9.07 4.98 150 5.06 10.04 0.55 1.8
60 CP cu 4 RM Vibrocultor cu l ățimea de 4 m V.1
11.72 9.72 70 6.20 15.92 0.83 1.2 CPT
V.2 9.56 7.93 90 4.80 12.73 0.83 1.2 L
V.3 8.36 6.93 115 3.96 10.89 0.83 1.2
80 CP cu 4 RM Vibrocultor cu l ățimea de 6 m V.1
14.73 4.12 90 6.88 11.00 0.28 3.5 CPT
V.2 12.13 3.39 115 5.70 9.09 0.28 3.5 L Pregătit
terenul cu vibrocultorul
V.3 10.68 2.99 170 4.13 7.12 0.28 3.5
50 CP cu 2 RM Cultivator pentru vie cu l ățimea de 110 cm V.1
8.35 27.80 34 3.88 31.68 3.33 0.3 V
V.2 6.87 22.87 45 3.15 26.02 3.33 0.3 Cultivație în vie și
pomi
V.3 6.04 20.11 60 2.72 22.83 3.33 0.3
PAG – 240 –

COSTURI AGREGAT
TRACTOR MASINA AGRICOLA LUCRAREA
VARIANTE DE
GRADE DE UTILIZARE €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE
HA/AN €/HA TOTAL AGREGAT €/HA NR.ORE PE HA PERFORMAN ȚA
AGREGATULUI HA/ORĂ
1 2 3 4 5 6 7 8 9
60 CP cu 2 RM Cultivator pentru pomi cu l ățimea de 225 cm V.1
10.06 10.06 35 9.01 19.07 1 1.0 Pm
V.2 8.22 8.22 45 7.00 15.22 1 1.0
V.3 7.20 7.20 70 5.00 12.20 1 1.0
60 CP cu 2 RM Distribuitor cen trifugat purtat de 600 l cu
lățimea de lucru de 15 m, 1 disc V.1
10.06 3.32 60 4.31 7.63 0.33 3 CPT
V.2 8.22 2.71 115 2.28 4.99 0.33 3
V.3 7.20 2.37 170 1.59 3.96 0.33 3
70 CP cu 2 RM Distribuitor centrif ugat purtat de 10 Hl,2 discuri
cu lățimea de lucru de 20 m V.1
11.35 3.17 115 3.55 6.72 0.28 3.5 CPT
V.2 9.26 2.59 170 2.45 5.24 0.28 3.5 L Distribuit îngrășăminte
V.3 8.10 2.26 230 1.59 3.85 0.28 3.5
PAG – 241 –

COSTURI AGREGAT
TRACTOR MASINA AGRICOLA LUCRAREA
VARIANTE DE
GRADE DE UTILIZARE €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE
HA/AN €/HA TOTAL AGREGAT €/HA NR.ORE PE HA PERFORMAN ȚA
AGREGATULUI HA/ORĂ
1 2 3 4 5 6 7 8 9
80 CP cu 4 RM Distsribuitor centrifugal purtat de 15 Hl, 2
discuri cu l ățimea de 30 m V.1
14.73 3.68 170 3.64 7.32 0.25 4 CPT,L
V.2 12.13 3.03 230 2.79 5.82 0.25 4
V.3 10.68 2.67 290 2.28 4.95 0.25 4
90 CP cu 4 RM Distribuitor centrifugat tractat de 30 Hl, 2
discuri cu l ățimea de lucru de 36 m V.1
16.83 3.36 345 5.33 8.69 0.2 5 CPT,L
V.2 13.81 2.46 575 3.37 6.13 0.2 5
V.3 12.13 2.42 800 2.53 4.95 0.2 5
100 CP cu 4 RM Distribuitor de 40 Hl cu l ățimea de 36 m
V.1
19.13 3.25 575 5.92 9.17 0.17 6 CPT
V.2 15.71 2.67 800 4.46 7.13 0.17 6 L
V.3 13.82 2.34 1000 3.64 5.98 0.17 6
PAG – 242 –

COSTURI AGREGAT
TRACTOR MASINA AGRICOLA LUCRAREA
VARIANTE DE
GRADE DE UTILIZARE €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE
HA/AN €/HA TOTAL AGREGAT €/HA NR.ORE PE HA PERFORMAN ȚA
AGREGATULUI HA/ORĂ
1 2 3 4 5 6 7 8 9
60 CP cu 2 RM Ma șină de împrăștiat îngrășământ cu bazin
orizontal de 6 tone pe 2 ro ți V.1
10.06 115 25.49 35.55 4 0.25 CPT
V.2 8.22 230 13.34 33.71 4 0.25 L
V.3 7.20 350 9.29 16.49 4 0.25
100 CP cu 4 RM Ma șină de îm prăștiat îngrășăminte cu bazin
orizontal de 10 tone pe 4 ro ți V.1
19.13 230 25.49 44.62 2.5 0.40
V.2 15.71 350 15.46 31.17 2.5 0.40
V.3 13.82 460 5.97 19.79 2.5 0.40 CPT
60 CP cu 2 RM Sem ănătoare de cereale cu l ățimea de 3 m V.1
10.06 10.06 45 15.36 25.42 1 1 G,O
V.2 8.22 8.22 90 8.03 16.25 1 1 R Semă nat culturi
agricole
V.3 7.20 7.20 140 5.58 12.78 1 1
PAG – 243 –

COSTURI AGREGAT
TRACTOR MASINA AGRICOLA LUCRAREA
VARIANTE DE
GRADE DE UTILIZARE €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE
HA/AN €/HA TOTAL AGREGAT €/HA NR.ORE PE HA PERFORMAN ȚA
AGREGATULUI HA/ORĂ
1 2 3 4 5 6 7 8 9
80 CP cu 2 RM Sem ănătoare de cereale cu l ățimea de 4 m
V.1
12.72 9.41 115 12.43 21.84 0.74 1.35 G.R
V.2 10.38 7.68 150 9.72 17.40 0.74 1.35
V.3 9.07 6.71 180 8.03 14.74 0.74 1.35
80 CP cu 4 RM Sem ănătoare de cereale cu l ățimea de 6 m
pneumatic ă V.1
14.73 5.89 230 13.26 19.15 0.4 2.50 G,O
V.2 12.13 4.85 290 10.81 115.66 0.4 2.50
V.3 10.68 4.27 350 9.17 13.44 0.4 2.50
100 CP cu 4 RM Sem ănătoare pentru sem ănat în teren nearat gen
Horsch cu l ățimea de llucru de 3 m V.1
19.13 27.16 170 27.75 54.91 1.42 0.7 P,S
V.2 15.71 22.30 230 22.06 44.36 1.42 0.7
V.3 13.82 19.62 350 16.37 35.99 1.42 0.7
80 CP cu 4 RM Sem ănătoare pentru sfecl ă pe 12 rânduri V.1
14.73 7.36 115 21.16 28.52 0.5 2 Sz
V.2 12.13 6.06 170 14.40 20.46 0.5 2
PAG – 244 –

COSTURI AGREGAT
TRACTOR MASINA AGRICOLA LUCRAREA
VARIANTE DE
GRADE DE UTILIZARE €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE
HA/AN €/HA TOTAL AGREGAT €/HA NR.ORE PE HA PERFORMAN ȚA
AGREGATULUI HA/ORĂ
1 2 3 4 5 6 7 8 9
V.3 10.68 5.34 230 11.03 16.37 0.5 2
60 CP cu 2 RM Semmă nătoare pentru porumb pneumatică pe 6
rânduri V.1
10.06 10.06 115 12.73 22.79 1 1 P
V.2 8.22 8.22 170 8.82 17.04 1 1 Fs
V.3 7.20 7.20 230 6.86 14.06 1 1 S,F
170 CP cu 4 RM Sem ănătoare pentru sem ănat semidirect
pneumatic ă cu lățimea de lucru de 4 m V.1
34.10 28.30 230 26.29 54.59 0.83 1.2 G
V.2 28.13 23.34 350 18.30 41.64 0.83 1.2 O,R
V.3 24.83 20.60 460 14.30 34.90 0.83 1.2
70 CP cu 4 RM Ma șină de plantat cartofi pe 4 rânduri hidraulic ă V.1
13.28 22.04 60 41.27 63.31 1.66 0.6
V .2 10.91 18.11 80 30.33 48.44 1.66 0.6 Plantat culturi agricole
V.3 9.59 15.91 115 22.13 38.04 1.66 0.6
PAG – 245 –

COSTURI AGREGAT
TRACTOR MASINA AGRICOLA LUCRAREA
VARIANTE DE
GRADE DE UTILIZARE €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE
HA/AN €/HA TOTAL AGREGAT €/HA NR.ORE PE HA PERFORMAN ȚA
AGREGATULUI HA/ORĂ
1 2 3 4 5 6 7 8 9
100 CP cu 4 RM Ma șină de plantat cartofi pe 4 rânduri
automatic ă V.1
19.13 28.58 70 56.14 84.64 1.49 0.67
V.2 15.71 23.40 100 38.43 61.83 1.49 0.67
V.3 13.82 20.59 140 29.56 50.15 1.49 0.67
60 CP cu 2 RM Pulverizator purtat cu cuv ă de 600 l și rampă de
9 m V.1
10.06 3.72 45 9.83 13.55 0.37 2.7 CP,L
V.2 8.22 3.04 70 6.72 9.76 0.37 2.7
V.3 7.20 2.66 140 3.60 6.26 0.37 2.7
80 CP cu 2 RM Pulverizato purtat cu cuvă de 800 l și rampă de
12 m V.1
12.72 3.94 70 11.80 15.74 0.31 3.20 CP,L
V.2 10.38 3.21 140 6.19 9.40 0.31 3.20 Protecț ia
culturilor
V.3 9.07 2.81 290 3.29 6.10 0.31 3.20
PAG – 246 –

COSTURI AGREGAT
TRACTOR MASINA AGRICOLA LUCRAREA
VARIANTE DE
GRADE DE UTILIZARE €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE
HA/AN €/HA TOTAL AGREGAT €/HA NR.ORE PE HA PERFORMAN ȚA
AGREGATULUI HA/ORĂ
1 2 3 4 5 6 7 8 9
90 CP cu 2 RM Pulverizator purtat cu cuv ă de 1000 l și rampă
de 18 m V.1
14.28 3.14 230 8.52 11.66 0.22 4.40 CP,L
V.2 11.62 2.55 460 4.55 7.10 0.22 4.40
V.3 10.14 2.23 900 2.59 4.82 0.22 4.40
80 CP cu 2 RM Pulverizator purtat cu cuv ă de 15000 l și rampă
de 24 m V.1
12.72 1.90 350 7.72 9.63 0.15 6.7 CP,L
V.2 10.38 1.55 700 4.15 5.70 0.15 6.7
V.3 9.07 1.36 1000 2.96 4.32 0.15 6.7
80 CP cu 2 RM Pulverizator tractat cu cuv ă de 2500 l și rampă
de 24m V.1
12.72 1.91 350 13.04 14.95 0.15 6.7 CP,l
V.2 10.38 1.55 700 6.83 8.38 0.15 6.7 L
V.3 9.07 1.36 1000 4.75 6.11 0.15 6.7
PAG – 247 –

COSTURI AGREGAT
TRACTOR MASINA AGRICOLA LUCRAREA
VARIANTE DE
GRADE DE UTILIZARE €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE
HA/AN €/HA TOTAL AGREGAT €/HA NR.ORE PE HA PERFORMAN ȚA
AGREGATULUI HA/ORĂ
1 2 3 4 5 6 7 8 9
100 CP cu 2 RM Pulverizator tractat cu cuvă de 3200 l și rampă
de 28 m V.1
15.80 1.74 450 12.80 14.54 0.11 9 CPT,L
V.2 12.86 1.41 900 6.80 8.21 0.11 9
V.3 11.23 1.23 1400 4.80 6.03 0.11 9
90 CP cu 4 RM Pulverizator tractat cu cuv ă de 4000 l și rampă
de 32 m V.1
16.83 1.51 900 8.14 9.65 0.09 11 CPT
V.2 13.81 1.24 1400 5.69 6.93 0.09 11 L
V.3 12.13 1.09 1800 4.47 5.56 0.09 11
90 CP cu 4 RM Pulverizator tractat cu cuv ă de 4000 l și rampă
de 36 m
16.83 1.34 1100 7.19 8.53 0.08 12 CPT,L
V.2 13.81 1.10 1700 5.07 6.17 0.08 12
V.3 12.13 0.97 2300 4.00 4.97 0.08 12
PAG – 248 –

COSTURI AGREGAT
TRACTOR MASINA AGRICOLA LUCRAREA
VARIANTE DE
GRADE DE UTILIZARE €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE
HA/AN €/HA TOTAL AGREGAT €/HA NR.ORE PE HA PERFORMAN ȚA
AGREGATULUI HA/ORĂ
1 2 3 4 5 6 7 8 9
50 CP cu 2 RM Pulverizator pentru vie cu cuv ă de 300 l V.1
8.35 9.26 45 4.20 13.46 1.11 0.9 V
V.2 6.87 7.62 90 2.20 9.82 1.11 0.9
V.3 6.04 6.70 140 1.53 8.23 1.11
70 CP cu 2 RM Pulverizator pentru livaad ă cu cuvă de 600 l
V.1
11.35 10.21 60 4.30 14.51 0.9 1.1 Pm
V.2 9.26 8.33 110 2.27 10.60 0.9 1.1
V.3 8.10 7.29 170 1.59 8.88 0.9 1.1

V.1 70 CP cu 4 RM Pulverizator pneumatic cu cuv ă de 2000 l pentru
livadă
V.2 9,49 6,73 460 6,43 13,16 0,71 1,4
Pm
V.3 8,39 5,95 690 4,65 10,60 1,4
Pulverizator automotor 150 CP cu 4 RM cu cuvă de 3000 l și rampă de 28 m
1380 14,81 14,81 14,81 18 CPT Protecț ia
plantațiilor
de vie și pomi
V.2 2070 10,37 10,37 10,37 18
PAG – 249 –

COSTURI AGREGAT
TRACTOR MASINA AGRICOLA LUCRAREA
VARIANTE DE
GRADE DE UTILIZARE €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE
HA/AN €/HA TOTAL AGREGAT €/HA NR.ORE PE HA PERFORMAN ȚA
AGREGATULUI HA/ORĂ
1 2 3 4 5 6 7 8 9
V.3 2870 7,89 7,89 7,89 18
60 CP cu 2 RM Cultivator purtat în spate pe 6 rânduri V.1
10,06 35 14,36 39,51 2,5 0,4 P,FS
V.2 8,22 20,55 70 7,48 28,03 2,5 0,4 S
V.3 7,20 18,00 100 5,19 23,19 2,5 0,4 F
60 CP cu 2 RM Cultivator frontal pe 6 rânduri V.1
10,06 25,15 35 18,51 43,66 2,5 0,4 P,FS
V.2 8,22 20,55 70 9,56 30,11 0,4 S
V.3 7,20 18,00 100 6,56 24,56 2,5 0,4 F
60 CP cu 4 RM Cultivator purtat în spate pe 12 rânduri V.1
11,72 16,17 80 20,93 37,10 1,38 0,72 P,FS
V.2 9,56 13,19 115 14,92 28,11 1,38 0,72 S
V.3 8,36 11,53 170 12,24 23,77 1,38 0,72 Sz
60 CP cu 2 RM Rari ță cu discuri pe 4 rânduri pentru cartofi V.1
10,06 25,15 35 15,00 40,15 2,5 0,4 L Intreținerea
cultlurilor
V.2 8,22 20,55 70 8,60 29,15 2,5 0,4
PAG – 250 –

COSTURI AGREGAT
TRACTOR MASINA AGRICOLA LUCRAREA
VARIANTE DE
GRADE DE UTILIZARE €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE
HA/AN €/HA TOTAL AGREGAT €/HA NR.ORE PE HA PERFORMAN ȚA
AGREGATULUI HA/ORĂ
1 2 3 4 5 6 7 8 9
V.3 7,20 18,00 100 6,46 24,46 2,5 0,4
60 CP cu 2 RM Cositoare simpl ă rotativă cu 4 discuri și lățimea
de lucru 1,65 m V.1
10,06 12,57 25 27,48 40,05 1,25 0,8 Fr
V.2 8,22 10,27 50 14,73 25,00 1,25 0,8
V.3 7,20 9,00 70 10,48 19,48 1,25 0,8
70 CP cu 2 RM Cositoare simpl ă rotativă cu 5 discuri și lățimea
de lucru de 2 m V.1
11,35 11,35 35 23,28 34,63 1 1 Fr
V.2 9,26 9,26 75 12,64 21,90 1 1
V.3 8,10 8,10 115 8,38 16,48 1 1
80 CP cu 2 RM Cositoare simpl ă rotativă cu 6 discuri și 2,4 m
lățime de lucru V.1
12,72 10,17 45 23,25 33,42 0,8 Fr
V.2 10,38 8,30 90 12,88 21,18 0,8 1,25 Cosit și întors
furaje
V.3 9,07 7,25 140 9,41 16,66 0,8 1,25
PAG – 251 –

COSTURI AGREGAT
TRACTOR MASINA AGRICOLA LUCRAREA
VARIANTE DE
GRADE DE UTILIZARE €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE
HA/AN €/HA TOTAL AGREGAT €/HA NR.ORE PE HA PERFORMAN ȚA
AGREGATULUI HA/ORĂ
1 2 3 4 5 6 7 8 9
60 CP și 4 RM Cositoare simpl ă rotativă cu 7 discuri și 2,8 m
lățime de lucru V.1
11,72 7,73 60 20,64 28,37 0,66 1,5 Fr
V.2 9,56 6,31 115 11,56 17,86 0,66 1,5
V.3 8,36 5,52 170 8,55 14,07 0,66 1,5
60 C.P.și 4 RM Cositoare condi ționare purtat ă cu discuri ș i
degete cu l ățimea de lucru de 2,4 m V.1
11,72 8,67 70 26,87 35,54 0,74 1,35 Fr
V.2 9,56 7,07 115 17,52 24,59 0,74 1,35
V.3 8,36 6,18 170 12,85 19,03 0,74 1,35
V.1 70 CP și 4 RM Cositoare condiț onare purtatî cu discuri și
degete cu l ățimea de lucru de 3,2 m
PAG – 252 –

COSTURI AGREGAT
TRACTOR MASINA AGRICOLA LUCRAREA
VARIANTE DE
GRADE DE UTILIZARE €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE
HA/AN €/HA TOTAL AGREGAT €/HA NR.ORE PE HA PERFORMAN ȚA
AGREGATULUI HA/ORĂ
1 2 3 4 5 6 7 8 9
13,28 8,76 115 32,56 41,32 0,66 Fr
V.2 10,91 7,20 170 23,20 30,40 0,66 1,5
V.3 9,59 6,33 230 18,52 24,84 0,66 1,5
60 CP și 2 RM Ma șină purtată de întors fânul pentru uscare cu
lățimea de lucru de 3,2 m V.1
10,06 5,93 50 10,93 16,86 0,59 1,7 Fr
V.2 8,22 4,84 90 5,86 10,70 0,59 1,7
V.3 7,20 4,24 140 4,17 8,41 0,59 1,7
80 CP și 2 RM Ma șină purtată de întors fânul pentru uscare cu
lățimea de lulcru de 5 m V.1
12,72 5,08 80 8,99 14,07 2,5 Fr
V.2 10,38 4,15 125 6,08 10,23 0,4 2,5
V.3 9,07 3,62 200 4,10 7,72 0,4 2,5
PAG – 253 –

COSTURI AGREGAT
TRACTOR MASINA AGRICOLA LUCRAREA
VARIANTE DE
GRADE DE UTILIZARE €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE
HA/AN €/HA TOTAL AGREGAT €/HA NR.ORE PE HA PERFORMAN ȚA
AGREGATULUI HA/ORĂ
1 2 3 4 5 6 7 8 9
60 CP cu 2 RM Zdrobitor de vi ță cu lățimea de 1 m purtat pe
tractor V.1
9,35 18,70 5 69,50 88,20 2 0,5
V.2 7,72 15,44 15 25,45 40,89 2 0,5
V.3 6,82 13,64 35 14,44 28,08 2 0,5
70 CP cu 4 RM Zdrobitor de paie cu ax vertical și lățimea de 2
m purtat pe tractor V.1
13,28 18,85 35 10,90 29,75 1,42 0,7 G
V.2 10,91 15,49 70 6,96 22,45 0,7
V.3 9,59 13,61 115 4,97 18,58 1,42 0,7
60 CP cu 4 RM Zdrobitor de material forestier cu l ățimea de 150
m V.1
11,72 29,30 25 66,40 95,70 0,4 S
V.2 9,56 32,90 60 29,13 53,03 2,5 0,4 Prelucrări prin
zdrobire
V.3 8,36 20,90 100 19,80 40,70 2,5 0,4

PAG – 254 –

COSTURI AGREGAT
Tractor Mașină agricolă LUCRAREA
Variante de grade de utilizare €/oră €/balot Grad de utilizare
baloți/an €/balot TOTAL AGREGAT €/BALOT NR. ORE PE BALOT PERFORMAN ȚA
AGREGATULUI BALOT/ORE
70 CP 4 RM Presă pentru balao ți rotunzi (Ө 120
cm) de 150 cm
V.1 13,28 0,53 600 4,02 4,55 0,04 25 G
V.2 10,91 0,43 1200 2,12 2,55 0,04 25 O
V.3 9,59 0,38 1700 1,48 1,86 0,04 25 FR
90 CP 2 RM Presă de balotat cu densitate înaltă și
canal de 70 x 120 cm
V.1 14,28 0,35 3450 2,99 3,34 0,025 40 G
V.2 11,62 0,29 5750 1,99 2,28 0,025 40 O
V.3 10,14 0,25 8000 1,57 1,82 0,025 40 FR
100 CP 2 RM Presă de balotat cu densitate înaltă și
canal de 90 x 120 cm
V.1 15,80 0,52 4600 3,20 3,72 0,033 30 G
V.2 12,86 0,42 6900 2,40 2,82 0,033 30 O Balotat furaje și paie
V.3 11,23 9200 2,00 2,00 2,37 0,033 30 FR
Recoltat furaje Echipament de recoltat iarb ă și
porumb siloz cu motor de 220 CP, lățime de lucru de 2,20 m sau 3
rânduri
PAG – 255 –

90 296,59 296,59
230 150,09 150,09
460 101,25 101,25
Echipament de recoltat iarb ă și
porumb siloz cu motor de 280 CP
lățime de lucru 3,6 m sau 4 rânduri
115 300,54 300,54
290 151,04 151,04
575 101,22 101,22

LUCRAREA MAȘINA AGRICOL Ă HA/AN COST €/HA COST
€/ORĂ
1 2 3 4 5 6 7
Cereale
60 185,2 148,38 GO
115 107,60 86,21
200 75,65 60,61
Rapiță
60 203,50 R
115 118,36
200 83,21
Mazăre
60 259,28 M
115 150,64 Recoltat cereale și alte
culturi Combină cu motor de 180
CP, 4 scutur ători și heder
de 3,4 m
200 105,91
PAG – 256 –

LUCRAREA MAȘINA AGRICOL Ă HA/AN COST €/HA COST
€/ORĂ
1 2 3 4 5 6 7
Cereale
115 166,89 217,50 GO
170 118,71 154,72
190 80,18 104,99
Rapiță
115 183,57 R
170 130,58
190 88,19
Mazăre
115 233,64 M
170 166,19 Combină cu motor de 180
la 220 CP cu 5 scutur ători
și heder de 4-5 m
190 112,25
Cereale
230 120,14 275,55 GO
350 86,69 198,85
460 69,97 160,49
Rapiță
230 132,15 R
350 95,36
460 76,97
Mazăre Combină cu motor de 260
la 300 CP cu 6 scutur ători
și heder de 6-7 m0
230 168,19 M
PAG – 257 –

LUCRAREA MAȘINA AGRICOL Ă HA/AN COST €/HA COST
€/ORĂ
1 2 3 4 5 6 7
350 121,36
460 97,96
Cereale
350 101,26 303,15 GO
5575 68,52 205,14
800 54,49 163,13
Rapiță
350 111,38 R
575 75,37
800 59,94
Mazăre

350 141,76 M
575 95,93 Combină cu motor de 300
la 360 CP cu 8 scutur ători
și heder de 6-7 m
800 76,28
115 177,54 142,22 P
G
170 129,36 103,61 O
F FS Combină de recoltat
porumb boabe și cereale
cu motor de 180 CP, 4 scuturători heder de 3-4
m 230 105,26 84,32 S
Combină de recoltat
porumb boabe și cereale 170 176,89 229,65 P
G
PAG – 258 –

LUCRAREA MAȘINA AGRICOL Ă HA/AN COST €/HA COST
€/ORĂ
1 2 3 4 5 6 7
230 138,26 179,52 O
F FS cu motor de 180-220 CP,
5 scuturători și heder de
4-5 m 350 99,64 129,36 S
230 174,75 313,71 P
G O G
350 124,00 222,61 FS Combină de recoltat
porumb boabe și cereale
cu motor de 260 la 300 CP, 6 scutur ători, heder
de 6-7 m
460 98,63 177,07 S
350 147,13 366,79 P
G O F
460 115,67 288,35 FS Combină de recoltat
porumb boabe și cereale
cu motor de 300-400 CP, 8 scuturători și heder de
6-7 m
690 84,21 209,91 S
170 247,18 SZ
290 169,97 Combină de recoltat
ssfeclă de zahăr cu motor
de 340 CP cu 4 ro ți
motrice pe 6 rânduri 400 136,88
170 283,77 SZ
350 163,09 Combină de recoltat
sfeclă de zahăr cu motor
de 400 CP și remorcă de
35 m.c. 520 122,87
PAG – 259 –

LUCRAREA MAȘINA AGRICOL Ă HA/AN COST €/HA COST
€/ORĂ
1 2 3 4 5 6 7
20 469,08 L
35 241,36 Mașină de rcoltat cartofi
pe 1 rând
50 165,33
30 474,73 L
60 245,99 Mașină de recoltat cartofi
pe 2 rânduri
115 131,62

PAG – 260 –

COSTURI AAGREGAT
TRACTOR UTILAJ PENTRU TRANSPORT LUCRAREA
VARIANTE DE
GRADE DE UTILIZARE €/ORĂ GRAD DE
UTILIZARE ORE/AN €/ORĂ TOTAL AGREGAT €/ORĂ
50 cP-2 RM Benă pentru struguri cu capacitate de 30 Hl
V.1 8,22 60 8,06 16,28 V
V.2 6,77 145 3,59 10,36
V.3 5,97 230 2,47 8,44
60 CP-2 RM Benă de 4 tone semipurtate
V.1 10,06 115 5,94 10,00 CPT
V.2 8,22 230 3,27 11,49 L Fr
V.3 7,20 350 2,38 9,58 Pm,V
60 CP-RMz Benă de 6 tone semipurtat ă
V.1 10,06 115 7,53 17,59 CPT,L,Fr,Pm
V.2 8,22 230 4,06 12,28 V
V.3 7,20 350 2,90 10,10
80 CP-4 RM Benă de 8 tone semipurtat ă
V.1 14,73 115 9,23 23,96 CPT,L,Fr
V.2 12,13 230 4,96 17,09 Pm,V
V.3 10,68 350 3,55 14,23
100 CP-4 RM Benă de 10 tone semipurtat ă
V.1 19,13 115 13,26 29,39 CPT,L,Fr Transport produse agricole
V.2 15,71 230 7,13 22,84 Pm,V
PAG – 261 –

COSTURI AAGREGAT
TRACTOR UTILAJ PENTRU TRANSPORT LUCRAREA
VARIANTE DE
GRADE DE UTILIZARE €/ORĂ GRAD DE
UTILIZARE ORE/AN €/ORĂ TOTAL AGREGAT €/ORĂ
V.3 13,82 350 5,08 18,90
120 CP-4 RM Benă de 12 tone semipurtat ă
V.1 22,74 115 27,85 50,59 CPT,L,Fr
V.2 18,58 230 14,53 33,11 Pm,V
V.3 16,27 350 10,08 26,35
80 CP-1 RM Platformă de 8 m, 8 tone pe 4 ro ți
V.1 12,72 115 8,47 21,19 CPT,L,Fr
V.2 10,38 170 5,91 16,29 Pm,V
V.3 9,07 230 4,63 13,70
100 CP-2 RM Platformă de 12 m, 15 tone pe 4 ro ți
V.1 15,80 140 12,65 28,45 CPT.L,Fr
V.2 12,86 200 8,80 21,66 Pm,V
V.3 11,23 290 6,65 17,88

PAG – 262 –

7.3 CATALOG CU PRINCIPALII FABRICANȚ I DE UTILAJE
DIN ROMÂNIA

Nr.
crt. DATELE DE IDENTIFICARE A
FABRICANTULUI GAMA DE FABRICA ȚIE

0. 1 2
1. S.C. AZOMA S.A. ARAD
Tel. (040) 257/288732
Fax. (040) 257/288731
e-mail: azona@xnet.ro

Fabrică și vinde:
• Grape cu discuri (GDT 2,2; GDP 2,2; GDT 3,2; GDT 3,4);
• Pluguri cu 2 (3) trupi țe;
• Grapa rotativ ă cu colți;
• Mașina purtată pentru împrăștiat îngr ășăminte
chimice (MIC-400);
• Utilaje pentru mecanizare în fermele de animale și păsări.
2. BANAT-NOVA PLUS S.R.L
TIMIȘOARA
Tel/Fax: 0256/423616 306899
e-mail: office@banatnova.ro
banat@xnet.ro Produce și comercializeaz ă:
• Mașini și instalații de muls;
• Echipamente pentru procesare lapte;
• Echipamente pentru grajduri;
• Tehnologii complete de creș tere a animalelor;
• Minifabric ă de lapte „Fermierul”.
3. CERITEX BRA ȘOV
(cercetare-inginerie tehnologic ă-execuție)
Tel. 0268/475544 Fax. 0268/475526
e-mail: ceritex@rdslink.ro
Produce și livrează:
• Instalaț ii de udare prin aspersiune cu tambur și
furtun;
• Agregate mobile de udare;
• Utilaje, piese de schimb și accesorii pentru
silozuri.
4. S.C. FORMA S.A. BOTO ȘANI
Tel. 0040231/512020
512021
Fax. 0040231/530190
e-mail: forma.sa@artelecom.ro Produce și comercializeaz ă:
• Tractoare OMT 150;
• Pluguri purtate cu 2 (3) trupi țe;
• Plug CIZEL;
• Grape cu discuri (GD 3,2; GDT 2,5; GDP
PAG – 263 –

1,8; GDP 1,2; GDP 1,2, GDP 1,2 OMT);
• Semănătoare pentru cereale p ăioase – SU 13
(15);
• Mașină de plantat cartofi pe dou ă rânduri;
• Cultivatoare purtate universale;
• Cositori rotative;
• Piese de schimb pentru tractoare (U-445; U-
650; S-1500; S-1203) ȘI MAȘINI
AGRICOLE;
• Transmisii cardanice;
• Piese brute forjate și prelucrate.
5. S.C. IMA S.A. IA ȘI
Tel. +40232/278400
213874
266386
Fax. +40232/213682
278444
e-mail: ima@mail.dntis.ro
Produce și comercializeaz ă:
• Pluguri;
• Grape rotative cu rotori verticali,
• Mașini pentru tocat resturi vegetale;
• Selector universal SU-1;
• Mașini pentru stropit în vii și livezi;
• Uscătoare de cereale,
• Mori de grâu și porumb;
• Utilaje pentru panifica ție;
• Amestecătoare de furaje.
6. S.C. IMUN S.A. MEDGIDIA
Tel. 0241/814700
Fax. 0268/812400
e-mail: contact@imum.ro Produce și comercializeaz ă:
• Remorci (basculante, pomiviticole);
• Prese de balotat paie și fân (pe sârm ă și
sfoară);
• Grape (cu discuri, stelate);
• Mașină de scos cartofi;
• Mașină de săpat gropi;
• Piese de schimb pentru ma șini agricole, auto și
remorci.

7. S.C. INSTRIG S.A. BAL Ș
Tel. 0249/450007 Produce și comercializeaz ă:
PAG – 264 –

Fax. 0249/450294
e-mail: instrig@coninsalt.ro
• Instalaț ii de irigat prin aspersiune;
• Aspersoare;
• Pluguri cu 2(3) trupi țe;
• Grape cu discuri (GDU 3,4-3,2 și 2,5; GDP
2,2);
• Semănători pentru p ăioase (SUP 29; SUP 21;
SUP 15);
• Semănători pentru prășitoare (SPC 6-8,4);
• Echipamente de fertilizare pentru sem ănători;
• Cultivatoare (CPU 4; 6,8);
• Mașini de fertilizat;
• Mașini de erbicidat;
• Mori de furaje cu capacit ăți reduse de
prelucrare.

8. S.C. ISLAZ S.A. ALEXANDRIA
Tel. 0247/312755
Fax. 0247/314507
Produce și comercializeaz ă:
• Mori de grâu;
• Mori de porumb;
• Mori de furaje;
• Silozuri metalice (hale, depozite);
• Pise de schimb.
9. INGO PROD SRL CONSTAN ȚA
Tel./Fax +40-241-583220
e-mail: ingoprod@netscape.net
Produce și comercializeaz ă:
• Stații de epurare pentru gospod ării individuale,
pentru industria alimentară și pentru ferme de
creșterea animalelor;
• Stații potabilizare ap ă;
• Rezervoare polietilen ă de la 100 la 5000 litri.
10. LEGMAS S.A. N ĂVODARI
Tel./Fax +40-241-760485 e-mail: legmas@canals.net
Fabrică și comercializeaz ă utilaje pentru legumicultură.
11. MAT CRAIOVA
Tel. 0251/439234 Produce și comercializeaz ă:
• Tractoare agricole universale 40-180 CP;
PAG – 265 –

Fax. 0251/439293
e-mail: mat@rdslink.ro
• Tractor înc ărcător frontal;
• Tractor multifunc țional cu macara rotativ ă;
• Pluguri purtate cu 2(3) trupi țe;
• Plug universal cu 2,3 și 4 discuri;
• Plug CIZEL;
• Agregat combinat pentru preg ătirea patului
germinativ;
• Grape cu discuri (GDG 6,4; GDG 7,4; GDV 2,2; GDU 3,3);
• Semănători pentru cereale, pr ășitoare;
• Cultivatoare;
• Mașină de fertilizat; de erbicidat,
• Mașină de împrăștiat gunoi de grajd;
• Remorci basculante;
• Remorci cisterne.
12. S.C. MECANICA CEAHL ĂU S.A.
PIATRA NEAM Ț
Tel. 0040233/215820 Fax. 0040233/216069
e-mail: ceahl ău@ceahlău.com
Fabrică și vinde:
• Mașini de sem ănat și fertilizat;
• Grape rigide cu col ți ficși și stelate;
• Combinatoare;
• Grape cu discuri (GDD 181; GDP 251; GDT
251; GDT 281; GD 3,2 ME).
13. S.C. MECANICA MARIUS S.A. CLUJ-
NAPOCA
Tel. 0264/415068
Tel/Fax: 0264/415067
e-mail: mmarius@cluj.iiruc.ro

Produce și comercializeaz ă:
Mașini agricole:
• Pluguri;
• Grape cu discuri;
• Cultivatoare;
• Mașini de scos cartofi;
• Freze.
Remorci:
• Cisterne;
• Auto;
• De împrăștiat gunoi.
PAG – 266 –

Echipamente pentru ferme:
• Adăpători (pentru pă sări, bovine, porcine);
• Aparate de stropit;
• Mori cu ciocane;
• Zdrobitoare și prese de struguri;
• Aspersoare;
• Unelte (casmale, sape, lope ți, etc.).
Piese de schimb pentru:
• Tractoare,
• Mașini agricole.
Diverse:
• Mobilier mecanic;
• Confecții și prelucră ri metalice;
• Turnare neferoase, etc.

14. S.C. METALURGICA REGHIN S.A.
Tel. 004-0265/537667
537838
Fax: 004-0265/522080
e-mail: metalurg@orizont.net

Produce și comercializeaz ă:
• Remorci auto și cisterne,
• Cricuri mecanice și hidraulice;
• Piese turnate: arbori coti ți; tamburi, sabo ți,
butuci;
• Pompe de ap ă
15. S.C. MULTIM S.A TIMI ȘOARA
Tel. 0256/204060 Fax. 0256/192041 Produce și comercializeaz ă:
• Grup individual de muls cu 2 c ăni (GIM 2/V);
• Minigrup individual de muls (MGM și
MGMR).
16. METCOD MECANICA CODLEA S.A
Tel. 0268/475328 251473
Fax. 0268/475221
251963 Produce și vinde:
• Tractoare agricole supraînsă mânț ate (U 453
HC; U 533 HC; U-643 HC);
• Mașină de erbicidat; de stropit și prăfuit;
• Aparate portabile și carosabile de stropit;
• Mașini de împr ăștiat îngrășăminte chimice;
PAG – 267 –

• Piese de schimb pentru tractoare, autourisme
și autocamioane;
• Canistre metalice;
• Construcții metalice sudate;
17. S.C. PREMAGRO S.A. ORADEA
Tel. 0259/267616 Fax: 0259/444582
e-mail: premagro@rdslink.ro
sau:
premagro@premagro.ro
Produce și comercializeaz ă:
• Grape rotative cu col ți;
• Freze;
• Mașini de tocat resturi vegetale;
• Grape cu discuri;
• Pluguri purtate cu 2 (3);
• Cultivatoare.
18. S.C. RIELA ROMÂNIA S.R.L CLUJ-
NAPOCA Tel. 0264/442339
Fax: 0264/441910
e-mail: rielaromânia@riela.de
Produce și comercializeaz ă:
• Mori cu ciocane tip RM 2 și RM 3 cu suflantă ;
• Amestecător de furaje orizontal și diagonal;
• Instalaț ia de măcinat și combinat furaje,
asistate de calculator;
• Zdrobitor pentru cereale.
19. REVAHO AGRO ROMÂNIA
BUCURE ȘTI
Tel/Fax: 2233324 2229638
e-mail: revahoagro@xnet.ro
Produce și comercializeaz ă echipamente de iriga ții:
• Instalaț ii de irigat cu tambur și furtun;
• Aripi de ploaie de 50-400 m;
• Rampe autodeplasabile;
• Instalaț ii de irigare prin picurare;
• Instalaț ii de irigat prin aspersie;
• Toate tipurile de aspersoare;
• Construcții de sere, solarii pe structur ă
demontabil ă din oțel galvanizat;
• Sisteme de filtrare și tratare a apei cât și
sisteme de încă lzire a serei.

20. S.C. SUMA S.A. B ĂILEȘTI DOLJ
TEL: 0251/311440; 311442 311590; 311690
Fax: 0251/311659; 312007 Produce și comercializeaz ă:
• Grape cu discuri grele (gdg 3; gdg 3,4);
• Vibromixturi;
PAG – 268 –

• Combinatoare;
• Scormonitoare;
• Semănători pentru prășitoare (SPPC 4; SPPC
4 EFS; SPPC 6; SPPC 6 EFS; SPPC 8);
• Semănători pentru p ăioase: (SC 1,9; SC 3,6; SC
3,75D);
• Cositoare purtată pentru furaje;
• Grape cu col ți și stelate;
• Utilaje cu trac țiune animal ă (plug, căruță,
prășitoare, sem ănătoare);
• Unelte (casma, furcă , sapă, târnăcop, lopată ).
21. S.C. TEHNOFAVORIT S.A. BON ȚIDA
– CLUJ
Tel: 0264/262280
Fax. 0264/262285
e-mail: tfavorit@k.ro
Produce și cormercializeaz ă:
• Bucă tării furajere (productivitate 0,2-10to/h)
sub licenț a Himel-Germania – un sistem
complet;
• Mori cu ciocane;
• Amestecătoare de furaje;
• Mașini și echipamente de erbicidat purtate sau
tractate (70-2500 litri);
• Mașini de stropit în vii și livezi cu atomizor
purtate sau tractate;
• Cositori și grble rotative sub licență KUHN-
Franța.

22. S.C. TEHNOFRIG S.A. CLUJ
Tel. 0264/435317
435303
Fax. 0264/435302
435297
e-mail: office@tehnofrig.ro
Produce și comercializeaz ă:
• Tanc izoterm pentru stocare lapte – capacitate 1000 l TTIV și 2500 l TTN-2,5.
23. S.C. TRACTORUL UTB S.A. BRA ȘOV
Tel. 0268/163422
Fax. 0268/422300 Produce și livrează:
• Motoare de diferite puteri (CP): 28; 32; 42; 50;
PAG – 269 –

e-mail: office@utb.ro
52; 47; 62; 64,5; 70; 83; 65; 100.
• Motoarele sunt Diesel în 4 timpi cu injec ție
directă; răcire cu apă.
24. VETLAND COMIMPEX S.R.L
SALONTA Tel/Fax: 0259/4333685
e-mail: pintea_valer@yahoo.com
• utilaje pentru fabricarea nutre țurilor
combinate;
• silozuri din fibr ă de sticșă laminată ;
• tehnologii de cre ștere;
• premixuri.

PAG – 270 –

7.4 CATALOG CU FIRME ROMÂNESTI
IMPORTATOARE/DISTRIBUITOARE/REPREZENTATE DE
UTILAJE ȘI ECHIPAMENTE PENTRU AGRICULTUR Ă

Nr.cr
t. FIRMA
importatoare/distribuitoare
în ROMÂNIA Firma str ăina reprezentata Utilaje importate distribuite
0 1 2 3
1. AGRIROMEX BUCUREȘTI
Tel: 021-3160165
Fax: 021-3160194
e-mail: agriromex@rdsmail.ro

Distribuitor autorizat al firmelor: • SAME DEUTZ- FAHR GROUP SPA Italia;
• OLVAC-Spania;
• STROJNA-Industrija- Slovenia

• S.C. TRACTORUL UTB S.A. – Bra șov;
• S.C. MECANICA CEAHLĂU-Piatra
Neamț;
• S.C. MYO-O S.A Bucureș ti;
• S.C. TEHNOFAVORIT S.A. Bonțida,
• S.C. MAT S.A. Craiova,
• S.C. SUMA S.A. Băilești;
• S.C. FORMA S.A. Botoș ani;
• S.C. SERVOPLANT S.A. Bucure ști .
2. AGRIPROJECTS BUCUREȘTI • EURODRIP Grecia – Gamă completă de instalaț ii
PAG – 271 –

Tel: 021/3215368
Fax: 021/3264906
e-mail:
viorel.vecerdea@agriprojects.ro
office@agriprojects.ro
pentru fertirigare prin picurare;
– Sisteme de aspersie;
– Solaria și sere pe structuri
metalice galvanizate; – Acoperire cu folie
simplă,dublă gonflabilă sau
policarbonat; – Servicii complete de
proiectare și consultan ță
3. AGROCOMER Ț HOLDING S.A.
TIMIȘOARA
Tel: 0256/430317
/ 437673
Fax: 0256/434098
/198154
e.mail:
agrocomert@agrocomert.rdstm.ro

BUCURE ȘTI
Tel: 021/2311050 Fax: 021/2311022
e-mail: agrocomert@zappmobile.ro
• CLAAS-Germania;
• LEMKEN-Germania;
• AMAZONE-Germania;
• HAWE-MAILLEUX-Franța
• WALTERSCHEID FENDT-Germania – Tehnică de recoltat, tocat și
adunat cereale și furaje;
– Tractoare, tehnic ă de arat,
pregătit terenul, ins ămânț at,
fertilizat și erbicidat;
– Service ș i piese originale
pentru utilajele distribuite.
4. AGROMEC ȘTEFĂNEȘTI S.A
ILFOV Tel/Fax: 021/3501427
/3501428
/3501432
e-mail: agromec@flash.ro
agromec@idilis.ro
• MASCHIO-
GASPARDO Italia

• OGEL&NOT Austria – Semănători pentru p ăioase;
– Semănători pentru
prășitoare;
– Semănători de sem ănat
direct în miri ște;
– Echipamente pentru fertlizat;
– Cultivatoare;
– Cositori;
– Combinatoare;
– Scarificatoare.
PAG – 272 –

– Pluguri reversibile cu 5(6)
trupițe

5. S.C. AGROPROIECT S.R.L.
Bucureș ti
Tel/Fax: 021/3235738 0744368349
e-mail: agroproiect@agroproiect.ro
– Uscătoare pentru cereale;
– Transportoare cu band ă;
– Silozuri pentru cereale; – Transportoare cu lanț ;
– Tarare aspiratoare; – Mori cu ciocane;
– Ecluze.
6. AGROWEST Cernat-Covasna
Tel/Fax: 0267/369026 e-mail: agrowest@agrowest.ro
Comercializeaz ă utilaje
pentru:
– cultivarea cartofului și a
sfeclei de zah ăr-tehnologie
GRIMME;
– Tehnologie SILOMAXX și
ZAGO pentru furaje
7. S.C. AUGMENT S.R.L. Bucure ști
Tel: 021/4138689
/4138938
/4139369
Fax: 021/4139484
e-mail: augment@mediasat.ro
• FIRESTONE USA

• SOLPLAST Spania
• ORIGINALE VOLPI Italia
• TRICOFLEX Fran ța
• HOZELOCK Anglia – Membrană hidroizolant ă
pentru eta șeinzarea canalelor
de irigații, bazinelor de apă ,
fermelor de animale – Folie pentru agricultur ă
– Aparate de stropit manuale și cu motor
– Furtun pentru gr ădină și
pentru ma șini agricole
– Sistme de iriga ție prin
aspersiune
8. AVI-SUINTEH Carei – Satu Mare
Tel/fax: 0261/861741 e-mail: astl@rdslink.ro
– Sisteme complete de adăpare, furajare, ventila ție,
răcire pentru porci, p ăsări,
ovine;
– FNC, siloz cereale;
– Laborator îns ămânțare
PAG – 273 –

artificială porci.
9. S.C. AGROSERVICE Constan ța
S.A.
Tel/fax: 0241/553035
e-mail: assa.ct@yahoo.com
• FENDT-Germania
• CLAAS- Germania
• LEMKEN- Germania
• AMAZONE- Germania – vezi AGROCOMERT
HOLDING
10. S.C. BALCAN S.R.L.
Bucureș ti
Tel: 021/2526605 Fax: 021/2528673
e-mail: office@vectra.ro
– Electrostivuitoare;
– Echipamente de ridicare;
– Transpalete.
11. S.C. BANAT NOVA PLUS S.R.L.
Timișoara
Tel/fax: 0256/423616
306889
e-mail: banat@xnet.ro
• SPAGIARRI
INDUSTRIA GONA
Italia
• CTA MILC Italia – Mașini și instalații de muls;
– Utilaje pentru prelucrarea
laptelui;
– Minifabric ă de lapte.
12. S.C. BILARDI PRODUCT S.R.L.
Baia Mare Tel/fax: 0262/220192 • RAIFFEISEN
CENTRAL GENOSS-ENSCHAFT e G
Germania – Premixuri vitamine,
minerale ș i concentrate
furajare pentru animale și
păsări-lactoză furajeră.
13. BIOEXPERT Bac ău
Tel/fax: 0334-10.20.14 (Astral)
e-mail: office@bioexpert.ro
• BIOLAND – Tensiometre electronice; – Termometre digitale;
– Glucometre.
14. BIOMIN ROMÂNIA S.R.L. Sibiu
Tel: 0269/214833 Fax: 0269/243843
e-mail: office.romania@biomin.net
• BIOMIN GmbH
HERZOGENBURG Austria
– Aditivi de furajare; – Prebiotice, fitobiotice;
– Înlocuitori de lapte pentru
purcei și viței, aminoacizi,
ingrediente și furaje pentru
păstrăvi
15. CARLEX EXPORT AG Bucure ști
Tel: 021/4111519 /4117748 • CARLEX Echipamente pentru:
– Analiza apei;
– Analiza celulelor somatice
PAG – 274 –

Fax: 021/4117710
e-mail: carlex@pcnet.pcnet.ro

din lapte; – Analiza paametrilor esen țiali
din vin; – Analiza c ărnii.

16. CASTELLO ROMANIA Cluj-
Napoca
Tel: 0744546934
e-mail: castello_romania@yahoo.com
• CASTELLO Italia – Utilaje zootehnice pentru
fermele de porci;
– Tehnologie eco-compatibil ă
pentru creș terea porcilor.
17. CRICOS Bucure ști
Tel/fax: 2528172 2528159
3210616 • LAMBORCHINI – Injectoare pentru combustibil tip M;
– Injectoare pentru CLU;
– Arzătoare pentru gaze
naturale; – Cazane de perete pe gaze
naturale;
– Cazane din font ă pe gaze
naturale; – Cazane din o țel;
– Boilere pentru ap ă
menajeră;
– Generatoare de aer cald.
18. DENROMAS S.R.L
Remuș-Giurgiu
Tel/fax 0246/210959

Bucureș ti
Tel/fax: 021/3204275 e-mail: denromas@ines.ro
denromas@yahoo.com
Firme din Danemarca
• AGRIMEX
• AGRILEASING
• BORDING
• BREDAL
• CROCUS
• DALBO
• DAN CORN
• DACS
• DANFOIL
• ECHBERG
– Marketing, consultan ță și
comerț ;
– Lesing financiar extern;
– Sisteme de iriga ții
– Mașini de împr ăștiat
îngrășăminte chimice
– Uscătoare cereale cu flux
continuu, benzi
transportoare;
– Echipamente pentru
pregătirea solului;
PAG – 275 –

• JE-MA
• LM
• SAMSON
• SKIOLD – Silozuri metalice pentru
depozitare cereale;
– Echipamente ș i sisteme de
hrănire pentru ferme pui;
– Mașini de erbicidare;
– Sisteme de hr ănire pentru
ferme de poci;
– Sisteme de transport
cereale;
– Ventilatoare uscare podea;
– Tocător de îngrășă mânt
organic; – Mori de f ăină, fabrici de
nutrețuri combinate.
19. DeLaval ROMANIA S.R.L.
Bucureș ti
Tel: 021/2226059; 2234303 /2234304; 2234305
fax: 021/2226048
e-mail: gabriela.pop@tetrapak.com
• DeLaval – Instalații de muls mecanic
(la bidon, la conductă ,
centralizat);
– Echipamente pentru r ăcirea
și stocarea laptelui;
– Sisteme pentru stabula ția
vacilor; – Sisteme de hr ănire automată
cu furaje concentrate; – Sisteme pentru evacuarea
automată a dejecțiilor;
– Produse speciale pentru ferme-igiena mulsului.
20. EURATO
Odorheiu Secuiesc Tel: 0266/218348
0266/218072
Fax: 0266/219975
e-mail: office@eurato.ro
– Depozite de legume-fructe
cu atmosfer ă controlată ;
– Tunele de congeleare; – Caroserii auto
termoizolante.
21. S.C. FARMER LOGISTIC S.R.L. – Motocositori;
PAG – 276 –

Ungheni-Mure ș – Motoare pe benzin ă 2-20
CP;
– Motoare Diesel 4-6 CP;
– Generatoare electrice;
– Motopompe;
– Utilaje pentru produc ția
vegetală și animală .

22. FMK AGRO Sibiu
Tel: 0744691580 Tel/fax: +49(0)9836/95912 • Firmă româno-
germană Instalaț ii zootehnice:
– Aeroterme pe gaz; – Hrănitoare pentru p ăsăsri;
– Lămpi gaz pentru înc ălzirea
adăposturilor și halelor (90-
10000W); – Lămpi cu unde infraro șii
(150 sau 250 W) pentru creșterea porcilor;
– Adăpătoare automat ă cu
presiune 1/2 inox pentru
scroafe, porci la îngr ășat și
purcei; – Sisteme clasice de ventila ție
cu termostat el ectro-mecanic;
– Hrănitoare automat ă pentru
12-40 porci; – Boxe de fă tare.
23. GENERAL LEASING S.A.
Bucureș ti
Tel: 021/2331064
/2331065
/2331066
Fax: 021/2331067
e-mail: office@generalleasing.ro
• McCORNIC Italia
• LAVERDA
• KVERNELAND – Tractoare; – Combine;
– Utilaje agricole.
24. GRUPPO VALINST SRL Bra șov • VALMONT – Echipamente pentru iriga ții
PAG – 277 –

Tel/fax: 0268/311698
e-mail: gruppovalinst@.g
IRIGATION
25. COMPLEXUL EXPOZIȚ IONAL
ROEXPO Bucure ști
Tel: 021/2243753
/2241753
/2241752
Fax: 021/2243273
e-mail: ibd@gtz.ro
• GTZ-GmbH
(Societatea German ă
pentru Cooperare Tehnică ) – Servcii în scopul dezvolt ării,
cooperă rii în agricultur ă și a
zonelor rurale.
26. HONDA POWER EQUIPMENT
Bucureș ti
Tel: 021/6370458 /6370459
fax: 021/6370478
e-mail: hit_power@honda.ro
• HONDA POWER
EQUIPMENT – Motoare multifuncț ionale;
– Generatoare;
– Echipamente de gr ădină;
-Freze de z ăpadă.
27. S.C.HIT POWER MOTOR S.R.L
Tel: 021/2248272
Fax: 021/2248292 • HONDA – Motoare ș i echipamente.
28. IKR ROMÂNIA S.R.L. Satu Nou-
Bihor Tel/Fax: 0259/422042
e-mail: ikr@xnet.ro

Timișoara
Tel/Fax: 0256/302555 e-mail: ikr@xnet.ro
• CLAAS;
• NEW HOLLAND;
• JOHN DEERE;
• MASSEY FERGUSON
• CASE;
• NEW HOLLAND;
• FIAT;
• ZETOR
• GERINGHOFF;
• OROS
• KŰHNE
• KUHN; – Combine
– Tractoare
– Echipamente pentru
recoltat porumb
– Mașini de prelucrare a
solului, pluguri, grape cu discuri, combinatoare.
– Prese de balotat și
semănători.
– Piese de schimb originale și
alternative.
PAG – 278 –

• LEMKEN;
• LANDSBERG
• KŰHNE
• KUHN;
• AMAZONE
• CASE
• IKR BABOLNA
• KŰHNE
• SEKO
• GERINGHOFF
29. INTEGRIS S.R.L. Bucureș ti
Tel/fax: 021/2307178
e-mail: integriszk@apropo.ro
– Instalații de muls;
– Sistem de m ăsurare și
control; – Sistem de identificare
Fullwood-Fusion;
– Sala de muls br ăduleț
capacitate 32 -36 vaci/or ă;
– Sisteme de stocare-r ăcire.
30. IRRITEC S.A. Bucure ști
Tel: 021/3210222 Fax: 021/3233470
e-mail: adrian.oancea@irritec.ro
• RICHEI SERRES DE FRANCE
• GASCOIGNE MELOTTE
• SERAP
• PAL
• BANCILHON – Sere ș i solarii;
– Instalații de muls pentru
vaci,capre ș i oi;
– Instalații de răcire și stocare
a laptelui;
– Echipamente de ad ăpare și
hrănire a puilor;
– Echipamente de iriga ții
31. INTERCAS S.R.L Cluj-Napoca
Tel/Fax: 0264/594176
e-mail: intercas@rdslink.ro
Firme din Italia:
• SALAMI SILVANO
• IOTTI
• ALESSANDRI
• TECNOZOO
• FIC
• OMV – Aparate și instalaț ii de muls;
– Adăpători bovine ș i
adăpători tip suzet ă pentru
porcine. Hr ănitoare pentru
bovine;
– Grupuri electrogene.
Generatori agricoli, Diesel;
PAG – 279 –

• LA MECANICA
• SCAPPI&GELSI
• EMMEBIEMME – Pompe de vacuum pentru
instalaț ii de muls;
– Tancuri de r ăcire
– Sisteme de cur ățare;
– Structuri metalice; – Sisteme de alimenta ție și
stabulație pentru porci, capre,
oi;
– Mori ș i echipamente
agrozootehnice.
32. IPSO S.A. Mogo șoaia ILFOV
Tel: 021/3128888
Fax: 021/4904391
e-mail: mihai.rausser@ipso.ro

Timișoara
Tel: 0256/246105 Fax: 0256/246111 • JOHN DEERE
• KUHN
• GERINGHOFF
• WESTFALIA
• CFCAI – Tractoare, combine și
mașini agricole;
– Echipamente ata șate la
tractor;
– Echipamente de recoltat
porumb;
– Echipamente de muls
pentru toate m ărimile de
ferme de vaci, oi, capre; – Tancuri de r ăcire, gamă
completă;
– Silozuri, usc ătoare,
selectoare, cur ățitoare,
manipulare a cerealelor.
33. ISEA Bucure ști
Tel/Fax: 021/3212713 /3262299
/3262211 • SWISS GROUP – Fese septice pentru tratarea apelor uzate casnice și
industriale.
34. KAGO S.R.L.
Bucureș ti
Tel: 021/2602050 Fax: 021/2602010
e-mail: office@kago.ro
• CIMBRIA HEID GmbH Austria – Utilaje pentru cur ățire,
transport, uscare, condiționarea și uscarea
semințelor.
35. LANDINI &LAVERDA Bucure ști • LANDINI – Tractoare agricole de 35-
PAG – 280 –

Tel: 021/2126750
/2126751
Fax: 021/2126693
e-mail:
secretariat@landini-laverda.ro
office@landini-laverda.ro

• LAVERDA

• McCOROMO 190 CP;
– Tractoare specializate
pentru
pomicultură /viticultur ă de
60-100 CP; – Combine 196-270 CP;
– Tractoare.
36. LANTEC INDUSTRIES S.R.L.
Bucureș ti
Tel: 021/6686829
Fax: 021/6686836
e-mail: office@lantec.ro
Firme italiene:
• GOLDONI;
• RINIERI;
• OSELLA – Tractoare pomi-viticole; – Tractoare cu ș enile;
– Tractoare agricole 22-265 CP;
– Utilaje pentru prelucrarea
solului;
– Sisteme de sem ănat și
plantat; – Cositori;
– Remorci specializate;
– Tocă tori mobile și fixe;
– Sisteme profesionale de cules fructe și legume;
– Motocultoare; motosape; – Instalații de erbicidat;
– Distribuitoare de îngrășăminte;
– Mașini de balotat;
– Mori de diferite tipuri ș i
capacități.
37. M.A.P. (Ma șini agricole performante)
Bucureș ti
Tel: 031/2281556 /2281557
021/2230814
Fax: 021/2235152 • SAME
• DEUTZ FAHR
38. S.C. MASCHIO-GASPARDO
ROMÂNIA S.R.L • MASCHIO-Italia
• GASPARDO-Italia Freze fixe și pliabile;
Grape rotative fixe și pliabile;
PAG – 281 –

Chișineu Criș-Arad
Tel/Fax: 0257/307030
Fax: 0257/307040
e-mail: maschio@maschio.ro
Semănători fixe, hidraulice,
pneumatice până la 9 m;
Semănători de precizie cu
vacuumetru; Semănători + grape + freze;
Semănători pentru p ăioase și
prășitoare;
Combinatoare; Scarificatoare.
39. S.C.MEWI S.R.L. Or țișoara jud.
Timiș
Tel: 0256/221537
/494350
fax: 0256/221536
/490729
e-mail: info@mewi.ro
• FENDT
• RABE
• KNOCHE
• GASPARDO
• CLAAS
• GERINGHOFF
• KRONE
• INUMA
• SCHAFFER
• KRAMPE
• HORSCH
• RASSPE Tractoare; Pluguri
Grape pentru prelucrat solul;
Utilaje pentru prelucrarea
solului;
Semănători;
Combine pentru cereale și
furaje;
Culegătoare de porumb și
floarea soarelui; Utilaje pentru recoltat furaje;
Aparate pentru erbicidat;
Încărcătoare frontale pentru
zootehnie; Remorci;
Utilaje NO-TILL și MINI
TILL; Piese de uzur ă pentru utilaje
agricole, cu țite pentru
industria alimentar ă.
40. S.C. MECANICA MARIUS S.A.
Cluj-Napoca Tel: 0264/415068
Fax: 0264/415067 • KUHN
• HIMEL
• RABE
• ARARSYSTEME GmbH & CO.KG Germania Pluguri reversibile; Grape cu discuri;
Cultivatoare;
Freze;
Mașini de scos cartofi;
Remorci auto; vidanjere;
PAG – 282 –

Remorci amestecător;
Mașini agricole.
41. MTZ ROMÂNIA S.R.L. Bra șov
Tel: 0745354773
Fax: 0268/475465
e-mail: mtz@rdslink.ro • BELARUS Tractoare – modele 81-130 CP
42. MYO-O S.A. Bucure ști
Tel: 021/3104473 Fax: 021/3104474
e-mail: office@mzo.ro
• SEMĂNĂTOAREA
S.A Combine;
Echipamente de recoltat
porumb și floarea soarelui;
Grape; Freze;
Semănători;
Sisteme de irigat; Instalaț ii de irigat;
Instalaț ii de erbicidat;
Mașini de fertilizat.
43. NEWPAC S.R.L. Bucure ști
Tel: 021/4501084
Fax: 021/4511085
e-mail: newpac@xnet.ro
• SANNO Italia
• GIRO Spania
• NEWTEC Danemarca
• HOLIC- Cehia
• ALLROUND-Olanda Intalații pentru sortare,
calibrare, cânt ărire, ambalare
legume, fructe proaspete.
44. NHR AGROPARTNERS S.R.L
Otpeni-Ilfov
Tel: 021/2039606
Fax: 021/2361440
e-mail: office@vait.ro

Filiale în:
Arad: Tel: 0257/381779
Cluj: Tel: 0264/547466
Roman: Tel: 0233/741281
Constanț a: Tel: 0241/255133 • NEW HOLLAND
• STEYR
• POTTINGER
• VOGEL&NOT
Austria Combine de recoltat cu motor de la 168 la 374 cp;
Tractoare agricole de la 50 la
311 CP pentru toate tipurile
de exploata ții agricole;
Tractoare pentru activit ățile
forestiere;
Gamă completă de utilaje
agricole; Încărcătoare frontale.
45. POWER FARMING S.R.L.
Ștefăneștii de Jos, jud. Ilfov
Tel: 021/2703298 • AGCO-MASSEY FERGUSON Tractoare performante (42-280 CP) și gama complet ă de
utilaje agricole;
PAG – 283 –

Fax: 021/2410250
e-mail: pfarming@dial.kappa.ro
Combine de recoltat pentru
toate tipurile de culturi;
Service profesional și piese de
schimb.
46. REVAHO AGRO ROMÂNIA
Bucureș ti
Tel/Fax: 021/2233324 /2229638
e-mail: revahagro@xnet.ro

DEPOZITE ZONALE:
Alexandria: 0744514817;
Brăila: 0239/613346;
Călărași:0242/313418;
Cluj: 0264/415183;
Constanț a: 0723158560;
Craiova: 0722736596; Dăbuleni (Dolj): 0745429135;
Iași: 0745873225
Puchenii Mari (Prahova):
0745045120
Târgoviște: 0723278875;
Tecuci (Gala ți): 0742117136
0741071337 • ENZA ZADEN Olanda
• BAKKER BROTHER Semințe din specii legumicole
pentru culturi în sere, solarii
și câmp de: tomate, ardei,
salată, ridichi, castrave ți;
Semințe de legume pentru
culturi din câmp în toate zonele.
47. RIELA ROMÂNIA S.R.L. Cluj-
Napoca
Tel: 0264/442339
Fax: 0264/441910
e-mail: rielaromania@riela.de
• RIELA KARL Heinze
Knnop Germania Uscătoare pentru cereale;
Tehnică de transport pentru
cereale;
Silozuri;
Instalaț ii pentru tratat ș i
condiționat semin țe;
Bucă tării furajere;
Transportoare melcate, elevatoare, benzi
transportoare;
Consultanță -proiectare,
PAG – 284 –

montaj, service.

48. ROMATECH GROUP Bucure ști
Tel: 021/3184716 Fax: 021/3184737
e-amil: romania@romatech.it • ITALIA Tractoare și mașini agricole.
49. SARTOROM IMPEX S.R.L
Bucureș ti
Tel: 021/2523139
/2523074
/2527284
fax: 021/2523075
e-mail: info@sartorom.ro
• PERTEN
INSTRUMENTS
Suedia
• PFEUFFER Germania
• RATIONEL-
Danemarca
• TRIPETTE&RENAULT CHOPIN-Fran ța;
• SARTORIUS-Germania;
• Fritsch- gERMANIA
• IKA – Germania
• WTW – Germania
• KENDRO – Germania
• BMT- Cehia
• JULABO- Germania
• GFL-Germania
• FUNKE-GERBER Germania Aparatură de laborator;
Instalaț ii de filtrare
industriale;
Service aparatur ă de
laborator.
50. SERV CLAAS Br ăila
Tel/Fax: 0239/611096 e-mail: claasbr@yahoo.com
• CLAAS
• LEMKEN ȚAMAZO
NEȚNEWW-
WESTER Tractoare; Combine;
Semănători;
Remorci; Autogredere.
51. S.C. SERVOPLANT Bucure ști
Tel/Fax: 021/2330850 e-mail: office@sevoplant.ro • MECMAR Uscătoare mobile de cereale-
15 tone capacitate.
PAG – 285 –

52. SFW AGROTRADE GmbH
Tel: +43-1664/4102507
Fax: +43-2631/24304
www.sfwagrotrade.com
• VOS-VERBAND OSTERREICHISCHER
SCHWEINEERZEUGER
Austria Asocia ția
crescătorilor de suine din
Austria Animale de reproduc ție
PIETRAIN, MARELE ALB, LANDRACE, SCROAFE O
–Hyb F-1- purcei hibrizi;
Material seminal de prim ă
categorie; Vieri foarte stabili la stress;
Linii de scroafe cu valori de
vârf
53. TADIS AGRO S.R.L Bucure ști
Tel: 021/3127543 021/3100265
Fax: 021/3127542
e-mail: tadis@m.ro
• CASE IH

• GREGORIE
BESSON

• RELIGIEUX

• VADERSTAD

• SULKY

• BLANCHARD

• MONOSEM

• MANITOU

• KUHN

• AGRISEM Tractoare;
Combine;
Pluguri;
Grape cu discuri;
Scarificatoare;
Combinator de preg ătire a
solului; Dezmiriștitori;
Echipamente de preg ătire a
solului;
Semănători pentru semă nat
direct în miri ște;
Tăvălugi;
Dezmiriștitori;
Semănători pentru p ăioase;
Distribuitor de îngr ășăminte;
Mașini de erbicidat,
Semănători de precizie pentru
plante prășitoare;
Încărcător frontal cu bra ț
telescopic;
Semănători pentru semă nat
direct în miri ște,
Grape rotative;
Scarificatoare.
PAG – 286 –

54. TECHNO MILL Sibiu
Tel: 0269/561862
/564999
fax: 0269/561155
e-mail: contact@technomill.ro
• SIMEZA
• LAW
• MAROT
• VIGAN VONDER Utilaje pentru mecanizarea transportului de cereale
55. TEHSYS Bucure ști
Tel/Fax: 021/3137622 /3101106
/3120625
/3447598
e-mail: office@tehsys.ro
tchsys@idilis.ro
• SARC Aparatură de laborator:
Spectofotometre VIS și UV-
VIS; Balanțe microanalitice;
Analizoare rapide pentru lapte;
Analizoare rapide pentru vin
și bere;
Tester rapid de celule somatice din lapte;
Etuve, incubatoare, cuptoare
de calcinare;
Consumabile de laborator.
56. TEHNOFAVORIT S.A. Bon țida
Cluj Tel: 0264/262280
Fax. 0264/262285
e-mail: tfvorit@k.ro
• KUHN-Fran ța Cositori și greble.
57. S.C. TOTEXIM – AGRO S.R.L
Tel: 021/2330629
Fax: 021/2330618 • IRITEC-SIPLAST
Italia Instalaț ii de irigare prin
picurare, capilaritate și
micropresiune.
PAG – 287 –

58. VALTRA (VALTEC TRACTOARE
TRANSILVANIA S.R.L) Cluj-
Napoca
Tel/Fax: 0264/438113
e-mail: contact@valtra.ro

Valtra sevice
tel: 0744600781
e-mail: service@valtra.ro • VALTRA – Finlanda Tractoare Valtra cu puteri
cuprinse între 65-280 CP cu
următoarele destina ții:
tractoare agricole; tractoare forestiere;
tractoare pentru construcț ii,
escavatoare; încărcătoare frontale
VALTRA; Utiljae pentru prelucrat solul:
pluguri 3-10 trupi țe;
grape rotative: 2,5-8 m, semănători mecanice și
pneumatice: 3-6 m; semănători cu semă nare
directă în teren nepreg ătit: 3-
4,5 m;
combinatoare pentru preg ătit
solul 3-6 m.
59. VETLAND COMIMPEX S.R.L
Salonta- Bihor
Tel/Fax: 0259/433685
e-mail: pintea_valer@yahoo.co
• GRANIT – MILL Ungaria Utilaje pentru fabricarea
nutrețurilor combinate;
Silozuri din fibr ă de sticlă
laminată;
Tehnologii de cre ștere;
Premixuri.
60. VIOLA-SHIMADZU ROMÂNIA
Bucureș ti
Tel: 021/2245507
/2245508
fax: 021/2245509
e-mail: office@viloa.ro

Cluj-Napoca
Tel/Fax: 0264/591419
e-mail: cluj@viola.ro • VIOLA Instrumente de laborator:
Spectometre; Cromatografe;
Calorimetre. Aparatur ă de
laborator: Autoclave;
Incubatoare;
Etuve;
Băi de apă și ulei;
PAG – 288 –

Iași
Te/Fax: 0232/267869 e-mail: iasi@viola.ro
Centrifugi;
Microscoape;
Balanțe;
Distilatoare; Sisteme Kjeldahl și Saxhlet;
Analizoare pentru produse agroalimentare;
Mobiler de laborator.

61. VOGEL&NOOT AGROROM
S.R.L Arad
Tel: 0257/276879
Fax: 0257/276878
e-mail: office@vogelnoot.ro
• VOGEL&NOOT
Austria Toată gama de utilaje agricole
62. WEBOMATIC ROMÂNIA Cluj-
Napoca
Tel/Fax: 0264/435426
e-mail:
webomatic.romania@clujnapoca.ro
• WEBOMATIC MASCHINENFA BRIK GmbH-
Germania Sisteme de ambalare în
domeniul agroalimentar
și nealimentar:
Utilaje de ambalat sub vid cu cameră;
Utilaje de ambalat sub vid cu cameră dublă;
Linii automate de ambalat sub vid în pungi;
Utilaje de contrac ție a
pungilor; Utilaje de ambalat cu
termoformare;
Utilaje de ambalat skin;
Utilaje de ambalat cu
caserole;
Consultanță și consiliere în
alagerea tehnologiei de ambalat.
63. VECHTA-Germania • VECHTA- Proiecte pentru hale de
PAG – 289 –

Reprezentan ți în România:
Dan Bosoanc ă-Bucureș ti
Tel: 0744530300
021/2302562
Ștefan Gabriel- Sibiu
Tel: 0722155837
0269/212324
Dan Stănică – Timișoara
Tel: 0744771472 0256/295826 Germania/BIG DUTCHMAN creștere a păsărilor și porcilor
în sistem industrial.
64. WESTAFALIA SURGE
ROMÂNIA S.R.L Sibiu Tel: 0744565980
Fax: 0269/222482 • Westfalia surge Germania Instalaț ii de muls:
La bidon fixe și mobile
pentru 2-24 animale; La conduct ă până la 24
animale; Standuri de muls pân ă la
1400 de animale; Automate pentru furajare;
Echipamente pentru ră cirea
laptelului: 200-12000 litri; Adăpători și elemente de
legare; Soluț ii de dezinfec ție,
protecț ie și îngrijire pentru
uger;
Planuri de grajd: proiectare,
consultanță și modernizare;
Echipamente de procesare până la 5000 l, separatoare,
pasteurizatoare, cuve pentru brânzeturi, aparate pentru
iaurturi, putinei pentru unt,
mașini de ambalat,
Piese de schimb, montaj și
service.
PAG – 290 –

65. WIESER CONSULT S.R.L
ROMÂNIA Bucure ști
Tel: 021/2316310
Fax: 021/6972414
e-mail: office@aac.or.at
• AUSTRIAN
AGRICULTURAL
CLUSTER (AAC)
Austria Producători de tehnologii
agricole și industrie
alimentară. Soluții complete
pentru orice m ărime de
exploatație;
Cultura plantelor; Mecanica agricol ă;
Animale de reproduc ție și de
muncă;
Mijloace de furajare; Alimente (prelucrarea
laptelui, a brânzeturilor și a
cărnii);
Școlarizare și instruire;
Finanțare;
Proiecte.

PAG – 291 –

7.5 CATALOG CU FIRME STR ĂINE
CU PREZEN ȚĂ MAI MARE PE PIA ȚA ROMÂNEASC Ă

Nr.
crt. FIRMA OFERTA
0 1 2
1. AGRICOLMECANICA ITALIA
Tel: 0431929496
Fax: 0431929296
e-mail: info@agricolmecanica.it

• Mașini de stropit FRIULI
2. ALPEGO S.R.L ITALIA
36053 Gambelava (Vicensa) Italy
Tel: +39 0444 646 100
Fax. +39 0444 646 199
e-mail: info@alpego.com
Produce și comercializează :
• Freze;
• Mașini rotative;
• Subsoliere;
• Semănători.
3. AMAZONE
Gmb # & CO K.G. D-49202 Hasbergen-Gaste
Tel: Hasbergen (05405)* 501-0
Telefax: (05405) 501147
GERMANIA • Mașini de administrat îngr ășăminte ZA-M
Compact cu l ățimi de lucru de 10-36 m;
• Semănători pentru culturi pr ășitoare cu 4-18
secții de lucru;
• Semănători pneumatice pentru culturi de
păioase cu lățimi de lucru între 3-9 m;
• Semănători mecanice pentru culturi de p ăioase
cu lățimi de lucru între 2,5 -10 m;
• Mașini de erbicidat tractate, purtate sau
autopropulsate cu l ățimi de lucru de la 10 la 36
m.
4. AWILA – GERMANIA
AWILA Agrar
und industrielagen GmbH
TEL: (+49) 44 77-892-0
Fax: (+49) 44 72-892-220
e-mail: info@awila.de • Unități de produc ție pentru nutre țuri
concentrate, proiecte la cheie;
• Silozuri, benzi transportoare;
• Consultanță , planificare, instalare, service.
PAG – 292 –

5. BAUER GmbH
AUSTRIA
Tel: 0043/3142/200.0
Fax. 0043/3142/23095
e-mail: bauer@bauer.online.com
Produce și comercializează :
• Echipamente pentru tratarea dejec țiilor de
animale;
• Pompe pentru iriga ții.
6. BALCANCAR-RECORT JSC
BULGARIA-PLOVDIV Tel: +359/32/695 050
Fax. +359/32/692 753 • Electrostivuitoare;
• Echipamente de rridicare;
• Transpalete.
7. CIMBRIA DANEMARCA
Tel: (+45)96 17 90 00
Fax. (+45)96 17 90 99
e-mail: holding@cimbria.com
Produce și comercializează :
• Utilaje de selectare și tratare de semin țe;
• Elevatoare;
• Transportoare s.a.

8. CLAAS – GERMANIA
D 33428 Harsewinkel
Tel. 0049-5247-120
Fax. 0049-5247-12195
e-mail: info@claas.com
• Combine CLAAS 160-270 CP;
• Tractoare pe șenile de cauciuc cu puteri
de 212 la 410 CP (Challenger);
• Prese pentru baloț i cilindrici ș i
paralelipipedici;
• Combine de recoltat furaje verzi (Jaguar);
• Cositori pentru furaje verzi (Castro,
Disco, s.a).
9. DACS – DANEMARCA
DACS a/s Falkevej 18, 8766 Norre-Snede Denmark
Tel: +45 75 77 19 22
Fax. +45 75 77 19 18
e-mail: mail@dacs.dk
• Produce sisteme de ventila ție, dispozitive
de control pentru climat ș i producție, de
cântă rire și sisteme de management
pentru agricultură .
10. FARM TECHNIK
Deutschland GmbH – Germania
Tel: (+49)3965-259110 • Planificare, consultan ță și producție de
sisteme și echipamente destinate
adăposturilor pentru porci și păsări;
PAG – 293 –

Fax. (+49)3965-259119
e-mail: info@farmatechnik.com
• Soluț ii individuale și soluț ii la cheie.
11. FENDT
Xaver Fendt GmbH&Co D-87616 Marktoberdorf • Tractoare de la 170 la 230 CP.
12. FERRARI ITALIA
Tel: +39 02 94 821 Fax. +39 02 94 82 398
e-mail: dive@bcs-ferrari.it
• Produce și comercializeaz ă tractoare de
diferite puteri.
13. FRANZ EISELE u.S őhne
GmbH und CO.Kg
GERMANIA
Tel: (+49)7571-109-0
Fax. (+49)7571-109-88
e-mail: info@eisele.de
• Echipamente pentru dejecț ii lichide:
pompe, amestec ătoare;
• Trailere pentru transport;
• Silozuri;
• Componente pentru biogaz.
14. GOLDONI – ITALIA S.P.A.
41012 MIGKIARINA DI CARPI-Modena
Tel: (0522) 6401
Tele Fax: (0522) 699001-699002 • Tractoare de: 35,36,42 și 50 CP
15. GREGOIRE BESSON
FRANȚA
Tel: 33 (0) 241 647267
Fax: 33 (0) 241 646773
Produce și comercializează :
• Pluguri,
• Grape cu discuri;
• Tăvălugi s.a.
16. HORSCH Maschinen GmbH
GERMANIA
Tel: +49 (0) 9431/71430
Fax: +49 (0) 9431/41364
e-mail: info@horsch.com
Produce și comercializează :
• Utilaje de prelucrarea solului și tehnica
semănatului;
• Semănători universale de precizie cu
discuri și pneuri tasatoare;
• Semănători pentru preg ătit solul,
semănat și fertilizat;
PAG – 294 –

• Discuri reglabile în agregat cu t ăvălugi
tasatori;
• Cultivatoare grele semipurtate;
• Tăvălugi grei cu anvelope;
• Remorci de transbordare a recoltei de la
combine în mijloace rutiere.
17. HELIONAL
SISTEME SOLARE GRECIA
P.O BOX 89 POSTAL CODE 57013
Orekastro, Thessaloniki
Tel: +30 2310.783.691
Fax: +30 2310.783.498
e-mail: info@helional.gr
Produce și comercializează :
• Boilere solare;
• Colectoare termice solare;
• Sisteme solare de apă caldă de uz menajer;
• Sisteme solare combinate pentru înc ălzirea
depozitelor de ap ă a bazinelor de înot;
• Sisteme solare combinate pentru înc ălzirea
spațiului;
• Boilere de uz casnic,
• Boilere pentru centrale termice,
• Boilere termoelectrice;
• Vase inactive pentru instal ții centrale.
18. JOHN DEERE AMERICA • Lider mondial în motoare Diesel;
• Prese de balotat;
• Cositoari; combine de recoltat furaje;
• Statisticile companiei vorbesc despre o falie de
20% din piaț a mondial ă a
echipamentelor agricole, iar pentru 2010
John Deere are un obiectiv ambi țios de
a domina 30% din pia ța globală.
19. JEANTIL FRAN ȚA
e-mail: jeantil@jeantil.com www. jeantil.com Gamă largă de produse pentru agricultur ă:
• Remorci tehnologice pentru împrăștiat gunoi
de grajd;
• Remorci tehnologice pentru administrare furaje
(fibroase, silozuri, combinate) pentru taurine,
desfacere balo ți paie, fân, împr ăștiere aștrnut
pentru pui pentru carne, g ăini ouă toare și
PAG – 295 –

taurine;
• Vidanjoare performante;
• Remorci func ții multiple; ideale pentru
transport animale;
• Remorci monobloc pentru transport cereale,
siloz, sfecl ă de zahăr, etc.
20. KNOCHE GERMANIA
Tel: +49 5723 9476-70
Fax: 947686
e-mail:
info@fenache-maschinenbau.de
Produce și comercializează :
• Grape cu discuri.
21. KUHN Maschinen – Vertriab GmbH
39291 Schopsdarf GERMANIA
www. Kuhn.de
e-mail: info@kuhn.de
Produce și comercializează :
• Pluguri purtate ș i semipurtate;
• Desmiriștitoare cu din ți și discuri;
• Freze rotative;
• Grape rotative,
• Scarificatoare;
• Semănători mecanice, pneumatice, în rânduri
dese, rare, combinate cu aplicarea îngrășămintelor de sem ănat direct în
miriștie;
• Fertilizatoare;
• Aparate de erbicidat;
• Cositoari;
• Greble;
• Distribuire siloz;
• Desfacerea balo ților circulari;
• Distribuitor/amestecă tor de furaje;
• Mașini de administrat gunoi.
22. LEMKEN
GmbH & Co KG Weseler str. 5 Fabrică și comercializeaz ă pentru tractoare de
20-280 CP:
• Pluguri;
PAG – 296 –

D-46519 Alpen
Tel: (02802)81-0
Fax: (02802)81-220
e-mail: lemken@lemken.com
GERMANIA • Freze;
• Grape rotative;
• Semănători;
• Cultivatoare;
• Scarificatoare;
• Combinație universal ă de pregătire a
patului germinativ;
• Sistem pacher-t ăvălug.
23. MASCHIO SpA ITALIA
Tel: 049-9289810 Fax: 049-9289900
e-mail: maschio@maschio.com • Grape rotative,
• Freze;
• Cultivatoare;
• Pluguri;
• Susoliere ș.a.
24. MASSEY FERGUSON
Component ă a grupului AGCO
www: massey ferguson.com • Fabrică și comercializeaz ă tractoare.
25. Mc. CORMICK ITALIA
(LANDINI SpA)
Tel: 0522-656374
Fax: 0522-656554
e-mail: mccornicki talia@mccornick-
inti.it
Fabrică și comercializeaz ă:
• Tractoare;
• Combine.
26. NEW HOLLAND • COMBINE
27. NOL-TEC EUROPE S.R.L.
Via Milans, 14-20064
Gorgonzola-MILANO-ITALIA
Tel: 0039-02-9516875
0039-02-9511473
e-mail: sales@nol-teceurope.com Instalaț ii complete:
• Transporturi pneumatice în fază
densă;
• Transporturi pneumatice în faza
diluată;
• Instalaț ii de cânt ărire statică pentru
silozuri, pâlnii, rezervoare;
• Instalaț ii de dozare și amestecare;
PAG – 297 –

• Sisteme de automatizare și de
control;
• Mașini diverse;
• Componente pentru transporturi
pneumatice.
28. RAUCH LANDMASCHINEN-
FABRIC GmbH GERMANIA
Tel: (+49)7221-985-0
Fax: (+49)7221-985-200
e-mail: info@rauch.de
• Distribuitor de îngrășă minte cu dou ă
discuri;
• Distribuitor de îngrășăminte pneumatic;
• Distribuitor de îngrășăminte pentru suprafețe mari.
29. POPA Fahrzeug-und Maschinerbau
GmbH
GERMANIA
Tel: (+49)87 85-96 01-0
(+49)87 85-9601-48
Fax: (+49) 87 85-9601-41
e-mail:
vetrieb@rapa-maschinenbau.de

Producător de ma șini autopropulsate pentru
recoltarea sfeclei de zah ăr de pe 6,8 sau 9 rânduri;
echipamente pentru curăț area și încărcarea sfeclei de
zahăr.
30. RABE
Rabe Agrarsuysteme
GmbH & Co KG
GERMANIA
Tel: (05472)771-0
Telefax: (05472)771-190
e-mail: info@rabewerk.de
Producător de:
• Pluguri reversibile;
• Discuri;
• Tăvălugi;
• Combinatoare;
• Semănători;
• Mașini de stropit/erbicidat.
31. SCHAUER GERMANIA
Tel: +43 /7277/ 23 260 Fax: +43 /7277/ 23 26 22
e-mail: office@scauer.co.et

Produce și comercializeaz ă instalaț ii pentru
hrănirea bovinelor ș i porcinelor.
32. STEYR
Landmaschinentehnik GmbH Produce și comercializeaz ă:
PAG – 298 –

GERMANIA
Tel:
07435/2000-0(07435/500-0)
Fax:
07435/4709(07435/54709) • Tractoare de diferite puteri cu 2 și 4
roți motrice;
• Remorci tehnologice;
• Încărcătoare frontale;
• Cositori laterale.
33. VALTRA CLUJ-NAPOCA
Tel: 0264 431591 Fax. 0264 438113
e-mail: contact@valtra.ro

Comercializeaz ă tractoare VALTRA și pluguri
AGROLUX din Finlanda.
34. ZUNHAMMER GmbH
Gǘlletechnic-Fahrzeugbau
Tel: (+49) 86 69-87 88-0 Fax: (+49) 86 69-87 88-33
e-mail: sebastian@zunhammer.de
GERMANIA În domeniul tehnologiilor pentru dejecț ii lichide
produce:
• Echipamente de pompare,
împrăștiere, injec ție,
• Stații de pompare mobile;
• Cisterne pentru transportul dejec țiilor
lichide, substratului, apei și
pesticidelor.

PAG – 299 –

7.6 CATALOG CU PESTICIDE SI POTENTIALII DISTRIBUITORI
PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
Minim Maxim POTENȚIALI
DISTRIBUITORI
SDMA l/ha Sinapis, Raphanus Soncus,
Cirsium 5,4 6,63 SC Elita
Agrochemicals
Exim SRL
Icedin Super l/ha 1 8,85 Alcedo
Icedin Forte l/ha 1,5-2
Oltisan Extra l/ha 1
Rival Star kg/ha 0,015-0,017 8,11 Alcedo
Esteron l/ha 0,8 (numai la
grâu) 5,9 7,23 Alcedo, Elita
Agrochemicals
Sansac l/ha 1 (numai la grâu)
Lancet l/ha 1-1,25 (numai la
grâu)
Buctril Univ. l/ha 1 (numai la grâu) 14,75 16,22 Alcedo, Elita
Agrochemicals Grâu și orz
Lotus l/ha 0,6-1 (numai la
grâu) Buruieni rezistente la 2,4D:
Matricaria, Papaver, Stellaria,
Antemis, Polygonum, Veronica

PAG – 300 –

Granstar kg/ha 0,015-0,020
(numai la grâu) 418,66 583 Alcedo, DuPont
Slean kg/ha 0,015-0,020 48,59
Gradyl l/ha 0,020-0,040
Mustang l/ha 0,4-0,6 17,5 18,88 Elita, Alcedo
Langran 75 +
SDMA l/ha 0,015+
1,5-2
Sursa: Recomand ări ICDA Fundulea, Agricultura României – 2004
PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
MINIM MAXIM POTENȚIALI
DISTRIBUITORI
Înainte de sem ănat (preemergent)
Butizin 60SE l/ha 6-10 Monocotildonate anuale,
dicotiledonate sensibile și unele
perene (Cirsium, Convolvulus)
Diizocab l/ha 6-10
Dual Gold l/ha 1,75-2,5 26,6 Alcedo
Trophy l/ha 2-3
Frontier 900 l/ha 1,2-1,6 23,16 SC Elita
Agrochemicals SRL Porumb
Relay l/ha 1,7-2,2 Antigramineice
8,76 SC Elita
Agrochemicals SRL
PAG – 301 –

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
MINIM MAXIM POTENȚIALI
DISTRIBUITORI
Ascenit 500 l/ha 2,5-5
Stomp l/ha 4-5 8,77 9,14 Elita
Agrochemicals,
Alcedo
La semănat
Diizocab l/ha 6-10 Mono și dicotiledonate
Dual Gold l/ha 1,75-2,5 Anuale și perene 26,6 Alcedo
Frontier 900 kg/ha 1,2-1,6 Cirsium, Sorghum (din rizomi) 23,16 SC Elita
Agrochemicals SRL
Postemenrgent
Merlin Duo l/ha 1,8-2 Buruieni anuale mono și
dicotiledonate 17,11 18,27 Alcedo , Elita
Agrochemicals
l/ha 1-1,5 Buruieni anuale mono și
dicotiledonate 29,2 Alcedo , Elita
Agrochemicals Equip
l/ha 1,75-2,5 Monocotiledonate din rizomi; pir
și costrei
g/ha 307 49,39 Alcedo, DuPont Titus Plus
(rimsulfuron
3,26%, dicaruba l/ha 0,2 Monocotiledonate anuale și
perene
163 Alcedo, DuPont
PAG – 302 –

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
MINIM MAXIM POTENȚIALI
DISTRIBUITORI
60,87%)
g/ha 40-60 Titus 25 WG
(25%
rimsulfuron) l/ha 0,2-0,3 Monocotiledonate anuale și
perene 109,9 SC Elita
Agrochemicals SRL
Cambio l/ha 2-2,5 Dicotiledonate anuale și perene 7 SC Elita
Agrochemicals SRL
Callisto 480SE l/ha 0,2-0,35 Buruieni anuale 134,54 Alcedo
l/ha 1-1,5 Costrei din rizomi 50,15 Alcedo Mistral 4SC
l/ha 0,8 Monocotiledonate anuale și
costrei din rizomi
Sursa: „Solu ții de combatere a buruuien ilor” – Nicoleta Banu – Agriplus, nr. 3 – aprilie 2006

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
MINIM MAXIM POTENȚIALI
DISTRIBUITO
RI
Înainte de sem ănat (preemergent)
Suardian l/ha 2-2,5 12,25 Alcedo, Elita
Stamp EC l/ha 5 8,77 9,14 Elita, Alcedo Floarea soarelui
Mecloran 35EC l/ha 8-10 Monocotiledonate și
dicotiledonate anuale

PAG – 303 –

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
MINIM MAXIM POTENȚIALI
DISTRIBUITO
RI
Frontier 720EC l/ha 2-2,5 23,16 SC Elita Agrochemicals
SRL
Lasso 48EC l/ha 6-8
Relay 90EC l/ha 1,7-2,2 8,76 SC Elita
Agrochemicals SRL
Racer 25EC l/ha 2,5
Harness l/ha 1,7-2,2 11,5 Alcedo
Treflan 24EC l/ha 4 6,09 8,11 Elita, Alcedo
Trifsan 48EC l/ha 2
Diizocab l/ha 8-10
Gesagard 5DWP l/ha 6-8
Postemenrgent
Modown 4F l/ha 1-1,5
Assert 250EC l/ha 1 Monocotiledonate și
dicotiledonate anuale
Agil 100EC l/ha 1-1,5
Fusilade S75EC l/ha 2,5 31,39 Alcedo
Galant Super l/ha 1,5 Monocotiledonate perene
(Sorghum Halepense)
23,99 Elita
PAG – 304 –

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
MINIM MAXIM POTENȚIALI
DISTRIBUITO
RI
Targa Super l/ha 2
Select l/ha 0,8-1 24,19 Alcedo
Sursa: Dr.Ing. Floarea Bodescu, SCDA Teleorman – Tehnologia de cultur ă a florii soarelui în condi țiile din sudul țării, articol în revista „Cereale și plante tehnice”, nr.
3/2003 Nicoleta Banu: Solu ții de combatere a buruienilor – Agriplus, nr. 3 – aprilie 2006

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
MINIM MAXIM POTENȚIALI
DISTRIBUITORI
SENCOR KG/HA 0,25-0,5
BROADSTRIKE G/HA 50-75 MONO ȘI
DICOTILEDONATE
(EXCLUSIV SOLANUM,
ABUTILON, XANTHIUM)
LASSO L/HA 6-10
MECLORAN
48EC L/HA 6-10
DUAL GOLD
960CE L/HA 1-1,5 26,60 ALCEDO CULTURA

Soia,
STOMP L/HA 4-5 ANTIGRAMINEICE
8,77 9,14 ELITA, ALCEDO
PAG – 305 –

FRONTIER
FORTE L/HA 1-1,4 23,16 ELITA
GUARDIAN L/HA 1,75-2,5 12,09 12,39 ALCEDO, ELITA
TREFLAN 24CE L/HA 3-4 6,09 8,11 ELITA, ALCEDO
TREFLAN 48CE L/HA 1,5-2
PIVOT L/HA 0,5-0,75 51,63 52,51 ALCEDO, ELITA
FLEX L/HA 1-1,5
BLAZER 2S L/HA 2-2,5
GALAXY L/HA 2
BASAGRAN Z L/HA 2-2,5 24,19 ALCEDO, ELITA
BASAGRAN 600 L/HA 1,5-2
DYNAM +
EXTRAVAN L/HA 80G +
2L
BOLERO L/HA 0,75-1 MONO ȘI
DICOTILEDONATE
ANUALE (INCLUSIV
SOLANUM, ABUTILON,
XANTHIUM,
CHENOPODIUM)

GALLANT S L/HA 1-1,5 23,99 ELITA
GALLANT CU
PETOL L/HA 1-1,5
AGIL L/HA 1
FURORE
SUPER L/HA 2,5-3 15,57 ELITA
TARGA L/HA 1,5-2 BURUIENI ANUALE ȘI
PERENE + COSTREI DIN RIZOMI

PAG – 306 –

FUSILADE
FORTE L/HA 1-1,5
SELECT SUPER L/HA 1,5-2 24,19 ALCEDO
ARAMO L/HA 1,5-2
PANTERA L/HA 1,5-2
LEOPARD L/HA 1,5-2 19,47 ALCEDO
NABU S L/HA 5-7
HARMONY
50SG L/HA 12 131,44 ALCEDO,
DUPONT
Sursa: Nicoleta Banu, Solu ții de combatere a buruienilor, Agriplus nr. 3 – aprilie 2006

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
Minim Maxim POTENȚIALI
DISTRIBUITO
RI
Mecloran l/ha 8-10 Monocotiledonate anuale și
perene din s ămânță
(preemergent)
Lontrel 300 l/ha 0,3-0,5 Dicotiledonate anuale și perene
(postemergent) 66,65 70,80 Alcedo, Elita Rapiță
Gallant Super l/ha 1 Monocotiledonate anuale și
perene (postemergent) 23,99 Alcedo
Sursa: Ing. Gheorghe Elca S ăcele – Agricultura României – martie 2005
PAG – 307 –

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
Minim Maxim POTENȚIALI
DISTRIBUITO
RI
Olticarb 75 l/ha 5-6
Diizocab 80 l/ha 5-6
Alirox 80EC l/ha 6-8
Dual 960EC l/ha 3-6 26,60 Alcedo
Eptam 6E l/ha 6-8
Eradicane 6E l/ha 6-8
Butiran 1/1CE l/ha 6-8 Preemergent – înco rporare în sol
Monocotiledonate

Asociate cu cele de mai sus:
Rebatan 80 kg/ha 1-1,5
Venzar 80 kg /ha 1-1,5 46,61 Alcedo, DuPont,
Elita
Hexflur 80 kg /ha 1-1,5
betanal AM11 l/ha 2,5
Betanal + Sontrel
300 l/ha 6+0,5 Preemergent – înco rporare în sol
Dicotiledonate
28,03 Alcedo, Elita
NABU S CE l/ha 6-7
FUSILADE l/ha 2-3 31,39 Alcedo Sfeclă de zahăr
AGIL 100 EC l/ha 0,8-1 În vegetație, costrei ș i pir

PAG – 308 –

FOCUS ULTRA l/ha 3-4
Targa Super CE l/ha 2-2,5
Gallant Super l/ha 1-1,5 23,99 Elita
Sursa:Dr.Ing. R ădulescu, SCA Teleorman – Cereale și plante tehnice nr. 2/2002
Dr.Ing. A.F. Badin și Dr.Ing. Aurica Badin, Agricultura României – mai 2004

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
Minim Maxim POTENȚIALI
DISTRIBUITO
RI
Triflurom 35 l/ha 4,5 Preemergent
Treflan 48EC l/ha 2,5 Monocotiledonate 6,09 8,11 Alcedo, Elita Fasole
Pivot 100LC l/ha 0,75 Dicotiledonate 51,63 52,51 Alcedo, Elita

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
Minim Maxim POTENȚIALI
DISTRIBUITO
RI
AS 70 PU l/ha 0,3+0,4 Preemergent și postemergent
Dicotiledonate anuale
Unele monocotiledonate
Fusilade Forte l/ha 0,8-1
Fusilade Super l/ha 1-2 31,39 Alcedo Tomate de var ă
– toamnă
Nabu S l/ha 1,5-3 Postemergent
Monocotiledonate anuale și
perene (Sorghum Halepense din
PAG – 309 –

Targa Super 5EC l/ha 1-2
Agil 100EC l/ha 0,8-1
Leopard 5EC l/ha 0,75-1,5 rizomi)
19,47 Alcedo
Metriphar 70WG l/ha 0,3 Preemergent
Dicotiledonate anuale
Unele monocotiledonate
Titus 25DF l/ha 0,03-0,04 Postemergent
Monocotiledonate anuale, unele perene
Dicotiledonate 109,9 163 Elita, DuPont
Sursa: Dr.Ing. Valentin Miron – ICDLF Miron – Programul Impact Rapid Banca Mondial ă, prin ANCA, 2005

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
Minim Maxim POTENȚIALI
DISTRIBUITO
RI
Devrinol 45F l/ha 3-4 Înainte de sem ănat, cu
încorporare
Monocotiledonate
Dicotiledonate Ardei
Stomp 330CE l/ha 5 Preemergent
Monocotiledonate Unele dicotiledonate anuale 8,77 9,14 Elita, Alcedo
PAG – 310 –

Dual Gold
960EC l/ha 1,2 Preemergent
Monocotiledonate anuale
Unele dicotiledonate anuale 26,60 Alcedo
Argil 100EC l/ha 0,8-1
Leopard 5EC l/ha 0,75-1,5 Postemergent
Monocotiledonate anuale și
perene (Sorghum Halepense) 19,47 Alcedo
Sursa: Dr.Ing. Valentin Miron – ICDLF Vidra – Proiect Programul Impact Rapid MAPDR – Banca Mondial ă – ANCA, 2005

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
Minim Maxim POTENȚIALI
DISTRIBUITORI
Dual Gold 960CE l/ha 1,2 26,60 Alcedo
Propomit 720EC l/ha 2-3 Preemergent Monocotiledonate anuale și unele
dicotiledonate anuale
Stomp 330CE l/ha 5 8,77 9,14 Elita, Alcedo
Triflurex 24EC l/ha 3-5
Treflan 24EC l/ha 3-5 Preemergent, înco rporat în sol
Monocotiledonate
Unele dicotiledonate 6,09 8,11 Elita, Alcedo Varză
Ramrod 48F l/ha 6-8 Preemergent
Monocotiledonate Dicotiledonate
Sursa: Dr.Ing. Valentin Miron, ICDLF Vidra
PAG – 311 –

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
Minim Maxim POTENȚIALI
DISTRIBUITO
RI
Simazin (Simadon) kg/ha 4-5 Preemergent – în perioada de
repaus între rânduri
Monocotiledonate și
dicotiledonate din s ămânță
Pomi fructiferi
Piersic, cais,
cireș, prun
Caragard (Caradon) kg/ha 4-5 Postemergent – când buruienile au
15-20 cm
Mono și dicotiledonate anuale și
perene
Sursa: Ioan Oancea, Tratat de agricultur ă, Ed. Ceres 1996

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
Minim Maxim POTENȚIALI
DISTRIBUITORI
Goal 2E l/ha 5 Înainte de înflorit
Unele buruieni anuale și buruieni
cu frunza lat ă 31,13 28,03 Elita, Alcedo Viță de vie
Touchdown l/ha 4 După înflorit
Graminee și buruieni cu frunza
PAG – 312 –

lată perene ș i anuale
Fusilade Super l/ha 3 Graminee perene și anuale 31,39 Alcedo
Sursa: Ghidul produselor fitofarmaceutice AECTRA – 2002
Tehnologia optimizat ă de cultură a viței de vie – ANCA – Proiect SCG 2005

PAG – 313 –

INSECTO-FUNGICIDE

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CUL
TURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
MINIM MAXIM POTENȚIALI
DISTRIBUI
TORI
Dithane M45 kg/to 2,5 4,95 5,60 Elita, Alcedo
Dithane 75GW kg/to 2,5
Dividend 030FS l/to 1 19,91 Alcedo
Dividend Star 036FS l/to 1
Miclobor Extra 65PTS kg/to 2
Orius ST2WS l/to 1,5
Panoctine 35LS l/to 2
Prelude SP kg/to 1,5
Raxil 060FS l/to 0,5 32,45 Alcedo
Real 200FS l/to 0,21
Royal FLD42S l/to 2,5
Sumi 82FL l/to 1
Tiracarb 60SC l/to 2,5
Tiradin 500SC l/to 2,5
Tiramel 60PTS kg/to 3 Grâu
Vitavax 200FF kg/to 2,5 Tratamente la s ămânță
pentru combaterea bolilor
Mălura comun ă (Tilletia Caries,
T. Foetida) Mălura pitică (Tilletia
Controversa)

PAG – 314 –

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CUL
TURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
MINIM MAXIM POTENȚIALI
DISTRIBUI
TORI
Vondozeb 75DG l/to 2,5 16,2 Prorect SCG – 2005
Benit 4,75 DS kg/to 2
Bayleton 25WP kg/to 2
Gammavit 85PSU kg/to 3
Masterlin kg/to 2
Michlodan Extra 45PTS kg/to 2,5
Drius Combi kg/to 2
Prolitin AL 81PUS kg/to 3
Sumidan l/to 1,8
Supersem 70PUS kg/to 3
Supercarb T80PSU kg/to 3
Tirametox 90PTS kg/to 3
Dacseed kg/to 3
Vitalin 85PTS kg/to 3 Tratamente la s ămânță
cu insecto-fungicide
pentru combaterea d ăunătorilor
Viermi sârm ă

Bavistin FL l/ha 0.6 20,06 20,65 Proiect SCG 2005,
Elita
Bazleton 25WP kg/ha 0.5
Benlate 50WP kg/ha 0.6
Metoben 70WP kg/ha 1 Boli foliare ș i ale spicului
Pentru combaterea f ăinării
cerealelor (Erysiphe Graminis)

PAG – 315 –

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CUL
TURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
MINIM MAXIM POTENȚIALI
DISTRIBUI
TORI
Microthiol kg/ha 8 10,09 Proiect SCG 2005
Topsin 70PU kg/ha 1 14,75 Alcedo
Bion kg/ha 0.06
Trifmine 30WP kg/ha 0.5
Alert l/ha 0.8 27,44 27,85
28,81 Alcedo, DuPont, Elita
Allegro l/ha 0.75
Alto Combi 420 l/ha 0.5 46,02 Alcedo
Bavistin DF kg/ha 0.6 20,06 20,65 Proiect SCG 2005,
Elita
Bravo 75WP kg/ha 2 15,34 Alcedo
Brio l/ha 0.5
Bumper Super 490EC l/ha 0.8 14,45 Alcedo
Caramba 60SL l/ha 1
Carbendayim 500EC l/ha 0.6 12,68 Alcedo
Falcon 460EC l/ha 0.6 37,91 38,94 Elita, Alcedo
Folicur BT225EC l/ha 0.8 26,61 28,17 Alcedo, Elita
Goldayim 500SC l/ha 0.6
Granit 20SC l/ha 1 Pentru combaterea: Septariozei (Septoria spp.)
Ruginilor (Puccinia spp.)
Fuzarioza spicului (Fusarium
spp.)

PAG – 316 –

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CUL
TURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
MINIM MAXIM POTENȚIALI
DISTRIBUI
TORI
Impact 25SC l/ha 0.5
Mirage 45EC l/ha 1
Orius 25EW l/ha 0,5
Sanazole 250EC l/ha 0,5 26,09 Elita
Shavit 45EC l/ha 1 11,21 Alcedo
Stratego 25EC l/ha 1
Spartak 45EC l/ha 1
Sumi 8 12,5WP kg/ha 0,4
Tango l/ha 0,5 28 29,03 Elita, Alcedo
Zamfir 40EW l/ha 0,75
Bayfidan 250EC l/ha 0,5
Bayleton 25WP kg/ha 0,5
Carbazole 375SE l/ha 1
Carbel EC l/ha 1
Impact 125SC l/ha 1
Mugibon WP kg/ha 2,5
Proistoc l/ha 0,5
Protect 50WP l/ha 0,6
Sanaprop l/ha 0,5 Pentru combaterea complexului de boli foliare și ale spicului

PAG – 317 –

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CUL
TURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
MINIM MAXIM POTENȚIALI
DISTRIBUI
TORI
Silodor kg/ha 12,5
Tilt 250EC l/ha 0,5
Topsul FL l/ha 3,5
Triadimedon CIG 25PU kg/ha 0,5
Vydan 25EC l/ha 0,5
Actellic 50EC l/ha 1 24,9 Alcedo
Alpha Combi 28,25EC l/ha 0,5
Alphaguard 10EC l/ha 0,15
Agrothrin 10EC l/ha 0,1
Bulldock 025EC l/ha 0,3
Calypso 480SC l/ha 0,1
Chinmix 5EC CIG-CE l/ha 0,3
Cypermetrin 10EC l/ha 0,1 12,98 Alcedo
Dackillin l/ha 0,15
Decis 2,5EC l/ha 0,3 10,91 22,27 Alcedo, Elita
Dimezyl 40EC l/ha 3
Dimevur 42,5 l/ha 3
Dursban 480EC l/ha 3
Dimevur 42,5 l/ha 3 Combaterea d ăunătorilor
Ploșnițele cerealelor
(Eurygaster Integriceps) Insecticide

PAG – 318 –

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CUL
TURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
MINIM MAXIM POTENȚIALI
DISTRIBUI
TORI
Ecalux l/ha 1,25
Fastac EC l/ha 0,1
Fury EC, EW l/ha 0,1
Karate 2,5EC l/ha 0,3 33,6 42,48 Proiect SCG 2005,
Alcedo
Lebaycid 50EC l/ha 2
Marshal 25EC l/ha 1
Meotrum 20CE l/ha 0,5
Onefan 90 l/ha 1
Pestan Super l/ha 0,5
Sinoratox 35CE l/ha 3,5
Sumi Alpha 2,5EC l/ha 0,4
Treban 10EW l/ha 0,75
Valiant 25EC l/ha 0,08
Decis 2,5FC l/ha 0,3 10,91 22,27 Alcedo, Elita
Fastac EC l/ha 0,1
Karate 2,5EC l/ha 0,3 33,6 42,48 Proiect SCG 2005,
Alcedo
Sinoratox 35CE l/ha 3,5 Viermele ro șu al paiului
(Haplodiplosis Marginata)

PAG – 319 –

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CUL
TURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
MINIM MAXIM POTENȚIALI
DISTRIBUI
TORI
Sumi Alpha 2,5EC l/ha 0,4
Actellic 50EC l/ha 2,4 24,9 Alcedo
Sinoratox 35CE l/ha 1
Thiodan 35EC l/ha 0,1%
Thionex 35EC l/ha 0,1% Tripsul cerealelor (Haplotrips Tritici)
10,11 Alcedo
Carbetovur 50EC l/ha 1,5
Dimevur 42,5 l/ha 0,85
Lebaycid 50EC l/ha 1
Perfection 40CE l/ha 1
Sinoratox 35CE l/ha 1,5
Sumi Alpha 25EC l/ha 0,4
Sumithion 50EC l/ha 0,1%
Thionex ULV l/ha 2 Afidele cerealelor (Sitobian Avenae,
Schizophis Graminum)
10,11 Alcedo
Alpha Combi 26,25EC l/ha 0,5
Bulldock 026EC l/ha 0,2
Chinmix 5CE l/ha 0,3
Cipermetrin 10EC l/ha 0,1 12,98 Alcedo
Dackillin l/ha 0,150
Efcymethrin 10EC l/ha 0,1 Gândacul ov ăzului
(Lema Melanopa) – atacă majoritatea cerealelor

PAG – 320 –

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CUL
TURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
MINIM MAXIM POTENȚIALI
DISTRIBUI
TORI
Efdacon 10EC l/ha 3,5
Fusiac EC l/ha 0,1
Fury EC l/ha 0,1
Karate 2,5EC l/ha 0,3 33,6 42,48 Proiect SCG 2005,
Alcedo
Regent 200SC l/ha 0,9
Reldan 10EC l/ha 1,25 12,87 16,23 Elita, Alcedo
Sinoratox 40CE l/ha 3
Sumi Alpha 2,5EC l/ha 0,4
Supersect 10EC l/ha 0,15 14,75 Alcedo
Victenon 50WP kg/ha 0,5 15,63 Alcedo
Sursa: Recomand ări ale ICDA Fundulea
Dr. C. Popov, Al. B ărbulescu, Cristina Spiridon, Mihaela Rot ărescu – Agricultura României, mai 2002
Ing. Ioana Caragea, Direc ția Fitosanitară Ilfov, Protejarea cu lturilor de cereale p ăioase – Profitul Agricol 17/2002

PAG – 321 –

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
MINIM MAXIM POTENȚIALI
DISTRIBUITORI
Dividend Star
036FS l/to 1,5 19,91 Alcedo
Miclobor Extra
65PUS kg/to 2
Orius ST2 WS l/to 1,5
Prelude SP kg/ to 2
Raxil 060FS l/ to 0,5 32,45 Alcedo
Real 200FS l/ to 0,2
Sumi S 2WP kg/ to 1
Systtane 40W kg/ to 0,3 14,16 38,08 Alcedo, Elita
Vitavax 200PUS kg/ to 2
Fortral 2WS kg/ to 1,5 Tratamente la s ămânță pentru
combaterea bolilor: t ăciune
zburător (Ustilago nuda) și
sfâșierea frunzelor (Pyrenophora
graminea)
fungicide

Gammavit 85PSU kg/ to 3
Masterlin kg/ to 2
Miclodan Extra 45PUS kg/ to 2,5 Orz
Orius Combi kg/ to 2 Insectofungicide

PAG – 322 –

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
MINIM MAXIM POTENȚIALI
DISTRIBUITORI
Protilin AL
81PST kg/ to 3
Sumidan l/ to 1,8
Vitalin 85PTS kg/ to 3

Boli foliare și ale spicului
Făinare (Erysiphe graminis), ca și
la grâu
Sfâșierea frunzelor (Pyrenophora
spp.), ca și la grâu pentru rugini și
fuzarioză

Combaterea d ăunătorilor
Gândacul ov ăzului (Lema
melanopa), ca ș i la grâu
Sursa: Recomand ări ale ICDA Fundulea
Dr. C. Popov, Al. B ărbulescu, Cristina Spiridon, Mihaela Rot ărescu – Agricultura României, mai 2002
Ing. Ioana Caragea, Direc ția Fitosanitară Ilfov, Protejarea cu lturilor de cereale p ăioase – Profitul Agricol 17/2002

PAG – 323 –

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
MINIM MAXIM POTENȚIALI
DISTRIBUITOR
I
Altiram 80PUS kg/to 3
Caroben 75PTS kg/ to 2,5
Flewsan FS kg/ to 3
Maxim AP 045FS l/ to 1 38,06 Alcedo
Metoben 70PU kg/ to 2
Royal FLO 45S l/ to 3
Thiram 80WP kg/ to 3
Tiradin 70PUS kg/ to 3
Tiramet 60PTS kg/ to 3
Vitavax 200FF l/to 2,5 Tratament la să mânță
Prevenirea pu trezirii semin țelor ți a
plantelor Tăciunele comun (Ustilago Maydis)
Tăciunele pră fos al inflorescen țelor
(Sarosporium …)
Gărgărița frunzelor (Tanymecus
dilaticollis) Viermii sârm ă (Agriotes spp.)

Carbodan 35ST
Carbofuran 35ST l/ to 28
Diafuran 35ST
Furodan 35ST Densități mari de Tanymecus
(20/mp)

Actara kg/ha 1 46,47 Alcedo
Calypso 480SC l/ha 0,09 131,3 Elita Porumb
Mospilan 20SP kg/ha 0,1 Tratament de corec ție în vegetație
Tanymecus dilaticollis

PAG – 324 –

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
MINIM MAXIM POTENȚIALI
DISTRIBUITOR
I
Regent 200SC l/ha 0,1
Sinoratox Plus l/ha 5
Victenon 50WP kg/ha 0,75 15,63 Alcedo
Sursa: Recomand ările ICDA Fundulea
Agricultura României – aprilie 2004
PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
Minim Maxim POTENȚIALI
DISTRIBUITOR
I
Sumilex 50WP kg/to 1
Rovral PU50% kg/ to 2 41,89 Alcedo
Ronilan 50WP kg/ to 2 Tratamente la s ă,ânță pentru
combaterea:
Putregaiului alb și cenușiu
(Sclerotinia Sclerotiorum și Botritis
Cinerea)
Apron 35SD kg/ to 4
Wakil PTS kg/ to 2
Konker kg/ha 1,25
Punch 40EC l/ha 0,5 Floarea
soarelui
Rovral PU50% kg/ha 1,5 Mană (Plasmopora helianthi)
41,89 Elita
PAG – 325 –

Trifmine 30WP kg/ha 1
Mirage 45EC l/ha 1
Alto Combi 420 l/ha 1,5 46,02 Alcedo
Furadan 35ST l/to 28
Diafuran 35ST l/ to 28
Carbodan 35ST l/ to 28
Terrafuran 350FS l/ to 28 Insecticide – tratamente la s ămânță
pentru combaterea:
Viermilor sârm ă (Agriotes spp.)
Gărgăriței frunzelor (Tanymecus
dilaticollis)
Sursa: Dr.Ing. Floarea B ădescu – SCDA Teleorman, articol în revista Cereale și plante tehnice nr. 3/2003

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
Minim Maxim POTENȚIALI
DISTRIBUITOR
I
Beret MLX360 l/to 1,25 Tratament la să mânță
Fusarium spp și Pythium de
baryanum
Tiramet kg/to 2 Phomopsis sojae
Sintox 25 l/ha 2 Soia
Mitac 20CE l/ha 1,5 Insecticide
Acarianul ro șu (Tetranychus
urticae) 41,89 Elita

PAG – 326 –

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
Minim Maxim POTENȚIALI
DISTRIBUITOR
I
Rovral 50WP l/to 1
Sumilex 50WP l/to 1 Tratament la să mânță
Puricii de p ământ (Phylotreta spp.)
Rovral 50WP l/to 1,5
Ronilan 50WP l/to 1,5
Sumilex 50WP l/to 1,5 Boli foliare

Supersect l/ha 0,2 În primele faze de vegeta ție
Puricii de p ământ (Phylotreta spp.)
Păduchele cenu șiu al verzei
(Brecorune brassicae) 14,75 Alcedo
Fastac 10CE l/ha 0,075 Rapiță
Pirimar 25WG 0,1% În perioada înfloritului
Gândacul lucios al rapi ței
Gărgărița cruciferelor
Sursa: Ing. Vera Gheorghe, CLCA S ăcele – Agricultura României, martie 2005

PAG – 327 –

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
MINIM MAXIM POTENȚIALI
DISTRIBUITO
RI
Dăunători
Promet 666SCO + l/to 20-25
200LEX kg/to 9
Furadan 35ST l/to 25-28
Seedox 80WP kg/to 10-12,5
Cosmos 500FS l/to 7,5
Gaucho 70WP kg/to 20
Mospilan 70WP kg/to 50 Tratament la să mânță
Rățișoara porumbului
(Tanymecus dilaticollis) Rățișoara sfeclei (Tanymecus
palliatus) Viermii sârm ă (Agriotes lineatus)
Gândacul p ământului (Opatrum
sabulosum)
Gărgărița sfeclei (Bothynoderes
punctiventris) 106,21 Alcedo
Sinoratox 35CE l/ha 2-3
Dursban 480E l/ha 1,5 Suplimentar în vegeta ție și contra:
Larvelor defoliatoare de
Mamestra și Plusia
Sinoratox 35CE l/ha 0,8
Decis 2,5EC l/ha 0,2-0,3 10,91 22,27 Alcedo, Elita
Fastac 10EC l/ha 0,1 17,70 Alcedo
Nurelle D l/ha 1,5 Sfecla de zah ăr
Sumicidin 20EC l/ha 0,25 Afide

PAG – 328 –

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
MINIM MAXIM POTENȚIALI
DISTRIBUITO
RI
Sumi Alpha 2,5EC l/ha 0,3
Azodrin 400WSC l/ha 0,5
Alpha Combi l/ha 0,6
Boli
Tiramet 60 kg/to 4
Apron 35D kg/to 4
Tachigarden 70WP kg/to 6 Tratament la să mânță
Pythium spp.
Phoma betae
Fusarium spp.
Rhizactonia solani
Alternaria spp.
Peronospora spp.
Brestan 60WP kg/ha 0,5
Fundazol 50 kg/ha 0,3 Cercosporioz ă

Benlate 50 kg/ha 0,3
Topsin M70 kg/ha 0,3 14,75 Alcedo
Bavistin 50 kg/ha 0,3 20,06 20,65 Alcedo, Elita
Derosal 20 kg/ha 0,3
Rias 300EC kg/ha 0,3
Alto Combi 420 l/ha 0,5 46,02 Alcedo
PAG – 329 –

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
MINIM MAXIM POTENȚIALI
DISTRIBUITO
RI
Sulf pulbere kg/ha 15-25 2,12 Proiect SCG 2005
Metoben 70 g/ha 300 Făinare

Bavistin 50WP l/ha 0,5 20,06 20,65 Alcedo, Elita
Baycor 25WP l/ha 1,5
Bayleton 25WP kg/ha 0,3
Cupravit kg/ha 3
Score 250EC l/ha 0,3 26,99 Alcedo
Tilt 250EC l/ha 0,3
Alert l/ha 0,5 27,44 28,81 Alcedo, Elita
Impact 125SC l/ha 0,5
Rias 300EC l/ha 0,3
Sursa: Dr.Ing. Ion R ăducu – SCA Teleorman, Cereale și plante tehnice nr. 2/2002
Dr.Ing. A.F. Badiu și Dr.Ing. Aurica Badiu, Agricultura României, iunie 2004

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
Minim Maxim POTENȚIAL
I
DISTRIBUIT
ORI
Fasole Captan 50WP % 0,2-0,5 Man ă, antracnoz ă 7,08 Alcedo
PAG – 330 –

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
MINIM MAXIM POTENȚIA
LI
DISTRIBUI
TORI
Fungicide, bactericide pentru combaterea bolilor
Sulfat de cupru kg/ha 5-10 Phytophthora inpeotans
Septoria lycopersici
Turdacupral kg/ha 5
Perozin B75PU kg/ha 3-5 Xanthomonas vesicatoria Pseudomonas tomato
Phytophthora infestans
Alternaria solani
Septoria lycopersici
Sulf muiabil PU kg/ha 4 Leveillula Faurica
Cuzin SA (10%) kg/ha 8-10 Xanthomonas vesicatoria
Pseudomonas tomato
Tiuram 75PU kg/ha 3 Alternaria solani
Botrytis cinerea Tomate var ă-toamnă
Dithane M45PU kg/ha 2 Xanthomonas vesicatoria
Pseudomonas tomato Phytophthora infestans
Alternaria solani 4,95 5,60 Elita, Alcedo
PAG – 331 –

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
MINIM MAXIM POTENȚIA
LI
DISTRIBUI
TORI
Septoria lycopersici
Cladosporium fulvium
Policarbacin PU kg/ha 2 Phytophthora infestans
Alternaria solani Cladosporium fulvium
Fundazol 50PU kg/ha 0,5-1
Metoben 70PU kg/ha 0,5-1
Topsin M70PU kg/ha 0,5-1 14,75 Alcedo
Bavistin 50PU kg/ha 0,5-1 Septoria lycopersici
Cladosporium fulvium
Fusarium oxysporum
Verticilium duhliae 20,06 20,65 Alcedo, Elita
Rovral 50PU kg/ha 0,5-1 Alternaria solani
Botrytis cinerea
Cladosporium fulvium 41,89 Elita
Captadin 50PU kg/ha 2,5 Phytophthora infestans
Alternaria solani Botrytis cinerea
Cladosporium fulvium
Ronilan 50PU kg/ha 0,5 Alternaria solani
Botrytis cinerea
PAG – 332 –

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
MINIM MAXIM POTENȚIA
LI
DISTRIBUI
TORI
Cladosporium fulvium
Ridomil Cu48 kg/ha 2,5-3 Phytophthora infestans
Sandofan C kg/ha 2,5
Dăunători (insecticide – acaricide)
Metaldehida 5 kg/ha 20-30 Limaxi
Sinoratox 35CE l/ha 1-1,5 Afide, lepidoptere, trip și
Carbetox 37CE l/ha 2,4-4 Afide, lepidoptere, coleoptere
Oltitox 50PU l/ha 1,2-2 Gândacul din Colorado
Onevos 33CE l/ha 1,2-2 Afide, lepidoptere, trip și,
coleoptere
Decis 2,5CE l/ha 0,3-0,5 Afide, lepid optere, coleoptere 10, 91 22,27 Alcedo, Elita
Birlane 24EC l/ha 0,6-1 Afide, coleoptere
Diazol 60EC l/ha 1-1,5 Afide, lepidoptere, trip și, diptere 8,55 Alcedo
Ecalux S l/ha 0,6-1
Unden 50WP l/ha 0,6-1 Afide, gândacul din Colorado,
lepidoptere
Actelic 50EC l/ha 0,6-1 Afide, co leoptere, lepidoptere 24,9 Alcedo
Divipan 100EC l/ha 0,6-1 Afide, trip și, coleooptere,
PAG – 333 –

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
MINIM MAXIM POTENȚIA
LI
DISTRIBUI
TORI
lepidoptere
Sursa: Ioan Oancea – Tratat de agricultur ă, Ed. Ceres, 1996

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
Minim Maxim POTENȚIALI
DISTRIBUITORI
Fungicide / bactericide combatere boli
Sulf muiabil PU kg/ha 5 Leveillula taurica 0,62 Proiect SCG 2005
Cuzin SA (10%) kg/ha 8-10
Dithane M45PU kg/ha 2 Xanthomonas vesicatoria
Pseudomonas tomato 4,95 5,60 Elita, Alcedo
Rovial 50PU kg/ha 0,5-1 Botrytis cinerea 41,89 Elita
Bayleton 5PU kg/ha 0,5 Leveillula taurica
Combatere d ăunători (insecticide – acaricide)
Metaldehida 5 kg/ha 20-30 Limaxi
Sinoratox 35CE l/ha 1-1,5 Afide, lepidoptere, trip și
Carbetox 37CE l/ha 2,4-4 Afide, lepidoptere, coleoptere Ardei
Oneros 33CE l/ha 1,2-2 Afide, lepidoptere, trip și,
coleoptere
PAG – 334 –

Decis 2,5CE l/ha 0,3-0,5 Afide, lepid optere, coleoptere 10, 91 22,27 Alcedo, Elita
Birlane 24EC l/ha 0,6-1 Afide, coleooptere
Diazol 60EC l/ha 1-1,5 Afide, lepidoptere, trip și, diptere 8,55 Alcedo
Ecalux S l/ha 0,6-1 Afide, trip și, coleoptere,
lepidoptere
Decemtion 20EC l/ha 1,8-3 Afide, coleoptere
Unden 50WP l/ha 0,6-1 Afide, gândacul din Colorado,
lepidoptere
Actellic 50EC l/ha 0,6-1 Afide, coleoptere, lepidoptere 24,9 Alcedo
Divipan 100EC l/ha 0,6-1 Afide, trip și, coleoptere,
lepidoptere
Sursa: Ioan Oancea, Tratat de agricultur ă, Ed. Ceres 1996

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
Minim Maxim POTENȚIAL
I
DISTRIBUIT
ORI
Fungicide, bactericide pentru combaterea bolilor
Turdacupral kg/ha 5
Perozin B 75PU kg/ha 3-5
Dithane M 45PU kg/ha 2 Xanthomonas campestris
Perenospora brassicae
4,95 5,60 Elita, Alcedo Varză
Rovral 50PU l/ha 0,5-1 Botrytis cinerea 41,89 Elita
PAG – 335 –

Sclerotinia sclerotiorum
Captadin 50PU l/ha 2,5 Botrytis cinerea 7,08 Alcedo
Ridomil CU48 l/ha 2,5-3 Perenospora brassicae
Sandofan C l/ha 2,5
Dăunători
Metaldehida 5 l/ha 20-30 Limaxi
Carbetox 37CE l/ha 2,4-4 Afide, lepidoptere, coleoptere
Dipterex 80SP l/ha 1-1,5 Coleoptere, diptere
Decemtion 20EC l/ha 1,8-3 Afide, coleoptere
Unden 50WP l/ha 0,6-1 Afide, lepidoptere
Divipan 100EC l/ha 0,6-1 Afide, trip și, coleoptere,
lepidoptere
Actellic 50EC l/ha 0,6-1 Afide, coleoptere, lepidoptere 24,9 Alcedo
Sursa: Ioan Oancea, Tratat de agricultur ă, Ed. Ceres 1996

PAG – 336 –

PREȚ ESTIMAT (€/UM) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE MINIM MAXIM POTENȚIALI
DISTRIBUI
TORI
Oleodiazol 3EC %1 1,5 În repaus vegetativ
Coccide Ouă de afide, acarieni,
insecte defoliatoare Forme de rezisten ță la
majoritatea bolilor 4,13
Piersic
Vondozeb 80WP % 0,2 Umflarea mugurilor
Bășicarea frunzelor
(Taphrina deformans) Ciuruirea frunzelor
(Stigmina carpophila)
Uscarea ramurilor
(Cytospora cineta)
Monilioze (Monilinia spp.)
Rapăn (Venturia
carpophila) 16,2 Proiect SCG 2005

1 Exprimarea  în % a substanței folosite este justificată de faptul că în pomicultur ă pentru stropiri  se folosesc 800‐1000 l soluție 
PAG – 337 –

PREȚ ESTIMAT (€/UM) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE MINIM MAXIM POTENȚIALI
DISTRIBUI
TORI
Ciuruirea bacteriană a
frunzelor (Xantomonas campestris)
Merpan 50WP % 0,25 Dezmugurit (buton verde)
Bășicarea frunzelor
Ciuruirea micotic ă și
bacteriană a frunzelor
Uscarea ramurilor
Ouă de acarieni Alcedo
Teldor 500SC l/ha 0,75 Buton roz
Bășicarea frunzelor
Monilioze
Ciuruirea micotic ă și
bacteriană a frunzelor
Uscarea ramurilor
Rapăn
Molia piersicului (Anarsia lineatella) 56,35 59 Alcedo, Elita
Bravo 500SC % 0,15 10-15% din flori au început 15,34 Alcedo
PAG – 338 –

PREȚ ESTIMAT (€/UM) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE MINIM MAXIM POTENȚIALI
DISTRIBUI
TORI
să-și scuture petalele
Diazol 60EC 0,15 Bășicarea frunzelor
Monilioze Ciuruirea micotic ă și
bacteriană a frunzelor
Uscarea ramurilor
Rapăn
Molii (Anarsia lineatella și
Cydia molesta)
Afide, insecte defoliatoare 8,55 Alcedo
Vondozeb 80WP % 0,2 Fructul cu Ø de 0,5-1 cm
(la avertizare) 16,2 Proiect SCG 2005
Talstar 10EC % 0,04 Bășicarea frunzelor
Monilioze
Ciuruirea micotic ă și
bacteriană a frunzelor
Uscarea ramurilor
Rapăn
Afide, insecte defoliatoare
PAG – 339 –

PREȚ ESTIMAT (€/UM) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE MINIM MAXIM POTENȚIALI
DISTRIBUI
TORI
Bravo 500SC % 0,15 Fructul cu Ø de 1,5-2 cm
(la avertizare) 15,34 Alcedo
Diazol 60EC % 0,15 Ciuruirea micotic ă și
bacteriană a frunzelor
Făinarea
Uscarea ramurilor Rapăn
Bășicarea frunzelor
Păduchele din San-Jose,
molii, afide 8,55 Alcedo
Vondozeb 80WP % 0,2 Fructul cu Ø de 2,5-3 cm
(la avertizare) 16,2 Proiect SCG 2005
Fastac 10EC % 0,008 Ciuruirea micotic ă și
bacteriană a frunzelor
Uscarea ramurilor
Rapăn
Făinarea (Sphaerotheca
pannosa)
Păduchele din San-Jose
PAG – 340 –

PREȚ ESTIMAT (€/UM) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE MINIM MAXIM POTENȚIALI
DISTRIBUI
TORI
Molii, afide, acarieni
Turdacupral 50PU % 0,15-0,2
Diazol 3EC % 0,15 Bășicarea frunzelor
Ciuruirea, uscarea ramurilor Afide, insecte defoliatoare 8,55 Proiect SCG 2005
Sursa: Ing. Zenovia Dimulescu – SCDP B ăneasa, 2005 (Proiect)
Dr.Ing. Antonia Iva șcu și colab. – SCDP B ăneasa, Revista Horticultura nr. 8/2002

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
Minim Maxim POTENȚIALI
DISTRIBUITORI
Oleodiazol 3EC % 1,5 Repaus vegetativ
Păduchi țestoși, ouă de păduchi de
frunze, acarieni, insecte defoliatoare, forme de rezisten ță la
diferite boli 4,13 Alcedo
Vondozeb 80WP % 0,2 Umflarea mugurilor
Monilioza, ciuruire, rapă n, cancerul
ramurilor 16,2 Proiect SCG 2005 Cais
Merpan 50WP % 0,25 Buton verde 7,67 Alcedo
PAG – 341 –

Monolioza, ciuruire, rapă n
Teldor 500SC l/ha 0,75 10-15% din flori au început s ă-și
scuture petalele
Diazol 60EC % 0,15 Monilioză, ciuruire, rap ăn, păduchi
de frunze, carii, insecte defoliatoare8,55 Alcedo
Vondozeb 80WP % 0,2 Fruct cu Ø de 1 cm 16,2 Proiect SCG 2005
Calypso 480EC % 0,02 Monilioză, ciuruire, rap ăn, afide,
insecte defoliatoare
Vondozeb 80WP % 0,2 Fruct cu Ø de 1,5-2 cm 16,2 Proiect SCG 2005
Diazol 60EC % 0,15 Monilioză, ciuruire, rap ăn, afide,
insecte defoliatoare 8,55 Alcedo
Turdacupral 50PU % 0,15-0,2
Talstar 10EC % 0,04 Fruct normal
Monilioză, ciuruire, rap ăn, afide,
insecte defoliatoare, p ăduchi țestoși
Turdacupral 50PU % 0,15-0,2 După recoltare și tăiere în verde
Păduchi țestoși, insecte
defoliatoare, cancerul ramurilor,
rugină
Champion 50WP 75% din frunze că zute
Ciuruirea, monilioză , boala
plumbului 8,26 Proiect SCG 2005

PAG – 342 –

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
MINIM MAXIM POTENȚIALI
DISTRIBUITO
RI
Oleoekalux S % 1,5
Oleocarbetox % 2
Oleodiazol % 1,5 Umflarea mugurilor
Păduchi țestoși, ouă de afide,
defoliatoare 4,13 Alcedo
Turdacupral 50PU % 0,4 Buton alb
Zeamă bordeleză 0,5
Kocide 101 0,3 9,73 9,9
10,48 Alcedo, DuPont, Elita
Funguran OH sau 0,3
Champion 50WP 0,3 Patogeni bacterieni și micotici
Stigmina carpophila (ciuruirea
frunzelor)
Brumeriella jaapii (p ătarea roșiatică
a frunzelor) Monilinia spp. (putregaiul brun și
mumifierea fructelor) 8,26 Proiect SCG 2005
Champion 50WP Deschiderea primelor flori
Rovral 50WP % 0,1 41,89 Elita
Ronilan 50Wp 0,1
Sumilex 50WP 0,1
Orius 25EC 0,04 Începutul scutur ării petalelor
Monilinia spp.

Folicur SOLO 250EW 0,075-0,1 26,61 28,17 Alcedo, Elita Cireș
Systhane C % 0,1 Brumeriella jaapii (pă tarea roșie) 14,16 38,08 Alcedo, Elita
PAG – 343 –

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
MINIM MAXIM POTENȚIALI
DISTRIBUITO
RI
Atemic 0,1
Systhane 12EC 0,04 14,16 38,08 Alcedo, Elita
Topsin M70 sau 0,1
Bravo 500SC 0,15
Decis 2,5EC 0,03 Stigmina carpophila (ciuruirea frunzelor)
Defoliatoare, minatoare, afide etc.
10,91 22,27 Alcedo, Elita
Sumi Alpha 2,5EC 0,04
Diazol 60EC 0,15 8,55 Alcedo
Topsin M70 % 0,1 14,75 Alcedo
Systhane C 0,1 14,16 38,08 Alcedo, Elita
Systhane 12EC 0,2 Creșterea fructelor și lăstarilor
Boli bacteriene ș i micotice

Bravo 500SC 0,15
Folicur SOLO
250EW 0,1 26,61 28,17 Alcedo, Elita
Calypso 480SC 0,02 131,3 Elita
Sumi Alpha 2,5EC %% 0,04
Diazol 60EC 0,15 8,55 Alcedo
Sinoratox R35 0,15 Rhagoletis ceras i (musca cire șelor)
Afide, minatoare, defoliatoare

Sinoratox R35 0,15 Creșterea fructelor la 6-8 zile dup ă
tratamentul anterior
PAG – 344 –

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE
COMBATERE
MINIM MAXIM POTENȚIALI
DISTRIBUITO
RI
Viermele Rhagoletis cerasi
Topsin M70 0,1 După recoltarea fructelor 14,75 Alcedo
Systhane C 0,1 Patogeni micotici și bacterieni 14,16 38,08 Alcedo, Elita
Systhane 12EC 0,2
Bravo 500SC 0,15
Ekalux S % 0,1
Reldan 40EC % 0,15 Păduchele din San Jose
12,87 16,23 Elita, Alcedo
Carbetox 37EC 0,15
Ultracid 20EC 0,2
Fungicid cupric :
Turdacupral 50PU % 0,4 După căderea frunzelor
Patogeni micotici și bacterieni
Zeamă bordeleză 0,5
Kocide 101 0,3 9,73 9,9
10,48 Alcedo, DuPont,
Elita
Funguran OH sau 0,3
Champion 50WP 0,3
Sursa: ICDP M ărăcineni, 2005 (Dr.Ing. Valentina Amz ăr și Dr.Ing. Mihaela Surnedrea)

CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PRE Ț ESTIMAT POTEN ȚIALI
PAG – 345 –

(€/UM)
Minim Maxim DISTRIBUITOR
I
Alcupral 50PU % 0,2
Superchamp 250SC kg/ha 2 Pătarea roșie a frunzelor, ciuruirea
frunzelor, monilioză
Odeon 820WDC kg/ha 0,8 Machteshim Agan
Aplaudus Super % 1,5 Forme hibernante de d ăunători
Păduchele din San Jose
Oleodiazol 3EC % 1,5 Acarianul roș u al pomilor, al ți
dăunători 4,13 Alcedo
Confidor OIL SC004 l/ha 2 218,32 Alcedo Prun
Agrofos 48EC l/ha 15 Quadraspidiotus perniciosus
(generația de vară) Grecia
Sursa: Lista produselor de uz fito-sanitar omologate la data de 06.09.2006, publicat ă în Sănătatea plantelor nr. 101 și 102/2006

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) POTENȚIALI
DISTRIBUI
TORI CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL
DE COMBATERE
MINIM MAXIM
Kelthane 18EC l/ha 2 Acarieni
Sulf pulbere kg/ha 25 Făinare 2,12 Proiect SCG 2005
Curzate Super V kg/ha 3 Vița de vie
Karathane LC l/ha 0,5 Înainte de înflorit
Mană + făinare + molie 14,09 23,16 Elita, Proiect SCG
PAG – 346 –

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) POTENȚIALI
DISTRIBUI
TORI CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL
DE COMBATERE
MINIM MAXIM
2005
Karate 2,5EC l/ha 0,025 33,6 42,48 Proiect SCG
2005, Alcedo
Microlhiol Special kg/ha 3
Champion 50WP kg/ha 3 8,26 Proiect SCG 2005
Topas 100EC l/ha 0,25 75,82 Proiect SCG 2005
Sulf muiabil kg/ha 5 După înflorit
Mană + făinare + molie

Karate 2,5EC l/ha 0,25 33,6 42,48 Alcedo, Proiect
SCG 2005
Vondozeb kg/ha 2 16,2 Proiect SCG 2005
Karathane LC l/ha 0,5
Sulf pulbere kg/ha 30 Mană + făinare
14,09 23,16 Elita, Proiect SCG
2005
Mikal B kg/ha 4 18,53 Proiect SCG 2005
Topas 100EC l/ha 0,25 Mană + făinare
75,82 Proiect SCG 2005
Sulf muiabil kg/ha 5
Champion 50WP kg/ha 3 8,26 Proiect SCG 2005
Karathane LC l/ha 0,5 Mană + făinare + molie
14,09 23,16 Elita, Proiect SCG
PAG – 347 –

PREȚ ESTIMAT
(€/UM) POTENȚIALI
DISTRIBUI
TORI CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL
DE COMBATERE
MINIM MAXIM
2005
Karate 2,5EC l/ha 0,25 33,6 42,48 Alcedo, Proiect
SCG 2005
Sulf pulbere kg/ha 30 2,12 Proiect SCG 2005
Sulfat de cupru kg/ha 10
Bavistin 50WP kg/ha 1 20,06 Proiect SCG
2005, Elita
Sulf muiabil kg/ha 5 Mană + făinare + putregai

PAG – 348 –

UNELE CONCLUZII

Urmărind evoluț ia exploata țiilor agricole din România s-au
conturat argumente importante privind necesitatea și utilitatea ghidurilor
care să vină în sprijinul produc ătorii agricoli.

Fiind considerat un instrument de preg ătire profesional ă pentru
cei care lucreaz ă în agricultură , ghidul etalon promoveaz ă o metodă de
informare practică cu problemele de ansamblu ale managementului
culturilor vegetale;

In capitole distincte, lucrarea trateaz ă elemente tehnice,
comensureaz ă efecte și eforturi, exprimate în indicatori tehnici (de
producție) și indicatori economici pentru alegerea variantei decizionale
optime;
– descrierea tehnologiilor cadru pentru culturile luate în studiu,
evidenț iază condițiile optime de vegeta ție, întregul complex de m ăsuri
fitotehnice, în vederea punerii în valoare a poten țialului genetic al
soiurilor și hibrizilor aflaț i în cultur ă. S-a acordat o importan ță însemnat ă
măsurilor tehnologice moderne, de înalt ă productivitate, eficiente
economic și nepoluante, precum și soluțiilor privind reducerea
consumului de energie;
– fișele tehnologice cuprind elemente de calcula ție pentru lucr ările
mecanizate, lucr ările manuale și materii prime și materiale. Scopul urm ărit
prin fundamentarea tehnologiilor de produc ție d
upă criteriile economic,
energetic și ecologic, a fost de a ob ține consumuri reduse de combustibil
cu cca 12%, de forță de munc ă cu cca 12-15 %, precum și al economiei
de materiale, pentru care s-a avut în vedere costul lor minim;

– dimensionarea necesarului de echipamente tehnice destinat
mecanizării lucrărilor agricole s-a efectuat în func ție de urm ătoarele
criterii: tipul profilului analizat (cereale și plante tehnice, legume câmp,
pomi, viță de vie); m ărimea modului; executarea lucr ărilor agricole de
calitate și în epoca optim ă; capacitatea de lucru al echipamentului tehnic;
situația echipamentului tehnic (în fabrica ția curent ă); eficientizarea
exploatației agricole. Dotarea minim ă cu tractoare și mașini agricole pe
PAG – 349 –

cele 4 profile și module semnificative, s-a fă cut astfel încât efortul
financiar s ă fie minim.

Printr-o evaluare finală a ghidului se:

– traduc finalit ățile produc ției vegetale în orient ări concrete (profit, rata
profitului) de eficientizare a activit ății desfăș urate;
– indică obiective pe termen mediu;
– pregătesc o evaluare pe termen mediu a activit ății indicând deja
elementele care ar trebui s ă fie atinse sau transformate (influen țarea
deciziei); – proiecteaz ă traiectoria de evolu ție a managementului exploata ției
agricole vegetale pentru a vedea care este func ționarea actual ă a
exploatațiilor;
– descrie evolu ția pe care poate s ă o aibă fermierul pentru a îmbună tăți
managementul exploata ției;
– precizeaz ă evoluțiile pe care poate s ă le aibă fermierul în legă tură cu
utilizarea sau adaptarea echipame ntelor tehnice de mecanizare.

PAG – 350 –

Bibliografie selectivă
1 Academia de Științe Agricole și Silvice – Institutul de
Cercetări pentru Economie Agrar ă Zonarea produc ției agricole ,
1980-1085-1990
2 Alecu, I. si colaboratorii Managementul in agricultura
Editura Ceres, Bucuresti 1997
Alecu, I.
Hartia, S. Mangement si Marketing in Agricultura, Chisinau 1991
3 Balan, V.
Cimpoieș , Gh.
Barbăroșie, M. Pomicultura, Chișinău, 2001
4 Butnariu, H.
Indrea, D.
Petrescu, C. Savițchi, P.
Ciofu, R. Legumicultura, Editura Didactică și Pedagogic ă –
București, 1992
5 Bold I., Avram C. Exploata ția agricol ă, organizare, dezvoltare, exploatare ,
Editura Mirton, Timi șoara, 1995
6 Cepoiu, N. Pomicultura aplicat ă, Editura
Ștințelor Agricole Bucure ști
7 Dr ăghici, M. și colab Manual de management al fermei, Editura Atlas Press 2004
8 Dincu, I.
Lacatusu, Gh. Bazele tehnologice ale culturilor agricole, Editura Ceres,
Bucuresti 2002
9 Ministerul Agriculturii, Alimentaț iei și Pădurilor Strategia de dezvoltare a agriculturii, industriei alimentare
și silviculturii pe termen mediu ș i lung ,
(2001-2005 și 2005-2010)
10 Nica, S.
Glăman, Gh.
Fântâneru, AL. Economia rural ă – compendiu, Editura ARTPRINT –
București 1995
11 Oancea, M. Management modern în unit ățile agricole , Editura Ceres,
București 2003

12 Oancea, I. Tratat de TEHNOLOGII AGRICOLE, Editura Ceres,
Bucuresti 1998

13 Popescu, M. Lecții ale tranzi ției, Editura Expert, 2001
14 Sin, Gh. – coordonatori Tehnologii moderne pt cultura plantelor de camp, Editura
Ceres, Bucuresti 2000
15 Stoian Elena, Dinu Toma Management în agricultur ă, Editura Alma Mater Sibiu 2003
16 Teaci D. Capacitatea de produc ție actuală și cea poten țială a
terenurilor agricole din România, pentru principalele
PAG – 351 –

culturi în produc ția vegetal ă: cereale și plante tehnice , nr.
1, București, 1077
17 Țârdea, C.
Dejeu, L. Viticultura, Editura Didactic ă și Pedagogic ă, R.A. – Bucure ști,
1995
18 Vâlceanu, Gh.
Robu, Vasile. N. Georgescu Analiză economică financiar ă, Editura Economic ă, 2004

19 Zahiu, L.
Lazar,T. Agricultura Romaniei in procesul de integrare agricole
Europeana.
20 *** Agricultura României, Ministerul Agriculturii, Alimenta ției
și Pădurilor, București, 2002
21 *** Anuarele statistice ale României Institutul Na țional de
Statistică
22 *** Cre șterea productivit ății muncii în produc ția
agroalimentar ă și efectele ei sociale, Institutul de
Economie Agrară, Bucure ști, 1987.
23 *** H.G. nr. 2139/2004 din 30.11.2004, M.OF.- partea I, nr.46
din 13.01.2005 – Mașini, utilaje și instalații pentru agricultur ă
24 *** INFO-AMSEM, anul II, num ărul 3, iunie 2001 –
Amortismentul maș inilor agricole în etapa actual ă
25 *** Catalog de Ma șini agricole, Vol. IV, Ministerul
Agriculturii și Industriei Alimentare,
26 *** Mașini agricole – Catalog, Editat de Oficiul de documentare
și publicații tehnice, Bucure ști, 1966
27 *** Norme de produc ție și de consum de motorin ă – Tarife de
retribuire a mecanizatorilor, M.A.I.A., 1985
28 *** „Module specifice de exploata ții agricole în Agrozona de
Câmpie”, Vol.II, A.S.A.S; U.S.A.M.V. Bucureș ti, I.C.D.E.A.,
București 2005
29 *** Cartea tehnic ă a agricultorului
Centrul de material didactic și propagand ă agricolă,
București,1987
30 *** Euro-Lex Législation communautaire en vigueur ,
http://europa.eu.int/eur-lex/fr/lif/dat/1999

PAG – 352 –