Psihologia memoriei [615901]

Psihologia memoriei

O, ascultați ce dăruitu -le-am eu
muritorilor:
I-am învățat să numere
Și literele să le adune în cuvânt
Și le-am mai dat memorie, Iar
vinovată -n toate -i
Mama celor nouă muze –
Mnemozina… ( Versurile lui Eschil,
dedicate Mnemozinei, Zeița
Memoriei și mama a celor nouă
muze ale științei și artei)

PLANUL
A . Introducere
1. Ce este memoria?
2. Caracteristicile memoriei.
3. Clasificarea memoriei
B. Cuprins : stresul si anxietate ; traume din copilarie
C. Concluzii
D. Bibliografii
A.1 – Ce este memoria ?
Etimologic, cuvantul memorie vine din latinescul memoria
Memoria înseamnă procesul psihic prin care se realizează întipărirea, păstrarea și
reactualizarea sub forma recunoașterii sau reproducerii a experienței cognitive, afective,
volitive, achiziționate anterior.
Memoria este sistemul cognitiv ce realizează receptarea, stocarea, conservarea și extragerea
informației deja stocate.
Memoria este procesul psihic care reflectă trecutul.
A.2 Caracteristicile memoriei

Memoria este o capacitate psihica absolut necesara intrucat ea face legatura intre
trecut, prezent si viitor. Fara a avea disponibile informatiil e din trecut nu ne -am descurca in
prezent. Un exemplu elocvent îl reprezintă cazurile de amnezie, când informațiile stocate nu
mai sunt disponibile reactualizării.
• Caracterul activ dinamic – printr -un proces dinamic informatiile stocate sunt supuse
unor transformari ;
• Caracterul selectiv – informatiile primite nu pot fi retinute in totalitate si nici
informatiile retinute nu le putem reactualiza informatiile retinute ,informatia este
bubactivata selectiv si sectorial;
• Caracterul situational – acuratetea memoriei este dependenta de particularita tile
externe ale contextului situational in care s -a produs memorarea si de particularitatile
interne ale subiectului din acel moment;
• Caracterul mijlocit – diferite tehnici ne pot ajuta la intiparirea, stocarea de durata si
reactualizarea informatiilor
Caracterul inteligibil – memoria stocata are o semnificatie , stând la baza constituirii
proceselor și activităților psihice complexe, ea este o adevărată coloană vertebrală a
personalității, cu rol hotărâtor în adaptarea la mediu.
A.3 Clasificarea memoriei
Criteriul 1: Modalitatea sau factura conținutului memoriei . Conform acestui criteriu
distingem:
1. Memoria verbal -abstractă (cuvinte, noțiuni).
2. Memoria plas tică (reprezentări vizuale, auditive etc).
3. Memoria afectivă (emoții, sentimente).
4. Memoria motorie (deprinderi, acțiuni automatizate).
Criteriul 2: Gradul de complexitate al memoriei, potrivit căruia distingem :
1. Memoria superioară (memoria oamen ilor instruiți).
2. Memoria inferioară (memoria animalelor, a copiilor foarte mici, a oamenilor primitivi).
Criteriul 3: Existența mijlocitorului în schemă . După acest criteriu memoria se împarte în:
1. Memoria mijlocită (la persoane școlarizate, culte).
2. Memoria nemijlocită, directă (la copiii mici, la oamenii primitivi).
Criteriul 4: Implicarea gândirii în actul mnezic . După acest criteriu deosebim:
– Memoria logică.

– Memoria mecanică.
– Memoria logică e memoria care conlucrează cu gândirea întru a supune înțelegerii
materialul de memorat și abia după aceasta fixarea lui în depozitul mnezic. A memora logic
înseamnă a asigura mai întâi înțelegerea perfectă a ceea ce va urma să memorezi. Memoria
mecanică e opusul c elei logice. E memoria care refuză contribuția gândirii la înțelegerea
materialului. A memora mecanic înseamnă a memora fără ca să înțelegi ceea ce înveți.
Criteriul 5: Numărul de subiecți implicați în actul memorie i. Distingem:
1. Memoria individuală (m emoria unei singure persoane luate aparte).
2. Memoria colectivă (memoria unei națiuni, a unei comunități, a unui grup).
Criteriul 6: Prezența intenției de a realiza actul mnezic și a efortului volitiv . Deosebim:
1. Memoria voluntară (subiectul își pune scop special de a lucra cu memoria și investește
efort în acțiune).
2. Memoria involuntară (actul memoriei este declanșat și gestionat de factori externi : ceva
deosebit, surprinzător, țipător…).
Criteriul 7: Partea ființei umane angajate în actul memor iei (clasificarea lui Bergson ):
Deosebim:
1. Memoria corpului (mișcări)
2. Memoria spiritului (cuvinte, idei, reprezentări).
Criteriul 8: Timpul și locul ce -l ocupă în evoluția actului mnezic. Deosebim:
1. Memoria senzorială sau memoria imediată (cu ea începe memorarea, până la 2 sec.).
2. Memoria de scurtă durată (următoarea fază, până 18 sec.).
3. Memoria de lungă durată (ultima instanță, de la 18 sec. până la sfârșitul vieții)
Criteriul 9. Disponib ilitatea conținutului memoriei de a fi verbalizat . Distingem:
1. Memoria explicită (verbalizare posibilă).
2. Memorie implicită (verbalizare imposibilă).
Criteriul 10. Caracterul conținutului materialului din memorie . Deosebim:
1. Memoria semantică (cu vinte, concepte).
2. Memoria episodică (amintiri)
3. Memoria episodică (amintiri).

Atkinson & Shiffrin preconizează că memoria este alcătuită din 3 sisteme mnezice:
1) memoria senzorială (MS),
2) memoria de scurtă durată (MSD) și
3) memoria de lungă durată (MLD).
Baddeley presupune o structură a memoriei umane alcătuită din 4 sisteme mnezice:
1) memoria senzorială (MS),
2) memoria de scurtă durată (MSD)
3) memoria de lucru (ML) și
4) memoria de lungă durată (MLD).

B. Stresul si anxietatea
Ce este stresul?
Stresul este un fenomen psihosocial complex ce decurge din confruntarea persoanei cu cerinte,
sarcini, situatii, care sunt percepute ca fiind dificile, dureroase sau de mare importanta pentru
persoana respectiva (Baban, 1998).
Starea de tensiune, de incordare si de disconfort, determinata de agentii afectogeni, cu
semnificatie negativa, de frustrarea sau deprimarea unor stari de motivatie (trebuinte, dorinte,
aspiratii), de dificultatea sau de imposibilitatea rezolvarii un or probleme.
Factori de stres
• boala fizica sau psihica,
• abuz fizic, emotional sau sexual,
• situatie financiara precara,
• probleme la locul de munca: supraincarcarea muncii, conditii proaste de lucru, lipsa de
resurse, probleme de comunicare cu colegii, cu sefii, responsabilitate prea mare, schimbari
organizationale, schimbarea locului de munca,
• familia – probleme de comunicare in familie, divortul, decesul unui membru al familiei,
conflicte cu fratii, violenta in familie, alcool ismul,
• prietenii – conflicte cu prietenii, lipsa prietenilor, lipsa suportului social
• dezastre naturale (cutremure, inundatii) sau atacuri teroriste, razboaie civile,

• propria persoana – lipsa de incredere, nemultumire fata de aspectul fizic, deciz iile luate
Ce este anxietatea ?
Anxietatea este o emoție fundamentală , pe care o întâlnim la oamenii din toate culturile. Poate
termenul ne sună puțin străin, dar emoția aceasta ne este cunoscută tuturor – am trăit -o în
numeroase situații de viață, încă d e la vârste fragede. Înțelegem prin anxietate o stare
accentuată de neliniște , în care așteptăm să se întâmple ceva rău sau simțim că nu ne mai
aflăm în siguranță.
O serie de aspecte pot sa favorizeze aparitia depresiei:
• schimbare majora in viata
• probleme financiare -probleme legate de relatii (tensiunea in familie, o despartire sau
un divort)
• pierderea unei persoane dragi
• nasterea unui copil (depresie postpartum)
• singuratatea
• stres
• consum de alcool sau de droguri
• boli majore
Stresul si anxietatea afecteaza memoria deoarece iti este mai greu sa te concentrezi si sa
stochezi in memorie informatiile si abilitatile noi. Poti uita anumite lucruri pur si simplu,
deoarece nu ai fost cu adevarat atent sau ai avut prea multe pe cap.
Traume din copilarie
experiență vitală de discrepanță între factorii situaționali amenințători și capacitățile individuale
de stăpânire, care este însoțită de sentimente de neajutorare și abandonare lipsită de apărare
și care duce astfel la o zdruncinare de durată a înțelegerii de sine și de lume. (G. Fischer, P.
Riedesser, 1998)
Factori exteriori
• Nașterea prematură
• Abandonul timpuriu de către mamă
• Neglijare, abuz
• Agresiuni fizice, emoționale, sexuale
• Sărăcie
• Boala psihică a unui părinte

Stresul,anxietatea si trauma psihica din copilarie influenteaza perceptia, gandirea si memoria, avind adesea
consecinte grave asupra modului in care persoana afectata se percepe pe sine sau lumea inconjuratoare.
Sinteza a celor mai noi informatii din dome niu,
Interventii terapeutice utile in stres,anxietate si traume
• Recunoașterea traumei și a mecanismelor compensatorii
• Ventilarea emoțiilor
• Clarificarea realității (proiecțiilor)
• Reconstruirea realității
• Dezvoltarea abilităților – volitive
• Redefinirea realității persoanei
• Redefinirea identității
• Stimularea respectului și auto -empatiei pentru propriul proces
• Stimularea plăcerii, încurajarea bucuriei, a părții sănătoase

Bibliografie
• Human memory.net( what is memory )
• Coursses.humanle arning.com – types of memory
• www.mayoclinic.org
• Therapeutic areas – Nutritie+mentala – Patologie/Memoria
• Khan, M.M.R., The concept of cumulative trauma, în Khan, M.M.R., (Ed.) The privacy of the self,
Hogarth, Londra, 1974