Psihologie Social ă [623247]

P a g e 1 | 6
Universitatea Spiru Haret
Facultatea de Psihologie si Științe sociale

Psihologie Social ă
Lucrare de semestru

Temă: Conformism și obediență în respectarea izolării la domiciliu în timpul
crizei coronavirus precum și ajutorare și agresivitate în timpul crizei coronavirus.

Studentă: Lupu Elena Monica, An I sem. II

P a g e 2 | 6

Măsurile guvernamentale de combatere a pandemiei de C OVID -19 au implicații profunde
pentru drepturile fundamentale ale tuturor cetățenilor, inclusiv pentru dreptul la viață și la sănătate,
conform noului raport al Agenției pentru Drepturi Fundamentale (FRA). (1)
Pandemia de coronavirus COVID -19 are șanse mari să devină unul din evnimnetele scrise
în manualele de istorie ale secolului XXI , care va produce cel mai pr obabil schimbări sociale
importante dificil de anticipat în acest moment.
Ideea de carantină nu este nouă ci este o practică cunoscută înca din evul mediu, cu toate
acestea este pentru prima când această practică a fost aplicată oamenilor sănătoș i și tot prima oară
când o masă atât de mare de oameni a fost în carantină .
Din motivul sau sub pretextul noutății virusului corobor at cu inexistența unui tratament
adecvat pentru această boală care prezintă aparent o mortalitate ( datele statistice diferă , depinzând
de sursă) mai mare decât cea pentru o gripă obișnuită, oam enii au fost forțati la izolare și au pierdut
foarte multe drepturi constituționale fundamentale: Li bera circulație, Dreptul la mediu sănătos,
Libertatea întrunirilor, Munca și protecția socială a muncii, Dreptul la grevă, Libertatea
economică, Nivelul de trai . Unele sunt restrângeri directe ale drepturilor (Libera circulație ,
Libertatea întrunirilor ), unele indirecte (celelalte). Aș merge mai departe spunând ca și dreptul de
Apărarea țării a fost suspendat, odată cu suspendarea celorlalte . Dreptul la grevă este un drept
fundamental al oamenilor pentru a proteja țara și democrația . (2)
De la începutul pandemiei și după confirmarea câtorva cazuri în Romania , guvernul a
instituit starea de urgență inițial urmată apoi ulterior de starea de alertă. Măsurile de urgență, de
exemplu izolarea la domiciliu și carantina în anumite localități (de ex. Județul Suceava) au fost
impuse printr -o lege de urgență, cu numele de Ordonanță Militară . Chiar și acest nume al actului
normativ a indus o stare de tensiune , de teamă în rândul populați ei, aducând din inconștientul
colectiv si tuații grave din trecut.
Frica de corona virus ne poate îmbolnăvi mai mult decât ne dăm seama. Paleta temerii
oamenilor a variat ă; de la oameni care nu s -au temut deloc, cum am fost eu , până la polul opus
unde se află câteva persoane cunoscute care au avut bagajul la ușă pentru a se putea interna la

P a g e 3 | 6
spital. Luând în consierare puterea autosugestiei, denumită si placebo, izolarea, singurătatea multor
oameni, lipsa mișcării și a soarelui, precum și continua reamintire în media a gravității situaței și,
considerând că paleta de simptome coronavirus este foarte variată, mulți au avut simptome de
coronavirus fără a fi bolnavi de fapt . Iar orice simptom are capacitatea în cazul existenței fricii de
a crea și mai multă frică până la atacuri de panică.
O dinamic ă importantă pe care am observat -o după instaurarea fricii a fost obediența –
“conduita de ascultare și de urmarea îndemnurilor venite de la o persoană învestită cu autoritate”
(4) sau “asumare totală a normelor de grup sau a celor impuse de o formă sau alta de autoritate.
Ea înseamnă schimbarea comportamentului sub presiunea directă și explicită a unei „majorități
calitative” (a unei instanțe autoritare). ” (3). Transa de autoritate, sau transa de halat alb sau de
uniformă este extrem de prevalenta și are multe repercursiuni probabile, este duce la ex ecutare fără
trecerea prin filtrul gândirii, până la o potențială manipulare .
O altă dinamică observată care are legătură cu paragraful anterior, a fost conformitatea
(procesul prin care grupul social exercită presiuni asupra membrilor să respecte normele stabilite
de grup). După introducerea obligativității măștilor în anumite zone ale țării sau contexte, nu era
necesară existența factorului de ordine pentru întărirea practicii , ci această practică era impusă prin
presiunea grupului .
“Cea mai importantă masură este limitarea tran smiterii prin distanț are socială și mă suri
de izolare ” (5) . De la începutul crizei s -au luat măsuri severe pentru limitare a interacțiunii sociale
dintre persoane, de la obligativitatea existenței unui motiv important pentru a ieși din casă,
mergând de la anularea curselor aeriene, la închiderea granițelor și impunerea unor măsuri de
izolare sociale, distanțare socială și în anumite localități măsuri de carantină.
Personele în vârstă laolaltă cu persoane cu comorbidități au fost considerate “Populația la
risc major” (5) și în plus față de celelalte categorii de oameni, nu aveau voie sa iasă din casă decât
intr-un mic interval orar. De -asemenea din cauză că a fost considerat orice copil, tânăr ca potențial
purtător, li s -a recomndat să îi evite .
Între singu rătate, izolare și depresie în special la vârsta a treia există o legătură strânsă,
cercetată de multe studii (6)(7)(8) . La fel cum există multe studii, cărți, cercetări care au demonstrat
o mai mică speranța de viață la persoanele cu dep resie (9)(10). În momentul în care adaugăm la

P a g e 4 | 6
acest coctail și lipsa aerului, a mișcării, a soarelui împreună cu prezența fricii, putem specula că
multe persoanele in vârstă nici nu au nevoie de COVID pentru a -și fi scurtat viața .
Pandem ia din acest an a scos la lumină dif erențe importante între diferite categorii sociale
din România, unele care sunt reziliente la măsurile impuse, pentru care izolare a la domiciliu nu a
constituit un impediment major, sau în unele cazuri a avut chiar efecte pozi tive – luăm în
considerare aici de categoriile economice cu un statut socio -economic mai înalt , eventual cu acces
facil la natură , lucrând în domenii neimpactate mult de măsuri , având access mai ridicat la unele
resurse ( financiare, informaționale sa u sociale ), spre deosebire de categorii de populați e
defavorizate , cu o putere financiară mai scăzută, un statut socio -economic scăzut, beneficiind de
mai puțină educație și cu un acces limitat la resurse. Aceștia din urmă pare să fi fost afectați în
mod agravant nu în mod special de Covid -19 cât mai degrabă de măsurile economice impuse: de
închiderea business -urilor, imposibilitatea de a muncii .

Referitor la rolul tehnologiei în viața cotidiană : lucrez în domeniul IT (Endava ), într -o
firmă cu peste 2000 angajați în Romania și ~6000 în toată lumea. Din martie 2020, business -ul
Endavei s -a mutat 100% în lucrul de -acasă relativ brusc , într-un interval mic de timp impactând
toate orașele și toate țările în care firma este prezentă . Fiind echipați pentru lucrul virtual deja,
existând o infrastructură bună în majoritatea țărilor cu internet de mare viteză și laptopuri de la
serviciu , angajaț ii au putut rămâne conectați și și-au putut continua munca cu aproxp e 0 efort
suplimentar . Firma a analizat viteza de livrare a proiectelor livrate între Ianuarie 2020 și mijlocul
lui Aprilie 2020 a echipelor lucrând cu peste 60 clienți , rulând 100 proiecte împărțițe în 180 echipe ,
în locații din America Latină și Europa Centrală pentru a efectua această evaluare . Ce au aflat este
că productivitatea a rămas stabilă în rândul tuturor echipelor , chiar cu o mică c reștere în ultimele
2 luni . (11)
Știu că efectul nu a fost același în alte domenii sau în același domeniu în alte țări care un
au beneficiat de viteza si răspândire a internetului din țara noastră, au avut echipamente învechite
sau nu s -au pregătit in prealabil pentru a fi capabili din punct de vedere al infrastructurii, securității
pentru asta.

P a g e 5 | 6
Dintr -o altă perspectivă, rolul tehnologiei a fost relevant și în modul in care s -au răspândit
știrile ; în urmă cu 10 -20 ani acestea fiind monopolul televiziunii sau radioului, acum internetul și
telefoanele smart au fost o sursă importantă de proliferare a informațiilor . Așadar multe știri unele
adevărate, altele false, teorii conspiraționiste, cercetări, unele confirmân d varianta oficială, altele
nu precum și diferite glume si parodii au circulat prin website -uri, youtube și prin canalele de
socializare.
Pentru a termina într -un ton amuzant dulce -amar propun două surse, parodii create in
format video, vlog-uri care agregă rolul jucat de știri, de frică și de obediență în această situație.
video cu numele: “Cum este s ă crezi tot ce -ți spune mass media ”, citat: “oamenii sunt speriț i acum,
de parcă s -au săturat sa le fie luate drepturile constituționale cu o arest la domiciliu, sa d ea in
judecată statul pentru a avea acces la plaje” (12) și video cu numele: “Blue Pill People” , citat :
– (TV)… numărul morții este în creștere, ar trebui să fiți speriați
– (Persoană ) Da, sunt foarte speriat (13).
Bibliografie :
1. European Union Agency for Fundamental Rights (8 aprilie 2020) – Protejarea
drepturilor omului și a sănătății publice în combaterea COVID -19
2. Camera deputaților – Constituția României
3. Corina (Bistriceanu) Pantelimon – Psihologie Socială , Suport de curs, material
online
4. Simona Marica (2014) – Psihologie Socială, Curs de tehnologie ID -IFR, Editura
fundației Romania de Mâine
5. Comisia de Epidemiologie a Ministerului Sănătății Societatea Romana de
Epidemiologie – Măsuri privind prevenirea și controlul infecției SARS -COV -2 în
contextul pandemiei de COVID -19, Website -ul oficial al Ministerului Sănătății
6. Domènech -Abella, J., Lara, E., Rubio -Valera, M., Olaya, B., Moneta, M. V.,
Rico -Uribe, L. A., Haro, J. M. (2017, April). Loneliness and depression in the
elderly: the role of social network.

P a g e 6 | 6
7. Landeiro, F., Barrows, P., Musson, E. N., Gray, A. M., & Leal, J . (2017, May 1).
Reducing social isolation and loneliness in older people: a systematic review
protocol.
8. Wigdor, B. T. (1991). Mental health and aging. Ottawa, Ont.: Government of
Canada, National Advisory Council on Aging.
9. Norton, A. (2017, October 23). More Evidence That Depression Shortens Lives .
10. Florio, G. M. (2015, November 6). Do People With Depression Live Shorter
Lives?
11. Endava’s News (05 MAY 2020) ENDAVA’S productivity remains stable with
an average 5% uplift during the past two months
12. Spears JP What It's Like to Believe Everything the Media Tells You
13. Spears JP Blue Pill People