Psihologia adultului t ânăr [619907]

CAPITOLUL I
Psihologia adultului t ânăr

Adulții tineri, segmentul de populație cu vârste cuprinse între 20 si 40 de ani. Când devine o
persoană adult ? În cartea Dezvoltarea umană, autorii acesteia , vin cu explicații clare si detaliate
ce răspund întrebării anterioare '' Societatea american ă contemporană are o diversitate de
repere.Maturitatea sexuală survine în adolescență ;maturitatea cognitivă poate apărea mai
târziu.Există diferitele definiții ale vârstei adulte din punct de vedere legal : La 18 ani, tinerii au
drept de vot și , în majori tatea statelor , se pot c ăsători fără acordul părinților ; la 18 sau 21 de ani
( în funcție de stat ) pot încheia contracte cu caracter obligatoriu. Folosind definițiile sociologice
, oamenii pot fi considerați adulți atunci când se întrțin singuri ori și -au ales o carier ă, s-au
căsătorit ori au legat un parteneriat de dragoste important sau și -au întemeiat o familie.
Maturitatea psihică poate depinde de realizări cum ar fi descoperirea identitații proprii , obținerea
independenței față de părinți , constru irea unui sistem de valori și formarea de relații . Unii
psihologi sugerează că debutul vârstei adulte nu este marcat de criterii externe, ci de indicatori
interni , cum ar fi sentimentul autonomiei , al autocontrolului și al responsabilitații personale –
că este mai mult o stare de spirit decât un eveniment discret ( Shanahan, Profeli și Mortimer,
2005 ). Din acest punct de vedere , unii oameni nu ajung niciodată adulți, indiferent de vârsta lor
cronologică. Pentru majoritatea necunosc ătorilor însă, vârst a adultă este definită de trei criterii :
(1) acceptarea responsabilit ății proprii, (2) luarea independentă a deciziilor și (3) obținerea
independenței financiare (Arnett 2006 ). În țările industrializate moderne, atingerea acestor
obiective ia mai mult ti mp și urmează trasee mult mai variate decât în trecut. Înainte de mijlocul
secolului XX , bărbatul tânăr , proaspăt absolvent: [anonimizat], își căuta, de regulă, un serviciu stabil
, se casătorea și întemeia o familie. Pentru femeia tânară, calea obisnuită spr e vârsta adultă era
căsătoria, care avea loc imediat ce își găsea un partener potrivit. Începând din anii 1950,
revoluția tehnologică a făcut ca studiile superioare sau formarea specializată să fie esențiale în tot
mai mare măsura. Vârsta tipică a primei c asatorii și cea a nașterii primului copil au crescut mult,
întrucât și femeile , și bărbatii urmaresc să facă studii superioare sau să găsească oportunități
vocaționale ( Furstenberg, Rumbaut și Settersten, 2005 ; Fusell și Furstenberg, 2005 ). În
prezent, calea spre vârsta adultă poate fi marcată de mai multe repere – înscrierea la facultate ( la
cursuri de zi sau cu frecvență redusă ), serviciul ( cu normă întragă sau redusă ), mutarea din
căminul părintesc, căsătoria si nasterea copiilor – ,iar ordinea și momentul producerii acestor
tranziții variază ( Schulenberg, O ' Malley, Bachman și Johnson,2005). '' (Dezvolarea Umană
Diane E.Papalia, Sallz Wendkos Olds, Ruth Duskin Feldman,editura trei,pag.422 ).1

1 Dezvolarea Umană Diane E.Papalia, Sallz Wendkos Olds, Ruth Duskin Feldman,editura
trei,pag.422

Influențele comportamentale asupra sănătății și formei fizice bune. Dieta și nutriția reprezintă in
factor important în sănătatea fizică si psihică. Alimentele influențează f elul cum arată si cum se
simt adulții tineri.Tot alimentele influențează si probabilitatea de a se îmbolnavi. Activitatea
fizică influențează la rândul ei felul în care oamenii se simt. Somnul este un alt factor important
în viața lor. ''Somnul adecvat îmb unatațeste formarea deprinderilor motorii complexe ( Walker,
Brakefield, Morgan ,Hobson și Stickgold, 2002) și consolidează învățarea anterioară. Chiar si un
pui de somn scurt poate să prevină extenuarea – suprasatura ția sistemelor de procesare perceptivă
ale creierului '' ( Mednick et al.,2002). Fumatul, consumul de alcool sau de droguri influențează
sănătatea fizică si psihică a adultilor , în unele cazuri abuzurile de aceste stubstanțe toxice pentru
organism pot duce chiar la decesul persoanei.
Autorii Di ane E.Papalia, Sallz Wendkos Olds, Ruth Duskin Feldman sustin că '' La majoritatea
adulților emergenți, sănatatea si starea de bine psihic se îmbunătățesc, iar comportamentele
problematice se reduc. Și totuși , în același timp, incidența tulburărilor psihi ce, cum ar fi depresia
majoră, schizofrenia si tulburările bipolare, crește. '' (Dezvolarea Umană Diane E.Papalia, Sallz
Wendkos Olds, Ruth Duskin Feldman,editura trei,pag.433 ).
Anthony Giddens spune că '' Tinere țea pare sa fie din ce în ce mai mult un sta diu în dezvoltarea
personală și sexuală a societăților moderne ( Goldscheider și Waite, 1991). În rândul grupurilor
mai înstărite, îndeosebi , începând cu vârsta de douăzeci de ani, oamenii caută să acorde timp
explorării și stabilirii unor afilieri sexual e, politice și religioase.Importanța acestei amânări a
responsabilităților ce țin de maturitatea deplină pare să crească. dată fiind perioada mai mare de
educație pe care o parcurg astăzi majoritatea oamenilor.Multe dintre tensiunile pe care le
experimentă m astăzi erau mai puțin pronunțate in vremurile de odinioară.De regulă , oamenii
păstrau o legătură mai strânsă cu parinții lor și cu alte rude decât populațiile din ce în ce mai
mobile de astăzi, iar rutinele muncii pe care o depuneau erau identice cu cel e ale străbunilor
lor.În vremurile de astăzi , trebuie rezolvate incertitudini majore în căsătorie , în viața de familie
și alte contexte sociale.Trebuie să ne 'construim ' viețile proprii mult mai mult decât o făceau
oamenii din trecut.Crearea legăturilor sexuale și maritale, de exemplu, depinde astăzi de
inițiativa și selecția individuală mai mult decât de hotărârile părinților.Aceasta reprezintă o
libertate imensă pentru individ, dar responsabilitatea cu care acesta se confruntă poate impune
dificultăți. '' (Anthony Giddens, Socilogie editia a -V-a , pag.173 -174).
Din punct de vedere cognitiv v ârsta adultului tânăr se caracterizează prin memorie în stare bună,
capacitatea de a învăta din experiență și gandire flexibilă.
Autorii Diane E.Papalia, Sallz Wendkos Olds, Ruth Duskin Feldman spun c ă : '' Deși Piaget a
descris stadiul operațiilor formale drept punctul culminant al achizițiilor cognitive, unii
specialiști din domeniul dezvoltării umane susțin că schimbările la nivelul cogniției se

prelungesc dincolo de acest stadiu.O direcție a teoriei și cercetării neo -piagetiene vizează
nivelurile superioare de gândire reflexivă sau raționare abstractă.Altă direcție de investigație se
ocupă de gândirea postformală, care combină logica, emoțiile si experiența practică pentru
rezolvarea problemelor ambigue. Gândirea reflexivă este o formă complexă de cogniție, definită
pentru prima oară de John Dewey (1910 /1991), filosof și pedagog american, ca fiind 'cump ănirea
activă, insistentă si atentă ' a informațiilor sau a convin gerilor , prin prisma dovezilor care le
susțin și a concluziilor la care duc.Cei care gândesc reflexiv pun permanent la îndoială
presupusele adevăruri, formulează deducții și fac legături.Extinzând stadiul operațiilor formale
descris de Piaget, cei cu gând ire reflexivă pot crea sisteme intelectuale complexe, ce reconciliază
idei sau considerații aparent conflictuale – de exemplu, adunând laolaltă diferite teorii din fizica
modernă sau despre dezvoltarea umană într -o singură teorie supraordonată, care explică
numeroase tipuri diferite de comportamente (Fischer și Pruyne, 2003). Capacitatea de a gândi
reflexiv pare să -și facă apariția între 20 și 25 de ani.Abia atunci sunt complet mielinizate ariile
corticale cerebrale care se ocupă de gândirea la nivel superio r.În același timp, în creier se
formează noi neuroni, noi sinapse și noi conexiuni dendritice.Sprijinul venit din mediu poate
stimula dezvoltarea de conexiuni corticale mai groase și mai dense. Deși capacitatea de a gândi
reflexiv se dezvoltă la aproape to ti adulții , puțini ajung la gradul optim de competență în ceea ce
privește această aptitudine și încă și mai puțini o aplică în mod consecvent în diferite tipuri de
probleme. Spre exemplu, un adult tânăr ar putea să înteleagă conceptul de dreptate , dar s ă aibă
dificultăți în a -l cântări în raport cu alte concepte, cum ar fi binele social, legea, etica și
responsabilitatea.Acest lucru ar putea să explice parțial motivul pentru care, așa cum vom vedea
ulterior în acest capitol, puțini adulți ajung la cele m ai înalte niveluri de judecată morală descrise
de Kohlberg.La mulți adulți , învățământul universitar stimulează progresul în direcția gândirii
reflexive (Fischer și Pruyne, 2003).Munca de cercetare și cea teoretică desfășurate din anii 1970
încoace sugere ază că gândirea matură este mai bogată si mai compexă decât a descris -o
Piaget.Ea este caracterizată de capacitatea de a se confrunta cu incertitudinea, inconsecvența
,contradicția, imperfecțiunea și compromisul. Acest stadiu superior al cogniției adulte e ste numit
uneori gândire postformală și , în general, debutează la vârsta adultă emergentă, deseori prin
contactul cu învățământul superior (Labouvie -Vief,2006). Gândirea postformală este flexibilă,
deschisă, adaptativă și individualistă.Ea face apel la in tuiție și emoții, nu doar la logică, pentru a
le permite oamenilor să facă față unei lumi aparent haotice.

Ea aplică roadele experienței în situațiile ambigue. Gândirea postformală este relativistă. La fel
ca gândirea reflexivă, le permite adulților să m eargă dincolo de un singur sistem logic (cum ar fi
geometria euclidiană, sau o anumită teorie privind dezvoltarea umană, sau un sistem politic
împământenit) și să reconcilieze ori să aleagă dintre niște idei sau pretenții conflictuale(cum ar fi
cele ale is raelienilor și ale palestinienilor, sau cele ale partenerilor dintr -un cuplu), fiecare din ele
putând revendica în mod valid, din perspectiva proprie , valoarea de adevăr

)Labouvie -Vief,1990a, 1990b ;Sinnott,1996,1998,2003). Gândirea imatură vede alb și neg ru
(corect față de greșit,intelect față de simțire, minte față de corp) ; gândirea postformală vede
nuanțe de gri.La fel ca gândirea reflexivă, ea se deyvoltă adesea ca reacție la evenimente și
interacțiuni care prilejuiesc moduri noi de a privi lucrurile ș i pun sub semnul întrebării concepția
simplă, polariyată despre lume.(Dezvolarea Umană Diane E.Papalia, Sallz Wendkos Olds, Ruth
Duskin Feldman,editura trei,pag.435 -436 ).