PSIHOLOGIE MEDICO-LEGALĂ I CRIMINALISTICĂ Ș [606833]

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE TIIN E SOCIO-UMANE Ș Ț
Specializarea:
PSIHOLOGIE MEDICO-LEGALĂ I CRIMINALISTICĂ Ș
LUCRARE DE DISERTAȚIE
Coordonator tiin ific ș ț
Conf. univ. dr. : MILCU MARIUSAbsolvent: [anonimizat] 2018

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE TIIN E Ș ȚSOCIO-UMANE
Specializarea:
PSIHOLOGIE MEDICO-LEGAL Ă IȘ
CRIMINALISTICĂ
CONTEXTUL PSIHOLOGIC I Ș
SOCIAL AL DEPENDEN EI Ț
ADOLESCEN ILOR Ț
Coordonator tiin ific ș ț
Conf. univ. dr. : MILCU MARIUSAbsolvent: [anonimizat] 2018
0

CUPRINS
1. INTRODUCERE ÎN PROBLEMATICA CERCETĂRII ……………………………………………………. 5
2. CONSIDERA II TEORETICE Ț……………………………………………………………………………………. 8
2.1. FACTORI DETERMINAN I Ț AI CONSUMULUI ABUZIV DE SUBSTAN E Ț………………………………………………….. 8
2.2. CALITATEA VIE IIȚ IȘ DEPENDEN A Ț DE SUBSTAN E Ț………………………………………………………………… 10
2.3. PERSONALITATEA TOXICOMANULUI………………………………………………………………………………… 12
2.3.1. Comportamentul consumatorilor ………………………………………………………………………………… 14
2.4. TEORII EXPLICATIVE PRIVIND CONSUMUL DE DROGURI……………………………………………………………. 17
2.4.1. Tipuri de droguri ………………………………………………………………………………………………………. 18
2.5. ALCOOLISMUL IȘ ABUZUL DE DROGURI ÎN ADOLESCEN Ă Ț – URMĂRI NEUROLOGICE IȘ PSIHOLOGICE……………22
2.6. CO-DEPENDEN A Ț………………………………………………………………………………………………….. 25
2.6.1. Experien a părin ilor având copii dependen i – cercetare tiin ifică ț ț ț ș ț ………………………………… 26
2.6.2. Rezultatele studiului ……………………………………………………………………………………………….. 28
2.7. EXPLICA II Ț CU PRIVIRE LA CADRUL LEGISLATIV AL INTERNĂRII NEVOLUNTARE………………………………….. 35
3. METODOLOGIA CERCETĂRII ………………………………………………………………………………… 39
3.1. SCOPUL CERCETĂRII………………………………………………………………………………………………. 39
3.2. OBIECTIVELE CERCETĂRII………………………………………………………………………………………….. 39
3.3. SUBIEC II Ț CERCETĂRII……………………………………………………………………………………………… 40
3.4. METODE IȘ INSTRUMENTE APLICATE ……………………………………………………………………………… 41
3.4.1. Analiza documentelor institu ionale ț……………………………………………………………………………. 41
3.4.2. Interviul clinic semi-structurat …………………………………………………………………………. 42
3.4.3. Metoda biografică – Anamneza …………………………………………………………………………………. 42
3.4.4. Observa ia ț……………………………………………………………………………………………………………. 43
3.4.5. Chestionarul de evaluare a Autonomiei Personale ……………………………………………………… 44
3.4.6. Chestionarul ZKPQ (Zuckerman – Kuhlman Personality Questionnaire) ………………………….46
3.4.7. Chestionarul 16 PF (R.B.Catell) – Cei 16 Factori ai personalită ii ț………………………………….. 48
3.5. PROCEDURA DE LUCRU……………………………………………………………………………………………. 50
4. ANALIZA I INTERPRETAREA REZULTATELOR Ș ……………………………………………………… 51
4.1. REZULTATELE ANALIZEI DOCUMENTELOR MEDICALE ……………………………………………………………… 51
4.2. REZULTATELE INTERVIULUI IȘ OBSERVA IEI Ț……………………………………………………………………….. 52
4.2.1.Pacient M.C. – Observa ii consemnate în cadrul interviului, la 2 zile de la data internării ț
nevoluntare……………………………………………………………………………………………………………………… 52
4.2.2. Pacient F.D. – Observa ii consemnate în cadrul interviului, la 4 zile de la data ț
internării nevoluntare ……………………………………………………………………………………………………….. 53
1

4.3.REZULTATELE CHESTIONARULUI AUTONOMIEI PERSONALE (AP)………………………………………………… 54
4.3.1. Pacient M.C…………………………………………………………………………………………………………… 54
4.3.2. Pacient F.D……………………………………………………………………………………………………………. 56
4.4. REZULTATELE CHESTIONARULUI ZKPQ …………………………………………………………………………. 59
4.4.1. Pacient M.C…………………………………………………………………………………………………………… 59
4.4.2.Pacient F.D…………………………………………………………………………………………………………….. 62
4.5. REZULTATELE CHESTIONARULUI 16 PF………………………………………………………………………….. 65
4.5.1.Pacient M.C……………………………………………………………………………………………………………. 65
4.5.2.Pacient F.D…………………………………………………………………………………………………………….. 68
5. CONCLUZII I IMPLICA II ALE CERCETĂRII ÎN PRACTICA PSIHOLOGICĂ Ș Ț ………………73
5.1. CONCLUZII …………………………………………………………………………………………………………. 73
5.2. PLAN DE INTERVEN IE Ț ……………………………………………………………………………………………. 75
6. BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………………….. 77
7.ANEXE………………………………………………………………………………………………………………….. 80
2

1. Introducere în problematica cercetării
„Cea mai înver unată luptă este cu tine însu i; te afli în ambele tabere. ș ț ” Voltaire
Acest citat este reprezentativ pentru lucrarea de fa ă, întrucât dependen a reprezintă ț ț
starea de subordonare a individului în raport cu ceea ce îi provoacă plăcere. Este bine-cunoscut
faptul că orice exces este dăunător omului, fie el de tip fiziologic sau ideatic. În aceste condi ii, ț
încercările individului de a de ine controlul asupra vie ii sale i de a men ine un echilibru în tot ț ț ș ț
ceea ce face, se transformă într-o luptă cu sinele. Această luptă este, evident, mai dificilă în
stadiul în care individul se află în acea perioadă a vie ii sale în care î i descoperă sinele i î i ț ș ș ș
formează personalitatea : limita dintre adolescen ă i adolescen a prelungită. ț ș ț1
Există diferite defini ii ale dependen ei, precum i diferite teorii în ceea ce prive te ț ț ș ș
cauzalitatea acesteia. Este dependen a doar o problemă socială, morală sau infrac ională ț ț ? Este
dependen a o problemă cerebrală ? Poate fi dependen a influen ată de factorii ereditari ? Mai ț ț ț
mult decât atât, care sunt pa ii spre con tientizarea dependen ei din partea individului, familiei ș ș ț
acestuia, grupului social din care face parte sau din partea autorită ilor ? Cum sunt protejate ț
persoanele dependente de alcool i de substan e psiho-active, de către cadrul legal sau medical? ș ț
În lucrarea de fa ă ne propunem să analizăm toate aceste aspecte. ț
În prima parte a lucrării am studiat problematica dependen ei prin prisma literaturii de ț
specialitate, evaluând factorii determinan i ai consumului abuziv de substan e, personalitatea ț ț
toxicomanului i, implicit, comportamentul consumatorului. De altfel, capitolul 2 al acestei ș
lucrări este focusat asupra rela iei cauză – efect ce caracterizează tema dependen ei. Ne-a ț ț
interesat percep ia indivizilor asupra situa iei lor sociale, i anume calitatea vie ii, i în ce ț ț ș ț ș
manieră se califică aceasta ca i factor hotărâtor al adic iei. ș ț
În cadrul aceluia i capitol, am realizat o sinteză a tipurilor de droguri urmând ca apoi să ș
identificăm urmările neurologice i psihologice ale consumului acestor substan e psiho-active i ș ț ș
a alcoolului. Am studiat i expus, de altfel, unele teorii explicative ale psihologiei, privind ș
consumul de droguri i am urmărit procesul consumului, pornind de la consumul experimental, ș
continuând cu cel recrea ional sau ocazional, ca în cele din urmă să se ajungă la consumul ț
compulsiv.
Pe de altă parte, un punct de interes în această cercetare l-a constituit conceptul de „co-
3

dependen ă ț” constând în modelele comportamentale ale membrilor familiei care au fost afecta i ț
în mod semnificativ de către consumul sau dependen a de substan e a unui alt membru al ț ț
familiei. Spre aprofundarea teoretică a acestui concept, în subcapitolul 2.6.1. am prezentat un
studiu ce are în vedere experien a părin ilor având copii dependen i. ț ț ț
Tot în partea teoretică am eviden iat etapa critică a interven iei autorită ilor în ț ț ț
problematica dependen ei prin luarea măsurii internării nevoluntare. Prin indicarea ț
reglementărilor legale i a con inutului acestora, s-a avut ca obiectiv marcarea condi iilor în care ș ț ț
această măsură poate fi luată, persoanele i institu iile calificate să decidă internarea nevoluntară ș ț
i mai ales, pe ce durată această măsura poate fi luată. Nu în ultimul rând, ne-a preocupat i amș ș
subliniat faptul că situa ia actuală a legisla iei presupune dovedirea pericolului social prin ț ț
săvâr irea infrac iunii, pentru ca autorită ile să poată lua măsuri, i nu preîntâmpinarea săvâr irii ș ț ț ș ș
acestor fapte.
Comportamentul individului este în principal studiat i explicat de către psihologie. ș
inând cont de acest aspect i de exigen a cunoa terii întâi a personalită ii individului ca apoi săȚ ș ț ș ț
existe posibilitatea în elegerii faptelor sale, ne-am propus să analizăm, în cadrul acestei cercetări, ț
profilul psihologic al dependentului.
Capitolul 3 prezintă obiectivele i ipotezele cercetării proprii, pornind de la informa iile ș ț
surprinse în cadrul teoretic al problemei studiate .
Pentru a atinge scopurile de cercetare, am ales intervievarea i observarea, sub ș
supravegherea medicului specialist ef de sec ie i a psihologului unită ii, doi pacien i din cadrul ș ț ș ț ț
Spitalului de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda ” din Sibiu. Pentru a elimina variabila sex din
limitele cercetării, am ales ca subiec i un tânăr de 22 de ani i 10 luni i o tânără de 21 de ani i ț ș ș ș
11 luni, ambii afla i în internare nevoluntară. ț
Am pornit de la ipoteza conform căreia, profilul psihologic al persoanelor consumatoare
de droguri este caracterizat printr-o stimă de sine scăzută, toleran ă scăzută la frustrare, lipsa ț
unui control emo ional adecvat, nevoie de siguran ă i de confirmare a valorilor personale, ț ț ș
impulsivitate, hipersensibilitate, dependen ă fa ă de o altă persoană, dificultate în stabilirea ț ț
rela iilor sociale i lipsă de motiva ie.ț ș ț
Neuroticismul, extraversia i dezinhibi ia reprezintă dimensiuni specifice ale ș ț
personalită ii vulnerabile, pentru alcoolismul cronic i farmacodependen e. ț ș ț
Acela i capitol cuprinde i prezentarea instrumentelor i metodelor aplicate : analiza ș ș ș
documentelor medicale în completare cu anamneza (metoda biografică), interviul clinic semi-
structurat, observa ia i teste psihologice de personalitate. ț ș
În capitolul 4 sunt analizate i interpretate rezultatele cercetării, ulterior aplicării fiecărui ș
4

instrument prezentat. Rezultatele cercetării confirmă sau infirmă ipotezele prezentate atât în
partea teoretică, prin expunerea factorilor descri i în literatura de specialitate, i ating într-o ș ș
anumită măsură, obiectivele stabilite în capitolul precedent.
Capitolul 5 cuprinde concluziile i implicările cercetării în practica psihologică. ș
Bibliografia i webografia ce au stat la baza structurării i argumentării acestei lucrări ș ș
sunt prezentate în capitolul 6, în timp ce capitolul 7 cuprinde anexele.
În capitolul 7 sunt cuprinse modelele actelor necesare întocmirii dosarului de internare
nevoluntară, modelul fi ei de observa ie psihiatrică i psihologică, transcrierile interviurilor ș ț ș
aplicate subiec ilor, fi ele de observa ie completate în urma aplicării interviului semi-structurat ț ș ț
i a observa iei, caietele chestionarelor administrate, foile de răspuns ale subiec ilor precum iș ț ț ș
grilele de cotare ale fiecărui chestionar.

5

2. Considera ii teoretice ț
2.1. Factori determinan i ai consumului abuziv de substan e ț ț
Factorii care determină consumul abuziv i dependen a de substan e nocive ș ț ț
(droguri i alcool) se împart, conform literaturii de specialitate, în două categorii : factori ș
individuali i factori sociali ș(Mitrofan, 1992, p. 272) . De cele mai multe ori, acesti factori
determină delincven a. ț
Factorii individuali au în vedere particularită ile i structura neuropsihică i ț ș ș
particularită ile persoanei (în cazul tinerilor acestea fiind în formare). Unele opinii sus in ca tot ț ț
aici s-ar putea include i frustrarea ș(Neveanu, 1978, p. 180).
Tulburările afectivită ii se manifestă, în general, prin stări de frustrare afectiv ț ă, conflicte
afective, labilitate, indiferen a afectivă, lipsa emo iilor i înclina iilor altruiste, dar i prin lipsa ț ț ș ț ș
obiectivită ii fa ă de sine i fa ă de al ii. ț ț ș ț ț
Aceste dereglări au la bază insuficienta maturizare afectivă, caracterizată prin lipsa unei
autonomii afective, insuficienta dezvoltare a autocontrolului afectiv i slaba dezvoltare a ș
emo iilor i sentimentelor superioare, în special a celor morale.ț ș
În ceea ce prive te dependen a i delincven a în rândul tinerilor, cei mai importan i ș ț ș ț ț
factori externi sau sociali determinan i sunt: factorii socio-culturali, factorii economici, factorii ț
socio-afectivi i factorii educa ionali din cadrul microgrupurilor i macrogrupurilor umane în ș ț ș
care se integrează, începând cu familia.
Climatul educa ional ț poate fi pozitiv sau negativ, răsfrângându-se într-un fel sau altul
asupra copilului. Dependen a de alcool sau droguri în rândul tinerilor, are ca i fundament, de ț ș
cele mai multe ori, provenien a din cadrul unei familii dezorganizate. Lipsa de autoritate a ț
părin ilor, lipsa controlului i lipsa de afec iune, sunt compensate prin abuzul de substan e ț ș ț ț
nocive prin care se intrerupe contactul cu realitatea. Climatul familial conflictual este
caracterizat prin stări conflictuale de intensitate i durată diferită. Cea mai des întâlnită ș
consecin ă a unui astfel de climat o reprezintă abandonul domiciliului de către adolescent i ț ș
refugiul acestuia în medii cu tendin e infrac ionale. Apartenen a la aceste microgrupuri este ț ț ț
propice dezvoltării dependen ei de substan e, întrucat prin acestea se urmăre te compensarea ț ț ș
caren elor de afectivitate i frustrărilor acumulate în mediul familial. ț ș
6

Nu trebuie ignorate situatiile de extremă în ceea ce prive te climatul familial, i anume ș ș
hiperautoritatea i hiperpermisivitatea în familie. În fa a părintelui hiperautoritar, de regulă tatăl, ș ț
copilul nu va reac iona ci se va inhiba. La rândul lui însă, va căuta să- i compenseze această ț ș
frustrare prin atitudini agresive la adresa altora, ceea ce în final conduce la un comportament
distructiv. Hiperpermisivitatea în cadrul familiei este dăunătoare întrucât copilul nu va reu i să ș
se adapteze unor reguli i limite în afara familiei, nefiind obi nuit cu acestea. Urmarea certă în ș ș
acest caz este nesupunerea i încălcarea regulilor de tot felul, inclusiv a legilor. ș
Al i factori exogeni care contribuie la apari ia consumului i dependen ei de substan eț ț ș ț ț
nocive sunt factorii economici eviden ia i prin nivelul de trai scăzut al anumitor grupuri sociale ț ț
i prin crizele economice.ș
Totodată, trebuie men ionat că în raportul facute de Ministerul pentru Sănătate publică, în ț
2016, având ca sursă Agen ia Na ională Antidrog, arată o prevalen ă a consumului de droguri în ț ț ț
mediul urban, indiferent de categoria de droguri discutată. Iată deci că i un mediu social foarte ș
dinamic i permisiv, cum e mediul urban fa ă de tradi ionalismul încă prezent în mediul rural, se ș ț ț
poate constitui ca i factor incitator al consumului de droguri. ș
În funcție de regiunea de dezvoltare economică a României în care a fost înregistrată
urgența medicală ca urmare a consumului exclusiv de droguri ilicite, în anul 2014, situația se
prezenta astfel: – Nord-Vest (Bihor, Bistrița Năsăud, Cluj, Maramureș, Sălaj, Satu Mare) – 352
cazuri; – Vest (Arad, Caraș Severin, Hunedoara, Timiș) – 117 cazuri; – Nord-Est (Botoșani,
Suceava, Iași, Neamț, Bacău, Vaslui) – 225 cazuri; – Sud-Est (Vrancea, Galați, Buzău, Brăila,
Constanța, Tulcea) – 248 cazuri; – Centru (Mureș, Harghita, Alba, Sibiu, Brașov, Covasna) – 131
cazuri; – Sud-Vest (Gorj, Vâlcea, Olt, Mehedinți, Dolj) – 110 cazuri; – Sud (Argeș, Dâmbovița,
Prahova, Ialomița, Călărași, Giurgiu, Teleorman) – 88 cazuri; – București-Ilfov (Municipiul
București și județul Ilfov) – 523 cazuri.
În ceea ce prive te consumul de droguri la nivel european, studiul estimează că aproape ș
un sfert din populația adultă din Uniunea Europeană, respectiv peste 80 de milioane de adulți, au
consumat droguri ilegale într-un anumit moment din viața lor. Drogul cel mai frecvent consumat
este canabisul, estimările consumului de alte droguri pe durata vieții fiind mai scăzute pentru
cocaină, amfetamine și MDMA. Nivelurile de consum de-a lungul vieții variază considerabil
între țări, de la aproximativ o treime din adulți în Danemarca, Franța și Regatul Unit la 8 % sau
mai puțin de unul din 10 în Bulgaria, România și Turcia (Raport Na ional ANA, EMCDDA, ț
2016).
Pe lângă climatul familial i factorii economici, putem spune ca un context favorabil ș
dependen ei de alcool i de droguri îl creează, de cele mai multe ori, i disfunc iile intelectuale ț ș ș ț
7

sus inute de nivelul scăzut de instruire colară, care impietează în anticiparea consecin elor i aț ș ț ș
implica iilor ac iunilor întreprinse. ț ț
Este binecunoscută ideea conform căreia nivelul mental scăzut este o premisă chiar a
infrac ionalită ii, mai ales atunci când este asociat cu perturbări emotiv-active ale personalită ii ț ț ț
i cu condi ii nefavorabile de mediu. În această concep ie, delincventul juvenil ar avea, printreș ț ț
altele, o serie de trăsături specifice, precum: trăirea mai mult în prezent, criticismul redus al
gândirii, dificultatea sau imposibilitatea de anticipare a urmărilor infrac iunii, slaba capacitate ț
anticipativă, slaba inhibi ie etc. ț
Imaturitatea caracterologică se manifestată prin autocontrol insuficient, impulsivitate i ș
agresivitate, subestimarea gre elilor comise, indolen ă i dispre fa ă de muncă, opozi ie i ș ț ș ț ț ț ș
respingere a normelor social-juridice i morale, tendin e egocentriste, dorin a realizării unei vie i ș ț ț ț
u oare, fără muncă etc.ș
2.2. Calitatea vie ii i dependen a de substan e ț ș ț ț
Calitatea vieții se referă la percepțiile indivizilor asupra situațiilor lor sociale, în
contextul sistemelor de valori culturale în care trăiesc și în dependență de propriile
necesități, standarde și aspirații (OMS). Este percep ia proprie pentru calitatea vie ii, un ț ț
factor constitutiv al abuzului de alcool sau droguri ?
În literatura de specialitate au existat abordări diferite ale acestui concept, unii autori
punând accent pe o abordare afectivă, alții pe una cognitivă. Există i șstudii mai recente, în care
cele două abordări au fost combinate.
Calitatea vie ii abordată prin prisma afectivită ii are în vedere evaluarea individuală a ț ț
stărilor afective pozitive (bucuria, mulțumirea sau plăcerea) în comparație cu stările negative
(supărarea depresia, anxietatea sau furia). În lucrarea Jurnalul Socio-Economiei, Erik Angner
susținea că bunăstarea depinde de stări mentale dorite (Angner, 2010, pp. 361-368).
Cealată abordare are în vedere analiza fericirii în termeni raționali, prin intermediul
cogni iei, țapreciind dacă nevoile, obiectivele și așteptările personale au fost sau nu împlinite.
Întâi se are în vedere nivelul standard pe care individul îl consideră adecvat unei vie i împlinite. ț
Evaluând apoi situația actuală a acestei persoane, observăm calitatea vie ii ca fiind invers ț
propor ională acestor două variabile ț .
Există i o teoretizare cumulativă a celor două abordări mai sus men ionate, ș ț atât în
8

termeni cognitivi, cât și în termeni afectivi. În accepțiunea lui Michael Frisch, spre exemplu,
calitatea vieții se referă la evaluarea subiectivă a măsurii în care sunt împlinite cele mai
importante nevoi, obiective și dorințe personale. A adarș, decalajul între ceea ce are o persoană și
ceea ce își dorește în ariile reprezentative ale vieții, determină gradul de satisfacție/insatisfacție
cu viața.
Revicki și Kaplan definesc calitatea vieții ca „o gamă largă de experiențe umane legate
de bunăstarea generală“, care implică o valoare bazată pe funcționarea subiectivă în comparație
cu așteptările personale și este definită prin experiențe subiective, stări și percepții.
Definiția dată de Organizația Mondială a Sănătății în anul 1998 este următoarea:
„Calitatea vieții se referă la percepțiile indivizilor asupra situațiilor lor sociale, în contextul
sistemelor de valori culturale în care trăiesc și în dependență de propriile necesități, standarde și
aspirații“.2
Abraham Maslow, revizuind faimoasa sa piramidă a nevoilor umane, a explicat că
motivațiile umane sunt determinate de anumite nevoi nesatisfăcute. Nevoile situate pe treptele
inferioare ale piramidei trebuie satisfăcute înainte de a se putea ajunge la cele superioare.
Nevoile primare includ necesitățile fiziologice (hrana, apa, aerul, igiena), somnul, sexul și o
temperatură relativ constantă a corpului. Următoarea treaptă este dată de nevoia de siguranță,
apoi de nevoia de iubire și apartenență. La nivelul patru sunt nevoile de stimă/recunoașterea.
Nevoile de autoactualizare, vin din plăcerea instinctivă a omului de a fructifica la maximum
capacitățile proprii, devenind conștienți nu doar de potențialul lor personal, ci și de întreg
potențialul speciei umane.
Între 1993 i 2004, au fost publicate 36 de studii ș în care s-a evaluat calitatea vieții la
pacienții cu consum problematic de alcool. Aceste studii arată că alcoolicii prezintă o calitate a
vieții mai redusă comparativ cu populația generală sau cu alte condiții medicale cronice. Factorii
corelați cu aceste răspunsuri sunt socio demografici și caracteristici ale persoanelor – vârstă, sex,
educație, comorbidități psihiatrice. Calitatea vieții este îmbunătățită prin tratament atât pe
perioade scurte, cât și lungi de abstinență, dar nu atinge nivelul grupului de control (Papakostas,
Petersen, 2004, pp. 1-10).
În cadrul unui studiu multicentric din Germania, efectuat pe durata a 7 ani, pacienții în
cazul cărora s-a raportat abstinență sau reducerea consumului de alcool au avut o calitate a vieții
mai mare față de cei care nu au redus consumul de alcool. Pacienții care au beneficiat de servicii
medicale adiționale pe perioada studiului și cei care au experimentat evenimente de viață cu
nivel ridicat de stres au avut indici ai calității vieții mai scăzuți. Îmbunătățirea comportamentului
adictiv duce la creșterea calității vieții.3
9

În lucrarea intitulată Psihiatrie clinică, D.Prelipceanu constată că aproape 80% dintre
alcoolici prezintă și simptome anxioase și depresive, jumătate dintre ei întrunind criteriile de
depresie sau tulburare anxioasă indusă de alcool, care se remit în 2-4 săptămâni de abstinență
sau pot necesita tratament de specialitate (Prelipceanu, 2011, pp. 254-255).
i în cazul consumului abuziv de droguri se observă cu u urin ă interdependen a dintreȘ ș ț ț
acest tip de comportament i calitatea scăzută a vie ii. Un studiu efectuat pe un e antion de 100 ș ț ș
de pacien i de sex masculin din cadrul unei sec ii de psihiatrie din Pakistan, cu vârste cuprinse ț ț
între 12 i 50 ani, constată că există o legătură concretă între calitatea diminuată a vie ii i ș ț ș
dependen a de droguri. Factori psiho-sociali precum lipsa de educa ie, inactivitea în câmpul ț ț
muncii, statutului marital i lipsa împlinirii pe plan familial (familiile fără copii), lipsa ș
controlului parental, atrac ia de a savura lucruri noi i tendin e imorale, provoacă apari ia ț ș ț ț
stresului i dispari ia stării de bine. Ace ti factori contribuie iminent la un comportament abuziv ș ț ș
si nociv. Studiul arată că 16,8 % dintre indivizii înscri i în programul de post-cură, au avut cel ș
pu in o tendin ă de suicid.ț ț4
2.3. Personalitatea toxicomanului
Profilul psihologic al persoanelor consumatoare de droguri este caracterizat printr-o
stimă de sine scăzută, toleran ă scăzută la frustrare, lipsa unui control emo ional adecvat, nevoie ț ț
de siguran ă i de confirmare a valorilor personale, impulsivitate, hipersensibilitate, dependen ă ț ș ț
fa ă de o altă persoană, dificultate în stabilirea rela iilor sociale i lipsă de motiva ie.ț ț ș ț
Neuroticismul, extraversia i dezinhibi ia reprezintă dimensiuni specifice ale ș ț
personalită ii vulnerabile, pentru alcoolismul cronic i farmacodependen e. ț ș ț
Încă din 1987 Cloninger define te șnovelty seeking, specific personalită ii avide de ț
senza ii tari, ca fiind un parametru al structurii de personalitate caracterizat printr-o trăsătură ț
mo tenită i orientată spre activită i exploratorii, ca răspuns la stimuli noi. În cazul persoanelorș ș ț
care prezintă asemenea trăsături, precum i în cazul persoanelor cu trăsături comportamentale de ș
tip impulsiv, extrovertite, se întâlne te o frecven ă mai mare a adici iei. Autorul afirmă că, în ș ț ț
cazul alcoolicilor, se eviden iază un profil special creeat de o cre tere de a căutării de senza ii ț ș ț
noi, mecanism mediat de dopamină (Novelty Seeking), o scădere a dependen ei de premiere ț
(Reward Dependence) i o scădere a evitării daunelor, mecanism mediat de serotonină ș (Harm
Avoidance). Tridimensional Personality Questionnaire (TPQ) este un instrument creeat de
10

C.Robert Cloninger, de evaluare a acestui model tridimensional al temperamentului, cu care
eviden iază profilul personalită ii vulnerabile la alcool. ț ț
Pe baza unor studii de epidemoilogie genetică, pacien ii alcoolici sunt subclasifica i în ț ț
subtipologii distincte (Cosman, 2010, p. 151). Tipul I afectează bărba i i femei, debutează după ț ș
25 de ani iar severitatea alcoolismului este influen ată de caracteristicile mediului. Acest tip este ț
caracterizat prin dependen a de gratifica ie, evitarea situa iilor traumatizante i o scădere a ț ț ț ș
parametrului referitor la căutarea i cercetarea noului. Cel de-al doilea tip este alcoolismul cu ș
determinism genetic. Acesta este legat de sexul masculin i este caracterizat printr-o ș
imposibilitate a subiec ilor de a se ab ine de la consumul de alcool. Dependen a începe înainte ț ț ț
de 25 de ani i este asociată cu consecin e severe de ordin medical i social. Pacien ii apar inând ș ț ș ț ț
acestui tip au scor înalt de căutare a noului, o scădere a dependen ei de gratifica ie i o scădere a ț ț ș
tendin elor de evitare a situa iilor traumatizante. ț ț
În lucrarea intitulată Psihologie medicală, Prof.Univ.Dr. Doina Cosman explică
descriptorii temperamentului i ai caracterului, conform testării TPQ. Astfel, în ceea ce prive te ș ș
descriptorii temperamentului se ine cont de cele patru dimensiuni specifice i anume : evitarea ț ș
traumei, căutarea noută ii, dependen a de recompensă i persisten a. Varianta cu scor înalt ț ț ș ț
denotă, în privin a evitării traumei, un subiect pesimist, fricos, timid i fatigabil.Varianta cu scor ț ș
scăzut prezintă un subiect optimist, cutezător, prietenos i energic. Cea de-a doua dimensiune ș
descrie la varianta cu scor înalt un subiect explorator, impulsiv, extravagant i iritabil, pe când la ș
cea cu scor scăzut, un subiect rezervat, deliberativ, stoic i calculat. inând cont de dependen a ș Ț ț
de recompensă, varianta cu scor înalt prezintă subiectul sentimental, deschis, cald i afectuos, iar ș
din privin a persisten ei, un subiect silitor, hotărât, entuziast i perfec ionist. Varianta cu scor ț ț ș ț
scăzut descrie subiectul ca fiind deta at, distant, rece i independent din privin a dependen ei de ș ș ț ț
recompensă i lene , alintat, superficial i pragmatic din privin a persisten ei. ș ș ș ț ț
Dimensiunile caracterului au în vedere auto-direc ionarea, cooperarea i auto- ț ș
transcenden a. Referitor la prima dimensiune, varianta cu scor înalt prezintă subiectul ț
responsabil, disciplinat, orientat spre scop i care se acceptă pe sine, pe când scorul scăzut relevă ș
un subiect acuzator, pasiv, nesă ios i nedisciplinat. Scorul înalt în legătură cu cooperarea ț ș
dezvăluie blânde e, empatie, dorin ă de întrajutorare compasiune i principialitate iar scorul ț ț ș
scăzut relevă intoleran ă, insensibilitate, egoism, răzbunare i oportunism. În privin a auto- ț ș ț
transcenden ei, la varianta cu scor înalt subiectul prezentat este imaginativ, încrezător, intuitiv, ț
spiritual i idealist, pe când la varianta cu scor scăzut, subiectul este conven ional, logic, ș ț
neîncrezător, materialist i relativist. ș
În aceea i lucrare, autoarea descrie cele două tipologii de indivizi alcoolici, eviden iate ș ț
11

de Babor i echipa sa, dupa aplicarea ș cluster analysis, care se diferen iau unii de al ii pe baza a ț ț
17 caracteristici definitorii. Astfel, distingem tipul A i tipul B. Tipul A ș descrie prezen a a mai ț
pu ini factori de risc în perioada copilăriei, apari ia tardivă a consumului de alcool, mai pu ineț ț ț
trăsături de ordin sociopatic sau manifestări de tip psihopatologic i dependen ă moderată. Tipul ș ț
B se validează prin prezen a mai multor factori de risc în perioada copilăriei, debut precoce al ț
consumului de alcool, mai multe trăsături de ordin sociopatic, inclusiv manifestări de
psihopatologie psihiatrică majoră i dependen ă alcoolocă severă. ș ț
S-a constatat că în rândul consumatorilor de cocaină, cannabinoide, opiu sau a
consumatorilor de alcool, au fost identificate conduite atât de tip A cât i de tip B. ș
Personalitatea toxicomanului precum i comportamentul său sunt dominate de ș
ambiguitate. Unii autori au descris o structură nevrotică "toxicomanică" ce se poate observa cu
o frecven ă mai mare la două categorii de indivizi: persoane impulsive, lipsite de sentimente de ț
culpabilizare, care i i exprimă pulsiunile toxicomane fără niciun fel de control. Din punct de ș
vedere psihiatric, cea din urmă categorie corespunde psihopatiilor; persoane compulsive, care
luptă efectiv pentru controlul pulsiunilor, care se culpabilizează pentru e ecurile repetate i care ș ș
corespund categoriei nevrozelor.
Conform opiniei lui Sivadon, nu poate fi conturat un "portret robot" al toxicomanului, de
obicei fiind vorba despre o multitudine de aspecte care pot fi grupate în trei pattern-uri:
toxicomani cu personalitate premorbidă echilibrată; toxicomani cu personalitate premorbidă de
tip psihopatic, dintre care tipul impulsiv determină o toxicomanie majoră, cu prognosticul cel
mai grav; toxicomani cu personalitate premorbidă de tip nevrotic, cum ar fi tipul compulsiv care
recurge la consumul de droguri pentru a- i învinge starea de angoasă care îl caracterizează. ș
(Kaplan, Sadock' s, 1998, pp. 1344 – 1375).5
2.3.1. Comportamentul consumatorilor
Redac ia Revistei țMedical News dezvăluie în data de 23.07.2016, faptul că „ analizând
ultimele date statistice, numărul de alcoolici în România a depă it cifra de 684500 de oameni ș
sau 3.4 % din numărl total de popula ie. La eviden ă se află doar 1.7% dependen i de alcool. ț ț ț
Alcoolismul a devenit cauza decesului 1/3 din numărul total de bărba i i 15 % de femei. ț ș
Transformând în cifre de la alcool mor aproximativ 50000 de oameni anual. Date groaznice! Un
număr atât de mare de oameni nu mor în timpul războaielor, în urma epidemiilor i calamiă ilor ș ț
12

naturale. De abuzul de alcool în România in direct sau indirect: 62.1% sinucideri, 72.2% ț
omoruri, 60% decese cauzate de pancreatită, 67.7% cauzate de ciroză i 23.3% cauzate de boli ș
cardiovasculare. Anual sunt înregistrate peste 40 mii de cazuri de intoxica ii cu alcool de calitate ț
scăzută, inclusiv i cazuri fatale. ș”
În dezvoltarea consumului de marijuana, Howard S.Beker nota că pot fi identificate trei
stadii : consumul experimental, consumul ocazional i consumul regulat. Dintre acestea, ș
consumul ocazional este sporadic i depinde de factorii situa ionali iar consumul regulat ș ț
reprezintă folosirea substanței zilnic i asociată rutinei. ș6
Consumul experimental este asociat dorin ei de a experimenta o stare de spirit nouă i se ț ș
datorează în mare parte, curiozită ii fa ă de efectele unora sau mai multor droguri. ț ț
Cel de-al doilea stadiu, i anume consumul recrea ional, implică ș ț utilizarea voluntară a
drogului, de cele mai multe ori în cadru unui anumit grup. În acest stadiu individul nu este
dependent, el putând oricând să renunțe la consum. Această etapă cuprinde două ipoteze care se
află în rela ie cauză-efect cu dependen a. Prima ipoteză este cea a consumului circumstan ial ț ț ț ,
care este generat de căutarea unor noi efecte, pentru a rezolva responsabilitățile sau dificultățile
cu care individul se confruntă la un moment dat. Un exemplu îl reprezintă consumul de
amfetamine care alungă oboseala oferilor de cursă lungă. ș Pe de altă parte cea de-a doua etapă ,
consumul intensiv, este motivat de necesitatea menținerii echilibrului psihic sau a nivelului de
performanță al unui individ confruntat în mod cronic cu situațiile stresante, cu probleme
personale ce par a fi fără soluție etc. Individul nu este încă dependent, fiind și/sau considerân-
du-se integrat în societate, în activitatea sa curentă, dar nici nu este total detașat de drog.
Ultima etapă este cea în care se instalează dependența psihică și fizică, în care drogul –
fiind utilizat frecvent – ajunge să domine întreaga rațiune de a fi a individului, care ajunge să
monopolizeze întreaga sa atenție și să anuleze celelalte obiective și preocupări. Această etapă
prezintă consumul compulsiv.
Organiza ia Mondială a Sănătă ii a determinat trei praguri de risc în ceea ce prive te ț ț ș
consumul de alcool. Primul prag, care constă în consumul a mai mult de patru pahare ocazional,
este consumul punctual. Consumul a mai mult de 21 de pahare pe săptămână, în medie trei
pahare pe zi, este calificat ca fiind consum regulat. La femei însă, acest prag constă în consumul
a 2 pahare pe zi, respectiv 14 pahare pe săptămână.7
OMF define te i consumatorul cu risc. Acesta este caracterizat de un consum superior ș ș
pragurilor consumului regulat, care poate duce la probleme de natură psihică sau socială pe
termen mediu sau lung. Categoria include și consumurile egale sau inferioare pragurilor
menționate asociate unei situații de risc și sau unui risc individual (de ex., un subiectcu
13

epilepsie).
Consumatorul cu probleme prezintă e xistența a cel puțin o singură problemă medicală,
psihică sau socială indusă de alcool, oricare ar fi frecvența și nivelul de consum și absența
dependenței.
Cel de-al treilea prag de risc îl reprezintă consumul cu dependen ă. Acesta ț corespunde
unei conduite de alcoolizare caracterizate prin pierderea controlului asupra consumului. Acest
tip nu se definește prin raport cu un prag, cu o frecvență a consumului sau cu o problemă
medicală indusă, deși este asociat acestora. Consumatorii din această categorie sunt subiecții
predilecți ai serviciilor de dezintoxicare sau al terapiei dependenței alcoolice.
Factorii de risc ai abuzului de droguri sunt aceia care contribuie la inițierea și la
continuarea consumului de droguri. Intoleranța biologică, impulsivitatea, vârsta scăzută a
debutului consumului, percepția riscului scăzut al angajării în comportamente problematice,
mediul familial haotic, educația parentală ineficientă, lipsa atașamentului față de părinți, eșecul
școlar, abilități reduse sociale și de coping, agresivitate, influența negativă a grupului de prieteni
și sărăcia – printre alți factori – contribuie la dezvoltarea ulterioară a consumului de droguri.
Unii factori sunt pot fi mai puțin supuși schimbării (de ex., cei biologici), comparativ cu alții (de
ex., influența negativă a grupului de prieteni etc.)
Pe de altă parte, factorii protectivi se regăsesc în acele caracteristici care diminuează
riscul abuzului de droguri și asigură dezvoltarea pozitivă a individului, cum ar fi capacitatea de
cooperare, competența socială, atașamentul față de părinți, supravegherea sau controlul parental,
prietenii nondevianți, valorizarea rezultatelor școlare, coeziunea comunității restrânse (a familiei
și a vecinătății), lipsa accesibilității drogurilor etc.
Literatura de specialitate prezintă mai multe teorii care surprind cauzalitatea i efectul ș
consumului abuziv de substan e. Printre aceste teorii se regăsesc ț Teoria personalită ii deficiente ț
– D.P.Ausbel, 1980 , conform căreia drogurile au o valoare moderatoare ridicată pentru anumite
trăsături de personalitate ale individului. Efectul principal este euforia, care asigura ajustarea în
mare măsură a personalității inadaptate (Prelipceanu, 2011, pp. 205-219).
În 1976, Gold i Coglan ș lansează Teoria controlului cognitiv-afectiv și farmacologic al
consumului de droguri . Această teorie subliniază interacțiunea dintre stilul cognitiv al
individului,experiența subiectivă a consumului de drog uri și efectul farmacologic al acestor
substan e ț. Stilul cognitiv al consumatorului de drog este considerat elementul central al
deplasării de la experimentarea drogului la dependența de acesta.
O altă teorie care încearcă să explice comportamentul adictiv, este cea a lui
D.W.Goodwin, i anume șTeoria „proastelor obiceiuri” lansată în 1979. Prin „proastele
14

obiceiuri” Goodwin are în vedere conduitele repetitive, dăunătoare și semireflexive, care apar ca
urmare a condiționării clasice la anumiți indivizi „susceptibili” de a deveni dependenți.Cu
privire la droguri, susceptibilitate poate fi specifică sau nespecifică (de ex., unii indivizi sunt
susceptibili să folosească doar o categorie de droguri, alții diverse categorii). Susceptibilitatea
dependenței poate fi moștenită (genetic determinată), dobândită (psihosocială) sau ambele.
2.4. Teorii explicative privind consumul de droguri
În lucrarea „De ce drogurile? Teorii psihologice, sociale, medicale privind motiva iile ț
consumului de droguri ” realizată în cadrul Institutului de Medicină Legală din Ia i, se ș
eviden iază faptul că ț toxicomanii par adesea lipsi i de resursele necesare pentru a face fa ă ț ț
exigen elor vie ii cotidiene. Se constată, de asemenea, o nestatornicie în plan sentimental, ț ț
precum i un grad de dezacord cu societatea i autorită ile, aspecte demonstrate de rezultatele ș ș ț
colare slabe, absenteismul colar i actele de delincven a pe care ace tia le comit. Un aspectș ș ș ț ș
important este cel legat de anamneza familială care relevă în unele cazuri provenien a lor din ț
medii familiale profund dezorganizate, cu o copilărie nefericită, precum i familii în care există ș
o agregare a cazurilor de afec iuni mintale sau de tulburări de personalitate i, totu i, multe ț ș ș
persoane care consumă abuziv droguri nu prezintă nici una dintre aceste trăsături.
De asemenea, lucrarea mai sus amintită descrie existen a a doua tipuri de ț
personalitate,eviden iate de psihologul american Di Mascio i colaboratorii săi care diferă în ț ș
mod semnificativ prin răspunsurile la administrarea de droguri psihotrope: tipul A – practic,
sociabil, extravertit, cu nivel redus de anxietate i constitu ie atletică; tipul B – introvertit, ș ț
obsesiv, nivel ridicat al anxietă ii, tendin a la inhibare chiar atunci când i i exprimă propriile ț ț ș
sentimente, constitu ie astenică. Experimentele pe care cercetatorii le-au efectuat asupra ț
indivizilor având unul dintre aceste tipuri de personalitate au condus la ideea că modul în care
reac ionează o persoană la efectele drogurilor psihotrope depinde de personalitatea sa i, înț ș
special, de introversie/extroversie i nivelul de anxietate. „De exemplu, toleran a la droguri ș ț
deprimante SNC, cum ar fi barbituricele, depinde de cât de extrovertită este persoana implicată,
ce nivel de anxietate i neuroticism posedă; persoanele anxioase, introvertite, obsesive, vor ș
necesita doze mai mari de barbiturice pentru a atinge pragul de sedare decât persoanele
extrovertite.” 8
Cordier a comparat un lot de 20 de consumatori de droguri puternice cu un lot de 20 de
neconsumatori, folosind "Tennessee Self Concept Scale", cu ajutorul căreia se poate măsura
15

percep ia de sine. Cercetătorul a constatat că toxicomanul prezintă o adaptare defectuoasă în ț
raport cu propria identitate (inconsisten a percep iei de sine, imaginea negativă a Eului fizic si a ț ț
Eului familial) i în raport cu cadrul de referin a extern, respectiv societatea. Acelasi autor, ș ț
folosind IPAT-Cattell, găse te că persoanele care consumă droguri puternice prezintă o anxietate ș
mai puternică, favorizată de o serie de factori cum ar fi: deficitul unei concep ii acceptabile ț
despre sine insu i i vulnerabilitatea în cadrul efortului de adaptare la mediul înconjurător ș ș
datorită unei imaturită i emo ionale. ț ț
Rado, adept al psihanalizei, remarcă faptul că farmacotimia (necesitatea de a se droga)
este o formă de înlăturare a depresiei care apare în timpul perioadelor frustrante, drogul aparând
ca o modalitate de a înlătura starea de tensiune. Căutarea beatitudinii prin consumul de droguri
a fost atribuită, în perspectiva psihanalitică, absentei interiorizării imaginii materne. În această
situa ie, drogul reprezintă o "mamă" securizantă i discretă (Comisu, 1998, p. 36). ț ș
Conform teoriilor psihodinamice, politoxicomanii au mai frecvent în antecedente unele
aspecte particulare, cum ar fi o copilărie instabilă, predispozi ie la automedica ie i par a fi mai ț ț ș
receptivi la psihoterapie. În prezent, adeptii teoriilor psiho-dinamice afirmă existen a unei rela ii ț ț
între consumul de droguri i depresie sau consumul de droguri ca reflectare a func ionării unui ș ț
ego disturbat.
Teoriile behavioriste pun accentul pe comportamentul de căutare a drogului, mai degrabă
decât pe instalarea dependen ei fizice fa ă de drog. Astfel, în inducerea comportamentului de ț ț
căutare a drogului sunt implica i unii factori comportamentali precum efectele de întărire ț
pozitivă (starea de euforie, înlăturarea anxietă ii, prevenirea sau dispari ia simptomelor ț ț
sindromului de abstinen ă, cre terea performan elor fizice i psihice, etc) care accentuează ț ș ț ș
comportamentul de căutare a drogului; efectele adverse ale drogului, care slăbesc
comportamentul de căutare; capacitatea individului de a discrimina între efectele drogului i alte ș
substan e. La acesti factori se adaugă unele variabile modulatorii, cum ar fi contextul social, ț
factorii genetici, istoricul comportamental, antecedentele farmacologice, mecanismele neuronale
care au la bază unele neuropeptide endogene i monoamine, toate acestea contribuind la efectele ș
de întărire pozitivă ale drogului (Stolerman, 1992, pp. 13-170).
2.4.1. Tipuri de droguri
Drogurile reprezintă o clasă eterogenă de substan e chimice naturale, semisintetice ț
16

sau sintetice care determină toxicomania – o intoxica ie cronică voluntară, generată de ț
consumarea repetată a unui drog, caracterizată prin dorin a stringentă i irezistibilă de a ț ș
continua autoadministrarea.
Toxicomania este caracterizată prin dependen ă psihică, dependen ă fizică i prin ț ț ș
toleran a la substan ele nocive, cea din urmă constând în necesitatea cre terii progresive a dozei ț ț ș
de drog, pentru a ob ine acela i efect. Dependen a psihică este o stare mintală specifică înso ită ț ș ț ț
de necesitatea administrării continue sau periodice a drogului, cu sopul de a ob ine o senza ie de ț ț
bine sau de confort psihic. Dependen a fizică, pe de altă parte, reprezintă o stare patologică ce ț
constă în necesitatea absolută de a utiliza un drog. În lipsa administrării drogului apar tulburări
psihice i organice, care caracterizează sindromul de abstinen ă ș ț (Scripcaru, Astărăstoae, 2003,
p. 162).
Cele mai frecvent utilizate droguri sunt opiul i alcaloizii de opiu (morfina, codeina, ș
tebaina, papaverina, narceina, narcotina), cocaina, amfetaminele, LSD, tetrahidrocanabinolul i ș
drogurile de sinteză, cum ar fi Ecstazy, Angel dust, Speed etc.
Fiecare dintre aceste substan e chimice prezintă manifestări chimice specifice. Spre ț
exemplu, heroina produce o senza ie de căldură, euforie, senza ie de prurit, hipotensiune, ț ț
încetinirea idea iei i a mi cărilor, senza ie de bine, deta are de realitate etc. Heroina este un ț ș ș ț ș
drog de semisinteză, ob inut prin tratarea morfinei cu anhidridă acetică. Dependen a fizică i ț ț ș
psihică se instalează rapid.
Cocaina determină euforie, logoree, stimulare intelectuală, motrică i sexuală. Persoana ș
drogată nu mai simte foamea, durerea sau oboseala.
Pe grupe de vârstă, cea mai mare prevalență a consumului experimental de cocaină/crack
se înregistrează în rândul populației din grupa de vârstă 25-34 ani (1,7%), în timp ce, pentru
consumul recent de cocaină/crack, cea mai mare prevalență se observă în rândul tinerilor cu
vârstă cuprinsă între 15-24 ani (0,7%).
Amfetaminele produc o stare de euforie, înlăturarea senza iei de foame, scăderea ț
senza iei de oboseală, stimulare psihică precoce, stimulare moderată a capacită ii fizice. După ț ț
toate aceste stări, survine o stare de astenie marcată. Dependen a psihică este foarte puternică. ț
Dietilamida acidului lisergic (LSD) este cel mai puternic halucinogen, determinând
apari ia de pseudohalucina ii, halucina ii vizuale, sinestezie, distorsionare temporală, senza ie de ț ț ț ț
omnipoten ă, depersonalizare etc. ț
Tetrahidrocanabinolul este un alcaloid extras dintr-o specie de cânepă – Canabis Sativa,
varietatea Indica. Acesta determină o stare de vis treaz, perturbarea spa iului i timpului, ț ș
halucina ii vizuale, euforie, stare de bine. Dependen a fizică este mică, însă cea psihică este ț ț
17

puternică.
Ecstazy, derivat din amfetamină, produce o stare de bine, suprimarea senza iei de foame ț
i durere i cre terea temperaturii corporale la valori ce pot depă i 40 grade Celsius.ș ș ș ș
Cea mai mică vârstă de debut, declarată de cei care au afirmat consum de ecstasy pe
parcursul vieții, a fost 15 ani, iar cea mai mare, 29 ani. Deși nu se înregistrează debut precoce
(înainte de 14 ani) în consumul de ecstasy, proporția celor care au început acest tip de consum la
vârste cuprinse între 15 și 19 ani este foarte mare, depășind jumătate din totalul celor care au
declarat consum de ecstasy de-a lungul vieții: 54,8%.9
Angel dust, sau fenciclidina, determină tulburări psihice majore, cu senza ie de ț
decorporalizare, episoade de confuzie, cre terea marcată a agresivită ii. Ulterior survin amnezia ș ț
i depresia severă.ș
Speed este un amestec de amfetamine care produce efecte asemănătoare cocainei.
Examenul somatic al toxicomanilor poate pune în eviden ă variate modificări ț
determinate de autoadministrarea, acută sau cronică, a drogului. Printre acestea întâlnim ca exia, ș
igiena defectuoasă sau anumite leziuni de grataj, cum ar fi pruritul morfinic, cocainismul .a. ș
În cazul intoxica iei cu opiacee la examinarea medico-legală este eviden iată mioza, i ț ț ș
anume mic orarea diametrului pupilar prin contrac ia mu chiului circular al irisului. În cazul ș ț ș
consumului de cocaină, efectul este midriaza, adică dilatarea pupilelor (Macovei, Tudosie,
Ciolacu, 2002, pp. 20-22).
Tot la nivelul ochiului, o altă marcă a abuzului de substan e o reprezintă chemozisul ț ,
infiltra ie edematoasă, inflamatorie, a conjunctivei. ț
Marcă a administrării cocainei prin prizare, este perfora ia de sept nazal. ț
Urmele de punc ie venoasă, recente sau vechi, sunt uneori mascate prin desenare de ț
tatuaje, arsuri de igară inten ionate, sau se găsesc în locuri ascunse precum vena dorsală a ț ț
penisului sau zona sublinguală. În cazul administrării cronice, punc iile venoase au stadii diferite ț
de vindecare. Sunt foarte numeroase, fiind diseminate la nivelul tuturor abordurilor accesibile.
Adeseori venele au un aspect sclerozat. Datorită utilizării unor materiale nesterile, se pot asocia
administrării prin injectare a drogurilor i anumite infec ii locale, cum ar fi abcesele, ulcera iile ș ț ț
cutanate etc.
Tulburările de coagulare existente în cadrul unor toxicomanii se pot manifesta prin
echimoze impresionante la locul de injectare.Uneori se pot produce tromboze locale. Heroina,
spre exemplu, determină trombocitopenie sau apari ia plachetelor sangvine. ț
Un alt indice corporal al consumului abuziv de droguri, îl reprezintă unghia crescută a
auricularului, denumită popular i șlinguri a cocainomanului ț . Totodată, markeri externi ai
18

consumului de droguri sunt i arsrile termice de pe mâini i buze, care apar în cazul drogurilor ș ș
fumate, datorită impurită ilor. ț
Decelerarea unor astfel de semne externe sugestive pentru toxicomanie, impune
solicitarea unor examinări toxicologice intite. Examinarea urinei poate depista metaboli i ai ț ț
drogurilor chiar la intervale îndelungate de la administrare. Spre exemplu, tetrahidrocanabinolul
persistă chiar i câteva săptămâni. ș
Conform celor mai recente studii realizate atât în popula ia colară, cât i în cea generală, ț ș ș
în România, canabisul este cel mai consumat drog, în special în rândul tinerilor. În 2016, pentru
prima oară în întreaga perioadă de monitorizare a Agen iei Na ionale Antidrog, canabisul era la ț ț
acela i nivel cu heroina în ceea ce prive te cererea de tratament ca urmare a consumului de ș ș
droguri. De asemenea, pe pia a drogurilor se remarcă în anul 2014 o cre tere a cantității de ț ș
canabis – masă verde recoltată, în timp ce numărul capturilor la nivel stradal cre te în fiecare an. ș
O analiză de situa ie a Ministerului pentru sănătate publică i ANA, arată că cea mai ț ș
mică vârstă de debut declarată de către cei care au experimentat consumul de canabis a fost 10
ani, iar cea mai mare, 50 ani. Confirmând faptul că tinerii reprezintă o populație cu risc crescut
în consum, 81,1% dintre cei care au consumat canabis au debutat în consum în intervalul 15-24
ani. Majoritatea (49,9%) au debutat în consumul de canabis între 15 și 19 ani, iar 31,2%, între 20
și 24 ani. Se constată un procent îngrijorător care indică un debut în consumul de canabis la o
vârstă mai mică de 14 ani pentru 4,5% dintre responden i, cu 0,4 mai mare decât al celor care au ț
debutat în consum la o vârstă mai mare de 29 ani.
Raportul ANA arată că în anul 2009, apărute pe piața drogurilor din România, substanțele
noi cu proprietăți psihoactive (SNPP) au cunoscut o perioadă de consum maxim în anul 2010. În
urma măsurilor legislative și de control luate de autorități, coroborate cu o informare mai bună
în rândul populației generale asupra riscurilor generate de acest tip de consum, pe baza datelor
furnizate din monitorizarea altor indicatori (urgențe medicale datorate consumului de droguri,
admiterea la tratament), în anul 2013 se înregistrează o scădere a interesului pentru consumul
acestor substanțe. În anul 2014, se observă, însă, u oare cre teri ale acestui tip de consum, ș ș
vizibile atât în cererea la tratament pentru consum de droguri, cât și în numărul urgențelor
medicale.10
Consumul de opiacee, preponderent pe cale injectabilă, continuă să fie observat, în
special în rândul consumatorilor din Bucure ti, în cazul studiilor realizate în grupurile ș
popula ionale mari (GPS, ESPAD), nefiind remarcat un astfel de consum. Consumatorii de ț
droguri injectabile utilizează, ca i droguri de policonsum, heroina i substan ele noi cu ș ș ț
proprietă i psihoactive. ț
19

Există două tendințe clare în rândul consumatorilor de opiacee admiși la tratament:
numărul lor este în scădere, iar vârsta lor este în creștere. În perioada 2006-2013, vârsta medie a
persoanelor care s-au adresat serviciilor de tratament pentru probleme legate de consumul de
opiacee a crescut cu 5 ani. În aceeași perioadă, vârsta medie a deceselor induse de consumul de
droguri (care au loc în principal din cauze asociate consumului de opiacee) a crescut de la 33 la
37 de ani. Un număr semnificativ de consumatori problematici de opiacee din Europa cu o
istorie de policonsum de droguri pe termen lung au acum vârste de peste 40 și 50 de ani. Un
istoric de sănătate șubredă, condiții de viață precare, consum de tutun și alcool, împreună cu
deteriorarea sistemului imunitar din cauza vârstei determină o predispoziție a acestor
consumatori la o serie de probleme de sănătate cronice. Printre acestea se numără problemele
cardiovasculare și pulmonare cauzate de consumul cronic de tutun și de droguri injectabile. De
asemenea, la consumatorii de heroină pe termen lung se raportează și sindroame dureroase
cronice, în timp ce infecțiile cu virusul hepatitei creează condițiile apariției cirozei și a altor
probleme hepatice.
Efectele cumulate timp de mai mulți ani ale policonsumului de droguri, ale supradozelor
și ale infecțiilor accelerează îmbătrânirea fizică a acestor consumatori, cu un impact tot mai
accentuat asupra serviciilor de tratament și de asistență socială. De altfel, o împrejurare
îngrijorătoare o reprezintă, pe langă nocivitatea în sine a substan elor psihoactive, infec iile ț ț
transmise prin injectare sau supradozele.
Consumul de droguri reprezintă una dintre cauzele majore ale mortalității evitabile în
rândul tinerilor europeni, atât în mod direct, prin supradoză (decese induse de droguri), cât și în
mod indirect, prin boli, accidente, violență și suicid asociate consumului de droguri. Majoritatea
studiilor referitoare la cohortele de consumatori problematici de droguri constată rate ale
mortalității cuprinse în intervalul 1-2% pe an și s-a estimat că în Europa mor în fiecare an între
10.000 și 20.000 de consumatori de opiacee (Raport european privind drogurile, OEDT, 2015).
2.5. Alcoolismul i abuzul de droguri în adolescen ă – urmări neurologice i ș ț ș
psihologice
Adolescen a este considerată de unii cea mai frumoasă perioadă din via ă, însă este i una ț ț ș
din cele mai dificile. În această etapă organismul trece printr-o serie de modificări rapide, tinerii
încep să î i contureze rela iile sociale iar nevoia de independen ă, libertate, apartenen ă la grup ș ț ț ț
20

se manifestă mai evident decât în orice alta perioadă a vie ii. ț
Tinerii încep să își descopere personalitatea și incearcă să depă ească ș dependen a ț –
psihologică și afectivă – și să "scape" de sub controlul părin ilor ț iar deciziile lor în această
perioadă sunt departe de a fi unele mature și responsabile. Astfel c ă din ce în ce mai mul i tineri ț
devin dependen i de droguri sau de alcool. Unii ț adolscen ii ț incearcă consumul de alcool sau
substan e ț toxice doar ocazional, dar chiar și acest comportament poate fi considerat periculos,
deoarece poate duce la dependen ăț și la problemele secundare acesteia (consecinte ilegale,
performan e ț școlare slabe, pierderea prietenilor din anturaj-izolare social ă și nu în ultimul rând,
probleme familiale).
Alcoolul este încadrat în categoria drogurilor ce fac parte din clasa Inebriata , alături de
substan ele volatile. (Dănilă, 2010, p. 71) ț
Motivele pentru care adolescenții aleg să consume alcool sunt diverse.11 Mai întâi
amintim motivele individuale bazate pe schimbarea stării de spirit, schimbările survenite în
adolescență, pubertatea, stresul, care cumulate pot determina adolescentul să vadă în alcool o
cale de ieșire din acest labirit al adolescenței. Majoritatea consider ă că alcoolul poate face un om
mai relaxat, mai fericit, iar unii îl privesc chiar ca pe un "tratament" al depresiei. Urmeaz ă
motivele sociale: de multe ori prin intermediul alcoolului se realizează socializarea în cadrul
unui grup de prieteni, colegi etc., la fel ca și fumatul, mediul își pune amprenta asupra
adolescentului, chiar dacă el nu realizează acest fapt. Și nu în ultimul rând sunt exemplele din
familie. Un studiu arat ă faptul că un adolescent ai cărui părin i ț consumă alcool sau alte substan e ț
toxice, are un risc de 3 ori mai mare s ă dezvolte dependen a ț la un moment dat, fa ăț de restul
adolescen ilor ț. Astfel că este contrazisă ideea unor părin i ț care consideră că oferind alcool unui
adolescent în cadrul familiei, îl ajută să se ferească de consumul abuziv al acestui drog prin
faptul că nu mai prezintă curiozitate legat de acest lucru.
Alcoolismul are nenumărate efecte atât asupra persoanei în cauză cât și asupra celor din
jur, și vorbim de efecte ce țin de sfera psihologic ă dar și de efecte fizice.12
Creierul uman se afl ă încă în etapa de dezvoltare la adolescen ăț, iar alcoolul nu face
altceva decât să influențeze într-un mod dramatic acest proces, consecințele fiind mai grave dacă
adolescentul începe să consume alcool sub vârsta de 15 ani. Ini ialț și în doze mici se produce un
efect stimulator (cre teș debitul verbal, dispar inhibi iile ț, cre teș gradul de iritabilitate nervoas ă)
asupra psihicului. Aceasta mai este numită și faza euforică sau excitantă a consumului.
Consumat în doze mai mari insă, alcoolul are efect inhibitor ( reac iiț slabe la stimuli durero i ș,
capacitate de discernământ slabă, aten ieț și memorie alterate).13
Alcoolul duce la distrugerea treptat ă a neuronilor iar asta se observ ă în timp mai ales de
21

către persoanele apropiate alcoolicului: reducerea performan elor ț creierului, vizibile în scăderea
func ieiț memoriei (apar lacune de memorie), a capăcita ii ț de gândire, de in elegereț, pierderea
sim uluiț critic și a discernământului. În timp consumul abuziv de alcool poate determina
instalarea demen ei ț.
Mai pot sa apară neliniste interioara, iritabilitate, tulburări de somn, depresie, fric ă,
complexe de inferioritate ascunse uneori în spatele unei fa adeț de grandomanie, lipsa de voin ăț,
decădere fizică și psihică.
Cele mai frecvente complica ii ț somatice determinate de consumul de alcool sunt
gastritele toxice, ulcerele, pancreatita, diabetul zaharat, hepatita cronica, ciroza hepatica,
polinevrita periferica, convulsiile, accidentele vasculare cerebrale și miocardice.
În primul rând, ficatul este primul organ afectat. Functia de eliminare a toxinelor este
îngreunată, astfel apare afecțiunea numită steatoză hepatică sau ficat gras. Aceasta duce în timp
la instalarea cirozei hepatice, o stare ireversibil ă de îmbolnăvire a ficatului care necesit ă
tratament îndelungat și chiar transplant hepatic.
Alcoolul actioneaz ă în organism ca factor de stres: cre teș tesiunea arterială. Totodata,
abuzul de alcool, consumul matinal "pe stomacul gol", duce la malnutri ie ț. Organismul este
lipsit de proteine, substan e ț minerale și vitamine. Pe lang ă reducerea aportului acestor elemente
importante din hran ă, excesul de etanol are ca efect reducerea progresiv ă a capacită ii ț
intestinului sub ireț de a resorbi substan e ț importante precum vitamina B1, acidul folic, iar mai
târziu sodiu si apa.
Incapacitatea progresiv ă a intestinului sub ireț de a absorbi substan eț vitale bunei
func ionăriț a organismului (vitamine în special A și C, săruri minerale), cauzeaz ă în timp
tulburări nervoase și tulburări cu origine somatică. Pierderea calciului, a fosfa ilor ț și a vitaminei
D ca urmare a consumului de alcool, duce la pierderea masei osoase și la cresterea pericolului de
fracturare. Inflama iile ț mucoaselor gastrice si duodenale, precum și fisurile la nivelul inferior al
esofagului duc la sângerari grave.
Consumul permanent de alcool cre teș de zece ori mai mult riscul de îmbolnavire de
cancer esofagian.
Sub inciden a ț suferin ei ț intră și muschiul cardiac cu dezvoltarea de cardiomiopatii. De
patru ori mai mul iț alcoolici mor din cauza tulburărilor cardiace decat de ciroză. Mai mult, d in
cauza con inutuiț ridicat de zahăr, alcoolul duce la încetinirea metabolismului cu instalarea
obezită ii ț.
Cele mai frecvente probleme cu care se confrunt ă adolescen ii ț care beau prea mult sunt
să devină violen i ț sau să devină victima agresiviă ii ț verbale sau a violentei altei persoane, să
22

facă sex neprotejat sau s ă fie nevoi i ț să răspundă unor avansuri sexuale nepotrivite, uneori
ajungând să fie supu i ș abuzului sexual. În acela i timp, ace tia riscă să ș ș se rănească din neaten ie ț
sau să aibă diverse activită i ț care le pot periclita sanatatea, să aibă dificultă i ț de învă areț și
probleme de comportament la coală, săș înceapă să fure din casă pentru a-și procura bani de
alcool sau să intre în conflict cu legea.14
Adolescenții recunosc foarte greu că au probleme cu alcoolul, totodată neagă problemele
care stau în spatele consumului de alcool, de exemplu dacă au probleme cu școala probabil că
vor da vina pe profesori, colegi pentru a-și justifica absenteismul și consumul de alcool.
Se consideră că tratamentul celor care abuzează de alcool este dificil, deoarece consumul
prelungit al acestuia conduce la dereglări ale sistemului nervos central, consecin ele făcându-se ț
sim ite atât la nivelul procesării informa iei, cât i în planul echilibrului emo ional. Suntț ț ș ț
subminate astfel toate resursele adaptative ale persoanei: for a ego-ului, voin a, suporturile ț ț
sociale, locul de muncă, starea sănăta ii i capacitatea de rezolvare de probleme. ț ș
2.6. Co-dependen a ț
Există diferi i factori personali, familiali sau sociali care cresc într-un fel sau altul riscul ț
pentru consumul de substan e toxice. În astfel de cazuri, utilizarea toxicelor duce la dependen ă ț ț
i abuz cronic. Printre ace tia se numara: factorii genetici – prezenta factorilor predispozantiș ș
corelati cu un mediu nociv pot duce la aparitia abuzului de alcool, diferite afectiuni psihice –
ex.depresia, vârsta mică la prima utilizare – cei care consumă prima data alcool înainte de a
implinii varsta de 14 ani prezintă un risc crescut de până la 5 ori mai mare de a dezvolta o
dependen ă, fa ă de cei care au început să consume alcool dupa vârsta de 19 ani. Factorii ț ț
familiali i cei de ordin social creează un mediu propice dezvoltării dependen ei de alcool sau de ș ț
alte toxice atunci când sunt reprezenta i de familii dezorganizate, în care unul sau ambii părin i ț ț
sunt consumatori de toxice, în cadrul familiei tinerii sunt sau au fost abuza i fizic sau emo ional ț ț
i anturajul adolescentului este unul inadecvat, iar acesta are acces la toxice. Pe lângă acesteaș
publicitatea în mediile online, sau în media a toxicelor induc tinerilor ideea de "modă" i cresc ș
popularitatea acestora în rândul adolescen ilor. ț
Termenul co-dependen ă țdesemnează modelele comportamentale ale membrilor familiei
care au fost afecta i în mod semnificativ de către consumul sau dependen a de substan e a unui ț ț ț
alt membru al familiei.
23

Permisivitatea este una dintre cele mai acceptate caracteristici ale co-dependen ei întrucât ț
comportamentul permisiv rezistă modificării. Acest lucru se eviden iază cu precădere atunci ț
când membrii familiei continuă să se comporte ca i când comportamentul consumatorului de ș
substan e ar fi sub control voluntar. ț
„Membrii familiei se pot sim i vinova i i deprima i deoarece dependentul, într-un efort ț ț ș ț
de a nega pierderea controlului asupra drogurilor i de a schimba motivul de îngrijorare, încearcă ș
de obicei să plaseze responsabilitatea pentru consum asupra celorlal i membri ai familiei, care ț
deseori o acceptă par ial sau total ț” (Cosman, 2010, p. 155).
Este binecunoscută situa ia în care membrii familiei, ca i consumatorii de substan e, se ț ș ț
comportă ca i cum consumul de substan e, care de i cauzează probleme evidente, nu ar fi o ș ț ș
problemă reală. Cu alte cuvinte, ace tia se angajează în negare. ș
Velleman a identificat apte dimensiuni ale func ionării familiei, care sunt afectate de ș ț
către dependen ă : rolurile, ritualurile, rutina, finan ele, comunicarea, conflictul i via a socială ț ț ș ț
(Velleman, Templeton, 2003, pp.103-112)
Prima etapă în contactul părin ilor cu problema abuzului o reprezintă confirmarea ț
suspiciunilor. Urmează încercarea de a stabili limite, mustrările cu privire la consumul de alcool
sau droguri în familie (băuturi alcoolice, tutun), adaptarea la vină i ru ine si respectiv ș ș
acceptarea stigmatului, încercarea de a veghea asupra sănătă ii copilului, plângerea ț copilului de
altă dată. În cele din urmă, părintele se rezumă la a trăi cu vina i a- i dezvolta instinctul de ș ș
conservare (Barnard, 2005, p. 15).
2.6.1. Experien a părin ilor având copii dependen i – cercetare tiin ifică ț ț ț ș ț
Un studiu realizat de către Universitatea Mount Royal din Canada, publicat în anul 2015
(Choate, 2015, pp. 4-178)15, surprinde experien a părin ilor având copii dependen i de alcool sau ț ț ț
droguri, i modul în care aceste substan e afectează negativ func ionarea familiei. Treizeci si unu ș ț ț
de părin i având copii adolescen i, au fost intervieva i în studiul în discu ie, cu privire la opt ț ț ț ț
teme majore: descoperirea problemei dependen ei, experien e pe măsură ce problemele au ț ț
degenerat, negarea dependen ei, conexiuni privind dezvoltarea proprie a părintelui, copingul, ț
provocările implicate de căutarea ajutorului, impactul asupra celorlalti membrii ai familiei (fra i ț
sau surori), alegerea reabilitării pe termen lung.
Participan ii ale i au fost memri ai unui program de reabilitare familială pe termen lung, pentru ț ș
24

adolescen i. Adolescen ii înscri i în program întruneau toate condi iile diagnosticării adic iei, ț ț ș ț ț
conform DSM IV.
Autorul studiului a fost un consultant clinic al centrului de reabilitare, fapt care justifică
rela ia de încredere stabilită între acesta i tinerii interna i în centru. Este men ionat totu i, căț ș ț ț ș
niciunul dintre pacien i nu urma terapia de reabilitare cu autorul. Părin ii au semnat un acord cu ț ț
privire la desfa urarea studiului i la păstrarea confiden ialită ii, cu rezerva posibilită ii retragerii ș ș ț ț ț
unilaterale din acesta. Participarea a fost voluntară i nu a fost impusă de către conducerea ș
centrului, iar studiul a fost realizat cu respectarea Declara iei de la Helsinki i cu aprobarea ț ș
Comitetului de Etică din cadrul centrului. Totodată, membrii comitetului nu au avut cuno tin ă ș ț
de identitatea pacien ilor i părin ilor care au luat parte la studiu. ț ș ț
În ceea ce prive te strângerea datelor, au avut loc interviuri semi-structurate, care au ș
durat între 45 de minute i 2 ore. Aceste interviuri au avut ca punct de interes modalitatea prin ș
care părin ii au aflat despre consumul de droguri sau alcool al copilului, cum au ajuns să ț
înteleagă faptul că s-a escalat în stadiul în care s-ar putea numi dependen ă, cum au încercat să ț
intervină, care a fost impactul asupra func ionalită ii familiei i ce anume i-a deteminat să ț ț ș
con tientizeze necesitatea reabilitării pe termen lung. ș
Grupul persoanelor intervievate a fost constituit din 31 de îngrijitori (inclusiv îngrijitori
prin conven ie): 17 mame biologice, 7 ta i biologici, o mamă vitregă, un tată vitreg, 2 mame ț ț
adoptive, un tată adoptiv i 2 asisten i maternali (îngrijitori). ș ț
Din cei 21 de tineri, 8 au avut, anterior începerii programului de reabilitare, probleme cu
justi ia constând în trafic de droguri, tâlhărie, intrare prin efrac ie i furt. Majoritatea au declaratț ț ș
că au început consumul la vârste cuprinse între 13 i 14 ani. Patru dintre tineri se aflau în ș
eviden a Protec iei Sociale. Grupul analizat este omogen din punct de vedere a rasei, to i ț ț ț
subiec ii, excep ie făcând unul, fiind caucazieni. ț ț
La data admiterii în studiu, aptesprezece dintre tineri prezentau o varietate de ș
diagnostice. Nouă din cei 21 fuseseră diagnostica i cu sindromul deficitului de aten ie, 2 ț ț
prezentau tulburări de comportament antisocial, 6 fuseseră diagnostica i cu tulburare de conduită ț
(tulburarea opozi ionismului provocator), 8 cu bipolaritate (tulburare de dispozi ie), unul cu ț ț
anxietate, 4 cu dificultă i de învă are i unul dintre tineri cu bulimie nervoasă. Mai mult, 5 dintre ț ț ș
tineri prezentau un istoric de autoagresiune iar unul dintre ei a fost diagnosticat cu sindromul
alcoolismului fetal. Trei dintre tineri au fost victimele neglijen ei în copilărie iar al i trei au fost ț ț
abuza i fizic, acest fapt fiind confirmat de către cei care în momentul de fa ă îi îngrijeau. ț ț
În ceea ce îi prive te pe părin i, 5 dintre ta i i 7 dintre mame i-au dezvăluit propriul ș ț ț ș ș
istoric cu privire la abuzul de substan e, nefiind însă vorba despre dependen ă. Patru dintre ț ț
25

mame i unul dintre ta i fuseseră diagnostica i cu probleme psihice. Optsprezece din cele 21 de ș ț ț
familii au prezentat antecedente cu privire la abuzul de substan e în cadrul familiilor extinse iar ț
10 dintre familii au dezvăluit existen a unor persoane diagnosticate cu probleme psihice, tot în ț
cadrul familiilor extinse.
2.6.2. Rezultatele studiului
TEMA I – DEPISTAREA PROBLEMEI
Părin ii au descris faptul că începând cu con tientizarea problemei a urmat un ir de ț ș ș
explica ii false i minciuni din partea copiilor i că descoperirea abuzului de substan e tinde să ț ș ș ț
urmeze acela i traseu în fiecare caz. Cel mai frecvent mod în care părin ii au luat contact cu ș ț
problematica abuzului constă în prezen a dovezilor evidente, cum ar fi supradozele care necesită ț
servicii medicale de urgen ă, sau arestul datorat consumului de substan e ori comportament ț ț
deviant datorat aflării sub influe a drogurilor sau alcoolului. ț
Descoperirea tardivă, în stadiul dependen ei, este mai pu in întâlnită însă este cea care îi ț ț
determină pe părin i la a lua măsuri urgente. Un exemplu îl constituie una dintre mame, care a ț
devenit destul de activă în supravegherea fiicei sale, elevă în clasa a 8-a, după ce aceasta fusese
internată datorită intoxica iei cu alcool (Mamă / Participant 23). Părin ii care au trecut prin ț ț
asemenea experien e admit că i-au schimbat complet atitudinea fa ă de copii i au devenit mult ț ș ț ș
mai vigilen i în supravegherea acestora, încercând să recâ tige controlul asupra adolescen ilor. ț ș ț
Un alt mod în care părin ii au aflat despre problema adolescen ilor cu privire la consumul ț ț
de substan e a fost descoperirea indiciilor cu privire la acest fapt, cum ar fi sticle de alcool, ț
cantită i mici de droguri, chiar i comentariile cu tentă făcute de prietenii tinerilor. Acest mod ț ș
este i cel mai des întâlnit, însă de cele mai multe ori părin ii au desconsiderat gravitatea faptelorș ț
i nu au tratat cu seriozitatea cuvenită situa ia. Cei mai mul i dintre părin ii intervieva i au ales săș ț ț ț ț
a tepte apari ia i a altor dovezi care sa le confirme existen a problemei, al ii au decis să î iș ț ș ț ț ș
confrunte copiii, în timp ce al ii au ales să investigheze singuri implicarea adolescen ilor în ț ț
consumul de substan e. ț
Cea de a treia cale prin care părin ii au descoperit consumul de substan e al copiilor a ț ț
pornit de la schimbările pregnante în atitudinea i comportamentul copiilor, schimbări cărora ș
părin ii au încercat să le atribuie o cauzalitate. Aceste schimbări au constat în scăderea eficien ei ț ț
26

colare (scăderea notelor), apari ia problemelor de concentrare sau chiar a absenteismului. Alteș ț
exemple relatate de către părin i au fost : scăderea interesului pentru activită ile extra- colare de ț ț ș
care anterior, tinerii erau încânta i, apari ia secretelor i a dorin ei exagerate de intimitate, ț ț ș ț
dorin a scăzută de a lua parte la via a în familie i pozi ia nejustificată de defensivă. ț ț ș ț
Părin ii au fost tenta i să pună aceste schimbări pe seama adolescen ei. Unul dintre ț ț ț
părin i explică modul în care a ajuns să con tientizeze problema fiului său cu consumul de ț ș
substan e: ț
„Orice tânăr fumează iarbă din când în când. Sti i, eu am exagerat cândva cu fumatul… ț
Am crezut că o consumă doar de dragul experien ei, că nu îi va plăcea atât de mult i că o să- i ț ș ș
vadă în continuare de via ă, pentru că era un elev bun… ț ”
Părin ii care s-au aflat în aceste situa ii s-au confruntat cu incapacitatea de a găsi ț ț
răspunsuri. Deseori s-au lăsat cople iti de emo ii i nu au putut ajunge la un rezultat optim. Una ș ț ș
dintre mame relatează : „ Atunci când i-am găsit lucrurile am ezitat. Nu am tiut ce să fac. A a ș ș
că le-am luat i le-am ascuns în camera mea. ș ” (Participant 4a).
Unii dintre părin i au ales să devină brusc autoritari după aceste descoperiri, în încercarea ț
de a prelua controlul asupra situa iei. Efectul însă nu a fost cel scondat, comportamentul tinerilor ț
generând i mai multă confuzie. ș
TEMA II – EXPERIEN A PE MĂSURĂ CE PROBLEMELE AU DEGENERAT Ț
Un fapt relatat de către to i participan ii a fost că anterior ca problemele să degenereze, a ț ț
intervenit schimbarea anturajului. În via a tinerilor au apărut persoane noi, pe care majoritatea ț
părin ilor nu le cuno teau. ț ș
„Nu i-am văzut niciodată noii prieteni. Iar dacă o întrebam, nu îmi răspundea. Prefera să-
i păstreze via a pentru ea însă i.” (Participant 22, Mamă)ș ț ș
Întrebată fiind despre cum o trata fiica ei, una dintre mame a răspuns : „Ca i cum a fi ș ș
fost cauza tuturor problemelor ei. Nu ne mai puteam în elege. Nu mai suporta via a de acasă! ” ț ț
Transformarea copiilor în personaje noi caracterizate de agresivitate verbală i fizică i-a ș
surprins pe părin i i au condus la fracturarea familiei. Surprinzător pentru câ iva dintre ț ș ț
participan i a fost faptul că tinerii au găsit refugiu în familiile noilor prieteni, unde valorile ț
morale erau mult diferite fa ă de cele promovate în familiile lor. Unul dintre participan i ț ț
poveste te că s-a întâmplat ca fiica ei să fugă de acasă i să se ascundă în casa unei prietene, iar ș ș
mama celei din urmă să nege faptul că tânăra s-ar afla acolo.
27

„ Am fost ocată să vad că sunt min ită cu non alan ă de către un alt părinte. M-a surprins ș ț ș ț
să văd că există părin i care î i sus in copiii în a consuma droguri i alcool. Asta mi s-a părut ț ș ț ș
incredibil i prostesc. ” (Participant 6, Mamă vitregă) ș
TEMA III – CĂUTAREA ALTOR EXPLICA II I NEGAREA CONSUMULUI DE Ț Ș
SUBSTAN E Ț
Unii dintre participan i, de teama de a purta un stigmat, au căutat alte explica ii care să ț ț
justifice comportamentul copiilor lor. Printre aceste explica ii, în majoritatea cazurilor regăsim ț
posibilitatea ca tinerii să sufere de tulburări psihice. Participantul cu numărul 3 – Mamă, declară
că îi venea mai u or să creada că fiul ei are probleme psihice, decât că s-ar confrunta cu ș
dependen a de substan e. ț ț
În alte cazuri, părin ii au pus consumul de substan e pe seama problemelor din familie. ț ț
Această abordare, spun ei, le oferea speran a ca odată cu dispari ia acelor probleme, copilul va ț ț
înceta să mai consume droguri sau alcool i totul se va rezolva de la sine. De altfel, câ iva dintre ș ț
ei au sus inut faptul că însă i profesioni tii la care au apelat, psihologi sau psihiatri, au preferat ț ș ș
să pună problema în sarcina devia iilor de comportament sau tulburărilor psihice, ignorând în ț
totalitate ipoteza consumului.
„ Am continuat să cred că era depresiv i supărat în legătură cu separarea i cu divor ul ș ș ț
nostru, cu faptul că trebuia să se plimbe de la o casă la alta, i că daca vom vorbi despre aceste ș
lucruri i vom scoate la suprafa ă acele sentimente, lucrurile vor fi ok.” (Participant 17, Mamă) ș ț
Cu cât părin ii se concentrau mai mult la a găsi cauze anamnestice, cu atât se îndepărtau ț
mai mult de probabilitatea îngrijorătoare a consumului.
TEMA IV – CONEXIUNI CU PRIVIRE LA EXPERIEN A PERSONALĂ Ț
Subiec ii au regăsit problemele copiilor lor, în propriile experien e din trecut. Cei care au ț ț
avut experien e proprii negative se confruntau acum cu remu cări legate de comportamentul ț ș
mo tenit al copiilor lor. ș
„ i tatăl lui a fost la fel. S-a uitat la el i a spus Ș ș < Mă vad pe mine >. Dar tatăl lui era cu
totul o altă persoană. A fost capabil să fie drogat i să ob ină diploma de master. Era genul ăsta ș ț
de dependent. Iar atunci m-am gândit că fiul nostru se aseamănă mai mult cu mine i cu cei din ș
familia mea, a a…mai nesăbui i. Avem o energie i o personalitate nesăbuită. Alcoolicii din ș ț ș
28

partea familiei mele ori au murit, ori au ucis oameni. De partea tatălui meu…be ivi notorii. Când ț
mă uitam la fiul meu, îl vedeam a a. Nu tia să consume la fel ca tatăl lui. Avea alt fel de a ș ș
consuma, total nesăbuit. ”(Participant 7b, Mamă)
inând cont de faptul ca 12 din cei 31 de părin i avuseseră experien e personale ca iȚ ț ț ș
consumatori de substan e, i că astfel de experien e s-au regăsit în 18 din cele 21 de familii, ț ș ț
majoritatea subiec ilor aveau idee despre cum să încerce să în eleagă situa ia. Ceilal i părin i, ț ț ț ț ț
care însă nu prezentau un astfel de istoric, s-au sim it confuzi i incapabili să în eleagă. ț ș ț
TEMA V – ÎNCERCAREA DE A COOPERA
Părin ii i-au văzut vie ile îndreptându-se spre haos. Comportamentul copiilor devenea ț ș ț
tot mai riscant iar legăturile dintre membrii familiel păreau tot mai fragile. Pe măsura ce aceste
schimbări au avut loc, părin ii s-au sim it tot mai în afara controlului. Ace tia au apelat fie la al i ț ț ș ț
membrii ai familiei, fie la profesioni ti sau chiar la ambii. ș
În fa a stresului, unii dintre participan i au evitat să mai caute ajutor, crezând că asta nu ț ț
va face decât să sporească tensiunile din cadrul familiei. Rela ia dintre părin i devenise i ea tot ț ț ș
mai instabilă, rela ia de cuplu fracturându-se i ea. ț ș
Câ iva dintre subiec i povestesc că au ajuns în stadiul în care evitau să meargă acasăț ț
pentru a nu avea de-a face cu haosul. Una dintre mame poveste te : ș
„ Eram dezastru. Mă sim eam teribil, i atunci am încercat să îmi sun so ul i să îi explic ce se ț ș ț ș
întâmplă. El încerca să lucreze i să stea departe de noi pentru o săptămână. Atunci m-am sim it ș ț
ca o gre eală. (Participant 23, Mamă) ” ș
Părin ii au povestit că, în încercarea de a coopera cu situa ia, au apelat i la strategii ț ț ș
nebune ti ș. De exemplu, un tată poveste te că i-a confiscat drogurile fiului său iar apoi s-a întors ș
spre el i i-a spus că dacă are de obliga ii pentru drogurile pe care i le-a confiscat, el urmează să ș ț
le plătească. (Participant 9, Tată)
Un alt părinte poveste te că, descoperind despre datoriile pe care fiul său i le făcuse din ș ș
cauza drogurilor, i-a pus acestuia 800 de dolari într-un plic, apoi s-a întrebat dacă îl va mai vedea
vreodată. (Participant 21, Mamă)
Alti părin i relatează că au încercat să î i controleze copiii urmărindu/le conturile de ț ș
Facebook, telefoanele sau citindu-le jurnalele personale.
29

TEMA XI – PROVOCAREA DE A CĂUTA AJUTOR
Cei mai mul i dintre participan i au căutat ajutor formal i de specialitate atunci când au ț ț ș
sim it că tensiunea creată de comportamentul tinerilor a ajuns peste puterea lor de a coopera. ț
Atitudinea subiec ilor cu privire la căutarea ajutorului a fost ambivalentă. Unii au fost ț
deschi i în a cere ajutor altor persoane din afara familiei, pe când al ii s-au temut că vor fi ș ț
judeca i de ceilal i i considera i ca au e uat în rolul de a fi părin i. ț ț ș ț ș ț
Un tată poveste te că, sătul fiind de atmosfera tensionată i depă it de situa ie, a trebuit ș ș ș ț
să ia măsuri i : „ Am sunat la poli ie. Am sunat serviciile sociale. Încercam să găsesc ajutor ș ț
pentru că tiam că nu mai de in controlul.” (Participant 13, Tată) ș ț
Majoritatea sus in că au sim it de multe ori că problema abuzului de substan e nu a fost ț ț ț
luată în serios sau în eleasă de profesioni tii care „ se fereau chiar să folosească termenii ț ș abuz i ș
dependen ă ț ” (Participant 13, Tată)
Alt participant poveste te că de i întreaga familie ajunsese la stadiul de a fi traumatizată ș ș
din cauza acestor evenimente, a primit ca sfat din partea unui profesionist la care a apelat, să
alunge copilul de acasă i astfel să îl împiedice să producă i mai multe probleme. ș ș
Majoritatea subiec ilor s-au declarat frustra i de faptul că li se ascundeau informa ii sub ț ț ț
motivul confiden ialită ii, care, datorită vârstei adolescen ilor li se imputa profesioni tilor. Un ț ț ț ș
tată precizează că „ ar fi făcut o mare diferen ă dacă cineva ar fi stat cu noi la masă să ne ț
consilieze, să îmi vorbească direct i privindu-ma în ochi despre faptul că am un copil bolnav iar ș
boala lui este dependen a de droguri. Că fiul meu este un drogat.”(Participant 13, Tată) ț
Un obstacol în a găsi ajutor l-a reprezentat, în majoritatea cazurilor, refuzul copiilor de a
merge la specialist sau de a discuta despre terapie i reabilitare. De i unii dintre tineri au ș ș
acceptat, de dragul părin ilor, să apeleze la psiholog, pu ine au fost schimbările constructive. ț ț
Unul dintre părin i poveste te că fiica ei îi spusese cândva : „ Î i irose ti banii. Stau aici i îmi ț ș ț ș ș
vorbe te iar mie chiar nu îmi pasă ce are de zis”. (Participant 6, Mamă) ș
O metodă reală de con tientizare a dependen ei a venit din partea poli iei, întrucât, sus in ș ț ț ț
părin ii, poli i tii au ales o modalitate mai pu in terapeutică de a spune lucrurilor pe nume i de ț ț ș ț ș
a-i îndemna pe părin i să devină activi în căutarea ajutorului pentru adolescen ii dependen i. ț ț ț
Totodată, ofi erii de poli ie au devenit implica i în acest conflict în mai multe feluri, începând de ț ț ț
la identificarea zonelor i grupurilor în care ace tia consumă substan e toxice i până la arestarea ș ș ț ș
acestora.
Participan ii au mai găsit ajutor i în discu iile purtate cu al i părin i care se confruntau cu ț ș ț ț ț
30

aceea i problemă, i cu care au putut vorbi deschis despre dependen a copiilor. Astfel, după cum ș ș ț
participan ii relatează, luând contact cu al i părin i de copii dependen i, le-a fost confirmată ț ț ț ț
stereotipia situa iei i necesitatea implicării active în găsirea unei solu ii. Aceste rela ii între ț ș ț ț
părin i s-au stabilit prin intermediul centrelor de tratare a dependen ei, care au organizat întâlniri ț ț
între părin ii având copii dependen i sau între ace tia i fo ti clien i ai centrelor respective. ț ț ș ș ș ț
TEMA VII – EFECTUL ASUPRA FRA ILOR SAU SURORILOR Ț
Mul i dintre participan i au adus în discu ie impactul pe care dependen a unuia dintreț ț ț ț
copii i-a afectat pe ceilal i copii. Acest fapt s-a datorat în mare parte aten iei sporite acordate ț ț
copilului adictiv rezultând în neglijarea celorlal i copii. Cei din urmă i-au pierdut pe de-o parte ț ș
fratele sau sora dependentă, i pe de altă parte, unitatea familiei. ș
Printre reac iile fra ilor tinerilor dependen i se regăsesc atât empatizarea cu părin ii în ț ț ț ț
încercarea de a găsi rezolvări, cât i îndepărtarea de fratele dependent cu scopul de a restabili ș
lini tea din familie, excluzându-l.ș
Participanta cu numărul 22, mamă, poveste te că fiica ei mai mare, văzând-o incapabilă ș
să-i acorde aten ie atât ei cât i surorii dependente, i-a spus: „ Mamă, da-o afară! Scoate-o afară ț ș
din casă!”
A existat, de altfel, i situa ia în care ace ti copii au ales să nu mai comunice cu părin ii ș ț ș ț
referitor la problemele proprii, întrucât nu doreau să creeze i mai multă tensiune în familie i în ș ș
sarcina părin ilor. ț

TEMA VIII – ALEGEREA REABILITĂRII PE TERMEN LUNG
Unii părin i povestesc că atunci când au crezut că lucrurile încep să se schimbe în bine, ț
au fost nevoi i să realizeze că situa ia se înrăută e te. ț ț ț ș „L-am prins făcând pe dealer-ul. Vindea
droguri i altor tineri ! ș” (Participant 9, Tată)
Ajun i în punctul în care sim eau că nu mai pot face fa ă crizei prin care trecea familia ș ț ț
lor, participan ii au decis că ceva trebuie să se schimbe urgent. ț
„tiam că, în ritmul ăsta, fiul meu o să moarăȘ ” (Participant 2, Tată). Teama de moarte
este desrisă i de al i părin i. ș ț ț
Decizia de a apela la reabilitarea pe termen lung a venit, în majoritatea cazurilor, atunci
când părin ii au con tientizat că sunt epuiza i, au considerat că au făcut tot ce au putut cu privire ț ș ț
la starea de fapt existentă i că se aflau în lipsă totală de op iuni. ș ț
31

Studiul prezentat are ca scop eviden ierea rutei generale pe care o urmează adic ia ț ț
copiilor în cadrul familiei i modalitatea de coping a părin ilor în fa a acestei probleme. ș ț ț
Comportamentul tinerilor dependen i s-a încadrat în descrierea fiecărui părinte participant. ț
Acesta începe prin permisivitate, continuă prin retragere, minimalizare, negare, victimizare,
neglijarea legăturilor de familie i în final, comportamentul auto-distructiv i distructiv fa ă de ș ș ț
ceilal i membrii ai familiei (Crowley, Withmore, 2007, p. 110). ț
La fel, părin ii afla i în această ipostază s-au regăsit în acelea i circumstan e i au urmat ț ț ș ț ș
aproximativ acelea i etape în abordarea situa iei. Studiul arată că pe măsură ce dependen a se ș ț ț
agravează, tensiunea i conflictul din familie cre te. Procesul prin care părin ii au ajuns să ș ș ț
în eleagă dependen a, nu a fost nici cursiv nici transparent, pentru niciunul dintre ei. Ace tia auț ț ș
trebuit să sorteze informa ii contradictorii, care i-au îndrumat înspre direc ii mai mult sau mai ț ț
pu in utile. În cazul celor care au văzut comportamentul tinerilor ca fiind tipic dezvoltăriiț
adolescentine, a apărut toleran a. Tendin a de retragere a apărut pe măsură ce in mediul familial ț ț
se instala haosul i unul sau altul dintre părin i căuta refugiu în afara casei (Orford, Natera, 1998, ș ț
pp. 1799-1813). Totu i, to i participan ii au ajuns la etapa în care au fost nevoi i sau chiar ș ț ț ț
obliga i să se angajeze în luarea măsurilor, întrucât situa ia devenea tot mai gravă – ț ț
comportamentul deviant al tinerilor presupunea probleme la coală, probleme de sănătate i nu ș ș
de pu ine ori interven ia poli iei. Mai mult, participan ii au fost nevoi i să asiste i la e ecul din ț ț ț ț ț ș ș
partea serviciilor sociale sau profesioni tilor, care la rândul lor erau îngrădi i de lege i de ș ț ș
confiden ialitate . ț
În majoritatea cazurilor, participan ii au fost fie ei în i i dependen i, fie în familia extinsă ț ș ș ț
au existat membri care s-au confruntat cu dependen a de alcool sau substan e toxice. ț ț
LIMITĂRI ALE STUDIULUI
Trebuie precizat că cercetarea prezentată se bazează pe o relatare introspectivă a
întâmplărilor, în aceasta putând cu u urin ă să intervină părtiniri con tiente sau incon tiente. ș ț ș ș
Rezultatele nu pot fi generalizate, întrucât de i acest grup de părin i au ales reabilitarea pe ș ț
termen lung ca solu ie, există situa ii în care interven ii minore s-au dovedit a avea mai mare ț ț ț
succes.
O altă limitare a studiului o constituie faptul că se vorbe te despre efectul tinerilor ș
dependen i asupra fra ilor sau surorilor i se relatează întâmplări cu privire la acest aspect, însă ț ț ș
ace tia din urmă nu au fost intervieva i. ș ț
Din ce reiese din relatările participan ilor, evaluările i interven iile profesioni tilor au ț ș ț ș
32

e uat ca solu ii în problema adic iei. Felul în care aceste evaluări sau interven ii s-au făcut, nuș ț ț ț
este prezentat.
2.7. Explica ii ț cu privire la cadrul legislativ al internării nevoluntare
Legea nr.487/2002 reprezin ă regelementarea cadru în materia internării nevoluntare. ț
Odată intrată pe u ile spitalului, persoana supusă internarii medicale nevoluntare se află ș
sub jurisdic ia legii sănătă ii mintale. Ea reglementeaza procedura internării, sanc iunile, ț ț ț
modalitatea de finan are a serviciilor de sănătate mintală, si drepturile pacientului (precum ț
accesul la coresponden ă personală i la presă). De asemenea, sunt descrise i alte măsuri ț ș ș
restrictive de libertate, precum conten ionarea pacientului i izolarea, fiind explicate clar ț ș
condi iile si limitările aplicării unor asemenea măsuri ț
Prin Ordinul de Ministru privind Normele de aplicare a Legii Sănătă ii Mintale i a ț ș
Protec iei Persoanelor cu Tulburări psihice nr. 487/2002 ț , se stabile te faptul că medicul ș
psihiatru care evaluează cazul, în solicitarea internării nevoluntare, trebuie să descrie
manifestările ce pun în pericol via a, sănătatea i integritatea corporală a pacientului sau a altor ț ș
persoane cu care acesta ar putea avea contact.
Medicul de familie sau medicul specialist psihiatru care solicită internarea nevoluntară
a unei persoane, nu pot fi membri ai comisiei de revizie constituite pentru respectiva persoană.
Transportul persoanei la spital fără consim ământul acesteia se face doar dacă refuză ț
internarea voluntară i dacă există un pericol iminent de vătămare asupra sa sau a altor persoane. ș
Personalul serviciilor care asigură transportul persoanei la spitalul psihiatric trebuie să
men ioneze lipsa consim ământului persoanei transportate într-un raport prezentat mediculuiț ț
psihiatru în momentul aducerii la spital în vederea internării.
Articolul 61 al legii mai sus men ionate, în varianta republicată din anul 2012, prevede : ț
Propunerea de internare nevoluntara, intocmita potrivit prevederilor art. 58, este
analizata de catre o comisie special constituita in acest sens, in termen de cel mult 48 de ore de
la primirea propunerii, dupa examinarea persoanei respective, daca aceasta este posibila.
(2) Comisia prevazuta la alin. (1) este alcatuita din 3 membri numiti de managerul spitalului, si
anume: 2 psihiatri si un medic de alta specialitate sau un reprezentant al societatii civile.
(3) Modalitatea de desemnare, procedura de selectie si conditiile pe care trebuie sa le
indeplineasca reprezentantii societatii civile se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei
legi.
33

(4) Hotararea comisiei va cuprinde:
a) diagnosticul;
b) solutia adoptata;
c) motivarea solutiei;
d) semnaturile tuturor membrilor comisiei.
(5) Decizia de internare nevoluntara a comisiei prevazute la alin. (1) se va consemna in dosarul
medical al pacientului si va fi comunicata de indata acestuia, precum si reprezentantului sau
legal sau conventional. In baza acestei decizii, pacientul va fi internat nevoluntar.
(6) Decizia de internare nevoluntara a comisiei prevazute la alin. (1) va fi inantata de catre
conducerea unitatii medicale, in termen de 24 de ore, judecatoriei in a carei circumscriptie se
afla unitatea medicala, odata cu documentele medicale referitoare la pacientul in cauza.
(7) Pana la pronuntarea hotararii instantei cu privire la confirmarea deciziei de internare
nevoluntara, pacientul internat nevoluntar va fi examinat periodic de catre comisia prevazuta la
alin. (1), la un interval ce nu va depasi 5 zile.
Capitolul V, art.15, alin. (2), al Normei din 15 aprilie 2016 de aplicare a Legii
487/2002 prevede la lit.j) i lit.k) ș faptul că, în lista urgen elor psihiatrice sunt cuprinse i ț ș
sevrajul alcoolic i șsevrajul la alte substan e psihoactive ț, sau, la lit. n) tulburarea de conduită
cu heteroagresivitate.
Dacă o persoană aflată în procedura de internare nevoluntară părăse te unitatea ș
spitalicească fără să existe decizia comisiei prevazute în acest sens sau hotărârea instan ei de ț
judecată competente, unitatea spitalicească are obliga ia de a sesiza imediat organele de poli ie i ț ț ș
Parchetul de pe lângă instan a judecătorească competentă, precum i reprezentantul legal sau ț ș
conven ional. ț
Când măsura internării nevoluntare a fost luată fa ă de un pacient în a cărui ocrotire se ț
afla un minor sau o persoană pusă sub interdic ie, căreia i s-a instituit curatela ori o persoana ț
care, din cauza bolii, vârstei sau altei cauze are nevoie de ajutor, medicul va informa, de îndată,
autoritatea tutelară de la domiciliul sau re edin a pacientului. ș ț
Noul Cod Penal regelementează internarea medicală nevoluntară ca o măsură de
siguran ă, urmărindu-se protejarea societă ii de anumi i indivizi care, prin starea patologică pe ț ț ț
care o prezintă, constituie un pericol atât pentru ei, cat i pentru ceilal i membri ai societă ii. ș ț ț
Pentru a fi încadrată ca măsura de siguran ă (în conformitate cu art. 108 i 110 NCP), persoana ț ș
fa ă de care se ia măsura trebuie să fi săvâr it o faptă prevăzută de legea penală pentru care nuț ș
este incidentă nici o cauză justificativă, i să fie bolnavă psihic, consumatoare de substan e ș ț
psihoactive sau suferindă de o boală infecto-contagioasă. Trebuie, de asemenea, să existe
34

pericolul de a reitera comportamentul antisocial. Pentru dispunerea acestei măsuri nu este
necesară o condamnare definitivă pentru o infrac iune, ea putând fi luată, în mod provizoriu sau ț
permanent, i fa ă de o persoană achitată de legea penală. ș ț
Internarea nevoluntară, prin natura sa, fără a constitui o sancțiune privativă de libertate,
reprezintă o măsură care privează de libertate persoana internată nevoluntar, în sensul că aceasta
nu are libertatea să părăsească instituția medicală în care a fost internată împotriva voinței sale
sau fără consimțământul său. Internarea nevoluntară încetează în două moduri, și anume fie prin
neconfirmarea de către instanța competentă a deciziei de internare nevoluntară a comisiei
medicale, fie prin confirmarea propunerii aceleiași comisii de constatare a încetării condițiilor
care au impus internarea nevoluntară.
Pentru demararea procedurii de internare nevoluntară a unei persoane este necesar ca un
medic psihiatru abilitat să aprecieze că aceasta suferă de o tulburare psihică și să considere că,
din cauza acestei tulburări psihice, există un pericol iminent de vătămare pentru sine sau pentru
alte persoane, respectiv că, în cazul unei persoane suferind de o tulburare psihică gravă,
neinternarea ar putea antrena o gravă deteriorare a stării sale sau ar împiedica să i se acorde
tratamentul adecvat.
În Decizia Cur ii Constitu ionale nr. 527 din 14 iulie 2015 ț ț , publicată în Monitorul
Oficial al României nr. 700 din data de 17 septembrie 2015, Curtea re ine că ț persoanelor cu
tulburări psihice trebuie se li se acorde îngrijiri în mediul cel mai puțin restrictiv și prin
proceduri cât mai puțin restrictive, care să respecte pe cât posibil integritatea lor fizică și psihică
și să răspundă în același timp atât nevoilor lor de sănătate, cât și necesității de a asigura
securitatea fizică a celorlalți, de unde reiese că internarea într-o unitate de psihiatrie se poate
face numai din considerente medicale, înțelegându-se prin acestea procedurile de diagnostic și
de tratament.
Curtea reține că internarea nevoluntară se instituie prin decizia comisiei medicale, care
este supusă, însă, confirmării instanței judecătorești, aceasta putând să o infirme și să dispună
încetarea internării nevoluntare. La rândul ei, și procedura de externare are, similar procedurii de
internare nevoluntară, o componentă administrativă și una judiciară, instanța competentă putând
să confirme propunerea comisiei de constatare a încetării condițiilor care au impus internarea
nevoluntară sau să o infirme, cu consecința menținerii, în acest ultim caz, a măsurii internării
nevoluntare. Atât în procedura de internare nevoluntară, cât și în cea de externare, intervenția
judecătorului este justificată de necesitatea eliminării unor eventuale abuzuri sau erori medicale.
Instanța judecătorească are rolul de a pune în balanță, pe de o parte, interesul personal al
pacientului, sub aspectul libertății acestuia, al nevoilor sale de sănătate și al protecției împotriva
35

abuzurilor și erorilor medicale, iar, pe de altă parte, interesul general al societății privind
eliminarea riscului ca starea psihică a persoanei în cauză să-i inducă acesteia un comportament
de natură să producă o vătămare fizică ei înseși sau altor persoane ori distrugeri de bunuri
materiale importante, astfel că reglementarea legală criticată nu aduce atingere principiilor
referitoare la libertatea individuală și la protecția persoanelor cu handicap, consacrate de
prevederile art. 23 și ale art. 50 din Constituție, ci, dimpotrivă, garantează aceste drepturi
fundamentale.
În acest sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia,
chiar dacă instituția specializată în care a fost internată persoana în cauză a constatat dispariția
tulburării mintale ce a justificat internarea nevoluntară, aceasta nu înseamnă că ea trebuie
eliberată în mod automat, fără a se examina condițiile în care va putea să-și reia viața normală în
societate.
Din nefericire însă, datorită sistemului judiciar mult prea aglomerat, deciziile
judecătore ti luate cu celeritate în ceea ce prive te măsura internării nevoluntare se rezumă la ș ș
raportul psihiatric al pacientului i nu au în vedere, de multe ori, circumstan ele care au condus ș ț
la conduita acestuia. În cazul pacien ilor afla i în stare de agita ie psiho-motorie din cauza ț ț ț
substan elor toxice, internarea nevoluntară se dispune până când pacientul nu mai este considerat ț
pericol social, deci până când acesta trece de starea de APM i de perioada de sevraj cu ajutorul ș
tratamentului medicamentos (diazepam injectabil, perfuzii etc). Nu se are în vedere, în textul de
lege, obligativitatea urmării unui program de dezintoxicare i post-cură, fapt ce în majoritatea ș
cazurilor conduce la recidiva consumului . În cazul adolescen ilor un astfel de episod în care iau ț
contact cu măsuri precum izolarea, imobilizarea .a, poate avea un impact major asupra ș
dezvoltării psihice dar i asupra motiva iei de a se reabilita. ș ț
Un alt factor care împiedică reabilitarea pacien ilor dependen i prin intermediul ț ț
insitu iilor sanitare de stat, îl constituie supraaglomerarea unită ilor spitalice ti de psihiatrie i ț ț ș ș
lipsa de personal calificat în domeniu. În astfel de condi ii, reabilitarea, dezintoxicarea i ț ș
postcura rămân solu ii la îndemâna pacien ilor i familiilor acestora, care au o situa ie materială ț ț ș ț
ce ar putea sus ine costurile ridicate ale terapiei într-un spital privat sau centru de specialitate. ț
36

3. Metodologia cercetării
3.1. Scopul cercetării
Având în vedere toate considerentele men ionate în partea teoretică a lucrării, în această ț
cercetare ne-am propus să eviden iem factorii care stau la baza consumului de substan e ț ț
psihoactive i alcool. Totodată, inten ionăm să surprindem procesul prin care ace ti factori ș ț ș
creează premisele dependen ei, impactul abuzului de substan e asupra intergrării sociale a ț ț
individului precum i circumstan ele legale care limitează reabilitarea la decizia individului de a ș ț
apela la dezintoxicare.
Consider că această cercetare serve te unei mai bune în elegeri a pa ilor prin care ș ț ș
dependen a trece de la stadiul incipent, prin consum regulat, la stadiul devian ei sociale i auto- ț ț ș
distructivită ii individului. ț
Mai mult, ne dorim ca lucrarea de fa ă să contribuie la con tientizarea cadrului legal i ț ș ș
birocra iei procedurale care, lăsând dezintoxicarea la latitudinea personală a dependentului, ț
ignoră efectele produse asupra co-dependen ilor, a membrilor familiilor acestor persoane i ț ș
implicit, contribuie la apari ia pericolului social pe care această problematică îl dezvoltă. De ț
altfel, situa ia actuală a legisla iei presupune dovedirea pericolului social, prin săvâr irea faptei, ț ț ș
pentru ca autorită ile să poată lua măsuri, i nu preîntâmpinarea săvâr irii acestor fapte. Este ț ș ș
necesar ca persoana să înfăptuiască acte de natură a pune în pericol siguran a i integritatea ț ș
fizică proprie sau a celor din jur, pentru ca autorită ile să poată interveni, aspectele ce in de ț ț
integritatea morală fiind neglijate.
A adar, scopul cercetării are în vedere:ș
S 1: Fundamentarea unui plan de intervenție privind dependen a de substan e toxice în ț ț
cazul adolescen ilor, inând cont de factorii care determină adic ia i de cadrul legislativ cu ț ț ț ș
privire la această problematică.
3.2. Obiectivele cercetării
Pentru a atinge scopurile de cercetare mai sus-men ionate, am ales intervievarea i ț ș
37

subordonarea a doi pacien i din cadrul țSpitalului de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda ” din Sibiu.
Pentru a elimina variabila sex din limitele cercetării, am ales ca subiec i un tânăr de 22 de ani i ț ș
10 luni i o tânără de 21 de ani i 11 luni, ambii afla i în internare nevoluntară. ș ș ț
Am ales să combinăm interviul semi-structurat cu metoda biografică, pentru a stabili
profilul personalității subiec ilor dar i pentru a explica felul în care ace tia ac ionează i se ț ș ș ț ș
comportă în prezent.
Prin analiza documentelor medicale aflate în Arhiva spitalului, inten ionăm să calificăm ț
factorii principali ai internărilor nevoluntare cauzate de intoxica ia cu alcool sau substan e ț ț
psihoactive, să identificăm numărul de internări nevoluntare în intervalul ianuarie 2016 –
septembrie2017, având acest diagnostic, la tinerii cu vârste cuprinse între 18 i 25 de ani, atât de ș
sex femeiesc cât i bărbătesc. ș
Am ales ca, prin intermediul testelor de personalitate AP (Chestionarul de evaluare a
autonomiei personale), ZKPQ (Zuckerman-Kuhlman) i 16 PF (R.B.Catell), să identificăm ș
nivelul autonomiei personale, căutarea impulsivă de senza ii, sociabilitatea, neurtoticismul – ț
anxietatea, agresivitatea – ostilitatea i activitatea acestora, precum i structura personalită ii ș ș ț
subiec ilor investiga i,. Rapoartele de interpretare ale chestionarelor AP i ZKPQ vor fi generate ț ț ș
automat prin intermediul aplica iei CAS++ (Cognitrom Assesment System) a platformei ț
Cognitrom.
A adar, obiectivele cercetării au in vedere :ș
O 1: identificarea circumstan elor internării nevoluntare ț
O 2: determinarea vorbirii libere a pacientului,
O 3: descoperirea tendin elor spontane ale intervievatului, ț
O 4: identificarea, recunoa terea i interpretarea stărilor emo ionale pe perioada ș ș ț
interviului,
O 5: explorarea contextului personal, psihologic i social al intervievatului, ș
O 6: determinarea profilului de personalitate al subiec ilor, ț
O 7: determinarea factorilor cauzatori ai consumului i dependen ei pacien ilor ș ț ț
3.3. Subiec ii cercetării ț
Subiec ii cercetării sunt doi pacien i afla i în internare nevoluntară, la ț ț ț Spitalul de
Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda ” din Sibiu, la momentul internării prezentând intoxica ie cu ț
38

substan e psihoactive sau intoxica ie cu alcool. ț ț
M.C. este un pacient de sex masculin, are 22 de ani i 10 luni i a fost adus de către ș ș
apar inători la sec ia de primiri urgen e din cadrul unită ii după o alterca ie cu vecinii, la care aț ț ț ț ț
fost necesară interven ia poli iei. La momentul internării subiectul se afla în stare de intoxica ie ț ț ț
cu alcool i substan e etnobotanice. ș ț
F.D. este o pacientă de sex feminin, are 21 de ani i 11 luni. La sec ia de primiri urgen e ș ț ț
din cadrul unită ii a fost adusă de mama sa cu ajutorul poli iei. Aceasta i-a agresat mama i ar fi ț ț ș ș
încercat să- i pună capăt zilelor. La momentul internării se afla în stare de intoxicatie severă cu ș
alcool i substan e psihoactive (marijuana). ș ț
3.4. Metode i instrumente ș aplicate
3.4.1. Analiza documentelor institu ionale ț
„Dosarul medical al pacientului reprezintă locul de culegere i de conservare a ș
informa iilor administrative, medicale i paramedicale, formalizate i actualizate, înregistrate ț ș ș
pentru fiecare pacient care a fost primit, din oricare motiv, într-o institu ie de sănătate. ț”
Această defini ie este dată de Agen ia Na ională de acreditare i evaluare în sănătate din Fran a -ț ț ț ș ț
institu ie de stat publică ce îndepline te misiuni de evaluare medicală cu scopul de a stabili starea ț ș
cunoa terii legate de strategiile preventive, diagnostice i terapeutice în medicină i de a contrubui la ș ș ș
cre terea calită ii i securită ii îngrijirilor în institu iile de sănătate i medicina liberală. ș ț ș ț ț ș
Am ales analiza documentelor institu ionale ca metodă de cercetare, întrucât aceasta ț
permite ob inerea unor informa ii cu privire la anamneza pacientului, la starea acestuia la ț ț
momentul internării i la numărul de internări anterioare în cadrul institu iei de sănătate. Mai ș ț
mult, prin consultarea acestor documente se au în vedere diagnosticele puse de către medicul de
specialitate i mai ales tratamentul aplicat pacientului, fapt care interesează în conditiile aplicării ș
altor instrumente de lucru precum interviul sau testele psihologice, întrucât tratamentul
medicamentos poate influen a rezultatele evaluărilor în discu ie. ț ț
Accesul la aceste documente ne-au fost acordat în urma înregistrării unei cereri către
managerul institu iei, prin care am solicitat accesul în Arhivă i implicit consultarea dosarelor ț ș
medicale de interes pentru tema abordată în această lucrare.
A fost solicitată semnarea unor documente privind obliga ia de a păstra ț
confiden ialitatea cu privire la datele personale ale subiec ilor, motiv pentru care, în lucrarea de ț ț
fa ă, numele acestor persoane, adresa i alte informa ii cu caracter personal nu vor fi divulgate.ț ș ț
39

3.4.2. Interviul clinic semi-structurat
Interviul reprezintă acea tehnică de ob inere, prin întrebări i răspunsuri, a unor ț ș
informa ii verbale din partea subiectului intervievat. Un alt scop al interviului este focalizarea ț
asupra trăirilor subiectului, punând accent pe rela ia stabilită în cadrul interviului. ț
Am ales metoda interviului clinic semi-structurat, întrucât întrebările pot fi reformulate,
se poate schimba succesiunea acestora i se pot pune întrebări suplimentare. ș
Totodată, încurajând vorbirea liberă a pacientului i doar direc ionându-l în sensul ș ț
problematicii de interes, consider că am eliminat factorii de stres i de risc ce ar fi putut apărea ș
pe durata interviului, în situa ia unui interviu directiv, tinând cont de starea pacien ilor. ț ț
Eficien a acestei metode este condi ionată de necesitatea desfă urării interviului, după o ț ț ș
structurare anterioară a întrebărilor de către emi ător. În acest sens, am formulat întrebări inând ț ț
cont i de dosarul medical studiat înainte de interviu, prin care răspunsurile să poată fi culese cu ș
anticipa ie. ț
Ghidul de interviu construit vizează, pe de-o parte, ob inerea unor date date de ț
identificare i legate de motivul internării, pe de altă parte istoria bolii actulale, anamneza i ș ș
examinarea statusului mental.
Ghidul de interviu precum i transcrierea interviurilor, se regăsesc la rubrica ANEXE din ș
prezenta lucrare.
3.4.3. Metoda biografică – Anamneza

Metoda biografică (anamneza) contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului
personalității subiectului, dar și la explicarea comportamentului actual al acestuia.
Metoda biografică vizează strângerea informațiilor despre principalele evenimente trăite
de individ în existența sa, despre relațiile și semnificația lor în vederea cunoașterii „istoriei
personale“ a subiectului. Se concentrează asupra succesiunii diferitelor evenimente din viața
individului, relațiilor dintre evenimentele cauză și evenimentele efect, dintre evenimentele scop
și cele mijloc. Cauzometria și cauzograma, ca variante mai noi ale metodei, au ca scop tocmai
surprinderea relațiilor dintre evenimente.
Există o dificultate întâmpinată în folosirea acestei metode – cea a măsurării, în care
40

indicațiile biografice ar putea fi convertite în date științifice. Experimentatorul dispune de două
categorii de procedee de analiză a datelor, obținute prin metoda biografică: • procedee cantitative
(selective) analizându-se cursul vieții subiectului în întregime; • procedee calitative (integrale)
analizându-se o microunitate biografică, de exemplu o zi obișnuită din viața individului, din
momentul trezirii și până la cel al culcării. Informația primară poate fi recoltată pe cale indirectă
sau directă. Calea indirectă constă în studiul documentelor (fișe școlare, profesionale,
caracterizări, recomandări, jurnale, date de familie etc.) și în discuții cu persoane cu care
subiectul studiat se află în relații semnificative (rude, prieteni, colegi etc).
Am ales calea directă, întrucât aceasta constă în obținerea datelor care ne interesează de
la însuși subiec ii ale i spre studiu. ț ș
Se știe că oamenii diferă foarte mult între ei în ceea ce privește deschiderea,
disponibilitatea de a-și relata în mod obiectiv și sincer trecutul. De aceea am avut în vedere
câteva exigențe metodologice, cum ar fi determinarea prealabilă a apartenenței tipologice a
personalității subiec ilor, stabilirea strategiei dialogului (pe baza tipologiei stabilite) în vederea ț
obținerii datelor și informațiilor necesare, câștigarea încrederii subiec ilor și înlăturarea ț
barierelor cognitivafective care ar putea frâna răspunsurile la întrebări, păstrarea unei distanțe
necesare, prin neimplicare afectivă pentru a disocia din relatări, realul de imaginar, sinceritatea
de simulare.
Am urmărit înregistrarea doar a evenimentelor semnificative modale pe care le-au trăit
subiec ii și care prin conținutul lor i impactul avut, au marcat cursul devenirii ulterioare a ț ș
profilului personalității.
3.4.4. Observa ia ț
Observa ia constă țîn urmărirea atentă, intenționată și înregistrarea exactă, sistematică a
diferitelor manifestări ale comportamentului individului, ca și a contextului situațional unde
acesta se produce, în scopul sesizării unor aspecte esențiale ale vieții psihice.16
Am ales această metodă ca i metodă accesorie aplicării interviului semi-structurat, ș
întrucât poate fi cu u urin ă aplicată i permite surprinderea manifestărilor comportamentale ș ț ș
firești ale individului. Am luat în considera ie intrarea în funcțiune a mecanismelor de apărare ț
ale subiecților care modifică situația globală a câmpului social sau a comportamentelor
subiec ilor. ț
Am utilizat fi a de observa ie ș țstandard folosită în cadrul institu iei, țunde am completat
41

comportamentele cercetate. Obiectivul principal pe care am inten ionat să îl ating, urmândț
această metodă, a fost compara ia între fi a de observa ie întocmită de specialist, situată, din ț ș ț
punct de vedere temporal, mai aproape de momentul internării nevoluntare, i cea de-a doua fi ă ș ș
de observa ie, întocmită la a doua relatare a faptelor de către subiec i, i mai îndepărtată ț ț ș
temporal, de momentul internării în cadrul institu iei medicale. Au fost notate în timpul ț
interviului, observa ii cu privire la limbajul corporal al subiec ilor, la atitudinea lor în fa a unor ț ț ț
întrebări de interes, precum i ș alte informa ii pe care le-am considerat importante pentru tema ț
aleasă spre cercetare.
Modelul fi ei de observa ie ș țutilizat se regăse te la rubrica anexe, iar fi ele de observa ie ș ș ț
completate se regăsesc în cadrul capitolului 4 al lucrării.
3.4.5. Chestionarul de evaluare a Autonomiei Personale
Autonomia personală scăzută poate fi o cauză a performan elor colare sau profesionale ț ș
reduse i a unor tulburări de comportament. ș
Chestionarul AP poate fi utilizat pentru diagnoza personalită ii, în domeniul educa ional, ț ț
în domeniul clinic i al psihologiei sănătă ii. Acesta ș ț a fost etalonat pe o popula ie non-clinică, ț
formată din persoane cu vârsta cuprinsă între 15 i 65 de ani. ș
Întrucât mai mul i itemi ai chestionarului se referă la rela iile subiectului cu cei din jurul ț ț
său, trebuie manifestată pruden ă în interpretarea răspunsurilor date de către persoanele care duc ț
o via ă izolată, au foarte pu ini prieteni, nu lucrează, nu au lucrat i nici nu urmează cursurile ț ț ș
vreunei forme de învă ământ. ț
Chestionarul se administrează individual sau colectiv, fără limită de timp.
„Autonomia personală este o trăsătură a personalită ii care constă, pe de-o parte în ț
capacitatea de autodeterminare a individului, în abilitatea sa de a lua singur decizii cu privire la
propria via ă i în capacitatea sa de a duce la îndeplinire aceste decizii, prin ini ierea, ț ș ț
organizarea, supervizarea i revizuirea ac iunilor proprii fără a fi controlat de for e externe sau ș ț ț
de constrângeri , evaluând op iunile existente i luând în considerare propriile interese, nevoi i ț ș ș
valori, iar pe de altă parte , în sentimentul pe care îl are persoana că dispune atât de abilitatea de
a face alegeri cu privire la direc ia ac iunilor sale, cât i de libertatea de a duce la îndeplinire ț ț ș
aceste alegeri.” (Miclea, Porumb, Cotârlea, Albu, 2009, p. 114 )
Din defini ie reiese astfel faptul că autonomia personală este o trăsătură de personalitate. ț
Mai mult, capacitatea de autodeterminare este considerată o componentă a autonomiei
42

personale, pe lângă capacitatea de a ini ia, organiza, superviza i revizui ac iunile proprii, pentru ț ș ț
a atinge scopurile fixate.
Autonomia personală este conceptualizată în literatura de specialitate, ca fiind un
construct multidimensional. Printre dimensiunile autonomiei personale regăsim autonomia
atitudinală, autonomia cognitivă, autonomia în gândire, autonomia emo ională, autonomia ț
comportamentală, autonomia func ională i autonomia valorilor. ț ș
Chetsionarul de evaluare a autonomiei personale (AP) este destinat evaluării a patru
dimensiuni ale autonomiei personale: autonomia cognitivă, autonomia comportamentală,
autonomia emo ională i autonomia valorică. ț ș
Autonomia cognitivă (8 itemi) constă în capacitatea de a ra iona independent, de a gândi ț
critic, capacitatea de auto-evaluare i sentimentul de încredere în propria persoană. ș
Autonomia comportamentală (9 itemi) reprezintă auto-dirijarea comportamentului i ș
ac ionarea conform propriilor decizii.ț
Autonomia emo ională (11 itemi) înseamnă independen a formării i exprimării ț ț ș
sentimentelor, iar autonomia valorică (8 itemi) se exprimă în constituirea unui set propriu de
convingeri i principii, rezistente la presiunile celorlalți. ș
Conform rezultatelor ob inute de D.Franken în urma investigării a 1800 de subiec i, ț ț
persoanele cu un nivel înalt al autonomiei, comparativ cu celelalte, sunt mai implicate social,
mai vesesle, mai calme, mai asertive, au un autocontrol mai puternic i mai multă încredere în ș
sine. De altfel, aceste persoane manifestă mai pu ine semne de anxietate, de depresie, de ț
răzvrătire, au mai pu ine probleme maritale, sunt mai rezistente la stres i au o alimenta ie mai ț ș ț
săracă în calorii.17
Fiecare item din Chestionarul AP descrie un comportament. Subiectului i se cere să
aprecieze măsura în care el gânde te, simte sau ac ionează de obicei i să aleagă una dintre ș ț ș
variantele: foarte pu in, pu in, nici prea mult nici prea pu in, mult ț ț ț sau foarte mult. Celor 5
variante de răspuns li se atribuie cotele 1,2,3,4 i 5. Itemii sunt cota i astfel încât cel mai mare ș ț
(5) corespunde unui nivel ridicat al autonomiei, iar scorul cel mai mic (1), unui nivel scăzut.
Caietul chestionarului con ine instruc iunile pe care le prime te subiectul pentru a ț ț ș
răspunde la chestionar, i itemii chestionarului AP. Pe foaia de răspuns urmează un tabel în care ș
subiectul notează răspunsurile sale la itemi. În grila de cotare a chestionarului AP este indicat,
pentru fiecare item, dacă este cu cotare directă sau inversă i este notat un X în coloana ș
corespunzătoare scalei din care face parte. Aceste materiale se regăsesc în prezenta lucrare, la
rubrica Anexe.
43

3.4.6. Chestionarul ZKPQ (Zuckerman – Kuhlman Personality
Questionnaire)
Chestionarul ZKPQ (Zuckerman-Kuhlman Personality Questionnaire) este destinat
evaluării a cinci factori care constituie dimensiunile Modelului alternativ cu cinci factori (the
Alternative Five-Factor Model – AFFM): căutarea impulsivă de senzații, sociabilitatea,
neuroticismul-anxietatea, agresivitatea-ostilitatea și activitatea.
Chestionarul ZKPQ poate fi utilizat pentru diagnoza personalității, în domeniul
educațional, în domeniul clinic și al psihologiei sănătății. Acesta a fost etalonat pe o populație
non-clinică, formată din persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 54 de ani.
Administrarea chestionarului poate fi făcută individual sau colectiv, fără limită de timp,
completarea răspunsurilor durând în medie 15-20 de minute.
Chestionarul ZKPQ conține 99 de itemi, grupați în șase scale. Cinci dintre scale măsoară
constructe din modelul AFFM (the Alternative Five-Factor Model), cum sunt : căutarea
impulsivă de senzații (19 itemi); sociabilitatea (17 itemi); neuroticismul − anxietatea (19 itemi);
agresivitatea − ostilitatea (17 itemi); activitatea (17 itemi). A șasea scală, denumită
„Dezirabilitate socială ” (Minciună sau Infrecvență), este compusă din 10 itemi care descriu
comportamente apreciate de societate, dar de la care majoritatea oamenilor s-au abătut cel puțin
o dată (de exemplu, „4. Nu am întâlnit niciodată o persoană care să nu-mi placă.” sau „10.
Întotdeauna spun adevărul.”). Persoanele care obțin scoruri mari la această scală sunt, în general,
cele care doresc să facă o impresie bună și este posibil ca ele să nu fi răspuns sincer la itemii
chestionarului.
Scala „Căutarea impulsivă de senzații ” conține două grupări de itemi, care măsoară
două constructe. Constructul i mpulsivitate se referă la lipsa unei planificări și la tendința de a
acționa rapid, din impuls, fără a reflecta în prealabil. Al doilea construct la care scala se referă,
este căutarea de senzații. Acesta descrie nevoia generală de excitare și agitație, preferința
pentru situații neprevăzute și prieteni cu comportament impredictibil, precum și nevoia de
schimbare și noutate.
Scala nu conține itemi referitori la activități specifice, cum ar fi: consumul de alcool și/sau
droguri, practicarea activității sexuale sau a sporturilor care implică riscuri crescute.
Scala „Neuroticism – anxietate ” reunește itemi care se referă la supărări, tensiuni
44

emoționale, îngrijorări, dificultatea de a lua decizii, lipsa încrederii în sine și la sensibilitatea la
critici.
Scala „Agresivitate – ostilitate ” măsoară două constructe. Itemii care evaluează
agresivitatea descriu predispoziția către exprimarea agresivității, mai ales sub formă verbală.
Itemii care măsoară ostilitatea se referă la impolitețe, comportament antisocial, răzbunare și
dușmănie, la un temperament vulcanic și la nerăbdarea manifestată în relațiile interpersonale.
Scala Sociabilitate conține două grupări de itemi. Prima grupare măsoară constructul
atracției față de petreceri și prieteni. Itemii se referă la plăcerea subiectului de a lua parte la
petreceri mari, de a interacționa cu alții și de a avea mulți prieteni. A doua grupare de itemi
evaluează constructul intoleranța la izolarea socială. În cazul persoanelor introvertite, măsoară
preferința pentru activități solitare, iar în cazul persoanelor extravertite, intoleranța la izolare
socială.
Scala „Activitate” evaluează, i ea, două constructe. Primul este ș nevoia de activitate, iș
este măsurat prin itemi referitori la nevoia de a fi mereu în activitate, la nerăbdarea și neliniștea
resimțite atunci când nu este nimic de făcut. Al doilea construct, nevoia de a depune efort ,
exprimă preferința pentru o muncă provocatoare și dificilă și consumarea unei mari cantități de
energie în muncă și în efectuarea altor sarcini.
Fiecare item din chestionarul ZKPQ descrie un mod de a acționa (de exemplu, „16. Nu
obișnuiesc să arunc gunoi pe stradă.”), de a simți (de exemplu, „20. Uneori mă simt tensionat și
iritat.”) sau de a gândi (de exemplu, „51. Adesea cred că oamenii pe care îi întâlnesc sunt mai
buni decât mine.”). Subiectul trebuie să aprecieze, pentru fiecare item, dacă afirmația conținută
de acesta i se potrivește și să răspundă cu „adevărat” sau „fals”. Cotele itemilor sunt 0 și 1.
Caietul chestionarului con ine instruc iunile pe care le prime te subiectul pentru a ț ț ș
răspunde la chestionar, i itemii chestionarului ZKPQ. Pe foaia de răspuns urmează un tabel în ș
care subiectul notează răspunsurile sale la itemi. Pentru fiecare item, subiectul trebuie să noteze
semnul X, în dreptul numărului itemului, în coloana A dacă răspunde cu „adevărat” sau în
coloana F dacă răspunde cu „fals”. În Grila de cotare a chestionarului ZKPQ, pentru fiecare
dintre cele șase scale ale chestionarului sunt notate numerele de ordine ale itemilor componenți
și, pentru fiecare item, răspunsul (A sau F) care este cotat cu un punct. Aceste materiale se
regăsesc în prezenta lucrare, la rubrica Anexe.
45

3.4.7. Chestionarul 16 PF (R.B.Catell) – Cei 16 Factori ai personalită ii ț
Chestionarul este utilizat în psihodiagnosticarea personalității subiec ilor investiga i, i a ț ț ș
fost conceput pentru a fi administrat persoanelor cu vârste peste 16 ani, individual sau în grup,
fără limită de timp.
Itemii testului constau în trei variante de răspuns, cu posibilitatea alegerii unei singure
variante. Cei 16 factori de personalitate viza i, dispun de un numar inegal de itemi (13-26) în ț
func ie de complexitatea i dificultatea de a putea fi surprin i prin modul de formulare alț ș ș
acestora.
Factorul A exprimă schizotimia-ciclotimia. Schizotimia caracterizează un tip de caracter
normal, închis în sine, hipersensibil, de i în aparen ă rece, tinzând spre inhibi ie. Ciclotimia ș ț ț
exprimă o dispozitie spre o evolutie tonico-afectivă ciclica cu alternan e între stari active, ț
euforice si depresive, atonie.
Factorul B vizează nivelul intelectual "cultivat" sau "necultivat", perseveren a – ț
delăsarea sau lipsa acesteia, con tiin a valorii i constiinciozitatea i opusul acestora (ignoranta ș ț ș ș
si lipsa de scrupule).
Factorul C exprimă for a Eului în termeni psihoanalitici, vizând următoarele aspecte ț
bipolare: intoleran a la frustare-maturitate emo ională, stabilitatea-instabilitatea emo ională, ț ț ț
nervozitatea-calmul, astenia-tonicitatea psihică, lini tea-agita ia. ș ț
Factorul E se referă la subordonare-dominare, influen a, exprimând supunere-dominare, ț
siguran a de sine-nesiguran a, independen a-dependen a de opinii, amabilitate-severitate, ț ț ț ț
naturale e în comportare-seriozitate afectată (nenaturală), conformism-noncorformism, siguran ă ț ț
(ne ovăire)-nesiguran ă (u or încurcat, tulburat), capacitate de a capta aten ia-incapabilitate deș ț ș ț
această ac iune. ț
Factorul F vizează expansivitatea exprimată de comunicativitate – taciturnie, însufle ire- ț
lipsă de însufle ire (deprimare), vioiciune-lentoare. ț
Factorul G se referă la for a Supra-Eului, la regulile de convie uire socială, punând în ț ț
eviden ă respectul-eludarea regulilor, hotarârea-nehotarârea, responsabilitatea – fuga de ț
răspundere, maturitatea emo ională – nerăbadarea (preten iozitatea), stabilitatea în conduită ț ț
(activ, harnic)-instabilitatea (delăsător, lene ), prevenitor cu al ii – neprevenitor, etc. ș ț
Factorul H vizează timiditatea-îndrăzneala, cu cortegiile care le înso esc, după cum ț
urmează: tendin a de întoarcere spre sine (interiorizare) – sociabilitate, pruden a-îndrăzneală, ț ț
46

interes viu pentru sexul opus – lipsa de interes pentru această realitate, con tiinciozitate – ș
superficialitate, sentimente i interese artistice – lipsa acestor sentimente i interese, rezonan ă ș ș ț
afectivă-"răceala" sau lipsa de rezonan ă afectivă. ț
Factorul I (ra ionalitate-afec iune), eviden iază următoarele aspecte bipolare: maturitateț ț ț
emo ională – imaturitate, independen ă – dependen ă în gândire, satisfac ie de sine – insatisfac ie,ț ț ț ț ț
sim ul artistic – lipsa sim ului artistic. ț ț
Factorul L (atitudine încrezatoare – suspiciune), exprimă următoarele caracteristici
contrare: tendin a spre invidie – lipsa de invidie, timiditatea i rusinea-îndrăzneala i chiar ț ș ș
neru inarea, vioiciunea – ursuzitatea, adaptabilitatea – rigiditatea, interesul fa ă de al ii -ș ț ț
indiferen a fa ă de al ii. ț ț ț
Factorul M (preocupare fa ă de aspecte practice – ignoran a fa ă de aspecte practice), ț ț ț
vizează următoarele aspecte contrare: conven ionalismul – neconven ionalismul, logicul- ț ț
imaginativul, însu irea de a exprima încredere – lipsa acesteia, elocven a – lipsa elocven ei, ș ț ț
"sângele rece" – emotivitatea exagerată.
Factorul N urmăre te șcutezan a (viclenia) – neîndemânarea în această privin ă, interes ț ț
fa ă de al ii – dezinteres fa ă de al ii i interes fa ă de sine, satisfac ie – insatisfac ie, comportareț ț ț ț ș ț ț ț
naturală i tendin ă spre corectitudine – abilitate, subtilitate, viclenie. ș ț
Factorul Q oferă informa ii asupra calmului i nelini tii. ț ș ș
Factorul Q1 pune în eviden ă radicalismul – conservatorismul. ț
Factorul Q2 oferă informa ii despre atitudinea de dependen ă – independen ă fa ă de ț ț ț ț
grup.
Factorul Q4 pune în eviden ă tensiunea energetică. ț
Din cei 16 factori primari, derivă 4 factori de ordin secundar. Ace ti factori se calculează ș
cu notele standard de la motele ob inute la factorii de ordinul 2, printr-un sistem de calcul ț
special.
În interpretarea interac iunii dintre factori, am folosit ca material bibliografic, ț „ 16pf –
Fifth Edition – Training Manual” al JVR Academy, centru de învă are din Randburg. ț18
Caietul chestionarului con ine instruc iunile pe care le prime te subiectul pentru a ț ț ș
răspunde la chestionar, i itemii chestionarului 16PF. Pe foaia de răspuns urmează un tabel în ș
care subiectul notează răspunsurile sale la itemi, în dreptul fiecărei întrebări notând varianta pe
care a ales-o : a), b) sau c). Răspunsurile semnificative la itemii aferen i pentru fiecare scală, ț
sunt a sau c, care primesc câte 2 puncte,răspunsul b, la itemii semnificativi ai fiecărei scale,sunt
47

cota i cu un punct. Excep ie fac răspunsurile la itemii semnificativi pentru scala B, care suntț ț
cota i cu câte un punct, indiferent de alegerile, a, b sau c, efectuate de subiect.ț19
3.5. Procedura de lucru
În prima etapă, am procedat la identificarea numărului de internări nevoluntare din
perioada ianuarie 2016 – septembrie 2017, diagnosticate cu intoxica ie etilică sau substan e ț ț
psihoactive, în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 i 25 de ani, din cadrul ș Spitalului de
Psihiatrie „ Dr. Gheorghe Preda ” din Sibiu.
A doua etapă a constat în analiza actelor medicale i situa iei subiec ilor la momentul ș ț ț
internării.
Sub supravegherea medicului ef de sec ie, am intervievat doi pacien i afla i în internare ș ț ț ț
nevoulntară, atât de sex femeiesc cât i bărbătesc. Tipul de interviu folosit în cadrul institu iei, ș ț
este interviul semi-structurat.
După intervievarea subiec ilor am completat fi ele de observa ie ale fiecăruia. ț ș ț
Ulterior interviului, sub supravegherea psihologului principal din cadrul unită ii, am ț
aplicat pacien ilor chestionarele de evaluare a personalită ii, pentru identificarea structurii de ț ț
personalitate a subiec ilor, nivelului autonomiei personale, căutării impulsive de senza ii, ț ț
sociabilită ii, neurtoticismului i anxietă ii, agresivită ii – ostilită ii, precum i activită ii ț ș ț ț ț ș ț
acestora.
48

4. Analiza i interpretarea rezultatelor ș
4.1. Rezultatele analizei documentelor medicale
În urma consultării documentelor medicale am identificat numărul de internări
nevoluntare, în perioada ianuarie 2016/ septembrie 2017. Acest rezultat a fost ob inut în urma ț
filtrării internărilor din cadrul unită ii, pe criterii de internare nevoluntară, pacien i cu vârsta ț ț
cuprinsă între 18 i 25 de ani, având ca diagnostic consumul de substan e psiho-active i/sau ș ț ș
etanol.
Aplicând aceste filtre, am ajuns la un rezultat de 12 internări nevoluntare, 11 pentru
pacien i de sex masculin i 1 pentru pacien i de sex feminin. Subiec ii cerceta i fac parte din ț ș ț ț ț
acest număr de internări nevoluntare i au fost selec iona i pe criteriu de oportunitate. În luna ș ț ț
iunie am intervievat pacienta F.M în vârstă de 21 ani i 11 luni, iar în luna septembrie, l-am ș
intervievat pe M.C, în vârstă de 22 ani i 10 luni. ș
Am observat faptul că, în ambele cazuri, consumul de substan e psiho-active a fost ț
combinat cu consumul de alcool i ambii subiec i se aflau la prima prezentare în cadrul ș ț
serviciului de psihiatrie. De altfel, în ambele cazuri membrii familiei au fost cei care au solicitat
internarea nevoluntară, în cazul lui M.C fiind nevoie i de interven ia poli iei. ș ț ț
Mai mult, utilizând această metodă, am reu it să identificăm tabloul comportamental al ș
subiec ilor ale i, la momentul internării în cadrul unită ii medicale. ț ș ț
Astfel, la internare, pacienta F.M. se manifesta prin plâns, dispozi ie depresivă alternând ț
cu disforie i iritabilitate. Apar inătorii declară că la început, aceasta fugea des de acasă cu ș ț
prieteni pe care nu îi cuno tea nimeni din cadrul familiei, i fura bani pentru a- i procura ș ș ș
droguri. Tot prin intermediul heteroanamnezei, se consemnează că în urmă cu ceva timp F.M. a
fost partenera unui traficant de droguri, în prezent arestat, care a abuzat-o fizic i psihic. ș
Pacienta sus ine în mod repetat că vrea să fugă de acasă pentru că nu î i mai suportă mama, i că ț ș ș
dacă nu i se dă drumul, va găsi o metodă să se sinucidă.
Pe de altă parte, pacientul M.C. a prezentat un comportament agresiv, iritabil i irascibil, ș
toleran ă scăzută la frustrare i idea ie paranoică. Acesta sus inea că este urmărit, că lumea ț ș ț ț
vorbe te de el i îl consideră drogat i nebun, că cineva ar vrea să-i pună ș ș ș chestii în pahar i că ș
vecinii îl hăr uiesc. Întrebat dacă a consumat alcool sau droguri, acesta sus inea că ultimul ț ț
49

consum a fost între Crăciun i Revelion. ș
4.2. Rezultatele interviului i observa iei ș ț
4.2.1.Pacient M.C. – Observa ii consemnate în cadrul interviului, la 2 zile de la data ț
internării nevoluntare
La a doua examinare a subiectului, se observă o schimbare în ceea ce prive te mimica ș
pacientului, întrucât în acest moment men ine contactul vizual, mimica fiind tensionată. Mu chii ț ș
fe ei sunt încorda i atunci când poveste te despre conflictul cu vecinii sau despre consumul deț ț ș
alcool i droguri. ș
Un alt aspect u or de remarcat este cel al pantomimei. Se observă cu u urin ă mi carea ș ș ț ș
"nervoasă" a piciorului drept, atunci când în interviu se are în vedere rela ia pacientului cu alte ț
persoane din cadrul grupurilor pe care le frecventează sau din care a făcut parte.
Pe durata interviului, pacientul stă aplecat în fa ă, cu privirea cât mai aproape de proba ț
psihologică i cu spatele încordat. În momentul reexaminării, discursul este spontan, i nu par ial ș ș ț
eficient, a a cum s-a prezentat la internarea nevoluntară. ș
În ceea ce prive te memoria, pacientul prezintă hipomnezie secundară deficitului ș
prosexic, întrucât evocă în detaliu episodul dinaintea internării, însă atunci când este distras de la
discursul continuu, revine i schimbă anumite elemente. ș
Ritmul gândirii este mai accelerat i se observă unele mărci ale idea iei de fugă, întrucât ș ț
atunci când î i întrerupe relatarea dezvoltă i alte subiecte. Reu e te să men ină un discurs ș ș ș ș ț
coerent, întrucât atunci când î i încheie relatările secundare, revine la subiectul principal. ș
În ceea ce prive te raporturile de muncă existente anterior, prevalează încă idea ia de ș ț
persecu ie (sus ine că a fost concediat pe nedrept, din cauza faptului că lucra în calitate de ț ț
muncitor necalificat).
În ceea ce prive te limbajul, spre deosebire de prima examinare, se observă acum o ș
tonalitate ridicată i prezen a jargoanelor. ș ț
Afectivitatea este marcată acum de toleran a scăzută la frustrare, iritabilitate i dispozitie ț ș
disforică, iar în ceea ce prive te personalitatea, de i con tiin a dependen ei este absentă, ș ș ș ț ț
comportamentul adictiv i heteroagresiv sunt pregnante. ș
50

4.2.2. Pacient F.D. – Observa ii consemnate în cadrul interviului, la 4 zile de la data ț
internării nevoluntare
Pacienta se află la prima prezentare în serviciul de Psihiatrie. Pe durata interviului,
mimica acesteia este hipomobilă i tristă, marcată de plâns facial iar gestica este nelini tită. ș ș
inuta vestimentară este de spital, relativ îngrijită. Ț
Pacienta are o atitudine cooperantă i este dispusă să răspundă la întrebările ce urmează ș
a-i fi puse. A adar, contactul verbal este posibil, iar discursul este eficient. Con tiin a este clară ș ș ț
iar orientarea auto i alopsihică este prezentă. Nu prezintă elemente de psihoproductivitate ș
senzorială.
Aten ia îi este centrată pe tematica familială i a consumului – hiperprosexie sectorială. ț ș
Prezintă u oară hipomnezie de evocare în privin a evenimentelor anterioare internării. Gândirea ș ț
i limbajul sunt coerente, iar nivelul intelectual este mediu, lucru atestat i de examenulș ș
psihologic făcut de psihologul unită ii. ț
Am remarcat la F.D. sentimentele de inferioritate i inutilitate pe care aceasta le trăie te. ș ș
Mai mult, pacienta recunoa te conumul de substan e psiho-active i de alcool, însă ș ț ș
minimalizează gravitatea problemei. La nivelul afectivită ii, aceasta prezintă o dispozi ie ț ț
depresivă, alternând cu disforie, anxietate, iritabilitate i inversiune afectivă fa ă de mamă. Via a ș ț ț
instinctuală este diminuată iar apetitul este scăzut, fapt care poate fi pus atât pe seama
consumului, cât i pe baza stării psihice pe care pacienta o prezintă. De altfel, în ceea ce prive te ș ș
ritmul nictemeral, aceasta acuză insomnii mixte.
În sfera personalită ii, pacienta relevă tendin e dizarmonice psihomorfe, dificultă i de ț ț ț
adaptare i interferare în mediu, tendin e la un echilibru afectiv instabil i agresivitate. Stadiul ș ț ș
emo ional este deficitar, fiind marcat de reac ii lente i impulsive, dificultă i de rela ionare,ț ț ș ț ț
instabilitate, dificultă i de adaptare socială i inversiune afectivă fa ă de figura maternă. Toate ț ș ț
aceste lucruri sunt specifice pentru sindromul dependen ei de droguri. ț
51

4.3.Rezultatele chestionarului Autonomiei Personale (AP)
4.3.1. Pacient M.C.
•SCALA AUTONOMIE VALORIC Ă
Scor cotat : 76 T (0 – 100)

Nivel ob inut ț: 3 (peste media popula iei ț)

Interpretare scoruri mari: Nu renun ă la propriile convingeri i principii doar pentru că ț ș
acestea sunt diferite de cele ale altora sau pentru că cei din jur nu sunt de acord cu ele.
•SCALA AUTONOMIE COMPORTAMENTALĂ
Scor cotat : 61 T (0 – 100)

Nivel ob inut ț: 3 (peste media popula iei) ț

Interpretare scoruri mari: Ac ionează conform propriilor decizii, fără a ine cont de ț ț
opiniile altora; nu abandonează executarea unei sarcini dacă întâmpina dificultă i; se străduie te ț ș
să se descurce singur.
52

•SCALA AUTONOMIE COGNITIVĂ
Scor cotat : 59 T (0 – 100)

Nivel ob inutț: 2 (media popula iei ț)

Interpretare scoruri mari: Are capacitatea de a lua singur decizii; În general, analizează
critic informa iile primite; î i formează opinii fără a se lăsa influen at de cei din jur; se poate ț ș ț
auto-evalua.
•SCALA AUTONOMIE EMO IONALĂ Ț
Scor cotat : 74 T (0 – 100)

Nivel ob inut ț: 3 (peste media popula iei ț)

Interpretare scoruri mari: Nu are re ineri în a- i exprima sentimentele, chiar dacă acestea ț ș
nu sunt împărtă ite de cei din jur. ș
•SCOR CHESTIONAR AP – Are un nivel ridicat al autonomiei personale.
Scor cotat : 73 T (0 – 100)

53

Nivel ob inutț : 3 (peste media popula iei ț)

Centralizare rezultate ob inute pe scalele chestionarului: ț

4.3.2. Pacient F.D.
•SCALA AUTONOMIE VALORICĂ
Scor cotat : 26 T (0 – 100)

Nivel ob inutț: 1 (sub media popula iei ț)

Interpretare scoruri mici: Se lasă influen ată de familie i prieteni atunci când î i ț ș ș
constituie principiile; renun ă la propriile convingeri atunci când ceilal i nu sunt de acord ț ț
cu ele sau au alte idei.
54

•SCALA AUTONOMIE COMPORTAMENTALĂ
Scor cotat : 26 T (0 – 100)

Nivel ob inut ț: 1 (sub media populației)

Interpretare scoruri mici: Ac ioneazăț a aș cum îi dictează al iiț sau cum crede că ar dori
ceilal i ț; are nevoie de încurajări pe parcursul ac iunilorț sale; abandonează efectuarea sarcinilor
dificile daca nu este ajutată.
•SCALA AUTONOMIE COGNITIVĂ
Scor cotat : 24 T (0 – 100)

Nivel ob inutț: 1 (sub media popula iei ț)

Interpretare scoruri mici: Are nevoie de ajutorul altora atunci când trebuie sa ia decizii;
nu are încredere în capacită ile ț proprii; se lasa influen ată ț de părerile celorlal i. ț
•SCALA AUTONOMIE EMO IONALĂ Ț
Scor cotat: 27 T (0 – 100)

55

Nivel ob inutț: 1 (sub media popula iei ț)

Interpretare scoruri mici: Evită să- i exprime sentimentele atunci când acestea sunt ș
diferite de cele ale altora sau când nu tie ce trăiri au ceilal i. ș ț

•SCOR CHESTIONAR AP – are un nivel scazut al autonomiei personale.
Scor cotat: 18 T (0 – 100)

Nivel ob inutț: 1 (sub media popula iei ț)

Centralizare rezultate ob inuteț pe scalele chestionarului:

56

4.4. Rezultatele chestionarului ZKPQ
4.4.1. Pacient M.C.
•SCALA SOCIABILITATE
Scor cotat : 56 T (0 – 100)

Nivel ob inutț : 2 (media popula iei ț)

Interpretare scoruri mari: are mul i prieteni, îi place să se afle în societate, poate însufle i ț ț
petrecerile.
•SCALA CĂUTARE IMPULSIVĂ DE SENZA II Ț
Scor cotat : 69 T (0 – 100)

Nivel ob inutț : 3 (peste media popula iei ț)

Interpretare scoruri mari: cautã experien e ț noi, cu schimbãri de mediu și senza ii ț
puternice, ac ioneazãț cedând impulsurilor de moment, poate fi nonconformist.
57

•SCALA ACTIVITATE
Scor cotat : 42 T (0 – 100)

Nivel ob inutț: 2 (media popula iei ț)

Interpretare scoruri mari: De cele mai multe ori, simte nevoia sã fie permanent în
activitate, practicã activitã i ț fizice.
•SCALA NEUROTICISM – ANXIETATE
Scor cotat: 51 T (0 – 100)

Nivel ob inutț: 2 (media popula iei ț)

Interpretare scoruri mari: În majoritatea cazurilor este stăpân pe sine, însă există situa ii ț
în care este sensibil iș nu are încredere în capacitã ile ț proprii.
•SCALA AGRESIVITATE – OSTILITATE
Scor cotat: 65 T (0 – 100)

58

Nivel ob inut: ț3 (peste media popula iei) ț

Interpretare scoruri mari: î i manifestã fã i supãrarea, se ceartã cu cei care au altã pãrere ș ț ș
decât el.
•SCALA DEZIRABILITATE SOCIALĂ – Scor brut: 5
Centralizare rezultate ob inuteț pe scalele chestionarului:

*Procentul persoanelor care au ob inutț acela i ș scor ca subiectul la scala
Dezirabilitate socialã = 6,70 %
*Procentul persoanelor care au ob inut la scala Dezirabilitate socialã un scor egal ț
cu cel al subiectului sau mai mare decât acesta = 14,70 %
59

4.4.2.Pacient F.D.
•SCALA SOCIABILITATE
Scor cotat: 33 T (0 – 100)

Nivel ob inutț: 1 (sub media popula iei ț)

Interpretare scoruri mici: preferã singurãtatea i activitã ile solitare. ș ț
•SCALA CĂUTARE IMPULSIVĂ DE SENZA II Ț
Scor cotat: 50 T (0 – 100)

Nivel ob inutț: 2 (media popula iei ț)

Interpretare scoruri mari: cautã experien e noi, cu schimbãri de mediu i senza ii ț ș ț
puternice, ac ioneazã cedând impulsurilor de moment, poate fi nonconformistă. ț
60

•SCALA ACTIVITATE
Scor cotat: 33 T (0 – 100)

Nivel ob inutț: 1 (sub media popula iei ț)

Interpretare scoruri mici: preferã muncile de rutinã, se simte lipsită de energie, îi place sã
"leneveascã" (sã stea fãrã sã facã ceva).
•SCALA NEUROTICISM – ANXIETATE
Scor cotat: 68 T (0 – 100)

Nivel obținut: 3 (peste media populației)

Interpretare scoruri mari: î iș face griji pentru orice, se supãrã frecvent, este sensibil ă, nu
are încredere în capacitã ile ț proprii.
•SCALA AGRESIVITATE – OSTILITATE
Scor cotat: 70 T (0 – 100)

61

Nivel ob inutț: 3 (peste media popula iei ț)

Interpretare scoruri mari: î i manifestã fã i supãrarea, se ceartã cu cei care au altã pãrere ș ț ș
decât ea.
•SCALA DEZIRABILITATE SOCIALĂ – Scor brut: 1
Centralizare rezultate ob inuteț pe scalele chestionarului:

*Procentul persoanelor care au ob inutț acela i ș scor ca subiectul la scala
Dezirabilitate socialã = 25,00 %
*Procentul persoanelor care au ob inut la scala Dezirabilitate socialã un scor egal ț
cu cel al subiectului sau mai mare decât acesta = 76,70 %
62

4.5. Rezultatele chestionarului 16 PF
4.5.1.Pacient M.C.
VÂRSTA : 22 ANI I 10 LUNI Ș
SEX : M
Tabelul 1. Reparti ia rezultatelor pe 5 niveluri : FS- foarte scăzut, S-scăzut, M-mediu, R-ridicat, ț
FR- foarte ridicat, în func ie de gradul de SENSIBILITATE, conform ETALONULUI 16PF ț
FACTO
RII DE
PERSO
NALIT
ATE DISTRIBU IA SUBIEC ILOR PE FACTORI DE NIVEL Ț Ț
FSSM RFR
012345678910
A0-12-4 5-6 78-9 1011/1213-1415-20
B0-34-5 6789/10111213
C0-56-78-910-1112-1314-1516-17181920-2122-26
E0-34-567-910111213-1415-1617-1920-26
F0-23-4567-811121314-171819-26
G0-67-910-111213-1416161718-19-20
H0-45-67-89-101112-1314-1516-1718-2122-2425-26
I0-23-456-891011-12131415-1718-20
L0-23-45678910-111213-1415-20
M0-34-56-789-101112131415-1617-26
N0-567891011121314-1617-20
O0-23-5678-910-12/13-141516-2122-26
Q10-23-4567-8910111213-1415-20
Q20-67-910-111213-1415161213-141516-20
Q30-43-67-9101112-131415161718-20
Q40-34-56-789-1011-1213-1415-161718-2122-26
63

Tabelul 2. Punctajul ob inut de subiect pt fiecare factor evaluat ț
ABCEFGHILMNOQ1Q2Q3Q4
109910106871089910999
18122122221621131514142020151721
12345678910
Schizotimia XCiclotimia
Abilitate rezolutivă
generală mică XAbilitate
rezolutivă
generală mare
Instabilitate
emo ionalăț XStabilitate
emo ionalăț
Supunere XDominan ă ț
Nonexpansivitate XExpansivitate
Supraeu slab X Supraeu puternic
Threc ia ț XParmia
Harria X Premsia
Alexia XProtension
Prexemia XAutia
Naivitate XSubtilitate
Încredere
XTendin a spre ț
culpabilitate
Conservatorism
XLipsa de respect
fa ă de conven iiț ț
Dependen a fa ă de ț ț
grup XIndependen a ț
personală
Sentiment de sine
slab XSentiment de sine
puternic
Tensiune ergică
slabă XTensiune ergică
puternică
Figura 1. Măsurarea valorilor ob inute pe scala de la 1 la 10, conform etalonului ț
64

Tabelul 3. Etalonul pentru Factorii de ordinul II. Încadrarea valorilor ob inute de subiect ț
FSSMRFR
Adaptare/An
xietate-20 / -1.17-1.6 / 2.42.5 – 6.76.8 -10.4Peste 10.4
Dinamism/In
hibi ieț-5.1/ -0.7-0.6/ 2.32.4 – 5.85.9 – 8.3Peste 8.3
Introversie/
Extraversie-3.1/ 7.87.9 -1313.1 – 16.316.4 – 19.9Peste 19,9
Independen ă ț
/ Supunere-5/ 5.55.6 – 88.1 – 1010.1-13.5Peste 13,5
Adaptare/Anxietate Dinamism/Inhibi ie țIntroversie/
ExtraversieIndependen ă/ ț
Supunere
12 4,7 6,7 6,21
Subiectul prezintă un grad de anxietate foarte ridicat, exprimat printr-o stare de
neadaptare. Este nesatisfăcut de modul cum răspunde la solicitările vie iiț și cum își realizează
dorin ele. A țnxietatea puternică îi perturbă randamentul, însă nu dore te să iasă din zona de ș
confort. Preferă să î i petreacă timpul mai mult singur decât în compania altor persoane. M.C ș
prezintă un poten ial mediu de afirmare i un nivel mediu care caracterizează puterea de decizie. ț ș
În momentul de fa ă, MC necesită sprijin din partea celorlal i, după cum reiese i din analiza ț ț ș
factorului secundar s upunere.
MC a înregistrat un scor mare în ceea ce prive te factorul A : șciclotimia, acest lucru
arătând o dispozi ie spre o evolu ie tonico-afectivă ciclică cu alternan e între stări active, ț ț ț
euforice i depresive, atonice. Factorul A interpretat în corela ie cu inhibi ia i introversia denotă ș ț ț ș
labilitatea emo ională a subiectului i dependen a de ajutorul celor din jurul său. ț ș ț
Din analiza factorului B reiese poten ialul i capabilitatea cu privire la dezvoltarea ț ș
profesională i personală, inteligen a i gandirea logică abstractă. Factorul A combinat cu ș ț ș
factorul Q, cel referitor la integrare, denotă conflictul existent în ceea ce prive te con tientizarea ș ș
necesită ilor i lipsa cuno tin ei de a le satisface, iar scorul mare ob inut la H arată frustrarea ț ș ș ț ț
datorată lipsei provocării, dar i șîndrazneala, destindere, spontaneitate .
Nota ridicată ob inută la factorul E, pune în eviden ă siguran a de sine, caracterul ț ț ț
independent-dominant, încapa ânarea i tendin a spre agresivitate, independen a în opinii i ț ș ț ț ș
65

tendin a de a face ceea ce dore te, oponen ă si autoritarism. În acela i ton, scorul mare ob inut ț ș ț ș ț în
ceea ce prive te expansivitatea exprimată de comunicare, arată indiferen ă, nepăsare, entuziasm ș ț
i impulsivitate. În ceea ce prive te Factorul G se observă o scădere a scorului înspre mediu, faptș ș
ce denotă rezisten a mai redusă la frustrare, nesiguran ă i influen abilitate, disimulare i ț ț ș ț ș
neglijen ă cu privire la obliga iile sale. Din privin a premsiei, MC este exigent, dar nerăbdător, ț ț ț
relativ imatur emo ional, prietenos, caută ajutorul i simpatia celorlal i, blând, indulgent cu sine ț ș ț
i cu ceilalti, dificil de satisfăcut în problemele de artă, imaginativ i introspectiv, ac ioneazăș ș ț
prin intui ie, dornic să atragă aten ia, manifestă uneori frivolitate, este nelini tit, chiar ipohondru. ț ț ș
Scorul foarte ridicat al factorului L exprimă neîncredere, gelozie i timiditate, rigiditate i interes ș ș
crescut pentru via a sa interioară. Tendin a spre culpabilitate arată lipsa de securitate i denotă un ț ț ș
comportament anxios.
Profilul subiectului MC rezultat în urma testării 16PF indică i lipsa de respect fa ă de ș ț
conven ii, dificultatea de integrare într-un grup i sentimentul de sine puternic manifestat prin ț ș
dorin a de afirmare i liderat. Subiectul este tensionat, încordat, excitabil i agitat. Acest fapt ț ș ș
reiese atât din scorul mare ob inut în ceea ce prive te factorul Q4, cât i din comportamentul ț ș ș
subiectului pe durata testării, analizat prin intermediul observa iei. ț
4.5.2.Pacient F.D.
VÂRSTA : 21 ANI I 11 LUNI Ș
SEX : F
Tabelul 4. Reparti ia rezultatelor pe 5 niveluri : FS- foarte scăzut, S-scăzut, M-mediu, R-ridicat, ț
FR- foarte ridicat, în func ie de gradul de SENSIBILITATE, conform ETALONULUI 16PF ț
FACTO
RII DE
PERSO
NALIT
ATE DISTRIBU IA SUBIEC ILOR PE FACTORI DE NIVEL Ț Ț
FSSM RFR
012345678910
A0-12-4 5-6 78-9 1011/1213-1415-20
B0-34-5 6789/10111213
C0-56-78-910-1112-1314-1516-17181920-2122-26
E0-34-567-910111213-1415-1617-1920-26
66

F0-23-4567-811121314-171819-26
G0-67-910-111213-1416161718-19-20
H0-45-67-89-101112-1314-1516-1718-2122-2425-26
I0-23-456-891011-12131415-1718-20
L0-23-45678910-111213-1415-20
M0-34-56-789-101112131415-1617-26
N0-567891011121314-1617-20
O0-23-5678-910-12/13-141516-2122-26
Q10-23-4567-8910111213-1415-20
Q20-67-910-111213-1415161213-141516-20
Q30-43-67-9101112-131415161718-20
Q40-34-56-789-1011-1213-1415-161718-2122-26
Tabelul 5. Punctajul ob inut de subiect pt fiecare factor evaluat ț
ABCEFGHILMNOQ1Q2Q3Q4
59636455107999859
1014179121313101613142114131318
12345678910
Schizotimia X Ciclotimia
Abilitate rezolutivă
generală mică X
Abilitate
rezolutivă
generală mare
Instabilitate
emo ionalăț X Stabilitate
emo ionalăț
Supunere X Dominan ă ț
Nonexpansivitate X Expansivitate
Supraeu slab X Supraeu puternic
Threc ia ț X Parmia
Harria X Premsia
Alexia X Protension
Prexemia X Autia
67

Naivitate XSubtilitate
Încredere
XTendin a spre ț
culpabilitate
Conservatorism
X Lipsa de respect
fa ă de conven iiț ț
Dependen a fa ă de ț ț
grup X Independen a ț
personală
Sentiment de sine
slab X Sentiment de sine
puternic
Tensiune ergică
slabă XTensiune ergică
puternică.
Figura 2. Măsurarea valorilor ob inute pe scala de la 1 la 10, conform etalonului ț
Tabelul 6. Etalonul pentru Factorii de ordinul II. Încadrarea valorilor ob inute de subiect ț
FSSMRFR
Adaptare/An
xietate-20 / -1.17-1.6 / 2.42.5 – 6.76.8 -10.4Peste 10.4
Dinamism/
Inhibi ie ț-5.1/ -0.7-0.6/ 2.32.4 – 5.85.9 – 8.3Peste 8.3
Introversie/
Extraversie-3.1/ 7.87.9 -1313.1 – 16.316.4 – 19.9Peste 19,9
Supunere/
Independen ă ț-5/ 5.55.6 – 88.1 – 1010.1-13.5Peste 13,5
Adaptare/Anxietate Dinamism/Inhibi ie țIntroversie/
ExtraversieIndependen ă/ ț
Supunere
13,32 10,4 5,1 3,9
Subiectul este o fire introvertită, gradul de introversie fiind mai scăzut decât cel al
majorită ii. Analizând factorul primar A – ț Schizotimia în corela ie cu gradul de anxietate i ț ș
introversie, profilul subiectului relevă o dorință de contact redusă. Aceasta se mulțumește cu
propria persoană, evită contacte în anumite împrejurări, preferă să fie singură, are un cerc redus
de cunoștințe, intră greu în relații cu alte persoane(puțin comunicativă), retrasă, distantă, cu o
atitudine rezervată în raport cu alte persoane, puțin întreprinzătoare i ș mai degrabă taciturnă.
68

În raport cu factorul B – nivelul intelectual al pacientei este cultivat, aceasta posedând o
abilitate rezolutivă generală mare. Aceasta de ine o gândire abstractă, are poten ial i este ț ț ș
capabilă de o instruire rapidă.
Din punct de vedere al stabilită ii emo ionale, scorul este unul caracteristic mediei ț ț
popula iei cercetate, însă corelând acest scor cu factorul secundar ț anxietate, unde scorul ob inut ț
este unul foarte redus, se observă un conflict de interpretare care denotă stări de iritabilitate,
tensiune, susceptibilitate și emotivitate. Aceasta are toleranță redusă la frustrare, se simte
deranjată, tulburată chiar de dificultăți banale, este nerăbdătoare și neliniștita, devine ușor
irascibila și furioasă, uneori chiar agresivă.
Starea de anxietate este caracterizată printr-o stare de neadaptare, insatisfac ie fa ă de ț ț
modul cum raspunde la solicitările vie ii i cum î i realizează dorin ele: anxietatea puternică ț ș ș ț
perturbă randamentul persoanei i atrage tulburări somatice. ș
Totodată, i gradul de inhibi ie foarte ridicat relevă emotivitate difuză, depresie i ș ț ș
frustrare. La fel, din punct de vedere al independen ei i al supunerii, scorul ob inut este foarte ț ș ț
scăzut, pacienta prezentând un scor de independen ă foarte scăzut. Supunerea este caracterizată ț
prin pasivitate, incapacitate de a decide, necesitatea permanentă de sprijin din partea celorlal i. ț
Această caracteristică a profilului este sus inută i de valoarea redusă a scorului factorului E. ț ș
Subiectul prezintă acte de agresiune reactive fizice, reale sau imaginare, neîncredere i ș
suspiciozitate.
Reprezentativ este i punctajul ob inut la calcularea factorului L interpretat în raport cu ș ț
gradul de timiditate. Subiectul preferă să nu intre în contact cu alte persoane manifestând
neîncredere, suspiciune, gelozie i pe alocuri egocentrism. ș
Autia care reiese din scorul foarte ridicat al Factorului M denotă dezinteresul subiectului
fa ă de valorile materiale.ț Nota ridicată arată pu ină preocupare de convenien e, originalitate i ț ț ș
ignoran ă fa ă de realită ile cotidiene. Persoanele care ob in note ridicate sunt preocupate de idei ț ț ț ț
măre e, neglijând oamenii i realită ile materiale. Uneori sunt extravagante dispunând de reac ii ț ș ț ț
emo ionale violente.ț
Nota ridicată a factorului Q arată nelini te, agita ie, deprimare i tendin a de culpabilitate. ș ț ș ț
Asemenea persoane dispun de presentimente i "gânduri negre". În situa ii dificile prezintă ș ț
nelini te infantilă. Pacienta se simte persecutată i eliminată din grup; incapabilă să se integreze. ș ș
Profilul este completat în acest sens i prin scorul foarte ridicat al factorului Q4, care pune în ș
eviden ă tensiunea energetică. Acest scor eviden ț țiază încordare, frustrare, irita bilitate i ș
surmenaj. Evidentiaza persoane surescitabile, agitate, nelinistite, irascibile. În cadrul grupului de
prieteni pacienta nu contribuie decât foarte pu inț la coeziunea acestuia, la disciplin ă sau la
69

conducere. Insatisfac ia ț acesteia reflectă un exces de energie stimulat ă dar nedescărcata,
neinvestită.

70

5. Concluzii i implica ii ale cercetării în practica psihologică ș ț
Abuzul de substan e are multe cauze i implică o complexă interac iune a factorilor de ț ș ț
risc. Factorii biologici i genetici joacă un rol important explicând într-o anumită manieră ș
predispozi ia la dependen ă, însă ace ti factori interferează cu factorii psihologici, sociali i de ț ț ș ș
mediu, pentru ca, în final, să determine consumul de alcool sau droguri i mai apoi consumul ș
compulsiv. Un singur factor nu poate stabili dacă o persoană va deveni consumator sau
dependent de droguri, riscul global de dependență fiind influențat de matricea biologică a
individului combinată i adaptată stadiului său de dezvoltare i mediului social. ș ș
A adar psihologia joacă un rol important în definirea, explicarea i în elegerea adic iei iș ș ț ț ș
definitiv în dezvoltarea unor interven ii eficiente pentru prevenirea acestui fenomen. Este ț
demonstrat factul că această tiin ă conferă un coeficient important de predictibilitate asupra ș ț
vie ii psihice a unui individ.ț
5.1. Concluzii
La O 1 ne-am propus să identificăm circumstan ele internării nevoluntare. Am reu it ț ș
acest lucru ini ial prin intermediul analizei documentelor medicale, întrucât dosarul medical al ț
pacien ilor prezintă cu exactitate starea pacien ilor la momentul internării i situa ia în care ț ț ș ț
ace tia au fost interna i nevoluntar. Mai apoi, am subliniat importan a heteroanamnezei înș ț ț
realizarea profilului psihologic al toxicomanului, aceasta dovedindu-se a fi o sursă importantă de
informa ii cu privire la comportamentul persoanei dependente. Totodată, trebuie inut cont de ț ț
tipul de substan e consumate în în elegerea acestui comportament, mai ales pentru că efectul ț ț
drogurilor i tulburările de comportament se află în rela ie de cauzalitate. Nivelul agita iei psiho- ș ț ț
motorii este determinat i de stimularea produsă de aceste substan e asupra sistemului nervos ș ț
central, de mecanismul de ac iune sau de toleran ă, după cum, spre exemplu, unele sunt ț ț
halucinogene, iar altele nu.
O2 a avut ca punct de interes determinarea vorbirii libere a pacien ilor. Prin intermediul ț
interviului semi-structurat acest obiectiv a fost atins. Utilizând această metodă, întrebările au
putut fi reformulate, s-a putut fi schimbată succesiunea acestora i s-au putut pune întrebări ș
suplimentare. În această manieră consider că am reu it să eliminăm factorii de stres i de risc ce ș ș
71

ar fi putut apărea pe durata interviului, inând cont de starea pacien ilor. Tot datorită aplicării ț ț
acestei metode dar i utilizând metoda observa iei am reu it îndeplinirea O 3, ce a constat în ș ț ș
descoperirea tendin elor spontane ale intervieva ilor. ț ț
La O 4 ne-am propus identificarea, recunoa terea i interpretarea stărilor emo ionale ale ș ș ț
pacien ilor, pe perioada interviului. În acest scop am procedat la stabilirea prealabilă a unui ghid ț
de interviu, care a urmărit în principal factorii care au condus la problematica adic iei. Pe durata ț
relatărilor acestor aspecte de către pacien i, am observat i analizat gestica i mimica subiec ilor, ț ș ș ț
dar i tonalitatea ca i caracteristică a limbajului verbal, toate acestea reprezentând aspecte ceș ș
trădează stări emo ionale. ț
În ceea ce prive te O 5, am considerat de interes felul în care pacien ii con tientizează ș ț ș
sau nu prezen a bolii, mediul social din care ace tia provin, grupurile sociale frecventate i ț ș ș
rela iile inter-familiale existente înainte i după apari ia consumului. ț ș ț Este necesar să precizăm i ș
importan a comunității în raport cu această problematică, întrucât, a a cum se desprinde i din ț ș ș
experien a subiec ilor studia i prezentată prin intermediul interviului semi-structurat, sărăcia, ț ț ț
rata crescută a infrac ionalită ii, cartierele dezorganizate, migrarea popula iei, lipsa posibilită ilor ț ț ț ț
de angajare i alte disfunc ionalită i sociale, contribuie indubitabil la apari ia i dezvoltarea ș ț ț ț ș
toxicomaniei.
Un alt aspect tratat în această lucrare, care ar putea reprezenta atât o metodă de preven ie ț
a consumului cât i de reabilitare a dependen ei, porne te de la experiența părinților având copii ș ț ș
dependen i. Am identificat strategiile de coping familial i am urmărit evolu ia cadrului familial ț ș ț
în confruntarea cu această problemă, i totodată consider că este necesară existen a terapiei de ș ț
grup în rezolvarea ei, cu atât mai mult cu cât majoritatea părin ilor nu au reu it să con tientizeze ț ș ș
emergen a luării măsurilor la timp, apelând la măsura internării într-un centru de dezintoxicare ț
doar în momentul în care au considerat că nu mai fac fa ă comportamentului copiilor. Acest fapt ț
reiese i din experiența subiec ilor studia i în partea practică a lucrării. ș ț ț
Profilul de personalitate al subiec ilor, obiectivul cu numărul O 6, a fost analizat i ț ș
determinat prin intermediul aplicării chestionarelor ce au vizat căutarea impulsivă de senzații,
sociabilitatea, neuroticismul-anxietatea, agresivitatea-ostilitatea, nivelul intelectual cultvat sau
necultivat, for a Eului i a Supra-Eului, siguran a de sine, maturitatea emo ională dar i al iț ș ț ț ș ț
factori descriptivi ai personalită ii. Limitarea atingerii acestui obiectiv a reprezentat-o ț
formularea complicată, în unele locuri, a întrebărilor din caietele chestionarelor, raportată la
nivelul de studiu i în elegere ale pacien ilor. În ceea ce prive te interpretarea rezultatelor, ș ț ț ș
răspunsurile a trei dintre chestionare au fost introduse în platforma Cognitrom, rapoartele
psihologice fiind generate automat. Acest fapt reprezintă un criteriu de acurate e a analizei. ț
72

Obiectivul final i cel mai important cu privire la scopul i tematica lucrării de fa ă, îl ș ș ț
reprezintă O 7. Acest obiectiv a fost îndeplinit prin colectarea informa iilor asimilate pe întreg ț
parcursul cercetării. Considerăm că, toate obiectivele alese se află în rela ie de interdependen ă, ț ț
întrucât fără realizarea unuia, nici celelalte obiective nu pot fi calificate drept îndeplinite.
Am demonstrat faptul că stima de sine scăzută, vulnerabilitatea genetică, agresivitatea,
căutarea de senza ii, timiditatea, e ecul colar sau profesional, reprezintă factori de risc ț ș ș
individuali care justifică recurgerea individului la subordonarea fa ă de stimulen ii cauzatori de ț ț
plăcere, cum ar fi drogurile sau alcoolul. Nu pot fi ignora i din acest tablou, după cum am ț
demonstrat i în cercetarea prezentată, factorii care in de „grupul de egali”, constând în dorin a ș ț ț
individului de asociere pentru a- i sugestiona ideea de normalitate. ș
Mai mult, după cum am expus pe parsursul lucrării, chiar mediul familial poate fi
considerat un agent cauzator al consumului de substan e psiho-active i/sau de alcool, prin ț ș
modele de comunicare negativă, stări conflictuale pregnante i perpetue, respingere, lipsa sau ș
inconsisten a disciplinei parentale .a. ț ș
În ceea ce prive te măsura internării nevoluntare, am prezentat reglementările legale în ș
domeniu, reglementări care, în opinia mea, sunt rudimentare i conferă protec ie juridică ș ț
institu iilor fără a avea ca scop reabilitarea individului dependent. Argumentarea opiniei mele ț
constă în aceea că se a teaptă ca subiectul activ să devină un pericol social pentru el sau pentru ș
cei din jur pentru ca măsura să fie luată. Mai mult decât atât, internarea nevoluntară are caracter
temporar, pacientul fiind re-inserat în mediul din care provine atunci când nu mai prezintă
manifestări cu caracter periculos. Ori reabilitarea acestor persoane presupune un termen
îndelungat de cură i post-cură pentru ca dependen a să fie considerată vindecată. Este nevoie ca ș ț
planul de tratament să fie multimodal, atât transversal cât și longitudinal: intervenție
psihofarmacologică, dar și psihoterapeutică, de reinserție socială și vocațională, fiecare din
aceste părți ale tratamentului evoluând în timp.
5.2. Plan de interven ie ț
„Polimorfismul problematicii unui individ dependent prive te mai mul i factori: numărul ș ț
i tipul substan elor folosite, severitatea dependen ei i a dizabilită ii produse de aceasta,ș ț ț ș ț
comorbidită ile psihiatrice i somatice, constela ia individuală de factori de risc i de protec ie, ț ș ț ș ț
contextul anturajului, precum i contextul social i cultural în care individul trăie te i în care ș ș ș ș
tratamentul se va desfă ura” (Dănilă, 2010, p. 21). ș
73

Considerăm că realizarea acestei lucrări contribuie la aprofundarea cuno tin elor legate ș ț
de fenomenul consumului i dependen ei de droguri i/sau alcool i mai ales eviden iază ș ț ș ș ț
importan a unui profil psihologic complet structurat, în elaborarea unui plan strategic de ț
reabilitare i reinser ie socială. Sus inem faptul că, pornind de la un astfel de profil, poate fi mai ș ț ț
bine în eleasă evolu ia dependen ei i astfel, se pot implementa productiv, măsurile privind ț ț ț ș
dezintoxicarea i reabilitarea. ș
Planul de interven ie propus în abordarea dependen ei de substan e toxice în cazul ț ț ț
adolescen ilor, constă în trei etape : preven ie, coping, cură i postcură. ț ț ș
Prima etapă poate fi realizată prin implicarea institu iilor de învă ământ primar i a ț ț ș
organiza iilor de tip O.N.G, din România. Astfel, în cadrul edin elor cu părin ii se pot prezenta ț ș ț ț
acestora, în situa ii ipotetice, ce solu ii există în cazul apari iei unei situa ii de consum i cum ț ț ț ț ș
anume este indicat să se procedeze în abordarea problemei. În orele de educa ie civică sau de ț
dirigen ie, elevilor li s-ar putea prezenta informa ii cu privire la selectarea persoanelor din ț ț
anturaj, existen a i con tientizarea pericolului, nocivitatea consumului de substan e toxice din ț ș ș ț
punct de vedere medical i social, precum i etapele pe care le presupune dezinoxicarea. Mai ș ș
mult, este importantă consolidarea rela iilor dintre părinte, elev i profesor/diriginte, pentru ț ș
preîntâmpinarea unor dificultă i de cooperare din parte tinerilor care în anumite conjuncturi vor ț
putea ajunge să aibă contact cu această problemă.
Cea de-a doua etapă constă în publicitatea informa iilor cu privire la posibilitatea ț
reabilitării i la centrele de specialitate în care se poate apela la dezinoxicare. De altfel, ar fi utilă ș
existen a unei platforme on-line în care să se organizeze întâlniri ale părin ilor care se confruntă ț ț
cu dependen a copiilor, având ca scop educarea i sus inerea acestor persoane care de cele mai ț ș ț
multe ori consideră că discre ia i negarea sunt cele mai la îndemană metode de abordare. ț ș
Ultima etapă constă în cura i post-cura dependen ilor. Exigen a înfiin ării mai multor ș ț ț ț
centre de dezintoxicare este majoră. Totodată, este indicată schimbarea cadrului legislativ în care
dependen a este tratată nevoluntar doar în cadrul spitalelor de psihiatrie, până când starea ț
pacientului se ameliorează (vindecarea completă presupunând un termen îndelungat). Odată
dovedită existen a pericolului social i inând cont de procesul durabil al vindecării dependen ei, ț ș ț ț
ar trebui impusă prin lege internarea în centre de dezintoxicare, ca măsură educativă privativă de
libertate.
În încheiere, dorim să tragem un semnal de alarmă în ceea ce prive te întreg cadrul de ș
abordare a problematicii dependen ei de droguri i alcool în România i necesitatea considerării ț ș ș
abuzului de substan e în contextul mai larg al acestora, inând cont de impactul asupra ț ț
individului, asupra familiei i asupra comunită ii. ș ț
74

6. Bibliografie
•Mitrofan, N.; Zdrenghea, V.; Butoi, T. (1992)– Psihologie judiciară, Ed. ansa, Bucure tiȘ ș
•Neveanu, P.P. (1978) – Dic ionar de psihologie, ț Ed.Albatros, Bucure ti ș
•Raport Național 201 6 privind situația drogurilor în România – Noi evoluții și tendințe –
Agenția Națională Antidrog (ANA), European Monitoring Centre for Drugs and Drug
Addiction (EMCDDA)
•Angner, E. (2010) – The Journal of Socio-Economics Vol. 39, nr. 3
•Maslow, A. (1962) – The Farther Reaches of Human Nature
•Macovei, R.; Tudosie, M.; Di nescu, I.; Ciolacu, R.M. ș (2002) – Intoxica ia acută cu ț
opiacee i sindromul de întrerupere la opiacee. Aspecte clinice i terapeutice ș ș
comparative, Revista de medicină de urgen ă vol.2 , Nr.3-4 ț20
•Papakostas, G.I.; Petersen T. (2004) – Quality of life assessments in major depressive
disorder: a review of the literature
•Prelipceanu, D. (2011) – Psihiatrie clinică, Ed. Medicală, Bucure ti ș
•Prelipceanu, D. (2011) – Abuzul i dependen a de substan e psiho-active ș ț ț , Ed.Medicală,
Bucure ti ș
•Cosman, D. (2010) – Psihologie medicală, Editura Polirom, Bucure ti ș
•Dănilă, C.G. (2010) – „Strategii terapeutice în consumul i dependen a de droguri. ș ț
Lucrare de doctorat ” , Ia iș
•Kaplan and Sadock's (1998) – Synopsis of Psychiatry – Behavioral Sciences/Clinical
Psychiatry, 8th edition , Ed. Williams & Williams, Baltimore, USA
•Comisu, M..; Luchian, M. ; Boisteanu, P. (1998) – „Există o personalitate premorbidă la
pacien ii cu dependen ă fa ă de droguri?” ț ț ț Psihofarmacologie Clinica, Ed. Psihomnia,
Iasi.
•Stolerman, I. (1992) – Drugs of abuse: behavioral principles, methods and therms,
Trends of Pharmacological Science
•Raportul european privind drogurile 2015: Tendințe și evoluții. Observatorul European
pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT), Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii
Europene
75

•Velleman R..; Templeton, L. (2003) – Alcohol, drugs and the family: Results from a long-
running research programme within the UK. Eur. Addict. Res.
•Barnard M. (2005) – Drugs in the Family: The Impact on Parents and Siblings. The
Rowntree Foundation; England, UK
•Peter W. Choate (2015) – Adolescent Alcoholism and Drug Addiction: The Experience of
Parents, Calgary – Canada
•American Psychiatric Association – Diagnostic and Statistical Manual of Mental
Disorders—Version IV —Text Revision. APA; Washington, DC, USA: 2000
•Crowley, T.J.; Whitmore, E,; Hoffman, J.; Froemke, S.(2007) – Why adolescent addiction
is different. In Addiction: Why can’t They Just Stop: New Knowledge, New Treatments,
New Hope;New York, Eds. Rodale Press, NY, USA
•Orford, J.; Natera, G.; Davies, J.; Nava, A.; Mora, J.; Rigby, K.; Bradbury, C.; Bowie, N.;
Copello, A.; Velleman, R. (1998) – Tolerate, engage or withdraw: A study of the
structure of families coping with alcohol and drug problems in south west England and
Mexico City. Addiction
•Miclea, M.; Porumb, M.; Cotârlea, P.; Albu, M. (2009) – Personalitate i interese ș,
Ed.ASCR, Cluj-Napoca
1.https://krispsychology.files.wordpress.com/2011/03/psihologia-adolescentei-si-a-varstei-
adulte_id.pdf
2.http://www.investopedia.com/articles/financial-theory/08/standard-of-living-quality-of-
life.asp
3.http://alcalc.oxfordjournals.org/content/ alcalc/48/5/579.full.pdf
4.https://jumdc.tuf.edu.pk/articles/volume-8-2/JUMDC%20223%20(11-16).pdf
5.https://ia800204.us.archive.org/8/items/KaplanAndSadocksSynopsisOfPsychiatry15/Kap
lan%20and%20Sadocks%20Synopsis%20of%20Psychiatry%2015.pdf
6.https://www.soc.ku.dk/dokumenter/J_rvinen__Ravn_2014.pdf/
7.http://www.romjpsychiat.ro/uploads/revista/1-2013/1.pdf
8.www.bioetica.ro/index.php/arhiva-bioetica/article/
9.http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2016/01/Analiza-de-situatie-droguri-
2016.pdf
10.www.ana.gov.ro/studii/Raport-de-cercetare-excludere-2013-final-1.pdf
11.http://altarul-banatului.ro/?page_id=318
76

12.https://www.medlife.ro/efectele-consumului-de-alcool-in-adolescenta.html
13.https://www.agerpres.ro/social/2015/11/25/consumul-de-alcool-in-randul-minorilor-este-
foarte-ridicat-romanii-incep-sa-bea-de-la-14-ani-13-17-48
14.https://zdbc.ro/consumul-de-droguri-si-alcool-in-randul-adolescentilor/
15.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4695773/
16.http://www.actrus.ro/reviste/2_2004/r7.pdf
17.http://www.lifeskillstraining.org/autonomy19c.html
18.https://www.jvracademy.co.za
19.http://sspt.md/biblioteca/teste/cattell.pdf
20.http://www.romjpsychiat.ro/uploads/revista/1-2013/1.pdf
77

7.ANEXE
i) ACTE NECESARE ÎNTOCMIRII DOSARULUI DE INTERNARE
NEVOLUNTARĂ – MODELE
ORDINUL 488/ 15.04.2016 privind Normele de aplicare a Legii Sănătă ii mintale i a protec iei ț ș ț
persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002
ANEXA Nr. 2
la norme
NOTIFICARE
Catre
Comisia de internari nevoluntare a spitalului ……….
In conformitate cu art. 54 din Legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor
cu tulburari psihice nr. 487/2002, republicata, va aduc la cunostinta ca in data de ……….
am examinat pacientul si propunem masura internarii nevoluntare a pacientului ……….,
domiciliat in ………., nascut la data de ………., stabilindu-se diagnosticul de ………..
Va transmitem, spre consultare, dosarul medical al pacientului.
Medic,
……….
(semnatura si parafa)
78

ANEXA Nr. 3
la norme
NOTIFICARE
Catre
Conducerea Spitalului ……….
In conformitate cu art. 61 alin. (4) din Legea sanatatii mintale si a protectiei
persoanelor cu tulburari psihice nr. 487/2002, republicata, va aducem la cunostinta ca in
data de ………. am decis in conformitate cu prevederile art. 61 alin. (1) si (6) din Legea nr.
487/2002, republicata, masura internarii nevoluntare a pacientului ………., domiciliat
in ………., nascut la data de ………., cu diagnosticul de ………..
Semnaturi comisie de internari nevoluntare:
Medic,
……….
(semnatura si parafa)
Medic,
……….
(semnatura si parafa)
Medic,
……….
(semnatura si parafa) / Reprezentant al societatii civile,
……….
(numele, prenumele si semnatura)
79

ANEXA Nr. 4
la norme
Spitalul ……….
NOTIFICARE
Catre
Judecatoria ……….
In conformitate cu art. 61 alin. (6) din Legea sanatatii mintale si a protectiei
persoanelor cu tulburari psihice nr. 487/2002, republicata, va comunicam ca la data
de ………., comisia pentru internari nevoluntare a decis internarea nevoluntara a
pacientului ………., domiciliat in ………., nascut la data de ………., cu diagnosticul ………..
Anexam prezentei comunicari dosarul medical al pacientului.
Manager,
……….
(numele si prenumele, stampila institutiei)
……….
(semnatura)
80

ii) GHID DE INTERVIU SEMISTRUCTURAT
*Întrebările de interes pentru tema lucrării sunt îngro ate, în transcrierea interviurilor. ș
INTERVIU SEMI-STRUCTURAT – PACIENT I
NUME : M.C.
VÂRSTA : 22 ani i 10 luni ș
SEX : M
Înainte de a începe interviul, am studiat fi a șde internare a pacientului, precum iș fi a șde
observatie întocmită de către psihologul-principal al spitalului.
Pacientul este chemat de către asistenta șefa din cadrul unitatii. Ținuta este corectă și îngrijită.
MC este invitat să ia loc,după care mă prezint, în vederea stabilirii unui cadru profesional pentru
desfă urarea șinterviului.
•Buna ziua, numele meu este Rădule țAna-Maria,sunt student ă la psihologie iar conversatia
pe care o vom purta astăzi are ca scop în elegereaț, de către mine, a situa iei țdumneavoastră,
în vederea întocmirii lucrării mele de disertatie. Sunte i țde acord să mă ajutati?
•Buna ziua! Da. Vă ajut.
•Cum vă numi i ț și ce vârstă ave i ț?
•Mă numesc MC. Am aproape 23 de ani. De fapt, 22 ani și 10 luni.
•ti i Ș țunde vă afla i ț?
•Da, la spital. M-au adus cu poli iaț, maică-mea și mătusă-mea.
•ti i de ce vă afla i aiciȘ ț ț ?
•Păi cum să vă spun…. din cauză că m-au aranjat vecinii…
•Pute i să îmi explica i ț ț?
•Da… Eu normal stau cu maică-mea, dar de 2 luni mi-am luat o chirie, că vroiam să-i închid
gura lu maică-mea, să nu-mi mai facă capu mare. De asta mi-am i găsit de lucru. ș
•Cu ce vă ocupa i ț?
•Muncitor. La "X" – sudor de piese. Da necalificat.
81

•De cât timp sunte i angajat acolo ț?
•Păi de când m-am mutat. Da acum nu mai lucrez. Că m-au dat afară. A a fac ă tia cu ș ș
necalifica ii…. Pentru un concvediu medical. Că mi-a fost rău în ziua aia. i le-am spus pe ț Ș
urmă ca a a a fost. Dar au zis că e prea târziu i că de ce nu am sunat. ș ș
•i de ce nu i-a i sunatȘ ț ?
•Păi eu n-am în eles ce o fost acolo în ziua aia… Eu chiar am vrut să îi sun, da atunci mi s-a ț
stricat telefonul i am scos i cartela să văd ce are i m-am enervat de am rupt cartela. i nu ș ș ș Ș
mai aveam cum să sun. Da a doua zi m-am dus. Da degeaba. Că am fost necalificat…
•Crede i că muncitorii califica i sunt trata i altfel decât cei necalifica i ț ț ț ț ?
•Sută la sută. Că ăia califica i îs numa cu pixu i caietu, pe când ăia necalifica i cară baxuri de ț ș ț
caiete-n p@@a mea! Mă scuza i doamnă! (Pacientul râde sarcastic) ț
•Crede i că dumneavoastră a i putea să lucra i ca i muncitor calificat ț ț ț ș ?
•Da! ofer vreau să mă fac! Că a a îmi place mie! Să mă urc în ma ină i să-mi bag picioareleȘ ș ș ș
în to i care mă enervează. Adică nu să/mi bag picioarele…da să uit de ei. Să nu-i mai bag înț
seamă!
•Cine anume vă enervează ?
•Păi vecinii! Că asta am vrut să vă zic. Că din cauza lor am ajuns i aici. Că pe maică-mea au ș
sunat-o că au chemat poli ia de vreo 3 ori în ziua aia. Da de fapt eu am vrut să chem primul ț
poli ia.ț
•Cum anume a i intrat în conflict cu ei ț ?
•Păi îs olteni doamnă! Stau câte 5-6 în apartament peste drum de u a mea. În chirie la o fată ș
din Sibiu. i îmi fac poze cu telefonul… i odată a intrat peste mine unul la 5 diminea a, că Ș ș ț
zicea că i-am rupt eu clan a! ti i ce m-am speriat ț Ș ț ?
•i acum ce s-a întâmplat de a i avut probleme cu eiȘ ț ?
•Păi ei au început să sară la tovară u meu. Că eu am venit acasă i l-am văzut pe tovară u ș ș ș
meu, care e vecin cu mine acolo, i am zis că să mergem la o bilă i să bem ceva, că no…cum ș ș
eram obosit îmi prindea bine. i ne-am dus, i când ne-am întors au ie it ăia că de ce vorbim Ș ș ș
a a tare. i au vrut să îl lovească pe vecinu ăsta i el e mai mic… i eu am vrut să nu mă bagș Ș ș ș
i să chem poli ia, da au sărit i la mine! Eu cum să dau în eiș ț ș ? Că erau to i mai mici ca mine. ț
i a venit poli ia i între timp i maica-mea cu soră-sa… i m-au adus aici!Ș ț ș ș ș
•Cât alcool a i consumat cu vecinul dumneavoastră ț ?
•Vreo 2 litri de bere.Io. Că el….nu mai tiu cât a băut… ș
82

•Consuma i des alcool ț ?
•Nu… da atunci eram obosit i am zis să ne relaxăm. i prima am platit-o eu, apoi el… apoi ș Ș
trebuia iară să plătesc eu… că a a e frumos. i nici nu po i refuza dacă unu î i dă… ș Ș ț ț
•Sunte i prieteni buniț? A i mai ie it împreună ț ș ?
•Nu… atunci a fost prima dată. Nu îmi e prieten… că nu e ca i cum am sta împreună. E doar ș
vecin acolo….
•Sunte i fumător ț?
•Normal da… da acum nu am prea fumat că aici nu ne prea dau.
•Câte igări fuma i într-o zi ț ț ?
•Păi vreo două pachete, când am. Când nu am…câte fac rost.
•Droguri consuma i ț?
•Nu… de băut mai beau că nu-i a a grav. Da de droguri m-am lăsat de un an i… Am mai ș ș
fumat igări.. da niciodată nu mi-am băgat în venă. ț
•Cum a i început să consuma i droguri ț ț ?
•Pfff… asta a fost demult. De când am fost în Spania, când am făcut 18 ani, la soră-mea i ș
no..acolo sunt cluburi cu columbience… i mi-am mai făcut ni te tovară i… i a a am început. ș ș ș ș ș
Da acum nu mai!
•Cu ce vă ocupa i în Spania ț?
•Păi lucram într-un restaurant cu soră-mea.
•Ea tia ce face iș ț?
•Știa… că a avut i ea multe… a trecut prin mulgte! Da acum are 2 copii i e măritată acolo i ș ș ș
e bine.
•Cum vă vede i peste 5 ani ț?
•Cred că la casa mea. Cu copil i so ie.. ș ț
•Haide i să facem un țexerci iu de imagina ie! ț ț Închipui i-vă că acum sunte i ofer i ave i ț ț ș ș ț
familia dorită. Sunte i în trafic, la semafor. În fa a dumneavoastră un ofer băut se dă jos din ț ț ș
ma ină i îl agresează pe perticipantul la trafic ce a tepta lini tit pe banda din dreapta. Ceș ș ș ș
face iț?
•Păi depinde… Că dacă e mai mare ca mine, nu ma bag! Da dacă e mai mic, îl lini tesc eu. ș
•Crede i că asta este cea mai bună solu ie ț ț ?
•Păi cred că-i mai bine să nu mă bag, a a-i ș?
Da numa un pic! În desenu ăsta al dumneavoastră, eu sunt băut ?
83

•Dumneavoastră cum vă vede i ț?
•Păi nu băut.. că sunt la volan i nu am voie… ș
•V-a i fi gândit să chema i poli iaț ț ț ?
•Păi ce să mai facă? Că până ajung ăia… Sau da.. poate că ar trebui, da numa ca să nu mă bag
io.
•Ce părere ave i despre sec iile de poli ie din România ț ț ț ? Ce vă inspiră poli ia din România ț?
•Siguran ă! Da depinde unde e ti! Că dacă e ti jos…nu mai e siguran ă! Dacă e ti sus, acolo ț ș ș ț ș
unde-s flori i scrie șVă rugăm să păstra i lini tea , ț șacolo e bine.
•A i fost vreodată josț?
•Nu! Eu am fost doar ca martor. Că m-au chemat să le zic de unii de la care am cumpărat, da
nu îmi mai aduc aminte numele acum. Atât am fost! i numa o dată! merge i Ș ț
Da… ti i ceva despre sentin a mea ș ț ț ? Mă lasă să plec? Sau habar n-ave i…. Nu-i nimic că mă ț
duc eu să-l întreb pe domn doctor. Sau până una alta ma stau i mă uit la televizor. ș
•E în ordine. Pute i să merge i să vă uita i la televizor, iar când domnul doctor află ceva ț ț ț
despre sentin ă, sigur vă anun ă. Va mul umesc pentru colaborare. ț ț ț
•Pentru nimic! M-am sim it bine i io! ț ș
INTERVIU SEMI-STRUCTURAT – PACIENT II
NUME : F.D.
VÂRSTĂ : 21 ani i 11 luni ș
SEX : F
•Buna ziua, numele meu este Rădule țAna-Maria,sunt student ă la psihologie iar conversatia
pe care o vom purta astăzi are ca scop în elegereaț, de către mine, a situa iei țdumneavoastră,
în vederea întocmirii lucrării mele de disertatie. Sunte i țde acord să mă ajutati?
•Buna ziua! Da… dacă trebuie…
•Cum vă numi i ț și ce vârstă ave i ț?
•F.D. Am aproape 22 de ani.
•ti i Ș țunde vă afla i ț?
•Da… cum să nu tiu… La spital, la nebuni. ș
•ti i de ce vă afla i aiciȘ ț ț ?
84

•Maică-mea m-a adus, după ce ne-am certat.
•Din ce cauză v-a i certat ț?
•În ultima vreme tot a a o inem… Ea nu mă în elege… Mereu mă compară cu soră-mea mai ș ț ț
mare sau cu cealaltă… Ar vrea să fiu ca ele, ar vrea să mă controleze tot timpul.. E
insuportabilă i nu tiu cum să scap de acolo… ș ș
•Locui i împreună ț?
•Da… acum că nu mai am unde să mă duc…
•Să în eleg că a i locuit i separat ț ț ș ?
•Da… e poveste lungă… Am plecat o dată de acasă i m-am mutat cu iubitul meu. Acum el e ș
arestat i între timp m-a i lăsat pentru că nu am mai putut să ne vedem. Tot din cauza ei că ș ș
imi interzice să îl vizitez i nu am mai putut nici să-l ajut cu bani…că acolo fără bani e ti ș ș
pierdut…
•i ave i un grup de prieteni cu care povesti i lucrurile astea Ș ț ț ? Cineva căruia să vă destăinui i ț?
Nu am prieteni.. Cu sora lui mă în eleg bine, dar nici ei nu pot să îi spun tot pentru că nu mai ț
vreau să tie nimeni de mine… Cu ea i cu prietenii ei mai pierd vremea… ca să mai uit de ș ș
problemele de acasă i de gura maică-mii. ș
•Am citit în fi a dvs. medicală faptul că la internare vă afla i sub influen a alcoolului i a ș ț ț ș
drogurilor. Ce anume s-a întâmplat ?
•Nu mai tiu exact… Am ie it pe afară cu S. , după ce mă certasem iar cu maică-mea… i am ș ș ș
stat cu ea la o bere i am povestit.. au mai venit încă doi prieteni de ai ei, da nu-i cunosc că e ș
prima dată când i-am văzut, i de la ei am fumat… tiu că eram foarte nervoasă i mi s-a ș Ș ș
făcut rău, că nu mâncasem. i apoi nu îmi mai aduc aminte cum am ajuns acasă i s-a Ș ș
impacientat maica-mea ca de obicei i i-a găsit motiv să mă aducă aici. Oricum de mult mă ș ș
amenin ă că mă internează… ț
•Consuma i des alcool i droguri ț ș ?
•Din când în când… da nu e atât de grav pe cât spune maică-mea… i doar fumez… nu trag pe Ș
nas, nu îmi injectez nimic…
•De cât timp a i început să consuma i ț ț ?
•De pe la 20 de ani… dinainte de a-l cunoa te pe D. Nu cum zice maica-mea că el m-a ș
învă at…ț
•Cu ce anume vă ocupa i ț?
•Acum cu nimic… Vroiam să îmi dau Bac-ul, dar de când cu problemele astea cu poli ia i cu ț ș
fostul meu iubit…nu am reu it să mă pregătesc. Oricum orice a face nu e bine… ș ș
85

•Cum vă vede i peste 5 ani ț ?
•Nu tiu… nu văd nimic. Chiar nu văd nimic…. (plânge)ș
•Sunte i dispusă să accepta i ajutor din privin a asta ț ț ț ? Mă refer la consiliere psihologică i la ș
ajutor de specialitate.
•Acum vreau doar să dorm… să văd când îmi dau drumul de aici… Mă simt obosită! Vreau
acasa! Vreau să fumez o igară i să mă lase toată lumea în pace. Pot să mă aduc acum în ț ș
salon?
•Da, e în regulă. Mâine, dacă sunte i de acord, o să vă dau ni te chestionare pe care să le ț ș
completa i. Sunte i de acord ț ț ?
•Da… oricum nu am ce face decât să stau să treacă timpul…
iii) FI A OBSERVA IE /Fi ele Ș Ț ș
Fi ele de observa ie prezentate, sunt documente standard utilizate în cadrul ș ț Spitalului de
Psihiatrie „ Dr. Gheorghe Preda ” din Sibiu .
FI Ă DE OBSERVA IE – PACIENT IȘ Ț
NUME : M.C
VĂRSTA : 22 ani i 10 luni ș
SEX : M
*(29.09.2017 la 2 zile de la data internării nevoluntare)
•MIMICA – mobilă, tensionată, men ine țcontactul vizual
•Ț INUTA VESTIMENTAR Ă – corectă, îngrijită
•ATITUDINE – cooperantă dar flegmatică, coleroasă
•CONTACT VERBAL – posibil, discurs spontan
•CONSTIIN A Ț – clară, a bolii psihice (dependen ei ț) absentă
•ORIENTAREA – pacientul este orientat spa ioț-temporal, auto și alopsihic
•PERCEP IA Ț – fără elemente de psihoproductivitate senzorială în momentul examinării
86

•ATEN IA Ț – usor distractibilă
•MEMORIA – hipomnezie secundară deficitului prosexic
•GANDIREA – flux ideativ coerent, ritm mai accelerat, idea ie centrată pe problematica ț
tensiunilor i conflictululi cu vecinii de bloc. ș
•LIMBAJ – vulgar pe alocuri, cu jargoane, tonalitate când scăzută, când ridicată.
•AFECTIVITATE – dispozi ie țdisforică, iritabilitate, toleran ă scăzută țla frustrare
•VOIN A Ț Ș I ACTIVITATE VOLUNTAR Ă – impulsivitate, heteroagresivitate verbal ă
faăț de vecini
•VIA AȚ INSTINCTUAL Ă – diminuată
•RITM NICTEMERAL – insomnii
•PERSONALITATE – cu trăsături dizmorfice, impulsivitate, toleran ă scăzută la frustrare, ț
comportament adictiv
FI Ă DE OBSERVA IE – PACIENT IIȘ Ț
NUME : F.D.
VĂRSTA : 21 ani i 11 luni ș
SEX : F
•MIMICA – hipomobilă, tristă, plâns facial, gestică nelini tită ș
•Ț INUTA VESTIMENTAR Ă – relativ îngrijită
•ATITUDINE – cooperantă
•CONTACT VERBAL – posibil, discurs eficient
•CONSTIIN A Ț – clară
•ORIENTAREA – pacienta este orientată spa ioț-temporal, auto și alopsihic
•PERCEP IA Ț – fără elemente de psihoproductivitate senzorială în momentul examinării
•ATEN IA Ț – hiperprosexie sectorială pe tematică familială i a consumului ș
•MEMORIA – u oară șhipomnezie de evocare
•GANDIREA – coerentă, bradilalie, sentiment de inutilitate, inferioritate; minimalizează
problema consumului de substan e, dar o recunoa te. ț ș
– idea ie autolitică pasageră ț
87

•LIMBAJ – coerent
•INTELECT – mediu
•AFECTIVITATE – dispozi ie depresivă alternând cu disforie, anxietate, iritabilitate, ț
inversiune afectivă fa ă de mamă. ț
•VOIN A Ț Ș I ACTIVITATE VOLUNTAR Ă – stare de Agita ie psiho-motorie (APM) la ț
domiciliu, consum de alcool i substan e psihoactive (marijuana) ș ț
•VIA AȚ INSTINCTUAL Ă – diminuată, apetit scăzut
•RITM NICTEMERAL – insomnii mixte
•PERSONALITATE – dizarmonică, impulsivitate, toleran ă scăzută la frustrare, ț
comportament adictiv.
iv) CAIETUL CHESTIONARULUI AP

Vi se vor prezenta 36 de afirmații (itemi). Va trebui să apreciați în ce măsură acestea se
potrivesc felului în care dumneavoastră vă comportați de obicei și să notați răspunsurile pe Foaia
de răspuns. Pentru fiecare afirmație apreciați dacă vi se potrivește „foarte puțin”, „puțin”, „nici
prea mult, nici prea puțin”, „mult” sau „foarte mult” și notați un X în dreptul numărului de
ordine al itemului, în coloana corespunzătoare răspunsului ales.
Exemplu : Afirmațiile din chestionar sunt de următoarea formă: 40. Renunț să port o
haină care îmi place, dacă prietenii îmi spun că este demodată. Apreciați cât de mult vi se
potrivește această afirmație. Dacă vi se pare că ea vi se potrivește „mult”, notați un X în dreptul
numărului de ordine al itemului (40) și în coloana corespunzătoare răspunsului „mult”.
Dacă, din greșeală, ați scris răspunsul în altă linie sau în altă coloană decât ați dorit,
încercuiți semnul X greșit și notați răspunsul corect.
Răspundeți la fiecare item! Nu scrieți nimic în caiet! Răspunsurile dumneavoastră sunt
confidențiale. Timpul de răspuns nu este limitat.
1. Familia și prietenii apropiați sunt cei care au o mare influență asupra felului în care aleg între
bine și rău.
2. Procedez cum cred eu că este mai bine, fără a ține cont de părerea celorlalți.
3. Îmi exprim sentimentele, chiar dacă cei din jurul meu nu îndrăznesc sau nu vor să și le
exprime.
4. Dacă punctul meu de vedere este diferit de cel al majorității, înclin să cred că ceilalți au
88

dreptate.
5. Îmi place să iau decizii singur, fără a depinde de ceilalți.
6. Îmi exprim fără ezitare sentimentele, chiar dacă ceilalți nu sunt de acord cu acestea.
7. Îmi susțin principiile în orice situație.
8. Nu îmi schimb convingerile personale doar pentru că marea majoritate a celor din jur
cred altceva decât ceea ce cred eu.
9. Atunci când trebuie să iau o hotărâre, mă consult cu cei apropiați, dar în final eu iau decizia.
10. Fac ce vreau, fără a ține cont de părerile celor din jur.
11. Țin la convingerile mele, chiar dacă prietenii mei le consideră demodate.
12. Când nu sunt sigur de ceea ce simt, exprim și eu sentimentele pe care le manifestă cei
din jur.
13. Am nevoie de cineva care să mă ghideze în alegerile pe care trebuie să le fac.
14. Îmi este greu să continui să fac un anumit lucru dacă nu mi se spune pe parcurs că îl fac bine.
15. Îmi exprim emoțiile doar după ce am văzut care au fost reacțiile celor din jur.
16. Lupt pentru drepturile mele dacă acestea au fost încălcate.
17. În acțiunile mele nu mă las influențat de deciziile și părerile celorlalți.
18. Analizez critic informațiile noi.
19. Când ceilalți au alte trăiri decât mine, prefer să nu-mi exprim sentimentele.
20. Am încredere că pot realiza ce îmi propun.
21. Nu-mi schimb principiile de viață decât dacă eu cred că nu sunt bune. 22. Nu întâmpin
dificultăți în exprimarea sentimentelor și emoțiilor față de persoane și
situații.
23. Îmi formez opiniile fără a mă lăsa influențat de părerile celorlalți.
24. Îmi mobilizez toate forțele pentru a duce la îndeplinire deciziile pe care le-am luat, fără a
conta pe ceilalți.
25. Nu renunț la obiceiurile mele, chiar dacă îi supără pe ceilalți.
26. Cred în capacitatea mea de a lua decizii cu privire la propria persoană.
27. Nu mă deranjează să am alte principii de viață decât prietenii mei.
28. Nu renunț la ideile mele, chiar dacă ceilalți nu sunt de acord cu ele.
29. Chiar dacă sunt conștient de sentimentele mele îmi este foarte greu să le exprim în fața
altora.
30. Acționez conform planurilor și deciziilor personale.
31. Când îmi propun să fac ceva, duc treaba până la capăt, indiferent de consecințe.
32. Renunț să fac un lucru dificil dacă nu mă ajută nimeni.
89

33. Îmi cunosc calitățile și defectele.
34. Dacă cineva reușește să mă convingă, sunt gata să renunț la principiile mele.
35. În situații conflictuale, prefer să nu-mi exprim sentimentele.
36. Nu acționez cum îmi doresc, de teamă că-i supăr pe ceilalți.
v) GRILA DE COTARE A CHESTIONARULUI AP

Nr.
itemCotare Scala
A. cognitivă A.
comporta-
mentalăA. emoțională A. valorică
1.I X
2.D X
3.D X
4.I X
5.D X
6.D X
7.D X
8.D X
9.D X
10.D X
11.D X
12.I X
13.I X
14.I X
15.I X
16.D X
17.D X
18.D X
19.I X
20.D X
21.D X
22.D X
23.D X
24.D X
25.D X
26.D X
27.D X
28.D X
29.I X
30.D X
31.D X
32.I X
90

33.D X
34.I X
35.I X
36.I X

vi) FOAIE RĂSPUNS PACIENT I
NUME : M.C
VÂRSTA : 22 ani i 10 luni ș
SEX : M
FP – foarte pu in ț
P – pu inț
N – nici prea mult, nici prea pu in ț
M – mult
FM – foarte mult
Nr.
itemFP P N M FM Nr.
itemFP P N M FM
1. X 19. X
2. X 20. X
3. X 21. X
4. X 22. X
5. X 23. X
6. X 24. X
7. X 25. X
8. X 26. X
9. X 27. X
10. X 28. X
11. X 29. X
12. X 30. X
13. X 31. X
14. X 32. X
91

15.X 33. X
16. X34. X
17. X35.X
18.X 36.X
FOAIE DE RĂSPUNS PACIENT II
NUME : F.D.
VÂRSTA : 21 ani i 11 luni ș
SEX : F
FP – foarte pu in ț
P – pu inț
N – nici prea mult, nici prea pu in ț
M – mult
FM – foarte mult
Nr.
itemFPPNMFMNr.
itemFPPNMFM
1.X 19. X
2. X20.X
3.X 21. X
4. X22.X
5. X23. X
6.X 24.X
7.X 25. X
8.X 26. X
9.X 27. X
10. X28.X
11.X 29. X
12. X 30. X
13. X31.X
92

14. X32. X
15. X33. X
16.X 34. X
17.X 35.X
18.X 36. X
vii) CAIETUL CHESTIONARULUI ZKPQ
În paginile următoare veți găsi o serie de fraze care descriu personalitatea. Citiți fiecare
frază și decideți dacă vi se potrivește sau nu, apoi indicați răspunsul dumneavoastră pe Foaia de
răspuns anexată. Este important să știți că nu există răspunsuri corecte sau greșite.
Dacă sunteți de acord cu enunțul respectiv sau decideți că v ă caracterizează, răspundeți
„adevărat” însemnând un X în căsuța corespunzătoare (A – Adevărat) pe foaia de răspuns. Dacă,
însă, considerați că nu vă caracterizează, răspundeți „fals” și însemnați un X în căsuța
corespunzătoare (F – Fals) pe foaia de răspuns.
În momentul completării foii de răspuns, fiți atent ca semnul X pe care îl marcați să
corespundă cu numărul întrebării la care răspundeți. La sfârșitul fiecărei pagini cu enunțuri,
verificați dacă ați ajuns la sfârșitul unei coloane din Foaia de răspuns.
Răspundeți la fiecare frază cu (A) sau (F), chiar dacă nu sunteți în totalitate sigur de
răspunsul dumneavoastră.
Asigurați-vă că nu ați omis niciun enunț!
Scrieți numai pe foaia de răspuns! Nu scrieți nimic în caiet!
Răspunsurile dumneavoastră sunt confidențiale. Timpul de răspuns nu este limitat.
1. Am tendința de a începe o nouă activitate, fără a planifica prea mult cum voi proceda.
2. Nu mă îngrijorează lucrurile fără importanță.
3. Îmi face plăcere să văd că cineva pe care nu-l agreez este umilit în fața altor oameni.
4. Nu am întâlnit niciodată o persoană care să nu-mi placă.
5. Nu îmi place să pierd timpul doar stând și relaxându-mă.
6. Obișnuiesc să mă gândesc la ceea ce am de făcut înainte de a face lucrul respectiv.
7. Nu sunt prea sigur de mine sau de abilitățile mele.
8. De obicei când mă enervez spun lucruri urâte.
93

9. De obicei eu sunt cel care începe o conversație la petreceri.
10. Întotdeauna spun adevărul.
11. Este normal pentru mine să înjur când sunt furios.
12. Nu mă deranjează să ies singur și, de obicei, prefer lucrul acesta decât să fiu într-un grup
mare.
13. Sunt mai ocupat decât majoritatea oamenilor.
14. Adesea fac lucrurile din impuls.
15. Adesea sunt neliniștit fără să am un motiv clar.
16. Nu obișnuiesc să arunc gunoi pe stradă.
17. Nu mă deranjează să fiu singur câteva zile, fără să am contact cu oamenii.
18. Îmi plac activitățile complicate care necesită mult efort și concentrare.
19. Foarte rar stau să planific în detaliu ce voi face.
20. Uneori mă simt tensionat și iritat.
21. Aproape niciodată nu simt nevoia să lovesc pe cineva.
22. Petrec cât de mult timp pot împreună cu prietenii.
23. Nu dispun de suficientă energie pentru sarcini solicitante.
24. Îmi place să am experiențe și senzații noi, incitante, chiar dacă sunt puțin înfricoșătoare.
25. Îmi simt adeseori corpul încordat fără vreun motiv aparent.
26. Întotdeauna câștig la jocuri.
27. Adesea simt că sunt „sufletul petrecerii”.
28. Îmi place mai mult o sarcină provocatoare decât una de rutină.
29. Înainte de a începe o sarcină complicată planific cu atenție.
30. Mă supăr frecvent.
31. Dacă cineva mă jignește, încerc să nu mă gândesc la aceasta.
32. Nu sunt niciodată plictisit.
33. Îmi place să fiu activ tot timpul.
34. Mi-ar plăcea să plec într-o excursie fără s ă o planific dinainte, fără a avea o rută
prestabilită sau un orar precis.
35. Am tendința de a fi prea sensibil și ușor de rănit de remarcile și acțiunile necugetate ale
celorlalți.
36. În multe magazine nu poți fi servit dacă nu te bagi în fața altora.
37. Nu am nevoie de un cerc mare de prieteni.
38. Pot să mă simt bine când lenevesc și nu fac nimic.
39. Îmi place să mă implic în situații noi în care nu poți prevedea cum vor evolua lucrurile.
94

40. Nu mă rătăcesc niciodată, nici chiar în locurile pe care nu le cunosc.
41. Mă sperii foarte ușor.
42. Dacă oamenii mă enervează nu ezit să le spun.
43. De obicei, nu mă simt în largul meu la petrecerile mari.
44. Nu simt nevoia de a face tot timpul câte ceva.
45. Îmi place să fac lucruri doar din plăcerea de a le face.
46. Uneori simt că sunt panicat.
47. Când sunt supărat pe cineva, nu încerc să-mi ascund supărarea.
48. La petreceri mă bucur să mă întrețin cu ceilalți oameni, indiferent dacă îi cunosc sau nu.
49. Mi-ar plăcea o slujbă care să-mi permită maximum de timp liber.
50. Am tendința de a-mi schimba frecvent punctele de interes.
51. Adesea cred că oamenii pe care îi întâlnesc sunt mai buni decât mine.
52. Nu mă deranjează niciodată când alții mi-o iau înainte atunci când stau la coadă.
53. Am tendința de a începe weekend-urile sociale joia.
54. De obicei par a fi grăbit.
55. Uneori îmi place să fac lucruri care sunt puțin înfricoșătoare.
56. Uneori, când sunt supărat, simt că îmi tremură picioarele.
57. În general, nu folosesc cuvinte dure, nici măcar când sunt furios.
58. Prefer să fiu cu prietenii decât să fac ceva de unul singur.
59. În vacanță îmi place să fac mai degrabă lucruri active, decât să pierd timpul.
60. Orice trebuie încercat o dată.
61. Adesea mă simt nesigur de mine.
62. Pot să iert ușor oamenii care m-au insultat sau care mi-au rănit sentimentele.
63. Nu mă deranjează să fiu izolat de ceilalți, undeva, pentru o anumită perioadă de timp.
64. Îmi place să fac mult sport sau muncă fizică.
65. Mi-ar plăcea o viața tumultuoasă, cu călătorii și senzații puternice.
66. Adesea mă îngrijorează lucruri pe care alții le consideră neimportante.
67. Când oamenii nu sunt de acord cu mine, nu pot să mă abțin să nu mă cert cu ei.
68. În general, îmi place să fiu singur ca să pot face lucrurile pe care le doresc fără a fi
distras de ceilalți.
69. Niciodată nu am întâmpinat dificultăți în a înțelege un material chiar de la prima citire.
70. Uneori fac lucruri trăznite doar pentru a mă amuza.
71. Adesea întâmpin dificultăți în a face o alegere.
72. Sunt foarte temperamental.
95

73. Nu am pierdut niciodată nimic.
74. Îmi place să fiu activ de îndată ce m-am trezit.
75. Îmi place să explorez un oraș străin de unul singur, chiar dacă aceasta ar însemna să mă
rătăcesc.
76. Musculatura îmi este atât de încordată încât mă simt obosit o mare parte din timp.
77. Nu pot să mă abțin să nu fiu puțin răutăcios cu cei care îmi displac.
78. Sunt o persoană foarte sociabilă.
79. Prefer prietenii care sunt captivanți și plini de surprize.
80. Deseori îmi vine să plâng fără vreun motiv anume.
81. Întotdeauna mă simt confortabil, indiferent dacă e cald sau frig afară.
82. Simt nevoia să fiu o persoană importantă pentru grup.
83. Îmi place să am o ocupație tot timpul.
84. Adesea mă las într-atât de captivat de lucruri noi, atractive, de idei interesante, încât nici
nu mă mai gândesc la posibilele complicații care ar putea să apară.
85. Nu las lucrurile mărunte să mă enerveze.
86. Sunt întotdeauna răbdător cu alții, chiar și cu cei iritanți.
87. De obicei îmi place să fac lucrurile de unul singur.
88. Mă pot bucura de activitățile de rutină care nu solicită multă concentrare sau efort.
89. Sunt o persoană impulsivă.
90. Adesea mă simt inconfortabil și stânjenit fără vreun motiv real.
91. Adesea mă cert cu ceilalți.
92. Probabil că petrec mai mult timp decât ar trebui cu prietenii.
93. Nu mă deranjează dacă cineva profită de mine.
94. Mă implic în tot ceea ce fac.
95. Îmi plac petrecerile nonconformiste.
96. După ce am cumpărat ceva, mă îngrijorez că am făcut o alegere greșită.
97. Când oamenii strigă la mine, strig și eu.
98. Am mai mulți prieteni decât majoritatea oamenilor.
99.Ceilalți mă atenționează adesea să fiu mai temperat.
96

viii) GRILA DE COTARE A CHESTIONARULUI ZKPQ
Scala Nr. de
itemiItemi
Căutare impulsivă de senza ii ț191A, 6F, 14A, 19A, 24A, 29F, 34A, 39A, 45A, 50A,
55A, 60A, 65A, 70A, 75A, 79A, 84A, 89A, 95A
Neuroticism – Anxietate 192F, 7A, 15A, 20A, 25A, 30A, 35A, 41A, 46A, 51A,
56A, 61A, 66A, 71A, 76A, 80A, 85F, 90A, 96A
Agresivitate – Ostilitate 173A, 8A, 11A, 16F, 21F, 31F, 36A, 42A, 47A, 57F, 62F,
67A, 72A, 77A, 86F, 91A, 97A
Activitate 175A, 13A, 18A, 23F, 28A, 33A, 38F, 44F, 49F, 54A,
59A, 64A, 74A, 83A, 88F, 94A, 99A
Sociabilitate 179A, 12F, 17F, 22A, 27A, 37F, 43F, 48A, 53A, 58A,
63F, 68F, 78A, 82A, 87F, 92A, 98A
Dezirabilitate socială 104A, 10A, 26A, 32A, 40A, 52A, 69A, 73A, 81A, 93A
Observații
1.Pentru itemii care au notată după numărul lor de ordine litera A se cotează cu un
punct răspunsul „adevărat” și cu 0 puncte răspunsul „fals”. Pentru itemii care au notată după
numărul lor de ordine litera F se cotează cu un punct răspunsul „fals” și cu 0 puncte răspunsul
„adevărat”.
2. Scorul fiecărei scale se obține prin însumarea cotelor itemilor săi.
97

ix) FOAIE DE RĂSPUNS PACIENT I
PACIENT : M.C
VÂRSTA :22 ANI I 10 LUNI Ș
SEX: M
Numărul
itemuluiAFNumărul
itemuluiAFNumărul
itemuluiAFNumărul
itemuluiAF
1.X27.X53.X79.X
2.X28.X54.X80. X
3.X29. X55.X81.X
4.X30.X56.X82.X
5.X31.X57.X83. X
6.X32. X58.X84.X
7.X33.X59.X85.X
8.X34.X60.X86.X
9.X35. X61. X87.X
10.X36.X62.X88.X
11.X37.X63.X89.X
12.X38.X64. X90.X
13.X39.X65.X91.X
14.X40.X66. X92.X
15.X41. X67.X93. X
16.X42.X68.X94.X
17.X43. X69. X95.X
18.X44.X70.X96. X
19.X45.X71.X97.X
20.X46. X72.X98.X
21.X47.X73. X99.X
22.X48.X74. X
23.X49.X75.X
24.X50.X76.X
25.X51. X77.X
26.X52. X78.X
98

FOAIE DE RĂSPUNS PACIENT II
PACIENT : F.D.
VÂRSTA :21 ANI I 11 LUNI Ș
SEX: F
Numărul
itemuluiAFNumărul
itemuluiAFNumărul
itemuluiAFNumărul
itemuluiAF
1.X27. X53.X79. X
2.X28. X54. X80.X
3.X29.X55.X81. X
4.X30.X56.X82. X
5.X31.X57. X83.X
6.X32. X58. X84.X
7.X33. X59. X85. X
8.X34.X60.X86. X
9.X35.X61.X87.X
10.X36. X62. X88.X
11.X37.X63.X89.X
12.X38.X64. X90.X
13.X39. X65. X91.X
14.X40. X66.X92.X
15.X41.X67.X93.X
16.X42.X68.X94.X
17.X43.X69. X95.X
18.X44.X70. X96.X
19.X45.X71.X97.X
20.X46.X72.X98. X
21.X47.X73. X99.X
22.X48. X74. X
23.X49.X75. X
24.X50.X76.X
25.X51.X77.X
26.X52. X78. X
99

x) GRILA DE COTARE A CHESTIONARULUI 16 PF
La factorul 2-B, coincidența = 1 punct
La ceilalți factori coincidența cu a și c = 2, b = 1 punct
Cheea :
1.Factor – A : 3a, 26c, 27c, 51c, 52a, 76c, 101a, 126a, 151c, 176a
2.Factor – B: 28b, 53b, 54b, 77c, 78b, 102c, 103b, 127c, 128b, 152a, 153c,177a,
178a
3.Factor – C: 4a, 5c, 29c, 30a, 55a, 79c, 80c, 104a, 105a, 129c, 130a, 154c, 179a
4.Factor – E: 7a, 31c, 32c, 56a, 57c, 81c, 106c, 131a, 155a, 156a, 180a, 181a
5.Factor – F : 8c, 33a, 58a, 82c, 107c, 108c, 132a, 133a, 157c, 158c, 182a, 183a
6.Factor – G : 9c, 34c, 59c, 84c, 109a, 137a, 159c, 160a, 184a, 185a
7.Factor – H: 10a, 35c, 36a, 60c, 61c, 85c, 86c, 110a, 111a, 135a, 136a, 161c, 186c
8.Factor – I : 11c, 12a, 37a, 62c, 87c, 112a, 137c, 138a, 162c, 163a
9.Factor – L : 13c, 38a, 63c, 64c, 88a, 89c, 113a, 114a, 139c, 164a
10.Factor –M: 14c, 15c, 39a, 40a, 65a, 90c, 91a, 115a, 116a, 140a, 141c, 165c, 166c
11.Factor – N: 16c, 17a, 41c, 42a, 66c, 92c, 117a, 167a
12.Factor – O: 18a, 19c, 43a, 44c, 68c, 69a, 93c, 94a, 108a, 110a, 143a, 144c, 168c
13.Factor – Q1 : 20a, 21a, 45c, 46a, 70a, 95c, 120a, 145a, 169a, 170c
14.Factor – Q2 : 22c, 47a, 71a, 72a, 96c, 97c, 121c, 122c, 146a, 171a
15.Factor – Q3 : 23c, 24c, 48a, 73a, 98a, 123c, 147c, 148a, 172c, 173a
16.Factor – Q4 : 25c, 49a, 50a, 74a, 75c, 100c, 124a, 125c, 149a, 150c, 174a, 175c.
•ADAPTABILITATEA – ANXIETATEA : (2 x nL +3 x nO+4 x nQ4-2 x nC- 2 x
nH- 2 x nQ3) + c34 . Suma rezultată se împarte la 10.
•DINAMISUMUL – INHIBI IA : (2 x nC +2 x nE +2 x nF + 2 x nN – 4 x nA -6 Ț
x nI – 2 x nM) + c69. Suma rezultată se împarte la 10.
•INTROVERSIA – EXTROVERSIA : (2 x nA +3 x nE +4 x nF +5 x nH -2 xQ2)
– c11. Suma rezultată se împarte la 10.
•INDEPENDEN A – SUPUNEREA : (4 x nE +3 x nM +4 x nQ1 +4 x nQ2 -3 x Ț
nA -2 x nG) – c4. Suma rezultată se împarte la 10.
100

xi) MODEL FI A DE OBSERVA IEȘ Ț
101

102